Announcement Romania2

PUZ CONSTRUIRE PARC TURBINE EOLIENE, REABILITARE DRUMURI DE EXPLOATARE , CONSTRUIRE CAI DE ACCES SI RACORD LA RETEAUA ELECTRICA -comuna
na Casimcea , judetul TULCEA __________________________________________________________________________
Octombrie 2010
PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului
____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu
PUZ CONSTRUIRE PARC TURBINE EOLIENE, REABILITARE DRUMURI DE EXPLOATARE , CONSTRUIRE CAI DE ACCES SI RACORD LA RETEAUA ELECTRICA -comuna Casimcea , judetul TULCEA __________________________________________________________________________
CUPRINS
1. DATE GENERALE 1.1.Denumirea planului/programului ............................................6 1.2.Proiectantul lucrarii .............................6 1.3.Beneficiarul lucrarii .......6 1.4. Elaborator RM ....................................................................................................6 1.5.Colaboratori .........................................................................................................7 1.6.Evaluarea strategica de mediu ..................8 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 2.1. Continutul si obiectivele planului/programului .........................10 2.2. Relatia cu alte planuri/programe ...........................37 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS 3.1. Introducere .......................45 3.2. Starea actuala a mediului ..................45 3.3. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului.......................53 3.3.1 Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero...................53 3.3.1.1. Calitatea aerului ......................53 3.3.1.2. Calitatea solului ................53 3.3.1.3. Calitatea apei....................54 3.3.1.4. Zgomot si vibratii...............55 3.3.1.5. Biodiversitatea...................55 3.3.1.5.1 Informatii privind flora locala.................56 3.3.1.5.2 Informatii privin fauna locala.................71 3.3.2. Patrimoniul cultural in Altenativa zero................78 3.3.3. Situatia economica si sociala in Altenativa zero......................79 3.3.4. Starea de sanatate in Altenativa zero....................79 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 4.1. Hidrologia si hidrogeologia ..............................80 4.2. Solul ........80 4.3. Clima ..............80 4.4. Mediul socio-economic ...............81
2
4.5. Biodiversitatea ..................81 4.5.1. Caracteristicile tipurilor de habitate....................81 4.5.2. Caracteristicile faunei ......................85 4.6. Peisaj ...................103 4.7. Patrimoniul cultural ....................103 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM................104 OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 6.1. Obiective de protectie a mediului .....................112 6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului..........................118 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI 7.1.Efecte potentiale asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii .........................120 7.1.1. Biodiversitatea .................120 7.1.2. Populatia ...............120 7.1.3. Sanatatea umana ................121 7.1.4. Fauna .............121 7.1.5. Flora ...............124 7.1.6. Solul ......................126 7.1.7. Apa ....................126 7.1.8. Aer .................127 7.1.9. Factori climatici ........................127 7.1.10. Valorile materiale ...............127 7.1.11. Patrimoniul cultural ................127 7.1.12. Peisaj ...............128 7.1.13. Umbrirea ..............128 7.1.14. Reflectarea ( Flickering-ul ) ..................129 7.1.15.Zgomot si vibratii ........................129 7.1.16.Radiatii ...........................................136 7.1.17.Unde electromagnetice ............................138
3
6.
7.
7.2.Matricea de impact ..................140 8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ......144 9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA , CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului..............................................................................................145 9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si apei subterane..........................146 9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei............................................................................................................146 9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii.............................................................................................147 9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei .....................................148 9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural ......................................................149 9.7. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii...........................................................................................................................149 9.8. Dezafectarea parcului -decomissioning.....................150 10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE 10.1.Introducere................151 10.2. Prezentarea alternativelor..................152 10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute ...................155 11. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 11.1. Introducere................156 11.2. Monitorizare PUZ..............157 12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU ............163 BIBLIOGRAFIE ANEXE
____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu 4
LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A OBSERVATIILOR EFECTUATE PE AMPLASAMENTUL STUDIAT PRIN PLANUL URBANISTIC ZONAL , DE CATRE ECHIPA DE ELABORARE A RAPORTULUI DE MEDIU . RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR FURNIZATE REVINE BENEFICIARILOR .
1.DATE GENERALE
1.1.
Denumirea planului/programului : Plan Urbanistic Zonal Construire parc turbine eoliene, reabilitare drumuri de exploatare, construire cai de acces si racord la reteaua electrica , extravilan comuna Casimcea, judet Tulcea
1.2.
Proiectantul lucrarii : SC marcel52pavel@yahoo.com
PRODOMO
SRL
TULCEA
e-mail
1.3.
Beneficiar : SC PREMIUM MANAGEMENT CONSULTING SRL Tulcea ,str. Mihai Eminescu , nr. 38A, tel/fax : 0752195168
1.4.
Elaborator Raport de mediu :
SC ECO GREEN CONSULTING SRL - Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.34 pentru RM, RIM,BM,RA,RS,EA
1.5.
Colaboratori :
BADEA GABRIELA evaluator/auditor de mediu - Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz. 293 pentru RM, RIM, BM, RA ,RS tel. 0740-017298, fax:0340-104.067 , e-mail : gabrielasoparla2006@yahoo.com
BADEA GHEORGHE evaluator/auditor de mediu - Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.35 pentru RM, RIM, BM, RA , tel.0745-344161 e-mail : badeagheorghe2007@yahoo.com
CIRNAT MARIAN JAN (Ornitolog -membru SOR ) Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.89 pentru EA
DOROSENCU GABRIELA biolog
1.6.Evaluarea strategica de mediu Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European i a Consiliului, care se refer la evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului (Directiva SEA) a intrat n vigoare la 21 iulie 2001. Aceast Directiv oblig autoritile publice s considere dac planurile sau programele pe care le pregtesc vin n ntmpinarea scopului acestei Directive i, deci, dac este necesar realizarea unei evaluri de mediu a acestor propuneri, n conformitate cu procedurile din Directiv. Directiva 2001/42/EC a fost transpus n legislaia romn prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe (publicat n Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004). Experiena Directivei 85/337/EEC, n ceea ce privete evaluarea efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului (Evaluarea impactului asupra mediului sau Directiva EIA) a artat c este important s se asigure o aplicare i o implementare consecvent n toat Comunitatea penru a realiza potenialul maxim n ceea ce privete protecia mediului i dezvoltarea durabil.Este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor,conduce la indentificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evalurea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens , s-a dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu. Evaluarea strategica de mediu s-a dezoltat ca masura de precautie, la nivel decizional inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si slaba, si in consecinta, insuficienta. Aceasta,datorita momentului tarziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai inalt, de tipul ce fel de dezvoltare trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aiba loc au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea de mediu sau evaluarea strategica de mediu se aplica la cel mai inalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,strategiilor si evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe sursa impactului asupra mediului si nu pe rezolvarea simptomelor aparute in urma producerii impactului. Principalele principii ale aplicrii SEA cu eficacitate pot fi sintetizate dup cum urmeaz:
____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu 8
- SEA trebuie s trateze toate P/P/P propuse care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului. - SEA trebuie efectuat la initiativa propuntorilor P/P/P si gestionat de acestia. - SEA trebuie integrat n procesul de elaborare a P/P/P n etapele de procedur cheie. Ea trebuie s nceap ct mai curnd posibil, ca evaluare pe baza obiectivelor, respectiv s se evalueze n ce msur P/P/P respect obiectivele de protecie a mediului relevante, respectnd totodat obiectivele proprii si s isi aduc contributia n toate fazele de elaborare a P/P/P. - SEA trebuie s se axeze pe aspectele potrivite n fazele potrivite de elaborare a politicilor, planurilor si programelor. - n SEA trebuie utilizate metode si tehnici de analiz adecvate, astfel incat rezultatele urmarite sa se atinga cu costuri rezonabile. Informatiile trebuie culese numai n cantitatea si nivelul de detaliere necesar pentru luarea unei decizii n cunostint de cauz. - SEA trebuie s evalueze efectele asupra mediului pe care le-ar produce o serie de solutii alternative la propunerea de dezvoltare analizat, recunoscnd c domeniul de analiz variaz n functie de nivelul la care se iau deciziile. Trebuie s identifice alternativa cea mai adecvat din punct de vedere al mediului. - SEA trebuie s faciliteze implicarea principalilor actori interesati ntr-o faz ct mai timpurie. n cadrul SEA trebuie s se aplice tehnici de consultare corespunztoare si usor de utilizat, adecvate grupurilor tint. O procedura SEA eficace poate aduce urmtoarele avantaje: - Realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului; - mbunttirea calittii procesului de elaborare a politicii, planului sau programului; - Cresterea eficientei si eficacitatii procesului decizional; - ntrirea sistemului de conducere si a eficientei institutionale; - Intrirea procesului EIM pentru proiecte; - Facilitarea cooperrii transfrontiera. SEA poate determina o integrare efectiv a considerentelor de mediu n ntocmirea politicilor, planurilor si programelor (P/P/P). De asemenea, o bun aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la optiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, naintea formulrii proiectelor specifice si atunci cnd sunt nc posibile alternative majore. Ca atare, SEA faciliteaz o mai bun luare n considerare a constrangerilor de mediu n formularea politicilor, planurilor si programelor care creeaz cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, SEA vine n sprijinul dezvoltrii durabile din punct de vedere al mediului.
2.EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 2.1. Continutul si obiectivele planului/programului Continutul planului : Planul Urbanistic Zonal Construire parc turbine eoliene , reabilitare drumuri de exploatare , construire cai de acces si racord la reteaua electrica ,extravilan comuna Casimcea, judet Tulcea are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi un parc eolian pe un teren in suprafata totala de 456 ha constituit din concesiune , pentru care s-au eliberat certificatele de urbanism : CERTIFICAT DE URBANISM NR.304/9467/28.09.2009 emis de Consiliul Judetean Tulcea , in scopul CONSTRUIRE PARC DE TURBINE EOLIENE ; CERTIFICAT DE URBANISM NR . 10/968/30.03.2010 EMIS DE Primaria comunei Casimcea , in scopul REPARARE , EXTINDERE SI MODERNIZARE DRUMURI DE ACCES LA TARLAUA T98 , PARCELA P973. ORGANIZARE DE SANTIER . Conform Legii nr. 350/2001 modificata si completata cu OG nr.27/2008 privind amenajarea teritoriului si urbanismul , art.44 , alin. (1) Planul Urbanistic Zonal este intrumentul de planificare urbana de reglementare specifica prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate caracterizate printr-un grad de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuate.Planul urbanistic Zonal asigura corelarea programului de dezvoltare urbana integrate a zonei cu Planul urbanistic general, iar la art. 47 , alin (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la : organizarea retelei stradale ; organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane; modul de utilizare al terenurilor ; dezvoltarea infrastructurii edilitare ; statutul juridic si circulatia terenurilor ; protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora .
a) b) c) d) e) f)
____________________________________________________________________ 10 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu
Parcul va include 20 turbine eoliene amplasate pe un teren extravilan, proprietate privata a comunei Casimcea , conform avizului nr. 4235/2009 emis de primarul comunei Casimcea. Destinatia propusa prin Planul Urbanistic General pentru terenul pe care se vor amplasa turbinele eoliene este de pasune . Pe amplasament nu exista retea de irigatie , insa in partea de sud perimetrul este marginit de un canal de irigatie , neintretinut si care nu a mai fost modernizat de foarte mult timp.
fig . 1. harta judetului Tulcea
Amplasamentul se invecineaza astfel: la nord : terenuri agricole ; la sud : terenuri agricole ; la est : terenuri agricole ; la vest : terenuri agricole . Distantele fata de cele mai apropiate localitati sunt (fig. 2) : Neatarnarea (2,2 km), Razboieni (2 km), Casimcea ( 4,5 km), Sarighiol de Deal (4,58 km).
Fig. 2- Distantele fata de cele mai apropiate localitati (sursa Google Earth)
Coordonatele STEREO 1970 ale perimetrului parcului eolian sunt prezentate in Tabelul nr. 1, iar coordonatele turbinelor eoliene preconizate a se monta se regasesc in Tabelul nr. 2
PARC EOLIAN CASIMCEA
Coordonatele Stereo in Sistem 1970 al conturului
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7
X 367007 367237 366689 364764 363955 363967 364916
Y 772597 773725 775037 774812 774436 773423 772719
Tabelul nr. 2
Coordonate stereo 70
Nr. Crt.
Turbine Nume Turbina
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
C_01 C_02 C_03 C_04 C_05 C_06 C_07 C_08 C_09 C_10 C_11 C_12 C_13 C_14 C_15 C_16 C_17 C_18 C_19 C_20
772.913 773.259 773.724 774.076 774.397 774.708 773.031 773.501 774.037 774.598 774.526 773.036 773.489 773.972 774.476 773.030 773.239 773.543 773.846 774.179
366857 366.865 366.886 366.815 366.686 366.574 366.296 366.104 365.937 366.046 365.480 365.548 365.289 365.078 364.850 364.847 364.478 364.447 364.455 364.198
Etapele de realizare a unui parc eolian sunt : I. construire-montaj : - pregatirea amplasamentului si a organizarii de santier : pentru organizarea de santier titularul , SC Premium Management Consulting SRL a incheiat un Contract de inchiriere pe terenul situat in extravilanul comunei Casimcea, avand numar cadastral 1471, intabulat in cartea funciara nr. 1230/N a localitatii Casimcea , cu o suprafata de 50.200 mp ( proprietar locator Galiman Vasile si Galiman Ecaterina ).
Fig.
organizare de santier
- lucrari de excavare si realizare a fundatiei sapaturile se realizeaza cu utilaje specifice ( excavatoare ), dimensiunea fundatiilor fiind de 14,1 m x 14,1 m = 198,81 mp.Adancimea fundatiei va fi de 2,80 m ( fig.3). La aceasta adancime unde se gaseste stratul bun de fundare se toarna o sapa de egalizare de 0,15 m , dupa care se amplaseaza structura de rezistenta ( 1,90 m ).
fig.3 Sectiune fundatie ( sursa SC Eviva Casimcea SRL )
In Studiului geotehnic preliminar intocmit de SC GEOFORCONSULTING SRL Galati se mentioneaza ca in urma determinarilor fizico-mecanice ale pamanturilor din perimetrul cercetat s-a concluzionat ca terenul de fundare prezinta un grad de neuniformitate relativ ridicata atat pe orizontala cat sip e verticala ( in ceea ce priveste alcatuirea si principalele caracteristici ale formatiunilor interceptate in forajele executate).Se mentioneaza ca in zona de platou inalt al dealului Casimcea, covertura jurasica a regiunii (calcare,dolomite si/sau gresii calcaroase ) isi face aparitia in suprafata terenului sub forma de aflorimente . - lucrari de amenajare cai de acces si trasee cabluri electrice : In cazul PUZ-ului studiat, pe drumurile de acces care vor avea o latime de 5,0 m se va aseza un strat de piatra de grosime cuprinsa intre 20-40 cm . Traseul de drum a fost astfel ales incat sa nu fie necesare lucrari suplimentare .
Fig.4 sectiune de drum ____________________________________________________________________ 15 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu
Fig.5- drum de acces
In fig . 4 s-a prezentat o sectiune de drum , dupa reabilitare si/sau construire . Se poate observa ca pentru amenajarea drumurilor se va folosi piatra ( o grosime de 4050 cm ) , cu o granulatie cuprinsa intre 20-50 mm , care va fi compactata. Daca constructorul va considera necesar se va insera si un material textil . De asemenea , producatorul turbinelor , Vestas , propune ca drumurile sa aiba prevazute canale drenoare pozitionate de-a lungul cailor de acces (fig.5) . - asamblare turbine si asezarea acestora pe pozitie : Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu, amplasat in exteriorul centralei .Rolul postului de transformare este de a transforma energia electrica la tensiunea optima de transport . Dimensiunea postului de transformare este de 2x3,0= 6 mp. Cele 20 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de conexiuni.De la aceasta statie pana la iesirea din perimetrul parcului se va utiliza LES , care margineste drumurile interne .Legatura dintre parc si DJ se va face tot prin LES (traseul va urma drumul de exploatare existent ) si in continuare la LEA 110 KV, existenta, in baza unui studiu energetic de specialitate.
Fig. 6 - Traseu electric
Conexiunile dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul cablurilor subterane , amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de comunicatie existente .
Fig. 7- pozare cabluri electrice -
Traseul drumurilor de exploatare care vor fi reabilitate are o distanta de 1665 ml . De asemenea se vor amenaja drumuri interne in lungime de 11.000 ml .
TOTAL drumuri : 12.665 ml .
Conexiunile informatice dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul cablurilor subterane din fibra optica . Un cablu de medie tensiune este alcatuit din 12 fibre rasucite cu diametru de 11,7 mm ,invelite intr-un material protector din PVC, amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de comunicatie existente ( De ). Traseul drumurilor de exploatare care vor fi reabilitate au o distanta de 1665 ml . De asemenea se vor amenaja drumuri interne in lungime de 11.000 ml . Zona de instalare este alctuit din perimetre cu cerine diferite i nu este rezervat exclusiv componentelor macaralelor i turbinelor ci i diferitelor funcii precum zon de lucru cu unelte, zon de platforme i containere etc.
fig. 8- Zona de contructie-pozitia macara pricipala (sursa Vestas )
legenda : WTG turbina eoliana Hub rotor Tower turn Nacelle nacela Blade laydown area- zona de asamblare rotor Cranepad stregth- platforma de asamblare turbina Tailing crane macara secundara In fig. 8 se ilustreaza amplasarea Zonei de constructie si a macaralei principale fata de fundatia turbinei . exploatare-functionare : in general , pentru intretinerea turbinelor sunt necesare doua revizii anuale de verificare si intretinere , iar la 2-3 ani , in functie de locatie si specificatiile producatorului se schimba uleiul si lichidul de racire . III. dezafectare : Durata de viata a unei turbine eoliene este 20-25 ani . Dupa aceasta perioada urmeaza teoretic , etapa de demolare a turbinelor eoliene. Aceasta etapa presupune dezmembrarea rotorului cu cele trei pale ; a nacelei , cutiei de viteze si
II.
sistemului de comanda; a pilonului ( turnului ) si a fundatiei .Practic , daca investitorul doreste poate sa reamplaseze o alta turbina pe locatie . Acest lucru se poate face daca tipul de turbina ramane acelasi , prin simpla schimbare a sistemului de prindere. Daca se modifica tipul de turbina se va reface fundatia. La dezafectare se va reface terenul afectat de fundatii si drumuri . Betonul din fundatii se va concasa si se va refolosi ( la amenajare drumuri sau diverse lucrari de umplutura ), iar cablurile electrice , care au o durata de viata de 40 ani se inlocuiesc . Cablurile uzate sunt predate unitatilor de profil care le vor valorifica . In perimetrul studiat ( fig.9 ), pe concesiunea beneficiarului exista : - zone protejate pentru vestigii de arheologie - tumuli funerari ; - situri Natura 2000 : ROSPA0100 Stepa Casimcea si ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean.
fig.9 - Imaginea satelitara a amplasamentului (sursa Google Earth)
Centralele eoliene vor fi amplasate respectind normele de pozitionare unele fata de altele si a distantelor de protectie fata de elementele construite sau protejate prin lege, ale zonei ; drumuri publice , retele de transport curent electric , canale si antene de irigatii ( conform prevederilor din Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice , publicate in Monitorul Oficial , partea I , nr. 865/18.12.2007 )- Tabelul nr. 2 .
TABEL nr.2 : Distante de siguranta aferente instalatiilor eoliene

Denumirea obiectivului invecinat centralei eoliene Distanta de protectie -m1) Distanta de siguranta -mH2) + 3m3) Distanta de Siguranta Pentru Vestas 2 MW 83 De unde se masoara distanta de siguranta 4)
Drumuri publice de interes national sau de interes judetean Drumuri publice comunale ,drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate privata Cai ferate LEA Centrale eoliene 8) Linii aeriene de Tc Conducte supraterane de fluide Inflamabile Locuri si cladiri istorice Instalatii de extractie petrol si gaze naturale, de pompare petrol , statii de reglare , masurare gaze naturale Poduri Baraje , diguri Cladiri locuite Cladiri cu substante inflamabile , cu pericol de explozie sau incendiu Aeroporturi Instalatii de emisie receptie Tc Zone cu flora sau fauna protejate Terenuri de sport omologate Parcaje auto pe platforme in aer liber
1)
5) 6)
45
4)
1) 1) 1) 1) 1)
H2) + 3m7) H2) + 3m 9) H2 + 3m H10) + 3m 11)
100 83 630 83 168
4) 4) 4) 4) 4)
1) 1)
1) H10) + 3m 11)
200 168
4) 4)
1) 1) 1) 1) 1) 1) 1) 1) 1)
H3) + 3m 12) H2) + 3m H13) H2) + 3m 14) 14) 14) H2) + 3m H2) + 3m
83 83 240 83
4) 4) 4) 4) 4) 4) 4) 4) 4)
83 83
Legenda : Tc telecomunicatii
NOTE : 1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m imprejur 2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei 3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50 m 4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane : pentru o amenajare cu mai multe aggregate ( ferma ) se considera distanta de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul invecinat 5) Egala cu lungimea de pala , turbina mai putin de 30 m 6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza 7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m 8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate ( ferma ) apartinand altui operator economic 9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai apropiat apartinand celelilate ferme eoliene va fie gala cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat , atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului predominant, turbine 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat , atunci cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant 10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea paletei 11) daca obiectivul este ingradit , distanta de siguranta se masoara pana la ingradire 12) dupa caz , se stabileste distanta H + 3m , daca peste pod trece un drum national, un drum judetean sau o cale ferata , tinandu-se seama si de notele 3) si 7), turbine o distanta egala cu lungime de o pala , dar nu mai putin de 30 m , daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate publica 13) inaltimea pilonului x 3 ; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinte, cu acordul comunitatii locale , pana la o valoare minima egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3m ; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu al unei zone va fi cel putin egala cu ianltimea pilonului plus lungimea palei + 3m ; distanta instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se normeaza 14) se stabileste cu avizul autoritatii competente , care sunt mentionate in certificatul de urbanism .
Prin Planul Urbanistic Zonal studiat se propune construirea unui parc eolian alcatuit din 20 centrale eoliene de tip VESTAS cu o capacitate de 2.0 MW /turbina. Caracteristicile tehnice ( tabelul nr.3) ale turbinelor eoliene propuse a se monta sunt:
PUZ CONSTRUIRE PARC TURBINE EOLIENE, REABILITARE DRUMURI DE EXPLOATARE , CONSTRUIRE CAI DE ACCES SI RACORD LA RETEAUA ELECTRICA -comuna Casimcea , judetul TULCEA __________________________________________________________________________ Tabelul nr.3 Tip turbina Inaltime Pilon (m) Raza rotor (m) Inaltime maxima (m)
Vestas-2 MW
80
45.0
125.0
Prile principale ale turbinelor eoliene ( fig. 10 ) sunt : rotorul cu cele trei pale ; nacela cu generatorul , cutia de viteze si sistemul de comanda; pilonul ( turnul ) cu diametrul la baza de 4,15 m ; fundatia .
fig.10 - Plansa model turbine ____________________________________________________________________ 23 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu
In principiu, cele mai importante pri componente ale turbinelor eoliene ( fig. 11 ), sunt:
fig. 11.
Partile componente ale turbinei eoliene ( sursa www.windpower.org )
- butucul rotorului; - paletele cu lungime de 42,5 m ; - nacela; - pilonul; - arborele principal (de turaie redus); - multiplicatorul de turaie cu roi dinate; - dispozitivul de frnare; - arborele de turaie ridicat; - generatorul electric; - sistemul de rcire al generatorului electric; - sistemul de pivotare; - girueta; - anemometrul; - sistemul de control (controller).
Butucul rotorului (fig.12 ) are rolul de a permite montarea paletelor turbinei i este montat pe arboreal principal al turbinei eoliene. n figura 11 este prezentat montajul paletelor pe butucul rotorului .
Fig.12- Butuc de turbin eolian si palete ( sursa www.windpower.org )
Paletele (fig.13 ) reprezint unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene i mpreun cu butucul alctuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt realizate cu aceleai tehnologii utilizate i n industria aeronautic, din materiale compozite, care s asigure simultan rezisten mecanic, flexibilitate, elasticitate i greutate redus. Uneori se utilizeaz la construcia paletelor i materiale metalice sau chiar lemnul. n figura 12 este prezentata paleta unei turbine eoliene de mari dimensiuni.
Fig.13- Palet de turbin eolian ( sursa www.windpower.org )
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se monteaz n interiorul acesteia i anume: arborele principal, multiplicatorul de turaie, dispozitivul de frnare, arborele de turaie ridicat, generatorul electric, sistemul de rcire al generatorului electric i sistemul de pivotare.
Fig.14 - Nacela ( sursa www.windpower.org )
n figura 14 este prezentata o nacela de dimensiuni mari , iar in fig.15 modul in care se monteaza nacela .
Fig. 15 -montarea nacelei unei turbine de mari dimensiuni ( sursa www.windpower.org ) ____________________________________________________________________ 26 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu
Fig.16 - Montarea turnului/pilonului unei turbine eoliene de mari dimensiuni
Pilonul are rolul de a susine turbina eolian i de a permite accesul n vederea exlploatrii i executrii operaiilor de ntreinere, respectiv reparaii. n interiorul pilonilor sunt montate att reeaua de distribuie a energiei electrice produse de turbina eolian, ct i scrile de acces spre nacel. n figura 17 este prezentat fundaia unui pilon, iar n figura 18 este prezentat un tronson de pilon pentru susinerea unei turbine eoliene.
Fig. 17 - Armatura fundaiei unui pilon de turbin eolian
Fig.18 - Tronson al unui pilon de turbin eolian ( sursa www.windpower.org )
Arborele principal al turbinelor eoliene are turaie redus i transmite micarea de rotaie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaie cu roi dinate. n funcie de tipul turbinei eoliene, turaia arborelui principal poate s varieze ntre 20400 rot/min. n figura 19 este prezentat un asemenea arbore.
Fig.19 . Arborele principal al unei turbine eoliene ( sursa www.windpower.org )
Multiplicatorul de turaie cu roi dinate are rolul de a mri turaia de la valoarea redus a arborelui principal, la valoarea ridicat de care are nevoie generatorul de curent electric. n figura 20 , pe arborele principal, este montat i multiplicatorul de turaie. n figura 20 este prezentat principiul de funcionare al acestei componente, iar n figura 21 este prezentat un multiplicator de turaie eolian.
Fig.20. Principiul de funcionare al multiplicatorului de turaie eolian (sursa www.windpower.org )
Fig.21 . Multiplicator de turaie eolian (sursa www.windpower.org )
Dispozitivul de frnare este un dispozitiv de siguran i se monteaz pe arborele de turaie ridicat, ntre multiplicatorul de turaie i generatorul electric. Viteza de rotaie a turbinei este meninut constant prin reglarea unghiului de nclinare a paletelor n funcie de viteza vntului i nu prin frnarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frnare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai n cazul n care mecanismul de reglare a unghiului de nclinare a paletelor nu funcioneaz corect, sau pentru frnarea complet a turbinei n cazul n care se efectueaz operaii de ntreinere sau reparaii. n figura 22 este prezentat un asemenea mecanism.
Fig.22 Dispozitiv de frnare eolian (sursa www.windpower.org )
Arborele de turaie ridicat denumit i arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite micarea de la multiplicatorul de turaie la generatorul electric. Turaia acestui arbore, ca i cea a generatorului electric, are valori ntre 12001800 rot/min. n figura 23 este prezentat un arbore de turaie ridicat, montat pe multiplicatorul de turaie.
Fig.23 -Arbore de turaie ridicat (sursa www.windpower.org )
Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanic a arborelui de turaie ridicat al turbinei eoliene, n energie electric. Spirele rotorului se rotesc n cmpul magnetic generat de stator i astfel, n spire se induce curent electric. Exist att generatoare electrice care furnizeaz curent continuu (de regul pentru aplicaii casnice i turbine de dimensiuni reduse), ct i generatoare electrice cu curent alternativ ntr-o gam extrem de variat de puteri. n figura 24 este prezentat generatorul electric al unei turbine eoliene .
Fig.24. Generator electric eolian (sursa www.windpower.org )
Sistemul de rcire al generatorului electric preia excesul de cldur produs n timpul funcionrii acestuia. Rcirea este asigurat de un ventilator centrifugal, iar generatoarele de putere mai redus au rcirea asigurat de ventilatoare axiale. Uneori
sistemul de rcire al generatoarelor electrice este proiectat s funcioneze cu ap de rcire, caz n care exist un circuit suplimentar pentru rcirea apei. Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei dup direcia vntului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare i elementul de transmisie a micrii. Ambele componente au prevzute elemente de angrenare cu roi dinate. Acest mecanism este antrenat n micare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direciei vntului, sesizat de giruet. n figura 25 este prezentat motorul sistemului de pivotare, iar n figura 26 elementul de transmisie.
Fig.25 - motorul sistemului de pivotare (sursa www.windpower.org )
Fig. 26 - Elementul de transmisie al sistemului de pivotare (sursa www.windpower.org )
Girueta este montat pe nacel i are rolul de a se orienta n permanen dup direcia vntului. La schimbarea direciei vntului, girueta comand automat intrarea n funciune a sistemului de pivotare al turbinei. n cazul turbinelor de dimensiuni reduse,
nacela este rotit automat dup direcia vintului cu ajutorul giruetei, fr a fi necesar prezena unui sistem suplimentar de pivotare. n figura 27 este prezentat o giruet.
Fig.27-Girueta (sursa www.windpower.org )
Anemometrul este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest aparat este montat pe nacel i comand pornirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 34m/s, respective oprirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 25m/s. n figura 28 este prezentat un anemometru cu cupe.
Fig.28 . Anemometru cu cupe (sursa www.windpower.org )
Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puin n cazul turbinelor de puteri mari, este integrat ntr-o reea de calculatoare, care controleaz buna funcionare a tuturor componentelor. De regul controler-ul este amplasat n nacel, iar alte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor. n figura 29 este prezentat un controler din componena unei turbine eoliene.
Fig.29. Controler ( sursa www.windpower.org )
Sistemul eolian are un principiu simplu de functionare( fig. 30 ) . Palele sunt puse in miscare de vant , iar acestea la randul lor activeaza generatorul turbinei. Pentru a multiplica viteza de actiune asupra axului central , in componenta sistemului gasim si un multiplicator de viteza .
Fig . 30 . Principiul de functionare al turbinei eoliene (sursa www.windpower.org )
PUZ CONSTRUIRE PARC TURBINE EOLIENE, REABILITARE DRUMURI DE EXPLOATARE , CONSTRUIRE CAI DE ACCES SI RACORD LA RETEAUA ELECTRICA -comuna Casimcea , judetul TULCEA __________________________________________________________________________ BILANT TERITORIAL SUPRAFETE Suprafata proprietate PASUNE Suprafata fundatii Suprafata sapatura fundatii Suprafata platforme de montaj individuale Suprafata platforme de depozitare Suprafata statie conexiune Suprafata platforma organizare de santier Suprafata drumuri de acces interioare Suprafata drum de exploatare TOTAL PROPUS (ha) 456,0 20x400=8000 mp=0,8 ha 20x484=9680mp=0,968 ha 20x900=18000 mp=1,8 ha 1x40000=40000 mp=4 ha 1x3089=3089 mp=0,3089 ha 1x20000 mp=2 ha 5x11000 ml=5,5 ha 5x1665ml=0,8325 ha 456,0 EXISTENT(ha) 456,0 0 0 0 0 0 0 0 0,01665 456,0
Bilantul teritorial este calculat pentru suprafata proprietate particulara ( contract de concesiune ) -456 ha .
POT = (0,80+0,3089+5,50)/456.00x100=1,45% CUT=(0,80+0,3089+5,50)/456.00=0,0145%
Dupa implementarea PUZ , din totalul suprafetelor agricole vor fi transformate in curti constructii numai terenurile ocupate de fundatii , trotuarele de garda al inelului bazal, alei de acces , alei carosabile din parcela si platformele de lucru .In plus, pentru fiecare turbine eoliana se va crea o alee carosabila de lungime diferita de la parcela la parcela si o latime de 5 m . Se vor scoate din circuitul agricol o suprafata de 10,6 ha ( 0,80 ha suprafata fundatii +4,00 ha platforme de depozitare + 5,5 ha drumuri de acces interioare ).
Obiectivul planului analizat il constituie analiza capacitatii de suport a mediului inconjurator din zona studiata si evaluarea impactului generat de desfasurarea viitoarelor activitati din parcul eolian . Prin Planul Urbanistic Zonal propus spre analiza se va avea in vedere si urmatoarele aspecte : Schimbarea destinatiei terenului , din extravilan , cu destinatie pasune , in teren curticonstructii , in vederea amenajarii unui parc eolian ; Asigurarea compatibilitatii functionale si a unor legaturi functionale cu celelalte zone ale localitatiilor Casimcea; Asigurarea accesului rutier , a traficului local precum si a traficului de tranzit , in prezent si in perspectiva ; Stabilirea cu exactitate a alinierilor si a regimului de inaltime aferent constructiilor ; Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei .
2.2. Relatia cu alte planuri/programe : Energia a fost considerat mult timp ca fiind un domeniu reglementat exclusiv prin politici naionale i cu o implicare direct a guvernelor naionale. Motivele pentru care s-a considerat normal aceast abordate sunt date de: monopolul natural pe care l constituie activitile de transport i distribuie n cadrul sectorului de energie, ceea ce permite integrarea facil pe vertical, sub form de monopoluri, a diferitelor activiti; de rolul esenial pentru comunitate pe care l joac energia, fie ca resurs primar, fie ca energie electric, motiv pentru care s-a simit nevoia unui control strict guvernamental; de caracterul strategic, pentru orice economie, al sectorului de energie, n special energia electric, gazul i ntr-o msur mai mic, petrolul. Aceste caracteristici au contribuit la crearea unei paradigme tradiionale n relaia guvern-industrie pe tema energiei, care a dominat timp de decenii, i care se poate descrie sub forma unui model de organizare care implic controlul central asupra unei reele de energie primar i final. Crizele de energie din anii 70 au condus la intervenii energice ale statelor industrializate n sectorul energetic. Pe agenda politic european a aprut o nou problem, i anume aceea a siguranei n alimentarea cu energie. S-au iniiat programe costisitoare pentru construcia de centrale nucleare i s-au alocat subvenii pentru energiile alternative. Sa creat Agenia Internaional a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor financiare i a ncuraja diversificarea formelor alternative de energie. In acelai timp, modest, au nceput s apar politicile naionale de energie i ageniile de implementare. Totui, unele intervenii planificate n acest mod tradiional s-au dovedit grbite sau chiar nefolositoare, de aceea capacitatea guvernelor singure de a interveni n politica de energie a nceput s fie pus la ndoial. In istoria Comunitilor Europene, politica de energie a fost mai degrab nesemnificativ, dei, paradoxal,dou dintre tratatele de baz, Tratatul de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO) iTratatul de constituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom), se refer la energie. CECO, nfiinat prin Tratatul de la Paris n 1951, crea de jure o pia comun a crbunelui, care pn la urm nu s-a dezvoltat i spre alte direcii. Tratatul Euratom, ncheiat la Roma n 1957, i are originea n criza petrolului din Suez din 1956. Tratatul i-a propus, pe de o parte, reducerea dependenei fa de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de alta, s ofere o contrapondere la dominana nuclear a SUA i URSS ce ncepuse s se manifeste la acea vreme. Mai trziu, Euratom a ncurajat dezvoltarea programelor nucleare naionale. O deschidere spre unele clarificri s-a fcut n 1964, cnd a fost ncheiat un Protocol de Inelegere ntre Statele Membre pe probleme de energie. Documentul atrgea atenia asupra caracterului global al problemelor de energie i asupra faptului c Tratatele Comunitilor Europene acoper acest sector ntr-o manier necoordonat. Prima ncercare de coordonare a fcut-o Comisia European n 1967, printr-o
Comunicare ctre Consiliul Minitrilor, unde indica primele msuri n construcia unei politici comune n acest domeniu. Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnur pentru piaa unic, dar energia nu s-a bucurat de un interes special, pentru c, la acea vreme, guvernele nu erau dispuse s cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor naionale de energie n favoarea deschiderii ctre pia. Tratatul de la Maastricht ncheiat n 1992 i cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus unele completri la definirea conceptului de pia intern a energiei (PIE), fr s includ un Capitol de Energie. Comisia European a pregtit o propunere de capitol, care ar fi trebuit, ntre altele, s o investeasc cu anumite competene n domeniu. Trei ri sau opus vehement acestei iniiative : Marea Britanie, Olanda i Germania. Aceeai soart a avut i o alt propunere a Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de ctre Direcia de Energie din cadrul CE. Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repus pe agenda urmtorului Tratat de la Amsterdam, din 1997, dar a fost nc o dat respins. Este interesant c Parlamentul European a fost un susintor puternic al Capitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele Membre. Tratatul UE a adus totui ceva nou pentru sectorul energie, lrgind aria de aciune a principiului subsidiaritii, valabil pn la acea dat numai pentru chestiunile de mediu. Principiul subsidiaritii are o importan special n domeniul energiei, pentru c permite Comisiei s armonizeze raportul de fore ntre Statele Membre i instituiile comunitare, utiliznd ca instrument principal directiva. Aceasta, dup cum se tie, nu impune mecanisme rigide, ci definete un cadru care permite Statelor Membre s opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial i politicilor de energie din fiecare ar n parte. Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfinit pentru prima dat o initiaiv comunitar din domeniul energiei, anume Reelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmrete extinderea reelelor de transport, telecomunicaii i infrastructuri energetice paneuropene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe este de a mri capacitatea de interconectare i inter-operabilitatea reelelor naionale, ca i accesul la acestea, i deasemenea, s lege zonele izolate i periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. Pentru administrarea acestor programe exist o linie bugetar special n bugetul Uniunii. Carta European a Energiei La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat idea c refacerea economic n fostul spaiu comunist, ca i sigurana n alimentarea cu energie a rilor din spaiul comunitar, ar putea fi ntrite printr-o colaborare n domeniul energiei. Aa s-a nscut Carta European a Energiei, al crui document final a fost semnat la Haga de ctre 51 de state, n decembrie 1991. Cadrul legal de cooperare pentru a pune n practic principiile Cartei a fost realizat prin Tratatul Cartei Energiei. Acesta este un document multilateral semnat n decembrie 1994 la Lisabona, avnd drept obiectiv stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborrii n domeniul energiei pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Tratatul se bazeaz pe respectarea principiilor Pieei Interne a Energiei i reprezint
o extensie a acesteia la ntreaga Europ i mai departe (Japonia este una din semnatare). O parte important a Tratatului se refer la eficiena energetic i problemele de mediu. Comerul cu energie ntre prile semnatare este guvernat, conform Tratatului, de procedurile GATT, ceea ce nseamn c rile semnatare trebuie s aplice aceste proceduri chiar dac nu sunt parte a Acordului GATT sau OMC. Sunt prevzute articole care stabilesc condiiile de concuren, transparen, suveranitate, taxare i mediu, ca i articole dedicate proteciei investiiilor, 8 tranzitului de energie i tratamentului aplicat disputelor. Tratatul a intrat n vigoare n anul 1998. Cartea Verde a Energiei Comisia European joac un rol central n dezbaterea dintre diferiii actori de pe piaa energiei, unii dintre ei dorind descentralizarea, iar alii, dimpotriv, aa cum s-a vzut anterior. Prima comunicare a Comisiei Europene care abordeaz chestiunea unei politici energetice comune dateaz din 1995 i s-a numit Cartea Verde For a European Union Energy Policy. I-au urmat, n acelai an,Cartea Alb An Energy Policy for the European Union, apoi o nou secven de comunicri n 1996 i 1997,numite Green Paper for a Community Strategy Energy for the Future: Renewable Sources of Energy, respectivWhite Paper: Energy for the Future Renewable sources of Energy. Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune i a legislaiei europene create pentru a o pune n practic. Complexitatea problemelor legate de producerea energiei, transportul si consumul energiei a crescut mult n ultimile decenii, odat cu acutizarea problemelor globale de mediu, schimbrile climatice i epuizarea resurselor naturale. Pe lng acestea, Uniunea European se confrunt cu cteva probleme specifice,ntre care cea mai serioas este cea legat de dependena accentuat fa de resursele energetice de import. Aflat i sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia European a lansat n anul 2000 cea de-a treia Carte Verde Spre o strategie european a siguranei n alimentarea cu energie. Raportul final asupra Crii Verzi a Energiei, rezultat n urma unei dezbateri publice de o amploare fr precedent n ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia European la 27 iunie 2002. Un moment recent care a dat semnalul unei accelerri n dezvoltarea politicii de energie comun s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona (martie 2002), unde s-a decis liberalizarea total a pieei de energie electric pentru consumatorii industriali i comerciali ncepnd cu anul 2004. Cartea Verde a Securitii Furnizrii Energiei este primul studiu energetic cu adevrat important realizat dup anii 70 n spaiul european i reprezint baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunitilor Europene. Scopul su nu a fost s prezinte soluii, ci s atenioneze asupra strii actuale a sectorului de energie,precum i a implicaiilor i consecintelor consumului de energie asupra economiei i mediului nconjurtor.
Pentru a mbunti sigurana n alimentarea cu energie i a rspunde n acelai timp cerinelor de mediu (n special n problema schimbrilor climatice i a nclzirii planetei), Cartea Verde evideniaz necesitatea ca sursele de energie regenerabil s devin o parte tot mai important din structura produciei de energie. Pn n 2010, proporia surselor regenerabile ar trebui s ajung la 12 %, fa de 6 % n 1998. Sursele convenionale de energie cu potenial poluant mai redus (pcur, gaz natural, energie nuclear) sunt reconsiderate, n sensul de a sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice. Pe de alt parte, grija pentru meninerea competiiei pe piaa energiei nu d prea mult spaiu de manevr subveniilor de stat destinate stimulrii productorilor de energie din surse neconvenionale. Din acest motiv, Comisia European consider c este necesar o minim armonizare n domeniul subveniilor. Promovarea energiei verzi prin certificare sau printr-o reform a taxelor de mediu sunt dou dintre cele mai vehiculate modele. Dezbaterea lansat de Cartea Verde a conturat cteva directii de aciune, dup cum urmeaz: Managementul cererii de energie electric. Consumul de energie va trebui s fie controlat i dirijat, ndeosebi prin monitorizarea atent a eficienei energetice i prin diversificarea surselor de energie primar. Stocurile de combustibil. n 2004, Uniunea lrgit va consuma peste 20% din productia mondial de petrol. Pentru sigurana n alimentarea cu combustibili energetici, este necesar asigurarea de stocuri strategice de petrol i coordonarea utilizrii acestora, ca i solidaritatea ntre S/M pe timp de criz. O abordare similar exist pentru stocurile de gaz. Sigurana alimentrii. Pentru asigurarea siguranei n alimentare cu energie primar n Europa, s-a convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU Rusia, care va conine prevederi legate de sigurana reelei,protecia investiiilor, proiecte majore de interes comun. Actualul Acord de Parteneriat i Cooperare UE-Rusia,semnat n decembrie 1997 pe o durat de 10 ani, are o putere redus, mult sub puterea Acordurilor Europene ncheiate cu statele n curs de aderare. Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezint n prezent doar 6 % din balana energetic a UE. Dac se psteaz trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului pn n 2030. Directiva privind promovarea energiei produse din surse de energie regenerabila, adoptat de Comisia European n Noiembrie 2000, face un pas important spre atragerea interesului pentru investiii n surse alternative. Actul legislativ conine prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru producatorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile, n condiiile acordrii unor garanii de origine a electricitii produse din aceste surse i suportarea costurilor tehnice pentru racordarea la reea a productorilor de energie. Energia nuclear. Temerile legate de nclzirea planetei au schimbat percepia asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut
acela c folosirea energiei nucleare i a celor regenerabile, mpreun cu eficiena energetic crescut, conduc la limitarea efectului de ser al gazelor emise de combustibilii fosili. Abandonarea total a energiei nucleare ar nsemna ca 35 % din producia de energie electric s fie acoperit din alte surse. De aceea, opiunea nuclear ramne deschis statelor europene care o doresc. Totui, procesarea i transportul deeurilor radioactive rmne o chestiune nc nerezolvat. Noile ri membre i candidate care au reactoare vechi trebuie s le nchid sau s le modernizeze, aa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau Kozlodui din Bulgaria. Fiind un subiect de interes major, sigurana nuclear va face obiectul unor raportri regulate, se va elabora un standard de practici comune i un mecanism european de control i peer-review. Statele vor trebui s-i construiasc sisteme naionale de depozitare a deeurilor radioactive. Piaa intern de energie. Este singura care poate asigura competiia sntoas i garanta sigurana alimentrii cu energie, ntrind competitivitatea economiei europene, dar necesit capaciti trans-frontaliere mbuntite. Comertul cu energie n UE. Comerul acoper doar 8 % n cazul energiei electrice, i are nc nevoie de capaciti de interconectare. Exist un plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz i reele electrice, i au fost identificate mai multe proiecte deinteres european. Conceptul global de siguran n alimentare. Acest deziderat impune un efort de anticipaie pe termen lung i relaii ntrite cu tere ri. Decuplarea consumului de creterea economic, este o tendin a politicii comune de energie, prin care se ncearc reducerea sau stoparea influenelor negative ale sectorului de energie asupra mediului i vieii sociale. Instrumentul recomandat este folosirea eficient a energiei. Protecia mediului i nevoia asigurrii unei dezvoltri durabile (concept lansat la Rio), au fost argumentele reconsiderrii energiilor noi si regenerabile pentru producia la scar industrial. Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la Kyoto s reduc emisia gazelor cu efect de ser cu 8 % pn n 2008-2012. i totui, n anii imediat urmtori semnrii documentului, nimic semnificativ nu s-a intmplat. Una din rile care i-a luat n serios angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult dect alte ri membre, i-a impus un obiectiv extrem de ambiios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de ser cu 21 %. Bazele unei Politici Energetice a Uniunii Europene a fost lansat n anul 2007 odat cu comunicarea ctre Consiliul European a documentului O politic energetic pentru Europa. Obiectivele Strategice ale UE n cadrul acestei politici energetice n perspectiva anului 2020 sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser cu 30% n rile dezvoltate, cu un angajament de 20% pentru rile membre UE. Aceast strategie face parte din comunicatul ambiios al Comisiei Europene de a limita schimbrile climatice cu 2 grade pn n anul 2020. n noiembrie 2008 Comisia European a ieit cu propunerea realizrii Planului de aciune pentrusecuritate i Solidaritate Energetic a Uniunii Europene i a prezentat un pachet amplu pe problematicaenergiei pentru o nou lansare a politicii de securitate
energetic n Europa, care s susin propunereaintelor energetice 20-20-20 care urma s fie propus aprobrii Statelor Membre n decembrie 2008. n decembrie 2008, Consiliul European a adoptat o politic integrat pentru energie i schimbrile climatice, care include inte ambiioase pentru anul 2020 care sper s aeze Europa pe calea spre un viitor sustenabil cu reducerea carbonului, economii eficiente din punct de vedere energetic prin: Reducerea gazelor cu efect de ser cu 20% (fa de anul 1990) Reducerea consumului de energie cu 20% prin creterea eficienei energetice Acoperirea n proporie de 20% a consumului de enrgie din surse regenerabile. Prin Directiva 2001/77/EC privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata unica de energie, statele membre adopta o politica de incurajare a productiei de energie electrica din surse regenerabile si de stimulare a agentilor economici care valorifica astfel de surse. Principalele directii de actiune ale Directivei 2001/77/EC constau in: - cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de energie electrica ; - stabilirea unei cote tinta a consumului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie; - adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor regenerabile de energie; - simplificarea procedurilor administrative privind implementarea proiectelor ce valorifica sursel regenerabile de energie. In Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007-2020 se mentioneaza ca obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea integrala a consumului intern de energie electrica si termica in conditii de crestere a securitatii energetice a tarii , de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate .Pentru mentinerea acestei strategii Romania a lansat Programul casa verde, programul de reabilitare termica a locuintelor, finantarea valorificarii resurselor regenerabile prin Programul Operational pentru Cresterea Competitivitatii Economice . Au fost adoptate masuri pentru asigurarea indeplinirii tintelor asumate pentru o pondere de 33% a energiei regenerabile din totalul energiei electrice consumate, acordandu-se prioritate livrarii in retea a energiei provenite din surse regenerabile ( Legea nr. 220/2008). n Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 20132020-2030 se mentioneaza : n ceea ce privesc sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008, Romnia are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei din surse regenerabile n
domeniile transporturilor, electricitatii, ncalzirii si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate n vederea atingerii acestor obiective, pna la 31 martie 2010. n conditiile n care obiectivul-tinta pe ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie sa provina din surse regenerabile n anul 2020, obiectivul urmarit de Romnia este mult mai ambitios: circa 33% la nivelul anului 2010. Se urmareste ca, n 2010, circa 12% din consumul intern brut de energie sa fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului certificatelor verzi va spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate vnduta consumatorilor, avnd n vedere ca mecanismul centralizat de tranzactionare, Piata Certificatelor Verzi, functioneaza nca din anul 2005. De asemenea, legislatia n domeniu prevede ca furnizorii sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali . In vecinatatea zonei studiate prin PUZ s-au mai intocmit urmatoarele Planuri Urbanistice Zonale pentru parcuri eoliene : La sud vest : Eolica Casimcea II ( cca. 1300 m); Eolica Casimcea III ( cca. 3700 m ); Eolica Casimcea IV ( cca. 8000 m ). La vest : Alpha Wind Sud I (cca 9600 m); Alpha Wind Nord III(cca 8600 m); Beta Wind Sud III ( aprox. 8500 m); Beta Wind Sud II ( aprox. 6600 m); Cas Regenerabile Sud II (aprox.6600 m); Cas Regenerabile Sud III ( aprox. 6700 m). In partea de nord-vest : Intertrans Karla ( cca. 10.000 m); Electricom ; Blue Line ( cca.6800m ). In partea de nord est : Ecoenergia ( cca 7200 m); Eolica Beidaud III ( cca 7600 m); Eolica Beidaud I (cca 7200 m); Efectul cumulativ cu aceste parcuri este tratat in capitolul 7.2.
Amplasarea parcului eolian in zona este oportuna deoarece in zona vinturile sunt prezente tot anul, cu intensitati care pot fi luate in considerare pentru infiintarea unor parcuri eoliene. Conform datelor statistice , in zona vinturile au o intensitate de 6,67 m/s . La nivelul comunei Casimcea exista un proiect pentru alimentarea cu apa a satului Corugea, care implica realizarea a doua foraje de adancime , rezervoare de captare si tratare a apei , precum si realizarea traseului de alimentare cu apa a localitatii. Traseul retelei de alimentare cu apa a localitatii Corugea NU se intersecteaza cu traseul cablurilor ce va deservi viitorul parc eolian . De asemenea , exista un proiect de Canalizare si statie de epurare , localitatea Casimcea , care nu va fi influentat de construirea viitorului parc eolian .
3.ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS Introducere Zona studiata prin PUZ are urmatoarele caracteristici : Regimul juridic : Amplasament : extravilan , comuna Casimcea, judet Tulcea . Tipul de proprietate : terenul este proprietate private a comunei , conform avizului nr. 4235/15.09.2009 emis de primarul comunei Casimcea . Servituti existente : pe amplasament se afla tumuli funerari . Regimul economic : Folosinta actuala a terenurilor : pasune , conform avizului emis de primar . Destinatia propusa : pasune si terenuri forestiere, conform Planurilui Urbanistic General aprobat . 3.2. Starea actuala a mediului Clima - Judetul Tulcea se incadreaza in climatul continental-temperat al tarii, dar prezinta o serie de caracteristici datorita factorilor locali , cum sunt : pozitia la gurile Dunarii si litoralul Marii Negre , morfologia reliefului ( culoarele si depresiunile marginale din vest, nord si est ), masivitatea si altitudinea muntilor si dealurilor din partea de nord-vest si de sud. Elementul principal al climei il constituie precipitatiile destul de reduse ( aproape jumatate din teritoriul respective are valori medii anuale sub 400 mm ), fapt care se reflecta printr-o ariditate accentuate. Media anuala a temperaturii aerului reflecta o stransa legatura cu factorii amintiti , izoterma de 10 C fiind cea care contureaza zona masivelor muntos-deluroase , iar cea de 11 C care separa delta si complexul Razim de restul judetului . Frecventa si viteza medie a vanturilor , analizate dupa datele existente sunt variabile. Analizate pe anotimpuri , vanturile de nord sunt mai frecvente iarna , vara adaugandu-se cele de vest si nord-vest sau sud-est. Primavara reprezinta sezonul cel mai agitate , iar vara, cel mai calm. Datorita schimbului de aer dintre uscat si mare , vanturile cresc in frecventa si intensitate spre litoral, fapt evidentiat de scaderea
o o o o o
calmului de la 38,8 la 11,7 , ca si de la vara la iarna , aparand astfel o circulatie locala cunoscuta sub numele de brize . Clima, in podisul Casimcea este caracteristica regiunii de stepa semiuscata si doua mici variante de microclimat, unul de silvo-stepa in apropierea padurii, si al doilea de stepa uscata. Valorile principalilor parametri climatici in Casimcea sunt: 70 zile cu cer senin; 125-135 kcal/cm an radiatie solara temperatura medie anuala: 11grade C, 11.4 grade C: in ianuarie: -1grade C, -1.5 grade C in iulie: 21 grade C, 22 grade C cantitate redusa de precipitatii: vara evaporarea: mare de la suprafata apei favorizata si amplificata de vanturile puternice si frecvente. Teritoriul comunei Casimcea este cuprins intr-o regiune caracteristica unui regim eolian foarte activ in sens de manifestare a Crivatului care iarna coboara temperatura, spulbera zapada, dezvelind culturile de toamna, iar vara mareste considerabil evaporarea apei din sol. Geomorfologia - Din punct de vedere geomorfologic , zona comunei Casimcea se afla situate in subunitatea masivul central Dobrogean, treimea mijlocie a unitatii morfologice majore-podisul Dobrogea . In cadrul acestei subunitati, zona cercetata este situate in partea de nord a ei si anume in partea de sud a faliei Peceneaga Camena . Geologia judetul Tulcea include cele mai vechi ( sisturile verzi din Podisul Casimcei) si cele mai noi ( depozitele deltaice ) formatiuni de pe teritoriul tarii . Din punct de vedere structural apartine Platformei Dobrogei . Falia Galati- TulceaMahmudia separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene , corespunzator luncii si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud , respective Dobrogea de Nord. La randul sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului . Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati : o Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice ( sisturi argiloase , calcare, cuartite , conglomerate, gresii ) strapunse de massive granitoide ; o Zona Tulcei , peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare si de diabaze ( Podisul Niculitel ) ;
Podisul Babadag , cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun formatiuni sedimentare predominant cretacice ( pietrisuri,calcare,conglomerate). Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintrun soclu cristalin ( sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun formatiuni sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri). Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.31), cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loeesoide .
fig.31 Harta solurilor Dobrogei
Riscuri naturale : inundatii , alunecari de teren ,cutremure Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole , mai mult sau mai putin previzibile . Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile , alunecarile de teren , cutremurele . Pe aplasament nu exista nici un curs de apa permanent/nepermanent , motiv pentru care riscul de inundatie este inexistent . Riscul aparitiei unor alunecari de teren este minim avand in vedere faptul ca terenurile pe care se vor amplasa turbinele eoliene este plat . Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului , exista o zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei), fig.32. Pe aceasta harta de intensitati , cifrele 6 si 9 exprima intensitati pe scara MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire ( ex. Indice 1 pentru minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatii respective .
Fig. 32 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )
fig .33 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani ( Elaborator UTCB )
In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de zonare seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de recurenta de referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare numita in cod acceleratia terenului pentru proiectare ( Fig.33 ).
Fig.34 - Zonarea teritoriului Romaniei n termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de rspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB ) ____________________________________________________________________ 49 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu
Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre zona ( palierul )de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde . In conditiile seismice si de teren din Romania , pentru cutremure avand IMR = 100 ani , codul reda zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termini de perioada de control (colt),Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismice (fig. 34). Din punct de vedere seismic , comuna Casimcea si implicit amplasamentul cercetat se incadreaza in zona cu gradul VII de intensitate macroseismica in zona de hazard seismic descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag = 0,16 g (acceleratia terenului pentru proiectare), determinata pentru intervalul mediu de referinta ( IMR) , corepsunzator starii limite ultime. Valoarea perioadei de control ( colt) a spectrului de raspuns este Tc=0,7 s . Reteaua hidrografica aferenta masivului central Dobrogean este foarte saraca ( raul Topolog si raul Casimcea ) . Amplasamentul mentionat in Certificatul de urbanism nr.304/9467/2009 , identificat prin F12 extravilan comuna Casimcea, T98, P973 nu este strabatut de nici un curs de apa permanent/nepermanent . Resursele naturale ale judetului Tulcea : Flora si fauna judetului sunt de o mare varietate, unele fiind unicate sau chiar curiozitati ale naturii. Fig.35 -resurse turistice din jud. Tulcea ( sursa Consiliul Judetean Tulcea ): Resursele subsolului :sunt reprezentate de roci vulcanice de natura porfirica si granite din care rezulta prin prelucrare cribluri si nisip .Sunt exploatate porfirele din dealul Consul, Carjelari si Camena ;granitele din zona Macin ,Turcoaia, Cerna .Calcarele sunt exploatate ca roci de constructii in carierele Zebil, Bididia,Trei Fantani, Malcoci Sud. Calcarele dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex Galati. Ca roci ornamentale se exploateaza calcare grezoase de la Baschioi, calcare dolomitice de la Mahmudia, Carjelari si Codru Babadag. Din zona Colinele Niculitel se exploateaza roci bazice, utilizate in lucrari de constructie de drumuri si cai ferate. Resursa de sol este tot atat de importanta ca si resursa de apa. In judetul Tulcea reprezentative sunt : terenurile arabile, viile, livezile si gradinile, pasunile si fanetele. Fondul forestier al judetului reprezinta in primul rand o valoare ecologica ,
ecosistemele forestiere fiind caracterizate printr-o flora si o fauna de o diversitate aparte. In al doilea rand o valoare economica si sociala ridicata, concretizata prin masa lemnoasa, ce poate fi exploatata, prin fondul cinegetic si prin conditiile ce le ofera turismului. Delta Dunarii constituie una dintre cele mai intinse zone umede din lume - ca habitat al pasarilor acvatice, cea mai vasta zona de stufarisuri compacte de pe Pamant si un adevarat muzeu al biodiversitatii. Resurse naturale regenerabile in judetul Tulcea : datorita climei , judetul Tulcea are un potential eolian si solar superior altor judete din Romania , vanturile predominante avand viteze de peste 7 m/s , un numar de 270-280 zile/an , iar durata de stralucire a soarelui ( 2180-2260 ore/an ) si radiatia solara ( 13,5 MJ/cm2/zi ).
52
PUZ CONSTRUIRE PARC TURBINE EOLIENE, REABILITARE DRUMURI DE EXPLOATARE , CONSTRUIRE CAI DE ACCES SI RACORD LA RETEAUA ELECTRICA -comuna Casimcea , judet TULCEA
3.3. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului Alternativa zero 3.3.1 Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero 3.3.1.1. Calitatea aerului Zona in care se va amplasa parcul eolian are incadrarea ca pasune . Impactul existent se datoreaza pasunatului si activitatilor agricole desfasurate in vecinatatea amplasamentului ( pe laturile de sud, est si vest ) . In cazul in care nu se vor construi parcul eolian asupra calitatii aerului nu se vor inregistra modificari . 3.3.1.2. Calitatea solului In urma executarii studiului geotehnic s-a constatat ca terenul natural din toata zona amplasamnetului studiat se prezinta ca fiind liber de orice constructii, acesta fiind folosit pana in present drept pasune comunala . Din datele de teren obtinute,coroborate cu rezultatele de laborator s-au intocmit profilele unitare ale forajelor existente ,din a caror analiza reies urmatoarele : In zonele tuturor forajelor executate , in suprafata si pana la adancimi variabile cuprinse intre 0,70-0,90 m s-a intalnit un strat de pamant vegetal negru in general uscat si indesat, precum si caratura de panta prafoasa argiloasa cafenie sau cafenie-bruna, compacta si indesata , pe alocuri ambele in amestec cu fragmente de roci ; In continuare ,pana la adancimi ce variaza in intervalul 2,80-6,20 m s-a interceptat un orizont eolian loessoid pe alocuri putin nisipos , constituit din prafuri argiloase galbene si galbene cafenii sau cafenii, pe alocuri cu zone calcaroase (lentile subtiri sau calcar diseminat si concretiuni calcaroase) si/sau pigmentatii manganoase in masa lor. Aceste formatiuni sunt in general uscate si indesate, compacte sau sfaramicioase ,pe alocuri putin umezite , plastic vartoase-tari . Urmeaza pana la adancimi ce variaza in intervalul 5,40-10,20 m ,un orizont de prafuri argiloase loessoide ,local mai argiloase, galbene si galbene cafenii sau cafenii si/sau cafenii roscate, in general compacte si indesate-plastic vartoase,
________________________________________________________________ 53 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de mediu
sau pe alocuri putin umezite plastic consistente . In cadrul acestor formatiuni isi fac aparitia concretiuni calcaroase, lentile subtiri calcaroase si calcar degradat,precum si pigmentatii sau oxidatii manganoase. Local-in baza acestor formatiuni apar fragmente mici de roci calcaroase si grezoase. Orizontul descris mai sus se continua pana la adancimi de cca 7,20-11,20 m , cu un strat de prafuri argiloase galbene si galbene albicioase (cu mult calcar in masa lor) precum si argile prafoase sau argile cafenii si galbene cafenii, cafenii brune sib rune roscate sau vinete. Si in cadrul acestor formatiuni isi fac aparitia zone calcaroase ,pigmentatii manganoase sau local (in special in baza) fragmente de roci calcaroase sau grezoase . In continuare,pana la adancimea executarii forajelor 8,00-12,00 m s-au interceptat roci compacte dure (calcare, marnocalcare,dolomite) cu zone de nisip cimentat sau gresii friabile . Conform STAS 6054/77 : teren de fundare adancimi maxime de inghet zonarea teritoriului Romaniei in zona cercetata adancimea maxima de inghet este de 90 cm . Terenul avand destinatia pasune exista o antropizare a zonei data de pasunat si in vecinatati activitati agricole . In absenta implementarii parcului eolian calitatea solului nu ar avea o evolutie pozitiva decat daca s-ar elimina pasunatul .
3.3.1.3. Calitatea apei Pe amplasamentul studiat nu exista nici un curs de apa de suprafata permanent/nepermanent , reteaua hidrologica fiind saraca . Cele mai apropiate turbine eoliene vor fi amplasate la distanta de peste 3,5 km fata de raul Casimcea . Avand in vedere faptul ca parcul eolian nu folosesc apa in procesul de producere al energiei electrice , calitatea apei raului Casimcea va fi aceeasi in absenta si/sau prezenta turbinelor eoliene .
3.3.1.4. Zgomot si vibratii Parcul eolian se afla la 4,5 km de localitatea Casimcea , 4,58 km de localitatea Sarighiol de Deal , 2,2 km Neatarnarea si 2 km fata de Razboieni . In zona studiata ( extravilan ) activitatea principala este agricultura si cresterea animalelor . In lipsa implementarii planului activitatile specifice de infiintare, intretinere si recoltare culturi agricole de pe terenurile agricole ce inconjoara parcul eolian , vor constitui in continuare surse de zgomot si vibratii . 3.3.1.5. Biodiversitatea Biodiversitatea sau diversitatea biologic reprezint heterogenitatea n lumea vie de la nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine i acvatice continentale pn la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea n cadrul speciilor, ntre specii i a ecosistemelor.De asemenea, termenul biodiversitate descrie ntreaga gam a variabilitii organismelor vii n cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului i diversitatea genetic a unei specii din acest ecosistem. Dobrogea de Nord se remarc printr-o mare bogie a diversitii specifice generat de poziia biogeografic unic, respectiv de interferen a arealelor de rspndire a speciilor asiatice cu cele pontice, central - europene, ponto - caspice i mediteraneene. Zona studiat este situat ntre coordonatele: 440 44 53 lat. N, 280 27 27 long. E i 440 43 23 lat. N, 280 2708 long. E, respectiv pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea i este ocupat de pasune .
3.3.1.5.1. Informaii privind flora local Pentru a surprinde aspectele relevante ale strii actuale a speciilor de plante superioare (cormofite) i a habitatelor de interes conservativ din perimetrul viitorului Parc Eolian Casimcea , dar i pentru a realiza un set de date de referin la care s se raporteze rezultatele viitoarelor programe de monitorizare din perioada de execuie i monitorizare postconstructie, s-a efectuat n cadrul acestui studiu, o estimare absolut a exemplarelor ce aparin speciilor de interes conservativ pentru care a fost declarat situl ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogeande pe suprafaa arondat pentru amplasarea viitorului Parc Eolian Casimcea. Astfel pentru specile de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean: Potentilla emilii-popii, Centaurea jankae, Moehringia jankae, Campanula romanica i Himantoglossum caprinum; s-a realizat o evaluare absolut a numrului de exemplare prezent pe ntreg perimetrul viitorului Parc Eolian Casimcea. S-a efectuat un inventar complet al speciilor de plante i al asociaiilor vegetale prezente pe o suprafa de cca.300 m din locaia fiecrei viitoare turbine eoliene, lund astfel n calcul i efectul de margine al activitilor viitoare asupra vegetaiei naturale. De asemenea au fost investigate dup aceeai metodologie i suprafeele care vor fi ocupate de drumurile de exploatare aferente fiecrei turbine. Pe baza asociaiilor vegetale identificate, s-a determinat prezena sau absena habitatelor de interes conservativ n perimetrul Parcului Eolian Casimcea. Evidenierea complet a compoziiei nu se poate face dect cercetnd o anumit suprafa dintr-o fitocenoz. Prin cercetri comparative s-a putut stabili c, pentru fiecare categorie mare de fitocenoze, exist o suprafa minim n care se pot identifica toate speciile fitocenozei. Aceast suprafa minim se numete areal minim. Determinarea arealului minim se face prin nregistrarea speciilor pe un ir de suprafee de dimensiuni diferite. Se ncepe obinuit pe o suprafa mic ( de ex. 0,25 mp de pajite), apoi nregistrrile se fac pe o suprafa de dou ori mai mare, de 4 ori mai mare, de 8 ori mai mare .a.m.d.Arealul minim este acea suprafa de la care curba numrului speciilor nu mai crete ci devine aproape paralel cu abcisa. S-au fcut liste cu speciile identificate pe suprafeele analizate, avnd n vedere valoarea abundenei dominanei ( dup scara Braun-Blanquet), ecologia speciilor i valoarea lor indicatoare pentru arealul pe care l ocup. n funcie de aceste valori se apreciaz gradul de antropizarea zonei supus studiului. Cunoscnd ecologia speciilor identificate, putem face aprecieri asupra gradului de conservare n care se afl un teren nainte de amplasarea unor obiective antropice noi ntr-un peisaj natural sau seminatural, n cazul de fa apreciind potenialul impact asupra covorului vegetal, n zona fundaiilor turbinelor eoliene i a drumurilor de ntreinere.
Evaluarea abundenei s-a realizat folosind scara Braun-Blanquet. Indicii scrii Braun-Blanquet: 1= exemplare foarte puine 2= exemplare puine 3= exemplare puin numeroase 4= exemplare numeroase 5= exemplare foarte numeroase Scara ce se bazeaz pe indicii de mai sus se sprijin pe distana medie ntre exemplarele fitopopulaiei . La populaiile speciilor de plante de talie mijlocie (circa 30 cm) care intr n compoziia pajitilor, se pot folosi urmtoarele date:
Distana medie ntre plante(n cm) Nr. Aproximativ de plante Indicii scrii BraunBlanquet
Peste 4000
400-4000
40-400
10-40
Sub 10
1-2 1 Acoperire 10% din suprafa
20 2 Acoperire 1025% Din suprafa
50 3 Acoperire 2550% din suprafa
1500 4 Acoperire 5075 % din suprafa
60 000 5 Acoperire 75100% din suprafa
Datele se refer la plante cu distribuie uniform pe suprafaa investigat. Cele mai multe specii nu au ns o asemenea distribuie, ci apar grupat, astfel c, pe o suprafa, numrul de exemplare poate fi mai mare, iar pe alta mai mic, sau, poate lipsi complet. Pe o suprafa circular de 2000 m (care conine n poziie central locaia viitoarei centrale eoliene) s-a efectuat un transect cu o lungime de 110 de m dispus n trei seciuni, sub form de Z; 2 seciuni paralele de cte 30 m i o seciune diagonal de 50 m (fig. 2). Pe lungimea transectului s-au efectuat staii de probare cu suprafaa de 1m la intervale de cte un metru. La plantele cu rizomi s-a considerat ca exemplar separat fiecare tulpin individualizat.La arbuti s-au numrat tufele.
Fig. 36 : Transect de 110 de metri sub form de Z, mprit pe trei seciuni, pe o suprafa de 2000m. Not: disc verde suprafaa de 2000m supus investigaiilor; disc galben central- locaia turbinei eoliene; linie portocalie transectul sub form de Z
n unele cazuri s-a folosit metoda transectelor liniare pentru a evidenia limitele dintre fitocenoze marcate de scderea sau creterea numrului de exemplare din cadrul unei populaii din dou relevee apropiate. Astfel s-au numrat exemplarele populaiei luate n studiu, de-a lungul unei linii, materializat n teren printr-o sfoar colorat ntinsa pe sol. S-a utilizat lungimea de 20m. Numrarea i nregistrarea datelor s-a efectuat pe poriuni de 100 cm pentru a putea calcula densitatea liniar (numrul de exemplare la un metru liniar). Perioada favorabil pentru efectuarea observaiilor ,n cazul nostru, fiind vorba de pajiti stepizate i teren arabil, a fost martie- iulie 2009 , cnd tipul de vegetaie studiat nregistreaz cel mai mare numr de specii complet dezvoltate. Studiul a nceput printr-o recunoatere a tererenului unde se vor amplasa turbinele eoliene, realizndu-se observaii privind variabilitatea i repetabilitatea asociaiilor vegetale funcie de condiiile de relief, substrat i tipul de sol. Pentru fiecare tip de vegetaie s-au realizat n jur de 10 relevee,n funcie de numrul speciilor din cadrul vegetaiei respective. S-au fcut liste cu speciile identificate pe suprafeele analizate, avnd n vedere valoarea abundenei dominanei ( dup scara Braun-Blanquet), ecologia speciilor i valoarea lor
indicatoare pentru arealul pe care l ocup. n funcie de aceste valori se apreciaz gradul de antropizarea zonei supus studiului. Cunoscnd ecologia speciilor identificate, pentru a face aprecieri asupra gradului de conservare n care se afl un teren nainte de amplasarea unor obiective antropice noi ntr-un peisaj natural sau seminatural, n cazul nostru apreciind potenialul impact asupra covorului vegetal, n zona viitoarelor fundaii i drumuri de acces pentru ntreinere i indirect prin relaiile dintre plantele situate n zona afectat i cele de la distan mai mare n care efectul de margine al interveniei n circuitul natural se poate face simit. Plantele identificate n cadrul observaiilor efectuate n perimetrul Parcului Eolian Casimcea, indicii dai asupra staiunii ocupate ( indicele abunden-dominan Braun-Blanquet,zona sau etajul de vegetaie,troficitatea solului pe care vegeteaz, pretenii fa de umiditate i ce soluri ne indic n raport cu coninutul n azot). Starea actual a florei, vegetaiei i habitatelor din perimetrul viitorului Parc Eolian Casimcea n urma evalurii absolute a numrului de exemplare ce apar in speciilor de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean: Potentilla emilii-popii, Centaurea jankae, Moehringia jankae, Campanula romanica i Himantoglossum caprinum; s-a constatat c pe suprafa a de 450 ha a viitorului Parc Eolian Casimcea, nu este prezent nici una dintre speciile de interes conservativ amintite anterior. n perimetrul viitorului Parc Eolian Casimcea au fost identificate n urma investigaiilor de teren, un numr de 62 specii de plante aparinnd la 17 ordine, respectiv 18 familii. Denumirea speciei 1. Achillea setacea Waldst.et Kit. ( coada oricelului) 2. Adonis vernalis L. ( ruscu primvratic) 3.Agrimonia eupatoria L. ( turi mare) 4.Agropyron repens L. ( pir trtor) 5.Anchusa officinalis L. ( miru) 6. Artemisia austriaca Jacq ( pelini) 7.Asparagus pseudoscaber Grec.( umbra iepuraului) 8..Asperula cynanchica L. 9. Botriochloa ischaemum (L)Keng) ( brboas) 10. Bromus inermis Leysser.(obsig nearistat) 11.Bromus tectorum L.
12. Carduus acanthoides L. ( ciulin) 13.Carduus nutans L.(ciulin) 14. Carduus thoermeri Weinm. ( ciulin) 15. Centaurea calcitrapa L. 16. Centaurea diffusa L 17.Cichorium intybus L. (cicoare) 18.Chondrilla juncea L.( rsfug) 19.Crataegus monogyna L.( pducel) 20.Cynodon dactylonL. ( pir gros, iarba cinelui) 21.Echium vulgare L. ( iarba arpelui) 22. Erodium cicutarium L. ( pliscul cocorului) 23. Eryngium campestre L.( scaiul dracului) 24 Euphorbia amygdaloides L.( alior 25. Euphorbia segueriana Necker ( Laptele cinelui, alior 26. Euphorbia virgata Waldst et kit 27. Festuca valesiaca Schleider ex Gaudin.( piu) 28. Filipendula vulgaris Moench.( aglic) 29. Fragaria vesca L.( frag de 30.Galium verum L( snziene 31. Galium mollugoL.( snziene albe) 32. Geum urbanum L. ( cerenel) 33.Hypericum perforatum L.(pojarni, suntoare) 34..Kohrauscia prolifera (L.)Kunth.( Tunica prolifera L.) 35.Lamium maculatum L.( urzic moart) 36. Marrubium vulgare L.( ungura) 37. Medicago falcata L.( lucern galben) 38.Melica ciliata L.( mrgic) 39. Origanum vulgare L (ovrv) 40. Orlaya grandiflora (L) Hoffm. 41.Phleum phleoides (L) Karsten. 42 Plantago lanceolata L.(ptlagin) 43. Poa angustifolia L. 44. Poa bulbosa L.( firu bulboas) 45..Potentilla argentea L ( scrntitoare) 46.Potentilla micrantha Ramond ex DC ( frgurel) 47.Ranunculus ficaria L.( untior) 48. Ranunculus illyricus L. ( trnjoaic)
49.Rosa canina L. (mce) 50. Salvia pratensis L.( salvie de cmp) 51.Sanguisorba minor Scop.( sorbestea) 52.Stipa capillata L.( ngar) 53.Taraxacum officinalis Weber ex Wiggers.( ppdie) 54.Teucrium polium L. ( sugrel alb) 55.Teucrium chamaedrys L ( dumb) 56.Thymus pannonicus All. ( cimbrior) 57.Thymus glabrescens Willd. (cimbrior) 58. Trifolium campestre Schreber (trifoia) 59. Verbascum phlomoides L.(lumnric) 60.Viola odorata L. (topora) 61.Xerantemum annuum L. (plevai) 62.Xanthium strumarium L.( scaietele popii). Plantele identificate n cadrul observaiilor efectuate n perimetrul parcului eolian Casimcea, indicii dai asupra staiunii ocupate ( indicele abunden-dominan Braun-Blanquet,zona sau etajul de vegetaie,troficitatea solului pe care vegeteaz, pretenii fa de umiditate i ce soluri ne indic n raport cu coninutul n azot). n continuare pentru fiecare specie se prezint indicele de abunden-dominan Braun-Blanquet (de la 1 la 5), zona sau etajul de vegetaie,troficitatea solului pe care vegeteaz, pretenii fa de umiditate i ce soluri ne indic n raport cu azotul coninut. 1.Achillea setacea Waldst.et Kit. ( coada oricelului) -3 ,frecvent n zone de step, etajul gorunului, pajiti uscate, specie oligotrof, xerofit-mezoxerofit. 2.Adonis vernalis L. ( ruscu primvratic) 1,frecvent n zone de step pn la etajul gorunului; pajiti. Specie xerofil- xeromezofil, termofit- subtermofit. 3. Agrimonia eupatoria L. ( turi mare)-2, frecvent n zone de step, margini i rariti de pdure, tufiuri, locuri ruderale , pe soluri afnate. Specie mezotrof,xeromezofit, heliofit. 4. Agropyron repens L. ( pir trtor)- 3,frecvent n zone de steppn la etajul fagului, pajiti, locuri cultivate i ruderale, tufiuri. Specie mezofit. 5.Anchusa officinalis L. ( miru)-2,frecvent n zone de step-etajul gorunului, tufiuri, margini de semnturi. Specie xero-mezofit. 6.Artemisia austriaca Jacq ( pelini)- 5,frecventn zone de step, zone de de pduri de stejar, etajul gorunului, pajiti ruderalizate, specie xerofil-mezoxerofil, N1( specie indicatoare de soluri foarte slab aprovizionate cu azot). 7.Asparagus pseudoscaber Grec.( umbra iepurelui)-1,sporadic n zone de step, zone cu pduri de stejar, tufiuri, pajiti, luminiuri de pdure, nisipuri pe litoral.
8. Asperula cynanchica L.2, frecvent n zone de step pn la etajul gorunului; n pajiti aride. Specie oligotrof, xerofit- xeromezofit, termofit- subtermofit. 9.Botriochloa ischaemum (L)Keng) ( brboas) -4,frecvent n zone de step pn la etajul gorunului, pajiti uscate, nsorite, erodate , specie xerofil, xeromezofil, oligotrof. 10. Bromus inermis Leysser.(obsig nearistat)-2, frecvent n zone de step pn la etajul gorunului,pajiti, pecoaste nsorite i uscate, tufiuri, locuri ruderale. Specie xeromezofil. 11. Bromus tectorum L.3, frecvent n zonr de steppn la etajul fagului; n locuri uscate, tufriuri, locuri ruderale, nisipuri. Specie xerofit- xeromezofit, termofit-subtermofit, pionier pe nisipuri 12 .Carduus acanthoides L. ( ciulin) -2-3,frecvent n zone de step pn la etajul molidului, n puni ruderalizate, specie xeromezofit, N3-4( specie indicatoare de soluri mijlociu i bine aprovizionate cu azot.) 13.Carduus nutans L.-2,frecvent n zone de step, pn la etajul gorunului, n pajiti ruderalizate. Specie xeromezofit- mezofit, N3-4( specie indicatoare de soluri mijlociu i bine aprovizionate cu azot). 14. Carduus thoermeri Weinm. ( ciulin)-1,sporadic n zone de step i silvostep, locuri uscate, pajiti ruderalizate. 15. Centaurea calcitrapa L. -1,sporadic, zone de step-etajul gorunului, pajiti ruderalizate,nsorite. 16. Centaurea diffusa L-1,sporadic n zone de step etajul gorunului, n locuri ruderale i nisipoase. 17. Cichorium intybus L. (cicoare)-2, foarte frecvent n zone de step pn la etajul fagului, n pajiti, locuri ruderale i culturi. Specie euritotrof, N3( specie indicatoare de soluri mijlociu aprovizionate cu azot). 18 -Chondrilla juncea - 3, frecvent n zone de step pn la etajul gorunului, locuri cultivate i ruderale. Specie xeromezofit, subtermofit. 19. Crataegus monogyna L. ( pducel) -3,frecvent n zone de step, margini i rariti de pdure, tufiuri, specie mezotrof, mezoxerofil-mezofil 20.Cynodon dactylonL.( pir gros)- - 4, foarte frecvent n zone de step pn la etajul gorunului, n pajiti, locuri ruderale i cultivate, pe soluri cu textur uoar, uneori slab srturate. Specie xeromezofit, subtermofit, halofit facultativ. 21. Echium vulgare L ( iarba arpelui)- 3,frecvent n zone de steppn la etajul fagului, locuri ruderale, drumuri. Specie mezoterm-subtermofil, xeromezofil. 22. Erodium cicutarium (L) L.Herit ( pliscul cocorului) 2, frecvent n zone de step pn la etajul fagului, n pajiti, locuri ruderale, tufiuri. Specie xeromezofit.
23.Eryngium campestre L.( scaiul dracului)- 4, frecvent n zone de step, pajiti, locuri ruderale, specie oligotrof, xerofil-mezoxerofil 24.Euphorbia amygdaloides L.( alior)-1,frecvent n zone cu pduri de stejar, tufiuri. Specie mezotrof, mezofit, sciadofit-heliosciadofit( plante ce nu cresc n plin lumin- plante ce cresc n plin lumin , dar suport i umbrirea sau plante de semiumbr), N2-3( specie indicatoare de soluri slab i mijlociu aprovizionate cu azot). 25.Euphorbia segueriana Necker ( Laptele cinelui, alior)-2, frecvent n zone de step la etajul gorunului, pietriuri, pajiti aride. Specie oligotrof, xerofit-mezoxerofit, termofil-subtermofil, N1(specie indicatoare de soluri foarte slab aprovizionate cu azot). 26.Euphorbia virgata Waldst et kit-2, sporadic n zone de silvostep pn la etajul gorunului, locuri cultivate, pajiti, tufiuri. Specie mezotermofil, xeromezofit-mezofitp, N2( specie indicatoare de soluri slab aprovizionate cu azot). 27 . Festuca valesiaca Schleider ex Gaudin.( piu) 4, frecvent n zone de step pn la etejul gorunului, pajiti uscate, nsorite. Specie xerofit-xeromezofit, subtermofit,N1-2( specie indicatoare de soluri foarte slab i slab aprovizionate) 28.Filipendula vulgaris Moench.( aglic)-3,frecvent n zone de silvostep etajul fagului, pajiti,tufiuri. Specie xeromezofit-mezofit, oligotrof-mezotrof, heliofit. 29.Fragaria vesca L.( frag de pdure),3-4,frecvent n zone de pduri de stejari, pajiti, rariti de pdure .Specie eutrof, mezofil, heliosciadofit. 30.Galium verum L( snziene)-2, frecvent n zone de silvostep pn la etajul fagului, pajiti, tufiuri. Specie xeromezofit- mezofit. 31.Galium mollugoL.( snziene albe) 3, frecvent n zone de step pn la etajul gorunului, pajiti, tufriuri, margini de pduri, specie euritrof, mezo-xeromez 32.Geum urbanum L. ( cerenel)- 2, frecvent n zone de step pn la etajul fagului, margini i rariti de pdure, tufiuri, buruian ruderal. Specie mezofit-mezohigrofit, eutrof,heliosciadofit, N3-4( specie indicatoare de soluri mijlociu i bine aprovizionate cu azot). 33.Hypericum perforatum L( pojarni, suntoare)-2, frecvent n zone de step-etajul fagului, pajiti, tufiuri. Specie oligotrof, xeromezofit-mezofit. 34.Kohlrauschia prolifera (L.)Kunth.( Tunica prolifera L.)-1,fracvent n zone de step-pn la etajul gorunului, n locuri nisipoase, pietroase. Specie pionier, xerofit. 35.Lamium maculatum L.( urzic moart), 1,frecvent n zone de silvostep, pduri, margini de pduri, tufiuri, locuri umbroase. Specie mezofit, heliosciadofit, N2( specie indicatoare de soluri slab aprovizionate cu azot). 36. Marrubium vulgare L.( ungura)-2, frecvent n zone de step-etajul gorunului, n locuri ruderale.Specie xeromezofit, N3-4 ( specie indicatoare de soluri mijlociui bine aprovizionate cu azot).
37. Medicago falcata L. ( lucern galben) 2, frecvent n zone de step pn la etajul fagului; n pajiti , margini de pduri, tufriuri. Specie xerofit-xeromezofit, heliofit, neutro-alcalin, N2( specie indicatoare de soluri slab aprovizionate cu azot) 38. Melica ciliata L. -2, frecvent n zone de step-etajul fagului, stncrii nierbate, tufiuri, locuri nsorite.Specie oligotrof, xero-xeromezofit, termofil-subtermofilpietr 39. Origanum vulgare L (ovrv) )-2,frecvent n zone de step, tufriuri, margini de pduri, pajiti. Specie xeromezofit-mezofit, de origine mediteranean, aromatic. 40.Orlaya grandiflora (L) Hoffm.) 2, sporadic n zone de step- la etajul gorunului, pajiti, tufiuri, margini de pduri, locuri ruderale. Specie xerofit- mezoxerofit, termofit-subtermofit, oligotrof. 41.Phleum phleoides (L) Karsten-2, frecvent n zone de step, pajiti, tufiuri, margini e pduri. Specie oligotrof, xerofit-mezoxerofit. 42. Plantago lanceolata L.(ptlagin) ) - 4, frecvent n zone de step pn la etajul molidului, pajiti, trifoiti, locuri ruderale .Specie eurifit,euritermofit. 43. Poa angustifolia L.2-3,frecvent n zone de step, pduri de stejar, tufriuri, plantaii de salcm. Specie xeromezofit- mezofit, oligotrof. 44. Poa bulbosa L.( firu bulboas)2,frecvent n zone de step pn la etajul fagului, n pajiti uscate, ruderalizate. Specie xeromezofit, N1-2 45.Potentilla argentea L ( scrntitoare) ) 4, frecvent n zone de step pn la etajul fagului, pajiti, tufriuri, specie xeromezofil,N2(sp indicatoare de soluri slab acide). 46.Potentilla micrantha Ramond ex DC ( frgurel)-2,sporadic n pduri de stejar pn la etajul fagului, tufriuri, margini de pduri, pajiti uscate. Specie mezoxerofit, heliosciadofit, mezotermofil-subtermofil, N2( specie indicatoare de soluri slab acide). 47.Ranunculus ficaria L.( untior)-1,frecvent n zone de step, pduri, zvoaie, tufiuri, livezi. Specie eutrof, mezofit-mezohigrofit. 48. Ranunculus illyricus L.( trnjoaic)1,sporadic n zone de step i silvostep, pajiti. Specie oligotrof, xerofit, subtermofit. .49.Rosa canina L. (mce),1-2,frecvent n zone de step pn la etajul fagului, tufriuri, pajiti, margini i rariti de pdure. Specie xerofit-xeromezofit, subtermofit, pontic-mediteranean. 50. Salvia pratensis L.( salvie de cmp)-2,frecvent n zone de silvostep, pajiti, tufiri, margini de pduri. Specie xeromezofit. 51.Sanguisorba minor Scop.( sorbestea)- 3, frecvent n zone de step pn la etajul fagului, pajiti, tufriuri. Specie xeromezofit,oligotrof, calcicol, pionier. 52. Stipa capillata L.( ngar) 2-3, frecvent n zone de step pn la etajul gorunului, pajiti aride,adesea pe substrat pietros. Specie oligotrof, xerofit-xeromezofit, N1-2( specie indicatoare de soluri foarte slab aprovizionate i slab aprovizionate)
53.Taraxacum officinalis Weber ex Wiggers.( ppdie) 2, foarte frecvent n zone de step pn la etajul molidului, n locuri cultivate i ruderale. Specie xeromezofit-mezofit,N2-3( specie indicatoare de soluri slab i mijlociu aprovizionate) 54.Teucrium polium L. , subsp. capitatum(L.)Arcangeli ( sugrel alb)2, sporadic n zone de step-zona pdurilor de stejar, pajiti, pe coaste aride, pietroase. Specie xerofit, subtermofit, mediteranean(submediteranean). 55.Teucrium chamaedrys L ( dumb)3, frecvent n zone de step pn la etajul fagului, pajiti i tufriuri nsorite, aride.Specie xerofit, xeromezofit. 56.Thymus pannonicus All. ( cimbrior)3,frecvent n zone de step-etajul gorunului, pajiti, tufriuri. Specie oligotrof, xerofit, xeromezofit. 57.Thymus glabrescens Willd. (cimbrior)-2,frecvent n zone de step, pajiti, tufiuri. Specie oligotrof, xerofit-xeromezofit. 58.Trifolium campestre Schreber ( trifoia)2-3,frecvent n zone de step pn la etajul fagului, n pajiti, tufriuri. Specie xeromezofit-mezofit, oligotrof-mezotrof, N2 59. Verbascum phlomoides L.(lumnric)-3,frecvent n zone de step, pn la etajul fagului, n locuri nsorite, uscate, pajiti, tufriuri. Specie xeromezofit- mezofit. 60.Viola odorata L. (topora)1-2, frecvent n zone de step, pn la etajul fagului, pduri i margini de pduri, tufriuri, zvoaie. Specie eutrof, mezofit, subtermofit 61.Xerantemum annuum L. (plevai)3,frecvent n zone de step, pn la pduri de stejar, locuri uscate, nsorite, erodate. Specie oligotrof, xerofit-xeromezofit,subtermofil,pont-mediteranean. 62.Xanthium strumarium L.( scaietele popii)- 2, frecvent n zone de step-etajul gorunului, locuri ruderale i culturi mai mult sau mai puin umede. Specie mezofil-mezohigrofil, N3-4( specie indicatoare de soluri mijlociu i bine aprovizionate cu azot. Cercetrile efectuate ,n zona amplasrii fiecrei turbine, indic o serie de specii de plante dominante i codominante n asociaiile vegetale investigate. n continuare se exemplific pentru fiecare turbin speciile dominante i codominante ct i o serie de specii frecvent observate n releveele realizate. Turbina 1 Pajite degradat cu tufe rzlee de Crataegus monogyna Specia dominant-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specia codominant-Bothriochloa ischaemum (L) Keng) Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Eryngium campestre L.,Potentilla argentea L.,Achillea setacea Waldst.et Kit.,Artemisia austriaca Jacq.,Elymus repens(L.) Gould(Agropyron repens(L.) Beauv.), Fragaria vesca L., Euphorbia amygdaloides L.,Centaurea calcitrapa L. Turbina 2 Pajite cu tufe mici i rare de Crataegus monogyna L.
Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng) Specia codominant- Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: L.,Potentilla argentea L.,Achillea setacea Waldst.et Kit.,Artemisia austriaca Jacq,Filipendula vulgaris Moench, Eryngium campestre L,Salvia pratensis L., Plantago lanceolata L, Carduus acanthoides L, Fragaria vesca L,Asparagus pseudoscaber Grec.( la baza tufelor), Teucrium chamaedrys L,Ranunculus ficaria (la baza tufelor)L,Thymus glabrescens Willd., Agropyron repens L, Verbascum phlomoides L. Hypericum perforatum L. Turbina 3 Pajite cu tufe de Crataegus monogyna L. i Rosa canina L. Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng) Specii codominante-Potentilla argentea L. i Achillea setacea Waldst.et Kit Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: .,Artemisia austriaca Jacq, Elymus repens(L.) Gould(Agropyron repens(L.) Beauv.), Xerantemum annuum L., Plantago lanceolata L, Teucrium polium L. , Teucrium chamaedrys L, Filipendula vulgaris Moench, Fragaria vesca L., Eryngium campestre L, Echium vulgare L, Carduus thoermeri Weinm.,Centaurea calcitrapa L., Cichorium intybus L, Sanguisorba minor Scop., Thymus pannonicus All., Euphorbia virgata Waldst et kit , Centaurea diffusa L., Achillea setacea Waldst.et Kit( mult). Turbina 4 Pajite cu tufe de Crataegus monogyna i din loc n loc cu substrat calcaros ce iese la suprafa. Specia dominant-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specia codominant-Bothriochloa ischaemum (L) Keng) Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Eryngium campestre L, Artemisia austriaca Jacq, Teucrium polium L. , Teucrium chamaedrys L, , Carduus thoermeri Weinm., Euphorbia virgata Waldst et kit,Thymus glabrescens Willd., Agropyron repens L,Centaurea calcitrapa L, Stipa capillata L. Turbina 5 Pajite cu tufe rzlee de Crataegus monogyna L.( pducel) i 2 exemplare de Rosa canina L.( mce). Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng) Specia codominant- Agropyron repensL. Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin, Teucrium chamaedrys L, Thymus pannonicus All., Euphorbia virgata Waldst et kit, .Achillea setacea Waldst.et Kit.,Artemisia austriaca Jacq, Stipa capillata L., Fragaria vesca L,Potentilla argentea L,Orlaya grandiflora(L)Hoffm.,Kohlrauschia prolifera(L)Kunth(Tunica prolifera L).
Turbina 6 Pajite cu tufe multe de Crataegus monogyna L. Specia dominant-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specia codominant- Artemisia austriaca Jacq. Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Teucrium polium L., Agropyron repensL, Eryngium campestre L, Plantago lanceolata L Sanguisorba minor Scop Stipa capillataL, .Achillea setacea Waldst.et Kit. ,Potentilla argenteaL, Thymus glabrescens Willd, Fragaria vesca L,Melica ciliata l. Turbina 7 Pajite cu tufe rare de Crataegus monogyna L. Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng Specia codominant-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Cichorium intybus L, Sanguisorba minor Scop., Potentilla argenteaL, Thymus glabrescens Willd, Eryngium campestre L( n numr mare), Plantago lanceolata L, Euphorbia virgata Waldst et kit, Carduus thoermeri Weinm, Erodium cicutarium L. Turbina 8 Pajite cu tufe rare de Crataegus monogyna L. Specia dominant- Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specia codominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Teucrium chamaedrys L( n numr mare), Teucrium polium L., Potentilla argenteaL,Hypericum perforatum L.,Eryngium campestre L( n numr mare), .Achillea setacea Waldst.et Kit, Artemisia austriaca Jacq., Fragaria vesca L, Cichorium intybus L. Echium vulgare L, Filipendula vulgaris L, Cynodon dactylonL, Potentilla micrantha Ramond ex DC, Bromus inermis Leysser., Euphorbia virgata Waldst et kit. Turbina 9 Pajite cu tufe rare de Crataegus monogyna L. Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng Specia codominant-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Eryngium campestre L, Potentilla argenteaL, Cichorium intybus L, Sanguisorba minor Scop., Plantago lanceolata L, Euphorbia virgata Waldst et kit, Carduus thoermeri Weinm, .Achillea setacea Waldst.et Kit., , Stipa capillataL., Artemisia austriaca Jacq., Thymus glabrescens Willd., Agropyron repensL., Filipendula vulgaris Moench, Echium vulgare L, Galium verum L, Taraxacum officinalis Weber ex Wiggers.,Melica ciliata L.
Turbina 10 Pajite cu tufe de pducel. Specia dominant-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specia codominant- Achillea setacea Waldst.et Kit. Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Artemisia austriaca Jacq., Thymus glabrescens Willd , Euphorbia virgata Waldst et kit, Stipa capillataL, . Echium vulgare L,Anchusa officinalis L., Fragaria vesca L, Eryngium campestre L, Potentilla argenteaL, Cichorium intybus L,Viola odorata L.,Potentilla micrantha Ramond ex DC. Turbina 11 Pajite cu tufe de Crataegus monogyna L. Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng Specia codominant-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Stipa capillataL, Fragaria vesca L, Eryngium campestre L, Potentilla argenteaL, Achillea setacea Waldst.et Kit., Cichorium intybus L, Teucrium polium L.,Teucrium chamaedrysL., Thymus pannonicus All, Agropyron repens L., Euphorbia segueriana Necker, Artemisia austriaca Jacq , Orlaya grandiflora(L)Hoffm. Turbina 12 Pajite fr tufe, cu gropi rezultate n urma defririlor efectuate n zon de ctre ciobani i localnici. Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng Specia codominant-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Eryngium campestre L, Potentilla argenteaL, Achillea setacea Waldst.et Kit., Teucrium chamaedrysL, Echium vulgare L,Anchusa officinalis L., Fragaria vesca L, Cichorium intybus L ,Carduus acanthoides L, Agrimonia eupatoria L., Hypericum perforatumL. Turbina 13 Pajite fr tufe, cu cteva gropi rezultate n urma scoaterii arbutilor de Crataegus monogyna. Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng Specia codominant-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Potentilla argenteaL( mult), Plantago lanceolata L.( mult), Achillea setacea Waldst.et Kit., Cichorium intybus L, Artemisia austriaca Jacq., Euphorbia segueriana Necker, Agropyron repensL., Thymus pannonicus All, Carduus thoermeri Weinm, Sanguisorba minor Scop, Centaurea calcitrapa L., Melica ciliata L.
Turbina 14 Modificarea pozi iei acestei turbine a fost fcut din considerente tehnice la o distan de 55 m Nord fa de pozi ia ini ial. Repozi ionarea acestei turbine presupune o distan mai mic drum nou construit (implicit o suprafa de pajite decopertat mai mic). . n noua loca ie am identificat o vegeta ie de pajite cu tufe mici de Crataegus monogyna L, foarte rare. Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng Specii codominante-Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin cu Achillea setacea Waldst.et Kit. Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Artemisia austriaca Jacq., Euphorbia segueriana Necker, Agropyron repensL., Thymus pannonicus All, Carduus thoermeri Weinm, Potentilla argenteaL, Plantago lanceolata L.( mult), Fragaria vesca L,Marrubium vulgare L ,Hypericum perforatumL. Turbina 15 Teren arabil pe care a fost anul acesta cultur de porumb dar care a fost invadat de exemplare de Xanthium strumarium L.(cornu i) i Agropyron repensL. n apropiere sunt petece nearate datorate prezen ei a cte 1-3 exemplare de Crataegus monogyna L (pducel). Turbina 16 Modificarea pozi iei acestei turbine a fost fcut din considerente tehnice la o distan de 86 m Nord fa de pozi ia ini ial. n noua loca ie am identificat o vegeta ie de pajite cu puin roc la suprafa i degradat datorit punatului excesiv. Specia dominant- Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specia codominant- Artemisia austriaca Jacq. Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Eryngium campestre L(n numr mare), Potentilla argenteaL, Bothriochloa ischaemum (L) Keng, Plantago lanceolata L, Cichorium intybus L, Euphorbia segueriana Necke, Orlaya grandiflora(L)Hoffm., Bromus inermis Leysser,Chondrilla juncea L. Turbina 17 Pajite degradat , datorit punatului excesiv i a interveniei brutale de scoatere a unor exemplare de Crataegus monogyna L. Specia dominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng Specia codominant- Artemisia austriaca Jacq. Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Achillea setacea Waldst.et Kit., Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin, Carduus thoermeri Weinm, Sanguisorba minor Scop, Eryngium campestre L, . Echium vulgare L,Anchusa officinalis L., Potentilla argenteaL, Xerantemum annuum L, Agropyron repensL, iar din loc n loc exist muchi stelat de pmnt .
Turbina 18 n loca ia ini ial a fost identificat o asociaie de colilie (Stipa capillata), element caracteristic habitatelor de step ponto-sarmatic. S-a propus reamplasarea turbinei la 154m Nord fa de locaia iniial, ntr-o loca ie mult mai apropiat de drumul de acces preexistent, ntr-un habitat care nu este de interes conservativ (nu este listat n cadrul habitatelor Natura 2000- DONI N., POPESCU A., PAUC-COMNESCU M., MIHILESCU S., BIRI I.A.,2005). Specia dominant- Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specia codominant- Erodium cicutarium (L) Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Eryngium campestre L, Achillea setacea Waldst.et Kit., Artemisia austriaca Jacq., Carduus thoermeri Weinm, Galium mollugoL, Centaurea calcitrapa L, Stipa capillataL( foarte rar, doar cteva exemplare), Lamium maculatum L., Verbascum phlomoides L,Salvia pratensis L. Turbina 19. n loca ia ini ial a fost identificat o asociaie de colilie( Stipa capillata), element caracteristic habitatelor de step ponto-sarmatic. S-a propus reamplasarea turbinei la 219m Nord fa de locaia iniial, ntr-o loca ie mult mai apropiat de drumul de acces preexistent, ntr-un habitat care nu este de interes conservativ (nu este listat n cadrul habitatelor Natura 2000- DONI N., POPESCU A., PAUC-COMNESCU M., MIHILESCU S., BIRI I.A.,2005). Specia dominant- Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin Specia codominant- Bothriochloa ischaemum (L) Keng Specii frecvente ntlnite n releveele studiate: Erodium cicutarium (L), , Carduus thoermeri Weinm, Sanguisorba minor Scop, Eryngium campestre L, . Echium vulgare L,Anchusa officinalis L., Potentilla argenteaL, Salvia pratensisL, Artemisia austriaca Jacq., Achillea setacea Waldst.et Kit., Verbascum phlomoides L, Plantago lanceolataL., Thymus pannonicus All. Turbina 20 Teren arabil pe care a fost anul acesta cultur de porumb dar care datorit punatului a fost invadat de exemplare de scaietele popii sau cornui( Xanthium strumarium L.). n cazul actualei configuraii a parcului eolian Casimcea, neimplementarea proiectului ar influena pozitiv pstrarea nealterat a habitatului natural de Pajiti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum i Festuca valesiaca care se regsete n perimetrul studiat. Acest tip de habitat nu este de interes conservativ. Suprafe ele reduse de pajite n care a fost identificat ca specie dominant Stipa capillata (element caracteristic habitatelor de step ponto-sarmatic) au fost evitate (s-au relocat dou dintre loca iile turbinelor care ar fi afectat negativ suprafe ele de pajite ocupate de aceast
specie- respectiv turbinele nr. 18 i 19) att n alegerea loca iilor turbinelor ct i n cea a sta iei de transformare i a drumurilor, astfel nct implementarea sau neimplementarea proiectului neavnd impact semnificativ asupra suprafe elor ocupate de specia respectiv. n perimetrul studiat, dar n afara loca iilor celor 20 de turbine, a sta iei de transformare i a traseelor drumurilor planificate pentru Parcul Eolian Casimcea s-a identificat pe suprafe e reduse, prezen a habitatului de interes conservativ prioritar Tufriuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) i pducel (Crataegus monogyna). n situa ia dat, implementarea sau neimplementarea proiectului nu are impact semnificativ asupra suprafe elor ocupate de acest tip de habitat.
3.3.1.5.2. Informaii privind fauna local Fauna Dobrogei se caracterizeaz printr-o deosebit de mare bogie i diversitate, datorat n principal varietii habitatelor terestre, acvatice i cavernicole, a particularitilor climatice precum i a particularitilor geografice legate de dispunerea i ntreptrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentat de un numr de peste 7445 specii de nevertebrate i 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate n peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de psri i 80 specii de mamifere. Clasele Chondrichthyes i Osteichthyes sunt reprezentate de un numr de 180 de specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente n tabloul faunistic dobrogean, din punctul de vedere al gradului de protecie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare i 6 specii endemice. Speciile de ihtiofaun de interes naional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se mpart n dou categorii, dup cum urmeaz: specii de interes naional care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, i specii de importan naional a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urm fiind reprezentate de un numr de 2 taxoni. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 11 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peti prezeni n Dobrogea; - 11 specii de interes comunitar a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentnd 6% din totalul speciilor de peti prezeni n Dobrogea.
Clasa Amphibia este reprezentat printr-un numr de 12 taxoni pentru care este necesar aplicarea unor msuri de conservare, reprezentnd 63,15% din speciile de amfibieni din fauna Romniei. n funcie de gradul de protecie, 3 specii sunt vulnerabile, dou sunt periclitate i una endemic. Speciile de amfibieni de interes naional, reprezentate printr-un singur taxon intr n categoria speciilor care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 4 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea; - 7 specii care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea; - 2 specii de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea. Clasa Reptilia este reprezentat prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitat i 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeului reprezint aproximativ 70% din cea a rii. Speciile de reptile de interes naional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un numr de 2 taxoni care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: - 5 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente n Dobrogea; - 13 specii de reptile care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente n Dobrogea. Clasa Aves este reprezentat de specii ce sunt dominante ca numr i importan conservativ n cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentnd din punct de vedere al compoziiei specifice 71,75 % din avifauna Romniei, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate i 13 specii sunt critic periclitate. Speciile de psri de interes naional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel:
93 de specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor de protecie special avifaunistic (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea; 39 de specii a cror vntoare este permis (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea; 4 specii de pasari de interes comunitar, a cror comercializare este permis (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea; 15 specii a cror comercializare este permis n condiii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentnd 5% din totalul speciilor de psri prezente n Dobrogea.
Clasa Mammalia, reprezentat n cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii, prezint un numr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) i rare (o specie). Foarte bine reprezentai numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae i Fam. Vespertilionidae, n marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum i reprezentani ai Fam.Mustelidae. Speciile de mamifere de interes naional se mpart n dou categorii: 5 specii care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu modificrile i completrile ulterioare, reprezentnd 6,25% din totalul speciilor de mamifere; specii de importan naional a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt n numr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 15 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; 27 specii de animale care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; 3 specii de animale de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere.
Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentat n tabelul nr. 5 n comparaie cu datele nregistrate n cadrul amplasamentului viitorului parc eolian.
Grupe de specii Peti Amfibieni Reptile Psri Mamifere TOTAL
Nr. total de specii 180 12 28 287 80 587
Gradul de conservare a speciilor Specii Specii Specii Specii vulnerabile rare periclitate endemice 12 6 18 6 3 2 1 8 4 5 3 75 12 36 8 31 3 9 6 129 25 70 24 Tabelul nr. 5 Diversitatea faunei dobrogene
Specii stabile 138 6 8 156 31 339
Specii observate pe amplasament 0 0 4 42 4 50
Referitor la speciile de reptile identificate, acestea sunt urmtoarele: oprla de cmp
(Podarcis taurica), gusterul (Lacerta viridis), guterul dobrogean (Lacerta trilineata) , toate trei speciile avnd o larg rspndire pe teritoriul Dobrogei. Cele patru specii de mamifere identificate n cadrul amplasamentului, sau a cror prezen a fost relevat prin identificarea unor detalii indirecte precum vizuini, ingluvii, excremente etc., sunt urmtoarele: oarecele de cmp (Microtus arvalis), popndul (Citellus cittelus), iepurele de cmp (Lepus europaeus) si vulpea rocat (Vulpes vulpes), toate fiind specii comune, des ntlnite n Dobrogea. n cazul psrilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinznd 42 de specii dintre care 20 de specii cuibritoare, 15 specii sedentare, 15 specii de pasaj i 2 specii oaspei de iarn, unele specii cuibritoare fiind prezente i ca specii de pasaj, aa cum reiese i din tabelul urmtor:
oimul dunrean Turturic Denumire Gugutiuc n romn Erete Cuc de balta Erete sur Cucuvea Uliu psrar Prigorie orecar comun Dumbrveanc orecar de Ciocrlie destep Brgan orecar Ciocrliemare de stol Acvil ipatoare mic Ciocrlan Vnturel Ciocrlie rou de cmp Vnturel de sear Rndunic oimul rndunelelor Falco cherrug Streptopelia turtur Denumire tiinific Streptopelia decaocto Circus aeruginosus Cuculus canorus Circus Athenepygargus noctua Accipiter nisus Merops apiaster Buteo buteo Coracias garrulus Buteo vulpinus calandra Melanocorypha Buteo rufinus Calandrella brachydactyla Aquila pomarina Galerida cristata Falco tinnunculus Alauda arvensis Falco vespertinus Hirundo rustica Falco subbuteo FALCHE STRTUR Cod Euring STRDEC CIRAER CUCCAN CIRPYG ATHNOC ACCNIS MERAPI BUTBUT CORGAR BUTVUL MELCAL BUTRUF CALBRA AQUPOM GALCRI FALTIN ALAARV FALVES HIRRUS FALSUB SPEC 3 SPEC 3 Statut de conservare NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC SPEC 2 NON-SPEC SPEC 3 SPEC SPEC 3 3 SPEC SPEC 2 3 SPEC SPEC 3 3 SPEC SPEC 3 3 NON-SPEC
E
Lstun de cas Codobatur alb Fs de cmp Mrcinar mare Pietrar sur Pietrar rsritean Sfrncioc roiatic Coofan Stncu Cioar de semntur Cioar griv Graur Presur de grdin Presur sur Cintez Florinte Sticlete Cnepar Vrabie de cas Vrabie de cmp
Delichon urbica Motacilla alba Anthus campestris Saxicola rubetra Oenanthe oenanthe Oenanthe isabellina Lanius collurio Pica pica Corvus monedula Corvus frugilegus Corvus cornix Sturnus vulgaris Emberiza hortulana Miliaria calandra Fringilla coelebs Carduelis chloris Carduelis carduelis Carduelis cannabina Passer domesticus Passer montanus
DELURB MOTALB ANTCAM SAXRUB OENOEN OENISA LANCOL PICPIC CORMON CORFRU CORNIX STUVUL EMBHOR MILCAL FRICOE CARCHL CARCAR CARCAN PASDOM PASMON
SPEC 3 NON-SPEC SPEC 3 NON-SPECE SPEC 3 NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC

E
NON-SPEC NON-SPECE SPEC 3 SPEC 2 SPEC 2 NON-SPECE NON-SPEC

E
NON-SPEC SPEC 2 SPEC 3 SPEC 3
Clasificarea speciilor de psri de interes european (SPEC)

Toate speciile de psri din Europa
Specii periclitate pe plan mondial
Specii care nu sunt periclitate pe plan mondial
Statut nefavorabil de conservare (E, V, R, D, L, Ins)
Statut favorabil de conservare (S)
Concentrat n Europa SPEC 1 SPEC 2
Ne-concentrat n Europa SPEC 3
Concentrat n Europa SPEC 4
Ne-concentrat n Europa Non-SPEC
Statutul European de Periclitare: E Periclitat V Vulnerabil R Rar D n declin L Localizat Ins Date insuficiente S Stabil O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnat i pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sunt dependente de aceast categorie n vederea clasificrii SPEC Lista criteriilor i a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de psri Criteriu: Dimensiunea/Trendul populaiei europene Declin semnificativ Declin moderat Fr declin < 250 perechi PERICLITAT PERICLITAT PERICLITAT < 2,500 perechi PERICLITAT PERICLITAT VULNERABIL < 10,000 perechi PERICLITAT VULNERABIL RAR > 10,000 perechi VULNERABIL N DECLIN STABIL
n completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi n Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE dac mai mult de 90% din populaie se regsete doar n 10 locaii sau mai puine. Not Criteriile pentru populaiile din sezonul de iarn Datorit datelor inadecvate pentru majoritatea folosesc niveluri ale populaiilor de pasaj de mai puin speciilor de psri, declinul populaiilor de iarn de 1,000, 10,000, i 40,000 de exemplare ca i sunt luate n considerare doar pentru Anatidae, ________________________________________________________________ echivalene pentru datele din tabel, respectiv 250, Haematopodidae, Charadriidae i Scolopacidae 76 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de mediu 2,500 i 10,000 folosite pentru speciile cuibritoare
CLASIFICAREA STATUTULUI EUROPEAN DE PERICLITARE Toate limitele populaiilor se refer la estimrile minime ale acestora. Date insuficiente Specie suspectat de a fi ncadrat ca Localizat, n Declin, Rar, Vulnerabil sau Periclitat, dar nu exist date suficiente pentru atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar i provizoriu. Categoriile urmtoare sunt evideniate n ordinea cresctoare a gradului de periclitare. Stabil Populaie de mai mult de 10,000 perechi cuibritoare sau 40,000 de psri iarna, i care nu prezint nici declin semnificativ sau moderat nici nu sunt localizate. Speciile cu populaii stabile au un Statut Favorabil de Conservare. Localizat Populaie de mai mult de 10,000 perechi cuibritoare sau 40,000 de psri iarna, i care nu prezint un declin semnificativ sau moderat, dar cu mai mult de 90% din populaie care se regsete doar n 10 sau mai puine locaii (Arii de Importan Avifaunistic). n declin Populaie cu un declin moderat i care conine mai mult de 10,000 perechi cuibritoare sau 40,000 de psri iarna. Rar Populaie care nu prezint un declin semnificativ sau moderat, dar care conine mai puin de 10,000 perechi cuibritoare, i nu este la limita unei populaii mai mari ne-european; sau, populaia european de iarn sau ntreaga populaie de pasaj este mai mic de 40,000 de psri, i deci, datorit susceptibilitii populaiilor mici, sunt n pericol de: distrugerea structurii social; pierderea diversitii genetice; fluctuaii masive ale populaiilor; persecuie, deranj i interferene antropice. Vulnerabil Fiecare din urmtoarele: Populaie cu un declin semnificativ i care conine mai mult de 10,000 perechi cuibritoare sau 40,000 de psri iarna; Populaie cu un declin moderat i populaie care conine mai puin de 10,000 perechi cuibritoare, i nu este la limita unei populaii mai mari ne-european; Populaie care nu prezint un declin semnificativ sau moderat, dar conine mai puin de 2,500 de perechi cuibritoare i nu este la limita unei populaii mai mari ne-european. Periclitat Fiecare din urmtoarele: Populaie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3) i care conine mai puin de 10,000 perechi cuibritoare i nu este la limita unei populaii mai mari ne-european, sau populaie care conine mai puin de 40,000 de psri iarna; Populaie cu un declin moderat i populaie care conine mai puin de 250 perechi cuibritoare, i nu este la limita unei populaii mai mari ne-european, sau, populaie european de iarn sau ntreaga populaie de pasaj mai mic de 10,000 de psri; Populaie care nu prezint un declin semnificativ sau moderat, dar conine mai puin de 2,500 de perechi cuibritoare i nu este la limita unei populaii mai mari ne-european sau, populaie european de iarn sau ntreaga populaie de pasaj mai mic de 1000 de psri, i deci supus unui pericol datorit susceptibilitii populaiilor mici fa de factorii descrii.
3.3.2. Patrimoniul cultural in Altenativa zero Numele localitatii Casimcea il intalnim in mai multe mentionari documentare, si anume in defterul din 1543, sub forma de doua sate apropiate, cu toponimele turcesti: Kara-Kasim (pamantul lui Kasim) si Abdul-Kasim, care mentioneaza localitatile dobrogene cu sarcinile militare ce reveneau populatiei colonizate de Imperiul Otoman. Intr-un alt defter otoman din 1584, intalnim iarasi Casimcea ca doua sate distincte foarte apropiate. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, harta austriaca din 1790 trece satul sub denumirea de Kusimga, iar harta militara rusa din 1828 noteaza asezarea Kasumota Noua si Kasumota Veche. La mijlocul secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad, in calatoria sa prin Dobrogea, gaseste satul sub denumirea de Kqasimlcha. In fine, Fondul Tapiurilor otomane aminteste asezarea Casimcea. Satul Cismeua Noua este intalnit pentru prima data sub denumirea de Ramazan-Kioi tradus din limba turca "Satul Postului" (Ramazan-post, Kioi-sat). Satul a suferit mari distrugeri dupa invaziile cercheze din secolul al XIX-lea. Dupa 1878 populatia de origine musulmana va parasi localitatea, in sat traind la inceputul secolului a XX-lea doar 208 locuitori de origine romana. Situri arheologice din comuna Casimcea Villa rustica - epoca romana - sat Casimcea, comuna Casimcea, la 2.5 km S de sat, pe terasa de pe malul drept al paraului Casimcea, la S de DJ Casimcea-Sarghiolul de Deal. Villa rustica - epoca romana - sat Casimcea, comuna Casimcea, la 300m de sat. Necropola - epoca romana - sat Casimcea, comuna Casimcea, la N de sat, Dealul "Coltunii Dulbencii". Asezare - sec. XVIII si epoca romana - sat Casimcea, comuna Casimcea, la N de sat,Dealul "Colunii Dulbencii". Asezare - sec I-III p. Chr. Epoca romana - sat Casimcea, comuna Casimcea, "Dealul Lexanului". Tumului - epoca antica - sat Casimcea, comuna Casimcea, pe intreg teritoriul comunei. Asezare getica - latene - sat Rahmanu, comuna Casimcea, la 1 km NE de satul Rahmanu. Asezare romana - epoca romana tarzie - sat Rahmanu, comuna Casimcea, la 2 km de satul Rahmanu. Asezarea de la "Baba Ceair" - epoca romana tarzie - sat Razboieni, comuna Casimcea, la 200m NE de sat, "La Baba Caira"
3.3.3. Situatia economica si sociala in Altenativa zero Din punct de vedere economic , teritoriul administrativ al comunei Casimcea este preponderent agricol , detinand o mare suprafata de teren: arabil , pasuni , padure . Pe aceste terenuri extravilane , unitatile economice sunt foarte putine si sunt legate de sectorul agricol. Aceste unitati nu sunt performante din lipsa investitiilor in: irigatii , utilaje moderne, masini agricole performante. Se poate afirma ca activitatile economice sunt mult sub necesarul pentru acoperirea fortei de munca , raportate la potentialul si la numarul de locuitori. Deficitul de locuri de munca se reflecta vizibil asupra nivelului de trai , asupra cadrului construit, in dinamica populatiei, care scade. 3.3.4. Starea de sanatate in Altenativa zero Starea de sanantate a locuitorilor din vecinatatea PUZ va ramane neschimbata daca planul propus nu se va implementa . Nu exista studii efectuate de DIrectia de Sanatate Tulcea sau alte institute din tara , cu privire la cauzele de imbolnavire pe zone de interes din judetul Tulcea . CONCLUZII : In cazul neimplementarii planului , calitatea factorilor de mediu , socioeconomici si de patrimoniu va ramane neschimbata. Zona de pasune va fi in continuare exploatata excesiv , culturile agricole se vor realiza cu mijloace rudimentare , mijloacele de trai ale localnicilor vor fi reduse, infrastructura nu se va dezvolta ( inclusiv accesul la terenurile agricole pe drumurile de exploatare), patrimoniul cultural ( tumuli arheologici) nu vor fi cercetati ( din lipsa fondurilor ).
4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV 4.1. HIDROLOGIA SI HIDROGEOLOGIA Pe parcursul implementarii proiectului , apa nu este folosita in nici una din fazele:constructie-montaj, functionare, desfiintare-demolare . Avand in vedere aceste aspecte, caracteristicile fizico-chimice si biologice ale apelor din vecinatatea amplasamentului nu se vor modifica din cauza amplasarii turbinelor eoliene . 4.2.SOLUL Implementarea planului va determina producerea unor diverse forme de impact asupra solului . Astfel , se va modifica categoria de folosinta a terenurilor pe care se vor amplasa turbinele eoliene din pasune , arabil in teren curti-constructii . Terenul destinat fundatiilor si traseului de cabluri electrice va fi afectat , datorita modificarii texturii si a componentei acestuia. Planul prevede reabilitarea terenurilor dupa finalizarea constructiilor si dupa etapa de desfiintare/demolare . 4.3 ATMOSFERA In fazele de constructie-montaj si de dezafectare a parcului eolian datorita intensificarii traficului din zona studiata prin PUZ se va constata o crestere a poluantilor proveniti din surse mobile . Avand in vedere insa ca aceste lucrari nu se vor desfasura simultan la toate cele 20 de turbine , se prognozeaza ca nu se vor inregistra depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru poluantii relevanti : PM10, NO2,SO2,COx . Pe timpul functionarii parcului eolian atmosfera nu va fi afectata de functionarea turbinelor.
4.4. MEDIU SOCIO-ECONOMIC Impactul planului asupra mediului socio-economic este pozitiv si/sau negativ, pe durate diferite . Din punct de vedere al fortei de munca se va constata o crestere a angajatilor din randul localnicilor in etapele de constructie-montaj si demontare a parcului eolian . Numarul angajatilor pe perioada de functionare a parcului se va reduce . De asemenea , lucrarile de constructie a fundatiilor turbinelor eoliene , piatra , betoanele necesare vor fi realizate cu societati din judetul Tulcea . Cresterea numarului de angajati va determina o crestere a nivelului de trai si a calitatii vietii in zona . Bugetul comunei Casimcea de unde s-a concesionat suprafetele de teren se va mari prin taxele si impozitele platite de titularii planului .De asemenea se vor mari contributiile la bugetul de stat prin taxele si impozitele platite cu salariile angajatilor . Prin refacerea drumurilor de acces in zona de interes si a drumurilor de exploatare se va imbunatati infrastructura din amplasamentul studiat. 4.5. BIODIVERSITATEA
4.5.1. Caracteristicile tipurilor de habitate
Habitatul dominant n care se ncadreaz majoritatea asocia iilor identificate n zona studiat este cel de Pajiti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum i Festuca valesiaca Coresponden a acestui tip de habitat func ie de principalele clasificri folosite la nivel interna ional este dup cum urmeaz: Coresponden e: NATURA 2000: EMERALD: 34.9 Continental steppes CORINE: PAL.HAB: 34.951 Western Anatolian steppes EUNIS: E1.222 Moesio-Carpathian andropogonid steppes Asocia ii vegetale: Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977. Rspndire: Reprezint punile de es din step i silvostep i pe dealurile din zona pdurilor de stejar, din Dobrogea, Muntenia i sudul Moldovei. Suprafe e: 1520.000 ha.
Sta iuni: Altitudini de 100400 m, uneori urcnd pn la 600700 m (Platforma Cotmeana i Rucr, jude ul Arge). Clima: T = 1170C; P = 400800 mm. Relief: teren plan, coaste uor nclinate pn la moderat nclinate cu expozi ie sudic, sud-estic i sud-vestic. Roci: substratul este calcaros n Dobrogea i dealurile nalte i loess n Muntenia i sudul Moldovei. Soluri: castanoziomuri, cernoziomuri, faeoziomuri, eutricambosoluri. Structura: Caracteristice sunt gramineele stepice, xerofile, care alctuiesc etajul superior de 5065 cm i cu acoperirea de 6085%. Dintre aceste plante, nelipsite n cadrul fitocenozelor sunt: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus hordeaceus, Cleistogene serotina, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogon gryllus, Stipa capillata, S. lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca,Achillea setacea, Jurinea mollis. Plantele scunde alctuiesc etajul inferior, dintre care cele mai reprezentative sunt: Teucrium polium, Trigonella monspeliaca, Medicago minima, M. lupulina, Trifolium arvense, Thymus zygoides, Galium humifusum, Minuartia viscosa, Bombycilaena erecta, Ceratocarpus arenarius, Androsace maxima. Valoare conservativ: redus. Compozi ie floristic: Specii edificatoare: Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum. Specii caracteristice: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, F. rupicola. Alte specii importante: Taraxacum serotinum, Daucus guttatus, Galium humifusum, Artemisiaaustriaca, Chrysopogon gryllus, Adonis vernalis, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi, Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, Teucrium polium, Asperula cynanchica, Taraxacum laevigatum, Eryngium campestre, Euphorbia seguierana, Galium humifusum, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus onobrychis, Trifolium campestre, Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata. Literatur selectiv: Dihoru, Doni 1970; Popescu, Sanda 1992; Pucaru-Soroceanu et al. 1963. n perimetrul studiat, dar n afara loca iilor celor 20 de turbine, a sta iei de transformare i a traseelor drumurilor planificate pentru Parcul Eolian Casimcea am identificat pe suprafe e reduse, prezen a habitatului de interes conservativ prioritar Tufriuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) i pducel (Crataegus monogyna) Coresponden a acestui tip de habitat func ie de principalele clasificri folosite la nivel interna ional este dup cum urmeaz: Coresponden e: NATURA 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub EMERALD: 31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thickets CORINE: 31.8B3 South-eastern sub-Mediterranean
PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonic hawthorn-blackthorn scrub EUNIS: F3.241 Central European subcontinental thickets Asocia ii vegetale: Pruno spinosae Crataegetum So (1927) 1931 (Syn.:Prunetum moldavicae Dihoru (1969) 1970, Rubo caesii Prunetum spinosae Ra iu et Gergely 1979). Rspndire: Podiurile Dobrogei de Nord i Sud, cmpia i podiurile din Moldova de Nord i Sud, ara Oaului, Cmpia i Podiul Transilvaniei, Cmpia Romn, n silvostep i zona pdurilor de stejari de cmpie. Suprafe e: fii de tufriuri, de la 200500 m2, alternnd cu pduri i terenuri agricole sau pajiti uscate, totaliznd cele mai mari suprafe e ale vegeta iei de tufriuri. Total > 10.000 ha. Sta iuni: Altitudine: 40500 m. Clima: T = 10,57,50C, P = 400800 mm anual. Relief: depresiuni mici n cmpie, pante nsorite cu nclinare redus. Roci: de obicei pe depozite de loess dar i pe locuri pietroase marne, gresii. Solurile: de tipuri variate, n general profunde, neutre sau slab acide-alcaline, cernoziomuri n silvostep, sau eutricambosoluri, cu hidratare deficitar, mai ales la sfritul verii. Structura: Fitocenozele se instaleaz, de obicei, pe locurile defriate, chiar i n silvostep, n locul pdurilor de stejar (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora, Q. robur) i atunci rmn cu compozi ia din pdure. Ele se formeaz i pe terenuri bttorite, ntre culturi, n crovuri sau de-a lungul praielor temporare sau la marginea pdurilor. Speciile sunt, n majoritate, eurasiatice, cu elemente mai numeroase sudice, n special n Dobrogea; sunt termofile, xerofile, mezotrofe. Stratul arbutilor este dominat de speciile caracteristice ordinului i alian ei (Prunus spinosa i Crataegus monogyna), deosebit de dense, realiznd aspectul unui desi de neptruns, cu o acoperire de 100%. Diversitatea stratului este mare i variaz mult din zona de silvostep, unde pot apare Jasminum fruticans, Amygdalus nana sau Prunus fruticosa, alturi de Prunus spinosa var. dasyphylla spre cele de pduri de cmpie i chiar de lunc, unde se dezvolt Evonymus verrucosus, Evonymus europaea, Rosa canina, Cornus sanguinea sau Cornus mas, Rhammus cathartica sau Ligustrum vulgare. nl imea stratului arbustiv ajunge de regul la 1,52 m n silvostep dar, se ridic i pn la 3,54 m n zonele mai umede din Cmpia Romn. Productivitatea stratului arbustiv este de 3,66 t/ha/an material vegetal, iar biomasa suprateran este de 74,5 t/ha. Stratul ierburilor este mai dezvoltat spre limitele tufriurilor, datorit umbririi mari interioare i este compus att din specii de pdure: Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticillata, ct i din specii de pajite: Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium. Compozi ie floristic: Specii edificatoare: Prunus spinosa, Crataegus monogyna. Specii caracteristice: Prunus spinosa, Crataegus monogyna. Alte specii importante: Rubus caesius, Rosa canina, Evonymus verrucosus, Pyrus pyraster, Ligustrum vulgare, Rhamnus
cathartica, Humulus lupulus, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa gallica, Veronica chamaedrys, Plantago media, Jasminum fruticans, Amygdalus nana, Prunus fruticosa, Cornus mas, Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticilatus, Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium. Valoare conservativ: moderat, habitate prioritare Emerald. Literatur selectiv: Mihai 1971; Burduja et Horeanu 1969; Popescu et al.1984; Pun 1966; Schneider-Binder 1972; Smrghi an 2001; Pop et al 1978; Ra iu et Gergely 1979; Horeanu 1981; Horeanu et Horeanu G. 1981; Mihai 1971; Popescu et Sanda 2000; Dihoru et al. 1970, 1973; Ani ei L. 2001; Borza 1959; Pauc- Comnescu et al. 2004. Dei loca iile celor 20 de turbine, sta ia de transformare i traseele drumurilor planificate pentru Parcul Eolian Casimcea nu se suprapun cu suprafe ele ocupate de habitatele de tufriuri de interes conservative prioritar, identificate n zon, recomandm o aten ie deosebit n cazul acestora n perioadele de implementare i func ionare a proiectului. n perimetrul Parcului Eolian Casimcea chiar dac pe suprafe e reduse, roca apare la suprafa sub form de aflorimente, nu se poate vorbi de existen a unor zone cu stncrii, astfel nct nu au fost identificate specii saxicole de interes conservativ n cursul investigaiilor ( de exemplu Moehringia grisebachii) n primul rnd datorita lipsei substratului caracteristic.
4.5.2.Caracteristicile faunei Este binecunoscut faptul c diversitatea elementelor faunistice este strns corelat cu particularitile floristice i asociaiile fitocenologice (particulariti de habitat), elementele de relief i caracteristicile geologice precum i microclimatul arealului. Combinaia i interaciunea tuturor acestor factori determinani stabilete distribuia elementelor faunistice precum i delimitarea granielor populaiilor locale, contribuind astfel la modul de rspndire al speciilor, variind de la o rspndire uniform la una de tip insular, n funcie i de adaptabilitatea fiecrei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibrit i de hrnire este strns legat de combinaia acestor factori. Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nie ecologice mai mult sau mai puin diversificate n strns legtur cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, n regnul animal exist o delimitare a speciilor funcie de gradul acestora de adaptabilitate la condiiile de mediu. Aceast adaptabilitate este dat de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie n parte. Nivelul de specializare este dat de preferina pentru anumite habitate pentru cuibrit, preferina pentru un anumit tip de hran i disponibilitatea ei, nivelul de deranj Aadar, cu ct o specie prezint un nivel mai nalt de specializare, cu att mai mult aceasta va depinde strict de anumite condiii de mediu (tip de habitat, particulariti geografice i geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va ntmpina dificulti mai mari n ocuparea unor nie ecologice, consistnd astfel din populaii restrnse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrngere a populaiilor local i ntr-un final riscului de dispariie. Pe de alt parte, cu ct o specie este mai puin specializat, aceasta va putea ocupa diverse nie ecologice i stabili populaii semnificative contribuind astfel la o rspndire uniform. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, avnd o distribuie uniform i populaii stabile, care asigur un bun fond genetic necesar perpeturii speciei. Astfel de specii sunt: gugutiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de cas (Passer domesticus), cioara griv (Corvus cornix), stncua (Corvus monedula), coofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel nalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, i care, odat cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemntoare. De asemenea, unele din speciile periclitate nu suport nvecinarea cu habitatele antropizate i activitile antropice aa c, chiar dac habitatul lor nu a fost distrus, datorit deranjului, acestea vor abandona acest areal. O alt cauz care afecteaz speciile cu un nivel nalt de specializare este i fenomenul de nclzire global care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri foreaz aceste specii s caute un microclimat corespunztor n alte zone, ns probabilitatea de a gsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de sczut.
Perimetrul de amplasare al parcului eolian este reprezentat att de puni naturale unde ins, din pcate, se practic intensiv punatul animalelor din zon ct i de terenuri agricole , folosite pentru amenajarea drumului de acces de la DJ la organizarea de santier. n cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate de tipul pdurilor sau a silvostepei, doar pe alocuri fiind prezente grupuri restrnse de arbuti (Crategus monogyna, Rosa canina etc), singura zon mpdurit fiind prezent n vecintatea nordic a amplasamentului. Din punct de vedere geologic, perimetrul parcului eolian face parte din formaiunea Podiul Casimcei, formaiune cu structuri sedimentare triasice ce aparin Masivului Nord Dobrogean, aa cum reiese de altfel i din imaginea de mai jos ( fig. 37) .
fig. 37 - harta gelogica a Dobrogei
Elementele geologice reprezentate de roci sedimentare calcaroase sunt slab evideniate doar pe unele culmi ale dealurilor care sunt expuse aciunii factorilor climatici. Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 precipitaii reduse (n jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale i secete frecvente, bate frecvent Crivul, geros iarna i uscat vara. Datorit tuturor acestor factori mai sus menionai, distribuia faunei n perimetrul parcului eolian precum i zonele adiacente este relativ redus i restrns la anumite grupuri faunistice cu o bun adaptabilitate i un grad sczut de specializare, specii care de altfel au un bun grad de reprezentativitate n cadrul tabloului faunistic din Romnia. Singurele cazuri cnd s-au observat i alte specii de psri au fost atunci cnd acestea tranzitau zona de studiu. 11oC), n vederea obinerii unui tablou avifaunistic ct mai complet s-a ntocmit un program de monitorizare a perimetrului de amplasare a parcului eolian. n acest sens s-au stabilit necesitile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum i metodele de lucru i de colectare a datelor. Zona de studiu a fost stabilit astfel nct s cuprind ntreg perimetrul viitorului parc eolian precum i zonele adiacente n funcie de speciile de psri monitorizate. Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinct de psri astfel nct calitatea datelor obinute s reflecte situaia real de pe amplasament, i anume: specii cuibritoare, specii de pasaj, oaspei de iarn. n acest sens, datorit faptului c amplasamentul este cuprins n interiorul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0100 Stepa Casimcea), s-a monitorizat n special prezena / absena speciilor de psri cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000. n vederea identificrii speciilor de psri cuibritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel nct s se asigure o ct mai bun corectitudine n colectarea datelor. n vederea completrii datelor obinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat i transecte n puncte, n vederea confirmrii i fundamentrii primei categorii de date asigurnd astfel o uniformizare a datelor precum i evidenierea distribuiei speciilor pe toat suprafaa zonei de studiu. Observaiile de teren pentru identificarea speciilor cuibritoare s-au efectuat n perioade cnd acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada cnd deja puii au prsit cuibul i
sunt api de zbor, moment cnd este cel mai uor de stabilit prezena sau absena unei specii n zona de interes. Ca urmare a acestor monitorizri s-au identificat 20 de specii de psri cuibritoare n zona de studiu (perimetrul parcului eolian + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentat de specii comune cu o larg rspndire n cadrul tabloului avifaunistic din Romnia (a se vedea Tabelul Nr. 2 Lista speciilor de psri identificate n zona de studiu). n ceea ce privete prezena speciilor de psri cuibritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0100 Stepa Casimcea, s-au efectuat monitorizri n vederea determinrii prezenei / absenei lor n cadrul zonei de studiu, iar n urma acestora s-au obinut urmtoarele date: 1. oimuleul de sear (Falco vespertinus) zona studiat poate reprezenta o potenial zon de hrnire, ns aceast specie a fost identificat exclusiv pe perioada migraiei doar n efective extrem de reduse comparativ cu populaia total. n ceea ce privete potenialul zonei ca arie de cuibrit acesta este foarte improbabil deoarece nu exist plcuri de copaci sau colonii de Corvidae care s asigure zone prielnice de cuibrire; 2. oimul dunrean (Falco cherrug) a fost observat un singur exemplar pe parcursul migraiei, nefiind semnalat ca specie cuibritoare sau care utilizeaz zona ca areal de hrnire; 3. Gaia neagr (Milvus migrans) nu a fost identificat n zona de studiu, cuibritul su fiind relativ incert. De asemenea, pe parcursul migraiei nu au fost identificate exemplare aparinnd acestei specii; 4. Acvila de cmp (Aquila heliaca) cuibritul acestei specii pe teritoriul Dobrogei este confirmat doar n zona pdurii Nifon Niculiel, ns datorit mobilitii sale foarte mari aceast specie poate fi observat tranzitnd mai multe zone adiacente n cutarea hranei. n cadrul amplasamentului aceast specie nu a fost observat, nefiind o zon prielnic cuibritului su; 5. Acvila iptoare mic (Aquila pomarina): este o specie cu o rspndire relativ uniform n Dobrogea, n zonele mpdurite, unde i cuibrete. Dei amplasamentul nu se afl n vecintatea zonelor mpdurite, chiar dac nu este posibil i nici confirmat cuibritul su n zona de studiu, datorit particularitilor terenurilor de pe amplasament prezena
acestei specii fost confirmat prin observarea unor exemplare aflate n cutarea hranei. De asemenea, unele exemplare au fost identificate pe perioada migraiei; 6. erparul (Circaetus gallicus) dei pe parcursul studiilor din teren nu a fost confirmat prezena sa, este posibil ca aceasta s viziteze zona datorit prezenei unor specii de reptile ce fac parte din dieta normal; 7. orecarul mare (Buteo rufinus): - n zonele nvecinate amplasamentului au fost identificate dou exemplare ale acestei specii care tranzitau zona n cutarea hranei, ns att amplasamentul ct i zonele nvecinate nu prezint condiii minime pentru cuibritul acestei specii. Alte exemplare au fost identificate pe parcursul migraiei; 8. Viesparul (Pernis apivorus): - acest specie nu a fost identificat deoarece habitatul prezent n zona de studiu nu ofer condiii minime cuibritului i/sau hrnirii sale. Se pare c n aceast zon, datorit particularitilor de vegetaie, harana preferat (albine, viespi, etc.) nu este prezent. De asemenea, nu a fost identificat niciun exemplar pe perioada migraiei; 9. Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes) acest specie nu a fost identificat n zona de studiu n principal i datorit faptului c este o specie strict legat de ecosistemele de pdure, unde cuibrete i se hrnete, cel mult fiind observat la marginile pdurilor sau n luminiuri; Singura posibilitate de identificare a acestei specii n zona de studiu este pe parcursul migraiei ns prin monitorizrile efectuate nu a fost identificat niciun exemplar; 10. Pasrea ogorului (Burhinus oedicnemus) n cadrul amplasamentului nu a fost identificat aceast specie, dei habitatul este prielnic cuibritului i/sau hrnirii acestuia. Au fost efectuate inclusiv monitorizri n perioada nupial cnd aceast specie este cea mai activ, inclusiv sunete de atragere, ns fr niciun exemplar nu a fost identificat; 11. Dumbrveanca (Coracias garrulus) zona de studiu prezint condiii bune cuibritului i/sau hrnirii acestei specii, ns au fost observate doar exemplare n zbor i doar tranzitnd zona de studiu fr a prezenta vreun comportament specific de cuibrit sau hrnire; 12. Ciocnitoarea de grdin (Dendrocopos syriacus): - aceast specie este caracteristic zonelor cu vegetaie arboricol, nu neaprat zonele de pdure (unde este mai puin probabil de a fi ntlnit), fiind observat foarte des n cadrul localitilor, n livezi, grdini,
parcuri, etc. n cadrul studiilor de teren nu a fost identificat att n cadrul amplasamentului ct i al zonelor adiacente; 13. Ciocrlia de stol (Calandrella brachydactyla) aceast specie are o distribuie relativ uniform att n cadrul amplasamentului dar mai ales n zonele adiacente, ns efectivul populaiei nu este semnificativ, reprezentnd aproximativ 0,65% din populaia rii, concentrat n majoritate pe teritoriul Dobrogei; 14. Ciocrlia de pdure (Lullula arborea): - nu a fost identificat n zona amplasamentului, deoarece este legat de habitatele din vecintatea zonelor mpdurite; 15. Ciocrlia de Brgan (Melanocorypha calandra) este o specie care a fost identificat n zona de studiu cu precdere pe terenurile cultivate, ns numrul de exemplare identificate reprezint o distribuie insular restrns la culturile agricole, zona de studiu nefiind o zon foarte bun cuibritului acestei specii; 16. Ciocrlanul (Galerida cristata): - este o specie cu o larg rspndire, care poate fi observat aproape pretutindeni, inclusiv pe marginea drumurilor i n localiti, motiv pentru care poate fi observat oriunde pe teritoriul Dobrogei. n general, i n cadrul zonei de studiu a fost identificat cu precdere n apropierea drumurilor, iar numrul de indivizi identificai este nesemnificativ comparativ cu populaia Dobrogei; 17. Pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) nu a fost identificat n cadrul zonei de studiu, aceasta nereprezentnd un habitat preferat pentru cuibrit sau hrnire, i anume zone de stncrii; 18. Fsa de cmp (Anthus campestris) este o specie care prefer terenurile agricole i zonele cu puni naturale, motiv pentru care a fost identificat i n zona de studiu, avnd o distribuie relativ uniform, ns populaia local este nesemnificativ pentru ntreg teritoriul Dobrogei; 19. Sfrnciocul cu frunte neagr (Lanius minor) este o specie care prefer zone deschise cu copaci rzlei pentru a cuibri, cum ar fi plopii de pe marginea drumurilor. Dei zona amplasamentului reprezint o bun zon de hrnire pentru aceast specie, datorit lipsei unor copaci care s-i asigure cuibritul, acest specie nu este prezent n zona de studiu;
20. Sfrnciocul roiatic (Lanius collurio): este o specie care prefer zonele deschise cu vegetaie de arbuti. Deoarece n zona de studiu sunt condiii optime att de hrnire ct i de cuibrit prin prezena unor arbuti rzlei, au fost identificate 2 perechi; 21. Presura de grdin (Emberiza hortulana) este o specie care prefer zonele deschise, cu vegetaie ierboas nalt i arbuti. Datorit faptului c n zon punatul este destul de intens, nu exist multe locuri cu vegetaie crescut care s asigure locuri bune de cuibrit, motiv pentru care au fost observate doar 2 3 exemplare pe teritoriul ntregii zone de studiu.
Cea de-a dou categorie int de psri pentru zona de studiu este cea a psrilor de pasaj care pot tranzita zona n diferite scopuri: psri care se deplaseaz de la locurile de hrnire spre locurile de odihn sau cuibrit i invers, psri care se afl n migraie precum i psri care utilizeaz uneori zona studiat ca un potenial loc de hrnire i/sau odihn (cum ar fi majoritatea reprezentanilor Familiei Corvidae sau a psrilor rpitoare). Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).
Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice. Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata obstacolele naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de palnie. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii. Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare. Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera
raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania. Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare ( fig.38) :
Fig. 38 -Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global
Cele mai multe psri din Europa ierneaz n Africa sau n Sudul Europei iar unele exemplare ajung chiar i n Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraie europene sunt urmtoarele: Ruta Scandinaviei de Sud Ruta Baltic Ruta Trans Iberic Ruta Central Mediteran Via Pontica (partea vestic a Mrii Negre) Ruta Trans Caucazian Ruta de migraie Via Pontica, mpreun cu ruta Trans Iberic reprezint una dintre cele mai semnificative rute de migraie din Europa. De-a lungul coastei Mrii Negre i a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat natere strvechea cale de migraie Via Pontica. Psrile care cuibreau i populau aproximativ jumtate din suprafaa Europei folosesc aceast rut de migraie. Studiile efectuate asupra migraiei psrilor diurne au demonstrat c ncepnd cu luna august i continund n septembrie, de-a lungul Dobrogei i a coastei Mrii Negre trec n pasaj pn la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezint aproximativ 60% din populaia european a acestei specii, pn la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de orecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile iptoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de oimulei de sear (Falco vespertinus). Un numr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizeaz aceast rut de migraie (Via Pontica): acvila de cmp (Aquila heliaca), crstelul de cmp (Crex crex), pelicanul cre (Pelecanus onocrotalus), acvila iptoare mare (Aquila clanga), vnturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) i altele. Pe lng speciile de psri mari aceeai rut este utilizat de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. n total, aproximativ 379 specii de psri pot fi ntlnite n Dobrogea i de-a lungul coastei Mrii Negre pe perioada migraiei. Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.
Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana. Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste. Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile i se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice). Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est , vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din
nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt ( Rudescu L.,1958 ): 1. Toamna - Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; - Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; - Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; - Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala. Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier. Comparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca populatiile de cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si anume : drumul sarmatic si o parte a drumului uralo-volgo-caspic, iar prin vestul tarii, drumul est-elbic, modificat ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocori zboara usor
peste intinderi mari de ape (mari), munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evita. 2. Primavara Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara. Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale: Regimul hidrografic al Dunarii. Situatia climatica a anului respectiv.
Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasil ucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari. De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spircaci; - Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;
- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Pentru aceste specii de psri migratoare s-au implementat i utilizat metode diferite de monitorizare care s poat reda toate particularitile de pasaj (direcii de deplasare, culoare de migraie, comportament etc.). principala metod de lucru utilizat a fost cea a punctelor fixe deoarece aceast metod poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraionale. n acest sens au fost alese puncte cheie care s acopere ntreaga zon de studiu n vederea identificrii direciilor i culoarelor de pasaj preferate de speciile de psri. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate nct s surprind perioadele de vrf al migraiei n vederea stabilirii importanei eventualelor rute de migraie ce traverseaz zona de studiu. n figura de mai jos se poate observa dinamica migraiei pe teritoriul Dobrogei, dinamic ce relev faptul c amplasamentul parcului eolian (punctul galben) este situat ntre principalele rute de migraie (linii roii), fapt susinut i de numrul foarte redus de psri observate n perioadele de migraie (mai puin de 50 de exemplare), numr ce pentru perioada migraiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare.
Fig. 39 Dinamica migraiei n Dobrogea
Dei amplasamentul parcului eolian este situat ntre principalele rute de migraie, ca n cazul ntregului teritoriu din Dobrogea, exist efective reduse de psri care deviaz de la rutele de migraie, n special psri imature, fiind posibil astfel de observat specii migratoare pe aproximativ ntreaga suprafa a Dobrogei. n ceea ce privete speciile migratoare care tranziteaz amplasamentul parcului eolian, acestea urmeaz direcia N-N-V S-S-E (liniile galbene), dup cum se poate observa i n figura de mai jos:
Fig. 40 Dinamica migraiei n cadrul amplasamentului
Datorit suprafeei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix (punctul rosu) din care s-a efectuat monitorizarea migraiei, acest punct asigurnd o bun acoperire att a zonei amplasamentului ct i a zonelor adiacente. Urmare monitorizarea pe perioada migraiei, pe lng particularitile legate de numrul redus de psri identificate, s-a observat de asemenea c n cazul speciilor de psri de dimensiuni medii i mari, acestea zboar la altitudini relativ mari, de peste 500 de metri, iar speciile de mici dimensiuni tind s zboare la altitudini foarte joase, de maxim 30 de metri. De asemenea, multe specii de mici dimensiuni (passeriforme) prezint o direcie de migraie pe
direcia vest est, ndreptndu-se nspre coasta Mrii Negre, care este principala rut de migraie a speciilor de passeriforme. Speciile de psri de pasaj identificate ca urmare a monitorizrii sunt menionate n Tabelul Nr. 7 Lista speciilor de psri identificate n zona de studiu. Cea de-a treia categorie distinct de psri este cea reprezentat de ctre psrile care ierneaz pe teritoriul Dobrogei. Dintre aceste specii cea mai mare importan o prezint populaiile de gte care ierneaz n numr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gsca cu gt rou (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativ, fiind periclitat pe plan mondial. Distribuia populaiilor de gte pe parcursul iernii tinde s fluctueze n funcie de condiiile climatice (temperatur, nghearea lacurilor, stratul de zpad etc.), astfel c n timpul aceleiai ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins ntre complexul lagunar Razim Sinoe i lacurile litorale Shabla i Durankulak din Bulgaria. Toate aceste date dovedesc c zona studiat poate fi cel mult tranzitat de populaii mici de gte care se pot deplasa dinspre locurile tradiionale de hrnire i odihn reprezentate de complexul lagunar Razim Sinoe ctre zonele aflate dincolo de Dunre, lucru dovedit de observaii ale unor populaii mici de gte prezente n aceste zone, fapt dovedit i de monitorizrile efectuate n acest sens n ultimii ani. De asemenea, datorit particularitilor geografice (relief discontinuu) precum i a faptului c zona de studiu nu asigur condiii bune pentru hrnire, nefiind multe culturi agricole favorabile, prezena speciilor de gte n perimetrul parcului eolian este exclus. n tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de psri identificate n zona de studiu (perimetru parc + zone adiacente) precum i date referitoare la importana populaiilor lor locale, gradul de conservare i de izolare i evaluarea global a zonei de studiu pentru fiecare specie n parte conform cu Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006.
Carduelis carduelis Carduelis cannabina Passer domesticus SPECIA Passer montanus Circus aeruginosus Circus pygargus Accipiter nisus Buteo buteo Buteo vulpinus Buteo rufinus Aquila pomarina Falco tinnunculus Falco vespertinus Falco subbuteo Streptopelia turtur Streptopelia decaocto Cuculus canorus Athene noctua Merops apiaster Coracias garrulus Melanocorypha calandra Calandrella brachydactyla Galerida cristata Alauda arvensis Hirundo rustica Delichon urbica Motacilla alba Anthus campestris Saxicola rubetra Oenanthe oenanthe Oenanthe isabellina Lanius collurio Pica pica Corvus monedula Corvus frugilegus Corvus cornix Sturnus vulgaris Emberiza hortulana Miliaria calandra Fringilla coelebs Carduelis chloris
15-30i D A TABEL NR. 2 LISTA SPECIILOR DE PSRI DIN ZONA DE STUDIU 10-15i D A POPULAIA (i=indivizi) 15-30i Rezident Cuibrit Iernat 0-5i 0-5i 0-5i 10-20i 5-10i 20-30i 10-500i 5-10i 50-100i 10-20i 5-10i 0-5i 0-5i 0-5i 0-5i 0 2i 10-25i 0-5i 10-20i 10-20i 10-20i 10-20i 5-10i 0-5i 5-10i 0-10i 0-10i 0-5i 0-5i 0-5i 10-20i 0-5i 0-5i 10-20i Pasaj 5-10i 0-5i 0-5i 0-5i 0-5i 0-5i 5-10i 0-10i 0-5i 10-20i 20-40i 10-20i 10-20i 10-20i D Populaia D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D A Conservare A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A B A A A A A A A A A A A A A
C C C Izolare C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C
C C C Global C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C
4.6. Peisaj Amplasarea PUZ va conduce la modificarea cadrului natural al zonei . Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ dect acela al stalpilor de inalta tensiune care transport curentul electric de la statiile de transformare la gospodrii. n orice caz, oamenii sunt obinuii s vad stlpi de nalt tensiune, i nu turbine eoliene, chiar i n zonele cu o frumusee natural deosebit . Turbinele eoliene avand o structura fixa ( pilonul )si una mobila ( palele ) se pot realiza astfel nct s se armonizeze cu peisajul, de exemplu, aranjndu-le n linie de-a lungul unor structuri cum ar fi diguri sau canale. Cercetrile au artat c poziionarea turbinelor eoliene n grupuri este mult mai acceptat atunci cnd este clar pentru cetenii din vecintate c se poate realiza astfel o mare producie de energie electric. Dac aliniamentul ctorva turbine este dorit sau nu, i ntotdeauna ar putea fi, este o chestiun de gust. Mult mai important este relaia dintre nlimea axului i diametrul rotorului. Un alt aspect important este dimensiunea rotorului deoarece un rotor cu diametrul mare este mai lent i, n consecin, mai linitit. 4.7. Patrimoniul cultural Avand in vedere vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comunei Casimcea este necesar ca lucrarile de constructii montaj ale parcului eolian sa fie supravegheate de personal specializat .
5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM BIODIVERSITATEA Flora: Aproximativ 95% din suprafaa Parcului eolian Casimcea este reprezentat de pajiti n regim de izlaz comunal i mici suprafe e reprezentate de tufriuri compacte, restul de 5% este reprezentat de terenuri arabile. Majoritatea suprafe elor ocupate de pajiti apar in tipului de habitat Pajiti pontobalcanice de Botriochloa ischaemum i Festuca valesiaca. Acest tip de habitat reprezint punile de es din step i silvostep i pe dealurile din zona pdurilor de stejar, din Dobrogea-DONI N., POPESCU A., PAUC-COMNESCU M., MIHILESCU S., BIRI I.A.,2005. Acest tip de habitat nu este de interes conservativ.
Fig. Aspect general al tipului de habitat Pajiti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum i Festuca valesiaca din zona studiat
Trebuie men ionat c aceast zon care n prezent este izlaz comunal i are aspect de pajite n care apar i tufe rzle e de pducel, este rezultat n urma defririi corpului de pdure ce acoperea n urm cu doar c iva zeci de ani zona i a punatului intensiv. Trebuie astfel subliniat c aceast tip de habitat este unul secundar, datorat n mare parte interverven iei omului. Dovad sunt i trunchiurile tiate ale ultimelor exemplare de arbori din zon i urmele extragerii unor rdcini (Fig. )
Fig. Excavri rezultate n urma extragerii rdcinilor fotilor arbori din zon i trunchiuri rmase n urma defrisrilor
n perimetrul studiat, dar n afara loca iilor celor 20 de turbine, a sta iei de transformare i a traseelor drumurilor planificate pentru Parcul Eolian Casimcea s-a identificat pe suprafe e reduse, prezen a habitatului de interes conservativ prioritar
Tufriuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) i pducel (Crataegus monogyna) Dei loca iile celor 20 de turbine, sta ia de transformare i traseele drumurilor planificate pentru Parcul Eolian Casimcea nu se suprapun cu suprafe ele ocupate de habitatele de tufriuri de interes conservativ prioritar, identificate n zon, recomandm o aten ie deosebit n cazul acestora n perioadele de implementare i func ionare a parcului eolian . Fauna: n urma implementrii programului de monitorizare a speciilor de psri s-a putut realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. n acest sens, se poate remarca prezena unui numr de aproximativ 35 de specii de psri cuibritoare i rezidente, care cuibresc n zona de studiu, fie tranziteaz zona de studiu de la un loc de hrnire la altul sau de la locurile de cuibrit la locurile de hrnire (cum este cazul majoritii speciilor adaptate la ecosistemele acvatice), fie sunt prezente n zon datorit faptului c prezenta zon de studiu reprezint un potenial loc de hrnire (cum este cazul speciilor din Familia Corvidae i a speciilor de psri rpitoare), fie sunt specii care tranziteaz zona n cursul migraiei. n programul de monitorizare au fost adoptate inclusiv studii privind etologia (studii comportamentale ale speciilor rezidente sau a celor care se hrnesc n cadrul zonei de studiu, n vederea stabilirii intensitii activitilor desfurate de populaiile psrilor ). n ceea ce privete speciile de psri care tranziteaz zona studiat ctre diferite locuri de hrnire sau cuibrit, impactul produs de turbinele eoliene este cu att mai mic cu ct acestea tind s tranziteze zona n zbor la altitudini mai mari dect nlimea turbinelor, cauz datorit creia impactul este aproape inexistent. La momentul actual, la nivel european, cercettorii i constructorii centralelor eoliene au ajuns la un consens , i anume acela c impactul dintre turbinele eoliene si pasari este mai mic decat se afirmase la inceput si in orice caz mai redus decat impactul altor activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian, sau structurile statice ca stalpii si liniile electrice ori cladirile inalte, de care pasarile se ciocnesc deoarece le vad mai greu. Aceasta concluzie a permis dezvoltarea exploziva a energetici vantului in toate tarile UE, care asa cum aratam avea peste 40.000 MW instalati la finele anului trecut.
Studii din Olanda (intocmite de Biroul teritorial pentru energia vantului in cooperare cu Fundatia olandeza pentru protectia pasarilor) estimeaza ca anual sunt omorate 1500 pasari prin vanatoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier si numai 20 pasari/1000 MW de turbinele eoliene. Rezulta ca numarul pasarilor omorate de masini este de 300 ori mai mare decat numarul pasarilor omorate de turbinele de vant, iar cel al vanatorii de 70 ori mai mare. Aceste estimari sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude ca stalpii si liniile de inalta tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru pasari decat turbinele eoliene, care in rotatie fiind constituie un avertisment vizual si sonor semnificativ pentru pasari, acestea evitand zona. Studiile radar din Tjaeborg vestul Danemarcei unde functiona o turbina de 2 MW, arata ca pasarile au avut tendinta sa-si schimbe ruta de zbor cu 100-200m fata de turbine si trec pe langa sau pe deasupra lor la o distanta sigura. Acest comportament a fost observat atat ziua cat si noaptea. Studiile si monitorizarile efectuate in Marea Britanie arata ca nu s-a identificat nici un efect semnificativ la parcuri eoliene cu turbine numeroase, cum ar fi :Bryn Titli(22 turbine mari), Carno (56turbine) si Cemmaes (24 turbine) din Tara Galilor, Ovender Moor ( 23 turbine) in sudul dealurilor Pennine din Yorkshire, sau Wind Standard (36 turbine) in Scotia. Mai mult, s-a inregistrat un numar marit de cazuri in care pasarile cresc in imediata apropiere a turbinelor. Dovezi ca pasarile pot sa creasca nederanjate in apropierea turbinelor eoliene provin dintrun studiu facut la Nasudden-insula Gotland din Suedia. S-a gasit o densitate mare de pasari care crestea in apropierea unui mare parc eolian (35 de cuiburi din 6 specii diferite au fost gasite in aria respectiva). Un studiu de control a gasit densitati similare la pasari care cresteau in habitate apropiate, dar fara turbine. In aria parcului eolian de la Nasudden primavara, in timpul perioadei de migratie se gasesc un numar semnificativ de gaste. Nici acestea nu au parut sa fie deranjate de turbine, singura modificare importanta fiind faptul ca gastele nu pasteau la distante mai mici de 25 m de turnurile turbinelor. La Port-la- Nouvelle in sudul Frantei , cinci turbine sunt plasate intr-o importanta rezervatie de pasari, prin care trec mii de pasari, inclusiv pradatoare, mai ales in timpul mpgratiilor. Studiul , intocmit de Liga Franceza pentru Protectia Pasarilor a constatat ca majoritaeta pasarilor mai mari zburau in mod deliberat in jurul turbinelor. In cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga nici o pasare ranita sau omorata. Aceaste constatari extrem de pozitive nu elimina necesitatea unei analize specifice in fiecare amplasament, care sa tina cont de faptul ca sunt sau nu sunt semnalate pasari din specii
protejate cu habitat stabil in areal si daca speciile respective pot suferi o extinctie prin realizarea parcului eolian, sau daca pasajul pasarilor calatoare trece exact pe deasupra amplasamentului propus. In aceste cazuri se impun unele precautii suplimentare cum ar fi cresterea distantei dintre turbine, amplasarea lor in masura posibilului tehnic sub creasta culmilor (in cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemanatoare), iar in cazuri extreme nedemararea executiei proiectului pana la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care sa determine efectele posibilului impact. Tinand cont de faptul ca in Romania nu exista inca parcuri eoliene mari in care sa se efectueze monitorizari si studii de specialitate in ceea ce priveste efectul turbinelor eoliene asupra pasarilor, vom prezenta o serie de date din parcuri eoliene aflate in S.U.A. Din studiile facute de Asociatia Americana de Energie Eoliana reiese ca, in urma coliziunilor cu alte structuri construite de om , se estimeaza ca in fiecare an mor: 1. 57 milioane de pasari in urma coliziunilor cu vehicule; 2. 1.25 milioane in urma coliziunilor cu structurile inalte (turnuri, cosuri, cladiri) si 3. mai mult de 97.5 milioane in urma coliziunii cu geamuri. Intr-un singur accident de navigatie in care a fost implicat un petrolier deversarile de pe petrolierul Exxon Valdez a fost ucis mai mult de 500.000 de pasari migratoare adica de 1000 ori mai mult decat numarul toal estimat de decese in zona californiana de exploatare a energiei eoliene. Expertii ornitologi au sugerat ca activitatea pasarilor de prada in jurul turbinelor eoliene poate fi redusa prin luarea de masuri privind reducerea numarului de cuibare de pe turbine si turn. Cercertarile preliminare au demonstrat ca turnurile cu zabrele care permit cuibaritul contribuie la cresterea mortalitatiiin randul pasarilor si in consecinta industria utilizeaza pe scara larga turnul tubular la construirea noilor instalatii care reduce in mod semnificativ posibilitatea de cuibarire. Centralele eoliene ce se vor monta in zona vor avea de asemenea turnuri tubulare. Raportul anual al societatii EHN 2003 cu activitate in Navarra, evidentiaza ca indicele de mortalitate detectat pe generator /an pentru o monitorizare realizata pe un numar de 738 turbine in curs e operare a fost de : 1. vulturi: 0,12 decedati; 2. pasari mijlocii si mari: 0,19 decedate 3. ansamblu de pasari si lilieci: 0,33 decedate, in conditiile in care Navarra este resedinta unei importante populatii de vultur roscat- 7000 de exemplare care reprezinta in procent de 12% din populatia acestei specii de pe planeta.
Concluzionnd astfel, putem afirma c singurul caz cnd impactul turbinelor poate avea un potenial negativ asupra speciilor de psri este pe durata migraiei, atunci cnd efective mari de psri migreaz pe timp de noapte, existnd astfel posibilitatea coliziunii cu palele turbinelor. n acest caz ns, acest lucru este puin probabil deoarece majoritatea psrilor de talie mic, care migreaz pe parcursul nopii prefer cordonul litoral sau chiar largul mrii, fiind date cnd efective de mai mult de 12.000 de psri de talie mic migrau n largul mrii cu direcia Vadu (Marian Crnat date personale). n plus, datorit numrului redus de passeriforme identificate pe parcursul migraiei, precum i datorit particularitilor legate de altitudinea foarte redus a culoarului de zbor, impactul parcului eolian asupra speciilor de psri rezidente i migratoare poate fi considerat aproape inexistent, mai mult acest parc avnd un uor impact pozitiv pe termen mediu i lung asupra unor specii de psri cuibritoare care vor gsi noi nie ecologice propice ca urmare a amenajrii parcului. Pe termen scurt suprafaa afectat este cea n care se vor efectua lucrrile de construcie, aceast perioad putnd avea un impact negativ asupra distribuiei unor elemente faunistice, ns acest impact este doar de scurt durat i reversibil, ncetnd n momentul n care lucrrile de construcie se vor termina. Totui, prin implementarea unor recomandri de evitare a activitilor de construcie pe perioada cuibritului, precum i prin utilizarea preponderent a infrastructurii de drumuri existent, nivelul impactului se va situa la un nivel minim i va fi restrns strict la suprafeele n care se desfoar lucrrile, deoarece nu vor exista specii de psri care s fie influenate negativ. Odat cu punerea n funciune a turbinelor, impactul preconizat este nesemnificativ, iar suprafaa afectat este de asemenea nesemnificativ pentru situl SPA, fapt dovedit deja de studiile etologice efectuate care au relevat faptul c n cazul speciilor cuibritoare turbinele eoliene nu produc schimbri vizibile ale comportamentului sau a distribuiei zonelor de cuibrit i/sau hrnire.
6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
De mai bine de trei decenii, comunitatea internationala aprofundeaza conceptul de dezvoltare durabila, lansat in raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, intitulat Viitorul nostru comun, cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland din 1972. In cadrul Conferintei de la Rio de Janeiro, din iunie 1992, a fost statuat faptul ca mediul si dezvoltarea economica sunt compatibile, avand obiective complementare. Prin acordul international exprimat in Declaratia de la Rio de Janeiro si adoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabila s-a constituit in optiune strategica globala pentru secolul urmator. Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua aspiratii umane, sustinand necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si a conservarii starii mediului, ca singura cale pentru cresterea calitatii vietii. In acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind capacitatea de a satisface cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc. Potrivit acestei definitii, echitatea apare ca un principiu fundamental al dezvoltarii durabile. Este vorba atat despre echitatea in cadrul aceleiasi generatii, respective motivatia distribuirii prosperitatii in cadrul societatii, cat si despre echitatea intre generatii. Dezvoltarea economica este avuta in vedere de societate nu numai pentru satisfacerea cerintelor materiale de baza ci si pentru a asigura resurse in scopul de imbunatati calitatea vietii, raspunzand cerintelor pentru ocrotirea sanatatii, educatie, dezvoltare sociala si un mediu inconjurator mai bun. Toate formele dezvoltarii economice au un impact asupra mediului; ele folosesc resursele naturale care sunt in cantitate limitata si genereaza produse secundare, desuri reziduuri si poluare. Exista multe cai, prin acere activitatile conomice, in context durabil pot proteja mediul. Acestea
include masurile eficiente privind energia, tehnologiile si tehnicile de management preventive, mai buna proiectare si marketingul produselor, reducerea la minimum a desurilor nereciclabile, practicile agricole concordante cu protectia mediului, utilizarea mai buna a terenului si constructiilor, eficienta sporita a transportului, etc. O alta preocupare este utilizarea rationala a resurselor naturale cu valoare economica si potential limitat in timp. Acestea include terenul, vegetatia , stocul de pesti din mari si oceane si diversitatea speciilor, care ofera oportunitatip entru dezvoltare. Chiar daca nu este implicate nici o tranzactie de piata, oamenii evalueaza unele especte ale mediului peisajul, flora si fauna naturala, parte din mostenirea construita din perspective placerii estetice pe care acestea le produc si din dorinta de a le trece nealterate generatiilor viitoare. Bogatia umana nu poate fi masurata numai prin capitalul realizat de om, ci trebuie sa tina seama si de capitalul natural, constituit atat din resursele regenerabile cat si neregenerabile. Misiunea dezvoltarii durabile este de a gasi caile de crestere a bogatiti totale, concomitant cu folosirea, in mod prudent, a resurselor naturale commune, astfel incat resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite intr-un ritm care sa tina seama de nevoile generatiilor viitoare. Este necesara o viziune clara asupra ponderii care se acorda acestor factori. Uneori, anumite efecte negative asupra mediului urmeaza sa fie acceptate ca pret al dezvoltarii economice, dar, in alte ocazii, un ecosistem ori un anumit aspect al mediului inconjurator trebuie sa fie protejat impotriva exploatarii (***. 2000. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila).
6.1. Obiective de protectie a mediului In domeniul protectiei naturii legislatia romaneasca a transpus legislatia UE prin urmatoarele acte : - Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar, 2 februarie 1971 - M.Of. nr. 18/26.01.1991 ; - Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, adoptata la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994. M.Of. nr. 199/02.08.1999 ; - Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993 ; - Legea nr. 90/2000 pentru aderarea Romniei la Acordul privind conservarea liliecilor n Europa. M.Of. nr. 228/23.05.2000 ; - Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a, zone protejate - M.Of. nr. 152/ 12.04.2000 ; - Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, Florenta, 20.10.2002 - M.Of. nr. 536/ 23.07.2002 ; - Lege nr. 407/2006 (MO nr. 944/22.11.2006) vnatorii si a protectiei fondului cinegetic, modificata si completata de Legea nr. 197/2007 (MO nr. 472/13.07.2007) ; - OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice , modificata si completata de OUG nr. 114/2008 ; - HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/11.01.2006) privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone ; - HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii naturale protejate ; - HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romnia ; - Ordin MMDD nr.1964/2007(MO nr.98/07.02.2008 ) privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ,ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 . Parcul eolian Casimcea se suprapune n propor ie de 95% cu extremitatea sudic a sitului ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean. (Fig.41). Din totalul de 20 de turbine eoliene planificate, turbina numrul 20 nu se suprapune cu situl ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean. n cazul turbinei numrul 15, aceasta este planificat n teren arabil dar respectiva suprafa arabil este cuprins n Situl de
Importan Comunitar Podiul Nord-Dobrogean. Alte 8 turbine (turbinele numrul 1-6 i 1011) sunt amplasate pe limitele Sitului de Importan Comunitar Podiul Nord-Dobrogean (Fig.4). Situl ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean are o suprafa de 87.229 ha (O.M.nr. 1964/2007) i cuprinde suprafeele aflate la o altitudine de peste 100 m ale Podiului Babadag, zonele adiacente acestuia, inclusiv nordul Podiului Casimcea.
Fig. 41- Localizarea parcului eolian Casimcea n raport cu Siturile de Importan Comunitar(SCI).(surs imagine suport,
GoogleEarth) Not: puncte verzi locaiile viitorelor turbine eoliene , contur rosu- zona investigat; contur roz- limita ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean; linie galben drum DN22.
Din punct de vedere floristic, importana conservativ a zonei este conferit de prezena speciilor de plante Campanula romanica, Centaurea jankae, Himantoglossum caprinum Moehringia jankae i Potentilla emilii-popii. De asemenea situl conine suprafee ocupate de urmtoarele tipuri de habitate nominalizate n O.U.G. 57 / 2007: - 8230 Comuniti pioniere de Sedo-Scleranthion sau de Sedo albi-Veronicion dilleni pe stncrii silicioase. - 40C0* Tufriuri de foioase ponto-sarmatice - 91X0 Pduri dobrogene de fag - 62C0 * Stepe ponto-sarmatice
- 8310 Peteri n care accesul publicului este interzis - 91AA Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos - 91I0* Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. - 91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun - 91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen - 92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba n perimetrul Parcului Eolian Casimcea chiar dac pe suprafe e reduse, roca apare la suprafa sub form de aflorimente, nu se poate vorbi de existen a unor zone cu stncrii, astfel nct nu au fost identificate specii saxicole de interes conservativ n cursul investigaiilor ( de exemplu Moehringia grisebachii) n primul rnd lipsei substratului caracteristic. De menionat este faptul c perimetrul parcului eolian se afl n cadrul sitului Natura 2000 ROSPA 0100 Stepa Casimcea.
Fig. 42 - amplasarea zonei studiate fata de situl ROSPA0100 Stepa Casimcea
Situl de protecie special ROSPA 0100 Stepa Casimcea se ntinde pe o suprafa de 22226,1 ha n cadrul regiunii biogeografice stepice, cu o altitudine medie de 216 m (variind ntre 33 i 333 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dup cum urmeaz: Procent din suprafaa sitului (%) 5 52 19 15 2 7
Clasa de habitat Pajiti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Puni Pduri de foioase Alte terenuri artificiale Habitate de pduri (tranziie)
Cod N09 N12 N14 N16 N23 N26
CLC 321 211,213 231 311 1xx 324
Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate. Conform datelor avem urmtoarele categorii: a) numr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 28; b) numr de alte specii migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speciilor migratoare (Bonn): 37; c) numr de specii periclitate la nivel global: 5. Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare: Coracias garrulus Falco cherrug Falco vespertinus Aquila heliaca Anthus campestris Accipiter brevipes Calandrella brachydactyla Buteo rufinus Milvus migrans Pernis apivorus Lanius collurio Lullula arborea Oenanthe pleschanka Lanius minor
Melanocorypha calandra Burhinus oedicnemus Circaetus gallicus Galerida cristata Aquila pomarina Dendrocopos syriacus Emberiza hortulana Situl este de asemenea important n perioada de migraie pentru urmtoarele specii: Falco vespertinus Accipiter brevipes Hieraaetus pennatus Falco peregrinus Circus cyaneus Aquila pomarina Ficedula albicollis Circus macrourus Circus pygargus Referitor la posibilele vulnerabiliti ale sitului, punatul constituie principala cauz a degradrii habitatelor de pajite stepic natural sau seminatural din zon. De asemenea, habitarea uman i reeaua de drumuri care strbate situl constituie elemente cu impact negativ. In afara obiectivelor de protectie a mediului trebuiesc mentionate si alte politici si strategii pe care Romania si le-a asumat si care au legatura cu planul analizat . Dintre acestea amintim : -politica energetica a Romaniei care este prezentata in diferite documente precum: S t r a t e g i a R o mn i e i n d o m e n i u l e n e r g i e i 2 0 0 7 2 0 2 0 ( p u b l i c a t d e M E Fn i u n i e 2 0 0 7 ) ; F o a i a d e p a r c u r s p e n t r u s e c t o r u l e n e r g i e i d i n R o mn i a d i s c u t a cu t Comisia Europeana - HG nr.890/2003 ; S t r a t e g i a ional n a pentru eficiena energetic HG nr. 163/2004 ; S t r a t e g i a p e n t r u p r o m o v a r e a s u r s e l o r d e e n e r g i e r e g e n e r a b i l HG nr. 1535/2003 .
Pe baza acestor documente politice privind domeniul energiei, au fost sau sunt n curs de elaborare diferite planuri si/sau programe . P l a n u l N ional a de Aciune pentru Eficien Energetic (HG 163/2004) i versiunea recent ( elaborata de MEF) potrivit prevederilor Directivei UE 2006/32/CE. P l a n u l ional n a de Aciune privind sursele de energie regenerabil HG nr. 1535/2003 P r o g r a mp r i v i n d surile m existente i planificate de promovare a energiei electrice din surse regenerabile HG nr. 443/2003 referitoare la Directiva 2001/77/EC P r o g r a m u l O p e ional r a de Sector Creterea competitivitii economice ( P O S C C E ) A x a d e p r i o i r i t 4 (energie); S t r a t e g i aN a t i o n a l ap e n t r uD e z v o l t a r eD u r a b i l aaR o m a n i e i O r i z o n t u r i 2 0 1 3 2 0 2 0 2 0 3 0 . R e f e r i t o r l a zgomot , H Gn r . 3 2 1 / 2 0 0 5 , m o d i f i c a t a s i c o m p l e t a t a i n 2 0 0 8 , p r i v i n d e v a l u a r e a s i m a n a g e m e n t u l z g o m o t u l u i a m b i e n t a l t r a n s p u n e D i r e c t i v a 2 0 0 2 / 4 9 / E C.
6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului P e n t r u i n d e p l i n i r e a o b i e c t i v e l o r d e p r o t e c t i e a m e d i u l u i s t a b i l i t e l a n i v e l n a t i o n a l , c o m u n i t a r s a u i n t e r n a t i o n a l , t i t u l a r i i P l a n u l u i U r b a n i s t i c Z o n a l a u l u a t u r m a t o a r e l e m a s u r i : n p e r i m e t r u l s t u d i a t s a u i d e n t i f i c a t s u p r a f e e r e d u s e d e p a j i t en c a r e a p a r e Stipa capillata ( e l e m e n t c a r a c t e r i s t i c h a b i t a t e l o r d e s t e p ponto-sarmatic). Aceste suprafe e au fost evitate (s-au relocat dou dintre loca iile turbinelor care ar fi afectat negativ suprafe ele de pajite ocupate de aceast specie- respectiv turbinele nr. 18 i 19) att n alegerea loca iilor turbinelor ct i n cea a sta iei de transformare i a drumurilor. De asemenea, dispunerea turbinelor ( numarul cel mai mare 16 bucati) s-a realizat spre marginea pasunii, acolo unde impactul antropic este vizibil ( vecinatatea cu terenurile agricole ) si elementele caracteristice habitatelor de stepa pontosarmatica lipsesc. Amplasarea celor patru turbine in interiorul pajistei s-a realizat in vecinatatea drumurilor existente ( care nu sunt cadastrate ) utilizate in special de crescatorii de animale si agricultori . Legaturile turbinelor cu statiile de transformare se vor realiza cu cabluri electrice subterane ,pozate de-a lungul drumurilor de exploatare si a drumurilor de acces ( pana la drumul judetean ) pentru diminuarea impactului asupra avifaunei. Pentru a micsora cat mai mult gradul de afectare al solului s-a optat pentru varianta in care se reamenajeaza o suprafata mai mare de drumuri de exploatare , in detrimentul construirii drumurilor interne de acces. Pentru ca planul propus spre avizare sa aiba un impact minim asupra avifaunei ( datorita amplasarii acestuia in ROSPA0100 Podisul Casimcea ) s-a ales ca dispunerea turbinelor sa fie in forma de triunghi cu varful inainte pe directia Nord,avand in vedere directia de zbor identificata N-N-V spre S-S-E . Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor , producatorii au luat masuri de atenuare , astfel incat limita maxima superioara garantata la distanta de 40 m este de 50-60 dB(A). La distante mai mari de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant. Avand in vedere distanta de cea mai apropiata locuinta ( 2,0 km Razboieni ) se preconizeaza ca nivelul zgomotului se va incadra in limitele impuse prin STAS.
Implementarea prezentului plan va contribui la realizarea angajamentelor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de aderare la UE , in privinta producerii energiei din surse regenerabile . Astfel se va realiza obiectivul general de mediu al politicii energetice din UE , respectiv diminuarea emisiilor de CO2 si a altor gaze cu efect de sera, prin cresterea eficientei energetice si utilizarea surselor de energie regenerabila. Implementarea masurilor de realizare a obiectivului general de mediu va avea si alte efecte pozitive , in special prin reducerea emisiilor de SO2, NOx, praf. Avantajul principal al utilizarii energiei eoliene este faptul ca pe perioada functionarii turbinelor emisia de substante poluante si gaze cu efect de sera in atmosfera este zero.
7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI 7.1.Efecte potentiale asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii
7.1.1.Biodiversitatea Cel mai mare impact pe care l va avea implementarea planului propus este generat n timpul fazei de construcie prin lucrrile de amenajare a platformelor de construcie a fundaiilor turbinelor eoliene i instalare a acestora, precum i prin amenajarea drumurilor de acces si realizarea anurilor pentru liniile de transport a energiei la racordarea cu sistemul naional. Aceste activitati sunt realizate pe termen scurt, suprafetele de teren urmnd a fi refcute i redate circuitului natural imediat dup faza de construcie prin lucrri de reconstrucie ecologic. Un aspect important este generat de scoaterea din circuitul agricol a unor suprafee care vor fi utilizate ca amplasamente pentru instalaiile eoliene ntr-o proporie redus i ci de acces n cea mai mare proporie, dar care astfel mai mult de jumtate vor fi redate circuitului natural funcionnd ca principale ci de dispersie a speciilor. 7.1.2. Populatia Implementarea planului propus prin prezentul Plan Urbanistic Zonal nu va afecta populatia din Casimcea, Razboieni, Neatarnarea, Sarighiol de Deal , datorita amplasarii sale in extravilanele localitatilor , la distante apreciabile ( minimum 2000 m fata de localitatea Razboieni ).Este posibil sa se inregistreze o dinamica a populatiei in zona de interes , legat de faptul ca pe perioada de constructii-montaj numarul persoanelor angajate se va mari considerabil (inclusiv delegati straini care vor asigura asistenta tehnica ).
7.1.3. Sanatatea umana Un studiu efectuat de Academia Nationala de Medicina din Franta a urmarit potentialele efecte negative ale eolienelor asupra sanatatii umane . Au fost luate in considerare urmatoarele aspecte : riscurile determinate de ultrasunete ; riscurile oftalmologice aparitia strabismului datorat rotirii palelor ; riscuri traumatice determinate de operatiunile de constructie-montaj si demontare turbine ; zgomotul . Concluziile studiului au fost ca nu exista nici un pericol asupra sanatatii umane din punct de vedere al ultrasunetelor si al aparitiei bolilor oftalmologice ( strabism ). De asemenea, daca se respecta normele de protectia muncii pot fi evitate accidentele de munca ( traumatisme , diferite accidentari). Legat de zgomot , studiul recomanda respectarea distantelor legate de amplasarea parcurilor eoliene fata de zonele locuibile , astfel incat nivelul de zgomot sa nu depaseasca reglementarile . 7.1.4. Fauna Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentat n tabelul nr.12 n comparaie cu datele nregistrate n cadrul amplasamentului viitorului parc eolian.
Nr. total de specii 180 12 28 287 80 587 Gradul de conservare a speciilor Specii Specii Specii Specii vulnerabile rare periclitate endemice 12 3 8 75 31 129 6 4 12 3 25 18 2 5 36 9 70 6 1 3 8 6 24 Specii stabile 138 6 8 156 31 339
Grupe de specii Peti Amfibieni Reptile Psri Mamifere TOTAL
Specii observate pe amplasament 0 0 4 42 4 50
Tabelul nr. 12 Diversitatea faunei dobrogene
n ceea ce privete speciile de reptile identificate, acestea sunt urmtoarele: oprla de cmp (Podarcis taurica), arpele de cas (Natrix natrix) i arpele ru (Coluber jugularis), toate tei speciile avnd o larg rspndire pe teritoriul Dobrogei.. Cele ase specii de mamifere identificate n cadrul amplasamentului, sau a cror prezen a fost relevat prin identificarea unor detalii indirecte precum vizuini, ingluvii, excremente etc., sunt urmtoarele: ariciul (Erinaceus europaeus), crtia (Talpa europaea), oarecele de cmp (Microtus arvalis), iepurele de cmp (Lepus europaeus), vulpea rocat (Vulpes vulpes) i cprioara (Capreolus capreolus), toate fiind specii comune, des ntlnite n Dobrogea. n cazul psrilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinznd 88 de specii dintre care 8 specii oaspei de iarn, 11 specii de pasaj / migraie, 42 de specii oaspei de var i 27 specii sedentare, aa cum reiese i din tabelul urmtor:
Erete sur Uliu cu picioare scurte Uliu psrar Denumire n romn Uliu porumbar Pelican comun orecar comun Pelican orecar cre de step Cormoran mare orecar mare Cormoran mic orecar inclat Strc cenuiu Acvil ipatoare mic Strc rou Vnturel rou Egret mare Vnturel de sear Egret mic Vnturel de iarn Strc galben oimul rndunelelor Barz neagr Prepelia Barz alb Fazan ignu Lebd Liia de var Lebd Btu de iarn Grli mare Pescru argintiu Grli mic Pescru rztor Gsc de mic var Pescru Gsc cu gt Chir de baltrou Ra marecu obraz alb Chirighi Ra cu cap castaniu Gugutiuc Gaie neagr Cucuvea Erete Cuc de stuf Erete vnt Prigorie Circus pygargus Accipiter brevipes Accipiter nisus Denumire tiinific Accipiter gentilis Pelecanus onocrotalus Buteo buteo Pelecanus crispus Buteo vulpinus Phalacrocorax Buteo rufinus carbo Phalacrocorax Buteo lagopus pygmaeus Ardea cinerea Aquila pomarina Ardea purpurea Falco tinnunculus Ardea alba Falco vespertinus Egretta garzetta Falco columbarius Ardeola ralloides Falco subbuteo Ciconia nigra Coturnix coturnix Ciconia ciconia Phasianus colchicus Plegadis falcinellus Cygnus olor Fulica atra Cygnus cygnus Philomachus pugnax Anser albifrons Larus cachinnans Anser erythropus Larus ridibundus Anser anser Larus minutus Branta Sterna ruficollis hirundo Anas platyrhynchos Chlidonias hybridus Aythya ferina Streptopelia decaocto Milvus Athenemigrans noctua Circus aeruginosus Cuculus canorus Circus cyaneus Merops apiaster CIRPYG ACCBRE ACCNIS Cod Euring ACCGEN PELONO BUTBUT PELCRI BUTVUL PHACAR BUTRUF PHAPYG BUTLAG ARDCIN AQUPOM ARDPUR FALTIN ARDALB FALVES EGRGAR FALCOL ARDRAL FALSUB CICNIG COTCOT CICCIC PHACOL PLEFAL CYGOLO FULATR CYGCYG PHIPUG ANSALB LARCAC ANSERY LARRID ANSANS LARMIN BRARUF STEHIR ANAPLA CHLHYB AYTFER STRDEC MILMIG ATHNOC CIRAER CUCCAN CIRCYA MERAPI NONE SPEC SPEC 2 NONStatut de SPEC conservar NONe SPEC SPEC NON-3 SPEC SPEC NON-1 SPEC NON-3 SPEC SPEC SPEC NON-1 SPEC NONSPEC 2 SPEC SPEC 3 SPEC 3 NONSPEC 3 SPEC NONNONSPEC SPEC 3 SPEC NONSPEC 2 SPEC3 SPEC SPEC 2 NONSPEC 3 SPEC NONNON-E SPEC SPEC NON-2 SPEC E SPEC W NONNONE SPEC SPEC SPEC NON-1
SPEC NON-E SPEC 3 SPEC SPEC 1W NONSPEC NON-3 SPEC SPEC SPEC NON-2 SPEC SPEC3 SPEC 3 NONNONSPEC SPEC SPEC SPEC 3 3
Dumbrveanc Sticlete Pupz Cnepar Vrabie de cas Ciocrlie de Brgan Vrabie de cmp Ciocrlie de stol Ciocrlan Ciocrlie de cmp Rndunic Lstun de cas Codobatur alb Codobatur galben Fs de cmp Fs de lunc Fs roiatic Cocoar Pitulice fluiertoare Pitulice mic Silvie de cmp Muscar sur Mcleandru Mrcinar mare Pietrar sur Piigoi mare Sfrncioc roiatic Sfrncioc cu frunte neagr Coofan Stncu Cioar de semntur Cioar griv Graur Lcustar Presur de grdin Presur de stuf Presur sur Cintez Florinte
Coracias garrulus Carduelis carduelis Upupa epops Carduelis cannabina Passer domesticus Melanocorypha calandra Passer montanus Calandrella brachydactyla Galerida cristata Alauda arvensis Hirundo rustica Delichon urbica Motacilla alba Motacilla flava Anthus campestris Anthus pratensis Anthus cervinus Turdus pilaris Phylloscopus trochilus Phylloscopus collybita Sylvia communis Muscicapa striata Erithacus rubecula Saxicola rubetra Oenanthe oenanthe Parus major Lanius collurio Lanius minor Pica pica Corvus monedula Corvus frugilegus Corvus cornix Sturnus vulgaris Pastor roseus Emberiza hortulana Emberiza schoeniclus Miliaria calandra Fringilla coelebs Carduelis chloris
CORGAR CARCAR UPUEPO CARCAN PASDOM MELCAL PASMON CALBRA GALCRI ALAARV HIRRUS DELURB MOTALB MOTFLA ANTCAM ANTPRA ANTCER TURPIL PHYTRO PHYCOL SYLCOM MUSSTR ERIRUB SAXRUB OENOEN PARMAJ LANCOL LANMIN PICPIC CORMON CORFRU CORNIX STUVUL PASROS EMBHOR EMBSCH MILCAL FRICOE CARCHL
SPEC NON-2 SPEC SPEC 2 3 SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 NONSPEC NONSPEC SPEC 3 NONE SPEC NONSPEC NON-
E SPEC W NONSPEC NON-
SPEC NONE SPEC SPEC 3 NONE SPEC NONE SPEC 3 SPEC NONSPEC SPEC 3 SPEC 2 NONSPEC NONSPECE NONSPEC NON-
SPECE SPEC 3 NONSPEC2 SPEC NONSPEC SPEC 2 NONE SPEC NONSPECE
7.1.5. Flora Parcul Eolian Casimcea este situat pe teritoriul administrativ al comunei cu acelai nume, ntre localit ile Rzboieni i Neatrnarea n jumtatea nordic iar n cea sudic de localit ile Casimcea i Sarighiol de Deal. (Fig. 43 )
Fig.43 Localizarea parcului eolian Casimcea.(surs imagine suport, GoogleEarth)

Not: cercuri verzi cu puncte negre locaiile viitorelor turbine eoliene; contur rosu- reprezint ntreaga zon strudiat; linie galben drum judeean DN22; poligoane gri localiti
n partea de nord a viitorului amplasament, sunt proprieti n extravilan , n sud exist un canal de irigaie i teren arabil extravilan al comunei Casimcea, la vest este pune, iar la est teren arabil extravilan al localitii Sarighiol de Deal . La S-V este o ferm .(Fig. 43)
Viitorul parc eolian va cuprinde un numr de 20 de turbine. Locaiile acestora sunt planificate pe izlazul comunal din nordul drumului judeean ce leag localitile Casimcea i Sarighiol de Deal. ntreaga zon studiat este de 783,88 ha.(Fig. 44)
Fig.44 - Detalierea planurilor tehnice pentru suprafetele aferente necesare amplasamentului propriu-zis al Parcului Eolian Casimcea.
Suprafa a efectiv pe care se regsesc amplasate cele 20 de turbine, sta ia de transformare i implicit drumurile i platformele afente acestora, este de 450 ha.
Cele 327,88 de ha diferen ntre zona studiat i suprafa a efectiva a amplasamentului Parcului eolian Casimcea, sunt reprezentate n general de terenurile arabile care practic nconjoara zona de izlaz comunal cu o suprafa de 456 ha, propus pentru realizarea acestui obiectiv, dar i drumul principal de acces ctre zon (de la DN22) i fosta ferm Agricola . Deci amplasamentul efectiv al parcului eolian este nconjurat de o zon tampon, reprezentat n acest caz de terenuri arabile. Viitorul amplasament al parcului eolian Casimcea, va afecta temporar (n perioada de instalare) i permanent (n perioada de exploatare) o suprafa total de 10,4269 ha. Suprafaa afectat temporar, care va fi redat circuitului natural, odat cu ncheierea perioadei de instalare, este reprezentat de 4,768 ha. Aceast suprafa este reprezentat de anurile pentru cablurile subterane, suprafaa de fundaie care va fi acoperit cu sol i platforma de organizare a antierului. Suprafaa pe care o considerm ca fiind afectat permanent, odat cu nceperea perioadei de instalare i continund pe ntreaga perioad de exploatare, este reprezentat de 5,6589 ha. Aceast suprafa reprezint partea de fundaie care nu va fi acoperit cu sol , pe care se va afla efectiv pilonul turbinei i de asemenea se adaug suprafaa drumurilor preexistente care va fi extins pentru a rspunde standardelor de exploatare i care vor fi folosite ca i drumuri de ntreinere n perioada de postamplasare. Pentru organizarea antierului de lucru, s-a ales o suprafa de 5 ha la sud de fosta ferma. 7.1.6. Solul Impactul asupra solului se va manifesta in perioada de constructii-montaj si de dezafectare a parcului eolian . Vor fi reabilitate drumurile de exploatare , de-a lungul carora vor fi pozate si cablurile electrice si se vor construi drumurile interne de acces de la De la turbine . Din monitorizarea efectuata in alte parcuri eoliene s-a constatat ca refacerea covorului vegetal s-a realizat aproape in totalitate .Terenul isi va pastra destinatia de pasune . 7.1.7. Apa Avand in vedere faptul ca pe amplasamentul studiat nu exista nici un curs de apa permanent/nepermanent, acest factor de mediu nu va fi afectat de implementarea planului . Conform datelor din studiul geotehnic apa subterana se afla la adancimi mai mari de 12 m , ceea ce conduce la concluzia ca nici apa subterana nu va fi afectata de implementarea planului .
7.1.8. Aer Calitatea aerul va fi afectata numai pe perioada de constructii montaj si de dezafectare a parcului eolian , datorita intensificarii traficului si a utilajelor ce vor fi prezente in zona . Datorita faptului ca lucrarile se preconizeaza a se desfasura in etape ( in functie de achizitia turbinelor, obtinerea autorizatiei de construire , timp favorabil ) se poate aprecia ca acest factor de mediu nu va fi afectat semnificativ. Pe timpul functionarii parcului eolian emisiile in atmosfera sunt zero. 7.1.9. Factori climatici Se preconizeaza ca factorii climatici vor fi influentati pozitiv de implementarea parcului eolian , avand in vedere ca se vor elimina combustibilii fosili necesari pentru producerea aceleiasi cantitati de energie electrica si implicit se vor reduce gazele cu efect de sera care s-ar elimina in atmosfera . 7.1.10. Valorile materiale Planul propus a se realiza este amplasat in extravilanul comunei Casimcea, pe terenuri libere de sarcini . Avand in vedere aceste aspecte se elimina posibilitatea afectarii unor posibile valori materiale . 7.1.11 Patrimoniul cultural Pentru ca posibilele valori de patrimoniu arheologic sa nu fie afectate de lucrarile de construire a fundatiilor turbinelor eoliene , titularii de obiectiv au depus documentatia tehnica la Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea ,urmand a se incheia un contract de prestari servicii in urma caruia pe toata durata constuctiei parcului va fi desemnata o persoana care sa asiste la lucrari . In cazul in care se vor identifica vestigii arheologice , lucrarile se vor sista si se vor respecta prevederile legale , pentru aceste situatii .
7.1.12. Peisaj Planul Urbanistic Zonal studiat va conduce la modificarea cadrului natural al zonei . Vizual , turbinele au un design elaborat sunt vopsite in alb ( uneori culori pastelate). Antropizarea cadrului natural poate constitui un impediment in realizarea planului, pentru conservatori . Nu trebuie insa neglijat aspectul pe care-l determina stalpii de inalta tensiune ( care provoaca un impact vizual asemanator turbinelor eoliene ) si care sunt amplasati in aceasta zona protejata. De asemenea , din practica celorlate tari europene , care au un avans considerabil in ceea ce priveste producerea energiei electrice din surse regenerabile ( in special , energie eoliana ) s-a constatat ca amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la 50 m fata de parcuri naturale ( Germania Parcul Natural Friedrich Wilhelm lubke koog wind park , Italia Parcul Natural Abruzzi) , fara ca impactul asupra peisajului sa fie considerat semnificativ . Avand in vedere ca amplasarea parcurilor eoliene in judetul Tulcea ( si nu numai ) sunt in faza incipienta se poate aprecia ca acestea vor constitui o atractie turistica semnificativa ,iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un important punct de atractie . 7.1.13. Umbrirea Rotirea paleleor turbinei creaz o umbr mictoare care poate provoca efecte dezagreabile atunci cnd, de exemplu, umbra la apusul soarelui care cade pe o fereastr. O amplasare corespunztoare n raport cu locuinele poate fi sufficient ca s previn aceast problem. Dac aceast problem este limitat la cteva ore pe an, turbina poate fi oprit n acest timp fr s se produc o pierde semnificativ de energie.Din punct de vedere al PUZ-ului studiat parcul fiind amplasat in extravilanul localitatii Casimcea,umbra nu va avea un impact asupra locuintelor . Umbra data de o turbina eoliana depinde de conditiile meteorologice ( soare), pozitia soarelui , anotimp ,pozitia geografica . Din punct de vedere legislativ, nu exista reglementari care sa precizeze ce conditii ar trebui indeplinite de turbinele eoliene pentru a fi amplasate . Avand in vedere ca parcul eolian propus a se realiza se amplaseaza intr-o zona in care precipitatiile sunt reduse , iar vara temperaturile mari ( peste 30 grade )si lipsa precipitatiilor conduc la uscarea vegetatiei se preconizeaza ca umbra datorata turbinelor eoliene va avea un efect benefic asupra vegetatiei din zona .
7.1.14. Reflectarea ( Flickering-ul ) Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cnd sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai n zilele senine de la rasaritul soarelui pna la prnz si este perceput numai cnd vntul bate dinspre directia privitorului, ceea ce nseamna cel mult cteva zeci de ore pe an, practic n orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Prin faptul ca palele sunt vopsite n alb fenomenul este mult estompat.
7.1.15.Zgomot si vibratii Zgomotul este provocat de curenii de aer produi la rotirea elicelor. Este de reinut faptul c orice main cu pri mobile provoac un anumit nivel de zgomot i n aceast privin turbinele eoliene nu sunt o excepie. Turbinele care au fost bine construite sunt n general silenioase n funcionare i, n comparaie cu zgomotul traficului rutier, feroviar, aerian i al celui produs pe antiere pentru a enumera doar cteva, zgomotul acestor turbine este chiar foarte mic. Soluiile tehnice anti-zgomot includ modificarea formei elicelor i reducerea vitezei de rotire a acestora. Turbinele de dimensiuni mari, care sunt de obicei utilizate n cmp deschis, sunt n general plasate la mai mult de 400 de metri de cea mai apropiat locuin. La aceast distan zgomotul produs de turbina care genereaz curent electric este aproximativ acelai cu acela al unui ru aflat la 50-100 m sau a frunzelor fremttoare n briza plcut. Este similar cu zgomotul dintr-o camer de zi normal cu un emineu aprins sau ntr-o camer de lectur a unei biblioteci sau ntr-un birou linitit, dotat cu aer condiionat. Intr-un studiu efectuat de Asociatia Americana a Energiei Eoliene au fost ierarhizate nivelurile zgomotelor produse de diferite surse . Astfel , se poate aprecia ca zgomotul produs de centralele eoliene se situeaza sub zgomotul produs in interiorul unui autovehicul , intr-o casa sau birou , la distante mai mari de 400 m.
fig. 48 nivel de zgomot (sursa ACNUSA )
Influenta caracteristicilor terenurilor asupra zgomotului
Intr-un studiu efectuat de Agentia Franceza pentru securitatea mediului si a muncii se mentioneaza ca nivelul de zgomot este influentat de distanta la care se face masuratoarea si caracteristicile terenului pe care se face amplasarea turbinelor eoliene. Astfel , din figurile alaturate , nr.49 si 50 se poate vedea ca pe un teren denivelat nivelul de zgomot creste comparativ cu terenurile plate.
fig.49 propagarea zgomotului pe un teren plat ( sursa :afsset )
Din fig. 49 se poate vedea faptul ca pentru un teren plat ,zgomotul produs de o turbina eoliana este mai putin important , comparativ cu zgomotul produs de traficul rutier.
fig.50 .Propagarea zgomotului pe un teren denivelat ( sursa :afsset )
In fig. 50 s-a figurat impactul zgomotului produs de o turbina eoliana amplasata pe un teren denivelat ( pe o panta ascendenta , culme de deal , etc. ) .In acest caz , daca turbina eoliana nu este amplasata la distanta suficient de mare fata de locuinte ( 500 m , conform conform prevederilor din Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice , publicate in Monitorul Oficial , partea I , nr. 865/18.12.2007 ) , impactul produs de zgomot poate fi deranjant .
Influenta vegetatiei asupra zgomotului
Studii experimentale efectuate in Franta ( Acustica si Tehnici nr.23,24 N. Barriere , Y. Gabillet ) pentru determinarea influentei vegetatiei asupra zgomotului au aratat ca sunt trei efecte principale determinate de prezenta vegetatiei : de atenuare a zgomotului ; de difuzie ; de modificare a profilului meteorologic. Pe un teren plat , efectul produs de zgomotul produs de turbina eoliana fata de locuinte nu este influentat de existenta /inexistenta vegetatiei , datorita faptului ca inaltimea unei turbine este mult mai mare decat inaltimea perdelei forestiere ( fig.51 ).
fig.51
influenta vegetatiei de pe un teren plat
Cele trei efecte mai sus mentionate ( de atenuare a zgomotului ,de difuzie si de modificare a profilului meteorologic ) se manifesta atunci cand turbinele se pozitioneaza pe terenuri denivelate .
fig. 52
Influenta vegetatiei de pe un teren denivelat ( sursa :afsset )
Asa cum se poate vedea din fig.52 existenta vegetatiei forestiere amplasate intre eoliene si receptor pe un teren denivelat , poate avea ca efect diminuarea zgomotului produs.
Influenta topografiei terenului asupra zgomotului In functie de inaltimea obstacolului , distantele sursa obstacol si obstacolreceptor , precum si caracteristicile terenului (plat sau denivelat ) se poate observa o crestere/descrestere a nivelului de zgomot . Pentru zonele cu relief inalt , casele sunt in general adapostite de vant. Experienta arata ca nivelul zgomotului rezidual nu variaza cu viteza vantului ( ex. la 6 m/s ) si valorile zgomotului de fond sunt in jur de 25 dB .
fig. 53
harta de zgomot la o viteza de 6 m/s pe un teren denivelat ( sursa :afsset )
Zgomotul produs de fauna Sunetul produs de fauna salbatica ( cantece de pasari,insecte, broaste etc ) poate deveni important , in functie de momentul din zi in care manifesta si de sezon.Dimineata, la rasarit de soare , pentru o perioada limitata de timp apar cresteri ale nivelului de zgomot datorat in special pasarilor . Acest cor este amplificat primavara si vara . In mod similar , zgomotul produs de broaste creste nivelul de zgomot pe timp de noapte pentru cateva luni. Este important de semnalat faptul ca frecventa emisiilor produse de fauna salbatica poate sa depaseasca 2000 Hz. Nivelul de zgomot si conditiile meteorologice Conditiile meteorologice au un impact semnificativ asupra nivelurilor de zgomot, la distanta mare fata de sursa ( mai mare de 100 m ). Dupa cum rezulta din diagramele urmatoare ( fig.54 , 55 , 56 ) , la distante mari influenta conditiilor meteorologice asupra propagarii sunetului se explica printr-o modificare a traiectoriilor sonore . Aceste traiectorii se pliaza pe schimbarile in verticala a profilului de viteza a sunetului .
fig 54 influenta vantului la temperatura constanta ( sursa :afsset )
Aceste profile sunt estimate a respecta profilele verticale de temperatura si de vant . In cazul in care variatia de profil vertical de viteza sunetului este zero,traiectoria razelor sunetului este rectilinie ( conditii cunoscute sub numele omogene ) .
fig .55 influenta gradientului de temperatura la vant zero ( sursa :afsset )
In cazul in care variatia profilului pe verticala a vitezei sunetului este pozitiv (gradient de temperatura pozitiv ) , traiectoria razelor sonore sunt curbe fata de sol ( asa numitele conditii favorabile de raspandire ). In cazul in care variatia profilului pe verticala a vitezei sunetului este negativ ( gradient de temperatura negativ ) , conditiile sunt impotriva raspandirii .
fig.56 cazul unei inversiuni de temperature ( sursa :afsset )
Ultimul caz corespunde unei inversiuni de temperatura ( se poate produce in timpul noptii , cand este mai rece si vantul lipseste ). 7.1.15. Radiatii
Un cmp electromagnetic (radiaie sau und electromagnetic) este format dintr-un cmp electric (E) i un cmp magnetic (H), perpendiculare ntre ele i perpendiculare pe direcia de propagare care oscileaz sinusoidal ntre valorile pozitive i cele negative cu o frecven f. Distana dintre dou valori maxime pozitive (sau negative) se numete lungime de und, mrime invers proporional cu frecvena f. Cmpul poate fi mprit n dou componente principale componenta reactiv i cea radiativ. Componenta reactiv se refer la energia nmagazinat n regiunea din apropierea sursei i este responsabil de efectele asupra omului. Aceast regiune se gsete n jurul sursei, pn la o distan de aprox. 1/6m~2m i se mai numete i regiunea cmpului apropiat. Msurtorile n cmp apropiat sunt dificile, deoarece chiar introducerea sondei pentru msurare poate modifica substanial cmpul. Componenta radiativ se gsete la distane mai mari de o lungime de und,aceast regiune numindu-se i regiunea cmpului ndeprtat, n care unda electromagnetic poate fi descris ca o und plan, raportul dintre intensitatea cmpului electric i cea a cmpului magnetic fiind constant. Aceast caracteristic este important, deoarece face suficient msurarea unei singure componente a cmpului, cea electric sau cea magnetic. ntre cele dou regiuni mai exist o zon de tranziie, n care predomin componenta radiativ. Deoarece lungimea de und este invers proporional cu frecvena, aceste regiuni variaz. Densitatea de putere (se msoar n watti/ m2) este produsul dintre intensitatea cmpului electric i a cmpului magnetic (puterea undei) raportat la suprafaa prin care se propag und. Pentru evaluarea expunerii la frecvene mai mici de 100 kHz, studiul efectuat de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Essex arat c se recomand utilizarea intensitii cmpului electric din esuturi, deoarece aceast mrime fizic se coreleaz cu efectele biologice i este la rndul ei corelat cu densitatea de curent. Pentru frecvene mai mari se utilizeaz rata de absorbie specific a energiei SAR (Specific Absorbtion Rate) care se coreleaz cu ptratul intensitii cmpului electric din esut. SAR este
rata cu care energia undei este absorbit ntr-un esut de mas m i se msoar n watti /kg (W/kg). Aceast mrime fizic variaz punctual n corp, deoarece cmpul electric se modific odat cu poziia corpului, iar conductivitatea esuturilor este diferit. Pentru evaluarea expunerii la radiaiile electromagnetice (EMF) neionizante din banda microunde i radiofrecven, literatura de specialitate recomand, potrivit studiului, dou tipuri de abordri: 1. msurarea puterii sau a altor caracteristici ale cmpurilor electromagnetice (intensitatea cmpului electric sau magnetic) n condiii standardizate de laborator sau n condiii variabile de teren; 2. evaluarea expunerii prin dozimetrie computaional sau prin dozimetrie bazat pe fantome, deoarece caracteristicile cmpurilor electromagnetice depind sensibil de prezena omului n aproprierea surselor de radiaii. Ultimul tip de dozimetrie se bazeaz pe caracteristicile cmpului msurat i pe un model anatomic (fantomele reprezint structuri ale corpului, de cele mai multe ori configuraii ale capului uman construite din materiale cu rezisten electric (asemntoare cu cea a esuturilor biologice). Avantajul principal al acestui tip de dozimetrie l reprezint posibilitatea msurrii puterii cmpului electric i magnetic din interiorul corpului ntr-o situaie dat, dezavantajul major fiind reprezentat de dificultile de calculare ale puterii cmpului electromagnetic n timpul numeroaselor micri ale corpului uman. Radiaiile electromagnetice sunt, n esena lor, un flux variabil de linii invizibile de fore de natur electric i magnetic, ce se propag simultan n spaiu i n timp cu viteza de trei sute mii km/s. Ca i n cazul radiaiilor electromagnetice, amploarea i persistena efectelor biologice rezultate din impactul radiaiilor corpusculare cu materia organic depind de distana de la care se realizeaz iradierea, densitatea radiaiei i durata iradierii. Faptul ca implementarea parcului eolian se efectueaza in extravilanul localitatilor Valea Nucarilor , Nufaru , Tulcea , iar distanta celei mai apropiate turbine este de 800 m ( fata de Valea Nucarilor ),efectul radiatiilor electromagnetice asupra populatiei este nesemnificativ.
7.1.16.
Unde electromagnetice
Undele radio i microundele sunt folosite ntr-o gama variata n scopul comunicarii. Orice structura mare mobil poate produce interferene electromagnetice. Turbinele de vnt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel nct receptorii din apropiere preiau att semnalul direct ct si cel reflectat. Interferena se produce deoarece semnalul reflectat este intrziat att datorita lungimii de unda si frecventelor proprii ale turbinei ct si efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferena este mai pronunat pentru materiale metalice (puternic reflectante) i mai slaba pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenta, mbracat cu poliester armat cu fibr de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice. Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dac lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori mai mare dect naltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 - 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara. Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicaia radio celular si variate sisteme de control ale traficului aerian sau naval. Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori i/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu (fig. 57).
fig.57 interferenta electromagnetica ( sursa www.windpower.org )
7.2. Matricea de impact Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii Planului Urbanistic Zonal Instalare parc eolian , reabilitare drumuri de exploatare , construire cai de acces si record la reteaua electrica s-a intocmit o matrice de impact , in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte : apa, aer, sol/subsol, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj . S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -2 pana la +2 , dupa cum urmeaza : +2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus +1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus 0 : nici un impact -1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus -2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus ? : impactul nu poate fi determinat Rezultatele sunt prezentate in tabelul nr.9 :
Periodicitatea efectelor si impactul pe termen scurt mediu lung
TIPUL DE EFECTE CATEGORIA DE EFECTE A. Secundare Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului ambiental in limitele stabilite de normele legislative POZITIV/NEGATIV DIRECT/INDIRECT
-utilizarea energiei eoliene va micsora cererea de 0 combustibil traditional si poluarea , deci va avea un impact pozitiv indirect asupra calitatii aerului -implementarea planului nu va genera cantitati de poluanti ( COx, NOx,SO2, PM10) care sa afecteze calitatea aerului ? ambiental , decat in perioada de constructie-montaj si 0 dezafectarea parcului cand sursele mobile se vor intensifica in zona (impact negativ direct)
+1
+2
+1
+2
-sustinerea -promovarea sistemelor energetice din surse regenerabile introducerii de inovatii atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, se ecologice asteapta un efect pozitiv direct ,de durata . +1
+2
+2
B. Cumulative -limitarea poluarii -Producerea energiei din potentialul eolian existent nu +2 +2 +2 ________________________________________________________________ 140 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de mediu
punctiforme si difuze produce o poluare a apelor a apelor subterane(effect pozitiv direct )
de
suprafata sau
-limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului si facilitarea protejarii solului de eroziunea vantului
-Amplasarea parcului eolian va conduce la schimbarea -1 destinatiei terenului din arabil , pasune in teren curticonstructie (efect negativ direct) - Va exista un impact negativ direct asupra solului in perioada de constructie-montaj si dezafectare . -1
+1
+1
+1
+1
-conservarea diversitatii naturale a florei , faunei , habitatelor din zonele protejate si din siturile Natura 2000
- amplasarea turbinelor s-a realizat pe pajisti pontobalcanice de Batriochloa ischaemum si Festuca valesiaca, astfel incat sa nu afecteze zonele in care s-a identificat -1 exemplarele de Stipa capillata (caracteristica habitatelor de stepa ponto-sarmatica )
+1
+1
-protejarea si - in cazul producerii de energie eoliana exista un posibil imbunatatirea conditiilor fonice din impact fonic direct negativ . Pentru reducerea acestuia amplasamentul parcului eolian a fost pozitionat la distanta -1 asezarile umane de minim 2000 m fata de cea mai apropiata locuinta.
-1
+1
-cresterea protectiei populatiei fata de -riscul de accidentare la locul de munca va creste din riscul de accidentare cauza construirii de noi unitati de producere a energiei la locul de munca eoliene . Impactul negativ direct este minor -1
-exploatarea limitata a -deoarece in procesul de productie al energiei electrice nu resurselor naturale se folosesc resurse naturale epuizabile impactul va fi unul +2 pozitiv indirect epuizabile -reducerea producerii de deseuri , intensificarea valorificarii deseurilor si facilitatea reciclarii oricarui tip de deseu
+2
+2
-la fazele de constructie-montaj si dezafectare a parcului eolian va exista un impact negativ privind aparitia -1 +1 -1 deseurilor in zona studiata -datorita specificului activitatii desfasurate deseurile rezultate pot fi valorificate prin unitati specializate -protejarea peisajelor +1 +1 +1 naturale si culturale ________________________________________________________________ 141 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de mediu
-starea peisajelor naturale si culturale vor fi afectate -cresterea eficientei negativ de implementarea planului , insa impactul va fi -1 energetice si a redus , la scara locala,deoarece turbinele eoliene pot fi folosirii resurselor asimilate cu stalpii pentru transport energie electrica . energetice -utilizarea tehnologiilor avansate din domeniul energiei -facilitarea producerii eoliene vaavea un impact pozitiv si va permite cresterea +2 de energie din eficientei energetice resurse regenerabile -sustinerea -efect pozitiv, permanent, pe termen lung avand in vedere +2 introducerii de inovatii angajamentele Romaniei din Tratatul de aderare ecologice -promovarea energiei eoliene atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, efectul fiind pozitiv si pe termen +2 lung
-1
-1
+2
+2
+2
+2
+2
+2
C. Sinergice -reducerea impactului Energia eoliana are un efect pozitiv asupra calitatii aerului +2 asupra calitatii aerului prin faptul ca nu polueaza acest factor de mediu -reducerea emisiilor -folosirea centralelor eoliene nu produc direct emisii care care cauzeaza sa cauzeze schimbari climatice , in consecinta aceste +2 schimbari climatice surse nu contribuie la efectul de sera . -impact economic populatiei socioasupra -parcul eolian propus a se amenaja va avea diferite forme de impact pozitiv si/sau negativ,pe durate diferite asupra : -fortei de munca, -calitatii vietii, - economiei locale, - infrastructurii +2 +2 +1 -sanatatea umana -reducerea gazelor cu efect de sera va avea un impact +1 pozitiv indirect asupra sanatatii umane
+2
+2
+2
+2
+1 +1 +1 +2
+2 +2 +1 +2
+1
+2
+2
EFECT CUMULATIV CU PARCURILE PROPUSE A SE REALIZA IN ZONA CASIMCEA: Datorit amplasrii parcului eolian ntr-o zon n care mai exist planuri pentru alte parcuri eoliene, este necesar analiza impactului cumulativ al acestora n vederea stabilirii nivelului acestuia comparativ cu nivelul impactului singular al parcului eolian ce face obiectul prezentului raport. Prezentul parc eolian se afl situat, cu o singur excepie, la distane mai mari de 4500 de metri de celelalte planuri de parcuri eoliene motiv pentru care impactul cumulativ este practice inexistent . Celelalte planuri, care sunt situate la distane de peste 4500 sau 6000 de metri sunt amplasate pe alte tipuri de habitate cu alte particulariti, motiv pentru care biodiversitatea de pe amplasamentele acestora poate fi diferit de cea de pe amplasamentul parcului ce face obiectul prezentului raport, astfel nct un impact cumulativ nu poate fi prezent i datorit barierelor cenotice naturale care dicteaz distribuia biodiversitii. Singurul caz cnd se poate lua n considerare impactul cumulativ este n cazul planului parcului eolian situat la o distan de aproximativ 1300 de metri, n partea de sud-vest a amplasamentului ce face obiectul raportului, deoarece datorit acestei distane, distribuia biodiversitii poate fi relativ similar cu cea din amplasamentul studiat. Totui, datorit faptului c acel plan este amplasat cu precdere pe terenuri cu culturi agricole, impactul acestuia tinde a fi nesemnificativ pentru biodiversitatea amplasamentului studiat, singurele specii care pot utiliza ambele amplasamente fiind cele granivore, care cuibresc n cadrul amplasamentului studiat i care se pot hrni pe terenurile agricole de pe amplasamentul parcului situat la aproximativ 1300 de metri, ns n cazul acestora, culoarul de zbor este situat la altitudini mici de mai puin de 50 de metri fa de sol, astfel c nu vor fi deranjate de prezena turbinelor. De asemenea, pentru parcursul migraiei, amplasarea celor dou parcuri la o distan de 1300 de metri nu va afecta dinamica speciilor migratoare deoarece n acesta zon acestea migreaz la altitudini foarte mari, mult peste plafonul de 150 de metri al turbinelor, datorit direciei din care vin, i anume Macin-Niculite , unde au cptat nlimi considerabile datorit curenilor termali, nlimi necesare asigurrii unei bune i eficiente migrri spre sud. n concluzie, efectul cumulativ al parcului studiat cu celelalte planuri de parcuri eoliene nu este diferit fa de impactul singular al parcului studiat deoarece prezena celorlalte planuri nu exercit nici un impact suplimentar fa de cel studiat i prezentat mai sus. Astfel, impactul final al parcului studiat cumulat cu cel al planurilor nvecinate este nesemnificativ att pentru speciile de psri cuibritoare ct i pentru cele migratoare sau care ierneaz, pe termen mediu i lung existnd posibilitatea ca datorit amplasrii parcului i limitrii / controlrii activitilor de punat, habitatele stepice s se refac mai bine i s asigure condiii optime de cuibrit att pentru speciile deja identificate ct i pentru specii de psri
noi care vor gsi nie ecologice propice cuibritului n aceast zon, astfel ca impactul parcului studiat s fie uor pozitiv pe termen mediu i lung pentru distribuia i starea elementelor floristice i faunistice. EFECT REMANENT : Dupa realizarea constructiei , pe perioada de functionare a parcului eolian ( 20-25 ani ) va ramane afectata structura solului in zona fundatiilor turbinelor , drumurilor de acces si drumurilor interne . In cazul in care se va dezafecta parcul eolian se vor executa lucrari de ecologizare .
8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SANATATII IN CONTEXT TRANSFRONTIERA Efectul benefic semnificativ ,in context transfrontiera , pe care-l va avea implementarea planului va fi acela ca vor fi diminuate resursele naturale combustibilii fosili utilizate pentru producerea energiei electrice si implicit se vor diminua gazele cu efect de sera emise in atmosfera .
9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA , CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului La realizarea lucrarilor de constructie se va tine cont de recomandarile studiului geotehnic ( Anexa ) . Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor , pentru diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului , determinat de efectuarea pernei de balast pe care se va realiza fundatia constructiilor. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip , praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate ; - se va achizitiona material absorbant , care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere ; - utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile tehnice la zi ; - pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona pubele . Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii parcului eolian : - conform studiului geotehnic se recomanda ca sa se atenueze pe cat posibil infiltratiile de apa in pamant , pentru a se elimina interventii ulterioare asupra fundatiilor turbinelor eoliene ; - eliminarea oricaror tipuri de deseuri care ar putea afecta calitatea solului (teren arabil si/sau pasune ) ; - se va achizitiona material absorbant , care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu ulei de transformator , carburanti si lubrifianti .
9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si subterane Reteaua hidrografica in zona studiata prin PUZ este slab reprezentata , pe amplasament nu exista cursuri de apa permanente/nepermanente .Din studiul geotehnic reiese faptul ca apa subterana nu a fost intalnita pana la adancimea de 12,00 m ( adancimea maxima la care s-au realizat forajele) . 9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie . Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice , conditiile meteorologice dominante , modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate .De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia parcului eolian, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie . Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada functionarii parcului eolian : - Un parc eolian nu produce emisii in atmosfera in perioada de functionare . - O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la autovehiculele care vor circula in zona ( pentru intretinere ) .Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona , pentru ca acestea nu au o frecventa mare ( turbinele amplasate fiind de ultima generatie , noi ). Frecventa interventiilor specificata de producatori este de 2 ori/an.
9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii Principala msur care trebuie luat este evitarea tasrii terenului n faza de construcie a parcului eolian prin limitarea deplasrii mainilor grele pe terenurile acoperite cu habitate de step, deplasarea acestora fcndu-se doar n cazurile strict necesare. O alt msur foarte important este evitarea degradrii habitatelor stepice n faza de execuie prin decopertri i polurii vegetaiei naturale cu materiale utilizate sau rezultate n urma procesului de construcie. Pentru o refacere ct mai rapid a habitatelor stepice afectate n faza de construcie se recomand ca n cazul executrii anurilor, materialul rezultat s fie depozitat pe orizonturi pedologice, urmnd ca reconstrucia habitatului afectat s se fac cu respectarea strict a reaezrii solului n funcie de orizoturile pedologice iniiale. nc din faza de proiectare i selectare a modului de amplasare a turbinelor eoliene s-au luat n calcul toate datele preliminare referitoare la dinamica migraiei astfel nct s-a convenit asupra unei amplasri a turbinelor astfel nct s se asigure o dispunere durabil, cu o amplasare de-a lungul direciei de migraie a psrilor pentru a nu constitui o bariera n calea migraiei i nici s nu devieze psrile n interiorul parcului eolian. Referitor la perioada de construcie, se recomand ca acesta s nu se suprapun cu perioada de cuibrit a psrilor pentru a nu influena n vreun fel activitatea psrilor, putndu-se efectua aceste activiti de construcie n orice alte perioade, inclusiv cea de migraie fr a influena negativ speciile de psri. De asemenea, n conformitate cu prevederile OUG 57/2007, completat i modificat de OUG 154/2008, art. 28, alineatul 9), trebuie menionat c investiiile n domeniul energiei eoliene, prin faptul c fac parte din categoria energiilor verzi, sunt considerate a avea consecine benefice de interes major pentru mediu deoarece acest tip de energii contribuie activ la reducerea emisiilor cu efect de ser, emisii care reprezint un factor major al nclzirii globale. Prin implementarea acestui tip de investiii n energie regenerabil se contribuie astfel la ncetinirea efectului de nclzire global, care este responsabil pentru dispariia unui numr semnificativ de specii de plante i animale n fiecare an. Astfel, odat cu implementarea acestor investiii, se contribuie n mod direct la salvarea speciilor care sunt ameninate cu dispariia datorit schimbrilor climatice care afecteaz n mod ireversibil habitatele i condiiile de via a acestora. Un alt aspect de menionat este c n cazul speciilor de psri prezente n situl ROSPA 0100 Stepa Casimcea, nu se regsesc specii prioritare (conform Anexei 3 din OUG
