Mica Intelegere si Intelegerea Balcanica Intemeierea Micii Intelegeri este strans legata de lupta celor trei popoare care

si-au desavarsit in anul 1919 unitatea nationala (Iugoslavia si Romania) si statul national (Cehoslvacia) Intr-un moment dificil pe plan international, in care Marile Puteri din Antanta faceau presiuni asupra statelor mici, cele trei state au hotarat sa se uneasca pentru a impune respectarea tratatelor de pace !ucrurile au fost gra"ite de proiectul france# de reali#are a unei confederatii danu"iene, dar si a incercarilor de restaurare intreprinse de Carol de $a"s"urg Avand ca scop principiul egalitatii si respectarii sistemului de tratate de la %ersailles, Mica Intelegere a devenit si o cola"oratoare a &ocietatii 'atiunilor, recent infiintata Pe durata e(istentei sale a incercat sa a)ute la mentinerea echili"rului in *uropa Centrala si atragerea Poloniei in organi#atie Pe plan economic s-a incercat atragerea Austriei si +ngariei Cri#a economica, dar si politica de revi#uire a tratatelor dusa de statele fasciste a impus Micii Intelegeri sa recurga la masuri menite sa mentina statu-,uo-ul teritorial al celor trei state Planul -ermaniei de reali#are a uniunii vamale cu Austria, dar si planul .ardieu au repre#entat motive de ingri)orare pentru mica organi#atie In anul 19//, cand in -ermania s-a instalat na#ismul, iar actiunile revi#ioniste au crescut, Mica Intelegere a fost supusa unei noi organi#ari, in cadrul careia s-a semnat un pact cu program comun, ce avea ca o"iectiv consolidarea re#istentei in fata hitlerismului si revi#ionismului horth0st In perioada anilor 19//-19/1, Mica Intelegere s-a integrat foarte "ine in planul de securitate colectiva promovata de +R&& si de 2ranta, determinand o apropiere de marea putere din *st Pana la desfiintare, Mica Intelegere a luptat impreuna cu Intelegerea 3alcanica pentru mentinerea pacii, respectarea noilor frontiere, decise la %ersailles, si a egalitatilor si drepturilor tuturor statelor indiferent de marime, precum si pentru &ocietatea 'atiunilor care era permanent atacata de statele fasciste -reutatile in lupta lor s-a va#ut in momentul in care Marea 3ritanie si 2ranta au trecut la o politica de concesii fata de -ermania si Italia, sperand astfel sa evite un nou conflict de mare amploare Pro"leme s-au creat si in interiorul organi#atiei dupa ce Iugoslavia incalcase pactul, semnand tratat cu Italia si 3ulgaria

1

3enes a afirmat dorinta ca si Romania sa adere la intelegere. 6 . pentru ca in 1966. acest tratat repre#enatase in fapt ultima etapa a inchegarii Micii Intelegeri Asa cum era de asteptat. +ngaria si cele trei state. si avea ca scop oprirea -ermaniei de a inainta spre Mediterana -ri)a celor trei state a fost de ordin economic. toate aceste evenimente au fost primite cu ostilitate in statele revi#ioniste. i-a raspuns negativ a fost proiectul danu"ian france# care cuprindea Austria. a fost "ine primita in 2ranta si Marea 3ritanie. lucru acceptat. iar acordul economic la Praga la 66 aprilie 1961 'egocierile dintre Iugoslavia si Romania au fost ceva mai lente.rianon se recunosteau oficial toate actele nationale savarsite in anii 1914-1919 Primei pro"leme careia Mica Intelegere. care ca si -ermania.Cel care a pus sfarsit acestei organi#atii a fost acordul de la Munchen. constituind primul tratat de alcatuire a Micii Intelegeri (15 aug 1967) In vi#ita sa la 3ucuresti. care spera sa-si re#olve pro"leme cu Polonia prin intermediul Romaniei Alianta dintre cele doua state s-a incheiat la 3ucuresti. relatiile sa fie si mai apropiate Relatiile romano-polone s-au im"unatatit. mai ales ca proiectul avanta)a oarecum +ngaria Mai mult s-a incheiat intre Iugoslavia si Cehoslovacia un acord defensiv. dar cu dorinta de e(tindere la Polonia si -recia Reali#area acestei organi#atii. in urma carora Italiei ii crescuse prestigiul in *uropa Centrala. incerca sa de#"ine Mica Intelegere. prioritate s-a acordat relatiilor cu Polonia !a 1 noiem"rie se incheia intre Cehoslovacia si Polonia o conventie defensiva. mai ales in -ermania In cadrul Micii Intelegeri. se semnau intre cele doua state conventiile militara si defensiva A II-a etapa a fost intre Romania si Cehoslovacia.oate tratativele s-au desfasurat su" o"servatia Cehoslovaciei si 2rantei !a inceputul lunii martie 1961. care parafa impartirea Cehoslovaciei Prin semnarea tratatului de la . desi ultima avea re#erve fata de Polonia In anul 1961 cele trei state au a)uns la o noua formula de reali#are a Micii Intelegeri in 8 state prin 8 etape9 prima etapa avea sa fie cea romano-polona . repre#entantul Cehoslovaciei. datorate unor litigii din timpul Conferintei de Pace de la Paris In iunie 1961 avea sa semne#e conventia de alianta intre cele 6 state Pentru statul roman. dar si teritorial. semnandu-se o noua conventie militara +n alt moment dificil a fost semnarea tratatelor de la !ocarno.

