Radu Mihai CRIŞAN doctor în economie – specializarea Istoria gândirii economice

TESTAMENTUL POLITIC AL LUI MIH AI EMINESCU

(Textul integral al anexei omonime din lucrarea: Radu Mihai Crişan, SPRE EMINESCU. Răspuns românesc la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului, ediţia a III-a revizuită, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 287-312)

BUCUREŞTI 2005

Editura Cartea Universitară
Str. Prof. Ion Bogdan, nr.11 A, sector 1, Bucureşti Tel.: 021-211 01 54; Fax: 021-211 58 47 e-mail: cartea.universitara@pcnet.ro, www.carteauniversitara.ro Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CRIŞAN, RADU MIHAI I. Testamentul politic al lui Mihai Eminescu / Radu Mihai I. Crişan. - Bucureşti: Cartea Universitară, 2005 Bibliogr. ISBN 973-731-124-8 821.135.1.09 Eminescu. M 929 Eminescu M.

ISBN 973-731-124-8

2

Cântări şi laude-nălţăm Noi, Ţie Unuia Primindu-l cu psalme şi ramuri Plecaţi-vă neamuri, Cântând Aleluia! Christos a înviat din morţi, Cu cetele sfinte, Cu moartea pre moarte călcând-o. Lumina ducând-o Celor din morminte! Mihai Eminescu

3

Făceţi-l pe adversar să creadă că mai există o posibilitate de a se salva. spre a-l conduce la temporizare şi neglijenţă. 8. apoi avansaţi cu repeziciune. Implicaţi reprezentanţii claselor conducătoare ai ţării inamice în afaceri dubioase. 6. 5. Discreditaţi-le luminătorii de conştiinţă.Arta supremă a războiului este înfrângerea inamicului. Perturbaţi. astfel: 1. Răspândiţi discordia şi conflictele între cetăţenii ţărilor ostile. 2. LOVIŢI. Slăbiţi voinţa luptătorilor inamici prin cântece şi melodii senzuale. IV î. Utilizaţi creaturile cele mai ticăloase şi mai abjecte. Hr. aprovizionarea şi funcţionarea armatei inamicului. supuneţi-i dispreţului propriilor concetăţeni. Ridiculizaţi tradiţiile adversarilor. iar victoria va fi totală. 12. 4 . 11. prin înşelătorie. Scopul vostru trebuie să fie preluarea intactă a tot ceea ce se află pe pământ. 4. În acest fel trupele vă vor rămâne odihnite. la momentul potrivit. Sun Tzu general chinez. Discreditaţi tot ceea ce merge bine în ţara inamicului. dar şi jad şi mătase pentru a-i zgândări ambiţiile. Induceţi în eroare inamicul. Fiţi generoşi în promisiuni şi recompense pentru informaţii. prin orice mijloace. fără luptă. Întărâtaţi-i pe tineri contra bătrânilor. 9. Infiltraţi-vă peste tot spionii. 10. intendenţa. Daţi inamicului fete şi băieţi tineri pentru a-i lua minţile. 7. 3. părinte al ştiinţei militare sec. Distrugeţi-le reputaţia şi. Apoi. Bazaţi-vă pe trădătorii care se găsesc în rândurile inamice.

a determinat soarta acestor ţări. acel tip etnic care. n-are o cocoaşă intelectuală sau fizică ce caută a o ascunde. fără inteligenţă. vol. IX. de alta din Ardeal. 17. pretutindenea unde locuiesc. pag. 1980. ceva hibrid. nu are apucăturile omului slab. Poate. venituri. Curierul de Iaşi. prea staţionare. toate acelea câte ascund o duplicitate în espresie. sunt autohtoni. prea osificate. Ediţie critică întemeiată de Perpessicius. rău – dacă e rău – fără făţărnicie. în Opere. nu încap în cadrul noţiunii român. “Rasa istorică formatoare a acestei ţări este “acel neam de oameni. 5 . Editura Academiei Române. oamenii nimănui. Se vorbeşte că în Consiliul. de la 1 Mihai Eminescu. viclene. şi care. ci. populaţie 1 mai veche decât toţi conlocuitorii lor” . că acei oameni n-au avut timp să se asimileze.Mult-iubitul şi prea-pătimitul meu neam românesc. 2 prin caracterul lui înnăscut . bun fără slăbiciune. 26. îi lipseşte acel iz de slăbiciune care precumpăneşte în fenomenele vieţii noastre publice sub forma linsă a bizantinismului şi a espedientelor…Toate figurile acelea făţarnice şi rele. 253 2 de “om a cărui trăsătură distinctivă e adevărul: inteligent fără viclenie. 19. aşadar. “Românii nu sunt nicăieri colonişti. a pus temelia statelor române în secolele al XIII-lea şi al XIV-lea. 21. Bucureşti. revărsându-se de o parte din Maramureş. 28 noiembrie 1876. poate apoi ca să fie din rase prea vechi.

) statelor noastre. la năvălirea avarilor în Tracia. din cea mai considerabilă parte a Ardealului şi a Ţării Ungureşti. Motivul pentru care nu sunt şi nu pot fi slavi este lingvistic. unitatea actuală a limbei vorbite. Nu există nici o deosebire între rasa română din Muntenia. deşi au multe elemente slavone în limbă. 1 aprilie 1881. şi cel albanez e identic cu cel al rasei române. Pe la 3 martie…. pe când găsim în Ţara Românească Argeşul. prin încrucişare. râu ce izvorăşte din Maramureş. destul numai că. constată unitatea de limbă. în Opere. XII. preexistente limbei bisericeşti. în momentul în care românii au primit cuvinte slavone. 1984. aflăm în Bucovina. atât de necontestat de nimenea.) pentru ca. că dezvoltarea craniului la rasa română e admirabilă. că sunt cranii care merită a fi în fruntea civilizaţiei. de datine juridice. Bucureşti. în Opere. ele nu s-au asimilat nici până în ziua de azi cu limba noastră. Mai mult. anul 579. deşi e în parte un merit special al lui Matei Basarab. care înclinau a căpata o singură formă scrisă. deşi cuvintele slavone sunt vechi. vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu. n-a găsit de cuviinţă să-l modifice. sute de ani. fie sub coroana Ungariei. XI. religioase şi de viaţă familială. în secolul al XVIII-lea. vol. dă craniului albanez rangul întâi între toate craniile de rasă din vechiul Imperiu al Răsăritului. 15 martie 1880. să se judece după dreptul românesc.1200 şi până la (anul n. Miron Costin. Timpul. Etnograful Hoffman scrie. erau elemente cu totul omogene. 1985. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei ţineau cu sfinţenie.n. era atât de viu în conştiinţa poporului.. Pe când în Ţara Românească aflăm Câmpulungul ca ţinut şi descălecătoare. Sigur e că. XII. precum şi în alte împrejurări.n. pag.. 77 3 idem. încât nici unul din vechii noştri Domni. deşi a avut epoci de bogaţie şi de glorie. materialul de vorbe. Timpul. excepţie făcând vreo patru sau cinci vocabule care privesc păstoria. Moldova. Adevărul doare. şi în această privire.. în al VI-lea secol după Hristos. o lege oarecare…. E incontestabil că un popor care.) 1700” . Înainte sau imediat după formarea statelor române. Bucureşti. cu absolut aceleaşi înclinări şi aptitudini ” . cu al mocanilor noştri de azi”. care se varsă din stânga în Bistriţa. cit. Ed. În fine. nu sunt slavi. jus Olachale sau Olachorum. cit. Pe la 3 martie…. sănătos. în suta a şaptusprezecea. găsim tocmai în nordul Daciei un pârâu numit Argestrul. Timpul. pag. să mai poţi scoate ceva bun din ele”. El descrie curăţenia şi frumuseţea limbei vorbite în Maramureş şi viaţa 3 6 . E absolut 4 5 aceeaşi rasă. vol. 1 aprilie 1881. a fost un popor tânăr. un Câmpulung tot ca ţinut şi descălecătoare. Legile după care cuvintele latine s-au prefăcut în cuvinte româneşti şi-au sfârşit demult evoluţiunea lor. Ed. Adeseori. Tot acest neam apare în Dacia. atât în numirile localităţilor şi râurilor. Organografic vorbind limba era aceeaşi. numai termenii. limba lor era formată de secole deja. 122. Adevărul doare. idem. E indiferentă cestiunea dacă elementele ce compuneau acest sâmbure de popor modern erau tracice şi latine sau latine şi ilirice. difereau pe ici pe colo. pag. dovedeşte totuşi că. naturalist celebru. vol. (anul n.. idem. oastea condusă de Martin şi Comenţiol e compusă din oameni care vorbesc româneşte. O unitate atât de pronunţată a limbei dovedeşte o unitate de origini etnice. încât. o cerere analogă fac moldovenii ce pribegiseră în Polonia. care denotă o unitate a neamului românesc preexistentă formaţiunii (formării n. 121 4 “Există multe indicii. În adevăr. iar asupra originii lui se ceartă până azi învăţaţii.n. în creierul munţilor. bine întemeiat. fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodată. în Opere. Şi aceasta când? Pe la 1380. n-a avut nevoie de drept scris. În sfârşit Wirchow.