57/2007), astfel c impactul potenial al parcului eolian asupra speciilor prioritare este absent. Toate aceste recomandri contribuie n mod direct la reducerea semnificativ a potenialului impact negativ exercitat de ctre turbinele eoliene, asigurnd astfel o bun ncadrare n peisaj, cu un impact minim asupra biodiversitii, n conformitate cu principiile de baz ale dezvoltrii durabile. n plus, se recomand implementarea unui program de monitorizare a biodiversitii pe o perioad de minim doi ani in perioada de functionare pentru a putea observa evoluia biodiversitii i a putea stabili msuri suplimentare n cazul n care se constat c impactul evaluat iniial se modific, n vederea readucerii acestuia la un nivel minim acceptat.
9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei Masuri de diminuare a impactului asupra sanatatii si asezarilor umane pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - organizarea de santier va fi imprejmuita si se va asigura paza , pentru a se elimina posibile accidentari ale persoanelor care vor vizita zona ; - vor fi restrictii cu privire la orele de lucru astfel incat , in mod special noaptea sa nu existe surse de zgomot ( datorat traficului , in mod special );
Masuri de diminuare a impactului asupra sanatatii si asezarilor umane pe perioada functionarii parcului eolian : - se vor stabili restrictii privind accesul in perimetrul parcului eolian si se vor monta panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in zona turbinelor eoliene ; - se vor utiliza echipamentele de protectie .
9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - inca de la faza de proiectare a variantelor prezentului PUZ s-au luat in consideratie toate aspectele necesare pentru ca impactul parcului eolian asupra peisajului sa fie minim si in acest sens s-a diminuat numarul de turbine ( de la 25 la 20 turbine) - pentru diminuarea impactului lucrarilor de constructie asupra patrimoniului cultural , acestea vor fi supravegheate de reprezentantul Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural pe perioada functionarii parcului eolian : - tumulii arheologici identificati pe amplasament vor fi protejati conform recomandarilor specialistilor . 9.7. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii Masuri de diminuare a zgomotului si vibratiilor pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus PUZ va determina o limitare a zgomotelor produse de trafic in zona ; - vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi ; - se va respecta programul de lucru pe timpul zilei, cu exceptia zilelor in care se realizeaza fundatiile turbinelor eoliene exista un regim special la turnarea betoanelor . Masuri de diminuare a zgomotului si vibratiilor pe perioada functionarii parcului eolian : - vor fi montate turbine eoliene de ultima generatie tip Vestas V90, noi, care sunt certificate ca respecta normele europene privind nivelul de zgomot .
9.8. Dezafectarea parcului -decomissioning Ciclul de viata al turbinelor eoliene este de 20-25 ani. La finalizarea acestei perioade se poate opta fie pentru dezafectarea parcului eolian , fie la inlocuirea turbinelor. a) dezafectarea parcului eolian cuprinde lucrari de : - dezasamblarea turbinelor , recuperarea materialelor refolosibile si valorificarea acestora prin unitati de profil ( deseuri din otel, cupru, aluminiu ,fibra de sticla , DEEE); - refacerea solului prin indepartarea fundatiilor , concasarea betonului si utilizare la amenajarea unor drumuri ; - desfiintarea traseelor de cabluri electrice, recuperarea acestora si valorificarea lor prin unitati de profil. b) inlocuirea turbinelor : b1. cu alte turbine de acelasi tip in acest caz fundatia daca nu a fost afectata de eventualele infiltratii de apa , poate ramane si se modifica doar sistemul de prindere ; b2. cu un alt tip de turbine in acest caz este nevoie de refacerea fundatiilor ( cea veche fiind concasata si utilizata la reabilitarea drumurilor ). In cazul inlocuirii turbinelor traseul de cabluri nu trebuie desfiintat , deoarece ciclul de viata al acestora este de 40 ani .
10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE
10.1. Introducere Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16 , alin (1) se mentioneaza ca: titularul planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare obiectivele si aria geografica a planului sau programului () . Alternativa zero reprezinta punctul de plecare in evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin realizarea parcului eolian propus a se realiza prin prezentul Plan Urbanistic Zonal . Alternativa zero a fost prezentata in capitolul 3 , in care s-a mentionat evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUZ . Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe criterii : Fezabilitatea din perspectiva mediului : reducerea impactului asupra factorilor de mediu;daca o alternative ar putea avea efecte adverse , se va evalua daca acestea pot fi evitate , reduse sau compensate . Daca o alternativa ar putea avea efecte pozitive , se va analiza daca acestea ar putea fi intarite . Criteriul financiar : costuri implicate/suportabilitate ; Relevanta :alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizarea obiectivelor planului sa fie posibila ( sa nu contravina obiectivelor planului ) Criteriul social : efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca , risc de accidente, acceptare de catre public ; Criteriul fezabilitatii : tehnice, practice , facilitate existenta, flexibilitate .
In vederea selectarii celei mai bune alternative de plan din punct de vedere al impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate alternative referitoare la : o Amplasamentul turbinelor eoliene ; o Accesul pe amplasament ( amenajare drumuri de exploatare si drumuri interne); o Racordarea la SEN ( Sistemul Energetic National ) . 10.2. Prezentarea alternativelor A. Amplasament alternativ : VARIANTA 1 : amplasarea a 25 turbine eoliene pe o suprafata de 456 ha dispunerea turbinelor afecteaza zone pe care s-au identificat habitate prioritare .
fig.58 Varianta 1 de amplasament
VARIANTA 2 : amplasarea a 20 turbine eoliene , pe o suprafata de 456 ha dispunerea turbinelor T18 si T19 afecteaza asociatia de colilie identificata pe locatii ( Stepe ponto-sarmatice-asociatie de stipa capillata ) .
fig.
Varianta 2 (turbinele sunt marcate cu verde ) si 3 de amplasament ( turbinele relocate sunt marcate cu roz )
VARIANTA 3 : amplasarea a 20 turbine eoliene , pe o suprafata de 456 ha s-au relocat T18,T19 ( care afecteaza asociatia de colilie identificata pe locatiile prezentate in varianta 2 ). Turbinele 14 si 16 s-au relocat din motive tehnice , mai aproape de De , micsorandu-se astfel lungimea Di .
VARIANTA FINALA ADOPTATA A FOST VARIANTA 3 DIN CAUZA NUMARULUI MAI MIC DE TURBINE(20) , AL POZITIONARII ACESTORA PE PASUNE ( NU SE AFECTEAZA HABITATUL PRIORITAR ), LUNGIMEA DRUMURILOR INTERNE CONSTRUITE .
B. Acces amplasament alternativ : VARIANTA 1 : in prima varianta de amplasament erau de reabilitat 1665 ml de drumuri de exploatare si erau necesari 14500 ml de drumuri interne ( care ar fi afectat pasunea ). VARIANTA 2 : se propune reabilitarea a1665 ml de drumuri de exploatare si realizarea a 11.000 ml drumuri interne . VARIANTA FINALA :Avand in vedere faptul ca in cea de-a doua varianta suprafata de drum intern construita ,care va afecta solul este mai mica s-a adoptat aceasta solutie .
C. Alternative de racordare la SEN :
In vederea racordarii la Sistemul Energetic National titularii de obiectiv au adresat scrisoare de intentie catre ENEL Dobrogea , prin care s-a solicitat racordarea unei puteri de 40 MW ( 20 turbine eoliene ). In urma studiului de solutie ( care este in curs de elaborare ) se va sti exact , care va fi traseul electric de la DJ catre statia de racordare la SEN . VARIANTA 1 :20 turbine de 2 MW/fiecare cu traseu de racordare dublu circuit (LEA de 110 kV) . VARIANTA 2 :20 turbine de tip Vestas de 2 MW/fiecare , cu putere totala 40 MW cu traseu LES . S-a optat pentru varianta 2 , avand in vedere faptul ca traseul cablurilor electrice este subteran ( impact redus asupra populatiilor de pasari ) .
D. Solutii privind alimentarea cu apa : Nu este cazul . E. Solutii privind evacuarea apelor uzate :Nu este cazul . F. Solutii privind asigurarea agentului termic : Nu este cazul . ________________________________________________________________ 154 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de mediu
CONCLUZIE : Evaluarea alternativelor a indicat viabila si de preferat varianta de realizare a unui parc eolian cu 20 turbine amplasate pe o suprafata de 456 ha , reabilitarea a 1665 ml de drumuri de exploatare si realizarea a 11.000 ml drumuri interne . Traseul cablurilor va fi subteran ( LES) pana la DJ . Aceasta alternativa de plan a luat in consideratie TOATE aspectele de mediu ( distante fata de zone protejate, localitati , gradul de afectare a solului , zgomot , dispunerea turbinelor sa afecteze la minim culoarul secundar de migratie identificat in urma monitorizarii, impact vizual , arheologic , ocolirea traseului sistemului de irigatii existent ). Mentionam ca nici o alta varianta de plan nu ar asigura beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa .
10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute La intocmirea prezentului Raport de mediu au fost intampinate greutati in ceea ce priveste obtinerea datelor privind starea de sanatate a populatiei , datorita lipsei unor studii pe zone de interes din judetul Tulcea . De asemenea nu s-a studiat impactul parcurilor eoliene asupra starii de sanatate a populatiei , acest domeniu fiind la faza de pionerat inca . Datele mentionate in Raport au fost preluate din studiile facute de Academia Franceza de Securitate Sanitara , Protectia Mediului si Protectia Muncii .
11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 11.1. Introducere Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut , astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare . Planul de monitorizare a biodiversitii este menit s furnizeze o baz pentru evaluarea pe timp ndelungat a statutului biodiversitii n zon i eficacitatea implementrii msurilor pentru protejarea biodiversitii. ntrebrile de monitorizare includ evaluri att ale condiiei de baz a biodiversitii din zon, ct i ale impacturilor aciunilor manageriale, i ale altor forme de utilizare a resurselor (agricultur, punat). Evalund statutul resurselor biodiversitii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evalueaz presiuni i ameninri. Retrospectiva asupra statutului biodiversitii din ntrebrile de monitorizare din cadrul planului prezent va determina dac implementarea msurilor de protecie i conservare a fost eficient n meninerea populaiilor i habitatelor cheie. ntrebrile de monitorizare sunt evaluate cu o prioritate relativ, iar un set de poteniali indicatori au fost dezvoltai pentru fiecare ntrebare de monitorizare. Au fost dezvoltate protocoale pentru fiecare indicator cheie, inclusiv evaluri detaliate ale timpului, personalului i nevoilor de resurse pentru a implementa acestea pe un termen lung. Astfel protocoalele au fost dezvoltate pentru a se bizui pe un minimum de echipament i resurse, i pentru a lua cunotin de constrngerile timpului personalului, i finanarea viitoare limitat pentru plata asistenei unui specialist din afar. Protocoalele au fost dezvoltate pentru a fi pragmatice i adaptabile i totui riguroase i repetabile. Ele nu ar trebui s se bazeze pe niveluri nalte de specialism tehnic (ele ar putea s nu fie disponibile n cadrul scenariilor viitoare de personal). Pentru a maximiza generarea informaiilor anumite protocoale au fost destinate pentru a implica voluntari (numai cu abiliti de identificare de baz) i a aduna informaii occidentale de la utilizatorii locali. Abordrile necesare pentru analiza datelor au fost luate n considerare n cadrul
protocoalelor, i acest lucru are o retrospectiv n desemnarea abordrilor mostr din cadrul protocoalelor.
11.2. Monitorizare PUZ
Pentru PUZ-ul analizat : CONSTRUIRE PARC EOLIAN , REABILITARE DRUMURI DE EXPLOATARE CONSTRUIRE CAI DE ACCES SI RACORD LA RETEAUA ELECTRICA , com. Casimcea, jud. TULCEA se recomanda ca monitorizarea sa se realizeze in perioadele favorabile/optime descrise in tabelul nr. 10.
TABELUL nr. 10 : Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii Ian. Feb. martie aprilie mai iunie iulie august Sept. Oct. Nov. Dec. flora Pasari cuibaritoare Pasari sedentare Pasari de pasaj Pasari care ierneaza Lilieci amfibieni reptile Mamifere(altele decat liliecii ) Nevertebrate terestre
Legenda : Perioada favorabila Perioada optima
Planul de monitorizare a biodiversitii este menit s furnizeze o baz pentru evaluarea pe timp ndelungat a statutului biodiversitii n zon i eficacitatea implementrii msurilor pentru protejarea biodiversitii. Monitorizarea include evaluri att ale condiiei de baz a biodiversitii din zon, ct i ale impacturilor aciunilor manageriale, i ale altor forme de utilizare a resurselor (agricultur, punat). Evalund statutul resurselor biodiversitii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evalueaz presiuni i ameninri. Responsabilitatea dezvoltrii, coordonrii i implementrii planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calitii elementelor de biodiversitate ce se impune a fi monitorizate (Tabelele 12 i 13). Tabel 12. Schia planului de monitorizare a biodiversitii n perimetrul Parcului eolian Casimcea
Elemente monitorizate Specii int Paducel (Crataegus monogyna)
Parametri msurai Abunden / dominan Sociabilitatea Distribuia
Praguri Optim: Parametri meninui la nivelul din 2009 respectiv prezena speciei n compoziia pajitilor stepice Minim: Indicele abunden/dominan s nu scad cu mai mult de doua trepte pe scara Braun Blanquet in piata permanenta de monitorizare Optim: Parametri meninui la nivelul din 2009 respectiv prezena speciei n compoziia pajitilor stepice Minim: Indicele abunden/dominan s nu scad cu mai mult de doua trepte pe scara Braun Blanquet in piata permanenta de monitorizare
Colilie (Stipa capillata)
Abunden / dominan Sociabilitatea Distribuia
Piu (Festuca valesiaca)
Abunden / dominan Sociabilitatea Distribuia
oprla de step (Podarcis taurica)
Abunden relativ
Popndu (Spermophilus citellus)
Abunden relativ
Optim: Parametri meninui la nivelul din 2009 respectiv prezena speciei n compoziia pajitilor stepice Minim: Indicele abunden/dominan s nu scad cu mai mult de doua trepte pe scara Braun Blanquet in piata permanenta de monitorizare Optim: Parametri meninui la nivelul din 2009 respectiv prezena unei populaii de 5 exemplare pe hectarul de habitat stepic Minim: Identificarea a mai puin 5 exemplare pe hectarul de habitat stepic Optim: Parametri meninui la nivelul din 2009 respectiv prezena unei populaii de 10 exemplare pe hectarul de habitat stepic Minim: Identificarea a mai puin 10 exemplare pe hectarul de habitat stepic
Tabel 13. Planificarea implementrii Planului de monitorizare a biodiversitii n perimetrul Parcului eolian Casimcea
Elemente monitorizate - Specii int Paducel (Crataegus monogyna)
Metoda de lucru Relevee n piee de prob de 100-200 m2 amplasate n habitate stepice
Personal
Botanist Fitocenolog
Perioada Aprilie octombrie 2011, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul pieelor de prob descrise in anul 2009 , unde apare specia bioindicator
Colilie (Stipa capillata)
Relevee n piee de prob de 100 200 m2 amplasate n habitate stepice
Piu (Festuca valesiaca)
Relevee n piee de prob de 100-200 m2 amplasate n habitate stepice
oprla de step (Podarcis taurica)
Numrare pe transecte zig-zag n habitate stepice cu suprafaa de un hectar Numrare pe transecte zig-zag n habitate stepice cu suprafaa de un hectar
Biolog Herpetolog
Popndu (Spermophilu s citellus)
Biolog Mamolog
Aprilie Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul pieelor de prob descrise in 2009, unde apare specia bioindicator Aprilie Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul pieelor de prob descrise in 2009, unde apare specia bioindicator Aprilie Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul pieelor de prob descrise in 2009, unde apare specia bioindicator Aprilie Septembrie, efectuarea lunar a cte un transect pentru fiecare pia de prob
Numrul i distribuia pieelor de prob, a transectelor, a calendarului exact de colectare a datelor va fi stabilit ulterior cu echipa care va fi contract pentru implementarea sistemului de monitorizare, acestea vor fi incluse n primul raport care va fi naintat Agenia de Protecie a Mediului Tulcea , de ctre investitor pn la sfarsitul primului trimestru urmator fiecarui an de monitorizare . Primul raport se va inainta autoritatii competente care a emis avizul de mediu , respectiv APM Tulcea . Totodat n cazul n care n timpul colectrii datelor din teren se constat afectarea semnificativ a biodiversitii, specialistul constatator va ntocmi un raport care va conine: descrierea situaiei speciei sau habitatului respectiv, cauza care a dus la degradarea acesteia i msurile ce se impun a fi luate imediat. n acest caz investitorul va nainta un raport forurilor competente, Ageniei de Protecie a Mediului Tulcea, cu descrierea situaiei existente i a msurilor luate.
n ceea ce privete planul de monitorizare al elementelor faunistice acesta va cuprinde metodele de lucru utilizate deja n cadrul programului de monitorizare a perimetrului parcului eolian, astfel nct s se poat asigura o continuitate a colectrii datelor precum a corelarea acestora cu cele deja obinute pn n prezent. Astfel se vor putea evidenia toate particularitile zonei precum i detaliile referitoare la populaiile de animale prezente n cadrul amplasamentului, funcie de grupul taxonomic de care aparin precum i de perioada n care acestea sunt prezente. n acest sens planul de monitorizare al amplasamentului parcului eolian, att pe durata activitilor de amplasare a turbinelor precum i pe perioada de funcionare va fi structurat nct s poat ndeplini toate cerinele fiecrei grupri taxonomice n parte, aa cum reiese din tabelul nr. 14 : Tabel nr. 14 : Plan monitorizare fauna
GRUPARE TAXONOMIC PLAN MONITORIZARE FAUN SCOP 1. Monitorizarea populaiilor de reptile prezente n cadrul amplasamentului; 2. Minimizarea impactului pe durata activitilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabil a planului de construcie i stabilirea de msuri clare n cadrul acestuia; 3. Identificarea habitatelor preferate i conservarea acestora; Continuarea monitorizrii rspndirii speciilor cuibritoare n cadrul amplasamentului parcului eolian; Monitorizarea etologiei speciilor de psri cuibritoare att pe perioada amplasrii turbinelor ct i pe perioada de funcionare; Planificarea etapelor de construcie a parcului eolian astfel nct s nu interfere cu perioada efectiv a cuibritului acestor specii; 1. Monitorizarea dinamicii migraiei n perimetrul parcului eolian ct i zonele adiacente; 2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata amplasrii turbinelor precum i pe durata funcionrii lor, n vederea asigurrii unor condiii optime de pasaj. 1. Monitorizarea deplasrilor sezoniere ale populaiilor de gte n sectorul lor de iernare; OBSERVAII -Identificarea tuturor speciilor de reptile; -Derularea lucrrilor doar n perioadele recomandate
Reptile
Psri cuibritoare
-Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare -Evidenierea comportamentului psrilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniial -Respectarea perioadelor recomandate -Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare -Evidenierea comportamentului psrilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniial -Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare
Psri de pasaj
Psri oaspei de iarn
Mamifere
1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum i a celor care pot tranzita amplasamentul parcului n cutarea hranei; 2. Monitorizarea dinamicii migraiei speciilor de chiroptere n cadrul amplasamentului; 3. Asigurarea unor zone propice pentru hrnirea i cuibritul speciilor de mamifere prezente n cadrul perimetrului parcului eolian.
-Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare
Suprafaa cuprins n planul de monitorizare este reprezentat de suprafaa amplasamentului parcului eolian la care se adaug zonele nvecinate care conin acelai tip de habitate ca i amplasamentul. Aceste zone nvecinate reprezint de fapt zonele martor care sunt un punct de referin ntre situaia iniial din cadrul amplasamentului i cea final, reprezentat de functionarea parcului eolian. n funcie de datele colectate din zona amplasamentului i zonele martor, eventualele diferenele dintre datele analizate vor evidenia evoluia biodiversitii din amplasamentul parcului odat cu punerea n funciune al acestuia. n cazul n care se observ o scdere a efectivelor psrilor identificate n zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activitilor i evaluarea impactului astfel nct s se asigure ncadrarea n aceast valoare de maxim 15% scdere a efectivului psrilor, valoare care va fi considerat valoare prag. Datele vor fi colectate i prelucrate de ctre echipa de specialisti angajati de titular si va ntocmi un raport anual care va conine: analiza evoluiei elementelor monitorizate, analiza parametrilor msurai i propuneri privind msurile de conservare concrete care se impun a fi luate n cazul atingerii pragurilor minime. Investitorul va nainta la Agenia de Protecie a Mediului Tulcea un raport anual (pn la 30 martie a fiecrui an) privind monitorizarea nsoit de planul de msuri care vor fi luate pentru aducerea elementelor monitorizate la pragurile optime prin msuri active de eliminare a cauzelor care au afectat speciile i habitatele, plan ntocmit n urma concluziilor monitorizrii.
12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe pentru Planul Urbanistic Zonal : CONSTRUIRE PARC EOLIAN , REABILITARE DRUMURI DE EXPLOATARE CONSTRUIRE CAI DE ACCES SI RACORD LA RETEAUA ELECTRICA , com. Casimcea,jud. TULCEA a fost intocmit prezentul Raport de mediu . Pentru realizarea acestuia , conform cerintelor HG nr. 1076/2004 Anexa nr.2 au fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de mediu . Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate in Procesele verbale intocmite de reprezentantul ARPM Galati si pot fi consultate la sediul APM Tulcea, la titulari si expertul de mediu . Raportul de mediu a fost structurat in 12 capitole si anume : 1.DATE GENERALE in care au fost prezentati proiectantul PUZ , beneficiarul , elaboratorul RM , colaboratorii si cateva generalitati referitoare la evaluarea strategica de mediu . 2.EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Planul Urbanistic Zonal : Construire parc eolian, reabilitare drumuri de exploatare , construire drumuri de acces si record la reteaua electrica extravilan , com. Casimcea, jud. Tulcea isi propune exploatarea potentialului eolian al zonei . Amplasamentul se invecineaza : la nord : terenuri agricole ; la vest : terenuri agricole ; la sud: terenuri agricole ; la est : terenuri agricole . Distantele fata de cele mai apropiate localitati sunt : Neatarnarea (2,2 km), Razboieni (2 km), Casimcea ( 4,5 km), Sarighiol de Deal (4,58 km). In perimetrul studiat , pe terenul concesionat exista : - un canal pentru irigatii la limta amplasamentului ;
- tumuli funerari ; - ROSPA 0100 Podisul Casimcea si ROSCI 02101 Podisul Nord Dobrogean. Pe baza planului urmeaza a se realiza un parc eolian alcatuit din 20 turbine tip Vestas de 2 MW/fiecare . Regimul de inaltime va fi de maxim 125 metri . In acest capitol s-au mai prezentat coordonatele Stereo 70 ale turbinelor care se doresc a se amplasa , bilantul territorial , etapele de realizare a unui parc eolian , partile componente ale unei turbine eoliene . Prin Planul Urbanistic Zonal propus spre analiza se va avea in vedere si urmatoarele aspecte : Schimbarea destinatiei terenului , din extravilan , cu destinatie agricola , in teren curticonstructii , in vederea amenajarii unui parc eolian ; Asigurarea compatibilatii functionale si a unor legaturi functionale cu celelalte zone ale localitatii Casimcea; Asigurarea accesului rutier , a traficului local precum si a traficului de tranzit , in prezent si perspectiva ; Stabilirea cu exactitate a alinierilor si a regimului de inaltime aferent constructiilor ; Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei .
La subcapitolul relatia cu alte planuri si programe s-a discutat despre Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007-2020 , Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 , , relatia ce celelate PUZ-uri aflate in procedura si/sau aprobate ( pentru aceeasi activitate parcuri eoliene ) . 2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS s-a prezentat starea actuala a mediului : clima , geomorfologia , geologia, riscuri naturale , retea hidrografica , resursele naturale ale judetului Tulcea , Alternativa zero . 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV- in acest capitol s-au discutat aspectele legate de hidrologie si hidrogeologie , sol , atmosfera, mediul socio-economic, biodiversitate , peisaj, patrimoniu cultural .
4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM s-au detaliat problemele legate de ROSPA0100 Podisul Casimcea si ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean . 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI s-a facut o trecere prin legislatia din domeniul protectiei naturii , care transpune legislatia Uniunii Europene si Conventiile internationale si modul in care s-a tinut cont de acestea la realizarea PUZ . 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI pe langa potentialele efecte asupra mediului mentionate in denumirea capitolului s-au tratat si aspectele referitoare la umbrire , reflectare ( flickering ) , zgomot si vibratii, radiatii , unde electromagnetice . In matricea de impact au fost descrise efectele pozitive , negative , directe , indirecte , pe termen scurt , mediu si lung , efectele cumulative si sinergice . 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA- nu s-au identificat decat din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera . 8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA , CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI au fost mentionate in acest capitol . 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE plecand de la Alternativa zero si stabilind criteriile de evaluare a impactului s-a
selectat cea mai buna varianta de plan din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu , relevanta pentru planul analizat . 10. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI s-au prezentat perioadele favorabile cand se poate efectua monitorizarea , planurile de monitorizare pentru flora si avifauna , stabilindu-se speciile tinta , parametrii masurati , perioadele de raportare si autoritatile la care se vor depune rapoartele de monitorizare post-constuctie . 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU
CONCLUZII : Utilizarea energiei eoliene a luat o foarte mare amploare n Uniunea European. Pentru Romnia, ca ar membr a U.E. ar trebui ca aceast problem s fie abordat mai serios i chiar insistent. Dac nainte de 1989, utilizarea energiilor neconvenionale (aa cum erau denumite atunci) constituia o problem naional, n ultimii 19 ani, aceasta a fost neglijat. Cercettorii care s-au ocupat de aceast tem au accentuat mai mult problematica utilizrii directe sau a posibilitilor de stocare a energiei electrice pentru utilizarea ei n perioadele de calm. Studiile efectuate pn n 1989 au pus n eviden cteva tipuri de rotori care pot fi folosii n funcie de regimul vnturilor, mai ales cei cu ax orizontal, multipal (mai mult de 3 palete) sau cu ax vertical. ncadrarea Romniei n target-ele stabilite pentru U.E. necesita eforturi susinute i, mai ales, voin politic i capacitate administrativ. Dup cum se tie, capacitatea administrativ este domeniul cel mai des criticat de U.E. Construirea parcului eolian va contribui la realizarea angajamentelor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana cu privire la procentul de energie obtinut din surse regenerabile. Conform unui studiu PHARE , potentialul eolian al Romaniei este de cca 14.000 MW putere instalata , respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an(potential total). Considerand doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de cca 2500 MW putere instalata , productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de 6000 GWh ,ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a Romaniei. De subliniat sunt urmatoarele aspecte: 6000 GWh se pot obtine prin arderea a 6,5 milioane tone carbune, 1,5 miliarde mc gaz metan sau 1,2 milioane pacura , care ar elimina in atmosfera peste 7 milioane tone de bioxid de carbon .Prin producerea aceleiasi cantitati de energie in centralele eoliene emisiile de bioxid de carbon ar fi ZERO. 6000 GWh =1,2 milioane tone pacura =300 milioane dolari 6000 GWh=7.500 locuri de munca permanente si inca pe atat locuri de munca temporare
Energia eoliana este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 . Energia eoliana poate avea un impact redus la nivel national , dar foarte important pentru comunitatile locale , care se pot autosustine cu energia produsa pe plan local. Explorarea surselor locale de energie eoliana si constructia de infrastructura pentru utilizarea acestor resurse poate recurge la forta de munca locala si astfel va avea un impact pozitiv asupra economiei localitatilor. Din punct de vedere biogeografic zona studiat este ncadrat n Regiunea Stepic, iar din punct de vedere floristic face parte din Provincia Danubiano-pontic ceea ce nseamn c flora este reprezentat de specii ierboase de climat uscat caracteristice stepei ponto-sarmatice i specii caracteristice silvostepei. Amplasamentul studiat prin PUZ face parte din reteaua Natura 2000 SCI-Podisul Nord Dobrogean . Din punct de vedere avifaunstic amplasamentul face parte din ROSPA Podisul Casimcea . n vederea obinerii unui tablou avifaunistic ct mai complet s-a ntocmit un program de monitorizare a perimetrului de amplasare a parcului eolian. n acest sens sau stabilit necesitile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum i metodele de lucru i de colectare a datelor. Zona de studiu a fost stabilit astfel nct s cuprind ntreg perimetrul viitorului parc eolian precum i zonele adiacente n funcie de speciile de psri monitorizate. Impactul final al parcului studiat cumulat cu cel al planurilor nvecinate este nesemnificativ att pentru speciile de psri cuibritoare ct i pentru cele migratoare sau care ierneaz, pe termen mediu i lung existnd posibilitatea ca datorit amplasrii parcului i limitrii / controlrii activitilor de punat, habitatele stepice s se refac mai bine i s asigure condiii optime de cuibrit att pentru speciile deja identificate ct i pentru specii de psri noi care vor gsi nie ecologice propice cuibritului n aceast zon .
BIBLIOGRAFIE : Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. 2007. Biodiversitatea si ocrotirea naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426. Baboianu, G., Munteanu, I., Voloshkevych, O., Zhmud M., Fedorenko, V., Nebunu, A., Munteanu, A. 2004. Obiectivele de management pentru conservarea diversitatii biologice si dezvoltare durabila. Cooperare transfrontiera in ariile naturale protejate din Delta Dunarii si Prutul de jos. Program TACIS, Edit. Dobrogea, Constanta, p. 25-27. Bleahu, M. 2004. Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii. Edit. National, Bucuresti, p. 355-374. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 36-37. Munteanu, D. 2006. The Danube Delta Avifauna, in Tudorancea, C., Tudorancea, M., M. 2006. Danube Delta, Genesis and Biodiversity, Backhuys Publishers, Leiden, The Netherlands, p. 367-398. Vadineanu, A. 2000. Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, p. 7. ***. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Elaborat de Grupul de Lucru constituit in baza H.G. 305/15.04.1999. Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania Editie revizuita, Targu Mures , 2008 Mihai Petrescu Dobrogea si Delta Dunarii conservarea florei si habitatelor , Tulcea, 2007 Victor Ciochia Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus, Brasov , 2001 Raportul de Stare a Mediului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii 2007 MasterPlanul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Agence francaise de securite sanitaire de lenvironnement et du travail -2006 Guide de letude dimpact sur lenvironnement des parcs eoliens European Commision Wind Energy the facts . Vol.4 : The Environment,1999
Centrul de informare al Comisiei Europene Energia eoliana , perspective, provocari, politici europene Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe , Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile , noiembrie 2007 Ghid SEA pentru planuri si programe in domeniul energetic -Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile , noiembrie 2007 Raportul privind starea mediului in judetul Tulcea , Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea , 2007 Strategia Energetica a Romaniei 2007-2020 , septembrie 2007 Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-20202030, Bucuresti , 2008 Educatie pentru mediu in contextul schimbarilor climatice-Manual pentru aplicatii , ianuarie 2008 Managementul deseurilor generate de activitatea CN Transelectrica SA si solutii de reducere a impactului acestora asupra mediului, ing. Mariana ILIE , Buletinul AGIR nr.1/2007 ianuarie-martie Revista winddirections septembrie/octombrie 2007 Rapport sur la securite des installations eoliennes Juillet 2004 Avis du CSIF-CEM sur les effets des radiofrequences sur LA BARRIERE HEMATOENCEFPHALIQUE CHAMPS ELECTROMAGNETIQUE ET SANTE note DE SYNTHESE NR.05/2001 FR. PARLEMENT EUROPEEN-Direction generale de la recherche DirectionA, STOAEvaluation des chois scientifique et technologique Auswirkungen regenerativer Energiegewinnung auf die biologische Vielfalt am Beispiel der Vgel , dr. Hermann Hotker , Kai-Michael Thomsen, Heike Koster Institut im NABU , dezember , 2004
SITE-uri : o o o o o o o o o o o www.mileucentraal.nl. www.windpower.org www.bluelineenergy.ro www.anpm.ro www.mmdd.ro www.ddbra.ro www.energreen.ro www.vestas.com www.siemens.com www.clliperWind.com http://www.penelope-save.org
ANEXE

Announcement Romania2

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Announcement Romania2

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PUZ CONSTRUIRE PARC TURBINE EOLIENE, REABILITARE DRUMURI DE EXPLOATARE , CONSTRUIRE CAI DE ACCES SI RACORD LA RETEAUA ELECTRICA -comuna

na Casimcea , judetul TULCEA __________________________________________________________________________

____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Proiectantul lucrarii : SC marcel52pavel@yahoo.com

Elaborator Raport de mediu :

____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

DOROSENCU GABRIELA biolog

____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

____________________________________________________________________ SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

____________________________________________________________________ 10 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

fig . 1. harta judetului Tulcea

____________________________________________________________________ 11 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Coordonatele Stereo in Sistem 1970 al conturului

X 367007 367237 366689 364764 363955 363967 364916

Y 772597 773725 775037 774812 774436 773423 772719

____________________________________________________________________ 12 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Turbine Nume Turbina

fig.3 Sectiune fundatie ( sursa SC Eviva Casimcea SRL )

Fig.5- drum de acces

____________________________________________________________________ 16 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Fig. 6 - Traseu electric

____________________________________________________________________ 17 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Fig. 7- pozare cabluri electrice -

____________________________________________________________________ 18 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

fig. 8- Zona de contructie-pozitia macara pricipala (sursa Vestas )

fig.9 - Imaginea satelitara a amplasamentului (sursa Google Earth)

____________________________________________________________________ 20 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

TABEL nr.2 : Distante de siguranta aferente instalatiilor eoliene

H2) + 3m7) H2) + 3m 9) H2 + 3m H10) + 3m 11)

100 83 630 83 168

____________________________________________________________________ 22 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Partile componente ale turbinei eoliene ( sursa www.windpower.org )

Fig.12- Butuc de turbin eolian si palete ( sursa www.windpower.org )

Fig.13- Palet de turbin eolian ( sursa www.windpower.org )

____________________________________________________________________ 25 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Fig.14 - Nacela ( sursa www.windpower.org )

Fig.16 - Montarea turnului/pilonului unei turbine eoliene de mari dimensiuni

____________________________________________________________________ 27 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Fig. 17 - Armatura fundaiei unui pilon de turbin eolian

Fig.18 - Tronson al unui pilon de turbin eolian ( sursa www.windpower.org )

____________________________________________________________________ 28 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Fig.19 . Arborele principal al unei turbine eoliene ( sursa www.windpower.org )

Fig.20. Principiul de funcionare al multiplicatorului de turaie eolian (sursa www.windpower.org )

____________________________________________________________________ 29 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

Fig.21 . Multiplicator de turaie eolian (sursa www.windpower.org )

Fig.22 Dispozitiv de frnare eolian (sursa www.windpower.org )

Fig.23 -Arbore de turaie ridicat (sursa www.windpower.org )

Fig.24. Generator electric eolian (sursa www.windpower.org )

Fig.25 - motorul sistemului de pivotare (sursa www.windpower.org )

Fig. 26 - Elementul de transmisie al sistemului de pivotare (sursa www.windpower.org )

Fig.27-Girueta (sursa www.windpower.org )

Fig.28 . Anemometru cu cupe (sursa www.windpower.org )

Fig.29. Controler ( sursa www.windpower.org )

Fig . 30 . Principiul de functionare al turbinei eoliene (sursa www.windpower.org )

____________________________________________________________________ 34 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

____________________________________________________________________ 35 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

____________________________________________________________________ 36 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

____________________________________________________________________ 44 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

fig.31 Harta solurilor Dobrogei

____________________________________________________________________ 47 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu

____________________________________________________________________ 48 SC ECO GREEN CONSULTING SRL Raport de Mediu