Mica Intelegere a propus +ngariei si Austriei o apropiere. s-a incercat apropierea +ngariei de "locul antirevi#ionist &-a mai hotarat consolidarea relatiilor dintre cele trei state in domeniul economic Anii 1969-19//. -ermania se oferise sa a)ute financiar Austria.inlaturand 2ranta din #ona Primul pas a fost incercarea de i#olare a Iugoslaviei. au repre#entat atat cri#a economica cat si o ingri)orare. ar"itra) si de reglementare )udiciara. dar Austria si +ngaria l-au respins In cele din urma s-a renuntat la el. se conturase inca din 19/6 / . menit sa consolide#e Mica Intelegere Pericolul revi#ionist a determinat cele trei state sa semne#e la 11 mai 19/1 o noua conventie militara.ardieu avea ca scop oprirea e(pansiunii germane. mult mai "ine ela"orata si cu planuri de masuri de cola"orare economica Marea 3ritanie a propus -ermaniei un proiect de uniune vamala intre statele danu"iene. propus de Italia. insa nementionarea si a Cehoslovaciei a produs ingri)orare Mica Intelegere si-a e(primat po#itia si fata de cererea -ermaniei de a avea drepturi de inarmare 2aptul ca Anglia si 2ranta dadusera curs acestei cereri. insa planul nu a functionat Planul france# al lui . Italia a inceput prin intermediul Poloniei sa apropie Romania de +ngaria. insa favori#a influenta 2rantei in statele din *uropa Centrala A fost pre#entat su" o forma economica si includea Mica Intelegere plus Austria si +ngaria +rmau sa se ancheie acorduri care garanta egalitatea intre statele semnatare In mai 19/6 (sesiunea de la 3elgrad) Mica Intelegere a sustinut planul france#. mai ales ca -ermania reluase planul de dominare a Mitteleuropa Pentru a contracara planul de uniune vamala austro-german. +ngaria. care a)utata in continuare de 2ranta Intre 1/-18 mai 196:. din cau#a divergentelor angol-france#e In cadrul Conferintei de la !ondra. a avut loc Conferinta de la Iachimov. Iugoslavia si Romania. fara participarea sa. dar cu re#erve. sperand ca va reusi sa le indeparte#e de -ermania !a 67 fe"ruarie 1969 s-au pus in discutie atat pro"leme de ordin economic cat si pro"lema reorgani#arii *uropei Centrale pentru a se evita Anschluss-ul Mica Intelegere a fost nemultumita de planul anglo-france# de refacere a unitatii economice a Imperiului $a"s"urgic Pe de alta parte. convocata de statele Micii Intelegeri Avand in vedere intentiile Italiei. mai ales ca si planul de organi#are a *uropei Centrale in dauna Micii Intelegeri. a determinat Mica Intelegere sa recurga la masuri de consolidare. cu scopul de a rupe relatiile primei cu Mica Intelegere !a 61 mai 1969 s-a semnat la 3elgrad un act de conciliere.

pe fondul agravarii situatiei pe plan international. fiind sustinuta si de +R&& !a : iunie era parafat pactul la Roma.Scurt istoric al reorganzarii Micii Intelegeri: !a 61 mai 1969 s-a semnat la 3elgrad protocoale de prelungire a aliantei celor / state. au avut loc la -eneva. e(primandu-si nemultumirea si ingri)orarea. a avut loc prima sedinta a Consiliului Micii Intelegeri. Mica Intelegere se reunea la 3elgrad. industrial. Italia pre#enta planul Angliei. care reinnoiau actele pe termen nelimitat &-a reali#at si un plan economic. si implicit departarea 2rantei de Mica Intelegere !a 14 martie 19//. dar care nu a mai fost pus in aplicare din cau#a evenimentelor ulterioare In decem"rie 19/6. ultima considerand ca noul statut are un caracter antiitalian Ca raspuns.otodata se mai crea si un Consiliu economic Pactul prevedea o unificare a politicii lor generale. discutiile privind schim"area Micii Intelegeri.e Plesso. militar) sa se practice tarife preferentiale. dar clau#a antirevi#ionista a nemultumit statele fasciste. intr-un organism international unificat <deschis eventual si altor state< . care prevedea in cele mai importante domenii (agricol. iar un an mai tar#iu. care lau considerat imediat nul !a 61 iunie 19/5. cu scopul reorgani#arii statutului "locului antirevi#ionist &-a decis crearea unui Consiliu pentru interese comune (reunit de /-5 ori pe an) si a unui secretariat cu sediul la -eneva 3enes a mai propus schim"area numelui in <!iga pentru *uropa Centrala< si sa fie deschisa relatiilor cu alte state. si nu se luau masuri decat cu acordul celorlalte parti &e mai sta"ilea principiul egalitatii a"solute intre cele / state. Mussolini a ela"orat un plan de reorgani#are a *uropei ce includea 5 state In fapt dorea impartirea in 5 sfere de influente a *uropei. unificarea tarifelor la caile ferate etc In fond se avea in vedere o mai "una legatura pe plan economic intre cele / state =stilitatea -ermaniei si Italiei a fost rapida. care era convinsa ca la "a#a sta principiul pacii In schim" 2ranta l-a considerat un plan de / la 1. care a de#"atut tocmai acest pact. -ermania a semnat cu Polonia un act de neagresiune. nelinistind -ermania si Italia !a /7 mai 19//. fortand departarea de 2ranta 5 . s-a semnat un acord complementar la tratatele de amicitie. mai ales cu Polonia Intre 18-11 fe"ruarie 19//. la &tr"s. indreptat impotriva ei si a inceput sa dea inapoi.

itulescu afirmase din nou ca Mica Intelegere militea#a pentru o pace demna. 'euill0 si . recomandandu-i-se Micii Intelegeri sa ia in calcul cererile +ngariei. cerand sanctionarea ei la &ocietatea 'atiunilor Important pentru Mica Intelegere au fost atitudinile Angliei si 2rantei !aval. Marea 3ritanie si Italia s-a reali#at frontul de la &tressa. Mica Intelegere si alte state Agravarea situatiei pe plan european prin iesirea -ermaniei din &ocietatea 'atiunilor. Italia nici nu fusese mentionata la &ocietatea 'atiunilor.rianon. in opinia Micii Intelegeri nu erau suficiente pentru garantarea pacii Cele doua "locuri antirevi#ioniste erau constiente ca o politica "una contra fascistilor se putea duce doar printr-o alianta franco-sovietica In aprilie 19/8. dorea i#olarea -ermaniei cu spri)in italian ?e aceea. unde au fost asasinati !ouis 3arthou si regele Ale(andru I. care si-a dat acordul la conferinta de la 3led (66-/7 aug 19/8) Proiectul nu a mai avut finalitate pentru ca Italia o"tinuse tot ceea ce voia Cehoslovacia a reluat planul de apropiere a Micii Intelegeri de Austria si +ngaria prin Milan $o#da.!a 1 fe"r 19//. aratand vointa de pace a acestei organi#atiei !a >agre" s-au luat deci#ii cu privire la crearea pactului "alcanic. in urma atentatului ?iscutiile dintre !aval si Mussolini au dus la semnarea acordurilor de la Roma (: ian 19/8). care dadea un pic de siguranta Micii Intelegeri Italia se intelesese in acelasi timp cu 2ranta asupra unui pact danu"ian la care era invitata si Mica Intelegere. intre 2ranta. care a propus legarea celor 8 state printr-o cola"orare economica Planul a fost privit cu ostilitate in -ermania si Italia. Iugoslavia a dat vina pe +ngaria horth0sta. iar la -eneva s-a hotarat reluarea relatiilor oficiale cu +R&& !a pactul oriental si-au mai dat acordul de participare si tarile "altice si cele din Intelegerea 3alcanica Pe fondul intensificarii politicii fasciste dusa de Italia si -ermania. a avut loc atentatul de la Marsilia. urmasul lui 3arthou. care. chiar daca $o#da a incercat sa scoata in evidenta 8 . Austriei si 3ulgariei !a 6 mai 19/8 se incheia si pactul franco-sovietic. la !ondra s-au semnat conventii pentru definirea agresorului intre +R&&. a determinat o noua reunire a Micii Intelegeri . care arata trasaturile unui stat agresor Intre /-5 iulie. !itvinov (repre# +R&&-ului) a e(pus <defintia agresorului<. unde s-a acceptat o politica de concesii +na din masuri vi#ate era revi#uirea tratatelor de la &aint-ermain. la Conferinta de#armarii de la -eneva. repre#entantii 2rantei si respectiv Iugoslaviei Ca urmare.

statele Micii Intelegeri au ramas re#ervate . semnarea pactului intre 3ulgaria si Iugoslavia. situatia a devenit critica. dar care aveau sa intre in vigoare a"ia dupa semnarea acordului dintre Cehoslovacia si +ngaria In fata de#mem"rarii Cehoslovaciei. unde Cehoslovacia a propus un pact "a#at pe asistenta mutuala Planul nu a fost respins. politica sa s-a schim"at complet. iar Iugoslavia se simtea in siguranta doar cu promisiunile date nemti ca nu ii va fi invadat teritoriul !a sesiunea din mai 19/4.caracterul economic al proiectului Mai mult se reali#ase o apropiere intre Cehoslovacia si Austria. dupa ce Austria fusese invadata de -ermania. insa dupa intalnirea lui Ciano cu $itler. iar puterile occidentale nu au protestat deloc. s-a reafirmat solidaritatea celor / state hotarandu-se mentinerea tratativelor cu +ngaria +ltima sesiune a Micii Intelegeri s-a tinut la 3led. iar celelalte doua state nu au vrut sa rupa relatiile cu Iugoslavia In legaturile cu +ngaria. unde s-au incheiat acorduri rom-iugoslmaghiare. considerand ca actiunile A(ei. dar cum 2ranta si Marea 3ritanie nu au dat garantii in ca# de atac german sau italian. Italia parea ca luase o atitudine mai "una fata de Mica Intelegere. (&inaia). a produs din nou ingri)orare in cadrul Micii Intelegeri si Intelegerii 3alcanice Amandoua au protestat. sperand ca un astfel de acord sa fie semnat si cu ea si cu -recia ?oua luni mai tar#iu. insa fara re#ultat Intre 1/-15 septem"rie 19/1 a avut loc o noua conferinta intrunita la 3ratislava. acestea au progresat singura care s-a opus concesiilor fata de horth0sti a fost Romania In urmatorul an. doar Romania si-a sustinut aliata. erau mai importante si mai puternice 'esiguranta in sanul Micii Intelegeri s-a datorat si politicii de de#"inare a organi#atiei dusa de -ermania. dar aceasta a dat inapoi de frica +ngariei si a -ermaniei Campania Italiei din A"isinia si atacarea #onei demilitari#ata a Rinului de -ermania.otusi. daca se amesteca in impartirea Cehoslovaciei 1 . insa a fost sfatuita sa isi vada de propriile interese Polonia a fost amenintata cu ruperea pactului de neagresiune cu +R&&. su" influenta Italiei a repre#entat primul pas in ruperea Micii Intelegeri Romania a acceptat pactul doar la insistentele 2rantei. ceea ce a dus la cresterea pericolului fata de Cehoslovacia Incercarile de atragere a +ngariei au esuat. prin relatiile sale cu Iugoslavia si Romania !a 6: ianuarie 19/:. si-a motivat gestul ca fiind necesar. Iugoslavia incalca din nou pactul Micii Intelegeri semnand un pact cu Italia !a 3elgrad.

&farsitul Micii Intelegeri a venit imediat dupa semnarea acordului de la Munchen. unde 2ranta si Anglia au acceptat sa faca noi concesii -ermaniei. de aceasta data pe seama Cehoslovaciei : .

urcia) le era greu sa se apropie politic A fost cu re#ultate "une doar in plan economic A III-a conferinta a avut loc la 3ucuresti.urciei 'emultumirile la 3erlin si Roma erau evidente. noua situatie creata in )urul -ermaniei.Intelegerea Balcanica In 3alcani s-a pus in discutie reali#area unui pact regional a"ia in perioada cri#ei economice. cu ma)oritate de voturi. situatia se agravase. se semna tratatul intre .itulescu semna la An. celor 1 state (Al"ania. Romania a inceput sa stranga relatiile cu . mai ales ca 2ranta fusese presata de engle#i sa accepte. finali#ate cu acordul semnat la An. s-au va#ut progrese clare in reali#area intelgerii intre cele 1 state &-au demarat negocieri in acel moment si cu 3ulgaria pentru intrarea in pactul "alcanic Intre timp. (66-69 octom"rie 19/6) si a avut ca scop continuarea tratativelor intre state plus incercarea unei intelegeri cu +R&& &-a hotarat crearea a doua comisii ce aveau sa gaseasca cea mai "una formula a pactului "alcanic Pe ordinea de #i au mai incluse si cererile -ermaniei la drepturile de inarmare &-a adoptat pactul "alcanic.urciei de a atrage 3ulgaria au fost mari. in conditiile in care e(ista si Mica Intelegere Pactul romano-turc a atras dupa sine o apropiere intre Mica Intelegere si restul statelor "alcanice !a conferinta de la &alonic. Romania. iar Italia ducea o campanie de presa dura la adresa Iugoslaviei Atentia Intelegerii 3alcanice a fost atrasa si de reorgani#area Micii Intelegeri In aceste conditii. ar"itra) si de conciliatiune Cele doua state isi luau anga)amente cu spri)inul reciproc in ca# de atac e(tern Asa spera Romania sa se apropie de +R&& care era aliata .urciei un tratat de amicitie.ara cu repre# . fara 3ulgaria &pre sfarsitul anului 19/6. dar odata cu reluarea planului -ermaniei de dominare a *uropei Centrale Convocarea primei conferinte "alcanice a insemnat un prim pas spre acest act !a 8 octom"rie 19/7 se sta"ilea respectarea principiului egalitatii tuturor statelor si apropierea intre in toate domeniile +n re#ultat po#itiv a fost gra"irea tratativelor gr-turce.ara (/7 octom"rie 19/7) A doua conferinta "alcanica a avut loc la Istan"ul (67-61 octom"rie19/1) Cu o"iective comune. in conditiile in care se stia ca relatiile "ulgaro-germane nu erau foarte "une 4 . 3ulgaria. la 68 nov 19//. ' . -recia. Iugoslavia.urcia inca din vara anului 19// !a 1: oct 19//.urcia si Iugoslavia care era similar cu cel semnat de Romania *forturile Romaniei si . .

urcia. care era deschis si altor state "alcanice. Intelegerea 3alcanica.urcia. care ii permitea ultimei sa detina controlul in Marea 3altica Al"ania. cele doua "locuri antirevi#ioniste s-au intalnit la -eneva (18 aprilie 19/8) Comunicatul oficial al intalnirii nu lasa indoiala sau de#amagire. Marea 3ritanie nu sustinea deloc pactul. care vi#a pacea si statu-. a insistat sa intre in organi#atiei. a carei intrare in &ocietatea 'atiunilor a sustinut-o de la inceput !a fel ca si Mica Intelegere. mai ales ca semnase cu -ermania un acord naval. repre# al acestui organism a atras atentia 3ulgariei ca in ca#ul unui atac. dar moderata = incercare la care a fost supusa soliditatea Intelegerii 3alcanice a fost incercarea 3ulgariei de a ataca . chiar daca nu au fost desfiintate +n punct important urmarit de Intelegerea 3alcanica a fost relatia cu +R&&. Romania si -recia. insa presiunile facute de Italia l-au determinat pe regele >ogu sa dea inapoi 9 . care doreau sa discute pro"leme )uridice si economice ?e aceea. prin semnarea tratatului fr-sovietic &-a mai hotarat masuri de mentinere a pacii.urcia si -recia o conventie militara Cu privire la acordul fr-italian privind garantarea independentei Austriei.uo-ul teritorial Atat in +R&& cat si in 2ranta si Anglia.itulescu. acesta ar fi pus in functiune pactul "alcanic Contra -ermaniei. cu speranta aderarii 3ulgariei mai tar#iu !a 9 fe"ruarie s-a semnat la Atena pactul. care aparent nu pareau sa revendice nimic. Intelegerea 3alcanica a avut o atitudine po#itiva.?upa sesiunea de la >agre" a Micii Intelegeri s-a a)uns la o intelegere intre . unde s-a discutat situatia internationala Pactul "alcanic nu s-a reali#at decat partial. a protestat fata de atentatul de la Marsilia cerand sanctionarea vinovatilor !a 19 oct a luat po#itie si fata de revi#ionismul tot mai agresiv al statelor fasciste !a 6 nov 19/5 se semna intre . acest eveniment a fost primit cu satisfactie 'ecesitatea intrunirii celor 1 state nu a mai fost luata in calcul decat de . pentru intarirea Intelegerii 3alcanice si o legatura mai stransa cu Mica Intelegere Pe de alta parte. semnand acordul de la &tressa ?upa conferinta de la &tressa. Romania si -recia. Marea 3ritanie si 2ranta au va#ut in Italia un aliat de nade)de. erau privite cu mare neincredere de statele "alcanice Intre 17-1/ mai s-a tinut o noua conferinta la 3ucuresti.racia greceasca ' . Iugoslavia. mai ales ca Marile Puteri s-au a"tinut in a formula o parere cu privire la revi#uirea tratatelor. insa politica de concesii facuta de 2ranta si Anglia Italiei era tot mai evidenta Mai mult actiunile lui Mussolini. Conferintele "alcanice au disparut de pe scena politica.

unde ' . unde se instaurase regimul lui Meta(as (acesta di#olvase toate partidele politice). delegat de M I si I 3 a cerut in cadrul &oc 'atiunilor. ca -ermania sa fie sanctionata Atitudinea nu a fost solidara din partea tuturor statelor "alcanice intrucat plana amenintarea Italiei si a -ermaniei Intre 5-1 mai a avut loc la 3elgrad o noua sesiune a Consiliului permanent a I 3 unde s-a incercat re#olvarea relatiilor cu 3ulgaria si a atitudinii -reciei fata de conventiile militare incheiate la 9 fe"ruarie &-a permis 3ulgariei sa se inarme#e.itulescu fusese inlaturat. care provoca ingri)orare la 3ucuresti In a II-a )umatate a anului 19/1.itulescu. deoarece nu fusesera consultate Cu toate aceste pro"leme organi#atia nu si-a incetat activitatea !a 68 martie. 3elgia a rupt alianta cu 2ranta.urcia !a /7 oct 19/1. si sa revi#uiasca tratatul de la 'euill0. Iugoslavia incalca din nou pactul "alcanic semnand cu Italia un tratat. ceea ce provocase ingri)orare si pentru . mai ales ca dorea cooptarea a inca unui stat Planurile de pace propuse atat de 2ranta cat si de -ermania au indreptatit . pentru ca 5 #ile mai tar#iu se semne#e o noua conventie militara in 5 In plan european. care continua sa faca concesii pentru -ermania 3ulgaria a dus tratative aparte cu Iugoslavia. astfel ca la 65 ian 19/:.urcia. se semna pactul separat dintre cele doua state Aceste evenimente au fost cuprinse pe agenda de discutii a Consiliului permanent al I 3 intrunit la Atena (18-14 fe"r 19/:) &emnarea tratatului "ulgaroiugoslav a nemultumit statele "alcanice. si al Romaniei. directivele Intelegerii 3alcanice nu s-au schim"at. urmata de protestul Intelegerii 3alcanice la &ocietatea 'atiunilor &ituatia era si mai grea in conditiile in care puterile occidentale au ales sa faca in continuare concesii Italiei = alta inva#ie avea sa se petreaca la 4 martie 19/1.urcia sa ceara revi#uirea tratatului de la !ausanne. Romania si Iugoslavia. care a afectat foarte mult cele doua organi#atii. dar unele state au inceput sa ai"a pro"leme interne asa cum este ca#ul -reciei. in special Mica Intelegere 17 .!a 69 nov 19/8 s-a semnat o noua conventie militara. la -eneva Intelegerea 3alcanica isi reafirmase politica fata de revi#ionismul statelor fasciste !a 1 nov 19/1 s-a semnat o conventie militara intre . cand -ermania intra in #ona demilitari#ata a Rinului Cele doua organisme s-au intrunit la -eneva denuntand actul savarsit de -ermania Mai mult ' . care avea in mare parte punctele din pactul semnat in urma cu un an la Atena +n alt moment de cotitura a fost invadarea *tiopiei de catre Italia.

In fe"ruarie 19/4. Anglia si +R&& In schim" presa na#ista a criticat toate actiunile I 3 Intre timp. care se afla in atentia &ocietatii 'atiunilor . toata lupta fiind preluata de I 3 . iar -ermania isi intensifica mereu masurile de de#"inare a celor doua "locuri Pe fondul acestor pro"leme. I 3 luase aminte la actele din *tiopia. care desi isi ameliorase pro"lemele cu -recia continua sa ai"a relatii si cu -ermania In legatura cu Italia. asa ca a inceput discutiile cu Romania si Iugoslavia cu scopul de a le atrage spre A(a. a avut loc o noua sesiune a Consiliului permanent la 3ucuresti.ot acum s-au reluat si discutiile cu privire la 3ulgaria. Romania semna tratatul economic cu -ermania.ot dupa acest eveniment 2ranta si Marea 3ritanie. fiind sustinuta si de Italia si -ermania Asupra Romaniei. la &alonic s-a semnat pactul de neagresiune si cola"orare dintre I 3 si 3ulgaria Acordul de la Munchen a dus la disparitia de pe scena politica a Micii Intelegeri. evidentiind incapacitatea Angliei si 2rantei de a se impune. deoarece Polonia privise cu incredere garantiile date de -ermania. na#istii au inceput sa faca presiuni pentru incheierea unui acord economic. iar la /1 iulie 19/4. pentru a discuta de statutul minoritatilor. au inteles ca tre"uiau sa ia masuri dure pentru oprirea -ermaniei. in cadrul careia s-a prelungit inca pe : ani pactul "alcanic. unde puterile occidentale au considerat ca Romania tre"uia aparata !a 6/ martie 19/9. urmate apoi de . fapt ce a fost apreciat de 2ranta. care desi era 11 .urcia si -recia Po#itia I 3 prin . ce era de#avanta)os &ituatia Romaniei a fost anali#ata la !ondra.urcia a fost destul de clara afirmand ca singura optiune de oprire a agresorilor era o cola"orare cat mai stransa intre statele mici +n succes mare a avut-o conferinta maritima de la Pireu (ian 19/9) Relatiile stranse s-au va#ut dupa ce Romania a intensificat legaturile cu Iugoslavia. cand amenintarea ane(arii Austriei era tot mai mare. insa acestea nu au a)uns la niciun final. fapt ce ameninta grav integritatea teritoriala a Romaniei. insa mai spera ca Italia va fi ceea care va contracara actiunile na#istilor Anschluss-ul a avut efecte negative in *uropa Centrala. tratativele cu 3ulgaria au fost gra"ite. ele au preferat sa ramana re#ervate pentru a nu supara -ermania Italia dorea dominatia in 3alcani.ara (68-6: fe"r ). insa desi apreciau eforturile Romaniei in acest sens. Romania a demarat discutiile si cu Polonia. in ca# de +ngaria ar fi ane(at statul. si desi vi#ita lui Ciano. I 3 s-a intrunit din nou la An. provocase indoiala. Iugoslavia garantase ca nu va adera la pactul anticomitern !a 67 fe"r 19/9. care ane(ase de)a 3oemia si Moravia Pro"lemele in *uropa au sporit si din cau#a +crainei su"carpatice care se proclamase stat independent.

spera astfel sa mai castige timp &pri)inul Romaniei a venit doar din partea . si mai mult si-a intensificat legaturile cu Romania &ituatia s-a schim"at "rusc cand Italia.I 3 stia ca pe a)utorul 2rantei si Angliei nu se putea conta. era la fel de nesigur avand in vedere ca nu actiona fara acordul -ermaniei !a 6 fe"r 1957 a avut loc o noua sesiune a I 3 . semnandu-se acorduri In perioada iulie-august statele "alcanice continuau sa ia masuri de precautie . hotarand sa elimine si influenta statelor occidentale ?e asemenea s-au mai incheiat acorduri comerciale rom-iugoslave si rom-grecesti !a 17 aprilie -ermania ocupa ?anemarca si invada 'orvergia.urcia au inceput sa se apropie de 2ranta si Anglia. iar 2ranta era direct amenintata. ceea ce facuse ca I 3 sa devina si mai sla"a Intalnirea de la Atena a fost amanata din cau#a refu#ului Iugoslaviei de a participa Infrangerea 2rantei ulterior si situatia grea a Angliei aratase clar limitele organi#atiei. care numai printr-un plan comun putea sa mai ameliore#e ceva Intrarea Italiei in ra#"oi a determinat 16 . in cadrul careia s-au discutat relatiile intre statele "alcanice 3ulgaria isi reconfirmase neutralitatea in ca# de un atac in #ona. in urma discutiilor avute cu -ermania si-a schim"at atitudinea fata de I 3 . insa am"ele propuneri au fost respinse. iar cat despre a)utorul Italiei. deschis de -ermania printrun atac fulger contra Poloniei Romania a luat initiativa crearii unei neutralitati in 3alcani si in *uropa Centrala contra -ermaniei 3locul neutrilor a fost "ine privit de 2ranta si Anglia. . mai ales ca Italia nu intrase inca in ra#"oi !a 19 oct 19/9. care au protestat fata de acest tratat 'u la fel a facut si Iugoslavia care considera ca era mai "ine ca Romania sa mentina relatii "une cu -ermania Romania si . iar Romania a incercat un tratat de neagresiune cu +ngaria. iar Romania facuse concesii economice -ermaniei. iar la Atena plana gri)a ca "locul neutrilor sa nu fie su" egida Italiei &farsitul anului 19/9-inceputul anului 1957 .urcia a incercat incheierea unui tratat de asistenta mutuala cu +R&&. gasind I 3 nepregatita pentru a face fata unui atac militar = luna mai tar#iu erau invadate =landa si 3elgia. ce arata clar interesul puterilor occidentale fata de I 3 ?elimitandu-se clar o"iectivele.urcia semna cu Anglia si 2ranta un tratat. cola"orare economica si alte deci#ii de interes comun Iugoslavia a primit cu re#erve "locul neutrilor.urciei si -reciei. influentate de impasul negocierilor anglo-fr-sovietice !a 1 septem"rie se declansa cel de-al doilea ra#"oi mondial. s-au discutat apoi despre pacte de neagresiune.asupritor.

in speranta unui spri)in din partea -ermaniei in ca#ul .urcia sa isi declare neutralitatea nerespectand tratatul incheiat cu Anglia si 2ranta Romania pierdea teritoriile 3asara"iei si 3ucovinei de 'ord.ratatele militare semnate nu au corespuns cu caracterul ra#"oiului.ransilvaniei ?upa pierderile teritoriale ale Romaniei. 3elgrad si Atena . sfarsitul I 3 era tot mai aproape. dovedeste ca politica antirevi#ionista nu a fost spi)inita material eficient .. nefiind sustinuta printr-o politica militara adecvata Mai mult decat atat a lipsit si "a#a sociala. deoarece cele 6 organi#atii au fost sustinute doar de "urghe#ie 1/ . I 3 a incercat sa se apropie din nou de +R&& !a / iulie. ne"eneficiind de spri)in din partea I 3 ?upa capitularea 2rantei si Angliei. Romania renunta la aliantele anglo-france#e si iesea din &ocietatea 'atiunilor.ara. iar la /7 octom"rie Italia a atacat -recia 2aptul ca aceasta organi#atie a fost incapa"ila sa faca fata atacurilor na#iste. mai ales ca Ion Antonescu transformase in legatii am"asadele de la An.urcia a considerat ca I 3 putea sa functione#e si fara Romania !a 1/ oct 1957. Romania denunta oficial pactul "alcanic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful