Algele PROTEINELE VIITORULUI

Algele nu sunt nici fructe,nici cereale,dar unele inlocuiesc legumele,in alimentatia zilnica a sute de milioane de oameni.Algele au avut si au o foarte mare importanta pentru popoarele din Orient si Extremul Orient ca si pentru anumite populatii nordice.Chinezii,japonezii,hawaienii consuma mari cantitati de alge ca sa-si echilibreze meniurile pe baza de orez si de peste uscat. onice generale,algele sunt deopotriva apreciate in tarile respective pentru neumaratele lor virtuti. !aponezii cultiva o alga rosie foarte pretuita si consumata sub numele de "#ori$,irlandezii maninca,de veacuri,anumite varietati de alge rosii si brune. %n &ranta , cunoscatorii pot sa beneficieze de aceste mancaruri mai ales la restaurantele chinezesti,japoneze sau vietnameze. 'ar algele sunt folosite si in anumite produse ale industriei noastre alimentare. Algele marine sunt de-o bogatie nebanuita , sunt intia manifestare a vietii pe globul nostru-().*loess+.Algele contin minerale si metaloizi din belsug,iod,magneziu, potasiu ,calciu, fier , aluminiu ,mangan , fosfor , sulf , nichel , aur , zinc , cobalt , strontium , titan , vanadium , staniu , rubidium , siliciu .Ele contin vitamine,aminoacizi, glucide, materii grase ,multa clorofila, mucilagii, substante antibiotice, etc. 'e aceea nu trebuie sa fim surprinsi de numeroasele lor indicatii,-adenite, limfatism, astenii fizice si intelectuale, anemie, tulburari glandulare, reumatisme cornice, algii, tulburari circulatorii, in tratamentul afectiunilor cardiace, obezitate, celulita, arterioscleroza, hipertensiune, alergii, rinofaringite, etc. Alge, prin definitie sunt plante inferioare caracterizate prin prezenta clorofilei si raspandite in ape dulci, sarate si pe uscat. Algele sunt plante de o mare diversitate, care se gasesc in medii diferite de viata, au un corp unicelular sau pluricelular, simplu sau ramificat. -nele sunt vizibile doar la microscop, iar altele formeaza tufisuri intinse in apele marilor (cum este .area de /argassum din Oceanul Atlantic+. 'esi la prima vedere par a fi majoritatea verzi, dupa culoare, se impart in mai multe clase, dintre care amintim, algele albastre (C0anoph0ceae+, algele verzi (Chloroph0ceae+, algele rosii (1hodoph0ceae+ si algele brune ()haeoph0ceae+. Tipuri de alge (pe scurt+ Algele ver i filamentoase ! Chlorophyceae Algele ver i - cele mai multe cloroficee sunt acvatice, dar unele alge verzi pot trai si pe zapada, pe trunchiurile copacilor, in sol sau pot forma simbioze cu protozoarele, hidrele sau cu lichenii. Exista in jur de 2.333 de specii, de la dimensiuni miscoscopice pana la ce am numi 4mari5. Culoarea tipica a acestor plante este data de pigmentii clorofilei, rezultand o culoare a marului verde sau a ierbii, chiar daca unele specii merg spre verde galbui sau spre verde inchis. Algele ver i "al"ifiate, mai ales 6alimeda sp., sunt importante datorita contributiei lor la formarea sedimentelor marine. /tralucitoarele bancuri de nisip ale Caraibelor si multe alte locuri din lume sunt formate din ramasitele erodate ale carbonatului de calciu din algele verzi. Algele brune ! Phaeophyceae 7

Algele brune, /unt foarte raspandite in apele marine, unde pot forma frunze gigantice. Aceste alge constituie hrana multor animale marine. 'e asemenea, unele se folosesc ca hrana pentru animalele domestice si la prepararea unor produse alimentare. 'in unele se extrag bromura de potasiu si iodul. Cantitati mari de alge sunt folosite ca ingrasamant pe terenurile agricole. Algele rosii ! Rhodophyceae Algele rosii, -n mediu de cultura des intalnit in biologie este agar-agarul, obtinut din algele rosii. 8ocuitorii din 6awai folosesc alge rosii in alimentatie. !aponezii le intrebuinteaza in alimentatie, in cosmetica si in industrie, la apretat si pentru a da luciu hartiei. Algele albastre ! Cyanophyceae Algele ver i#albastrii$ /e intalnesc in sol, in apele sarate sau dulci si pot rezista la temperaturi foarte variate. -nele forme (/pirulina+ sunt folosite ca supliment in dieta pentru continutul ridicat de proteine. %&# Algele ver i! Chlorophyceae Algele verzi filamentoase Chloroph0ceae reprezinta un grup semnificativ si important din clasa algelor verzi de apa dulce. Aceasta clasa include unele dintre cele mai cunoscute specii precum si specii care sunt importante din punct de vedere ecologic si stiintific. Exista aproximativ 9:3 de genuri si ;<:3 specii de alge verzi filamentoase, cu o varietate de forme si configuratii, inclusiv specii de unicelulare inotatoare, colonii, unicelulare neflagelate, filamente si altele. Cateva din algele din aceasta clasa sunt, Enteromorp'a( Ulva( )r*opsis( +odium si +ladop'ora& Asemeni plantelor de uscat, algele verzi depoziteaza amidon (amiloza = amylose sau amilopectin = amylopectin+ si au clorofila de tip a si b precum si pigmenti secundari, carotina, luten (lutein+ si zeaxantin (zeaxanthin+. -nele specii de Chloroph0ta prezinta si sifonoxantin ( siphonoxanthin+. .embrana reticulara, endoplasmica cu cloropasta este absenta la algele verzi> peretii celulei sunt formati din celuloza, h0droxproline, gl0cosides, xilan (x0lans+, mannans sau uneori carbonat de calciu. Aceste alge se reproduc printr-o multitudine de procedee, desii toate au un ciclu de viata haploid, in care numai celula zigot este diploida. ?igotul va servi de cele mai multe ori drept spor-refugiu, capabil sa supravietuiasca in forma latenta in ciuda unor schimbari de mediu nefavorabile (cum ar fi disecarea+. Algele ver i filamentoase in"lud trei grupuri prin"ipale "are se diferentia a in primul rand prin aran,amentul flagelilor$

@olvocales (Chlam0domonas+, Chaetophorales, A Chlorococcales - impreuna reprezinta mai mult de jumatate din intreaga clasa de Chloroph0ceae. .embrii acestor ordine au un aranjament flagelar echilibrat gen ora 7 - ora B> Chlorellales ()ediastrum+- membrii acestui ordin au flageli opusi gen ora7; -ora <, desi unii au doar flagelul rezidual si de aceea nu au fost inclusi definitiv in acest grup. Elementele comune cu membrii ordinului Chlorococcales fac si mai dificial distinctia. Oedogoniales (Oedogonium+ - membrii acestui ordin restrans prezinta o 4coroana4 de flageli pe sporii inotatori. oti membrii sunt filamentosi, oogami si au cloropaste in forma de retea. )oate cele mai faimoase si importante Chloroph0ceae sunt cele din ordinul Chlam0domonas si @olvox. Ambele ordine de alge sunt importante pentru cercetare in laboratoare biologice. @olvox este un organism model pentru intelegerea mortii celulelor si a interactiunii dintre celule. Chlam0domonas , desi este un unicelular de dimensiuni reduse, si-a dovedit utilitatea in numeroase studii, inclusiv ecologia apelor dulci, diviziunea celulelor, fiziologia, structura genetica si functia celulelor precum si evolutia genomului. .ulte alte specii de Chloroph0ceae sunt comune. Oedogonium creste in apa dulce, peste tot pe glob, de obicei atasata de alte plante sau alge> a fost subiectul mai multor studii pentru metoda unica de diviziune a celulei. /peciile de Chlorococcales pot fi gasite in sol sau noroi, iar unele, cum ar fi Apatococcus cresc in petele verzi de pe pereti sau copaci, acolo unde predomina conditiile de umezeala. #u mai putin importante sunt Chlorellales, in special +'lorella& 'esi se cunosc doar aproximativ zece specii din acest gen, algele joaca un rol important ca endosimbioti, in interiorul tesuturilor altor organisme. Curetii, polipii, ciliatii si forams adapostesc toti Chlorella in interior, oferind casa acestei alge care ofera in schimb fotosinteza. 1ecent, aceasta alga minuscula a devenit cunoscuta drept Dhrana sanatoasa$ pentru proteinele si clorofila concentrate, iar acum este crescuta (cultivata+ artificial, mai ales in Asia. +ara"teristi"i ale "lasei$ .ajoritatea cresc in apa dulce> exista o mare varietate de organizare> unicelulare care se deplaseaza sau flagelate coloniale> cocoide (coccoid+> pluricelulare (cu filamente sau cu talusuri+> sifonoase (siphonous - fara delimitari+. Exemple de alge din aceasta clasa, chlam0domonas, pandorina, volvox (unicelulare mobile sau colonii+. ?oitii au un sistem tip cruce de flageli, cu o configuratie gen ora7-oraB sau ora 7;- ora < pe corpurile de baza (zoitii din ordinul Oedogoniales au o coroana de flageli, considerata a fi rezultatul unui tip mult mai simplu de cruciat+. .itoza este inchisa, telophase spindle nu este persistenta, iar citoEinezia este adusa prin formarea unui sept transversal, care se dezvolta intr-o ficoplasta (ph0coplast+. /eptul apare prin activitatile unui sant de separare (o invaginare a plasmalemma+ sau prin fuzionarea veziculei (pustulei+ dint interiorul unei celule.

&ormele de non-flagelate au pereti din poliacaride (pol0saccharide+ =unii au si celuloza. 8a speciile motile peretii celulei este inlocuit cu un invelis glicoproteic. 1eproducere = celulele de reproducere cu flageli, de obicei doi sau patru flageli atipici sunt formate de obicei prin diviziunea unei celule vegetative. -nele celule de reproducere sunt lipsite de motilitate. /peciile care se reproduc sexual au un ciclu de viata haploid, incluzand o etapa de zigot ( un zigot reziduu cu pereti grosi+. Copulatia poate fi izogama, anizogama sau oogama. -neori, ajung la catva centimetrii lungime. 'atorita luminii excesive sau a surplusului de substante nutritive, algele se inmultesc extrem de repede si devin la randul lor o problema. 'aca sunt prezente in cantitati mici, indica o buna calitate a apei. E-E.PLU$

+'lorella
/"ientifi" "lassifi"ation 0ingdom$ 1ivision$ +lass$ Order$ 2amil*$ 3enus$ /pe"ies$ Plantae +'lorop'*ta +'lorop'*"eae "'loro"o""ales Oo"*sta"eae Chlorella

Chlorella vulgaris pyrenoidosa +'lorella p*renoidosa +4LORELLA este cea mai bogata sursa de clorofila (chlorella pudra+, bogata in minerale, vitamine, enzime, aminoacizi,etc. Clorela este considerata un "super-aliment$ intrucit pe linga o mare cantitate de clorofila contine si un spectru larg de nutrienti esentiali. )enefi"iile +'lorellei pentru sanatate$ -nele studii sugereaza ca Chlorella poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale la persoanle hipertensive. Alte studii arata ca luata in cantitati mai mari (pina la 2gFzi+ Chlorella poate detoxifica persoanle afectate de Cadmiu, .ercur si alte metale grele. Chlorella prelungeste durata de supravietuire a persoanelor afectate de diferite forme de cancer (prin stimularea sistemului imunar+ Chlorella prelungeste durata de supravietuire a persoanelor afectate de cancer la sGn si de leucemie.1ecent (7HH2+, s-a determinat ca Chlorella contine contine o *licoproteina (denumita C/@+ care inhiba metastaza unor forme de cancer. Chlorella faciliteaza producerea unui asa numit &actor /timulativ pentru Colonia de *ranulocite-.acrofage (*ranuloc0te-.acrophage

Colon0-/timulating &actor *.-C/&+. Chlorella faciliteaza producerea de *ama %nterferon si de %nterleuEin 7 (Alfa-%nterleuEin 7+ care sunt componente esentiale ale sistemului imunitar. Indi"atii$ puternic detoxifiant, curata tractul digestiv, favorizeaza absorbtia proteinelor, vitaminelor, mineralelor si altor nutrivi, anorexie, anemie, hepatita virala, astm bronsic, tuberculoza, viroza pulmonara, tensiune arteriala, ulcer varicos, tromboflebita, nevroze, insomnie, afectiuni dermatologice (acnee, eczeme+. .od de administrare$ 9-< grameFzi sau ;-I tablete pe zi cu 93 minute inainte de mese. 5&#Algele brune ! Phaeophyceae Acestea se dezvolta pe elemntele de dJcor ( sau pe geamurile acvariului + intr-un strat subtire si indica o lipsa de lumina sau un exces de silicati. Cateva dintre algele din aceasta clasa sunt, +*stoseira( Egregia( .a"ro"*stis( Pelvetia( Postelsia( /argassum& Cele 7:33 de specii de alge brune pot fi gasite in exclusivitate in medii marine. Algele brune includ specia cea mai mare dintre algele marine, 'urvillea si Kelp (in romana varec+ , care cresc in ape reci. Kelp prezinta anatomia cea mai complexa dintre toate algele cu hife trompeta si celule sita care contribuie la deplasare. Algele brune prezinta clorofila a si c, precum si caroten si xanthoph0lls. )eretii celulelor sunt formati din straturi de celuloza separate prin poliacaride = cum ar fi atat de pretiosul acid alginic. Celulele algelor brune au un singur nucleu, iar th0laEoids din cloroplasma apar in benzi de cate trei. .ajoritatea algelor brune produc o celula sexuata (zoospori sau gameti, sau ambele+. .ajoritatea algelor brune sunt alge marine aduse odata cu fluxul, cu exceptia varecului gigant si sunt perene. oate sunt multicelulare cu talus filamentos, iar majoritatea celulelor sunt uninucleate. &ucoxatinul (fucoxanthin+ este principalul pigment accesoriu al acestor alge, iar amidonul nu este niciodata folosit ca un produs de stocat. alusurile cresc intercalat sau apical. Algele brune au etape de viata diferite si separate ca sporangi si gameti. /porangii sunt monoloculari sau pluriloculari, in timp ce gametii sunt pluriloculari in majoritatea cazurilor. 1eproductia sexuala poate fi izogama, anizogama sau oogama. ?oosporii motili fac parte din lantul vietii si impreuna cu gametii masculini au de obicei flageli inserati lateral si invers. ?igotii algelor brune se dezvolta fara perioada de repaus. E-E.PLU$ 2U+U/ VE/I+ULO/U/ 6vare" ve i"ulos7 /"ientifi" "lassifi"ation 0ingdom$ Proto"tista 1ivision$ 4etero8ontop'*ta

+lass$ P'aeop'*"eae Order$ 2u"ales 2amil*$ 2u"a"eae 3enus$ Fucus /pe"ies$ F. vesiculosus Este o alga ce se gaseste cu preponderenta pe coastele .arii #ordice, la vest de .area Caltica , Atlanti" si O"eanul Pa"ifi"&Este o sursa naturala de iod ( des"operita in %9%%(folosita in mod intensiv in tratamentul problemelor glandelor ( mai ales in 'ipotiroidia datorata defi"ientei de iod& In %9:; ea a fost de"larata "a remediu pentru stimularea tiroidei( remediu impotriva obe itatii prin amelioraea metabolismului si( de atun"i a fost introdusa in diferite formule 'omeopate& &ucusul mai este cunoscut sub numele limba neagra , alga taioasa , ste,ar marin (laptu"a marina ( "reste pana la %;; "m sau "'iar mai mult si ( se re"unoste foarte usor dupa mi"ile basi"ute "e "ontin un nitrogen ga os lo"ali ate a"olo unde alga se ramifi"a&/e gaseste pe arii e<tinse in ona insulelor )ritani"e& %n !aponia reprezinta o delicatesa culinara ,folosita ca si condiment sau aditiv in diferite preparate. Componentul principal este cunoscut sub numele de Kelp ("onditionat sub forma de tablete sau pudra in suplimentele alimentare &Uneori este denumita pur si simplu 0elp 6in mod gresit+ (dar a"est termen te'ni" se refera la "u totul alta alga& +ompo itia "'imi"a a fu"usului este urmatoarea $#mucilagii, acid algic, manitol, beta-carotene, zeaxanthin, iod, brom, potasiu, ergosterol ,fucoida, laminarina, uleiuri volatile si foarte multe minerale .Este folosita in medicina naturista ca sursa de iod, in hipotiroidie , regland functia tiroidei mai ales atunci cand este asociata cu obezitatea, fiind eficienta atunci cand se urmareste si scaderea in greutate ..ai are reputatia de a fi eficienta in reumatism, celulita , gusa , astm , guta ,adenita , scrofuloza , artrita reumatoida ,ateroscleroza , cresterea imunitatii,etc. 'ozajul probabil eficace este de :-73 g planta sub forma de ceai de 9 xFzi& Pentru u ul intern se face un decoct dintr-o lingurita la o ceasca./e fierbe cinci minute. /ub forma de extract hidroalcoolic in pilule de 3,3: g ,9-I ,dimineata ,pe nemancate. inctura-mama intr-o doza de ;3 picaturi,dimineata si dupa masa de pranz. Pentru u ul e<tern =decoct in comprese, cataplasme de tarite si de alga bruna pentru celulita si pe portiunile de gusa.Cai generale-in tulburari circulatorii,obezitate,celulita artroza, astenie(ra'itism(insufi"iente glandulare(et"& Contraindicata atun"i "and bolnavul este sub medi"atie antitromboti"a ("an"er(afe"tiuni "ardia"e (diabet a'arat (afe"tiuni renale (tiroidopatii 6e<"eptand 'ipotiroidia7&1e asemenea( poate da rea"tii adverse ( in 'ipergli"emie('ipertiroidie 6do e mari7 ( poliurie&Poate intera"tiona "u medi"amentele antitromboti"ele # poate "reste efe"tele=antidiabeti"ele ! poate redu"e efe"tele= fierul !poate redu"e absorbtia = 'ormoni tiroidieni !poate "reste efe"tele &+a efe"te to<i"e se stie "a poate du"e la nefroto<i"itate& /e poate confunda cu alte specii de alge brune, precum, &ucus serratus, &. nodosus ,&. siliLuosus ,care au intrebuintari terapeutice similare > VARECH este denumirea masei constituite din algele brune din genul FUCUS arun"ate de valuri pe tarm= intra in "ompo itia unor preparate tipi ate (pre"um$ P4>TO /IL4OUETTE ( 2U+U/ ( etc.

<

O alta alga bruna demna de amintit este alga LAM !ARE cu toate varietatile sale , L&fle<i"aulis( L& "loustoni( L&sa""'arina & ?&#Algele rosii ! Rhodophyceae Cateva exemple de astfel de alge, Porp'*ra( 3elidium( Corallinales, .astocarpus, .a aella( Prionitis( +'ondra"ant'us( *racilariopsis, &auchea, Cotr0ocladia, )locamium, .icrocladia, )ol0siphonia, 'elesseria, Cotr0oglossum, )o""iden& Cuprinzand peste I333 de specii, majoritatea din medii marine, algele rosii variaza ca morfologie de la simple unicelulare la filamente cu sau fara ramificatii si statiuni bipede multiaxial complexe. )igmentii includ clorofila a si ficobiliproteine (ph0cobiliproteins+, ficoeritrin (ph0coer0thrin+ rosu (de cele mai multe ori este pigmentul dominant+ si ficocianin (ph0coc0anin+ albastru, precum si carotina, luten (lutein+ si zeaxantin (zeaxanthin+. .ajoritatea algelor rosii au viata in trei faze, tetrasporofite (tetrasporoph0te+, gametofite (gametoph0te+ si carposporofite (carposporoph0te+. 'e fapt, dezvoltarea de dupa fertilizare a carposporofitelor reprezinta partea cea mai interesanta a ciclului de viata a acestei clase. Algele rosii nu au etape cu flageli> sperma non-motila este denumita = spermatia. Algele rosii 6ceramium rubium 7(sunt plante talofite constand in I333 de specii preponderant pluricelulare,cu putine specii unicelulare sau cenobiale.Caracterele de ansamblu le definesc ca o linie evolutiva distincta.Celula este uni sau plurinucleata. .itoza este de tip clasic. Contin clorofila a si d mascata de ficobiline,cu dominanta ficoeritrinei.&ormele marine sunt colorate in rosu-intens,de aceea se mai numesc si alge rosii,iar cele dulcicole in violet sau oliv. )entru a sti la ce pot fi folosite algele este nevoie, fireste , sa aflam care sunt componentele principale ale acestor plante si sa cunoastem natura chimica a compusilor lor. 1ezultatele analizelor chimice, care stabilesc proportiile intre glucide,proteine , lipide, saruri minerale si apa,vor fi (cum este usor de inteles+ diferite de la specie la specie,iar in culturile de laborator ele vor oscila in functie de mediul de nutritie si de provenienta genetica a suselor. Algele,in special cele marine,au un continut ridicat de polizaharide,lucru foarte important,pentru ca specificitatea acestora le recomanda in diferite industrii.Cel mai remarcabil component algal este acidul alginic,la care se adauga sarurile sale ,agarul si caragenul (polioza formata din doua fractiuni E si +. Acidul alginic,impreuna cu toate sarurile sale metalice si cu toti derivatii sai organici sunt cunoscuti sub numele general de AL3INATI.

'intre constituentii polizaharidici ai algelor mai amintim glucanii (se prezinta sub forma unor granule rotunde,dispuse in straturi si formate in exteriorul plastidelor+, fucoida (extrasa din &-C-/ si 8A.%#A1%A+,care este un amestec de galactoza,xiloza,acid glucuronic si fucoza. Algele contin vitamine in cantitati care pot fi echivalente cu cele intalnite in legumele si fructele cunoscute noua.Analizele chimice au mai aratat prezenta riboflavinei (vit.C;+,a vitaminei PP ,a vitaminei B6, a vitaminei C (peste 9333gFg+, a vitaminei D (7333gFg+,a acidului folic ,a biotinei si a vitaminei A ,adesea prezenta in cantitati mai mari decat cele continute de unt. Algele sunt importante si pentru continutul lor anorganic,dintre metalele continute de alge mentionam cantitati mari de calciu -;93mgFg-in special la algele rosii > magneziu-92mgFg-> potasiu ; mangan ,etc.

E-E.LPU$

A3AR#A3AR
63ELI1IU. A.AN/II7 /pecii, 3ILI1IELLA A+ERO/E 3ELI1IU. A.AN/II 3ELI1IU. +ARTILA3INEU. 3ELI1IU. +ARNEU. 3ELI1IU. IARIA

0ingdom$ Protista 1ivision$ R'odop'*ta +lass$ R'odop'*"eae /ub"lass$2loridop'*"idae Order 3elidiales 2amil*$ 3elidia"eae 3enus$ "elidiu#

A3ARUL, care este un copolimer al '-galactozei cu 9,<-anhidro-8galactoza,esterificat intr-o anumita proportie cu acidul sulfuric,se extrage din algele rosii,in principal din specii de *E8%'%-. si E-C6E-.A. Cantitatile de agar extrase depasesc ;333 de tone anual,iar productia de alginati se evalueazala peste 93333 tone-acestia se extrag mai ales din specii ca 8A.%#A1%A, .AC1OCM/ %/, A/CO)6M88-.,etc.

Agarul (numit inca agar-agar+ este insolubil la rece in stare uscata,dar solubil in apa calda,diluat in solutie 7-;N ramane lichid la o temperatura care variaza intre 9-:2C. *elul sau se topeste la H3-733C. A*A1-A*A1 este cunoscut si sub denumirea botanica de *E8%'%-. A.A#/%%,si face parte din familia -#.O.A8*AE-. .ai este cunoscut prin sinonimul de !A)A#E/E %/%#*8A//, de la care se folosesc mucilagiile(uscate+,dupa fierberea algelor./e gaseste pe o suprafata foarte intinsa intre coasta de est a %ndiei,pana in China si se prezinta sub diferite specii,cum ar fi, /)6AE1OCOCC-/ E-C6E.A si *E8%'%-.. Cea mai cunoscuta specie este !apanese %singlass, ce contine cantitati mari de mucilagii. %n procesul de fabricare a agarului,algele rosii se trateaza preliminar cu o solutie de clorura de calciu, se spala si se pun in prezenta unei solutii diluate de agar,la H3C,timp <-7; ore,dupa care se filtreaza. /olutia bruta de agar obtinuta se marunteste si se pastreaza la -73c,timp de doua zile,dupa care prin dezghetare in vase inchise (la o temperatura de O73c+ se elimina apa ramanand asa-numitii ,,fulgi de agar,care se deshidrateaza si se albesc cu o solutie de7N hipoclorit de sodiu. )urificarea acestor ,,fulgi de agar si uscare lor la aer cald duc la fabricare agarului folosit in laborator. Colectarea algelor (agarului+ se face din vara pana in toamna,cand inalbirea si uscarea se poate face cu usurinta,dar prepararea finala a Agar-agar incepe cu luna noiembrie terminand pana in februarie.@arietatea japoneza deriva din cele mai pure specii de alge si ajung in Europa , in comert , sub doua forme, una in bucati transparente, de aproximativ ,,; feet$F I3 cm (PQ+ lungime,preparata dupa o reteta din /ingapore,prin tratare cu apa fiarta,iar alta cu o culoare albgalbuie de,,7 inch$ F7 cm grosime si cca ,,7 foot$ F93 cm (aprox.+ lungime.Aceasta din urma fiind considerata cea mai potrivita pentru cultura de bacterie. Agarul este cel mai puternic agent de ingrosare,el se precipita in solutie cu alcool.Contine carbohidrati, acid acetic, acid clorhidric si oxalic, care previn gelatinizare agarului. Agarul este folosit cu preponderenta in tratamentul constipatiilor,valoarea terapeutica depinde in mare masura de abilitatea agarului uscat in stabilizare si adezivitate,mai amintim ca are si o valoare nutritiva ridicata. Agarul se administeaza in bucati mici amestecat cu fructe,lapte sau alt lichid.#u este recomandabil sa se foloseasca sub forma de pudra,deoarece in unele cazuri provoaca iritatii. Cu apa fierbinte,da un jeleu,la care se poate adauga lamaie,poate fi un bun aditiv al gemurilor si jeleurilor. Alte forme cunoscute sunt,+E>LON A3AR#A3AR sau A3AL#A3AL , corespondentul in botanica fiind *1ACC%8A1%A 8%C6E#O%'E/ , *%*A1 %#A /)EC%O/A, .A+A//AR , A3AR#A3AR , originar din Corneo, cunoscut in botanica sub numele de E-C6E.A /)%#O8-.. Calatorul care ajunge in tarile Asiei invecinate cu apele Oceanului )acific se va intalni,cu strania bucatarie orientala.Arta culinara nipona, de exemplu, il va face sa auda de 0O.)U(

A.ANORI, etc.care nu sunt alltceva decat numele japoneze ale unor alge folosite in alimentatie, constituind hrana traditionala. 'in 0ANTEN (care nu este altceva decat agar-agarul+ se fac jeleuri,sosuri,supe si prajituri.&olosirea algelor in alimentatie este cunoscuta in intreaga lume. 'in specia 3ELI1IU. +ARTILA3INEU. s-a extras o substanta folosita in tratamentul oreionului, acidul Eainic extras este antihelmintic.Algele contin in ele numeroase substante antibiotice, care pot opri dezvoltarea diferitilor microbi si virusi./unt recomandate in tratamentul obezitatii,datorita senzatiei de saturatie,etc. @&#Algele albastre ! Cyanophyceae C0anoph0ceae = algele albastre = sunt microscopice si se dezvolta pe plante datorita excesului de lumina si in ultima instanta duce la moartea plantei. #umele de alge albastre se refera la faptul ca aceste plante se prezinta in general de culoare albastra-verzuie. Aceste plante primitiv organizate, sunt mult raspandite in natura, gasindu-se in locuri umede sau uscate, locuri saraturoase, in balti, in ape termale, putand suporta temperaturi pana la 23RC (Phormidium limosa+. Algele albastre in terenurile saraturoase, umede sau uscate, cu continut mare de saruri (Cl#a, /oI#a; etc.+, sunt plante pioniere in procesul de transformare a solurilor neproductive in soluri accesibile pentru plante mai pretentioase in ceea ce priveste solul. Algele albastre contribuie in procesul geologic de formare a solurilor, ocupand intre primele vegetale stancile golase. /unt talofite unicelulare sau grupate in cenobii de forma filamentoasa, lamelara, sau intr-un tal in forma de masive celulare in trei dimensiuni, uneori globulos. %n cazul cenobiului, uneori se pot distinge ; categorii de celule, alaturi de celulele de forma obisnuita, se gasesc alte celule mai mari, numite heterociste, cu membrana mai ingrosata si incolore, lipsite de pigmenti. Celula algelor albastre este formata dintr-o membrana dubla si un continut celular. .embrana interioara este o pelicula foarte subtire de natura pectica si celulozica, iar cea exterioara, comparativ mai groasa, este alcatuita din substante albuminoide mucilaginoase, care se pot umfla foarte mult in urma imbinarii cu apa. Aceasta patura gelatinoasa poate forma o teaca comuna de diferite grosimi in jurul talului. %n protoplast se deosebesc ; zone, una externa numita cromoplasma, datorita pigmentilor clorofila, ficocianina, ficoeritrina si carotina. 'e cele mai multe ori predomina ficocianina, mascand ceilalti pigmenti, dand culoare albastra acestei zone, respectiv intregii plante. -neori predomina ficoeritrina dand culoare rosie, cum se gaseste la Trichodesmium erythraeum, ce poate aparea in masa in unele mari = .area 1osie. A doua zona, centroplasma, este lipsita de pigmenti, contine insa numite granulatiuni cromatice, considerate ca un nucleu in stare difuza.

73

/chizoficeele sunt autotrofe. )rodusul de asimilatie nu este amidonul ci glicogen si glocoproteine. %nmultirea algelor albastre se face prin diviziune directa, prin ruperea cenobiilor, de obicei in dreptul heterocistelor. -n alt mod de inmultire, mai bine zis de rezistenta la conditiile vitrege de trai, este prin formare de artrospori (spori de rezistenta+. Artrosporii sunt celule din cadrul unui cenobiu care se inconjoara cu o membrana mai groasa si acummuleaza substante de rezerva. Ajunsi in conditii normale de viata, artrosporii se divid si refac cenobiul.

E-E.PLU$ /PIRULINA
/"ientifi" "lassifi"ation Regnul$ Pro"ar*otae # Pro"ariote +lasa$ +*anop'*"eae # +ianofite Ordinul$ Os"illatoriales 3enul$ Art'rospira Platensis /pe"ia$ /pirulina Art'rospira Platensis

%n natura exista creatii de-a dreptul uimitoare. 1espre /pirulina se crede ca are o varsta de peste :33 milioane de ani. 'e-a lungul timpului, aceasta alga albastra a constituit hrana de baza pentru civilizatiile ma0a si azteca, ba chiar si pentru faraonii Egiptului antic. #avigatorul !ames CooE, cand a ajuns pe coastele africane, a observat ca locuitorii din acea zona erau foarte sanatosi si energici, in ciuda varstei inaintate. 4Cunicii4 tribului aveau par bogat, dinti sanatosi, o vedere agera, iar in timpul vanatorii parcurgeau distante foarte mari. /e"retulA urtitele verzi pe care le consumau ca hrana principala erau preparate din faina obtinuta din alga numita /pirulina. Asa a-nceput legenda. Azi, /pirulina e cunoscuta si folosita in toata lumea, cu rezultate de exceptie in intarirea sistemului imunitar si energizarea organismului. (1usii le-o administreaza sportivilor si cosmonautilor, o folosesc ca tratament impotriva radiatiilor de la Cernobil.+ %ntr-o lume atat de poluata si de amenintata ecologic ca cea in care traim, /pirulina a devenit o componenta a vietii. /uperconcentrat natural de exceptie, /pirulina este o minune a naturii. Cu cat vom profita mai devreme de ea, cu atat mai mult ii vom constata binefacerile la batranete./pirulina, alga microscopica marina de culoare verde, este parintele a tot ce-i viu, cea mai veche planta de pe pamint (de 9,: miliarde de ani+./pirulina (/pirulina )latensis+ contine o puternica combinatie de substante esentiale pentru organismul uman, unele dintre ele fiind extrem de rare si neintilnite in hrana vegetala. PRIN+IPIILE A+TIVE .icroalgele se afla undeva la hotarul dintre regnul vegetal si cel animal, oferind avantaje nutritive unice. %n stare deshidratata, pe linga clorofila, mai gasim si o bogata sursa de proteine, 77

beta-caroten si acizi nucleici pe care le contin orice alte alimente din carne sau vegetale. Cantitatea foarte mare de A1# si A'# justifica increderea specialistilor in calitatile de regenerare celulara si incetinire a proceselor de imbatrinire. /e remarca, totusi, ca excesul de acizi nucleici aduce si riscul cresterii nivelului acidului uric in organism, provocind astfel pierderea calciului, aparitia calculilor renali si instalarea gutei. 'e aceea, este nevoie de o dozare atenta in administrarea acestora.

+E +ONTINE /PIRULINAA /pirulina este foarte bogata in proteine, 733 g spirulina contin <3 - B3 g proteine (de 9 ori mai mult decit carnea de porc, de ; ori mai mult decit carnea de vita, peste si de 7,: ori mai mult decit boabele de soia+. %n plus, toate proteinele din spirulina sint asimilate foarte usor de organismul uman (pina la 23 N+ deoarece contin 72 aminoacizi necesari omului dintre care 2 esentiali care, spre deosebire de ceilalti, nu pot fi sintetizati de catre organismul uman si trebuie obtinuti din hrana zilnica. /pirulina mai contine o multitudine de micro si macroelemente, inclusiv fier, calciu, magneziu, zinc, fosfor, seleniu, o mare cantitate de vitamine, inclusiv betacarotenul, acizii nucleici (A'# Si A1#+. PREVINE /I VIN1E+A Conform principiilor nutritiei si dietoterapiei chinezesti traditionale, spirulina are urmatoarele proprietati, mireasma usor sarata, energie racoroasa, creste secretia de fluide de tip Min, foarte nutritiva, detoxifianta a rinichilor si ficatului, imbunatateste calitatea singelui, inhiba dezvoltarea fungiilor, bacteriilor si fermentilor. /pirulina se asimileaza foarte bine, normalizeaza microflora intestinului, curata intens organismul, avind ca rezultat micsorarea continutului toxic rezultat din schimbul de substante in articulatii, muschi, limfa, care intoxica nu numai diferite organe ci si creierul. Actiunea benefica a spirulinei se manifesta sub forma de intarire a muschilor, imbunatatirii vederii, starea parului, elasticitatea pielii, normalizarea nivelului de colesterol in singe, imbunatatirea functiei ficatului, intarirea sistemului nervos, etc. /pirulina este folosita deja in <3 de tari ale lumii. Organizatia .ondiala a /anatatii prognozeaza folosirea pe scara larga a spirulinei in calitate de tratament profilactic, drept componenta in hrana secolului TT%.

E2E+TE .IRA+ULOA/E /pirulina se foloseste ca mijloc de profilaxie si tratament impotriva anemiei feriprive si maligne, ca mijloc de intarire generala si detoxifiere in timpul si dupa radioterapie si chimioterapie, pentru minimalizarea riscului de a iradia celulele normale.%n cazul persoanelor cu imunitate scazuta, boli inflamatorii cronice, hepatita, tuberculoza, bronsite cronice, spirulina

7;

adminstrata pe termen lung imbunatateste statusul imun. 'e asemenea este folosita pentru profilaxia si tratarea bolilor articulatiilor, miozita, stimularea cresterii in perioada adolescentina si ca mijloc profilactic, in tratarea miopiei progresive, cataractei si a altor boli ale organelor vizuale, leziuni ale irisului, ochiului la diabetici, in completarea tratamentului de diabet. Are efecte benefice in profilaxia si tratarea arterosclerozei, ischemiei miocardului, iar dupa infarct si accident vascular cerebral, ajuta la reglarea tensiunii arteriale la hipo si hipertensivi. 1egleaza tensiunea sanguina, ajuta la cresterea celulelor, preintimpina procesele inflamatorii de orice gen, regleazU glicemia. %mbunatateste starea pielii, preintimpina imbatrinirea prematura, inlaturU ridurile, ajuta la tratarea eruptiei acneice. %n cazul bolilor cutanate legate de hipovitaminoza, ridarea precoce, uscaciunii pielii, hipercheratoza, efectele pot fi spectaculoase dupa citeva cure. /pirulina ajuta la dezvoltarea sistemului reproducator si la restabilirea microflorei normale in cazul disbacteriozei si al bolilor cronice ale intestinului gros. 1IETELE 1E /LA)IRE /I /PIRULINA 1ezultatele in programele de scadere a greutatii corporale sint foarte bune, mai ales daca se respecta recomandarea de a lua comprimatul de spirulina cu o jumatate de ora inaintea mesei pentru efectul de reducere al poftei de mincare. %n acest sens, dar si pentru alte patologii, spirulina poate fi folosita timp indelungat dar ea nu trebuie sa substituie alimentatia, nici chiar in curele severe de slabire. /pirulina in ciuda efectelor pe care le are ca adjuvant in multe situatii, nu trebuie insa considerata un panaceu, mai ales in cazul bolilor grave, acute. Ea se poate administra timp indelungat, cu conditia sa nu se depasesca ; g pe zi. %n conditii de convalescenta, efort fizic deosebit si pe perioade scurte se poate ajunge la maxim < g pe zi. Legume de mare "omestibile )laneta noastra a fost acoperita de alge timp de peste 9 miliarde si jumatate de ani. )robabil ele sunt primele plante cunoscute.Exista cateva varietati de alge marine sau legume de mare, care contin, pe langa clorofila, un pigment de culoare rosie, maro sau castaniu.Aceste plante cu calitati medicinale au fost consumate timp de milenii de oamenii din China, !aponia si de cei din Europa de #ord si @est. !aponia a fost cel mai mare producator si consumator timp de peste 73,333 de ani. %nuitii sunt in particular atrasi de legumele crude de mare> acestea sunt un supliment important in dieta lor limitata datorita climatului. Aproximativ ;:,333 de specii au fost identificate incluzand B33 in #ormandia, &ranta. %n &ranta, timp de peste I3 de ani, algele folosite ca stabilizatori, emulsifieri sunt foarte cunoscute in industria alimentara. %n anii 7H23 algele au fost aprobate oficial ca fiind legume pentru consumul uman.

79

1ecent, mancarurile naturale au revenit la moda in bucatarii si sunt cautate pentru calitatile lor gastronomice si nutritionale. Algele marine figureaza printre cele mai hranitoare alimente din lume si sunt un supliment dietetic pentru mancarea noastra deseori prea saraca> mai mult, ele aduc noi arome distinctive pentru a ne condimenta dieta. Un "ontinut nutritiv ridi"at Cogatia lor in minerale acorda legumelor de mare o valoare dietetica superioara. Ele sunt in particular bogate in calciu si iod. Ele intaresc, hranesc si reechilibreaza corpul./unt o sursa importanta de vitamine solubile in apa> si precum orice leguma, algele marine contin doar putine calorii. Ele sunt bogate in proteine, enzime si unii indulcitori ce nu sunt asimilati de corp, prin urmare fiind un avantaj substantial pentru diabetici. Ele contin fibre dietetice si sunt foarte mucilaginoase si ajuta la scurtarea timpului de tranzit intestinal.)e langa aspectele nutritive, legumele de mare au demonstrat in cercetari efecte remarcabile de vindecare. Cercetatorii de la 8aboratoarele de Cercetare Ciomedicala si %nstitutul de Cercetare in *licotehnologie din !aponia au descoperit ca atunci cand fucoidanul, o polizaharida complexa din waEame si Eombu, a fost adaugat celulelor canceroase dintr-un vas acestea au murit intr-un interval de B; de ore. Conform revistei @italit0, un studiu efectuat de anaEa M in !aponia a descoperit ca atunci cand soarecii au primit alginat de sodiu (un derivat al algelor marine+ in dieta lor a redus absortia de particule radioactive in oase cu 23 de procente. %n general, algele marine din Atlantic si din jurul !aponiei sunt recoltate in zonele nepoluate si sunt supuse unui control strict si constant. .ultumita substantelor lor antibiotice, antifungicide si antivirale ele se protejeaza de posibila poluare. +ele mai "onsumate legume de mare Laptu"i de mare. /e poate folosi practic la orice> aroma se asemeana cu gustul spanacului si macrisului. Este bogat in iod, vitamina C si fier, si este cea mai comsumata leguma de mare in Europa. 1ulse. /e poate folosi la orice mancare> gustul sau asemanandu-se cu cel al alunelor turcesti. Este bogata in proteine si vitamina A. Nori. Aceasta leguma de mare fost popularizata sub numele ei japonez. Este una dintre cele mai consumate legume de mare in intreaga lume si se foloseste la gatirea faimosului sushi. Contine toti amino acizii esentiali. Ba8ame. Este bogata in proteine si echilibrata in amino acizi. %n prezent este singura leguma de mare care provine din cultura acvatica in &ranta.

7I

0ombu. Aceasta leguma de mare este cea mai bogata in iod> adaugata la legumele uscate poate reduce timpul de gatire cu aproape o treime. %n bucataria traditionala japoneza, Eombu este gatita cu fasole si leguminoase pentru a le face mai digerabile.

O alimentatie e"'ilibrata "u a,utorul algelor 6prof& dr& 3'eorg'e .en"ini"ops"'i7

Alge marine uscate sau suplimente nutritive cu extract de alge marine... &oarte putini dintre noi stiu ca algele marine uscate se gasesc si in unele supermarEeturi si ca ele sunt foarte bune pentru sanatatea noastra. Cele mai utilizate sunt algele de apa sarata. /unt sarace in grasimi, dar bogate in saruri minerale (potasiu, iod, magneziu, calciu, fier, zinc, cupru, mangan, seleniu, siliciu, fosfor, bor+, fibre alimentare (alginati, laminarina, fuEoidan+, vitamine (A, C, C, E+, aminoacizi si proteine. oate foarte usor asimilate de catre organismul uman. Eli#ina $o%inele 'intre algele marine, mai valoroase sunt cele brune. 4Algele marine brune, din zonele nepoluate, contin substante extrem de valoroase pentru organismul uman. .ineralele, vitaminele continute de alge fac din ele unul dintre alimentele cu proprietati antioxidante deosebite, recomandate pentru scaderea colesterolului si pentru eliminarea din organism a metalelor grele si a toxinelor care provin din fumatul activ sau pasiv4, precizeaza prof& dr& 3'eorg'e .en"ini"ops"'i, directorul %nstitutului de Cercetari Alimentare. Alginatii, fibre alimentare care se gasesc in algele brune, sunt utilizati in industria alimentara ca aditivi naturali in diferite produse. Alginatii au capacitatea de a absorbi din organism metalele grele, substantele toxice (plumb, mercur, pesticide, micotoxine etc.+. 'upa ce isi indeplinesc misiunea de detoxifiere, organismul elimina alginatii impreuna cu toxinele. Algele marine sunt incluse si in regimurile de slabit. Ele induc senzatia de satietate foarte rapid, in vreme ce aportul caloric este scazut. 'e aceea, consumul de alge marine este o modalitate de a slabi sanatos, contribuind la diminuarea tesutului adipos si la cresterea fermitatii si a elasticitatii pielii. %n Orient, acolo unde sunt cei mai mari consumatori de alge marine, cazurile de obezitate sunt foarte rare. Algele sunt recomandate pentru stimularea functiilor hepatice, pentru tratamentul afectiunilor glandei tiroide, al nodulilor limfatici si afectiunilor pielii, parului sau unghiilor. 4Alga bruna 8aminaria este recomandata pentru proprietatile sale anticoagulante si pentru combaterea tulburarilor hormonale. 'e asemenea, rezultate foarte bune se obtin si in cazul hipertensiunii, anemiei, tulburarilor de deglutitie, afectiunilor prostatei, prevenirii cancerului si osteoporozei, precum si diminuarii efectelor devastatoare ale fumatului activ si pasiv. 8aminaria este folosita in prepararea mancarurilor de legume (supe, salate+, imbunatatind gustul acestora4, arata prof. dr. .encinicopschi. Previne cancerul Algele marine previn afectiunile cardiovasculare, renale, oculare, pulmonare si imbatranirea prematura. %n acelasi timp, fibrele alimentare continute de acestea impiedica depunerea de grasimi pe peretii vaselor sangvine, reducand riscul de ateroscleroza si de infarct

7:

miocardic. Algele marine crude reprezinta un scut impotriva cancerului. Cercetatorii japonezi au descoperit o incidenta scazuta a cancerului in insula OEinawa. 'upa studierea obiceiurilor alimentare ale acestei populatii s-a stabilit o corelatie intre numarul mic de cancere si consumul de alge brune crude. %n compozitia acestora se gaseste o polizaharida (fuEoidanul+ care distruge celulele canceroase. 'aca insa algele sunt fierte, aceasta substanta este distrusa. 4/uplimentele nutritive pe baza de alge marine sunt prescrise persoanelor care traverseaza perioade deosebite, in cazul sportivilor, persoanelor surmenate, cu lipsa de calciu, magneziu si iod. Algele marine brune contribuie la restabilirea echilibrului lichidelor in organism, dupa efort fizic prelungit in conditii de temperaturi foarte ridicate. #utrientii din algele marine blocheaza substantele radioactive, componentele cancerigene vehiculate prin fumul de tigara, apoi le elimina din organismul fumatorilor activi si pasivi. 'in cele peste 7:3 de substante chimice care se regasesc in tigara, 93 sunt cancerigene. Astfel, consumatorii de alge marine sunt mai protejati impotriva bolilor cauzate de fumat4, arata prof. dr. *heorghe .encinicopschi. IO1UL& %n algele marine brune se gaseste iod intr-o forma foarte usor asimilabila. .otiv pentru care sunt indicate in profilaxia gusei (cresterea in volum a tiroidei+ si hipotiroidiei (activitate redusa a tiroidei+. Algele pot fi mancate fie crude, uscate, fie sub forma de suplimente nutritive. Atentie, suplimentele sunt contraindicate persoanelor cu intoleranta la iod, celor care sufera de hipertiroidie, cancer tiroidian, pielonefrita cronica acutizata sau de sindroame de malabsorbtieP +ELULITA& &emeile care mananca alge marine sunt ferite de celulita. reptat, pielea cu aspect de coaja de portocala isi recapata netezimea. Algele ajuta la refacerea elasticitatii pielii dupa dietele de slabit, la restabilirea tonusului glandelor mamare si a abdomenului. Componentele active ale algelor marine normalizeaza metabolismul la nivel celular, stimuleaza microcirculatia, imbunatatesc tonusul muscular.

Importanta pentru industrie$

Alginatii folosesc drept materie prima pentru numeroase industrii si pentru diferite ramuri mestesugaresti,

In industria alimentara se utilizeaza ca agenti de ingrosare , gelificare , emulsionare ,

stabilizare si adezivitate,ei determina o mai buna cristalizare a zaharurilor,a apei si a sarurilor si functioneaza ca agenti antioxidanti. )entru toate acestea ,sunt utilizati la cresterea vascozitatii cremelor,a supelor,a sosurilor,la fabricarea bomboanelor ,a marmeladei si a gelurilor,la prepararea sucurilor de fructe,a lactatelor(lapte batut,iaurt+,a mezelurilor,a diverselor conserve,la conservarea pestelui>cascavalului si cremelor de branza.Oferindu-le o elastictate si o rezistenta crescuta.Esterul propilen-gliconic al alginatului de natriu este utilizat la prepararea bauturilor acidulate,la fabricarea serbetului,a inghetatei si a aspicului. )rintre cei mai cunoscuti alginati se cunosc AL#/ETT#/ (amestec de alginat de natriu si fosfor,folosit ca stabilizator pentru inghetata+AL#+EEL (necesar la fabricarea sucuilor de rosii 7<

si a supelor+ LA.ICELL-ul (amestec de alginati de natriu si de calciu,intrebuintat la preparare alimentelor carora le confera o fluidite adecvata+ si .ANITOLUL,folosit,intre altele,la prepararea hranei pentru diabetici si la fabricare gumei de mestecat. Agaroi ii cei mai cunoscuti in alimentatie sunt fur"elarianul,obtinut din specii de &-1CE88A1%A si E-C6E-.A,si filoforanul,extras din specii de )6M8O)6O1A , *8O%O)E8 %/ , %1%'EA si /-61%A.

In industria cosmetica , calitatile de stabilizare-emulsionare-ingrosare si proprietatile de agenti de suspensie au facut ca extrasele algale sa fie folosite la prepararea unor paste de dinti,lotiuni,creme pentu maini,pomade,creme de barbierit,sapunuri,samponuri,spra0-uri si detergenti. In industria textile , calitatea de impermeabilizator a alginatilor,alaturi de cea legata
de posibilitatea de a stabiliza culorile,este cea mai folositoare.Aici,actioneaza ca agenti de ingrosare,de incleiere si de apretare.

In industria de hartie , interbuinteaza alginati in cantitati foarte mari,in primul rand ca

adaosuri la fabricarea diferitelor tipuri de hartie,dar si pentru calitatile lor de ingrosanti de cleiuri,stabilizatori de emulsii,de suspensii si de pigmenti si de protectori ai suprafetelor pe care le acopera. Industria pielariei foloseste alginatii ca agenti de apret si ca agenti de finisare ai impermeabilizarii,ca stabilizatori si fixatori ai pigmentilor.

Industria farmaceutica utilizeaza alginatii bazandu-se in primul rand,pe proprietatea

lor de a fi hemostatici,de a stabiliza suspensiile,de a avea actiune antibiotica si de a actiona ca agent de imbibare si ca liant./unt materii prime la fabricarea unor paste de dinti,a invelitorilor pentru tablete,a drajeurilor, a unor siropuri si pansamente.%n tehnica dentara sunt utilizati in realizarea protezelor,implanturilor. )ansamentele,vata hemostatica,preparate pe baza de alge,au calitati foarte apreciate care le fac sa nu se lipeasca de rani si sa se resoarba fara a fi necesar sa se extraga din plagile pe care le acopera.

In industria de constructii servesc,in primul rand,ca izolanti fonici si termici,pentru lubrifiere jetului de ciment ingrosat..ai sunt folositi in industria slefuitului,in ceramica si in pictura,ca agenti de ingrosare,de dispersie,ca factori plastifianti si peliculogeni. In industria fotografica folositi la fabricarea peliculei fotosensibile,hartia obtinuta
fiind de calitate superioara.

Industia vinului si alcoolului gaseste in alginati decantori si clarificatori de

importanta majora,iar industria electrica fabrica electrozii necesari sudurilor cu ajutorul alginatilor de tipul VE8*-.. Am putea sa mai adaugam ca,in laboratoarele de microbiologie,agar-agarul este materialul de baza pentru pregatirea mediilor de cultura solide si

7B

el a devenit indispensabil pentru analizele medicale de rutina facute pentru probarea calitatii apei si a laptelui.

In cercetarea stiintifica ,agarul este folosit ca substanta de incorporare pentru

materialul ce urmeaza sa fie sectionat la microtom,ca vehiculator al fitohormonilor de crestere(testul standard A@E#A+,ca vehiculator al detergentilor si pesticidelor in diferite experimentari si drept coagulant pentru precipitarea sulfatului de bariu in laboratoarele de chimie si de medicina. 'iferitele specii de alge marine pot fi folosite ca ingrasaminte in agricultura>unele alge rosii din familia +ORALLINA+EAE , abundente in ...editerana, sunt puternic calcificate, prin continutul lor in calciu ele pot fi folosite ca amendamente, pentru solurile acide.

)enefi"iile "osmeti"e ale algelor marine&

Aplicate direct pe piele, algele marine au o mare afinitate pentru piele. Concentratia lor ridicata de proteine , vitamine, carbohidrati, minerale si oligoelemente (iod, magneziu, potasiu , fier, selenium, zinc+ reprezinta un tratament intr-adevar complet. +omponentele algelor au urmatoarele proprietati$ .ineralele$ 7. /ulf$ se gaseste in multe proteine si de asemenea in Eeratina din unghii si par. ;. /odiu$ se implica intr-o multitudine de procese biochimice la nivel celular, evitind deshidratarea corpului. 9. Potasiu$ absenta acestuia din organism cauzeaza oboseala si lipsa de dinamism I. +al"iu$ e fundamental pentru formarea oaselor, coagularea singelui si activitatea neuromusculara :. 2osfor$ fundamental pentru elasticitatea muschilor. <. .agnesiu$ indispensabil pentru activitatea neuro-musculara B. Iod$ unul dintre cele mai importante elemente continute in alge, controleaza si echilibreaza metabolismul, revitalizeaza celulele, mareste puterea de eliminare a toxinelor, echilibreaza rezervele de grasime din organism si activeaza circulatia singeui. 2. /ili"iu$ pastreaza rezistenta tesuturilor si are rol in sinteza colagenului Oligoelementele$ 7. 2ier$ este elementul din hemoglobina continuta de hematii responsabil de transportul oxigenului in tesuturi ;. +upru$ catalizeaza Eeratinizarea celulelor si ia parte la sinteza colagenului 9. Cin"$ echilibreaza secretiile grase si e prezent in peste B3 de enzime cu diferite actiuni, creste sinteza de colagen si Eeratinizarea stratului cornos. I. .agneziu, e foarte important in sinteza proteinelor, acizilor grasi si a carbohidratilor. Catalizeaza actiunea superoxid dismutazei (enzima care catalizeaza neutralizarea

72

radicalilor liberi, avand un rol fundamental in apararea pielii impotriva agresiunii externe+ Vitaminele$ 7. A$ echilibreaza procesul de Eeratinizare, imbunatatind textura pielii, intarind-o si netezind-o ;. )$ C;, C9, C:, C<, si CH cu diferite actiuni. /timuleza metabolismul celular hidratand si regenerind tesuturile. 9. +$ anti-oxidant, controleaza biosinteza colagenului si elastinei, conferind tonus pielii. I. E$ actioneaza asupra radicalilor liberi ,fiind in acelasi timp si un antioxidant, hidrateaza pielea prin capacitatea sa de a retine moleculele de apa, pastrind tesutul integru. :. 2$ hidrateaza puternic tesuturile <. PP$ creste rezistenta sintezei colagenului. %ntareste pielea.

Terapii inovatoare T4ALA//AL3O

I.PA+4ETARI ANTI+ELULITA +U AL3E -n tratament natural pe baza de alge marine si argila verde care actioneaza in principal asupra stratului adipos determinand astfel o scadere in Eilograme si in centimetrii. 1ezultatele devin vizibile dupa primele ; -9 sedinte, un tratament complet soldandu-se cu pierderea a minim ; numere la haine PP Efectul acestor impachetari cu 6A8A//A8*O continua chiar si la ;3 de zile dupa efectuarea tratamentului. )e langa scaderea in Eilograme si centimetrii, se produce o detoxifiere puternica a organismului, precum si arderea grasimilor. Este un amestec extraordinar, putand fi folosit fara probleme si de catre persoanele cu probleme vasculare. 8a sfarsitul impachetarii se va aplica o crema termoactiva pe baza de alge marine si menta. /ubstantele vor actiona inca I-< ore dupa efectuarea sedintei. W Re ultate$ chiar de la prima sedinta puteti pleca cu talia si soldurile mai subtiateP 'upa 73 sedinte intensiv puteti slabi pana la :-B Eg iar celulita se va reduce cu minim 7gradP W )enefi"ii$ eliminarea toxinelor din corp si a stratului adipos> eliminarea si prevenirea reaparitiei celulitei> redobandirea elasticitatii si fermitatii pielii> eliminarea apei retinute in organism> W +ontraindi"atii$ persoanele care sufera de boli cardiace grave, epilepsie, claustrofobie, femei insarcinate> W Atentie$ sedintele trebuie efectuate intensiv de 9 oriF saptamana , iar dupa obtinerea rezultatelor dorite, o sedinta la 2-73 zile este suficienta> W Re"omandat, persoanelor cu probleme vasculare si piele sensibila> persoanelor supraponderale sau care doresc sa-si armonizeze linia corpului.

7H

E2E+TELE NO+IVE ALE UNOR E-TRA+TE AL3ALE$

'in alge se extrag rasini vegetale, emulsificatori si stabilizatori care sunt folositi si la noi rebuie sa cunoastem, insa, si efectele mai putin benefice ale acestor produsi,

Produs 2olosire E@;; Agent de ingrosare, rasina A"id algini" vegetala, derivat din alge marine> utilizat in amestecuri pentru budinci, lapte aromatizat, smantana groasa, iaurt. E@;: Agent de ingrosare, rasina Agar#agar vegetala, derivat din alge marine rosii> se foloseste uneori ca laxativ> se intrebuinteaza la carne si inghetata. E@;D &ibra extrasa din alge marine +arrageenan

Efe"te no"ive #u se cunosc reactii adverse la dozele mici. Cantitatile mari pot inhiba absorbtia unor substante nutritive.

#u se cunosc.

E@5% .anitol %ndulcitor artificial si umidifiant> derivat din alge marine sau din frasin. /e gaseste in alimentele cu continut scazut de calorii.

1ecent s-a constatat o legatura cu cresterea riscului de cancer, deoarece aditivul poate fi contaminat atunci cand se adauga oxid de etilen, la produsele inferioare, dand nastere la etilen clorohidrin, substanta puternic cancerigena> este si toxic, putand provoca ulcer> cele mai mari motive de ingrijorare sunt legate de aditivul degradat. )osibil alergen. #u este permis in alimentatia copiilor, pentru ca poate provoca diaree si disfunctii renale. )oate provoca greata, varsaturi.

;3