Curs 01 (06.oct.2000) DEMOGRAFIA STIINTA COMPLEXA A POP LATIEI Originea termenului de demografie: !"#os = popor, $o%os = stiinta.

. Deci demografia este stiinta despre populatie, prin populatie intelegindu-se totalitatea indivizilor vii care ocupa un teritoriu dat. In mod obisnuit, cind vorbim despre populatie, subintelegem populatia nationala. Stiinta demografica este o stiinta recenta. Parintele ei este consi-derat a fi A. Gu&$$'r!. El a publicat in !"" o lucrare intitulata #Elemente de statistica umana sau demografie comparata$. In aceasta lucrare, autorul defineste demografia, spunind ca ea reprezinta istoria naturala si sociala a fiintelor umane. Insa, adevaratul intemeietor al demografiei este considerat a fi (o)* +rou*t care la sfirsitul secolului %&III realizeaza primele studii de demografie consacrate mortalitatii si natalitatii, studii aplicate pe registrele nasterilor si deceselor, registre e'istente la biserici. Demografia poate fi inteleasa si definita intr-un sens mai restrins si in alt sens mai larg. In sens restrins, demografia este o stiinta care studiaza variabilele de baza de ordin demografic al populatiei, care sunt reprezentate de: numarul populatiei, marimea ei, compozitia ei, dispunerea populatiei in teritoriu, miscarea populatiei, sc(imbarea compozitiei si distributiei teritoriale a populatiei a populatiei, ca urmare a )ocului componentelor sc(imbarilor populatiei *natalitatea, fertilitatea, mortalitatea, divortialitatea, migratia+. Demografia studiaza populatia in sine, facind abstractie de orice determinari sociale, economice sau culturale ale fenomenelor demografice, cit si de consecintele implicatiilor de ordin socio-economic sau cultural. In sens larg, demografia ar putea fi acea stiinta care, pe linga studiul acestor variabile de populatie, i-a in considerare atit determinarile cit si implicatiile de ordin social, economic, cultural al fenomenelor demografice. Demografia inteleasa in sens restrins se numeste demografie pura *formala+ sau matematica, iar cea in sens larg se numeste demografie sociala sau studiu al populatiei *sociologia populatiei+. ,ceasta sociologie a populatiei este stiinta care studiaza populatia in calitatea de subsistem al sistemului social global si incearca sa identifice locul si rolul acestui subsistem in structura, organizarea si functionarea sistemului social global. Se poate spune ca dezvoltarea demografiei depinde de trei factori: cantitatea si calitatea datelor demografice, adica a acelor informatii ce privesc variabilele demografice. nivelul de dezvoltare si rafinament al metodelor demografice *culegerea si prelucrarea datelor+. nivelul de evolutie al teoriei despre populatie. Demografia are o dubla finalitate - cognitiva si practica, constind in incercarea de utilizare a cunoasterii dobindite pentru influentarea ritmului si
1

directiei de evolutie a populatiei. Intre cunoastere si actiune este o lege indisolubila, in sensul ca pe de o parte cunoasterea de sine, nefolosita pentru actiune, este doar partial valorificata, iar pe de alta parte, actiunea nebazata pe o cunoastere temeinica este sortita esecului. Pentru a sublinia acest caracter comple' in demografie, E#'*u"$ Socor aprecia ca demografia poate fi considerata ca avind trei parti: st't&st&c' ,o,u$'t&"& in cadrul careia se realizeaza o descriere si o analiza a diferitelor aspecte ale populatiei. Ea se subdivide in st't&st&c' !"#o%r'-&c', care are rolul de a studia starea populatiei si se ocupa de numarul populatiei, compozitia ei, dispunerea ei in teritoriu. !&*'#&c' ,o,u$'t&"& studiaza miscarea, sc(imbarea si se ocupa de studiul natalitatii, mortalitatii, divortialitatii si al migratiei. ,o$&t&c' !" ,o,u$'t&" consta in actiunea de sc(imbare a populatiei in functie de interesele oamenilor. Prin *u#'ru$ ,o,u$'t&"& se intelege totalitatea indivizilor care locuiesc pe un teritoriu dat. .neori numarul populatiei se identifica cu populatia. ,tunci cind stabilim numarul populatiei, acesta trebuie sa fie clar circumscris unor coordonate temporale si spatiale clar definite. D&s,u*"r"' &* t"r&tor&u ' ,o,u$'t&"& se refera la modul in care este amplasata o populatie, tinind cont de dispersia in teritoriu si concentrarea ei. /asura dispersiei populatiei in teritoriu este data de densitatea populatiei *numarul mediu de populatie pe o anumita suprafata+. Densitatea este de mai multe feluri: densitate geografica *numarul populatiei pe 0m1+, densitatea agricola, densitatea organica. Structur' ,o,u$'t&"& se refera la modul in care este structurata populatia in functie de virsta si se'. M&sc'r"' ,o,u$'t&"& reprezinta modificarea, transformarea, sc(imbarea numarului, compozitiei si distributiei teritoriale a popula-tiei, ca urmare a )ocului unor fenomene demografice. /iscarea naturala inseamna sc(imbarea numarului si compozitiei populatiei ca urmare a unor intrari naturale ale populatiei, realizate prin nasteri si a unor iesiri naturale, realizate prin decese. 2omponentele miscarii naturale sunt *'t'$&t't"' si #ort'$&t't"'. Prin natalitate intelegem frecventa producerii la nivelul unei populatii date a evenimentului demografic numit nastere. prin mortalitate se intelege frecventa producerii fenomenului demografic numit deces. Daca natalitatea si mortalitatea reprezinta baza, *u,t&'$&t't"' si !&.ort&'$&t't"' reprezinta componentele secundare ale miscarii de populatie, pentru ca ele nu influenteaza direct numarul si compozitia populatiei ci doar indirect prin influenta celor doua componente - natalitatea si mortalitatea.

3aportul dintre componentele de baza este reprezentat de so$!u$ cr"st"r&& *'tur'$" care reprezinta diferenta dintre natalitate si mortalitate. ,cesta poate fi: ,o/&t&. - atunci cind numarul nasterilor depaseste numarul deceselor. *u$ - atunci cind numarul nasterilor este egal cu numarul deceselor. *"%'t&. - atunci cind numarul nasterior este mai mic decit numarul deceselor. M&sc'r"' #&%r'tor&" inseamna modificarea numarului, compo-zitiei si distributiei populatiei, ca urmare a intrarilor intr-o arie data a unor persoane ce provin dintr-o alta arie *&#&%r't&"+ sau ca urmare a iesirii de persoane dintr-o arie data, indreptindu-se spre alte arii * "#&0%r't&"+. Diferenta dintre numarul de imigrari si de emigrari poarta numele de so$! #&%r'tor&u, care si el poate fi pozitiv sau negativ. Sc(imbarea totala a populatiei este rezultatul celor doua combinatii. Datele demografice pot fi clasificate in date directe si date indirecte. D't"$" !&r"ct" sunt date care vizeaza intreaga populatie si care sunt culese cu o finalitate e'plicit demografica. Principalele surse de culegere a datelor directe sunt: recensamintele de populatie. inregistrarile de populatie. registrele ce contin evenimente demografice *nasteri, decese, casatorii+. D't"$" &*!&r"ct" sunt acele date care pe de o parte se refera la anumite segmente ale populatiei si care sunt culese cu o alta finalitate e'plicit demografica *numarul elevilor, registrul agricol, forte de munca+. Principalele surse de culegere a datelor indirecte sunt: recensamintele de populatie. inregistrarile de populatie. anc(etele pe baza de esantioane, cele mai frecvente fiind cele care vizeaza analiza. R't"$" !"#o%r'-&c" sunt masuratori ale intensitatii producerii unui eveniment demografic in cadrul unei populatii date. Pentru a calcula o rata demografica avem nevoie de cel putin doua elemente: numarul de evenimente demografice care se produc intr-o po-pulatie data, intr-un interval de timp determinat *de obicei un an+. populatia medie a intervalului la care ne referim. ,ceasta populatie medie poate fi stabilita in doua feluri: - prin insumarea populatiei de la inceputul intervalului cu cea de la sfirsitul lui si prin impartirea la 4 a rezultatului obtinut. - se ia populatia e'istenta la )umatatea anului * iulie+. Se calculeaza trei tipuri de rate:

 r't" %"*"r'$" *brute+ - se calculeaza prin raportarea numarului de evenimente demografice de un anumit tip la populatia totala. ,ceste rate nu sunt satisfacatoare pentru ca nu intreaga populatie este e'pusa riscului producerii respectivului eveniment demo-grafic, sau daca se intimpla acest lucru populatia nu este in mod egal e'pusa acestui risc. r't" s,"c&-&c" - vizeaza grupuri de populatie e'puse relativ egal riscului producerii unui eveniment demografic. 2ea mai importanta caracteristica a unei rate specifice este virsta, indiferent de natura evenimentului demografic. r't"$" st'*!'r!&/'t" - sunt acele rate care incearca sa raspunda la intrebarea #2are ar fi rata generala a unui eveniment demografic pentru doua sau mai multe populatii, daca aceste populatii ar avea aceeasi compozitie pe virsta5$. 3atele standardizate au rolul de a elimina efectul perturbator asupra ratelor generale ale unui element nerelevant demografic, ale diferentelor in privinta structurii pe virsta etc. Curs 02 (20.oct.2000) In analiza datelor demografice se folosesc si alte proceduri. .na este reprezentata de #"to!' co#,o*"*t"$or sau ecuatia de ec(ilibrare sau ecuatia intrari - iesiri sau ecuatia de estimare de baza. ,ceasta metoda vrea sa identifice modul in care numarul unei populatii oarecare se sc(imba de la un moment la altul, ca rezultat al intrarilor sau iesirilor sau ca rezultat al )ocului componentelor sc(imbarii populatiei. 6ormula clasica a acestei ecuatii este: Pt - Po = 7 - 8 9 I - E unde: Pt - populatia la momentul t. Po - populatia la momentul de referinta. 7 - totalul nascutilor vii in intervalul o-t. 8 - totalul decedatilor in intervalul o-t. I - totalul imigrantilor. E - totalul emigrantilor. ,ceasta ecuatie se mai numeste si ecuatia de estimare de baza pentru ca este utilizata in estimarea sau calcularea populatiei la un moment dat, altul decit timpul acoperit de un recensamint, Pt fiind in acest caz populatia estimata, iar Po populatia la recensamintul anterior. Demografia utilizeaza in analiza datelor demografice si r',ortur&. ,cestea pun in evidenta relatia dintre anumite categorii de populatie, aceasta relatie fiind una numerica, cantitativa. Spre e'emplu, raportul de masculinitate evidentiaza numarul mediu de barbati ce revin la :: de femei intr-o populatie data, sau raportul de dependenta care evidentiaza numarul de dependenti
4

*persoane aflate sub si peste virsta legala de munca+ in raport cu populatia potential activa *populatia aflata intre limitele legale inferioare si superioare legate de virsta+. Proc"*t'1"$" au rolul de a pune in evidenta ponderea relativa sau procentuala a unei anumite subgrupe de populatie in cadrul unei populatii date. Demografia utilizeaza si o serie intreaga de #o!"$". /odelul este o constructie teoretica care simplifica si esentializeaza anumite realitati. 2el mai cunoscut model este reprezentat de t'2"$' !" .&'t' sau de t'2"$' !" #ort'$&t't" care reprezinta constructii teoretice sau modele care incearca sa arate ce s-ar intimpla cu o co(orta reala sau fictiva de nasteri, daca o rata a mortalitatii specifica pe virste e'istenta la un moment dat ar fi valabila, constanta de-a lungul vietii intregii generatii. O tabela de viata se construieste in ipoteza ca distributia speci-fica a deceselor pe grupa de virsta e'istenta in momentul constructiei respectivei tabele va ramine nesc(imbata timp de apro'imativ :: de ani, perioada in cadrul careia ultimul membru al generatiei sau co(ortei pe care s-a construit tabela, ar deceda. O tabela de viata are mai multe functii sau valori. 2ea mai utilizata este speranta medie de viata, adica durata medie a vietii care evidentiaza numarul mediu de ani pe care persoanele de o anumita virsta il mai au de trait. 2ea mai importanta speranta medie de viata este speranta de viata la nastere care reprezinta un indicator de prima importanta al starii calitatii vietii unei populatii date si in primul rind al starii de sanatate si al standardului economic. In afara de tabela, demografia utilizeaza ca modele populatiile stabile si populatiile stationare. Mo!"$u$ ,o,u$'t&"& st'2&$" incearca sa arate care ar fi structura sau compozitia pe virste a unei populatii date in ipoteza ca distributia pe virste a deceselor si rata natalitatii ar ramine nesc(imbate o lunga perioada de timp. O asemenea populatie stabila s-ar caracteriza prin aceea ca pastreaza o compozitie pe virste relativ nesc(imbata, inregistrind in acelasi timp un ritm de crestere constant. Mo!"$u$ ,o,u$'t&"& st't&o*'r" arata care ar fi compozitia viitoare pe virste a unei populatii, presupunind ca rata natalitatii ar fi egala cu rata mortalitatii, sporul fiind zero. O asemenea populatie statica se caracterizeaza prin stationare, avind o distributie pe virste si un volum nesc(imbat. 8rebuie spus ca in realitate nu e'ista o populatie absolut stabila sau statica, ci cel mult populatii cvasistabile sau cvasistatice. N MAR L SA 3OL M L POP LATIEI 7umarul populatiei este o variabila demografica fundamentala, fiind primul fapt demografic ce trebuie stabilit. ,ceasta variabila este importanta pentru ca numarul populatiei isi pune amprenta decisiv asupra fortei economice a unei populatii, asupra resurselor, mediului, cantitatii de bunuri si servicii necesare etc.
5

7umarul populatiei poate fi stabilit fie direct, prin numarare, fie indirect prin calculare. R"c"*s'#&*tu$ !" ,o,u$'t&" este cea mai importanta si mai demna de incredere modalitate de stabilire a numarului unei popu-latii. 3ecensamintul este de regula aplicat pe intreaga populatie nationala. 3ecensamintul reprezinta o operatiune, organizata, condu-sa si finantata de catre organizatiile guvernamentale si care urmaresc inregistrarea totalitatii populatiei ce locuieste la un moment dat pe un teritoriu dat si a principalelor caracteristici ale acesteia, in special a acelor caracteristici care au relevanta din punct de vedere demografic. Desi recensamintele sunt de data foarte vec(e, de un recen-samint modern nu putem vorbi decit din a doua )umatate a secolului %I%. 3ecensamintele mai vec(i nu aveau o finalitate predominant demografica, vizind de obicei scopuri militare sau fiscale. In aceste conditii, in cadrul recensamintului erau inregistrate cu relativ mare e'actitate persoane care prezentau interes din perspectiva finalitatii recensamintului in cauza: barbatii pentru forte militare sau cei platitori de ta'e. .tilitatea demografica a unor astfel de recensaminte este redusa pentru ca pentru a putea reconstitui o imagine cit mai apropiata de situatia demografica a populatiei din acele timpuri suntem nevoiti sa facem o serie de presupuneri de a caror validitate nu avem cum sa fim siguri. .n recensamint modern cu o finalitate e'plicit demografica este acela care respecta citeva cerinte: in cadrul recensamintului, fiecare individ trebuie sa fie numarat si inregistrat separat. De asemenea si caracteristicile fiecarei persoa-ne trebuiesc inregistrate separat. un asemenea recensamint ar trebui sa acopere un teritoriu dat si sa includa populatia totala a respectivului teritoriu. populatia ar trebui sa fie numarata si inregistrata in raport cu un moment precis in timp si toate datele trebuiesc prezentate in functie de acest moment. 3ecensamintul trebuie sa asigure o inregistrare simultana a populatiei la un moment dat. recensamintele trebuiesc efectuate la intervale regulate * : - " ani+ si rezultatele acestora sa fie publicate cu promptitudine si in detalii adecvate. Se pun citeva probleme: . ce se intelege prin populatia totala a unui teritoriu si cum trebuie ea inregistrata5 4. ce inseamna si cum se asigura simultaneitatea inregistrarii5 ;. care este gradul asteptat de acuratete si de completitudine a unui recensamint si cum poate fi verificat acesta5

<. care sunt principalele surse de distorsiune ce pot apare in cadrul unui recensamint5 . 8ermenul de populatie totala a unui teritoriu poate fi inteles in doua modalitati: ,o,u$'t&" !" !r",t (!" 1ur") este acea populatie care isi are domiciliul stabil in respectivul teritoriu si apartine acelui teritoriu in virtutea rezidentei sale legale sau uzuale. In cazul in care recensamintul urmareste sa inregistreze populatia de jure, recenzorul va trebui sa inregistreze toate persoanele care apartin respectivului teritoriu, indiferent daca sunt sau nu prezente in teritoriu la momentul recensamintului ,o,u$'t&' !" -'cto este acea populatie prezenta efectiv in teritoriu in momentul recensamintului. ,tunci cind se vrea a se inregistra populatia de facto dintr-un anume teritoriu, recenzorul va trebui sa inregistreze toate persoanele prezente efectiv in teritoriu la momentul recensamintului, indiferent daca apartin sau nu respectivului teritoriu. In mod obisnuit, in practica recensamintului national se inregistreaza populatia de facto, dar se solicita si informatii privind domiciliul legal al persoanelor, urmind ca ulterior sa fie reconstituita populatia de drept deoarece intotdeauna rezultatele finale ale unui recensamint se dau in termeni de populatie de drept. 4. .n recensamint trebuie sa surprinde si sa redea situatia unei populatii sub aspectul numarului si compozitiei la un moment dat. ,ceasta cerinta sugereaza faptul ca nu este acceptabila proce-dura de recenzare in care recensamintul ar fi efectuat de catre o singura ec(ipa de recenzori, care ar parcurge toate ariile unei tari intr-o perioada foarte lunga. 7u este acceptabila nici situatia in care recensamintul realizat de ec(ipe diferite ar incepe la momente diferite in diverse parti ale tarii si ar avea durate diferite. Insa, este evident ca un recensamint nu se poate realiza intr-o singura zi. ,stfel, se stabileste o perioada de ma'imum : - 4 zile in care trebuie inc(eiata intreaga operatiune de recenzare. Dar pentru a asigura simultaneitatea inregistrarii se stabileste un moment al recensamintului, care de regula este ora : a primei zile de recensamint, urmind ca recenzorii sa nu inregistreze situatia pe care o gasesc in momentul inregistrarii, ci sa reconstituie situatia e'istenta la acest moment al recensamintului. 8oate datele recensamintului trebuie sa se refere e'act la acelasi moment, acest lucru fiind posibil doar in plan teoretic, nu si practic. ;. In ceea ce priveste nivelul de acuratete, in mod obisnuit lumea are o impresie e'agerata privind acuratetea sau e'actitatea datelor de recensamint. 7iciodata si in nici o tara, oricit de importanta ar fi ea, rezultatele recensamintelor nu vor coincide absolut cu situatia demografica reala. O acuratete perfecta nici nu este absolut necesara. 8ot ce se poate dori si spera este ca situatia rezultata din recensamint sa fie cit mai apropiata de situatia
7

demografica reala a unei populatii. Pentru a verifica gradul de acoperire a unui recensamint sau gradul de concordanta dintre datele recensa-mintului si situatia demografica reala s-au propus diferite metode: r","t'r"' r"c"*s'#&*tu$u& - este o solutie e'trema, aplicata atunci cind sunt dovezi clare ca rezultatele din recensamint sunt total distorsionate. Se cunoaste un singur caz - 3usia, =;:. In ipoteza in care s-ar recurge la aceasta modalitate in compararea rezultatelor celor doua recensaminte trebuie sa se ia in consideratie timpul scurs intre cele doua recensaminte succesive pentru a se calcula sc(imbarile in numarul si compozitia populatiei, sc(imbari produse intre cele doua recensaminte. c'$cu$'r"' ,o,u$'t&"& 'st",t't" la momentul recensamin-tului si compararea acestei populatii cu rezultatele recensa-mintului respectiv. Pentru calcularea acestei populatii se utilizeaza estimarea populatiei prin aplicarea ecuatiei de estimare de baza *Pt = populatia asteptata, Po = populatia recensamintului anterior+. Pentru a putea utiliza aceasta estimare ca mi)loc de verificare a gradului de acoperire a unui recensamint este necesar ca sa pornim de la cifrele unui recensamint cu un grad de acoperire verificat si dovedit a fi rezonant bun *Po+ si sa dispunem de informatii corecte, verificate privind evolutia componentelor, sc(imbarea populatiei intre momentul #o$ si momentul pentru care facem estimarea sau calculam aceasta populatie asteptata. co*tro$'r"' r"/u$t't"$or r"c"*s'#&*tu$u& si confruntarea acestora cu a)utorul unor agregate independente. Este vorba de controlul rezultatelor in recensamintele care au statut de date demografice directe cu o serie de date demografice indirecte, dar care suntem siguri ca au un grad inalt de acuratete. '*'$&/' co*s&st"*t"& &*t"r*" a datelor obtinute in urma recensamintului pleaca de la ideea ca in mod obisnuit compozitia pe virste a unei populatii nu se poate sc(imba substantial in intervalul dintre doua recensaminte. Daca structura sau compozitia pe virste rezultata dintr-un recensamint este radical diferita de cea inregistrata la recensamintul anterior avem motive sa credem ca datele obtinute in urma recensamintului nu prezinta acuratete. ."r&-&c'r"' r"/u$t't"$or u*u& r"c"*s'#&*t cu '1utoru$ u*or '*c)"t" ,ost0r"c"*s'#&*t pe baza de esantion este o metoda universal utilizata. ,numite intrebari esentiale din cadrul fisei de recensamint sunt aplicate pe un esantion reprezentativ si se compara rezultatele anc(etei cu rezultatele recensamintului. In mod obisnuit, statisticile esantioanelor se abat fata de parametrii populatiei intr-o masura calculabila care este evidentiata de asa numita "ro'r" !" "s'*t&o*'r". Prin urmare, atunci cind comparam rezultatele anc(etei cu rezultatele recensamintului pentru a verifica gradul de acoperire al acestuia din urma, este necesar sa tinem cont de doua elemente: timpul scurs intre recensamint si anc(eta post-recensamint si marimea erorii de esantionare *gradul asteptat de abatere+. In special in tarile cu o statistica demografica mai putin dezvoltata, asemenea anc(ete post-recensamint pe baza de esantioane

sunt efectuate de e'perti ai unor organizatii stiintifice internationale si au importanta deosebita, rezultatele lor putind fi utilizate pentru a a)usta, a corecta rezultatele recensamintelor efectuate. <. In categoria surselor de distorsiune amintim: cei care proiecteaza recensamintele pot produce distorsiuni prin alcatuirea inadecvata a ec(ipelor de recenzori prin instruirea necorespunzatoare a acestora, prin erori in inlocuirea (artilor cu subariile de acoperire in recensaminte sau erori in modul de alcatuire a fisei de recensamint. pot e'ista si recenzori care fie nu au pregatirea necesara pentru a realiza o inregistrare corecta, fie manifesta negli)enta, lipsa de interes in operatia de inregistrare, fie recurg la frauda *inregistrari fictive+. In mod normal fiecare recenzor trebuie sa contacteze fiecare persoana sau cel putin un membru al familiei. si subiectul care este inregistrat poate constitui sursa de distorsiune, el necunoscind anumite date care i se cer, nu vrea sa furnizeze anumite informatii sau furnizeaza inconstient sau constient informatii gresite. 2ele mai multe date gresite neintentionat se refera la virsta, etnie si apartenenta demo-grafica. surse de distorsiune pot fi si cei care realizeaza prelucrarea si interpretarea datelor recensamintului. Pot de asemenea interveni erori in programare sau in introducerea datelor in calculator. Ideal ar fi ca sa se faca tot ceea ce se poate pentru a se reduce distorsiunile. Curs 04 (10.*o..2000) ESTIMARILE DE POP LATIE In cadrul estimarilor de populatie, avem urmatoarele formule: Pt9 = Pt 9 *7 - /+ 9 *I - E+ Pt9 = Pt 9 n 9 m unde: Pt9 = populatia la momentul cind dorim sa facem estimarea. Pt = populatia la momentul ultimului recensamint. I = imigrarile. E = emigrarile. n = sporul natural. m = sporul migratoriu. 7 = numarul de nou-nascuti. / = numarul de decese.

Estimarile reprezinta incercari de stabilire prin calculare a numarului si compozitiei populatiei pentru momentele trecute, prezente sau viitoare, altele decit cele acoperite de un recensamint. Estimarile sunt necesare atit pentru satisfacerea nevoilor de informatie demografica curenta, cit si pentru nevoile derivate din sarcini de planificare a diferitelor compartimente ale vietii economico-sociale. Estimarile pot fi dupa: . #o#"*tu$ ,"*tru c'r" s" -'c" "st&#'r"'5 a+ estimarile inter-recensaminte *inter-censitale+ - sunt efectu-ate pentru un moment plasat intre doua recensaminte succesive si care iau in considerare cifrele furnizate de cele doua recensaminte si eventual de recensaminte mai vec(i, insa in nici un caz cifrele rezultate ale unor recensaminte ulterioare. b+ estimarile post - recensamint - este efectuata pentru un mo-ment trecut sau prezent, ulterior unui recensamint si care ia in considerare rezultatele recensamintului anterior si even-tual ale unor recensaminte mai vec(i. c+ proiectiile de populatie - aceste proiectii de populatie sunt estimari realizate pentru un moment plasat in viitor. 8ipurile de estimari precizate precizate ridica probleme deosebite, atit in ceea ce priveste te(nica derivarii lor, cit si mai ales in ceea ce priveste gradul lor de acuratete. Din punct de vedere al acuratetii, increderea in estimari este in ordine: estimarile inter-recensaminte, estimarile post - recensamint si proiectiile de populatie. ,ceasta se )ustifica prin aceea ca in general dinamica populatiilor demografice este guvernata de #&*"rt&' !"#o%r'-&c'$, aceasta facind ca tendintele de evolutie demografica sa ramina relativ con-stante o perioada mai lunga de timp. In acest caz, estimarile inter-recensaminte au avanta)ul ca cifrele furnizate de recensamintul anterior si cel ulterior, ofera in mod normal limitele minima si ma'ima intre care se poate plasa cifra rezultata din estimare. In cazurile estimarilor post - recensamint si mai ales proiectiilor de populatie nu este disponibila decit limita inferioara la care se poate plasa valoarea estimarii, limita data de rezultatul recensamintului anterior estimarii. /atematic se poate spune ca estimarile inter-recensaminte reprezinta o interpolare, in timp ce estimarile post - recensamint si proiectiile de populatei reprezinta e'trapolari. Interpolarile sunt mai precise decit e'trapolarile. 4. ,o,u$'t&' "st&#'t'5 a+ estimari ale populatiei totale. b+ estimari ale unor grupe specifice de populatie . De regula prin populatie totala se intelege populatia nationala. Subgrupele specifice de populatie sunt cele stabilita sau identificate pe baza anumitor trasaturi sau caracteristici *se'ul, starea civila, rezidenta, etc+. In elaborarea unor estimari de populatie avem nevoie de o cantitate suficienta de informatie, de date demografice de acuratete ridicata, date vizind
10

atit numarul total al populatiei la unul sau mai multe momente *numarul furnizat de recensaminte+ cit si de date sau informatii privind dinamica sau evolutia sc(imbarii componentelor populatiei *in deosebi evolutia natalitatii si a mortalitatii+. In afara de date sunt necesare si metode specifice de prelucrare si de analizare a acestora. .neori in absenta unor date se poate recurge la ipoteze sau presupuneri plauzibile privind dinamica populatiei. Datele demografice folosite la estimari: - !'t" !"#o%r'-&c" !&r"ct" - acele date care, pe de o parte sunt culese cu o finalitate e'plicit demografica si pe de alta parte se refera de regula la intreaga populatie. - !'t" !"#o%r'-&c" &*!&r"ct" - acele date care, pe de o parte sunt culese cu o alta finalitate decit cea e'plicit demografica si pe de alta parte care se refera la anumite grupe de populatie. Pr&*c&,&& c'r" st'u $' 2'/' "$'2or'r&& u*"& "st&#'r& !" ,o,u$'t&"5 I. De regula estimarile efectuate pe populatia nationala sunt mai usor de facut si mai demne de incredere decit cele pe subarii *subgrupe+ ale intregului national. Sunt doua argumente ce sustin acest principiu: a+ in mod obisnuit e'ista date mai complete si de mai buna calitate pentru populatia nationala decit despre subgrupe ale acestei populatii. b+ populatia nationala este de regula o populatie denumita inc(isa, adica o populatie ale carei numar si structura nu sunt afectate in mod semnificativ de migratii. 7u se poate spune acelasi lucru si despre subdiviziuni. /ai mult c(iar, atunci cind migratia e'terna are o amploare semnificativa, e'ista in mod obisnuit o evidenta relativ clara si comple'a a acesteia si ca atare ea poate fi luata in consideratie in efectuarea estimarilor populatiei nationale. >a nivelul subdiviziunilor nu e'ista decit in mica masura o evidenta a miscarii migratorii care afecteaza numarul si structura populatiei. II. Sunt de preferat a se folosi datele directe in estimari, acestea caracterizindu-se printr-un grad relativ ridicat de acuratete si completitudine *cuprindere+. 2ind datele disponibile au anumite deficiente in privinta acuratetii si completitudinii este recomandata cu prioritate utilizarea datelor care au cea mai mare acuratete si completitudine, indiferent ca ele sunt directe sau indirecte. III. 3ezultatele unei estimari, acuratetea acesteia sunt verificate si validate prin comparatie cu rezultatele unei estimari independente care sa utilizeze informatii diferite si eventual metode de estimare diferite.

11

Daca rezultatele a doua estimari independente se aproprie foarte mult, atunci acest lucru contribuie la confirmarea reciproca a celor doua estimari. 2ea mai de incredere estimare este data de media artimetica a rezultatelor mai multor estimari independente. PROIECTIILE DE POP LATIE Proiectiile reprezinta incercari de a stabili care va fi numarul populatiei in viitor, in ipoteza ca natalitatea si mortalitatea vor urma un anumit curs ipotetic de evolutie. Proiectiile de populatie nu se identifica cu prognozele sau predic-tiile demografice. Ele nu sunt incercari de a g(ici numarul populatiei viitoare ci calculari ale acestei populatii in baza unor ipoteze privind evolutia viitoare a natalitatii si mortalitatii. E'ista doua categorii de -'ctor& de care depinde acuratetea unei proiectii de populatie: . corectitudinea ipotezelor privind evolutiile viitoare a ratei natalitatii si mortalitatii. 4. orizontul de timp pentru care se construieste proiectia. Se considera ,ro&"ct&& ," t"r#"* scurt, proiectiile care vizeaza o perioada de " - : ani, ,ro&"ct&& ," t"r#"* #"!&u cele care vi-zeaza o perioada de : - 4: de ani si ,ro&"ct&& ," t"r#"* $u*% cele care se refera la o perioada mai mare de 4: de ani. ,curatetea unei proiectii, sansele de confirmare ale acesteia sunt direct proportionale cu gradul de corectitudine al ipotezelor si invers proportionale cu orizontul de timp al respectivei proiectii. >a rindul lor, ipotezele isi datoreaza gradul de corectitudine: a+ cantitatii de date sau informatii pe baza carora au fost elaborate si acuratetii acestar date. b+ lungimii perioadei trecute de timp, acoperita de respectivele date. Pentru a putea surprinde tendintele de evolutie ale natalitatii si mortalitatii trebuie ca analiza noastra sa cuprinda o perioada de timp cit mai lunga. 7umai asa e'trapolarile privind respectivele tendinte au sanse reale de a se confirma. Asoc&"r"' $' o ,ro&"ct&" !" ,o,u$'t&" ' u*"& ,ro2'2&$&t't& !" co*-&r#'r" ' 'c"st"&' Este nu numai indreptatit ci si necesar ca fiecarei proiectii sa i se asocieze un anumit grad de probabilitate de confirmare. Se recomanda elaborarea nu a unei variante unice de proiectie ci a unor variante multiple. /etodologia O7. recomanda elaborarea a trei variante de proiectii:
12

. ,ro&"ct&' #"!&" - proiectie care din perspectiva datelor dispo-nibile are cele mai mari sanse de confirmare. 4. ,ro&"ct&' &*'$t'. ;. ,ro&"ct&' 1o's'. Proiectia inalta si proiectia )oasa reprezinta limitele superioara si inferioara intre care s-ar putea numarul populatiei la momentul proiectiei. Orice proiectie necesita anumite revizuiri ulterioare, impuse de gradul de abatere a evolutiilor demografice reale, fata de cele proiectate. Daca abaterile sunt mici, atunci aceste revizuiri nu reprezinta decit simple a)ustari ale populatiei initiale. In cazul opus, revizuirea poate merge pina la modificarea ipotezelor de baza ale unei proiectii de populatie. Curs 06 (17.*o..2000) Structur' s'u co#,o/&t&' ,o,u$'t&"& Populatia umana nu reprezinta un tot amorf, un ansamblu de indivizi nediferentiati. Dimpotriva, ea este structurata dupa o serie de tipuri de caracteristici ale membrilor, intr-o serie de clase sau categorii de populatie. Studiul structurii sau al compozitiei populatiei reprezinta o preocupare de baza a demografiei. Dupa aprecierea a doi demografi americani, 8'rr"* T)o#,so* si D'.&s L"9&s, una din intrebarile la care trebuie sa raspunda demografia este ?@2e fel de oameni traiesc in grupul de populatie dat si cum difera ei de oamenii din alt grup5$. Problema care se pune este de a distinge din foarte numeroasele trasaturi care grupeaza si diferentiaza membrii unei populatii, pe acelea care pot fi retinute drept caracteristici ce determina compozitia unei populatii. Dupa opinia celor doi, pentru a fi retinute ca determinind compozitia unei populatii, aceste trasaturi trebuie sa indeplineasca doua cerinte: sa fie efectiv legate cu procesele demografice. sa fie relevante pentru incercarea de a intelege anumite aspecte specifice ale comunitatii sau ale vietii nationale. 2aracteristicile populatiei, considerate relevante din punct de vedere demografic, se impart in trei mari categorii, ele fiind inregistrate in cadrul recensamintului populatiei: c'r'ct"r&st&c& %"o%r'-&c"5 locul de nastere si locul rezidentei uzuale. c'r'ct"r&st&c& ,"rso*'$" s'u '$" #"*'1u$u&5 se'ul, virsta, statusul marital, numarul de copii nascuti vii, cetatenia, limba materna etc. c'r'ct"r&st&c& "co*o#&c"5 tipul de activitate, ramura economica, statusul ocupational.

13

Daca analizam caracteristicile unei populatii retinute in cadrul recensamintului vom constata ca unele dintre acestea nu se pot sc(imba, ele insotind fiecare persoana de-a lungul intregii sale vieti *e': data si locul nasterii, se'ul, nationalitatea, limba materna+, in timp ce alte caracteristici se pot sc(imba si de cele mai multe ori se si sc(imba in cursul vietii. Drept urmare, structura populatiei bazata pe prima categorie de caracteristici va fi caracterizata printr-un grad mai scazut de mobilitate, ea putind fi afectata e'clusiv de urmatoarele procesele demografice: natalitate, mortalitate si migratie, in timp ce structurile generate de cea de a doua categorie de caracteristici sunt foarte mobile, determinate fiind de mobilitatea caracteristicilor insesi. ,cest lucru este pus cu deosebire in evidenta intr-o societate care parcurge un proces de profunde sc(imbari socio-economice si politice. Pornind de la natura caracteristicilor populatiei, putem distinge doua tipuri fundamentale de structuri ale populatiei: structur' 2&o$o%&c' s'u *'tur'$' ce consta in structura pe se'e si pe virste a populatiei. structur' soc&o0"co*o#&c' este constituita din structura ocupationala si profesionala, rezidentiala, cultural-educationala, matrimoniala. ,mbele tipuri de structuri pot fi considerate ca fiind structuri demografice ale populatiei. 8otusi, se poate afirma ca structurile demografice, in sensul cel mai strict, pot fi considerate doar structu-rile pe virsta si pe se'e si doar intr-o anumita masura structura rezidentiala. Este vorba de structurile determinate de acele caracteristici ale populatiei care sunt cel mai direct si nemi)locit legate de procesele demografice: virsta si se'ul. Structura pe virste si pe se'e a populatiei are multiple implicatii importante, cea mai fundamentala fiind aceea ca ea defineste limitele potentialului reproductiv al unei populatii date. ,ceasta structura este determinantul principal al rezervelor de forta de munca ale societatii, influenteaza decisiv cererile de bunuri si servicii si-si pune practic amprenta asupra cvasitotalitatii aspectelor vietii social-economice, politice sau culturale a unei societati. Structura pe virste si pe se'e a populatiei este, la orice moment dat, rezultatul evolutiilor trecute ale componentelor de baza ale sc(imbarii populatiei, respectiv ale natalitatii, mortalitatii si migratiei. >a rindul sau, aceasta structura structura pe virste si pe se'e influenteaza puternic nivelurile curente si de perspectiva ale ratelor vitale brute si ale ratei cresterii populatiei, intrucit nasterile, decesele si migratiile se produc cu o frecventa inegala la diferite virste, precum si diferentiat pe cele doua se'e. Datorita implicatiilor demografice importante ca si datorita implicatiilor social-economice si culturale, dinamica structurii pe virste si pe se'e constituie un subiect central al oricarei analize demografice. Structur' ," s":" ' ,o,u$'t&"& este apreciata ca reprezentind cea mai de baza dintre toate caracteristicile demografice, ea afectind in mod direct
14

incidenta nasterilor, a casatoriilor si a divorturilor. In plus, ratele migratiei, structura ocupationala a populatiei, ca si alte caracteristici ale unei populatii date, pot fi influentate in mod semnificativ de structura populatiei pe se'e intr-o populatie data. In mod conventional, compozitia pe se'e este descrisa de o serie de se'-ratio, fie pe totalul populatiei, fie pe diferite virste, cel mai adesea fiind descrisa prin &*!&c"$" !" #'scu$&*&t't" *numarul mediu de barbati ce revin la :: de femei din totalul populatiei sau la anumite grupe de virsta +. Se poate calcula si &*!&c"$" !" -"#&*&t't", care este numarul mediu de femei ce revin la :: de barbati. Indicele de masculinitate, sau se'-ratio la nastere este, in mod normal de :" - :A, asta insemnind ca in medie la :: de copii de se' feminin se nasc :" - :A copii de se' masculin. Diferentele de la o tara la alta sunt foarte mici. Pe ansamblul populatiei, valoarea indicelui de masculinitate este de sub ::, tendinta fiind ca aceasta valoare sa scada pe masura inaintarii in virsta. ,ceasta dinamica a valorii indicelui de masculinitate se datoreaza supramortalitatii masculine la absolut toate grupele de virste. ,sa se e'plica de ce in toate populatiile speranta medie de viata la nastere este mai ridicata pentru femei comparativ cu barbatii. ,ceasta evolutie sugereaza o mai mare fragilitate biologica a barbatilor comparativ cu femeile, dupa cum aceasta supramortalitate masculina, indeosebi la virste tinar-adulte poate fi atribuita si faptului ca, de regula, barbatii desfasoara activitati care induc un risc mai mare de deces. &aloarea acestui risc demografic este de :: intre ;: - <: ani, dupa care aceasta valoare scade sub ::, a)ungind la valoarea de ": - B: la virste foarte inaintate. ,naliza compozitiei pe se'e a populatiei se realizeaza utilizind trei masuratori numerice: ,ro,ort&' !" #'scu$&*&t't" sau procenta)ul barbatilor in totalul populatiei. ,cesta se calculeaza cu formula:
Pm 100 Pt

S-a constatat ca din totalul populatiei, procentul barbatilor este mai mic de ":C. Se apreciaza ca aceasta masuratoare este cea mai frecvent utilizata in discutiile nonte(nice asupra structurii populatiei. &*!&c"$" !" #'scu$&*&t't" sau se' ratio - se calculeaza cu urmatoarea formula:
Pm 100 Pf

Indicele de masculinitate este calculat fie pe totalul populatiei, fie pe grupuri specifice de populatie *Pmi D Pfi E ::, unde i = grupa de virsta+. Este masuratoarea cea mai utilizata in discutiile te(nice asupra structurii populatiei. Se poate calcula si indicele de feminitate. &*!&c"$" ":c"!"*tu$u& s'u !"-&c&tu$u& #'scu$&* intr-o populatie data se calculeaza cu urmatoarea formula:
15

Pm Pf 100 Pt

Daca rezultatul este negativ sugereaza e'istenta unui deficit de barbati. In caz contrar, atunci cind rezultatul este pozitiv, e'ista un surplus de barbati. Structur' ," .&rst" ' ,o,u$'t&"& . Se apreciaza ca datele privind structura pe virste a populatiei in combinatie cu cele care vizeaza distributia pe se'e furnizeaza baza pentru cele mai multe analize demografice. Este de mentionat ca, desi termenul de virsta cronologica este precis si lipsit de ambiguitate, raportarile virstei in cadrul recensamintelor sunt subiect de erori datorate unor cauze variate: afirmatii deliberat gresite, tendinta de a raporta virste sfirsind cu anumite cifre preferate, evitind in sc(imb alte cifre, precum si e'agerarea virstei *fapt intilnit in special la persoane cu virste inaintate+. >a acestea se mai adauga si lipsa de atentie in raportarea virstei sau c(iar ignoranta. 3aportarea gresita a virstei este intilnita in toate populatiile, dar ea este mai frecventa in cazul populatiilor cu un nivel de scolarizare mai scazut, unde este de asteptat ca o buna parte a populatiei sa nu-si cunoasca virsta. Pentru analiza combinata a structurii pe virste si pe se'e a populatiei se foloseste piramida virstelor. ,ceasta este o (istograma care ilustreaza ponderea diferitelor grupe de virsta-se' in totalul populatiei. O piramida a virstelor este calculata fie pe baza marimii efective a diferitelor grupe de virstase', fie in functie de ponderea relativa sau procentuala a diferitelor grupe de virsta-se' din totalul populatiei. O piramida a virstelor se poate construi fie pe intervale anuale, fie pe perioade mai mari de un an, spre e'emplu " sau : ani. Orice piramida a virstelor este constituita din: 2'/', a carei largime este determinata de rata natalitatii. &*'$t&#", care este in functie de longevitatea populatiei, adica de virsta ma'ima pe care o poate atinge cel mai in virsta membru al populatiei. !ou' $'tur& care dau forma piramidei: in partea dreapta este trecuta populatia de se' feminin, iar in stinga cea de se' masculin. Orice piramida prezinta intrari si iesiri. ,cestea sunt de mai multe feluri: &*tr'r& *'tur'$" - se realizeaza prin nasteri si se produc prin baza piramidei. &*tr'r& #&%r'tor&& - sunt imigrari care se produc pe toata lungimea laturilor piramidei, fiind concentrate la partea din mi)loc. &"s&r& *'tur'$" - sunt reprezentate de decese si sunt distribuite pe toata lungimea laturilor, fiind concentrate puternic la baza. &"s&r& #&%r'tor&& - sunt emigrari care se produc pe toata lungimea laturilor fiind concentrate median. 6orma piramidei virstelor este determinata de trei elemente: dinamica in timp a ratelor natalitatii.
16

 marimea distributiei pe virste si dinamica in timp a ratelor mortalitatii. marimea si dinamica in timp a sporului migratoriu *I - E+ si distri-butia lui pe virste. Se poate afirma ca o piramida a virstelor reprezinta o oglinda foarte fidela a istoriei demografice a unei populatii. Orice eveniment demografic neobisnuit, care influenteaza semnificativ ratele natalitatii si mortalitatii, se va putea identifica pe piramida virstelor si se va putea urmari pe parcursul istoriei populatiei respective. O alta modalitate de analiza este calcularea virstei medii si virstei mediane a unei populatii. ,ceste metode sunt utilizate in special pentru caracterizarea structurii pe virste a r',ortu$u& !" !","*!"*t' !"#o%r'-&c'. ,cest raport pune in evidenta relatia dintre doua categorii de populatie si anume: populatia aflata sub si peste limitele legale ale virstei de munca si populatia aflata intre limitele legale ale virstei de munca. 3aportul de dependenta demografica se calculeaza cu formula:
P0 14 + P60 ( +65 ) P15 59 ( 64 )

,cest calcul evidentiaza numarul mediu de potential dependenti ce revin la :: de persoane potential active. ,ceasta masuratoare reliefeaza ca, pe de o parte nu toti cei care se afla intre limitele de virsta legala de munca sunt persoane economic active si nici toate persoanele aflate sub sau peste limitele legale ale virstei de munca sunt persoane inactive. Din punct de vedere demografic si economic o populatie poate fi impartita in trei mari grupe de virsta: populatia aflata sub virsta legala de munca. populatia aflata la virsta legala de munca. populatia aflata peste virsta legala de munca. 6actorii care determina compozitia pe virste si pe se'e sunt factori de ordin demografic si e'trademografic. In privinta compozitiei pe se'e, factorii principali sunt: marimea indicelui de masculinitate la nastere. diferentele in privinta mortalitatii intre cele doua se'e. migratia selectiva pe se'e. compozitia pe virste a populatiei. Se stie ca populatia mai tinara este caracterizata printr-un indice de masculinitate mai ridicat, in timp ce populatia virstnica este caracterizata printr-un indice de masculinitate mai scazut. eventualele evenimente e'trademografice care determina o accentuata supramortalitate a populatiei pe un anumit se'. Spre e'emplu, razboiul duce la imputinarea populatiei masculine. In privinta structurii pe virste distingem urmatorii factori: evolutia si distributia pe virsta a ratelor mortalitatii.

17

 marimea si evolutia ratelor de natalitate. caracterul selectiv pe virste a migratiei. evenimentele e'trademografice care induc supramortalitatea la anumite virste *razboi, epidemii+. Efectele de ordin demografic ale structurii pe virste si pe se'e influenteaza puternic: rata natalitatii. rata mortalitatii. rata nuptialitatii. rata migratiei. ,ceasta compozitie pe virste si pe se'e influenteaza semnificativ intreaga viata social-economica a unei societati prin determinarea structurii potentiale a fortei de munca, volumul si structura cerintei de bunuri si servicii, marimea inrolarii scolare. Curs 0; (0<.!"c.2000) SC=IM>AREA (MISCAREA) POP LATIEI Prin sc(imbarea populatiei intelegem procesul in cadrul caruia se modifica numarul, compozitia si distributia teritoriala a populatiei. In functie de fenomenele demografice ce determina miscarea distingem o componenta importanta si anume #&sc'r"' *'tur'$'. /iscarea naturala se realizeaza in urma intrarilor si iesirilor natu-rale dintr-o populatie, adica nasterilor si deceselor. Din acest lucru reies componentele de baza ale miscarii naturale: *'t'$&t't"' si #ort'$&t't"'. 7atalitatea este fenomenul demografic care evidentiaza frecventa producerii evenimentului demografic numit nastere, in cadrul unei populatii date. Intensitatea sa se masoara prin rata natalitatii care este numarul mediu de nascuti vii intr-un interval determinat *de regula un an+ la ::: de persoane din populatia respectiva. 3ata natalitatii se calculeaza cu formula: 7 = totalul nascutilor vii intr-un interval determinat in cadrul populatiei unui anumit teritoriu. P = populatia medie a teritoriului respectiv in acel interval. 3ata natalitatii nu reprezinta o masura suficient de precisa a intensitatii producerii evenimentului numit nastere pentru ca numarul nascutilor vii se reporteaza nu la populatia e'pusa riscului producerii evenimentului numit nastere ci la intreaga populatie. Ori, este evident ca e'pusa riscului demografic al nasterii este doar populatia feminina de virsta fertila, adica populatia feminina cuprinsa intre " si <" - <= de ani.
N 1000 P

18

6enomenul demografic care i-a in considerare doar populatia feminina de virsta fertila se numeste -"rt&$&t't". /asurarea acestui fenomen se face cu a)utorul r't"$or -"rt&$&t't&&. 3ata generala a fertilitatii =
N Pf 15 45 ( 49 ) 1000
Ni 1000 Pfi

3ate specifice pe grupe de virsta = i = grupa de virsta

F"rt&$&t't"' este acel fenomen demografic ce pune in evidenta frecventa producerii evenimentului demografic numit nastere in cadrul populatiei e'puse riscului acestui eveniment demografic, adica incadrul populatiei feminine de virsta fertila. F"cu*!&t't"' este capacitatea biologica a femeilor de a participa la procesul de reproducere, fertilitatea fiind performanta reproductiva reala. In limba franceza fertilitF = fecunditate, iar fecunditF = fertilitate. 7ivelul fertilitatii este influentat de trei mari categorii de variabile: variabile biologice *fiziologice+ - influenteaza nivelul fertilitatii prin influenta e'ercitata asupra fecunditatii. variabile intermediare - afecteaza si fertilitatea si fecunditatea. variabile socio-economice si culturale - sunt determinanti in ultima instanta ai nivelului si evolutiei fertilitatii *ai comportamentului reproductiv al populatiei+. 3'r&'2&$" -&/&o$o%&c"5 Pot"*t&'$u$ r",ro!uct&. '$ -"#"&$or - nivelul fecunditatii nu poate fi stabilit direct si cu precizie ci doar estimat cu apro'imatie. 7ivelul fertilitatii atins in cadrul populatiilor care incep viata se'uala foarte devreme, care practica relatii se'uale neingradite si nu e'ercita nici un fel de control al fertilitatii reprezinta o estimare rezonabil buna a nivelului minim al fecunditatii feminine. 2ercetarile pe astfel de populatii au aratat ca acel nivel minim al fecunditatii este de cca : copii. 3&rst' s'u $&#&t"$" !" .&rst' '$" ,"r&o'!"& r",ro!uct&." - e'ista o virsta ce marc(eaza inceputul fecunditatii, ca si virsta la care aceasta inceteaza. >imita de )os este reprezentata de virsta la care se instaleaza ciclul ovulatoriu regulat *in )urul virstei de " ani+, iar virsta ma'ima se situeaza la instaurarea menopauzei *in )urul virstei de <" - <= de ani+. >a populatia masculina sunt greu de stabilit aceste limite de virsta. Intre aceste limite de virsta capacitatea reproductiva nu este aceeasi, ci e'ista o evolutie a ei, putindu-se identifica trei grupe de virsta: . 1;01? ani in care se inregistreaza o subfecunditate. 4. 20026 ani sau 2;02? - fecunditatea este ma'ima.

19

;. !u,' 40 de ani capacitatea reproductiva se diminueaza pina cind inceteaza in )urul virstei de <"-<= de ani. St"r&$&t't"' ,ost*'t'$' - s-a constatat ca dupa ce are loc o nastere vie se instaureaza o perioada de sterilitate a carei lungime variaza, depinzind de lungimea perioadei in care fatul este alaptat la sin. A*u#&t" 2o$& *tifos, boli venerice+ pot determina fie o scadere, fie disparitia capacitatii de reproducere. De asemenea stresul vietii moderne, mai ales in marile aglomeratii urbane, diminueaza capacitatea reproducerii. Practicarea e'cesiva a sportului de catre femei poate avea acelasi efect. Si dieta alimentara poate influenta capacitatea de reproducere. Spre e'emplu, un consum sub cel normal de proteine de origine animala duce la o crestere a fecunditatii. E'ista anumite $"%& *'tur'$" ce determina o anumita evolutie a nivelului fecunditatii. 3&co si S,"*%$"r considerau ca in evolutia societatii putem distinge o ,"r&o'!' !" ,ro%r"s, caracterizata printr-o fertilitate inalta, o ,"r&o'!' !" r"$'t&.' st'%*'r" in care si fertilitatea ramine constanta si o ,"r&o'!' !" !"c'!"r", caracte-rizata de declinul fertilitatii. 3'r&'2&$"$" &*t"r#"!&'r" au fost identificate de catre doi demografi americani: @. D'.&s si (. >$'A". ,cestia au elaborat cadrul teoretic de referinta al variabilelor intermediare. Ei considera ca aceste variabile sunt factori fiziologici combinati cu anumite obiceiuri si practici relevante pentru fertilitate. ,cestea sunt variabile prin intermediul carora opereaza orice factor social care influenteaza fertilitatea. In acest cadru teoretic, cei doi autori pleaca de la ipoteza ca fertilitatea este integral o fertilitate legitima, adica toate nasterile se produc e'clusiv in interiorul casatoriilor denumite de ei #uniuni se'uale stabile$. 2ei doi autori impart variabilele intermediare in trei categorii: F'ctor& c" '-"ct"'/' ":,u*"r"' $' r"$'t&& s":u'$"5 . factori care guverneaza formarea si disolutia uniunilor se'uale stabile in perioada reproductiva: - virsta intrarii in uniuni se'uale stabile *virsta femeii la casatorie+. - celibatul permanent al femeilor se refera la proportia femeilor care nu intra niciodata in uniuni se'uale stabile. - partea din perioada reproductiva petrecuta dupa ce o uniune se'uala stabila a incetat sau intre doua asemenea uniuni succesive. 4. factori care guverneaza e'punerea la relatii se'uale in interiorul uniunilor: - abstinenta voluntara. - abstinenta involuntara. - frecventa relatiilor se'uale, e'cluzind perioadele de abstinenta. F'ctor& c" '-"ct"'/' ":,u*"r"' $' co*c",t&"5

20

. fecunditatea sau infecunditatea asa cum sunt ele determinate de cauze involuntare. 4. folosirea sau nefolosirea contraceptivelor sau a altor metode de control al fertilitatii. ;. fecunditatea sau infecunditatea asa cum sunt determinate de cauze voluntare *tratamente medicale pentru a induce fecundi-tatea sau infecunditatea+. F'ctor& c" '-"ct"'/' %"st't&' s& r"'$&/'r"' cu succ"s ' *'st"r&&5 . mortalitatea fetala din cauze involuntare *avort spontan+. 4. mortalitatea fetala din cauze voluntare *avort provocat+. ,cest cadru de referinta divide aceste variabile in trei mari categorii corespunzind celor trei etape ale procesului reproductiv: contact se'ual. conceptia. nasterea. 2ei doi autori mai sus mentionati considera ca fiecare din acesti factori reprezinta o variabila, putind actiona fie in directia cresterii fertilitatii, fie in directia diminuarii ei. 2a atare, fiecare variabila inter-mediara va avea o valoare de fertilitate ce poate fi pozitiva *atunci cind determina cresterea fertilitatii+ sau negativa *atunci cind determina scaderea fertilitatii+. De e'emplu, virsta la casatorie va avea valoare de fertilitate pozitiva cind ea este scazuta si invers. 7ivelul general final al fertilitatii unei populatii date este rezultatul cumularii valorilor de fertilitate foarte diferite la diferite variabile. Pentru a determina ce anume determina un anumit nivel al fertilitatii, trebuiesc analizate toate aceste variabile si trebuie identificata valoarea de fertilitate a fiecarei variabile in parte. ,ceste variabile stabilite de cei doi cercetatori mai pot fi clasi-ficate si in functie de masura in care ele depind de vointa celor implicati. ,stfel putem distinge trei tipuri de variabile: .'r&'2&$" .o$u*t'r" - constituie un comportament deliberat ce intentioneaza sa e'ercite un control asupra fertilitatii *e': folosirea prezervativelor sau nu, avortul provocat+ .'r&'2&$"$" &*.o$u*t'r" - descriu un comportament involuntar sau situat dincolo de posibilitatile de control ale individului *e': avortul spontan, abstinenta din cauze involuntare+ .'r&'2&$" c" *u ,ot -& c$'s&-&c't" &* .o$u*t'r" s'u &*.o$u*t'r" pentru ca nu sunt in principal directionate spre reglarea sau nereglarea fertilitatii *e': virsta la casatorie, celibatul permanent+. Dintre variabilele mentionate o influenta deosebita o au virsta la casatorie si celibatul permanent. Intre virsta la casatorie si rata fertilitatii ar trebui sa e'iste o relatie invers proportionala, deoarece o virsta mai mica se asociaza cu un timp mai indelungat din perioada reproductiva petrecuta in

21

interiorul uniunilor se'uale stabile. ,ceasta relatie invers proportionala ar fi insa pe deplin valabila doar in situatia in care populatia respectiva nu ar utiliza nici un fel de mi)loc de control al fertilitatii. In cazul cind se practica pe scara larga controlul fertilitatii, aceasta relatie este mai putin clara. Intre celibatul permanent al femeilor si rata fertilitatii e'ista o relatie invers proportionala mai certa. O problema controversata este cea a efectului divortului asupra fertilitatii. S-ar parea ca o frecventa ridicata a divortului intr-o populatie data ar trebui sa duca la diminuarea ratei fertilitatii. Se poate insa intimpla ca divortul sa aiba o influenta pozitiva asupra fertilitatii, asta in cazul in care divorturile sunt urmate de recasatorii si in masura in care perioada scursa intre divort si recasatorie nu este prea mare. Divortul poate avea ca efect o crestere a fertilitatii datorita efectului urmatorilor factori: prin divort este posibil sa se desfaca un cuplu steril iar prin casatoria ce urmeaza sa se formeze un cuplu fertil. divortul urmat de recasatorire permite casatoria unor femei care altfel ar ramine in situatii de celibat definitiv. divortul poate influenta pozitiv fertilitatea in acele societati in care fertilitatea este foarte inalt valorizata, amenintarea cu divortul in cazul in care femeia este infertila putind constitui un stimulent pentru femeie pentru a aduce pe lume copii. Curs 06 3'r&'2&$" soc&o0"co*o#&c" c" &*-$u"*t"'/' -"rt&$&t't"'5 analiza acestor factori socio-economici si culturali este dificila, iar incercarea de identificare a lor s-a facut in conte'tul analizei e'perientei istorice a tarilor unde s-a produs un declin accentuat al fertilitatii. /ulti autori considera ca declinul istoric al fertilitatii poate fi atribuit unui comple' de factori legati de procesul de dezvoltare economica, modernizare si industrializare. Daca e'ista un mic acord in privinta factorilor ce determina reducerea fertilitatii, e'ista multe neclaritati referitoare la importanta fiecaruia si la modul de interactiune reciproca a acestor factori in calitate de variabile cu rol in influentarea nivelului fertilitatii. De la nivele inalte la nivele scazute s-au conturat doua abordari teoretice: -"rt&$&t't"' !&-"r"*t&'$' - se bazeaza pe observatia ca declinul fertilitatii nu s-a petrecut in mod uniform la toate sectoarele populatiei. ,ceasta abordare identifica caracteristicile ce diferentiaza acele sectoare ale populatiei situate in avangarda sc(imbarilor fertilitatii, presupunind ca aceste sectoare au avut o e'punere diferentiala la efectele factorilor determinanti ai declinului fertilitatii. a doua abordare teoretica studiaza intreaga gama de sc(imbari din organizarea economica si sociala a societatii ce par a fi asociate cu dezvoltarea

22

economica, pentru a selecta acele sc(imbari despre care se poate spune ca au afectat fertilitatea. ,ceste doua abordari au dus la rezultate diferite pentru ca lipseau date dinaintea inceputului declinului fertilitatii si din primele stadii ale acesteia. Se apreciaza ca prima abordare, predominant cantitativa si inductiva, a fost fortata sa restringa analiza doar la datele disponibile din recensamint, care adesea erau doar indirect legate de fertilitate. 3ezultatele obtinute au fost folosite in diferite moduri. .nii au tratat caracteristicile diferentiale surprinse drept factori cauzali ai declinului fertilitatii, altii, drept indici si indicatori ai unor factori adevarati dar necunoscuti inca. ,ltii s-au concentrat asupra diferentelor de status socio-economic in diferitele sectoare ale populatiei si au formulat t"or&' !"c'$'1u$u& cu$tur'$, dupa care declinul in dimensiunea familiei a inceput cu o populatie mai bogata, cu cea din mediul urban si cu cei mai educati, care au adoptat primii o atitudine rationala fata de fertilitate, utilizind mi)loace de control a le fertilitatii. Populatia mai saraca, mai putin educata si urbanizata a urmat aceasta avangarda, dar dupa un decala) considerabil in timp. .nii autori considera ca aceasta teorie, desi interesanta, nu este o teorie propriu-zisa caci se limiteaza la a descrie cum s-a produs declinul fertilitatii intr-o populatie data si nu e'plica de ce s-a produs aceasta. , doua abordare, cea deductiva, in actiunea de cautare a factorilor ce influenteaza fertilitatea a fost fortata sa se limiteze la o analiza calitativa si speculativa, in lipsa unor date relevante. ,cest fapt a dus la o recolta bogata de ipoteze, convingator plauzibile, dar a caror verificare poate fi rareori facuta cu un grad satisfacator de precizie. Sc(imbarile cele mai importante cu efecte asupra fertilitatii sunt cele care au generat dinamica structurii si a functiilor familiei de-a lungul tranzitiei de la societatea preindustriala la cea industriala. Desi e'ista controverse legate de factorii socio-economici ce afecteaza fertilitatea si orice selectie a acestor factori este oarecum arbitrata, totusi sunt o serie de factori ce apar cu o mare frecventa la diversi autori drept variabile socio-economice ce influenteaza fertilitatea. . Sc)&#2'r&$" ,"tr"cut" &* -u*ct&&$" s& structur' -'#&$&"& - multi autori au atribuit declinul fertilitatii, in mod e'plicit sau implicit, familiei datorita rolului social unic al acesteia in nasterea si cresterea copiilor si datorita semnificatiei sociale aparte a acesteia, comparativ cu alti factori socio-economici. In cursul procesului de urbanizare si industrializare, familia isi pierde functia de unitate economica de productie. ,cest fapt, asociat cu legislatia ce interzice folosirea abuziva a muncii copiilor si prelungirea educatiei copiilor a dus la scaderea drastica a utilitatii economice a copiilor pentru parinti, in calitatea lor de forta de munca ieftina, rezultind o tendinta scazuta pentru descendenta numeroasa.

23

 Pe masura urbanizarii si industrializarii se produce o !&."rs&0-&c'r" ' ro$ur&$or ":tr'-'#&$&'$" a ambilor membrii ai cuplului con)ugal, roluri ce tind sa intre in conflict cu rolurile parentale traditionale, deci si cu rolul de a creste si a educa copiii, rezultind astfel propensiunea scazuta spre o descendenta numeroasa. Pe masura ce societatea devine impersonala datorita prevalentei grupurilor secundare asupra celor primare, familia devine unul din putinele refugii pentru relatiile personale afective. Pe masura ce sotul isi pierde autoritatea traditionala si creste emanciparea femeii, aspectul de camaraderie al casatoriei devine mai accentuat decit cel productiv, scazind astfel numarul de copii. Sc(imbarea relatiei parinte - copil, trecind de la o relatie de e'ploatare in cantitate la o relatie de cultivare in calitate. In procesul de urbanizare si industrializare s-a trecut treptat de la predominanta familiei largi, e'tinse la cea a familiei restrinse, nucleale, con)ugale. ,cest fapt scoate in evidenta tendinta de declin a fertilitatii, pentru ca familia nucleala este fortata sa-si reduca talia. Ea trebuind sa-si asume singura responsabilitatea ingri)irii copilului, nu-si poate permite o descendenta a carei dimensiune i-ar depasi posibilitatile de intretinere. 4. R"!uc"r"' *&."$u$u& #ort'$&t't&& &*-'*t&$" - dezvoltarea economica si modernizarea societatii se caracterizeaza si prin reducerea nivelului mortalitatii infantile, deci printr-o crestere a sanselor ca un numar sporit de nascuti vii sa a)unga maturi. Intr-o societate in care nivelul mortalitatii infantile este foarte ridicat, pentru a se obtine un numar dezirabil de supravietuitori adulti, era necesar un numar sporit de nasteri. In acest sens, A$-r"! S'u.B considera ca intr-o societate caracterizata printr-o mortalitate infantila inalta, o fertilitate ridicata reprezinta o adevarata masura sociala. Pe masura ce mortalitatea infantila scade, va fi necesar un numar mai redus de nasteri pentru a obtine acelasi numar dezirabil de supravietuitori adulti. Se observa si o sc(imbare de atitudine a populatiei - in loc sa se recurga la un numar mai mare de nasteri pentru a se obtine numarul dorit de supravietuitori adulti, se recurge tot mai frecvent la practica inlocuirii unui copil decedat cu unul nou-nascut. ;. N&."$u$ sc'/ut !" tr'& cor"$'t cu costu$ cr"scut '$ "!uc't&"& co,&&$or - in perioada de declin a fertilitatii s-a constatat ca se produce o diferentiere a nivelului fertilitatii in functie de nivelul veniturilor. Persoanele cu venituri medii au, de regula, un numar sensibil mai mic de copii decit cei foarte saraci sau foarte bogati. Orice parinte doreste sa asigure copiilor sai un standard economic egal sau cit mai apropiat de propriul sau standard. Pentru a nu risca ca prin impartirea averii parintilor la prea multi copii sa scada inacceptabil standardul economic al acesteia, familiile cu venituri medii vor fi tentate sa reduca drastic nivelul descendentei. ,ceasta problema se pune mai putin la cei

24

foarte bogati ce pot asigura un standard ridicat la mai multi copii. Si mai putin la cei saraci se pune aceasta problema. 3elatia dintre nivelul veniturilor si fertilitate are forma de #.$, adica este foarte ridicata la cei foarte saraci si foarte bogati si scazuta la cei cu venituri medii. In societatea moderna educatia copiilor este din ce in ce mai costisitoare. 2a atare, pentru a asigura sanse egale de educare a copiilor, fara a risca reducerea standardului economic al acestora, o familie, mai ales cu venituri medii, va fi obligata sa-si reduca dimensiunea. O societate industrializata se caracterizeaza printr-o pondere crescuta a fertilitatii. <. N&."$u$ cr"scut !" "!uc't&" '$ ,o,u$'t&"&C &* %"*"r'$C s& '$ -"#"&$or &* s,"c&'$. Se observa o corelatie inversa intre nivelul educatiei si al fertilitatii. O educatie ridicata confera celor ce o poseda sanse sporite de a accede la roluri sociale diverse, roluri ce intra in competitie cu rolurile parentale traditionale. O educatie sporita are drept efect asteptari mai inalte, altele decit acelea de a fi mama si gospodina. O educatie ridicata implica o capacitate sporita a femeilor de a recurge la un control eficient al fertilitatii. ". Mo2&$&t't"' soc&'$'. Pentru orice familie normala e'ista o dorinta accentuata de a asigura o ascensiune sociala cit mai inalta descendentilor sai. Insa, intr-o societate normala ascensiunea e legata de nivelul de educatie, iar educatia costa foarte mult, o familie va fi silita deci sa-si reduca dimensiunea sa. T"or&' c',&$'r&t't&& soc&'$" - asa cum o coloana de lic(id trebuie sa fie suficient de ingusta pentru a se putea ridica intr-un recipient prin forta capilaritatii, tot asa si o familie trebuie sa fie redusa suficient pentru a avea sanse la ascensiune sociala. B. r2'*&/'r"' - *factor indirect prin efectele sale+ presupune predominanta familiei nucleale *con)ugale+, reducerea posibili-tatilor locative ale populatiei, reducerea posibilitatilor de asigurare a unor conditii de locuit, ocuparea crescinda a femeilor in activitati e'trafamiliale *deci timp mai putin pentru copii+, alt tip de relatii intre oameni, un control social mai scazut, atomizarea accentuata a societatii - toate acestea tind spre o descendenta redusa. Declinul istoric al fertilitatii si dimensiunea acestuia sunt legate nu atit de marimea populatiei urbane, cit de e'tensiunea mentalitatilor de tip urban. ,stfel, declinul fertilitatii a inceput mai devreme si a avut o mai mare amploare in ,nglia fata de 6ranta, desi populatia urbana era mai numeroasa in 6ranta. De altfel, cresterea populatiei urbane se face prin migrarea celor din mediul rural, aceasta *populatia+ devenind rapid urbana ca rezidenta. 2a mentalitate insa, timpul este mai indelungat. Putem vorbi de trei grade de urbanizare, definite de =. St')$: populatia nascuta in mediul rural ce emigreaza in mediul urban.

25

 copii nascuti in mediul urban dar ai caror parinti s-au nascut in mediul rural. atit copiii, cit si parintii acestora sunt nascuti in mediul urban *adevaratii urbani+. A. I*!ustr&'$&/'r"' este tot un factor indirect si este indisolubil legat de urbanizare, avind aceleasi efecte. Industrializarea presupune ocuparea crescinda a populatiei si a femeilor mai ales in activitati e'trafamiliale. 7u trebuie uitat faptul ca industrializarea asigura mi)loace din ce in ce mai perfectionate de cantrol al nasterii. 8oti acesti factori pot fi considerati ca determinind in modalitati specifice dinamica si nivelul fertilitatii. 3'r&'2&$" cu$tur'$" c" &*-$u"*t"'/' -"rt&$&t't"'5 sunt reprezen-tate de factori motivatori ai unui anumit comportament reproductiv. Se considera ca un asemenea comportament este rezultatul modului specific in care fiecare individ percepe si valorizeaza factorii de mai sus. A$-r"! S'u.B spunea ca putem distinge trei faze in modificarea comportamentului reproductiv: faza dorintei pozitive a cuplurilor de a avea un numar mare de copii dorinta pozitiva de a avea un numar limitat de copii si absenta unei motivatii suficiente pentru satisfacerea acestei dorinte motivatie suficienta pentru a avea un numar redus de copii asociata unor mi)loace eficace in acest sens. D&*'#&c' -"rt&$&t't&& &* Ro#'*&' &* ,"r&o'!' ,ost2"$&c' In 3omania tendinta generala este aceea de declin, 3omania inscriindu-se in procesul mai larg de tranzitie democratica la niveluri mai scazute ale fertilitatii. ,ceasta tendinta s-a conturat in conte'tul unei evolutii foarte sinuase si contradictorie a natalitatii si fertilitatii. Putem distinge patru etape: s-&rs&tu$ r'/2o&u$u& 1?;6 - este perioada in care natalitatea se mentine la cote relativ ridicate, in )urul valorii de 4" de nascuti vii la ::: de locuitori. ,cesta este efectul #2'2B02oo#$ postbelic, ce reprezinta incercarea neconstientizata a deficitului ma)or de nasteri din perioada razboiului. In 3omania inca nu incepusera sa actioneze in suficienta masura factorii de industrializare mentionati de noi. 1?;7 1?66 este o perioada marcata conventional de decretul din ="A prin care se legaliza avortul si in =BB prin alt decret ce interzicea legal avortul. 7ivelul natalitatii a)unge in =BB la doar <, nascuti vii la ::: de locuitori, ceea ce reprezinta aproape nivelul de inlocuire a generatiilor, cu un spor de

26

doar :, <G. In realitate, acest declin al natalitatii nu este determinat e'clusiv de decret, fiind implicati aici si alti factori, cum ar fi: - -'ctor& !"#o%r'-&c& - a)unge la maturitate generatia nascuta in perioada razboiului, generatie mult redusa. - se produc sc(imbari de natura celor mentionate mai sus in structura si functionarea familiei, sc(imbari ce duc la declinul fertilitatii. 1?67 1?<? - in primii doi ani *@BA - @B!+ rata natalitatii aproape s-a dublat, dupa care a inceput sa scada, a)ungind in =!< la nivelul din =BB. Se observa ca un curs de evolutie demografica nu poate fi modificat decit cel mult temporar, prin masuri de politica demografica luate abuziv. 1?<? ,r"/"*t - asistam la o prabusire a natalitatii si a fertilitatii. Curs 07 (24.-"2.2001) MORTALITATEA Prin mortalitate intelegem fenomenul demografic ce e'prima intensitatea producerii in cadrul unei populatii date a evenimentului demografic denumit deces. In analiza mortalitatii este necesar sa luam in consideratie o serie de factori ce tin de persoana implicata in evenimentul deces, impre)urarile in care a trait persoana si in care s-a produs decesul si de anumite caracteristici ale decesului. Este necesar sa luam in considerare acesti factori pentru simplul motiv ca acestia sunt in masura sa e'puna diferentiat diferite persoane riscului producerii evenimentului numit deces. 2ele mai semnificative caracteristici ale unei persoane, privind decesul, sunt: - 3&rst' - in mod evident persoanele de virste diferite vor fi e'puse in mod diferit riscului decesului. Daca analizam raportul dintre virsta si riscul de deces se constata ca aceasta relatie poate fi reprezentata grafic in felul urmator:

Se observa ca riscul de deces este destul de ridicat in primul an de viata si in urmatorii 4-; ani, dupa care scade puternic, urmind sa creasca e'ponential la virste mai inaintate.

27

- S":u$ - populatia masculina este caracterizata printr-o supramor-talitate comparativ cu populatia feminina, la absolut toate grupele de virsta. ,cest lucru este ilustrat de faptul ca indicele de masculinitate, numarul mediu de barbati ce revin la :: de femei scade de la :" - :AC la nastere pina la A:C sau c(iar mai putin la virste mai inaintate. - Pro-"s&' detinuta si ocupatia practicata de persoana in cauza influenteaza foarte mult deoarece sunt profesii si ocupatii care prin natura lor, prin solicitarile fizice si psi(ice presupuse ori prin conditiile in care sunt practicate prezinta un risc de deces mai ridicat decit altul *e': riscul de deces al unui miner este mai mare decit cel al unui functionar+. - N&."$u$ ."*&tur&$or - veniturile mai ridicate faciliteaza accesul mai usor si mai larg la ingri)irile medicale de calitate, permite o (ranire mai buna, conditii de locuit mai bune etc. - I#,r"1ur'r&$" &* c'r" tr'&"st" ,"rso'*' - se constata un nivel mai ridicat al mortalitatii in marile aglomerari urbane *datorita poluarii, stresului etc+ decit in mediul rural. - Co*!&t&&$" c$&#'t"r&c" e'istente in aria de domiciliu influenteaza si ele, deoarece e'ista zone mai sanatoase si mai putin sanatoase din punct de vedere climatic. Putem distinge doua tipuri de c'u/" de deces: - c'u/" "*!o%"*" sunt acele cauze care tin de constitutia organismului uman, de factorii genetici. 2auzele endogene au cea mai mare pondere in producerea deceselor, ele fiind greu de ani(ilat si de inlaturat. - c'u/" ":o%"*" *e'terne+ sunt acele cauze care tin de impre)ura-rile e'terne, de conditiile de viata ale individului. Intensitatea mortalitatii poate fi masurata cu a)utorul ratei mortalitatii:
D 1000 P

,ceasta rata indica numarul mediu de decedati care se produc la ::: de persoane din populatia de la )umatatea intervalului. ,ceasta este rata generala *bruta+ a mortalitatii. Se pune in relatie numarul total al deceselor produse in intervalul de timp determinat cu populatia totala e'istenta la )umatatea respectivului interval. ,ceasta rata nu este suficienta pentru a descrie intensitatea mortalitatii pentru simplul motiv ca luind in considerara intreaga populatie nu tine cont de faptul ca aceasta populatie nu este in mod egal e'pusa riscului decesului, fiind e'pusa in mod diferentiat in functie de caracteristici ca cele mentionate anterior. Pentru a evita nea)unsul ratei generale, se calculeaza ratele specifice ale mortalitatii, adaugindu-se un subscript #i$ care desem-neaza grupa de populatie stabilita conform unor caracteristici *virsta, se', arie de rezidenta etc+.
28

2aracteristica ce diferentiaza cel mai mult oamenii in privinta riscului de deces este virsta. In mod obisnuit prin rate specifice de deces se subintelege rate specifice de deces in functie de virsta. 3ata generala *bruta+ de deces este determinata de doi factori: ratele de deces specifice pe virsta si compozitia pe virste a populatiei respective. ,cest lucru va fi mai clar pus in evidenta atunci cind vom calcula ratele standardizate ale mortalitatii. O rata standardizata are rolul de a elimina efectul perturbator al compozitiei pe virste a populatiei asupra ratei generale de mortalitate. O rata standard de deces raspunde la urmatoarea intrebare: #2are ar fi ratele generale de mortalitate pentru doua populatii diferite, daca acele populatii ar avea aceeasi compozitie pe virste sau o compozitie standard si-ar diferi doar in privinta a ceea ce este realmente semnificativ pentru mortalitate, respectiv doar in ceea ce priveste ratele de mortalitate specifice pe virsta5$ C'$cu$'r"' r't"& st'*!'r!&/'t"5 Presupunem doua populatii , si H. , H 7r. de persoane in grupa de Pi pi virsta i 8otal populatie P= ipi p= ipi 7umarul de decese in grupa Di di de virsta i
3ata deceselor in grupa de virsta i 7umarul de decese in populatia totala 3ata generala *bruta+ a deceselor

3Di D= iDi= i Pi3Di

Daca luam drept standard compozitia de virsta a populatiei ,, atunci rata standardizata a mortalitatii pentru populatia , este rata generala. In sc(imb pentru populatia H ea va fi:
iPirdi iPi

D iDi iPiRDi = = P iPi iPi

rdi

rdi d= idi= ipi

d idi = ipirdi = p ipi ipi

Daca luam drept standard compozitia de virsta a populatiei H, atunci rata standard a mortalitatii pentru populatia H va fi egala cu rata bruta a mortalitatii pentru respectiva populatie. In sc(imb pentru populatia , rata standard va fi:

Prin standardizare se urmareste eliminarea efectului perturbator al diferentelor in privinta compozitiei pe virsta. ,sa cum am mai afirmat e'ista o strinsa legatura intre virsta si riscul de deces. E'ista doua virste critice in privinta riscului de deces: virsta de pina la un an si grupa de virsta de peste B: de ani. Deoarece decesele la virste inaintate sunt, mai mult sau mai putin inevitabile - ele fiind datorate procesului de

ipiRDi ipi

29

imbatrinire a organismului uman, aceste decese nu prezinta prea mare interes studiului demografic. Se acorda deosebita atentie deceselor din primul an de viata, urmarindu-se o reducere cit mai puterica posibila a numarului acestora. 6enomenul demografic care reprezinta e'presia statistica la nivel de masa a frecventei deceselor intervenite in primul an de viata, poarta numele de #ort'$&t't" &*-'*t&$'. ,ceasta se poate imparti in doua subclase, avind in vedere ca numarul deceselor infantile nu este egal distribuit pe parcursul primului an de viata. ,ceasta inegala distributie este rezultatul riscului de deces inegal, e'istent in cursul primului an de viata. 2a si mortalitatea in general, mortalitatea infantila poate fi determinata atit de cauze endogene, cit si de cauze e'ogene. /ortalitatea infantila provocata de cauze endogene este cea determinata de malformatii congenitale, de anumite accidente de la nastere sau datorita imaturitatii *nasterii premature+. ,ceste decese se produc in cea mai mare parte in prima perioada a primului an de viata. Decesele din cauze e'ogene sunt, de regula, mai putine nume-ric si ele se produc cu ceva mai multa intensitate in partea a doua a primului an de viata. /ortalitatea infantila se va imparti in functie de aceste riscuri diferentiate de deces in: - #ort'$&t't" *"o*'t'$', ce vizeaza primele < saptamini de viata. - #ort'$&t't" ,ost*"o*'t'$', care cuprinde decesele produse in urmatoarele luni de viata. 3ata mortalitatii infantile se calculeaza dupa formula:
Mi = Do 1000 N Do 4 sapta min i

M neonatala =

N
N

1000
1000

N postneonatala =

Do 52 sapta min i

Do - decedati sub un an. 7 - numarul de nascuti vii. .nii autori considera ca nici in prima luna de viata riscurile de deces nu sunt egal distribuite si ca atare apreciaza ca mortalitatea neonatala trebuie impartita in #ort'$&t't" '*t"*o"*'t'$' *cuprinzind decesele produse in prima saptamina de viata+ si #ort'$&t't" ,ost0'*t"*"o*'t'$' *se refera la decesele produse in urmatoarele trei saptamini de viata+. 3ata observata a mortalitatii infantile se apreciaza ca nu este o rata in sensul strict al termenului pentru ca pune in relatie 4 marimi care nu au o legatura foarte strinsa intre ele, in sensul ca pe de o parte nu toti decedatii in

30

virsta de sub an provin din cei nascuti in anul respectiv. In acelasi timp nu toti nascutii vii intr-un an sunt supusi riscului de deces infantil doar in anul respectiv. Din acest motiv, pe linga aceasta rata conventionala a mortalitatii infantile, se calculeaza si ratele a)ustate: 7 = numarul de nascuti vii, I = anul 3ata a)ustata se calculeaza dupa urmatoarele formule:

f@ si f@@ sunt ponderi sau factori de separatie, calculindu-se cu urmatoarele formule: f@ = D@I D D@I 9 D@@I, iar f@@ = - f@. In mod obisnuit marimea acestor ponderi nu este cunoscuta, numai ca s-a constatat e'istenta unei relatii directe intre factorii de separare si nivelul mortalitatii infantile: 3ata /i 4:: G ": G :: G ": G 4" G "G

f@ :,B: :,BA :,A" :,!: :,!" :,="

f@@ :,<: :,;; :,4" :,4: :, " :,:"

f@ este ponderea deceselor din cei nascuti in anul respectiv din totalul deceselor infantile din anul respectiv, iar f@@ este ponderea detinuta a decedatilor provenind din nascutii in anul anterior. Se observa din tabel ca pe masura ce rata mortalitatii infantile scade, creste ponderea lui f@ si scade ponderea lui f@@. ,ceasta se e'plica prin faptul ca in general diferentele intre mai multe rate ale mortalitatii infantile se datoreaza diferentelor e'istente in privinta ponderii deceselor infantile din cauze e'ogene, decese care se produc indeosebi in a doua parte a primului an de viata. 2a atare, cu cit o rata a mortalitatii infantile va fi mai redusa, cu atit ponderea deceselor din cauze e'ogene va fi mai mica. 2u cit o cota a mortalitatii infantile va fi mai mare, cu atit ponderea deceselor e'ogene va fi mai mare. In consecinta, reducerea mortalitatii infantile se poate face aproape e'clusiv pe seama reducerii cauzelor e'ogene. Insa rata mortalitatii infantile nu poate scadea sub A - ! G, ceea ce reprezinta decese inevitabile, datorate unor cauze ce nu pot fi inlaturate.

31

3educerea deceselor provocate de cauze e'ogene se poate face doar pe masura ce se diminueaza riscurile de deces ce tin de mediul de viata al copilului *conditii de locuit etc+. Curs 0< (02.#'r.2001) MISCAREA MIGRATORIE Prin miscare migratorie intelegem acea miscare a populatiei in teritoriu prin care se modifica numarul si compozitia pe virste si pe se'e a unei populatii, ca urmare a intrarilor in respectiva populatie a unui numar de persoane apartinind altor arii administrativ teritoriale si ca urmare a iesirii din populatia respectiva a unui numar de persoane spre alte arii administrativ teritoriale. Putem defini migratia ca fiind acea deplasare in teritoriu a populatiei, deplasare in cursul careia este depasita o granita administrativ teritoriala. /igratia inseamna deplasarea dintr-o anumita arie administrativ teritoriala spre alta arie administrativ teritoriala, indiferent de distanta parcursa si indiferent de implicatiile pe care respectiva miscare in teritoriu le are asupra celor implicati in aceasta miscare. /igratia este compusa din doua componente: "#&%r't&' - miscarea spre e'terior, migratia in afara. &#&%r't&' - migratia spre o unitate sau migratia in respectiva unitate. De mentionat ca migratia presupune trei elemente de baza: o arie de origine *de plecare+. o arie de sosire *de destinatie+. o anumita distanta intre respectivele arii. .na si aceeasi miscare a populatiei in teritoriu va fi simultan, pentru arii teritoriale diferite, imigratie si emigratie - emigratie pentru aria de origine *de plecare+ si imigratie pentru aria de sosire *de destinatie+. .na si aceeasi arie administrativ teritoriala va fi in acelasi timp subiect, atit de emigratie cit si de emigratie. /asurarea intensitatii migratiei pentru o anumita arie administrativ teritoriala se poate face prin calcularea ratelor acestei migratii. RATA Imigratie Emigratie FORM LA
I 1000 P E 1000 P

32

/igratie bruta *totala+ /igratia neta *sold migratoriu+

I +E 1000 P I E 1000 P

3ata migratiei brute evidentiaza amploarea miscarii migratorii produse in cadrul unei unitati administrativ teritoriale date. 3ata migratiei nete *soldul migratoriu+ evidentiaza forta de atractie pe care o anumita arie administrativ teritoriala o e'ercita asupra populatiilor din alte arii administrativ teritoriale. .n sold migratoriu pozitiv *situatia in care numarul imigrantilor este mai mare decit cel al emigrantilor+ semnifica faptul ca respectiva unitate administrativ teritoriala e'ercita atractie pentru populatiile altor arii. 2u cit acest sold e mai mare, cu atit forta de atractie e mai ridicata. .n sold migratoriu negativ *atunci cind numarul emigrantilor il depaseste pe cel al imigrantilor+ evidentiaza lipsa de atractivitate a respectivei arii, lipsa cu atit mai accentuata cu cit acest sold migratoriu negativ este mai mare. Intelegind migratia ca sc(imb de populatii intre diferite arii, in cazul unui sold migratoriu pozitiv, aria respectiva cistiga populatie in acest sc(imb cu alte arii in timp ce un sold migratoriu negativ indica faptul ca respectiva arie pierde populatie in sc(imbul realizat cu alte arii. Se pot distinge mai multe tipuri de migratie in functie de mai multe criterii: *'tur' %r'*&t"& '!#&*&str't&. t"r&tor&'$" !",'s&t" ,r&* #&%r't&" conform acestui criteriu se disting doua mari tipuri de migratii: #&%r't&' &*t"r*' *migratia care se realizeaza in limitele granitelor nationale+ si #&%r't&' ":t"r*' *migratia care presupune depasirea unor granite nationale+. De mentionat ca asupra populatiei nationale, asupra numarului si compozitiei acesteia pe virste si pe se'e are efect doar migratia e'terna. /igratia interna inseamna, in fapt redistribuirea in teritoriul national a populatiei respectivei tari. /igratia interna se subdivide in mai multe tipuri in functie de structura administrativ teritoriala a tarii respective. Putem vorbi astfel de migratie inter)udeteana, de migratie rural urbana sau urban - rurala. >a rindul sau, migratia e'terna se poate subdivide in migratie intracontinentala, migratie intercontinentala si migratie transcontinentala. !ur't' #&%r't&"& - conform acestui criteriu vom distinge trei tipuri principale de migratie: a+ #&%r't&' !"-&*&t&.' - este migratia care implica sc(imbarea domiciliului legal dintr-o arie administrativ teritoriala in alta. b+ #&%r't&' t"#,or'r' - este migratia care presupune sc(imbarea pe o perioada de timp delimitata a rezidentei uzuale.
33

c+ #&%r't&' ,"*!u$'tor&" *tip suveica sau navetism+ - este migratia ce consta in deplasarea cu o anumita regularitate intre doua arii administrativ teritoriale, dintre care, de regula, una e unitatea unde se afla domiciliul legal si cealalta e aria cu locul de munca. ,stfel, cea mai frecvent intilnita migratie pendulatorie este migratia pentru munca. In afara de aceste trei tipuri, se mai poate vorbi si de alte tipuri atipice: migratia sezoniera, migratia turistica, trans(umanta. O2s 1: 2ea care are efecte asupra populatiei de drept a unei arii este migratia definitiva. Intrucit recensamintele de populatie prezinta situatia demografica a unei populatii date in termeni de populatie de drept, in mod frecvent migratia este redusa din perspectiva strict demografica la migratia definitiva. 8oate celelalte tipuri de migratie afecteaza doar populatia de fapt a unei arii. O2s 2: 7u se poate trage totdeauna o linie de demarcatie foarte precisa intre migratia definitiva si cea temporara pentru simplul motiv ca ceea ce se intentioneaza la un moment dat a fi migratie definitiva se poate dovedi in final ca fiind doar temporara, migratia initiala fiind urmata de o premigrare, de o revenire la aria de origine, dupa cum migratia ce s-a intentioant a fi initial temporara, se poate transforma in migratie definitiva. #o!u$ &* c'r" s" r"cur%" $' #&%r't&" - conform acestui criteriu vom distinge: #&%r't&' .o$u*t'r' *migratia la care se recurge ca rezultat al deciziei liber adoptate de catre cel sau cei implicati in aceasta+ si #&%r't&' -ort't' *migratia care este fie impusa, fie la care se recurge ca rezultat al actiunii unor factori repulsivi, de respingere, din aria de origine. 6orma e'trema a migratiei fortate o reprezinta deportarea sau e'pulzarea+. O2s: 7ici o migratie nu este absolut voluntara, intotdeauna decizia de migrare are o anumita determinare care este dincolo de liberul arbitru al celor implicati. In mod similar, dar in mai mica masura, e'ceptind formele e'treme, nici migratia fortata nu e obligatorie, inevitabila, in sensul ca in ultima instanta decizia de migrare e luata de cei implicati in aceasta. *u#'ru$ !" ,"rso'*" &#,$&c't" &* #&%r't&" - conform acestui criteriu vom distinge in principal trei tipuri de migratie: a+ #&%r't&' &*!&.&!u'$'. b+ #&%r't&' co$"ct&.' (!" %ru,) - este implicat un numar relativ redus de persoane: familii, grupuri de prieteni sau de rude. c+ #&%r't&' !" #'s' - imbraca formele e'odului de populatie sau a (emoragiei demografice. ,cestea sunt deplasari masive de oameni, realizate ca urmare a unor pericole ma)ore, efective, reale sau iminente. /igratia ca fenomen demografic este un insotitor cvasipermanent al istoriei generale a societatii omenesti. Ea capata insa o amploare mai deosebita si un caracter mai sistematic in perioada moderna, in perioada aparitiei si dezvoltarii societatii capitaliste, indeosebi in a doua )umatate a secolului %I%.
34

Data fiind importanta, amploarea si comple'itatea acestui fenomen, nu este intimplator ca o serie intreaga de demografi au incercat sa elaboreze teorii e'plicative cu functie predictiva asupra migratiei si sa incerce in acelasi timp sa identifice anumite legi sau regularitati ale acestui fenomen demografic. Primul care realizeaza o incercare mai consistenta in acest sens este statisticianul G"or%" R'."*st"&*, care publica in anul !!" si ulterior in !!= un studiu intitulat #>egile migratiei$. El identifica sapte legi ale migratiei. 6acem precizarea ca G"or%" R'."*st"&* in analiza migratiei pornea de la ideea ca directia ma)ora de migratie, desi nu singura, e cea dinspre rural spre urban. De fapt era pur si simplu o constatare a specificului miscarii migratorii produse in ,nglia in cea de-a doua )umatate a secolului %I%. ,ceste legi sunt: + ":&st' o r"$'t&" !&r"ct' &*tr" #&%r't&" s& !&st'*t' - in esenta G. R'."*st"&* aprecia ca intre migratie si distanta este o relatie invers proportionala in sensul ca pe masura ce ne departam de o anumita arie vom intilni tot mai putini migranti proveniti din respectiva arie. 4+ #&%r't&' s" r"'$&/"'/' ," st'!&& - conform acestei legi, atunci cind intrun oras se creaza posibilitatea absorbtiei de populatie din aria rurala care il incon)oara, cei care vor migra in primul rind vor fi cei din imediata vecinatate a respectivului oras. >ocul lasat liber de cei migrati in urban va fi ocupat de o populatie rurala din arii mai indepartate. In acest fel, populatia de la e'tremitatea urbanului va migra in acesta, nu dintr-o data ci parcurgind mai multe stadii, apropiindu-se din ce in ce mai mult de urban. ;+ ":&st' u*"$" cur"*t" s& co*tr'cur"*t" !" #&%r't&" - conform opiniei lui G. R'."*st"&*, unui curent migratoriu, indreptat intr-o anumita directie ii va corespunde intotdeauna un contracurent format atit din cei care remigreaza cit si din persoane care se indreapta in sens invers fara sa fie din aria respectiva. <+ &*tr" #"!&u$ ur2'* s& c"$ rur'$ ":&st' !&-"r"*t" s"#*&-&c't&." &* ,r&.&*t' ,ro,"*s&u*&& (&*c$&*'t&"C t"*!&*t') s,r" #&%r't&" - dupa opinia lui G. R'."*st"&* populatia rurala manifesta de regula o tendinta mai accentuata spre migratie decit populatia urbana. "+ -"#"&$" su*t ,r"!o#&*'*t" ,r&*tr" #&%r'*t&& $' !&st'*t' scurt'C #&c' . B+ ":&st' o r"$'t&" -o'rt" str&*s' &*tr" ,ro%r"su$ t")*o$o%&cC !"/.o$t'r"' "co*o#&c'C &*!ustr&'$&/'r" s& #&%r't&" - in esenta, G. R'."*st"&* aprecia ca pe masura ce se accentueaza procesul de industrializare se amplifica si migratia. A+ -'ctoru$ "co*o#&c ,r"!o#&*' ,r&*tr" #ot&.'tor&& #&%r't&"& - dupa parerea lui G. R'."*st"&*, ceea ce determina in principal migratia este factorul economic si in special dorinta oamenilor de a-si imbunatati prin migratie standardul economic. In legatura cu aceste legi ale migratiei s-au e'primat pozitii pro si contra. In primul rind, acestea nu pot fi considerate legi propriu-zise, ci doar generalizari empirice cu un grad mai mare sau mai mic de validitate. Se pare ca o anumita confirmare ar putea fi considerata ca au legile care stabilesc:
35

 e'istenta unei relatii intre industrie si migratie. e'istenta unor diferente intre rural si urban in privinta propensiunii pentru migratie. predominanta factorului economic printre factorii motivatori ai migratiei. O alta contributie la studiul migratiei este cea adusa de sociologul american S'#u"$ Stou--"r. ,cesta contesta orice relevanta a distantei pentru migratie. El considera ca migratia este dependenta de doi factori: in primul rind de numarul factorilor de atractie e'istenti in aria de destinatie si de importanta acestor factori si in al doilea rind de oportunitatile care intervin pe parcursul dintre aria de origine si aria de destinatie. Ideea lui Stou--"r era aceea ca oamenii decid sa migreze in speranta ca in acest fel isi vor putea satisface mai bine, mai concret anumite trebuinte: locul de munca, venituri, locuinta, scolarizare pentru copii etc. In masura in care pe parcursul dintre aria de origine si cea de destinatie ei vor intilni oportunitati pentru satisfacerea acestei trebuinte, ei se vor opri acolo si vor renunta la destinatia finala. ,ltfel spus, probabilitatea ca un individ care pleaca din aria de origine sa a)unga in aria de destinatie este direct proportionala cu numarul factorilor de atractie e'istenti in aria de destinatie si invers proportionala cu numarul oportunitatilor care intervin pe acest parcurs. .n al treilea autor semnificativ este demograful si sociologul american Do*'$! >o%u". ,cesta are in analiza migratiei citeva contributii importante. El considera ca decizia de a migra este in principal rezultatul dorintei oamenilor de a-si imbunatati standardul de viata. In al doilea rind, migratia are asupra individului unele consecinte subiective, dureroase, neimplicind intotdeauna o anumita reticenta datorita faptului ca ea presupune despartirea de un mediu familiar, de rude, de prieteni si indreptarea spre un mediu necunoscut. Insa, decizia de migrare este in ultima instanta rezultatul actiunii a doua categorii de factori: a factorilor de respingere D impingere * ,us) -'ctors+ si a factorilor de atractie *,u$$ -'ctors+. 6actorii de impinge-re D respingere sunt acei factori care tin de aria de origine si care fac pentru respectivul individ viata in comunitatea in cauza dificila sau c(iar imposibila. 6actorii de atractie sunt factorii perceputi a e'ista in aria de destinatie. ,cestia sunt in principal aceia care promit individului scaparea de situatia neplacuta in care se afla si satisfacerea unor trebuinte vitale pentru el. , treia contributie a lui >o%u" presupune ca in mod obisnuit orice migratie concreta, reala, efectiva este rezultatul actiunii unei foarte mari varietati de factori, natura si importanta acestora variind de la un caz la altul, ei putind fi evidentiati doar in urma unor investigatii comple'e de factura psi(o-sociologica efectuate in ariile din care se produce migratia respectiva. Curs 0? (0?.#'r.2001)

36

O alta contributie importanta ii apartine lui E. L"". ,ceasta contributie a fost concretizata in studiul #O teorie asupra migratiei$, aparut in =B". Dupa opinia lui E. L"", migratia dintr-o arie in alta este dependenta de trei categorii de factori: factorii de atractie si de respingere e'istenti in ariile de origine si de destinatie. distanta dintre cele doua arii. obstacolele ce intervin pe parcursul dintre aria de origine si cea de destinatie. Dupa parerea lui E. L"", intensitatea migratiei dinspre aria de origine spre aria de destinatie este direct proportionala cu numarul factorilor de respingere e'istenti in aria de origine si invers proportionala cu numarul si dificultatea obstacolelor care se ridica in fata migrantilor si care trebuiesc depasite pentru ca migratia sa se poata realiza. Obstacolele intervenitoare actioneaza ca frina in calea migratiei si ele pot fi usor de depasit de catre unii din cei care vor sa migreze sau dimpotriva pot fi insurmontabile pentru altii. Printre asemenea obstacole enumeram: marimea familiei, nivelul de instructie, nivelul de calificare profesionala, starea de sanatate, mi)loacele materiale disponibile etc. Este evident ca o familie avind mai multi copii va intimpina mai mari greutati in realizarea migratiei decit o familie fara copii. 3emarcabil la E. L"" este faptul ca, dupa parerea sa, migratia si sansele de migratie sunt dependente, nu atit de factori obiectivi *factori de atractie sau de respingere+ cit mai ales de modul de percepere psi(ica si de valorizare de catre diferite persoane a factorilor de respingere din aria de origine si a celor de atractie din aria de destinatie. In functie de aceasta percepere si valorizare depinde atit decizia de migrare cit si (otarirea cu care actioneaza cei implicati pentru depasirea obstacolelor ce intervin si insasi capacitatea de depasire a acestor obstacole. 2onsideram ca aceasta opinie a lui E. L"" este o contributie importanta pentru ca ea e'plica de ce oamenii aflati in e'act aceleasi situatii si confruntindu-se cu aceleasi dificultati se vor comporta foarte diferit - unii vor decide sa migreze, altii vor decide sa ramina pe loc. Dintre cei ce decid sa migreze, unii vor renunta la primul obstacol intilnit in timp ce altii vor depasi toate obstacolele care le stau in cale pentru a realiza cu succes migratia spre care au decis. ,stfel, pentru ca analiza a migratiei sa fie corecta si sa duca la o imagine adecvata a fenomenului migrational in toata comple'itatea lui, este necesar sa se ia in consideratie nu numai factorii obiectivi care in principiu sunt generatori de migratie ci si acei factori subiectivi care ii fac pe oameni sa reactioneze total diferit la asemenea factori obiectivi. Problema este aceea de a

37

identifica ce anume determina ca unii si aceeasi factori obiectivi pentru unii oameni sa devina motivatori puternici ai deciziei de a migra, capabili sa potenteze o asemenea decizie, in timp ce pentru altii nu vor deveni factori motivatori ai migratiei. Se poate spune deci ca in cercetarea fenomenului migrational este necesara o abordare deopotriva sociologica, cit si una de ordin socio psi(ologic. M&%r't&' &*t"r*' !&* Ro#'*&' - analizind migratia interna din 3omania in perioada postbelica si indeosebi in perioada =": - ==: vom constata citeva caracteristici definitorii ale acesteia: . In primul rind vom constata ca in aceasta perioada s-a produs o migratie interna foarte puternica, lucrul evidentiat de faptul ca la recensamintul populatiei din ==4 aproape <:C din populatia tarii se constituia in migranti definitiv, respectiv din persoane care-si aveau domiciliul legal in alta localitate decit locul de nastere. 4. In al doilea rind directia ma)ora de migratie a fost dinspre mediul rural spre mediul urban, in asa fel incit aproape A"C din cresterea populatiei urbane este datorata acestei migratii dinspre rural, acestui sc(imb neec(ivalent de populatie intre mediul urban si mediul rural. /asivitatea migratiei si directia prioritara dinspre rural spre urban sunt datorate actiunii con)ugate in principal a doi factori: procesul de cooperativizare a agriculturii care a generat un surplus relativ de forta de munca in mediul rural comparativ cu nevoia de forta de munca ale acestui mediu. procesul de industrializare care a facut posibila absorbirea unei bune parti ale acestui surplus de forta de munca si implicit migratia spre urban pentru simplul motiv ca imensa ma)oritate a societatilor industriale s-a construit in orase. ;. 2a o a treia caracteristica poate fi considerat caracterul in mare masura (aotic si necontrolat al acestei migratii. ,ceasta afirmatie poate fi sustinuta prin doua argumente: in mod normal migratia interna ar trebui sa fie un proces de redistribuire a populatiei in teritoriu in functie de balanta e'istenta intre necesarul si oferta de forta de munca din diferite arii ale tarii. 2a atare, o migratie nationala ar fi trebuit sa se reduca la deplasarea surplusului de forta de munca din anumite arii, zone ale tarii pentru a satisface necesarul de forta de munca din alte arii. In realitate in foarte multe situatii, din ariile de origine au plecat mai multe persoane decit surplusul efectiv de forta de munca, iar in ariile de destinatie au sosit mai multe persoane decit necesarul de forta de munca. In consecinta s-a produs o desertificare demografica a unor arii si o supraaglomerare a altor arii.

38

 in mod firesc migratia ar fi trebuit sa se realizeze la distante cit mai scurte. In realitate migratia s-a produs foarte frecvent la distante foarte mari, inregistrindu-se in acelasi timp numeroase intersectari ale liniilor *directiilor+ de migratie. <. O alta caracteristica ar reprezenta-o selectivitatea puternica a acestei migratii pe virste si pe se'e. ,u migrat indeosebi barbatii in virsta tinara adulta, ceea ce a generat puternice dezec(ilibre in structura pe virste si pe se'e in cele doua medii de rezidenta. Datorita acestei selectivitati, populatia urbana a devenit crescind masculinizata, respectiv cu ponderi mai mari de se' masculin comparativ cu populatia rurala care devine tot mai feminina. >a fel se modifica si compozitia pe virste, in sensul ca se produce un proces de accentuata imbatrinire demografica a populatiei rurale si de relativa intinerire a populatiei urbane. ,ceste modificari ale compozitiei pe virste si pe se'e au implicatiile cunoscute asupra componentelor miscarilor naturale asupra populatiei si in principal asupra natalitatii si mortalitatii. ,laturi de aceste efecte de ordin demografic, migratia interna din 3omania, avind caracteristicile mentionate, a avut si o serie de implicatii de ordin socio - economic, cultural etc. TEORII AS PRA POP LATIEI Dupa opinia lui E. Socor, demografia este alcatuita din trei segmente: statistica, teoria si politica de populatie. 3eferindu-ne la teorii asupra populatiei, constatam ca inca din antic(itate si pe tot parcursul evolutiei societatii omenesti vom gasi o serie intreaga de idei, de refle'ii asupra problemelor populatiei. 7u putem vorbi totusi de o teorie propriu-zisa asupra populatiei decit in epoca moderna, spre sfirsitul secolului %&III si inceputul secolului %I%. Ideile despre populatie formulate de diversi autori in diverse conte'te istorice vizeaza in esenta doua mari probleme: problema asa numitei #populatii optime$, adica problema celui mai potrivit numar pe care ar trebui sa-l aiba populatia. problema modalitatilor in care se poate realiza si mentine acest numar dezirabil sau optimal al populatiei. ,nalizind aceste idei vom constata ca preocuparile e'istente in teoriile moderne despre populatie sunt comune - intr-un fel sau altul, tuturor celor care de-a lungul istoriei s-au aplecat asupra problemelor populatiei. Este vorba de probleme cum ar fi: raportul populatie - resurse. raportul populatie - alimentatie. raportul populatie - dezvoltare. raportul populatie - forte de munca etc.

39

/entionam ca toate ideile si teoriile despre populatie reprezinta in esenta lor o reflectare teoretica a unor probleme reale sau presupuse cu care se confrunta societatea in momentul in care aceste idei au fost elaborate. De asemenea, retinem faptul ca in general continutul acestor idei, esenta lor, sunt dependente de doi factori: de cantitatea si calitatea informatiilor demografice disponibile si de gradul de rafinament al metodelor de analiza a acestor informatii. de orientarea filosofica si pozitia de clasa a autorului respectivelor idei si conceptii. I* Gr"c&' '*t&c' ideile despre populatie sunt e'puse si dezvoltate indeosebi in lucrarile filosofice si politice ale celor doi mari reprezen-tanti ai filosofiei clasice grecesti: P$'to* *in lucrarea #3epublica$+ si Ar&stot"$. Ideile despre populatie formulate indeosebi de catre P$'to*, sunt influentate de specificul organizarii statale a Jreciei antice, respectiv de specificul statului cetate de tip grecesc de mici dimensiuni confruntat cu riscul unei suprapopulari si deci a imposibilitatii de a asigura mi)loacele de subzistenta a unei populatii prea numeroase. 2a atare, P$'to* era preocupat de gasirea modalitatilor pentru a evita riscul suprapopularii. El recomanda adoptarea unor masuri ca: limitarea numarului copiilor si a familiilor, e'tinderea celibatului, interdictia recasatoririi vaduvilor si in caz e'trem mutarea prin colonizare a e'cedentului de populatie in afara statelor cetate. P$'to* mai era preocupat si de alte lucruri, cum ar fi: asigurarea unei calitati biologice adecvate a populatiei, el fiind primul care pledeaza pentru adoptarea unor masuri eugenice, masuri ce au ca efect nasterea de calitate biologica adecvata. El recomanda in acest sens ca sa se organizeze periodic sarbatori populare in care sa se procedeze la tragerea la sorti a celor care urmau a se casatori, pentru ca vointa divina sa aleaga, insa spunea P$'to*, nimeni nu ne impiedica sa masluim tragerea. perpetuarea structurii sociale a populatiei, impartirea acesteia in clase, considerind ca aceasta este de asemenea rezultatul vointei divine. /entionam ca ironia soartei a facut ca statele cetate grecesti sa piara nu ca urmare a suprapopularii ci ca urmare a subpopularii. I* Ro#' '*t&c' ideile despre populatie apartin indeosebi unor )uristi si ele sunt elaborate de pe pozitii cu totul diferite decit cele ale Jreciei antice, ideile au fost elaborate de pe pozitia unui mare imperiu ce era confruntat cu pericolul depopularii. 2a atare, )uristii 3omei antice propuneau solutii de ordin pro-natalist care sa incura)eze cresterea demografica. Prin masuri legislative se urmarea in special stimularea natalitatii si asta in rindurile claselor avute din metropola, din 3oma. /asurile discutate erau primordial masuri de ordin fiscal si vizau stimularea natalitatii si combaterea situatiei in care familiile nu aveau copii prin e'cluderea lor de la mosteniri si prin obligarea de a plati impozite, ta'e masive etc.

40

Datorita faptului ca asemenea masuri legislative au fost incoeren-te si mai ales prost si inconsecvent aplicate, rezultatele au fost practic nule. Situatia demografica a 3omei a continuat sa se deterioreze, ca si cea a Imperiului roman care s-a prabusit ca urmare a invaziei barbarilor. I* ,"r&o'!' ".u$u& #"!&u ideile despre populatie au avut un caracter predominant pro-natalist, ele fiind in deplina concordanta cu preceptele religioase si cu morala crestina al carui dicton este: # Cresteti si va inmultiti$. /entionam ca aceste idei pro-nataliste aveau, dincolo de fundamentarea moral - religioasa si o determinare socio - economica foarte clara. Datorita in principal precaritatii mi)loacelor si cailor de comunicatie, ca si al asistentei medico - sanitare, populatia tarilor evului mediu era permanent confruntata cu riscul unei depopulari masive, ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor epidemii distrugatoare. De precizat ca atunci cind se inregistrau surplusuri ingri)oratoare de populatie se organizau faimoasele cruciade si e'peditii organizate de papalitate. Intrucit o buna parte din cruciati nu se mai intorceau, aceste cruciade erau supranumite si #e'peditii spre lumea de apoi$. I* ,"r&o'!' r"*'st"r&&, adica intre secolele %I& - %&I se promova reafirmarea increderii in om si in redescoperirea omului, fapt ce are ca efect pe planul ideilor demografice sustinerea necesitatii unei cresteri demografice continue pe baza argumentului ca pe de o parte oamenii au dreptul sa se inmulteasca atit cit vor, iar pe de alta parte populatia reprezinta factor de putere si factor de progres. Ideile in aceasta perioada sunt elaborate indeosebi de reprezentantii a doua scoli economice: orientarea mercantilista si orientarea fiziocrata. P"r&o'!' c',&t'$&s#u$u& - tara clasica este considerata a fi ,nglia. In faza capitalismului incipient, adica a acumularii capitalului, se produc modificari in structura social - economica a societatii, sc(imbari care au printre altele ca efect semnificativ aparitia unui mare numar de populatie aflata in stare de pauperism, saracie endemica *permanenta+ si care reprezenta un pericol real pentru rinduielile in curs de constituire. 3eactia la aceasta situatie demografica foarte grava a fost dubla, in functie de orientarea filosofica si de pozitia de clasa a celor care sustin asemenea idei. 3eprezentantii comunismului utopic * Goo!9&* si Co*!o*c"t+ apreciau ca starea de saracie endemica a populatiei este rezultatul unor rinduieli sociale nedrepte si unor gresite si inec(itabile impartiri a resurselor si ca, prin urmare, o asemenea stare poate fi depasita doar prin sc(imbarea profunda a acestei rinduieli. .nor asemenea idei, care reprezinta un pericol real pentru rinduielile sociale e'istente li se va opune cel care va marca un punct de cotitura in evolutia gindirii demografice - T)o#'s Ro2"rt M'$t)us. Curs 10 (16.#'r.2001)
41

Mo#"*tu$ M'$t)us - T). M'$t)us a coc(etat in tinerete cu socialismul utopic, pentru ca mai apoi la virsta matura, sa devina poate cel mai fervent adversar al acestei orientari. M'$t)us este rezultatul unor conditii concret istorice, interne si internationale. In anul A=! el publica prima sa lucrare intitulata #Primul eseu asupra principiilor populatiei$, lucrare nesemnata insa. ,cest moment se plaseaza istoric in conte'tul procesului general de acumulare primitiva a capitalului, proces desfasurat cu cea mai mare forta pentru inceput in ,nglia, considerata tara clasica a capitalismului. ,cest proces de acumulare primitiva a capitalului are citeva efecte de ordin social care )ustifica intr-un fel luarea de pozitie a lui M'$t)us, ca punct de vedere opus reprezentantilor comunis-mului utopic din epoca. ,cest proces de acumulare primitiva a capitalului are ca prim efect dislocarea masiva a unei bune parti a populatiei din mediul rural devenita e'cedentara pentru nevoile agriculturii. Este perioada in care intinse terenuri agricole sunt scoase din circuitul productiei agricole si transformate in pasuni pentru ca prin cresterea oilor sa se asigure lina necesara manufacturilor. ,ceasta perioada s-a caracterizat prin ceea ce s-ar putea numi #mincarea oamenilor de catre oi$. Drept rezultat, o buna parte a acestei populatii e'cedentare migreaza in orase fiind doar partial absorbita de industria care incepea sa se dezvolte puternic. Dar cea mai mare parte a acestei populatii a)unge intr-o stare avansata de pauperism, creindu-se astfel o problema sociala foarte grava ce se constituia intr-o amenintare pentru rinduielile sociale in curs de constituire. O parte a acestei populatii dezradacinate a)unge sa vagabondeze prin toata ,nglia, recurgind frecvent la cersit si til(arie. >a o asemenea situatie socialistii utopici raspund, considerind-o ca fiind rezultatul unor rinduieli sociale nedrepte si a unei inec(itati in impartirea bogatiilor societatii. 2onform opiniei lor, solutia era una singura - sc(imbarea rinduielilor sociale si realizarea unei impartiri ec(itabile a bogatiilor sociale. 3eprezentantii socialismului utopic considerau in plus ca folosindu-se de cuceririle stiintei se pot asigura mi)loacele de subzistenta suficiente sustinerii unei populatii oricit de numeroase. >a asemenea afirmatii M'$t)us raspunde ca aceasta suprapo-pulatie este rezultatul actiunii unor legi naturale, aparitia ei fiind inevitabila. M'$t)us crede ca vinovatii principali ai starii de saracie generalizata sunt tocmai cei ce se afla in mizerie pentru ca sunt prea multi, impunindu-se deci reducerea drastica a numarului acestora. M'$t)us se pronunta categoric impotriva oricaror reforme sociale si a oricaror actiuni caritabile in favoarea saracilor. Pozitia lui M'$t)us e )ustificata si de un factor e'tern - se stie ca in anul A!= a avut loc revolutia din 6ranta, desfasurata sub faimoasa lozinca: # Libertate, egalitate, fraternitate$. Ideile promovate de reprezentantii revolutiei franceze capatau

42

audienta si in ,nglia, constituind o amenintare in plus pentru orinduielile sociale e'istente, pentru clasa conducatoare. In esenta, in lucrarea mentionata, M'$t)us sustine doua idei de baza: daca nu intimpina obstacole puternice, preventive si restrictive atunci populatia tinde sa se dubleze la fiecare 4" de ani, aceasta fiind o lege naturala. in timp ce populatia creste in progresie geometrica *se dubleaza la fiecare 4" de ani+, resursele alimentare cresc doar in progresie aritmetica, deci cu o unitate in aceeasi unitate de timp. ,stfel rezulta o crestere progresiva a discrepantei dintre numarul populatiei si mi)loacele de subzistenta disponibile. In consecinta se impun masuri de stopare sau de reducere a cresterii populatiei, masuri care sa duca la scaderea populatiei aflate in mizerie, care fiind prea numeroasa, este cauza propriei sale stari materiale deplorabile. 6iind insa un reprezentant al bisericii, M'$t)us nu putea propune masuri care sa insemne limitarea brutala a cresterii populatiei, nu putea recomanda avortul precum si nici alte masuri de acest gen. El considera ca ritmul de crestere a populatiei se poate reduce prin utilizarea unor metode preventive, de tipul: aminarea casatoriei sau c(iar evitarea acesteia, glorificind in sc(imb castitatea si celibatul. /entionam ca M'$t)us insusi a fost surprins de ecoul produs de aceasta lucrare, el publicind mai multe editii ulterioare *sub nume propriu de data aceasta+ in care dezvolta ideile mentionate anterior, aducind o argumentatie faptica suplimentara. 8rebuie spus ca evolutiile ulterioare au infirmat ambele idei ale lui M'$t)us. Pe de o parte, nicaieri populatia nu s-a dublat cu regularitate la fiecare 4" de ani, dupa cum - pe de alta parte, nicaieri nu s-a inregistrat acea disproportie catastrofala intre cresterea demografica si cresterea mi)loacelor de subzistenta. Dimpotriva, s-au inregistrat perioade in care ritmul de crestere al producerii mi)loacelor de subzistenta a fost egal sau c(iar mai mare decit ritmul de crestere demografica. Se poate spune insa ca dincolo de caracterul discutabil al ideilor enuntate si dincolo de faptul ca evolutiile ulterioare au infirmat previziunile lui M'$t)us, acesta ramine un moment de referinta din doua motive: el este primul care a constientizat si afirmat desc(is ecuatia demo economica, punind problema raportului dintre crestere demografica si dezvoltare economica. prin reactiile pe care le-au trezit ideile lui, M'$t)us a contribuit implicit la dezvoltarea ulterioara a ideilor despre populatie. In perioada ulterioara lui M'$t)us s-au conturat in principal doua tendinte: incorporarea ideilor lui M'$t)us in lucrarile reprezentantilor scolii economice clasice, reprezentata indeosebi de S#&t) si R&c'r!o. ,cestia au tins sa accepte si sa sustina ideea lui M'$t)us, idee ce viza posibila discrepanta dintre cresterea demografica si cea economica si implicit necesitatea frinarii

43

cresterii demografice pina la nivelul atingerii unei stari stationare sau cel putin semista-tionare. tendinta opusa celei anterioare, caracterizindu-se prin respingerea categorica a ideilor sustinute de M'$t)us, respingerea atribuita unor economisti si mai ales unor reprezentanti ai orientarii socialiste. 2ele mai ve(emente critici au fost aduse de catre M'r: si E*%"$s in lucrarile #2apitalul$ si #Scrisori despre capital$. ,cestia ii reprosau lui M'$t)us citeva lucruri: caracterul reactionar al ideilor sustinute de el si faptul ca intreaga conceptie a lui M'$t)us era orientata impotriva paturilor sarace si in favoarea claselor avute. M'r: ii reprosa lui M'$t)us lipsa de originalitate a ideilor sustinute, acuzindu-l c(iar de plagiat, considerind ca M'$t)us si-ar fi insusit idei sustinute anterior de diversi autori englezi si americani. Si romanul E#'*u"$ Socor considera ca lucrarea nu-i apartine lui M'$t)us ci unui calugar venetian. lui M'$t)us i se mai reproseaza faptul ca el recurge la generalizari pripite dispunind de o baza de date destul de redusa si de o calitate indoielnica. ,cest repros este unul indreptatit, intrucit M'$t)us isi bazeaza teoria in mare masura pe cresterea demografica inregistrata in ,merica de 7ord, crestere care insa nu era rezultatul unei cresteri naturale ci provenea ca urmare a marilor migratii din Europa. 2ea mai importanta obiectie a lui M'r: este aceea ca nu se poate afirma ca e'ista o lege naturala absoluta a populatiei care sa guverneze evolutia acesteia in orice conditii. El apreciaza ca o lege naturala nu poate e'ista decit in cazul animalelor si al plantelor - si aici doar in situatia in care nu s-a produs o interferenta a omului. In consecinta, fiecare mod de productie are propria sa lege a populatiei. 2a atare, situatia vizata de M'$t)us asupra populatiei este specifica modului de productie capitalist. Suprapopulatia despre care vorbea M'$t)us nu este o suprapopulatie absoluta ci una relativa, relativa la nevoile medii de valorificare a capitalului. ,paritia acestei suprapopulatii este rezultatul mecanismului acumularii capitalului sau a mecanismului productiei capitaliste fiind un rezultat al acestui mod de productie si in acelasi timp o conditie a functionarii acesteia. ,paritia acestei suprapopulatii relative se datoreaza, spunea M'r:, evolutiei diferentiate a celor doua componente ale capitalului: rezultatul unei cresteri mai putin rapide a capitalului variabil, comparativ cu cea a capitalului constant. Din acest fapt rezulta ca o parte a fortei de munca potentiala ramine neutilizata. M'r: aprecia ca putem vorbi de trei tipuri de suprapopulatie: suprapopulatia flotanta - este cel mai important tip. Este acea parte a fortei de munca care este atrasa in circuitul productiv sau scoasa din acesta in functie de ciclul dezvoltarii economice. ,ceasta suprapopulatie flotanta este

44

generata desoma), somerii constituind armata industriala de rezerva care are rolul de a satisface eventualele tendinte de crestere economica, dar mai ales are rolul de a functiona ca factor de presiune. suprapopulatia latenta este reprezentata de e'cedentul de forta de munca rurala care este permanent gata sa migreze in urban la cel mai mic semn de e'pansiune economica. O buna parte a suprapopulatiei latente devine suprapopulatie importanta atunci cind migreaza in urban pentru ca doar o mica parte a acesteia va fi efectiv si permanent ocupata in activitati economice. suprapopulatia stagnanta reprezinta acea parte a populatiei care este accidental si neregulat ocupata in activitati economice. Este vorba de persoane (andicapate, bolnavi cronici etc. ,semenea fenomene de suprapopulatie sunt specifice modului de productie capitalist si determinate de acesta. M'r: isi e'prima speranta ca intrun nou mod de productie socialist sa nu mai fie posibila aparitia suprapopulatiei. Dou' t"or&& #'& r"c"*t" !"s,r" ,o,u$'t&"5 O,t&#u$ !"#o%r'-&c *populatia optima+. Ideea unui optim demo-grafic este intr-un fel o permanenta a istoriei ideilor despre populatie. 8oti cei care sau ocupat de problemele populatiei si-au pus intrebarea #2are ar fi numarul optim al populatiei5$. 3aspunsurile au fost foarte diferite, insa nu s-a putut argumenta nici unul. 2el care abordeaza cel mai realist aceasta problema a populatiei optime este demograful francez A. S'u.B, autorul lucrarii #8eoria generala a populatiei$. El considera ca acest concept de #populatie optima$ trebuie privit mai mult ca un concept operational, ca instrument de lucru. 2a atare, orice incercare de stabilire a acestui optim demografic, valabil oriunde si oricind, este inutila pentru ca in fond populatia optima nu este altceva decit acea populatie care asigura atingerea in cele mai bune conditii a unui obiectiv predeterminat. ,ceasta inseamna ca o populatie optima poate fi stabilita si definita doar in raport cu un anumit obiectiv de natura economica, medicala, politica etc. 2a atare, trebuie stabilit in functie de conditii concrete care poate fi considerat numarul cel mai potrivit al populatiei si compozitia pe virste si pe se'e cea mai potrivita a acesteia. 2el mai frecvent se vorbeste de optimul demografic economic, intelegindu-se situatia in care populatia disponibila, apta de munca poate fi absorbita in activitati economice, in conditii care asigura in acelasi timp cea mai eficienta utilizare a acestei forte de munca. T"or&' tr'*/&t&"& !"#o%r'-&c" este cea mai recenta teorie. 2eea ce particularizeaza aceasta teorie este faptul ca este prima teorie care are la baza o e'perienta demografica reala. Este teoria care se bazeaza pe procesul real al tranzitiei demografice, respectiv al tranzitiei de la rate inalte si oscilante ale natalitatii si mortalitatii spre rate scazute ale acestor fenomene demografice.
45

,ceasta teorie se bazeaza pe declinul tranzitional al fertilitatii si al mortalitatii produs in tarile mai dezvoltate economic, tari caracterizate in prezent prin rate foarte scazute ale fertilitatii, ca si ale mortalitatii. ,ceasta teorie sustine ca in evolutia unei populatii putem identifica mai multe faze *stagii+: st'!&u$ ,r"tr'*/&t&o*'$ - ratele natalitatii si mortalitatii sunt foarte ridicate, sporul natural al populatiei este foarte scazut, nivelul acestor rate este determinat de presiunile e'ercitate asupra populatiei, de conditiile economice si cele de mediu. In aceasta faza fertilitatea este naturala si nu se e'ercita nici un fel de control asupra ei. st'!&u$ tr'*/&t&o*'$ - datorita dezvoltarii economice si a progreselor in medicina se produce un declin puternic al mortalitatii. /ortalitatea, ca si fertilitatea, are o forta inertiala mai mare si de aceea raspunde mai greu acestor sc(imbari socio - economice. 2a atare ea continua un timp sa aiba un nivel foarte inalt dupa care incepe sa scada. st'!&u$ tr'*/&t&"& &*c)"&'t" - nivelul fertilitatii este foarte scazut ca urmare a controlului constient al acesteia, nivelul mortalitatii si sporului natural este de asemenea scazut. Dupa parerea unor autori, parere confirmata de realitate, se poate vorbi de o a patra faza - -'/' ,ost0tr'*/&t&" in cursul careia fertilitatea continua sa scada in timp ce mortalitatea are o tendinta usoara de crestere. ,cest lucru are ca rezultat scaderea nivelului natalitatii sub cel al mortalitatii, sporul natural devine negativ, numarul populatiei scazind astfel in mod absolut. 6ata de aceasta teorie sunt e'primate doua pozitii radical deosebite: sunt autori care accepta fara rezerve aceasta teorie pe care o considera ca avind o valoare e'plicativa absoluta cit si o valoare predictiva. Sustinatorii acestei teorii considera ca in mod obligatoriu populatia tuturor tarilor din lume va urma mai devreme sau mai tirziu acest curs de evolutie si ca deci e inevitabila producerea acestei tranzitii demografice in toate zonele lumii fara e'ceptie. a doua pozitie fata de aceasta teorie este sustinuta de cei care contesta teoria prin statutul ei. ,cestia apreciaza ca teoria repre-zinta cel mult o generalizare empirica a unor e'periente demogra-fice reale, teoria descriind deci cum s-a produs tranzitia fara a e'plica ce a determinat aceasta evolutie. /ai e'ista o categorie de adversari ai acestei teorii, respectiv cei care-i contesta orice valoare predictiva. Ei sustin ca nimic nu ne indreptateste sa afirmam cu certitudine ca evolutiile demografice din tarile mai dezvoltate in anumite conte'te social - istorice vor fi regasite si in tarile in prezent mai putin dezvoltate. /ai mult decit atit se pune si problema daca asemenea evolutii ar fi realmente dezirabile pentru tarile slab dezvoltate economic. ,ltfel spus, se pune sub semnul intrebarii nu numai posibilitatea ci si dezirabilitatea repetarii e'perientei nu fericita a tarilor dezvoltate, avind in vedere ca modul de

46

dezvoltare a acestora a generat multe necazuri pentru omenire *e': consumul e'agerat de resurse sau lipsa oricarei gri)i pentru protectia mediului+. In concluzie, aceasta teorie este interesanta dar nu are valoarea si forta e'plicativa pe care o acorda sustinatorii ei.

Curs 11 (24.#'r.2001) POLITICA DEMOGRAFICA Demografia are o dubla finalitate: -&*'$&t't" co%*&t&.' - vizeaza cunoasterea amanuntita a fenomenelor si proceselor demografice, precum si determinarile si consecintele acestora. -&*'$&t't" ,r'ct&c' - consta in utilizarea ansamblului de cunostiinte dobindite in vederea intreprinderii unor actiuni practice menite sa influenteze cursul evolutiei demografice in sensul dorit de noi. ,ceasta finalitate practica evidentiaza ca niciodata cunoasterea nu este si nu poate fi considerata scop in sine. 2unostiintele sunt deci asimilate in vederea utilizarii practice. 6inalitatea practica a demografiei isi gaseste concretizarea in politica demografica sau politica de populatie. Daca putem defini politica drept un ansamblu de principii, de obiective si de mi)loace utilizate in vederea atingerii acestor obiective, atunci politica demografica va consta in ansamblul de principii care sa g(ideze actiunea in domeniul populatiei, un ansamblu de obiective de ordin cantitativ si calitativ, stabilite pentru a fi atinse si un ansamblu de metode si te(nici utilizate. Intre politica demografica si stiinta demografiei propriu zisa ar trebui sa e'iste o foarte strinsa legatura si conditionare reciproca, deoarece stiinta demografiei nu se poate considera implinita decit in masura in care ea poatea sa potenteze actiunea umana in domeniul populatiei. Pe de alta parte nu este conceputa o politica demografica cu sanse de reusita decit daca ea se bazeaza pe o cunoastere stiintifica a domeniului asupra caruia urmeaza sa se actioneze. Politica demografica, ca si demografia, poate fi definita intr-un sens mai restrins si intr-unul mai larg. In sens restrins, politica demografica se rezuma la ansamblul de actiuni indreptate e'clusiv asupra componenetelor sc(imbarii populatiei, incercind modificari in sensul dorit a nivelului si a cursului de evolutie. In sens larg, politica demografica vizeaza actiunea asupra conditiilor social-economice sau de alta factura care se presupune ca au o anumita influenta asupra fenomenelor si proceselor demografice. In mod obisnuit, despre politica demografica se discuta facindu-se apel la definitia in sens restrins a ei, politica demografica fiind considerata si

47

abordata ca parte componenta a politicii generale de dezvoltare socioeconomica. Politica demografica inseamna in esenta actiune menita sa influenteze cursul evolutiei demografice in sensul dorit de noi. In principiu acest curs de evolutie poate fi modificat prin actiunea asupra oricarei componente a sc(imbarii populatiei: asupra natalitatii, mortalitatii si migratiei. E'ista anumite deosebiri de esenta in privinta posibilitatii de actiune asupra acestor componente cit si in ceea ce priveste efectul acestei actiuni asupra evolutiei de ansamblu a populatiei. In legatura cu #ort'$&t't"', singura solutie si directie de actiune socialmente acceptata este aceea de reducere a acesteia. In consecinta actiunea asupra mortalitatii are efect c(iar atunci cind se consolideaza o politica demografica care sa determine cresterea populatiei si in nici un caz o politica de reducere a populatiei. Se apreciaza ca politica in domeniul mortalitatii este mai curind o componenta a politicii medico-sanitare decit o politica demografica. In legatura cu #&%r't&', trebuie afirmat ca singura migratie ce conteaza in modificarea numarului populatiei nationale este migratia e'terna. In mod obisnuit, migratia e'terna are un nivel suficient de scazut pentru a nu influenta decisiv asupra numarului populatiei. /ai mult, incura)area sau descura)area migratiei e'terne se face de obicei nu din considerente pur demografice, nu pentru a influenta numarul populatiei ci din considerente de ordin economic. 3ezulta ca influentarea cursului de evolutie demografica se poate face, daca nu e'clusiv, totusi in cea mai mare parte prin actiune asupra *'t'$&t't&&. Din acest motiv politica demografica se reduce la politica de incura)are sau de descura)are a natalitatii. In legatura cu politica demografica se pun citeva probleme: este posibila promovarea unei politici demografice5 care sunt principalele tipuri de politica demografica5 ce anume determina optiunea pentru un anume tip de politica demografica5 ce metode si mi)loace pot fi utilizate pentru promovarea unei politici demografice5 >a prima intrebare, raspunsul este un dat conditionat. Este posibila promovarea unei politici demografice, dar e'ista o limita in promovarea unei asemenea politici. Posibilitatea promovarii unei politici demografice poate fi sustinuta prin urmatorul argument: se constata cu usurinta ca e'ista diferente, uneori semnificative, intre nivelul natalitatii inregistrat in diferite tari sau c(iar in diferite regiuni ale aceleiasi tari. Se constata sc(imbari importante in nivelul natalitatii in una si aceeasi tara de-a lungul timpului. Este greu de presupus ca ar e'ista diferente notabile in privinta fecunditatii sau capacitatii reproductive intre femeile din diferite tari, cum este greu de acceptat ca se pot produce modificari semnificative ale acestei activitati in cadrul populatiei aceleiasi tari.

48

Din aceste lucruri rezulta ca trebuie sa e'iste o serie intreaga de factori care diferentiaza diferite tari sau diferite etape din evolutia aceleiasi tari. In momentul in care putem identifica factorii care influenteaza nivelul natalitatii si putem gasi modalitatile de actiune asupra acestor factori, vom putea actiona eficient si asupra nivelului natalitatii. E'ista si anumite limitari in promovarea unei politici demografice: $&#&t'r& !" or!&* co%*&t&. - nimeni nu poate afirma cu certitudine ca dispune de cunostiinte sigure privind factorii care au influenta asupra natalitatii, privind modul in care acesti factori actioneaza si interactioneaza, ca si modul in care se poate actiona asupra factorilor presupusi ca fiind determinanti ai nivelului natalitatii. Putem spune ca se poate vorbi cu greu in prezent in orice tara de o politica demografica absolut stiintific fundamentata. $&#&t'r& !" or!&* "co*o#&c - c(iar presupunind ca am cunoaste adecvat factorii determinanti ai natalitatii, ca si modalitatile de manipulare a lor, este foarte posibil ca acele tari care au cea mai mare nevoie de influentare a natalitatii sa nu dispuna de mi)loace economice, de resurse financiare - uneori considerabile, care sunt necesare punerii in practica a unei astfel de politici. $&#&t'r& !" or!&* "t&c - orice actiune in domeniul populatiei, in cazul de fata orice actiune in directia modificarii comportamentului reproductiv al acesteia nu este admisibila decit in conditiile respectarii stricte a demnitatii umane, a libertatii de decizie a omului. Este total inacceptabil faimosul principiu mac(iavelic #Scopul scuza mi)loacele$. O politica demografica este din acest motiv foarte greu de promovat in conditii acceptabile din punct de vedere moral, intrucit ea trebuie sa incerce sa satisfaca doua cerinte de multe ori incompatibile: sa satisfaca nevoia societatii de un anumit numar de populatie si libertatea cuplului si a femeii de a stabilii descendenta la nivelul dorit. In functie de ceea ce se urmareste, incura)area natalitatii si accelerarea cresterii demografice sau dimpotriva de descura)are a natalitatii si temperare a cresterii populatiei, politica demografica poate fi o ,o$&t&c' ,ro*'t'$&st' sau, dimpotriva - o ,o$&t&c' '*t&*'0t'$&st'. .neori cele doua tipuri de politica mai sunt numite ,o$&t&c' ,o,u$'t&o*&st' si ,o$&t&c' '*t&,o,u$'t&o*&st'. Daca politica pronatalista ar putea fi definita ca politica populationista, o politica antinatalista, promovata cu mi)loace adecvate nu poate fi considerata antipopulationista, deoarece in acest caz reducerea natalitatii nu reprezinta un scop in sine ci vizeaza solutionarea unor probleme economice serioase cu care se confrunta populatia si vizeaza imbunatatirea standardului economic sau a vietii populatiei respective. Se poate spune ca desi deseori nu se constientizeaza si nu se recunoaste in mod e'plicit orientarea pro- sau antinatalista a unei politici demografice, este determinata de raportul e'istent intre marimea unei populatii date si perspectivele de populatie si intre marimea considerata optima si tendintele de evolutie considerate a fi optime sau dezirabile.

49

7evoia unei politici demografice apare indeosebi atunci cind se constata discrepante intre o situatie optima si situatia reala a unei populatii. In cazul in care marimea unei populatii si tendintele de evolutie se plaseaza deasupra nivelului optim, va fi adoptata o politica antinatalista iar cind marimea populatiei este sub nivelul optim se va adopta o politica pronatalista. /i)loacele folosite in promovarea unei politici demografice sunt: #&1$o'c" !" or!&* 1ur&!&c '!#&*&str't&. - constau in legislatia privind avortul, contraceptia, divortul, prin acestea putindu-se incura)a sau descura)a natalitatea. #&1$o'c" !" or!&* #"!&co0s'*&t'r - pot fi utilizate fie in directia cresterii sau reducerii natalitatii. #&1$o'c" "co*o#&c" - constau in stimulente economice de diferite tipuri, utilizate fie pentru cresterea natalitatii fie pentru diminuarea acesteia. ,ceste stimulente economice pot fi pozitive *a)utoare, alocatii+ sau negative *penalizari+. #&1$o'c" cu$tur'$ "!uc't&." - consatu in esenta in propaganda prosau antinatalista, apelindu-se la sentimentul mindriei nationale, la spiritul de datorie etc. ,ceste mi)loace educationale propagandistice au de obicei eficienta mai mare in acele tari care au un standard de viata mai ridicat si in care este mai puternic inradacinat sentimentul mindriei nationale. E'ista deosebiri substantiale in privinta mi)loacelor utilizate pentru promovarea unei politici demografice in functie de regimul politic e'istent intr-o tara. De obicei in regimurile dictatoriale se utilizeaza cu precadere mi)loace )uridico-administrative sau mi)loace economice cu caracter de sanctiune. In regimurile democratice accentul este pus pe mi)loacele economice, educationalpropagandistice si medico-sanitare, iar in cadrul mi)loacelor economice si partial )uridice predomina cele cu caracter stimulatoriu. Indiferent de tipul de politica demografica abordat si de regimul politic e'istent intr-o tara, eficacitatea unei politici demografice este dependenta de: adaptarea mi)loacelor utilizate la obiectivele propuse si la specificul populatiei vizate coerenta si continuitatea acestor mi)loace utilizarea pe cit posibil a unor game variate de metode si mi)loace complementare. S-a constatat ca niciodata o politica demografica nu a avut succesul scontat. Orice politica demografica pentru a avea sanse de reusita trebuie sa stabileasca obiective realiste, posibil de atins si sa puna in practica o gama variata de metode si te(nici adecvate obiectivelor stabilite

50