n. Paralele economice. prin cărţi.) trebui să fie oglinzi de aur ale realităţii în care se mişcă poporul. vol. dar aurul. Ed. Ecuilibrul. trebui să prezinte lucruri proprii naţiunii. ”am admis legiuiri 8 străine” . 20 7 . în Opere. 13 decembrie 1877. garanţia stabilităţii (legitimităţii n. vol. cel vorbit în Ţara Românească şi într-o parte a Ardealului..“Un popor. comerţul. cit. în Opere. cărţile bisericeşti. 29 iulie 1881. oricare ar fi el. idem. fie din Berber. a cărei răspândire uniformă nu e de tăgăduit. Timpul. 93. în Opere. “legi străine în toată puterea cuvântului. 6 originală. 1985. afară de ceea ce e domeniu public. cetăţean al universului. 168 8 idem. XII. 1989. ca la un prototip. încât se constată că amintitele piese de literatură populară aveau tendinţa de-a se răspândi la toţi românii”. 266 6 idem. traducătorii şi scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al românilor. poate c-a fost chiar cunoştinţa limbei latine care i-a îndemnat la aceasta. o normă unitară în rostire şi în scriere. în Opere. Bucureşti. întrucât la cel mai vechi din toate se puteau reduce. Timpul 14 august 1882. Industria trebuie să fie a naţiunii aceleia şi păzită de concurenţă iar purtătorul ei. pretutindenea şi pururea. În acelaşi timp. în Ţara Românească. artele şi literatura frumoasă (beletristica n. Federaţiunea. s-o schimbe pe aur. de asemenea. 22 aprilie. vol. Poate să fi fost un instinct de adevăr. român. o coardă nouă. legislaţiunea trebui pusă în aplicarea celei mai înaintate idei de drept. ne dă legenda fondării Moldovei şi Ţării Româneşti. are dreptul a-şi legiui trebuinţele şi tranzacţiunile ce rezultă neapărat din acele trebuinţe. constată identitatea de origine şi limbă a poporului. în variante. care substituie. pag. trebuie. X. neatârnată a românilor de acolo. Ed. opresc procesul de diversificare şi de dialectizare a graiului viu. literatura populară. condiţiunea de viaţă a unei legi. potrivită pentru binele cel mare al lumii” .) sale e ca ea să fie un rezultat. acesta primeşte. 7 “Peste noapte şi prin surprindere” . Timpul. să fie în mâinile aceleiaşi naţiuni. XIII. noţiunea om. în Moldova. drepturile sale. 7 idem. 4 mai 1870. Bucureşti. Timpul. Alături cu limba există. o expresiune fidelă a trebuinţelor acelui popor. IX. cit. în Opere. prin care ea să fi contribuit la luminarea şi înaintarea omenirii. punga ce hrăneşte pe industriaş şi îmbracă pe agricultor. tipărite în Ardeal. căci. 92. printr-un instinct fericit.. astfel încât explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritul acestora. dialectele ce încercau a se forma pe atunci. 168 5 idem. nu pot purcede decât din el însuşi.n. Aceleaşi balade ce s-au cules în munţii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat. ţară. pag. pag. vol. De câte ori <<Românul>> era în opoziţie…. <<Românul>> a contractat năravul…. pag. Nigritania. vol. ca element de unitate. De câte ori <<Românul>> era în opoziţie…. pag. pusă în raport cu trebuinţele poporului. reciprocitatea relaţiunilor sale: într-un cuvânt: legile unui popor. Ştiinţele.. în locul noţiunilor naţie. în Dobrogea. 14 august 1882. XIII.

în Opere. X. s-au înmulţit cu asupră de măsură. suveranitatea poporului. pag. cu suma puterilor muncitoare de care dispunem. căci instituţiile noi nu se potriveau (şi nu se potrivesc n. că puterea productivă a naţiei româneşti n-a crescut. cenuşerii. dau tonul. Control. Clasele productive au dat îndărăt.) cu starea noastră de cultură. pag.) e lesne de înţeles cum un popor de plugari.n. putea să se creadă îndestul de bogat pentru a introduce. industria de casă şi meşteşugurile s-au stins cu desăvârşire – iar clasele improductive. fericesc naţia în fiecare 11 zi. idem. Ieri domnul deputat Giani…. conduc opinia publică. vol. 22 februarie 1879. X. la el. consilii judeţene şi comunale.n. in Opere. Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice. ci pentru elemente economice cu care se potriveau şi care ştiu a se folosi de dânsele. nu le-am admis pentru român. De ceea ce ne temem…. de zece ori mai rău. pag. îndestul.n. Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi.) cincizeci de ani. n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaţie străină.n. forme de civilizaţie şi instituţii pe care ţările apusene. oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie şi aspiră a deveni deputaţi şi miniştri. proprietarii mari şi ţăranii au sărăcit. Nici (nu n. proletarii condeiului. în Opere.) planta autohtonă moare… Azi avem cele mai înaintate instituţii liberale. Timpul. 259 idem. ba încă unul care s-a lăsat de păstorie de ieri-alaltăieri şi s-a apucat de plug înainte de abia (cu n. abia le pot plăti. bine. 20 idem. din chiar senin şi într-o singură noapte. E într-adevăr ciudat (simptomatic n. 13 decembrie 1877. încât trebuie să le sleim pe acestea pentru a întreţine aparatul costisitor 10 şi netrebnic al statului modern” . Timpul. advocaţii. bogate prin industrie şi printr-o dezvoltare economică de sute de ani.n. cu interesele căruia nu se potriveau. Paralele economice.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru si a cărui raţiune de-a fi este tocmai originea lui traco-romană. vol. Stăm mai bine pentru aceasta? Nu. cu calitatea muncii noastre. erige teoria de om şi om teorie absolută de stat şi face din banul internaţional şi din posesiunea acestuia singura măsurătoare pentru a deosebi înrâurirea unui om de a celuilalt în viaţa statului. pe hârtie” . 27 mai 1879. introduse cu grămada în ţara noastră… Înzecitu-s-au şi însutitu-s-au oare averea românului şi veniturile lui pentru a plăti instituţiile de o sută de ori mai scumpe? Desigur că nu.China sau Galiţia?” …“Ei. de care (din cauza cărora n. 193 10 11 9 9 8 . codice franţuzeşti. cum. vol. X. Timpul.

IX. căci preface ţara moştenită. nobili si politicoşi…. în Opere. pag. X. şi-a format în fiecare părticică organele sale. ”Un sistem reprezentativ. încât toată munca publică. pag. care nici nu ştiu ce să consilieze.parlamentarii n. consilii de instrucţiune. Timpul. vol. Dar dulci. punând greutatea pe o clasă de mijloc. 10 iulie 1881. într-o mlaştină pentru scurgerea elementelor 12 idem. -. Economiştii observă…. nici nu au ce reprezenta (reprezintă n. în buzunarul unui <<patriot>>”. formate în fiece centru de judeţ. 23 mai 1882. 14 17 idem. pag. legea fundamentală nu însemnează decât egalitatea pentru toţi scribii de-a ajunge la funcţiile cele mai înalte ale statului”.. De câte ori <<Românul>> era în opoziţie… Timpul. “Constituţia noastră. parte neexistentă. 20-21 aprilie 1881. o clasă de patriciani. Abstracţie făcând…. Convorbiri literare.“Astfel. pe care se întemeiază.n. vol. apărată cu vărsare de sânge şi cu privaţiuni. 1 august 1876. sub formă de consilii judeţene. a dat loc la o declasare 14 generală din cele mai dezastruase .) decât pe persoanele din care sunt 16 17 compuse ” . cât pentru români. se scurge. consilii comunale. “toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit. Influenţa austriacă asupra românilor din Principate. Aceste comitete îşi împart toate în familie. vol. 237 16 În ele. devine o stupiditate erijându-se în teorie de stat. atârnă de comitetele de politicieni de profesie. parte străină. pag. 27 mai 1879. ci chiar pentru animale. 168 13 idem. La noi. vol. statul român nu mai este un produs al geniului rasei române. fie sub forma de contribuţie. În Opere. teoria de om şi om.. de guvernul central. 15 oricum ar fi câştigat” . Astfel. are drept corelat o clasă mai cu samă. Ele creează. care. pag. puţin îmi 13 pasă!” . XIII. 173 15 idem. Timpul. 259 9 . ca legea fundamentală a unui stat. o teorie curat filantropică şi un rezultat al compătimirii ce omul o are nu numai pentru semenul său. De ceea ce ne temem…. industriaşi care văd în constituţie mijlocul de a-şi reprezenta interesele în mod adecvat cu însemnătatea lor. cultă. în Opere. “Peste tot aceeaşi idee: să dau străinilor ce-mi cer. Timpul. fie sub cea de prestaţiune. în Opere. ci un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce 12 nu-l înţelege şi nu-l va înţelege niciodată” .n. consilii de sus şi de jos. direct ori indirect. ele decid a se face drumuri judeţene pe unde <<patrioţii>> au câte un petec de moşie. decât cea pe care o stabileşte banul. Timpul. la rândul lor. vol. 123 14 “Fiecare constiţutie. Corelatul constituţiilor statelor apusene este o clasă de mijloc. din banii judeţelor. pag. în Opere. influenţat însă. în mod absolut. în Opere. vol. XII. burse pentru copiii <<patrioţilor>> trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde. întins ca o reţea asupra întregii ţări. XIII. bogată. ci după cum ordonă deputaţii . de fabricanţi. întotdeauna. XII. 14 august 1882. Nu mai există o altă deosebire între oameni.

22 martie 1879. X. ocupă funcţiuni înalte. cancanul alungă pe 20 Beethoven. ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. X. adesea. Între multele neplăceri ale vieţii…. abstracţie făcând de toate celelalte defecte ale lor. totodată. 192 20 idem. nobil. Şi. vol.nesănătoase din alte ţări – introducând într-un stat eminamente 18 naţional un sistem de instituţii cosmopolite” . X. cu repejune. în loc de a-şi petrece 22 viaţa la puşcărie” … ”Ne mulţumim dacă actele guvernanţilor de azi nu sunt de-a dreptul de înaltă trădare. vol. caracterului celui mai drept şi mai statornic…Peste tot credinţele vechi mor. 191. erau rezervate naşterii ilustre. cel pentru care orice apărare a muncii e o piedică pe care va tinde a o răsturna. lipsa unui adevărat şi autentic sentiment idem. inteligenţei celei mai dezvoltate. pag. Alaltăieri. vol. in Opere. ideile mari asfinţesc. pag. a exploatării publicului prin întreprinderi hazardate şi fără trăinicie. a jocului de bursă. Timpul. cavaleri de industrie şi întreprinzători şarlatani. averii seculare. se urcă. un instrument al ei. în locurile care. ca posesiune individuală. Urmare aplicării ei vom ”avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional. zeii mor” …”Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta. vol. Timpul. vol. slăbiciunea de caracter. în Opere. pag. Urmare ei. e. în realitate inegal. Timpul. pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei 21 generaţii” …”Oameni care au comis crime grave rămân somităţi. învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun. in Opere. impusă de străini. înainte. libertatea de muncă şi tranzacţiuni. cel fără scrupul faţă de concetăţenii săi. adică un rezultat al muncii şi. un materialism brutal le ia locul. Trei zile de-a rândul. Timpul. 229 18 10 . Timpul. <<Românul>> în ajunul alegerilor…. în această luptă. 20 februarie 1879. Elemente economice nesănătoase. o domnie străină. uzurari şi jucători la bursă. Shakespeare cedează bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu. se plimbă pe strade. “capitalul. pag. sau eroic. 5 aprilie 1879. în Opere. rezultatul unor uneltiri vinovate. 18 aprilie 1879. care ar trebui să fie şi să rămână ceea ce este prin natura lui. precum mărginirea intelectuală. În Opere. în clasele superioare ale societăţii omeneşti. 209 19 idem. X. 3 mai 1879. pe cale legiuită 19 sau pe cale piezişă” . nu învinge cine-i tare. cultura secolului. Domnul Simeon Mihăilescu publică…. X. 214 21 idem. pag. a minciunii. 223 22 idem. luni dimineaţa…. mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare. teoria de luptă pe picior în aparenţă egal.

IX.este dată în vileag n. Nu încape îndoială…. XI. Timpul. însuşi cercetările făcute contra sa. în Opere. fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandanţilor lor şi trec. în Opere. a bunului trai şi liniştei publice? Dar.lor satisfăcute.aduc mizeria. la noi. nu sunt partide de principii. idem. nu comunitatea de idei. şi probitatea factorilor însărcinaţi de-a aplica legile şi regulamentele sunt condiţiuni esenţiale ale mersului regulat al unei bune administraţii. XI. capacitatea. Timpul. care. vol.dintre cetăţeni n. pag. Timpul. vol.patriotic” …”Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi. “se-înţelege . de fapt.lor administrează districtele după plac şi dispun. idem. 10 februarie 1882. pag. în Opere. Spre exemplu: “Un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă. Şi.n.sintagma. -. îi desemnează pe toţi truditorii n. alegându-l în Senat. XIII. Timpul. integritatea. în Opere. întrucât. . . se încredinţează funcţiunile delicate de prefecţi şi subprefecţi creaturilor deputaţilor . ”organizarea nu înseamnă decât disciplina oarbă a unei societăţi de esploataţie sub comunii şefi de bandă. interesul personal. Pentru a dobândi glasurile deputăţiilor trebuie exigenţele . Justiţia. drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării” … În cadrul lor. adevărate cauze care . de averea şi de onoarea cetăţenilor.că în judecarea diferitelor partide politice trebuie să deosebim pe cele sincer 26 politice de cele pretinse sau pretextate politice” . 439 25 idem. Într-un lung articol….n.le n. pag. N-ar fi greu de polemizat…. prin urmare. XI. dar maturul corp trece la ordinea zilei. 38 29 “ţinute la un loc prin complicitate de interese”. în mâinile unor oameni stricaţi.idem. 23 ianuarie 1881. XII. idem.n.protejaţilor parlamentarilor n. calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor. 15 mai 1879. vol. vol. adesea.n. în Opere. 23 februarie 1880. Necesitatea de-a conserva o majoritate compactă şi devotată în Adunări trece peste orice alte consideraţii.n. Funcţiunile publice sunt.n. <<Românul>> promiţându-ne programul nou…Timpul. pag. Aici el însuşi denunţă că există această scabroasă afacere.n. XIII. Lucru de care trebuie…. ”păstrând numai coaja legilor şi goala aparenţă. care se denunţă . a devenit o ficţiune şi nu mai există nici o garanţie pentru cele mai preţioase interese ale societăţii”. -. ci de 27 interese personale” – care. în Opere. primează faţă de interesul general şi binele public. ”partidele. vol. -. Manuscrisul În genere toată societatea…. vol. pag. pag.pretenţiile n. în Opere. partidul ţine morţiş a-l reabilita. 291 “Favoarea şi interesul electoral singure prezidează la alegerea amploaiaţilor statului. Cauza acestei 29 organizări stricte e interesul bănesc. 465 28 idem. ignoranţii si proştii – administratori ai statului 24 25 român ” . .de la sine n. subordonată politicii.n. suntem datori să spunem că. a garanţiei drepturilor şi apărării intereselor fiecăruia . lăsând să recază colţul vălului ce se ridicase”. convenienţele de coterie. şi.n. Timpul. X. astfel muncitorii de pământ . 27 ianuarie 1882.. 234 26 idem. în Opere. 8 august 1880. sub numele protecţia n. de interesele. Timpul. la acte arbitrare. bârfitorii de cafenele – literatori. 51 24 23 23 11 . pag. 43 27 idem. pag. cu toate că cine nu ştie că. 28 totuşi. .. Acest om este menţinut în funcţie. vol. Între variile acuzări. vol. sub regimul actual. loviţi de sentinţe judecătoreşti.el n. experienţa. fără nici o responsabilitate. dirijază . 10 decembrie 1880. 43 . sunt supuşi la vexaţiuni. Am discutat cu nepărtinire….

dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă. 481 idem.n. actori. şi neavând nici un alt soi de resurse materiale sau de putinţă de a-şi câştiga existenţa. liberale şi umanitare.n. întreprinzători de lucrări publice. prin introducerea nesocotită a tuturor formelor civilizaţiei străine. membri la primărie.o clasă socială oarecare. le-au dat existenţă şi teren de înmulţire. prin moravuri. îmbrăcând toate formele posibile: miniştri. în Opere. în Opere. şi literatură. 24 februarie 1880. Timpul. . cu o caracteristică lipsă de respect pentru tot ce e întradevăr românesc. care 30 miroase de departe a puşcărie” . 31. deputaţi (parlamentari n. că aceste clişeuri stereotipe egalitare. dintre care mulţi abia ştiu scrie şi citi.). vol. Fiecare se reprezentează mai mult pe sine decât . pag. 227 idem. Acei ce conduc nu sunt decât străini. şi numai aceste interese. vol. totul în fine… Aluatul din care se frământă guvernanţii noştri e acea categorie de fiinţe fără ştiinţă de carte şi consistenţă de caracter. prin educaţie – interesele străinilor dar. la noi. soldaţi. De aceea. un stat în stat. şi forme parlamentare şi idei economice. XI. 27 aprilie. pag. defectele instrucţiei publice şi golurile create în ramurile administraţiei publice. străini prin origine. “Cât despre aluatul protoplasmatic care formează. pag.). în schimbul foloaselor lor individuale. Am văzut cu înlesnire…. care. Toţi ştiu…. administratori. liberschimbiste. în care cineva caută a face plauzibile 31 aşa-numitele sale principii” . cumularzii. acei paraziţi cărora nestabilitatea dezvoltării noastre interne. şi care. Manuscrisul Înainte de câteva zile…. acei proletari ai condeiului. 30 12 . şi lucrul principal e forma. Timpul. X. Singura deosebire între ele “este foarte mică şi e întemeiată pe o cultură individuală mai mult sau mai puţin îngrijită. sunt dezideratul <<patrioticului guvern>> (persoanelor aflate 30 31 32 idem. aluatul e o populaţie flotantă a cărei patrie întâmplătoare e România. repetând fraze cosmopolite din gazete străine. aceste sforăitoare nimicuri. IX. vol. şi alegeri. mai mult sau mai puţin corectă. şi ştiinţă. “Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii. în Opere. gheşeftarii de toată mâna. sunt cultură 32 naţională sau civilizaţie adevărată” . Trăind din politică şi prin politică. el e capabil de-a falsifica totul: şi liste electorale.organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra. 1879.pe n.n. financiari. acest bagaj al literaţilor lucrativi de mâna a treia. aşezat asupra instituţiilor şi a poporului avem puţine de adaos (adăugat n. susţine. nu ne mirăm dacă vedem acest proteu al unui universalism incapabil şi ambiţios.

îşi alege mandatarii pe care-i însărcinează cu această afacere importantă. pe jeţurile de miniştri. Şi. în România. vol. XI. la Academie.. care se grămădeşte înainte în toate şi care tratează c-o egală suficienţă toate ramurile 34 administraţiei publice” . Apropiindu-se alegerile…. Timpul. 20 februarie 1881. idem. pentru a le stoarce voturile ” . care nu numeşte nici funcţionari. idem. în Opere. în Opere. în mare majoritate. iar “miile de funcţii administrative şi sutele de funcţii judecătoreşti. 34 33 la cârma ţării n. caută să muncească pentru a se ţine deasupra apei nu-şi vor creea. piedici personificate în subprefecţi vicioşi. 10 iulie 1880. XII. ci în precupeţire de voturi”. îl poate face pe om capabil. 17 ianuarie 1880. 76 .. XII. 24 februarie 1880. De-o zice alegătorul nu. XIII.)” 33 13 . . extremă centralizare. Timpul. în Opere. filosoful englez…. Aşa se face că “administraţia nu consistă în muncă. de reputaţii uzurpate. 6 ianuarie 1881. Fiecare din aceste interese atârnă de un fir al maşinii administrative. şi care nu-i în stare a-i controla şi a-i trage la răspundere direct. vol.. vol. Şi-aceasta. în universităţi. 6 iulie 1882. de-o zice da. însă. într-un chip ori într-altul. bona fide. De pe când se discută…. ţii majoritatea în mână şi sistemul constituţional. pag. nu întâlnim. pag. ci totul de câştigat”. Dacă polemica noastră…. “Această stare de lucruri e prefăcută în sistem de organizare. fie cauza lui cea mai nedreaptă din lume”. XI. deşi “naţia. Mai mult. Faceţi interesele. în Opere. pag. Cine oferă o leafă bună şi un tain află oricând o armată numeroasă de mercenari politici. în corpurile de selfgovernment.n. E clar că un stat…. Locke. Timpul. vol. 132. pag. Am văzut cu înlesnire…. în Opere. în Opere. pag. “statul dispune de atâtea funcţii si favoruri. 20. mare libertate. îşi poate vedea în linişte de treabă”. idem. idem. Dar. din centru”. Timpul. pag. vol. 28. 400 35 idem. pentru ca cei nemulţumiţi să poată răsturna cu uşurinţă orice guvern. Timpul. 75. XI. Timpul. şi alţi monştri din regnul organic al celor ce n-au nimic de pierdut. pag. XII. 12 noiembrie 1880.n. 242. nici miniştri. în Opere. 451. pag. mai greu decât oricine altul” . nu e decât o unealtă pentru falsificarea alegerilor”. idem. în Opere. “Cu bugetul în mână. idem. 21 decembrie 1880. 20 februarie 1881. piedici zilnice intereselor lor. idem. Timpul. 6 ianuarie 1881. 20. sub presupunerea. pe câţi oameni sunt în ţară care ştiu a scrie şi citi”. Pe de-o parte libertate. în servicii echivalente cu sumele bugetului. iarăşi şi iarăşi. decât. ale cărei sarcini 35 le poartă.că fiecare alegător îşi are interesele sale materiale. care să facă a atârna miile şi iarăşi miile de izvoraşe ale bugetelor şi averii publice de victoria.. sunt puse în 36 37 mişcare într-un singur scop. Timpul. care să nu poată atârna în nici un chip de iubirea sau ura administraţiei.…”Pretutindeni.. de bună voie. mai ales atunci când este augmentabil la infinit. Timpul. acele fatale fizionomii nespecializate. curentul electric al acesteia îl izbeşte în acel interes şi-i ucide sâmburele vital. XII. în timp ce “patru din cinci părţi ale poporului nostru. vol. sistemul controlului. vol. de-a se opune făţiş guvernului. în administraţie. acei care.. în Opere. vol. vol. nu iau parte la viaţa publică. pag. în finanţe. se reduce la o iluzie copilărească”. pe de alta centralizare. idem. În numărul său de azi…. În numărul său de azi…. “Abia o avere foarte întemeiată. pag. 75 36 “Administraţia. “Se înţelege . maiori cocoşaţi de gardă civică. XI. Apropiindu-se alegerile…. aceeaşi protoplasmă de postulanţi. X. ibidem.de la sine n. în Opere. vol. 390 idem. 75. pag. pretinsă politică. în mare şi în mic. de guvernământ.

aceştia se dovedesc a fi o companie de controlori cumpăraţi de către cei controlabili şi înţelegându-se cu ei pe sub mână pentru a face treburi împreună. vol. Timpul. capabil de adevăr şi de patriotism. pag.n. în Opere. 18 iunie 1881.. în Opere. de producători. <<Românul>> a contractat năravul. pag. 1 decembrie 1881. “pentru ca nu străinii să fie proprietari în ţară”. 130 41 “Nu contestăm. 1 decembrie 1881. 173 37 idem.. ci străinii românizaţi . . vol. În numărul său de azi…. idem. chiar şi aici. 425).veneticii carecumcă aceşti mandatari formează într-adevăr un corp deosebit .n. Nenorocitele astea de ţări….18 ianuarie 1879. atunci când actele şi voturile rele sunt consumate de mult”. 22 ianuarie 1880. incapabilă de adevăr şi patriotism”. vol. identică în toate ţările . 25 septembrie 1882. XII. de asemenea. Fraţii Nădejde…Timpul.Timpul. nu în populaţiunea română. Suma averilor e aşa repărţită. Timpul. în Opere. ci devin cu totul alţii. Deşi cestiunea Dunării…. vol. organizaţie care costă prea 38 scump şi nu produce nimic” . vol.distinct n. inimos.) numai în oraşe şi. pag. răsărită din amestecul scursurilor orientale şi a celor occidentale. în Opere. 3 iulie 1882. Timpul. a deveni o simplă unealtă pentru 42 43 fructificarea capitalului lui ” …”Rasa determinantă a sorţii acestei ţări nu mai este cea românească. Nu se intervertesc factorii ecuaţiunii sociale. XII. nu e-n stare direct a face altceva decât a alege alţi oameni. vol. XIII. nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a ţării. de miljocitori (spoliatori n. avem pe străin cu puterea strivitoare a capitalului bănesc. pag. 193 42 “În evul nostru mediu străinii de altă lege erau opriţi de-a avea moşii.. idem. că averile s-au înmulţit în România . pag. Avem a calcula astăzi cu factori care. XIII. vol.numai că nu în mâinile românilor. 425 14 . X. Tot în numărul nostru din 20 decembrie…. Naţiunea perindând acuzările….)39”40…”Averea se urcă (creşte n. 75 38 idem. în Opere. vol. 212 39 “Avem de-o parte rasa română. alta îmbuibată. Timpul. în mod artificial. ci în cea 41 străină .n. 29 iulie 1881. în Opere. 267 40 idem. XII. 20 februarie 1881. – de puterea executivă.n. înainte. XII. iar inconvenientul cel mare este că Adunările nu pot fi făcute răspunzătoare de voturile şi de actele lor. popor cinstit. singurul lor judecător. Deşi cestiunea Dunării…. cu trecutul ei.n. o pătură superpusă. idem.ţinuturile n. în Opere. în vechea noastră organizaţie lipseau cu totul. faţă cu românul care ameninţă a cădea în robia celui dintâi. pag. X. iar domnii expropriau cu bani din vistierie chiar pe străinii ortodocşi”(idem. şi că naţia. prin introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine. Câteodată ne cuprinde…. încât prea puţin din ea e în mâini indigene”. vol.“La noi mizeria e produsă. în Opere. pag. nu contestăm că există multe palate şi zidiri mari în oraşele noastre – numai că nu ale indigenilor. 394 43 idem. pag.) în această ţară: una stoarsă şi sărăcită. “Există două naţiuni deosebite (distincte n. XII.pe care le locuieşte. Timpul. deasupra acestui popor. Avem apoi. un fel de sediment de pungaşi şi cocote.. în Opere. idem. pag.

XII. 163 52 idem. multe rele endemice. câştigate prin frustrarea statului cu sume însemnate. XII. “Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi. Timpul. 30 iulie 1881. pârghiile care-i ridică sunt aşezate în afară. n-are nici sete de cunoştinţi. în Opere. din partea unei societăţi de esploatare. Timpul.n. toate astea în urma influenţei pernicioase ce o exercită asupra sănătăţii mlaştinile. rasa română scade şi străinii sporesc. duce 46 nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă” … ”Cârciumile 47 sunt localuri de îndobitocire şi de prostituţie sufletească” … Mai mult. La propunerea noastră…. Nu vom discuta cu <<Românul>> principii… Timpul. XIII. pag. 1 aprilie 1881. <<Românul>> a contractat nărăvul…. ţara a fost bântuită de pelagră. 11 decembrie 1888. decăderea vieţii de 51 familie” …”Populaţia autohtonă scade şi sărăceşte. în urma acestei extenuaţiuni de putere. 267 46 idem. “a fost natural ca. vol. vol. scăzând 45 numeric şi fără o conştiinţă limpede de ceea ce trebuie să facă” . de anghină. departe de-a-şi câştiga o au obţinut cetăţenia română n. pag. vol. 17 iulie 1879. pag. 269 44 44 15 . Timpul… 31 august 1878. XII. 29 iulie 1881. în Opere. în Opere. Camerele actuale de revizuire…. trebuie să fii înrudit cu 52 ei” …”Statul a devenit. Numărul infirmilor la recrutaţie a crescut an de an. pag. de vreme ce aceşti oameni au sprijin pe străini. Adevărul doare. ci prin abuzul culpabil al puterii politice. pe când înlăuntru n-avem decât poporul nostru propriu. Încolo leagă cartea de gard. Astfel.. “sărăcia şi urmările ei morale . Aceşti dezmoşteniţi. obiectul unei spoliaţiuni continue şi aceşti oameni nu urcă scările ierarhiei sociale prin muncă şi merit. pentru a avea o funcţie. -. Pe la 3 martie…. 331 51 idem. gonind după o funcţie. 104 47 idem. 163 49 “în proporţii înspăimântatoare”. pag. Nu vom discuta cu <<Românul>> principii… Timpul. vol. vol. Urmând discuţiunea…. şi altele de caracter endemic. pătura dominantă. idem. în Opere. în Opere. 121 45 idem.asupra moralului n. locuinţele insalubre şi neaerate. nici capacitate de a pricepe adevărul. în Opere. pag. în Opere. hrana 50 neîndestulătoare şi munca excesivă” . vol. 8 mai 1881. de intoxicaţiune palustră. vol. să se ivească 48 49 şi să decimeze populaţiile. 301 48 “însuşi sâmburul naţionalităţii”. superpusă rasei române.de ieri-alaltăieri” . X. 8 mai 1881. Dacă acest sediment învaţă.n. vol. cu acel fatalism al raselor nefericite. pag. cărţi nu se citesc. iar autoapărarea împotriva lor e “disproporţionat de grea. idem. X. Formă şi fond. Şi. pag. vărsat. XIII. XII. ibidem 50 idem. Timpul. în Opere. o face de silă.

căci “demagogii neştiind nimic. 53 instituind codri guvernamentali şi parlamentari” …”Clasa de mijloc a devenit un adevărat proletariat de postulanţi care primejduieşte existenţa ţării. 17 august 1882. vol. 451 56 idem. Dacă polemica noastră…. 172 idem. în Opere. neavând nimic. XIII.) opiniei publice de către negustorii de principii 59 liberal-umanitare ca barbar. X. pag. pag. că <<progresul>> nostru ne duce la pierzare. plagiatorul erou. panglicarul om politic. de alţii. 23 iunie 1879. idem. 304 57 idem. XIII. în Opere. în Opere. privite ca lucruri de prisos. Ni se pare că vorbim…. în Opere. judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce şi.moştenire proprie pe Pământ pe singura cale a muncii onorabile. de unii. în care inteligenţa şi ştiinţa. ca antinaţional. acela care îndrăzneşte să arate că formele poleite învelesc un trup putred. se taxează. 20 martie 1880. în asemenea vreme şi-n aşa generaţie. “trădătorul numindu-se geniu. “că fiecărui drept îi corespunde o 57 datorie” şi că ”secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea 58 ierarhiei meritului” …”Acela ce cutează a se revolta faţă cu această stare de lucruri. că elementele sănătoase trebuie să se conjure şi să facă o luptă supremă pentru mântuirea acestei ţări este denunţat (prezentat n. în care virtutea se consideră. totdeauna. 172 59 idem. se substituie. 86 58 idem. în Opere. spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal. vol. la formarea sferelor sale ideale. XIII. 119 54 53 16 .n. sunt expuse invidiei nulităţilor şi batjocurii caracterelor uşoare. meritului adevărat al muncii adevărate. fură moştenirea altora. Ziarul <<Presa>> în revista sa…. pag. XI. “Faţă c-o asemenea privelişte. alterează mersul natural al societăţii. ca reacţionar” . fără compensaţie. speculantul de idei om cu principii şi speculanta de sineşi femeie onestă. 21 decembrie 1880. în Opere. pag. pag. vol. 16 mai 1882. pungaşul mare financiar. el a pierdut pretutindenea 56 punctul de plecare sănătos” . vol. 382 55 idem. în Opere. de cumpănă. vol. Nu încurajăm fanteziile politice…. prin vicleşug şi apucături. XI. a hoţilor de codru. pag. cămătarul negustor. Cu cât trec una după alta zilele…. “Răul esenţial care ameninţă vitalitatea poporului nostru 60 este demagogia” . vol. pag. ca o crimă. vor găsi. XI. Pseudo-Românul ne cere…. în formă politică. şi în care guvernele străine. vol. Ni se pare că vorbim…. 276 60 idem. pag. Dacă vorbim de adunătura…. în care cuminţie se numeşte arta de-a parveni sau de-a trăi. 17 august 1882. însuşirile rele ale oamenilor sunt titluri de 55 recomandaţie” … Astfel. din munca altora. în care înclină a crede că. care au interese în Orient. vol. ca o nerozie. 26 mai 1883. sunt o reeditare. în Opere. XIII. un manipul gata de a se pune la 54 dispoziţia lor” . 26 octombrie 1880.

150 65 spre exemplu împiedicându-l. să-şi câştige. la haos” … “Cum se-aseamănă demagogia pretutindenea! Pe când statele liberale (netotalitare n. vol. XI. Discuţia iscată…. dar. prin obstrucţiuni legislative. pag. Credem că destul am vorbit…. în genere. când ştie că nimicind capul unui învăţat ai nimicit învăţătura lui. ea şi cu semenii ei. idem. când ştie apoi că nulitatea demagogică nu suferă nici un merit adevărat lângă sine şi că. sociale etc. dar de-a ocoli spiritul 62 Constituţiei” …”De câte ori vom deschide istoria. 170 62 61 17 . sub scutul sufrajului universal şi al principiilor liberale – de care ştiu a se servi cu mare succes. supuindu-i unuia singur. permanent.n. un trai zilnic măcar decent. atuncea vede lesne că radicalismul şi demagogia. vol.) mărginită la cercurile acelea care au îndestul timp şi destulă neatârnare pentru 65 a le învăţa şi pricepe.. 169 idem.) de a păstra aparenţele. pag. n. 26 aprilie 1881. 9 ianuarie 1879. a ignoranţei. pe acesta din urmă. în Opere.) în care nu domneşte platitudinea uliţei se diversifică după geniul lor idem. din muncă cinstită şi prestată în domeniul competenţei sale cultural-ştiinţifice. văzând în faţă-le biruinţa constantă a mediocrităţii şi a şiretlicului”. pag.. vol. în Opere. patimile bune şi inteligenţa. 9 ianuarie 1879. 14 ianuarie 1882. Manuscrisul Deci. economice. a pasiunilor măgulite şi linguşite de demagogi. sau prin despotism ” …”În teorie nimic mai frumos decât sufrajul universal. mulţumită credulităţii maselor şi slăbiciunii sau sentimentalismului oamenilor luminaţi – demagogii conduc lumea 67 la distrugerea civilizaţiunii. lăsând să se degenereze cele mai nobile facultăţi ale lor. dar de-a călca cuprinsul. X. Şi despotismul egalizează pe oameni. şi supunându-l astfel la tot cortegiul de prejudicii psiho-fizice care decurg din înfometare şi din umilinţă 66 rodul transmiterii şi îmbogăţirii intergeneraţii a zestrei cognitiv-axiologice 67 Mihai Eminescu.n. a viciilor şi a uşurinţei” …”Meşteşugul absolutismului demagogic constă în regula(. în Opere. Când ştie cineva că toată civilizaţia şi cultura omenească e neapărat ( e. din păcate. fiindcă. nu este decât opresiunea mulţimei. vol. sunt înzestraţi în loc de minte cu vicleşug numai. pag. în practică. voieşte a fi tot. A discuta cu ignoranţa….vor să se ridice deasupra tuturor şi să trăiască din obolul nemeritat al săracului. 463 63 “Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei şi ale decadenţei unui stat omenesc: despotismul şi demagogia. pag. X. 169. precum şi demagogia are acelaşi fatal efect. 32 64 idem. în Opere. şi. de-a păzi litera. XII. Credem că destul am vorbit…. vom vedea că 63 64 statele scad şi mor prin demagogie. prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise şi mari. XIII. vol. Ei se întemeiază pe nevoile – din nefericire veşnice – şi pe lesnea crezare a mulţimii. care era poate rezultatul unei dezvoltări de 66 sute de ani . traducând această comparaţie…. stăpânirea lor înseamnă domnia 61 brutalităţii. în Opere.

parte pe jumătate cultă. vol. după instinctele înnăscute. XI. 337 71 idem. 72 decât. The Times şi Timpul. vol. împrumut lângă împrumut. demagogia. o meschinărie personală care ascunde în sine decadenţa şi 68 descompunerea” . până ce finanţele României nu vor fi. iată tema…. nu politică. consumi numai. XI. 349 72 idem. Politica de stat şi politica de partid. 448 69 68 18 . parte incultă. cu vorbe 69 late şi cu apă rece” …”Din momentul în care luptele de partid au degenerat în România în lupta pentru existenţa zilnică. vol.. altul la înflorire în ştiinţe şi arte. ajungând. o spunem cu părere de rău: lupta egală (votul universal n. căci tot luxul ce-l face azi. pe cât de nesăţioase.naţional. “Eşti <<patriot>> de meserie. “mănâncă venitul ţării. suportă plebea aceasta. IX. te bucuri de partea cu soare a vieţii. 20 mai 1881. din momentul în care mii de interese private sunt legate de finanţe sau de căderea unui partid. pag. pe rând. din sufragiul claselor amăgite o scară de înaintare în economia. Iar poporul. 298 idem. mânat la alegeri de baioneta civico-electorală. Proză politică – Proză limbistică. Ni se anunţă din Viena…. 14 august 1880. e pe punctul de a-şi pierde până şi limba şi bunul idem. mâine va fi mizerie. nu mai e decât manipulul unor ambiţii personale. la o vânătoare de posturi. Manuscrisul Articoli nepoliticoşi. <<Românul>>. la o platitudine. datorie lângă datorie. 297. pag. un al treilea la dominaţiunea mărilor prin comerţ şi industrie.n. pe atât 70 de vrednice de condamnat” …”Sistemul demagogic. în Opere. fără a pricepe. în ţară şi în Parlament. mănâncă pe datorie pâinea a trei generaţiuni viitoare. în Opere. de un întreg lexicon de termeni care n-au nici o realitate îndărătul lor. curând. al unor apetituri. pag. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere precumpăneşte. pag. în Opere. XII. în Opere. vol. cu mintea uimită de fraze fără cuprins. Deficit lângă deficit. 19 septembrie 1880. ci privată. postulant. XI. adăpostit de eterna lesniciune de a îmbăta o naţie. Încurcat în paragrafi şi articoli traduşi din franţuzeşte. stearpă ca idee. după ce parafrazează… 28 septembrie 1880. vol. ameninţă a aduce. nemaiştiind a distinge alb de negru şi adevăr de minciună. improductivă. a membrilor societăţii 71 de exploataţie” . nu mai poate fi vorba de neatârnarea politică a diferitelor grupuri care-şi dispută puterea statului. până şi statele cele mai fericite prin inteligenţa şi iubirea de muncă a poporului lor. o gaură mare” .). lipsită de simţ istoric. în Opere. 178 70 idem. pag. unul la glorie militară. care din politică face o speculă.

în Opere.ale plebei de sus cum zicem noi .. tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul. nu pentru 76 orbi” …”Trebuie ca. fără tradiţiuni şi fără autoritate. Fără a avea darul…10 iunie 1881. vol. poate ea să trateze negoţul ei cu fraze. de elementele ce impiedică redobândirea echilibrului pierdut. s-a făcut o armă de război între clase. 448 75 idem. toate partidele nu sunt decât de amploaiaţi. XI. 15 iulie 1880. iar pentru cel ce nu înţelege. X. toate condiţiunile sociale s-au surpat şi s-au amestecat într-un fel de promiscuitate. lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd.simţ. nu-şi găseşte conştiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernează. de îndestulare a intereselor particulare. altfel decât 75 oricare precupeţ?” “Pentru cel ce înţelege. pag. şi. XII. 203 76 idem.) e deviza tuturor partidelor. încât ţara cea mare. vol. 4 ianuarie 1881. în Opere. toleranţa pentru toate interesele cele mai vulgare şi cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică de la 77 noi” .n. balanţa comercială . principiul egalităţii înaintea legii. vestit odinioară” …”Toate puterile sufleteşti ale generaţiunii sunt absorbite de lupte de partide şi.fără importanţă pentru o ţară industrială. XII. după chiverniseală (foloase necuvenite n. spiritul public a luat o direcţiune foarte periculoasă. pag. 24 martie 1879. IX. pag. vol. XII. Timpul. “Tinereţea unei rase nu atârnă de secolii pe care i-a trăit pe Pământ. vol. tobele şi surlele sunt în zadar. guvernantă. în locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice. Cu timpul au început a se recunoaşte…. Proză politică – Proză limbistică. la urma urmelor. în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii. în Opere.15 78 idem. cu toţii. Ieri s-a citit…. drepturile politice au devenit un instrument de ambiţiune. Orice idem. pag. Patologia societăţii noastre. în orice caz. care şi-a făcut din politică o speculă. dar 78 importantă pentru una agricolă . vol. s-a ridicat.sunt cu mult mai mari decât veniturile lor. un ţânţar sună ca o trâmbiţă. şi să le combatem cu curaj şi stăruinţă: Dintr-un principiu tutelar. în Opere. pag. pag. la rândul lor. fiecare e în stare să moară 74 pentru stindard şi pentru…chiverniseală” …Căci. a tuturor purtătorilor de stindard cum s-ar zice – căci. 210 77 idem. 11 octombrie 1881. temeiul şi baza naţionalităţii noastre. 366 74 idem. Privind la politica noastră…. “atât trebuinţele statului cât şi ale particularilor . în Opere. în Opere. vol. 248 73 73 19 . o clasă nouă. Manuscrisul Articoli nepoliticoşi.ne este defavorabilă” . să ne dăm seama de cauzele ce turbură societatea. “poate să fie un partid demagogic altceva decât esploatatorul intereselor publice? Mulţimea asta de oameni fără învăţătură.

Din asemănarea de aptitudini rezultă o extremă putere şi energie vitală a colectivităţii. încât nu el. însă. Din această asemănare de formaţiune rezultă o mare asemănare de aptitudini şi înclinări. Adevărul doare…. care n-a trecut încă prin corupţia şi mizeriile ce le aduce cu sine o civilizaţie înaltă. vitală. “Elemente străine. A fost o fineţe extraordinară de-a debita esenţa 80 cosmopolitismului sub forma naţionalităţii şi de-a face să treacă toate elementele sănătoase şi istorice ale trecutului sub acest jug 79 idem. precum un stejar nu este decât reproducţiunea unui alt stejar. dintre o rasă îmbătrânită şi una tânără dă aceleaşi rezultate pe care le dă căsătoria între moşnegi şi femei tinere: copii închirciţi. totuşi. 405 20 . 272. asemenea tânără. Iar ceea ce este fizic adevărat e (şi n.) intelectual şi moraliceşte adevărat. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşe. în care aptitudinile amundurora se împreună într-o formă nouă. 1 august 1881. Amestecul. la o deplină dezvoltare.)?”. Nu ne îndoim că distingerea….popor care n-a ajuns. Neavând tradiţii. predispuşi spre morbiditate. La popoarele tinere se va constata un fel de identitate organică: craniile sunt cu totul asemănătoare în privinţa formaţiunii şi mărimii. dă un rezultat nou. statura este cam aceeaşi. idem. dar în decadenţă. au pus. n-a avut în vedere conservarea naţionalităţii. vol.n. mărginiţi. pag.) în lume decât ca tot ce se scurge în România ca într-o mlaştină să fie liber ca noi. O încrucişare cu o altă rasă.n. mâna pe statul român. frate cu noi (adică să beneficieze de viglienţa complet adormită. pag. toţi microcefalii şi toate stârpiturile. ci abia totalitatea formează un singur individ. în Opere. e un popor tânăr. 404. În acest stadiu de dezvoltare. apar sub formă de reputaţii uzurpate. ci realizarea unei serii de idei liberale şi egalitare cosmopolite. în Opere. al nediversificării. încă.n. toată această plebe s-a constituit în stăpâna pământului românesc. egal cu noi. îmbătrânite şi sterpe. 273 80 Spre pildă prin manipularea abilă a simţământului de fraternitate: “Toate capetele unor rase degenerate care s-au îngrămădit în oraşele României. De-aceea nu-i de mirare că întreaga noastră dezvoltare mai nouă. s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă. omul face atât de mult parte din totalitate. vol. XI. Fraternitate! Ce e mai frumos (profitabil pentru ea n. Spiritele sunt morbide: de-acolo substituţia a orice 79 activitate intelectuală adevărată prin viclenie. care se manifestă în caracterul unitar al naţionalităţii. precum şi de toleranţa maximă a celor pe care îi spoliază n. XII. Libertate. tertip şi minciună” . Egalitate.

Adevărul doare…. Şi fiindcă spirit şi “Cine va face lista funcţionarilor. 109 83 idem. idem. nu e o calitate ori un monopol special. 284 84 idem. de-“am ajuns.) este moştenirea. vol. cu sute de rădăcini. pag. XII.n. <<Românul>> a contractat năravul…. căreia poporul istoric ar trebui să-i puie capăt. 404 85 idem. XII. 4 noiembrie 1880. Adevărul doare. 284 86 idem. fără trecut. că frânele stăpânirii reale au scăpat din mâna elementului autohton şi istoric. căutau numai foloasele influenţei politice. într-adevăr. în Opere. ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat.) stăpâniri a unei rase şi decăzute şi abia imigrate asupra unui popor istoric şi autohton e o adevărată anomalie. ca orice străin fără păs de ţară şi 83 popor” . Adevărul că în decursul…. vol. ba chiar pentru orice locuitor al acestui pământ.) naţiei româneşti. XII. c-un cuvânt a tot ce reprezintă circulaţiunea şi reglementarea vieţii generale a ţării. Ziarele franceze….n. pag. a neamului românesc. Pe la 3 martie…. care (pământ n.. pag. în Opere. Dar aceşti oameni noi. XII. “A fi bun român nu e un merit.) să stea alături (să aibă aceleaşi drepturi n. în Opere. fără patrie. 22 martie 1881. Din cauza acestor elemente. un trecut 86 hotărât” .n. vol. a arendaşilor bunurilor publice şi private.caudin . 267 82 idem. în Opere. de ţară şi popor. 1 aprilie 1881.n. o exploatează cu neomenie. în Opere. 9 august 1881.n. 30 iulie 1881. va observa. aceşti <<patrioţi>>. să se simtă străini în ţara 84 lor proprie” … “Acest spectacol al exclusivei (al integralei n. 87 Acesta este un lucru care se înţelege de la sine” . care formează plebea de sus. în contra celor ce au o tradiţie hotărâtă. dacă ţine la demnitatea şi la onoarea 85 lui” …“Nu e indiferent ce elemente determină soarta unui popor. în această Americă dunăreană. vol. pag. a deputaţilor. virtuţi şi slăbiciuni moştenite. orice patriot improvizat şi de provenienţă îndoioasă a voit (şi a putut n. XII. calităţi sau defecte intelectuale şi morale. XII. în exclusivitate şi istorică. Demagogia la noi însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiţii. în Opere. “Ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea spiritului şi conştiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. 9 august 1881. Predispoziţii şi aptitudini moştenite.) cu aceia pe care trecutul lor îi lega. a pensionarilor. pag. în Opere. nu datoriile. Adevărul că în decursul…. Odată egalitarismul cosmopolit introdus în legile politice ale ţării. vol. 121 81 81 21 . elementele autohtone ale ţării dau repede 82 îndărat în privire morală şi în privire materială” …”Străini superpuşi fără nici un cuvânt (ilegitim n. XI. pag. pag. 269 87 idem. mai cu seamă înalţi. cu înlesnire. vol. Urmând discuţiunea…. vol. şi-au încăput pe mâini străine”. ca tocmai românii să fie trataţi ca străini. dau domniei unui element etnic alt caracter decât domniei altui element. 29 iulie 1881.

să-nveţe a iubi adevărul pentru el însuşi şi munca pentru ea însăşi. 28 noiembrie 1876. iar limba şi naţionalitatea asemenea. şi doar imigraţiunea cea mai proaspătă. foarte numeroase elemente s-au asimilat cu totul. e posibilitatea multora dintre aceştia de a deveni români. şi iubirea de patrie e una cu iubirea naţionalităţii. sistematic. se vede uşor că românul se vrea pe sine. in Opere. ne e ruşine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre. “Voim şi sperăm o reacţie socială şi economică determinată de rămăşiţele puterilor vii ale poporului. Timpul. 17. vol. ce nici n-a existat cândva în ţara noastră. pag. în Opere. Aceasta e opera secolelor. de asemenea 91 panglicari. deocamdată. sacrificate până astăzi. Dacă e vorba ca acest stat să înceteze de-a fi românesc. un moment. trebuie să-şi vină în fire şi să vadă unde l-a dus direcţia liberală. IX. 252 89 idem. “nu toţi cei care au trecut la noi sub numele de fanarioţi sunt într-adevăr fanarioţi. prezintă iconvenientele neasimilării ori a neputinţei de a se asimila”. 88 dar o vrea pe deplin” . Până ce însă vor fi cum sunt: până ce vor avea instincte de pungăşie şi cocoterie nu merită a determina viaţa publică a unui popor istoric. vol. să piarză tertipurile. 273 91 idem. Prin reacţie nu înţelegem o întoarcere la un sistem feudal. Singura raţiune de a fi a acestui stat. 17. 26. “Nu voim să trăim într-un stat poliglot. 275 90 De altfel. viclenia şi istericalele fanariote. Nu ne îndoim că distingerea…. pentru noi. 1 august 1881. pag. Din contra. vol. O asemenea mişcare ar pune stavile idem. “Nu oprim pe nimenea nici de a fi. Pân-atunci ne e scârbă de ei. Se vorbeşte că în consiliul…. atunci o spunem drept că ne e cumplit 89 de indiferentă soarta pământului lui” . Ceea ce contestăm. vol. Dacă în timpul guvernului conservatorilor…. XI. şi-atunci vor putea fi români adevăraţi. de pe la 1820-1830 încoace. pag. oneşti. XII. 296 88 22 . în Opere. Să se moralizeze mai întâi. 21. însă. Amundouă nu sunt decât două cuvinte pentru aceeaşi noţiune. îşi vrea naţionalitatea. pag. dacă nu e preursit să piară. să-nveţe carte. 18 august 1881. 31 iulie 1880. a unei rase oneste şi iubitoare de adevăr. Teoria noastră…. 19. care. în Opere. care-a putut fi amăgită. este naţionalitatea lui românească. unde aşa-numita patrie e deasupra naţionalităţii. XII. o mişcare al cărei punct de vedere să fie ideea de stat şi de naţionalitate. ci o mişcare de îndreptare a vieţii noastre publice. principiilor abstracte de liberalism american şi de umanitarism cosmopolit. idem.limbă sunt aproape identice. nici de a se simţi 90 român . căci şi omul cel mai cuminte poate fi amăgit o dată” . cum e neamul românesc. să devie sinceri.

religia politică a unui guvern. în Opere. guvernului mijloacele. vol. “Administraţiunea unei ţări formează un tot nedivizibil. garantând meritului adevărat vaza ce i se cuvine. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale supreme. naţia românească n-are de gând să instituie. 92 Nu e dar vorba de reacţiune prin răsturnare . în Opere. 18 decembrie 1877. deşi. şi morale şi economice. toată sistema din care face 95 parte suferă” …“A administra înseamnă a privi bunăstarea populaţiunii ca pe un lucru încredinţat înţelepciunii şi vegherii tale. pe de altă parte. trebuie dacizat. tocmai după cum o bucată a unei maşine este neapărată fiecăreia dintre celelate şi mecanismului întreg. corupţia electorală. Când o bucată a mecanismului merge rău. pe mulţi <<patrioţi>> subliniaţi (marcanţi n. toate acestea n-au a face. X. ar tinde la restabilirea respectului şi autorităţii şi ar da.n. 19 septembrie 1879. de oameni 94 de nimic. înrădăcinată banalitate. ea nu-i dă drept de-a se servi de nulitaţi venale. cumulul. ar apăra treptele înalte ale vieţii publice de năvala nulităţilor netrebnice şi triviale. XII. pag. . pag. 238 95 idem. 26 92 23 . pag. “Sperăm că Providenţa ne va scuti de-a revedea. în Opere. 29 iulie 1881. o seamă măcar din acele fizionomii a căror pecete e o neştearsă. în viitoarele Adunări. “Mizeria materială şi morală a populaţiei. oricare ar fi.trebuie smuls din mâna acelor oameni care au o înnăscută incapacitate de-a pricepe adevărul şi sunt lipsiţi de patriotism. sperăm că alegătorii îşi vor fi deschis ochii şi nu vor mai trimite în Adunări naturi despre care nimeni în lume nu poate şti cu ce trăiesc de pe o zi pe alta. 96 să le deschizi oamenilor ochii” .mixul pârghiior de spoliere n. cu cutări sau cutări principii de guvernământ. 12 decembrie 1878. X. corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică. 267 93 idem.speculei de principii liberale şi umanitare. ar descărca bugetul statului de cifrele enorme ale sinecurilor <<patriotice>> şi ar condamna.) la o muncă onestă dar grea. astfel. 319 94 idem. X. Ilustraţii administrative. astfel. diferitele ei ramure fac parte din aceeaşi sistemă şi sunt neaparăte una alteia. în Opere. “totul . 111 96 idem. idem. pag. vol. în Opere. vol. Ordinul Sfintei Cânepe”. pentru a guverna” . vol. XIII. destrăbălarea administraţiei. Observăm că unirea…. ci prin înlăturarea elementelor bolnave şi străine din viaţa noastră publică de către 93 elementele sănătoase coalizate” .n. <<Românul>> a contractat năravul…. să pui în cumpănă dările. Să gândeşti pentru cel ce nu gândeşte. 9 decembrie 1882. pentru reglarea acestui soi de stăpânitori. pentru a cârmui bine dezvoltarea normală a puterilor acestui popor. De când cu începerea…. la drept vorbind. pag. risipa banului public. vol. La noi ca la nimenea….

n. numai şi 98 numai pentru a se hrăni din buget” . “Natura poporului. chiar dacă mijlocul şi calea n-ar fi conforme cu civilizaţia şi umanitarismul care azi formează masca si pretextul cu care Apusul se luptă cu toate 101 civilizaţiile rămase îndărăt sau eterogene” . judecă cu precauţiune (nepărtinire n. fie nume istoric. 2 octombrie 1879. Ieri s-a citit…. neconştiut. X. fie razimul moral al unei mari inteligenţe sau a unei mari culturi. X. in Opere. 87 100 ibidem 101 idem. mai întâi de toate. 259 102 idem. XIII. cupiditatea demagogilor.n. 27 septembrie 1880. în mod cinstit. în Opere. X. adesea.nici palavragii care pierd vremea Adunărilor cu discursuri nesărate. dezgustătoare prin lipsa lor de cel mai comun bun 97 simţ” …”Trebuie odată ca poporul românesc să-nţeleagă cum că. pag. instinctele şi înclinările lui moştenite. totdeauna. de către el însuşi n. pag. căci “e clar că un stat care cheltuieşte pentru pretinse necesităţi politice mai mult decât poate suporta producţia poporului idem. XI.n. în Opere.) şi nu are interes de a sta neapărat la putere. De ceea ce ne temem. pag. necerute de nimenea sau 100 vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol” . geniul lui. omul care are ce pierde. După cum se poate prevedea…. ignoranţa lustruită. omul ce are ceva. <<Românul>> după ce parafrazează…. 211 idem. 27 mai 1879. pag. din suprema lege a conservării naţionalităţii. vol. “Înmulţirea claselor consumatoare şi scăderea claselor productive.. aceste să fie determinante în viaţa unui stat. urmăreşte o idee pe când ţese la războiul vremii. Nu suntem dispuşi a reveni…. în Opere.n. 129 99 idem. X. vol. Ceea ce dă guvernului…. nu 99 maimuţarea legilor şi obiceielor străine” … “Legile ar trebui să fie. în contra căruia o organizare bună 102 trebuie să găsească remedii” …”Prin legi practice trebuie să (li n. dacă nu codificarea datinei juridice. 323 103 ibidem 104 idem. imperios cerute de spiritul de echitate al poporului.) când face legi.. “Toate dispoziţiile câte ating viaţa juridică şi economică a naţiei trebuie să rezulte. “Avem nevoie. 256 98 97 24 . fie avere (muncită.) se creeze oamenilor condiţiile unei munci cu spor şi putere de 103 înflorire” . suficienţa 104 nulitaţilor” . nu reforme introduse în mod clandestin. pag. cu orice mijloc şi pe orice cale. cel puţin dictate şi născute din necesităţi reale. vol. iată răul organic. 24 martie 1879.) neadevărul. vol. pag. în Opere. de-a urâ (combate n. care. 1 aprilie 1882. vol. numai acela cumpăneşte (drept n.n. în Opere.). vol. înainte de toate.

106 care. la rândul lor. şi într-o ţară de oameni declasaţi. vol. pospăită cu vorbe. Două monografii…. un principiu absolut. îşi are reversul în putrejunea şi libertinajul moravurilor publice. 30 ianuarie 1879. 333 108 idem. Studii asupra situaţiei…17 februarie 1880. nici înlătura” … “Pentru a conduce un popor şi economia lui. tot astfel. vol. vol. a meritului. de la o profesie de credinţe politice (cei care fac politică militantă n. “Ceea ce se pretinde. ca ea să corespundă cu simţămintele şi aspiraţiile politice ale ţării şi să fie adaptată instituţiunilor ei. <<Românul>> în numărul său…. Şi iarăşi bat la poartă…. Iar întrucât. 12 noiembrie 1880. dezvoltare ce nu se poate 111 nici tăgădui. pe 107 dezvoltarea normală şi gradată” : “dorim să avem un guvern serios şi o Cameră serioasă. produsă prin declasarea generală. oricare ar fi scopurile urmărite de clasa cultă (conducătoare în stat n. în Opere. întâmplarea nu este nimic altceva decât o legătură cauzală nedescoperită încă. aspiraţiunile şi sentimentele sunt rezultatul neînlăturat al unei dezvoltări anterioare a spiritului public. Ar fi bine dacă în polemică…. XII. 5 septembrie 1881. de dorinţa lor de câştig. oricare ar fi elementele din care ar fi 108 compuse” …”Pentru înaintarea în viaţa politică să se ceară sau o 109 mare inteligenţă sau un mare caracter” . în Opere. XIII. XI.n) este. În zadar ar încerca cineva…. prefăcându-i în exploatatori ai averii 105 publice” . cu precădere. în Opere. pe înaintarea lină. pag. pag. vol. în Opere. cunoaşterea dreptei proporţii între mijloacele întrebuinţate şi scopul dorit.va ajunge. desigur. nu se va putea împăca cu sistemul contrariu. netăgăduit de nici un om cu bun simţ. E clar că un stat…. X. 16 septembrie 1880. 193. 183 109 idem. XII. pas cu pas. pag. pag. vol. 400 idem. 325 107 idem. în Opere. 17 106 105 25 . 12 aprilie 1881. “nicicând. un sistem de guvernământ demagogic. al unei organizări bazate pe armonia intereselor claselor pozitive ale societăţii. pag.n. Căci. bazat pe instinctele rele ale unei plebe de parveniţi. precum şi că ”sărăcia e un izvor de rele fizice şi morale. ci un lenociniu” . dar din ce în ce mai simţitoare prin trebuinţele miilor de indivizi pe care un sistem fals i-a ridicat. XI. este că o stare de lucruri rezultă în mod strict cauzal dintr-o altă stare de lucruri premergătoare şi. XI. de alergarea lor după funcţii şi onoruri. sunt cauze ale decadenţei economice” . pe excluderea meritului. la sărăcie. vol. pag. 111 idem.) a unui idem. “căci putrejunea moravurilor private. moraliceşte căzuţi. dar sigură. vol. statul nu poate fi 110 decât icoana lor: el nu va fi un sanctuar. în Opere. în Opere. 135 110 idem. 21 septembrie 1882. fiindcă atât în lumea fizică. pag. cât şi în cea morală. trebuie o judecată sănătoasă. şi.

Cum cad ministeriile…. în stare să mulţumească pe toată lumea. XI. ar fi ei de prisos? Căci administraţia cere cunoştinţe speciale de economie naţională. nici o şosea de utilitate secundară de una de absolută trebuinţă – un subprefect care iroseşte în lucruri de prisos puterile vii ale 115 poporului e de-a dreptul stricăcios” .(oricărui n. pag. 297 116 “Statul e atât de omnipotent în România. vol. vol. 26 iulie 1880. 146 idem.n. până şi numirea unui primar de comună rurală. in Opere. a deosebi sinecurile de posturile care îndeplinesc un serviciu real. fără amestecul 114 elementului de fermentaţie străin” . vol. totodată. fiece sistem politic are defectele acelea care sunt în mod fatal legate de calităţile sale. 268 113 112 112 26 . vol. care să afle un sistem de guvernământ absolut (completamente n. pe termen 113 lung n. ele sunt rele şi de nimic dacă nu echivalează (dacă nu sunt cel puţin echivalente n. idem. încât totul atârnă de centru. nici se va naşte vreodată. care să asigure un progres de-o jumătate de secol. pag. cât mai mult. sau de un secol (să-şi cristalizeze programe de guvernare realiste şi. Nu încurajăm fanteziile politice….) popor. “avem opinia că. la prima vedere şi pe dibuite e greu. finanţe şi statistică. idem. de povara susţinerii aparatului funcţionăresc hipertrofiat. Din amestecul spiritului politic în aceste alegeri . pag. sistemul cel mai suportabil din toate. Dar un subprefect care nu ştie importanţa unei date statistice: nu ştie să distingă o dare comunală ruinătoare de una productivă. 26 octombrie 1880. 22 octombrie 1880. în Opere. pag. 382 115 idem. 5 ianuarie 1877.n.n. Spună-ni-se dacă în timpul vechi se mai întâmpla ca un consiliu comunal să fie în bătaia decretelor ministeriale de dizolvare şi de numire?”. Iluzia că cutări posturi ar fi de prisos se naşte din împrejurarea că oamenii însărcinaţi cu ele nu pricep nimic din ceea ce au să facă… Oare dacă subprefecţii ar şti a administra. Pentru a i se facilita îndeplinirea acestei misiuni. XI. vol. de nu chiar imposibil. XI. tot astfel. pe lângă cunoştinţa legilor ţării. Bătrânii noştri erau practici…. pag. în Opere. în Opere. Bugetul pe anul curent….) să cază prin opinia publică din ţară. 377 114 idem.)” . “La comună şi la judeţ n-ar trebui să fie vorba de alegeri cu 116 caracter politic. în Opere.) cu sacrificiile aduse pentru realizarea lor” . într-o stare de lucruri dată.n. IX. Deşi bugetul trebuie degrevat. “ideal ar fi ca guvernul din ţară să se urce şi (dacă îşi îndeplineşte insuficient de riguros datoria n. 4 iulie 1876. “Nici s-a născut omul acela. În numărul de ieri am arătat….) bun. Precum fiecare om are umbra sa şi defectele inerente calităţilor sale. Arta omului de stat constă în aptitudinea de-a alege. IX.n.

ca răscumpărarea Cernavodă-Chiustenge. 163 27 . 215 idem. cu tot din-adinsul.unde cestiunea nu-i decât de o bună administraţie şi gospodărire. rezultă că atâtea conştiinţe problematice. 21 iunie 1881. din când în când. 7 mai 1880. lesne crezător. negândirea lui nici la trecut. harnic şi onest şi un găgăuţă ori un claqueur politic cuvintele de coterie trebuie să determine preferinţa alegătorilor contribuabili? Noi ştim că şcoala ai cărei adepţi sunt astăzi la putere răspunde afirmativ la aceste întrebări. şi oarecari vexaţiuni.n. trebui să importe (intereseze n. bine înţelese. de însuşiri utile.) pe aceia care. vol. unde sunt toate acestea trebuie să fie date pe mâna <<patrioţilor>>. preocupaţiuni zilnice şi absorbirea vieţii lui într-un veşnic prezent. decât neglijenţă. XI. mai ales la noi în ţară. cu al căror concurs se votează bugetele generale ale statului şi două-trei proiecte de legi organice într-o singură noapte sau un mare gheşeft. şi a nu da acestor contribuabili. prin întreprinderi hazardate. Alegerile consiliilor judeţene. prin expediente factice. a face şi a întrebuinţa împrumuturi pe socoteala contribuabililor. nu din prisosul. pag. întrucât. pag. inesperient. contribuie la casa comunală (bugetul local n. “demosul este. atâtea persoane uşurele şi incapabile sunt chemate a administra interese de milioane. impropriu de a gândi mai 117 118 idem. în schimbul sarcinilor. într-un ceas. cumpănindu-şi bine votul. Pentru aceşti onorabili nu este nimic mai important decât căpătuirea înregimentaţilor partidului. sporindu-le necontenit sarcinile deja destul de grele. îl fac .) şi nu vor avea în vedere 118 abstracţiuni gazetăreşti. un suveran nestatornic.n.n. nici la viitor. În prima săptămână…. Interesele comunei însă. atunci ţara va merge bine” . XII. în Opere. lucrări de cârpeală sporadică în stradele din centru şi. insalubritate publică. ci pe aceia care le prezintă garanţii de capacitate şi 117 onestitate administrativă” . ci din strictul lor necesar. în Opere. gheşefturi şi putere. adesea.). lesniciunea de a-i distrage atenţia prin serbări publice. La judeţ şi la comună sunt bani. tuturor alegătorilor să meargă la alegerile comunale şi. adeseori. Este oare vorba când se fac alegeri comunale să se afirme principii politice. Şi. Recomandăm prin urmare. să aleagă dintre candidaţi nu pe aceia ce nu li se prezintă cu alte titluri decât că stau la umbra bairacului liberal-naţional. unde avem atâta lipsă de simţ pozitiv. de inteligenţă şi onestitate administrativă? Între un primar inteligent. vol. “Dacă alegătorii nu se vor lăsa înecaţi de fraze patriotico-reversibile (simulat patriotice n.

9 ianuarie 1879. 230 124 idem. 236 125 idem.n. în Opere. 373 123 idem. prospere şi naţionale.n. moştenit de la zeci de generaţii care au luptat şi suferit pentru existenţa lui (pentru ca el să poată exista n. 10 mai 1881. X. Împrejurul acestui cerc e unul mai idem. în Opere. independenţi şi înfrăţiţi>> ai republicei universale. X. adică fără economie. a generaţiei actuale” . Voim să ne spunem părerea…. suntem poate singurul popor 122 condamnat a nu face politică momentană. îl fac accesibil pentru fraza mare şi surd pentru adevăr. încearcă a răsturna toate formaţiunile pozitive de stat. vol. pag. 31 august 1878. vol. demagogia” . 16 decembrie 1879. “toate puterile apusene ştiu că posedăm înlăuntrul nostru (în interiorul societăţii noastre n. să “capete convingerea că statul român. întrucât. Credem că destul am vorbit…. X. pe când simţurile lui sunt uimite 119 de partea decorativă a vieţii publice” : iată rolul unei clase de mijloc culte. formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare şi nu e jucăria şi 121 proprietatea. de pretutindeni. XII. 375 120 119 28 . pag. 5 decembrie 1882. mai ales în condiţiile în care. X. vol. grăunţele din care ea se 120 hrăneşte” . în Opere. împreună cu străinii care ne guvernează. 169 idem. 4 mai 1879. vol. tot rob e. nu există libertate. Era un obicei înainte…. care disting măreţia înscenării de însuşi fondul piesei ce se joacă. căci e cu totul indiferent dacă închizi o pasăre în colivie sau dacă ai strâns.). la rândul lor. “O serioasă turburare socialistă ameninţă Europa.) prin liberalism. în Opere. vol.n. în Opere. ci pe secole înainte” .adânc asupra unei cestiuni de interes public. robul celui dintâi care ţine o bucată de pâine în mână. tind la substituirea 124 elementului român prin scursuri din toate unghiurile lumii” …”Sărăcia pentru mase e cu mult mai deschisă corupţiunii decât 125 averea” . care l-ar face să înţeleagă că “fără muncă şi fără capitalizarea ei. care sunt reprezentaţi (inclusiv prin n. Puţine zile încă…. Celui care n-are nimic şi nu ştie să se apuce de nici un meşteşug (de nici o activitate n. pag. încep a-şi arunca umbrele de pe acum. 20 decembrie 1879.) veninul 123 descompunerii sociale. pag. să îi atragă atenţia asupra acestuia din urmă.n. Cercul de oameni într-adevăr culţi e foarte mic. e bine ca ochi sobri. 168 121 idem. X. în exclusivitate. 104 122 idem. pag. Cetăţenii <<liberi. pag. La propunerea noastră…. XIII. în Opere. robul nevoilor lui. În discutarea proiectului de maiorat…. vol. “prin izolarea noastră între elemente radical străine. în Opere. pag. Iar politicienii. vol. scene de uliţă. Atentate. turburări. S-o lovi…. Această conştientizare este imperios necesară.) dă-i toate libertăţile posibile. iar “politica străină.

vol. nota bene. din nefericire. la nivel acţional. care poate să priceapă şi să aprecieze cultura învăţaţilor. X. Ce-i pasă Congresului că se răpeşte o parte din patria străveche a neamului românesc ca atare? Ce li-i lor de Hecuba? Ce-i pasă cine va locui pe pământul românesc? Materialul de oameni îi e indiferent. 105 29 . de existenţa rasei latine. X. aşa încât. în orice 127 moment în barbarie” . vol. semidocţi sau inculţi cu totul. 91 128 idem. în Opere. netoleranţa politică” . ci numai de existenţa unui petec de pământ cvasineutru lângă Dunăre. nu seamănă cu grămădirea capitalurilor în bani. în veci. vol. care să postuleze fiinţa statului român ca pe un fel de necesitate internaţională. 31 august 1878. şi mai mult. mai onest şi mai inteligent. pag. a oricărui fel de exploatare interumană – şi. “Istoria îşi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta. La propunerea noastră…. ne-a dovedit-o cu prisos Congresul (de la Berlin n. departe de-a vedea existenţa statului asigurată prin cârma puternică şi prevăzătoare a tot ce poate produce naţia mai viguros. suntem. gata de-a recădea. 6 august 1878. “În cursul întregii istorii a românilor putem vedea. să promoveze egalitatea.mare. IX. avizaţi de-a aştepta siguranţa acestei existenţe de la mila sorţii. Cultura omenirii. Din Petersburg ne soseşte ştirea…. cestiunea europeană e ca să existe o fâşie de pământ între Rusia.). în Opere. excepţia este întemeiat a fi operată numai în ipoteza în care exponenţii principiilor în discuţie ar consimţi ca. din contră. corupt şi mincinos. în Opere. 104. Cumcă acea necesitate internaţională n-are nevoie de-a ţine seama de sentimentele noastre intime. Ne temem că 126 cu excepţia celui care afirmă imperativ necesitatea înlăturării depline. înveninându-se. la ivirea unor pericole mari. lesne crezătoare. 128 urile de partid. înţelesă numai sub unghiul de vedere al oportunităţilor bazate pe merit real. pag. de pretutindeni şi pentru totdeauna. adică grămădirea unui capital intelectual şi moral. “Sentimentul istoric al naturii intrinseci a statului sau o mână de fier. pentru transpunerea în practică a respectivei afirmaţii.n. Ambasadele turceşti…. lipsesc. pag. caută a o asmuţi asupra claselor superioare. a căror superioritate constă în naştere. Victoria 126 principiilor liberale-socialiste însemnează moartea oricărei culturi şi recăderea în vechea barbarie. încolo lucrul le e totuna” . avere sau ştiinţă. Oamenii cu cunoştinţe jumătăţite. Cultura oricărei naţii empresurată de-o mulţime oarbă. 1 mai 1877. 372 129 idem. Austria şi 129 noile formaţiuni ale fostei Turcii. pe muncă onestă 127 Mihai Eminescu. vanitoasă şi lesne de amăgit. al publicului cult. fără însă de-a produce ceva pe acest teren. Masa e sau incultă sau pe jumătate cultă. de la pomana împrejurărilor externe. un regim vitreg.

XIII. in Opere. pag. 130 131 idem. pag. 237 idem. revoltat de maltratările administrative şi fiscale şi de exploatarea excesivă din partea străinilor. 13 februarie 1882. 5 decembrie 1882. vol. XIII. pentru zeci de ani 131 înainte. viitorul ei” . 54 30 .aproape e ziua în care simţul conservării fizice. în Opere. căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi. se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică. va preface poporul nostru într-o unealtă lesne de 130 mânuit în contra chiar a existenţei statului” … Prin urmare: atenţie! “Greşalele în politică sunt crime. 236. Parturiunt montes…. S-o lovi. vol.

în forma-i. ca scânteia. Ca Phoenix care arde blând în pară Pierind în vânt ca glasul care zboară. Aş vrea să fiu ca pasărea aceea. dar ideea Chiar şi de vrea nu poate să mai moară. spre-a-nvia mai mândru el din moaşte. ca unda.Bătrânul Phoenix arde în văpaie Dar din cenuşă reînvie iară El moare azi. Mihai Eminescu 31 . Îi trebui lina vântului bătaie. Bătrânul Phoenix arde în văpaie Şi din cenuşa proprie renaşte Dar. Ca un suspin.

221 32 . Puterile tutelare şi exigenţele lor în România. fragment din lucrarea: Gheorghe Vornica şi Şerban Milcoveanu.). 2001. Andrei Justin Hossu şi Tatiana Perţ. Editura Crater. puterea tutelară s-a comportat la fel: agreând şi colaborând cu un anumit tip de Român şi ţinând la distanţă sau ordonând represiune pe alt tip de Român. oportunist în relaţii şi.n. Biopolitica eminesciană. tranzacţionist în afaceri(. mai ales(. Aceste însuşiri de intelect şi de caracter sunt considerate a fi periculoase şi deci o vinovăţie cu care nu se colaborează şi care se pedepseşte dacă iese din anonimat. Bucureşti.* Şerban Milcoveanu *Şerban Milcoveanu. întotdeauna. a resurselor naturale. Tipul de Român repudiat de toate puterile tutelare este naţionalistul cu convingeri imposibil de corupt şi patriotul refractar la operaţii transacţionale. România n-a fost niciodată stat absolut independent(.„Ca urmare a aşezării geografice(. cameleon în politică.). şi. pag. a celei mai mici densităţi (populaţionale n. Exact invers. tipul de Român agreat de toate puterile străine care au tutelat şi care au controlat România: fără convingeri politice.). de partea Puterii şi cu utilitate pentru Putere”.) din Europa. căldicel în comportament şi adaptabil în colaborări.). Indiferent care a fost.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful