///.referat.

ro

REFERAT PENTRU PRACTICA la disciplina Geniu rural Identificarea si caracterizarea principalilor factori de degradare a solurilor si efectele acestora asupra activittilor economico sociale pe teritoriul comunal! "latioara # $ud% &'T

Slatioara Slatioara jud. OLT jud. OLT

Iulie 2010

1. Prezentarea cadrului natural ( Localizare , clima , relief , soluri , reteaua hidrografic etc.) I"T&RIC S turile arheologice au demonstrat e!isten"a unei a#ezri umane e $echea $atr a comunei, a ar"in%nd culturii &de rund'. (ele$ante sunt rezultatele cercetrilor mai recente, const%nd )n resturi ceramice din cultura *dastra #i +o"ofeni. ,otodat, zona a fost locuit #i de tri-urile geto.
1

dacice din ramura acilor,a$%nd reziden"a la 0cida$a, e malul dre t al 1ltului, e Limesul 0lutan. Pe raza comunei Slatioara s.au desco erit unelte agricole din fier, ceramic roman de lu! (terra sigillata) #i comun, tezaure monetare. 2ou a#ezri romane au fost identificate la Slatioara , )n unctul Strehare"i #i )n cartierul +irea#o$. 0testarea material a locuirii acestui areal este mai sla- entru secolele I*.*II ).3r., )ns entru secolele *III.4III e!ist do$ezi de locuire, unele a ar"in%nd +ulturii 2ridu #i *dastra, iar altele urt%nd urmele migra"iilor ecenegilor, cumanilor #i ttarilor . Slatioara a fost atestat documentar entru rima dat )n e oca medie$al, la 20 ianuarie 1567 rintr.un act oficial8 *ladisla$ I *laicu (1569.15::) acorda scutirede $am la Slatina tuturor negustorilor -ra#o$eni.;n iunie 1<22, la Slatioara, (adu de la 0fuma"i )i )n$inge e turcii otomani. ;n tim ul domniei lui *lad *intil (1<52.1<5<) esteemis un act care men"ioneaz &cetatea de scaun Slatioara'. =ihai *iteazul ia msuri entru restaurarea mnstirii +lococio$, de la Slatioara, ca rs lat entru ser$iciile aduse de o ula"ie )n demersurile sale olitice.;n e oca modern, Slatioara a trit din lin (e$olu"ia de la 1721. 0ici, ,udor s.a )nt%lnit cu c etenia de haiduci Iancu >ianu. =omentul olitic a im rimat )n zon stilul arhitectural &,udor'. Sltiorenii s.au im licat acti$ )n e$enimentele olitice care au urmat8 (e$olu"ia de la 1797, ?nirea =oldo$ei cu @ara (om%neasc din 29 ianuarie 17<A, (z-oiul de Inde enden" B 17::, (scoala "rneasc de la 1A0:, ?nirea Princi atelor din 1A17, Primul #i 0l 2oilea (z-oi =ondial. PRE(ENTARE GE&GRAFIC) +omuna Slatioara este ozi"ionat e un culoar larg, -ine conturat #i delimitat, )n zona de contact dintre Piemontul Cetic #i +%m ia 1lteniei. 2e fa t, a#ezarea geografic a comunei Slatioara , suas ect morfologic, se limiteaz la sectorul de $ale al r%ului 1lt cu dez$oltarea e drea ta a acestuia #i se delimiteaz la nord cu relungirile sudice ale marii unit"i cunoscut )n literatura de s ecialitate ca odi#ul &Piemontul' Cetic8 la est rin 2ealurile 1lte"ului, la nord Platforma +otmeana, la $est arte din +%m ia Doianului. La sud, sectorul de $ale este delimitat de su-di$iziunea +%m iei (omana"iului cu contact e malul st%ng al r%ului 1lt cu +%m ia Doianului. +omuna Slatioara este situata )n zona de nord a Eude"ului 1lt, )n artea de $est a =unteniei, e *alea (%ului 1lt, e ultimele coline ale Platformei +otmeana (su-di$iziune a Piemontului Cetic), la contactul ei cu +%m ia Slatinei. 1ra#ul se circumscrie ca unitate fizico.geografic la e!tremitatea sud.$estic a Platformei +otmeana. 2in unct de $edere altimetric, comuna este dis usa )ntre 160. 1:< m #i 110.112 m. *ile care str-at +omuna Slatioara de la nord.est la sud.est sunt8 Strehare", So ot, +lococio$ #i =ilco$ (?rltoarea). Fle au caracter ermanent, fiind alimentate din iz$oare situate la -aza teraselor #i din reci ita"ii. CARACTERI(ARE FI(IC& GE&GRAFICA 0naliza func"ional a teritoriului resu une s denumim s a"iul geografic res ecti$ ca &Gona Slatina'. +omuna Slatioara , este situata )n sud.sud $estul "rii, la 99026HH latitudine nordic #i 29021HH longitudine estic, a$%nd o altitudine ce $ariaz )ntre 159 m )n artea de sud a ora#ului #i 1:2 m )n artea de nord, zona cea mai )nalt. +omuna Slatioara este a#ezata e st%nga r%ului 1lt, ocu %nd su rafe"e a recia-ile ale com le!ului de terase ale r%ului. 1ra#ul Slatina este am lasat )ntr. un ort amfiteatru, )n care zonele Eoase (din sud $est B sud), lunca ro riuzis a r%ului 1lt, se )ncadreaz la altitudini a-solute de 150 B 15< m #i zonele mai )nalte (nord) B )n terasa medie a r%ului 1lt, la altitudini de 1:2 m. *alea 1ltului re rezint o ade$rat a! orohidrografic caracteriz%ndu.se rin asimetrie morfologic, dar )n sens in$ers, cu $ersantul st%ng )nalt #i a-ru t, iar cel dre t relung, cu terase )nalte

neinunda-ile sau u"in inunda-ile #i terenuri foarte -une entru a#ezri omene#ti #i agricultur. ;n $estul comunei se afl un martor de eroziune des rins din terasa )nalt, numit 2ealul Crdi#tea. C'I*A +lima zonei a ar"ine ti ului tem erat continental , e! rimat rin $alori medii anuale ale tem eraturii de 10,6 0+ #i rin reci ita"iile medii anuale cu $alori su- <1<,: mm.,em eraturile medii lunare au o e$olu"ie normal, cu o ascenden" )n rima Eumtate a anului #i ma!im )n luna iulie #i cu o descre#tere s re sf%r#itul anului. 0m litudinea termic medie este de 29,7 0+. 0ceast $aloare ne ermite s includem zona Slatioara )n regiunile cu am litudini anuale relati$ mari, care cores und unui climat tem erat continental, u#or moderat. ;n erioada 17A6.2002 tem eratura ma!im a-solut a atins $aloarea de I90,< 0+ )n anul 1A<2 )n luna august, iar minima a-solut de .510+ )n luna ianuarie 1A92. +I,R&GRAFIA "I +I,R&'&GIA (%ul 1lt re rezint cea mai im ortant resurs de a de su rafa", are o direc"ie de curgere J*. SF #i are un rofil longitudinal continuu cu ante reduse, s ecific cursurilor interioare ale r%urilor din +%m ia rom%n. 0l-ia lui minor a rezentat numeroase de lasri, meandrri #i al-ii rsite, iar al-ia maEor este Eoas, larg #i intens alu$ionar, cu terasele locale de lunc, grinduri #i microde resiuni lacustroml#tinoase. 2e-itul mediu multianual la Slatina este de circa 160 m5Ks, $aloare ce de #e#te cu circa 25 m5Ks de-itul la intrarea e teritoriul Eude"ului. 2e-itele ma!ime anuale, ro$enind )n maEoritate din loi, au ro$ocat #i cele mai mari a e cunoscute (2<00.5000 m5Ks )n anul 1A97 #i 5000.5500 m5Ks )n anul 1A:2). *aloarea de-itului ma!im cores unztor asigurrii de 1L se situeaz la circa 2<00 m5Ks. 2e-itele minime $ariaz relati$ u"in8 de-itele medii zilnice minime anuale cu asigurarea de 70L $ariaz )ntre 29,0 #i 2A,0 m5Ks, iar de-itele medii zilnice minime e erioada de $egeta"ie (6.:) )ntre 60.:0 m5Ks.

Comuna 0menaEarea hidro.energetic a r%ului 1lt a scos de su- inciden"a inunda"iilor imense su rafe"e de teren, a rezol$at ro-lema irigrii unor trerenuri agricole limitrofe, a creat condi"ii o time entru alimentri cu a industrial, a schim-at fundamental eisaEul rin realizarea luciilor de a , recum #i a unor lacuri deagrement. Prima acumulare hidro.energetic din zona Slatioara a fost StreEe#ti, us )n func"iune )n anul 1A:7. 2atele caracteristice ale acumulrii sunt8 3-araE M 55 m, Sacumulat M 2.205 ha, *total acumulat M 29A milioane m5. 0 doua acumulare hidro.energetic us )n func"iune )n anul 1A:A a fost 0rce#ti, cu urmtoarele caracteristici 3-araE M 51 m, Sacumulat M 75: ha, *total acumulat M 61,<A milioane m5. ;n anul 1A71 a fost us )n func"iune acumularea hidro.energetic Slatina, cu urmtoarele caracteristici8 3-araE M 25 m, Sacumulat M 9A: ha, *total acumulat M 51 milioane m5. 2intre afluen"ii cei mai im ortan"i rimi"i de r%ul 1lt e artea st%ng amintim8 *alea Strehare"i, cu afluentul *alea Ntreangului ce are o lungime de 12 Om #i o su rafa" a -azinului hidrografic de 95 Om2. *alea Ntreangului iz$or#te din artea de J* a munici iului Slatina, fragment%nd terasa )nalt a 1ltului #i $rs%ndu.se direct )n r%ul 1ltP

*alea So ot, cu o lungime de 6 Om #i o su rafa" a -azinului hidrografic de 15 Om2 se $ars )n contracanalul acumulrii Slatioara. Pe o or"iune de 0,7 Om acest %r%u care tra$erseaz ora#ul )n artea de $est este casetatP *alea +lococio$ )nce e din zona industrial a munici iului, a$%nd o lungime de 9,< Om #i o su rafa" a -azinului hidrogarfic de 11 Om2. ,ra$erseaz ora#ul a ro!imati$ rin zona central #i este casetat e o or"iune de circa 0,A OmP *alea =ilco$ (?rltoarea), orne#te din zona latformei S.+. 0L(1 S.0. Slatina, culeg%nd a ele industriale de e )ntreaga latform industrial a munici iului. 0re o lungime de 12 Om #i o su rafa" a -azinului hidrografic de 51 Om2, $rs%ndu.se )n r%ul 1lt )n zona acumulrii I ote#ti. Pe malul dre t, singurul afluent im ortant este r%ul Deica ce iz$or#te din Eude"ul *%lcea, are o lungime de 9A Om #i o su rafa" a -azinului hidrografic de 165 Om2. APE'E "U-TERANE Studiile hidrogeologice ri$ind alimentarea cu a a comunei Slatioara au e$iden"iat orizonturi ac$ifere )ntre ad%ncimile 1,<.200 m, astfel8 orizontul I, ac$iferul freatic din lunc #i teraseP orizonturile II, III, I*, ac$iferul de medie ad%ncime, cantonat )n straturile de +%nde#tiP orizonturile *, *I . ac$iferul de ad%ncime im ro riu entru e! loatare. "&'URI'E Solurile din Slatioara m art )n mai multe unit"i zonale #i intrazonale, care constituie oten"ialul edologic $alorificat ca -az de dez$oltare a -iocenozelor #i a culturilor agricole )n ra ort cu condi"iile mediului )nconEurtor. 2istingem urmtoarele ti uri de soluri8 soluri -run ro#cate ce au o rs %ndire mai redus de o arte #i de alta a Luncii 1ltului, trec%nd )n zona Slatina #i e terasele )nalte ale 1ltului, unde sunt dez$oltate e loessuri #i de ozite loessoide (lehnuri)P soluri argilo. ilu$iale #i -rune odzolite (local seudogleizate)P regosolurile ce se dez$olt e $ersan"i, sunt dominate de rocesele gra$ita"ionale, sufozi"ionale #i delu$iale )n ra ort cu forma #i e$olu"ia $ersan"ilor, su ra un%ndu.se )n cele mai multe cazuri cu solurile erodateP solurile alu$iale, au mare e!tindere )n Lunca 1ltului, au fertilitate ridicat datorit con"inutului -ogat )n su-stan"e nutriti$e, a regimului hidric, c%t #i a te!turii de ozitelor #i a drenaEului natural. ;n zona localit"ii Sltioara a ar sectoare reduse cu soluri hidromorfe #i halomorfe. .EGETATIA "I FAUNA *egeta"ia s ontan a zonei Slatina se )ncadreaz )n cele dou mari unit"i8 zona forestier #i zona de ste #i de duri !erofile. Prima este re rezentat rin su-zona durilor de steEar #i mi!te de ti sudeuro ean (cerete #i g%rni"e), iar a doua rin aEi#ti de sil$oste cu graminee #i di$erse ier-uri !eromezofile,care alterneaz cu duri de steEar. ;n rima zon se )nt%lnesc duri constituite din cer #i g%rni", amestecate cu diferite s ecii ca steEarul -rumriu, steEarul ufos, car enul, teiul, alunul. 0ceste duri sunt )nso"ite at%t de un ar-oret re rezentat rin corn, orum-ar, gherghinar, lemn c%inesc, mce#, c%t #i rin aEi#ti cu asocia"ii de i#uri. Su rafa"a ocu at de aceast $egeta"ie este de a ro!imati$ 6: ha, fiind am lasat )n artea de nord$est a munici iului, e $ersan"ii %raielor Strehare"i #i Ntreangu #i a$%nd rolul de dure. arc. *egeta"ia azonal de lunc a are e fundul $ilor #i este ada tat la inunda"ii sau e!ces de umiditateP cu rinde fie s ecii lemnoase constituite din slcii, rchite #i lo i, fie s ecii ier-oase cum sunt rogozul, st%nEenelul de -alt, lim-ari"a. Qauna zonei Slatina este caracteristic zonelor Eoase de c%m ie #i odi#. 2intre re tile se ot )nt%lni, )n s ecial )n durea Strehare"i, -roasca "estoas de uscat, -roasca "estoas de a , #ar ele de a #i de uscat, #o %rla.Psrile sunt re rezentate de ot%rnichea de st%nc (monument al naturii), ra"a sl-atic mare,

ot%rnichea, re eli"a, fazanul de $%ntoare, -i-ilica, orum-elul, gugu#tiucul, co"ofana, stncu"a, cinteza, florintele, sticletele, cucul, u za, turtureaua, -otgrosul, itulicea, i"igoiul, etc. 2intre mamifere amintim $ul ea, ie urele, $e$eri"a, mistre"ul, c riorul, dihorul, ne$stuica, hermelina, h%rciogul, o %ndul, #oarecele #i #o-olanul de c%m . Qauna ac$atic este re rezentat rin cea iscicol, dez$oltat s ontan )n lacuri #i r%uri, sau rin cea diriEat rin o ularea lacurilor. S eciile mai des )nt%lnite sunt cra ul, carasul, somnul, ltica, -i-anul, #tiuca, caracuda, ro#ioara, o-lete, -a-u#ca, mreana.

1. Prezentarea

rinci alelor acti$itti economice si sociale din zon (acti$itti industriale,

relucrtoare, e!tracti$e, turistice, agricole etc.)

Activit/ile economice 0i mediul de afaceri a1 Agricultura 0i securitatea alimentelor Fconomia tradi"ional a Slatinei a fost re onderent -azat e agricultur ($iticultur, cre#terea $itelor, a icultur, escuit), comer" #i roduc"ie me#te#ugreasc. ;n ultimul deceniu, at%t su rafa"a agricol c%t #i cea ara-il s.au redus. +a #i forme de organizare a acti$it"ii )n agricultur, e raza munici iului Slatina la ni$elul anului 2002 erau )nregistrate 2 asocia"ii agricole cu ersonalitate Euridic #i 5 societ"i care reiau m%nt )n arend. Pe raza munici iului Slatina )#i desf#oar acti$itatea #i entrul de ;ncercare a Soiurilor ce a ar"ine de Sta"iunea F! erimental =rcineni #i 3erghelia Dre-eni.,otalul cifrei de afaceri aferent acti$it"ii desf#urate de firmele cu o-iect rinci al de acti$itate )n agricultur a fost )n anul 2002 de 12A.966.059 mii lei.

Pro-lemele s ecifice roductorilor agricoli din munici iul Slatina sunt8 1.di$izarea su rafe"elor agricole )n arcele de mici dimensiuni P 2.insuficien"a unei structuri care s asigure administrarea e! loatrii su rafe"elor agricole, res ecti$ s se ocu e de finan"area )nfiin"rii culturilor, de desfacere la re"uri a$antaEoase entru roductori a recoltelor o-"inuteP 5.li sa fondurilor financiare #i materiale necesare efecturii lucrrilor agricole. 9.tehnologie )n$echit #i structuri organizatorice Je erformante.

21 Industria +hiar dac acti$itatea economic a munici iului Slatina s.a di$ersificat )n ultimii 10 ani, cea mai im ortant ramur generatoare de $aloare adugat rm%ne industria, care la ni$elul anului 2002 a generat o cifr de afaceri de 16.701.967.22A mii lei. +elelalte sectoare au o e$olu"ie dinamic dar contri-uie )ntr.o msur mai mic la realizarea cifrei de afaceri locale. Fconomia local a munici iului Slatina se caracterizeaz rin dez$oltarea industriei metalurgice neferoase )n domeniul o-"inerii #i relucrrii aluminiului rimar, care rezint un oten"ial ridicat de e! ort (S.+. 0L(1 S.0., S.+. 0LP(1= S.0.). 2e altfel se oate estima c un rocent de este :0L din cifra de afaceri a acestor )ntre rinderi se realizeaz la e! ort. Sunt re rezentate )n economia local urmtoarele ramuri industriale8 1. Industria metalurgic neferoas ( roduc"ia #i relucrarea aluminiului dar #i relucrarea altor materiale neferoase) 2. Industria construc"iilor metalice, ma#ini, iese, su-ansam-luri, alte com onente 5. Industria materialelor de construc"ii8 roduse #i materiale de construc"ii 9. Industria te!til8 fa-ricarea articolelor de )m-rcminte #i accesorii <. Industria alimentar #i a -uturilor 8 relucrarea #i conser$area unei alete largi de roduse de origine animal #i $egetal, roduc"ia de -uturi alcoolice 6. Industria energetic :. Industria mo-ilei (care necesit in$esti"ii serioase entru trecerea la fa-ricarea de roduse din lemn mai sofisticate sau de mo-ilier) +alitatea aluminiului realizat la 0L(1 Slatina, este )n conformitate cu normele interna"ionale #i cu standardele London =etal F!change, ceea ce a asigurat firmei un -un renume e ia"a mondial, roduc"ia fiind destinat unor ie"e e!terne im ortante8 Crecia, Italia, ,urcia, Qran"a, 0ustria, Polonia, S ania, Delgia, Israel, Cermania #i Siria. 0L(1 asigur de asemenea necesarul de aluminiu alindustriei na"ionale, rinci alii clien"ii fiind8 0LP(1=, SI2F4, FL+0(1, 20+I0 PI,FN,I, I+=F D?+?(FN,I, IP(1FD DIS,(I@0, 20FR11 +(0I1*0. 0lturi de acestea )n Slatina )#i mai desf#oaracti$itatea o fa-ric de ca-luri care face arte din holding.ul PI(FLLI care realizeaz anual o cifr de afaceri din care a ro!imati$ 20L este realizat e ie"e e!terne.S.+. 0L,?( S.0. fiin"eaz )n munici iul Slatina din anul 1A:2 a$%nd o -un e! erien" #i calitate ridicat )n realizarea de

su-com onente de aluminiu #i istoane auto, 90L din roduc"ie fiind destinat e! ortului. S.+. 0(,(1= S.0., asigur necesarul de "e$i din o"el entru foraE, at%t entru necesarul intern c%t #i entru e! ort, realiz%nd o cifr de afaceri la finele anului 2001 de 5<1.07: mil. lei. S.+. FLF+,(1+0(D1J S.0. )nfiin"at in 1A6< care roduce #i comercializeaz 8 electrozi normali ?3P si 3P, electrozi clorosodici, antracit calcinat, ast sode-erg, lci grafitate #i electrografit raf, 6L din roduc"ia anual fiind destinat e! ortului. Peste 1< firme din industria te!til lucreaz )n regim de erfec"ionare acti$ lohn rintre care8 S.+. =0(LFJF +1= S.(.L., S.+. =IJ0,F4 S.(.L., S.+.?JI+1JQF4 F4I= S.(.L., S.+. C?(0S,F4 S.(.L,S.+. 2TS ,F4,ILF S.(.L., S.+. 0C(1+1=F(@ S.(.L., e! ortul de roduse de confec"ii te!tile realizat, fiind )n rocent de este A0L din totalul cifrei de afaceri )nregistrat. +ifrele referitoare la e! ort, amintite mai sus au fost realizate la finele anului 2001. Peste 60 de firme rintre care #i cele de mai sus, )#i desf#oar acti$itatea de im ort #i e! ort rin *ama Slatina care faciliteaz schim-urile comerciale .La sf%r#itul anului 2002, au fost controlate este 15.000 de miEloace de trans ort auto #i fero$iare. ;n ceea ce ri$e#te industria alimentar, remarcate se fac firmele ce au ca o-iect de acti$itate roducerea #i comercializarea de roduse s ecifice, care ot fi gru ate du cum urmeaz 8 1. Produse s ecifice de anifica"ie . S.+. 0L?,0 S.0., S.+. 0LI=FJ,0(0 S.0., S.+. P0J2IP1.S.(.L, S.+. =0CI+ 0LP(12 S.(.L8 2. Produse de mezelrie BS.+. SP0(. S.(.L., S.+. +1=.I2F0L S.(.L., S.+. +1= =0(+1SS.(.L.P S.+. *UL+F0 =.C. S.(.L, S.+.S0L1S.S.0. 5. Produse lactate B S.+. 1L,IJ0 S.0. c1 Construc/iile Pe teritoriul munici iului Slatina sunt numeroase -aze de construc"ii ci$ile #i industriale8 1. S.+. DVL@1I P(I=0+1JS S.(.L. 2. S.+. (1L=IS S.(.L. 5. S.+. S+02, S.0. 9. S.+. SF(FJ0. S.0. <. S.+. 1L, 2(?= S.0. 6. S.+. 1L,+1JS.S.0., care la sf%r#itul anului 2002 au realizat o cifr de afaceri de este 90 mld. Lei Lucrrile de construc"ii au fost realizate de sectorul ri$at, acti$itatea de construc"ii afl%ndu.se )n continu dez$oltare #i di$ersificare )n construc"ii ci$ile #i edilitare. 0stfel, e raza munici iului au a rut construc"ii im untoare ca8 Prefectura >ud. 1lt, *ama Slatina, Palatul de >usti"ie 1lt. ;nce %nd cu anul 2000, Primria =unici iului Slatina, a )nce ut e!ecutarea lucrrilor la o-iecti$ul WamenaEare locuin"e socialeX, astfel )nc%t )n anul 2002 au fost rece "ionate <0 de garsoniere confort I , urm%nd ca e arcursul acestui an s se mai rece "ioneze )nc 5< locuin"e. d1 Transporturile

,rans orturile re rezint un element deose-it de im ortant )n rocesul dez$oltrii economiei locale, datorit fa tului c s riEin desf#urarea acti$it"ii de )ntre rinderile din sectorul rimar #i secundar. +ifra de afaceri aferent acestui sector a fost la ni$elul anului 2002 de A6.7<2.<96 mii lei ceea ce re rezint 29L din totalul cifrei de afaceri aferente ser$iciilor. La ni$elul munici iului Slatina, acti$itatea de trans orturi se realizeaz rutier #i fero$iar, ozi"ia geografic e care acesta o are B situat e malul 1ltului . nefiind $alorificat )n rezent rin e!isten"a unui sistem de trans ort e r%ul 1lt, "in%nd cont c ora#ul se afl )n a ro ierea sectorului na$iga-il al 2unrii. ,rans ortul rutier din munici iul Slatina $izeaz at%t traficul de cltori c%t #i trans ortul de marf. ,rans ortul )n comun din ora# este asigurat de un numr de 12 o eratori de ta!imetrie care dis un de 550 ma#ini #i care asigur ser$icii de calitate, a$%nd rogram de lucru de 29 h. Pentru a asigura condi"iile o time desf#urrii acestei acti$it"i, administra"ia local a us la dis ozi"ie s a"iile necesare entru sta"iile de ta!i, a cror distri-u"ie este uniform e teritoriul munici iului. ,rans ortul de marf este realizat de un numr de 2< de firme care realizeaz <6L din cifra de afaceri a sectorului trans orturilor. ;n aceast situa"ie au fost cu rinse numai acele firme care au dre t o-iect de acti$itate e!clusi$ trans ortul, nu #i cele care osed miEloace de trans ort #i desf#oar astfel de acti$it"i )n interes ro riu. 2eoarece traficul fero$iar de cltori s.a redus, a a rut necesitatea introducerii unor noi miEloace de trans ort rutier, care s deser$easc artici an"ii la traficul de tranzit. 0stfel, )n Slatina e!ist un numr de : firme de trans ort ce )#i mai desf#oar acti$itatea asigur%nd legtura cu restul Eude"ului )n $ederea relurii for"ei de munc care lucreaz )n Slatina #i a ele$ilor #i studen"ilor care studiaz )n munici iu. =unici iul Slatina este de asemenea unct im ortant e lista de o riri a marilor o eratori regionali8 S.+. I1JFS+? S.(.L., S.+. 20+1S S.(.L #i S.+. +TI IJ,F(J0@I1J0L S.(.L. ,rans ortul fero$iar. (e"eaua fero$iar a Slatinei momentan nu este electrificat, dar asigur trans ortul de cltori e ruta Ducure#ti B +raio$a #i Ducure#ti B ,imi#oara. ,rans ortul fero$iar de mrfuri este deose-it de im ortant entru latforma industrial a munici iului Slatina, asigur%nd alumina de la 1radea #i ,ulcea. e1 Turism 0i agrement 2atorit deschiderii din ultimii ani, )n ceea ce ri$e#te schim-urile interna"ionale )n lumea industriei #i comer"ului, firme #i )ntre rinderi strine #i.au deschis )n Slatina re rezentan"e #i filiale, ceea ce im lic rezen"a oamenilor de afaceri strini #i rom%ni )n Slatina, duc%nd la cre#terea gradului de ocu are a s a"iilor de cazare #i ser$icii )n domeniul turistic. Daza hotelier a munici iului Slatina este re rezentat de < hoteluri de categoria YY, unul nou care este )n construc"ie #i un motel, a$%nd )n total o ca acitate de cazare de 579 locuri #i care genereaz o cifr de afaceri de 1:.725.1<: mii lei la ni$elul anului 2002, ceea ce re rezint 0,07L din cifra de afaceri total a munici iului. ;n munici iu )#i desf#oar acti$itatea < agen"ii cu licen" categoria 0 . institu"ii s ecializate )n turism intern #i interna"ional care ofer urmtoarele categorii de ser$icii e lan intern #i interna"ional8 1. administreaz #i romo$eaz turismul #colar P

2. administreaz -ilete de odihn #i tratament entru sindicali#tii de e raza munici iului Slatina, )n sta"iuni -alneare #i climaterice din toat "araP 5. intermedieri de $ize consulare. 9. ser$icii de turism entru oamenii de afaceri din munici iul Slatina. ;n munici iul Slatina, )#i desf#oar acti$itatea 0socia"ia >ude"eana a *%ntorilor #i Pescarilor S orti$i care are ca o-iect de acti$itate asigurarea condi"iilor #i furnizarea de ser$icii )n domeniul $%ntorii #i escuitului s orti$ entru turi#ti rom%ni #i strini, aEung%nd anual la 900.9<0 turi#ti strini )n rinci al din Italia, Delgia, 1landa, 0ustria, S ania. 0ceast acti$itate asigur clien"i unit"ilor hoteliere #i ser$icii )n domeniul turistic #i de agrement. f1 Comer/ul 2inamica acti$it"ilor de comer" a cunoscut o e$olu"ie ascendent rin mutrile de e ia"a for"ei de munc din sfera acti$it"ilor de roduc"ie )n sfera comer"ului ( re onderent ) #i a restrilor de ser$icii ;n ultimii zece ani, la ni$elul munici iului Slatina, au a rut #i s.au dez$oltat un numr mare de agen"i economici care au dre t o-iect rinci al de acti$itate realizarea de o era"iuni cu caracter comercial, care desf#oar acti$it"i de comer" at%t cu ridicata c%t #i cu am%nuntul. *aloarea cifrei de afaceri a sectorului comercial )n munici iul Slatina este de 5.570.202.297 mii lei la ni$elul anului 2002, iar onderea acti$it"ilor e!clusi$ comerciale la realizarea cifrei de afaceri locale a fost )n anul 2002 de 1<,<L. g1 "erviciile Sectorul ser$iciilor s.a dez$oltat #i s.a di$ersificat )n ultimii 10 ani )n munici iul Slatina, dar contri-u"ia lui la realizarea cifrei de afaceri locale este u"in im ortant. Princi alele categorii de ser$icii care sunt dis oni-ile la ni$elul munici iului sunt urmtoarele8 1. ser$icii financiar.-ancare #i de asigurri 2. trans orturi terestre de cltori locale #i regionale, ta!imetrie, terestre de mrfuri, #i acti$it"i ane!e 5. ser$icii de utilit"i u-lice8 a , canalizare, gaze, electricitate,salu-ritate 9. comunica"ii #i radiocomunica"ii <. ser$icii de relucrare a datelor, roducere #i furnizare de soft #i consulta"ii ri$ind echi amentele de -irotic 6. ser$icii medicale B ca-inete ce ofer ser$icii medicale, consulta"ie #i medicamenta"ie entru orice ti de afec"iuni, ca-inete stomatologice dotate cerin"elor actuale :. ser$icii de consultant economic B societ"i de consultan" financiar, de e! ertiz conta-il ;n munici iul Slatina, e! er"ii conta-ili #i conta-ilii autoriza"i sunt reuni"i )n cadrul filialei +F++0( a$%nd 506 mem-rii. ;n anul 2002, +F++0( a organizat 2 e!amene8 unul de acces la rofesia de conta-il autorizat #i e! ert conta-il #i altul de a titudini #i definiti$are a calit"ii de conta-il autorizat #i e! ert conta-il. .ser$icii Euridice rin ca-inete de a$ocatur, -irouri de notari u-lici cu func"ionarea e l%ng ele a ser$iciilor cadastrale

.ser$icii de roiectare, ur-anism, inginerie #i alte ser$icii tehnice oferite de ersoane autorizate .ser$icii de selectare #i lasare a for"ei de munc .ser$icii de secretariat, dactilografiere, multi licare #i traduceri .ser$icii de educa"ie .acti$it"i de )ntre"inere cor oral, coafur, alte acti$it"i de )nfrumuse"are .acti$it"i de re ara"ii8 automo-ile, articole electrice #i de uz gos odresc, ceasuri, -iEuterii, alte articole ersonale #i gos odre#ti .ser$icii de leasing B o era"ional de ma#ini #i cldiri .ser$icii )n domeniul instala"iilor sanitare #i de termoficare .altele Sectorul financiarB-ancar este re rezentat rin marile unit"i -ancare care au deschis sucursale. ;n munici iul Slatina8 D.+.(., D0J+ P1S, S.0., D.(.2. B S.C.C., (0IQQFISFJ D0JZ #i care e l%ng o era"iunile s ecifice sectorului -ancar tradi"ional, #iau di$ersificat acti$itatea oferind agen"ilor economici #i o ula"iei o alet -ogat de ser$icii #i instrumente -ancare. Sectorul asigurrilor este -ine re rezentat e lan local rin unit"i ca8 0SI(1=, 1=JI0SIC, 0SI,B 0LI0J+F, 0S,(0, 0(20Q, ?JI,0 #i 0.C.I., care ofer o gam larg de roduse de asigurarereasigurare )m otri$a riscului, at%t entru ersoanele fizice c%t #i entru cele Euridice. Ser$iciile u-lice. ;n munici iul Slatina sunt asigurate toate categoriile de ser$icii u-lice necesare )n $ederea asigurrii unui standard de $ia" ci$ilizat entru locuitori. ;n acest sens, acti$itatea +onsiliului Local este orientat )n direc"ia )m-unt"irii calit"ii ser$iciilor oferite, care s rs und c%t mai -ine ne$oilor cet"enilor. 1 arte din ser$iciile u-lice au fost concesionate ctre o eratori inde enden"i, care asigur aceste ser$icii e -aza contractual8 .S+ 0+F,I S0 ( societate de stat cu ac"ionar unic +onsiliul Local Slatina) B asigur ser$icii de gos odrire comunal 8 li$rare a ota-il, canalizare, montare a ometre, re ara"ii instala"ii interioare .S+ S0L?D(IS S0( societate cu ca ital ri$at ) B asigur ser$icii de colectare, trans ort #i de ozitare a de#eurilor ur-ane .S+ L1+,(0JS S0 (societate cu ca ital integral de stat a$%nd ac"ionar unic +onsiliul Local Slatina) B asigur trans ortul u-lic ur-an 1 categorie a arte de ser$icii u-lice locale arondate +onsiliului Local Slatina $in s rezol$e #i solu"ioneze o serie de ro-leme legate de 8 .dez$oltarea ordonat a comer"ului #idesf#urarea acti$it"ii comerciale rin eli-erarea de acorduri #i autoriza"ii de func"ionare, )ncheierea de contracte cu agen"ii economici ce ocu domeniul u-lic .administrarea atrimoniului munici iului .e$iden"a s a"iilor din fondul locati$ cu destina"ie de locuin"e #i administrarea locuin"elor sociale .administrarea #i )ntre"inerea cimitirului uman #i al eroilor .administrarea ie"elor #i t%rgurilor din munici iul Slatina .asigurarea rotec"iei sociale. Ser$icii oferite )n s riEinul dez$oltrii acti$it"ii economice locale

Camera de Comer/# Industrie 0i Agricultur &lt , ocu un loc a arte )n dez$oltarea economic local, re rezent%nd direct interesele tuturor societ"ilor care se afl )n circumscri "ia ei, ac"iunea ei ut%nd lua forme $ariate8 .organizarea de misiuni economice ( < in 2002), cu "ri ca8 1landa, Qran"a, Cermania, Polonia #i Italia .organizarea de t%rguri interna"ionale e domenii ca8 agricultur, utilaEe #i echi amente agricole, de materiale de construc"ii #i decora"iuni interioare, de mo-il, echi amente sanitare #i de )nclzire) .organizarea de arteneriate cu firme din Italia, Cermania, Polonia #i 1landa e di$erse acti$it"i din industrie #i comer" .organizarea de cursuri de ini"iere #i consultan", reu#ind s contri-uie acti$ la formarea rofesional la toate ni$elurile. 31 ,inamica I%*%*% urilor I==.urile re rezint esen"a $iitorului economiei rom%ne#ti, cu un rol determinant )n strategia de integrare )n ?niunea Furo ean. ;n toate "rile, dez$oltarea I==.urilor re rezint o ro-lem de maEor im ortan" )ntruc%t starea economic a unei "ri este )n str%ns de enden" de succesul afacerilor )ntre rinderilor mici #i miElocii B cei care dau o mare arte din rodusul intern -rut #i ofer de lucru unei ar"i a recia-ile din o ula"ia "rii. +onform datelor furnizate de 2irec"ia Ceneral a Qinan"elor Pu-lice #i +ontrol Qinanciar de Stat, la data de 51.12.2002, )n munici iul Slatina dintr.un numr de 29<< de societ"i care #i.au de us -ilan"ul, un numr de 2996 de societ"i, )nde lineau criteriile im use de Legea 155K1AAA entru a fi )ncadrate ca ;ntre rinderi =ici #i =iElocii, res ecti$ A7L. Po ula"ia ocu at )n cadrul acestor I==.uri este de a ro!imati$ 11.:57 de salaria"i, re rezent%nd <5L din o ula"ia ocu at )n societ"ile comerciale ale munici iului (nu au fost incluse ersoanele angaEate )n sectorul administrati$, ersoanele inde endente, 0Q.uri, etc.

2. Identificarea, localizarea si caracterizarea formelor de degradare a solurilor (eroziune de su rafat, de ad%ncime sau eolian, e!ces de umiditate, alunecri de teren) siKsau a altor factori limitati$i (secet) care se manifest )n zon

A% Categoria pro2lemelor legate de sol Impactul ,imensiunea "ursa4Cauza asupra impactului mediului "ntate Calitatea vie/ii *ediu . a ari"ia agen"ilor 1<.000 1. ine!isten"a atogeniP haP u"urilor seci entru de ozitarea. scoaterea :000 animalelor moartetem orar din locuitori #i a altor de#euri circuitul agricolP

Tipul de impact

. 2egradarea Doli infec"ioase .afectarea calit"ii soluluiP ( rin afectarea aerului ( rin mirosuri %nzei freatice #i ne lcute), a ei #i . =irosuri calit"ii aerului) solului. ne lcuteP . degradarea calit"ii . acidifierea soluluiP solului #i scderea -oli . dereglarea roduc"iei digesti$eP regimului nutriti$ al agricoleP into!ica"iiP lantelorP alergii . . reducerea de recierea rocentului de humus calitati$ a din solP roduc"iei agricole . colmatarea cursurilor de a P . erodarea solului #i din . reducereascoaterea su rafe"ei circuitul agricolP agricole . reducerea rocentului de humus din solP

. im actul negati$ al 2. folosireacom onentelor . a ro!. 100.000 aleha ( e 200.000 necores unztoare chimice a )ngr#mintelorres ecti$elor ha teren agricol chimice #i a altorsu-stan"e sunt utilizate (azotati, nitriti,)ngr#mintele #i su-stan"e (su-stan"e fito.fosfati) alte su-stan"e sanitare) fitosanitare)

5. racticarea agriculturii . degradarea nera"ionale esolului rin. 1<.000 ha anumite su rafeteeroziune de teren

. diminuarea roduc"iei agricole (cantitati$ #i calitati$)P . cre#terea. reducerea 9. des duririle #i .fenomenul de90.000 B <0.000frec$en"ei -olilorsurselor de agricultura de#ertificare ha res iratorii #ia a ota-ila nera"ional din zona cardiace res ecti$aP . reducerea su rafe"ei construi-ile

reducerea su rafe"ei )m duriteP de recierea #iKsau modificarea morfologiei solului scderea reci ita"iilor P cre#terea com onen"ei solide din a ele de su rafa"P reducerea faunei #i floreiP de recierea calit"ii aeruluiP

. acti$itatea de e!trac"ie #i. im actul trans ort a ro$ocat de etrolului (scurgerie!trac"ia #i accidentale #iKsau relucrarea e! loatarea hidrocar-urilor nera"ional

unctele de e!trac"ie

. scoaterea terenului afectat din circuitul agricolP . -oli ale . diminuarea a aratului digesti$P roduc"iei agricoleP into!ica"ii . afectarea surselor de a ota-il

re"eaua de distri-u"i e #i trans ort

influen"a negati$ asu ra solului #i a eiP

FEN&*ENE CE AFECTEA(A CA'ITATEA "&'U'UI

La ni$elul Eude"ului 1lt a ro!imati$ 102991,57 ha teren agricol este afectat negati$ )ntr. o msur mai mare sau mai mic de degradare a solului8 eroziune, srturare, alunecri de teren, e!ces de umiditate. 1 su rafa" )nsemnat este ocu at )n cadrul Eude"ului de soluri podzolice c%t #i alte soluri acide. (emedierea deficien"elor acestor soluri se face rin a licarea amendamentelor calcaroase, af%nri ad%nci, fertilizri organice, asolamente s ecifice. Alunecri de teren 0lunecrile de teren sunt fenomene naturale maEore care, de regul, se roduc e $ersan"ii dealurilor, rin de lasarea rocilor de.a lungul antei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale( loi toren"iale, mi#cri tectonice, r-u#iri grote sau eroziuni uternice ale solului, distrugerea lanta"iilor etc). 0stfel de fenomene includ cderea ietrelor si a$alan#e. 0lunecrile de teren cauzeaz agu-e imense entru cile de trans ort, ro riet"i agricole si locuin"e. Fle se ot declan#a #i urmare altor hazarde recum cutremurele, loile toren"iale. =asurile lanificate entru re$enire, rotec"ie si inter$en"ie in cazul alunecrilor de teren sunt similare cu cele a licate in caz de cutremur. 1 articularitate o constituie fa tul ca e$enimentul, cu rare e!ce "ii, nu se desf#oar chiar rin sur rindere. 0lunecrile de teren se ot desfasura cu $iteze de 1,< B 5 mKs, iar in unele situa"ii si este 5 mKs, oferind osi-ilitatea entru realizarea unor masuri in astfel de situa"ii. In aceste condi"ii, un rol im ortant re$ine ac"iunilor de o-ser$are a condi"iilor de fa$orizare a alunecrilor de teren si alarmrii (a$ertizrii) o ula"iei in tim util realizrii rotec"iei. 2atorit iz$oarelor de coast ce aseaz rintre straturile de argil rofunde, au fost inregistrate alunecari de teren )n zona =%nstirii Strehare"i. Pe o lungime de 17< m au fost e!ecutate lucrri de consolidare a terenului rin iloni de -eton armat de mare ad%ncime #i reluarea rin drenuri a iz$oarelor. P%n )n rezent, nu au mai fost semnalate miscri ale masei de m%nt )n aceast zon. Structura geologic a $ersantului de Jord a durii Strehareti, coro-orat cu osi-ilitatea a aritiei de noi iz$oare, oate s roduc de lasri de mase de m%nt la Fst sau la *est de zona consolidat. 0ceste e$entuale alunecri ar utea roduce agu-e materiale constructiilor aflate la -aza $ersantului, ce a ar"in .+.*inalcool S.0. si +olegiul Jational +arol I. stfel de fenomene dar la scar redus, au mai fost semnalate )n str. ealul *iilor, str. 0-atorului #i dealul +lococio$. 0u fost afectate artial ane!e os odre#ti, s.au rodus fisuri in ere"ii unor locuin"e, au fost usor a$ariate zone etonate din cur"ile interioare. atorit %nzelor de a freatic aflate la diferite ad%ncimi, )n aceste one e!ist osi-ilitatea roducerii de noi alunecri de teren locale. n rezent aceste zone de risc sunt luate )n e$iden" #i ermanet monitorizate, iar o ula"ia a$ertizat #i instruit ri$ind modul de co ortament #iac"iune )ntr.o situa"ie de urgent.;n cazul e$acurilor, ta-ra de sinistra"i este organizat la unul din cminele #colare .Succint, analiza riscurilor naturale cu rinde referiri cu ri$ire la8 a) fenomene meteorologice ericuloase . se analizeaz zonele unde s.au rodus stfel de fenomene, recum #i osi-ilitatea a ari"iei acestora )n noi locuriP a1) inunda"ii . se analizeaz dac inunda"iile sunt re$izi-ile #i cu c%t tim )nainte, fectele dinamice #i dac necesit e$acuarea ersoanelor, necesitatea instalrii $entualelor ta-ere entru sinistra"i, starea tehnic #i de )ntre"inere a lucrrilor idrotehnice, zonele lanificate

a fi inundate controlat etc., se in$entariaz onstruc"iile realizate )n zone inunda-ile, e!isten"a unor msuri de rotec"ie u limentare #i se analizeaz osi-ilitatea strmutrii construc"iilor res ecti$e )n zone rite de inunda"iiP a2) furtuni, tornade, secet, )nghe" etc. . se analizeaz #i dac fenomenele es ecti$e sunt re$izi-ile, cu c%t tim )nainte, localit"ileKterenurileKo-iecti$ele are ot fi afectate #i dac este necesar e$acuarea ersoanelorP -) incendii de dure . se analizeaz osi-ilitatea roducerii incendiilor de aceast tur, erioadele #i frec$en"a acestora, su rafe"ele )m durite care ot fi afectateP c) fenomene distructi$e de origine geologic8 d1) cutremure . se au )n $edere8 macro. #i microzonarea seismic a teritoriului a"ional, caracteristicile fondului construit, datele statistice ri$ind $ictimele #i aunele ro$ocate de seismele roduse )n anii anteriori, zonele construite osi-il a i afectate de un cutremur maEorP d2) alunecri de teren . se analizeaz locurile cunoscute )n care se roduc astfel de enomene, recum #i osi-ilele noi locuri de a ari"ie a acestora, su rafe"ele de teren #i construc"iile care ot fi afectate, necesitatea e$acurii ersoanelor #i a instalrii e$entualelor ta-ere entru sinistra"i. Su rafe"ele afectate de alunecri de teren, )n cea mai mare arte sta-ilizate, se )nt%lnesc )n J dar #i )n artea de * a Eude"ului )n zona localit"ilor 2o-run, #i *oineasa. +a msuri s eciale de com-atere a acestui fenomen deose-it de duntor men"ionm8 lucrri s eciale de amenaEare a $ersan"ilor, )m duriri cu rol de rotec"ie, ca tarea iz$oarelor de coast. Su rafe"ele de teren afectate de eroziunea de suprafa/ ocu a roa e 6771 ha iar cele afectate de eroziunea de adincime ocu o su rafa" de 6000 ha. 0ceste terenuri se afl situate )n zona nisi urilor mo-ile Ianca, Potelu, Ntefan cel =are. ,erenurile afectate de eroziunea de suprafa/ provocat de ap se gsesc rs %ndite )n artea nordic a Eude"ului 1lt, )n s ecial e $ersan"ii care mrginesc $ile rinci alelor cursuri de a . Su rafe"ele afectate de e5ces de umiditate sunt rs %ndite s oradic e a ro!imati$ tot cu rinsul Eude"ului )nsum%nd cca. 5525 ha. +om-aterea e!cesului de umiditate stagnant se oate realiza rin8 amenaEarea de #an"uri #i rigole de scurgere a a ei )n e!ces, drenaE c%rti", modelarea terenului )n -enzi cu coame (artur )n s inri), af%nare ad%nc. ;n eta a actual se oate s une c oluarea solurilor include nu numai totalitatea fenomenelor #i roceselor determinate de trunderea din afar a unor su-stan"e sau elemente noci$e, ci #i toate dereglrile ce )nter$in )n echili-rul com le!, de natur fizic, chimic #i -iologic realizat #i aEuns la un anumit grad )ntr.o erioad )ndelungat de tim .

PRINCIPA'E'E RE"TRIC6II A'E CA'IT)6II "&'URI'&R

Nr% crt% Natura factorului restrictiv

"uprafa/ afectat 73a1 162 000 11600 5500 1000 5:00 1<<00 6000 A600 5A<00

1 2 5 9 < 6 : 7 A

0ciditate moderat #i uternic ,e!tura grosier (nisi oas) ,e!tura fin (argiloas) Salinizare F!ces de umiditate Froziune )n su rafa" Froziune )n ad%ncime Panta terenului +on"inutul humusului su- 2.0L

5. Im actul factorilor limitati$i siKsau a fenomenelor de degradare a solurilor asu ra acti$ittilor economice si sociale din zona studiat. Impactul activit/ilor din sectorul agricol asupra mediului 2e#i agricultura, rin natura sa -iologic, ar fi tre-uit s contri-uie la rotec"ia #i )m-unt"irea calit"ii mediului )nconEurtor, totu#i, racticarea unor sisteme de agricultur nera"ionale au condus la deteriorarea mediului )nconEurtor, agricultura de$enind astfel un factor de oluare al mediului din care face arte. 1dat cu intensificarea agriculturii a a rut un conflict )ntre o-iecti$ele acestei ramuri #i cele care "in de mediul )nconEurtor. 0ceast situa"ie se datoreaz e de o arte fa tului c nu au fost recunoscute legturile de interde enden" care unesc agricultura #i mediul )nconEurtor, iar e de alt arte de msurile necores unztoare care au fost luate. Li sa de re$edere asu ra a ari"iei conflictului dintre agricultur #i mediul )nconEurtor a a$ut ca efect oluarea solului, res ecti$ diminuarea fertilit"ii acestuia, reducerea randamentelor #i degradarea mediului )nconEurtor. ;n rezent agricultura oate fi considerat o surs oten"ial de im urificare a mediului #i de degradare a acestuia, )n cazul folosirii unor tehnologii neadec$ate. 2e asemenea, considerate ca arte integrant a

agriculturii, #i industriile de relucrare a roduselor agricole sunt res onsa-ile de im urificarea mediului ()n s ecial a a elor). 2e multe ori, dez$oltarea agriculturii e noi terenuri aduce schim-ri eisagistice, )n sens negati$, din unct de $edere al esteticii #i al s a"iului recreati$ ?tilizarea nera"ional #i necontrolat a )ngr#mintelor chimice determin acidifierea solurilor, oluarea %nzei freatice #i a a elor de su rafa", oluare istoric cu efecte #i )n rezent. Jeres ectare cu stricte"e a agrotehnicii antierozionale determin degradarea accelerat a calit"ii solului, iar nee!ecutarea lucrrilor agrotehnice la tim o tim determin distrugerea structurii solurilor.

Impactul activit/ii industriale 8 Im actul asu ra snt"ii umane8 2atorit no!elor ro$enite de la acti$it"ile industriale (industrie, agricultur, instala"ii mari de ardere, etc.) ot a rea numeroase afec"iuni s ecifice ti ului de oluant la care sunt e! use organismele umane. +ele mai frec$ente sunt afec"iunile res iratorii, dar #i afec"iuni mai gra$e ro$ocate de e! unerea la oluan"i to!ici sau ericulo#i. F! unerea de lung durat sau ermanent la oluan"i atmosferici genereaz sensi-ilizarea uternic a organismelor, facilit%nd instalarea unor afec"iuni care nu sunt legate direct de efectele induse de oluare. Im actul asu ra mediului8 Prin scderea calit"ii mediului )nconEurtor sunt afectate toate formele de $iat (cu influente negati$e asu ra roduc"iei agricole, omicole, legumicole #i $iticole, dar si cu efecte asu ra ha-itatelor, migrrii sau dis ari"iei s eciilor, diminurii o ula"iilor). 2e asemenea, toate no!ele emise )#i aduc contri-u"ia la )ntre"inerea unor fenomene glo-ale ca8 distrugerea stratului de ozon stratosferic, efectul de ser, loile (de unerile) acide. Im actul asu ra calit"ii $ie"ii este im ortant datorit crerii unei stri de disconfort generale rin afectarea tuturor factorilor de mediu, rin afectarea $alorilor estetice ale mediului natural #i construit, rin cre#terea costurilor entru )ngriEiri medicale. +onsidera"iile luate )n calcul, )n general sau )n situa"ii s ecifice la determinarea celor mai -une tehnici dis oni-ile, "in%ndu.se seama de costurile #i -eneficiile fiecrei msuri #i rinci iile recau"iei #i re$enirii, sunt urmtoarele8 1. utilizarea unei tehnologii care roduce mai u"ine de#euriP 2. utilizarea su-stan"elor mai u"in ericuloaseP 5. romo$area $alorificrii #i reciclrii su-stan"elor generate #i utilizate )n roces, recum #i a de#eurilor, acolo unde este cazulP 9. rocese, instala"ii #i metode com ara-ile de e! loatare care au fost testate cu succes la scar industrialP <. tehnologii a$ansate #i schim-uri de informa"ie #i cunoa#tere #tiin"ificP 6. natura, efectele #i $olumul emisiilor a$ute )n $edereP :. date confirmate #i autorizate entru instala"iile noi sau e!istenteP

7. erioada necesar entru introducerea celor mai -une tehnici dis oni-ileP A. consumul #i natura materiilor rime (inclusi$ a a) utilizate )n roces #i eficien"a energetic a acestoraP 10. necesitatea re$enirii sau reducerii la minimum a unui im act glo-al al emisiilor asu ra mediului #i riscurile im licate de acestaP 11. necesitatea re$enirii accidentelor #i minimizarea consecin"elor acestora entru mediuP 12. informa"ia u-licat de +omisia ?niunii Furo ene sau de organiza"iile interna"ionale.

9. =etode si msuri de com-atere a efectelor secetei siKsau a altor forme de degradare a solurilor.

Calitatea solului 2atorit com le!it"ii acti$it"ilor economice ce se desf#oar la ni$elul zonei Slatina sunt e$acuate e sol su-stan"e a recia-ile, ca mrime #i di$ersitate. Pe rimul loc se situeaz zgura de la cu toarele de aluminiu, ul-erea fin, materialele rezultate de la re ara"iile ca itale cu rinz%nd de#euri de crmid de diferite ti uri, -etoane, mortare, fragmente de dale catodice recum #i materiale $alorifica-ile, anozi de cr-une uza"i, #lam de criolit. 2e#eurile menaEere de use e sol sunt )n continu cre#tere, iar cele rezultate din acti$itatea industrial, restr%ns ca $olum (chimico. alimentar) au sczut. Ffectele olurii rin de uneri de su-stan"e e sol conduc la scoaterea tem orar sau definiti$ din circuitul roducti$ a unor su rafe"e de teren. Poluarea organic se datoreaz reziduurilor menaEere #i zootehnice, dar #i celor ro$enite din industria agrozootehnic. Poluarea industrial a solului conduce la trunderea )n sol a su-stan"elor to!ice (metale grele8 mercur, lum-, cu ru, zinc, aluminiu, recum #i fluor) #i creeaz remiza trecerii acestora )n a ele su-terane sau de su rafa", )n culturile $egetale, cu influen" asu ra snt"ii o ula"iei.Poluarea radioacti$ este su- limitele standardelor )n $igoare, totu#i au fost u#i )n e$iden" radionuclizi de origine artificial, +esiul 15: B )ns su- limita de aten"ie a a aratului. Poluarea cu com u#i chimici utiliza"i )n agricultur datorit utilizrii unei game di$erse de )ngr#minte, -iostimulatori, antiduntori. ?ltimii ani s.au caracterizat rintr.un deficit hidric accentuat, determinat at%t de insuficien"a reci ita"iilor c%t #i de desf#urarea defectuoas a iriga"iilor, ceea ce a dus la restr%ngerea arealului su rafe"elor cu e!ces de umiditate.

"eceta ?n hazard natural oate fi cauzat si de li sa unui element natural, cum ar fi loaia in cazul secetei. Seceta re rezint o erioada e!tinsa de reci ita"ii su- ni$elul normal si golirea de ozitelor de a a din sol. =ai sim lu, aceasta se )nt%m la c%nd mai multa a a este luata dintr.un rezer$or dec%t cea adugata. 0cesta este de o-icei rezultatul unei com-ina"ii de ersistenta a resiunii mari intr.o regiune, care roduce cer senin cu reci ita"ii u"ine sau nee!istente si folosirea e!cesi$a a a ei entru acti$it"ile umane. (ezultatele secetei ot fi mic#orarea roduc"iilor agricole , mic#orarea calit"ii si e!istentei a ei de -ut si mic#orarea rezer$elor de hrana. 0stfel, c%nd o ula"ia e in continua cre#tere si cererea de a a si hrana e si ea mare, im lica"iile secetei de$in din ce in ce mai serioase. 2e asemenea, $egeta"ia moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenin"%nd locuin"e, lanuri de culturi agricole si $ie"i. Pe tim ul erioadelor de secet se im une un regim economicos entru consumul de a , su ra$egherea atent a locurilor cu risc de incendiu, de istarea de noi surse de a entru ne$oile imediate. I(IC0@II ;n Eude"ul 1lt rin "%N%I%F% "%A% "ucursala &lt, e!ist )n administrare su rafa"a de :<2A6 ha amenaEat cu lucrri de desecare din care e su rafa"a de 19.99< ha eliminarea e5cesului de umiditate se asigur rin om are. 0ceasta su rafa" se afl )n incinta )ndiguit 2-uleni.Potelu.+ora-ia. ;n aceast zon func"ionarea sta"iilor de om are #i )ntre"inerea canalelor rinci ale colectoare sunt asigurate )n mod continuu. "%N%I%F% "%A% are )n administrare 170.19< ha amenaEate cu lucrri de iriga"ii, din care re us )n func"iune %n la 1<.02.2002, 72.061 ha, rezentate sintetic )n ta-elul de mai Eos8

Nr% crt% ,enumirea amena$rii 1 2 5 9 ,erasa +aracal ,erasa +ora-ia Sado$a +ora-ia 2-uleni.Potelu.+ora-ia

"uprafa/a amena$at 73a1 5<56< 5512A 1A0AA 10A26

"uprafa/a pus 9n func/iune 73a1 262A: 1<6:6 1170A :2<A

< 6 : 7 A

Duc#ani.+ioroiu I ote#ti Qrunzaru.Doianu Stoene#ti.*i#ina 2rgne#ti.1lt

2::1: 15:05 71<: 2<719 6255 !:;!<=

1972: :60 0 <955 0 :>;?!

Total $ude/

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate