1.1. GENERALITATI 1.1.1.

Definitii Cadastrul general - este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica si juridica prin care se realizeaza identificarea, nregistrarea, descrierea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor imobilelor de pe ntreg teritoriul tari indiferent de destinatia lor si de proprietar. Caracteristicile cadastrului - caracteristicile unui sistem de evidenta cadastrala deriva din importanta pe care i-o acorda societatea. Un cadastru modern are caracter: obiectiv pentru ca exprima ntotdeauna realitatea din teren, care este independenta de vointa omului sau de natura societatii; unitar pentru ca se executa dupa norme si instructiunii unice; istoric pentru ca tine seama de legile sociale, mai ales prin caracterul proprietatii, care diferentiaza o societate de alta; dinamic pentru transformare, ca reflecta realitatea naturala in continua

ceea ce impune necesitatea unei ntretineri permanente; general pentru ca satisface cerintele de baza pentru toate sectoarele

economiei nationale; obligatoriu se executa pe tot cuprinsul tarii si pentru toate institutiile care folosesc bunurile imobile.

Scopul cadastrului - cadastrul are drept scop punerea la dispozitia celor interesati in orice moment date reale si complete pentru: - desfasurarea activitatii din economie; - sistemul de impozitare;

- ntocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului - coordonarea si organizarea productiei agricole; - amenajarea si regularizarea cursurilor de apa; - pentru ntretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc; - asigurarea ordinii si sigurantei juridice deoarece: se identifica proprietarul; se circumscrie marimea suprafetei, categoria de folosinta; se nregistreaza bunurile imobile ale proprietati sau delimitarile; asigura solutionarea litigiilor dintre proprietari. Rolul cadastrului: -trebuie sa furnizeze date reale cu privire la determinarea ntinderi, configuratiei si pozitiei corpurilor de proprietate, a destinatiei si a categoriilor de folosinta; - identificarea proprietati si nscrierea lor in registrele cadastrale; - stabilirea categoriilor de folosinta si a categoriilor de terenuri; -inventarierea terenurilor care au nevoie de lucrari de mbunatatiri funciare a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate; - bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate etc. Obiectivele principale ale cadastrului pot fi sintetizate astfel: - asigurarea datelor necesare identificari si garantari proprietati si nscrierea in cartea funciara;

- crearea unui sistem operational, unitar si autonom de taxe si impozite; - dezvoltarea si modernizare pietei terenurilor; - furnizarea informatiilor de sinteza necesare pentru luarea deciziilor de dezvoltare socialo - economica a localitatii si de dezvoltare a infrastructurii; - asigurarea datelor necesare pentru protectia mediului; Importanta lucrurilor de cadastru: Importanta cadastrului consta in faptul ca acesta furnizeaza date reale privitoare la bunurile imobile pozitie, marime, folosinta, proprietar!, necesare in toate ramurile economiei nationale. In acelasi timp, cadastrul este, pentru economia de piata, un instrument deosebit de important, pentru ca furnizeaza documentele care dau siguranta tranzactiilor care au loc pe piata bunurilor imobile. "e asemenea, importanta lucrarilor de cadastru este de prim ordin pentru ntocmirea sistemelor informationale ale teritoriului, capabila sa furnizeze rapid date reale tuturor organismelor de gestionare si planificare a bunurilor imobile din diverse sectoare ale economiei nationale. #adastrul s -a dovedit a fi un ansamblu de activitati tehnico -organizatorice menite sa deserveasca administratia si pe proprietarii bunurilor imobile. $sigura dovedirea si garantarea proprietatii. Legatura cadastrului cu alte discipline: $ctivitatea de cadastru a evoluat foarte mult n ultimele decenii, din punct din punct de vedere al continutului si complexitati, pe masura punerii de acord cu cerintele mereu cresc%nde ale societatii n ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru proprii, sau a celor apartin%nd altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza. &rin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter interdisciplinar. 'ucrarile tehnice ale cadastrului masuratori, prelucrarea datelor, ntocmirea documentatiei cadastrale - harti, planuri, registre

cadastrale! se bazeaza pe discipline fundamentale ca: geodezia, topografia, fotogrammetria, cartografia. &entru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare: pedologie, geobotanica, geomorfologie. stiintele agricole ajuta la ncadrarea terenurilor n categorii si subcategorii de folosinta. "reptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea n mod legal al posesorilor si a proprietatii, la data introducerii cadastrului general. &entru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra n legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protectia mediului, etc. 1.1.2 Aspectele cadastrului: (videnta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa aspectele: - Cantitativ se realizeaza prin functia tehnica si se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si pe proprietari precum si la determinarea constructiilor, in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, de numarul de nivele, si de proprietarii lor; - Calitativ se realizeaza prin functia economica si consta in evidentierea destinatiilor, categoriilor de folosinta ale parcelelor cunoasterea potentialului productiv al terenurilor ! si a caracteristicilor calitative ale constructiilor in general a documentelor necesare stabilirii valori economice a bunurilor imobile; - Juridic se refera la identificarea proprietarului si la regimul juridic al constructiilor cu diferite destinatii si folosinte. Important #adastrul trebuie sa raspunda la urmatoarele ntrebari:

Unde si cat de mare este ) cantitativ! *: prin masuratori, planuri, suprafata;

Ce fel este ) calitativ! *: caracterizare, evaluare, identificarea categoriilor de folosinta; Al cui este ) juridic! *: identificare proprietarului sau proprietarilor. 1.1.! "unctiile cadastrului: *ealizarea cadastrului se face prin + functii corespunzatoare celor + aspecte: a! tehnica are ca obiect urmatoarele grupuri de lucrari: - stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor unitatilor comune, orase, municipii, judete! si a limitelor intravilanelor - delimitare cadastrala; - delimitarea corpurilor de proprietate din cuprinsul unui teritoriu administrativ si a parcelelor in functie de categoria de folosinta; - efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor masurate si a datelor culese; - numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale, parcelelor si a constructiilor permanente; - calculul suprafetelor pe parcele, corpuri de proprietate, cai de comunicatii, sectoare cadastrale, intravilane si ntreg teritoriul administrativ; - ntocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza; - ntretinerea cadastrului. "ocumentele tehnice principale ale cadastrului sunt: - dosarul marcilor de delimitare marci pe hotar!; - planurile si hartile cadastrale; - registrele si fisele cadastrale; b! economica are ca obiect executarea lucrarilor: - ncadrarea terenurilor agricole in clasa de calitate;

- evidenta lucrarilor agricole n functie de stadiul degradarii si de tipul lucrarilor executate pentru amenajarea lor prin lucrari de mbunatatiri funciare; - evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotare, grad confort. c! juridica sa asigure identificarea proprietarilor, nscrierea lor in documentatia cadastrala pe baza dreptului si actului juridic pe care se ntemeiaza proprietate. &ublicitatea imobiliara realizata prin nscrierea in cartea funciara definitiveaza lucrarile da cadastru.

1.2. CLASI"ICAR#A $#R#%&RILOR sI A CO%S$R&C'IILOR

1.2.1 Criterii de (mpartire a terenurilor dupa destinatii )eneralitati: ,erenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se mpart pe destinatii conform prevederilor legale. &rin - *etinatori de terenuri- se nteleg titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar. "omeniul public poate fi de interes national caz n care proprietatea asupra sa n regim de drept public apartine statului, sau deinteres local, caz in care proprietatea de asemenea n regim public! apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor. $erenurile cu destinatie agricola +$*A, "in categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, f%netele, serele, solariile, rasadnite, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajarile silvice, pasunile mpadurite, cele ocupate de constructii agrozootehnice si mbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile tehnologice si de depozite. $erenurile cu destinatie forestiera +$*", "in categoria terenurilor forestiera fac parte: terenurile mpadurite sau cele ce servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate mpaduririlor si cele neproductive -st%ncarii, abrupturi, bolovanisuri, r%pe, revene, torenti.

$erenurile aflate permanent sub ape +$*-, "in aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retinere, bratele si canalele din "elta "unarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue. $erenurile din intravilan +$*I, .n aceasta categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei n vigoare. $erenurile cu destinatie speciala +$*S, "in categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea. 1.2.2 Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de identificare a constructiilor. 1.2.2.1 )eneralitati: #ategoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ teritoriala pe un amplasament bine stabilit, av%nd o singura categorie de folosinta si apartin%nd unui proprietar sau mai multor proprietari, in indiviziune!. (videntierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelalte atribute este necesara at%t pentru ntocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastru general nu se nregistreaza subcategorii de folosinta. Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata n mod natural sau artificial. $re ca unitate superioara grupa

de folosinta si ca unitate inferioara subcategoria de folosinta folosita de cadastrele de specialitate!. /rupele de folosinta sunt agricole si neagricole.

1.2.2.2 Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor $erenuri arabile +A, .n aceasta categorie se ncadreaza acele terenuri care se ara n fiecare an sau la mai multi ani 0-1 ani! si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase , plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. n categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. 2e nregistreaza ca terenuri arabile: - terenurile destinate culturilor furajere perene trifoisi, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri nsam%ntate cu diferite amestecuri de plante leguminoase!, care se ara o data la cel mult 1 ani; - terenurile ramase temporar nensamntate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze; - terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea -seresau -rasadnite-. .asuni+., &asunile sunt terenuri nierbate sau ntelenite n mod natural sau artificial prin nsam%ntari artificiale lamaximum 34-05 ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. .n cadrul acestei categorii de folosinta se nregistreaza: - pasuni curate sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa; - pasuni cu pomi sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, n scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. 'a ncadrarea acestora se va tine seama de faptul ca

productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar; - pasuni mpadurite sunt acele pasuni care, n afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta; - pasuni cu tufarisuri si maracinisuri. "/nete +", 'a categoria f%nete se ncadreaza terenurile nierbate sau ntelenite n mod natural sau artificial prin rensam%ntari la 34-05 ani, iar iarba se coseste pentru f%n. 2e nregistreaza la f%nete: f%nete curate, f%nete cu pomi, f%nete mpadurite, f%nete cu tufarisuri si maracinisuri. 0ii +0, .n aceasta categorie se ncadreaza terenurile plantate cu vita de vie: - vii altoite si indigene; - vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de -producatori directi-; - hamei - deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se includ n aceasta categorie de folosinta; - pepiniere viticole - sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vite. Livezi +L, 'ivezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. 2e nregistreaza ca livezi: - livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi n diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi nierbate, livezi n sistem agro-pomicol, livezi pure,etc; - plantatii de arbusti fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata, etc; - pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol; - plantatii de duzi .aduri si alte terenuri forestiere +.*,

.n aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse n amenajamentele silvice si n afara acestora, indiferent de proprietar. 2e nregistreaza la aceasta categorie de folosinta: - paduri - terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 5,04 ha; - terenuri destinate mpaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni revazute a fi mpadurite prin amenajamente silvice; - terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica - terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cete destinate hranei v%natului si animalelor din unitatile silvice, cele date n folosinta temporara personalului silvic; - perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvopomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii, etc; - tufarisuri si maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica naltime, catinisuri, ienuperisuri, salc%mi, maracinisuri, etc; $erenuri cu ape si stuf .n aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. 2e nregistreaza la aceasta categorie: - ape curgatoare ( !": 6luviul "unarea, bratele si canalele din "elta "unarii, cursurile de apa, p%r%urile, g%rlele, si alte surse de ape denumiri locale izvoare, privaluri, etc!. 'a apele curgatoare se va nregistra suprafata ocupata de albie minora a cursului de apa, din mal n mal, chiar daca acesta nu este n ntregime si permanent sub apa. "e obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. $lbia minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si prundisurile. ,oate aceste terenuri din albia minora nu se nscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;

- ape statatoare ( #". 'imita acestor ape variaza n functie de anotimp si deregimul de precipitatii. 'a delimitarea acestor ape se va lua n considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. .n aceasta categorie se ncadreaza si apele amenajate n mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica ad%ncime unde cresc trestiisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica n regim amenajat sau neamenajat; - marea teritoriala si marea interioara. 2uprafata marii teritoriale este cuprinsa ntre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului, inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 30 mile marine 00 007m!, masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza. 2uprafata marii interioare este cuprinsa ntre tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus. 'imita terenurilor reprezent%nd albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a 8arii 9egre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de :9#/#. Caile de comunicatii rutiere +*R, si caile ferate +C", "in punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se mpart, potrivit :rdonantei /uvernului nr. 7+;3<<= privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza: - drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare; - drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura ntre resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte obiective importante; - drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale; - strazile din localitatile urbane$ - strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare; - cai ferate simple, duble si nguste, triaje.

"rumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se nregistreaza ca detalii, ci se atribuie n proportie egala parcelelor din imediata vecinatate. $erenurile ocupate cu constructii si curti +Cc, $ceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de ncarcare, f%sia de frontiera, locuri de depozitare, precum sl alte terenuri ce nu se ncadreaza n nici una din categoriile de folosinta prevazute n articolele anterioare. $erenuri degradate si neproductive +%, $ceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. "in aceasta categorie fac parte: - nisipuri zburatoare - nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care v%ntul le poate deplasa dintr-un loc n altul; - stncarii, bolovanisuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de st%nd masive, ngramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie; - rpe, ravene, torenti - alunecari active de teren care sunt neproductive c%nd nu sunt mpadurite; - saraturi cu crusta - terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila; - mocirle si smrcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie; ,erenurile cu mlastini cu stuf nu se nregistreaza la categoria terenurilor neproductive; - gropile de mprumut si cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii; - halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat n urma unor activitati industriale si exploatari miniere.

1.2.2.!. Criterii de identificare si (nregistrare a constructiilor 'a constructiile cu caracter permanent se nregistreaza datele privind: situatia juridica; domeniul public sau privat; destinatia. 1.2.2.1 *estinatii ale constructiilor constructii de locuinte. constructii administrative si social-culturale constructii industriale si edilitare constructii anexe #I( #$ #' #$2

1.!. .AR$#A $#-%IC2 A CA*AS$R&L&I 3.+.3. "efinitii: Intravilanul este partea din unitatea administrativ-teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si abitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructiile social-culturale, ntreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport mpreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile verzi si terenurile libere. .ntr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane sate!. 'imita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si n interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate. #3travilanul este partea din teritoriul administrativ cuprinsa n afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. (xtravilanul are n special destinatii agricole si silvice. 2tructura terenurilor agricole reprezinta

doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce nseamna 37,> milioane hectare. 1.!.2. &nitati teritoriale cadastrale Intravilanul si extravilanul cuprind la r%ndul lor mai multe unitati teritoriale cadastrale, astfel: Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a teritoriului administrativ, delimitata de detalii liniare cai de comunicatie, ape, diguri, etc.! care nu sufera modificari curente. 2ectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de proprietate alipite. "enumirea de -sector cadastral- nlocuieste termenii -tarla- n extravilan si -cvartal- n intravilan. 4unul imobil reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii. Corpul de proprietate este constituit din unul sau mai multe imobile alipite, apartin%nd aceluiasi proprietar. .arcela este o portiune de teren componenta a unui bun imobil situat ntrun teritoriu administrativ, av%nd o singura categorie de folosinta si apartin%nd unui proprietar sau mai multor proprietari, n indiviziune. Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt: parcela, constructia si proprietarul. Constructia este o entitate sau o parte dintr-o entitate construita cu o destinatie sl utilizare distincta pentru proprietar. .roprietarul este persoana fizica sau juridica, titulara a unui drept real sau particular asupra unui imobil *etinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari. Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii: sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie, regim de naltimi si de aliniere, etc.

Sistemul informational al cadastrului este o organizare de baze de date grafice si alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la bunurile imobile si la proprietarii acestora. 1.!.!. Limite si 5otare Limitele sunt linii care determina configuratia sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de folosinta, a tipurilor de sol si a claselor de bonitare, a categoriilor de terenuri, etc. n functie de vizibilitate, pot fi de trei categorii: - %istincte - au conturul vizibil si se pot identifica usor pe teren, pot fi naturale ex. limita dintre terasa si lunca, limita de la baza unei pante, etc.! sau artificiale ex. limita dintre un teren arabil si o plantatie de vie, limita dintre terenurile amenajate si cele neamenajate, etc!; - %ifuze - ntre doua categorii de folosinta care se ntrepatrund. &entru stabilirea lor este nevoie de documentatii si de martori ex: limita dintre o padure si o pasune mpadurita!; - %iscrete - nu sunt vizibile la suprafata terenului. &entru precizarea lor se executa lucrari speciale ex. limitele unitatilor de sol, limitele claselor de bonitare, limitele categoriilor de terenuri!. 'imitele pot separa si terenuri cu regim juridic diferit ex. limitele dintre intravilan si extravilan care, n cadastru, au o importanta deosebita!. -otarele sunt liniile despartitoare ntre doua teritorii care formeaza unitati administrative si economice distincte sau separa doua proprietati funciare. $cestea se pot clasifica astfel: - hotare nationale - sunt granitele tarii; - hotare administrative - sunt cele care delimiteaza teritoriile administrative, judetene, orasenesti municipale! si comunale; - hotare ale unitatilor economice - sunt hotarele care delimiteaza terenurile unitatilor industriale, ale unitatilor agricole cu capital de stat, ale unitatilor forestiere, etc; - hotare ale proprietatilor funciare - sunt limitele dintre diferitele proprietati de stat, ale asociatiilor sau individuale.

?otarele sunt materializate pe teren prin diverse limite si borne. &e plan ele sunt reprezentate prin linii si puncte de hotar. 'iniile de hotar pot fi naturale sau artificiale. &iniile de hotar naturale sunt, de obicei, reprezentate prin liniile de talveg ale cursurilor de ape permanente sau temporare, prin liniile de cumpana a apelor sau liniile de despartire a apelor, prin liziere de paduri, etc. &iniile de hotar artificiale sunt cele realizate de om, cum ar fi santurile, brazdele, canalele, drumurile, etc. 1.!.1 Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru: .n *om%nia coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza n sistemul de proiectiestereografic '()* si n sistem de referinta pentru altitudini 8area 9eagra 3<=4. ,riangulatia geodezica de ordinul 3 este formata din 14= de triunghiuri si 1 patrulatere +=7 de puncte. #alculele au fost facute pe elipsoidul @rasovsAi si au fost masurate unghiuri, unele laturi prin unde, elemente astronomice si marimi gravimetrice compensarea fac%ndu-se n bloc, reteaua fiind considerata compacta. *etelele geodezice de ordin II - B au fost compensate prin metoda celor mai mici patrate constr%nse pe ordinul imediat superior. *eprezentarea grafica a retelei geodezice se face astfel: ord I cu negru distanta ntre puncte de 05-15Am!; ord II cu albastru distanta ntre puncte de 35-05Am!; ord III cu rosu distanta ntre puncte de 4-35Am!; ord IV cu verde distanta ntre puncte de 0-4Am!; ord V cu negru distanta ntre puncte de 3-7Am!.

Reteaua geodezica de spri6in pentru executarea lucrarilor de cadastru general, ntr-un teritoriu administrativ este formata din totalitatea punctelor retelei nationale de referinta, av%nd coordonate n sistemul de proiectie 2tereografic 3<=5 si n sistem de referinta 8area 9eagra 3<=4. Reteaua geodezica de (ndesire si ridicare se realizeaza astfel nc%t sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si ntretinere a cadastrului general.

.n configuratia retelei geodezice de ndesire si ridicare se includ cel putin 7 puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel nc%t poligonul format sa ncadreze toate punctele acestuia. *eteaua geodezica de ndesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii nainte, retrointersectii, intersectii combinate sau tehnologii geodezice Reteaua geodezica de ridicare este creata n scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. &unctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii nainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie /&2, utiliz%du-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si ndesire. "ensitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste n raport cu suprafata pe care se executa lucrarile si cu scopul acestora. *etele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel nc%t sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor caredefinesc corpurile de proprietate si parcelele. 2e va asigura o densitate de cel putin 3 punct;Am0 n zona de ses, 3 punct;0 Am0 n zone colinare si 3 punct;4 Am0 n zone de munte. 8aterializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor n principal a limitelor de proprietate!. 8aterializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. .n intravilan n zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu picheti metalici cudiametrul de 04 mm si cu lungimea de 34 cm, batuti la nivelul solului, asigur%nd c densitate a punctelor de minim 7 puncte;Am0. "in fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin alte doua puncte din reteaua de geodezica de ndesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin. Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constr%nsa pe punctele retelelor de sprijin si de ndesire. $baterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca C 35 cm n intravilan, iar n extravilan C05 cm n zone de ses, C+5 cm n zone de colinare si 45 cm n zone de munte.

"ocumentatia tehnica ntocmita dupa executarea retelelor geodezice de ndesire si ridicare trebuie sa cuprinda: memoriul tehnic;

schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor schitavizelor!; schema masuratorilor efectuate schita vizelor!; fisiere $2#II pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren denumirea sau numarul punctului de statie, denumirile;numele punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate, etc!; descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi; inventarul de coordonate pe suport magnetic fisier $2#II cu denumirile punctelor, coordonate D, E!; 1.!.7 .roiectia stereografica 189:. &roiectiile sunt modalitati de reprezentare a suprafetelor curbe pe un plan. &roiectiile geodezice au ca obiect trecerea punctelor de pe elipsoidul de referinta pe planul de proiectie. .n anul 3<=3 proiectia cartografica /auss-@ruger a fost nlocuita cu o nou proiectie denumita -proiectia stereografica 3<=5- pentru sectorul civil!, iar pentru cote a fost introdus sistemul de referinta 8area 9eagra 3<=4. .roiectia stenografica 189: este o proiectie perspectiva conforma, ce pastreaza nedeformabile unghiurile si deformeaza distantele si ariile. (a permite ca masuratorile geodezice sa fie prelucrate direct n planul de proiectie, fara a se calcula coordonate geografice, cu conditia aplicarii a unor corectii de reducere a masuratorilor la planul de proiectie. #aracteristici ale proiectiei stereografice 3<=5: - se pastreaza eli!soidul "raso#$i 1%&'( orientat la &ulAovo, ca si in cazul proiectiei /auss ,,2istemul de coordonate !. (l are urmatori parametrii geometrici:

semiaxa mare

a F 1 +=> 074,555 m

turtirea geometrica f F 3 ; 0<>,+ ) *olul *roiectiei G5, denumit uneori -centrul proiectiei-, are coordonatele geografice: 'atitudinea H5 F 71I nord 'ongitudinea '5 F 04I est /reenJich

- ntreaga tara se reprezinta pe un singur plan, n care exista un cerc de deformatie nula( cu centrul n polul G5, si raza + ,'1(- $m. $stfel n interiorul cercului de deformatie nula avem deformatii negative iar in afara lui deformatii pozitive. #ele mai mari deformatii negative le avem n polul G5 de -04cm;Am si cele mai mari deformatii pozitive K=+,+cm;Am n zonele cele mai ndepartate de polul proiectiei cum ar fi orasul 8angalia. - sistemul de axe de coordonate plane rectangulare x:L are ca ori.ine imaginea plana a polului proiectiei, la nord de /a.aras( axa :x este imaginea plana a meridianului de 04I si are sensul pozitiv spre nord, iar axa :L are sensul pozitiv spre est. &entru simplificarea calculelor si pentru a nu se lucra cu coordonate negative originea sistemului de axe a fost translatata pe ambele directii D si E cu c%te 0'' ''' m. 1.!.;. Culegerea datelor cadastrale 1.!.;.1. )eneralitati &entru ntocmirea documentatiei cadastrale - registre si planuri - este nevoie de cunoasterea si culegerea din teren a datelor si informatiilor cadastrale referitoare la obiectele si persoanele continute n evidentele specifice acestui sistem. 'ucrarile de culegere n teren a datelor cadastrale constau n: - identificare amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a parcelelor componente;

- identificarea constructiilor cu caracter permanent; - identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor; - identificarea actului sau faptului juridic n temeiul caruia este folosit imobilul. #ulegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special n acest scop, sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren, n cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale. 1.!.;.2.Identificarea proprietarilor si a situatiei 6uridice a imobilelor :peratia de identificare a proprietarului consta n nregistrarea persoanei, persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului. &roprietarii se identifica din evidentele consiliului local. "atele se extrag din *egistrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ-teritoriala, conform evidentelor de la politie. "atele referitoare la proprietar se nscriu n fisa corpului de proprietate. "atele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul, cartea de identitate a proprietarului. .n situatiile n care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, n fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. n cazul c%nd nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politie nu poate fi identificat proprietarul imobilului, n fisa se face mentiunea- proprietar neidentificatM. .n fisa corpului de proprietate se nscriu: numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. $ceste date se compara cu cele din listele extrase din *egistrul permanent al populatiei, n cazul c%nd acestea au fost obtinute. &entru femeile casatorite sau vaduve, se va nscrie numele de familie dob%ndit dupa casatorie urmat de numele de familie avut nainte de casatorie exemplu: Hizescu $nelia, nascuta &riboianu! si codul numeric personal.

'a nscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliati n alte localitati dec%t cele cuprinse n raza unitatii administrativteritoriale respective; - situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota din coproprietate unde este cazul, suprafata nscrisa n acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. nscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate n proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau din alte acte n temeiul carora au dob%ndit dreptul real supus nscrierii. .n cazul n care nu exista titlu de proprietate, nscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale, precum sl a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. .n situatia n care un imobil este ntr-un litigiu n curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea -imobil n litigiuMM si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului. .n cazul imobilelor dob%ndite prin mostenire se nregistreaza numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. 'a identificarea proprietarilor persoane juridice se nscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul 2I*U(2 si adresa postala a sediului. "aca un imobil constituie obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, n fisa corpului de proprietate se vor scrie proprietarii respectivi, arat%ndu-se pentru fiecare sub forma fractionara sau n procente! numarul de parti din ntreg care i revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. .n cazul cladirilor cu mai multe apartamente se ntocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate. .n aceasta lista se nscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul apartamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz,denumirea persoanei juridice si codul 2I*U(2, suprafata totala ocupata, n proprietate exclusiva sau n proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. .n situatia n care n cladirea respectiva sunt si apartamente aflate n proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativteritoriate, se nscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul

locativ de stat, codul 2I*U(2 si datele de identificare a locatarilor. 'ista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. 'a stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public, se vor respecta prevederile 'egii nr. 03+;3<<> privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. 'a stabilirea limitelor imobilelor, apartin%nd titularilor cadastrelor de specialitate, se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate. 1.!.;.!. Identificarea categoriilor de folosinta 2e realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru realizarea ori actualizarea planurilor cadastrale, sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate. Identificare si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren n extravilan si intravilan!, iar datele se nscriu n fisa corpului de proprietate, av%ndu-se n vedere semnificatiile simbolurilor codurilor! categoriilor de folosinta. #odurile se scriu si pe planurile de amplasament si delimitare a corpului de proprietate. 1.!.9. delimitare #3ecutia planurilor de amplasament si

1.!.9.1. Scopul (ntocmirii planurilor: - nscrierea cu caracter nedefinitiv n cartea funciara a actelor si faptelor juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrul-general; - solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea si exactitate; datelor referitoare la un corp de proprietate; - dupa finalizarea lucrarilor de introducere a cadastrului general ntr-o unitate administrativ-teritoriala, pentru elaborarea documentatiilor-topo-cadastrale necesare realizarii proiectelor si studiilor din domeniul constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului, solicitate de administratia publica locala pentru emiterea avizelor, certificatelor si autorizatiilor legale, precum si pentru

solutionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietatilor. 1.!.9.2. Continutul documentatiei "ocumentatia privind ntocmirea planurilor cadastrale amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate cuprinde: de

- memoriul tehnic justificativ; - planul de ncadrare n zona, ntocmit la o scara convenabila, de regula 3: 0 555 -3:35 555; - planul de amplasament propriu-zis; - inventarul cu coordonatele punctelor vechi utilizate la ridicarea topografica a imobilului, n 2istem 2tereografic 3<=5 sau local; - inventarul cu coordonatele punctelor de pe conturul imobilului;corpului de proprietate si a patru puncte de detaliu stabile borne, picheti de fier, colturi de cladiri, camine de vizitare, puncte de fr%ngere alemprejmuirilor n intravilan si st%lpi, tarusi de lemn si borne n extravilan!, care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate; - descrierile topografice ale punctelor stabile. 1.!.<. %umerotarea cadastrala. 6iecare corp de proprietate se individualizeaza printr-un numarul cadastral, care asigura legatura ntre planul cadastral, registrele cadastrale si nregistrarile din cartea funciara. 9umarul cadastral a corpului de proprietate este unul din identificatorii de legatura logica dintre baza de date grafice si baza de date alfanumerice n sistem, informatic al cadastrului. 9umerotarea cadastrala ntr-o unitate administrativteritoriala se face le nivel de parcela sau corp de proprietate. .n cadrul unui teritoriu administrativ numerotarea cadastrala a corpurilor de proprietate se face separat pentru intravilan si extravilan. #odul de identificare n baza de date este -3- pentru extravilan si -0pentru intravilan. .n situatia n care teritoriul cuprinde mai multe intravilane de exemplu, o comuna cu mai multe sate! acestea vor primi coduri de identificare - ,-, etc. &entru a usura numerotarea corpurilor de proprietate acestea vor fi, dupa caz, grupate pe sectoare cadastrale tarlale sau cvartale!.

#orpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n -ncep%nd de la 9B spre 2( unitatii administrativ-teritoriale, separat pentru intravilan si extravilan. n cadrul fiecarui corp de proprietate parcelele componente se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, urmate de simbolul categoriei de folosinta, ncep%nd cu categoria de folosinta curticonstructii. Imobilele care reprezinta detalii liniare ca: ape curgatoare, canale, diguri, cai ferate, drumuri clasate, se numeroteaza separat n cadrul fiecarui intravilan, respectiv extravilan. "etaliile liniare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor cu exceptia subtraversarilor! n cadrul fiecarui intravilan si un singur numar cadastral n extravilan si pe tronsoane create prin intersectia cu alte detalii liniare, separat n intravilan si extravilan! respect%ndu-se urmatoarea ierarhie: caile ferate ntretaiate de ape; drumurile nationale ntretaiate de cai ferate si ape; drumurile judetene ntretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale; drumurile comunale ntretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri judetene; drumurile de exploatare comune! ntretaiate de ape, cai ferate, drumuri

nationale, drumuri judetene sau comunale. "etaliile liniare pot fi grupate ntr-un sector cadastral -5-, numerotarea lor fiind facuta n ordine si n concordanta cu importanta lor. .n aceasta situatie, trebuie ca suma suprafetelor sectoarelor cadastrale la care se adauga suprafata sectorului -5- sa se nchida pe suprafata intravilanului. "aca nu se procedeaza astfel, detaliile liniare pot fi tratate ca orice corp de proprietate, acord%ndu-se mare atentie nglobarii lor n sectoarele cadastrale si urmarinduse ca anumite suprafete, mai ales intersectiile sa nu fie incluse de mai multe ori.

"aca la ncheierea numerotarii se constata omiterea unor imobile, acestea vor primi numere n continuarea numerotarii n intravilanul, respectiv extravilanul teritoriului administrativ respectiv. .n cazul proprietatilor izolate care nu au fost incluse la delimitare n suprafata intravilanelor, corpurile de proprietate se numeroteaza n cadrul extravilanului. .n acelasi fel se procedeaza n cazurile speciale, n care nu s-a efectuat o delimitare clara ntre intravilan si extravilan n unele zone de munte!. &arcelele componente ale corpurilor de proprietate cu suprafete mai mici de 45 m0 n intravilan si +55 m0 n extravilan nu se numeroteaza. 2uprafata acestora se ncadreaza n suprafetele si, respectiv, categoriile de folosinta a parcelelor alaturate aceluiasi corp de proprietate. .n cazurile n care un corp de proprietate sau parti dintr-un corp de proprietate si schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotata cu numar cadastral nou, n continuarea ultimului numar atribuit la ultima numerotare cadastrala. Un numar cadastral vechi nu se va atribui altui corp de proprietate, ci va ram%ne nregistrat n baza de date a cadastrului, la istoricul corpului de proprietate respectiv. .n cazul n care configuratia unui corp de proprietate se modifica prin comasare, dezmembrare, divizare, alipire, numerele cadastrale ale noilor corpuri de proprietate ale parcelelor se modifica astfel: numerele cadastrale vechi dispar si se acorda numere cadastrale noi n continuarea ultimului numar cadastral acordat pe suprafata unitatii administrativteritoriale. 2uprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinta curti-constructii apartinatoare unui corp de proprietate, li se va atribui litera -#- urmata de un indice ne a 1 la n ex. #I, #0, #+...!. 1.!.8. %umerotarea postala $dresele corpurilor de proprietate se stabilesc prin atribuirea de numere postale tuturor proprietatilor limitrofe unei artere de circulatie. 9umerotarea se face cu numere pare pentru corpurile de proprietate situate pe partea dreapta si cu numere impare pentru cele de pe partea st%nga, fata de sensul crescator al Ailometrajului sau prin conventie.

&e planul cadastral amplasarea numerelor postale se face n interiorul corpului de proprietate bine delimitat. 9umerele se trec pe c%t posibil n coltul din st%nga dinspre strada al proprietatii, sau ntr-o pozitie aleasa astfel nc%t sa se distinga clar si sa nu ncarce planul. n cazul blocurilor si al constructiilor mari, numerele postale se nscriu n interiorul contururilor cladirilor, n mijloc sau mai aproape de intrarea principala situata spre strada careia i apartine adresa postala. 9umerele se scriu n interiorul unui cerc cu diametrul de 4 mm, cu caractere bloc filiform nclinat spre dreapta cu naltimea de + mm. :rientarea scrierii numerelor se face astfel nc%t citirea lor sa se faca av%nd planul orientat pe directia nord. In Hucuresti, adresa postala este atribuita de catre &rimaria municipiului, "epartamentul &atrimoniu Imobiliar, "irectia (videnta &roprietatii, 2erviciul 9omenclatura Urbana n termen de +5 de zile pe baza unei cereri a solicitantului, care va anexa urmatoarele documente necesare: copia legalizata a actului de proprietate, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate avizat de :#/#8H, planul de ncadrare n zona la scara 3:0555, planul de situatie la scara 3.455, certificatul fiscal, taxa privind situatia juridica, fotocopia actului de identitate al solicitantului. 2e elibereaza un #ertificat cu adresa provizorie care va deveni definitiva dupa intabularea corpului de proprietate n #artea 6unciara. 1.!.1: Registre Cadastrale. "ocumentele tehnice principale, care se ntocmesc la nivelul unitati administrativ-teritoriale, la introducerea cadastrului general sunt: - registrul cadastral al proprietarilor; - indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora; - registrul cadastral al parcelelor; - fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta; - planul cadastral.

6isele corpurilor de proprietate sunt documentele care contin datele de intrare n baza de date a cadastrului general. &rin prelucrarea acestor date se obtin datele de iesire folosite n documentele tehnice finale. "ocumentele cadastrale se ntocmesc o singura data pe suport de h%rtie, la ncheiere tuturor lucrarilor de cadastru general ntro unitate administrativ-teritoriala. "e regula, registrele cadastrale se ntocmesc n trei exemplare pentru: #onsiliul 'ocal, #artea 6unciara si :ficiul de #adastru. 1.!.1:.1. Registrul cadastral al parcelelor. #ontine situatia tuturor parcelelor componente ale corpurilor de proprietate din cuprinsul unei unitati administrativ-teritoriale si se ntocmeste separat pentru intravilan si pentru extravilan. (videnta din acest registru cuprinde elemente de identificare definitiva numarul cadastral al corpului de proprietate, adresa acestuia sau denumirea locului, codurile pentru grupa de proprietate si grupa de destinatie!, datele despre teren numarul parcelei, folosinta, suprafata! si constructii numarul corpului de cladire, suprafata construita la sol, destinatia!, nomenclatura, sectiunea de plan, numarul partidei cadastrale, unele mentiuni finale si totaluri dupa fiecare corp de proprietate, iar la sf%rsit o recapitulatie totala. 1.!.1:.2. Inde3ul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora. 2copul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar n registrul cadastral al proprietarilor. $cesta este documentul care face legatura ntre registrul cadastral al parcelelor si registrul cadastral al proprietarilor. 9umerele de ordine date proprietarilor n indexul alfabetic, coincid cu numerele partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al proprietarilor. #ontine numele sau denumirea proprietarului, #9& sau codul 2I*U(2 pentru societati comerciale!, domiciliul sau sediu proprietarului, numarul partidei cadastrale, codul grupei de proprietate, pozitia si pagina din -*egistrul cadastral al proprietarilor- si o coloana cu mentiuni. 1.!.1:.!. Registrul cadastral al proprietarilor #ontine partidele cadastrale ale fiecarui proprietar, n care sunt nscrise toate suprafetele de teren ale parcelelor componente ale corpurilor de proprietate, at%t n intravilan, c%t si n extravilan. (lementele pe care le contine sunt acelea cele din indexul alfabetic al proprietarilor, datele despre terenuri si constructii sunt cele

din fisa corpului de proprietate, urmeaza codurile pentru intravilanextravilan, sectiunea de plan si mentiunile. 1.!.1:.1. Registrul corpurilor de proprietate #orpul de proprietate este format din una sau mai multe parcele - ai care apartin aceluiasi proprietar. .mpreuna cu registrul cadastral al proprietarilor furnizeaza datele pentru ntocmirea cartilor funciare. (lementele caracteristic corpului de proprietate se folosesc pentru a completa coala cartilor funciare. 1.!.11. .lanul Cadastral 1.!.11.1. )eneralitati: (ste un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice cadastrului. 2e ntocmeste pe unitati administrativ teritoriale comunale sau orasenesti municipale! si pe intravilane n 0 culori negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie!. &e un plan cadastral pot exista si curbe de nivel reprezentate cu sepia. &entru o mai buna vizualizare planurile ntocmite sub forma digitala pot fi reprezentate pe h%rtie la plotter cu diverse culori conform organizarii pe stasuri. #onceptul de baza la realizarea planului cadastral este forma digitala sau numerica. 2pre deosebire de planul topografic de baza, care contine reprezentarea tuturor detaliilor din teren, inclusiv a reliefului, utiliz%nd semne conventionale n functie de scara la care va fi redactat sub forma analogica, un plan cadastral contine numai contururi poligonale nchise, care sunt fie unitati administrative, fie unitati teritoriale cadastrale parcele, corpuri de proprietate, detalii liniare, sectoare cadastrale, intravilan, extravilan!, la care se adauga numerotarea cadastrala ; acestora. &rin urmare, orice linie trasata pe un plan ntocmit pentru cadastrul general separa n esenta proprietati pentru care culegem date specifice si pe care le gestionam prin intermediul registrelor. +lanurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea la plotter. 4aza de date grafice.

Haza de date grafice se realizeaza n format digital, cu obligativitatea nregistrarii tuturor entitatilor definite n norme de introducere a cadastrului general. 4aza de date te3tuale. &entru realizarea bazei de date textuale se folosesc informatiile extrase din urmatoarele surse de date: documentatiile tehnice ntocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii; titlurile de proprietate eliberate conform legilor proprietatii; documentatiile executate conform ?otar%rii /uvernului nr. >+7;3<<: cu modificarile ulterioare, si avizate tehnic; datele culese pe teren si nscrise n fisa corpului de proprietate; $tributele care se ataseaza entitatilor grafice se ncarca ntr-o baza de date care trebuie sa asigure continutul registrelor cadastrale. "atele se stocheaza la nivelul unitatii administrativ-teritoriale. 1.!.11.2. .lanul cadastral de baza: se ntocmeste n scopul reprezentari n plan a datelor rezultate la introducerea sau ntretinerea cadastrului general pentru o anumita U.$., si cuprinde elementele cadastrului general de detaliu. 2cara uzuala la care se ntocmeste planul cadastral de baza sub forma analogica: - n extravilan: o 3:4 555 n zonele de ses o 3:0 555 n zonele de deal

n intravilan :

3:0 555 n functie de densitatea detaliilor.

o 3:3 555 o 3: 455

- n zonele montane 3:4 555 sau 3:35 555 sau dupa caz la scari si mai mici. &lanurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se ntocmesc n sistem de proiectie 2tereografica 3<=5 cu nomenclatura oficiala din *om%nia. ,lemente de continut obligatoriu: punctele retelei geodezice de ndesire si de ridicare; limitele si punctele de hotar cu un numar de ordine pentru hotarul U.$., si pentru intravilanele componente; limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate; categoriile de folosita ale parcelelor; limitele si numarul cadastral ale constructiilor cu caracter permanent. caile ferate; apele curgatoare cu sensul lor de curgere; apele statatoare, constructiile hidrotehnice; denumirea localitatilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor ale obiectivelor industriale, social culturale etc. numerele postale ale imobilelor din intravilan; codul 2I*U,$ al autoritatii administrativ teritoriale;

scara de reprezentare; sistemul de proiectie; anul de ntocmire, schema de dispunere si ncadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura sistemului de proiectie; semnele conventionale, regulile de scriere stabilite pentru elementele de toponimie care se reprezinta pe planul cadastral de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in atlasul de semne conventionale.

2emnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute n -$tlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 3:4555,3:0555, 3:3555 si 3:455 - - editia 3<=>. 1.!.11.!. .lanul cadastral de ansamblu: 2e obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a ntregi suprafete a U.$., . .ntocmirea acestui plan sub forma analogica se face n functie de marimea unitatii administrativ teritoriale si de forma acestuia la scara standard convenabila de regula la 3: 35 555, 3: 04 555 sau 3:45 555 ,lemente de continut obligatoriu sunt: - denumirea unitatii administrativ-teritoriale; - padurile si terenurile cu vegetatie forestiera; - reteaua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate; - reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante apele curgatoare, statatoare,canale deschise, baraje, diguri!; - punctele care marcheaza hotarele administrative; - limitele si denumirea intravilanelor; - elementele de toponimie; - punctele din reteaua geodezica;

- nordul geografic; - scara planului. &e fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se ntocmeste n extracadru, n partea din st%nga - jos! schema cu dispunerea foilor componente. 1.!.11.1. =etode de (ntocmire a planurilor cadastrale

,eritoriul *om%niei trebuie reprezentat sub forma digitala, mai precis trebuie obtinut planul topografic de baza, astfel nc%t sa serveasca nevoilor c%t mai multor utilizatori. &lanul cadastral este un produs derivat, mai simplu, cu anumite detalii care se inventariaza dar, care trebuie sa faca legatura cu anumite caracteristicidescriptive. Indiferent de modul de obtinere, planurile trebuie sa fie unitare, omogene din punct de vedere al continutului, sa se bazeze pe o retea geodezica moderna realizata prin tehnologie /&2, determinata si ncadrata n reteaua europeana de referinta!, iar costurile pentru obtinerea lor sa fie c%t mai reduse, timpul de realizare c%t mai scurt si forma digitala sa permita nregistrarea, depozitarea si prelucrarea pe calculator. 8etodele de ntocmire a planurilor cadastrale se pot grupa n doua categorii: metode directe, simetode indirecte. "in categoria metodelor directe fac parte: - ntocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare metode clasice! o metoda drumuirii; o metoda radierii; o metoda absciselor si ordonatelor; - ntocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrammetrice de ridicare; - ntocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrammetrice; "in categoria metodelor indirecte fac parte: - ntocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza;

- ntocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vechi. $legerea metodei de ntocmire a planurilor cadastrale se face n functie de baza topograficaexistenta n zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilor continute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin din zona, de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara la care sentocmesc planurile, etc. 1.!.11.7. .lanul cadastral digital +numeric, +lanul numeric este constituit integral din informati alfa numerice clasate n fisiere capabile sa furnizeze automat e-presia partiala sau totala a spatiului la o scara arbitrara. :btinerea pe cale automata a planurilor cadastrale presupune utilizarea n format digital a elementelor continute de acestea. (l este constituit integral din elemente determinate prin coordonate, astfel nc%t expresia partiala sautotala a spatiului sa fiefurnizata automat , la o scara arbitrara.

,recerea la planul numeric se poate face fie prin informatizarea planurilor grafice existente, fie prin ntocmirea lor directa. .n general, ridicarile clasice la scara mare au ca rezultat calculele de coordonate n vederea definirii configuratiei parcelelor, a corpurilor de proprietate si ntocmirea n final a documentelor definitive, respectiv a planurilor grafice. &lanul numeric contine elemente ale terenului parcele, constructii, puncte caracteristice diverse! definite prin coordonatele lor. "atele care intereseaza n mod frecvent suprafete, distante! sunt calculate din aceste coordonate. .vantajele oferite de planurile numerice - planul numeric prezinta independenta fata de scara si de preciza grafica ce caracterizeaza un plan cadastral obisnuit; n cazul n care elementele culese din teren s-au ales de asa natura nc%t st corespunda unei reprezentari la scara cea mai mare ce se va utiliza, toate celelalte reprezentari se pot obtine din aceasta;

- datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi usor conservate ntimp, urm%nd a fi apelate pentru consultare sau pentru a se efectua reprezentarea lor grafica ori de c%te ori dorim acest lucru; - utilizatorul poate face o selectie n functie de tematica interesanta din punctul lui de vedere nainte de a exploata planul numeric. (xista urmatoarele moduri de culegere si prelucrare a datelor cadastral pentru obtinerea planului numeric: culegerea si prelucrarea datelor utiliz%nd tehnica /&2, cu ajutorul statiilor totale, pe cale fotogrammetrica si prin vectorizare. 1.1. .AR$#A >&RI*IC2 A CA*AS$R&L&I 3.7.3 /eneralitati. &artea juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea proprietarilor, nscrierea lor n documentatia cadastrului, precum si n cartea funciara, n vederea realizarii publicitatii imobiliare, n baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin. .n *om%nia exista doua tipuri de proprietate: - privata tine de domeniul privat!; - comuna tine de domeniul public!. Domeniu1 !ublic apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii, ape, domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri, etc!. Domeniul !ri#at !oate fi2 - al statului bunuri imobile spitale, terenuri miniere, etc!; ale ministerelor, scoli,

- al colectivitatilor bunurile primariilor, consiliilor judetene!; - individual. .n documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate se trec n urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ!. "atele din registrele cadastrale nu consfintesc o

situatie dedrept, aceasta urm%nd a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice. 1.1.2 .ublicitate imobiliara &ublicitatea imobiliara se defineste ca un sistem de nregistrare a corpurilor de proprietate ntr-un registru organizat de administratia cadastraljuridica pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane n vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti. &ublicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. $ceasta trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante: - sa apere drepturile imobiliare ale celor nscrisi n registrele publice; - sa confere transmisiunilor imobiliare o c%t mai mare certitudine, aduc%nd la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate n sectorul civil; - sa dea siguranta circulatiei creditului garant%nd nscrierea ipoteci n registrele publice; - sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor ce se produc n situatia materiala a imobilelor, conform normele de sistematizare, si n situatia juridica a acestora; .n tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: - sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni denumit si sistemul publicitatii personale n vechiul *egat!; - sistemul cartilor funciare, denumit si sistemul publicitatii reale n ,ransilvania,Hanat si Hucovina!. Rolul publicitatii imobiliare

&ublicitatea imobiliara are un dublu rol: pe de o parte, confirma existenta drepturilor reale imobiliare si, pe de alta parte, ofera date certe privind situatia juridica a imobilelor. $ceasta raspunde nevoii de certitudine si de corectitudine cu privire la situatia juridica a unor imobile n cazul transmiterii lor, evit%nd greutatile rezultate din nstrainarile succesive sau din cele efectuate cu necunoasterea unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate cu privire la aceste imobile, precum si a ipotecilor sau privilegiilor cu care pot fi grevate. Cartea funciara este un ansamblu de documente care descriu bunurile imobile si determina situatia lor juridica. In conformitate cu -'egea #adastrului si &ublicitatii Imobiliare nr.=;3<<1-, modificata si completata prin -'egea nr. 07=;0504- publicitatea imobiliara consta n nscrierea n cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi localitate. $ceasta se efectueaza de catre :ficiile de #adastru si &ublicam Imobiliara pentru imobilele situate n raza de activitate a acestora. 1.7. SIS$#=# I%"OR=A'IO%AL# S.#CI"IC# CA*S$R&L&I I=O4ILIAR. 1.7.1 Cadastrul Imobiliar. In conformitate cu art. 7 di n 'egea nr. =;3<<1 privind cadastrul si publicitatea imobiliara: ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul de specialitate care este propriu obiectului sau de activitate. In acelasi articol din legea mentionata se mai precizeaza: #adastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectarea-normelor tehnice elaborate de :ficiul 9ational de #adastru, /eodezic si #artografie si a datelor de baza din cadastrul general privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul, de unde rezulta ca lucrarile cadastrului imobiliar contin elemente de baza ale cadastrului general. 'ucrarile tehnice de cadastru constau n: marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitatilor; pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate n intravilan, se vor specifica pe baza datelor furnizate de cadastrul de specialitate, categoriile de

folosinta a terenurilor, ncadrarea acestora pe zone n cadrul localitatii, respectiv pe clase de calitate; delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor. "elimitarea se face potrivit legii, de catre comisia stabilita n acest scop numita prin ordinul prefectului. "in comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie si, dupa caz, delegatul directiei generale de amenajarea teritoriului si urbanism. $ctualizarea cadastrelor de specialitate prevazute de lege se face conform specificului fiecarui domeniu n parte. 1.7.2. Scopul lucrarilor de cadastru imobiliar #onstituirea bazelor de date pentru cadastrul imobiliar si gestiunea localitatilor. #ulegerea unor date si informatii privind actualizarea datelor tehnice, economice si juridice preluate din cadastrul general si completarea lor n ceea ce priveste: - delimitarea teritoriului ce urmeaza a fi cadastrat si marcarea limitei intravilanului localitatilor; - actualizarea sau ntocmirea planului topografic sau cadastral care va constitui suportul de baza al lucrarilor de cadastru; - identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri; - completarea datelor continute n -6isa bunului imobil- cu: - caracteristicile functionale ale cladirilor; - existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela; - existenta dotarilor edilitare si tipul lor n interiorul corpului - alte solicitari ale beneficiarului care necesita lucrari de teren sau nscrieri de date declarative.

#ulegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive ale cladirilor si, la cerere, elementele suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, n scopul evaluarii pe criterii tehnice a terenurilor si cladirilor, precum si furnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului minim de concesionare al terenurilor n conformitate cu prevederile legale. 1.7.1 Corelarea lucrarilor cadastrului imobiliar cu cele ale cadastrului general si ale celorlalte cadastre de specialitate "atele si informatiile culese n lucrarile de cadastru imobiliar au caracter tehnic, economic si juridic, si utilizeaza ca elemente de baza datele cadastrului general privind parcela, constructia si proprietarul respectivsuprafata, categoria de folosinta si proprietarul". 2e ntelege ca datele si informatiile privind suprafata, categoria de folosinta si propietarul unei parcele sunt cele existente n cadastrul general de unde trebuie preluate si mentinute ca atare. "aca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, se constata ca datele preluate din cadastrul general referitoare la suprafata, categorie de folosinta sau proprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunz%nd realitatii din teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie care va hotar conform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitive care se nregistreaza n cadastrul imobiliar sau vor corecta n mod corespunzator aceste date n cadastrul general. In aceasta situatie, datele si informatiile obtinute n urma lucrarilor de teren se vor nscrie n cadastrul imobiliar, nsa cu caracter nedefinitiv, consider%ndu-se pentru aceasta zona cadastrul general nedefinitivat. "atele privind cadastrul imobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului construit existent n limitele intravilanului localitatii.
1.7.1. *efinirea continutului de informatii specifice cadastrului

imobiliar Sectorul cadastral - reprezinta unitatea de suprafata limitata de elemente liniare stabile sosele, strazi, ape, canale, cai ferate etc.! n interiorul caruia se pot situa unul sau mai multe imobile.

Corpul de cladire - parte componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie a peretilor exteriori; In conformitate cu prevederile 2,$2 7<5>;=<, se ncadreaza, trateaza si numeroteaza cu denumirea -#:*&-, cladirile de locuit, dependintele bucatarii, spalatorii, garaje, depozite, ateliere, birouri, etc!, cu naltimea la cornisa de minim 0,+5m, av%nd fundatii si pereti de grosime normala, plansee, usi si ferestre de dimensiuni normale, pardoseli, acoperisuri, etc. Constructii ane3a - sunt cele realizate din caramida, paianta, chirpici, b%rne sau alte materiale rezultate din recuperari, cu pereti subtiri, naltimea la cornisa si ncaperi sub 0m, acoperis simplu de regula din carton asfaltat!, finisaje de slaba calitate, etc. In categoria M-#onstructii ,,anexe- se pot ncadra: - magazii, grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje improvizate, pivnite situate n curte, constructii din caramida cu sarpante din lemn si nvelitoare din carton asfaltat; - magazii, grajduri, garaje cu pereti din lemn sau schelet de rezistenta din lemn cu umplutura de pam%nt; - soproane din sc%ndura sau alte materiale; - patule cu pereti din sipci sau din nuiele; - marchizele din sc%nduri sau tabla se asimileaza cu magaziile!, etc. &entru evitarea confuziilor de interpretare n descrierea caracteristicilor constructive ale unei cladiri, se fac unele precizari privind compartimentarile cladirilor, pe verticala: %ivel 3!alier4 - este spatiul dintr-o cladire cuprins ntre doua plansee succesive. 2e considera nivel: subsolul, parterul, mezaninul, fiecare etaj si mansarda. Subsol - este nivelul care are peste jumatate din naltimea libera a ncaperilor, sub nivelul terenului. .naltimea subsolului de la pardoseala p%na la elementele proeminente ale tavanului grinzi, conducte!, este de minimum l,>5m . 2ubsolul poate fi locuibil, amenajat cu instalatii centrale termice! compartimentat n boxe, subsol tehnic, spalatorii, ateliere, etc.

*emisol - este nivelul care are cel mult jumatate din naltimea libera a ncaperilor sub nivelul terenului. naltimea demisolului de la pardoseala p%na la elementele proeminente ale tavanului conducte, grinzi!, este de minimum 3.>5m. "e obicei subsolul si demisolul se gasesc sub ntreaga cladire sau sub cea mai marc parte a cladirii. .arter - este nivelul al carui planseu inferior se gaseste la nivelul solului, sau cu putin deasupra acestuia 5,>-3,5 m!; uneori parterul este situat la naltime mai mare fata de sol 3,4-l,>m!. #ta6 - este orice nivel av%nd n general aceeasi distributie n plan, cuprins ntre parter si mansarda , pod sau terasa, cu naltimea libera de minimum 3,> m; =ezanin - este nivelul intercalat ntre parter si primul etaj, care se deosebeste de celelalte etaje fie prin naltimea libera mai mica, fie prin lipsa balcoanelor sau a altor iesinduri, ori prin destinatie spatiu accesoriu pentru magazinele de la parter, depozite de marfuri, ateliere, birouri, etc. 8ezaninul se considera etaj. =ansarda - este nivelul construit n gabaritul acoperisului sub nvelitoarea acestuia!. 8ansarda primeste lumina prin goluri numite lucarne. $re o parte din plafon orizontal, iar alta nclinata, urm%nd panta acoperisului. 2erveste pentru locuit camere de serviciu!, ca dependinta, sau pentru exercitarea unor activitati de lunga durata spalatorie, uscatorie, ateliere, etc!. In general naltimea libera este mai mica, dar nu sub 3.>5 m. .ivnita 3beciul4 - este construita din una sau mai multe ncaperi situate sub cota zero a cladirii pardoseala parterului!, destinata pastrarii unor materiale lemn, carbuni, etc!, sau a unor produse alimentare. "e obicei, pivnita nu este construita sub toata ntinderea cladirii, arc pam%nt pe jos si intrare din curte, sau prin deschideri improvizate chepenguri!. 2tarea tehnica de ntretinere a unei constructii poate fi: foarte buna, buna, mediocra satisfacatoare!, rea, insalubra, ruina. #riteriile pentru aprecierea starii tehnice a unei cladiri sunt: Stare foarte buna - pentru cladirile realizate din materiale durabile caramida, beton armat, sau metal! realizate n ultimii 05 ani, cu finisaje si instalatii complete; nu necesita reparatii curente sau capitale la principalele elemente constructive. Stare buna - pentru cladirile realizate din materiale durabile, cu planseu din beton armat sau lemn, finisaje si instalatii complete, fara deteriorari ale structurii, necesit%nd unele lucrari de mbunatatire curenta n proportie de 35N din valoarea acesteia!. In aceasta categorie se pol ncadra

unele cladiri cu planseu din beton armat cu o vechime cuprinsa ntre 05-45 ani, precum si cele cu planseu din lemn indiferent de vechime. Stare mediocru +satisfacatoare, - pentru cladirile realizate din materiale durabile, cu instalatii incomplete, care prezinta nceputuri de deteriorari la structura si finisaje, cu vechime de exploatare de peste 45 ani, precum si celelalte cladiri cu finisaje ngrijite, instalatii partiale, cu aspect bun, din paianta, sau cu plansee din lemn si vechime mai mare de 05 ani. #onstructia necesita lucrari de ntretinere, reparatii curente si reparatii capitale la elementele constructive n proportie de 35-+5N din valoarea acesteia!. Stare rea - pentru cladiri realizate din materiale durabile sau nu, av%nd deteriorari importante la structura si finisaje, fundatii si ziduri fisurate sau crapate, nclinate, tencuieli desprinse, plansee crapate sau ncovoiate. #onstructia necesita lucrari de reparatii capitale n proportie de +5-45N din valoarea acesteia!. Stare insalubra - pentru cladirile care nu mai corespund folosintei ca urmare a degradarilor si care prezinta pericol pentru viata si sanatatea celor care o folosesc. Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradare impune demolarea lor. $nul construirii se stabileste prin una din urmatoarele cai: autorizatia de constructie actul de proprietate, certificatul de la circumscriptia financiara cu anul impunerii, marturia scrisa a proprietarului, marturii verbale ale chiriasilor si vecinilor. $nul construirii se socoteste de la data c%nd cladirea are realizata fundatia, peretii si acoperisul. &entru corpurile de cladire n care anumite ncaperi au fost realizate la date diferite se va mentiona anul construirii si starea acestora pe portiuni sau ncaperi. 2tructura de rezistenta se stabileste prin indici de cartare astfel: A - este indicele cu care se noteaza cladirile cu cadru si plansee din beton armat, sau cu schelet metalic; 5 - este indicele cu care se noteaza cladirile din caramida sau din piatra zidarie! si cu plansee din lemn; C - este indicele cu care se noteaza cladirile din lemn stabile;

D - este indicele cu care se noteaza cladirile din piatra pam%nt, chirpici, paianta. #onstructiile anexa stabile din interiorul bunurilor imobile, izolate sau lipite de cladirile de locuit care nu servesc drept locuinta, se indica astfel: m beton!; gj gr J - magazie din caramida, paianta sau tabla, cu fundatie din - garaj din zidarie de caramida sau piatra!; - grajd din zidarie de caramida sau piatra!; - closet din zidarie de caramida sau piatra!;

1.7.7. *ate si informatii specifice cadastrului imobiliar: "ocumentul de baza M6isa bunului imobil- se va realiza prin culegerea datelor si informatiilor specifice cadastrului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul general, respect%nd codificarea si precizarea ca datele constructive despre corpul de cladire se refera la: - identificarea corpului de cladire; - identificarea proprietarului;detinatorului corpului de cladire; - suprafata construita si suprafata construita desfasurata; - informatii privind echiparea edilitara; - date constructive despre cladiri si anexe: - Destinatie - destinatia initiala a imobilului se consemneaza numai daca difera de folosinta actuala predominanta si daca poate fi cunoscuta; ) /olosinta - folosinta actuala predominanta se stabileste estimativ, n functie de ponderea n suprafata desfasurata a corpului de cladire a fiecarui tip de folosinta la suprafete egale se opteaza pentru una din folosinte, de obicei cea superioara calitativ! la data cartarii;

) Numar de ni#ele - regimul de naltime se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele si se noteaza cu cifre cu exceptia subsolului!, scrise ca exponent al indicelui de cartare n toate cazurile simbolurile $, H, # si " reprezinta implicit parterul!. (xemplu: o cladire de categoria $ cu 4 nivele va fi notata $7. ) Numar de subsoluri - numarul de subsoluri se consemneaza daca nu au destinatie tehnica dotari cu instalatii care deservesc cladirea!, si daca sunt locuibile. 2e delimiteaza pe plan prin masuratori si se noteaza cu litera -s- nscrisa ca indice al indicelui de cartare. "aca cladirea dispune de doua sau mai multe subsoluri, ele se vor evidentia prin indicii ,,0s- sau -ns- 2e face precizarea ca demisolul se asimileaza cu 7 subsolul. (xemplu: $ 0s - /undatia - se consemneaza n toate cazurile astfel: beton H!, piloti &!, radier *!, lemn '! altele $!. - *eretii - peretii constructiei se vor indica n fisa bunului imobil astfel: cadre din beton armat #&!, diafragma mixta "!, lemn '!, paianta si chirpici &!, panouri mari &8!, zidarie portanta O&!, altele $!. )Aco!erisul - .nvelitoarea sau acoperisul poate fi din tigla P!, sindrila 2"!, tabla ,H!, bituminoase H!, azbociment $O!, altele $!; -Ti!ul de !ro!rietate - se stabileste n raport cu titularul dreptului de proprietate pe baza documentului; nscrisului pe care acesta l poseda, pentru fiecare corp de cladire n parte. "atele cu privire la proprietar se refera la: categoria proprietatii; modul de detinere; numele proprietarului; adresa;

- codul persoanei, extras din actele de identitate daca exista consemnat!,

- cota parte indiviza, etc.