Curs de Drept Comercial

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Vladislav RUSU FOCA
Ghenadie
CURS DE DREPT COMERCIAL

Curs universitar
Rusu Vladislav, Foca Ghenadie
Chiinu
!""#
-2 -
(nale a C?%'ii
CURS DE DREPT COMERCIAL dislav Rusu, Ghenadie Foc?a; Acad. de Studii Econ. din oldova. ! Ch. " #ep. Ed.-$oli
C56 /0,., 3&,..-4 R +'
7ucrarea a 8ost e2aminat9 :i recomandat9 pentru editare la :edin;a Comisiei me odice a !acul "#ii Economie general i Drept 3proces-ver<al nr.0 din 1'.&2.&'4 Re8eren;i" conf. univ. dr. hab. E. Cojocari conf. univ. dr. A. Armeanic
Autori" Vladislav usu !henadie "oca
= #epartamentul Editorial-$oli%ra8ic al ASE (S)* +,--++,.-,.-/'0-,
-/ -
P%e*a+
7ucrarea de 8a;9 ! >ntocmit9 con8orm pro%ramei analitice la disciplina D%e,- $(&e%$ial ! cuprinde anali?a materiei dreptului comercial care, odat9 cu trecerea la economia de pia;9 :i pe m9sura de?volt9rii sectorului privat, devine din ce >n ce mai important9. $rin colectarea :i sistemati?area actelor normative privitoare la activitatea de >ntreprin?9tor, cursul se adresea?9, >n primul r>nd, studen;ilor Facult9;ii de #rept, >n vederea pre%9tirii :i apro8und9rii unor cuno:tin;e de specialitate, :i apoi @uri:tilor :i, >n %eneral, practicienilor care vor %9si >n acest curs o materie util9 pe care o vor putea completa apoi cu ceea ce, de@a, cunosc sau cu ceea ce vor %9si >n mono%ra8iile care apro8undea?9 o tem9 speci8ic9 sau alta. An 8ine, pre?entarea este destul de simpl9 pentru a putea interesa :i pe nespeciali:tii care vor s9 >n;elea%9 universul ordinii 8ascinante ce caracteri?ea?9 activitatea de >ntreprin?9tor. )a?a documentar9 a lucr9rii este vast9, cuprin?>nd materiale de re8erin;9 din literatura de specialitate autohton9 :i str9in9, men;iunile din te2t :i <i<lio%ra8ia 8iind o invita;ie pentru cititor de a apro8unda studiul acestui domeniu prin raportare direct9 la aceste surse. Consider9m c9 lucrarea este departe de a 8i irepro:a<il9. Ar 8i 8ost necesar ca pu<licarea s9 8ie precedat9 de un mai >ndelun%at proces de cercetare :i de re8lec;ie. Ar 8i 8ost de dorit s9 sinteti?e?e :i mai mult9 doctrin9 :i s9 a:e?e la temelia sa mai multe re8eriri la @urispruden;9. Suntem, totu:i, de p9rerea c9, >n po8ida lipsurilor sale, lucrarea este un model alternativ de a<ordare. Sper9m ca, >n viitor, s9 aducem toate complet9rile, preci?9rile :i actuali?9rile necesare. Cu aceste su<linieri :i >n lumina lor, sper9m ca -0 -
lectura lucr9rii s9 transmit9 un mesa@ desci8ra<il, util :i corect >n;eles. Au o$ii
-. -
SUMAR
Te&a ./ C(n$e,-e) de*ini+ii) , -endin+e........................................... 1. *o;iunea :i o<iectul dreptului , comercial...................... 2. (?voarele dreptului 1. comercial.......................................... /. $rincipiile dreptului 22 comercial....................................... Te&a !/ A$-ivi-a-ea de 0n-%e,%in1-(%/ Re2le&en-a%ea a$-ivi-+ii de 2' 0n-%e,%in1-(%............................................................ 1. *o;iunea 2' activit9;ii de >ntreprin?9tor...... ...................... 2. Rolul statului >n // activitatea de >ntreprin?9tor...... ......... /. B<li%a;iile /0 >ntreprin?9torilor. ........................... ............... Te&a 3/ Su4ie$+ii d%e,-ului .. $(&e%$ial.......................................... 1. *o;iuni %enerale ale su<iec;ilor de drept .. comercial.... 2. $ersoana 8i?ic9 ca su<iect de drept .' comercial............... /. $ersoana @uridic9 ca su<iect al dreptului '' comercial..... Te&a 5/ S($ie-+ile '+ $(&e%$iale....................................................... 1. Scurt9 privire asupra cau?elor care au determinat crearea societ9;ilor comerciale :i -' -
evolu;ia istoric9 a '+ acestora........................................................... .................... ,/ 2. *o;iunea :i natura @uridic9 a societ9;ilor comerciale....... /. Formele :i clasi8icarea societ9;ilor ,. comerciale.............. 0. Func;iile societ9;ilor ,comerciale..................................... Te&a 6/ C(ns-i-ui%ea i *un$+i(na%ea s($ie-+il(% -1 $(&e%$iale...... 1. Fondatorii societ9;ii -1 comerciale...................................... 2. Actul de constituire a societ9;ii -. comerciale .................. 3. Anre%istrarea societ9;ilor +' comerciale.............................. 0. #repturile :i o<li%a;iile 1& asocia;ilor.................................. & .. Br%anele societ9;ii comerciale........................................ 1& 0
Te&a #/ Re2i&ul 7u%idi$ i $(&,(nen+a ,a-%i&(niului s($ie-+il(% 11 $(&e%$iale.................................................................. 1 ... 1. *o;iunea de 11 patrimoniu................................................... 1 2. Componen;a patrimoniului............................................ /. )unurile incorporale ale societ9;ilor comerciale.......... 0. Capitalul social. Func;iile capitalului -, 11 / 11 , 12
social..................
Te&a 8/ Re(%2ani1a%ea i li$hida%ea ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv 1/ ..................................................................................... & . 1. *o;iuni %enerale privind reor%ani?area persoanelor @uridice cu scop 1/ lucrativ................................................... & 2. Reor%ani?area prin 8u?iune a persoanelor @uridice cu scop 1/ lucrativ................................................... 1 .................... /. Reor%ani?area persoanelor @uridice cu scop lucrativ prin 1/ de?mem<rare ....................................... , ..................... 0. Reor%ani?area persoanelor @uridice cu scop lucrativ prin 10 trans8ormare.......................................... & .................... 5. #i?olvarea :i lichidarea persoanelor 10 @uridice cu scop lucrativ................................................... 1 ............................. Te&a 9/ S($ie-+ile de ,e%s(ane: s($ie-a-ea 0n nu&e $(le$-iv i s($ie-a-ea 0n 1. $(&andi-................................................................ 0 1. Caracteristica :i tr9s9turile societ9;ilor >n nume 1. colectiv............................................................. 0 ................... 2. Caracteristica :i tr9s9turile societ9;ilor >n 1' comandit9....... . Te&a ;/ S($ie-a-ea $u %s,unde%e -1,
li&i-a-.................................. 1. *o;iunea societ9;ii cu r9spundere limitat9.................... 2. Constituirea societ9;ii cu r9spundere limitat9.............. /. Func;ionarea societ9;ii cu r9spundere limitat9............. Te&a ."/ S($ie-a-ea ,e a$+iuni....................................................... 1. #e8ini;ia :i tipurile societ9;ilor pe ac;iuni..................... 2. Constituirea societ9;ii pe ac;iuni....................................
0 1, 0 1, ' 1, + 1+ 1+ 1+ 0
/. Br%anele de conducere :i control ale societ9;ii pe 1+ ac;iuni.............................................................. ................... 0. Capitalul :i pro8itul societ9;ii pe 21 ac;iuni........................ + .. Valorile mo<iliare ale societ9;ii pe ac;iuni.................... 22 -
Te&a ../ 2/ C((,e%a-ivele............................................................. + ...... 1. *o;iuni %enerale privind 2/ cooperativele......................... + 2. Cooperativa de produc;ie................................................. -+ 20
& /. Cooperativa de >ntreprin?9tor......................................... 20 -
Te&a .!/ <n-%e,%inde%ea de s-a- i 0n-%e,%inde%ea 2' &uni$i,al.... 2 1. Antreprinderea de stat....................................................... 2. Antreprinderea municipal9............................................... 2' 2 2, &
Te&a .3/ 2, Ins(lva4ili-a-ea.......................................................... . ...... 1. *o;iunea 2, insolva<ilit9;ii................................................... . 2. Su<iec;ii 2insolva<ilit9;ii................................................... & . /. (ntentarea procesului de 2+ insolva<ilitate......................... / 0. $rocesul de insolva<ilitate............................................... /& &
Te&a .5/ S-%u$-u%ile i uniunile de ,e%s(ane 7u%idi$e /2 $u s$(, & lu$%a-iv........................................................................ .......... 1. Filiale :i /2 repre?entan;e...................................................
1& -
... 2. 6niuni ale persoanelor @uridice ......................................
& /2 ,
/. 6niuni ale persoanelor @uridice cu scop lucrativ, re%lementate de le%isla;ia Repu<licii // oldova............. ' Te&a .6/ Re2i&ul 7u%idi$ al -i-lu%il(% de $%edi- i %ela+iile de ,l+i 0n d%e,-ul /0 $(&e%$ial................................................................ / 1. Citlurile de credit >n dreptul comercial.......................... /0 /
2. E8ectuarea pl9;ilor de c9tre persoanele @uridice cu scop lucrativ pe teritoriul Repu<licii /0 oldova............. + Te&a .#/ =(nele e$(n(&i$e li4e%e................................................ 1. Conceptul de ?on9 economic9 li<er9............................. /. . /. .
2. Cerminolo%ia :i clasi8icarea ?onelor economice /' li<ere................................................................ 2 ................... /. B<iectivele, avanta@ele :i e8icien;a /, 5E7.......................... & 0. An8iin;area, delimitarea :i >ncetarea activit9;ii ?onelor economice /, li<ere...............................................................
11 -
' .. Facilit9;ile acordate activit9;ii re?iden;ilor >n ?onele economice /li<ere............................................................... 0 Te&a .8/ C(n-%a$-ele $(&e%$iale................................................... 1. Contractul de v>n?arecump9rare................................... 2. Contractul de mandat comercial..................................... /. Contractul de 8ranchisin%................................................. 0. Contractul de 8actorin%..................................................... .. Contractul de leasin%......................................................... /+ /+ 0& . 0& , 0& + 01 1
02 >i4li(2%a*ie................................................................. / ........................
12 -
Te&a ./ CONCEPTE) DEFINI?II) TENDIN?E

1. N(+iunea i (4ie$-ul d%e,-ului $(&e%$ial !/ I1v(a%ele d%e,-ului $(&e%$ial 3/ P%in$i,iile d%e,-ului $(&e%$ial
././ N(+iunea i (4ie$-ul d%e,-ului $(&e%$ial

N(+iunea/ An doctrin9, dreptul comercial este privit 8ie ca ramur9 de drept autonom9, 1 8ie ca o parte a dreptului civil 3>n 8unc;ie de 8aptul dac9 este sau nu recunoscut dualismul dreptului privat >n sistemul respectiv de drept4, purt>nd totodat9 :i di8erite denumiri" drept comercial, dreptul >ntreprinderilor, dreptul a8acerilor, drept economic. An doctrina rus9 se eviden;ia?9 c>teva p9reri, di8erite ca con;inut, re8eritoare la locul :i rolul dreptului comercial >n sistemul de drept. 6nii autori 3D.E. FGH>>, A.A. IJKLM>, A.N. OJPQL>>42 men;ionea?9 c9 dreptul comercial este o ramur9 de drept independent9, av>nd un o<iect de studiu :i metode de re%lementare distincte. 6n alt cerc de autori 3R.O. N>STQU>>J, R.V. WSXJT>XYX, Z.[. EQ\XU4/ sus;in c9 dreptul comercial
1 NSQ]Y^_J, R.`. N^PPMSaMbH^M KSJ_^" caM\UXH. ! O^bH_J, 2&&&. ! $. ' 2 IJKLM_ d.d. e^fghbL_MUU^M KSJ_^ ! KSJ_^ KSMiKSXUXPJLMYjbH^h iMgLMYjU^bLX // k^bQiJSbL_^ X KSJ_^. ! 1++/. ! l1. ! $. /'-/+; FGH^_ D.k. [SMiKSXUXPJLMYjbH^M KSJ_^" KS^\YMPG m^SPXS^_JUXg X SJf_XLXg // dMbLU. O^bH. cU-LJ. nMS. 11. [SJ_^. ! 1++/. ! l'. ! n. 0& / N^PPMSaMbH^M KSJ_^. `JbLj 1. [î SMiJHoXMh d.p.
1/ -
este o ramur9 comple29 de drept, inclu?>nd >n sine o totalitate de norme @uridice :i institu;ii ce re%lementea?9 activitatea de >ntreprin?9tor. Este deose<it9 p9rerea autorului 8rance? qean)ernard )laise, care de8ine:te distinct dreptul a8acerilor :i dreptul comercial :i men;ionea?9 c9 rdreptul a8acerilor >n%lo<9 3cuprinde4 >n sine :i prelun%e:te 3continu94 dreptul comercial, aceste dou9 ramuri complet>ndu-se reciproc, >ns9 89r9 a se contopi 3con8unda4s.0 Evolu;ia 8ireasc9 a comer;ului a impus, treptat, necesitatea ela<or9rii unor re%lement9ri ale modului de des89:urare a acestuia, 8iind adoptate norme speci8ice acestui domeniu de activitate. An acest mod, >n literatura @uridic9 au ap9rut controverse privind recunoa:terea caracterului autonom al dreptului comercial, or acesta tre<uie s9 8ie considerat ca inte%r>ndu-se >n dreptul civil, >n vederea reali?9rii unui drept unitar, adic9 s-a a<ordat pro<lema dualismului dreptului privat. #iscu;iile au c9p9tat o mare amploare >n Europa cu oca?ia lucr9rilor de ela<orare a primelor coduri comerciale :i s-au e2tins :i >n alte ;9ri, ecourile sale repercut>ndu-se p>n9 >n ?ilele noastre. Fiecare dintre cele dou9 te?e este sus;inut9 motivat cu ar%umente. #. $e%a unit&ii dreptului privat $otrivit opiniilor care sus;in te?a unit9;ii dreptului privat, dreptul comercial nu ar avea caracter autonom, ci ar 8i inte%rat >n dreptul civil, e2ist>nd un drept privat unitar. Con#inu ul uno$ asemenea o%inii se s%$i&in" %e di!e$i e a$'umen e ca$e sus#in avan a&ele %e ca$e le
[^KJUi^KQY^ X d.p. tH^_YM_^h. ! O^bH_J" uSXbLj, 2&&0. ! $. /'-/+ 0 qean-)ernard, )laise. #roit des a88aires. Commerfants. Concurrence. #istri<ution.- $aris" 7.G.#.q, 2&&2.- $.11
10 -
con!e$" uni a ea d$e% ului %$iva (n sensul c") a4 e2isten;a unei re%lement9ri unitare a dreptului privat asi%ur9 o mai <un9 protec;ie a necomercian;ilor, deoarece nu li s-ar mai aplica le%ea comercial9, ca >n ca?ul autonomiei dreptului comercial, c>nd aceasta este aplicat9 :i necomercian;ilor pentru actele @uridice >ncheiate cu comercian;ii; <4 e2isten;a unei re%lement9ri unitare a dreptului privat ar elimina di8icult9;ile de interpretare privind cali8icarea naturii @uridice civile sau comerciale a unor acte @uridice, precum :i di8icult9;ile de determinare a competen;ei materiale a instan;elor @udec9tore:ti >n ca? de liti%iu; c4 e2isten;a unei re%lement9ri unitare a dreptului privat ar elimina riscul de a se aplica le%ea comercial9, cu consecin;a ri%orilor ei ca urmare a cali8ic9rii %re:ite comerciale a unor opera;iuni e8ectuate de necomercian;i, datorit9 insu8icien;ei criteriilor de determinare a comercialit9;ii actelor @uridice :i caracterului enun;iativ al listei 8aptelor de comer; prev9?ute de Codul comercial >n ;9rile care au acest cod; d4 e2isten;a unei re%lement9ri unitare a dreptului privat ar 8i determinat9 :i de ine2isten;a unor principii %enerale proprii ale dreptului comercial, acesta utili?>nd acelea:i no;iuni, 1. -
institu;ii, cate%orii ca dreptul civil; e4 e2isten;a unei re%lement9ri unitare a dreptului privat ar 8i @usti8icat9 :i de 8aptul c9 e2ist9 sisteme de drept care consacr9 aceast9 unitate, nee2ist>nd dualitatea drept civil ! drept comercial 3e2emplu" (talia, Elve;ia4; 84 e2isten;a unei re%lement9ri unitare a dreptului privat ar pro8ita :i necomercian;ilor, prin aplicarea :i 8a;9 de ei a unor re%uli ale dreptului comercial care s-au dovedit mai <ine adaptate. An considerarea celor e2primate, se opinea?9 c9 >n locul unui Cod comercial, care nu are coeren;9, este pre8era<il un Cod %eneral de drept privat, care s9 cuprind9 :i norme privind comercian;ii.
'. $e%a autonomiei dreptului comercial Bpiniile privind te?a autonomiei dreptului comercial sus;in c9 acesta este o su<divi?iune a dreptului privat, o ramur9 autonom9. Con;inutul unor asemenea opinii are la <a?9 di!e$i e a$'umen e ca$e sus#in avan a&ele %e ca$e le con!e$" au onomia d$e% ului come$cial" a4 prin aplicarea le%ii comerciale unui raport @uridic, la care particip9 un comerciant :i un necomerciant, nu se e2tinde aplicarea acesteia asupra statutului @uridic al necomerciantului, aceast9 aplicare 8iind impus9 de necesitatea re%lement9rii unitare a unui asemenea raport @uridic, ne8iind 1' -
posi<il ca acesta s9 8ie supus, >n acela:i timp, la dou9 re%lement9ri di8erite, adic9 civil9 :i comercial9, >n raport de calitatea p9r;ilor; <4 e2isten;a unor di8icult9;i de interpretare a actelor @uridice :i de cali8icare a competen;ei determinate de divi?iunea dreptului privat se re%9se:te :i >n alte ramuri ale dreptului 3de e2emplu, #reptul muncii, #reptul maritim4; c4 dreptul comercial are principii %enerale :i institu;ii proprii dup9 cum sunt" 14 principiile" al asi%ur9rii cadrului @uridic privind e2isten;a :i 8unc;ionarea economiei de pia;9; procesul asi%ur9rii cadrului @uridic privind li<ertatea comer;ului; principiul asi%ur9rii cadrului @uridic privind protec;ia concuren;ei, principiul li<ert9;ii activit9;ii de >ntreprin?9tor etc.; 24 institu;ii" activitatea de >ntreprin?9tor; societ9;ile comerciale; insolva<ilitatea; cooperativele etc.; e) ine2isten;a dualit9;ii drept civil ! drept comercial, >n alte sisteme de drept, nu >nseamn9 :i ine2isten;a unui drept comercial, deoarece dispo?i;iile care se aplic9 e2clusiv comercian;ilor sunt cuprinse >n re%lement9rile cu caracter unitar ale 1, -
dreptului privat; f) normele dreptului comercial pot 8i aplicate :i dreptului civil >n m9sura >n care acestea se dovedesc a 8i >n 8olosul necomercian;ilor. E2isten;a autonomiei dreptului comercial :i recunoa:terea acesteia este impus9 de imperativele speci8ice ale activit9;ii comerciale, cum sunt celeritatea tran?ac;iilor, protec;ia creditului, %aran;ia e2ecut9rii o<li%a;iilor comerciale. Ar%umentele invocate, deopotriv9 de puternice, e2plic9, de alt8el, persisten;a >n timp a acestei pro<leme controversate.. Solu;ia este di8erit9 chiar >n ;9rile din 8amilia sistemului de drept romano-%ermanic, nemaivor<ind de 8amilia sistemului de drept an%losa2on >n care, con8orm dreptului en%le?, *common la+, cuprinde materia dreptului civil :i comercial, 89r9 distin%ere >ntre o<li%a;iile civile :i comerciale, iar >n S.6.A. adoptarea Codului Comercial 6ni8orm e2prim9 ideea dualismului dreptului privat.' Ast8el, >n unele ;9ri din 8amilia sistemului de drept romano-%ermanic, rela;iile sociale din domeniul activit9;ii de >ntreprin?9tor sunt re%lementate de c9tre ramuri de drept speci8ice 3Fran;a, Germania, $ortu%alia, Rom>nia, Spania4, desemnate prin termeni di8eri;i 3dreptul comercial, dreptul ne%o;ului, dreptul a8acerilor4, iar >n altele 3(talia, Blanda4, dup9 ce au trecut de la concep;ia dualist9 la o re%lementare unitar9 a dreptului privat cuprins9 >n Codul civil, dreptul comercial este acceptat ca su<ramur9 a dreptului civil 3>n 1+02 (talia a renun;at la codul comercial4.
5 Stanciu #. Crpenaru S.#. #rept comercial romvn. ! )ucureti" A77 )ECw, 2&&1. ! $.,-1&; $tulea V., Curuianu C. Curs de drept comercial romvn. ! )ucureti" A77 )ECw, 2&&&. ! $..-6 Vonica R.$. #rept comercial" $artea %eneral . ! )ucureti; 7umina 7e2, 2&&&. ! $. '&-''
1-
Emeritul @urist rom>n ircea #@uvara,, vor<ind despre rdivi?iunile %enerale ale dreptuluis, men;ionea?9" r#reptul privat intern are :i el mai multe ramuri. An %eneral se ocup9, dup9 tradi;ionala concep;ie >n aceast9 privin;9, de dou9 lucruri" de or%ani?area 8amiliei, pe de o parte, :i de interesele patrimoniale, de interesele trans8orma<ile >n <ani, pe de alt9 parte. Cu alte cuvinte, are mai ales de o<iect interesele noastre materiale, <9ne:ti. #reptul privat este :i el de mai multe 8eluri. ai >nt>i dreptul privat este constituit de dreptul civil. #reptul civil este dreptul comun >n aceast9 privin;9. Aceasta >nseamn9 c9 ori de c>te ori o alt9 le%e nu dero%9, se aplic9 principiile dreptului civil :i de aceea >n dreptul civil a8l9m toate principiile 8undamentale ale dreptului privat. Antruc>t, >ns9, dreptul privat se aplic9 unor >mpre@ur9ri speciale, poate 8i oca?ia unui drept special. #e pild9, >n materie comercial9 s-a sim;it nevoia unei re%lement9ri speciale, care s9 dero%e de la principiile %enerale de drept civil; acestea din urm9 r9m>n a se aplica >n materie comercial9 numai atunci c>nd le%ea comercial9 nu dispune alt8el. An chipul acesta s-a constituit un drept comercial, aplica<il >n comer;s. $9rerea speciali:tilor re8eritoare la pro<lema >n cau?9 se divi?ea?9, unii men;ion>nd c9 >n ;9rile care nu au coduri comerciale nu se poate vornd o anali?9 a ar%umentelor invocate >n spri@inul 8iec9rei din cele dou9 te?e, au a@uns la conclu?ia c9 rine2isten;a >n unele ;9ri a unui cod comercial nu >nseamn9 :i ine2isten;a unui drept comercial ca ramur9 distinct9 a dreptului civils.+
7 #@uvara, . Ceoria %eneral a dreptului. (?voare i drept po?itiv. ! )ucureti" A77 )ECw, 1+++. ! $.-& - nQxJU^_ Z.D. nXbLMPJ aJbLU^]^ KSJ_J // dMbLU. O^bH. cU-LJ. nMS. 11. [SJ_^. ! 1++0. ! l0. ! n. /&-/1 9 $tulea V., Curuianu C, op.cit. ! $.'
1+ -
An Repu<lica oldova nu e2ist9 cod comercial :i, respectiv, putem vorn ca?ul An%liei, Elve;iei, Rusiei, pentru c9 Codul civil al Repu<licii oldova con;ine prevederi %enerale re8eritoare la persoanele @uridice cu scop lucrativ 3societ9;ile comerciale, societ9;ile cooperatiste4, iar totalitatea rela;iilor sociale ce apar >n cadrul activit9;ii de >ntreprin?9tor sunt re%lementate de le%i speciale. $rin urmare, d%e,-ul $(&e%$ial $(ns-i-uie -(-ali-a-ea n(%&el(% 7u%idi$e $e %e2le&en-ea1 %ela+iile s($iale ,a-%i&(niale i ,e%s(nal@ ne,a-%i&(niale din s*e%a a$-ivi-+ii de 0n-%e,%in1-(%) %ela+ii $a%e a,a% 0n-%e ,e%s(ane *i1i$e i ,e%s(ane 7u%idi$e $a%e au $ali-a-ea de 0n-%e,%in1-(% A$(&e%$ian-B/ O4ie$-ul de %e2le&en-a%e/ $ro<lema determin9rii caracterului comercial al unui raport @uridic sau, mai e2act, al unei >ntre%i %rupe de raporturi @uridice este, >n 8ond, pro<lema determin9rii domeniului dreptului comercial. Fiind un drept e2cep;ional,1& dreptul comercial ar tre<ui s9 ai<9 un domeniu strict delimitat. #ar atare delimitare a 8ost creat9 numai prin u?an;e :i, din ne8ericire, nu a 8ost niciodat9 clar :i precis conturat9. E2ist9 o puternic9 :i @usti8icat9 >ndoial9 c9 o asemenea conturare ar putea 8i reali?at9. 7e%isla;iile na;ionale 8olosesc >n scopul men;ionat dou9 elemente de distinc;ie, :i anume" su<iec;ii de drept implica;i :i actele sau 8aptele @uridice concret s9v>r:ite 3activitatea de >ntreprin?9tor4. #ac9 se ia >n considerare primul element 3adic9 su<iec;ii de drept implica;i4, dreptul comercial va primi aplicare numai cu privire la persoanele care au cali a ea de -o.e$cian /(n $e%$in0" o$12 Concep;ia 8ondat9 pe acest criteriu de distinc;ie este numit9 su3iec iv"2 #ac9, dimpotriv9, se
1&Ripert G, Ro<lot R. Craith de droit commercial. ! $aris" 7.G.#.q., 1++1. ! $. /
2& -
ia >n considerare cel de-al doilea element 3adic9 actele sau 8aptele @uridice4 normele de drept comercial primesc voca;ie de aplicare numai cu privire la actele 4ecesa$e vie#ii co.e$ciale2 Concep;ia care promovea?9 acest criteriu de distinc;ie a 8ost numit9 o3iec iv"2 Ast8el, opo?i;ia dintre cele dou9 concep;ii apare ca net9 :i r9m>ne doar s9 opt9m pentru una dintre ele. Este numai o aparen;9, deoarece delimitarea operat9 pe <a?a 8iec9ruia dintre cele dou9 criterii men;ionate nu este su8icient de <ine individuali?at9. B atare individuali?are este posi<il de reali?at numai cu condi;ia s9 e2iste o no;iune precis9 a comerciantului, >n ca?ul concep;iei su<iective, respectiv sa e2iste o no;iune precis9 a actului sau 8aptului de comer;, >n ca?ul concep;iei o<iective. Br, o atare condi;ie lipse:te, le%isla;iile na;ionale din di8erite ;9ri nede8inind cele dou9 no;iuni evocate. An %eneral, potrivit re%lement9rilor dreptului po?itiv, indi8erent de concep;ia consacrat9 >n acele re%lement9ri, comerciantul se recunoa:te dup9 natura actelor pe care le 8ace, iar natura actelor respective este dependent9 de calitatea celui care le s9v>r:e:te. Suntem, ast8el, prin:i >ntr-un cerc vicios, ce poate 8i rupt numai printr-o anali?9 mai pro8und9 a >ntre%ii pro<lematici. A/ C(n$e,+ia su4ie$-iv. #in punct de vedere istoric aceast9 concep;ie s-a conturat odat9 cu re%ulile de des89:urare a comer;ului, statornicite prin practici urmate :i repetate vreme >ndelun%at9 >n corpora;iile de ne%ustori din Evul mediu. A devenit ast8el tradi;ional9. Ea se 8undea?9 pe premisa desprins9 din realit9;ile acelor timpuri c9 dreptul comercial este un drept pro8esional, un drept al comercian;ilor 3un ius .e$ca o$i5.12 Aceast9 premis9 este recon8irmat9 :i de realit9;ile contemporane, c9ci oamenii ce se >ndeletnicesc cu comer;ul sunt ;inu;i de o<li%a;ii speciale, sunt e2pu:i ri%orilor 8alimentului :i sunt 21 -
supu:i unei @urisdic;ii speciale. $otrivit concep;iei su<iective, calitatea de comerciant 3>ntreprin?9tor4 a celui ce s9v>r:e:te un anumit act sau 8apt @uridic determin9 prin ea >ns9:i caracterul comercial al acelui act sau 8apt. a@oritatea actelor sau 8aptelor @uridice s9v>r:ite de comercian;i sunt e2act acelea:i ca cele produse cotidian >n via;a civil9 de persoane care n-au calitate de comerciant. Faptul c9 cele dint>i au natura de acte sau 8apte de comer; se datorea?9 e2clusiv calit9;ii de comerciant a autorului lor. 7e%isla;iile ce cali8ic9 drept comerciale actele :i 8aptele pe <a?a calit9;ii de comerciant a celui care le s9v>r:e:te sau a celui implicat >n e8ectuarea lor instituie o pre?um;ie de comercialitate. $otrivit acestei pre?um;ii, sunt acte comerciale toate actele pe care le s9v>r:e:te un comerciant >n e2erci;iul comer;ului s9u. Aceast9 pre?um;ie le%al9 este iu$is an u. :i se 8undea?9 pe ideea, con8orm c9reia comercialitatea 3caracterul comercial4 co<oar9 de la persoan9 spre act :i penetrea?9 >n su<stan;a lui. >/ C(n$e,+ia (4ie$-iv prevede c9 o<iectul dreptului comercial >l constituie actele :i 8aptele de comer;, indi8erent de 8aptul cine le s9v>r:e:te. $otrivit acestui criteriu, se consider9 activitate de >ntreprin?9tor opera;iile necesare vie;ii comerciale, actele :i 8aptele comerciale prin ele >nsele, 89c>ndu-se a<strac;ie de calitatea aceluia care le s9v>r:e:te. An virtutea acestei premise, comercialitatea urc9 de la actul comercial prin natura lui la persoana care-l s9v>r:e:te, parcur%>nd un traseu invers dec>t cel preconi?at >n cadrul concep;iei su<iective. A:adar, >n cadrul concep;iei o<iective se iau >n considerare opera;iunile @uridice >n sine, apreciindu-se c9 acestea primesc inciden;a re%ulilor speciale >n virtutea 8aptului c9 sunt acte de comer;. An Repu<lica oldova, o<iectul dreptului 22 -
comercial se determin9 dup9 sistemul su<iectiv. $ornind de la dispo?i;iile le%ale, activitatea de >ntreprin?9tor poate 8i des89:urat9 numai de su<iecte >nre%istrate >n modul sta<ilit de le%e. Sunt su<iecte ale activit9;ii de >ntreprin?9tor numai persoanele 8i?ice :i persoanele @uridice care au calitatea de >ntreprin?9tor.11
./!/ I1v(a%ele d%e,-ului $(&e%$ial

(?voarele dreptului po?itiv sunt de dou9 tipuri" 8ormale :i materiale. Aceast9 distinc;ie este esen;ial9.12 (%voarele de drept )n sens material desemnea?9 8aptul social sau 8actorii de con8i%urare a dreptului. An con;inutul acestor i?voare sunt incluse elemente care apar;in unor s8ere di8erite ale vie;ii sociale" 8actorii de con8i%urare a dreptului 3cadrul natural, cadrul social-politic :i 8actorul uman4; dreptul natural :i ra;iunea uman9; con:tiin;a @uridic9; starea economic9 :i, i?voarele culturale, ideolo%ice etc.1/ $entru a >n;ele%e semni8ica;ia i?voarelor 8ormale, tre<uie s9 ne %>ndim c9 ele repre?int9 in@oc;iuni la adresa interpretului, spre a-i determina, printr-o re%ul9 de drept ce i se aduce ast8el la cuno:tin;9, @udecata lui >n 8iecare ca? individual.10 (%voarele formale desemnea?9 8ormele
11 Roca *. )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" Cipo%ra8ia central, 2&&0. ! $.1, 12 #@uvara ., op. cit. ! $. /&' 13 Avornic G., Aram E., *e%ru )., Costa R. Ceoria %eneral a dreptului. ! Chiinu" Cartier @uridic, 2&&0. ! $. 2,2 14 #@uvara ., op. cit. ! $. /&,
2/ -
speci8ice de e2primare a normelor @uridice, adic9 actele @uridice >n care sunt concentrate aceste norme. Anume acestea se au >n vedere c>nd se vor<e:te de i?voarele dreptului. #rept i?voare ale dreptului comercial merit9 men;ionate mai presus de toate actele normative 3i?voare scrise4, care re8lect9 speci8icul re%lement9rii rela;iilor ce apar >ntre su<iec;ii dreptului comercial sau cu participarea acestora >n le%9tur9 cu des89:urarea de c9tre ei a activit9;ii de >ntreprin?9tor. Aceste norme pot 8i re%9site >n di8erite acte normative" >n coduri comerciale :i un :ir de alte acte speciale ce re%lementea?9 activitatea de >ntreprin?9tor, 8apt ce poate 8i constatat >n statele cu sisteme de drept ce recunosc dualismul dreptului privat sau >n Codul civil :i >ntr-un :ir de acte normative speciale, ceea ce corespunde tendin;ei de?volt9rii le%isla;iei comerciale. Ale%erea uneia din aceste dou9 op;iuni de sistemati?are a le%isla;iei comerciale este la discre;ia le%islatorului, ce 8ormea?9 acel sistem de drept, >n 8unc;ie de starea economic9 :i politic9 din ;ar9 :i de o<iceiurile ei, ce tind a asi%ura re%lementarea e8ectiv9 a rela;iilor sociale din acest domeniu. 7e%isla;ia comercial9 a Repu<licii oldova, la momentul de 8a;9, se de?volt9 dup9 cea de-a doua variant9 e2pus9 mai sus, adic9 normele @uridice ce re%lementea?9 rela;iile de >ntreprin?9tor se con;in >n Codul civil :i >ntr-un :ir de alte acte normative speciale. Constitu&ia epublicii *oldova din 2+.&,.1++0 este le%ea suprem9 a societ9;ii :i a statului, motiv pentru care ea st9 la <a?a actelor normative ce re%lementea?9 rela;iile economiei na;ionale. Ast8el, Constitu;ia R. ., >n art. +, sta<ile:te c9 8actorii de <a?9 ai economiei oldovei sunt pia;a, li<era ini;iativ9 :i concuren;a loial9. Statul tre<uie s9 asi%ure re%lementarea @uridic9 a activit9;ii economice" li<ertatea 20 -
comer;ului :i a activit9;ii de >ntreprin?9tor, protec;ia concuren;ei loiale, crearea unui cadru 8avora<il valori8ic9rii tuturor 8actorilor de produc;ie, inviola<ilitatea investi;iilor persoanelor 8i?ice :i @uridice, inclusiv str9ine 3art. 12', Constitu;ia R 4. +egile. #reptului comercial >n Repu<lica oldova >i este caracteristic 8aptul ine2isten;ei unei le%i speciale, a unui cod comercial ce ar re%lementa rela;iile din acest domeniu. *ormele @uridice ce re%lementea?9 activitatea de >ntreprin?9tor sunt r9sp>ndite >n >ntrea%9 le%isla;ie, purt>nd denumirea de le%isla;ie economic9. Din $e aces ea men#ion"m) 1. 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi, nr. -0.-y(( din &/.&1.1++2 // .B., nr. 2/// din 2-.&2.1++0 2. 7e%ea cu privire la principiile de <a?9 de re%lementare a activit9;ii de >ntreprin?9tor, nr. 2/.-yV( din 2&.&,.2&&' // .B., nr. 12'-1/&/'2, din 11.&-.2&&' /. 7e%ea privind <ursele de m9r8uri, nr. 111,-y((( din 2'.&2.1++, // .B., nr. ,&/0'0 din 2..&,.1++0. 7e%ea cam<iei, nr. 1.2,-y(( din 22.&'.1++/ // .B., nr. 1&/2-. din /&.1&.1++/ .. 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni, nr. 11/0-y((( din &2.&0.1++, // .B., nr. /--/+///2 din 12.&'.1++, '. 7e%ea cu privire la ?onele economice li<ere, nr. 00&-yV din 2,.&,.2&&1 // .B., nr. 1&--1&+/-/0 din &'.&+.2&&1 ,. 7e%ea cu privire la protec;ia concuren;ei, nr. 11&/-y(V din /&.&'.2&&& // .B., nr. 1''1'-/12&. din /1.12.2&&& -. 7e%ea privind investi;iile >n activitatea de >ntreprin?9tor, nr. -1-yV din 1-.&/.2&&0 // .B., nr. '0-'' din 2/.&0.2&&0 +. 7e%ea privind sus;inerea sectorului 2. -
>ntreprinderilor mici :i mi@locii nr. 2&'-yV( din &,.&,.2&&'// .B., 12'-1/& din 11.&-.2&&' 1&.7e%ea cu privire la >nre%istrarea de stat a >ntreprinderilor :i or%ani?a;iilor, nr. 12'.-y(V din &..1&.2&&&// .B., nr. /1-/0-1&+ din 22.&/.2&&1 11.7e%ea cu privire la >ntreprinderea de stat, nr. 10'-y((( din 1'.&'.1++0 // .B., nr. 2/+ din 2..&-.1++0 12.7e%ea cu privire la 8ondurile de investi;ii, nr. 12&0-y((( din &..&'.1++, // .B., nr. 0.//+, din 1&.&,.1++, 1/.7e%ea privind %ospod9riile ;9r9ne:ti 3de 8ermier4, nr. 1/./-y(V din &/.11.2&&& // .B., nr. 10-1./.2 din &-.&2.2&&1 10.7e%ea cu privire la %rupele 8inanciar-industriale, nr. 101--y(V din 10.12.2&&& // .B., nr. 2,2-/+& din &'.&/.2&&1 1..7e%ea insolva<ilit9;ii, nr. '/2-yV din 10.11.2&&1 // .B., nr. 1/+-10&/1&-2 din 1..11.2&&1 1'.7e%ea cu privire la licen;ierea unor %enuri de activitate, nr. 0.1-yV din /&.&,.2&&1 // .B., nr.1&--1&+/-/' din &'.&+.2&&1 1,.7e%ea cu privire la leasin%, nr. .+-yV( din 2-.&0.2&&. // .B., nr. +2-+0/02+ din &-.&,.2&&. 1-.7e%ea privind m9rcile :i denumirea de ori%ine a produselor, nr. .---y((( din 22.&+.1++. // "B., nr. --+/,,' din &-.&2.1++' etc. Codul civil al .*., nr. 11&,/2&&2 este actul normativ care uni8ic9 normele %enerale :i speciale ale dreptului privat, ce re%lementea?9 activitatea de >ntreprin?9tor. Codul civil ocup9 locul central >n cadrul i?voarelor dreptului comercial, 8iind acel act normativ care asi%ur9 >ntreprin?9torului cele mai sta<ile condi;ii de activitate, >n @urul c9ruia sunt %rupate le%ile speciale :i actele normative su<ordonate le%ii care 2' -
re%lementea?9 activitatea de >ntreprin?9tor. Art. 2 al Codului civil sta<ile:te c9 su<iecte ale raporturilor @uridice civile sunt persoanele 8i?ice :i persoanele @uridice care practic9, precum :i cele care nu practic9 activitatea de >ntreprin?9tor. Codul civil, ca i?vor al dreptului comercial, cuprinde >n sine o totalitate de norme @uridice ce re%lementea?9 statutul >ntreprin?9torilor, rela;iile dintre ace:tia sau cu participarea lor. $ot 8i men;ionate urm9toarele articole ale Codului civil" activitatea de >ntreprin?9tor a persoanei 8i?ice 3art. 2', Cod civil al R 4; societ9;ile comerciale 3art. 1&'-1,&, Cod civil al R 4; cooperativele 3art. 1,1-1,- Cod civil al R 4; >ntreprinderile de stat :i >ntreprinderile municipale 3art. 1,+, Cod civil4; repre?entarea comercial9 3art. 2.- Cod civil al R 4; clau?ele contractuale standard 3art. ,12,2&4; v>n?area-cump9rarea >ntreprinderii ca un comple2 patrimonial 3art. -1,--224; leasin%-ul 3art. +2/-+/&4; 8ranchisin%-ul 3art. 11,1-11,-4; intermedierea comercial9 3art. 11+&-11+-4; a%entul comercial :i comisionarul pro8esionist 3art. 11++-12214. Efectele tratatelor )n ordinea intern. $>n9 acum s-a vor<it de actele normative ca i?voare principale ale dreptului comercial, >ns9 re%lementarea activit9;ii de >ntreprin?9tor se 8ace nu numai de actele normative 3le%isla;ia intern94, dar :i de normele dreptului interna;ional :i de u?an;ele comerciale. Cratatele prev9d o<li%a;ii pentru state. Cu toate acestea, ma@oritatea tratatelor sunt destinate s9 produc9 e8ecte pentru persoanele 8i?ice :i @uridice ale acestor state. $entru a produce asemenea e8ecte, s-a pus pro<lema trans8orm9rii tratatelor >n norme de drept intern, aplica<ile persoanelor 8i?ice :i @uridice, mai ales >n ca?ul >n care tratatele nu sunt, potrivit modului >n care sunt redactate, direct aplica<ile >n dreptul intern. An teorie, aceast9 pro<lem9 este tratat9 >n cadrul te?elor moniste :i al celor dualiste privind 2, -
raporturile dintre dreptul intern :i dreptul interna;ional.1. An practic9, >ns9, 8iecare stat re?olv9 pro<lema aplic9rii tratatelor, >n dreptul s9u intern, potrivit dispo?i;iilor sale constitu;ionale. Ast8el, >n unele state tratatele sunt >ncorporate >n dreptul intern >n mod implicit, prin rati8icarea lor, respectiv prin le%ea de rati8icare, ele do<>ndind valoare e%al9 le%ilor interne sau 8iind superioar9 acestora. An alte state, tratatele nu sunt >ncorporate >n dreptul intern prin rati8icare; pentru a 8ace parte din dreptul intern, este necesar9 adoptarea unei le%i care s9 transpun9 clau?ele tratatului >n norme de drept intern. An Repu<lica oldova, am putea men;iona c9 aceste criterii sunt com<inate. Con8orm le%isla;iei R. oldova,1' dispo?i;iile tratatelor interna;ionale care, dup9 modul 8ormul9rii, sunt suscepti<ile de a se aplica >n raporturile de drept 89r9 adoptarea actelor normative speciale, au caracter e2ecutoriu :i sunt direct aplica<ile >n sistemul @uridic :i @udiciar ale Repu<licii oldova. $entru reali?area celorlaltor dispo?i;ii ale tratatelor, se adopt9 acte normative corespun?9toare. An ceea ce prive:te e8ectele tratatelor >ncheiate de oldova, potrivit Constitu;iei, statul moldovean se o<li%9 s9 respecte Carta B*6 :i tratatele la care este parte. An domeniul drepturilor omului, se mer%e mai departe, prev9?>ndu-se c9, >n ca? de neconcordan;9 >ntre pactele :i tratatele privitoare la drepturile 8undamentale ale omului la care Repu<lica oldova :i le%ile ei interne este parte, prioritate au re%lement9rile interna;ionale. Cotodat9, Constitu;ia prevede c9 intrarea >n vi%oare a unui tratat interna;ional con;in>nd
15 An%hel (. . Cratatul internaional i dreptul intern. ! )ucureti" 7umina 7e2,1+++. ! $. 1.-2&; #avid Ru?ih #roit international pu<lic. ! $aris" #B77B5, 2&&2. ! $. 12 16 A se vedea 7e%ea R. . privind tratatele internaionale ale Repu<licii oldova nr..+.-y(V din 20.&+.1+++// onitorul B8icial al R. . nr.20-2' din &2.&/.2&&&, art.2&
2-
dispo?i;ii contrare Constitu;iei va tre<ui precedat9 de o revi?uire a acesteia.1, Bdat9 cu adoptarea Codului civil >n 2&&2, a 8ost recunoscut9 ca i?vor de drept u1an+a $(&e%$ial. Con8orm art. 0 al Codului civil al R. ., u?an;a repre?int9 o norm9 de conduit9 care, de:i necons8in;it9 de le%isla;ie, este %eneral recunoscut9 :i aplicat9 pe parcursul unei perioade >ndelun%ate >ntr-un anumit domeniu al raporturilor civile. 6?an;a se aplic9 numai dac9 nu contravine le%ii, ordinii pu<lice :i <unelor moravuri. 6?an;ele comerciale sunt ni:te practici sau re%uli de conduit9, odat9 convenite :i aplicate o perioad9 de timp de un anumit num9r nede8init de parteneri comerciali, care au 8ost e2pres sau tacit acceptate :i aplicate apoi :i care, >n 8unc;ie de natura lor, pot pre?enta sau nu caracter de i?vor de drept.16?an;ele comerciale pot 8i clasi8icate dup9 aplica<ilitatea lor >n spa;iu :i dup9 s8era pe care o cuprind >n" 'ene$ale 3aplica<ile pentru toate ramurile comerciale4, s%eciale 3aplica<ile numai >ntr-o ramur9 a activit9;ii comerciale, cum ar 8i >n comer;ul cu ca8ea4 :i locale 3aplica<ile numai >n anumite locuri sau porturi maritime4. 6?an;ele %enerale se aplic9 la >ntre%ul ansam<lu de rela;ii comerciale. A:a este, de e2emplu, u?an;a potrivit c9reia atunci c>nd din contractul comercial lipse:te o stipula;ie privind calitatea m9r8ii, aceast9 calitate se determin9 la parametrii calit9;ii locale :i comerciale, >n armonie cu u?an;ele ce de8inesc concuren;a loial9.1+ #up9 criteriul 8or;ei @uridice, u?an;ele pot 8i" no$ma ive 3numite :i le%ale sau de drept4 :i
17 Constituia R. ., art.0, 18 )ieu V., Cpvn (. #rept internaional privat. *ote de curs. ! Chiinu" Garuda-art., 2&&&. ! $. 0& 19 Gri<incea 7. #reptul comerului internaional. ! Chiinu" Reclama S.A, 1+++. ! $. .1
2+ -
conven#ionale 3numite :i interpretative42 6?an;ele normative, pe l>n%9 particularit9;ile @uridice ale u?an;elor, >n %eneral, mai con;in un element de natur9 su<iectiv9 3psiholo%ic94, care constituie o condi;ie speci8ic9 pentru ca ele s9 o<;in9 un caracter de i?vor de drept. 7e%ea asupra v>n?9rii de m9r8uri, nr. 1/0-y((( din &/.&'.+0,2& prevede c9 un contract se interpretea?9 prin identi8icarea inten;iilor 8iec9rei p9r;i :i prin scopul urm9rit >n contract, ;in>ndu-se cont de comportamentul p9r;ilor, de practica comercial9, de u?an;ele :i o<iceiurile din opera;iunile de a8aceri. Ast8el, aplicarea dreptului nostru, ca le%e a unui contract /le6 co4 $ac us1, poate >nsemna, >n aceste condi;ii, considerarea u?an;ei drept un i?vor de drept. Ans9, >n practic9, este %reu de dat un e2emplu de u?an;9 comercial9 care se aplic9 permanent >n Repu<lica oldova. Cel mai 8recvent utili?ate sunt Re%ulile (*CBCER S 1++&, ela<orate de Camera (nterna;ional9 de Comer; din $aris.
./3/ P%in$i,iile d%e,-ului $(&e%$ial

Cuv>ntul principiu vine de la latinescul *%$inci%ium,, care >nseamn9 r>nceputs, zo<>r:ies, av>nd :i sensul de element 8undamental. Vor<ind despre principii, se are >n vedere aspectul normativ, pentru c9 >n ultim9 instan;9 ele sunt norme @uridice de o mare %eneralitate, de care tre<uie s9 se ;in9 seama at>t la ela<orarea dreptului, c>t :i la aplicarea lui. S-ar putea spune c9 cele mai %enerale :i 8undamentale principii ale dreptului coincid cu valorile sociale promovate de drept. Aceasta nu 8ace dec>t s9 consolide?e rolul valorilor, d>ndu-li-se 8or;9 normativ9. $utem spune, deci, c9 principiile dreptului
2& onitorul &-.12.1++0 B8icial al Repu<licii oldova nr. 1,/1,, din
/& -
direc;ionea?9 >ntre%ul sistem de re%lement9ri @uridice.21 6n rol important >n re%lementarea comer;ului, >n de?voltarea :i interpretarea dreptului comercial revine principiilor %enerale ale acestuia. Se 8ace distinc;ia >ntre principiile %enerale ale dreptului, principiile %enerale ale dreptului civil aplica<ile :i >n dreptul comercial :i principiile speciale ale dreptului comercial. (. P$inci%iile 'ene$ale ale d$e% ului sunt acele idei directoare e2trase din dispo?i;ia Constitu;iei sau deduse pe cale de interpretare, cum sunt" principiul le%alit9;ii 3art. 1 :i ,4; principiul e%alit9;ii >n 8a;a le%ii 3art. 1'4, principiul neretroactivit9;ii le%ii 3art. 224, principiul e2ercit9rii dreptului cu <un9 credin;9 3art. ..4. Acestea sunt principiile de drept, deoarece re?ult9 din Constitu;ie :i r9spund unor nevoi care se impun >n via;a @uridic9. Bdat9 sta<ilite, aceste principii pot contri<ui la crearea :i aplicarea viitoare a unei norme @uridice.22 ((. P$inci%iile 'ene$ale ale d$e% ului civil. #e asemenea, sunt aplica<ile >n dreptul comercial :i principiile %enerale ale #reptului civil, dintre care men;ion9m" principiul recunoa:terii mai multor 8orme de proprietate, a e%alit9;ii lor @uridice, principiul inviola<ilit9;ii propriet9;ii 3art. 1, Cod civil al R 4, principiul li<ert9;ii contractuale 3art. 1, Cod civil al R 4. (((. P$inci%iile s%eciale ale d$e% ului come$cial. An dreptul comercial, doctrina recunoa:te ca principii speciale ale acestuia urm9toarele" principiul li<ert9;ii activit9;ii de >ntreprin?9tor, principiul concuren;ei loiale, principiul li<ert9;ii comer;ului, principiul re%lement9rii activit9;ii de
21 Avornic G., Aram E., *e%ru )., Costa R op. cit. ! $. //+-/01 22 Vonica R. $. #rept comercial" $artea %eneral . ! )ucureti" 7umina 7e2, 2&&&. ! $.1./
/1 -
>ntreprin?9tor din partea statului. Aceste principii, 8iind deduc;ii lo%ice trase din interpretarea :tiin;i8ic9 a normelor le%ale, sunt cuprinse >n acestea, neav>nd e2isten;9 :i autoritate proprie. #. ,rincipiul libert&ii activit&ii de )ntreprin%tor/ Acest principiu este cons8in;it >n art. + :i 12' ale Constitu;iei R. ., >ns9 >ntr-o 8orm9 pu;in di8erit9. Ast8el, art. + prevede" rpia;a, li<era ini;iativ9 economic9, concuren;a loial9 sunt 8actorii de <a?9 ai economiei, iar art. 12'" rstatul tre<uie s9 asi%ure li<ertatea comer;ului :i activit9;ii de >ntreprin?9tors. Reie:ind din prevederile art. + :i 12' ale Constitu;iei R. ., >ntreprin?9torii pot des89:ura orice a8acere >n orice s8er9 a activit9;ii de >ntreprin?9tor, >n orice 8orm9 or%ani?atorico-@uridic9 prev9?ut9 de le%e, cu 8olosirea patrimoniului propriu :i cu atra%erea <unurilor :i drepturilor patrimoniale de la alte persoane, pot s9-:i alea%9 independent %enurile de activitate, s9 dispun9 li<er de <ene8iciile o<;inute >n urma activit9;ii lor dup9 achitarea impo?itelor :i altor pl9;i o<li%atorii. Ans9 aceast9 li<ertate este limitat9 >n m9sura >n care este asi%urat9 protec;ia intereselor statului :i societ9;ii. '. ,rincipiul concuren&ei loiale. 7i<era concuren;9 const9 >n dreptul a%entului economic de a 8olosi >n competi;ia pe pia;a li<er9 mi@loacele :i metodele proprii pentru men;inerea :i de?voltarea comer;ului, atra%erea, p9strarea :i cre:terea clientelei >n scopul o<;inerii unui pro8it c>t mai mare. Concuren;a care respect9 normele de conduit9 pe pia;9, impus9 de deontolo%ia pro8esional9 :i este con8orm9 cu practicile constituite >n materia industrial9 sau comercial9, este denumit9 concuren;9 /2 -
licit9 sau onest9.2/ Concuren;a dintre a%en;ii economici tre<uie s9 se des89:oare cu respectarea a dou9 re%uli de <a?9" e2ercitarea cu <un9-credin;9 a activit9;ii economice; respectarea u?an;elor comerciale oneste >n activit9;ile economice; o<li%ativitatea respect9rii, >n competi;ie, a unui minimum de moralitate. $rin dep9:irea acestor limite, concuren;a devine neloial9 :i an%a@ea?9 r9spunderea celui care a s9v>r:it asemenea acte. -. ,rincipiul libert&ii comer&ului. denumit li<ertatea de a revinde pentru a c>:ti%a, este premisa esen;ial9 pentru des89:urarea normal9 a circula;iei <unurilor, a valorilor :i cuno:tin;elor, 8iind consacrat >n art. 12', al. 2 din Constitu;ie ca o o<li%a;ie 8undamental9 a statului. Acest principiu e2prim9 nevoia de a >nl9tura orice o<stacol de ordin economic, vamal, 8iscal, de natur9 s9 incomode?e :i s9 >mpiedice aceast9 circula;ie pentru participan;ii la comer;. $rincipiul li<ert9;ii comerciale, care a >nl9turat monopolismul de stat, const9 >n primul r>nd >n capacitatea recunoscut9 de le%e persoanelor 8i?ice :i @uridice de a 8i su<iecte de drept comercial. /. ,rincipiul reglementrii activit&ii de )ntreprin%tor din partea statului. Re%lementarea economiei :i activit9;ii de >ntreprin?9tor din partea statului se e8ectuea?9 >n orice ;ar9, dar di8erite sunt 8ormele :i metodele acestei re%lement9ri, care sunt determinate de situa;ia politic9, de nivelul de?volt9rii economice :i sociale, tradi;iile istorice, speci8icul na;ional, precum :i de al;i 8actori. Controlul statului asupra activit9;ii de >ntreprin?9tor se reali?ea?9, >n principal, prin licen;e de import-e2port, di8erite autori?a;ii pentru e2ercitarea
23 Cpvn B. #reptul concurenei comerciale. Concurena onest. ! )ucureti" 7umina 7e2, 1++2. ! $. -'
// -
activit9;ii de >ntreprin?9tor :i alte mi@loace 8inanciar<ancare prin care statul intervine >n rela;iile economice, >n ca?urile prev9?ute de le%e. Esen;ialul acestei interven;ii a statului const9 >n asi%urarea echili<rului dintre interesele personale ale >ntreprin?9torilor :i interesele pu<lice ale statului :i societ9;ii.
/0 -
Te&a !/ ACTIVITATEA DE <NTREPRIN=CTOR/ REGLEMENTAREA ACTIVITC?II DE <NTREPRIN=CTOR

./ N(+iunea a$-ivi-+ii de 0n-%e,%in1-(% !/ R(lul s-a-ului 0n a$-ivi-a-ea de 0n-%e,%in1-(% 3/ O4li2a+iile 0n-%e,%in1-(%il(%
*Da o$"m cina noas $" a en#iei cu ca$e m"cela$ul, 3e$a$ul 7i 3$u a$ul (7i u$m"$esc %$o%$iul in e$es, da$ nu 3un"voin#ei lo$,2 Adam 0mith. Avu&ia na&iunilor 1#2234
!/./ N(+iunea a$-ivi-+ii de 0n-%e,%in1-(%

Aceste cuvinte 3din motto4 au 8ost scrise de marele economist Adam Smith acum mai <ine de 2&& de ani. #e atunci, cea mai mare parte a lumii a cunoscut o perioad9 de prosperitate nemai>nt>lnit9. Ast9?i, >n ;9rile industriali?ate, oamenii pot cump9ra mult mai multe produse dec>t cele strict necesare traiului 3alimente, >m<r9c9minte, locuin;94. Anc9l;9mintea sport de calitate superioar9, ma:inile de sp9lat la pre;uri re?ona<ile, transporturile aeriene rapide >n orice parte a lumii sunt e2emple ale unei uimitoare diversit9;i de <unuri :i servicii care au /. -
devenit componente ale vie;ii noastre ?ilnice. B cre:tere rapid9 a nivelului de trai au >nre%istrat, >n ultimii ani, :i ;9rile >n curs de de?voltare. Aceast9 prosperitate %eneral9 a adus, oare, o via;9 8ericit9 :i >ndestulat9 pentru to;i locuitorii ;9rilor <o%ate{ *icidecum. a@oritatea oamenilor se lupt9 >nc9 s9-:i >m<un9t9;easc9 starea material9. Firmele se lupt9 >ntre ele pentru a-:i 8ace clien;i, cre>nd produse noi :i mai ie8tine. uncitorii concurea?9 pentru locurile de munc9, pentru o<;inerea unor titluri universitare :i pentru per8ec;ionarea pre%9tirii pro8esionale, >n speran;a c9 vor <ene8icia ast8el de un avanta@ pe pia;a muncii. Chiar :i na;iunile concurea?9, aplic>nd politici macroeconomice :i comerciale care s9 le o8ere un avanta@ economic concuren;ial. #e 8apt, concuren;a s-a intensi8icat. Cr9im >n era pie;elor %lo<ale, >n care <anii :i m9r8urile circul9 mai u:or peste %rani;ele na;ionale. An trecut, concuren;ii se %9seau >n @osul str9?ii :i >n ora:ul vecin, acum ei se pot %9si >n cealalt9 parte a lumii, >n alae?ia, China sau )ra?ilia. $entru prima oar9 >n istorie, toat9 lumea respect9 acelea:i re%uli" re%ulile economiei %lo<ale de pia;9. Este 8oarte u:or s9 spui c9 economia 8unc;ionea?9 de la sine. C>nd mer%i la cump9r9turi, produsele pe care le dore:ti ! p>ine, carne sau <anane ! se a8l9 pe ra8turile ma%a?inelor. $l9te:ti, mer%i acas9 :i consumi. Ce poate 8i mai simplu{ $rivind lucrurile cu mai mult9 aten;ie, vei vedea, >ns9, vasta re;ea de activit9;i economice ce tre<uie s9 se des89:oare pentru ca m9r8urile s9 a@un%9 pe ra8turi. $rodusele alimentare pot trece printr-un num9r de .-1& veri%i p>n9 s9 a@un%9 la cump9r9tor. rC9l9torescs luni >n :ir de la un cap9t al lumii la altul, trec>nd pe la diver:i produc9tori, 8a<rici de prelucrare sau am<alare, transportatori, an%rosi:ti :i detaili:ti. Este aproape o minune c9 alimentele sunt produse >n cantit9;ile /' -
corespun?9toare, c9 sunt transportate la locul potrivit :i a@un% >n 8orma adecvat9 pentru a 8i servite la mas9. Adev9rata minune este c9 acest sistem 8unc;ionea?9 89r9 constr>n%erea sau controlul nim9nui. An schim<, milioane de 8irme :i consumatori se an%a@ea?9 e8ectiv >n opera;iuni comerciale, ac;iunile :i scopurile acestora 8iind coordonate >n mod invi?i<il de c9tre un sistem de pre;uri :i pie;e. *imeni nu decide c>;i pui tre<uie s9 se produc9, unde s9 8ie dus9 mar8a sau care ma%a?in s9 8ie deschis. |i, totu:i, alimentele se %9sesc >n ma%a?in atunci c>nd dore:ti s9 le cumperi. *u este vor<a aici numai de alimente" pie;ele 8ac minuni similare pretutindeni >n @urul nostru, >n 8iecare clip9 ! tre<uie numai s9 avem %ri@9 s9 o<serv9m modul cum 8unc;ionea?9 economia. An orice moment e2ist9 oameni care cump9r9 :i oameni care v>nd; 8irmele creea?9 produse noi, >n timp ce %uvernele adopt9 le%i re8eritoare la cele vechi; companiile str9ine deschid 8a<rici la noi >n ;ar9, >n timp ce 8irmele noastre >:i v>nd produsele >n str9in9tate. |i, totu:i, >n mi@locul acestui tumult, pie;ele re?olv9 >n mod constant pro<lema ce, cum :i %en $u cine se vinde. Este vor<a de no;iunile *nevois :i r$esu$se,, deoarece anume aici se 8ormea?9 orice activitate economic9. rActivitatea economic9, una din 8ormele activit9;ii umane, are drept scop 8inal crearea <unurilor economice, necesare pentru satis8acerea nevoilor materiale, sociale :i spirituale ale omului. Ea st9 la >ns9:i temelia e2isten;ei :i evolu;iei societ9;iis.20 $entru dreptul comercial, no;iunea activitate economic este prea lar%9, deoarece prin ea se su<>n;ele%e :i activitatea de consum a <unurilor. $e noi, >ns9, ne interesea?9 numai activitatea de do<>ndire a <unurilor materiale prin ac;iuni social-utile de 8a<ricare a produc;iei, de e2ecutare a lucr9rilor :i
24 oldovanu, #. Economia politic. ! Chiinu" Arc, 2&&1. ! $. 1/
/, -
de prestare a serviciilor, numit9 activitate de >ntreprin?9tor sau a8acere.2. Activitatea de )ntreprin%tor repre?int9 una din principalele institu;ii :i 8or;a esen;ial9 de de?voltare a economiei de pia;9, iar >ntreprin?9torul este su<iectul dominant al acestei activit9;i. Activitatea de >ntreprin?9tor, >n sensul actual al acestei no;iuni, repre?int9 8enomenul istoric, ap9rut la o anumit9 etap9 a de?volt9rii societ9;ii, ce coincide cu perioada de 8ormare a capitalismului.2' Se consider9 c9 <a?a teoriei a8acerilor, >n %eneral, :i a >ntreprin?9torului :i a activit9;ii de >ntreprin?9tor, >n particular, a 8ost pus9 de economistul en%le? R. Cortilion 31'-&-1,/04 :i 8rance?ul q.-). Sa} 31,'&1-/24. Cortilion considera >ntreprin?9torul o persoan9 care, spre deose<ire de salariat :i 8unc;ionarul pu<lic care primesc un salariu sta<il, activea?9 pe propriul risc pentru un <ene8iciu insta<il. El 3>ntreprin?9torul4 reali?ea?9 procesele de producere :i schim<, procur9 m9r8urile la un pre; cu inten;ia de a le revinde la altul mai ridicat. Spre deose<ire de R. Cortilion, q.-). Sa} punea pe primul plan 8a;9 de comer; activitatea de producere a m9r8urilor. An accep;iunea sa r>ntreprin?9torul este persoana care pe propriul risc :i cont :i pentru pro8itul personal produce un anumit <uns. 2, Economistul austriac (. |umpeter 31--/-1+.&4 rconsidera activitatea de >ntreprin?9tor, al9turi de al;i 8actori de produc;ie" capitalul, munca :i p9m>ntul, drept un 8actor economic specials.225 Roca *., )ae S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. 0' 26 ~JPxJY^_, p. k^bQiJSbL_^ X HÛ^PXHJ. ! O^bH_J" WHÛ^PXHJ, 2&&&. ! $. 02 2, ~JPxJY^_, p. k^bQiJSbL_^ X HÛ^PXHJ. ! O^bH_J" WHÛ^PXHJ, 2&&&. ! $. 0. 2- ~QPKMLMS, . M^SXg HÛ^PXaMbH^]^ SJf_XLXg. ! O^bH_J, 1+-2. ! $. /0
/-
Speciali:tii americani w. aonell :i S. )re tratea?9 activitatea de >ntreprin?9tor ca o activitate speci8ic9 ce >ntrune:te un :ir de cerin;e :i condi;ii"2+ 1. Antreprin?9torul >:i asum9 ini;iativa cumul9rii resurselor de p9m>nt, capital :i munc9 >ntr-un proces unic ! producerea m9r8urilor :i serviciilor. 2. Antreprin?9torul poart9 responsa<ilitate pentru hot9r>rile luate care decid soarta activit9;ii >ntreprinderii. /. Antreprin?9torul este un inovator, persoana care tinde s9 aduc9 pe pia;9 produse noi, noi tehnolo%ii de producere :i chiar 8orme noi de or%ani?are a a8acerilor. 0. Antreprin?9torul este persoana care >:i asum9 un risc deose<it, deoarece el risc9 nu doar cu timpul, munca :i reputa;ia personal9, dar :i cu mi@loacele sale investite sau ale partenerilor de a8aceri ori ac;ionarilor. De*ini+ie/ $rin activitatea de >ntreprin?9tor se su<>n;ele%e activitatea de 8a<ricare a produc;iei, de e2ecutare a lucr9rilor :i de prestare a serviciilor, des89:urat9 de cet9;eni :i de asocia;iile acestora >n mod independent, din propria ini;iativ9, >n numele :i cu riscul propriu, su< r9spunderea lor patrimonial9, >n scopul asi%ur9rii unei surse de venituri permanente
2+ OJHHÛUMYY, N., FS, n. WHÛ^PXHb. [SXUoXKG, KS^\YMPG X K^YXLXHJ" ^P 1. ! O^bH_J, 2&&0. ! $. /-
/+ -
37e%ea nr. -0./1++2, art. 14./& An calitate de >ntreprin?9tor, dup9 cum reiese din de8ini;ia le%al9, poate activa o persoan9 8i?ic9 sau @uridic9, care e8ectuea?9 orice %en de activitate economic9 neinter?is9 de le%e, precum ar 8i" producerea <unurilor materiale, intermedierea comercial9, activitatea de comer; 3v>n?areacump9rarea4, opera;iile cu valorile mo<iliare etc. Pe$soana !i0ic", !"$" a cons i ui o %e$soan" &u$idic", %oa e des!"7u$a ac ivi a ea da ", dac") a o<;inut patenta de >ntreprin?9tor; a >nre%istrat o >ntreprindere individual9; a >nre%istrat o %ospod9rie ;9r9neasc9. Codul civil clasi8ic9 persoanele @uridice >n persoane @uridice cu scop lucrativ :i persoane @uridice cu scop nelucrativ 3art. ..4, dreptul de a des89:ura activitatea de >ntreprin?9tor av>nd-o cele cu scop lucrativ 3societ9;ile comerciale, societ9;ile cooperatiste, >ntreprinderile de stat :i municipale4. 7u>nd >n considerare importan;a acestei activit9;i, statul permite practicarea ei numai dup9 >nre%istrarea o8icial9. $rin >nre%istrare se urm9resc mai multe scopuri, dintre care cele mai importante sunt" e8ectuarea unui control asupra persoanei care practic9 activitatea de >ntreprin?9tor, contracararea activit9;ii ile%ale, ;inerea unei eviden;e statistice >n vederea re%lement9rii economiei, promovarea politicii de impo?itare, in8ormarea pu<licului asupra identit9;ii :i capacit9;ii persoanelor >nre%istrate./1 Activitatea independent presupune li<ertatea >ntreprin-?9torului >n ale%erea o<iectului viitoarei activit9;i :i a metodelor de lucru, inadmisi<ilitatea imi2tiunii >n a8acerile private. Antreprin?9torul activea?9
30 7e%ea cu privire antreprenoriat i >ntreprinderi. ! nr. -0. din &/.&1.1++2 // .B. al R. . ! nr. 2/// din 2-.&2.1++0 31 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. 0+
0& -
din propria voin;9 :i >n interesul s9u propriu. Activitatea independent9 a >ntreprin?9torului are, totu:i, anumite limite, ast8el c9 nu putem vorn m9sura necesar9 asi%ur9rii securit9;ii statului, ordinii pu<lice, s9n9t9;ii, drepturilor :i li<ert9;ilor le%ale ale altor persoane etc. Activitatea din proprie ini&iativ este activitatea care se e2ercit9 prin propriul spirit de >ntreprin?9tor :i propria in%enio?itate. (ni;iativa tre<uie s9 8ie ra;ional9, >ntemeiat9, real9 :i le%al9. *imeni nu poate 8i o<li%at s9 practice activitatea de /2 >ntreprin?9tor. Activitatea )n nume propriu este des89:urat9 de >ntreprin?9tor su< denumirea de 8irm9 proprie, dac9 este persoan9 @uridic9 cu scop lucrativ, iar de >ntreprin?9torul individual su< numele s9u, care tre<uie s9 8ie inclus >n denumirea de 8irm9. // #enumirea de 8irm9 :i numele individuali?ea?9 >ntreprin?9torul >n activitatea sa. Activitatea pe riscul propriu i sub rspunderea patrimonial proprie. Riscul activit9;ii de >ntreprin?9tor, spre deose<ire de alte no;iuni @uridice ale riscului, poate 8i de8init ca activitatea acestuia pe pia;9, >n condi;iile incerte re8eritoare la posi<ilul c>:ti% sau pierdere, c>nd cel care ia deci?ia, ne8iind >n stare s9 prevad9 8aptul dac9 va o<;ine pro8it sau va su8eri pierderi, tre<uie, totu:i, s9 opte?e pentru una din deci?iile optime. R9spunderea material9 a >ntreprin?9torului este divers9, >n 8unc;ie de 8orma or%ani?atorico-@uridic9, :i intervine atunci c>nd activitatea sa este ine8icient9 sau c>nd nu :i-a onorat o<li%a;iile. Activitatea )n scopul asigurrii unei surse
32 Roca *., )aie S. Bp. cit. ! $. .1 // NJYMUXH D.d. N^PPMSaMbH^M KSJ_^. ! NXTXUQ" )usiness Elita, 2&&0. ! $. 2.
01 -
de venit permanent. Activitatea de >ntreprin?9tor presupune o<;inerea sistematic9 a unei surse de venit, ca re?ultat al unei activit9;i continue, :i nu oca?ionale. Genu%ile a$-ivi-+ii de 0n-%e,%in1-(% pot 8i deduse din de8ini;ia dat9 la art.1 al 7e%ii nr. -0./1++2 cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi"/0 8a<ricarea produc;iei, e2ecutarea lucr9rilor :i prestarea serviciilor. An de8ini;ie nu a 8ost indicat9 cea mai r9sp>ndit9 activitate ! comerciali?area m9r8urilor :i a produselor. ai sunt :i alte %enuri de activitate re%lementate de le%isla;ie" activit9;ile <ancare, de investi;ii, opera;iunile cu valorile mo<iliare, de asi%urare etc./. <n le2isla+ia al-(% s-a-e a$+iunile 0n-%e,%inse de a2en+ii e$(n(&i$i 0n ,%($esul a$-ivi-+ii l(% sun- denu&i-e a$-e sau *a,-e de $(&e%+ AF%an+a) R(&0niaB/ P$oduce$ea m"$!u$ilo$ este acel tip de activitate economic9 cu caracter %eneral, care are ca o<iect trans8ormarea materiilor prime :i a materialelor >n produse noi cu o valoare mai mare. E6ecu a$ea luc$"$ilo$ este activitatea economic9 prin care >ntreprin?9torul se o<li%9 s9 >ndeplineasc9, >ntr-un termen sta<ilit, o anumit9 lucrare, 8ie din propriul material, 8ie din materialul <ene8iciarului. Acestea sunt lucr9ri de construc;ii, monta@. P$es a$ea se$viciilo$ este acel %en de activitate economic9 destinat9 satis8acerii necesit9;ilor persoanelor 8i?ice :i @uridice prin acordarea di8eritelor servicii" consultative, de transport, de asi%urare, de deservire social9 etc. Come$ciali0a$ea m"$!u$ilo$ 7i %$oduselo$. Cot spectrul de produse :i servicii sunt destinate, >n
34 7e%ea cu privire antreprenoriat i >ntreprinderi. ! nr. -0. din &/.&1.1++2 // .B. al R. . ! nr. 2/// din 2-.&2.1++0 35 Roca *. )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. ..
02 -
%eneral, consumatorilor. Comerciali?area m9r8urilor poate 8i 89cut9 direct :i nemi@locit de c9tre produc9tor prin ma%a?ine sau depo?ite an%ro proprii ori prin intermediari 38irme de distri<u;ie4.
!/!/ R(lul s-a-ului 0n a$-ivi-a-ea de 0n-%e,%in1-(%

Antr-o economie de pia;9 ideal9, toate <unurile :i serviciile s-ar schim<a >n mod voluntar pe <ani, la pre;ul pie;ei. 6n asemenea sistem e2ploatea?9 la ma2imum resursele de care dispune societatea, 89r9 interven;ia statului. An realitate, >ns9, nici o economie nu poate 8unc;iona e2clusiv pe <a?a principiului rm>inii invi?i<iles./' ai mult, orice economie su8er9 de imper8ec;iuni, care determin9 apari;ia unor 8enomene ne%ative, cum ar 8i poluarea, :oma@ul sau s9r9cia :i <o%9;ia e2trem9. #in aceast9 cau?9, nici un stat din lume, indi8erent c>t de conservator ar 8i, nu-:i ria m>iniles >n totalitate de pe economia na;ional9. An economiile moderne, statul intervine su< diverse 8orme pentru a remedia de8ec;iunile ap9rute >n mecanismul de 8unc;ionare a pie;ei. Activit9;i sociale utile, precum e2ploatarea spa;iului cosmic sau cercetarea :tiin;i8ic9, <ene8icia?9 de sus;inere 8inanciar9 din partea statului. Statul este cel care re%lementea?9 unele activit9;i, >n ca?ul nostru ! activitatea de >ntreprin?9tor sau le su<ven;ionea?9 3a%ricultura4. An s8>r:it, >ns9 nu >n
36 Cel care a o<servat pentru prima oar modul de 8uncionare a sistemului economiei de pia a 8ost Adam Smith. 7ucrarea sa rAvuia naiunilors 31,,'4 este citit i ast?i. El este cel care a proclamat principiul rmvinii invi?i<iles, potrivit c ruia individul, >n dorina sa e%oist de a reali?a <inele personal, este clu?it de o rmvn invi?i<ils spre reali?area <inelui %eneral. 6rmrindu-i propriul interes, el promovea? de multe ori interesele societii >ntr-un mod mult mai e8icient decvt dac ar 8i dorit s 8ac aceasta cu tot dinadinsul.
0/ -
ultimul r>nd, statul impo?itea?9 veniturile cet9;enilor, redistri<uind o parte a acestora c9tre cei v>rstnici :i nevoia:i. Antr-o ;ar9 industriali?at9 modern9, statul se implic9 >n toate s8erele vie;ii economice. (nstrumentele pe care acesta le utili%ea%. cu scopul de a influen&a activitatea economic privat. se pot )mpr&i )n trei mari categorii"/, Im%o0i ele, care reduc veniturile :i, prin urmare, cheltuielile cu caracter privat 3oamenii cump9r9 mai pu;ine ma:ini sau m9n>nc9 mai rar la restaurant4, 8urni?>nd resursele necesare sectorului pu<lic 3pentru construc;ia de poduri, drumuri etc.4. Chel uielile, care determin9 8irmele sau lucr9torii s9 produc9 <unuri :i servicii 3serviciile educa;ionale, protec;ia din partea poli;iei4 :i trans8erurile de la <u%et 3pentru asi%ur9rile sociale :i a@utorarea persoanelor de8avori?ate4, care asi%ur9 veniturile unei p9r;i a popula;iei. Re'lemen "$ile sau m"su$ile de con $ol, care permit sau nu oamenilor s9 des89:oare anumite activit9;i economice 3de pild9, re%lement9rile re8eritoare la limita >n care este admis9 poluarea, la condi;iile de munc9 sau la o<li%ativitatea tip9ririi pe am<ala@ele produselor alimentare a in8orma;iilor privind con;inutul nutritiv4. $utem vorn domeniul activit9;ii de >ntreprin?9tor prin care statul sta<ile:te anumite o<li%a;ii a%en;ilor economici, iar ace:tia sunt o<li%a;i s9 le e2ecute pe toat9 durata activit9;ii lor.
!/3/ O4li2a+iile 0n-%e,%in1-(%il(%

37 Samuelson, $aul A., *ordhaus, illiam #. Economia politic . ! )ucureti" Ceora, 2&&&. ! $. //'
00 -
O4li2a+ia 0n-%e,%in1-(%il(% de a (4+ine li$en+e ,en-%u a$-ivi-+ile su,use li$en+ie%ii/ #in momentul >nre%istr9rii de stat, >ntreprinderea poate s9 des89:oare orice %en de activitate, cu e2cep;ia celor inter?ise de le%e. Este prev9?ut9 o list9 a tipurilor de activitate a c9ror practicare este permis9 doar >ntreprinderilor de stat, de e2emplu, tip9rirea <ancnotelor :i <aterea monedelor na;ionale, tip9rirea valorilor mo<iliare, con8ec;ionarea ordinelor :i medaliilor. ai sunt :i %enuri de activitate pentru practicarea c9rora este nevoie de o<;inerea unor acte suplimentare, cum este licen;a. Ca institu;ie @uridic9, licen;ierea este o interven;ie a statului >n activitatea economic9, o limitare a dreptului la activitatea de >ntreprin?9tor :i o restr>n%ere a capacit9;ii civile a su<iectelor. Fiind o activitate a statului, licen;ierea nu numai c9 autori?ea?9 >ntreprin?9torul s9 practice o anumit9 activitate economic9, dar :i e2ercit9 8a;9 de el o 8unc;ie de control, asi%ur>nd ast8el respectarea le%alit9;ii, protec;ia drepturilor, intereselor :i s9n9t9;ii cet9;enilor, ap9rarea :i securitatea statului, ocrotirea mo:tenirii culturale a poporului :i a altor interese pu<lice./+icen&a este un act o8icial, emis de or%anul de licen;iere, ce con8irm9 dreptul titularului licen;ei de practicare a %enului de activitate indicat >n aceasta pe parcursul unui termen sta<ilit :i >n condi;iile respect9rii o<li%atorii a condi;iilor licen;ei. Formularul licen;ei este un document de eviden;9 strict9. Licen#a con#ine u$m" oa$ele da e) denumirea autorit9;ii de licen;iere; seria, num9rul :i data eli<er9rii licen;ei; denumirea, 8orma @uridic9 :i de or%ani?are,
38 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. '.-''
0. -
adresa @uridic9 a titularului de licen;9; data :i num9rul certi8icatului de >nre%istrare de stat a >ntreprinderii, codul 8iscal al acesteia; %enul de activitate pentru care se eli<erea?9 licen;a; termenul de vala<ilitate a licen;ei; semn9tura conduc9torului or%anului de licen;iere, autenti8icat9 prin aplicarea :tampilei acestui or%an. Came$a de Licen#ie$e es e o$'anul de s a a3ili a cu eli3e$a$ea licen#elo$2 Ea e!ec uea0" u$m" oa$ea ac ivi a e" eli<erea?9, reper8ectea?9, suspend9, re>nnoie:te :i retra%e licen;ele, recunoa:te nevala<ilitatea lor, eli<erea?9 copiile :i duplicatele de pe acestea; sta<ile:te condi;iile de licen;iere a %enurilor de activitate concrete, >ntocme:te lista documentelor suplimentare pre?entate de solicitan;i pentru un anumit %en de activitate; or%ani?ea?9 controlul asupra respect9rii de c9tre titularii de licen;e a condi;iilor de licen;iere; ;ine dosarele de licen;iere :i re%istrul unic al licen;elor; are alte atri<u;ii. An plus, autorit9;i de licen;iere sunt %$im"$ia 7i %$e!ec u$a localit9;ii de domiciliu, dar numai pentru licen;ierea comer;ului cu am9nuntul al produselor alcoolice :i al transportului de c9l9tori, intermunicipal, or9:enesc 3inclusiv >n ra?a municipiului4 :i >n localit9;i de peri8erie cu mi@loace de transport, inclusiv ta2iuri. 7e%isla;ia Repu<licii oldova nominali?ea?9 :i alte autorit9;i de stat, >n ale c9ror atri<u;ii intr9 eli<erarea licen;elor speciale, pentru anumite %enuri de activitate, care nu neap9rat sunt activit9;i de 0' -
>ntreprin?9tor" inisterul qusti;iei ! licen;ele acordate notarilor :i avoca;ilor; )anca *a;ional9 a oldovei ! licen;ele acordate institu;iilor 8inanciare; Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare ! licen;ele acordate participan;ilor pro8esionali la pia;a valorilor mo<iliare; A%en;ia *a;ional9 pentru Re%lementare >n Ener%etic9 ! licen;ele pentru activitatea >n domeniul ener%eticii; A%en;ia *a;ional9 pentru Re%lementare >n #omeniul Celecomunica;iilor :i (n8ormaticii ! licen;ele din domeniul telecomunica;iilor :i in8ormaticii, Consiliul Coordonator al Audiovi?ualului ! licen;ele >n domeniul audiovi?ualului. P$ocedu$a de o3#ine$e a licen#ei2 $entru o<;inerea licen;ei se va depune o cerere la Camera de 7icen;iere, care tre<uie s9 con;in9 urm9toarele date" denumirea complet9 a >ntreprinderii 3numele, prenumele, adresa :i codul 8iscal al persoanei 8i?ice4, adresa @uridic9, codul 8iscal, %enul de activitate supus licen;ierii, sediul 8ilialelor 3dac9 e2ist94, lista actelor ane2ate la cerere, care con8irm9 a<ilitatea de a des89:ura un anumit %en de activitate. La ce$e$ea de o3#ine$e a licen#ei se ane6ea0" u$m" oa$ele ac e) Copia certi8icatului de >nre%istrare a >ntreprinderii 3a <uletinului de identitate al persoanei 8i?ice4 autenti8icat9 la notar; Adeverin;a >n ori%inal 3sau copia autenti8icat9 notarial4, eli<erat9 de or%anul teritorial 8iscal, ce con8irm9 lipsa datoriilor 8a;9 de <u%etul consolidat :i <u%etul de stat al asi%ur9rii sociale; Alte acte >n ori%inal 3sau copia autenti8icat9 0, -
notarial4, >n 8unc;ie de condi;iile de licen;iere a unui sau altui %en de activitate. Camera de 7icen;iere nu este >n drept s9 cear9 pre?entarea altor acte dec>t cele prev9?ute de le%e :i cele ce depind de condi;iile de licen;iere. Came$a %oa e $e!u0a acce% a$ea ce$e$ii, dac") cererea este depus9 sau semnat9 de o persoan9 care nu are atri<u;iile respective; actele au 8ost per8ectate cu >nc9lcarea cerin;elor le%isla;iei. An ca?ul neaccept9rii cererii de eli<erare a licen;ei, persoana ce a depus cererea 3solicitantul4 este in8ormat >n scris, indic>ndu-se motivele re8u?ului. B nou9 cerere poate 8i depus9 doar dup9 >nl9turarea cau?elor care au servit temei pentru re8u?. #eci?ia de eli<erare a licen;ei sau de re8u? a eli<er9rii ei se ia de Camera de licen;iere >n termen de cel mult 1. ?ile lucr9toare de la data depunerii cererii de eli<erare a licen;ei. 7e%ea privind licen;ierea unor %enuri de activitate nr. 0.1/2&&1/+ prevede doar dou9 temeiuri privind respin%erea cererii de eli<erare a licen;ei" neautenticitatea datelor din documentele pre?entate de solicitant; ne>ncadrarea solicitantului de licen;9 >n condi;iile de licen;iere. #ac9 re8u?ul a 8ost dat av>nd la <a?9 primul temei, o nou9 cerere poate 8i depus9 nu mai devreme de trei luni de ?ile dup9 data adopt9rii deci?iei privind re8u?ul de eli<erare a licen;ei. #ac9 re8u?ul de eli<erare a licen;ei are ca motiv ne>ntrunirea condi;iilor de licen;iere, o nou9 cerere de eli<erare a licen;ei poate 8i depus9 dup9 >nl9turarea cau?elor care au dus la primirea re8u?ului. S!e$a de ac#iune a licen#ei. 7icen;ele eli<erate de Camera de 7icen;iere sunt vala<ile pe >ntre% teritoriul
/+ .B. al R. . ! nr. 1&--1&+/-/' din &'.&+.2&&1
0-
R. ., iar licen;ele eli<erate de autorit9;ile administra;iei pu<lice locale sunt vala<ile pe ra?a @urisdic;iei lor. An a8ara hotarelor R. oldova licen;a este vala<il9 >n corespundere cu acordurile interna;ionale la care oldova este parte. Te$menul de vala3ili a e al licen#ei. 7icen;a se eli<erea?9 pe un termen de un an, pentru urm9toarele %enuri de activitate" activitatea le%at9 de @ocurile de noroc" or%ani?area :i des89:urarea loteriilor, >ntre;inerea ca?inourilor, e2ploatarea automatelor de @oc cu c>:ti%uri <9ne:ti, sta<ilirea mi?elor la competi;iile sportive; importul alcoolului etilic, importul :i 3sau4 comerciali?area an%ro a produc;iei alcoolice :i a <erii importate; comerciali?area cu am9nuntul a <9uturilor alcoolice :i 3sau4 a <erii; importul :i 3sau4 prelucrarea tutunului, 8a<ricarea :i comerciali?area an%ro a produselor din tutun :i 3sau4 comerciali?area an%ro a tutunului 8ermentat :i a produselor din tutun; comerciali?area cu am9nuntul a produselor din tutun. 7icen;a se eli<erea?9 pe un termen de / ani pentru acti-vit9;ile de" 8a<ricarea alcoolului etilic, produc;iei alcoolice, <erii sau p9strarea, comerciali?area an%ro a alcoolului etilic, a produc;iei alcoolice :i a <erii produse de produc9torii autohtoni; 7icen;a se eli<erea?9 pe un termen de p>n9 la 2. ani pentru activit9;ile de" producerea :i 3sau4 8urni?area, transportarea, distri<uirea ener%iei electrice; 8urni?area :i 3sau4 transportarea, distri<uirea %a?elor naturale. 0+ -
$entru toate celelalte %enuri de activit9;i licen;ele se eli<erea?9 pe un termen de cinci ani. Sus%enda$ea 7i $e $a'e$ea licen#ei2 Camera de licen;iere este >n drept s9 suspende licen;a, dar pe un termen ce nu dep9:e:te ' luni de ?ile, doar >n ca?ul" *erespect9rii de c9tre titularul de licen;9 a prescrip;iei privind lichidarea >nc9lc9rii condi;iilor de licen;iere >n termenul sta<ilit; $ierderii par;iale sau temporare de c9tre titularul de licen;9 a capacit9;ii de a des89:ura %enul de activitate licen;iat9. #rept temeiuri de retra%ere a licen;ei de c9tre Camera de licen;iere pot servi" cererea titularului de licen;9 privind retra%erea acesteia; lichidarea >ntreprinderii; neachitarea de c9tre titularul de licen;9 a impo?itelor; depistarea unor date neautentice >n documentele pre?entate pentru o<;inerea licen;ei; sta<ilirea 8aptului de transmitere a licen;ei altei persoane >n scopul des89:ur9rii %enului de activitate stipulat >n licen;9; nu au 8ost >nl9turate, >n termenul sta<ilit, cau?ele care au dus la suspendarea licen;ei; nerespectarea repetat9 a prescrip;iilor privind lichidarea >nc9lc9rilor ce ;in de condi;iile de licen;iere. #up9 retra%erea licen;ei, titularul c9ruia i s-a retras licen;a poate depune o nou9 cerere de eli<erare a licen;ei pentru acela:i %en de activitate doar dup9 e2pirarea a ' luni de la data deci?iei de retra%ere a licen;ei. O4li2a+ia $(n-a4ili-+ii de +ine%e .& i (%2ani1a%e a
$ersoanele 8i?ice :i @uridice care practic9 activitatea de >ntreprin?9tor sunt o<li%ate prin art. . al 7e%ii conta<ilit9;ii, nr. 02'/1++., s9 or%ani?e?e :i s9 ;in9 conta<ilitatea proprie a activit9;ii comerciale pe care o des89:oar9. Este o o<li%a;ie instituit9, >n primul r>nd, >n interesul propriu al comerciantului, care tre<uie s9 cunoasc9 situa;ia 8inanciar-conta<il9 a a8acerilor sale :i, pe de alt9 parte, >n controversele cu al;i comercian;i >i procur9 pro<ele necesare pentru dovedirea drepturilor sale.0& Aceast9 o<li%a;ie este prev9?ut9 de le%e :i >n interesul %eneral, >ntruc>t conta<ilitatea permite, >n ca? de >ncetare de pl9;i, cunoa:terea situa;iei economico8inanciare a >ntreprinderii, activul :i pasivul, constituind totodat9 :i un mi@loc de pro<9 a opera;iilor comerciale. Conta<ilitatea este indispensa<il9 or%anelor 8inanciare ale statului, >n scopul veri8ic9rii declara;iilor 8iscale ale comercian;ilor :i com<aterii 8raudelor. An <a?a >nre%istr9rilor 89cute >n re%istrele conta<ile :i eviden;ei conta<ile, or%anele 8inanciare sta<ilesc impo?itele :i ta2ele ce urmea?9 s9 8ie achitate de c9tre comercian;i.01 Conta<ilitatea repre?int9 un sistem comple2 de eviden;9, in8ormare :i %estiune, >n <a?a c9ruia s9 determin9 indicatorii necesari pentru >ntocmirea declara;iilor, altor documente utili?ate >n vederea calcul9rii :i achit9rii impo?itelor, e8ectu9rii decont9rilor. Ca ins $umen %$inci%al al 'es iunii %a $imoniului, s oc"$ii 7i anali0ei $e0ul a elo$ o3#inu e, con a3ili a ea $e3uie s" asi'u$e" >nre%istrarea cronolo%ic9 :i sistematic9, prelucrarea :i p9strarea in8orma;iei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de 8a<ricare :i
40 Vonica R.$. #rept comercial. $artea %eneral. ! )ucureti, 2&&&. ! $. ''& 41 Geor%escu 7.G. #rept comercial romvn. ! Vol. (. ! )ucureti, 2&&&. ! $. 0+.
.1 -
circula;ie, decont9rile, o<li%a;iile, drepturile :i re?ultatele o<;inute, utili?ate at>t pentru necesit9;ile proprii, c>t :i >n rela;iile cu ac;ionarii, clien;ii 8urni?ori, <9ncile, or%anele 8iscale :i alte persoane 8i?ice :i @uridice; controlul opera;iunilor patrimoniale e8ectuate, al procedeelor de prelucrare utili?ate :i al e2actit9;ii datelor conta<ile; 8urni?area in8orma;iei necesare determin9rii patrimoniului na;ional, e2ecut9rii <u%etului, precum :i >ntocmirii raportului 8inanciar pe ansam<lul economiei na;ionale. B<iectul conta<ilit9;ii patrimoniului >l constituie <unurile imo<ile :i mo<ile, re8lectate >n e2presie natural9 :i <9neasc9, <unurile cu poten;ial economic, mi@loacele <9ne:ti, valorile mo<iliare, drepturile :i o<li%a;iile patrimoniale, cheltuielile, veniturile :i re?ultatele o<;inute, precum :i circula;ia :i modi8ic9rile intervenite >n urma e8ectu9rii opera;iunilor patrimoniale . Conta<ilitatea se ;ine >n lim<a de stat :i moneda na;ional9. Eviden;a conta<il9 se ;ine >n modul sta<ilit de 7e%ea conta<ilit9;ii, de $lanul de conturi conta<ile al activit9;ii conta<ile a >ntreprinderilor :i de Standardele *a;ionale de Conta<ilitate, adoptate prin ordinul inisterului de Finan;e, nr. 1,0/1++,. 8n !unc#ie de des ina#ia in!o$ma#iei 7i de ca e'o$ia de u ili0a o$i, se !ace dis inc#ie (n $e con a3ili a ea !inancia$" 7i con a3ili a ea de 'es iune2 Contabilitatea financiar, o %enerali?are a datelor conta<ile din rapoartele 8inanciare, se ;ine >n con8ormitate cu actele normative apro<ate de or%anele competente. Ea se >ntocme:te cu o anumit9 re%ularitate :i se pre?int9 periodic, su< 8orm9 de raport 8inanciar or%anelor de stat competente. Contabilitatea de gestiune 3mana%erial94 repre?int9 un sistem de colectare :i prelucrare a .2 -
datelor a8erente cheltuielilor de produc;ie, costului produc;iei 3lucr9rilor, serviciilor4 :i renta<ilit9;ii activit9;ii de >ntreprin?9tor. Aceste date sunt de u? intern :i interesea?9, de re%ul9, administratorul, 8ondatorul :i, dup9 ca?, asocia;ii sau mem<rii persoanei @uridice. Conta<ilitatea de %estiune se or%ani?ea?9 dup9 metode :i procedee ela<orate de >ntreprin?9tor >n vederea administr9rii corecte a a8acerilor.02 Sistemul de procedee de cercetare :i de studiere a activelor, pasivelor, veniturilor, cheltuielilor :i re?ultatelor activit9;ii economico-8inanciare a a%entului economic repre?int9 metoda contabilit&ii/ A'en#ii economici %o !olosi %en $u #ine$ea con a3ili "#ii u$m" oa$ele me ode" conta<ilitatea >n partid9 simpl9; sistemul simpli8icat al partidei du<le; sistemul complet al partidei du<le. Aplicarea unei sau altei metode de ;inere a conta<ilit9;ii se 8ace >n 8unc;ie de anumite criterii" num9rul mediu anual de an%a@a;i, volumul anual al v>n?9rilor nete :i valoarea total9 a <ilan;ului. #e re%ul9, a%en;ii micului <usiness ;in conta<ilitatea >n partid9 simpl9 sau, dup9 ca?, un sistem simpli8icat al partidei du<le. A%en;ii economici care nu se >ncadrea?9 >n cate%oria de a%en;i ai micului <usiness utili?ea?9 sistemul conta<il complet. Antreprin?9torul este o<li%at s9 or%ani?e?e ;inerea conta<ilit9;ii la >ntreprinderea sa. $ersoanele 8i?ice :i @uridice care practic9 activitatea de >ntreprin?9tor ;in conta<ilitatea prin intermediul :e8ului serviciului conta<il, conta<ilului-:e8, directorului 8inanciar conta<il care, de re%ul9, tre<uie s9 ai<9 studii superioare sau medii de specialitate, de asemenea pot 8i >ncheiate contracte cu 8irme de audit, care vor asi%ura eviden;a conta<il9 cuvenit9.
42 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor. ! Vol. (. ! Chiinu, 2&&0. ! $. ,.
./ -
Administratorul tre<uie s9 cree?e condi;iile necesare pentru ;inerea corect9 a conta<ilit9;ii, >ntocmirea :i pre?entarea la termen a rapoartelor 8inanciare, s9 asi%ure e2ecutarea ri%uroas9 de c9tre toate su<divi?iunile :i serviciile, care au atri<u;ii la eviden;9, a cerin;elor :e8ului serviciului conta<il privitor la modul de >ntocmire a documentelor :i 8urni?area in8orma;iei pentru eviden;9. Eviden#a con a3il" se #ine %$in in e$mediul a %a $u e a%e, 7i anume" >ntocmirea documentelor @usti8icate; sistemati?area in8orma;iei :i completarea re%istrului conta<il; inventarierea :i darea de seam9 8inanciar9. Con8orm prevederilor le%ale, documentele @usti8icate sunt acte >ntocmite >n scris, care adeveresc sau autenti8ic9 opera;iunile economice" 3contractele, 8acturile de eli<erare sau de recep;ionare a m9r8urilor, dispo?i;iile de plat9, ta<elele de eviden;94, inclusiv dispo?i;iile :i permisiunile a%entului economic. (n8orma;ia ce se con;ine >n documentele @usti8icate, necesare pentru >nre%istrarea conta<il9, este acumulat9 :i sistemati?at9 >n re%istre conta<ile >n <a?a 8ormulelor conta<ile. egistrele contabile se$vesc (n $e%$in0" o$ului %en $u ca) numai prin mi@locirea unei conta<ilit9;i re%ulat ;inute poate s9-:i dea seama de evolu;ia a8acerilor :i s9 :tie cum s9 procede?e pentru a a@un%e la scopul scontat; >ntreprin?9torul, ;in>nd re%istrele de conta<ilitate >n modul prescris de le%e, le va putea 8olosi >n 8a;a instan;elor @udec9tore:ti. Re%istrele conta<ile pot servi :i creditorilor >ntreprin?9torului >n ca?ul procesului de insolva<ilitate. Re%istrele mai au :i o alt9 utilitate din punct de vedere 8ormal, >ntruc>t or%anele 8iscale le controlea?9 pentru a sta<ili impo?itele ce tre<uie s9 le pl9teasc9 >ntreprin?9torul >n raport cu c>:ti%urile reali?ate. .0 -
(nventarierea este o opera;iune de comparare a datelor din documentele @usti8icate :i re%istrele conta<ile cu o<iectele materiale de;inute de >ntreprin?9tor. $rin inventariere se >n;ele%e un ansam<lu de opera;iuni de constatare a e2isten;ei tuturor elementelor de activ :i de pasiv >n e2presie cantitativvaloric9 sau numai valoric9, dup9 ca?, >n patrimoniu sau %estiunea >ntreprinderii la data e8ectu9rii acestei opera;iuni. Antreprin?9torul este o<li%at s9 e8ectue?e inventarierea patrimoniului, cel pu;in, o dat9 >n an, pentru a veri8ica veridicitatea datelor din conta<ilitate :i din d9rile de seam9. aportul financiar repre?int9 o in8orma;ie 8inanciar9 sistemati?at9 despre evenimentele care in8luen;ea?9 activitatea >ntreprinderii :i opera;iile economice. Scopul raportului 8inanciar %eneral const9 >n pre?entarea unei in8orma;ii accesi<ile investitorilor :i creditorilor reali :i poten;iali" despre situa;ia 8inanciar9 a >ntreprinderii, indicatorii activit9;ii ei, 8lu2ul mi@loacelor <9ne:ti, resursele economice :i datoriile >ntreprinderii, componen;a :i sursele activelor :i modi8ic9rile lor. Antreprin?9torul care utili?ea?9 sistemul simpli8icat sau sistemul complet al partidei du<le este o<li%at s9 8ac9 rapoarte 8inanciare trimestriale :i anuale. Raportul 8inanciar trimestrial include" <ilan;ul conta<il, raportul privind re?ultatele 8inanciare, raportul privind 8lu2ul mi@loacelor <9ne:ti. Raportul 8inanciar anual include" <ilan;ul conta<il, raportul privind re?ultatele 8inanciare, raportul privind 8lu2ul de capital propriu, raportul privind 8lu2ul de mi@loace <9ne:ti, ane2ele la rapoartele 8inanciare, nota e2plicativ9 la rapoartele 8inanciare. O4li2a+ia de a $(n-%i4ui $u -aDe i i&,(1i-e la $hel-uielile ,u4li$e Capacitatea statului de a-:i reali?a 8unc;ia social9, .. -
economic9, 8unc;ia de respectare a ordinii de drept, 8unc;ia ecolo%ic9 :i alte aspecte ale vie;ii statale >n mare m9sur9 depinde de m9rimea veniturilor de care dispune :i care 8ormea?9 <u%etul de stat. (ar 8ormarea <u%etului, dup9 cum se :tie, are loc prin recep;ionarea veniturilor provenite din impo?itarea contri<ua<ililor :i din alte pl9;i ale popula;iei. Cadrul normativ al Repu<licii oldova prevede c9 su<iectele impunerii sunt" persoanele 8i?ice :i @uridice indi8erent de statutul lor. #e aici re?ult9 c9 :i >ntreprin?9torii sunt supu:i impo?it9rii. 6na din o<li%a;iile >ntreprin?9torilor, sta<ilit9 >n 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi nr. +0./1++2, este ronorarea o<li%a;iilor la <u%ets, ceea ce >nseamn9 plata >n termen a impo?itelor :i ta2elor. C(dul *is$al de*ine-e i&,(1i-ul ( ,la- (4li2a-(%ie $u -i-lu 2%a-ui-) $a%e nu +ine de e*e$-ua%ea un(% a$+iuni de-e%&ina-e sau $(n$%e-e de $-%e (%2anul 0&,u-e%ni$i- sau de $-%e ,e%s(ana $u *un$+ie de %s,unde%e a a$es-uia ,en-%u sau 0n %a,(%- $u $(n-%i4ua4ilul $a%e a a$hi-a- a$eas- ,la-. #octrina sus;ine c9 impo?itul este o prelevare o<li%atorie 8a;9 de stat >n scopul acoperiri cheltuielilor pu<lice sta<ilite prin le%e :i 89r9 vreo contrapresta;ie direct9 :i imediat9 datorat9 de persoanele 8i?ice :i @uridice pentru veniturile pe care le o<;in sau <unurile pe care le posed9.0/ $a5ele repre?int9, al9turi de impo?ite, cea de a doua cate%orie principal9 de venituri ale <u%etului. Ca2ele sunt :i ele pl9;i <9ne:ti, re%lementate ca venituri ale <u%etului de stat sau ale unor colectivit9;i pu<lice care, >ns9, spre deose<ire de impo?ite, sunt datorate de acei care <ene8icia?9 de anumite servicii, prest9ri ori alte acte sau activit9;i ale unor or%ane sau
43 Ale2andru Armeanic, Victor Volcinschi, Aurel Rotaru, Cudor Gu@uman, Eu%en Cetelea, (urie $alade r#rept 8iscals, useumChiinu 2&&1, pa%. 2,
.' -
institu;ii pu<lice. (mpo?itele :i ta2ele o<li%atorii sunt sta<ilite >n Codul 8iscal al Repu<licii oldova. Clasificarea impo%itelor2 $otrivit art. ' din Codul 8iscal, sistemul 8iscal in R. oldova se constituie din impo?ite :i ta2e %enerate de stat :i impo?ite :i ta2e locale. Sis emul im%o0i elo$ 7i a6elo$ 'ene$ale de s a include) impo?itul pe venit; ta2a pe valoarea ad9u%at9; acci?ele; impo?itul privat; ta2a vamal9; ta2ele percepute >n 8ondul rutier. (mpo?itele repu<licane sunt sta<ilite de $arlament, iar sumele >ncasate se vars9 la <u%etul de stat :i la <u%etele locale. $reci?area cuantumului impo?itelor se 8ace :i de le%ea <u%etului de stat pentru anul respectiv. Sis emul im%o0i elo$ 7i a6elo$ locale include) impo?itul pe <unurile imo<iliare; impo?itul pentru 8olosirea resurselor naturale; ta2a pentru amena@area teritoriului; ta2a pentru dreptul de a or%ani?a licita;ii locale :i loterii; ta2a hotelier9; ta2a pentru amplasarea pu<licit9;ii 3reclamei4; ta2a pentru dreptul de a aplica sim<olica lobJ19; ta2a pentru amplasarea unit9;ilor comerciale; ta2a de pia;9; ta2a pentru ca?are; ta2a <alnear9; ta2a pentru prestarea serviciului de transport auto de c9l9tori pe rutele municipale, or9:9ne:ti :i s9te:ti; ., -
ta2a pentru parcare; ta2a de la posesorii de c>ini; ta2a pentru amena@area localit9;ilor din ?ona de 8rontier9, care au <irouri vamale de trecere a 8rontierei vamale. $re?enta clasi8icare este sta<ilit9 de le%islator >n scopul reparti?9rii mi@loacelor o<;inute din perceperea impo?itelor <u%etelor locale :i de stat. Cuantumul ma2im J1 impo?itelor locale sunt apro<ate de $arlament. Autorit9;ile administra;iei pu<lice locale sta<ilesc cuantumul 8i2, >nlesnirile, modalitatea :i re%ularitatea de >ncasare a impo?itelor. i@loacele <9ne:ti colectate pe <a?a impo?itelor %enerale de stat se 8olosesc pentru stin%erea cheltuielilor %enerale de stat 3de e2emplu, cheltuielile pentru sistemul ap9r9rii de stat, iar ta2ele locale ! pentru stin%erea cheltuielilor din ra?a unit9;ilor administrativ-teritoriale 3de e2emplu, cheltuielile pentru >ntre;inerea <i<liotecii4. Cea mai important9 clasi8icare a impo?itelor este cea care divi?ea?9 impo?itele >n raport de modul perceperii" impo?ite directe :i impo?ite indirecte. I&,(1i-ele di%e$-e se sta<ilesc :i se pl9tesc >n cadrul unui raport direct >ntre contri<ua<i1u1-de<itor :i or%anele de stat de specialitate 8iscal9 care sta<ilesc :i >ncasea?9 impo?itele, urm9resc recuperarea celor neachitate inte%ral la termenele prev9?ute de re%lement9rile >n vi%oare. $erceperea direct9 este instituit9 pentru impo?itele care au ca o<iect situa;ii :i ac;iuni personale ale cet9;enilor, <unuri mo<ile :i imo<ile, venituri, <ene8icii :i venituri ale persoanelor 8i?ice :i @uridice etc., care se declar9 >n vederea calcul9rii impo?itelor :i se pl9tesc direct de c9tre contri<ua<ilul-de<itor or%anului de stat de competen;9 8iscal9 s9 lM >ncase?e. Ast8el de impo?ite se constituie din" impo?itul pe venitul persoanelor 8i?ice, impo?itul pe <ene8iciul >ntreprinderii, ta2ele >ncasate pe .-
contractele de v>n?are, de dona;ie, de mo:tenire, >ncheiate :i autenti8icate la <iroul notarial. I&,(1i-ele indi%e$-e sunt cele care se percep cu prile@ul v>n?9rii unor <unuri, mai ales de consum, sau numai al punerii >n circula;ie a unor <unuri, cu oca?ia e2ecut9rii unor lucr9ri :i prest9ri de servicii etc. Aceste impo?ite se calculea?9 con8orm unor norme le%al instituite >n pre;urile de v>n?are sau de punere >n circula;ie a <unurilor, ca :i >n tari8ele lucr9rilor :i serviciilor, :i se re;in de c9tre a%en;ii economici care au pus >n circula;ie aceste <unuri, pl9tindu-se >n contul veniturilor pu<lice. Suportatorii acestor impo?ite sunt nu pl9titorii, ci cump9r9torii <unurilor v>ndute sau puse >n circula;ie, <ene8iciarii lucr9rilor :i serviciilor, acest 8apt @usti8ic>nd denumirea de impo?ite indirecte. Se consider9 impo?ite indirecte :i ta2a pe valoarea ad9u%at9, ta2ele vamale, acci?ele etc. $rim intermediul impo?itelor, statul poate in8luen;a direct asupra economiei, asupra producerii <unurilor :i prest9rii serviciilor. $entru ca?ul >n care >n ;ar9 s-a creat o cerere lJ un anumit produs, statul poate reduce ori anula impo?itul pentru a da >ntreprin?9torilor posi<ilitatea de a o<;ine un <ene8iciu mai >nalt, stimul>nd ast8el produc;ia de8icitar9. |i invers, dac9 un produs nu este solicitat, pentru a mic:ora produc;ia se pot m9ri impo?itele interne, stimul>nd e2portul acestui produs. Cot cu a@utorul impo?itelor se poate prote@a pia;a intern9 a produc9torilor de interven;ia m9r8urilor importate. Ast8el, statul se implic9 activ >n activitatea economic9 prin sta<ilirea de ta2e :i impo?ite. O4li2a+ia 0n-%e,%in1-(%ului de a nu ,(lua &ediul 0n$(n7u%-(% #o<>ndind posi<ilitatea de a trans8orma natura, omul nu :i-a pus mult timp pro<lema de a proceda ra;ional, >n condi;ii normale de echili<ru :i de?voltare a .+ -
vie;ii. El a sesi?at destul de t>r?iu c9 este crea;ia :i creatorul mediului s9u am<iant, care >i asi%ur9 e2isten;a <iolo%ic9 :i, totodat9, cea intelectual9. E2ploatarea ira;ional9, >n primul r>nd, a resurselor re%enera<ile 3p9duri, 8lor9, 8aun9 etc.4, apoi a celor nere%enera<ile 3<o%9;ii minerale ale su<solului4 a accentuat e8ectul nociv al ac;iunilor omului asupra naturii. Folosindu-se pe scar9 lar%9 :tiin;a :i tehnolo%ia >n scopul de?volt9rii industriale, s-a i%norat necesitatea p9str9rii >n permanen;9 a unui echili<ru >ntre satis8acerea nevoilor materiale proprii >n continu9 cre:tere :i protec;ia tuturor 8actorilor mediului >ncon@ur9tor. #eteriorarea mediului de c9tre om nu >nseamn9, >ns9, numai distru%erea echili<rului ecolo%ic, ci :i apari;ia unei reac;ii inverse din partea mediului ast8el modi8icat asupra omului" noile condi;ii de mediu sunt mai pu;in 8avora<ile pentru via;a omului, pentru des89:urarea activit9;ii sale economice. Con8orm art. /2 din 7e%ea privind protec;ia mediului >ncon@ur9tor, nr. 1.1./1++/,00 a%en;ii economici, indi8erent de 8orma de proprietate, sunt o<li%a;i s9 >ntreprind9 un :ir de m9suri de protec;ie a apelor, aerului, solului :i su<solului. Con8orm art. .+, Constitu;ia R. ., protec;ia mediului >ncon@ur9tor, conservarea :i ocrotirea monumentelor istorice :i culturale constituie o o<li%a;ie a 8iec9rui cet9;ean. Re8eritor la dreptul de proprietate re;inem mai >nt>i o<li%a;ia %eneral9 de e2ecutare a acestui drept cu respectarea cerin;elor de protec;ie a mediului :i, >n primul r>nd, cu o<li%a;ia de prevenire a deterior9rii, a polu9rii acestuia. #in aceasta decur% o serie de o<li%a;ii concrete, >ncep>nd, de e2emplu, cu datoria de a utili?a tehnolo%ii c>t mai curate, de a echipa
00 .B. al R. . ! nr. 1&/2-/ din /&.1&.1++/
'& -
o<iectele poluante cu sta;ii :i instala;ii de epurare, continu>nd cu inter?icerea depo?it9rii ori devers9rii pe sol, >n ap9 sau al;i 8actori de mediu, de su<stan;e poluante, a de:eurilor sau oric9ror alte materiale poluante :i 8inis>nd cu o<li%a;ia de a restaura 8actorii de mediu deteriorat :i a desp9%untrep9trund tot mai mult ! local, re%ional, na;ional :i %lo<al >ntr-o re;ea de cau?e :i e8ecte. Rela;ia de?voltare-protec;ia mediului este o rela;ie >ntre pre?ent :i viitor. #e?voltarea urm9re:te satis8acerea nevoilor %enera;iilor pre?ente, protec;ia mediului 8iind o investi;ie pentru %enera;iile viitoare. O4li2a+ia 0n-%e,%in1-(%ului de a des*u%a ( a$-ivi-a-e 0n li&i-ele $(n$u%en+ei l(iale/ Adam Smith0. a recunoscut c9 mecanismul pie;ei 8unc;ionea?9 cu cele mai <une re?ultate numai >n condi;iile e2isten;ei unei concu$en#e %e$!ec e2 Aceasta >nseamn9 c9 toate <unurile :i serviciile au un pre; :i se schim<9 pe pia;9. An plus, nici un produc9tor sau consumator nu are o 8or;9 su8icient de mare pentru a in8luen;a pre;ul. Con8orm art. 12', alin. 324 din Constitu;ia R. oldova, una din o<li%a;iile statului >n domeniul economiei na;ionale este asi%urarea li<ert9;ii comer;ului :i protec;iei concuren;ei loiale. 7i<ertatea comer;ului se reali?ea?9 prin li<era competi;ie, a concuren;ei stimulative >ntre comercian;i pentru c>:ti%area :i p9strarea clientului, pe un sector al pie;ei, >n scopul renta<ili?9rii propriei activit9;i.0'
45 Samuelson, $aul A., *ordhaus, illiam #. Bp. cit. ! $. .0 46 Cpvn, B. *oiunea concurenei neloiale // Revist de #rept Comercial. ! 1++2. ! nr. 11. ! $. /1
'1 -
Concuren;a se poate de?volta li<er numai >ntr-o economie li<eral9, cu respectarea drepturilor :i li<ert9;ilor celorlal;i comercian;i, >n limitele le%ii :i ale re%ulilor de moral9 comercial9. #in aceast9 perspectiv9, atitudinea economic9 :i cea @uridic9 cu privire la concuren;9 sunt de8inite prin aceea:i e2presie ! li<era concuren;9. #in punct de vedere @uridic, li<era concuren;9 a 8ost ridicat9 la ran% de principiu %$inci%iul li3e$ei concu$en#e care are >n vedere clientela, li<ertatea pre;urilor :i transparen;a pie;ei.0, Clien-ela este de8init9 ca totalitatea persoanelor 8i?ice :i @uridice care apelea?9 >n mod o<i:nuit la acela:i comerciant, adic9 la 8ondul de comer; al acestuia, pentru procurarea unor m9r8uri :i servicii.0Li4e%-a-ea ,%e+u%il(% are >n vedere c9 comercian;ii 3>ntreprin?9torii4 sunt >n drept s9 sta<ileasc9 >n mod independent pre;urile :i tari8ele la produc;ia 8a<ricat9 sau la serviciile prestate >n <a?9 de contract cu partenerii 3art. ', alin. 3'4 7e%ea, nr. -0./1++2. 0+ Aceea:i le%e >n art. +, alin. ', lit. 3a4 prevede c9 rautorit9;ilor pu<lice li se inter?ice s9 >ncheie acorduri :i s9 dea dispo?i;ii privind ma@orarea, reducerea sau men;inerea pre;urilor :i tari8elor care conduc la limitarea concuren;eis. T%ans,a%en+a ,%e+u%il(%, dup9 cum s-a mai men;ionat, presupune c9 at>t produc9torii, c>t :i consumatorii dispun de toat9 in8orma;ia cu privire la cerere, o8ert9 :i pre;uri, deoarece numai >n asemenea ca? cump9r9torul poate de;ine cel mai <un produs la cel mai <un pre;. Concuren;a li<er9 are >n vedere, >nainte de toate, e2ercitarea cu <un9 credin;9 a activit9;ii comerciale.
0, Serra, . 7e droit 8rancais de la concurence. ! $aris" #alo?, 1++/. ! $. 1-148 Roca *., )aie S. Bp. cit. ! $. 2+& 0+ .B. al R. . ! nr. 2/// din 2-.&2.1++2
'2 -
Este o cerin;9 prev9?ut9 de art. 0, al. 1 al 7e%ii cu privire la protec;ia concuren;ei, doar c9 >ntr-o 8ormulare pu;in di8erit9 ra%en;ii economici au dreptul la concuren;a li<er9 >n limitele prev9?ute de le%isla;ie, ale tradi;iilor :i re%ulilor de corectitudine, de onestitate >n a8aceris. 8n !unc#ie de ins $umen ele !olosi e (n lu% a cu $ivalii, concu$en#a se (m%a$ e (n)9: loial9; neloial9. C(n$u%en+a l(ial are loc atunci c>nd a%en;ii economici >n rela;ie cu rivalii 8olosesc mi@loace le%ale, >n 8ond economice, recur%>nd la diminuarea pre;ului :i lansarea unor noi produse. Art. 2 al 7e%ii cu privire la protec;ia concuren;ei de8ine:te concuren;a loial9 drept >ntrecerea >n care ac;iunile independente ale a%en;ilor economici limitea?9 e8ectiv posi<ilitatea 8iec9ruia dintre ei de a e2ercita in8luen;9 unilateral9 asupra condi;iilor %enerale de circula;ie a m9r8urilor pe pia;a respectiv9. C(n$u%en+a nel(ial se caracteri?ea?9 >n mare m9sur9, prin 8olosirea instrumentelor e2traeconomice de p9trundere :i men;inere pe pia;9, de e2." >nl9turarea 8i?ic9 a concurentului, o<;inerea 3prin le%isla;ie4 a unor condi;ii privile%iate, e2clusive, de des89:urare a activit9;ii. An 8unc;ie de num9rul :i puterea economic9 a v>n?9torilor :i cump9r9torilor, de transparen;a pie;ei :i modul de 8ormare a pre;urilor, e6is " ; i%u$i de concu$en#") per8ect9; imper8ect9. Concuren&a perfect. denumi " %u$", se ca$ac e$i0ea0" %$in)9<
50 oldovan, #. Economie politic. ! Chiinu" Arc, 2&&1. ! $. '0 51 Cpvn, B. #reptul concurenei comerciale" $artea %eneral. ! )ucureti" 7umina 7e2, 1++-. ! $. //0-//.
'/ -
A-(&i$i-a-ea ,ie+ei presupune e2isten;a unui num9r mare de v>n?9tori :i de cump9r9tori, ast8el >nc>t nici unul din ei nu poate in8luen;a >ntr-o m9sur9 important9, prin opera;iunile pe care le >ncheie, nivelul pre;ului la un anumit produs. O&(2eni-a-ea decur%e din relativa similitudine calitativ9 a produselor 3m9r8uri, servicii, lucr9ri4, pe care a%entul economic le comerciali?ea?9 pe pia;a respectiv9. Ca atare, consumatorii pre8er9 >n mod normal, >n condi;ii cantitativ e%ale, produsul care poate 8i o<;inut cu pre;ul cel mai redus. T%ans,a%en+a se reali?ea?9 dac9 pe pia;9 se constat9 un 8lu2 in8orma;ional e2haustiv. Aceast9 condi;ie implic9 accesul direct, imediat :i complet al consumatorului la orice date semni8icative, ce privesc caracteristicile 8iec9rui produs :i pre;urile corespun?9toare. M(4ili-a-ea *a$-(%il(% de ,%(du$+ie) prin care se >n;ele%e posi<ilitatea acestora de a se deplasa li<er :i >n orice moment de pe pia;a unui produs pe pia;a altuia, iar at>t produc9torii, c>t :i consumatorii pot %9si li<er :i nelimitat capital :i 8or;9 de munc9 de care au nevoie la momentul dat. Plu%ali-a-ea de (,+iuni deriv9 >n mod 8iresc din coro<orarea cerin;elor men;ionate p>n9 acum. $e o asemenea pia;9, consumatorii <ene8icia?9 de posi<ilit9;i de ale%ere, practic nelimitate, >ntre m9r8urile o8erite spre v>n?are. Nein-e%ven+ia s-a-ului echivalea?9 cu li<ertatea concuren;ei. Aceasta >ncetea?9 s9 mai 8ie per8ect9, de >ndat9 ce, prin m9suri administrative, i se aduc restric;ii. Rolul statului pe pia;9 nu poate consta dec>t >n asi%urarea condi;iilor optime pentru ac;iunea spontan9 a '0 -
competi;iei economice. E2ist9, >ns9, numeroase motive pentru care o pia;9 nu poate 8i per8ect concuren;ial9. 6na din marile de8icien;e ale economiei de pia;9 este provocat9 de concuren;a imper8ect9 sau de a:a-numitele monopoluri. #ac9, >n condi;iile unei concuren;e per8ecte, nici un v>n?9tor sau consumator nu poate in8luen;a pre;ul, concuren;a imper8ect9 apare atunci c>nd unul dintre cump9r9tori sau v>n?9tori poate in8luen;a pre;ul unui <un. Concuren;a imper8ect9 contri<uie la cre:terea pre;ului cu mult peste costuri :i la sc9derea volumului achi?i;iilor e8ectuate de consumatori su< nivelul de e8icien;9..2 An realitate, >n aproape toate sectoarele de activitate e2ist9 elemente de concuren;9 imper8ect9. Economi:tii consider9 c9 e2ist9 $ei s $uc u$i de %ia#" ce sun s%eci!ice concu$en#ei im%e$!ec e)./ 0. monopolul; .. oli%opolul; '. concuren;a monopolistic9. 5. *onopolul es e acea si ua#ie de concu$en#" im%e$!ec " ca$e se dis in'e %$in u$m" oa$ele $"s" u$i s%eci!ice" E2isten;a unei sin%ure 8irme care vinde :i a multor cump9r9tori care ac;ionea?9 independent unul de altul; 7ipsa produselor su<stitui<ile; (mposi<ilitatea intr9rii altor 8irme >n domeniul respectiv de activitate. #up9 cum s-a men;ionat mai sus, pia;a cu o concuren;9 pur9 :i per8ect9 este ast9?i o e2cep;ie. onopolul este un 8enomen destul de periculos :i, datorit9 e8orturilor statului, pu;in r9sp>ndit. Ast8el, >n via;a real9, >n economiile mi2te, pia;a este situat9 >ntre
.2 Samuelson, $aul A., *ordhaus, illiam #. Bp. cit. ! $. .. ./ Samuelson, $aul A., *ordhaus, illiam #. Bp. cit. ! $. 1+&-1+/
'. -
aceste dou9 e2treme, ceea ce >nseamn9 c9 8ormele cele mai 8recvente pe pia;9 sunt".0 concuren;a oli%opolistic9; concuren;a monopolistic9. '. C(n$u%en+a (li2(,(lis-i$ A(li2(,(lulB se caracteri?ea?9 prin e2isten;a unui num9r redus de >ntreprinderi, care pun la dispo?i;ia unui num9r mare de cump9r9tori un produs oarecare. (mportant de re;inut este 8aptul c9 8iecare 8irm9 >n parte poate in8luen;a pre;ul pie;ei. ,. C(n$u%en+a &(n(,(lis-i$ este o 8orm9 de concuren;9 >n care se con8runt9 un num9r destul de >nsemnat de 8irme, dar care :i-au di8eren;iat produsele din punctul de vedere al calit9;ii, ast8el >nc>t 8iecare produc9tor reu:e:te s9-:i 8ac9 8idel9 o clientel9 predispus9 s9 accepte o anumit9 sporire a pre;urilor. Ea seam9n9 cu concuren;a per8ect9 prin 8aptul c9 num9rul o8ertan;ilor este mare, nici unul neav>nd controlul a<solut asupra pie;ei. Ea se deose<e:te, >ns9, de concuren;a per8ect9 prin 8aptul c9 produsele v>ndute nu sunt identice. #eoarece 8irmele o8er9 produse di8erite, pre;urile pot varia >ntr-o oarecare m9sur9. Ca?ul clasic de concuren;9 monopolistic9 >l constituie, de e2emplu, cel al pie;ei des8acerii cu am9nuntul a apei minerale sau a <en?inei. 6na din tendin;ele o<iective ale de?volt9rii economice este concentrarea produc;iei :i 8ormarea marilor >ntreprinderi care, la un moment dat, prin semnarea a tot 8elul de >n;ele%eri de monopol, >ncep a domina anumite se%mente ale pie;ei. An acest 8el concuren;a, ca una din 8or;ele motrice ale pro%resului economic, este str>mtorat9 sau dispare cu totul. Antruc>t concuren;a nu se poate men;ine de la sine,
.0 oldovan, #. Bp .cit. ! $. ',
'' -
statul, prin interven;ia sa, este o<li%at s-o prote@e?e. 7e%isla;ia antimonopol din Repu<lica oldova >ncepe s9 se 8orme?e odat9 cu adoptarea >n 1++2 a 7e%ii cu privire la limitarea activit9;ii monopoliste :i de?voltarea concuren;ei, nr.+&'/1++2,.. :i continu9 cu adoptarea unei alte le%i >n acest domeniu 7e%ea cu privire la protec;ia concuren;ei, nr. 11&//2&&&..' An acest sens, 7e%ea privind protec;ia concuren;ei, nr. 11&//2&&&, >n art. ' men;ionea?9 c9 sunt inter?ise ac;iunile a%en;ilor economici cu o situa;ie dominant9 pe pia;9, precum :i ac;iunile mai multor a%en;i economici ce de;in >n comun o ast8el de situa;ie care duce sau poate duce la limitarea concuren;ei :i 3sau4 la le?area intereselor unor al;i a%en;i economici, precum :i ale persoanelor 8i?ice.
.. .'
.B. al R. . ! nr. 20' din 2-.&2.1++2 .B. al R. . ! nr. 1''-1'-/12&. din /1.12.2&&&
', -
Te&a 3/ SU>IEC?II DREPTULUI COMERCIAL

N(+iuni 2ene%ale ale su4ie$+il(% de d%e,$(&e%$ial Pe%s(ana *i1i$ $a su4ie$- de d%e,$(&e%$ial Pe%s(ana 7u%idi$ $a su4ie$- al d%e,-ului $(&e%$ial
3/./ N(+iuni 2ene%ale ale su4ie$+il(% de d%e,- $(&e%$ial

(storia dreptului a >nre%istrat, >n milenara sa e2isten;9, ca?uri care ni se par ast9?i ciudate, ine2plica<ile, privitoare la conceptul su<iectelor de drept" unele 8enomene ale naturii sau animale erau tratate ca 8iin;e titulare de drepturi :i o<li%a;ii >n raporturi @uridice determinate. A:a, de e2emplu, #arius, re%ele $ersiei, dup9 ce marea >i >n%hi;ise cor9<iile >n cursul e2pedi;iei >n Sci;ia, ordon9 s9 se <at9 valurile >n semn de sanc;iune. An Evul ediu, sunt cunoscute ca?uri c>nd se @udecau animalele 3c>inii, porcii etc.4. Concep;ia modern9 a dreptului nu mai re;ine asemenea situa;ii, omul 8iind sin%urul >n m9sur9 s9 participe la raporturi @uridice >n calitate de su<iect. Aceast9 participare nu re?ult9, >ns9, >n mod natural, ea este o calitate pe care o acord9 statul, 8iind detaliat re%lementat9 prin normele de drept. Este adev9rat, >n unele situa;ii normele de drept au >n vedere pa%u<e provocate de animale sau lucruri, sta<ilind r9spunderi sau prohi<i;iuni >n conduita oamenilor >n rela;iile lor reciproce cu privire la <unuri sau animale. A:a, de e2emplu, art. 1011 :i 1012 din Codul civil sta<ilesc, >n acest sens, c9 pentru 8apta '-
animalului r9spunde proprietarul sau cel care se serve:te de animal, iar pentru pre@udiciile cau?ate prin surparea construc;iei r9spunde proprietarul acesteia. #in aceste 8apte nu se poate, >n nici un ca?, tra%e conclu?ia c9 normele de drept creea?9 drepturi :i instituie o<li%a;ii animalelor sau lucrurilor :i c9 acestea pot s9 apar9 ca su<iecte de drept. Su<iecte ale raportului @uridic, respectiv :i ale activit9;ii de >ntreprin?9tor nu pot 8i dec>t oamenii, 8ie individual, 8ie %rupa;i >n 8orme or%ani?ate. Su<iecte ale dreptul comercial sunt persoanele 8i?ice :i @uridice care des89:oar9 activitate de >ntreprin?9tor, adic9 au do<>ndit, prin >nre%istrare sau prin alt mod sta<ilit de le%e, calitatea de >ntreprin?9tori. #eoarece dreptul comercial >ncorporea?9 :i normele de drept pu<lic, au calitatea de su<iecte :i persoanele @uridice de drept pu<lic care >nre%istrea?9, autori?ea?9, licen;ia?9, suprave%hea?9, controlea?9 etc. persoanele care des89:oar9 activitate de >ntreprin?9tor, de;in>nd >n aceste raporturi o po?i;ie dominant9..,
3/!/ Pe%s(ana *i1i$ $a su4ie$de d%e,- $(&e%$ial

Con8orm le%isla;iei >n vi%oare, persoana 8i?ic9 este omul privit individual, ca titular de drepturi :i o<li%a;ii. $ersoana 8i?ic9 are dreptul s9 practice activitatea de >ntreprin?9tor, 89r9 a constitui o persoan9 @uridic9, din momentul >nre%istr9rii de stat >n calitatea de >ntreprin?9tor individual 3Cod civil al R , art. 2', alin. 14 Bdat9 cu adoptarea le%ii cu privire la proprietate, 8iind repus9 >n drepturile omului proprietatea privat9, pentru
57 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu, F.E.$., 2&&0. ! $.1&2
'+ -
prima dat9 >n R. oldova >:i %9se:te o%lindire dreptul persoanei 8i?ice de a practica activitatea de >ntreprin?9tor, stipulat >n le%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi. $entru ca persoana 8i?ic9 s9 8ie recunoscut9 ca su<iect al dreptului comercial, tre<uie s9 dispun9 de capacitatea @uridic9 care, la r>ndul s9u, se >mparte >n ca%aci a ea de !olosin#" 7i ca%aci a ea de e6e$ci#iu. Con8orm art. 1- al Codului civil al R. . ! capacitatea de a avea drepturi :i o<li%a;ii civile se recunoa:te, >n e%al9 m9sur9, tuturor persoanelor 8i?ice. Capacitatea de 8olosin;9 a persoanei 8i?ice apare la momentul na:terii :i >ncetea?9 odat9 cu moartea. Spre deose<ire de capacitatea de 8olosin;9, capacitatea de e2erci;iu presupune aptitudinea persoanei de a do<>ndi prin 8apta proprie :i de a e2ercita drepturile civile, de a-:i asuma personal o<li%a;ii civile :i de a le e2ercita. Capacitatea de e2erci;iu apare la 1- ani. $ornind de la dispo?i;iile Codului civil al R. ., se permite practicarea activit9;ii de >ntreprin?9tor, p>n9 la atin%erea v>rstei de 1- ani, >n trei ca?uri, :i anume" con8orm art. 2& al Codului civil al R. . minorul do<>nde:te prin c9s9torie capacitatea deplin9 de e2erci;iu. Al doilea ca? este atunci c>nd este recunoscut9 capacitatea de e2erci;iu deplin9 a minorului care a atins v>rsta de 1' ani, dar care lucrea?9 >n <a?a unui contract de munc9 sau cu acordul p9rin;ilor, tutorilor, curatorilor, practic9 activitatea de >ntreprin?9tor 3ca?ul al treilea4. Speci8ic pentru recunoa:terea statutului de >ntreprin?9tor al individului constituie 8aptul c9 persoana 8i?ic9 tre<uie s9 8ie >nre%istrat9 la or%anele de stat competente. F9r9 >nre%istrarea de stat, des89:urarea activit9;ii de >ntreprin?9tor este inter?is9 :i se sanc;ionea?9 administrativ :i penal. Capacitatea persoanei 8i?ice >nre%istrate ca >ntreprin?9tor individual are un spa;iu mai e2tins dec>t p>n9 la >nre%istrare. ,& -
An le%9tur9 cu e2tinderea capacit9;ii, le%ea instituie o pre?um;ie a pro8esionalismului >n e8ectuarea de opera;iune, pun>nd >n sarcina >ntreprin?9torului o<li%a;ii suplimentare ce privesc protec;ia drepturilor consumatorului, mediului, des89:urarea a8acerilor >n limitele concuren;ei loiale. #reptul persoanei 8i?ice de a practica activitatea de >ntreprin?9tor re?ult9 din capacitatea de 8olosin;9 a persoanei 8i?ice, care se recunoa:te >n m9sur9 e%al9 tuturor persoanelor 8i?ice. Capacitatea de 8olosin;9 a persoanelor 8i?ice este universal9, inclu?>nd >n sine posi<ilitatea de a do<>ndi :i e2ercita orice drepturi :i o<li%a;ii civile. Reie:ind din caracterul universal al capacit9;ii de 8olosin;9, >ntreprin?9torul individual poate dispune, >n <a?a dreptului de proprietate, de orice <un, cu e2cep;ia <unurilor care sunt scoase din circuitul civil sau care se a8l9 >n proprietatea e2clusiv9 a statului. <n-%e,%in1-(%ul individual/ Con8orm art. 2' Cod Civil al R. ., persoana 8i?ic9 are dreptul s9 practice activitatea de >ntreprin?9tor, 89r9 a constitui o persoan9 @uridic9, din momentul >nre%istr9rii de stat >n calitate de (n $e%$in0" o$ individual sau >n alt mod prev9?ut de le%e. (ndi8erent de 8aptul c9 le%isla;ia >n vi%oare con;ine dispo?i;ii ce re%lementea?9 >n mod di8erit acelea:i rela;ii, putem men;iona c9 %e$soana !i0ic", ca (n $e%$in0" o$ individual, %oa e des!"7u$a ac ivi a ea de (n $e%$in0" o$ doa$ dac"" a >nre%istrat o >ntreprindere individual9 37e%ea, nr. -0./1++24; a >nre%istrat o %ospod9rie ;9r9neasc9 37e%ea, nr. 1/.//2&&&4; a do<>ndit patenta de >ntreprin?9tor 37e%ea, nr. +//1++-4. B alt9 posi<ilitate a persoanei 8i?ice de a des89:ura activitatea individual9 de >ntreprin?9tor, reie:ind din le%isla;ia >n vi%oare, nu e2ist9. ,1 -
<n-%e,%inde%ea individual este >ntreprinderea care apar;ine cet9;eanului, cu drept de proprietate privat9, sau mem<rilor 8amiliei acestuia, cu drept de proprietate comun9. #in dispo?i;iile art. 1/ alin.324 :i ale art. 10 din 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi nr. -0./1++2 reiese c9 >ntreprinderea individual9 este o ac ivi a e, me odic o$'ani0a ", a unui individ ca$e %$esu%une $e%e i#ia %$o!esional" a ac elo$ %o $ivi unei o$'ani0"$i sis ema ice, 3a0a e %e anumi e mi&loace ma e$iale29= Alt8el spus, >ntreprindere individual9 este activitatea persoanei 8i?ice care practic9 activitatea de >ntreprin?9tor >n nume propriu :i din cont propriu, administrea?9 personal a8acerile, emite independent deci?ii, asi%ur9 >ntreprinderea cu cele necesare :i poart9 r9spundere pentru re?ultatele ei. $entru constituirea >ntreprinderii individuale, persoana 8i?ic9, av>nd capacitate de e2erci;iu deplin9, >ntocme:te o deci0ie de 8ondare, care tre<uie supus9 procedurii de autenti8icare, pentru a o8iciali?a inten;ia 8ondatorului de a e8ectua a8aceri :i a asi%ura eventualii creditori de r9spunderea nelimitat9 a 8ondatorului. B persoan9 poate 8onda o sin%ur9 >ntreprindere individual9. Deci%ia de fondare a )ntreprinderii individuale trebuie s con&in6 datele de identi8icare a 8ondatorului" numele, prenumele, data :i locul na:terii, cet9;enia, domiciliul, num9rul actului de identitate; denumirea de 8irm9 a >ntreprinderii. Con8orm prevederilor art. 10 alin.3.4 din 7e%ea nr. -0./1++2, >n 8irma >ntreprinderii individuale tre<uie s9 se includ9 cuvintele" r>ntreprindere individual9s ori prescurtat rA. (.s :i numele, cel pu;in, a unui posesor. #e pild9,
58 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $.111
,2 -
rAntreprinderea individual9 Rotarus sau rA.(. Rotarus; sediul >ntreprinderii, care poate 8i domiciliul 8ondatorului ori un local >nchiriat sau cump9rat; data >n8iin;9rii >ntreprinderii, care este data >nscrierii ei >n Re%istrul de stat; %enul de activitate a >ntreprinderii; condi;iile reor%ani?9rii :i lichid9rii >ntreprinderii. An pre?ent, >nre%istrarea >ntreprinderii individuale se 8ace con8orm re%ulilor sta<ilite pentru persoanele @uridice >n Le'ea n$2 <;>9?;::: cu %$ivi$e la (n$e'is $a$ea de s a a (n $e%$inde$ilo$ 7i o$'ani0a#iilo$2 #ac9 pentru practicarea %enurilor de activitate se cere licen;9, >ntreprinderea >:i va >ncepe activitatea numai dup9 o<;inerea ei. Ca 8orm9 de or%ani?are a activit9;ii de >ntreprin?9tor >ntreprinderea individual9 poate 8i utili?at9" de comercian;ii locali care v>nd m9r8uri :i produse cu am9nuntul, de proprietarii de mici restaurante, ca8enele, ma%a?ine de me?eluri, ;i%9ri, <9uturi r9coritoare :i alcoolice; de prestatorii individuali de servicii" 8ri?eri, reparatori de >nc9l;9minte, de aparatur9 tele-radio, de ceasuri :i automo<ile; de micii produc9tori locali 3me:te:u%ari4 de o<iecte din ceramic9, de <utoaie, de mo<il9 din lo?ie etc. Antreprinderea individual9 poate utili?a munca salaria;ilor. Ace:tia, produc>nd :i comerciali?>nd m9r8uri, prest>nd servicii, devin repre?enta;ii 8ondatorului, >i creea?9 drepturi :i o<li%a;ii, iar >n ca?ul >n care >ncalc9 drepturile consumatorului, r9spunderea >n 8a;a clientului o poart9 8ondatorul. Antreprinderea este o<li%at9 s9 pl9teasc9 toate impo?itele :i ta2ele prev9?ute de le%isla;ie. $atrimoniul >ntreprinderii individuale este insepara<il de <unurile personale ale >ntreprin?9torului, care este o<li%at s9 ;in9 eviden;a ,/ -
conta<il9 a veniturilor o<;inute din aceast9 activitate, precum :i eviden;a cheltuielilor suportate. Eviden;a va 8i ;inut9 numai pentru m9r8urile :i produc;ia destinat9 activit9;ii economice, dar nu :i pentru cele destinate u?ului personal. Fondatorul >ntreprinderii individuale r9spunde nelimitat pentru o<li%a;iile >ntreprinderii individuale cu tot patrimoniul s9u, cu e2cep;ia <unurilor care nu pot 8i urm9rite. Ea >:i >ncetea?9 activitatea la data radierii sale din Re%istrul de stat, pentru care 8apt 8ondatorul depune o declara;ie, indic>nd data la care >ncetea?9 s9 active?e ca >ntreprin?9tor. Pa-en-a de 0n-%e,%in1-(% 6na din cele mai simple 8orme de practicare a activit9;ii de >ntreprin?9tor de c9tre persoana 8i?ic9 din Repu<lica oldova este activitatea practicat9 >n <a?a patentei de >ntreprin?9tor. ,atenta de )ntreprin%tor este un certi8icat de stat nominativ, ce atest9 dreptul de a des89:ura %enul de activitate de >ntreprin?9tor indicat >n ea >n decursul unei anumite perioade de timp. Citular al patentei de >ntreprin?9tor poate 8i orice cet9;ean al R. oldova, cet9;ean str9in sau apatrid, cet9;enia persoanei care solicit9 patenta neav>nd nici o importan;9. B cerin;9 semni8icativ9, >n ca?ul patentei de >ntreprin?9tor, este principiul sta<ilirii de domiciliu, adic9 locuirea permanent9 pe teritoriul R. . B alt9 cerin;9 8a;9 de titularul de patent9 este corespunderea a<ilit9;ii personale cu cerin;ele de cali8icare necesare pentru practicarea %enurilor de activitate indicat9 >n patent9. 6n aspect important pentru des89:urarea activit9;ii de >ntreprin?9tor >n temeiul patentei este lipsa necesit9;ii de >nre%istrare a activit9;ii sau de primire a licen;ei. ai mult dec>t at>t, titularul de patent9 nu cade su< inciden;a cerin;elor ce presupun pre?entarea d9rilor de seam9 8inanciare :i statistice, ,0 -
de ;inere a eviden;ei conta<ile :i 8inanciare, de e8ectuare a opera;iunilor :i decont9rilor de cas9. An <a?a patentei de >ntreprin?9tor se pot des89:ura numai activit9;ile care sunt indicate >n ane2a le%ii cu privire la patenta de >ntreprin?9tor, nr. +//1++-. $entru a o<;ine patenta de >ntreprin?9tor, persoana 8i?ic9 tre<uie s9 se adrese?e cu o cerere la (nspectoratul 8iscal teritorial de la domiciliu sau din locul >n care inten;ionea?9 s9 des89:oare activitatea 3sau $rim9riei, dac9 >n localitate nu e2ist9 o8iciu al inspectoratului 8iscal4. 7a cerere se ane2ea?9 urm9toarele acte" actul ce con8irm9 cali8icarea solicitantului de patent9; autori?area autorit9;ii pu<lice locale; actele ce con8irm9 dreptul asupra mi@locului de transport care va 8i utili?at >n activitatea de >ntreprin?9tor; contractul de loca;iune sau actul de proprietate; contractul de asi%urare o<li%atorie :i <onul de plat9 a ta2ei pentru patent9. E2aminarea cererii se e8ectuea?9 >n termen de trei ?ile, dup9 care tre<uie s9 se eli<ere?e patenta. Re8u?ul privind eli<erarea patentei solicitantului tre<uie s9 8ie motivat. $atenta se eli<erea?9 pentru o perioad9 de o lun9 sau pe o durat9 mai mare p>n9 la un an de ?ile :i pentru un sin%ur %en de activitate. Citularul patentei de >ntreprin?9tor este >n drept s9 des89:oare activitatea >n <a?a patentei de >ntreprin?9tor pe >ntre% teritoriul ;9rii, dac9 >n ea nu este sta<ilit alt8el. An ca?ul >n care patenta este eli<erat9 de $rim9rie, ea e vala<il9 numai pe teritoriul din @urisdic;ia acesteia. An <a?a patentei de >ntreprin?9tor pot 8i practicate activit9;ile indicate >n ane2a 7e%ii cu privire la patenta de >ntreprin?9tor, nr. +//1++-, e2." comer;ul de am9nunt 3la tara<e, te@%hele, chio:curi :i >n alte >nc9peri, terenuri separate ale c9ror supra8a;9 nu dep9:e:te 12 m4, producerea de m9r8uri 3con8ec;ionarea articolelor me:te:u%9re:ti, ,. -
producerea varului4, prest9rile de servicii 3transportul auto de c9l9tori :i de m9r8uri, predarea unor disciplini4, e2ecutarea de lucr9ri 3repara;ia locuin;elor, construc;ia caselor de locuit, cusutul >m<r9c9mintei :i >nc9l;9mintei4 etc. Activitatea de >ntreprin?9tor individual >n <a?a patentei de >ntreprin?9tor este impo?a<il9 >n 8elul urm9tor ! >n 8iecare lun9 titularul patentei pl9te:te o ta29 8i29 pentru patent9. Aceast9 plat9 con;ine urm9toarele impo?ite" impo?itul pe venit, ta2a pentru utili?area resurselor naturale, ta2a pentru amplasarea unit9;ilor comerciale, ta2a pentru amena@area teritoriului, ta2a pentru dreptul de transportare a c9l9torilor, precum :i deducerile >n <u%etul de stat al asi%ur9rilor sociale. Ti ula$ul %a en ei de (n $e%$in0" o$ a$e u$m" oa$ele o3li'a#ii) s9 des89:oare activitatea numai >n locurile permise >n aceste scopuri de autoritatea administra;ia pu<lice locale; s9 respecte drepturile :i interesele consumatorului; s9 respecte cerin;ele le%ale impuse celor care des89:oar9 %enul de activitate respectiv, inclusiv normele sanitare, antiincendiare; s9 a8i:e?e patenta sau copiile ei autenti8icate de notar vi?i<il >n locurile unde >:i des89:oar9 activitatea de >ntreprin?9tor persoana 8i?ic9. 7a practicarea activit9;ii de >ntreprin?9tor >n <a?a patentei de >ntreprin?9tor de;in9torul patentei nu este >n drept s9 an%a@e?e lucr9tori pentru des89:urarea activit9;ii, s9 >ncheie tran?ac;ii cu >ntreprinderea individual9 a c9rei 8ondator este el sau careva dintre mem<rii 8amiliei sale. 8nce a$ea ac ivi "#ii (n 3a0a %a en ei de (n $e%$in0" o$ se e!ec uea0" (n 3a0a u$m" oa$elo$ condi#ii) ,' -
e2pirarea termenului pentru care a 8ost eli<erat9; renun;area titularului de patent9; pierderea capacit9;ii de munc9; decesul titularului de patent9; aplicarea 8a;9 de titularul patentei a unor sanc;iuni administrative. Citularul de patent9 r9spunde pentru o<li%a;iile asumate >n activitatea de >ntreprin?9tor cu tot patrimoniul s9u, e2cep;ie 89c>nd <unurile care, potrivit le%ii, nu pot 8i urm9rite 3lista <unurilor sunt indicate >n art. -. al Codului de e2ecutare al R 4. G(s,(d%ia +%neas$ este o >ntreprindere individual9, <a?at9 pe proprietatea privat9 asupra terenurilor a%ricole 3denumite >n continuare terenuri4 :i asupra altor <unuri, pe munca personal9 a mem<rilor unei 8amilii 3mem<ri ai %ospod9riei ;9r9ne:ti4, av>nd ca scop o<;inerea de produse a%ricole, prelucrarea lor primar9, comerciali?area cu preponderen;9 a propriei produc;ii a%ricole. Gospod9ria ;9r9neasca se poate constitui :i dintro sin%ura persoan9 8i?ic9. Supra8a;a terenurilor :i m9rimea altor <unuri, inclusiv arendate, ale %ospod9riei ;9r9ne:ti tre<uie s9 asi%ure utili?area preponderent9 >n cadrul acesteia 3mai mult de .& la suta anual4 a muncii personale a mem<rilor ei. Activitatea %ospod9riei ;9r9ne:ti este re%lementat9 de 7e%ea cu privire la %ospod9riile ;9r9ne:ti, de 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi, de Codul civil, Codul 8unciar, Codul 8iscal, Codul muncii :i de alte acte normative. #reptul la constituirea %ospod9riei ;9r9ne:ti >l au persoanele 8i?ice care au atins v>rst9 de 1- ani, dispun de capacitate de e2erci;iu deplin9 :i posed9 teren cu drept de proprietate privat9. B persoan9 8i?ic9 poate 8i 8ondatorul 3mem<rul4 ,, -
numai al unei %ospod9rii ;9r9ne:ti. $entru constituirea %ospod9riei ;9r9ne:ti persoana 8i?ic9 tre<uie s9 depun9 o declara;ie de constituire semnat9 de 8ondator :i de poten;ialii mem<ri ai acesteia >n 8orm9 autentic9. 8n decla$a#ia de cons i ui$e a 'os%od"$iei $e3uie s" se indice) denumirea complet9 :i a<reviat9 a %ospod9riei; sediul %ospod9riei; numele, prenumele, data na:terii, cet9;enia :i domiciliul 8ondatorului :i al poten;ialilor mem<ri ai ei, %radul de rudenie al acestora cu 8ondatorul; numerele de >nre%istrare, amplasarea :i supra8a;a, con8orm cadastrului <unurilor imo<ile, a terenurilor >n proprietate individual9 sau proprietate comun9, inclusiv a terenurilor din e2travilan considerate %r9dini, precum :i a terenurilor arendate; componen;a altor <unuri imo<iliare care se transmit >n proprietate comun9 mem<rilor %ospod9riei. #enumirea %ospod9riei ;9r9ne:ti va con;ine cuvintele" %ospod9rie ;9r9neasc9, numele 8ondatorului :i sediul %ospod9riei. Sediul %ospod9riei ;9r9ne:ti este >n unitatea administrativ-teritorial9 de nivelul >nt>i >n a c9rei $rim9rie este >nre%istrat9. Gospod9ria ;9r9neasca va 8i >nre%istrat9 de c9tre 8ondatorul ei la $rim9ria unit9;ii administrativ-teritoriale de nivelul >nt>i >n a c9rei hotare el de;ine teren. An ca?ul >n care 8ondatorul de;ine terenuri amplasate >n hotarele a dou9 sau mai multe unit9;i administrativ-teritoriale de nivelul >nt>i, cererea de >nre%istrare a %ospod9riei ;9r9ne:ti se pre?int9 $rim9riei alese de 8ondator. Pen $u (n$e'is $a$ea 'os%od"$iei #"$"ne7 i, !onda o$ul %$e0in " P$im"$iei) ,-
declara;ia de constituire; copiile de pe documentele ce con8irm9 dreptul de proprietate privat9 al 8ondatorului :i al poten;ialilor mem<ri ai %ospod9riei asupra terenurilor; copiile de pe contractele de arend9 a terenurilor, dup9 ca?, autenti8icate de secretarul $rim9riei; <onul de plat9, pe contul $rim9riei, a ta2ei de >nre%istrare a %ospod9riei. An decursul unei s9pt9m>ni din ?iua pre?ent9rii documentelor, $rim9ria >nre%istrea?9 %ospod9ria ;9r9neasc9, e8ectu>nd >nscrieri de ri%oare >n Re%istrul %ospod9riilor ;9r9ne:ti 3de 8ermier4, :i eli<erea?9 certi8icatul de >nre%istrare sau emite o deci?ie privind re8u?ul de a >nre%istra %ospod9ria. #eci?ia motivat9 a $rim9riei privind re8u?ul de a >nre%istra %ospod9ria ;9r9neasc9 se remite 8ondatorului >n scris. Administrarea %ospod9riei ;9r9ne:ti este e8ectuat9 de 8ondatorul ei, iar >n ca?ul eli<er9rii 8ondatorului din 8unc;ie, de unul dintre mem<ri ei care a atins v>rsta de 1- ani :i are capacitate de e2erci;iu deplin9, ales de ceilal;i mem<ri ai %ospod9riei. Conduc" o$ul 'os%od"$iei #"$"ne7 i a$e u$m" oa$ele (m%u e$nici$i) repre?int9 %ospod9ria >n instan;a de @udecat9, >n rela;iile cu alte autorit9;i pu<lice, precum :i cu persoane 8i?ice :i @uridice; or%ani?ea?9 activitatea %ospod9riei; e8ectuea?9, >n numele %ospod9riei, tran?ac;ii, eli<erea?9 procuri pentru e8ectuarea de tran?ac;ii; an%a@ea?9 :i eli<erea?9 lucr9tori; ;ine eviden;a timpului de lucru :i a salariilor persoanelor care lucrea?9 >n <a?9 de contract, e8ectuea?9 >nscrieri >n carnetul lor ,+ -
de munca, precum :i al mem<rilor %ospod9riei; sta<ile:te politica de eviden;9 >n %ospod9rie, asi%ur9 eviden;a conta<il9 :i pre?entarea rapoartelor >n con8ormitate cu le%isla;ia; asi%ur9 predarea >n arhiv9 a documentelor de plat9 a salariilor :i a contri<u;iilor de asi%ur9ri sociale de stat; e2ercit9 alte atri<u;ii neinter?ise de le%e. $ot 8i mem<ri ai %ospod9riei ;9r9ne:ti, >n a8ar9 de conduc9tor, urm9toarele persoane apte de munc9" so;ul 3so;ia4, p9rin;ii, copiii, inclusiv adoptivi, 8ra;ii, surorile :i nepo;ii lui care au atins v>rsta de 1' ani. $rimirea >n %ospod9ria ;9r9neasca se 8ace cu acordul mem<rilor ei, iar ie:irea se 8ace la cerere :i nu necesit9 acordul celorlaltor mem<ri ai ei. em<rul %ospod9riei ;9r9ne:ti este >n drept s9 v>nd9, s9 d9ruiasc9 sau s9 >nstr9ine?e >n alt mod cota sa din <unurile comune e2clusiv mem<rilor %ospod9riei sau altor persoane, care nu erau, dar au devenit mem<ri ai %ospod9riei. em<rii :i an%a@a;ii %ospod9riei ;9r9ne:ti se <ucur9 de asi%urare social9 :i de asisten;a social9 de stat >n con8ormitate cu le%isla;ia. Gospod9ria ;9r9neasc9 :i mem<rii ei achit9 impo?itele :i ta2ele >n con8ormitate cu le%isla;ia. Gospod9ria ;9r9neasc9 nu poart9 r9spundere pentru o<li%a;iile personale ale mem<rilor ei. em<rii %ospod9riei ;9r9ne:ti poart9 r9spundere solidar9 nelimitat9 pentru o<li%a;iile acesteia cu >ntre% patrimoniul lor, cu e2cep;ia <unurilor care, potrivit Codului de e2ecutare, nu 8ac o<iectul urm9ririi. Gospod9ria ;9r9neasc9 este >n drept s9 se reor%ani?e?e prin hot9r>rea mem<rilor ei sau a instan;ei de @udecat9 prin 8u?iune, asociere, separare, divi?are sau trans8ormare. Gospod9ria ;9r9neasc9 poate 8i lichidat9 >n <a?a hot9r>rii instan;ei de @udecat9 la cererea mem<rilor %ospod9riei, a mo:tenitorului sau -& -
a creditorilor. 6n drept speci8ic societ9;ilor comerciale, de care dispune :i %ospod9ria ;9r9neasc9, este dreptul la asociere, care poate 8i reali?at >n <a?a principiului teritorial sau de produc;ie.
3/3/ Pe%s(ana 7u%idi$ $a su4ie$al d%e,-ului $(&e%$ial

Su<iect de drept nu este numai omul i?olat, considerat >n sensul dreptului ca persoan9 8i?ic9. Via;a >n societate :i multiplele interese care nu pot 8i satis89cute prin activitatea sin%ular9 a individului l-au determinat s9 intre >n di8erite colectivit9;i. Aceste colectivit9;i, or%ani?ate ca entit9;i distincte de mem<rii care le compun :i spri@inite economic pe o mas9 de <unuri comune >n vederea satis8acerii unor interese comune, au devenit su<iecte de drept de sine st9t9toare. Ele sunt persoane @uridice sau morale..+ Con8orm art. ., al Codului civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, persoanele @uridice sunt de drept pu<lic sau de drept privat care, >n raporturile civile, sunt situate pe po?i;ii de e%alitate. 0tatul i unit&ile administrativ7teritoriale sun persoane juridice de drept public care particip9 la raporturi @uridice civile pe po?i;ii de e%alitate cu celelalte su<iecte de drept. #e:i sunt >n drept s9 participe la raporturi @uridice civile, ele nu au calitatea de >ntreprin?9tor :i nu des89:oar9 a8aceri >n nume propriu.'& Guvernul, prin dele%area >mputernicirilor autorit9;ilor pu<lice centrale, poate constitui >ntreprinderi de stat pentru des89:urarea oric9rui %en de activitate prev9?ut >n statutul ei, cu
59 Avornic G., Aram E., *e%ru )., Costa R. Ceoria %eneral a dreptului. ! Chiinu" Cartier, 2&&0. ! $. /,2 60 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. 12/
-1 -
e2cep;ia celor inter?ise de le%isla;ie. #e asemenea, activit9;ile-monopol de stat sunt des89:urate de >ntreprinderile de stat. ,ersoanele juridice de drept privat se pot constitui li<er doar >n una din 8ormele prev9?ute de le%e. Codul civil 3art. .+4 clasi8ic9 persoanele @uridice de drept privat >n persoane @uridice cu scop lucrativ 3comercial4 :i cu scop nelucrativ 3necomercial4. ,ersoanele juridice cu scop lucrativ sunt societ9;ile comerciale, >ntreprinderile de stat :i municipale, cooperativele de produc;ie :i de >ntreprin?9tor, acele su<iecte prin care se des89:oar9 ma@oritatea activit9;ilor de >ntreprin?9tor. 8ntreprinderea de stat este a%ent economic independent cu drepturi de persoan9 @uridic9 care, pe <a?a propriet9;ii de stat transmise ei >n %estiune, des89:oar9 o activitate de >ntreprin?9tor. Br%anul autoadministr9rii locale poate 8orma o )ntreprindere municipal. Aceasta se constituie >n e2clusivitate pe <a?a propriet9;ii municipale care, prin utili?area ei @udicioas9, produce anumite tipuri de m9r8uri, e2ecut9 lucr9ri :i prestea?9 servicii, necesare pentru satis8acerea cerin;elor 8ondatorului :i reali?area intereselor sociale :i economice ale colectivului de munc9. ,ersoanele juridice cu scop nelucrativ se 8ondea?9 pentru satis8acerea intereselor spirituale, pro8esionale, culturale, :tiin;i8ice etc. #in cadrul acestora 8ac parte" asocia;ia, 8unda;ia :i institu;ia. 7e%isla;ia prevede c9 or%ani?a;iile necomerciale sunt >n drept s9 des89:oare orice %en de activitate neinter?is de le%e, care ;ine de reali?area scopurilor prev9?ute de statut. Br%ani?a;ia necomercial9 este >n drept s9 des89:oare o activitate economic9 ce re?ult9 nemi@locit din scopurile prev9?ute >n statut. Venitul reali?at de or%ani?a;ia necomercial9 din activitatea economic9 nu poate 8i >mp9r;it >ntre mem<rii ei, ci este destinat -2 -
reali?9rii scopurilor propuse, mem<rii neav>nd drepturi patrimoniale transmisi<ile 8a;9 de ea. E2cep;ie de la aceast9 re%ul9 8ac or%ani?a;iile necomerciale care atri<uie mem<rilor s9i drepturi patrimoniale ca, de e2emplu, mem<rii asocia;iei de locatari >n condominiu.'1 $entru practicarea activit9;ii economice care nu re?ult9 nemi@locit din scopul prev9?ut >n statut, or%ani?a;iile necomerciale pot 8onda societ9;i comerciale :i cooperative.
61 Roca *., )aie S. Bp. cit. ! $. 12'-12,
-/ -
Te&a 5/ SOCIETC?ILE COMERCIALE

4. S$u%- ,%ivi%e asu,%a $au1el(% $a%e au de-e%&ina$%ea%ea s($ie-+il(% $(&e%$iale i ev(lu+ia is-(%i$ a a$es-(%a 6/ N(+iunea i na-u%a 7u%idi$ a s($ie-+il(% $(&e%$iale #/ F(%&ele i $lasi*i$a%ea s($ie-+il(% $(&e%$iale 8/ Fun$+iile s($ie-+il(% $(&e%$iale
5/./ S$u%- ,%ivi%e asu,%a $au1el(% $a%e au de-e%&ina- $%ea%ea s($ie-+il(% $(&e%$iale i ev(lu+ia is-(%i$ a a$es-(%a
Bmul nu este >n stare s9-:i atin%9 sin%ur toate scopurile sale :i, odat9 cu sporirea nevoilor lui, asocierea a devenit inevita<il9. (deea de rsocietates s-a n9scut :i s-a de?voltat din cau?e de ordin economico-social. Via;a social9, 8iind re?ultatul unui >ntre% proces de sinte?9, a trans8ormat raporturile umane de coe2isten;9 >n raporturi de cooperare. An aceste condi;ii, a %enerat ideea cooper9rii >ntre mai mul;i >ntreprin?9tori, care s9 reali?e?e >mpreun9 ast8el de activit9;i. Aceast9 idee :i-a %9sit e2presia, >n conte2tul dreptului, >n conceptul de societate comercial9, care implic9 asocierea a dou9 sau mai multe persoane, cu punerea >n comun a unor resurse, >n vederea des89:ur9rii unei activit9;i economice :i >mp9r;irii <ene8iciilor o<;inute. Societatea comercial9, entitate de natur9 contractual9, <a?at9 pe asocierea li<er9 a mem<rilor -0 -
ei, are o istorie de mii de ani. Codul lui amurappi re%lementa activitatea comercial9 >n mai multe dispo?i;ii re8eritoare la contractul de loca;iune, de comision, precum :i cel de >mprumut.'2 8n d$e% ul $oman, socie "#ile e$au de mai mul e i%u$i"'/ societ9;i >n cadrul c9rora se puneau >n comun toate <unurile pre?ente :i viitoare /unive$si a es $e$um1@ societ9;i >n cadrul c9rora se punea >n comun un sin%ur lucru /socie as unius $ei1@ societ9;i >n cadrul c9rora se puneau >n comun veniturile /socie as Auaes us1@ societ9;i cu un sin%ur 8el de a8aceri /socie as alianius ne'a ionis1, de pild9, societatea pu<licanilor /socie as %u3licanomm1, care avea drept o<iect arendarea impo?itelor statului. Societatea comercial9, cu principalele ei atri<ute, apare >n Evul *ediu.'0 An repu<licile italiene Floren;a, Genova :i Vene;ia comer;ul maritim :i terestru a cunoscut o puternic9 >n8lorire la >nceputul secolului al y((-lea. #e?voltarea comunit9;ilor ur<ane a condus la apari;ia unor corpora;ii ale ne%ustorilor, conduse de ,,consuli,, cu atri<u;ii de @udec9tori :i ap9r9tori ai comer;ului :i corpora;iei. eritul deose<it al sistemului corpora;iilor a constat tocmai >n 8aptul c9 el a determinat or%ani?area unei re%lement9ri unitare a re%ulilor re8eritoare la comer;.
62 Smochin, A. (storia universal a statului i dreptului" Epoca antic i medieval. ! Chiinu" Ed. Cipo%ra8ia Central, 2&&2. ! $. 2--/1 63 Ciuc, V. . 7ecii de drept roman" Vol. (. ! )ucureti" $olirom, 1++-. ! $. 21.; Geor%escu (.7. #rept comercial romvn" Vol. ((. ! )ucureti" A77 )ECw, 2&&2. ! $. ' '0 Geor%escu, (.7. Bp. cit. ! p. ,--
-. -
An timp, societatea comercial9 a ap9rut ca o solu;ie pentru cei care, de:i de;ineau mari sume de <ani, totu:i, prin 8unc;iile lor" clerici, militari, erau incompati<ili cu activit9;ile speculative comerciale. An atare situa;ii ei devin asocia;i ai comercian;ilor >n <a?a unui contract de rcommands, prin punerea la dispo?i;ia lor a unor 8onduri de <ani sau de mar89, cu condi;ia de a participa la >mp9r;irea <ene8iciilor :i de a suporta riscurile pierderilor >n limita respectivelor valori. Aceast9 opera;iune a 8ost re%lementat9 pentru prima oar9 >n Fran;a prin ordonan;a lui 7udovic al y(Vlea privind comer;ul terestru din 1',/, su< denumirea de societate )n comandit/ arile cuceriri coloniale din secolele yV( :i yV(( au solicitat importante capitaluri, care au 8ost o<;inute din Blanda, Fran;a, An%lia, prin >n8iin;area societ&ilor anonime pe ac&iuni/ Compania Blande?9 a (ndiilor Brientale 3>n8iin;at9 >n 1'&24, Compania Blande?9 a (ndiilor Bccidentale 31'214, Compania *oii Fran;e 31'2-4 pentru coloni?area Canadei, Compania (nsulelor Americii 31'2'4 pentru coloni?area insulelor artinica :i Guadelup etc., cele<re >n epoc9, au @ucat un rol important >n procesul de coloni?are.'. $rintr-o le%e din 1-+2, >n Germania s-a introdus o nou9 8orm9 de societate care s-a e2tins rapid" societatea cu rspundere limitat/ A 8ost preluat9 :i re%lementat9 >n Fran;a, >n 1+2., :i apoi >n alte ;9ri. Re8erindu-ne la perioada modern9, este de semnalat 8aptul c9 prima re%lementare sistematic9 :i cuprin?9toare a societ9;ilor comerciale o repre?int9 Codul comercial france% din #9:2. B 8orm9 de societate cunoscut9 su< numele de *socie e 'ene$ale,, consacrat9 su< denumirea de societate >n nume colectiv. Societatea are personalitate @uridic9, iar
65 #ider, $aul. 7es socihths comerciales" ! $aris" $resses 6niversitaire de France, 1++1. ! p. 2.-2'; Geor%escu, (.7. Bp. cit. ! p. +
-' -
asocia;ii au o r9spundere nelimitat9 :i solidar9 pentru toate o<li%a;iile societ9;ii.'' Apoi, pe <a?a contractului de command, se re%lementea?9 societatea >n comandit9. Aceast9 societate cuprinde dou9 cate%orii de asocia;i" comandita;ii, care au o r9spundere nelimitat9 :i solidar9; :i comanditarii, care r9spund numai >n limita contri<u;iilor lor. $relu>nd principiile care re%lementau marile companii coloniale, a 8ost re%lementat9 :i societatea anonim9, cu cele dou9 8orme ale sale" societatea pe ac;iuni :i societatea >n comandit9 pe ac;iuni. An ce prive:te reglementarea societ&ilor comerciale. )n &ara noastr aceasta este le%at9, >n mod indu<ita<il, de >ns9:i constituirea acestui stat ca unul de drept, <a?at pe economia de pia;9/ Constitu;ia R. . >n art. + stipulea?9 c9 pia;a, li<era ini;iativ9 economic9 :i concuren;a loial9 sunt 8actorii de <a?9 ai economiei. An art. 12' Constitu;ia prevede c9 economia ;9rii este una de pia;9, de orientare social9, <a?at9 pe proprietatea privat9 :i pe proprietatea pu<lic9, antrenate >n concuren;9 li<er9. Reali?area acestor o<iective ar 8i 8ost posi<il9 numai dup9 repunerea propriet9;ii private >n drepturile 8ire:ti, reali?at9 prin 7e%ea nr. 0.+/1++1. Al9turi de proprietatea privat9 a 8ost inclus9 :i proprietatea colectiv9 su< 8orm9 de proprietate a >ntreprinderilor de arend9, >ntreprinderilor colective, cooperativelor, societ9;ilor economice, societ9;ilor pe ac;iuni etc.', Re%ulamentul societ9;ilor economice, apro<at prin ot9r>rea Guvernului nr. .&& din 1&.&+.1++1, permitea 8ondarea societ9;ilor comerciale" societ9;ile >n nume colectiv, societ9;ile >n comandit9, societ9;ile cu r9spundere limitat9, doar c9 re%ulamentul le numea
66 Crpenaru, St. #. #rept comercial romvn. ! )ucure ti. A77 )ECw, 2&&&. ! $. 10& 67 Roca *., )aie S. Bp. cit. ! $. 1'1-1'2
-, -
societ9;i economice. )a?a @uridic9 a societ9;ilor comerciale a 8ost pus9 de 7e%ea nr. -0./1++2, care a de8init activitatea de >ntreprin?9tor, a sta<ilit su<iectele care au dreptul s9 practice aceast9 activitate, re%ulile %enerale de constituire >nre%istrare, reor%ani?are :i lichidare a acestora. #up9 procesul de privati?are a devenit necesar9 ela<orarea unei noi le%i cu privire la societ9;ile pe ac;iuni, adoptat9 la 2 aprilie 1++, 37e%ea nr. 11/0/1++,4. Societ9;ile comerciale cap9t9 o re%lementare nou9 >n Codul civil adoptat la ' iunie 2&&2. Acesta a p9strat doar patru 8orme de societ9;i comerciale" societatea >n nume colectiv, societatea >n comandit9, societatea cu r9spundere limitat9 :i societatea pe ac;iuni.
--
5/!/ N(+iunea i na-u%a 7u%idi$ a s($ie-+il(% $(&e%$iale

Bdat9 cu adoptarea Codului civil al Repu<licii oldova le%iuitorul a dat no;iunea de societate comercial9, r8iind or%ani?a;ia comercial9 cu capital social constituit din participa;iuni ale 8ondatorilors. Aceast9 de8ini;ie nu enumer9 toate semnele ce ar caracteri?a o societate comercial9, numind doar dou9" or%ani?a;ia comercial9 :i participa;iunile 8ondatorilor, acest lucru revenind doctrinei. An literatura @uridic9, societatea comercial9 este de8init9 ca o >ntreprindere pe care una sau mai multe persoane o or%ani?ea?9 prin actul constitutiv, >n vederea reali?9rii de <ene8icii 3ca su<iect de drept autonom sau :i 89r9 aceast9 >nsu:ire4, a8ect>ndu-i <unurile necesare pentru >ndeplinirea 8aptelor de comer; corespun?9tor o<iectului statutar de activitate.'ircea |te8an inea de8ine:te societatea comercial9 ca o persoan9 @uridic9 institu;ionali?at9, creat9 >n temeiul unui contract de societate, prin care dou9 sau mai multe persoane 38i?ice sau @uridice4 convin c9 prin aporturile individuale s9 s9v>r:easc9 acte sau 8apte de comer;, s9 o<;in9 pro8it pe care s9-l >mpart9 >ntre ele.'+ Al;i autori de8inesc societatea ca o 8iin;9 @uridic9 a<stract9, re?ultat9 dintr-un contract :i >n?estrat9 de le%e cu personalitate @uridic9. Se mai a8irm9 c9 societatea comercial9 este persoana @uridic9, constituit9 >n <a?a unui contract, prin care dou9 sau mai multe persoane convin s9 8orme?e, prin aportul lor, capital social, cu scopul de a
68 $tulea, V., Curianu, C. Curs de drept comercial romvn. ! )ucureti" A77 )ECw, 1+++. ! $. 01 69 inea, . t. Constituirea societilor comerciale. ! )ucureti" 7umina 7e2, 1++'. ! $. 1-
-+ -
>mp9r;i pro8itul, care ar putea s9 provin9 din e2ercitarea unuia sau mai multor acte de comer;.,& Reie:ind din de8ini;iile de mai sus, se eviden;ia?9 urm9toarele elemente ale societ9;ii comerciale, :i anume" calitate de persoan9 @uridic9, act de constituire <i- sau unilateral, activitate lucrativ9 aduc9toare de <ene8icii, scopul propus de 8ondatori 3reali?area :i >mp9r;irea <ene8iciilor4. Consider9m reu:it9 de8ini;ia dat9 de *icolae Ro:ca :i Ser%iu )aie:, de8inind societatea comercial ca %e$soan" &u$idic" !onda " (n 3a0a ac ului de cons i ui$e, %$in ca$e asocia#ii convin s" %un" (n comun anumi e 3unu$i %en $u e6e$ci a$ea ac ivi "#ii de (n $e%$in0" o$, (n sco%ul $eali0"$ii 7i (m%"$#i$ii 3ene!iciilo$ $e0ul a elo$2,1 An ceea ce prive:te natura @uridic9 a societ9;ii comerciale, >n doctrin9 e2ist9 mai multe concep;ii" ca teoria contractual9, teoria actului colectiv, teoria institu;iei, teoria du<lei naturi @uridice, teoria patrimoniului personi8icat. Ans9, indi8erent de concep;ia adoptat9, to;i autorii sunt de acord c9 la ori%inea oric9rei societ9;i se a8l9 consim;9m>ntul individual al asocia;ilor.,2 #in momentul >n care societatea a do<>ndit personalitate @uridic9, rolul voin;ei asocia;ilor se estompea?9, societatea comercial9 apare ca a%ent or%ani?at de persoane care, %ra;ie personalit9;ii @uridice, ac;ionea?9 ca un su<iect de drept distinct. Asocia;ii p9strea?9, >ns9, dreptul de a decide, >n condi;iile actului constitutiv :i cu respectarea prevederilor le%ii, asupra societ9;ii, put>nd modi8ica actul constitutiv :i chiar di?olva societatea. Re?ult9, deci de:i nu se reduce la numai un contract, deoarece este :i o persoan9 @uridic9, c9 societatea comercial9
70 Curcu, (. Ceoria i practica dreptului comercial romvn" Vol. (. ! )ucureti" Ed. 7umina 7e2, 1++-. ! $. 2/, 71 Roca, *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $.1/1 ,2 (<idem. ! $.1//
+& -
are o ori%ine contractual9.
+1 -
5/3/ F(%&ele i $lasi*i$a%ea s($ie-+il(% $(&e%$iale

Cad$ul no$ma iv al R2Moldova $ecunoa7 e u$m" oa$ele !o$me ale socie "#ilo$ come$ciale) societatea )n nume colectiv este societatea comercial9 a c9rei mem<ri practic9, >n con8ormitate cu actul de constituire, activitatea de >ntreprin?9tor >n numele societ9;ii :i r9spund nelimitat pentru o<li%a;iile acestuia; societatea )n comandit este societatea comercial9 >n care, de r>nd cu mem<rii care practic9 >n numele societ9;ii activitatea de >ntreprin?9tor :i poart9 r9spundere solidar9 nelimitat9 pentru o<li%a;iile acestuia 3comandita;i4, e2ist9 unul sau mai mul;i mem<ri-8inan;atori 3comanditari4 care nu particip9 la activitatea de >ntreprin?9tor a societ9;ii :i suport9 >n limita aportului depus riscul pierderilor ce re?ult9 din activitatea societ9;ii; societatea cu rspundere limitat este societatea comercial9 al c9rei capital social este divi?at >n p9r;i sociale, con8orm actului de constituire, :i ale c9rei o<li%a;ii sunt %arantate cu patrimoniul societ9;ii; societatea pe ac&iuni este societatea comercial9 al c9rei capital social este divi?at >n ac;iuni :i ale c9rei o<li%a;ii sunt %arantate cu patrimoniul societ9;ii. Clasi!ica$ea socie "#ilo$ come$ciale %oa e !i e!ec ua " (n $a%o$ de nume$oase c$i e$ii) <n *un$+ie de (%i2inea $a,i-alului s($ial) de(se4i&: societ9;i comerciale cu capital inte%ral autohton sau str9in; +2 -
societ9;i cu capital pu<lic sau privat. An ca?ul >n care capitalul provine de la persoane @uridice de drept pu<lic sau persoane private, societ9;ile comerciale pot 8i clasi8icate >n" societ9;i al c9ror capital apar;ine inte%ral statului; societ9;i cu capital investit inte%ral de persoane private; societ9;i cu capital mi2t ce apar;ine at>t statului, c>t :i persoanelor private. An 8unc;ie de ori%inea capitalului investit, societ9;ile comerciale pot 8i clasi8icate >n" societ9;i cu capital inte%ral autohton; societ9;i cu investi;ii str9ine; societ9;i cu capital mi2t. Du, na-u%a as($ie%ii) s($ie-+ile $(&e%$iale se 0&,a%- 0n:,/ societ9;i de persoane, care se constituie dintrun num9r mic de persoane pe <a?a cunoa:terii :i >ncrederii reciproce ale asocia;ilor 3in ui u %e$sonae1@ din aceast9 cate%orie 8ac parte societatea >n nume colectiv, societatea >n comandit9; societ9;i de capitaluri, care se constituie dintrun num9r mare de asocia;i, impus de nevoile acoperirii capitalului social, 89r9 s9 pre?inte interes calit9;ile personale ale asocia;ilor, elementul esen;ial 8iind repre?entat de cota de capital investit9 de asociat /in ui o %ecuniae4. #in aceast9 cate%orie 8ac parte societatea cu r9spundere limitat9 :i societatea pe ac;iuni. <n *un$+ie de eD-inde%ea %s,unde%ii) se dis-in2: societ9;i >n care asocia;ii au r9spundere
,/ Geor%escu, (.7. Bp.cit. ! $. 12; 7e%eais, #ominiue. #roit commercial et des a88aires. ! $aris" AR A*# CB7(*, 2&&/. $. 10,
+/ -
nelimitat9. R9spunderea nelimitat9 presupune c9 8iecare asociat este o<li%at s9 participe la stin%erea datoriilor cu toat9 averea care >i apar;ine, cu e2cep;ia celeia care nu poate 8i urm9rit9;,0 societ9;i >n care asocia;ii au r9spundere limitat9. R9spunderea limitat9 presupune r9spunderea asocia;ilor doar >n <a?a aportului cu care au participat la constituirea societ9;ii. #e e2., asocia;ii societ9;ilor cu r9spundere limitat9 :i ac;ionarii societ9;ii pe ac;iuni. <n *un$+ie de eDis-en+a sau ineDis-en+a ,(si4ili-+ii de a e&i-e -i-lu%i de val(a%e) s($ie-+ile $(&e%$iale ,(- *i $lasi*i$a-e 0n: societ9;i care au dreptul s9 emit9 titluri de valoare, >n cate%oria c9rora intr9 societ9;ile pe ac;iuni :i societatea cu r9spundere limitat9; societ9;i c9rora le este inter?is emiterea titlurilor de valoare; >n aceast9 cate%orie sunt cuprinse societatea >n nume colectiv :i societatea >n comandit9. Citlurile de valoare emise de societatea pe ac;iuni se numesc ac;iuni :i o<li%a;iuni, iar cele emise de societatea cu r9spundere limitat9 se numesc certi8icate de p9r;i sociale. D($-%ina *%an$e1 &(de%n *(l(se-e de ,%e*e%in+ ( al- $lasi*i$a%e) -%a-0nd i &a-e%ia 0n $(nse$in+) i anu&e des,a%-e) 0n 4a1a ,(si4ili-+ii -%ans&i-e%ii val(%ii a,(%-ului as($ia-ului i) 0n 2ene%e) a de(se4i%il(% din-%e ,a%-ea s($ial a s($ie-+il(% $u $a%a$-e% ,%evalen,e%s(nal i a$+iunea s($ie-+il(% 0n $a%e ,%ed(&in ele&en-ul $a,i-alis-:
74 Codul de e2ecutare al Repu<licii oldova, nr. 00/ din 20.12.2&&0, art. -. // .B. al R. . ! nr. /0-/./112 din &/.&/.2&&.
+0 -
societ9;i al c9ror capital social este divi?at >n p9r;i de interes sau p9r;i sociale; societ9;i pe ac;iuni al c9ror capital social este repre?entat >n ac;iuni.,. Du, (4ie$-ul de a$-ivi-a-e) s($ie-+ile $(&e%$iale ,(- *i $lasi*i$a-e 0n: institu;ii 8inanciare; companii de asi%urare; 8onduri de investi;ii; <urse de m9r8uri :i de valori; societ9;i de transport; societ9;i de prest9ri servicii; societ9;i de e2ecutare lucr9ri. Du, nu&%ul sala%ia+il(% i du, v(lu&ul de a*a$e%i) s($ie-+ile $(&e%$iale se $lasi*i$ 0n: >ntreprindere micro- a%entul economic al c9rui num9r mediu scriptic de salaria;i nu dep9:e:te + persoane :i suma anual9 a veniturilor din v>n?9ri, precum :i valoarea total9 anual9 de <ilan; a activelor nu dep9:e:te / milioane lei. >ntreprindere mic9 este a%entul economic al c9rui num9r mediu scriptic anual de salaria;i nu dep9:e:te 0+ persoane :i suma anual9 a veniturilor din v>n?9ri, precum :i valoarea total9 anual9 de <ilan; a activelor nu dep9:e:te 2. milioane lei. >ntreprindere mi@locie este a%entul economic al c9rui num9r mediu scriptic anual de salaria;i nu dep9:e:te 20+ persoane :i suma anual9 a veniturilor din v>n?9ri, precum :i valoarea total9 anual9 de <ilan; a activelor nu dep9:e:te .& milioane lei. >ntreprinderi ce de;in o situa;ie dominant9 pe pia;9, ele produc :i reali?ea?9 mai mult de /. din pia;a unui produs autohton; >ntreprinderi monopoliste, adic9 acele
,. Geor%escu, (.7. Bp. cit. ! $. 1.-1'; 7e%eais, #ominiue. Bp. cit. ! $. 10,
+. -
>ntreprinderi care sunt investite de c9tre or%anele administra;iei pu<lice cu dreptul e2clusiv sau drepturi e2clusive pentru des89:urarea >ntr-o anumit9 s8er9 a activit9;ilor economice de producere, transportare, comerciali?are :i procurare a m9r8urilor.
5/5/ Fun$+iile s($ie-+il(% $(&e%$iale

Societatea comercial9, celul9 a economiei na;ionale, particip9 la circuitul economic prin multitudinea raporturilor @uridice ce se sta<ilesc >n procesul activit9;ii sale. 8n doctrina juridic sunt eviden&iate urmtoarele func&ii ale societ&ilor comerciale6 De o$'ani0a$e, care presupune sta<ilirea structurilor interne, numirea or%anelor de conducere :i control, preci?area modului de constituire :i a competen;ei acestora, determinarea 8ormei de trans8ormare etc. De concen $a$e a ca%i alului necesa$ unei ac ivi "#i %$o!i a3ile. Volumul capitalului social necesar se dimensionea?9 de 8ondatori >n 8unc;ie de o<iectul de activitate, de condi;iile impuse de le%e etc. Aceast9 8unc;ie se mani8est9 nu numai la construirea societ9;ii, ci pe tot parcursul 8unc;ion9rii, trans8orm9rii, 8u?ion9rii sau divi?9rii sale. De 'a$an a$e a d$e% u$ilo$ c$edi o$ilo$ %$in ca%i alul social. Ga@ul creditorilor este asi%urat de capitalul social, iar distri<uirea de <ene8icii nu poate a8ecta capitalul social, ast8el >nc>t creditorii au asi%urat9 satis8acerea crean;elor lor. Cu c>t capitalul social este mai mare cu at>t mai mare, este >ncrederea ter;ilor >n societatea +' -
comercial9. De sa is!ace$e a in e$eselo$ economice 7i sociale ale asocia#ilo$. Scopul de <a?9 al asocia;ilor la crearea societ9;ilor comerciale const9 >n o<;inerea de <ene8iciu, pentru care ace:tia >:i unesc <unurile :i des89:oar9 activitatea aduc9toare de pro8it. 9rimea <ene8iciilor nu este determinat9 de le%e, ci numai de e8icien;a diversit9;ii 8ormelor de asociere :i de prevederile le%ale ce re%lementea?9 acordarea dividendelor. Societ9;ile comerciale au 8ost :i sunt :i >n pre?ent cel mai adecvat instrument @uridic de canali?are a ener%iilor umane :i 8inanciare pentru reali?area unor scopuri sociale, precum satis8acerea unor interese personale ale >ntreprin?9torilor. Func#ia luc$a iv", care deose<e:te societ9;ile comerciale de alte 8orme de asociere :i presupune reali?area unor activit9;i speci8ice" comer;ul, produc;ia, prestarea de servicii, e2ecutarea de lucr9ri etc. Anume prin aceast9 8unc;ie se atin%e scopul des89:ur9rii unei activit9;i social-utile, contri<uind la cre:terea valorii patrimoniului, adic9 la crearea valorii ad9u%ate. Func#ia economic" a socie "#ilo$ come$ciale.,' Societ9;ile comerciale, ca :i toate celelalte institu;ii de drept, >:i datorea?9 apari;ia unor cau?e economice :i sociale. $entru a-:i >ndeplini rolul s9u economic, societatea comercial9 a 8ost conceput9 ca un or%anism autonom, c9ruia le%ea i-a con8erit personalitate @uridic9. Societ9;ile comerciale au contri<uit la de?voltarea ma:inismului :i comunica;iilor, care au permis e2tinderea pie;elor, cu toate consecin;ele <ene8ice asupra
76 Crpenaru, St. #. Bp. cit. ! $. 1/-
+, -
civili?a;iei moderne.
+-
Te&a 6/ CONSTITUIREA I FUNC?IONAREA SOCIETC?ILOR COMERCIALE

F(nda-(%ii s($ie-+ii $(&e%$iale A$-ul de $(ns-i-ui%e a s($ie-+ii $(&e%$iale <n%e2is-%a%ea s($ie-+il(% $(&e%$iale D%e,-u%ile i (4li2a+iile as($ia+il(% O%2anele s($ie-+ii $(&e%$iale
6/./ F(nda-(%ii s($ie-+ii $(&e%$iale

Constituirea societ9;ilor comerciale poate 8i e8ectuat9 de c9tre persoane 8i?ice :i @uridice. Con8orm art. /1 al 7e%ii nr. 11/0/1++, privind societ9;ile pe ac;iuni, sunt considera;i 8ondatori persoanele 8i?ice :i @uridice care au luat deci?ia de a o >n8iin;a.,, Fondatorii semni8ic9 persoanele care >:i asum9 riscul >n conte2tul or%ani?9rii unei a8aceri. Anume 8ondatorul este cel care determin9 o<iectivele unei a8aceri, 8iind persoana care, av>nd ini;iativa constituirii unei a8aceri, se an%a@ea?9 s9 reuneasc9 capitalul necesar constituirii :i poten;ialul personal, precum :i s9 >ndeplineasc9 8ormalit9;ile prev9?ute de le%e >n acest scop. Fondatorii sunt cei care, >n preala<il, vor 8ace o anali?9 temeinic9 a utilit9;ii sociale, a o<iectului de activitate, m9rimii societ9;ii :i capitalului necesar, condi;iile 8avora<ile :i ne8avora<ile ale 8unc;ion9rii viitoarei entit9;i, 8acilit9;ile :i restric;iile prev9?ute de le%e, spa;iul necesar pentru 8unc;ionarea societ9;ii, datoriile materiale, onora<ilitatea persoanelor care urmea?9 s9 participe la societate. Bdat9 cunoscute
,, onitorul B8icial al Repu<licii 12.&'.1++, oldova nr. /--/+///2 din
++ -
aceste elemente, se va putea contura con;inutul actului constitutiv al viitoarei societ9;i. 7a constituirea unei societ9;i comerciale pot participa persoane 8i?ice :i @uridice care nu sunt inter?ise prin le%e sau hot9r>re @udec9toreasc9. An con8ormitate cu le%isla;ia >n vi%oare, 8ondatori pot 8i cet9;eni ai R. oldova, cet9;enii str9ini :i apatri?ii, persoane @uridice na;ionale :i str9ine, statul :i unit9;ile administrativ-teritoriale. $entru ca persoana 8i?ic9 s9 8onde?e o societate comercial9, ea tre<uie s9 ai<9 capacitatea deplin9 de e2erci;iu. $otrivit art. 2& alin.3l4 din Codul civil, capacitatea deplin9 de e2erci;iu se do<>nde:te la atin%erea ma@oratului, adic9 la 1- ani. #up9 >mplinirea acestei v>rste, persoana poate participa la 8ondarea unei societ9;i comerciale :i semna actul ei de constituire, cu e2cep;ia ca?ului de incapacitate, declarat9 >n condi;iile art. 20 din Codul civil sau >n alte ca?uri de limitare prin le%e sau hot9r>re @udec9toreasc9 a persoanei >n capacitate. An mod e2cep;ional, capacitatea deplin9 de e2erci;iu se do<>nde:te p>n9 la 1- ani de persoana care s-a c9s9torit,- de la 1' ani 3pentru 8emei4. Cu titlu de e2cep;ie, v>rsta aceasta poate 8i redus9 :i pentru <9r<a;i cu 2 ani, >ns9 cu acordul autorit9;ilor pu<lice locale :i al p9rin;ilor minorului.,+ $rin urmare, persoana c9s9torit9, de:i nu are v>rsta ma@oratului, poate 8ace orice act @uridic, inclusiv s9 participe la 8ondarea unei societ9;i comerciale. Anc9 o e2cep;ie de la re%ula %eneral9 este prev9?ut9 de art. 2& al Codului civil al R. ., :i anume minorul care a atins v>rsta de 1' ani poate 8i recunoscut de c9tre de autoritatea tutelar9 sau de instan;a de @udecat9 ca av>nd capacitatea de e2erci;iu deplin9, dac9 cu acordul p9rin;ilor, adoptatorilor sau curatorilor practic9 activitatea
,- Cod Civil, art. 2&, alin 2 ,+ Codul Familiei, nr. 1/1'/2&&&, art. 10
1& &-
de >ntreprin?9tor. Fondatorii societ9;ilor comerciale, dup9 ce au >nre%istrat societatea comercial9, devin asocia;i, ac;ionari, mem<ri, 8iind e%ali >n drepturi cu persoanele care au do<>ndit >n alt mod participa;iuni la capitalul social. An dreptul comercial prin asociat se >n;ele%e orice persoan9 8i?ic9 care particip9 ca parte >ntr-o societate comercial9. #o<>ndirea calit9;ii de asociat este condi;ionat9 de semnarea actului constitutiv :i de depunerea >n patrimoniul societ9;ii a aportului la care s-a an%a@at. Aceste dou9 condi;ii tre<uie s9 8ie >ntrunite cumulativ. Cali a ea de asocia decu$'e din u$m" oa$ele elemen e) particip9 la actele constitutive ale viitoarei entit9;i, ca 8ondator; >:i re?erv9 dreptul la dividende, care repre?int9 o cot9 determinat9 din <ene8iciul societ9;ii; >:i asum9 riscurile pentru eventualitatea unor pierderi intervenite >n activitatea comun9; r9spunde >n limitele statutare sau le%ale pentru datoriile 8a;9 de creditorii sociali. Ac&ionarul este persoana care posed9 ac;iuni >n societatea pe ac;iuni. Calitatea de titular a unor ac;iuni, 8ie la purt9tor, 8ie nominative, con8er9 persoanei respective statutul :i toate drepturile corespun?9toare 3participarea la adunarea %eneral9, dreptul de a vota etc.4. #eose<irea dintre no;iunea de asociat :i ac;ionar const9 doar >n modul >n care au devenit asocia;i. Ac;ionarii devin asocia;i ulterior >n8iin;9rii societ9;ii, prin su<scrierea sau cump9rarea de ac;iuni. #incolo de modul >n care se do<>nde:te aceast9 calitate, to;i sunt asocia;i, cu drepturi :i o<li%a;ii corelative. Comanditarii i comandita&ii. Ace:ti asocia;i >n societatea >n comandit9 :i >n societatea >n nume colectiv se de8inesc prin %radul di8erit de r9spundere 1& 1-
pentru pasivul social. Comandita;ii sunt asocia;ii care r9spund nelimitat :i solidar pentru o<li%a;iile sociale. Comanditarii r9spund numai p>n9 la concuren;a aportului lor. An le%isla;ia Repu<licii oldova e2ist9 dispo?i;ii prin care persoanelor 8i?ice li se sta<ilesc anumite restric;ii privind dreptul de a 8onda societ9;i comerciale. An spri@inul acestor a8irma;ii vin dispo?i;iile restrictive ale art. ,&, -1, ++, 11', 12., 1/+ din Constitu;ie, ale art. 11 din 7e%ea nr. 00//1++. cu privire la serviciul pu<lic,-& ale art. 1. din 7e%ea nr. 120./2&&2 cu privire la pre%9tirea cet9;enilor pentru ap9rarea $atriei-1 etc. $otrivit acestora, deputa;ilor, $re:edintelui R. oldova, mem<rilor Guvernului, @udec9torilor, inclusiv celor de la Curtea Constitu;ional9, 8unc;ionarilor pu<lici, militarilor li se inter?ice s9 des89:oare orice alt9 activitate remunerat9, cu e2cep;ia dreptului de a des89:ura activit9;i :tiin;i8ice sau didactice. ,ersoana juridic. Cadrul normativ al R. . acord9 dreptul persoanei @uridice de a constitui societ9;i comerciale. Ast8el, de e2emplu, art. 1&' al Codului civil al R. . prevede c9 societatea comercial9 poate 8i 8ondator 3mem<ru al unei alte societ9;i comerciale, cu e2cep;ia ca?urilor prev9?ute de Codul civil :i alte le%i4. E2emplu de e2cep;ie de la re%ula %eneral9 este prev9?ut >n art. 12, al. 2 :i art. 1/', al. 2, con8orm c9rora o persoan9 @uridic9, adic9 o societate comercial9, nu poate 8i asociat dec>t >ntr-o sin%ur9 societate cu r9spundere limitat9 sau comanditar >ntr-o sin%ur9 societate >n comandit9. Antreprinderile de stat :i cele municipale au dreptul, de asemenea, s9 constituie societ9;i comerciale, cu e2cep;ia 8ondurilor de investi;ii, dac9
-& onitorul B8icial al Repu<licii &2.11.1++. -1 onitorul B8icial al Repu<licii 1&.1&.2&&2 oldova nr. '1/'-1 din oldova nr. 1/,-1/-/1&.0 din
1& 2-
or%anul 8ondator :i or%anul >mputernicit, cu e2cep;ia dreptului de proprietate >n numele statului, :i-au dat acordul >n acest sens. Cooperativele de >ntreprin?9tor :i cele de produc;ie pot participa la 8ondarea societ9;ii comerciale, dac9 adunarea %eneral9 a mem<rilor cooperativei a consim;it >n acest sens. #e asemenea, dreptul de a constitui societ9;i comerciale >l au :i or%ani?a;iile necomerciale, art.1-- alin.2, Codul civil. $artidele politice, precum :i or%ani?a;iile social-politice nu au dreptul s9 constituie societ9;i comerciale 3art. 22, 7e%ea ,1-/1++14,-2 de asemenea, se inter?ice asocia;iilor o<:te:ti, 8unda;iilor, cotelor, or%ani?a;iilor 8ilantropice s9 participe la 8ondarea <urselor de m9r8uri 3art. 1/, 7e%ea 111,/1++,4.-/ An numele statului, >n calitate de 8ondatori ai societ9;ilor comerciale apar autorit9;ile pu<lice determinate de le%isla;ie. A:a, de e2emplu, Guvernul >:i e2ercit9 atri<u;iile sale prin structuri speciale 3departamente, ministere, a%en;ii, Camera de licen;iere4 care, la r>ndul s9u, au calitatea de persoane @uridice :i pot institui >n domeniul %uvernat societ9;i comerciale :i >ntreprinderi de stat. 6nit9;ile administrativ-teritoriale pot constitui societ9;i comerciale, de e2emplu, >n <a?a articolului 1- al 7e%ii 12//2&&/ privind administra;ia pu<lic9 local9, consiliul local decide >n8iin;area >ntreprinderilor municipale :i societ9;ilor comerciale :i particip9 la capitalul statutar al societ9;ilor comerciale. Autorit9;ile pu<lice nu pot participa la constituirea 8ondurilor de investi;ii :i <urselor de m9r8uri.
-2 onitorul B8icial al Repu<licii /&.12.1++1 -/ onitorul B8icial al Repu<licii 2..&,.1++-
oldova nr. 11-12/1&' din oldova nr. ,&/0'0 din
1& /-
6/!/ A$-ul de $(ns-i-ui%e a s($ie-+ii $(&e%$iale

#in de8ini;ia dat9 societ9;ii comerciale re?ult9 c9, prin >ncheierea actului constitutiv 3contractului de constituire4, asocia;ii reali?ea?9 o tripl9 >n;ele%ere. 8n %$imul $(nd, asocia;ii convin s9 pun9 ceva >n comun, adic9 8iecare asociat s9 aduc9 anumite <unuri >n societate. Aceast9 contri<u;ie a asocia;ilor poart9 denumirea de aport. 8n al doilea $(nd, asocia;ii pun >mpreun9 anumite <unuri cu inten;ia de a cola<ora >n des89:urarea activit9;ii de >ntreprin?9tor. 8n al $eilea $(nd, activitatea dat9 se reali?ea?9 >n vederea o<;inerii :i >mp9r;irii <ene8iciilor re?ultate. #eci, trei sunt elementele speci8ice actului constitutiv care st9 la <a?a societ9;ii comerciale" aporturile asocia;ilor, inten;ia de a e2ercita >n comun o activitate de >ntreprin?9tor, precum :i >mp9r;irea <unurilor. A,(%-ul as($ia+il(% la $(ns-i-ui%ea $a,i-alului s($ial/ Su< aspect @uridic, aportul este o<li%a;ia pe care :i-o asum9 8iecare asociat de a aduce >n societate un anumit <un, o valoare patrimonial9. Aportul poate 8i >n numerar :i >n natur9, con8orm art. 11/, alin. 2 al Codului civil al R. . Spre deose<ire de le%isla;ia rom>n9, le%isla;ia R. oldova nu recunoa:te presta;iile >n munc9 :i serviciile depuse la >n8iin;area societ9;ii :i pe parcursul activit9;ii ei drept aporturi la 8ormarea sau ma@orarea capitalului social al acesteia. E2cep;ia de la aceast9 re%ul9 este prev9?ut9 >n art. 110, alin. 304 al Codului civil, care prevede c9 asocia;ii >n societatea >n nume colectiv :i asocia;ii comandita;i se pot o<li%a la presta;ii >n munc9 :i la servicii cu titlu de aport social) care >ns9 nu constituie aport la 8ormarea sau la ma@orarea 1& 0-
capitalului social. An schim<ul acestui aport, asocia;ii au dreptul s9 participe, potrivit actului de constituire, la >mp9r;irea <ene8iciilor :i a activului societ9;ii, r9m>n>nd totodat9 o<li%a;i s9 participe la pierderi. Suntem >n pre?en;a unui parado2" pe de o parte, alin. 324, art. 11/ al Codului civil prevede c9 rpresta;iile >n munc9 :i serviciile depuse la >n8iin;area societ9;ii comerciale :i pe parcursul e2isten;ei ei nu pot constitui aport la 8ormarea sau ma@orarea capitalului socials, iar, pe de alt9 parte, alin. 304, art. 110 prevede c9 r>n schim<ul acestui aport 3presta;ii >n munc9 :i servicii4, asocia;ii >n societatea >n nume colectiv :i asocia;ii comandita;i au dreptul s9 participe, potrivit actului de constituire, la >mp9r;irea <ene8iciilor :i a activului societ9;ii, r9m>n>nd totodat9 o<li%a;i s9 participe la pierderis. *u se pot constitui aporturi la 8ormarea sau la ma@orarea capitalului social al societ9;ii de capital, crean;ele :i drepturile nepatrimoniale. Aportul )n numerar are ca o<iect o sum9 de <ani pe care asociatul se o<li%9 s9 o transmit9 societ9;ii :i care este o<li%atoriu la constituirea oric9rei 8orme de societate. Aportul )n natur are ca o<iect orice <unuri care se a8l9 >n circuitul civil. Aporturile asocia;ilor tre<uie privite nu numai >n individualitatea lor, ci :i >n totalitatea acestora. Antradev9r, aceste aporturi reunite 8ormea?9 capitalul social al societ9;ii :i, totodat9, ele constituie elemente ale patrimoniului societ9;ii >n sensul c9 >n acesta tre<uie s9 e2iste <unuri a c9ror valoare s9 8ie pu;in >n limita capitalului social. Capitalul social :i patrimoniul societ9;ii sunt dou9 concepte str>ns le%ate >ntre ele, dar nu tre<uie con8undate.-0
84 Stanciu #. Crpenaru, #rept comercial romvn, Ediia a (((, Ed. All )ec, )ucureti, 2&&&, pa%. 1..
1& .-
EDe%$i-a%ea 0n $(&un a un(% a$-ivi-+i $(&e%$iale Aa**e$-i( s($ie-a-isB/ A!!ec io socie a is presupune inten;ia de cola<orare voluntar9 a asocia;ilor, de a lucra >n comun, suport>nd toate riscurile activit9;ii de >ntreprin?9tor. Cola<orarea >n comun a asocia;ilor di8er9 de la o 8orm9 de societate la alta, >ns9 >n orice societate comercial9 participarea asocia;ilor la via;a ei se mani8est9 prin e2ercitarea, >n condi;iile le%ii, a dreptului de a participa la luarea deci?iilor :i la e2ercitarea controlului asupra activit9;ii acesteia.-. Pa%-i$i,a%ea la 4ene*i$ii i ,ie%de%i/ Antruc>t scopul societ9;ii comerciale este reali?area unor <ene8icii, actul constitutiv tre<uie s9 prevad9 partea 8iec9rui asociat la pro8ituri :i pierderi. $entru a putea 8i reparti?ate, <ene8iciile tre<uie s9 8ie reale, s9 e2iste un e2cedent, o sum9 care s9 8ie mai mare dec>t capitalul social, deoarece nu pot 8i distri<uite venituri din capitalul social. #ac9 >n trecut prin <ene8icii se >n;ele%ea un c>:ti% material, care spore:te patrimoniul asocia;ilor, >n perioada modern9 conceptul a evoluat, >nre%istr>ndu-se o tendin;9 de l9r%ire a no;iunii de <ene8iciu. An consecin;9, s-a considerat c9 <ene8iciu repre?int9 :i serviciile sau <unurile procurate de o societate >n condi;ii mai avanta@oase dec>t acelea care s-ar o<;ine individual.-' Aceste elemente sunt indispensa<ile pentru e2isten;a contractului de societate; >n a<sen;a unuia dintre ele contractul nu va 8i nul , dar el nu va 8i un contract de societate.-,
85 Roca *., )aie S., #reptul a8acerilor, Chiinu 2&&0, pa%. 1-,; Radu (. otica, Vasile $opa, #rept comercial romvn i drept <ancar, Ed. 7umina 7e2, )ucureti 1+++, pa%. +'; 86 Stanciu #. Crpenaru; Ctlin $redoiu; Sorin #avid; Gheor%he $iperea; Societile comerciale. Re%lementare, doctrin @urispruden, Ed. All <ec, )ucureti 2&&2, pa%. ./ 87 Stanciu #. Crpenaru, #rept comercial romvn, Ediia a (((, Ed. All )ec, )ucureti, 2&&&, pa%. 1.1
1& '-
#up9 cum s-a ar9tat >n doctrin9, societatea comercial9 este, >n esen;9, un contract :i, totodat9, o persoan9 @uridic9. 7a <a?a constituirii oric9rei societ9;i comerciale se a8l9 voin;a asocia;ilor, mani8estat9 >n condi;iile le%ii, deci 8undamentul societ9;ii comerciale >l repre?int9 actul constitutiv. Actul constitutiv tre<uie s9 >ntruneasc9 condi;iile esen;iale pentru validitatea oric9rui contract, prev9?ute >n art. 1++ ! 21., Cod civil" capacitatea de a contracta, consim;9m>ntul vala<il al p9r;ilor ce se o<li%9, un o<iect determinat, o cau?9 licit9, precum :i condi;ia 8ormei autentice impuse de le%e ad validi a em2 Pe l(n'" condi#iile de !ond 7i de !o$m", ac ul cons i u iv %$e0in " u$m" oa$ele ca$ac e$e) solemn, %lu$ila e$al, one$os, comu a iv 7i come$cial2 Caracterul solemn. Actul constitutiv este un act @uridic solemn, >ncheierea lui >n 8orm9 autentic9 8iind cerut9 de le%e su< sanc;iunea nulit9;ii. Ast8el, art. 1&, al Codului civil sta<ile:te c9 acesta se autenti8ic9 notarial. *erespectarea solemnit9;ii actului @uridic atra%e nulitatea lui 3art. 21/4. $e l>n%9 dispo?i;iile men;ionate, nulitatea societ9;ii re?ult9 e2pres din art. 11&, cu consecin;ele indicate la art. 111, Cod civil. Caracterul plurilateral al a actului de constituire re?ult9 din de8ini;ia le%al9 a societ9;ii comerciale, al c9rei capital social este constituit din participa;iuni ale !onda o$ilo$ 3mem<rilor4.-- Caracterul plurilateral presupune e2isten;a mai multor 8ondatori care au interese comune. Codul civil sta<ile:te, >n unele ca?uri, num9rul asocia;ilor care pot constitui o societate. Ast8el, art. 121 al Codului civil sta<ile:te c9 num9rul asocia;ilor societ9;ii >n nume colectiv nu poate 8i mai mic de 2 :i nici mai mare de 2& de persoane 8i?ice sau @uridice. #in dispo?i;iile art. 10/, Cod civil, re8eritoare la di?olvarea societ9;ii >n
88 Roca *., )aie S., #reptul a8acerilor, Chiinu 2&&0, pa%. 1,-
1& ,-
comandit9, reiese c9 aceasta poate activa doar c>nd este compus9 din cel pu;in 2 mem<ri" un comanditat :i un comanditar. 7e%ea prevede situa;ii care se pre?int9 ca e2cep;ie, c>nd societ9;ile comerciale se pot constitui :i de o sin%ur9 persoan9. Este ca?ul societ9;ii pe ac;iuni 3art. 1.'4 :i al societ9;ii cu r9spundere limitat9 3art. 10.4. Caracterul oneros al actului de constituire re?ult9 din 8aptul c9 8iecare contractant >n;ele%e s9 devin9 mem<ru al viitoarei entit9;i colective >n scopul ! v9dit patrimonial ! de a o<;ine o cot9 predeterminat9 din c>:ti%ul predetermina<il sau, alt8el spus, din r8oloasele ce ar putea derivas :i care tre<uie >mp9r;ite >ntre ei.-+ Caracterul comutativ. Actul constitutiv este comutativ >n sensul c9 e2tinderea o<li%a;iei de aport a 8iec9rui asociat este cunoscut9 din momentul >ncheierii contractului. #up9 cum s-a a8irmat >n doctrin9, r8aptul c9 re?ultatele economice ale activit9;ii des89:urate >n comun se pot concreti?a nu numai >n <ene8icii, ci :i >n pierderi, nu trans8orm9 >n nici un ca? contractul de societate >ntr-o ac;iune aleatorie.s+& Caracterul comercial al actului constitutiv este con8erit de o<iectul de activitate al viitoarei societ9;i, convenit de asocia;i" activitatea de >ntreprin?9tor. Acesta este :i criteriul de distinc;ie dintre contractul prin care se constituie o societate civil9 :i cel care st9 la <a?a constituirii societ9;ii comerciale. Caracterul sinalagmatic se caracteri?ea?9 prin reciprocitatea o<li%a;iilor ce revin p9r;ilor :i prin interdependen;a o<li%a;iilor reciproce. Antr-adev9r, a:a cum s-a ar9tat >n doctrina %erman9, acest caracter
89 #an A. $opescu, Contractul de societate, Ed. 7umina 7e2, )ucureti, 1++', pa%. 22 90 Elena Cvrcei, #rept comercial romvn. Curs pentru cole%iile universitare, Ed. A77 )ECw, )ucureti 2&&&, pa%. .1
1& --
@uridic al contractului de societate re?ult9 89r9 du<iu din 8aptul c9 8iecare asociat se o<li%9 la aducerea unui anumit aport >n considera;ia aporturilor concurente din partea celorlal;i asocia;i.+1 Actul de constituire este translativ de proprietate. Acest caracter re?ult9 din art. 110 alin. 324 al Codului civil, potrivit c9ruia <unurile date ca aport >n capitalul social al societ9;i comerciale se consider9 transmise cu titlu de proprietate, dac9 actul de constituire nu prevede alt8el. #up9 >nre%istrarea de stat, actul de constituire este cel care determin9 statutul @uridic al societ9;ii, sta<ilind structura or%ani?atoric9, atri<u;iile or%anelor :i ale persoanelor cu 8unc;ie de r9spundere, structura capitalului, drepturile :i o<li%a;iile asocia;ilor, alte pro<leme ce ;in de 8unc;ionarea ei. +2 C(ndi+iile de vala4ili-a-e a a$-ului de $(ns-i-ui%e $rin condi;ii de vala<ilitate se >n;ele% ce$in#ele impuse de le%e pentru ca un ast8el de act s9 produc9 e8ecte 8a;9 de persoanele care l-au semnat sau care au aderat la el ulterior. Actul de constituire al societ9;ii comerciale este supus acelora:i condi;ii ca :i oricare alt act @uridic :i este 8ormat din acelea:i elemente. Condi;iile de vala<ilitate pot 8i clasi8icate >n condi#ii de !ond :i condi#ii de !o$m", nerespectarea am<elor duc>nd la nulitate. a4 Condi&iile de fond ale actului de constituire sunt" capacitatea, consim;9m>ntul, o<iectul :i cau?a. Capacitatea. Se are >n vedere c9 toate persoanele care semnea?9 actul de constituire tre<uie s9 ai<9 capacitatea de a semna acte @uridice, adic9 capacitate deplin9
91 #an A. $opescu. Contractul de societate, Ed. 7umina 7e2, )ucureti, 1++', pa%. 1+ 92 Roca *., )aie S., #reptul a8acerilor, Chiinu, 2&&0, pa%. 1,,, 1-&
1& +-
de e2erci;iu. ai detaliat despre capacitate ve?i tema rSu<iectele dreptului comercials. Consim&m)ntul2 $otrivit art. 1++ din Codul civil, consim;9m>ntul este voin;a e2teriori?at9 a persoanei. $entru a 8i vala<il e2primat, consim;9m>ntul tre<uie" a4 s9 emane de la o persoan9 cu discern9m>nt; <4 s9 8ie e2primat cu inten;ia de a produce e8ecte @uridice; c4 s9 nu 8ie viciat. $ersoana care mani8est9 voin;a de a participa la 8ondarea unei societ9;i comerciale se pre?um9 c9 are capacitate deplin9 de e2erci;iu 3c9 ac;ionea?9 cu discern9m>nt4, dac9 are calitatea de a distin%e lucrurile unele de altele :i de a @udeca limpede, cu p9trundere :i cu preci?ie despre 8enomenele lumii >ncon@ur9toare, dac9 >n;ele%e per8ect c9 se asocia?9 >ntr-o societate comercial9; >n lipsa discern9m>ntului, actul @uridic poate 8i anulat prin hot9r>re @udec9toreasc9 3Codul civil, art. 22.4.+/ Viciile consim&m)ntului E$oa$ea2 $otrivit art. 22, din Codul civil, eroarea poate a8ecta contractul :i servi ca temei de nulitate, numai dac9 este considera<il9. Eroarea este considera<il9 dac9 la >ncheierea actului a e2istat o 8als9 repre?entare re8eritoare la natura actului @uridic, calit9;ile su<stan;iale ale o<iectului actului @uridic ori p9r;ile contractante. Dolul. $rin dol se >n;ele%e 8aptul de a surprinde, printr-o eroare provocat9, consim;9m>ntul unei persoane :i de a o determina, >n acest mod, s9 >ncheie un contract. Viciul voin;ei este, deci, tot o eroare, dar, de data aceasta, eroarea nu este spontan9, ci provocat9" o parte este indus9 >n eroare prin ac;iunile viclene ale celeilalte 3de pild9, 8apta unui v>n?9tor care 8urni?ea?9 date 8alse asupra valorii o<iectului pe care >l
93 Roca *., )aie S., #reptul a8acerilor. ! Chiinu, 2&&0, pa%. 1-1
11 &-
vinde, constituie un dol4.+0 #olul apare, deci, ca o circumstan;9 a%ravant9 a erorii. An ca?ul contractului de societate, dolul vicia?9 consim;9m>ntul unui asociat numai dac9 eman9 de al to;i ceilal;i asocia;i sau de la persoane care repre?int9 vala<il entitatea colectiv9 :i are o anumit9 %ravitate; de e2emplu, 8olosirea unui <ilan; 8als pentru a determina su<scrierea ac;iunilor unei societ9;i. C>nd dolul vine numai din partea unuia din asocia;i, contractul de societate >:i men;ine vala<ilitatea. An acest ca?, asociatul, al c9rui consim;9m>nt a 8ost viciat, are o ac;iune >n daun9 doar >mpotriva autorului dolului, r9m>n>nd >n raporturi @uridice cu ceilal;i asocia;i.+. Violen#a se mani8est9 ca o 8orm9 de constr>n%ere datorat9 unei amenin;9ri cu un r9u 8i?ic sau psihic. Acest viciu de consim;9m>nt poate 8i anali?at doar din punct de vedere teoretic, deoarece el nu se >nt>lne:te >n practic9.+' ;biectul contractului de societate. An doctrin9, no;iunea de o<iect al contractului de societate a 8ost interpretat9 >n dou9 sensuri" cel al dreptului comun :i cel de o<iect al societ9;ii. B<iectul contractului de societate 3dup9 dreptul comun4 const9 >n presta;iile la care s-au o<li%at p9r;ile contractante 3art. 1&, Cod civil al R 4. B<iectul societ9;ii const9 >n %enul activit9;ilor de >ntreprin?9tor pe care urmea?9 s9 le reali?e?e societatea, respectiv" produc;ie, comer;, prestare de servicii, e2ecutare de lucr9ri. $rin art. l&-, Cod civil al R. ., societatea comercial9 este o<li%at9 s9 indice >n actul s9u constitutiv o<iectul de activitate. *eindicarea, >ns9, >n
94 aman%iu C, Rosetti-)lnescu (, )icoianu Al, Cratat de drept civil romvn, Vol. ((, )ucureti 1++-, pa%. .&/ 95 Stanciu #. Crpenaru, #rept comercial romvn, Ediia a (((, Ed. All )ec, )ucureti, 2&&&, pa%. 1'+ 96 Stanciu #. Crpenaru, op. cit, pa%. 1,&
11 1-
actul de constituire a %enului de activitate nu inter?ice societ9;ii practicarea lui, deoarece art. '&, alin.324 din Codul civil prevede c9 persoana @uridic9 cu scop lucrativ, inclusiv societatea comercial9, poate des89:ura orice activitate neinter?is9 de le%e, chiar dac9 nu este prev9?ut9 >n actul de constituire. Cau%a contractului de societate tre<uie s9 8ie real9, licit9, moral9 :i >n concordan;9 cu re%ulile de convie;uire social9. otiva;ia >ncheierii contractului de societate const9 >n crearea unei comunit9;i de <unuri a8ectate reali?9rii activit9;ii de >ntreprin?9tor, cu scopul o<;inerii unui pro8it care urmea?9 a 8i >mp9r;it >ntre asocia;i, 8ie >n 8unc;ie de cota de participare la capitalul social, 8ie >n 8unc;ie de >n;ele%erea asocia;ilor care pot sta<ili un alt procent de participare a 8iec9ruia la >mp9r;irea <ene8iciilor C(ndi+iile de *(%& i $(n+inu-ul a$-ului $(ns-i-u-iv/ $otrivit Codului civil, art. 1&,, societatea comercial9 se 8ondea?9 prin act de constituire autenti8icat notarial. *erespectarea 8ormei autentice a actului constitutiv duce la respin%erea cererii de >nre%istrare a societ9;ii de c9tre Camera Anre%istr9rii de Stat. C(n+inu-ul a$-ului de $(ns-i-ui%e/ Actul de constituire pre?int9, >n mare parte, acela:i con;inut le%al la oricare din 8ormele de societate re%lementate de le%e. Clau?ele o<li%atorii ale actului de constituire, independent de 8orma de societate care se 8ormea?9, sunt sta<ilite >n Codul civil, art. 1&-. Alte clau?e, necesare a 8i indicate >n actul constitutiv, care particulari?ea?9 societatea comercial9 dup9 8orm9 sunt prev9?ute >n art. 122 3societatea >n nume colectiv4, art. 1/, 3societatea >n comandit94, art. 10' 3societatea cu r9spundere limitat94, art. 1., 11 2-
3societatea pe ac;iuni4 ale Codului civil, precum :i >n art. // din 7e%ea nr. 11/0/1++,. Con8orm art. 1&-, alin. 3/4 din Codul civil :i art. // alin. 3/4 din 7e%ea nr. 11/0/1++,, 8ondatorii pot indica :i clau?e 8acultative, dac9 acestea nu contravin dispo?i;iilor le%ale. Clau%ele obligatorii ale actului de constituire sunt cele indicate )n normele legale6 Clau0ele %$ivind iden i!ica$ea !onda o$ilo$2 $otrivit art. 1&-, Codul civil al R. ., identi8icarea p9r;ilor >n actul constitutiv se 8ace" pentru persoana 8i?ic9, prin indicarea numelui, prenumelui, domiciliului, num9rului actului de identitate, cet9;eniei, precum :i altor date sta<ilite de le%ea na;ional9 a acesteia; pentru persoana @uridic9 se indic9 denumirea, sediul, na;ionalitatea, num9rul :i data >nre%istr9rii de stat, precum :i datele de identitate ale persoanei 8i?ice care repre?int9 interesele persoanei @uridice 8ondatoare, actul >n <a?a c9ruia aceasta repre?int9, dup9 ca?. Clau0ele %$ivind individuali0a$ea vii oa$ei socie "#i come$ciale2 $rin aceste clau?e se sta<ilesc denumirea, 8orma @uridic9 :i sediul societ9;ii :i, dac9 este ca?ul, em<lema societ9;ii. Denumi$ea socie "#ii come$cial e2 $otrivit art. 1&-, alin. 3l4 lit. <4 din Codul civil, actul de constituire tre<uie s9 con;in9 denumirea societ9;ii, complet9 :i prescurtat9, cu care aceasta va 8i >nmatriculat9 >n Re%istrul de stat, aceasta 8iind atri<utul care 8ace ca societatea comercial9 s9 se deose<easc9 de al;i participan;i la raporturile @uridice. Sediul socie "#ii come$ciale este locul care situea?9 >n spa;iu societatea comercial9, ca su<iect de drept. El este sta<ilit de 8ondatori, av>nd >n vedere locul unde societatea >:i va des89:ura activitatea sa 11 /-
sau unde vor 8unc;iona or%anele sale. Clau0ele %$ivind ca$ac e$is icile socie "#ii come$ciale privesc o3iec ul de ac ivi a e al socie "#ii, du$a a ac ivi "#ii, ca%i alul social2 $rin o3iec de ac ivi a e al socie "#ii se >n;ele% %enurile de activitate ce urmea?9 a 8i practicate de societatea comercial9. Aceasta are dreptul, >n temeiul art. '&, alin.324 din Codul civil, s9 des89:oare orice activitate neinter?is9, chiar dac9 nu este prev9?ut9 de actul de constituire. An acest act tre<uie s9 se indice activit9;ile care vor 8i des89:urate de societate 3art. 1&-4, men;ionarea o<iectului de activitate 8iind important9 >n special pentru societatea >n nume colectiv :i societatea >n comandit9, >mputernicirile administratorilor acestor societ9;i sunt limitate la domeniul de ac ivi a e al socie "#ii2 $entru s9v>r:irea de acte ce dep9:esc aceste limite, este necesar acordul tuturor asocia;ilor 3art. 120, alin.3244. Este important a indica e2pres o<iectul de activitate >n aceste societ9;i pentru a distin%e actele s9v>r:ite >n numele societ9;ii de cele s9v>r:ite de asociat >n numele propriu.+, Du$a a ac ivi "#ii socie "#ii come$ciale2 An actul constitutiv asocia;ii urmea?9 s9 hot9rasc9 asupra duratei societ9;ii. Codul civil >n art. '. sta<ile:te c9 persoana @uridic9 este perpetu9, dac9 le%ea sau actele de constituire nu prev9d alt8el. Ca%i alul social 7i a%o$ u$ile !onda o$ilo$2 An actul constitutiv se men;ionea?9 neap9rat participa;iunea 8iec9rui 8ondator la capitalul social 3Codul civil, art. 1&-4. *ecesitatea stipul9rii cuantumului capitalului social este prev9?ut9 :i >n art. 122, 1/,, 10', 1., din Codul civil, precum :i >n art. // din 7e%ea nr. 11/0/1++,. Clau0ele %$ivind d$e% u$ile 7i o3li'a#iile !onda o$ilo$ socie "#ii come$ciale2 Actul constitutiv tre<uie s9 cuprind9 drepturile ce
97 Roca *., )aie S., #reptul a8acerilor, Chiinu, 2&&0, pa%. 1+1
11 0-
urmea?9 a 8i do<>ndite de asocia;i :i o<li%a;iile ce :i le asum9 8ondatorii. Clau0ele %$ivind s $uc u$a, a $i3u#iile, modul de cons i ui$e 7i de !unc#iona$e a o$'anelo$ socie "#ii2 Fiecare societate comercial9 are structur9 or%ani?atoric9 proprie, compus9 din cel pu;in dou9 or%ane" suprem :i e2ecutiv. Societ9;ile mai comple2e, >n special societ9;ile pe ac;iuni, au mai multe or%ane. $e l>n%9 cele men;ionate, societatea pe ac;iuni de tip deschis tre<uie s9 ai<9 consiliu directoriu :i or%an de control. Clau0ele %$ivind modul de $e%$e0en a$e2 B societate tre<uie s9 8ie administrat9 de unul sau mai mul;i administratori. An societatea >n comandit9, dreptul de repre?entare >l au comandita;ii. Comanditarii pot repre?enta societatea numai >n <a?9 de procur9. Clau0ele %$ivind $eo$'ani0a$ea, di0olva$ea 7i lichida$ea socie "#ii2 Actul de constituire tre<uie s9 prevad9 temeiurile de >ncetare a activit9;ii societ9;ii prin reor%ani?are :i lichidare, altele dec>t cele indicate de le%e. Clau0ele %$ivind !ilialele 7i $e%$e0en an#ele socie "#ilo$ come$ciale2 Societatea comercial9 are dreptul s9 constituie 8iliale :i repre?entan;e. Acestea se >nre%istrea?9 >n modul sta<ilit pentru societ9;ile comerciale :i numai dac9 sunt indicate >n actul constitutiv al societ9;ii. Alte clau%e stabilite de lege. #up9 cum s-a men;ionat, pentru 8iecare 8orm9 de societate le%ea 3Codul civil, art. 122, 1/,, 10' :i 1.,4 sta<ile:te clau?e speci8ice, care tre<uie incluse >n actul de constituire; >n 8unc;ie de o<iectul de activitate, le%isla;ia poate o<li%a includerea >n actul de constituire :i a altor clau?e. #e e2emplu, actul de constituire a 8ondului de investi;ie 11 .-
tre<uie s9 con;in9 :i dispo?i;iile art. . alin.324 din 7e%ea nr. 12&0/1++,,+- iar cel al <ursei de m9r8uri ! dispo?i;iile art. 1, din 7e%ea nr. 111,/1++, privind <ursele de m9r8uri. Clau%ele facultative. An actul de constituire se pot include :i clau?e care nu contravin le%isla;iei >n vi%oare. Ast8el, 8ondatorii pot conveni asupra modului de procurare a participa;iunilor, de retra%ere :i e2cludere a asocia;ilor, de admitere a noilor asocia;i, de participare personal9 a asocia;ilor la activitatea societ9;ii, de trecere a p9r;ilor sociale >n alte m>ini prin dona;ie :i mo:tenire, asupra re%ulilor de divi?are a p9r;ilor sociale etc. Clau?ele actului de constituire sunt utile atunci c>nd contri<uie la solu;ionarea liti%iilor ce apar >ntre asocia;i, iar le%ea nu d9 solu;ii. (mportant este ca aceste clau?e s9 nu contravin9 normelor imperative.
6/3/ <n%e2is-%a%ea s($ie-+il(% $(&e%$iale

<o&iuni generale. 7e%isla;ia R. oldova prevede c9 persoana @uridic9 3inclusiv societ9;ile comerciale4 se consider9 constituit9 din momentul >nre%istr9rii ei de c9tre stat. #ac9 >nre%istrarea societ9;ii comerciale nu a avut loc >n termen de / luni de la data autenti8ic9rii notariale a actului de constituire, mem<rii ei au dreptul s9 8ie de%reva;i de o<li%a;iile ce re?ult9 din su<scrip;iile lor, dac9 actul de constituire nu prevede alt8el. $utem conchide ast8el c9 pentru apari;ia societ9;ii comerciale ca su<iect distinct de drept nu este >ndea@uns doar >ntocmirea actului de constituire, ci este nevoie :i de recunoa:terea acestuia de c9tre stat prin intermediul or%anelor sale. An 8unc;ie de or%anele de stat a<ilitate cu
+- onitorul B8icial al Repu<licii 1&.&,.1++, oldova nr. 0.//+, din
11 '-
>nre%istrarea, >n di8erite ;9ri di8er9 :i procedura de >nre%istrare, care poate 8i @udiciar9 3de e2emplu, >n Rom>nia, Germania, unde >nre%istrarea este 89cut9 de instan;ele @udec9tore:ti4 :i administrativ9 3este ca?ul R , unde >nre%istrarea este 89cut9 de un or%an administrativ4. Con8orm le%ii nr. 12'./2&&& cu privire la >nre%istrarea de stat a >ntreprinderilor :i or%ani?a;iilor, prin 0n%e2is-%a%ea de s-a- se >n;ele%e certi8icarea din partea or%anului >nre%istr9rii de stat, a cre9rii, reor%ani?9rii ori lichid9rii >ntreprinderii sau or%ani?a;iei, precum :i a modi8ic9rilor :i complet9rilor din documentele de constituire a acestora. #ac9 8acem a<strac;ie doar de momentul constituirii societ9;ii comerciale, atunci putem spune c9 >nre%istrarea de stat repre?int9 certi8icarea 3recunoa:terea4 din partea statului, prin intermediul or%anelor a<ilitate, a le%alit9;ii ela<or9rii actelor de constituire :i apro<are a acestora. P$in (n$e'is $a$ea de s a 7i #ine$ea Re'is $ului de sa al (n $e%$inde$ilo$ 7i o$'ani0a#iilo$, s a ul u$m"$e7 e) e2ercitarea controlului de stat asupra constituirii societ9;ilor comerciale :i a altor su<iecte de drept supuse >nre%istr9rii de stat, com<aterea practicii ile%ale de >ntreprin?9tor; ;inerea unei eviden;e statistice pentru re%lementarea economiei; promovarea politicii de impo?itare; eli<erarea de date solicitan;ilor con8orm art. 2' din 7e%ea nr. 12'./2&&&.++ ;rganul de )nregistrare i registratorul/ Con8orm art. . al 7e%ii nr. 12'./2&&&, unica institu;ie pu<lic9 care prin intermediul o8iciilor sale teritoriale e8ectuea?9, >n numele statului, >nre%istrarea
99 Roca *., )aie S., #reptul a8acerilor, Chiinu 2&&0, pa%. 1+-1++
11 ,-
>ntreprinderilor :i or%ani?a;iilor, este Camera Anre%istr9rii de Stat a inisterului #e?volt9rii (n8orma;ionale 3>n continuare Camera4. B8iciile teritoriale ale Camerei sunt conduse de re%istratori de stat, care au statut de 8unc;ionar pu<lic. Acesta este >n?estrat cu un :ir de atri<u;ii, dintre care" prime:te cererile de >nre%istrare a societ9;ilor comerciale, veri8ic9 con8ormitatea documentelor de constituire cu cerin;ele le%isla;iei, >nre%istrea?9 >ntreprinderile :i or%ani?a;iile sau re8u?9 >nre%istrarea acestora etc. ,rocedura )nregistrrii/ #up9 >ntocmirea actului de constituire :i autenti8icare notarial9 a acestuia, persoana >mputernicit9 cu >nre%istrarea societ9;ii comerciale va pre?enta Camerei de Anre%istrare urm9toarele documente" B2 ce$e$ea de (n$e'is $a$e du%" modelul a%$o3a de Came$"@ 92 ac ul de cons i ui$e al socie "#ii come$ciale ca$e u$mea0" s" !ie (n$e'is $a "@ 6. ac ele de iden i a e ale !onda o$ilo$2 #ac9 este persoan9 8i?ic9, 8ondatorul va pre?enta <uletinul de identitate, iar dac9 este o persoan9 @uridic9, se va pre?enta actul de constituire a acesteia :i copia de pe certi8icatul ei de >nre%istrare; 7. ac ul de iden i a e al mana'e$ului %$inci%al al socie "#ii@ 8. 3onul de %la " a a6ei de im3$u 7i a a6ei de (n$e'is $a$e2 Con8orm art. 12 al 7e%ii nr. 12'./2&&&, societatea comercial9 care urmea?9 a 8i >nre%istrat9 tre<uie s9 pl9teasc9 >n <u%etul de stat o ta29 de tim<ru >n m9rime de &,. din capitalul social. $e l>n%9 ta2a de tim<ru, mai tre<uie s9 8ie achitat9 :i ta2a de >nre%istrare, cuantumul c9reia este sta<ilit prin ot9r>rea Guvernului nr. +2'/2&&2;1&&
100 r onitorul B8icial al Repu<licii oldovas, 2&&2, nr. 1&/-1&.
11 --
9. documen ul ce con!i$m" de%une$ea de c" $e !onda o$i /asocia#i1 a co eiC%a$#i (n ca%i alul social al socie "#ii (n m"$imea 7i (n e$menul %$ev"0u de le'isla#ie2 Cre<uie pre?entat ac ul 3anca$ pentru aportul >n <ani la capitalul social, pentru aporturile >n natur9, reie:ind din art. 100, Cod civil al R. ., se va pre?enta ac ul de evalua$e a 3unu$ilo$ $ansmise ca a%o$ (n na u$"@ 10. documen ul eli3e$a de o$'anul !iscal e$i o$ial, ce con!i$m" c" !onda o$ii nu au da o$ii la 3u'e ul %u3lic na#ional2 Societatea comercial9 este o<li%at9 s9 se >nre%istre?e la or%anul 8iscal din teritoriul >n care este amplasat9. An <a?a hot9r>rii %uvernului nr. -'1/2&&/1&1 or%anele 8iscale utili?ea?9 num9rul de identi8icare de stat unic 3(#*B4 >n calitate de cod 8iscal. Re%istratorul veri8ic9 le%alitatea actelor pre?entate :i >n termen de 1. ?ile emite deci?ia de >nre%istrare sau deci?ia privind re8u?ul de >nre%istrare a societ9;ii. Se va re8u?a >nre%istrarea societ9;ii, dac9 a 8ost >nc9lcat modul le%al de constituire sau dac9 actul de constituire nu este >n concordan;9 cu le%ea 3art. 11&, Codul civil al R 4. $rincipala 8unc;ie a Camerei este ;inerea Re2is-%ului de s-a- al 0n-%e,%inde%il(%/ Re%istrul de stat al >ntreprinderilor este o list9 de societ9;i comerciale, persoane @uridice :i date in8ormative despre ele. (n8orma;ia scris9 >n re%istru, precum :i cea din actele pre?entate la >nre%istrare :i >ndosariate la Camer9 se consider9 a 8i veridice, p>n9 la pro<a contrarie. Re%istrul de stat al >ntreprinderilor se ;ine >n mod computeri?at :i manual. An situa;ia >n care nu vor coincide datele din aceste dou9 re%istre 3manual :i computeri?at4, se consider9 autentice datele din
1&1 onitorul o8icial al R. ., 2&&/, nr. 1./-1.0
11 +-
re%istrul ;inut manual. Societ9;ii >nre%istrate i se atri<uie un num9r de identi8icare de stat unic 3(#*B4, care se indic9 >n documentele de constituire, >n certi8icatul de >nre%istrare :i pe :tampil9. Societatea comercial9 se consider9 >nre%istrat9 la data adopt9rii deci?iei de >nre%istrare. #rept dovad9 a >nre%istr9rii de stat serve:te certi8icatul de >nre%istrare, eli<erat administratorului principal al societ9;ii comerciale. Radie$ea din $e'is $ul de s a . Fondatorul sau instan;a de @udecat9 care a adoptat hot9r>rea de lichidare a societ9;ii comerciale, >n termen de / ?ile este o<li%at394 s9 >n:tiin;e?e o8iciul teritorial al Camerei, care consemnea?9 >n Re%istrul de stat >nceperea procedurii de lichidare a societ9;ii. #up9 adoptarea <ilan;ului de lichidare, comisia de lichidare sau lichidatorul pre?int9 la o8iciul teritorial al Camerei actele necesare pentru radierea societ9;ii din Re%istrul de stat. E8ectul @uridic al >nre%istr9rii se e2prim9 prin 8aptul c9 societatea ca persoan9 @uridic9 e2ist9 at>t timp c>t 8i%urea?9 >n Re%istrul de stat. An numele societ9;ii ne>nre%istrate, nu se pot >ncheia acte @uridice :i nu se poate practica activitate de >ntreprin?9tor, su< riscul sanc;ion9rii.1&2
6/5/ D%e,-u%ile i (4li2a+iile as($ia+il(%

An procesul activit9;ii de >ntreprin?9tor asocia;ii societ9;ilor comerciale dispun de un :ir de drepturi :i o<li%a;ii. $rin drepturi ale asocia;ilor se >n;ele% prero%ativele con8erite acestora de le%e :i de contractul de societate, >n temeiul c9rora pot pretinde societ9;ii :i altor persoane o anumit9 conduit9,
102 Roca *., )aie S., #reptul A8acerilor, Chiinu 2&&0, p.12/0
12 &-
const>nd >n ac;iuni :i a<sten;iuni, 8olosind la nevoie 8or;a de constr>n%ere a statului, pe calea ac;ion9rii >n @usti;ie. #repturile asocia;ilor pot 8i drepturi 8undamentale, caracteristice calit9;ii de asociat :i drepturi speci8ice asocia;ilor ce 8ac parte din anumite 8orme de societate sau >ndeplinesc anumite 8unc;ii. #repturile asocia;ilor mai sunt clasi8icate >n drepturi individuale :i drepturi colective. Drepturile individuale fundamentale sunt6 D$e% ul la e'ali a ea $a amen ului care constituie premisa tuturor celorlalte drepturi :i o<li%a;ii ale asocia;ilor. Brice clau?9 care ar a8ecta e%alitatea de tratament a asocia;ilor este lovit9 de nulitate. D$e% ul la 3ene!iciu este dreptul asociatului de a o<;ine o cot9-parte din <ene8iciul reali?at de societate, prin e8ectuarea actelor comerciale. Acest drept este prev9?ut >n art. 11. al Codului civil. E2tinderea acestui drept este di8erit9, dup9 titlul de societate, voin;a p9r;ilor :i re?ultatul activit9;ii economice, >n raport cu cota de participare la capitalul social. #istri<uirea de dividende este decis9 de adunarea %eneral9 :i, din momentul respectiv, acestea devin drepturi de crean;9 e2i%i<ile ale asocia;ilor >mpotriva societ9;ii. Reparti?area <ene8iciului se e8ectuea?9 la s8>r:itul anului 8inanciar, >ns9 >n actul constitutiv poate 8i prev9?ut9 reparti?area trimestrial9 sau chiar lunar9 a <ene8iciului, dar nimeni nu poate avea dreptul la >ntre%ul pro8it reali?at de societate :i nici nu poate 8i a<solvit de pierderile su8erite de societate. D$e% ul de %a$ ici%a$e la (m%"$#i$ea !inal" a %a $imoniului. El %enerea?9 din actul constitutiv al societ9;ii :i din dispo?i;iile le%ale. 12 1-
Asocia;ii sunt >n drept s9 primeasc9, >n ca? de lichidare a societ9;ii, o parte din valoarea activelor societ9;ii r9mase dup9 satis8acerea crean;elor creditorilor, propor;ional particip9rii la capitalul social. D$e% ul de %a$ ici%a$e la conduce$ea 7i ac ivi a ea socie "#ii. Acest drept se e2prim9 prin posi<ilitatea de participare la ela<orarea voin;ei sociale, respectiv participarea la adoptarea deci?iilor :i hot9r>rilor adun9rii %enerale, dreptul de a 8i ales >n or%anele de conducere :i de control ale societ9;ii. E2isten;a acestui drept este condi;ionat9 de calitatea de asociat. D$e% ul de in!o$ma$e 7i con $olul asu%$a 'es iunii socie "#ii, c>nd se consider9 c9 or%anele societ9;ii >:i >ndeplinesc necorespun?9tor sarcinile. Acest drept asi%ur9 %arantarea dreptului de participare la <ene8iciul societ9;ii :i de prevenire a orice situa;ie care le-ar diminua acest <ene8iciu. D$e% ul de $ansmi e$e, ceda$e 7i dona$e a %"$#ilo$ sociale poate 8i e2ercitat >n condi;iile le%ii, 89r9 a atin%e drepturile celorlaltor asocia;i. #e e2emplu, art. 102, Cod civil, prevede c9 participa;iunea comanditarului poate 8i >nstr9inat9 unor ter;i, poate trece succesorilor 89r9 acordul asocia;ilor, dac9 actul de constituire nu prevede alt8el. Comanditarii au dreptul de preem;iune >n ca?ul >nstr9in9rii participa;iunii de c9tre alt comanditar, re%ulile date 8iind aplicate :i la >nstr9inarea participa;iunii >n societatea cu r9spundere limitat9. ;bliga&iile asocia&ilor sunt >ndatoririle ce le revin acestora 8a;9 de societate. P$inci%alele (nda o$i$i ale asocia#ilo$ sun ) 12 2-
S de,un i s $(&,le-e1e a,(%-ul la $a%e s@au an2a7a-/ 9rimea :i tipul aportului este prev9?ut9 >n actul de constituire, limita pentru unele tipuri de societ9;i 8iind prev9?ut9 de le%e. #e e2emplu" la constituirea societ9;ii cu r9spundere limitat9 8ondatorul unic tre<uie s9 depun9 cel pu;in .0&& lei pentru constituirea societ9;ii. Fiecare asociat tre<uie s9 >ndeplineasc9 o<li%a;ia de a transmite aportul >n termenul sta<ilit >n actul de constituire, >ns9 nu mai t>r?iu de ' luni de la data >nre%istr9rii. Asociatul, care nu a depus aportul social, este r9spun?9tor de daunele pricinuite, put>nd 8i e2clus din societate. S nu divul2e in*(%&a+ia $(n*iden+ial des,%e a$-ivi-a-ea s($ie-+ii. Secretul comercial constituie un element important la o<;inerea <ene8iciului de c9tre societate. #ivul%area in8orma;iei con8iden;iale nu numai c9 reduce e8icien;a activit9;ii societ9;ii, dar chiar o poate su<mina. An con8ormitate cu le%isla;ia >n vi%oare, societatea comercial9 este >n drept s9 determine care in8orma;ie constituie secret comercial, o<li%>ndu-i pe asocia;i s9 nu divul%e in8orma;ia con8iden;ial9 despre activitatea societ9;ii. S nu *a$ $(n$u%en+ s($ie-+ii. Aceast9 o<li%a;ie se >ntemeia?9 pe voin;a asocia;ilor de a cola<ora, de re%ul9, ceea ce tre<uie s9 %uverne?e rela;iile dintre asocia;i :i societate. Asociatul, prin comportarea sa, tre<uie s9 elimine orice suspiciune de activitate neloial9. Asociatul, care >ncalc9 aceast9 o<li%a;ie, poate 8i e2clus din societate sau la ale%ere s9 8ie o<li%at s9 predea <ene8iciul re?ultat :i s9 pl9teasc9 desp9%u<iri. S ,a%-i$i,e la su,(%-a%ea ,ie%de%il(% i s 12 /-
%s,und ,en-%u (4li2a+iile asu&a-e de s($ie-a-e. Aceast9 o<li%a;ie se corelea?9 cu dreptul la <ene8iciu. Asocia;ii tre<uie s9 r9spund9 pentru o<li%a;iile sociale, >n mod di8erit, dup9 8orma societ9;ii. An societatea >n nume colectiv :i >n societatea >n comandit9, asociatul 3comanditatul4 r9spunde pentru o<li%a;iile sociale, nelimitat :i solidar, adic9 cu >ntre%ul patrimoniu. An societatea pe ac;iuni :i societatea cu r9spundere limitat9, asocia;ii r9spund >n limita aportului lor social 3p9r;i, cote-p9r;i, ac;iuni4. S nu *(l(seas$ 4unu%ile s($ie-+ii 0n in-e%es ,%(,%iu sau 0n *(l(sul un(% -e%+i/ $otrivit art. 1.0, Cod civil al R. ., asociatul care utili?ea?9 <unurile >n scop personal sau al unor ter;i :i comite 8raude >n dauna societ9;ii, de;in>nd 8unc;ia de administrator, poate 8i e2clus din societate pentru >nc9lcarea o<li%a;iei de a nu 8olosi <unurile societ9;ii >n interes propriu. Faptele prin care se >ncalc9 aceast9 o<li%a;ie constituie o in8rac;iune pentru administrator :i director. S nu $(&i- *a,-e nede&ne. Aceast9 o<li%a;ie este de natur9 s9 asi%ure onora<ilitatea 8irmei :i de a atra%e >ncrederea a%en;ilor economici :i a clientelei. Anc9lcarea acestei o<li%a;ii poate atra%e anumite consecin;e" pierderea calit9;ii de asociat sau >mpiedicarea o<;inerii calit9;ii de asociat, de administrator sau de cen?or, un tratament @uridic mai sever sau sanc;iuni penale. S nu se a&es-e$e *% d%e,0n ad&inis-%a+ia s($ie-+ii/ Aceast9 o<li%a;ie se re8er9 la e2ercitarea a<u?iv9 a acestui drept, de natur9 s9 pertur<e 8unc;ionarea societ9;ii. B<li%a;ia este corelativ9 dreptului 12 0-
de in8ormare :i de control al asociatului cu privire la %estiunea social9. Anc9lcarea acestei o<li%a;ii de c9tre asociatul cu r9spundere nelimitat9 poate atra%e e2cluderea lui din societate.
6/6/ O%2anele s($ie-+ii $(&e%$iale

Centrul motor vital al 8unc;ion9rii societ9;ii comerciale este alc9tuit din or%anele societ9;ii comerciale. Societatea comercial9, ca orice persoan9 @uridic9, are o voin;9 de sine st9t9toare care nu se con8und9 cu voin;a asocia;ilor. Societatea >:i mani8est9 voin;a prin or%anele sale" adunarea %eneral9 a asocia;ilor, administratorii :i cen?orii. Adunarea %eneral9 este or%anul >n care asocia;ii, respectiv ac;ionarii, >:i e2prim9 voin;ele lor individuale ca o voin;9 colectiv9, alta dec>t totalitatea voin;elor persoanelor 8i?ice care o compun. Aceast9 voin;9 de o nou9 calitate este voin;a societ9;ii ca persoan9 @uridic9 numit9 voin;a social9. Societatea comercial9 >:i mani8est9 voin;a sa >n raporturile @uridice prin repre?entan;ii s9i asocia;i sau prin persoane str9ine de societate. Acest drept se con8er9 respectivelor persoane prin actele constitutive sau, ulterior, prin voin;a asocia;ilor e2primat9 la adunarea %eneral9. Aduna$ea 'ene$al" a asocia#ilo$ este 8orma de or%ani?are a societ9;ii constituit9 din totalitatea asocia;ilor care particip9 la ela<orarea :i e2primarea deci?iei :i hot9r>rii voin;ei sociale >n propor;ii cu valoarea aportului la capitalul social. Adunarea %eneral9 este or%anul suprem de conducere :i de deci?ie a societ9;ii comerciale :i este compus9 din mem<rii acesteia, 8ie asocia;i, 8ie ac;ionari. An 8unc;ie de 8aptul cine o constituie, asocia;ii sau ac;ionarii, ea 12 .-
poart9 denumire di8erit9, adic9 adunarea %eneral9 a ac;ionarilor sau adunarea %eneral9 a asocia;ilor. An Repu<lica oldova adunarea %eneral9, ca or%an al societ9;ii, >ndeoserilor >n cadrul societ9;ii >n nume colectiv, cu ma@oritatea voturilor mem<rilor, ceea ce presupune convocarea asocia;ilor >n anumite adun9ri. Adunarea %eneral9 a societ9;ii pe ac;iuni are atri<u;ia s9 decid9 at>t asupra pro<lemelor o<i:nuite 3ordinare4, c>t :i asupra unor pro<leme deose<ite, care privesc e2isten;a societ9;ii. #e aici clasi8icarea ! adun9ri %enerale ordinare :i adun9ri %enerale e2traordinare. An ca?ul societ9;ii cu r9spundere limitat9 le%isla;ia R. . nu 8ace e2pres deose<irea dintre cele dou9 cate%orii de adun9ri. Aduna$ea 'ene$al" a ac#iona$ilo$ se ;ine cu pre?en;a ac;ionarilor, prin coresponden;9 sau su< 8orm9 mi2t9. Adunarea %eneral9 anual9 nu poate 8i ;inut9 prin coresponden;9. Adunarea %eneral9 ordinar9 se convoac9 cel pu;in o dat9 pe an, de re%ul9, dup9 e2pirarea e2erci;iului 8inanciar. An actul de constituire poate 8i prev9?ut9 convocarea mai 8recvent9 a adun9rii %enerale ordinare. Adunarea %eneral9 e2traordinar9 se convoac9 ori de c>te ori este nevoie. Aduna$ea 'ene$al" a$e u$m" oa$ele a $i3u#ii" apro<9 statutul societ9;ii, hot9r9:te cu privire la modi8icarea capitalului social, apro<9 re%ulamentul consiliului societ9;ii, ale%e mem<rii consiliului, apro<9 re%ulamentul comisiei de cen?ori, ale%e mem<rii comisiei de cen?ori, con8irm9 or%ani?a;ia de audit, hot9r9:te cu privire la >ncheierea tran?ac;iei, apro<9 normativele de reparti?are a pro8itului societ9;ii, decide cu privire la reparti?area pro8itului anual, inclusiv plata dividendelor anuale, hot9r9:te cu privire 12 '-
la reor%ani?area :i lichidarea societ9;ii. C(nv($a%ea adun%ii 2ene%ale/ Ini+ia-iva de $(nv($a%e/ Adunarea %eneral9 se convoac9 la ini;iativa or%anului e2ecutiv >n temeiul deci?iei consiliului societ9;ii. #e asemenea, poate 8i convocat9 la cererea comisiei de cen?ori, la cererea oric9rui ac;ionar, >n temeiul >ncheierii instan;ei @udec9tore:ti. #eci?ia de convocare a adun9rii %enerale este emis9 de or%anul e2ecutiv. Adunarea asocia;ilor se des89:oar9 la sediul societ9;ii, dac9 actul constitutiv nu a prev9?ut alt8el. Con;inutul convoc9rii tre<uie s9 cuprind9, >n a8ar9 de locul :i data ;inerii adun9rii, ordinea de ?i cu pre?entarea e2plicit9 a pro<lemelor ce vor 8ace o<iectul de?<aterilor. Cunoa:terea ordinii de ?i are ca scop s9 pun9 ac;ionarii >n situa;ia de a se pre%9ti, a se documenta >n deplin9 cuno:tin;9 de cau?9. Adunarea %eneral9 se consider9 convocat9 le%al, dac9 asocia;ii au 8ost in8orma;i >n termen re?ona<il, de e2emplu" ac;ionarii societ9;ii pe ac;iuni tre<uie s9 8ie in8orma;i despre ;inerea adun9rii %enerale a ac;ionarilor cel t>r?iu cu /& de ?ile mai >nainte de convocarea adun9rii %enerale ordinare, iar >n ca?ul adun9rii %enerale e2traordinare ! nu mai t>r?iu de 1. ?ile calendaristice >nainte de >nceperea ei. 7a :edin;a adun9rii %enerale au dreptul s9 participe to;i asocia;ii. $articiparea ac;ionarilor care nu au capacitate le%al9 :i a persoanelor @uridice se reali?ea?9 prin repre?entan;ii lor le%ali, care pot da propuneri speciale altor ac;ionari. |edin;a adun9rii %enerale se va ;ine >n ?iua, ora :i locul prev9?ute >n anun;. Br%anul care a convocat adunarea >nre%istrea?9 asocia;ii :i voturile acestora. |edin;a adun9rii %enerale este pre?idat9 de c9tre pre:edintele consiliului societ9;ii sau de o alt9 persoan9 aleas9 de adunarea %eneral9. Atri<u;iile secretarului adun9rii %enerale ale ac;ionarilor le e2ercit9 secretarul consiliului sau alt9 12 ,-
persoan9 aleas9 de adunarea %eneral9. An ca?ul celorlaltor 8orme de societ9;i comerciale, adunarea este condus9 de unul dintre administratori :i se des89:oar9 pe <a?a acelora:i principii. #up9 >ndeplinirea acestor 8ormalit9;i, se trece la ordinea de ?i. #ac9 adunarea nu este deli<erativ9, se convoac9 o adunare repetat9 cu aceea:i ordine de ?i. Adunarea %eneral9 convocat9 repetat este deli<erativ9, dac9 sunt pre?en;i ac;ionarii care de;in cel pu;in 1// din ac;iunile cu drept de vot. #reptul de vot >n cadrul adun9rii %enerale este str>ns le%at de participarea la capitalul social. An societatea de capital orice ac;iune d9 dreptul la un vot, con8orm art. '1, 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni, nr. 11/0/1++,. *u au dreptul de vot ac;ionarii care de;in ac;iuni privile%iate, con8orm art. 10 al 7e%ii privind societ9;ile pe ac;iuni, nr. 11/0/1++,. An societatea cu r9spundere limitat9 8iecare parte social9 o8er9 dreptul la vot. An societatea >n nume colectiv :i cea >n comandit9 le%isla;ia las9 pe seama actului constitutiv determinarea dreptului de vot la adunarea %eneral9. ot9r>rile adun9rii %enerale se iau prin vot, care sunt >nscrise de secretar >n procesul ver<al semnat de pre:edintele adun9rii. ot9r>rile adun9rii %enerale sunt o<li%atorii pentru to;i asocia;ii, chiar :i pentru cei care nu au luat parte la adunare ori au votat contra. 7a procesul ver<al se ane2ea?9 actele re8eritoare la convocare :i listele de pre?en;9 a ac;ionarilor. $rocesul ver<al al adun9rii %enerale se autenti8ic9 de comisia de cen?ori sau de notari. Ad&inis-%a%ea s($ie-+ii $(&e%$iale/ Administrarea este o 8orm9 de e2ecutare a atri<u;iilor de posesie, 8olosin;9 :i dispo?i;ie asupra patrimoniului, precum :i asupra s9v>r:irii actelor de administrare :i %estiune >n vederea atin%erii o<iectului :i scopului social. Ea este reali?at9 de un or%an distinct de %estiune permanent9, numit administratori sau or%an 12 --
e2ecutiv. Spre deose<ire de adunarea %eneral9, care apare >n raporturile cu ter;ii ca o entitate oricare a<stract9, apare un pandant repre?entant prin radministratoris, care poart9 toat9 r9spunderea conducerii concrete a societ9;ii.1&/ $rin administrarea societ9;ii comerciale tre<uie >n;eleas9 conducerea activit9;ii acesteia potrivit normelor le%ale, contractului :i statutului propriu pentru o<;inerea re?ultatelor urm9rite. 7a administrare contri<uie asocia;ii care adopt9 hot9r>rile cele mai importante >n adun9rile %enerale, >ncredin;>nd reali?area acestora :i solu;ionarea pro<lemelor curente unui sau mai multor administratori. 7e%isla;ia R. . nume:te >n mod di8erit administratorul, de e2emplu, director, director %eneral, mana%er, >n ca?ul or%anului e2ecutiv unipersonal, sau comitetul de conducere, consiliul de administra;ie, dac9 este vor<a de or%anul cole%ial. Administratorii sunt desemna;i, de re%ul9, prin actul de constituire a societ9;ii sau printr-un act suplimentar 3proces-ver<al al adun9rii %enerale, deci?ie4. An cadrul unei societ9;i comerciale pot 8i desemna;i unul sau mai mul;i administratori, ace:tia din urm9 8orm>nd un consiliu de administra;ie sau comitet de conducere. Calitatea de administrator o pot avea at>t persoanele 8i?ice 3cet9;enii R , cet9;eni str9ini, apatri?i4, c>t :i persoanele @uridice 37e%ea nr. 11/0/1++, art. ,&, alin. '4. $ersoana 8i?ic9, pentru a do<>ndi calitatea de administrator, tre<uie s9 dispun9 de capacitatea de e2erci;iu deplin9. 7e%ea nu o<li%9 ca administratorul societ9;ii s9 8ie neap9rat asociat, permi;>nd :i persoanelor ter;e s9 o<;in9 acest statut. E2cep;ie de la re%ula dat9 este ca?ul societ9;ilor >n comandit9, >n care calitatea de administrator o au numai asocia;ii comandita;i. Func;ia de administrator nu poate 8i do<>ndit9 de o persoan9 care nu poate 8i 8ondator"
103 $atulea Vasile, Corneliu Curuianu. Curs de drept comercial romvn. ! )ucureti, A77 )ECw, 1+++, pa%. '&
12 +-
8unc;ionarii pu<lici, procurorii, @udec9torii, lucr9torii or%anelor inisterului de interne, deputa;ii, mini:trii, $re:edintele R. . etc. #e asemenea, nu pot de;ine aceast9 8unc;ie persoanele care au comis in8rac;iunile prev9?ute de articolele Codului penal al R. ." art. 20/ 3sp9larea <anilor4, art. 200 3eva?iunea 8iscal9 a >ntreprinderilor, institu;iilor :i or%ani?a;iilor4, art. 20. 3a<u?urile la emiterea titlurilor de valoare4, art. 20' 3limitarea concuren;ei li<ere4, art. 20, 3constr>n%erea de a >ncheia o tran?ac;ie sau de a re8u?a >ncheierea ei4, art. 2.2 3insolva<ilitatea inten;ionat94, art. 2./ 3insolva<ilitatea 8ictiv94 etc. An societ9;ile de persoane :i >n societ9;ile de capitaluri asocia;ii sunt li<eri s9 sta<ileasc9 durat9 mandatului administratorului. Activitatea administratorului este >n principal remunerat9, deci?ia de remunerare este luat9 de adunarea %eneral9. Remunerarea administratorului poate s9 includ9 :i o parte din <ene8iciile societ9;ii, dac9 aceasta activea?9 e8icient. An ca?ul >n care administratorul este :i asociat, suma remuner9rii pl9tite din <ene8iciu nu cuprinde dividendul, care se >mparte propor;ional cotei de participare la capitalul social. An vederea e2ercit9rii 8unc;iilor sale, administratorul dispune de un :ir de atri<u;ii" or%ani?ea?9 eviden;a conta<il9 :i statistic9, asi%ur9 p9strarea actelor :i re%istrelor societ9;ii, emite ordine :i dispo?i;ii, creea?9 condi;ii de munc9 pentru an%a@a;ii societ9;ii, repre?int9 societatea >n raport cu ter;ele persoane, de asemenea e2ercit9 :i alte drepturi care nu sunt incluse >n competen;a altor or%ane. O3li'a#iile adminis $a o$ului. $rincipalele o<li%a;ii ale administratorului sunt" s9 aduc9 la >ndeplinire hot9r>rile adun9rii %enerale, s9 ;in9 eviden;a conta<il9, s9 >ntocmeasc9 raportul 8inanciar, s9 convoace adunarea %eneral9, s9 ia parte la adun9rile societ9;ii, s9 p9stre?e documentele societ9;ii comerciale, s9 1/ &-
urm9reasc9 e8ectuarea de c9tre asocia;i a v9rs9mintelor necesare. Func;ia de administrator >ncetea?9 prin e2pirarea termenului mandatului, revocarea, renun;area, decesul sau incapacitatea administratorului. Activitatea administratorului poate 8i revocat9 >n orice moment, chiar :i p>n9 la e2pirarea termenului pentru care a 8ost desemnat >n vederea e2ercit9rii 8unc;iei. Revocarea administratorului se e8ectuea?9 cu acordul tuturor mem<rilor societ9;ii. Renun;area sau demisia administratorului duce la >ncetarea 8unc;iei de administrator. #ac9 prin revocare sau renun;are s-a cau?at un pre@udiciu din partea administratorului, respectiv societatea are dreptul la desp9%u<iri de la administratorul revocat. Administratorul poate 8i atras at>t la r9spundere civil9, administrativ9, c>t :i penal9, con8orm le%ii. Cen1(%ii s($ie-+ii $(&e%$iale/ An societ9;ile de persoane care au un num9r mic de asocia;i :i care se <a?ea?9 pe >ncredere reciproc9, controlul se e2ercit9 de ace:tia, cu e2cep;ia celor care au calitatea de administratori. An societ9;i de capitaluri controlul %estiunii societ9;ii se e2ercit9 de c9tre cen?ori. Cen0o$ii sunt persoanele investite de c9tre adunarea %eneral9 sau prin actul constitutiv cu controlul %estiunii societ9;ii. Cen?orii pot 8i desemna;i din r>ndurile asocia;ilor, precum :i din r>ndul ter;elor persoane, o<li%atoriu 8iind 8aptul ca ei s9 dispun9 de cali8icarea necesar9, adic9 s9 8ie speciali:ti >n conta<ilitate, 8inan;e sau economie. Ei sunt numi;i >n 8unc;ie pe un termen de la 2 p>n9 la . ani, cu posi<ilitatea de a 8i reale:i.1&0 *u pot 8i desemna;i >n calitate de cen?ori mem<rii consiliului, administratorii :i conta<ilii societ9;ii. Cen?orii e2ercit9 controlul o<li%atoriu al activit9;ii
104 Art. ,1, 7e%ea cu privire la societi pe aciuni, nr. 11/0/1++,
1/ 1-
economico-8inanciare a societ9;ii. Controalele date pot 8i e8ectuate din ini;iativa proprie a cen?orilor, la cererea ac;ionarilor care de;in cel pu;in 1& din ac;iunile cu drept de vot ale societ9;ii, la hot9r>rea adun9rii %enerale. Cen?orii au dreptul s9 8ie in8orma;i despre activitatea societ9;ii. An acest scop, particip9 la adun9rile administratorilor 89r9 drept de vot :i au dreptul s9 o<;in9 in8orma;ie despre mersul a8acerilor comerciale, s9 suprave%he?e %estiunea societ9;ii, s9 veri8ice dac9 re%istrele sunt ;inute re%ulat :i dac9 evaluarea patrimoniului s-a 89cut corect, s9 controle?e dac9 <ilan;ul :i contul de pierderi sunt le%al >ntocmite, s9 convoace adunarea asocia;ilor, s9 participe cu drept de vot consultativ la :edin;ele or%anului e2ecutiv al societ9;ii :i la adunarea %eneral9. An urma e8ectu9rii controlului, ei >ntocmesc un raport pe care >l pre?int9 adun9rii %enerale a societ9;ii. Atri<u;iile cen?orilor le poate e2ercita o companie de audit.
1/ 2-
Te&a #/ REGIMUL EURIDIC I COMPONEN?A PATRIMONIULUI SOCIETC?ILOR COMERCIALE

N(+iunea de ,a-%i&(niu C(&,(nen+a ,a-%i&(niului >unu%ile in$(%,(%ale ale s($ie-+il(% $(&e%$iale Ca,i-alul s($ial/ Fun$+iile $a,i-alului s($ial
#/./ N(+iunea de ,a-%i&(niu

#ac9 lucr9torului manual >i este de a@uns un ciocan sau o lopat9, plu%arul are nevoie >n schim< de un 8ond important, compus din p9m>nt, vite de munc9 :i instrumente a%ricole, iar meseria:ul de un atelier :i de scule. Antreprin?9torul nu scap9 acestei le%i a produc;iei. Activitatea de >ntreprin?9tor necesit9 numeroase instrumente de ac;iune, capital, local, m9r8uri, iar c>nd este vor<a de o industrie ! de instala;ii costisitoare, m9rci de 8a<ric9, <revete, desene industriale etc. care, >mpreun9, constituie patrimoniul comercial.1&. $rima >ntre<are care se pune este, desi%ur, ce repre?int9 patrimoniul din punct de vedere @uridic, care este locul s9u >n ansam<lul celorlalte institu;ii consacrate de Codul civil{ Societatea comercial9 are un patrimoniu propriu, distinct de acela al asocia;ilor sau ac;ionarilor :i care nu se con8und9 cu capitalul social. El este 8ormat din totalitatea drepturilor :i o<li%a;iilor cu caracter
105 Geor%escu, (.7. #rept comercial romvn" Vol. (. ! )ucureti" A77 )ECw, 2&&2. ! $. 0'2
1/ /-
patrimonial 3Codul civil, art. 2-0, alin. 3144, care apar;in societ9;ii, privite ca o sum9 de valori active :i pasive str>ns le%ate >ntre ele. Acesta este sensul &u$idic al no;iunii de patrimoniu, deoarece include latura activ9 3drepturile4 :i pe cea pasiv9 3o<li%a;iile4. Sensul economic al no;iunii de patrimoniu include numai latura activ9, adic9 totalitatea de drepturi 3<unuri corporale :i incorporale4, de;inute de societate, 8iind utili?at mult mai 8recvent.1&' 7atura activ9 cuprinde drepturile patrimoniale, reale sau de crean;9. Aceste drepturi privesc, >n principal, <unurile aduse de asocia;i ca aport la constituirea societ9;ii, <unurile do<>ndite de societate ulterior constituirii, >n cursul des89:ur9rii activit9;ii, precum :i <ene8iciile nedistri<uite. An latura pasiv9 sunt cuprinse o<li%a;iile patrimoniale ale societ9;ii, contractuale :i e2tracontractuale 3o<li%a;ii sociale4. An doctrina rom>n9, sensul economic al no;iunii de patrimoniu, este desemnat prin termenul ! fond de comer& = sau, uneori, mai poart9 denumirea de patrimoniu comercial2 #up9 p9rerea acelora:i autori, tre<uie 89cut9 distinc;ia dintre no;iunea de 8ond de comer; 3patrimoniu comercial4 :i cea de patrimoniu. Spre deose<ire de 8ondul de comer;, care este un ansam<lu de <unuri mo<ile :i imo<ile, corporale sau incorporale, a8ectate de comerciant >n scopul des89:ur9rii unei activit9;i comerciale, patrimoniul repre?int9 totalitatea drepturilor :i o<li%a;iilor comerciantului care au o valoare economic9. Aceasta >nseamn9 c9 8ondul de comer; nu cuprinde crean;ele :i datoriile comerciantului, cu toate c9 ele 8ac parte din patrimoniul acestuia.1&,
106 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. ,+ 107 Crpenaru, St. #. #rept comercial romvn. ! )ucureti" All )ec, 2&&&. ! $. 112
1/ 0-
$ornind de la cele men;ionate, a@un%em la conclu?ia c9 tre<uie 89cut9 distinc;ia dintre patrimoniul societ9;ii :i patrimoniul comercial al societ9;ii. Pa $imoniul societ9;ii comerciale include totalitatea drepturilor :i o<li%a;iilor patrimoniale privite ca o sum9 de valori active :i pasive str>ns le%ate >ntre ele. Pa $imoniul come$cial al societ9;ii comerciale 3sensul economic al patrimoniului4 include >n sine ansam<lul de <unuri mo<ile :i imo<ile, corporale sau incorporale pe care societatea comercial9 le are >n mod distinct de cele ale altor su<iecte de drept, precum :i de cele ale persoanelor care o alc9tuiesc. Au onomia %a $imoniului socie "#ii !a#" de %a $imoniile %$o%$ii ale asocia#ilo$, de e$min" anumi e consecin#e &u$idice) Asociatul nu are nici un drept asupra <unurilor din patrimoniul societ9;ii, nici chiar asupra celor aduse ca aport propriu, ast8el c9 dreptul s9u real se trans8orm9 >n dreptul la <ene8icii; )unurile aduse ca aport de c9tre asocia;i, cuprinse >n activul social, 8ormea?9 %a@ul %eneral al creditorilor societ9;ii; *u se poate 8ace compensa;ia >ntre crean;ele societ9;ii :i datoria proprie a unui asociat 8a;9 de o ter;9 persoan9 :i nici viceversa; Aplicarea procedurii insolva<ilit9;ii 8a;9 de societate.
#/!/ C(&,(nen+a ,a-%i&(niului

An literatura de specialitate sunt di8erite p9reri re8eritoare la natura @uridic9 a patrimoniului :i, >n 8unc;ie de aceasta, :i componen;a acestuia. Ast8el, a 8ost ela<orat9 teoria unive$sali "#ii 1/ .-
&u$idice a %a $imoniului, ceea ce >nseamn9 c9 patrimoniul apare ca o mas9 de drepturi :i o<li%a;ii le%ate >ntre ele sau ca o %rupare a mai multor ast8el de mase, 8iecare av>nd un re%im @uridic determinat.1&6niversalitatea de drept sau @uridic9 3unive$se as &u$is4, care este patrimoniul, cuprinde un activ :i un pasiv, le%ate >ntre ele, >n activ intr>nd toate drepturile :i 8orma lor <9neasc9, iar >n pasiv toate o<li%a;iile cu con;inut economic ale su<iectului de drept. An aceast9 situa;ie, >n componen;a patrimoniului intr9 nu numai drepturile 3di8erite <unuri corporale :i incorporale4, ci :i datoriile. B alt9 teorie este eo$ia unive$sali "#ii de !a% a %a $imoniului. $otrivit acestei teorii, 8ondul de comer; este o universalitate de 8apt 3unive$si as !ac i4, creat9 prin voin;a titularului s9u,1&+ :i nu prin le%e. $rin voin;a sa, :i numai prin voin;a sa, >ntreprin?9torul a desprins o cantitate de <unuri c9rora le-a dat o destina;ie :i o unitate. Fiecare <un >n parte poate 8ace o<iectul unui act @uridic. Se poate vinde em<lema, se pot vinde ra8turi, dar dac9 >ntreprin?9torul o voie:te, el poate trata aceste <unuri ca unitate 3este situa;ia c>nd din activul patrimoniului societ9;ii comerciale poate 8ace parte :i )ntreprinderea ca un comple5 patrimonial unic4.11& An aceast9 situa;ie, >n componen;a patrimoniului societ9;ii comerciale intr9 doar drepturile 3<unuri corporale :i incorporale4. 8n ac ivul %a $imoniului socie "#ii come$ciale %o !i eviden#ia e u$m" oa$ele 3unu$i"111
108 Vonica, R. $. #rept comercial" $artea %eneral. ! )ucureti" 7umina 7e2, 2&&&. ! $. 2/' 109 Crpenaru, S. #. #rept comercial romvn. ! )ucureti" All )ec, 2&&&. ! $. 11/ 110 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. 2-2-2-0 111 YMhUXH, .O. [SMiKSXUXPJLMYjbH^M 3x^fghbL_MUU^M4 KSJ_^. ^P 1. ! O^bH_J" uSXbLj, 2&&&. $. /22
1/ '-
>unurile corporale sunt cele care au e2isten;9 material9, aspect :i sunt percepute cu sim;urile omului 3o cas9, un autoturism4. $otrivit articolul 2-. al Codului civil, <unurile corporale sunt lucrurile 3o<iectele corporale4 >n raport cu care pot e2ista drepturi :i o<li%a;ii @uridice. >unurile incorporale sunt cele care au o e2isten;9 a<stract9, imaterial9, ce nu cad su< sim;urile noastre.112 Ast8el de <unuri sunt drepturile patrimoniale, cum ar 8i dreptul >ntreprin?9torului asupra denumirii de 8irm9, asupra m9rcii de produc;ie sau de serviciu, drepturile de autor etc.11/ >unurile mobile. Codul civil >n art. 2-- clasi8ic9 <unurile >n mo<ile :i imo<ile. o<ile se consider9 acele <unuri care nu au o a:e?are 8i29 :i sta<il9, 8iind suscepti<ile de deplasare de la un loc la altul, 8ie prin ele >nsele, 8ie cu concursul unei 8or;e str9ine, cum sunt" animalele, lucrurile separate de sol etc. >unurile imobile sunt acele <unuri care au o a:e?are 8i29 :i sta<il9, dup9 cum sunt" p9m>ntul, cl9dirile :i, >n %eneral, cele le%ate de sol, care nu pot 8i mutate din loc >n loc, 89r9 s9-:i piard9 valoarea lor economic9 3o cas9, un teren etc.4. #in activul patrimoniului societ9;ii comerciale poate 8ace parte :i )ntreprinderea ca comple5 patrimonial unic.110 An acest ca?, se are >n vedere sensul economic al >ntreprinderii ca un comple2 patrimonial unic 3>ntreprindere-o<iect de drept4, :i nu cel @uridic, de >ntreprindere-su<iect de drept. $rin >ntreprindere-o<iect de drept se >n;ele%e un <un comple2 ce cuprinde un ansam<lu de <unuri corporale :i incorporale, mo<ile :i imo<ile.
112 )oroi G., #rept civil" $artea %eneral. ! )ucureti" All )ec, 1++-. ! $. -& 113 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. 2-1 114 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. 2-2-2-0
1/ ,-
*ijloacele economice##? sunt compuse din totalitatea activelor materiale :i <9ne:ti, care servesc la des89:urarea activit9;ii >ntreprin?9torului. Aceste active se pre?int9 su< 8orma mi@loacelor 8i2e :i mi@loacelor circulante. Mi&loacele !i6e sunt <unuri materiale care iau parte la mai multe cicluri de produc;ie, consum>ndu-se treptat :i trans8er>ndu-:i par;ial valoarea asupra produselor 8a<ricate, pe m9sura utili?9rii lor 3amorti?are4. #up9 natura activit9;ii lor economice, acestea se >mpart >n" active 8i2e productive :i active 8i2e neproductive. #up9 caracterul :i destina;ia lor >n produc;ie, activele 8i2e se >mpart >n" cl9diri, utila@e, mi@loace de transport etc. Mi&loacele ci$culan e sunt <unuri destinate s9 asi%ure continuitatea produc;iei :i circula;ia m9r8urilor. Ele se consum9 >n >ntre%ime, >n 8iecare ciclu de produc;ie, >:i schim<9 8orma material9 :i trec succesiv prin 8a?ele de aprovi?ionare, produc;ie :i des8acere. Ac ivele ci$culan e se %rupea?9 >n active circulante materiale, active circulante <9ne:ti :i plasamente :i active circulante >n decontare2 4. Ac ivele ci$culan e ma e$iale sunt 8ormate din" materii prime, materiale, com<usti<il, semi8a<ricate, produc;ie neterminat9, produse 8inite, am<ala@e; .. Ac ivele ci$culan e 3"ne7 i sunt constituite din sume de <ani a8late >n casieria unit9;ii, >n conturi la di8erite <9nci, acreditive etc. '. Ac ivele ci$culan e (n decon a$e sunt valori materiale sau <9ne:ti avansate de societate unor 8irme sau persoane 8i?ice, care urmea?9 s9 8ie decontate ulterior 3cam<ia, <iletul la ordin, cecul etc.4.
115 Vonica, R. $. #rept comercial" $artea %eneral. ! )ucureti" 7umina 7e2, 2&&&. ! $. ,0'
1/ --
0ursele mijloacelor economice,11' adic9 locul de provenien;9 al acestora sau modul de do<>ndire. #in punct de vedre al surselor, mi@loacele economice pot 8i clasi8icate >n" Ca%i al %$o%$iu ! 8onduri <9ne:ti care repre?int9 capitalul social :i 8ondurile proprii; Ca%i al a $as ! datorii <9ne:ti ale comerciantului 8a;9 de al;i a%en;i economici sau 8a;9 de stat, provenite din decala@ul 8ormat >ntre data unor lucr9ri, prest9ri de servicii sau e2ecutarea de lucr9ri ori diverse alte o<li%a;ii de plat9 :i momentul e8ectiv al pl9;ii. $rin urmare, >n ast8el de ca?uri, >ntre momentul primirii 8ondurilor <9ne:ti :i achitarea lor trece o perioad9 de timp, >n care sunt atrase >n circuitul economic al comerciantului >n cau?9 3de unde denumirea de capital atras4. C$edi ele 7i (m%$umu u$ile ! de la <9nci pentru sumele primite su< 8orm9 de credite, >n vederea acoperirii temporare a necesarului de 8onduri <9ne:ti.
#/3/ >unu%ile in$(%,(%ale ale s($ie-+il(% $(&e%$iale

An cate%oria elementelor incorporale, de natur9 imaterial9, sunt cuprinse <unuri sau drepturi incorporale, >n @urul c9rora s-a 8ormat 8ondul de comer;. Ele de;in un loc preponderent >n orice societate comercial9. Aceste elemente sunt numite :i drepturi privative, deoarece privea?9 pe to;i ceilal;i >n 8avoarea celui care are acest drept; sunt drepturi e5clusive care e2clud pe oricare altul :i investesc cu un caracter de drept de proprietate.11,
116 Vonica, R. $. #rept comercial" Vol. (. ! )ucureti" Victor, 1++,. ! $. 102 117 Vonica, R. $. #rept comercial" $artea %eneral. ! )ucureti" 7umina 7e2, 2&&&. ! $. ,,-
1/ +-
Dunu$ile sau d$e% u$ile inco$%o$ale ca$e !ac %a$ e din %a $imoniul socie "#ii come$ciale sun ) #repturile asupra numelui comercial 38irma4, asupra em<lemei :i altor semne distinctive; #repturile asupra m9rcilor de 8a<ric9, de comer; :i de serviciu, <revetelor de inven;ie, denumirilor %eo%ra8ice :i indica;iilor de provenien;9; #repturile asupra desenelor :i modelelor industriale; #reptul asupra clientelei :i vadului comercial; #repturile de autor :i drepturile cone2e etc. Denu&i%ea de *i%&/ Cuv>ntul !i$m" 3de ori%ine %erman9 3!i$ma sau handels!i$ma44 este echivalent cu termenul nume come$cial, de ori%ine 8rance?9 3nom comme$cial4.11- $rin ace:ti termeni se are >n vedre denumirea societ9;ii comerciale 3>ntreprin?9torului individual4. Art. 10 al le%ii nr. -0./1++2 prevede c9 8irma >ntreprinderii individuale, inclusiv a<reviat9, tre<uie s9 includ9 cuvintele r>ntreprindere individual9s sau r(.(.s, precum :i numele cel pu;in al unui posesor. Codul civil prevede pentru toate societ9;ile comerciale >m<in9rile de cuvinte care o<li%atoriu tre<uie s9 8ie incluse >n denumire. Cermenul !i$m" are :i >n;elesul de entitate comercial9 ! >ntreprindere, societate etc., ! 8iind termenul %eneral care desemnea?9 societ9;ile comerciale. ai are >n;elesul de suport material 3plac9, panou etc.4 pe care este inscrip;ionat9 8irma :i, dac9 este ca?ul, em<lema, suportul vi?i<il, pus la intrarea >n ma%a?in, restaurant, 8a<ric9 etc. Cuv>ntul !i$m" are, deci, trei >n;elesuri care pot apare chiar >n aceea:i 8ormulare zc>nd o 8irm9 are o 8irm9 atr9%9toare, este recomanda<il s9 o 8oloseasc9
118 )canu (. Firma i em<lema comercial. ! )ucureti" 7umina 7e2, 1++-. ! $. -
10 &-
:i ca 8irm9 luminoas9s. Aici cuv>ntul 8irm9 are, >n ordinea enun;at9, con;inutul de >ntreprindere/societate, >n;elesul tehnic-@uridic 3numele sau denumirea su< care se des89:oar9 activitatea de >ntreprin?9tor4, precum :i sensul de suport material. Cemeiul :i procedura de do<>ndire a dreptului su<iectiv asupra denumirii de 8irm9 nu are >n oldova o re%lementare special9, acestea %9sindu-:i e2presia >n procedura de >nre%istrare a societ9;ilor comerciale. Aceasta reiese din art. '', Cod civil al R. ., care stipulea?9 c9 persoana @uridic9 particip9 la raporturile @uridice numai su< denumirea proprie, sta<ilit9 >n actele de constituire :i >nre%istrat9 >n modul corespun?9tor. Acela:i articol prevede c9 persoana @uridic9, a c9rei 8irm9 este >nre%istrat9, are dreptul s-o utili?e?e, iar dac9 cineva 8olose:te denumirea unei alte persoane @uridice este o<li%at, la cererea ei, s9 >ncete?e utili?area denumirii :i s9-i repare pre@udiciul. #in aceste re%lement9ri re?ult9 nu numai momentul din care societatea comercial9 o<;ine dreptul su<iectiv asupra 8irmei, ci :i ca$ac e$ul e6clusiv al acestui drept, care se mani8est9 prin 8aptul c9 titularul acestui drept este >mputernicit de a inter?ice oric9rui alt su<iect utili?area 8irmei >n cau?9. An literatura de specialitate se arat9 c9 dreptul la 8irm9 este, >n acela:i timp, :i o o<li%a;ie a societ9;ii comerciale.11+ An sensul de o<li%a;ie e2ist9 numai o<li%a;ia de o<;inere a dreptului la 8irm9, 8iindc9 des89:urarea activit9;ii de >ntreprin?9tor, cu e2cep;ia activit9;ii pe <a?9 de patent9, poate avea loc doar su< o denumire de 8irm9. D%e,-ul asu,%a e&4le&ei/ Em<lema este :i ea un atri<ut de identi8icare a >ntreprin?9torului, destinat9 s9 >ntre%easc9 :i s9 sporeasc9 8or;a pu<licitar9 a 8irmei. 7e%isla;ia rom>n9 prevede urm9toarea de8ini;ie
11+ nMS]MM_, d.[. [SJ_^ XULMYYMHLQJYjU^h b^\bL_MUU^bLX _ ^bbXhbH^h pMiMSJoXX. ! O^bH_J" [S^bKMHL, 1++'. ! C. ./&
10 1-
pentru em<lem9" rEm<lema este semnul sau denumirea care deose<e:te o >ntreprindere de alta de acela:i %ens. Antr-adev9r, em<lema nu se con8und9 cu 8irma, ele 8iind no;iuni distincte.12& Aceast9 a8irma;ie nu tre<uie a<soluti?at9, c9ci atunci c>nd nu este >nso;it9 de em<lem9, 8irma identi8ic9 at>t >ntreprin?9torul, c>t :i >ntreprinderea sa. 7e%ea nr. -0./1++2 prevede c9 8irma poate 8i utili?at9 :i >n calitate de em<lem9 comercial9. #e aici :i conclu?ia c9 8irma este un element o<li%atoriu de identi8icare a societ9;ii comerciale, iar em<lema ! unul 8acultativ. 7e%iuitorul moldav >ns9 a modi8icat, prin le%ea nr. 1-//1++-, dispo?i;ia art. 20 din le%ea nr. -0./1++2, sta<ilind c9 em<lema va 8i prote@at9 numai dac9 se >nre%istrea?9 >n modul sta<ilit de 7e%ea privind m9rcile :i denumirile de ori%ine a produselor, anul>ndu-se ast8el deose<irea dintre marc9 :i em<lem9.121 D%e,-ul asu,%a &%$il(% de ,%(du$+ie i de se%vi$iu/ arca este semnul vi?ual care permite de a distin%e un produs sau un serviciu al unui produc9tor de produsul sau serviciul similar al altui produc9tor. #omeniul m9rcilor e destinat s9 identi8ice o %am9 lar%9 de <unuri, servicii, valori materiale, cate%orii de <unuri :i o<iecte naturale, a%ricole, lichide, minerale etc. An doctrina rom>n9 m9rcile de 8a<ric9, de comer; :i de servicii sunt de8inite ca 8iind rsemne distinctive 8olosite de >ntreprinderi pentru a deosentreprinderi :i pentru a stimula >m<un9t9;irea calit9;ii produselor, lucr9rilor :i serviciilors.122
120 )canu, (. Firma i em<lema comercial. ! )ucureti" 7umina 7e2, 1++-. ! $. 2' 121 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. 2-122 Geor%escu, 7., te8nescu, V. *orme metodolo%ice privind e2aminarea i >nre%istrarea mrcilor de 8a<ric, de comer i de serviciu. ! )ucureti" A77 )ECw, 1+-'. ! $. 2/
10 2-
Su< aspectul compunerii lor, m9rcile sunt di8erite semne materiale constituite din cuvinte, litere, ci8re, repre?ent9ri %ra8ice, plane sau >n relie8, com<ina;ii ale acestor elemente, una sau mai multe culori 3m9rci 8i%urative4, 8orma produsului sau a am<ala@ului acestuia 3m9rcii descriptive4, pre?entarea sonor9, numele sau denumirea su< o 8orm9 deose<it9 3m9rci nominale4, si%iliile, relie8urile sau alte asemenea elemente. Din punctul de vedere al destina&ie lor. mrcile se )mpart )n" m9rci de 8a<ric9 m9rci de comer;. M"$cile de !a3$ic" sunt m9rcile aplicate pe m9r8urile industriale, pe c>nd m"$cile de come$# sunt m9rcile aplicate pe m9r8urile care se comerciali?ea?9 de c9tre titularii acestor m9rci. Din punct de vedere al obiectului mrcile se )mpart )n612/ m9rci de produse, m9rci de servicii. An cate%oria m9rcilor de produse intr9 m9rcile de 8a<ric9 :i de comer;, deoarece ele se re8er9 la produse. M"$cile de se$vicii se (m%a$ (n dou" ca e'o$ii" m9rci de servicii care se aplic9 pe produse, pentru a-l identi8ica pe autorul serviciului, al c9rui o<iect au 8ost aceste produse 3de e2emplu, r*u89ruls pentru cur9;9torie4, :i m9rcile de servicii rpures care, su< 8orme di8erite, sunt menite s9 identi8ice servicii care nu ;in de o<iecte materiale 3servicii <ancare, or%ani?9ri de spectacole, asi%ur9ri
123 $rotecia @uridic a mrcilor la nivel naional i internaional. ! Conductorul ediiei Valeriu 5u<co. ! A%enia pentru Susinerea Anvmvntului quridic i a Br%anelor de #rept rE2 7e%es. ! Chiinu" 2&&2. ! $.2.
10 /-
etc.4. arca de servicii are menirea s9 distin%9 serviciile prestate de o anumit9 >ntreprindere de cele prestate de alte >ntreprinderi, de aceea semnul distinctiv tre<uie s9 se aplice serviciilor, s9 e2iste un raport direct >ntre marc9 :i servicii. Acest raport poate >m<r9ca 8orme di8erite, >n 8unc;ie de natura serviciilor. An unele ca?uri, natura serviciilor permite identi8icarea lor direct9 prin marc9 3radio, televi?iune4. Alteori, marca se aplic9 pe instrumentele 8olosite pentru prestarea serviciilor 3de e2emplu, ta2iuri, camioane4, pe lucrurile care repre?int9 o<iectul serviciilor 3vesel9, scaune4 sau pe o<iectele care sunt re?ultatul serviciilor prestate 3<ilete 8urni?ate de a%en;iile de turism4. An unele ca?uri marca nu poate 8i 8olosit9 dec>t >n documenta;ia le%at9 de prest9rile de servicii, pe chitan;e sau 8acturi 3>n ca?ul <9ncilor, companiilor de asi%urare4 sau numai pe am<ala@ul produsului >n le%9tur9 cu care se prestea?9 serviciile.120 8n !unc#ie de i ula$ul d$e% ului de ma$c", avem" m9rci individuale, m9rci colective. arca este individual9 atunci c>nd titularul dreptului de marc9 este o persoan9 8i?ic9 sau @uridic9 determinat9. 9rcile colective nu pot apar;ine dec>t persoanelor @uridice :i se caracteri?ea?9 prin" marca colectiv9 nu apar;ine celor care o 8olosesc, ci unei persoane @uridice care autori?ea?9 8olosirea ei, >ntruc>t nu e2ercit9 un comer; sau o industrie; 8olosirea m9rcilor colective este re%lementat9; m9rcile colective sunt intransmisi<ile.12.
124 )uc, Raluca. $rotecia mrcilor de comer i de servicii. Revista Romvn de $roprietate (ndustrial. nr. ./1++'. ! $. 2' 125 $rotecia @uridic a mrcilor la nivel naional i internaional. ! Conductorul ediiei Valeriu 5u<co. ! A%enia pentru Susinerea Anvmvntului quridic i a Br%anelor de #rept rE2 7e%es. ! Chiinu" 2&&2. ! $.2'
10 0-
Du%" num"$ul semnelo$ !olosi e, avem" m9rci simple, m9rci com<inate. 9rcile simple sunt alc9tuite dintr-un sin%ur semn" un nume, o denumire, o repre?entare %ra8ic9 etc. 9rcile com<inate repre?int9 compo?i;ii de di8erite semne, suscepti<ile de protec;ie. Du%" na u$a semnelo$ !olosi e" m9rci ver<ale ! alc9tuite din semne scrise, const>nd din nume, denumiri, ci8re, slo%anuri etc.; m9rci 8i%urative ! cuprind toate repre?ent9rile %ra8ice, suscepti<ile de protec;ie, ca" em<leme, desene, amprente, si%ilii, etichete, culori etc.; m9rci sonore ! constituite din sunete. $entru ca >ntreprin?9torul s9 8ie prote@at de le%e contra utili?9rilor ile%ale a m9rcii sale de c9tre alte persoane, el tre<uie s9 >nre%istre?e marca >n modul sta<ilit la A%en;ia de Stat pentru $rotec;ia $ropriet9;ii (ndustriale. Anre%istrarea respectiv9 produce e8ecte pentru o perioad9 de 1& ani, cu posi<ilitatea prelun%irii acestui termen cu >nc9 1& ani. Desenele i &(delele indus-%iale pot 8ace parte din 8ondul de comer;, cu condi;ia s9 pre?inte noutate. Aceasta re?ult9 din art. 0 al Le'ii n$2 >E<?<EE> %$ivind %$o ec#ia desenelo$ 7i modelelo$ indus $iale, con8orm c9ruia poate 8i prote@at >n calitate de desen sau model industrial al unei societ9;i comerciale aspectul nou al unui produs, creat >ntr-o manier9 independent9, av>nd o 8unc;ie utilitar9. D%e,-u%ile ,%ivi-(a%e la $lien-el i la vadul $(&e%$ial/ $rin clientel9 se >n;ele%e totalitatea persoanelor 8i?ice :i @uridice care apelea?9 >n mod o<i:nuit la acela:i comerciant, adic9 la 8ondul de comer; al acestuia pentru procurarea unor m9r8uri :i 10 .-
servicii. Clientela se caracteri%ea% prin urmtoarele trsturi specifice6 come$ciali a ea este tr9s9tura speci8ic9 ma@or9 a comercian;ilor :i se deose<e:te de clientela civil9 a mem<rilor unor pro8esii li<erale" avoca;i, notari etc. ca$ac e$ul %e$sonal al clientelei se %9se:te >n orice activitate comercial9 des89:urat9 de un a%ent economic. ac uali a ea clien elei este o condi;ie sine Aua non a 8ondului de comer;. Clientela este elementul esen;ial al 8ondului de comer; :i 89r9 el nu se poate vorn str>ns9 le%9tur9 cu vadul comercial care este aptitudinea 8ondului de comer; de a atra%e consumatori datorit9 unor multipli 8actori care particulari?ea?9 activitatea 8iec9rui >ntreprin?9tor. Ace:ti 8actori sunt" locul unde se a8l9 amplasat localul, calitatea m9r8urilor sau serviciilor o8erite clien;ilor, pre;urile practicate de comercian;i, comportarea personalului comerciantului >n raporturile cu clien;ii, a<ilitatea >n reali?area reclamei comerciale, in8luen;a modei etc. Vadul comercial nu este un element distinct de clientel9, ci poate 8i evaluat numai >mpreun9 cu ea. An doctrin9 nu e2ist9 un punct de vedere unitar >n ce prive:te rela;ia dintre clientel9 :i vadul comercial. An concep;ia clasic9, clientela :i vadul comercial au >n;elesuri di8erite. Concep;ia modern9 consider9 c9 distinc;ia dintre clientel9 :i vadul comercial nu are consecin;e @uridice. An ultim9 anali?9, clientela este mai de%ra<9 scopul comerciantului, celelalte elemente ale 8ondului de comer; 8iind destinate ca mi@loace pentru atin%erea acestui scop.12'
126 Vonica, R. $. #rept comercial" $artea %eneral. ! )ucureti" 7umina 7e2, 2&&&. ! $. -'.
10 '-
#/5/ Ca,i-alul s($ial/ Fun$+iile $a,i-alului s($ial

E2ist9 tr9s9turi comune pentru toate societ9;ile comerciale, a:a cum e2ist9 elemente speci8ice care 8unc;ionea?9 pentru 8iecare tip de societate, pentru societ9;ile de persoane, de capital sau pentru societ9;ile cu r9spundere limitat9. Fiind persoan9 @uridic9, oricare societate comercial9 presupune e2isten;a celor trei elemente constitutive, respectiv" 0. 6n patrimoniu propriu; .. Br%ani?are de sine st9t9toare; '. 6n scop <ine determinat. An ceea ce prive:te patrimoniul ! tot ceea ce se transmite de c9tre asocia;i la capitalul social se consider9 a intra >n patrimoniul societ9;ii, societatea dispun>nd, de re%ul9, de un drept de proprietate asupra <unurilor aportate. Capitalul social, denumit :i capital nominal, este suma total9 e2primat9 >n moned9 a valorii <unurilor :i a aporturilor >n numerar, cu care p9r;ile >ntr-o societate particip9 la constituirea patrimoniului acesteia.12, Este important 8aptul c9 acest capital social repre?int9 o e2presie valoric9 3<9neasc94 a contri<u;iilor asocia;ilor societ9;ii :i nu este un ansam<lu de <unuri, a:a cum se consider9 uneori. Chiar dac9 o<iect al aportului a 8ost un <un mo<il sau imo<il, capitalul social include valoarea acestuia la
12, YMhUXH, .O. [SMiKSXUXPJLMYjbH^M 3x^fghbL_MUU^M4 KSJ_^. ^P 1. ! O^bH_J" uSXbLj, 2&&&. $. /'1
10 ,-
momentul transmiterii.12C(%ela+ia a,(%- @ $a,i-al s($ial @ ,a-%i&(niu/ Aportul nu tre<uie con8undat cu capitalul social. Acesta din urm9 repre?int9, dup9 cum s-a vor<it, e2presia valoric9 a totalit9;ii contri<u;iilor individuale ale asocia;ilor. Capitalul social rse e2prim9 >n moned9 :i repre?int9 o ci8r9 contractual9, care se sta<ile:te la >n8iin;area societ9;iis.12+ 9rimea capitalului social varia?9 >n 8unc;ie de tipul :i 8orma societ9;ii. Ast8el, dac9 >n ca?ul societ9;ilor >n nume colectiv :i al societ9;ilor >n comandit9 nu se prevede o limit9 minim9 de capital social, atunci pentru >n8iin;area societ9;ii cu r9spundere limitat9 :i a societ9;ii pe ac;iuni este sta<ilit9 limita minim9 a capitalului social. Ast8el, societ9;ile cu r9spundere limitat9 se constituie cu un capital de cel pu;in /&& salarii minime, societ9;ile pe ac;iuni de tip >nchis ! cu un capital social de cel pu;in 1&.&&& lei, iar societ9;ile pe ac;iuni de tip deschis ! cu cel pu;in 2&.&&& lei. $entru di8erite tipuri de societ9;i comerciale, prin le%i speciale, se sta<ilesc propor;ii mult mai mari ale capitalului social. As !el, de e6em%lu" pentru <9ncile comerciale pentru autori?a;ia de cate%oria A ! .& milioane lei, pentru autori?a;ia ) ! cel pu;in 1.& milioane lei, pentru autori?a;ia de tip C ! cel pu;in 1.& milioane lei; casele de schim< valutar ! cel pu;in .&&.&&& lei; companiile de asi%urare ! cel pu;in 2 milioane lei depu:i su< 8orm9 de mi@loace <9ne:ti; lom<ardul deschis >n localit9;i municipale
128 Roca *., )aie S. #reptul a8acerilor" Vol. (. ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. 2+/-2+0 129 Cpvn, B. (nstituii ale noului drept comercial" Societile comerciale. ! )ucureti" 7umina, 1++1. ! $. -+
10 --
tre<uie s9 ai<9 capital minim de 2..&&& dolari S6A, iar >n localit9;ile rurale ! cel pu;in 1..&&& dolari S6A. $entru societ9;ile >n nume colectiv :i societ9;ile >n comandit9 le%isla;ia >n vi%oare :i le%isla;iile str9ine nu sta<ilesc un minim al capitalului social, deoarece asocia;ii r9spund nelimitat, solidar :i su<sidiar.1/& Capitalul social nu tre<uie identi8icat cu patrimoniul societ9;ii. A:a cum s-a relatat de@a, capitalul social repre?int9 sum9 total9 a valorilor patrimoniale aduse de p9r;i cu titlu de aport social, iar ulterior se >ntre%e:te prin prelev9rile sistematice din <ene8iciile o<;inute de societate. $atrimoniul, >n schim<, cuprinde ansam<lul drepturilor :i o<li%a;iilor cu con;inut economic al societ9;ii. El se repre?int9 ca o totalitate de drepturi :i o<li%a;ii le%ate >ntre ele sau ca o reunire a mai multor asemenea totalit9;i, 8iecare dintre ele av>nd un anumit re%im @uridic. A:adar, capitalul social repre?int9 doar o component9 a patrimoniului societ9;ii, ansam<lul distinct de <unuri, supus unui re%im @uridic aparte, >n cadrul acestui patrimoniu, al9turi de alte elemente componente ale lui, printre care" masa de o<li%a;ii sau valori ne%ative, %arantate de societate prin totalitatea valorilor po?itive din componen;a capitalului social; re?ervele societ9;ii, 8ormate din partea de <ene8icii nedistri<uite asocia;ilor; partea de <ene8icii supus9 distri<uirii participan;ilor la societate, care p>n9 la momentul c>nd adunarea %eneral9 hot9r9:te separarea ei din activul societ9;ii spre a 8i >mp9r;it9 asocia;ilor su< 8orm9 de dividende constituie un element al activului patrimonial, iar dup9 acest moment devine un element al pasivului patrimonial al societ9;ii. An plus, spre deose<ire de capitalul social, care are un caracter 8i2 sau invaria<il, neput>nd 8i modi8icat dec>t cu respectarea procedurii prev9?ute de le%e,
1/& YMhUXH, .O. Bp. cit. $. 2+2
10 +-
patrimoniul are structur9 :i valoare varia<il9, dependent9 de activitatea economic9 a societ9;ii. F(%&a%ea $a,i-alului s($ial/ Con8orm Codului civil al R. oldova, 8iecare 8ondator al societ9;ii comerciale tre<uie s9 contri<uie, >n m9rimea :i >n termenele sta<ilite de actul de constituire, la 8ormarea capitalului social 3art. 1&,, 11'4. Aporturile 8ondatorilor tre<uie s9 8ie e2primate >n lei 3art. 112 Cod civil al R 4. $oate constitui o<iect al aportului mi@loacele <9ne:ti, orice <un ce se a8l9 >n circuitul civil, mo<il sau imo<il, corporal sau incorporal, care are o valoare economic9 :i pre?int9 utilitate pentru societatea >n care urmea?9 a 8i adus. A%o$ ul (n nume$a$2 Aportul se va considera >n <ani, dac9 actul de constituire nu prevede alt8el. El se depune la un cont <ancar provi?oriu, deschis special pentru constituirea societ9;ii comerciale. Codul civil al R. . 3art. 11/4 prevede c9, la data >nre%istr9rii societ9;ii comerciale, 8iecare asociat este o<li%at s9 verse >n numerar cel pu;in 0& din aportul su<scris, dac9 le%ea sau statutul nu prevede o propor;ie mai mare. A%o$ ul (n na u$" la capitalul social are ca o<iect orice <unuri a8late >n circuitul civil 3art. 110 Cod civil al R 4. )unurile, transmise ca aport la capitalul social, pot 8i transmise cu titlu de proprietate sau >n 8olosin;9. Ele se consider9 transmise cu titlu de proprietate, dac9 actul de constituire nu prevede alt8el. Crean;ele :i drepturile nepatrimoniale nu pot constitui aport la 8ormarea capitalului social al societ9;ilor cu r9spundere limitat9 :i al societ9;ilor pe ac;iuni 3art. 1104. #ac9 a 8ost transmis cu drept de proprietate, <unul iese din patrimoniul 8ondatorului :i intr9 >n cel al societ9;ii, care va purta riscul pieirii lui 8ortuite. 7a di?olvarea societ9;ii, asociatul nu poate avea dreptul 1. &-
s9 i se restituie <unul, dec>t valoarea lui.1/1 Cransmiterea <unurilor >n 8olosin;91/2 suport9 un re%im @uridic deose<it. Valoarea lor nu intr9 >n capitalul social, ultimul cuprin?>nd numai valoarea dreptului de 8olosin;9. Ast8el, de e2emplu, dreptul de 8olosin;9 poate 8i acordat societ9;ii pe <a?a unui contract de >nchiriere sau de >mprumut, aportul asociatului const>nd >n contravaloarea lipsei de 8olosin;9. Aporturile >n natur9 aduse de asocia;i la constituirea societ9;ii sunt supuse, con8orm 7e%ii nr. +-+/2&&2 cu privire la activitatea de evaluare,1// unei evalu9ri o<li%atorii. Evaluarea este necesar9 pentru sta<ilirea >ntinderii dreptului 8iec9rui asociat la <ene8icii :i a particip9rii la pierderi. M(di*i$a%ea $a,i-alului s($ial/ #up9 ce este 8ormat, capitalul social devine 8i2, av>nd aceea:i valoare pe tot parcursul activit9;ii societ9;ii. An actul de constituire se indic9 m9rimea capitalului social care se >nscrie :i >n Re%istrul de stat al >ntreprinderilor. An <a?a hot9r>rii 8ondatorilor sau a adun9rii %enerale a asocia;ilor, capitalul social poate 8i modi8icat prin ma@orare sau prin reducere. Ma&o$a$ea ca%i alului social este o opera;iune @uridic9 prin care or%anul competent al societ9;ii decide modi8icarea acestuia >n sensul m9ririi cuantumului indicat anterior >n actul de constituire. *ajorarea capitalului social se face prin: Cre:terea din contul activelor societ9;ii care dep9:esc m9rimea capitalului social" ma&o$a$ea ca%i alului din con ul 3ene!iciilo$ ne$e%a$ i0a e ale socie "#ii2 An aceast9 situa;ie adunarea %eneral9 decide >ncorporarea <ene8iciului nereparti?at >n
131 Roca *. )aie S. Bp. cit., 2&&0. ! $. /&0 132 Roca *. )aie S. Bp. cit. ! $. /&. 1// .B. al R. . 2&&2, nr. 1&2
1. 1-
capitalul social :i, respectiv, se va m9ri :i valoarea participa;iunilor 8iec9rui asociat. a@orarea capitalului poate 8i 89cut9 :i printr-o reevaluare a patrimoniului societ9;ii, opera;iune ce intervine adeseori >n ca?urile c>nd, >ntre valoare nominal9 a ac;iunii 3a <unurilor4 :i valoarea sa pe pia;9, e2ist9 o mare di8eren;9, cea din urm9 <ucur>ndu-se de un curs mult mai ridicat, datorit9 >n8loririi materiale a societ9;ii, al c9rei patrimoniu real poate 8i multiplu 8a;9 de cel primitiv.1/0 Ma&o$a$ea ca%i alului social din con ul uno$ ac ive cu s in'e$ea concomi en " a uno$ da o$ii2 Aceast9 posi<ilitate de ma@orare este prev9?ut9 de 7e%ea nr. 11/0/1++,, art. 01, potrivit c9reia drept aport la capitalul social pot 8i considerate o<li%a;iile 3datoriile4 societ9;ii 8a;9 de creditori, achitate cu active. An acest ca?, are loc convertirea unei datorii a societ9;ii >n ac;iuni :i trans8ormarea creditorului >n ac;ionar.1/. a@orarea capitalului prin noi aporturi care pot 8i depuse at>t de c9tre asocia;i, c>t :i de ter;i. Reduce$ea ca%i alului social2 #oar or%anul suprem al societ9;ii 3:i doar >n con8ormitate cu le%isla;ia4 este >n drept s9 reduc9 capitalul social al societ9;ii comerciale. ot9r>rea de reducere a capitalului urmea?9 s9 8ie adus9 la cuno:tin;a 8iec9rui creditor, dup9 care urmea?9 a 8i pu<licat9 >n r onitorul B8icial al R. .s, dac9 actul de constituire nu prevede pu<licarea in8orma;iei despre societatea comercial9 :i >n alte mi@loace de in8ormare >n mas9
134 Geor%escu, (.7. #rept comercial romvn" Vol. ((. ! )ucureti" A77 )ECw, 2&&2. ! $. .&135 Roca *. )aie S. Bp. cit., 2&&0. ! $. /&+
1. 2-
3art. 1&., Cod civil al R 4. Reducerea capitalului social nu poate 8i 89cut9 p>n9 c>nd nu sunt satis89cute cerin;ele creditorilor care se opun reducerii capitalului. educerea capitalului se face prin" 8m%"$#i$ea e!ec iv" a uno$ ac ive (n $e asocia#i, >n ca?ul >n care or%anul suprem consider9 c9 pentru atin%erea scopurilor propuse sunt >ndea@uns active mai mici dec>t cele care sunt :i ia o deci?ie de mic:orare a capitalului social :i de >mp9r;ire a activelor neutili?ate. Reduce$ea ca%i alului din cau0a insu!icien#ei de ac ive. 7e%ea nr. 11/0/1++, prevede c9 dac9, la e2pirarea celui de-al doilea an 8inanciar sau a oric9rui an 8inanciar ulterior, valoarea activelor nete ale societ9;ii, potrivit <ilan;ului anual al societ9;ii, va 8i mai mic9 dec>t m9rimea capitalului social, adunarea %eneral9 anual9 a ac;ionarilor este o<li%at9 s9 hot9rasc9 reducerea capitalului social :i/sau ma@or9rii valorii activelor nete prin e8ectuarea de c9tre ac;ionarii societ9;ii a unor aporturi suplimentare, >n modul prev9?ut de statutul societ9;ii, ori lichidarea societ9;ii. *e>ndeplinirea acestor dispo?i;ii duce la di?olvarea 8or;at9 a societ9;ii :i la lichidarea ei prin hot9r>re @udec9toreasc9.
1. /-
Te&a 8/ REORGANI=AREA I LICFIDAREA PERSOANELOR EURIDICE CU SCOP LUCRATIV

N(+iuni 2ene%ale ,%ivind %e(%2ani1a%ea ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv Re(%2ani1a%ea ,%in *u1iune a ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv Re(%2ani1a%ea ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv ,%in de1&e&4%a%e Re(%2ani1a%ea ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv ,%in -%ans*(%&a%e Di1(lva%ea i li$hida%ea ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv
8/./ N(+iuni 2ene%ale ,%ivind %e(%2ani1a%ea ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv

At>ta timp c>t o societate comercial9 e2prim9 voin;a celor care s-au asociat, :i reor%ani?area societ9;ii comerciale care se concreti?ea?9, practic, >n modi8icarea actului constitutiv presupune acordul de voin;9 al 8ondatorilor. Reor%ani?area societ9;ii comerciale poate interveni ori de c>te ori >n via;9 apar noi cerin;e sau evenimente deose<ite, precum ma@orarea sau reducerea capitalului social, prelun%irea duratei de 8unc;ionare, e2cluderea unui asociat, schim<area o<iectului de activitate, schim<area sediului. Asemenea schim<9ri se pot produce >n condi;ii normale de 8unc;ionare :i unanimitate a asocia;ilor. eorgani%area es e o o%e$a#iune &u$idic" com%le6" de $ansmi e$ea d$e% u$ilo$ 7i o3li'a#iilo$ %$in succesiune de la o %e$soan" &u$idic" e6is en " la o 1. 0-
%e$soan" &u$idic" succesoa$e, ca$e e6is " sau ca$e ia na7 e$e %$in $eo$'ani0a$e2<F> Reor%ani?area poate 8i <enevol9, precum :i 8or;at9. Reor%ani?area <enevol9 se e8ectuea?9 >n <a?a hot9r>rii %enerale a societ9;ii, cu acordul ma@orit9;ii asocia;ilor. Reor%ani?area 8or;at9 poate 8i e8ectuat9 >n temeiul hot9r>rii instan;ei de @udecat9 sau or%anului administrativ competent 3A%en;ia *a;ional9 pentru $rotec;ia Concuren;ei4. Reor%ani?area cuprinde, cel pu;in, dou9 persoane @uridice :i produce e8ecte creatoare, modi8icatoare ori de >ncetarea lor. *u pot 8i supu:i reor%ani?9rii >ntreprin?9torii individuali, deoarece ei, 8iind persoane 8i?ice, dispun de calit9;ile personalit9;ii umane :i nu pot 8i trans8orma;i >ntr-o alt9 8orm9. $entru modi8icarea 8ormei privind des89:urarea activit9;ii de >ntreprin?9tor, persoana 8i?ic9 este >n drept s9 constituie o societate comercial9 sau s9 devin9 asociat al unei societ9;i sau cooperative. 7a momentul actual >n oldova reor%ani?area este re%lementat9 de un :ir de acte normative, spre e2emplu, Re%ulamentul societ9;ilor economice nr. .&&/1++1; 7e%ea cu privire la >nre%istrarea de stat a >ntreprinderilor :i or%ani?a;iilor nr. 12'./2&&&; 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,. 6n rol important >n re%lementarea institu;iei date >l are noul Cod civil, care re%lementea?9 detaliat procedurile de reor%ani?are, 8iind >nl9turate incertitudinea :i haousul din Codul civil al RSS din 2'.12.1+'0. Con8orm art. '+, Cod civil al R. . din &'.&'.2&&2, persoana @uridic9 se poate reor%ani?a prin 8u?iune 3contopire :i a<sor<;ie4, de?mem<rare 3divi?are :i separare4 sau trans8ormare.
8/!/ Re(%2ani1a%ea ,%in *u1iune

136 Roca *., )aie S. Bp. cit, pa%. /12
1. .-
a ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv

7a apro2imativ paispre?ece ani de la constituirea primelor societ9;i comerciale >n R. oldova, potrivit 7e%ii -0./1++2, constat9m pre?en;a tot mai activ9 a 8enomenului restructur9rii :i concentr9rii comerciale >n8iin;ate >n acest interval de timp. )ene8iciind de avanta@e 8iscale, cum ar 8i scutirea unei sau mai multor persoane de plata impo?itelor, sau constituit un :ir de societ9;i comerciale, care >n pre?ent nu toate >:i mai @usti8ic9 e2isten;a. An ultima perioad9 de timp acei care au calitatea de asocia;i la mai multe societ9;i comerciale au hot9r>t s9 le reor%ani?e?e, a@un%>nd ast8el la 8enomenul cunoscut >n ;9rile occidentale, numit rconcen $a$ea socie "#ilo$ come$ciale sau (n $e%$inde$ilo$s. Bpera;iunea de restructurare sau de concentrare a societ9;ilor este motivat9, >n principal, de necesitatea de a-:i consolida o anumit9 po?i;ie pe pia;9 :i, mai cu seam9, de a o<;ine avanta@e din punct de vedere 8iscal. An pre?ent, opera;iunea @uridic9 a concentr9rii societ9;ilor comerciale este o solu;ie via<il9 pentru societ9;ile a8late >n incapacitatea de plat9, repre?ent>nd una dintre modalit9;ile @uridice :i economice care s9 le permit9 redresarea unei societ9;i de c9tre o alt9 societate prin contopirea a dou9 sau mai multe societ9;i pentru a constitui o societate nou9. Fu?iunea societ9;ilor comerciale duce la concentrarea capitalului :i la crearea unei societ9;i puternice din punct de vedere economic, care ar putea in8luen;a ne%ativ concuren;a loial9. #in acest considerent, statul sta<ile:te unele restric;ii privind 8u?iunea societ9;ilor comerciale. #e e2emplu, >n 7e%ea privind protec;ia concuren;ei nr. 11&//2&&& este prev9?ut c9 A%en;ia *a;ional9 pentru $rotec;ia Concuren;ei e8ectuea?9 un control preala<il asupra cre9rii, e2tinderii, comas9rii :i 8u?ion9rii asocia;iilor de 1. '-
a%en;i economici, holdin%urilor, %rupurilor industrial8inanciare, precum :i asupra 8u?ion9rii a%en;ilor economici, dac9 8aptul acesta ar duce la 8ormarea unui a%ent economic, a c9rui cot9 pe pia;9 ar dep9:i /. la sut9. Anre%istrarea 8u?iunii 89r9 acordul A%en;iei *a;ionale pentru $rotec;ia Concuren;ei este inter?is9. Fu?iunea este o opera;iune prin care se reali?ea?9 o concentrare a societ9;ilor comerciale. Ea are dou9 8orme" a<sor<;ia :i contopirea. Absorb&ia cons " (n (n'lo3a$ea de c" $e o socie a e, a unei sau mai mul o$ socie "#i come$ciale, ca$e (7i (nce ea0" e6is en#a2 A<sor<;ia are ca e8ect >ncetarea e2isten;ei persoanelor @uridice a<sor<ite :i trecerea inte%ral9 a drepturilor :i o<li%a;iilor acestora la persoana @uridic9 a<sor<ant9. Contopirea cons " (n $euni$ea a dou" sau mai mul o$ socie "#i come$ciale, ca$e (7i (nce ea0" e6is en#a %en $u cons i ui$ea unei socie "#i come$ciale noi2 Contopirea are ca e8ect >ncetarea e2isten;ei persoanelor @uridice participante la contopire :i trecerea inte%ral9 a drepturilor :i o<li%a;iilor acestora la persoana @uridic9 care se >n8iin;ea?9. $rocedura de reor%ani?are prin 8u?iune este prev9?ut9 de art. ,/, Cod civil al R. ., inclu?>nd dou9 8orme. Ea %a$cu$'e u$m" oa$ele e a%e" $re%9tirea contractului de 8u?iune; Apro<area contractului de 8u?iune de c9tre or%anele supreme ale societ9;ilor participante la 8u?iune; (n8ormarea Camerei Anre%istr9rii de Stat cu privire la ini;ierea reor%ani?9rii; (n8ormarea creditorilor :i pu<licarea avi?ului cu privire la 8u?iune; An89ptuirea inventarierii; Cransmiterea actelor necesare >nre%istr9rii 1. ,-
8u?iunii; Anre%istrarea 8u?iunii. Societ9;ile comerciale, >n ca?ul 8u?iunii prin contopire, precum :i prin a<sor<;ie sunt o<li%ate s9 ela<ore?e un proiect al contractului de 8u?iune. Contractul dat constituie un act @uridic civil, ntocmit >n 8orm9 scris9 :i urmea?9 a 8i semnat de c9tre p9r;ile participante la 8u?iune. Speci8ic contractului dat este 8aptul c9 >n urma e2ecut9rii lui, o parte 3>n ca?ul a<sor<;iei4 sau am<ele p9r;i, >n ca?ul contopirii, >:i >ncetea?9 e2isten;a sa >n calitate de persoan9 @uridic9, 8orm>nd o nou9 persoan9 @uridic9. P$oiec ul con $ac ului de !u0iune, con!o$m a$ 2 GB al Codului civil al R2M2 $e3uie s" cu%$ind") Forma 38elul4 8u?iunii; #enumirea :i sediul 8iec9rei persoane @uridice participante la 8u?iune; Fundamentarea :i condi;iile 8u?iunii; $atrimoniul care se transmite persoanei @uridice <ene8iciare; Raportul valoric al participan;ilor; #ata actului de transmitere, care este aceea:i pentru toate persoanele @uridice implicate >n 8u?iune. An proiectul contractului de 8u?iune tre<uie s9 se indice datele de identitate ale noii societ9;i comerciale, numele candidatului >n 8unc;ia de administrator :i >n alte or%ane. 7a proiectul contractului de 8u?iune prin contopire tre<uie s9 se ane2e?e ca parte component9 proiectul actului de constituire a noii societ9;i. 7a proiectul contractului de 8u?iune prin a<sor<;ie tre<uie s9 se ane2e?e actul de constituire a societ9;ii a<sor<ante :i propunerile de modi8icare 89cute >n le%9tur9 cu a<sor<;ia. 1. --
Apro<area contractului de 8u?iune 3prin a<sor<;ie sau contopire4 este e8ectuat9 de c9tre adunarea %eneral9 a asocia;ilor societ9;ilor comerciale, care urmea?9 s9 8u?ione?e. Apro<area proiectelor se 8ace cu 2// din num9rul total de voturi, dac9 actul de constituire nu prevede o ma@oritate mai mare. An ca?ul >n care >n procesul de 8u?iune sunt implicate societ9;i >n nume colectiv sau societ9;i >n comandit9, hot9r>rea de apro<are a 8u?iunii 3prin a<sor<;ie sau contopire4 se adopt9 numai cu votul unanim al asocia;ilor 3art. 122 Cod civil al R 4. An hot9r>rea privind apro<area contractului de 8u?iune tre<uie s9 8ie prev9?ute toate momentele ce ;in de constituirea :i administrarea noii societ9;i, de transmiterea >ntre%ului patrimoniu :i de radierea societ9;ilor care se di?olv9. (nformarea Camerei 8nregistrrii de 0tat cu privire la ini&ierea reorgani%rii At>t >n ca?ul 8u?iunii prin contopire, c>t :i prin a<sor<;ie societ9;ile comerciale care doresc s9 8u?ione?e urmea?9 s9 noti8ice Camera Anre%istr9rii de Stat >n decurs a / ?ile de la data adopt9rii ultimei hot9r>ri despre inten;ia de 8u?iune. An Re%istrul de Stat al >ntreprinderilor se >nre%istrea?9 viitoarea reor%ani?are. $entru e8ectuarea >nre%istr9rii se pre?int9 hot9r>rile de reor%ani?are a 8iec9rei societ9;i participante, copia de pe avi?ul pu<licat >n onitorul B8icial al R. . :i certi8icatul de >nre%istrare pentru >nscrierea men;iunii >n procesul de reor%ani?are. (nformarea creditorilor Art. ,2, Cod civil al R. ., prevede c9 >n termen de 1. ?ile de la adoptarea hot9r>rii de reor%ani?are or%anul e2ecutiv al persoanei @uridice participante la reor%ani?are este o<li%at s9 in8orme?e >n scris to;i creditorii cunoscu;i :i s9 pu<lice un avi? privind 1. +-
reor%ani?area >n dou9 edi;ii consecutive ale onitorului B8icial al R. . Creditorii pot >n termen de dou9 luni de la pu<licarea ultimului avi? s9 cear9 persoanei @uridice care se reor%ani?ea?9 %aran;ii >n m9sur9 >n care nu pot cere satis8acerea crean;elor. #reptul la %aran;ii apar;ine creditorilor doar dac9 vor dovedi c9 prin reor%ani?are se va pereclita satis8acerea crean;elor. Creditorii sunt >n drept s9 in8orme?e or%anul >nre%istr9rii de stat cu privire la crean;ele 8a;9 de de<itorul care se reor%ani?ea?9. Camera nu poate 8ace opera;iuni de >nre%istrare a reor%ani?9rii, dac9 nu sunt pre?entate dove?i privind satis8acerea cerin;elor creditorului. An ca?ul, >n care reor%ani?area a 8ost >nre%istrat9 contrar intereselor creditorilor, ace:tia au dreptul la ap9rare @udiciar9. (nventarierea 6na din etapele principale ale 8u?iunii societ9;ilor comerciale constituie transmiterea patrimoniului de c9tre societ9;ile care 8u?ionea?9. Cransmiterea patrimoniului se e8ectuea?9 >n <a?a unui act de predare-primire >n care sunt ar9tate activele :i pasivele societ9;ii. Actul dat se >ntocme:te >n <a?a inventarierii e8ectuate la societ9;ile care urmea?9 s9 8u?ione?e. An urma inventarierii se constat9 e2isten;a tuturor elementelor de activ :i pasiv >n e2presie cantitativvaloric9 sau numai valoric9, dup9 ca?, >n patrimoniul >ntreprinderii la data e8ectu9rii acestuia. Actul de transmitere :i <ilan;ul de reparti;ie tre<uie s9 con;in9 dispo?i;ii cu privire la succesiunea >ntre%ului patrimoniu al persoanei @uridice reor%ani?ate >n privin;a tuturor drepturilor :i o<li%a;iilor 8a;9 de to;i de<itorii :i creditorii acesteia, inclusiv o<li%a;iile contestate de p9r;i. Actul de transmitere, dup9 cum :i contractul de 8u?iune, se con8irm9 de 8ondatorii persoanelor @uridice care sunt implicate >n 8u?iune :i este semnat de c9tre to;i repre?entan;ii societ9;ilor comerciale participante la 1' &-
8u?iune. #up9 e2pirarea a / luni de la ultima pu<lica;ie a avi?ului privind 8u?iunea, or%anul e2ecutiv al persoanei @uridice a<sor<ite sau al persoanei @uridice participante la contopire depune, la or%anul care a e8ectuat >nre%istrarea de stat, o cerere prin care solicit9 >nre%istrarea 8u?iunii. La ce$e$e se ane6ea0"" Copia autenti8icat9 de pe contractul de 8u?iune; ot9r>rea de 8u?iune a 8iec9rei persoane @uridice participante; #ovada o8eririi %aran;iilor de creditori sau a pl9;ii datoriilor; Autori?a;ia de 8u?iune, dup9 ca?. Cotodat9 cu pre?entarea cererii de >nre%istrare a 8u?iunii, or%anul e2ecutiv al persoanei @uridice a<sor<ante sau al persoanelor @uridice care se contopesc depune o cerere de >nre%istrare a noii societ9;i comerciale la or%anul de stat, ane2>nd documentele necesare pentru >nre%istrare. #ac9 au 8ost pre?entate toate documentele necesare, or%anul de stat >nre%istrea?9 8u?iunea societ9;ilor comerciale. #up9 >nre%istrarea 8u?iunii, persoana @uridic9 a<sor<ant9 sau noua persoana @uridic9 include >n <ilan;ul s9u activele :i pasivele persoanei @uridice a<sor<ite sau ale persoanelor @uridice contopite, iar <unurile sunt >nre%istrate ca <unuri ale persoanei @uridice a<sor<ante sau ale noii persoane @uridice.
8/3/ Re(%2ani1a%ea ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv ,%in de1&e&4%a%e

Con8orm le%isla;iei >n vi%oare, persoana @uridic9 este >n drept s9-:i reor%ani?e?e activitatea sa prin de?mem<rare. De%membrarea es e o o%e$a#iune ehnicoC &u$idic" de $eo$'ani0a$e, %$in ca$e o socie a e come$cial" se (m%a$ e (n dou" sau mai mul e socie "#i come$ciale inde%enden e sau %$in ca$e din $Co 1' 1-
socie a e come$cial" se se%a$" o %a$ e, !o$m(nd o socie a e come$cial" inde%enden "2 #e?mem<rarea persoanei @uridice se 8ace prin divi1a%e sau se,a%a%e/ Divi1a%ea este o procedur9 de reor%ani?are prin care societatea comercial9 se divi?ea?9 >n dou9 sau mai multe societ9;i comerciale, cre>nd ast8el noi societ9;i. #ivi?area persoanei @uridice are ca e8ect >ncetarea e2isten;ei acesteia :i trecerea drepturilor :i o<li%a;iilor ei la dou9 sau mai multe persoane @uridice care iau 8iin;9. Se,a%a%ea este o opera;iune @uridic9 de reor%ani?are prin care din componen;a unei societ9;i comerciale care nu se di?olv9 :i nu-:i pierde personalitatea @uridic9 se desprind :i iau 8iin;9 una sau mai multe persoane @uridice. Separarea are ca e8ect desprinderea unei p9r;i din patrimoniul unei persoane @uridice care nu-:i >ncetea?9 e2isten;9 :i transmiterea ei c9tre una sau mai multe persoane @uridice e2istente sau care iau 8iin;9. #e?mem<rarea societ9;ii comerciale se produce >n <a?a unui plan apro<at de adunarea %eneral9. P$ocedu$a de $eo$'ani0a$e %$in de0mem3$a$e %a$cu$'e u$m" oa$ele e a%e" *e%ocierea :i ela<orarea planului de de?mem<rare; Apro<area lui de c9tre or%anul suprem; (n8ormarea Camerei Anre%istr9rii de Stat; (n8ormarea creditorilor; (nventarierea; $re?entarea actelor necesare; Anre%istrarea de?mem<r9rii. $entru am<ele 8orme de de?mem<rare, societatea comercial9 tre<uie s9 ela<ore?e proiectul planului de de?mem<rare. $roiectul planului se >ntocme:te >n 8orm9 scris9 :i la el se ane2ea?9 proiectele actelor constitutive ale viitoarelor societ9;i 1' 2-
comerciale constituite ca re?ultat al de?mem<r9rii. P$oiec ul %lanului de de0mem3$a$e $e3uie s" cu%$ind") Forma 38elul4 de?mem<r9rii; #enumirea :i sediul persoanei @uridice care se de?mem<rea?9; #enumirea :i sediul 8iec9rei persoane @uridice care se constituie >n urma de?mem<r9rii sau c9rora li se d9 o parte din patrimoniu; $artea de patrimoniu care se transmite; *um9rul de participan;i care trec la persoana @uridic9 ce se constituie; Raportul valoric al participan;ilor; odul :i termenul de predare a participan;iunilor persoanelor @uridice cu scop lucrativ care se de?mem<rea?9 :i de primire a participa;iunilor de c9tre persoanele @uridice cu scop lucrativ care se constituie sau care e2ist9, data la care acestea dau dreptul la dividende; #ata >ntocmirii <ilan;ului de reparti;ie; Consecin;ele de?mem<r9rii pentru salaria;i. #up9 ce a 8ost ela<orat proiectul planului de de?mem<rare, el urmea?9 s9 8ie apro<at prin hot9r>rea adun9rii %enerale a societ9;ii care se de?mem<rea?9. $roiectul de?mem<r9rii se apro<9 de adunarea %eneral9 a participan;ilor cu 2// din num9rul total de voturi, dac9 actul de constituire nu prevede o ma@oritate mai mare. Adunarea %eneral9 a participan;ilor cu ma@oritatea indicat9 mai sus apro<9 actul de constituire a noii persoane @uridice :i desemnea?9 or%anul e2ecutiv. An decurs de / ?ile dup9 luarea hot9r>rii privind apro<area planului de de?mem<rare or%anul e2ecutiv tre<uie s9 in8orme?e Camera Anre%istr9rii de Stat despre inten;ia de divi?are. An Re%istrul de Stat al >ntreprinderilor se consemnea?9 viitoarea 1' /-
de?mem<rare. $entru e8ectuarea consemn9rii se pre?int9 hot9r>rea de de?mem<rare prin divi?are, copia de pe avi?ul pu<licat >n onitorul B8icial al Repu<licii oldova :i certi8icatul de >nre%istrare pentru >nscrierea men;iunii rAn proces de reor%ani?ares. Br%anul e2ecutiv al societ9;ii comerciale a8late >n proces de reor%ani?are este o<li%at s9 in8orme?e to;i creditorii cunoscu;i :i s9 pu<lice >n dou9 edi;ii consecutive ale onitorului B8icial al R. . hot9r>rea de reor%ani?are. Creditorii pot >n termen de dou9 luni de la pu<licarea ultimului avi? s9 cear9 persoanei @uridice care se reor%ani?ea?9 %aran;ii >n m9sur9 >n care nu pot cere satis8acerea crean;elor. #reptul la %aran;ii apar;ine creditorilor doar dac9 vor dovedi c9 prin reor%ani?are se va pereclita satis8acerea crean;elor. Creditorii sunt >n drept s9 in8orme?e or%anul >nre%istr9rii de stat cu privire la crean;ele 8a;9 de de<itorul care se reor%ani?ea?9 :i s9 cear9 de la Camera Anre%istr9rii de Stat s9 nu >nre%istre?e reor%ani?area prin divi?are a persoanei @uridice care nu :i-au onorat o<li%a;iile 8a;9 de creditori. #ac9 reor%ani?area a 8ost >nre%istrat9 contrar intereselor credito-rilor, ace:tia sunt >n drept s9-:i apere drepturile lor pe cale @udiciar9. Ca :i >n ca?ul 8u?iunii, procedura de reor%ani?are prin de?mem-<rare presupune necesitatea e8ectu9rii inventarierii :i >ntocmirii actului de transmitere a patrimoniului de la o societate la alta. Cransmiterea patrimoniului se e8ectuea?9 >n <a?a <ilan;ului de reparti;ie >n care sunt ar9tate dispo?i;iile cu privire la succesiunea >ntre%ului patrimoniu al societ9;ii comerciale reor%ani?ate :i toate drepturile :i o<li%a;iile 8a;9 de to;i de<itorii :i creditorii acesteia, inclusiv o<li%a;iile contestate de p9r;i. Actul de transmitere :i <ilan;ul de reparti;ie urmea?9 a 8i apro<at de or%anul e2ecutiv al societ9;ii care se de?mem<rea?9, cuprin?>nd detaliat ce parte din patrimoniu :i >n ce cantitate trece la societatea nou1' 0-
creat9. Br%anul e2ecutiv al persoanei @uridice ce se de?mem<rea?9 depune, dup9 e2pirarea a / luni de la ultima pu<licare privind de?mem<rarea, o cerere de >nre%istrare a de?mem<r9rii la or%anul care a e8ectuat >nre%istrarea de stat :i o alta la or%anul care va e8ectua >nre%istrarea de stat a persoanei @uridice care se constituie sau unde este >nre%istrat9 persoana @uridic9 la care trece o parte din patrimoniu. 7a cerere se ane2ea?9 proiectul de?mem<r9rii, semnat de repre?entan;ii persoanelor @uridice participante, :i dovada o8eririi %aran;iilor, acceptate de creditori, sau a pl9;ii datoriilor. 7a cererea depus9 or%anului ce va e8ectua >nre%istrarea de stat a persoanei @uridice care se constituie se ane2ea?9, de asemenea, actele necesare >nre%istr9rii persoanei @uridice de tipul respectiv. #up9 pre?entarea actelor or%anul de >nre%istrare le veri8ic9 :i dac9 corespund cerin;elor le%ale, se 8ace >nre%istrarea divi?9rii >n 8elul urm9tor" mai >nt>i se >nre%istrea?9 societ9;ile constituite prin divi?are :i mai apoi se radia?9 societ9;ile di?olvate 3>n ca?ul de?mem<r9rii prin divi?are4, iar >n ca?ul de?mem<r9rii prin separare ! mai >nt>i se >nre%istrea?9 noua societate, care preia <unurile :i documentele de la societate reor%ani?at9, dup9 care re%istratorul >nscrie modi8ic9rile din actele de constituire ale societ9;ii care s-a reor%ani?at. #e?mem<rarea produce e8ecte din momentul >nre%istr9rii ei de stat la or%anul unde este >nre%istrat9 persoana @uridic9 de?mem<rat9. #e la data >nre%istr9rii de?mem<r9rii, patrimoniul persoanei @uridice de?mem<rate sau o parte din el trece la persoanele @uridice constituite sau e2istente.
8/5/ Re(%2ani1a%ea ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv ,%in -%ans*(%&a%e

1' .-
Crans8ormarea societ9;ii comerciale este o 8orm9 de or%ani?are prin care aceasta >:i schim<9 8orma or%ani?atorico-@uridic9 a activit9;ii sale. Spre deose<ire de reor%ani?area societ9;ii prin 8u?iune :i de?mem<rare, trans8ormarea nu este detaliat re%lementat9 >n Codul civil al Repu<licii oldova, dar consider9m c9 $ans!o$ma$ea cu%$inde u$m" oa$ele e a%e" 7uarea hot9r>rii privind trans8ormarea; (n8ormarea creditorilor; (nventarierea; Anre%istrarea trans8orm9rii. ot9r>rea privind reor%ani?area societ9;ii comerciale prin trans8ormare urmea?9 s9 8ie luat9 de c9tre adunarea %eneral9 a societ9;ii care urmea?9 a 8i supus9 trans8orm9rii. Consider9m c9 ea se ia cu 2// din num9rul total de voturi, dac9 actul de constituire nu prevede o ma@oritate mai mare. An aceast9 etap9 se determin9 modalitatea :i condi;iile de reor%ani?are a societ9;ii prin trans8ormare, :i anume" se sta<ile:te ordinea de schim<are a cotelor de participare a 8ondatorilor; se con8irm9 statutul societ9;ii care urmea?9 s9 8ie reor%ani?at9; se con8irm9 actul de predare-primire. ai apoi se noti8ic9 Camera Anre%istr9rii de Stat privind inten;ia de trans8ormare. Art. ,2, Cod civil al R. ., prevede c9 >n termen de 1. ?ile de la adoptarea hot9r>rii de reor%ani?are or%anul e2ecutiv al persoanei @uridice participante la reor%ani?are este o<li%at s9 in8orme?e >n scris to;i creditorii cunoscu;i :i s9 pu<lice un avi? privind reor%ani?area >n dou9 edi;ii consecutive ale onitorului B8icial al R. . Anre%istrarea trans8orm9rii societ9;ii se e8ectuea?9 con8orm condi;iilor %enerale.
1' '-
8/6/ Di1(lva%ea i li$hida%ea ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv

Societatea comercial9 se constituie pentru a des89:ura o activitate comercial9 pe durata sta<ilit9 >n actul constitutiv. 6neori durata societ9;ii se prelun%e:te chiar :i dup9 decesul asocia;ilor care au constituit societatea. #ar orice societate comercial9 va s8>r:i prin a disp9rea, deoarece ea urmea?9 acela:i destin implaca<il ca :i o persoan9 8i?ic9" se na:te, tr9ie:te :i moare. #up9 cum s-a men;ionat, societatea comercial9 se constituie pe <a?a actului constitutiv :i prin >ndeplinirea 8ormalit9;ilor cerute de le%e. Ca persoan9 @uridic9, societatea comercial9 se a8l9 >n raporturi @uridice cu asocia;ii :i sta<ile:te asemenea raporturi cu ter;ii. Societatea comercial9, 8iind ca un su<iect a<stract de drept, nu depinde de e2isten;a asocia;ilor s9i :i poate continua propria e2isten;9 mult timp dup9 trecerea >n ne8iin;9 a acestora. An vederea acestei realit9;i, >ncetarea e2isten;ei societ9;ii comerciale reclam9 reali?area unor opera;iuni care s9 ai<9 drept re?ultat nu numai >ncetarea personalit9;ii @uridice, ci :i lichidarea patrimoniului societ9;ii, prin e2ercitarea drepturilor :i >ndeplinirea o<li%a;iilor sociale. $otrivit le%ii, >ncetarea e2isten;ei societ9;ii comerciale impune parcur%erea a dou9 8a?e" di?olvarea societ9;ii comerciale :i lichidarea societ9;ii. $rin di%olvarea societ&ii comerciale se >n;ele%e des8iin;area ei ca persoan9 @uridic9, >ncetarea e2isten;ei ei, :i nu numai a contractului sau statutului. #i?olvarea societ9;ii comerciale repre?int9 o etap9 >n procesul de >ncetare a personalit9;ii @uridice, 8ormat9 dintr-un ansam<lu de opera;iuni care au ca urmare
1' ,-
lichidarea patrimoniului societ9;ii >n cau?9.1/, #i?olvarea nu tre<uie >n;eleas9 ca o des8iin;are imediat9 a persoanei @uridice. $ersoana @uridic9 va continua s9 e2iste, deoarece ea tre<uie s9 >ndeplineasc9 opera;iile de lichidare a patrimoniului do<>ndit >n timpul e2isten;ei sale. #i?olvarea are ca e8ect imediat numai >ncetarea raporturilor dintre asocia;i %enerate din contractul de societate. Acest e8ect este mult mai e2act e2primat >n le%ea 8rance?9 prin no;iunea rdissolu ions. #i?olvarea societ9;ii prive:te acele opera;iuni care declan:ea?9 procesul de >ncetare a e2isten;ei societ9;ii comerciale :i asi%ur9 lichidarea patrimoniului social. Fa;9 de aceste tr9s9turi speci8ice se poate a8irma c9 societatea comercial9 intr9 temporar >ntr-o stare de di?olvare odat9 ce au ap9rut cau0ele %$ev"0u e (n a$ 2 => al Codului civil al R2M2, 7i anume" E2pirarea termenului sta<ilit pentru durata ei; Atin%erea scopului pentru care a 8ost constituit9 sau imposi<ilitatea atin%erii lui; ot9r>rea or%anului ei competent; ot9r>rea @udec9toreasc9; (nsolva<ilitatea sau >ncetarea procesului de insol-va<ilitate >n le%9tur9 cu insu8icien;a masei de<itoare; $ersoana @uridic9 cu scop lucrativ sau cooperativa nu mai are nici un participant; #i?olvarea poate 8i voluntar9, la ini;iativa societ9;ii, :i 8or;at9, la deci?ia instan;ei de @udecat9. #i?olvarea voluntar9 intervine >n ca?ul e2pir9rii termenului sta<ilit >n actul de constituire, atin%erii scopului propus, imposi<ilit9;ii atin%erii scopului propus, adopt9rii hot9r>rii, >n acest sens, de c9tre adunarea %eneral9.
137 Smaranda An%heli, a%da Volonciu, Camelia Stoica, onica Ga<riela 7ostun. #rept comercial. ! )ucureti, 2&&&, pa% 2/.
1' --
E5pirarea termenului stabilit pentru durata activit&ii societ&ii comerciale Societatea comercial9 8iind constituit9, poate activa pe o perioad9 nedeterminat9 sau pe o perioad9 strict indicat9 >n actul de constituire. Societatea se di?olv9 la e2pirarea termenului prev9?ut >n actul de constituire. #ac9 >n contractul de societate se prevede durata e2isten;ei societ9;ii, >nseamn9 c9 la e2pirarea termenului contractual societatea se di?olv9. Acest e8ect este, deci, e2presia voin;ei asocia;iei privind soarta societ9;ii. Art. '. din Codul civil al R. . prevede c9 la e2pirarea termenului de e2isten;9, persoana @uridic9 se di?olv9 dac9 p>n9 la acest moment actele de constituire nu se modi8ic9. #in dispo?i;ia articolului dat reiese c9 prin voin;a asocia;ilor este posi<il9 prelun%irea societ9;ii >n m9sura >n care hot9r>rea de prelun%ire are loc >nainte de e2pirarea duratei sta<ilite >n actul de constituire. Atingerea scopului pentru care a fost constituit sau imposibilitatea atingerii lui Societ9;ile comerciale constituite >:i propun ca scop reali?area de pro8it din activitatea de >ntreprin?9tor :i >mp9r;irea acestuia. Reali?area acestui scop este o ac;iune >n timp care, de re%ul9, nu poate 8i >ncheiat9. Societatea urmea?9 s9-:i >ncete?e activitatea >n situa;ia >n care ea :i-a atins scopul. Societatea, de asemenea, poate s9 se di?olve >n ca?ul imposi<ilit9;ii atin%erii scopului. (mposi<ilitatea dat9 este determinat9 de suportarea unor pierderi nea:teptate, deoarece activitatea de >ntreprin?9tor presupune >ntotdeauna un risc comercial. @otr)rea organului ei competent Societatea comercial9 se di?olv9 >n <a?a hot9r>rii adun9rii asocia;ilor, >ntruc>t constituirea societ9;ii comerciale se <a?ea?9 pe voin;a asocia;ilor mani8estat9 prin actul constitutiv, deci ei pot decide :i di?olvarea 1' +-
societ9;ii. Voin;a asocia;ilor privind di?olvarea societ9;ii se mani8est9 >n cadrul adun9rii asocia;ilor care e2prim9 voin;a social9.1/Adunarea %eneral9 va putea hot9r> di?olvarea societ9;ii >n toate ca?urile impuse de le%e :i de interesele asocia;ilor. #e e2emplu" num9rul de asocia;i scade su< num9rul sta<ilit de le%e; num9rul total al asocia;ilor dep9:e:te num9rul sta<ilit de le%e; valoarea activelor societ9;ii comerciale se reduce su< nivelul capitalului social minim sta<ilit de le%e; >n societatea >n comandit9 au r9mas mai mul;i asocia;i, >ns9 ace:tia sunt numai asocia;i comandita;i sau numai asocia;i comanditari, iar >n decursul a ' luni societatea nu s-a reor%ani?at :i nici nu :i-a suplimentat componen;a cu cate%oria de asocia;i care lipsea. F(-%0%ea 7ude$-(%eas$ Societatea comercial9 se di?olv9 >n <a?a hot9r>rii @udec9tore:ti, atunci c>nd di?olvarea nu se poate reali?a prin hot9r>rea adun9rii %enerale. Con!o$m a$ 2 =G, Cod civil al R2M2, ins an#a de &udeca " di0olv" %e$soana &u$idic", dac"" Constituirea ei este viciat9; Actul de constituire nu corespunde prevederilor le%ii; *u se >ncadrea?9 >n prevederile le%ale re8eritoare la 8orma ei @uridic9 de or%ani?are; Activitatea ei contravine ordinii pu<lice. Efectele di%olvrii (ndi8erent de modul >n care se reali?ea?9, di?olvarea societ9;ii produce anumite e8ecte. Aceste e8ecte privesc deschiderea procedurii lichid9rii :i interdic;ia unor opera;iuni comerciale noi, con8orm art. -', Cod civil al R. . $rin di?olvare societatea nu se des8iin;ea?9, ea >:i continu9 e2isten;a @uridic9, >ns9 numai pentru opera;iunile de lichidare.
138 Crpenaru S. #. #rept comercial romvn. ! Ed. ((-a . ! )ucureti" All )ec, 2&&&. ! $. 2.1
1, &-
+ichidarea societ&ilor comerciale *oul Cod civil al R. . acord9 o aten;ie deose<it9 perioadei ce succede di?olv9rii societ9;ilor comerciale, adic9 lichid9rii. Aceast9 preocupare este e2plica<il9 de interesul pe care asocia;ii >l au pentru >mp9r;irea avutului social, la constituirea c9ruia au contri<uit. An aceea:i m9sur9 sunt interesa;i :i creditorii societ9;ii di?olvate, precum :i creditorii asocia;ilor, ca >mp9r;irea avutului social s9 se 8ac9 89r9 pre@udicierea drepturilor lor. An doctrina @uridic9 sunt date mai multe de8ini;ii ale institu;iei lichid9rii societ9;ilor comerciale. 7ichidarea societ9;ilor comerciale constituie un ansam<lu de opera;iuni, av>nd ca scop >ncheierea a8acerilor a8late >n curs de des89:urare, la data di?olv9rii societ9;ii, trans8ormarea activului :i >mp9r;irea >ntre asocia;i a sumelor de <ani r9mase dup9 e8ectuarea pl9;ilor.1/+ $rin lichidare se >n;ele% toate opera;iunile, care au drept scop terminarea a8acerilor >n curs >n momentul declar9rii di?olv9rii, ast8el >nc>t s9 se poat9 o<;ine reali?area activ9, plata pasivului :i reparti?area activului patrimonial net >ntre asocia;i. Cotu:i, caracterele %enerale ale lichid9rii sunt su<liniate de una din cele mai ample pre?ent9ri >n literatura @uridic9. $otrivit acesteia, lichida$ea este o perioad9 de durat9 varia<il9, pe care o traversea?9 societatea de la di?olvarea sa :i p>n9 la distri<uirea c9tre asocia;i a activului disponi<il :i a clari8ic9rii de8initive a conturilor, perioad9 >n care unul sau mai mul;i lichidatori vor de8initiva opera;iile anterioare ale societ9;ii, vor 8ace >n m9sura necesit9;ii altele noi, vor pl9ti de<itele c9tre creditori :i vor trans8orma activul social >n numerar. $entru e8ectuarea acestui :ir de
139 Romul $etru Vonic. #reptul societilor comerciale. ! Ed. ((, rev. i adu% . ! )ucureti, 2&&&. -$. 1./
1, 1-
opera;ii, pe >ntrea%a perioad9 a lichid9rii societatea, de:i di?olvat9, va continua s9-:i p9stre?e personalitatea @uridic9. An acest scop este >nscris9 o<li%a;ia pentru lichidatori ca >n toate actele ce vor urma di?olv9rii s9 se 8ac9 men;iunea, dup9 indicarea numelui societ9;ii, a sinta%mei r>n lichidares. P$ocedu$a de lichida$e es e 'uve$na " de u$m" oa$ele %$inci%ii) +ichidarea este prev%ut )n favoarea asocia&ilor P$in con $ac /%e$ a con $a$io1 lichidarea nu poate interveni la cererea creditorilor 3nici sociali, nici personali ai asocia;ilor4. Aceasta nu >nseamn9 c9 drepturile creditorilor sociali nu sunt ocrotite de le%e. Ast8el, asocia;ii nu pot o<;ine reparti?area nici unei sume cuvenite lor prin lichidare mai >nainte de achitarea creditorilor sociali. Faptul c9 lichidarea este o procedur9 or%ani?at9 de le%e >n 8avoarea asocia;ilor se poate ar%umenta :i prin aceea c9 asocia;ii au dreptul de a numi pe lichidatori prin actele constitutive. ,ersonalitatea juridic a societ&ii sub%ist pentru nevoile lichidrii Societatea >:i p9strea?9 personalitatea @uridic9 pentru necesit9;ile lichid9rii p>n9 la terminarea acesteia, ceea ce >nseamn9 c9 societatea are >n continuare un patrimoniu propriu separat de cel al asocia;ilor, patrimoniu cu care %arantea?9 e2ecutarea o<li%a;iilor sociale cu o responsa<ilitate @uridic9 proprie, o repre?entare proprie 3administratori, p>n9 la numirea lichidatorilor :i lichid9rii dup9 acest moment4. $ersonalitatea @uridic9 dispare doar dup9 terminarea lichid9rii, odat9 cu radierea societ9;ii din re%istru. Li$hida%ea s($ie-+ii es-e (4li2a-(%ie 7ichidarea societ9;ii dup9 ce aceasta a 8ost di?olvat9 este un principiu o<li%atoriu. 7ichidarea poate 8i evitat9 >n ca?ul >n care societatea a 8ost di?olvat9 prin hot9r>rea adun9rii %enerale a asocia;ilor 1, 2-
dac9 ace:tia revin asupra hot9r>rii de di?olvare >n condi;iile cerute pentru modi8icarea actelor constitutive. #i?olvarea are loc 89r9 lichidare >n ca?urile 8u?iunii ori divi?9rii totale ale societ9;ii 3>n aceste ca?uri societatea dispare ca urmare a a<sor<;iei sau contopirii :i nu ca urmare a lichid9rii4. #i?olvarea este o 8a?9 pre%9titoare a lichid9rii, >n decursul c9reia, de:i nu-:i pierde personalitatea @uridic9, societatea su8er9 restr>n%eri serioase ale o<iectului de activitate, >n 8apt, restr>n%eri ale capacit9;ii sale de 8olosin;9. Administratorii societ9;ii nu mai pot >ntreprinde opera;iuni noi, >n ca? contrar ei 8iind personal :i solidar r9spun?9tori pentru actele >ncheiate cu dep9:irea acestei interdic;ii. Societatea su8er9, dup9 ce a 8ost di?olvat9, :i unele modi8ic9ri de esen;9 ale structurii sale or%ani?atorice 3administratorii urmea?9 a 8i >nlocui;i cu lichidatorii, adunarea %eneral9 restr>n%>ndu-:i atri<u;iile4. +ichidatorul 7ichidatorul poate 8i persoana desemnat9 de c9tre adunarea %eneral9 a societ9;ii sau de c9tre instan;a de @udecat9 >n vederea e8ectu9rii opera;iunilor de lichidare a societ9;ii comerciale. Con8orm Codului civil al R. ., lichidatorul poate 8i orice persoan9 8i?ic9 ma@or9 cu capacitate deplin9 de e2erci;iu, care are cet9;enia R. oldova :i domicilia?9 pe teritoriul ei. $rin dispo?i;iile 7e%ii R. ., nr. -0./1++2 8a;9 de lichidatori mai sunt >naintate urm9toarele cerin;e suplimentare" s9 ai<9 studii superioare; s9 posede cuno:tin;e >n domeniu :i s9 8ie >nre%istra;i >n calitate de >ntreprin?9tor individual. Cadrul normativ a Repu<lica oldova permite desemnarea mai multor lichidatori. Ace:tia vor repre?enta persoana @uridic9 >n comun, dac9 actul de constituire sau hot9r>rea @udec9toreasc9 prin care au 8ost desemna;i nu prevede alt8el. #in momentul >n care 1, /-
lichidatorul a 8ost numit >n 8unc;ie, el urmea?9 s9 in8orme?e Camera Anre%istr9rii de Stat despre desemnarea sa, pre?ent>nd hot9r>rea respectiv9 :i comunic>nd datele de identitate, cu pre?entarea modelului de semn9tur9. #in momentul intr9rii >n 8unc;ie a lichidatorului nici o ac;iune nu se poate e2ercita pentru societate sau contra acesteia dec>t >n numele lichidatorilor sau >mpotriva lor. Andat9 dup9 preluarea 8unc;iei, lichidatorul >mpreun9 cu administratorul 8ace :i semnea?9 inventarul :i <ilan;ul >n care constat9 situa;ia e2act9 a activului :i pasivului. (ntrarea >n 8unc;ie a lichidatorului desemnea?9 momentul prelu9rii responsa<ilit9;ii de la administrator. 7ichidatorul are acelea:i >mputerniciri, o<li%a;ii :i responsa<ilit9;i ca :i administratorul. 7ichidatorul, ca :i administratorul, este considerat mandatar al societ9;ii cu consecin;ele care decur% din aceast9 calitate. 7ichidatorul >:i >ndepline:te mandatul su< controlul cen?orilor societ9;ii, iar dac9 ace:tia nu e2ist9, su< controlul asocia;ilor. Drepturile i obliga&iile lichidatorului 8n des!"7u$a$ea o%e$a#iunii de lichida$e, lichida o$ii au u$m" oa$ele d$e% u$i) Valori8ic9 crean;ele; Crans8orm9 >n <ani <unurile societ9;i; E2ecut9 :i termin9 opera;iunile de comer;; Lichida o$ii au u$m" oa$ele o3li'a#ii) S9 8ac9 un inventar :i s9 >ncheie un <ilan; care s9 constate situa;ia e2act9 a activului :i pasivului societ9;ii; S9 p9stre?e patrimoniul societ9;ii, re%istrele ce li s-au >ncredin;at de administratori; S9 >ntocmeasc9 un re%istru cu toate opera;iunile lichid9rii >n ordinea lor cronolo%ic9; S9 satis8ac9 cerin;ele creditorilor. ,rocedura de lichidare 1, 0-
$rocedura lichid9rii este instituit9 >n 8avoarea asocia;ilor. Ea cu%$inde u$m" oa$ele o%e$a#iuni %$inci%ale) >nlocuirea or%anelor de administrare curent9 :i predarea %estiunii; in8ormarea creditorilor; ela<orarea proiectului de lichidare; lichidarea activului :i pasivului; radierea societ9;ii comerciale din Re%istrul de Stat. Ca re?ultat al di?olv9rii societ9;ii, administratorii tre<uie s9 8ie >nlocui;i prin lichidatori sau pot 8i numite persoane ter;e >n calitate de lichidatori. *umirea lichidatorilor se 8ace de c9tre adunarea %eneral9 sau de c9tre instan;a de @udecat9 printr-o hot9r>re. ot9r>rea dat9 urmea?9 a 8i depus9 la Camera Anre%istr9rii de Stat. Apoi se trece la preluarea de c9tre lichidatori a administra;iei. $redarea %estiunii se e8ectuea?9 prin actul de predare-primire :i se reali?ea?9 >n temeiul inventarului :i <ilan;ului. #ocumentele date tre<uie s9 constate situa;ia e2act9 a activului, precum :i a pasivului societ9;ii. Andat9 dup9 intrarea >n 8unc;ie lichidatorii >mpreun9 cu administratorii au datoria s9 >ntocmeasc9 inventarul :i <ilan;ul societ9;ii, pe care le semnea?9. 7ichidatorii sunt o<li%a;i s9 primeasc9 :i s9 p9stre?e patrimoniul, re%istrele :i actele societ9;ii. Ei tre<uie s9 ;in9 un re%istru cu toate opera;iunile lichid9rii >n ordinea lor cronolo%ic9, cum ar 8i satis8acerea cerin;elor creditorilor, >mp9r;irea activelor; s9 8ac9 tran?ac;ii >n numele societ9;ii, s9 lichide?e :i s9 >ncase?e crean;ele societ9;ii. (nformarea creditorilor #up9 desemnarea >nre%istr9rii sale, lichidatorul este o<li%at s9 pu<lice >n onitorul B8icial, >n dou9 edi;ii consecutive, un avi? despre lichidarea persoanei @uridice. B<li%a;ia dat9 contri<uie la ap9rarea 1, .-
drepturilor creditorilor. #e asemenea, lichidatorul este o<li%at >n mod personal s9 in8orme?e to;i creditorii cunoscu;i din actele conta<ile ale de<itorului, precum :i cei ale c9ror ac;iuni >n @udecat9 nu au 8ost solu;ionate. E2emplu de creditori ar putea 8i" or%anele 8iscale, Casa *a;ional9 a Asi%ur9rilor Sociale, <9ncile pentru creditele acordate, precum :i al;i creditori. Cermenul de >naintare a crean;elor este ' luni de ?ile de la data ultimei pu<lica;ii a avi?ului >n onitorul B8icial al Repu<licii oldova. Cermenul dat poate 8i prelun%it prin hot9r>re de lichidare. Creditorii care au >naintat preten;ii 8a;9 de lichidatori :i preten;iile lor au 8ost respinse, sunt >n drept, >n termen de /& ?ile de la data in8orm9rii lor despre respin%ere, s9 se adrese?e cu o cerere >n instan;a de @udecat9. #ac9 termenul de /& ?ile a 8ost dep9:it creditorii decad din drepturile lor :i crean;a se stin%e. Elaborarea proiectului de lichidare 7ichidatorul, >n termen de 1. ?ile de la data e2pir9rii termenului de >naintare a crean;elor, este o<li%at s9 >ntocmeasc9 un proiect al <ilan;ului de lichidare, care s9 re8lecte valoarea de <ilan; :i valoarea de pia;9 a activelor, inclusiv crean;ele, datoriile persoanei @uridice recunoscute de lichidator :i datoriile care se a8l9 pe rol >n instan;a @udec9toreasc9 .$roiectul <ilan;ului de lichidare se pre?int9 spre apro<are or%anului sau instan;ei care a desemnat lichidatorul. #ac9 din proiectul de lichidare re?ult9 un e2cedent al pasivelor 8a;9 de active, lichidatorul este o<li%at s9 declare starea de insolva<ilitate. Ans9, cu acordul tuturor creditorilor, lichidatorul poate continua procedura de lichidare 89r9 a intenta ac;iunea de insolva<ilitate care, de re%ul9, este mai costisitore :i de o durat9 >ndelun%at9. +ichidarea activului i pasivului 7ichidarea activului societ9;ii desemnea?9 totalitatea opera;iunilor av>nd ca o<iect trans8ormarea 1, '-
>n <ani a <unurilor societ9;ii ! a <unurilor mo<ile :i imo<ile, corporale :i incorporale :i >ncasarea crean;elor societ9;ii. Sunt supuse opera;iunilor de lichidare at>t <unurile aduse ca aport >n natur9 la momentul constituirii societ9;ii, c>t :i cele do<>ndite ulterior acestui moment. Crans8ormarea >n <ani a <unurilor societ9;ii se va reali?a ca urmare a v>n?9rii lor. An ca?ul >n care actul de constituire prevede c9 unele <unuri, transmise societ9;ii ca aport la 8ormarea sau la ma@orarea capitalului ei social, urmea?9 s9 8ie restituite asociatului care a 89cut contri<u;ia, <unurile vor 8i v>ndute numai atunci c>nd e2ist9 alte <unuri :i societatea nu a satis89cut cerin;ele tuturor creditorilor s9i. #ac9, dup9 satis8acerea crean;elor, r9m>n <unuri, ele vor 8i >mp9r;ite >ntre asocia;i. 7ichidarea pasiv9 a societ9;ii cuprinde plata datoriilor societ9;ii c9tre creditorii s9i. Aceast9 opera;iune se >ndepline:te de lichidatori >n condi;iile prev9?ute de le%e. $lata creditorilor sociali se 8ace la scaden;9 :i inte%ral, lichidarea societ9;ii neav>nd ca e8ect dec9derea din <ene8iciul termenului. #ac9 plata nu a 8ost 89cut9 la timp, creditorul tre<uie desp9%u<it at>t pentru pre@udiciul e8ectiv, c>t :i pentru venitul ratat. Satis8acerea cerin;elor creditorilor de c9tre societatea care se lichidea?9 se 8ace >n locul sta<ilit de le%e, :i anume" la domiciliul sau sediul creditorului la momentul apari;iei o<li%a;iei ! >n ca?ul o<li%a;iei pecuniare; la locul a8l9rii <unului >n momentul apari;iei o<li%a;iei ! >n ca?ul o<li%a;iilor de predare a unui <un individual determinat; la locul unde de<itorul >:i des89:oar9 activitatea le%at9 de o<li%a;ie, iar >n lipsa acestuia ! la locul unde de<itorul >:i are domiciliu sau sediul ! >n ca?ul unor alte o<li%a;ii. #up9 ce au 8ost satis89cute cerin;ele creditorilor societ9;ii ce se lichidea?9 :i-au mai r9mas active, lichidatorul ela<orea?9 un proiect de >mp9r;ire a activelor :i-l pre?int9 adun9rii %enerale a asocia;ilor 1, ,-
sau instan;ei de @udecat9 care a desemnat lichidatorul. Adunarea %eneral9, potrivit art. -', Cod civil al R. ., este >n drept s9 revin9 asupra hot9r>rii de lichidare, dac9 patrimoniul >nc9 nu a 8ost >mp9r;it >ntre asocia;i. An acest ca?, adunarea poate s9 decid9 continuarea activit9;ii societ9;ii e2istente sau reor%ani?area ei cu votul ma@orit9;ii. Con8orm art. +', Cod civil al R. ., activele persoanei @uridice cu scop lucrativ di?olvate, care au r9mas dup9 satis8acerea preten;iilor creditorilor, sunt transmise de lichidator participan;ilor propor;ional particip9rii lor la capitalul social. Activele persoanei @uridice di?olvate nu pot 8i reparti?ate persoanelor >ndrept9;ite dec>t dup9 12 luni de la data ultimei pu<lic9ri privind di?olvarea :i dup9 2 luni din momentul apro<9rii <ilan;ului lichid9rii :i a planului reparti?9rii activelor, dac9 aceste documente nu au 8ost contestate >n instan;a de @udecat9 sau dac9 cererea de contestare a 8ost respins9 printr-o hot9r>re @udec9toreasc9 irevoca<il9. 9rimea activelor r9mase :i principiile de reparti?are a lor sunt re8lectate >n raportul lichidatorului. #up9 apro<area planului de reparti;ie :i e2pirarea termenului sta<ilit de la data apro<9rii, lichidatorul trece la reali?area lui. 7u>nd >n considerare voin;a participan;ilor, lichidatorul plani8ic9 >mp9r;irea activelor >n natur9 sau le lichidea?9 3le vinde, trans8orm>nd <unurile >n <ani :i >mparte <anii. Dac" ac ivele se (m%a$ (n na u$", $e%a$ i0a$ea lo$ se !ace du%" u$m" oa$ele $e'uli" )unurile se >mpart propor;ional dreptului 8iec9rui participant; )unurile se atri<uie unui sau mai multor participan;i, de la care se re;ine suma ce dep9:e:te valoarea <unului; #ac9 nu pot 8i >mp9r;ite >n natur9, <unurile se v>nd :i se >mpart <anii.10&
140 Roca *icolae, )aie Ser%iu. #reptul a8acerilor. ! Chiinu, 2&&0,
1, --
Cransmiterea <unurilor, precum :i a <anilor se e8ectuea?9 su< semn9tura privat9, dac9 >n actul de constituire nu este prev9?ut9 o alt9 modalitate. adierea societ&ii comerciale/ #up9 reparti?area activelor, lichidatorul tre<uie s9 depun9 la or%anul >nre%istr9rii de stat o cerere de radiere a persoanei @uridice din re%istru. Cererea de radiere se depune numai dup9 reparti?area activelor nete >ntre asocia;ii societ9;ii >n proces de lichidare >n termen de 2 luni din momentul apro<9rii <ilan;ului de lichidare. 7a cerere se ane2ea?9" actele de constituire; certi8icatul de >nre%istrare; actul ce con8irm9 onorarea tuturor o<li%a;iilor la <u%etul de stat, eli<erat de (nspectoratul Fiscal; actul care dovede:te >nchiderea conturilor <ancare eli<erate de <anca >n care societatea comercial9 a avut conturi; e2trasul din Re%istrul de stat ce con8irm9 c9 societatea nu este 8ondator al unei alte >ntreprinderi ori nu are 8iliale :i repre?entan;i; actul de predare spre nimicirea :tampilelor eli<erat de comisariatul de poli;ie; numerele onitorului B8icial al R. . >n care au 8ost pu<licate avi?ele privind lichidarea societ9;ii; actul eli<erat de Arhiva de stat privind predarea spre p9strare a documentelor ce 8ac parte din 8ondul arhivistic al R. oldova. Camera Anre%istr9rii de Stat, >n termen de / ?ile de la primirea actelor, emite o deci?ie de radiere a persoanei @uridice di?olvate, dac9 au 8ost pre?entate toate actele necesare. (ar >n ca?ul >n care au 8ost le?ate drepturile :i interesele creditorilor sau ale altor participan;i, deci?ia de radiere a persoanei @uridice poate 8i atacat9 >n instan;a de @udecat9. Con8orm art. 1&& al Codului civil al R. ., dac9, dup9 radierea persoanei @uridice, mai apare un creditor sau un >ndrept9;it s9 o<;in9 soldul sau dac9 se atest9 e2isten;a unor active, instan;a de @udecat9 poate, la
pa%. /'+
1, +-
cererea oric9rei persoane interesate, s9 redeschid9 procedura lichid9rii :i, dac9 este necesar, s9 desemne?e un lichidator. An acest ca?, persoana @uridic9 este considerat9 ca e2istent9, dar >n e2clusivitate >n scopul des89:ur9rii lichid9rii redeschise. 7ichidatorul este >mputernicit s9 cear9 persoanelor >ndrept9;ite restituirea surplusului primit peste partea din active la care aveau dreptul.
1&-
Te&a 9/ SOCIETC?ILE DE PERSOANE: SOCIETATEA <N NUME COLECTIV I SOCIETATEA <N COMANDITC
Ca%a$-e%is-i$a i -%s-u%ile s($ie-+il(% 0n nu&e $(le$-iv Ca%a$-e%is-i$a i -%s-u%ile s($ie-+il(% $(&andi- 0n
9/. Ca%a$-e%is-i$a i -%s-u%ile s($ie-+il(% 0n nu&e $(le$-iv

Societ9;ile comerciale se pre?int9 su< 8orme variate. Codul civil al Repu<licii oldova, art. 1&', alin. 324 re%lementea?9 urm9toarele patru 8orme de societ9;i comerciale" societatea >n nume colectiv, societatea >n comandit9, societatea cu r9spundere limitat9 :i societatea pe ac;iuni. N(+iunea s($ie-+ii 0n nu&e $(le$-iv Societatea >n nume colectiv este cea mai veche, mai simpl9, mai cunoscut9 :i mai personal9 8orm9 de societate comercial9.101 Antr-o 8orm9 em<rionar9, se %9se:te >n societatea civil9 roman9, apoi >n evul mediu, >n societ9;ile-lom<ard, su< denumirea com%a'nia" ea era 8ormat9 din mem<rii unei 8amilii. #in dreptul 8eudal a 8ost preluat9, prin Brdonan;a lui Col<ert 31',/4, care o re%lementea?9 su< numele de socie a e 'ene$al".102 6lterior, este consacrat9 >n
141 Crpenaru S.#., $redoiu C, #avid S, etc. Societile comerciale. Re%lementare, doctrin, @urispruden. ! )ucureti" Ed. A77 )ECw, 2&&2. ! $. 2&0; 7e%eais, #ominiue. Bp. cit. $. 1,1 142 Vonica Romul $etru. #reptul societilor comerciale. ! )ucureti" Ed. 76 (*A 7Ey, 2&&&. ! $. 1,.
11-
Codul comercial 8rance? 31-&,4, care o denume:te socie a e (n nume colec iv :i de le%isla;ia celorlaltor state europene, >ntre care :i Repu<lica oldova. Aceast9 8orm9 de societate este potrivit9 pentru reali?area unor a8aceri mici, >n care asocia;ii reali?ea?9 activitatea :i >:i asum9 toate riscurile. #atorit9 structurii sale, societatea >n nume colectiv este considerat9 8orma tipic9 a societ9;ilor de persoane.10/ De*ini+ie/ Codul civil al R. ., art. 121, de8ine:te societatea >n nume colectiv drept societate comercial9 ai c9rei mem<ri practic9, >n con8ormitate cu actul de constituire, activitatea de >ntreprin?9tor >n numele societ9;ii :i r9spund solidar :i nelimitat pentru o<li%a;iile acesteia. An doctrina rom>n9 societatea >n nume colectiv este de8init9 ca o societate constituit9 prin asocierea, pe <a?a deplinei >ncrederi, a dou9 sau mai multor persoane, care pun >n comun mai multe <unuri, pentru a des89:ura o activitate comercial9, >n scopul >mp9r;irii <ene8iciilor re?ultate :i >n care asocia;ii r9spund nelimitat :i solidar pentru o<li%a;iile societ9;ii.100 Din defini&ia dat re%ult caracterele acestei societ&i6 d4 asocie$ea a$e la 3a0" (nc$ede$ea de%lin" a asocia#ilo$, societatea 8iind constituit9 in ui u %e$sonae, adic9 asocia;ii, >n8iin;>nd societatea, au >n vedere persoana coasocia;ilor. An ca? de deces, retra%ere, declarare a incapacit9;ii sau a dispari;iei 89r9 veste a unui mem<ru-persoan9 8i?ic9, de insolva<ilitate, deschidere a
143 Cvrcei E. #rept comercial romvn. ! )ucureti" Ed. A77 )EC, 2&&&. ! $. 1+& 144 Stanciu #. Crpenaru, #rept comercial romvn. ! )ucure ti" Ed. All )ec, 2&&&. ! $. 2'+
12-
procedurii de reor%ani?are, de lichidare a mem<rului-persoan9 @uridic9, societatea poate s9-:i continue activitatea, dac9 este prev9?ut de actul de constituire sau dac9 hot9r>rea privind continuarea activit9;ii se adopt9 >n unanimitate de c9tre mem<rii r9ma:i.10. An ca?ul >n care actul constitutiv nu prevede nimic, iar mem<rii societ9;ii nu iau nici o deci?ie >n acest sens, atunci, chiar dac9 Codul civil e2pres nu men;ionea?9 acest 8apt, ea se di?olv9. Re8eritor la pro<lema calit9;ii de >ntreprin?9tor individual 3comerciant4 al mem<rilor societ9;ii >n nume colectiv, tre<uie men;ionat c9 ace:tia e2ercit9 activitatea de >ntreprin?9tor >n numele societ9;ii 3art. 121, Cod civil al R 4, iar nu >n numele propriu. )ene8iciind de personalitate @uridic9, societatea >n nume colectiv sin%ur9 are calitatea de >ntreprin?9tor. Ast8el, prin participarea la constituirea unei societ9;i >n nume colectiv, asocia;ii nu do<>ndesc calitatea de >ntreprin?9tor individual; <4 ca%i alul social es e divi0a (n %a$ ici%a#iuni, care nu sunt repre?entate prin titluri 3certi8icate4; c4 o3li'a#iile socie "#ii sun 'a$an a e cu %a $imoniul social 7i cu $"s%unde$ea nelimi a " 7i solida$" a u u$o$ mem3$ilo$2 Societatea >n nume colectiv poate 8i e2aminat9 >n trei 8a?e di8erite" Fa?a constituirii; Fa?a 8unc;ion9rii; Fa?a di?olv9rii :i reor%ani?9rii societ9;ii.
10. Codul Civil al R. ., art. 12+ alin 314 // -'/''1 din 22.&'.2&&2 . B. al R. ., nr. -2-
1/-
>/ C(ns-i-ui%ea s($ie-+ii 0n nu&e $(le$-iv Societatea >n nume colectiv se constituie potrivit re%ulilor %enerale sta<ilite de Codul civil al Repu<licii oldova re8eritoare la constituirea societ9;ilor comerciale. Antruc>t re%ulile %enerale privind constituirea societ9;ilor comerciale au 8ost e2aminate, vom >n89;i:a unele aspecte speci8ice constituirii societ9;ii >n nume colectiv. Actul de constituire al societ9;ii >n nume colectiv se >ncheie >n 8orm9 autentic9 :i, pe l>n%9 clau?ele prev9?ute la art. 1&- al Codului civil, $e3uie s" mai indice) 4. cuantumul :i con;inutul capitalului social al societ9;ii :i modul depunerii aporturilor; 5. m9rimea :i modalitatea de modi8icare a participa;iunilor 8iec9rui participant la capitalul social; 6. r9spunderea mem<rilor pentru >nc9lcarea o<li%a;iilor de depunere a aporturilor; 7. procedura de adoptare a hot9r>rilor de c9tre asocia;i; 8. procedura de admitere a noilor asocia;i; 9. temeiurile :i procedura de retra%ere :i e2cludere a asociatului din societate. As($ia+ii/ $otrivit art. 121, alin. 324, Codul civil al R. ., num9rul asocia;ilor nu poate 8i mai mic de 2 :i nici mai mare de 2& de persoane 8i?ice sau @uridice. B persoan9 8i?ic9 sau @uridic9 poate 8i asociat numai al unei societ9;i >n nume colectiv. Codul civil al R. oldova nu con;ine nici o prevedere e2pres9 re8eritor la 8aptul dac9 o societate 10-
>n nume colectiv poate 8i sau nu co8ondator 3mem<ru asociat4 al unei alte societ9;i >n nume colectiv sau comanditat >ntr-o societate >n comandit9. $ornind de la r9spunderea pe care o poart9 asocia;ii societ9;ii >n nume colectiv :i comandita;ii societ9;ii >n comandit9, consider9m c9 societatea >n nume colectiv, ca su<iect de drept, nu are aceste prero%ative. Ea poate avea doar calitatea de mem<ru-comanditar >ntr-o societate >n comandit9, 8ondator al unei societ9;i cu r9spundere limitat9 :i al unei societ9;i pe ac;iuni. "irma societ&ii. Av>nd calitatea de persoan9 @uridic9, societatea >n nume colectiv are o 8irm9 proprie ca atri<ut de identi8icare, su< care >:i e2ercit9 activitatea de >ntreprin?9tor :i su< care semnea?9. #enumirea societ9;ii >n nume colectiv tre<uie s9 includ9 sinta%ma >n lim<a de stat rsocietate >n nume colectivs sau a<revierea rS.*.C.s, :i numele sau denumirea asocia;ilor. #ac9 nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor asocia;ilor, >n denumirea societ9;ii tre<uie s9 se includ9 numele sau denumirea a cel pu;in unuia dintre asocia;i :i sinta%ma >n lim<a de stat r:i companias sau a<revierea r:i Cos. Capitalul social/ Actul constitutiv 3contractul de societate4 tre<uie s9 indice cuantumul :i con;inutul capitalului social al societ9;ii >n nume colectiv :i modul depunerii aporturilor. Este de remarcat c9 le%ea nu sta<ile:te un pla8on minim al capitalului social, ceea ce >nseamn9 c9 asocia;ii sunt li<eri s9 determine m9rimea acestuia, >n 8unc;ie de nevoile pe care le reclam9 reali?area o<iectului societ9;ii. Cotodat9, actul constitutiv tre<uie s9 prevad9 m9rimea :i modalitatea de modi8icare a contri<u;iei 8iec9rui participant la capitalul social, precum :i r9spunderea mem<rilor pentru >nc9lcarea o<li%a;iilor de depunere a aporturilor. C/ Fun$+i(na%ea s($ie-+ii 0n nu&e $(le$-iv 1.-
Conducerea societ&ii i modul de luare a hotr)rilor/ Av>nd >n vedere num9rul mic al asocia;ilor societ9;ii >n nume colectiv, Codul civil nu institu;ionali?ea?9 adunarea %eneral9 a asocia;ilor acestei societ9;i, deci?iile 8iind luate >mpreun9 de c9tre asocia;i 3art. 12/ Cod civil al R 4. Ans9, con8orm aceluia:i articol, actul constitutiv poate prevedea ca?uri c>nd hot9r>rea poate 8i adoptat9 cu ma@oritatea voturilor mem<rilor. #ac9 Codul civil al R. . nu men;ionea?9 >n ce ca?uri deci?iile se iau prin votul asocia;ilor care repre?int9 ma@oritatea a<solut9 a capitalului social, atunci, de e2emplu, le%isla;ia rom>n9 8ace aceast9 men;iune. As !el, Le'ea n$2 F<?<EE: /Rom(nia1 %$evede ado% a$ea deci0iilo$ %$in vo ul asocia#ilo$ ca$e $e%$e0in " ma&o$i a ea a3solu " a ca%i alului social (n u$m" oa$ele ca0u$i" 10' ale%erea unuia sau mai multor administratori ai societ9;ii, numai dac9 prin contractul de societate nu se dispune alt8el; revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor, cu e2cep;ia ca?ului c>nd administratorii au 8ost numi;i prin contractul de societate; apro<area <ilan;ului societ9;ii; r9spunderea administratorilor. An doctrin9 s-a conturat p9rerea c9 asocia;ii se vor or%ani?a >n cadrul societ9;ii >n nume colectiv su< 8orma unei adun9ri, care va 8unc;iona pe <a?a re%ulilor de drept comun, respectiv cele aplica<ile adun9rii %enerale a societ9;ii pe ac;iuni, cu sin%ura e2cep;ie c9 hot9r>rile, >n cadrul acestei adun9ri, se vor adopta cu unanimitatea voturilor, dac9 le%ea sau actul constitutiv nu prevede alt8el.10,
146 otica Radu (., $opa Vasile. #rept comercial romvn i drept <ancar. ! )ucureti" Ed. 76 (*A 7Ey, 1+++. ! $. 11147 Stanciu #. Crpenaru $, Ctlin, #avid S. etc. Societile comerciale. Re%lementare, doctrin, @urispruden. ! )ucureti" Ed. A77 )ECw 2&&2. ! $. 1+1-1+2
1'-
Administrarea societ&ii )n nume colectiv. Codul civil al Repu<licii oldova, art. 120, prevede c9 8iecare mem<ru al societ9;ii >n nume colectiv are dreptul de a ac;iona >n numele societ9;ii. Actul constitutiv poate, >ns9, s9 con;in9 unele restric;ii >n aceast9 privin;9, :i anume c9 to;i mem<rii administrea?9 societatea >n comun sau c9 administrarea este dele%at9 unor anumi;i mem<ri sau unor ter;i. Administratorul de;ine >mputerniciri, limitate doar la domeniul de activitate a societ9;ii. An ca?ul >n care administratorul ia ini;iativa unei opera;ii ce dep9:e:te limitele activit9;ii des89:urate de societate, este necesar acordul tuturor asocia;ilor. #ac9 administrarea societ9;ii se 8ace >n comun de to;i asocia;ii, atunci deci?iile tre<uie luate >n unanimitate. An ca?ul >n care administrarea societ9;ii este e8ectuat9 de una sau mai multe persoane, atunci ceilal;i mem<ri, pentru a >ncheia acte @uridice >n numele societ9;ii, tre<uie s9 ai<9 procur9 de la administratori. #ac9 au 8ost >ncheiate careva acte @uridice de c9tre un mem<ru care nu are asemenea >mputerniciri 3de administrare :i repre?entare art. 120, alin. 3/4 :i art. 12., alin. 3'4, Codul civil al R 4, atunci societatea nu poate invoca clau?ele actului de constituire prin care se limitea?9 >mputernicirile mem<rilor, cu e2cep;ia ca?urilor c>nd se va demonstra c9 ter;ul, >n momentul >ncheierii actului @uridic, cuno:tea sau tre<uia s9 cunoasc9 8aptul c9 mem<rul nu este >mputernicit s9 ac;ione?e >n numele societ9;ii. Chiar dac9 nu este >mputernicit s9 administre?e societatea, 8iecare mem<ru al acesteia are dreptul s9 ia cuno:tin;9, personal sau asistat de un e2pert, de toat9 documenta;ia privind administrarea. #ac9 prin contractul de constituire nu s-a ar9tat administratorul care are puterea de repre?entare a societ9;ii, le%ea pre?um9 c9 dreptul :i o<li%a;ia de a 1,-
repre?enta societatea >n nume colectiv >l au to;i mem<rii ei 3art. 12. alin. 314, Codul civil al R 4. Actul constitutiv poate s9 prevad9 c9 dreptul de a repre?enta societatea >l are unul sau c>;iva mem<ri, celorlal;i 8iindule inter?is s9 repre?inte societatea. #ac9 societatea este repre?entat9 de mai mul;i mem<ri :i dac9 actul de constituire nu prevede c9 ei tre<uie s9 ac;ione?e >n comun, atunci 8iecare are dreptul s9 ac;ione?e de sine st9t9tor. #ac9 a 8ost numit9 administrator o persoan9 ter;9, atunci dreptul de a repre?enta societatea poate 8i stipulat >n actul de constituire. 7a cererea oric9rui mem<ru instan;a de @udecat9, dac9 e2ist9 motive >ntemeiate 3>nc9lcarea %rav9 a o<li%a;iilor :i imposi<ilitatea e2ercit9rii atri<u;iilor4, poate priva persoana de dreptul de a administra :i a repre?enta societatea. Drepturile i obliga&iile asocia&ilor/ em<rii societ9;ii >n nume colectiv au anumite drepturi :i o<li%a;ii care deriv9 din calitatea de asociat do<>ndit9 prin participarea la constituirea societ9;ii sau >n alte condi;ii prev9?ute de Codul civil. D$e% u$ile asocia#ilo$) .. dreptul de a participa la deli<er9ri :i la luarea deci?iilor, ce re?ult9 din art. 12/, Cod civil al R. ., con8orm c9ruia conducerea societ9;ii >n nume colectiv se e2ercit9 prin acordul unanim al mem<rilor, cu e2cep;ia c>nd actul constitutiv prevede ca?urile >n care hot9r>rile se vor adopta cu ma@oritatea voturilor; '. dreptul de administrare :i repre?entare; 1--
,. dreptul la <ene8icii. Asocia;ii au dreptul s9 participe la >mp9r;irea <ene8icilor reali?ate de societate. Veniturile societ9;ii se reparti?ea?9 >ntre mem<rii societ9;ii propor;ional participa;iunilor la capitalul social. Asocia;ii pot conveni, prin actul de constituire sau printr-un acord ulterior, o >mp9r;ire a <ene8iciilor, chiar nepropor;ional9 cu aporturile lor, prin luarea >n considerare a particip9rii personale a 8iec9ruia la activitatea societ9;ii; -. dreptul la restituirea valorii aporturilor la di?olvarea :i lichidarea societ9;ii 3art. 1/1, Codul civil al R 4. O3li'a#iile asocia#ilo$2 $e l>n%9 o<li%a;iile prev9?ute >n art. 11', Codul civil al R. ., asocia;ii societ9;ii >n nume colectiv au" o<li%a;ia de e8ectuare a aportului promis. Asocia;ii tre<uie s9 aduc9 >n societate <unurile care 8ormea?9 o<iectul aporturilor lor. E2ecutarea acestei o<li%a;ii, precum :i r9spunderea pentru >nc9lcarea ei, se 8ace >n condi;iile prev9?ute >n contractul de societate; o<li%a;ia de participare la pierderile societ9;ii. $ierderile societ9;ii >n nume colectiv se reparti?ea?9 >ntre mem<rii ei propor;ional participa;iunilor la capitalul social, dac9 actul de constituire sau acordul 1+-
p9r;ilor nu prevede alt8el. spunderea pentru obliga&iile societ&ii/ Societatea >n nume colectiv do<>nde:te drepturi :i >:i asum9 o<li%a;ii prin actele >ncheiate de asocia;i sau, dac9 sunt numi;i, de c9tre administratorul sau administratorii >mputernici;i s9 repre?inte societatea. R"s%unde$ea socie "#ii. Reie:ind din concep;ia Codului civil al Repu<licii oldova c9 societatea >n nume colectiv <ene8icia?9 de personalitate @uridic9, 8iind su<iect de drept distinct, ea are posi<ilitatea s9-:i asume o<li%a;ii >n raporturile cu ter;ii :i r9spunde cu patrimoniul propriu pentru nerespectarea o<li%a;iilor >n cau?9. R"s%unde$ea asocia#ilo$2 Con8orm art. 12- al Codului civil al R. ., mem<rii societ9;ii >n nume colectiv poart9 r9spundere su<sidiar9 solidar9 :i nelimitat9 pentru o<li%a;iile societ9;ii. B clau?9 a actului constitutiv care limitea?9, divide sau e2clude r9spunderea asocia;ilor este considerat9 ca nescris9, deoarece ceea ce distin%e societatea >n nume colectiv de alte societ9;i comerciale este tocmai r9spunderea nelimitat9 :i solidar9 a asocia;ilor.10- B asemenea clau?9 este nul9 de drept, deoarece re%ulile privitoare la r9spunderea asocia;ilor tre<uie considerate de ordine pu<lic9, av>nd drept scop ocrotirea ter;ilor contractan;i.10+ Responsa<ilitatea asocia;ilor pentru o<li%a;iile societ9;ii are un caracter su<sidiar, >n sensul c9 creditorii societ9;ii tre<uie s9 urm9reasc9 mai >nt>i societatea :i numai dac9 nu au 8ost satis89cute crean;ele din patrimoniul ei, atunci va ap9rea r9spunderea asocia;ilor. Fiind o<li%at solidar, asociatul urm9rit va r9spunde pentru >ntrea%a crean;9 a creditorului, iar creditorul
148 Gerota #.#., Curs de societi comerciale. ! )ucureti" Ed. zFundaia cultural Re%ele ihai (s, 1+2-. ! $. 1+. 149. Crpenaru, Stanciu, #. #rept comercial romvn. ! )ucureti" Ed. A77 )ECw, 1++-. $a%. 2,1
1+ &-
poate pretinde 8iec9ruia din de<itori e2ecutarea. #e<itorul solidar care a e2ecutat o<li%a;ia are dreptul s9 intente?e o ac;iune de re%res >mpotriva celorlal;i de<itori solidari pentru p9r;ile acestora din o<li%a;ie 3art. .00, Codul civil al R 4. Av>nd o r9spundere nelimitat9, asociatul urm9rit va r9spunde pentru crean;a creditorului cu toat9 averea sa personal9, cu e2cep;ia <unurilor de<itorului care nu pot 8i urm9rite, prev9?ute >n art. -., Codul de e2ecutare al R. .1.& $articipa;iunea din capitalul social al mem<rului societ9;ii >n nume colectiv poate 8i urm9rit9 pentru datoriile lui personale, nele%ate de participarea la societate, numai >n ca?ul insu8icien;ei unui alt patrimoniu al acestuia pentru onorarea datoriilor. $ransmiterea participa&iunii la capitalul social. em<rul societ9;ii >n nume colectiv poate transmite, cu acordul celorlaltor mem<ri, participa;iunea sa la capitalul social sau o parte din ea unui alt mem<ru sau unui ter;. Cesiunea aportului de capital social :i a calit9;ii de asociat nu se poate 8ace dec>t cu acordul unanim al asocia;ilor, care sunt 8oarte interesa;i s9 cunoasc9 :i s9 evalue?e calit9;ile personale ale noului asociat.1.1 Bdat9 cu participa;iunea trec, inte%ral sau propor;ional p9r;ii transmise, drepturile mem<rului care a transmis aportul 3art. 12+, alin. 304, Codul civil al R 4. Cu toate c9 Codul civil nu men;ionea?9, >n acest ca?, >n privin;a o<li%a;iilor nimic, consider9m c9 odat9 cu drepturile trec :i o<li%a;iile pe care le implic9 aceast9 calitate. $entru prote@area intereselor societ9;ii :i ale ter;ilor, asociatul care a transmis participa;iunea s9 r9m>ne r9spun?9tor 8a;9 de ter;i pentru opera;iile 89cute de
1.& Codul de e2ecutare al Repu<licii oldova din 20.12.2&&0, onitorul B8icial nr. /0-/./112, &/.&/.2&&. 151 Gheor%escu, (.7. #rept comercial romvn. Vol. ((. ! )ucureti" Ed. A77 )ECw, 2&&2. $a%.1,.-1,,
1+ 1-
societate anterior transmiterii, >n e%al9 m9sur9 cu mem<rii r9ma:i, >n termen de doi ani din ?iua apro<9rii d9rii de seam9 despre activitatea societ9;ii pentru anul >n care a ie:it din societate, acestea reie:ind din art. 12-, alin. 3/4, Codul civil al R. . etragerea asociatului din societatea )n nume colectiv/ em<rul societ9;ii are dreptul s9 se retra%9 din ea cu condi;ia in8orm9rii celorlaltor mem<ri cu cel pu;in :ase luni p>n9 la data retra%erii. Asociatului retras din societate i se achit9 valoarea p9r;ii din patrimoniu propor;ional participa;iunii lui >n capitalul social 3sau transmiterea lui >n natur9, prin >n;ele%erea dintre asocia;i :i cel care se retra%e4, dac9 actul de constituire nu prevede alt8el. Asociatul retras r9m>ne r9spun?9tor 8a;9 de ter;i pentru opera;iile 89cute de societate anterior retra%erii, >n e%al9 m9sur9 cu mem<rii r9ma:i, >n termen de doi ani din ?iua apro<9rii d9rii de seam9 despre activitatea societ9;ii pentru anul >n care a ie:it din societate, acestea reie:ind din art. 12-, alin. 3/4, Codul civil al R. . E5cluderea asociatului din societate/ Con8orm art. 12+, alin. 324 al Codului civil al R. ., mem<rul societ9;ii poate 8i e2clus din societate dac9 ceilal;i mem<ri cer, din motive >ntemeiate prin unanimitate de voturi, instan;ei de @udecat9 e2cluderea lui. #in p9cate, Codul civil nu prevede e2pres care sunt consecin;ele e2cluderii asociatului din societate 3are dreptul la contravaloarea participa;iunii sale, poart9 r9spundere con8orm art. 12-, alin. 3/4 Cod civil al R 4, cau?ele e2cluderii 8iind prev9?ute >n actul constitutiv. Consider9m c9 le%islatorul >n art. 12-, alin. 3/4 Cod civil al R. . prin >m<inarea de cuvinte zmem<rul care a ie:it din societates a avut >n vedere at>t asociatul retras, c>t :i cel e2clus :i cel care a transmis participa;iunea sa la capitalul social. 1+ 2-
Decesul sau reorgani%area membrului societ&ii )n nume colectiv/ An ca?ul decesului sau reor%ani?9rii asociatului, succesorii acestuia pot deveni asocia;i cu acordul tuturor mem<rilor, dac9 actul de constituire nu inter?ice. #ac9 succesorii nu sunt accepta;i >n calitate de asocia;i, societatea este o<li%at9 s9 le pl9teasc9 partea din activele nete, determinat9 la data decesului sau reor%ani?9rii, propor;ional9 p9r;ii din capitalul social, de;inute de asociatul decedat sau reor%ani?at. Succesorul asociatului poart9 r9spundere, >n limitele patrimoniului care a trecut la el, de o<li%a;iile pentru care, >n con8ormitate cu art. 12-, alin. 324 :i 3/4 ale Codului civil al R. ., e responsa<il mem<rul decedat sau reor%ani?at. An ca? de retra%ere a unui mem<ru al societ9;ii >n nume colectiv, de deces, de declarare a dispari;iei 89r9 veste sau a incapacit9;ii unui mem<ru-persoan9 8i?ic9, de insolva<ilitate, deschidere a procedurii de reor%ani?are >n temeiul unei hot9r>ri @udec9tore:ti, de lichidare a mem<rului-persoan9 @uridic9 a societ9;ii sau de urm9rire de c9tre un creditor a participa;iunii mem<rului >n capitalul social, societatea poate s9-:i continue activitatea, dac9 este prev9?ut de actul de constituire a societ9;ii sau dac9 hot9r>rea privind continuarea activit9;ii se adopt9 >n unanimitate de c9tre mem<rii r9ma:i. D/ Di1(lva%ea i %e(%2ani1a%ea s($ie-+ii 0n nu&e $(le$-iv An a8ar9 de dreptul comun privind di?olvarea 3art. -', alin. 314 Codul civil al R 4, societatea >n nume colectiv se di?olv9 dac9 >n ea r9m>ne un sin%ur mem<ru 3art. 1/0, Codul civil al R 4. 6ltimul mem<ru r9mas al societ9;ii are dreptul ca, >n termen de ' luni, s9 reor%ani?e?e societatea, >n modul prev9?ut de Codul civil al R. oldova. An ca?ul reor%ani?9rii societ9;ii >n nume colectiv >n 1+ /-
societate pe ac;iuni, >n societate cu r9spundere limitat9 sau >n cooperativ9, asocia;ii continu9, >n termen de trei ani, s9 r9spund9 solidar :i nelimitat pentru o<li%a;iile ap9rute p>n9 la reor%ani?are. Asociatul nu este a<solvit de r9spundere nici >n ca?ul >n care, p>n9 la e2pirarea termenului de trei ani, >nstr9inea?9 dreptul de participa;iune la capitalul social.
9/!/ Ca%a$-e%is-i$a i -%s-u%ile s($ie-+il(% 0n $(&andi-

A/ N(+iunea s($ie-+ii 0n $(&andi- (storic/ Societatea >n comandit91.2 >:i are ori%inea >ntr-un contract care se >ncheia >n Evul ediu, >n comer;ul maritim. Acel contract purta numele de commenda, provenind din cuv>ntul italian accomenda$e, care >nseamn9 a >ncredin;a cuiva. $rin contractul de commenda, o persoan9 numit9 commenda o$ >ncredin;a o cantitate de m9r8uri sau o sum9 de <ani unui ne%ustor sau proprietarului unei cor9<ii denumite $ac a o$, pentru a 8ace comer; cu ;9ri str9ine. Aceast9 8inan;are nu avea caracterul unui >mprumut, deoarece p9r;ile conveneau ca <ene8iciile :i riscurile s9 se >mpart9 >n propor;ia sta<ilit9. Comer;ul se 89cea de c9tre :i >n numele e2clusiv al ne%ustorului, c9ruia i se mai d9dea :i denumirea de comandi a 2 El cump9ra, transporta, 8i2a pre;ul :i vindea. Capitalistul sau comandi a$ul nu avea nici un amestec >n a8acerile >ntreprinderii. Contri<u;ia lui se m9r%inea la cump9rarea capitalului, iar contri<u;ia lui pasiv9 se limita la suportarea riscului, >n m9sura aportului s9u material. Contractul de commenda se utili?a de c9tre
152 Vonica Romul $etru, #reptul societilor comerciale, )ucureti Ed. 76 (*A 7Ey 2&&&, pa%. 1+&
1+ 0-
persoanele care nu puteau s9 e2ercite, >n mod direct, acte de comer; ! no<ilii, clericii :i militarii" datorit9 unor interdic;ii din dreptul acelor timpuri. Ace:tia aveau, ast8el, prile@ul de a participa la a8acerile comerciale. ai t>r?iu, contractul s-a e2tins :i asupra comer;ului terestru. Aceast9 8orm9 de >ntreprindere, care antrena competen;e tehnice :i capitaluri din ce >n ce mai mari, pre?ent>nd un interes tot mai lar%, i-a determinat pe comandita;i :i comanditari s9 se %rupe?e, 8orm>nd societ9;i. Contractan;ii au creat o entitate cu un patrimoniu distinct, compus9 din dou9 cate%orii de asocia;i" Grupa primar9, a ne%ustorilor comandi a#i care erau r9spun?9tori nelimitat, ca orice de<itor, iar c>nd s-au %rupat mai mul;i, :i solidari; Grupa secundar9, a capitali:tilor comandi a$i, r9spun?9tori numai cu suma an%a@at9 >n >ntreprindere. Comandita;ii, care aveau cea mai mare r9spundere personal9, aveau :i conducerea e8ectiv9 a societ9;ii. Comanditarii, a c9ror r9spundere era redus9 la o %aran;ie real9, nu puteau dep9:i limita controlului necesar o<;inerii <ene8iciilor cuvenite. Sistemul de or%ani?are :i 8unc;ionare a societ9;ii >n comandit9 permitea micilor capitali:ti s9-:i plase?e economiile la >ntreprinderile industriale :i comerciale, iar micilor industria:i le o8er9 posi<ilitatea de a-:i pune >n aplicare planul lor de >ntreprindere. Defini&ie/ $otrivit art. 1/' al Codului civil al R. ., societatea >n comandit9 este societatea comercial9 >n care, de r>nd cu mem<rii care practic9 >n numele societ9;ii activitate de >ntreprin?9tor :i poart9 r9spundere solidar9 nelimitat9 pentru o<li%a;iile acesteia 3comandita;i4, e2ist9 unul sau mai mul;i mem<ri8inan;atori 3comanditari4 care nu particip9 la activitatea de >ntreprin?9tor a societ9;ii :i suport9, >n limita aportului 1+ .-
depus, riscul pierderilor ce re?ult9 din activitatea acesteia. An doctrina rom>n9,1./ societatea >n comandit9 este de8init9 ca o socie a e cons i ui " %$in asocie$e, %e 3a0a de%linei (nc$ede$i, a dou" sau mai mul o$ %e$soane, ca$e %un (n comun anumi e 3unu$i, %en $u a des!"7u$a o ac ivi a e come$cial", (n sco%ul (m%"$#i$ii 3ene!iciilo$, 7i ca$e $"s%und %en $u o3li'a#iile sociale, du%" ca0, nelimi a 7i solida$ /asocia#ii comandi a#i1, sau (n limi a a%o$ ului lo$ /asocia#ii comandi a$i12 #in de8ini;ie re?ult9 urm9toarele caractere ale societ9;ii >n comandit9" Asocierea se <a?ea?9 pe >ncrederea deplin9 a asocia;ilor comandita;i :i comanditari. Societatea >n comandit9 este o societate in ui u %e$sonae; Societatea >n comandit9 este compus9 din dou9 cate%orii de asocia;i, a c9ror r9spundere pentru o<li%a;iile sociale este di8erit9" asocia;ii comandita;i r9spund nelimitat :i solidar, asocia;ii comanditari r9spund >n limita aportului lor; Capitalul social este divi?at >n participa;iuni care nu sunt repre?entate prin titluri 3certi8icate4. >/ C(ns-i-ui%ea s($ie-+ii 0n $(&andi- Societatea >n comandit9 se constituie potrivit re%ulilor %enerale sta<ilite de Codul civil al Repu<licii oldova re8eritoare la constituirea societ9;ilor comerciale. Antruc>t re%ulile %enerale privind constituirea societ9;ilor comerciale au 8ost de@a e2aminate, vom pre?enta unele aspecte speci8ice cre9rii societ9;ii >n comandit9.
153.Crpenaru Stanciu #, #rept comercial romvn. - )ucureti "Ed. A77 )ECw, 2&&&. ! $. 2-/
1+ '-
Actul de constituire al socie "#ii (n comandi ", %e l(n'" clau0ele indica e (n a$ 2 <:=, alin2 < al Codului civil al Re%u3licii Moldova, $e3uie s" %$evad") cuantumul :i con;inutul capitalului social al societ9;ii :i modul depunerii aporturilor; m9rimea :i modalitatea de modi8icare a participa;iunilor 8iec9rui comanditat >n capitalul social; r9spunderea comandita;ilor pentru >nc9lcarea o<li%a;iilor de depunere a aportului; volumul comun al aporturilor depuse de comandita;i; procedura de adoptare a hot9r>rilor de c9tre asocia;i; procedura de admitere a noilor asocia;i; temeiurile :i procedura de retra%ere :i e2cludere a asociatului din societate. Con8orm le%isla;iei >n vi%oare, asocia;i ai societ9;ii >n comandit9 pot 8i at>t persoanele 8i?ice, c>t :i cele @uridice. Codul civil al R. . nu prevede nemi@locit un num9r minim de asocia;i, dar reie:ind din art. 10/, Cod civil al R. . este a<solut o<li%atoriu s9 e2iste, cel pu;in, un asociat comanditat :i un asociat comanditar. An ceea ce prive:te num9rul ma2im de asocia;i, consider9m c9 societatea >n comandit9 poate avea un num9r nelimitat de asocia;i comanditari :i ma2imum 2& de asocia;i comandita;i. )a?>ndu-ne pe coro<orarea articolelor 1/' :i 121, Cod civil, consider9m c9 prevederile Codului civil re8eritor la num9rul ma2im de asocia;i din societatea >n nume colectiv se re8er9 numai la num9rul ma2im al comandita;ilor, la <a?9 8iind r9spunderea pe care o poart9 ace:ti asocia;i. An le%9tur9 cu r9spunderea purtat9 de comandita;i pentru o<li%a;iile societ9;ii, le%isla;ia sta<ile:te careva restric;ii pentru do<>ndirea acestei calit9;i. Ast8el, con8orm art. 1/' al Codului civil al R. ., persoana poate 8i comanditat doar >ntr-o sin%ur9 societate >n comandit9. 1+ ,-
em<rul societ9;ii >n nume colectiv nu poate 8i comanditat >n societatea >n comandit9, iar comanditatul din societatea >n comandit9 nu poate 8i mem<ru al societ9;ii >n nume colectiv. "irma societ9;ii >n comandit9 tre<uie s9 includ9 numele sau denumirea comandita;ilor :i sinta%ma >n lim<a rom>n9 rsocietate >n comandit9s sau a<revierea rS.C.s. #ac9 nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor comandita;ilor, >n denumirea societ9;ii tre<uie s9 se includ9 numele sau denumirea a cel pu;in unuia dintre comandita;i :i sinta%ma r:i companias sau a<revierea r:i Cos. #ac9 >n denumirea societ9;ii este inclus numele sau denumirea comanditarului, acesta poart9 r9spundere solidar9 nelimitat9 >mpreun9 cu comandita;ii. Codul civil prevede c9 dispo?i;iile cu privire la societatea >n nume colectiv sunt aplica<ile societ9;ii >n comandit9 >n m9sura >n care codul nu con;ine norme e2prese cu privire la societatea >n comandit9. C/ Fun$+i(na%ea s($ie-+ii 0n $(&andi- Conducerea societ9;ii >n comandit9 se e2ercit9 de c9tre comandita;i, comanditarii neav>nd dreptul s9 participe la conducerea :i administrarea societ9;ii >n comandit9, s9 o repre?inte 89r9 procur9, s9 conteste ac;iunile comandita;ilor >n le%9tur9 cu administrarea sau repre?entarea societ9;ii e2ercitate >n limitele activit9;ii ei o<i:nuite. An ca?ul >n care ac;iunile dep9:esc limitele activit9;ii o<i:nuite, este necesar acordul tuturor asocia;ilor. E2cluderea asocia;ilor comanditari de la administrarea societ9;ii este menit9 s9 apere interesele ter;ilor. Actele care an%a@ea?9 societatea nu pot 8i >ncheiate de asocia;ii comanditari, care au o r9spundere limitat9, ci numai de asocia;ii comandita;i, care r9spund nelimitat :i solidar pentru o<li%a;iile sociale.1.0
154 Crpenaru Stanciu #, #rept comercial romvn. ! )ucureti" Ed.
1+ --
odul de conducere, de administrare :i de repre?entare a societ9;ii de c9tre comandita;i este sta<ilit de c9tre ace:tia >n actul de constituire, >n con8ormitate cu prevederile Codului civil re8eritoare la societatea >n nume colectiv. Ast8el, reie:ind din art. 120, Codul civil al Repu<licii oldova, 8iecare comanditat are dreptul de a ac;iona >n numele societ9;ii. Actul constitutiv poate, >ns9, s9 con;in9 unele restric;ii >n aceast9 privin;9, :i anume c9 to;i mem<rii 3comandita;ii4 administrea?9 societatea >n comun sau c9 administrarea este dele%at9 unor anumi;i comandita;i. Administratorul de;ine >mputerniciri limitate doar la domeniul de activitate a societ9;ii. An ca?ul >n care administratorul ia ini;iativa unei opera;ii ce dep9:e:te limitele activit9;ii des89:urate de societate, este necesar acordul tuturor asocia;ilor. #ac9 administrarea societ9;ii se 8ace >n comun de to;i comandita;ii, atunci deci?iile tre<uie luate >n unanimitate. An ca?ul >n care administrarea societ9;ii este e8ectuat9 de una sau mai multe persoane, atunci ceilal;i mem<ri, pentru a >ncheia acte @uridice >n numele societ9;ii, tre<uie s9 ai<9 procur9 de la administratori. #ac9 au 8ost >ncheiate careva acte @uridice de c9tre un mem<ru care nu are asemenea >mputerniciri 3de administrare :i repre?entare ! art. 120, alin. 3/4 :i art. 12., alin. 3'4, Codul civil al Repu<licii oldova4, atunci societatea nu poate invoca clau?ele actului de constituire prin care se limitea?9 >mputernicirile mem<rilor, cu e2cep;ia ca?urilor c>nd se va demonstra c9 ter;ul, >n momentul >ncheierii actului @uridic, cuno:tea sau tre<uia s9 cunoasc9 8aptul c9 mem<rul nu este >mputernicit s9 ac;ione?e >n numele societ9;ii. Chiar dac9 nu este >mputernicit s9 administre?e societatea, 8iecare asociat al acesteia are dreptul s9 ia
A77 )ECw, 2&&&. ! $. 2-/
1+ +-
cuno:tin;9, personal sau asistat de un e2pert, de toat9 documenta;ia privind administrarea. #ac9 prin contractul de constituire nu s-a ar9tat administratorul care are puterea de repre?entare a societ9;ii, le%ea pre?um9 c9 dreptul :i o<li%a;ia de a repre?enta societatea >n comandit9 >l au to;i mem<rii ei 3art. 12., alin. 314 Codul civil al Repu<licii oldova4. Actul constitutiv poate s9 prevad9 c9 dreptul de a repre?enta societatea >l are unul sau c>;iva comandita;i, celorlal;i 8iindu-le inter?is s9 repre?inte societatea. #ac9 societatea este repre?entat9 de mai mul;i mem<ri :i dac9 actul de constituire nu prevede c9 ei tre<uie s9 ac;ione?e >n comun, atunci 8iecare are dreptul s9 ac;ione?e de sine st9t9tor. An ceea ce prive:te posi<ilitatea desemn9rii unui ter; >n 8unc;ia de administrator, se consider9 c9 acest lucru nu este posi<il la o societate >n comandit9; prevederile art. 1/- alin. 314 av>nd un caracter imperativ.1.. 7a cererea oric9rui mem<ru, instan;a de @udecat9, dac9 e2ist9 motive >ntemeiate 3>nc9lcarea %rav9 a o<li%a;iilor :i imposi<ilitatea e2ercit9rii atri<u;iilor4, poate priva persoana de dreptul de a administra :i a repre?enta societatea. Drepturile i obliga&iile asocia&ilor/ Comandita;ii au acelea:i drepturi :i o<li%a;ii ca :i mem<rii societ9;ii >n nume colectiv. D$e% u$ile comandi a#ilo$) #reptul de a participa la deli<er9ri :i la luarea deci?iilor, ce re?ult9 din art. 12/, Cod civil al R. ., con8orm c9ruia conducerea societ9;ii >n comandit9 se e2ercit9 prin acordul unanim al mem<rilor, cu e2cep;ia c>nd actul constitutiv prevede ca?urile >n care hot9r>rile se vor
155 Comentariul Codului civil al Repu<licii oldova / Coord. )uruian ., E8rim B., Eanu *. ! Vol. (. ! Chiinu. Ed. Arc, 2&&.. ! $. 2'0
2& &-
adopta cu ma@oritatea voturilor; #reptul de administrare :i repre?entare; #reptul la <ene8icii. Asocia;ii au dreptul s9 participe la >mp9r;irea <ene8icilor reali?ate de societate. Veniturile societ9;ii se reparti?ea?9 >ntre mem<rii societ9;ii propor;ional participa;iunilor la capitalul social. Asocia;ii pot conveni, prin actul de constituire sau printr-un acord ulterior, o >mp9r;ire a <ene8iciilor chiar nepropor;ional9 cu aporturile lor, prin luarea >n considerare a particip9rii personale a 8iec9ruia la activitatea societ9;ii; #reptul la restituirea valorii aporturilor la di?olvarea :i lichidarea societ9;ii 3art. 1/1, Codul civil al R 4. O3li'a#iile comandi a#ilo$2 $e l>n%9 o<li%a;iile prev9?ute >n art. 11', Codul civil al Repu<licii oldova, asocia;ii societ9;ii >n comandit9 au" o<li%a;ia de e8ectuare a aportului promis. Asocia;ii tre<uie s9 aduc9 >n societate <unurile care 8ormea?9 o<iectul aporturilor lor. E2ecutarea acestei o<li%a;ii, precum :i r9spunderea pentru >nc9lcarea ei, se 8ace >n condi;iile prev9?ute >n contractul de societate; o<li%a;ia de participare la pierderile societ9;ii. $ierderile societ9;ii >n comandit9 se reparti?ea?9 >ntre mem<rii ei propor;ional participa;iunilor la capitalul social, dac9 actul de constituire sau acordul p9r;ilor nu prevede alt8el. Comandi a$ul a$e d$e% ul) 0. s9 primeasc9 partea ce i se cuvine din veniturile societ9;ii propor;ional participa;iunii sale la capitalul social, >n modul 2& 1-
prev9?ut de actul constitutiv; .. s9 ia cuno:tin;9 de d9rile de seam9 :i de <ilan;urile anuale :i s9 le veri8ice cu datele din re%istre :i din alte documente @usti8icative; '. s9 se retra%9 din societate la s8>r:itul anului 8inanciar :i s9 primeasc9 o parte din activele ei propor;ional participa;iunii sale la capitalul social, >n modul prev9?ut de actul constitutiv; ,. s9 transmit9 participa;iunea sa la capitalul social sau o parte din ea unui alt comanditar sau, dac9 este stipulat de actul constitutiv, unui ter;; -. actul de constituire poate prevedea :i alte drepturi. Comandi a$ul es e o3li'a ) 1+.>n momentul >nre%istr9rii societ9;ii >n comandit9, s9 verse cel pu;in '& din participa;iunea la care s-a o<li%at, di8eren;a urm>nd s9 8ie v9rsat9 >n termenul sta<ilit de actul de constituire. #epunerea aportului se con8irm9 prin certi8icatul de participare eli<erat de societate; 2&.s9 nu 8ac9 concuren;9 societ9;ii. Aceasta nu se aplic9 comanditarului, dac9 actul de constituire nu prevede alt8el; 21.actul de constituire poate prevedea :i alte o<li%a;ii. spunderea pentru obliga&iile societ&ii/ B<li%a;iile societ9;ii >n comandit9 sunt %arantate cu patrimoniul social :i r9spunderea nelimitat9, solidar9 :i su<sidiar9 a comandita;ilor. Comanditarii suport9, >n limita aportului depus, riscul pierderilor ce re?ult9 din 2& 2-
activitatea societ9;ii. Re%ulile re8eritoare la r9spunderea comandita;ilor pentru o<li%a;iile societ9;ii sunt acelea:i ca :i cele re8eritoare la responsa<ilitatea mem<rilor societ9;ii >n nume colectiv. Comanditatul nu este a<solvit de r9spundere nici >n ca?ul >n care >nstr9inea?9, p>n9 la e2pirarea termenului de / ani, dreptul de participa;iune la capitalul social. 8nstrinarea participa&iunii comanditarului. $articipa;iunea comanditarului poate 8i >nstr9inat9 unor ter;i :i poate trece succesorilor 89r9 acordul asocia;ilor, dac9 actul de constituire nu prevede alt8el. Re%ulile privind >nstr9inarea participa;iunii >n societatea cu r9spundere limitat9 se aplic9 societ9;ii >n comandit9 >n mod corespun?9tor. D/ Di1(lva%ea i %e(%2ani1a%ea s($ie-+ii 0n $(&andi- An a8ar9 de ca?urile %enerale de di?olvare a societ9;ii comerciale, prev9?ute >n art. -', alin. 1, Codul civil al R. ., societatea >n comandit9 se di?olv9, dac9 nu mai are nici un comanditat sau nici un comanditar :i dac9, >n decursul a :ase luni de la retra%erea ultimului comanditar sau ultimului comanditat, nu s-a reor%ani?at sau n-a acceptat un alt comanditat sau comanditar. An ca?ul di?olv9rii societ9;ii >n comandit9, inclusiv ca urmare a insolva<ilit9;ii, comanditarii au dreptul pre8eren;ial 8a;9 de comandita;i la recuperarea aporturilor din patrimoniul societ9;ii, r9mas dup9 satis8acerea tuturor preten;iilor creditorilor. Societatea >n comandit9 poate 8i reor%ani?at9 >n societate pe ac;iuni, >n societate cu r9spundere limitat9 sau >n cooperativ9. An ca?ul reor%ani?9rii, comandita;ii continu9, >n termen de trei ani, s9 r9spund9 solidar :i nelimitat pentru o<li%a;iile ap9rute p>n9 la reor%ani?are. 2& /-
2& 0-
Te&a ;/ SOCIETATEA CU RCSPUNDERE LIMITATC

N(+iunea s($ie-+ii $u %s,unde%e li&i-a- C(ns-i-ui%ea s($ie-+ii $u %s,unde%e li&i-a- Fun$+i(na%ea s($ie-+il(% $u %s,unde%e li&i-a-
;/./ N(+iunea s($ie-+ii $u %s,unde%e li&i-a-

Societatea cu r9spundere limitat9 este o 8orm9 de societate comercial9 ap9rut9 mai t>r?iu >n activitatea comercial9. $rima oar9 a 8ost re%lementat9 >n anul 1-+2 >n Germania, 8iind preluat9 >n 1+2. >n Fran;a, iar >n Repu<lica oldova :i-a %9sit consacrarea pentru prima dat9 prin ot9r>rea Guvernului R. oldova .&&/1++1 :i apoi prin 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi, nr. -0./1++2. Aceast9 8orm9 de societate a 8ost ini;iat9 pentru a satis8ace anumite cerin;e ale activit9;ii comerciale. Antr-adev9r, societ9;ile de persoane 3>n special societatea >n nume colectiv4 asi%urau condi;iile pentru 8olosirea capitalurilor mici, iar societ9;ile de capitaluri 3mai ales societatea pe ac;iuni4 erau adecvate utili?9rii capitalurilor mari, destinate unor a8aceri de mare anver%ur9. Era nevoie de o 8orm9 de societate care s9 8ie adaptat9 e2i%en;elor 8ructi8ic9rii capitalurilor mi@locii. Acest lucru s-a reali?at prin introducerea societ9;ii cu r9spundere limitat9, ca 8orm9 mi2t9 care >mprumut9 anumite caractere at>t de la societ9;ile de persoane, c>t :i de la societ9;ile 2& .-
de capital.1.' Societatea cu r9spundere limitat9 este o 8orm9 intermediar9 de societate comercial9 >ntre societ9;ile de persoane :i societ9;ile de capitaluri. Este 8orm9 intermediar9, deoarece, >n unele privin;e, se aseam9n9 cu societ9;ile de persoane, iar su< alte aspecte ! cu cele de capitaluri, pre?ent>nd >ns9 :i particularit9;i proprii care >i @usti8ic9 autonomia. Ca :i >n ca?ul societ9;ilor >n nume colectiv, societatea cu r9spundere limitat9 se <a?ea?9 pe >ncrederea asocia;ilor.1., #atorit9 acestui 8apt, num9rul asocia;ilor este limitat, iar p9r;ile sociale nu sunt li<er cesi<ile. Ca :i >n ca?ul societ9;ilor pe ac;iuni, >n societatea cu r9spundere limitat9 asocia;ii r9spund pentru o<li%a;iile sociale >n limita aporturilor lor. #atorit9 avanta@elor pe care le o8er9, societatea cu r9spundere limitat9 are o mare r9sp>ndire >n activitatea comercial9. De*ini+ia s($ie-+ii $u %s,unde%e li&i-a- Societatea cu r9spundere limitat9 poate 8i de8init9 ca o societate constituit9, pe <a?a deplinei >ncrederi, de dou9 sau mai multe persoane care pun >n comun anumite <unuri pentru a des89:ura o activitate comercial9 >n vederea >mp9r;irii <ene8iciilor :i care r9spunde pentru o<li%a;iile sociale. Con8orm art. 10. al Codului civil al Repu<licii oldova, societatea cu r9spundere limitat9 este societatea comercial9 al c9rei capital social este divi?at >n p9r;i sociale, con8orm actului de constituire :i ale c9rei o<li%a;ii sunt %arantate cu patrimoniul societ9;ii. Ca%a$-e%ele s($ie-+ii $u %s,unde%e
156 An%heni S., Volonciu ., Stoica C. #rept comercial. ! )ucureti, 2&&&. ! $. 1&0 157 Florescu $., re@eru Ch., )alaa G. #rept societar. ! )ucureti" 7umina 7e2, 2&&/. ! $. ,'
2& '-
li&i-a- Asocierea in u io %e$sonae se <a?ea?9 pe >ncrederea asocia;ilor ca :i la societ9;ile de persoane; este o societate relativ >nchis9; Capitalul social nu poate 8i mai mic de .0&& lei :i este divi?at >n anumite 8rac;iuni, p9r;i sociale; Asocia;ii r9spund pentru o<li%a;iile sociale, numai >n limita aporturilor lor. *um9rul asocia;ilor poate 8i >ntre 2 :i .&; ei particip9 la deci?iile colective ale adun9rii %enerale; Societatea dispune de o structur9 sta<il9.1.S($ie-a-ea $u %s,unde%e li&i-a- $u un as($ia- uni$ Codul civil al Repu<licii oldova, :i anume art. 10. prevede c9 societatea cu r9spundere limitat9 poate 8i constituit9 de c9tre o sin%ur9 persoan9. Aceast9 8orm9 de societate nu poate avea, >ns9, ca asociat unic o alt9 societate cu r9spundere limitat9 alc9tuit9 dintr-o sin%ur9 persoan9. Societatea cu r9spundere limitat9 cu asociat unic este o societate comercial9, indi8erent dac9 asociatul este o persoan9 8i?ic9 sau @uridic9. Statutul s9u @uridic nu poate 8i >n nici un ca? con8undat cu statutul @uridic al >ntreprin?9torului individual. Societatea cu r9spundere limitat9 cu un asociat unic do<>nde:te personalitatea @uridic9 din momentul >nre%istr9rii acesteia la Camera Anre%istr9rii de Stat a inisterului #e?volt9rii (n8orma;ionale. #eci, >n acelea:i condi;ii, ca oricare societate comercial9, o<li%a;iile sale sunt %arantate cu patrimoniul social, iar asociatul unic r9spunde >n <a?a aportului transmis. Asociatul unic este cel care e2ercit9 atri<u;iile adun9rii
1.O^]XYM_bHXh n.V. \MbL_J b ^L_MLbL_MUU^bLj. N^PPMULJSXh. [SJHLXHJ. JHLG. ! O^bH_J, 2&&&. ! nL. /, ^]SJUXaMUU^h R^SPJLX_UGM
2& ,-
%enerale e2istente >n ca?ul societ9;ilor cu mai mul;i asocia;i. Asociatul unic poate 8i administratorul societ9;ii.
;/!/ C(ns-i-ui%ea s($ie-+ii $u %s,unde%e li&i-a-

Societatea cu r9spundere limitat9 se constituie prin actul de constituire. Actul de constituire a socie "#ii cu $"s%unde$e limi a " $e3uie s" con#in" u$m" oa$ele clau0e) *umele de 8amilie 38irma4 :i adresele asocia;ilor; Firma :i adresa societ9;ii; Scopurile societ9;ii, s8erele :i termenele ei de activitate; Formele :i m9rimea cotelor de participare >n e2presie <9neasc9, m9rimea 8ondului statutar; odul :i termenele de depunere a cotelor de participare, >ncasarea amen?ilor 3penalit9;ilor4, >n ca? de >nc9lcare a acestor condi;ii. An ca?ul >n8iin;9rii unei societ9;i cu r9spundere limitat9 de c9tre o sin%ur9 persoan9, 8ondatorul, >n loc de contract de constituire, >ntocme:te declara;ia de constituire a societ9;ii. #eclara;ia va cuprinde acelea:i date ca :i actul de constituire 8iind >ntocmit9 >n con8ormitate cu cerin;ele >naintate 8a;9 de per8ectarea actului de constituire. Asocia#ii2 Societatea cu r9spundere limitat9 poate 8i constituit9 de persoane 8i?ice sau @uridice care tre<uie s9 ai<9 capacitatea civil9 de e2erci;iu. *um9rul asocia;ilor este limitat de la minimum doi :i ma2imum cinci?eci de persoane. So;ii pot 8i asocia;i >ntr-o societate cu r9spundere limitat9. Ei nu se pot constitui 2& --
prin aporturi dec>t cu <unuri proprii, nu :i cu <unuri comune. Fi$ma socie "#ii se compune dintr-o denumire >n lim<a de stat deplin9 rSocietate cu r9spundere limitat9s sau a<reviat9 rSR7s. O3iec ul de ac ivi a e al societ9;ii tre<uie s9 8ie licit :i moral2 $oate 8i o<iect al societ9;ii orice activitate economic9. Ca%i alul social2 Actul de constituire tre<uie s9 prevad9 m9rimea capitalului social care tre<uie s9 nu 8ie mai mic de .0&& lei :i care urmea?9 s9 8ie v9rsat >n sum9 de cel pu;in 0& p>n9 la >nre%istrarea societ9;ii, iar restul ! >n termen de @um9tate de an dup9 >nre%istrarea acesteia. A%o$ u$ile asocia#ilo$2 Capitalul social se constituie din aporturile asocia;ilor >n numerar :i >n natur9. 7e%ea nu permite drept aport la capitalul social prestarea serviciilor de c9tre asocia;i. P"$#ile sociale ale asocia;ilor societ9;ilor cu r9spundere limitat9 repre?int9 o 8rac;iune din capitalul ei social sta<ilit >n 8unc;ie de m9rimea aportului la acest capital. Asociatul de;ine o parte social9. $9r;ile sociale pot avea m9rimi di8erite :i sunt indivi?i<ile, dac9 >n actul de constituire nu-i prev9?ut alt8el. Actul de constituire poate restr>n%e m9rimea ma2im9 a p9r;ii sociale. #reptul asocia;ilor asupra p9r;ilor sociale se constat9 printr-un certi8icat care se eli<erea?9 la cererea asocia;ilor de c9tre administratorul societ9;ii. $ransmiterea pr&ilor sociale $9r;ile sociale pot 8i transmise >n mod li<er so;ului, rudelor :i a8inilor, >n linie dreapt9, 89r9 limit9, :i >n linie colateral9, p>n9 la %radul doi inclusiv, de asemenea >ntre asocia;i :i societ9;i, dac9 >n actul de 2& +-
constituire nu este prev9?ut alt8el. An ca?ul >nstr9in9rii p9r;ii sociale ter;elor persoane, asocia;ii au dreptul de preem;iune. Anstr9inarea p9r;ii sociale se e8ectuea?9 printr-o o8ert9 scris9 administratorului care, la r>ndul s9u, urmea?9 s9 in8orme?e pe to;i asocia;ii >n termen de 1. ?ile de la data transmiterii. Acceptarea o8ertei, de asemenea, se e8ectuea?9 >n 8orm9 scris9 :i se transmite administratorului. An termen de 1. ?ile de la data primirii o8ertei, asociatul este o<li%at s9 indice m9rimea 8rac;iunii din partea social9, pe care inten;ionea?9 s-o do<>ndeasc9. An ca?ul >n care e2ist9 mai mul;i solicitan;i, 8iecare do<>nde:te o 8rac;iune a p9r;ii sociale >n m9rimea solicitat9. An ca?ul de?acordului dintre ei, partea social9 va 8i distri<uit9 propor;ional p9r;ii de;inute de 8iecare asociat. Asociatul nu poate >nstr9ina partea social9 p>n9 la v9rsarea inte%ral9 a aportului su<scris, cu e2cep;ia ca?ului de succesiune. Actul @uridic de >nstr9inare a p9r;ii sociale se autenti8ic9 notarial. E5cluderea asociatului societ&ii cu rspundere limitat E2cluderea din societatea cu r9spunderea limitat9 a unui asociat este posi<il9 la cererea adun9rii %enerale, a administratorului sau a unor asocia;i. #rept temei pentru e2cludere servesc urm9toarele condi;ii" nev9rsarea >n termen a aportului su<scris >n actul constitutiv, precum :i 8olosirea >n scopuri proprii a <unurilor societ9;ii de c9tre administrator sau comiterea unor 8raude de c9tre acesta. E2cluderea asociatului se 8ace de c9tre instan;a de @udecat9 printr-o hot9r>re @udec9toreasc9. Asociatului e2clus i se restituie >n termen de ' luni aportul v9rsat, dar numai dac9 a 8ost reparat pre@udiciul cau?at societ9;ii.
21 &-
;/3/ Fun$+i(na%ea s($ie-+ii $u %s,unde%e li&i-a-

Func;ionarea societ9;ii cu r9spundere limitat9 constituie o alt9 particularitate a societ9;ii. Aceast9 8orm9 de societate cuprinde re%uli de or%ani?are :i 8unc;ionare at>t de la societ9;ile de persoane, c>t :i de la societ9;ile de capital. $rin armoni?area lor, societatea cu r9spundere limitat9 apare su< 8orma unei unit9;i or%anice constituit9 dup9 re%uli di8erite. Br%anele societ9;ii cu r9spundere limitat9 sunt adunarea %eneral9, administratorii :i cen?orii. Ca :i, >n ca?ul societ9;ilor pe ac;iuni, or%anul de conducere este adunarea %eneral9, >ns9, spre deose<ire de societ9;ile pe ac;iuni, >n ca?ul societ9;ilor cu r9spundere limitat9 nu se 8ace nici o distinc;ie >ntre adun9rile %enerale ordinare :i e2traordinare, speci8ic>ndu-se doar condi;ii de cvorum di8erite pentru di8erite pro<leme puse >n discu;ie.1.+ Cum le%ea nu 8ace nici o distinc;ie >ntre adun9rile %enerale :i nici nu trimite la dispo?i;iile privitoare la societ9;ile pe ac;iuni, consider9m c9 nici noi nu tre<uie s9 8acem aceast9 distinc;ie. Adunarea %eneral9 repre?int9 8orma de or%ani?are care permite ela<orarea :i e2primarea prin deci?ii :i hot9r>ri a voin;ei sociale >n ansam<lul societ9;ii comerciale. Cotodat9, repre?int9 cel mai important o$'an de conduce$e, ca$e es e cons i ui din o ali a ea asocia#ilo$, av(nd %leni udinea de com%e en#" 7i a $i3u#ii, cum a$ !i" modi8icarea statutului, sporirea :i reducerea capitalului social; apro<area d9rii de seam9 anuale :i a <ilan;ului anual, reparti?area <ene8iciului; ale%erea comitetului de conducere; ale%erea :i revocarea revi?orului;
159 7e%ea cu privire la societile pe aciuni, nr. 11/0/1++, 3art. .14 din onitorul B8icial al R. . nr. /--/+ din 12.&'.1++,
21 1-
apro<area modului de remunerare a muncii :i a salariilor de 8unc;ie ale asocia;ilor comitetului de conducere :i revi?orului; e2cluderea asociatului din r>ndurile societ9;ii; acceptarea contractelor, valoarea c9rora dep9:e:te o p9trime din 8ondul statutar, precum :i a contractelor >ncheiate >ntre societate :i asocia;ii ei; determinarea responsa<ilit9;ii materiale a directorului, mem<rilor comitetului de conducere :i revi?orului; reor%ani?area :i lichidarea societ9;ii. Adunarea %eneral9 se convoac9 la sediul societ9;ii ori de c>te ori este nevoie, dar cel pu;in o dat9 pe an. Convocarea se 8ace de c9tre administratorul societ9;ii nemi@locit sau la cererea asocia;ilor, care >mpreun9 repre?int9, cel pu;in, 1& la sut9 din voturile societ9;ii. Asocia;ii sunt in8orma;i >n 8orm9 scris9 despre timpul, locul :i ordinea de ?i, cel t>r?iu cu 1. ?ile p>n9 la convocarea adun9rii %enerale. Fiecare asociat are dreptul s9 propun9 chestiuni pentru a 8i incluse >n ordinea de ?i a adun9rii %enerale. Ei sunt o<li%a;i s9 pre?inte >n scris administratorului, >n acest scop, propunerea temeinic ar%umentat9 :i s9 o aduc9 la cuno:tin;9 celorlaltor asocia;i cu, cel pu;in, / ?ile >nainte de convocarea adun9rii. Adunarea %eneral9 a asocia;ilor este deli<erativ9, dac9 la ea vor 8i pre?en;i cel pu;in din num9rul total de asocia;i; >n ca?ul >n care adunarea %eneral9 nu >ntrune:te num9rul necesar de asocia;i, administratorul va convoca o nou9 adunare %eneral9, cu aceea:i ordine de ?i, >ntr-un termen de 2 s9pt9m>ni de la ultima adunare %eneral9, care va 8i deli<erativ9, indi8erent de num9rul asocia;ilor pre?en;i. Fiecare asociat >n cadrul adun9rii %enerale, >n dependen;9 de m9rimea cotei de participare la capitalul social a societ9;ii cu r9spundere limitat9, are 21 2-
dreptul la vot. #e e2emplu, capitalul social al SR7 rCriodors este de 1&&&&& lei, care este >mp9r;it la 0 8ondatori. #oi din ei dispun de cote a c>te /&&&& lei, iar ceilal;i doi ! de 2&&&& lei 8iecare. An cadrul adun9rii %enerale suma de .&&& lei acord9 dreptul la un vot, de aceea doi din 8ondatori vor avea dreptul la ' voturi, iar ceilal;i doi ! la 0 voturi 8iecare. Adunarea %eneral9 adopt9 hot9r>ri cu simpla ma@oritate de voturi >n diverse pro<leme, iar asupra chestiunilor ce ;in de modi8icarea statutului, apro<9rii d9rii de seam9 anuale, e2cluderea unui asociat din cadrul societ9;ii, precum :i reor%ani?area :i lichidarea societ9;ii, este necesar9 o ma@oritate de de voturi pentru adoptarea hot9r>rilor. ot9r>rile luate >n cadrul adun9rii %enerale urmea?9 s9 8ie semnate de cel pu;in, doi participan;i la adunarea %eneral9 :i se trec >n re%istrul deci?iilor, care este ;inut de c9tre administratorul societ9;ii cu r9spundere limitat9. ot9r>rile adun9rii %enerale sunt o<li%atorii pentru to;i asocia;ii, inclusiv pentru cei care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Administratorii societ&ii cu rspundere limitat Societatea cu r9spundere limitat9 este administrat9 de c9tre or%anul e2ecutiv. Br%anul e2ecutiv poate 8i at>t cole%ial 3comitet de conducere, direc;ie, consiliu de administrare4, c>t :i unipersonal 3director, pre:edinte, administrator4. Administratorul este ales de c9tre adunarea %eneral9 a asocia;ilor :i se su<ordonea?9 acesteia. *u pot 8i administratori persoanele declarate incapa<ile sau persoanele condamnate pentru e2crocherie, sustra%ere de <unuri din avutul proprietarului prin orice 8orme, precum :i prin alte in8rac;iuni :i care nu :i-au isp9:it pedeapsa. Administratorul poate 8ace toate opera;iile pentru aducere la >ndeplinire a 21 /-
o<iectului societ9;ii, >n a8ar9 de restric;iile sta<ilite prin actul constitutiv. 8n com%e en#a o$'anului e6ecu iv in $" u$m" oa$ele (m%u e$nici$i" or%ani?area activit9;ii societ9;ii; ;inerea lucr9rilor de secretariat :i a eviden;ei conta<ile; an%a@area lucr9torilor :i eli<erarea lor din post; >ncheierea tran?ac;iilor >n numele societ9;ii; ;inerea re%istrului asocia;ilor societ9;ii; >ntocmirea d9rii de seam9 anuale :i a <ilan;ului anual :i pre?entarea lor la adunarea %eneral9. Administratorul societ9;ii este >n drept, >n limitele atri<u;iilor sale, s9 ac;ione?e >n numele societ9;ii 89r9 mandat, inclusiv s9 e8ectue?e tran?ac;ii, s9 apro<e statul de personal, s9 emit9 ordine :i dispo?i;ii. Administratorul r9spunde pentru pre@udiciile cau?ate societ9;ii sau chiar ter;elor persoane, indi8erent dac9 este asociat sau neasociat. R9spunderea civil9 intervine ori de c>te ori administratorul cau?ea?9 prin acte pe care le >ndepline:te un pre@udiciu. An situa;ia >n care or%anul e2ecutiv este cole%ial, ei r9spund solidar, oricare din mem<ri poate 8i o<li%at pentru acoperirea >ntre%ii pa%u<e. Administratorul care a acoperit pa%u<a are posi<ilitatea unei ac;iuni de re%res >mpotriva celorlaltor administratori, pentru a 8i desp9%u<it 8iecare participant la acoperirea pa%u<ei propor;ional cu vina pe care o are. Administratorul r9spunde penal >n ca?ul s9v>r:irii unor 8apte considerate in8rac;iuni, prev9?ute de Codul penal al Repu<licii oldova. ;rganul de control Controlul %estiunii societ9;ii se poate e8ectua de c9tre asocia;ii >n:i:i sau prin cen?orii societ9;ii. Br%anul de control poate 8i at>t cole%ial 3comisie de cen?ori4, c>t :i unipersoanal 3cen?or sau revi?or4. Cen?orii sunt mandatari ai societ9;ii, av>nd ca misiune e2ercitarea unui control permanent asupra activit9;ii 21 0-
administratorilor, precum :i asupra activit9;ii celorlaltor or%ane, ca s9 se des89:oare >n con8ormitate cu interesul social, >n limitele le%ii :i actului constitutiv. Cen?orii se ale% de c9tre adunarea %eneral9. em<ri ai comisiei de cen?ori pot 8i at>t asocia;ii, c>t :i alte persoane; cel pu;in unul dintre mem<rii comisiei de cen?ori tre<uie s9 8ie conta<il autori?at >n condi;iile le%ii sau conta<il e2pert. *u pot 8i mem<ri ai comisiei de cen?ori administratorul societ9;ii; conta<ilul societ9;ii, precum :i rudele acestora, persoanele declarate incapa<ile sau cele condamnate pentru e2crocherie, sustra%ere de <unuri din averea proprietarului prin orice 8orm9, alte in8rac;iuni :i care nu :i-au isp9:it pe deplin pedeapsa; Comisia de cen?ori e2ercit9 controlul asupra activit9;ii economico-8inanciare a societ9;ii. Controalele se e8ectuea?9 din ini;iativa proprie sau la cererea adun9rii %enerale. $ersoanele cu 8unc;ie de r9spundere ale societ9;ii sunt o<li%ate s9 pre?inte comisiei de cen?ori toate documentele necesare pentru e8ectuarea controlului, inclusiv s9 dea e2plica;ii orale :i scrise. An <a?a re?ultatelor controlului, comisia de cen?ori va >ntocmi un raport semnat de to;i mem<rii comisiei de cen?ori care au participat la control, pe care >l va pre?enta adun9rii %enerale. #ac9 unul dintre mem<rii comisiei nu este de acord cu conclu?iile raportului, el va e2pune opinia sa separat9, care va 8i ane2at9 la raport. An ca?ul depist9rii unor >nc9lc9ri %rave >n activitatea societ9;ii, comisia de cen?ori poate s9 cear9 convocarea adun9rii %enerale :i s9 participe cu vot consultativ la :edin;ele acesteia. Atri<u;iile comisiei de cen?ori a societ9;ii, >n <a?a hot9r>rii adun9rii %enerale, pot 8i dele%ate unei companii de audit. >ilan&ul contabil. >eneficiile. dividendele i capitalul de re%erv 21 .-
Societatea cu r9spundere limitat9 tre<uie la 8inele anului 8inanciar s9 >ntocmeasc9 un raport 8inanciar. Raportul 8inanciar anual include" <ilan;ul conta<il; raportul privind re?ultatele 8inanciare, raportul privind 8lu2ul capitalului propriu; raportul privind 8lu2ul mi@loacelor <9ne:ti :i ane2ele la rapoartele 8inanciare :i nota e2plicativ9 la rapoartele 8inanciare. )ilan;ul conta<il este 8orma raportului 8inanciar care caracteri?ea?9 situa;ia patrimonial9 :i 8inanciar9 a a%entului economic. #ocumentele men;ionate, >nso;ite :i de raporturile cen?orilor, sunt puse la dispo?i;ie asocia;ilor pentru a 8i cercetate >n vederea de?<aterilor lor la adunarea %eneral9 a acestora. #up9 apro<are de c9tre adunarea %eneral9, raportul 8inanciar va 8i pre?entat or%anelor 8inanciare, con8orm locului de >nre%istrare a societ9;ii comerciale. >eneficiile i dividendele Scopul societ9;ilor comerciale este acela de a o<;ine <ene8icii. )ene8iciile societ9;ii, eviden;iate prin <ilan;, se >mpart de adunarea %eneral9 su< 8orm9 de dividende. Asocia;ii au dreptul la dividende, potrivit actului constitutiv, propor;ional cotei de participare la capitalul social v9rsat. $lata dividendelor este condi;ionat9 de e2isten;a unor <ene8icii reale constatate prin <ilan;. #up9 sta<ilirea dividendului, 8iecare asociat devine titularul unui drept de crean;9 8a;9 de societate, care poate 8i valori8icat >n condi;iile le%ii.1'& Capitalul de re%erv $entru asi%urarea condi;iilor de 8unc;ionare normal9 a societ9;ii cu r9spundere limitat9, le%isla;ia >n vi%oare a instituit o<li%a;ia constituirii unui capital de re?erv9 de c9tre aceasta. 9rimea capitalului de re?erv9 se sta<ile:te >n actul constitutiv al societ9;ii, dar el nu tre<uie s9 8ie mai mic de, cel pu;in, 1& din cuantumul
160 Vonica Romul $etru. #reptul )ucureti" 7umina 7e2" 2&&&. ! $. 2.' societilor comerciale. !
21 '-
capitalului social. Capitalul de re?erv9 al societ9;ii cu r9spundere limitat9 se 8ormea?9 prin v9rs9minte anuale din <ene8iciul ei >n propor;ii de, cel pu;in, . din <ene8iciul net p>n9 la atin%erea m9rimii sta<ilite >n actul constitutiv. #ac9 capitalul de re?erv9 constituit s-a mic:orat indi8erent din ce cau?9, el tre<uie completat p>n9 la atin%erea m9rimii sta<ilite >n actul constitutiv. Capitalul de re?erv9 al societ9;ii se 8olose:te la acoperirea pierderilor sau la ma@orarea capitalului ei social. Drepturile i obliga&iile asocia&ilor $rincipalele drepturi ale asocia;ilor >n societatea cu r9spundere limitat9 sunt urm9toarele" dreptul la vot; dreptul la in8ormare cu privire la societate; dreptul de a 8i mem<ru >n or%anele de conducere ale societ9;ii; dreptul la pro8it; dreptul de a se retra%e din societate; dreptul de a ac;iona >n @usti;ie. Dreptul la vot Bricare asociat poate s9 intervin9 >n via;a societ9;ii, >n principal prin e2ercitarea dreptului la vot >n cadrul adun9rii %enerale a asocia;ilor. Fiecare parte social9 d9 dreptul la un vot. #reptul la vot poate 8i e2ercitat personal de c9tre asociat sau prin repre?entant. (nteresele asociatului le poate repre?enta numai un alt asociat al societ9;ii, care nu este mem<ru al or%anului e2ecutiv, sau conta<ilul-:e8. Dreptul la informare cu privire la societate Asocia;ii au dreptul de a o<;ine de la administrator orice in8orma;ie necesar9 adopt9rii unor hot9r>ri care este de competen;a adun9rii %enerale. #reptul de in8ormare presupune o<;inerea de c9tre oricare dintre asocia;i a unei copii de pe toate documentele pre?entate de administrator. Asocia;ii au dreptul de a cere administratorului, >n orice moment, 21 ,-
urm9toarele documente" situa;ia 8inanciar9; rapoartele 8inanciare; procesele ver<ale ale adun9rilor %enerale :i inventarul cu privire la <unurile societ9;ii. Dreptul de a fi membru )n organele de conducere ale societ&ii Fiecare asociat este >n drept s9 8ie mem<ru >n cadrul adun9rii %enerale a societ9;ii cu r9spundere limitat9, a or%anului e2ecutiv :i a or%anului de control, >n condi;iile sta<ilite de le%e :i de actul constitutiv. Dreptul la profit Asocia;ii au dreptul la >ncasarea pro8itului at>t >n timpul 8unc;ion9rii societ9;ii, c>t :i >n ca?ul di?olv9rii :i lichid9rii acesteia. #reptul asocia;ilor de a participa la pro8it >n timpul 8unc;ion9rii societ9;ii se concreti?ea?9 >n dreptul la dividende. 7a s8>r:itul anului 8inanciar, dac9 re?ultatele societ9;ii permit acest lucru, adunarea %eneral9 a asocia;ilor poate s9 decid9 distri<uirea c9tre asocia;i a unei 8rac;iuni din pro8it. #ividendele se acord9 numai >n m9sura >n care, la nivelul societ9;ii, se o<;in venituri reale, constatate prin <ilan;ul conta<il. #ividendele se atri<uie >n 8unc;ie de p9r;ile sociale de;inute, 8iecare asociat primind o sum9 de <ani propor;ional9 cu num9rul de titluri pe care le de;ine, adic9 su< 8orma unui procent din capitalul social. An actul constitutiv se poate, >ns9, sta<ili :i o repara;ie ine%al9 a pro8itului, >ntemeiat9 pe alte criterii dec>t num9rul p9r;ilor sociale de;inute de 8iecare asociat 3de e2emplu, pentru asociatul care particip9 activ la via;a societ9;ii 8ie prin cuno:tin;ele sale pro8esionale, 8ie prin alte modalit9;i4. An ca?ul di?olv9rii :i lichid9rii societ9;ii, 8iecare asociat va primi din activul patrimoniului societ9;ilor ce a aportat la capitalul social dup9 plata tuturor datoriilor pe care le are societatea 8a;9 de ter;ele persoane. An actul constitutiv poate s9 8ie prev9?ut9 o distri<uire ine%al9 a re?ultatelor o<;inute cu oca?ia lichid9rii. 21 --
Dreptul de a se retrage din societate Acest drept >n le%isla;ia R. oldova nu este prev9?ut, dar consider9m necesar9 re%lementarea acestui drept de c9tre cadrul normativ al R. . Brice asociat va putea s9 se retra%9 din societate, dac9 nu este de acord cu activitatea acesteia. Retra%erea poate interveni, dac9 acest 8apt a 8ost prev9?ut >n actul constitutiv al societ9;ii, e2ist9 acordul tuturor asocia;ilor :i dac9 >n temeiul hot9r>rii @udec9tore:ti instan;a de @udecat9 a admis o asemenea retra%ere. Retra%erea din societate produce e8ecte asem9n9toare e2cluderii asociatului. Asociatul retras are dreptul la <ene8icii :i suport9 pierderile p>n9 >n ?iua retra%erii sale. #ac9 la data retra%erii e2ist9 opera;iuni >n curs de e2ecutare, asociatul este o<li%at s9 suporte consecin;ele, neput>nd s9-:i retra%9 partea care i se cuvine dec>t dup9 terminarea opera;iunilor >n cau?9. Dreptul de ac&iona )n justi&ie ot9r>rile adun9rii %enerale a asocia;ilor, care au 8ost luate cu >nc9lcarea le%isla;iei >n vi%oare sau >nc9lcarea condi;iilor stipulate >n actul constitutiv, pot 8i atacate >n @usti;ie de c9tre asocia;i. Asocia;ii, de asemenea, <ene8icia?9 de dreptul de a ac;iona >n @usti;ie >n ca?ul >n care administratorul a cau?at un pre@udiciu asociatului, de e2emplu, nu i-a pl9tit dividendele cuvenite, de:i s-a dispus distri<uirea c9tre asocia;i. ;bliga&iile asocia&ilor $rincipalele o<li%a;ii ale asocia;ilor societ9;ii cu r9spundere limitat9 sunt" s9 transmit9 aportul la capitalul social; s9 nu divul%e in8orma;ia con8iden;ial9 despre activitatea societ9;ii; s9 comunice imediat societ9;ii 8aptul schim<9rii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii; s9 participe la pierderile societ9;ii; 21 +-
o<li%a;ia de nonconcuren;9. $ransmiterea aportului la capitalul social Cransmiterea aportului la capitalul social constituie o o<li%a;ie de <a?9 a asocia;ilor societ9;ii cu r9spundere limitat9. Fiecare asociat este o<li%at s9 transmit9 aportul >n ordinea, m9rimea prev9?ut9 >n actul de constituire a societ9;ii. 7a data >nre%istr9rii societ9;ii 8iecare asociat este o<li%at s9 verse >n numerar cel pu;in 0& din aportul su<scris, dac9 >n actul de constituire sau >n le%e nu este prev9?ut9 o propor;ie mai mare. Restul sumei urmea?9 a 8i transmis9 >n termen de ' luni de la data >nre%istr9rii societ9;ii. Aporturile >n natur9 urmea?9 a 8i transmise de c9tre asocia;i >n termenul prev9?ut de actul de constituire, dar nu mai t>r?iu de ' luni de la data >nre%istr9rii societ9;ii. An ca?ul >n care asociatul nu a v9rsat >n termen aportul, oricare asociat este >n drept s9i cear9 >n scris acestuia, sta<ilind un termen suplimentar de, cel pu;in, o lun9 :i averti?>ndu-l c9 e posi<il9 e2cluderea lui din societate. <edivulgarea informa&iei confiden&iale despre activitatea societ&ii Asociatului >i este inter?is de le%e s9 nu divul%e in8orma;ia con8iden;ial9 despre activitatea societ9;ii. 7a in8orma;ia con8iden;ial9 poate 8i atri<uit9 in8orma;ia care ;ine de produc;ie, tehnolo%ie, activitatea 8inanciar9 :i de alt9 activitate a a%entului economic, a c9ror divul%are poate s9 aduc9 atin%erea intereselor lui. Asocia;ii sunt o<li%a;i s9 respecte cerin;ele instruc;iunilor, re%ulamentelor :i dispo?i;iilor interne privind asi%urarea secretului comercial. Comunicarea imediat a societ&ii despre faptul schimbrii domiciliului sau a sediului. a numelui sau a denumirii $entru <una des89:urare a activit9;ii societ9;ilor cu r9spundere limitat9, asocia;ii sunt o<li%a;i s9 in8orme?e societatea despre modi8ic9rile survenite >n ac ele de s a$e civil" sau modi!ic"$ile denumi$ii 22 &-
%e$soanei &u$idice2 ,articiparea la pierderile societ&ii $articiparea la pierderile societ9;ii se 8ace, de re%ul9, >n 8unc;ie de num9rul de p9r;i sociale de;inute de 8iecare asociat, dar >n actele constitutive este posi<il s9 se prevad9 o participare ine%al9 a asocia;ilor la aceste pierderi. $articiparea la pierderi este limitat9 de valoarea aporturilor la capitalul social al asocia;ilor, potrivit principiului r9spunderii limitate care caracteri?ea?9 aceast9 8orm9 de societate. $articiparea la pierderi este adesea constatat9 >n momentul di?olv9rii societ9;ii. #up9 reali?area activului :i plata pasivului, societatea tre<uie s9 restituie asocia;ilor aportul pe care l-au adus la constituirea societ9;ii. #ac9 nu este posi<il acest lucru, societatea va ram<ursa numai o parte din acesta, situa;ie >n care asocia;ii vor suporta >n mod de8initiv pierderile, repre?ent>nd di8eren;a dintre valoarea aportat9 :i cea primit9. ;bliga&ia de nonconcuren& B<li%a;ia de nonconcuren;9, de re%ul9, pentru asocia;i decur%e din clau?ele contractuale. Ea poate 8i prev9?ut9 >n contractul de munc9 ori de c>te ori asocia;ii au, >n acela:i timp, :i calitatea de an%a@at al societ9;ii. $entru a sta<ili o clau?9 nonconcuren;9, societatea este o<li%at9 s9 sta<ileasc9 ni:te limite concrete cu privire la activitatea care nu tre<uie s9 8ie e2ercitat9 de c9tre asocia;i.
22 1-
Te&a ."/ SOCIETATEA PE AC?IUNI

De*ini+ia i -i,u%ile s($ie-+il(% ,e a$+iuni C(ns-i-ui%ea s($ie-+ii ,e a$+iuni O%2anele de $(ndu$e%e i $(n-%(l ale s($ie-+ii ,e a$+iuni Ca,i-alul i ,%(*i-ul s($ie-+ii ,e a$+iuni Val(%ile &(4ilia%e ale s($ie-+ii ,e a$+iuni
."/./ De*ini+ia i -i,u%ile s($ie-+il(% ,e a$+iuni

(storic. Societ9;ile pe ac;iuni s-au de?voltat >ntr-o perioad9 relativ recent9. Conceput9 >n secolul y(( ca instrument de e2pansiune colonial9, cu caracter prevalent pu<lic, societatea pe ac;iuni se constituia prin voin;a autorit9;ii pu<lice, pe cale de concesiune administrativ9 :i servea intereselor pu<lice.1'1 An doctrina 8rance?9 se consider9 c9 societ9;ile pe ac;iuni :i-ar avea ori%inea >n concesiunile acordate la s8>r:itul Evului ediu de c9tre suveranitatea teritorial9 societ9;ilor de capitali:ti pentru a or%ani?a servicii de interes %eneral ! servicii pu<lice, <9nci etc. #up9 o alt9 te?9, societatea pe ac;iuni ar 8i o aplica;ie a re%ulii maritime, potrivit c9reia proprietarul unei nave r9spunde pentru avariile cau?ate de c9pitanul s9u numai >n limita capitalului investit >n acea nav9. An %eneral, >n doctrin9 se men;ionea?9 ca precedente primare" coproprietatea minier9 %erman9, <9ncile italiene din Evul ediu :i companiile coloniale.
161 $entru o anali? cuprin?toare a pro<lemei, a se vedea ! V^YXUbHJg, d.d. DHoX^-UMSU^M KSJ_^. ! O^bH_J" fi. uSXiXaMbHJg YXLMSJLQSJ, 1++,. ! $. 2' i urm.
22 2-
Re%lementarea societ9;ii pe ac;iuni, ca tip %eneral de societate, a 8ost reali?at9 de Codul comercial 8rance? 31-&,4 care, prelu>nd principiile ce re%lementau marile companii coloniale, a re%lementat societatea anonim9 cu cele dou9 8orme ale sale" societatea pe ac;iuni :i societatea >n comandit9 pe ac;iuni, re%lement9ri ce au 8ost preluate de le%isla;iile ma@orit9;ii ;9rilor europene. Sistemul Codului comercial 8rance? a dat na:tere la a<u?uri r9sun9toare, care au 8r9m>ntat opinia pu<lic9 a epocii. 7i<ertatea, de care se <ucurau societ9;ile >n comandit9, a provocat opo?i;ia oamenilor de a8aceri 8a;9 de aceast9 societate. Se constituiau numeroase societ9;i >n comandit9 pe ac;iuni, 89r9 nici un control, 89r9 ca ele s9 ai<9 un statut @uridic. $ira;ii 8inan;elor n9v9leau asupra micilor capitali:ti pe care >i momeau cu cele mai 8antastice mi@loace de pu<licitate. r7a 8ievre de la commandites, cum este cunoscut9 aceast9 perioad9 >n istoria le%isla;iei 8rance?e, atra%e, >ns9, reac;ia at>t a cercurilor economice, c>t :i a celor politice. *umeroase proiecte sunt, r>nd pe r>nd, pre?entate :i a<andonate, pentru ca prin le%ea din 1iulie 1-.' s9 trium8e principiul, vala<il :i ast9?i, al re%lement9rii le%ale sau sistemul normativ. An acest nou sistem @uridic, pentru a se constitui, societatea este o<li%at9 s9 se supun9 unui anumit num9r de prescrip;iuni, de 8ormalit9;i, solicitate su< sanc;iunea nulit9;ii. $e l>n%9 aceasta, le%ea dotea?9 societatea cu anumite or%ane permanente, care au ca scop 8ie reali?area o<iectului societ9;ii, 8ie controlul activit9;ii sale, >n vederea ocrotirii ac;ionarilor :i a ter;ilor. $e teritoriul actualei Repu<lici oldova se pare c9 prima societate pe ac;iuni atestat9 este Societatea anonim9 3pe ac;iuni4 <el%ian9, constituit9 >n 1-+', care avea >n proprietate tramvaiele :i liniile de tramvaie din Chi:in9u. Aceasta avea un capital social 22 /-
de 11 milioane 8ranci, divi?at >n 11 mii de ac;iuni, ai c9ror principali de;in9tori erau dou9 corpora;ii <el%iene" Compania %eneral9 de c9i 8erate :i electricitate ! .12& de ac;iuni :i Compania c9ilor 8erate din )el%ia ! .&2& de ac;iuni; restul ac;iunilor, >n num9r de -'&, 8iind de;inute de , persoane 8i?ice.1'2 ai tre<uie s9 amintim c9 >ntre 1+1- :i 1+00 pe teritoriul dintre $rut :i *istru s-a aplicat Codul comercial rom>n din 1--,, care a 8ost inspirat, >n cea mai mare parte, din Codul comercial italian 31--24, considerat cel mai modern cod al acelor timpuri. #up9 1+0. pe teritoriul oldovei a 8unc;ionat economia plani8icat9, nemaie2ist>nd dec>t a%en;i economici de stat, nu :i societ9;i comerciale. #up9 declararea independen;ei la 2, au%ust 1++1 :i ca urmare a tran?i;iei la economia de pia;9, a ap9rut necesitatea >nlocuirii re%lement9rilor vechi cu altele noi. Ast8el, dup9 adoptarea 7e%ii cu privire la proprietate 0.+/1++1, a urmat adoptarea unui :ir de acte normative economice, printre care Re%ulamentul societ9;ilor economice nr. .&&/1++1, 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,. Societatea pe ac;iuni este 8orma cea mai comple29 :i, totodat9, cea mai evoluat9 a societ9;ilor comerciale. An aceast9 8orm9 de societate contea?9 mai mult aporturile asocia;ilor dec>t calit9;ile persoanele ale acestora. An %eneral, asocia;ii contri<uie cu aporturile lor la 8ormarea capitalului social, 89r9 s9 des89:oare o activitate >n societate. Aceste aporturi pre?int9 interes :i pentru ter;i, deoarece r9spunderea asocia;ilor pentru o<li%a;iile sociale se limitea?9 la aceste aporturi. #atorit9 importan;ei aporturilor la 8ormarea capitalului social :i a estomp9rii calit9;ilor personale ale
162 mli% S. Societile pe aciuni. Comentariu la le%ea nr. 11/0/1++,. ! useum, 2&&1. ! $. +
22 0-
asocia;ilor, societatea pe ac;iuni mai este cunoscut9 :i su< denumirea de rsocietate anonim9s.1'/ An dreptul 8rance?,1'0 societatea pe ac;iuni este o no;iune %eneric9 :i are trei 8orme" societate anonim9, societate >n comandit9 pe ac;iuni :i societate pe ac;iuni simpli8icat9. Defini&ia/ Codul civil al R. . 3art. 1.' alin 3144 de8ine:te societatea pe ac;iuni ca 8iind acea societate comercial9 al c9rei capital social este divi?at >n ac;iuni :i ale c9rei o<li%a;ii sunt %arantate cu patrimoniul societ9;ii. Din de!ini#ie $e0ul " u$m" oa$ele $"s" u$i s%eci!ice ale socie "#ilo$ %e ac#iuni" societatea pe ac;iuni este persoan9 @uridic9; societatea pe ac;iuni este >ntotdeauna comercial9, precum este :i o<iectul s9u; capitalul social este divi?at >n ac;iuni, care sunt titluri ne%ocia<ile :i transmisi<ile; r9spunderea asocia;ilor pentru o<li%a;iile sociale este limitat9, ei r9spun?>nd numai p>n9 la concuren;a capitalului social su<scris.1'. $ersonalitatea @uridic9 >i con8er9 societ9;ii pe ac;iuni calitatea de a 8i titular9 de drepturi :i o<li%a;ii. Ea are o voin;9 proprie care e2prim9 voin;ele individuale ale asocia;ilor, precum :i o capacitate care >i permite s9 do<>ndeasc9 drepturi :i s9-:i asume o<li%a;ii. Capacitatea juridic a societ9;ii pe ac;iuni cuprinde capacitatea de 8olosin;9 :i capacitatea de e2erci;iu. Ca%aci a ea de !olosin#", aptitudinea societ9;ii de a 8i titular9 de drepturi :i o<li%a;ii, se do<>nde:te din ?iua >n care s-a e8ectuat >nre%istrarea de stat a acesteia :i >ncetea?9 la data radierii ei din re%istrul de stat. Codul
163 Crpenaru, St. #. Bp. cit. p. 2---2-+ 1'0 )laise, qean-)ernard. #roit des a88aires. Commercants. Concurrence. #istri<ution. ! $aris" 7.G.#.q., 2&&2. $. '/ 165 Crpenaru, St. #. Bp. cit. p. 2+1
22 .-
civil al R. ., art. '&, alin.324 prevede c9 persoana @uridic9 cu scop lucrativ poate des89:ura orice activitate neinter?is9 de le%e, chiar dac9 nu este prev9?ut9 >n actul de constituire. Ca%aci a ea de e6e$ci#iu este aptitudinea societ9;ii pe ac;iuni de a-:i e2ercita drepturile :i a-:i asuma o<li%a;iile, s9v>r:ind acte @uridice. 7a 8el ca :i capacitatea de 8olosin;9, se do<>nde:te la data >nre%istr9rii de stat a societ9;ii. Societatea pe ac;iuni >:i e2ercit9 drepturile :i >:i >ndepline:te o<li%a;iile prin intermediul or%anelor sale. Atributele de identificare ale societ&ii pe ac&iuni6 firma i sediul. Societatea pe ac;iuni are propria sa 8irm9 :i propriul sediu, 89r9 o le%9tur9 o<li%atorie cu numele :i domiciliul asocia;ilor, persoanele 8i?ice, respectiv denumirea :i sediul asocia;ilor, persoanele @uridice. "irma. Con8orm Codului civil, nr. 11&,/2&&2, art. 1.', alin. 3.4, societatea pe ac;iuni are denumire deplin9 :i poate avea denumire prescurtat9. An denumirea deplin9 :i prescurtat9 tre<uie s9 se includ9 sinta%ma >n lim<a de stat rsocietate pe ac;iunis sau a<revierea rS.A.s. 3#etaliat despre denumirea de 8irm9 ve?i tema" Re'imul &u$idic 7i com%onen#a %a $imoniului socie "#ilo$ come$ciale4. 0ediul societ9;ii, ca atri<ut de identi8icare, este menit s9 situe?e societatea >n spa;iu, >n cadrul raporturilor @uridice la care particip9. $otrivit le%ii, sediu al societ9;ii este considerat sediul or%anului s9u e2ecutiv, indicat >n statutul societ9;ii. $entru aceasta se va indica localitatea, strada :i spa;iul unde va 8unc;iona or%anul e2ecutiv al societ9;ii. $ipurile societ&ilor pe ac&iuni. #e:i Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2 nu prevede nici o re%lementare >n acest sens, 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++, 8ace di8eren;a >ntre societ9;ile pe ac;iuni deschise :i cele >nchise. Societ9;ile deschise :i >nchise sunt de8inite >n art. 2 al le%ii, con8orm c9ruia rsocietatea 22 '-
este deschis9, dac9 ac;ionarii ei au dreptul nelimitat s9 >nstr9ine?e ac;iunile ce le apar;ins. Societatea deschis9 este >n drept s9 plase?e pu<lic :i s9 v>nd9 pu<lic ac;iunile sale :i alte valori mo<iliare unui cerc nelimitat de persoane 3art. 2, alin. / din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. $e de alt9 parte, societatea este >nchis9, dac9 ac;ionarii ei sau societatea >ns9:i au drept de preem;iune asupra ac;iunilor >nstr9inate de ac;ionarii acestei societ9;i. Societatea >nchis9 nu este >n drept s9 plase?e pu<lic ac;iunile sale :i alte valori mo<iliare sau s9 le propun9, >n alt mod, unui cerc nelimitat de persoane pentru achi?i;ionare 3art. 2, alin. . din 7e%ea cu privire la societ9;i pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. P$inci%alele di!e$en#e din $e socie "#ile %e ac#iuni de i% deschis 7i cele de i% (nchis sun )<>> societatea de tip >nchis, spre deose<ire de cea de tip deschis, nu are dreptul s9 plase?e pu<lic ac;iunile sale sau alte valori mo<iliare sau s9 le propun9, >n alt mod, unui cerc nelimitat de persoane pentru achi?i;ionare 3art. 2, alin. . din 7e%ea cu privire la societ9;i pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4; num9rul ac;ionarilor societ9;ii >nchise, >mpreun9 cu ac;ionarii repre?enta;i prin de;in9torii nominali de ac;iuni, nu poate 8i mai mare de .&, pe c>nd num9rul ac;ionarilor societ9;ii deschise nu este limitat 3art. . din 7e%ea cu privire la societ9;i pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. 7a 8el :i num9rul 8ondatorilor societ9;ii deschise nu este limitat, pe c>nd cel al societ9;ii >nchise nu poate dep9:i .& de 8ondatori 3art. /1, alin. . din 7e%ea cu privire la societ9;i pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4; capitalul social al unei societ9;i deschise nu poate 8i mai mic de 2& mii lei, iar al societ9;ii >nchise
1'' NJYJaM_, Z.n. uSXiXaMbHJg UoXHY^KMiXg KSMiKSXUXPJLMYg. ! O^bH_J" fi. [, 2&&&. . 10+
22 ,-
de 1& mii lei 3art. 0&, alin. 2 din 7e%ea cu privire la societ9;i pe ac;iuni nr.11/0/1++,4; actul constitutiv al societ9;ii de tip >nchis tre<uie s9 con;in9 o clau?9 care s9 stipule?e modul de >nstr9inare a ac;iunilor 3art. /., alin. 1 din 7e%ea cu privire al societ9;i pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4.
."/!/ C(ns-i-ui%ea s($ie-+ii ,e a$+iuni

$rocedura de constituire a societ9;ii pe ac;iuni cuprinde mai multe etape" <2 P$ima e a%" a$e un ca$ac e$ %$e%a$a o$, de o$'ani0a$e, ca$e cu%$inde) >ntocmirea actului constitutiv; su<scrierea ac;iunilor de c9tre 8ondatori; ;inerea adun9rii constitutive. ;2 A doua e a%" a cons i ui$ii socie "#ii es e des ina " do3(ndi$ii %e$sonali "#ii &u$idice, luc$u ce se $eali0ea0" %$in (n$e'is $a$ea de s a a socie "#ii %e ac#iuni2 7e%isla;ia rom>n9 consacr9 dou9 proceduri de constituire. Cea dint>i :i cea mai simpl91', este >ntemeiat9 pe ideea c9 8ondatorii societ9;ii su<scriu >ntrea%a valoare a ac;iunilor, repre?ent>nd capitalul social, stipulea?9 principalele clau?e ale contractului de societate :i numesc or%anele de %estiune :i control; p>n9 la >ntrunirea celei dint>i adun9ri %enerale ! este cons i ui$ea simul an" aceasta 8iind caracteristic9, cu unele deose<iri, :i le%isla;iei R. oldova. Cea de a doua 8orm9 de constituire presupune c9 pentru 8ormarea capitalului social este necesar apelul la su<scrip;ia pu<lic9, la capitalul >mp9r;it >n m>inile a numero:i de;in9tori. Ei tre<uie convin:i de avanta@ele
167 Geor%escu (.7. #rept comercial romvn. ! Vol. ((. ! )ucureti" Ed. A77 )ECw, 2&&2. ! $. 21&
22 --
particip9rii la >ntreprindere, apoi, odat9 su<scrip;iile e8ectuate :i >ntre% capitalul social acoperit, >ntruni;i >n adunarea %eneral9, unde, av>nd >ntrea%a documentare :i put>nd s9 se cons89tuiasc9, purced la ela<orarea contractului viitoarei societ9;i. Aceast9 a doua 8orm9 de constituire ia numele de *cons i ui$e con inu" sau %$in su3sc$i%#ie %u3lic",2 7e%isla;ia rus9 prevede dou9 modalit9;i de constituire a societ9;ilor pe ac;iuni" constituirea unei societ9;i pe ac;iuni noi; prin reor%ani?area unei persoane @uridice e2istente >n societate pe ac;iuni.1'aB <n-($&i%ea a$-ului $(ns-i-u-iv/ $rocedura de constituire are drept scop >ncheierea unui ac de cons i ui$e. Art. 1&-, alin. 314, Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, prevede clau?ele o<li%atorii ce tre<uie indicate >n actul de constituire a tuturor tipurilor de societ9;i comerciale. 8n a!a$" de aces ea, (n ac ul de cons i ui$e a socie "#ii %e ac#iuni /a$ 2 <9G, Codul civil al R2M2, n$2 <<:G?;::;1, $e3uie s" se indice) numele sau denumirea 8ondatorilor; cuantumul capitalului social; num9rul, tipul :i valoarea nominal9 a ac;iunilor; clasele de ac;iuni :i num9rul de ac;iuni de 8iecare clas9; m9rimea aportului :i num9rul de ac;iuni atri<uit 8iec9rui 8ondator; num9rul, tipul, valoarea nominal9, m9rimea do<>n?ii :i termenele de stin%ere a o<li%a;iunilor emise de societate; modul de ;inere a re%istrelor societ9;ii; ordinea de >ncheiere a contractelor cu con8lict de interese. 4B Su4s$%ie%ea a$+iunil(% de $-%e *(nda-(%i/ Fiecare 8ondator are o<li%a;ia s9 contri<uie la 8ormarea
1'- NJYJaM_, Z.n. Bp. cit. $. 1.&
22 +-
patrimoniului societ9;ii, din care cau?9 actul de constituire tre<uie s9 men;ione?e aportul 8iec9rui 8ondator. Fondatorii sunt o<li%a;i s9 e8ectue?e aporturile potrivit cau?elor actului constitutiv :i cu respectarea dispo?i;iilor le%ale. An schim<ul aporturilor e8ectuate ei vor primi ac;iuni. Ast8el, c>nd le%ea vor<e:te de plasarea ac;iunilor la >n8iin;area sa, se are >n vedere aportul 8ondatorilor la constituirea societ9;i pe ac;iuni, >n sensul contri<u;iei la 8ormarea patrimoniului societ9;ii. Ac;iunile societ9;ii care se >n8iin;ea?9 vor 8i plasate numai >ntre 8ondatori, prin su<scriere secret9 :i la un pre; e%al sau mai mare dec>t valoarea lor nominal9, dac9 aceast9 valoare este sta<ilit9 >n actul de constituire. Societatea, pentru >nre%istrarea de stat a ac;iunilor plasate la 8ondarea sa, este o<li%at9 s9 pre?inte Comisiei *a;ionale a Valorilor o<iliare copiile de pe documentele de constituire, lista su<scriitorilor de ac;iuni :i alte documente prev9?ute de le%isla;ia cu privire la valorile mo<iliare. Fondatorii sunt o<li%a;i s9 achite ac;iunile su<scrise >n valoare deplin9 p>n9 la convocarea adun9rii constitutive, trans8er>nd sumele necesare la un cont provi?oriu, deschis special >n acest scop. E2cep;ie de la aceast9 re%ul9 o 8ac ac;iunile pentru care 8ondatorii s-au o<li%at s9 transmit9 <unuri materiale. Con8orm art. /0, alin. . :i art. /', alin. 0 lit. a4 din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, aporturile ne<9ne:ti >n contul achit9rii ac;iunilor se predau de c9tre 8ondatori, cu procesver<al, or%anului e2ecutiv al societ9;ii >n termen de o lun9 de la data >nre%istr9rii de stat a societ9;ii. Fondatorii care au 89cut aporturi ne<9ne:ti la capitalul social al societ9;ii >n volum incomplet, r9spund solidar, >n limita p9r;ii neachitate a acestora, pentru o<li%a;iile societ9;ii ap9rute dup9 >nre%istrarea ei de stat. 2/ &-
$B Aduna%ea $(ns-i-u-iv/ #ac9 8ondatorii care s-au o<li%at s9 achite >n numerar ac;iunile su<scrise au depus sumele necesare >n contul provi?oriu al viitoarei societ9;i, adunarea constitutiv9 va 8i convocat9 >n termenul prev9?ut >n actul de constituire.1'+ Adunarea constitutiv9 este le%al9 3deli<erativ94, dac9 la ea particip9 to;i 8ondatorii personal sau prin repre?entare. An ca? de lips9 a cvorumului, adunarea se convoac9 repetat. #ac9 :i la adunarea constitutiv9 convocat9 repetat lipse:te cvorumul, se consider9 c9 8ondarea societ9;ii nu a avut loc, prin deci?ia 8ondatorilor :i a repre?entan;ilor lor pre?en;i. Aceast9 deci?ie se aduce la cuno:tin;a tuturor 8ondatorilor >n termen de , ?ile de la data lu9rii ei. Aduna$ea cons i u iv" a$e u$m" oa$ele a $i3u#ii) apro<9 valoarea aporturilor ne<9ne:ti ce urmea?9 a 8i 89cute de c9tre unii 8ondatori >n contul achit9rii ac;iunilor su<scrise; constituie or%anele de conducere :i control ale societ9;ii, prev9?ute de le%ea nr. 11/0/1++, :i de statutul societ9;ii; solu;ionea?9 alte chestiuni re8eritoare la >n8iin;area :i >nceputul 8unc;ion9rii societ9;ii, care nu sunt >n contradic;ie cu le%isla;ia :i cu actul de constituire. An cadrul adun9rii constitutive toate hot9r>rile se iau cu cel pu;in trei p9trimi din voturile repre?entate de ac;iunile plasate. An ca?ul nerespect9rii de c9tre 8ondatori a dispo?i;iilor le%ale re8eritoare la convocarea adun9rii constitutive, se consider9 c9 8ondarea societ9;ii nu a avut loc. #eclararea ne8ond9rii societ9;ii se 8ace prin hot9r>re @udec9toreasc9. #reptul de a adresa instan;ei @udec9tore:ti o cerere, >n acest sens, >l are orice
169 $entru detalii a se vedea ! Cvrcei, Elena. Adunarea constitutiv a societilor pe aciuni. Revista de #rept comercial. ! )ucureti" nr.'/1++.. $. 1&.
2/ 1-
8ondator sau ac;ionar al societ9;ii, precum :i Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare. Socie a ea se conside$" ne!onda ", dac") Adunarea constitutiv9 nu s-a ;inut >n termenul indicat de actul constitutiv sau s-a convocat >n condi;iile >n care 8ondatorii nu au e8ectuat aporturile >n numerar, ce sunt o<li%atorii potrivit le%ii; Adunarea constitutiv9 nu s-a pronun;at asupra chestiunilor o<li%atorii 3prev9?ute mai sus la atri<utele ei4 sau hot9r>rile au 8ost luate cu voturile a mai pu;in de trei p9trimi din ac;iunile plasate. dB <n%e2is-%a%ea de s-a- a s($ie-+ii ,e a$+iuni/ #up9 ce adunarea constitutiv9 a decis asupra tuturor chestiunilor ce vi?ea?9 constituirea societ9;ii pe ac;iuni, se va e8ectua >nre%istrarea de stat a acesteia. Con8orm art. /,, alin. 1 din 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, societatea pe ac;iuni este supus9 >nre%istr9rii >n modul sta<ilit de le%isla;ie. omentul >nre%istr9rii de stat are o importan;9 deose<it9, deoarece din acest moment societatea se consider9 >n8iin;at9 3o<;ine calitatea de persoan9 @uridic94.1,&
."/3/ O%2anele de $(ndu$e%e i $(n-%(l ale s($ie-+ii ,e a$+iuni

Administrarea :i conducerea societ9;ii pe ac;iuni repre?int9 structura or%ani?atoric9 prin care o societate comercial9 repre?int9 :i serve:te interesele investitorilor s9i. $oate cuprinde de la consilii de administra;ie p>n9 la scheme administrative stimulative. Func;ia de <a?9 a
170 odul de >nre%istrare a societilor comerciale 3inclusiv a societii pe aciuni4 a 8ost detaliat des8urat la tema" Cons i ui$ea i !unciona$ea socie ilo$ come$ciale.
2/ 2-
administr9rii :i conducerii societ9;ii pe ac;iuni este de a %aranta conducerea companiilor >n con8ormitate cu interesele investitorilor s9i.1,1 Fiind crea;ii nedotate cu voin;9 or%anic9, societ9;ile comerciale nu pot s9-:i reali?e?e scopul dec>t printr-o activitate @uridic9, care presupune, >n mod indispensa<il, e2isten;a unor or%ane. Aceste or%ane au drept scop, >n primul r>nd, s9 ela<ore?e voin;a social9, care va 8i apoi materiali?at9 >n acte @uridice. Con!o$m a$ 2 G al Le'ii cu %$ivi$e la socie "#ile %e ac#iuni n$2 <<FB?<EEG, o$'anele de conduce$e ale socie "#ii sun ) Adunarea %eneral9 a ac;ionarilor; Consiliul directorilor sau consiliul o<servatorilor; Br%anul e2ecutiv; Br%anul de control 3Comisia de cen?ori sau cen?orul4. I/ Aduna%ea 2ene%al a a$+i(na%il(%/ 1,2 Adunarea %eneral9 a ac;ionarilor este depo?itara voin;ei sociale :i, >n consecin;9, or%anul suprem de deci?ie al societ9;ii.1,/ Ea nume:te celelalte or%ane :i e2ercit9 controlului asupra activit9;ii lor. Adunarea %eneral9 a ac;ionarilor este compus9 din totalitatea ac;ionarilor care particip9 la 8ormarea voin;ei >n propor;ie cu valoarea aportului la constituirea capitalului social. ot9r>rile adun9rii %enerale se
171 assel, are. Administrarea societilor pe aciuni >n economia de pia i de tran?iie. ! )ucureti" A77 )ECw, 1++,. $. 2& 172 Cu privire la aceast instituie a se vedea" Crpenaru, St. #. Bp.cit. $. /&1-/&.; Geor%escu, (.7. Bp.cit. $. /'1-0'1; )>rsan, Corneliu. Ale2andru, iclea. #o<rinoiu, V. Coma, . Societile comerciale. ! )ucureti" Ed. ansa SR7, 1++/. $. ,'--1; Cvrcei, Elena. Societile comerciale pe aciuni. ! )ucureti" A77 )ECw, 1+++. $. 1-+-20/ 1,/ NJYJaM_, Z.n. Bp.cit. $. 1.,
2/ /-
adopt9 >n mod cole%ial, pe <a?a principiului ma@oritar. $ipurile adunrii generale/ Ca or%an de deli<erare, adunarea %eneral9 este chemat9 s9 decid9 at>t asupra unor pro<leme o<i:nuite pentru via;a societ9;ii, c>t :i asupra unor pro<leme deose<ite, care vi?ea?9 chestiuni ur%ente ce nu suport9 am>nare. $otrivit le%isla;iei rom>ne, adun9rile %enerale ale ac;ionarilor sunt ordinare, e2traordinare :i speciale.1,0 Re0ul (nd din aceas a, le'ea $e'lemen ea0" dou" !elu$i de adun"$i 'ene$ale) Adunarea %eneral9 ordinar9; Adunarea %eneral9 e2traordinar9. Adunarea %eneral9 ordinar9 se >ntrune:te, cel pu;in, o dat9 pe an la termenul prev9?ut de le%e, de statutul societ9;ii sau de adunarea %eneral9. $otrivit le%ii, adunarea %eneral9 ordinar9 anual9 se ;ine nu mai devreme de o luna :i nu mai t>r?iu de 2 luni de la data primirii de c9tre or%anul 8inanciar corespun?9tor 3raional, municipal4 a d9rii de seam9 anuale a societ9;ii 3art. .1, alin. 0 din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. Cermenul de convocare a adun9rii %enerale e2traordinare a ac;ionarilor se sta<ile:te prin deci?ia consiliului societ9;ii, dar nu poate dep9:i /& de ?ile de la data primirii de c9tre societate a cererii de a ;ine o ast8el de adunare 3art. .1, alin. . din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. Adunarea %eneral9 a ac;ionarilor se des89:oar9 cu pre?en;a ac;ionarilor, prin coresponden;9 sau su< 8orm9 mi2t9. Adunarea %eneral9 anual9 nu poate 8i ;inut9 prin coresponden;9. An doctrin91,. s-a apreciat ca 8iind a8ectat9 de nulitate convocarea, dac9 se indic9 o alt9 localitate dec>t cea a sediului social. S-a considerat, >ns9, pe <un9 dreptate, c9 nulitatea este acoperit9, dac9 la
174 Crpenaru, St. #. Bp. cit. $. /&, 1,. Geor%escu, (.7. Bp. cit. $. /',-/'-
2/ 0-
adunare particip9 to;i ac;ionarii. Atribu&iile adunrii generale/ $otrivit art. .&, alin. / din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, aduna$ea 'ene$al" a ac#iona$ilo$ a$e, (n mod o3li'a o$iu, u$m" oa$ele a $i3u#ii e6clusive" hot9r9:te modi8icarea capitalului social, cu e2cep;ia ca?urilor de m9rire a capitalului social cu ma2imum .& prin ma@orarea valorii nominale 8i2ate a ac;iunilor plasate :i prin emiterea suplimentar9 de ac;iuni, c>nd hot9r>rea de modi8icare a capitalului social se ia de consiliul societ9;ii; apro<9 statutul societ9;ii >n redac;ie nou9 sau modi8ic9rile :i complet9rile aduse >n statut, inclusiv cele ce ;in de schim<area claselor :i num9rului de ac;iuni autori?ate spre plasare, de convertirea, denominali?area, consolidarea sau >mp9r;irea ac;iunilor societ9;ii, cu e2cep;ia modi8ic9rilor :i complet9rilor determinate de cre:terea capitalului social prin m9rirea valorii nominale 8i2ate J ac;iunilor plasate :i prin emiterea suplimentar9 de ac;iuni, >n ca?urile >n care hot9r>rea de modi8icare a capitalului social a 8ost luat9 de consiliul societ9;ii; apro<9 clasele :i num9rul de o<li%a;iuni autori?ate spre plasare; adopt9 re%ulamentul consiliului societ9;ii :i comisiei de cen?ori; ale%e :i revoc9 mem<rii consiliului societ9;ii :i comisiei de cen?ori, sta<ile:te cuantumul retri<u;iei muncii lor, remunera;iilor anuale :i compensa;iilor; hot9r9:te tra%erea la r9spundere sau eli<erarea de r9spundere a mem<rilor consiliului societ9;ii :i comisiei de cen?ori; con8irm9 or%ani?a;ia de audit :i sta<ile:te cuantumul retri<u;iei serviciilor ei; 2/ .-
hot9r9:te cu privire la modi8icarea drepturilor ac;ionarilor; decide cu privire la >ncheierea tran?ac;iilor de propor;ii, care au o valoare mai mare de .& din totalul activelor societ9;ii sau cu privire la >ncheierea tran?ac;iilor de propor;ii, care au o valoare >ntre 2. :i .& din totalul activelor, >n ca?ul >n care nu s-a reali?at cerin;a unanimit9;ii la de?<aterea apro<9rii tran?ac;iei >n consiliul societ9;ii; hot9r9:te cu privire la >ncheierea de c9tre societate a tran?ac;iilor cu con8lict de interese >n ca?ul >n care mai mult de @um9tate din mem<rii consiliului societ9;ii sunt persoane interesate >n e8ectuarea tran?ac;iei date; e2aminea?9 :i apro<9 d9rile de seam9 anuale ale societ9;ii, pre?entate de consiliul societ9;ii :i de comisia de cen?ori; apro<9 normativele de reparti?are a pro8itului societ9;ii; hot9r9:te cu privire la reparti?area pro8itului anual, inclusiv plata dividendelor anuale sau acoperirea pierderilor societ9;ii; decide cu privire la prelun%irea duratei societ9;ii, modi8icarea o<iectului de activitate al societ9;ii, a 8ormei de societate, modi8icarea tipului societ9;ii, reor%ani?area 38u?iunea, divi?area, trans8ormarea4 sau lichidarea ei; apro<9 <ilan;ul de divi?are, <ilan;ul consolidat sau <ilan;ul de lichidare a societ9;ii. An a8ar9 de chestiunile ce ;in de competen;a e2clusiv9 a adun9rii %enerale a ac;ionarilor, adunarea va putea hot9r> :i alte pro<leme. Ast8el, de e2emplu, >n cadrul des89:ur9rii adun9rii %enerale, aceasta hot9r9:te :i asupra" modi8ic9rii ordinii de ?i a adun9rii %enerale; componen;ei numerice :i nominale a comisiei 2/ '-
de num9rare a voturilor, dac9 la adunarea %eneral9 particip9 peste .& de persoane. #e asemenea, potrivit art. .&, alin. 0 din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni, nr. 11/0/1++,, aduna$ea 'ene$al" a ac#iona$ilo$ a$e com%e en#a, dac" s a u ul socie "#ii nu %$evede al !el, de a a%$o3a" direc;iile prioritare ale activit9;ii societ9;ii; modul de >n:tiin;are a ac;ionarilor despre ;inerea adun9rii %enerale, precum :i modul de pre?entare ac;ionarilor a materialelor de pe ordinea de ?i a adun9rii %enerale pentru a se lua cuno:tin;9 de ele; re%ulamentul or%anului e2ecutiv al societ9;ii :i deci?iile privind numirea :i revocarea conduc9torului acestuia, sta<ilirea cuantumului retri<u;iei muncii lui, remunera;iei :i compensa;iilor, privind tra%erea lui la r9spundere sau eli<erarea de r9spundere; d9rile de seam9 trimestriale ale or%anului e2ecutiv al societ9;ii; hot9r>rile privind deschiderea, trans8ormarea sau lichidarea 8ilialelor :i repre?entan;elor, numirea :i revocarea conduc9torilor lor. Chestiunile enumerate, ne8iind de competen;a e2clusiv9 a adun9rii %enerale, vor putea 8i transmise spre e2aminare numai consiliului societ9;ii >n temeiul unei hot9r>ri a adun9rii %enerale 3art. .&, alin. . din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. An s8>r:it, >n societ9;ile pe ac;iuni cu un num9r de ac;ionari mai mic de .&, adunarea %eneral9 va e2ercita, >n ca?ul >n care consiliului societ9;ii nu-a 8ost constituit, :i atri<u;iile consiliului. An ca?ul >n care num9rul ac;ionarilor societ9;ii nu este mai mare de unu, hot9r>rea adun9rii %enerale a ac;ionarilor se consider9 hot9r>rea unipersonal9 luat9 de acest ac;ionar. Convocarea adunrii generale/ #eci?ia de a 2/ ,-
convoca adunarea %eneral9 ordinar9 a ac;ionarilor se adopt9 de consiliul societ9;ii, iar convocarea e8ectiv9 revine >n sarcina or%anului e2ecutiv. #ac9 consiliul societ9;ii n-a asi%urat ;inerea adun9rii %enerale anuale >n termenul prev9?ut de le%e, aceasta se convoac9 la deci?ia or%anului e2ecutiv al societ9;ii, luat9 din ini;iativa or%anului e2ecutiv sau la cererea comisiei de cen?ori a societ9;ii 3sau a or%ani?a;iei de audit, dac9 aceasta e2ercit9 >mputernicirile comisiei de cen?ori4, sau la cererea oric9rui ac;ionar ori >n temeiul >ncheierii instan;ei @udec9tore:ti. Adunarea %eneral9 e2traordinar9 a ac;ionarilor se convoac9 de or%anul e2ecutiv al societ9;ii >n temeiul deci?iei consiliului societ9;ii, luate din ini;iativa consiliului sau la cererea comisiei de cen?ori a societ9;ii 3sau a or%ani?a;iei de audit, dac9 aceasta e2ercit9 >mputernicirile comisiei de cen?ori4, sau la cererea ac;ionarilor care de;in, cel pu;in, 2. din ac;iunile cu drept de vot ale societ9;ii la data pre?ent9rii cererii ori >n temeiul >ncheierii instan;ei @udec9tore:ti. Deci0ia de convoca$e a adun"$ii 'ene$ale $e3uie s" cu%$ind" da e %$ivind) or%anul de conducere care a decis convocarea adun9rii %enerale sau celelalte persoane care convoac9 adunarea %eneral9; data, ora :i locul ;inerii adun9rii %enerale, precum :i ora >nre%istr9rii participan;ilor la ea; su< ce 8orm9 se va des89:ura adunarea %eneral9; ordinea de ?i; data la care tre<uie s9 8ie >ntocmit9 lista ac;ionarilor care au dreptul s9 participe la adunarea %eneral9; termenele, ora :i locul 8amiliari?9rii ac;ionarilor cu materialele de pe ordinea de ?i a adun9rii 2/ --
%enerale; modul :i termenul de comunicare ac;ionarilor a re?ultatului votului prin coresponden;9 sau su< 8orm9 mi2t9; modul de in8ormare a ac;ionarilor despre ;inerea adun9rii %enerale; te2tul <uletinului de vot, dac9 se va hot9r> c9 procedura vot9rii la adunarea %eneral9 se va e8ectua utili?>ndu-se <uletinele. (nformarea ac&ionarilor despre materialele de pe ordinea de %i. (n8orma;iile re8eritoare la 8iecare pro<lem9, >n le%9tur9 cu care se va lua o hot9r>re, tre<uie puse la dispo?i;ia ac;ionarilor. Acestea tre<uie s9 8ie e2acte, oportune :i complete, ast8el >nc>t ac;ionarii s9-:i poat9 e2prima votul >n deplin9 cuno:tin;9 de cau?9. 7e%ea sta<ile:te, >n ca?ul adun9rii %enerale ordinare anuale, chiar :i documentele care tre<uie pre?entate >n mod o<li%atoriu ac;ionarilor 3art. .', alin. 2 din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. Societatea 3consiliul societ9;ii sau or%anul e2ecutiv al acesteia4 este o<li%at9 s9 dea ac;ionarilor posi<ilitatea de a lua cuno:tin;9 de toate materialele >ntocmite pe mar%inea ordinii de ?i a adun9rii %enerale a ac;ionarilor cu, cel pu;in, 1& ?ile >nainte de convocarea ei. Aceast9 o<li%a;ie revine 8ie comisiei de cen?ori a societ9;ii 3ori or%ani?a;iei de audit, dac9 aceasta e2ercit9 >mputernicirile comisiei de cen?ori4, 8ie ac;ionarilor care de;in, cel pu;in, 2. din ac;iunile cu drept de vot ale societ9;ii, >n situa;ia >n care adunarea %eneral9 e2traordinar9 a ac;ionarilor se convoac9 la cererea acestor persoane 3art. .', alin. 0 din 7e%ea cu privire la societ9;i pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. Dreptul de a participa la adunarea general/ Co;i ac;ionarii care la data adopt9rii deci?iei de 2/ +-
convocare a adun9rii %enerale erau inclu:i >n re%istrul ac;ionarilor sunt >n drept s9 participe la :edin;a adun9rii %enerale. Acest drept nu poate 8i restr>ns prin clau?e statutare, sin%urele limit9ri permise 8iind cele le%ale. #reptul de a participa la adunarea %eneral9 >l au to;i ac;ionarii societ9;ii, chiar dac9, din anumite motive ! de e2emplu, de;in ac;iuni pre8eren;iale 89r9 drept de vot ! ei nu pot participa la luarea hot9r>rilor. Comunicarea convocrii/ odalitatea de >n:tiin;are a ac;ionarilor este di8erit9, dup9 cum adunarea %eneral9 se va des89:ura cu pre?en;a ac;ionarilor sau prin coresponden;9 ori su< 8orm9 mi2t9. An primul ca?, in8ormarea ac;ionarilor se 8ace 8ie prin e2pedierea unui avi? 8iec9rui ac;ionar, repre?entantului lui le%al sau de;in9torului nominal de ac;iuni, pe adresa indicat9 >n lista ac;ionarilor cu drept de participare la adunarea %eneral9, 8ie prin pu<licarea unei >n:tiin;9ri privind convocarea adun9rii >n or%anul de pres9 indicat >n statutul societ9;ii. 7e%ea cere ca in8orma;ia privind convocarea, s9 8ie pu<licat9 de dou9 ori, cu un interval de 1& ?ile >ntre pu<lic9ri. An ca?ul adun9rilor %enerale care se ;in prin coresponden;9 sau su< 8orm9 mi2t9, in8ormarea ac;ionarilor se 8ace prin e2pedierea 8iec9rui ac;ionar, repre?entantului lui le%al sau de;in9torului nominal de ac;iuni a unui avi? >mpreun9 cu <uletinul de vot :i, suplimentar, prin pu<licarea in8orma;iei privind convocarea >n or%anul de pres9 indicat >n statutul societ9;ii 3art. .., alin. 2 din 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. Cermenul de e2pediere a avi?elor sau de pu<licare a b>municatelor despre convocarea adun9rii %enerale a ac;ionarilor se sta<ile:te >n statutul societ9;ii, >ns9 nu poate 8i mai devreme de 2. de ?ile de la >ncheierea anului 8inanciar :i mai t>r?iu de /& de ?ile >nainte de ;inerea adun9rii %enerale ordinare 3art. 20 &-
.., alin. . din 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. An:tiin;area despre ;inerea adun9rii %enerale a ac;ionarilor tre<uie s9 cuprind9 anumite date stipulate de le%e, :i anume" denumirea >ntrea%9 :i sediul societ9;ii; or%anul de conducere sau persoanele care convoac9 adunarea %eneral9; data, ora :i locul convoc9rii adun9rii %enerale, precum :i ora >nre%istr9rii participan;ilor la ea; 8orma su< care va 8i ;inut9 adunarea %eneral9; ordinea de ?i a ei; data la care tre<uie s9 8ie >ntocmit9 lista ac;ionarilor care au dreptul s9 participe la adunarea %eneral9; termenele, ora :i locul 8amiliari?9rii ac;ionarilor cu materialele pentru ordinea de ?i; modul :i termenul >n care vor 8i comunicate ac;ionarilor re?ultatele votului prin coresponden;9 sau su< 8orm9 mi2t9. $otrivit le%ii, adunarea %eneral9 a ac;ionarilor are cvorum dac9, la momentul >ncheierii >nre%istr9rii, au 8ost >nre%istra;i :i particip9 la MJ ac;ionarii care de;in mai mult de @um9tate din ac;iunile cu drept de vot ale societ9;ii. Cvorumul este >ntrunit chiar de un sin%ur ac;ionar, dac9 el repre?int9 cota le%al9 sau statutar9 de ac;iuni cu drept de vot ale societ9;ii. #ac9 adunarea %eneral9 se ;ine prin coresponden;9 sau >n 8orm9 mi2t9, la sta<ilirea cvorumului :i totali?area re?ultatului votului se ;ine cont de voturile e2primate prin <uletinele primite de societate 3de re%istratorul societ9;ii4 cu, cel pu;in, / ?ile >nainte de convocarea adun9rii %enerale a ac;ionarilor. #ac9 adunarea %eneral9 a ac;ionarilor n-a avut cvorumul necesar, adunarea se convoac9 repetat. #ata adun9rii repetate se sta<ile:te de consiliul societ9;ii :i va 8i nu mai devreme de 2& de ?ile :i nu mai t>r?iu de '& de ?ile de la data la care a 8ost 8i2at9 convocarea precedent9. Convocarea repetat9 a adun9rii %enerale se 20 1-
aduce la cuno:tin;a ac;ionarilor >n acela:i mod ca :i prima. An ca?ul convoc9rii repetate, le%ea prevede c9 adunarea %eneral9 anual9 este deli<erativ9, indi8erent de num9rul de voturi repre?entate, iar adunarea %eneral9 e2traordinar9 ! dac9 la adunare particip9 ac;ionari care de;in >n total cel pu;in 2. din ac;iunile cu drept de vot ale societ9;ii. Desfurarea adunrii generale/ odul de des89:urare a adun9rii %enerale a ac;ionarilor se sta<ile:te de le%isla;ie, de statutul societ9;ii :i de re%ulamentul adun9rii %enerale, dac9 acesta este prev9?ut de statut. 7ucr9rile adun9rii %enerale sunt conduse de pre:edintele consiliului, care este :i pre:edinte al adun9rii sau de o alt9 persoan9 aleas9 de adunarea %eneral9. Adunarea %eneral9 va ale%e un secretar al adun9rii >n ca?ul >n care atri<u;iile acesteia nu le e2ercit9 secretarul consiliului societ9;ii. Acesta va prelua :i atri<u;iile comisiei de voturi, dac9 aceasta nu se constituie. #ac9 la adunarea %eneral9 particip9 peste .& de persoane cu drept de vot, se va constitui o comisie de num9rare a voturilor compus9 din, cel pu;in, trei persoane. #reptul de vot este un drept al ac;ionarului distinct de cel de participare la adunare. Ast8el, de;in9torii de ac;iuni pre8eren;iale, cu e2cep;iile prev9?ute de le%e, n-au drept de vot. B ac;iune cu drept de vot con8er9 titularului ei un vot, con8orm principiului ro ac;iune cu drept de vot ! un vots. E2cep;iile de la aceast9 re%ul9 sunt prev9?ute de art. '1, alin. .-', art. -', alin. ' :i art. '', alin. , din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,. odalitatea de mani8estare a dreptului de vot va 8i aleas9 de adunare 3deschis sau secret4, cu o sin%ur9 e2cep;ie ! la adun9rile %enerale ;inute prin coresponden;9 sau su< 8orm9 mi2t9, votul va 8i numai deschis. 20 2-
ot9r>rile adun9rii %enerale asupra chestiunilor ce ;in de competen;a sa e2clusiv9 se iau cu, cel pu;in dou9 treimi din voturile repre?entate la adunare, iar hot9r>rile asupra celorlalte chestiuni ! cu ma@oritatea voturilor respective. An termen de 1& ?ile de la >nchiderea de?<aterilor adun9rii %enerale se va >ntocmi un proces-ver<al al ei >n cel pu;in dou9 e2emplare. $rocesul-ver<al se autenti8ic9 de comisia de cen?ori sau 8ie de notar, potrivit hot9r>rii adun9rii %enerale. ot9r>rea adun9rii %enerale intr9 >n vi%oare la data anun;9rii re?ultatului votului, dac9 prin le%e sau hot9r>rea adun9rii %enerale nu se prevede un alt termen. Ele sunt o<li%atorii pentru persoanele cu 8unc;ii de r9spundere :i ac;ionarii societ9;ii, chiar :i pentru cei care n-au participat la adunare sau au votat contra. ot9r>rile adun9rii %enerale adoptate cu >nc9lcarea le%ii sau a statutului societ9;ii pot 8i anulate pe cale @udec9toreasc9. II/ C(nsiliul s($ie-+ii A$(nsiliul di%e$-(%il(% sau $(nsiliul (4se%va-(%il(%B Consiliul societ9;ii 3su<ordonat adun9rii %enerale a ac;ionarilor :i superior ierarhic or%anului e2ecutiv4 repre?int9 interesele ac;ionarilor >n perioada dintre adun9rile %enerale :i, >n limitele atri<u;iilor sale, e2ercit9 conducerea %eneral9 :i controlul asupra activit9;ii societ9;ii. Atribu&iile consiliului societ&ii. Consiliul socie "#ii a$e u$m" oa$ele a $i3u#ii e6clusive) decide cu privire la convocarea adun9rii %enerale a ac;ionarilor; sta<ile:te data, ora :i locul adun9rii %enerale, precum :i ora >nre%istr9rii participan;ilor la ea; sta<ile:te data la care tre<uie s9 8ie >ntocmit9 lista ac;ionarilor care au dreptul s9 participe la adunarea %eneral9; 20 /-
sta<ile:te ordinea de ?i a adun9rii %enerale a ac;ionarilor; decide cu privire la m9rirea capitalului social >n ca?urile de ma@orare a acestuia >n limita a .& din capitalul social e2istent, prin m9rirea valorii nominale 8i2ate a ac;iunilor plasate :i prin emiterea suplimentar9 de ac;iuni, precum :i modi8ic9 >n le%9tur9 cu aceasta statutul societ9;ii; apro<9 prospectul de emisiune suplimentar9 de ac;iuni, re?ultatele emiterii, precum :i modi8ic9 >n le%9tur9 cu aceasta statutul societ9;ii; decide, >n cursul anului 8inanciar, reparti?area pro8itului net, 8olosirea capitalului de re?erv9 :i a celui suplimentar, precum :i a mi@loacelor 8ondurilor speciale ale societ9;ii; 8ace, la adunarea %eneral9 a ac;ionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale :i decide plata dividendelor intermediare; apro<9 valoarea de pia;9 a <unurilor care constituie o<iectul unei tran?ac;ii de propor;ii; decide >ncheierea tran?ac;iilor de propor;ii care au o valoare >ntre 2. :i .& din totalul activelor societ9;ii; hot9r9:te cu privire la achi?i;ionarea de c9tre societate a ac;iunilor plasate >n scopul prevenirii sc9derii cursului lor, v>n?area ac;iunilor c9tre lucr9torii societ9;ii, convertirea >n aceste ac;iuni a altor h>rtii de valoare ale societ9;ii, plata dividendelor :i >n alte scopuri prev9?ute de statutul societ9;ii :i nele%ate de reducerea bJSitJlului social; hot9r9:te cu privire la >ncheierea de c9tre societate a tran?ac;iilor cu con8lict de interese; >ncheie contracte cu or%ani?a;ia %estionar9 J societ9;ii; 20 0-
con8irm9 re%istratorul societ9;ii :i sta<ile:te cuantumul retri<u;iei serviciilor lui; apro<9 8ondul de salari?are :i normativele de retri<uire a muncii personalului societ9;ii; decide aderarea societ9;ii la o asocia;ie sau la o uniune de >ntreprinderi; pre?int9 adun9rii %enerale a ac;ionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa :i la 8unc;ionarea societ9;ii, >ntocmit >n con8ormitate cu le%isla;ia, cu statutul societ9;ii :i cu re%ulamentul consiliului societ9;ii. An plus, consiliul socie "#ii a$e com%e en#a de a a%$o3a, dac" s a u ul socie "#ii sau ho "$($ea adun"$ii 'ene$ale a ac#iona$ilo$ %$evede aceas a" direc;iile prioritare ale activit9;ii societ9;ii; modul de >n:tiin;are a ac;ionarilor despre ;inerea adun9rii %enerale, precum :i modul de pre?entare ac;ionarilor a materialelor de pe ordinea de ?i a adun9rii %enerale pentru a lua cuno:tin;9 de ele; re%ulamentul or%anului e2ecutiv al societ9;ii :i deci?iile privind numirea :i revocarea conduc9torului acestuia, sta<ilirea cuantumului retri<u;iei muncii lui, remunera;iei :i compensa;iilor, privind tra%erea lui la r9spundere sau eli<erarea de r9spundere; d9rile de seam9 trimestriale ale or%anului e2ecutiv al societ9;ii; hot9r>rile privind deschiderea, trans8ormarea sau lichidarea 8ilialelor :i repre?entantelor, numirea :i revocarea conduc9torilor lor. Consiliul societ9;ii nu poate dele%a >mputernicirile sale, nici totalmente :i nici >n parte, unei alte persoane. #ac9 consiliul societ9;ii nu se >n8iin;ea?9 3societ9;ile pe ac;iuni care au mai pu;in de .& ac;ionari4 sau >mputernicirile lui au >ncetat, 20 .-
>mputernicirile consiliului vor 8i e2ercitate de adunarea %eneral9 a ac;ionarilor, cu e2cep;ia celor de pre%9tire :i ;inere a adun9rii %enerale, care vor 8i e2ercitate de or%anul e2ecutiv al societ9;ii. Alegerea consiliului societ&ii se 8ace de c9tre adunarea %eneral9 anual9 a ac;ionarilor. em<ri ai consiliului societ9;ii pot 8i at>t ac;ionarii, c>t :i persoane str9ine de societate. Ans9 le%ea prevede c9 ac;ionarii tre<uie s9 constituie ma@oritatea >n consiliul societ9;ii. Hu %oa e !i ales ca mem3$u al consiliului socie "#ii %e$soana ca$e) este mem<ru al cinci consilii ale altor societ9;i >nre%istrate >n R. .; repre?int9 din o8iciu o societate care 8a;9 de societatea dat9 este >ntreprindere a8iliat9 sau societate dependent9; este mem<ru al comisiei de cen?ori a societ9;ii respective; este limitat9 de le%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni sau de statutul societ9;ii >n calitate de mem<ru al consiliului societ9;ii. Re%ulamentul consiliului societ9;ii sau hot9r>rea adun9rii %enerale a ac;ionarilor sta<ile:te componen;a numeric9 a consiliului, care potrivit le%ii nu va putea 8i mai mic9 de / persoane, iar >n societ9;ile cu peste /&& de ac;ionari :i de;in9tori nominali de ac;iuni ! de cel pu;in . mem<ri. #urata mandatului de mem<ru al consiliului societ9;ii este de un an, cu posi<ilitate nelimitat9 de reale%ere. Consiliul societ9;ii se ale%e potrivit principiului propor;ionalit9;ii votului, >ns9 >n societ9;ile cu peste /&& de ac;ionari :i de;in9tori nominali de ac;iuni sau dac9 aceasta este prev9?ut de statut, se ale%e prin vot cumulativ. Votul cumulativ presupune c9 o ac;iune con8er9 voturi c>;i mem<ri va avea >n componen;9 20 '-
viitorul consiliu, ac;ionarul av>nd dreptul s9 dea toate voturile con8erite de ac;iunile sale unui candidat sau s9 distri<uie aceste voturi >n alt mod. 8m%u e$nici$ile consiliului socie "#ii (nce ea0") la e2pirarea mandatului; >n ca?ul reducerii componen;ei consiliului su< minimul cerut de le%e sau cu mai mult de @um9tate, dac9 nu s-a constituit o re?erv9; >mputernicirile oric9rui mem<ru al consiliului >ncetea?9 >nainte de termen, dac9 a hot9r>t adunarea %eneral9. #ac9 consiliul a 8ost ales prin vot cumulativ, atunci aceast9 hot9r>re se re8er9 la to;i mem<rii lui. Fun$+i(na%ea $(nsiliului s($ie-+ii/ Conducerea consiliului societ9;ii este e8ectuat9 de c9tre pre:edintele acestuia, ales de adunarea %eneral9 3sau de consiliu, dac9 aceasta este prev9?ut de statut4 din r>ndul mem<rilor lui. Conduc9torul or%anului e2ecutiv sau un repre?entant al or%ani?a;iei %estionare a societ9;ii nu poate 8i ales pre:edinte al consiliului. P$e7edin ele consiliului a$e u$m" oa$ele a $i3u#ii) convoac9 :edin;ele consiliului societ9;ii; >ncheie, >n con8ormitate cu le%isla;ia muncii :i cu le%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni, acorduri cu mem<rii consiliului societ9;ii, precum :i cu conduc9torul or%anului e2ecutiv, dac9 consiliul societ9;ii este locul muncii lor de <a?9; e2ercit9 alte atri<u;ii prev9?ute de re%ulamentul consiliului societ9;ii. |edin;ele consiliului societ9;ii pot 8i ordinare 3se ;in cel pu;in o dat9 pe trimestru4 :i e2traordinare 3se ;in ori de c>te ori este nevoie4 :i pot 8i ;inute at>t cu pre?en;a mem<rilor s9i, c>t :i prin coresponden;9 sau >n 8orm9 mi2t9. Iedin#ele consiliului se convoac" de %$e7edin ele aces uia) 20 ,-
din ini;iativa lui; la cererea unuia dintre mem<rii consiliului; la cererea ac;ionarilor care de;in cel pu;in . din ac;iunile cu drept de vot ale societ9;ii; la cererea comisiei de cen?ori sau a or%ani?a;iei de audit a societ9;ii; la propunerea or%anului e2ecutiv al societ9;ii. Statutul societ9;ii sau re%ulamentul consiliului sta<ile:te cvorumul necesar pentru ;inerea :edin;ei consiliului, care va constitui nu mai pu;in de @um9tate din mem<rii ale:i ai consiliului. An cadrul :edin;ei 8iecare mem<ru are un sin%ur vot. $osi<ilitatea repre?ent9rii este e2clus9 >n :edin;ele consiliului societ9;ii. #ac9 statutul societ9;ii sau re%ulamentul consiliului nu prevede o cot9 mai mare de voturi, atunci deci?iile consiliului se iau cu votul ma@orit9;ii mem<rilor, >n ca? de paritate, votul pre:edintelui 8iind decisiv. An ca?ul adopt9rii deci?iilor cu privire la >ncheierea tran?ac;iilor de propor;ii care au o valoare >ntre 2. :i .& din totalul activelor societ9;ii :i/sau cu privire la >ncheierea de c9tre societate a tran?ac;iilor cu con8lict de interese ! deci?iile se iau cu unanimitatea de voturi. III/ O%2anul eDe$u-iv al s($ie-+ii Br%anul e2ecutiv al societ9;ii pe ac;iuni asi%ur9 >ndeplinirea hot9r>rilor adun9rii %enerale a ac;ionarilor :i deci?iilor consiliului societ9;ii, 8iind su<ordonat ultimului :i, dac9 acest lucru este prev9?ut e2pres >n statutul societ9;ii, adun9rii %enerale a ac;ionarilor. Socie a ea %e ac#iuni %oa e avea) un or%an e2ecutiv cole%ial 3comitet de conducere sau comitet de direc;ie4; unipersonal 3director %eneral, director4 sau, daca statutul prevede, o >m<inare a acestor dou9 or%ane. 20 --
Adunarea %eneral9 poate dele%a >mputernicirile or%anului e2ecutiv al societ9;ii unei ror%ani?a;ii %estionares. ;rganul e5ecutiv colegial 1comitet de conducere sau comitet de direc&ie4.1,' odul de 8ormare :i activitate J direc;iei societ9;ii, numirea conduc9torului direc;iei, cuantumul retri<u;iei muncii mem<rilor acesteia se sta<ile:te 8ie prin statut, 8ie printr-un re%ulament cu privire la or%anul e2ecutiv, apro<at de adunarea %eneral9. Adunarea %eneral9 poate transmite aceast9 >mputernicire consiliului societ9;ii. Br%anul e2ecutiv cole%ial, >n e2ecutarea 8unc;iilor ce-i revin, adopt9 hot9r>ri cole%iale >n :edin;e convocate de conduc9tor. odul de adoptare a hot9r>rilor se re%lementea?9 prin statut sau, dup9 ca?, prin re%ulamentul or%anului e2ecutiv al societ9;ii. ;rganul ABAcutiv unipersonal 1director general sau director4. #irectorul, 8ie c9 este numit de adunarea %eneral9, 8ie c9 de consiliul societ9;ii, e2ercit9 toate >mputernicirile or%anului e2ecutiv :i administrea?9, >n limitele sta<ilite, societatea, adopt>nd >n nume propriu ordine :i deci?ii. ;rganul e5ecutiv dublu/ 7e%ea prevede posi<ilitatea >n8iin;9rii unui or%an e2ecutiv du<lu, ca? >n care societatea are at>t un or%an cole%ial 3comitet de conducere sau comitet de direc;ie4, c>t :i un or%an unipersonal 3director %eneral4. $otrivit le%ii, >n acest ca?, directorul %eneral >ndepline:te :i 8unc;ia de conduc9tor al or%anului e2ecutiv cole%ial. ;rgani%a&ia gestionar/ $rin or%ani?a;ie %estionar9 le%iuitorul >n;ele%e o persoan9 @uridic9 care, >n <a?a unui contract de administrare 8iduciar9, %estionea?9 societatea pe ac;iuni >n limitele admise de le%e pentru or%anul e2ecutiv.
176 Curcu, (. #reptul a8acerilor. ! (ai" Ed. Fundaia rChemareas, 1++1. ! $. 2&'
20 +-
*u poate 8i desemnat9 ca or%ani?a;ie %estionar9 a societ9;ii pe ac;iuni o persoan9 a8iliat9 societ9;ii, re%istratorului sau or%ani?a;iei de audit a societ9;ii 3art. ,&, alin. , din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. Br%ani?a;ia %estionar9 a societ9;ii pe ac;iuni nu este >n drept s9 >ncheie cu societatea alte contracte, >n a8ar9 de contractul de administrare 8iduciar9 3art. ,& ,alin. - din le%e4. #up9 cum s-a men;ionat >n doctrin9,1,, persoana @uridic9 poate 8i numit9 8ie ca administrator unic, 8ie ca mem<ru al unui comitet de conducere 3comitet de direc;ie4, cu preci?area c9 persoana @uridic9 nu poate 8i desemnat9 >n calitate de director sau director %eneral al unui or%an e2ecutiv cole%ial, aceste 8unc;ii 8iind posi<ile de a le ocupa numai de persoane 8i?ice. $ersoana @uridic9, c9reia i-au 8ost dele%ate >mputernicirile or%anului e2ecutiv al societ9;ii, ac;ionea?9 >ntotdeauna prin persoanele 8i?ice desemnate de ea. #in anali?a le%isla;iei pot 8i conturate numeroase atri<u;ii ale or%anului e2ecutiv al societ9;ii pe ac;iuni. As !el, o$'anul e6ecu iv" apro<9 structura or%ani?atoric9 a societ9;ii; ela<orea?9, apro<9 :i reali?ea?9 pro%ramul de activitate a acesteia; apro<9 statul de 8unc;ii ale salaria;ilor societ9;ii; >ncheie contracte de munc9 cu salaria;ii :i le re?ilia?9 sau le des8ace >n modul sta<ilit de le%e; >ncheie >n numele societ9;ii orice tran?ac;ii >n limitele permise de actele normative :i statutul societ9;ii;
177 Cvrcei, Elena. Societile comerciale pe aciuni. ! )ucureti" A77 )ECw, 1+++. $. 200-20.; Crpenaru, St. #. $redoiu, Ctlin. #avid, Sorin. $iperea, Gheor%he. Societile comerciale. ! )ucureti" A77 )ECw, 2&&2. ! $. ///-//.
2. &-
utili?ea?9 >n limitele sta<ilite mi@loacele :i 8ondurile societ9;ii pe ac;iuni; or%ani?ea?9 ;inerea eviden;ei conta<ile :i statistice; asi%ur9 e2ecutarea hot9r>rilor adun9rii %enerale :i consiliului societ9;ii, a o<li%a;iilor asumate 8a;9 de <u%et :i partenerii de a8aceri, con8orm contractelor >ncheiate; >ntocme:te d9rile de seam9, <ilan;ul :i inventarierea >n modul sta<ilit de le%isla;ie; sta<ile:te lista datelor care constituie secretul comercial al societ9;ii, determin9 persoanele care pot avea acces la ea :i preci?ea?9 r9spunderea ce intervine >n ca? de transmitere a in8orma;iei con8iden;iale; asi%ur9 controlul asupra utili?9rii optimale a resurselor 8inanciare :i materiale; decide cu privire la >naintarea preten;iilor, a ac;iunilor civile 8a;9 de persoanele 8i?ice :i @uridice, precum :i asupra satis8acerii cerin;elor altor persoane >naintate c9tre societate; asi%ur9 crearea condi;iilor necesare de munc9 pentru an%a@a;ii societ9;ii; respect9 cerin;ele sta<ilite privind ocrotirea mediului am<iant; asi%ur9 ela<orarea, >ncheierea :i e2ecutarea contractului colectiv de munc9; e2ercit9 >mputernicirile de pre%9tire :i ;inere a adun9rii %enerale a ac;ionarilor, dac9 consiliul societ9;ii nu a 8ost >n8iin;at sau >mputernicirile lui au >ncetat ori dac9 consiliul n-a asi%urat convocarea adun9rii %enerale anuale >n termenul prev9?ut de le%e; pre?int9 trimestrial consiliului societ9;ii sau adun9rii %enerale a ac;ionarilor darea de seam9 asupra re?ultatelor activit9;ii sale; 2. 1-
e2ercit9 alte >mputerniciri sta<ilite de le%e, statut sau care decur% din competen;a dat9 prin re%ulament. An limita competen;ei sta<ilite, or%anul e2ecutiv emite ordine, instruc;iuni, dispo?i;ii, care sunt o<li%atorii pentru to;i an%a@a;ii societ9;ii. #irectorul societ9;ii, 8ie c9 este >n 8runtea unui or%an cole%ial, 8ie c9 ac;ionea?9 de sine st9t9tor, este >n drept, >n limitele atri<u;iilor sale, s9 ac;ione?e >n numele societ9;ii 89r9 mandat, inclusiv s9 e8ectue?e tran?ac;ii, s9 apro<e statul de personal, s9 emit9 ordine :i dispo?i;ii 3art. ,&, alin. 2, 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. IV/ O%2anele de $(n-%(l ale s($ie-+ii ,e a$+iuni/ $rincipiul cardinal c9 activitatea societ9;ii se des89:oar9 prin or%ane :i-a 89cut loc :i >n senul controlului" un or%an care s9 ela<ore?e voin;a social9, un altul care s9 o e2teriori?e?e :i, >n s8>r:it, un al treilea care s9 e8ectue?e controlul necesar, ca >ntrea%a activitate a celorlaltor or%ane s9 se des89:oare potrivit interesului %eneral, >n limitele trasate de voin;a p9r;ilor >n actul constitutiv. An le%isla;iile comerciale e2ist9 dou9 variante de a<ordare a controlului %estiunii societ9;ii pe ac;iuni" controlul intern e2ercitat de cen?ori 3de re%ul9, ac;ionari ai societ9;ii4 :i controlul e2tern e2ercitat de c9tre auditori, persoane str9ine de societate, speciali?ate >n asemenea activit9;i, retri<uite, de re%ul9, >n <a?a unei conven;ii de prest9ri de servicii. 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++, a adoptat un sistem 8le2i<il, permi;>nd e8ectuarea unui control du<lu, at>t de c9tre cen?ori interni, c>t :i de c9tre auditori 3cen?ori e2terni independen;i4, >n anumite ca?uri ! controlul activit9;ii economico-8inanciare la societ9;ile deschise cu un num9r de ac;ionari :i de;in9tori nominali de ac;iuni de 2. 2-
peste /&& ! controlul e2tern este o<li%atoriu. aB C(&isia de $en1(%i A$en1(%ulB/ Cen?orii nu sunt un or%an de deci?ie, ei av>nd atri<u;ia principal9 de a veri8ica dac9 cei a<ilita;i s9 8ac9 acte @uridice respect9 le%ea.1,- Veri8ic9rile lor se 8inali?ea?9 >n rapoarte prin intermediul c9rora cen?orii in8ormea?9 ac;ionarii >n adun9rile %enerale sau mem<rii consiliului societ9;ii cu cele constatate. $rin statutul societ9;ii :i, dac9 este ca?ul, prin re%ulamentul comisiei de cen?ori, se sta<ilesc atri<u;iile, componen;a numeric9, modul de 8ormare :i de 8unc;ionare a comisiei de cen?ori a societ9;ii. Desemnarea cen%orilor. $otrivit art. ,1, alin. . din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni, comisia de cen?ori se ale%e pe un termen de la 2 la . ani. em<ri ai comisiei de cen?ori pot 8i at>t ac;ionarii societ9;ii, cat :i alte persoane. Hu %o !i ale7i ca mem3$i ai comisiei de cen0o$i a socie "#ii" mem<rii consiliului societ9;ii; lucr9torii or%anului e2ecutiv sau ai conta<ilit9;ii societ9;ii; %estionarul societ9;ii; persoanele necali8icate >n conta<ilitate, 8inan;e sau economie; $rin statutul societ9;ii se pot prevedea :i alte incompati<ilit9;i >n privin;a calit9;ii de mem<ru al comisiei de cen?ori. Cen?orii sunt reeli%i<ili :i revoca<ili. Revocarea cen?orilor, ca :i ale%erea lor, se va putea 8ace numai de adunarea %eneral9 cu votul a cel pu;in dou9 treimi din cele repre?entate la adunare. Statutul societ9;ii poate prevedea ale%erea unei re?erve a comisiei de cen?ori, din care s9 se complete?e componen;a de <a?9 a comisiei >n ca?ul >ncet9rii e2pir9rii mandatelor cen?orilor. Cen?orii
178 V^YXUbHJg, d.d. op. cit. p. 2+&; Cvrcei, Elena. Bp. cit. p. /&1/&2
2. /-
suplean;i se vor ale%e >n modul sta<ilit pentru ale%erea mem<rilor comisiei de cen?ori, iar completarea num9rului cen?orilor cu cen?orii suplean;i se 8ace de c9tre comisia de cen?ori. Activitatea comisiei de cen%ori. Comisia de cen?ori, >n e2ecutarea 8unc;iilor ce-i revin, este o<li%at9 s9 e8ectue?e controlul activit9;ii 8inanciare a societ9;ii 3o<li%atoriu, la s8>r:itul anului 8inanciar :i din propria ini;iativ9 poate e8ectua controale e2traordinare ale activit9;ii economico-8inanciare a societ9;ii4. Re?ultatul controlului e8ectuat, inclusiv conclu?iile, vor 8i re8lectate >ntr-un raport, semnat de to;i mem<rii comisiei de cen?ori care au participat la control. #ac9 vreunul dintre mem<rii comisiei nu este de acord cu conclu?iile raportului, el va e2pune opinia sa separat9, care va 8i ane2at9 la raport. 4B O%2ani1a+ia de audi-/ #up9 cum s-a men;ionat anterior, 7e%ea Repu<licii oldova privind societ9;ile pe ac;iuni a adoptat un sistem 8le2i<il, permi;>nd e8ectuarea unui control du<lu, at>t de c9tre cen?orii interni, c>t :i de c9tre auditori 3cen?ori e2terni independen;i4, care o8er9 investitorilor o asi%urare din partea unei or%ani?a;ii pro8esionale din a8ara societ9;ii c9 situa;ia sa 8inanciar9 a 8ost pre?entat9 >n mod corect. An anumite ca?uri le%ea prevede o<li%ativitatea controlului e2tern. Ast8el, potrivit art. -+, alin. 1 din 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, controlul de audit, av>nd ca o<iect e2erci;iul economico-8inanciar, este o<li%atoriu pentru societ9;ile pe ac;iuni de tip deschis, dac9 num9rul ac;ionarilor :i de;in9torilor nominali de ac;iuni este mai mare de /&&. Sanc;iunea nerespect9rii acestei cerin;e le%ale este imposi<ilitatea pentru societate de a pu<lica d9rile de seam9 anuale. 6n control de audit e2traordinar se va e8ectua >n ca?urile >n care, >n acest sens, e2ist9 o cerere a 2. 0-
ac;ionarilor care de;in, cel pu;in, 1& din ac;iunile cu drept de vot ale societ9;ii sau >n temeiul >ncheierii instan;ei @udec9tore:ti. Societatea va putea dele%a >mputernicirile comisiei de cen?ori unei or%ani?a;ii de audit, >n <a?a hot9r>rii adun9rii %enerale a ac;ionarilor. Br%ani?a;ia de audit a societ9;ii nu poate 8i persoan9 a8iliat9 a societ9;ii, a re%istratorului societ9;ii :i a or%ani?a;iei %estionare a acesteia. Br%ani?a;ia de audit a societ9;ii nu este >n drept s9 >ncheie cu societatea alte contracte >n a8ar9 de contractul de audit. Br%ani?a;ia de audit e8ectuea?9 controlul documenta;iei de eviden;9 :i d9rilor de seam9 ale societ9;ii >n con8ormitate cu le%isla;ia cu privire la activitatea de audit :i cu contractul de audit, iar >n <a?a re?ultatelor lui >ntocme:te un act de control :i un raport. $B C(n-%(lul de s-a- asu,%a a$-ivi-+ii s($ie-+ii. $e l>n%9 controlul %estiunii societ9;ii pe ac;iuni, e2ercitat de c9tre comisia de cen?ori :i or%ani?a;ia de audit, :i or%anele de stat a<ilitate vor e2ercita, >n modul prev9?ut de le%isla;ie, un control al activit9;ii societ9;ii. Antr-un asemenea ca?, e8ectuarea controlului nu tre<uie s9 a8ecte?e re%imul normal de activitate al societ9;ii. $rincipalele prevederi ale actelor de control :i ale deci?iilor or%anelor de stat care au e2ercitat controlul asupra activit9;ii societ9;ii vor 8i aduse la cuno:tin;a adun9rii %enerale a ac;ionarilor.
."/5/ Ca,i-alul i ,%(*i-ul s($ie-+ii ,e a$+iuni

Capitalul social/ $rin capital social se >n;ele%e suma total9, e2primat9 >n moneda ;9rii, care 2. .-
repre?int9 valoarea <unurilor aduse ca aport >n societate, prin su<scrierea ac;iunilor. El repre?int9, deci, o ci8r9 contractual9, sta<ilit9 la constituirea societ9;ii.1,+ Capitalul social r9m>ne invaria<il, >n tot timpul e2isten;ei societ9;ii, >n a8ara ca?ului c>nd, printr-o deci?ie a adun9rii %enerale, luate respect>nd 8ormele le%ale, aceast9 ci8r9 s-a m9rit sau s-a mic:orat. An 8a;a capitalului social cu valoare nominal9 8i29 st9 patrimoniul societ9;ii, de compo?i;ie :i valoare varia<il9, >n raport cu 8luctua;iile vie;ii economice, cu a8acerile <une sau p9%u<itoare, pe care societatea le e8ectuea?9, cu con@unctura %eneral9 a pie;ei etc. $atrimoniul societ9;ii 8ormea?9 o totalitate @uridic9 de <unuri, 8iindc9 este unic :i e2clusiv, supus %arant9rii datoriilor sociale. Capitalul social >ndepline:te urm9toarele 8unc;ii" 14 Func#ia de 'a$an#ie. $entru a constitui o %aran;ie c>t mai e8icace, le%ea prevede pentru societate o<li%a;ia de a indica m9rimea capitalului social >n statutul, <ilan;ul, re%istrul ac;ionarilor :i pe 8oaia cu antet ale societ9;ii. $entru a putea constitui o %aran;ie e8icient9 pentru creditorii societ9;ii, capitalul social tre<uie s9 ai<9 un caracter real :i sta<il. 24 Func#ia de ins $umen de $e%a$ i#ie a %u e$ilo$ 7i d$e% u$ilo$ (n socie a e . Capitalul social repre?int9 cheia de reparti;ie a puterilor :i drepturilor >n societate. *um9rul de voturi de care ac;ionarul dispune >n adunarea %eneral9 depinde de m9rimea participa;iei la capitalul social. #e asemenea, tot >n 8unc;ie de aceasta, se determin9 m9rimea drepturilor 8inanciare ale
179 Geor%escu (.7. #rept comercial romvn. ! Vol. ((. ! )ucureti" Ed. A77 )ECw, 2&&2. ! $. .&.
2. '-
ac;ionarilor, adic9 e2tinderea voca;iei acestora asupra >mp9r;irii <ene8iciului. /4 Func#ia de ins $umen de calcul al $e0e$velo$ le'ale. Societ9;ile pe ac;iuni au o<li%a;ia de a constitui un 8ond de re?erv9 3capitalul de re?erv94, prin preval9ri anuale de, cel pu;in, . din pro8itul net al societ9;ii, p>n9 ce acest 8ond va atin%e minimum 1& din capitalul social al societ9;ii. 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++, prevede c9 capitalul social al societ9;ilor pe ac;iuni de tip deschis nu poate 8i mai mic de 2& mii lei, iar al societ9;ii pe ac;iuni de tip >nchis ! 1& mii lei. Formarea capitalului social este o etap9 important9 a constituirii :i 8unc;ion9rii societ9;ii pe ac;iuni. Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor1-& primite >n contul achit9rii ac;iunilor :i va 8i e%al cu suma valorii nominale a ac;iunilor plasate, dac9 aceasta a 8ost sta<ilit9 >n documentele constitutive 3art. 0&, alin. / din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. #ac9 societatea a plasat ac;iuni a c9ror valoare nominal9 n-a 8ost sta<ilit9, capitalul social va 8i e%al cu valoarea sumar9 a aporturilor depuse >n contul pl9;ii ac;iunilor 3art. 0&, alin. . din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. #ac9 valoarea aporturilor e8ectuate >n contul pl9;ii ac;iunilor dep9:e:te valoarea nominal9 a ac;iunilor plasate, aceast9 dep9:ire constituie capitalul suplimentar al societ9;ii, care poate 8i utili?at numai pentru >ntre%irea, inclusiv ma@orarea, capitalului social al societ9;ii 3art. 0&, alin. 0 din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. Valoarea
180 #espre conceptul de aport, varietile de aporturi, s-a vor<it la tema *Re'imul &u$idic i com%onena %a $imoniului socie ilo$ come$ciale,
2. ,-
ac;iunilor autori?ate spre plasare, >ns9 neplasate, ale societ9;ii nu se include >n capitalul ei s>biJl. *odificarea capitalului social al societ9;ii pe ac;iuni poate 8i reali?at9 prin m9rirea sau reducerea lui. odi8icarea capitalului social se va e8ectua >n con8ormitate cu 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++, :i cu statutul societ9;ii. ot9r>rea privind modi8icarea capitalului social se ia de c9tre adunarea %eneral9 sau, >n ca?urile prev9?ute de le%e, de c9tre consiliul societ9;ii :i >ntotdeauna este >nso;it9 de schim<area statutului societ9;ii. a@orarea capitalului social repre?int9 un mecanism cu metode variate de 8unc;ionare, 8olosit de societate >n scopul re?olv9rii unor situa;ii 8inanciare di8icile, dar :i >n scopul consolid9rii po?i;iei sale sau pentru re8lectarea conta<il9 a 8enomenelor 8inanciare o<iective, cum este deprecierea monetar9.1-1 $otrivit le%ii, capitalul social al societ9;ii poate 8i m9rit prin ridicarea valorii nominale a ac;iunilor e2istente :i/sau prin plasarea de ac;iuni ale emisiunii suplimentare >n limitele claselor :i num9rului de ac;iuni autori?ate spre plasare 3art. 0/, alin. 1 din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni4. a@orarea capitalului social prin cre:terea valorii nominJlM a ac;iunilor se poate 8ace prin >ncorporarea 8ie a resurselor disponi<ile, 8ie a di8eren;elor 8avora<ile din reevaluarea patrimoniului. a@orarea capitalului social prin >ncorporarea resurselor disponi<ile, ce 8i%urea?9 >n pasivul <ilan;ului, av>nd caracter de capitaluri proprii, repre?int9 o modalitate de auto8inan;are a societ9;ii. Are loc o ma@orare a capitalului social 3nominal4 89r9 aporturi, dar :i 89r9 o sporire a activului social. Este o ma@orare nominal9 sau %ratuit9, cum este denumit9 >n doctrin9. Resursele disponi<ile pentru ma@or9rile de capital provin din pro8itul societ9;ii care este, de re%ul9,
1-1 Cvrcei, Elena. Bp. cit. p. //+
2. --
de8alcat pe anumite 8onduri. Ast8el, pe l>n%9 8ondul care constituie capitalul de re?erv9 :i care este o<li%atoriu, din spirit de prevedere, societ9;ile >:i pot autoimpune, prin statut sau prin hot9r>rea or%anului statutar, s9 constituie :i alte 8onduri. *ajorarea capitalului social printr7o emisiune suplimentar de ac&iuni. Emisiunea suplimentar9 de ac;iuni poate 8i e8ectuat9 prin intermediul unei o8erte pu<lice de ac;iuni 3emisiune pu<lic94 sau 89r9 o8ert9 pu<lic9 3emisiune >nchis94 :i se 8ace >n temeiul unei hot9r>ri a adun9rii %enerale a ac;ionarilor sau a consiliului societ9;ii. Emisiunea de ac#iuni %$in in e$mediul %las"$ii individuale a ac#iunil($ /emisiune (nchis"1 include urm9toarele etape" Adoptarea de c9tre societate J hot9r>rii privind emisiunMJ suplimentar9 J ac;iunilor; $lasamentul ac;iunilor; Adoptarea de c9tre societate J d9rii de sMJm9 despre re?ultatele emisiunii; Anre%istrarea lJ Comisia *a;ional9 J Valorilor O><iliare J d9rii de sMJm9 despre re?ultatele emisiunii :i cali8icarea emisiunii de c9tre aceasta ca e8ectuat9 sau nee8ectuat9; Bperarea >n statutul societ9;ii J modi8ic9rilor :i complet9rilor determinate de re?ultatele emisiunii; (ntroducerea >n re%istru J datelor despre achi?itorii de ac;iuni :i eli<erarea e2traselor din re%istru. Emisiunea de ac#iuni %$in in e$mediul unei o!e$ e %u3lice /emisiune %u3lic"1 include urm9toarele etape" adoptarea de c9tre societate J hot9r>rii privind emisiunea suplimentar9 J ac;iunilor; pre%9tirea :i apro<area de c9tre societate J prospectului o8ertei pu<lice;1-2
182 $rospectul de emisiune 3prospectul o8ertei pu<lice4 este
2. +-
>nre%istrarea o8ertei pu<lice lJ Comisia *a;ional9 J Valorilor o<iliare; deschiderea de c9tre societate J unui cont provi?oriu >n valut9 na;ional9 pentru acumularea mi@loacelor <9ne:ti o<;inute >n procesul plasamentului ac;iunilor; imprimarea certi8icatelor de ac;iuni - >n ca?ul >n care se emit valori mo<iliare materiali?ate; plasamentul ac;iunilor; adoptarea de c9tre societate a d9rii de seam9 despre re?ultatele emisiunii; >nre%istrarea la Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare a d9rii de seam9 despre re?ultatele emisiunii :i cali8icarea emisiunii de c9tre aceasta ca e8ectuat9 sau nee8ectuat9; operarea >n statutul societ9;ii a modi8ic9rilor :i complet9rilor determinate de re?ultatele emisiunii; >nchiderea contului provi?oriu :i trans8erarea mi@loacelor de pe acest cont pe contul curent al societ9;ii ! >n ca?ul >n care Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare a cali8icat emisiunea pu<lic9 a ac;iunilor ca e8ectuat9; introducerea >n re%istru a datelor despre achi?itorii de ac;iuni :i eli<erarea certi8icatelor de ac;iuni 3>n ca?ul emisiunii de ac;iuni materiali?ate4 sau a e2traselor din re%istru 3>n ca?ul emisiunii de ac;iuni nemateriali?ate4 primilor proprietari de ac;iuni. Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare este o<li%at9 ca >n termen de cel mult /& de ?ile de la data recep;ion9rii tuturor documentelor necesare 3art. 10, alin. 2, 7e%ea cu privire la pia;a valorilor mo<iliare nr. 1++/1++-4 s9 >nre%istre?e o8erta pu<lic9 de ac;iuni sau s9 respin%9 motivat >nre%istrarea ei. #eci?ia Comisiei
>nscrisul care cuprinde o o8ert adresat pu<licului de a achi?iiona aciunile societii.
2' &-
*a;ionale a Valorilor o<iliare privind re8u?ul de >nre%istrare a o8ertei pu<lice de ac;iuni, cu ar%umentarea re8u?ului, se e2pedia?9 societ9;ii emitente >n termen de . ?ile de la data adopt9rii ei :i poate 8i atacat9 >n instan;a de @udecat9. ,lasamentul ac&iunilor. #up9 >nre%istrarea o8ertei pu<lice la Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare, societatea este >n drept s9 ini;ie?e o8erta pu<lic9 de emisiune de ac;iuni. $lasamentul e8ectiv al ac;iunilor va putea >ncepe nu mai devreme de 2 s9pt9m>ni de la asi%urarea, pentru to;i achi?itorii poten;iali, a accesului la in8orma;ia cuprins9 >n prospectul de emisiune. An termen de 1. ?ile de la data >ncheierii plasamentului ac;iunilor, societatea tre<uie s9 pre?inte Comisiei *a;ionale a Valorilor o<iliare darea de seam9 privind re?ultatele emisiunii. Comisia va e2amina darea de seam9 >n termen de /& de ?ile :i, dac9 nu constat9 vreo >nc9lcare a le%isla;iei, o >nre%istrea?9. An ca?ul >n care se depistea?9 >nc9lc9ri la des89:urarea emisiunii pu<lice de ac;iuni, Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare re8u?9 >nre%istrarea d9rii de seam9 :i cali8ic9 emisiunea ca nee8ectuat9. An termen de / ?ile, Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare in8ormea?9 >n scris societatea cu privire la acest lucru :i >n termen de 1. ?ile pu<lic9 deci?ia sa. educerea capitalului social. Ca%i alul social al socie "#ii %oa e !i $edus %$in) Reducerea valorii nominale a ac;iunilor plasate :i/sau Anularea ac;iunilor de te?aur. Reduce$ea valo$ii nominale a ac#iunilo$ %lasa e ! const9 >n reducerea valorii nominale a ac;iunilor cu men;inerea num9rului acestora. Ast8el, dac9 o societate are un capital de .&.&&& lei, >mp9r;it >n 1&.&&& de ac;iuni a . lei valoare nominal9, reducerea 2' 1-
capitalului se poate e8ectua prin reducerea valorii nominale a ac;iunilor de la . la / lei, >n mod corelativ capitalul se va reduce de la .&.&&& la /&.&&& lei. Reducerea capitalului prin diminuarea valorii nominale a ac;iunilor se 8ace 8ie prin aducerea valorii nominale a acestora >n concordan;9 cu valoarea lor conta<il9 3dac9 societatea a >nre%istrat pierderi4, 8ie prin restituirea unor sume de <ani ac;ionarilor. Anula$ea ac#iunilo$ de e0au$ ! se reali?ea?9 prin anularea ac;iunilor de te?aur e2istente sau prin do<>ndirea propriilor ac;iuni de c9tre societate prin achi?i;ionare sau r9scump9rare, urmat9 de anularea lor. (ndi8erent de metoda aleas9, capitalul nu va putea 8i redus su< limita cerut9 de le%e. Reducerea capitalului social se decide la adunarea %eneral9 a ac;ionarilor. ot9r>rea de reducere a capitalului se va pu<lica de societate >n termen de 1. ?ile de la data adopt9rii, pentru a 8i opo?a<il9 ter;ilor. #ac9 creditorii sociali n-au solicitat societ9;ii acordarea de %aran;ii 3cau;iuni4 sau dac9 cererile lor au 8ost satis89cute, hot9r>rea de reducere a capitalului intr9 >n vi%oare dup9 trecerea a dou9 luni de la data pu<lic9rii. Reducerea capitalului social se va re8lecta >n actul constitutiv al societ9;ii :i se va >nre%istra >n modul prev9?ut de le%isla;ie. Capitalul de re%erv/ )ene8iciile societ9;ii pe ac;iuni sunt destinate >mp9r;irii lor >ntre ac;ionari.1-/ #ar, pentru a asi%ura condi;iile necesare evit9rii di8icult9;ilor >n care s-ar a8la societatea datorit9 pierderilor din capitalul social, le%ea prevede o<li%a;ia de a reparti?a o cot9 din <ene8iciile reali?ate pentru constituirea unui 8ond de re?erv9. Societatea pe ac;iuni este o<li%at9 s9 constituie un 8ond de re?erv9, denumit capital de re?erv9, de cel
183 Crpenaru, St. #. Bp. cit. $. /2'
2' 2-
pu;in de 1& din m9rimea capitalului social al societ9;ii. Capitalul de re?erv9 se 8ormea?9 din de8alc9ri anuale din pro8itul net p>n9 la atin%erea m9rimii prev9?ute de actul de constituire. Volumul de8alc9rilor se sta<ile:te de adunarea %eneral9 a ac;ionarilor :i va constitui nu mai pu;in de . din pro8itul net al societ9;ii 3art. 0', alin. 2 din 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr.11/0/1++,4. Capitalul de re?erv9 se 8olose:te doar la acoperirea pierderilor societ9;ii pe ac;iuni sau la ma@orarea capitalului ei social. ,rofitul societ&ii/ #up9 cum a 8ost men;ionat, unul din elementele esen;iale ale actului constitutiv este do<>ndirea de <ene8icii. An %eneral, prin pro8it se >n;ele%e venitul adus de capitalul utili?at de societate, repre?ent>nd di8eren;a dintre >ncas9rile e8ective :i totalul cheltuielilor a8erente sau, alt8el spus, un c>:ti% evalua<il >n <ani, care spore:te activele nete ale societ9;ii. $ro8ilul net se 8ormea?9 dup9 achitarea impo?itelor :i altor pl9;i o<li%atorii :i r9m>ne la dispo?i;ia societ9;ii. Po $ivi a$ 2 BG, alin2 F din Le'ea cu %$ivi$e la socie "#ile %e ac#iuni n$2 <<FB?<EEG, (n ca0ul (n ca$e %$in 3ilan# sCa cons a a $eali0a$ea unui %$o!i , aces a va %u ea !i u ili0a %en $u) plata do<>n?ii sau a altor venituri a8erente o<li%a;iunilor plasate de societate; acoperirea pierderilor din anii preceden;i; 8ormarea capitalului de re?erv9; plata recompenselor c9tre mem<rii consiliului societ9;ii :i ai comisiei de cen?ori; investirea >n vederea de?volt9rii produc;iei; plata dividendelor; alte scopuri, >n corespundere cu le%isla;ia :i cu statutul societ9;ii. 2' /-
Dividendele/ 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, art. 0- men;ionea?9 c9 constituie dividend cota-parte din pro8itul net al societ9;ii, care se reparti?ea?9 >ntre ac;ionari >n corespundere cu clasele :i propor;ional num9rului de ac;iuni care le apar;in. #ividendele se pot pl9ti at>t cu mi@loace <9ne:ti, c>t :i cu ac;iuni sau cu alte <unuri destinate consumului popula;iei, a c9ror circula;ie nu este inter?is9 sau limitat9 de le%isla;ie, dac9 acest lucru este prev9?ut >n statutul societ9;ii. 7e%ea prevede c9 societatea nu are dreptul s9 %arante?e plata dividendelor 3art. 0-, alin. / din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni, nr. 11/0/1++,4. Ast8el, chiar dac9 s-a reali?at un pro8it, adunarea %eneral9 a ac;ionarilor sau, >n unele ca?uri, consiliul societ9;ii va putea lua hot9r>rea de a reparti?a pro8itul >n alte scopuri dec>t plata dividendelor. ot9r>rea cu privire la plata dividendelor de c9tre o societate deschis9 va 8i pu<licat9 >n termene de 1. ?ile de la data lu9rii ei. $entru 8iecare plat9 a dividendelor, consiliul societ9;ii va asi%ura >ntocmirea listei ac;ionarilor care au dreptul s9 primeasc9 dividende. 7e%ea prevede o ordine de prioritate la sta<ilirea :i plata dividendelor. Ast8el, proprietarii ac;iunilor pre8eren;iale au dreptul la dividende prioritare prelevate din pro8itul societ9;ii, >naintea :i >n cuantum mai mare dec>t proprietarii ac;iunilor ordinare. An acest scop, societatea va putea constitui un 8ond special din contul de8alc9rilor din pro8itul net al societ9;ii. #ac9 dividendele sunt pl9tite >n ac;iuni, le%ea sta<ile:te re%ula con8orm c9reia dividendele pe ac;iunile de aceea:i clas9 pot 8i pl9tite cu ac;iuni de alt9 clas9 numai >n temeiul unei hot9r>ri aparte a ac;ionarilor care de;in ac;iuni de clasa dat9, luat9 cu votul a unui num9r de ac;ionari care s9 repre?inte, cel 2' 0-
pu;in, trei p9trimi din aceste ac;iuni :i con8irmat9 prin hot9r>rea adun9rii %enerale a ac;ionarilor 3art. 0+, alin. + din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. Cermenul de plat9 a dividendelor se sta<ile:te de consiliul societ9;ii >n con8ormitate cu statutul societ9;ii, >ns9 nu poate 8i mai mare de / luni de la data lu9rii deci?iei cu privire la plata lor. #ividendele care n-au 8ost primite de ac;ionar din vina lui >n decurs de / ani de la data apari;iei dreptului de primire a lor se trec la venitul societ9;ii :i nu pot 8i revendicate de ac;ionar.
."/6/ Val(%ile &(4ilia%e ale s($ie-+ii ,e a$+iuni

Valorile mo<iliare sunt titluri 8inanciare care con8irm9 drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale ale unei persoane >n raport cu alt9 persoan9, drepturi ce nu pot 8i reali?ate sau transmise 89r9 pre?entarea acestor titluri 8inanciare sau 89r9 >nscrierea lor >ntr-un re%istru al de;in9torilor de asemenea titluri 3art. / din 7e%ea cu privire la pia;a valorilor mo<iliare nr. 1++/1++-4. Societatea pe ac;iuni este >n drept s9 emit9, reie:ind din Codul civil, valori mo<iliare su< 8orm9 de ac;iuni :i o<li%a;iuni. A/ A$+iunile/ Ac;iuni sunt p9r;ile >n care este divi?at capitalul social al societ9;ii pe ac;iuni >n con8ormitate cu actul de constituire. $rin ac;iune se >n;ele%e, >n primul r>nd, o 8rac;iune a capitalului social. $rin ac;iune se mai >n;ele%e titlul de credit special 3corporativ, societar sau de participa;ie4, ce constat9 drepturile :i o<li%a;iile, deriv>nd din calitatea de ac;ionar, adic9 documentul, >nscrisul, >n care dreptul ac;ionarului este 2' .-
>ncorporat.1-0 Cermenul rac;iunes este utili?at, at>t >n doctrin9, c>t :i >n le%isla;ie pentru a indica raportul corporativ sau social, adic9 le%9tura @uridic9 dintre ac;ionar :i societate. Ast8el, Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, art. 1'1, alin. 2 prevede c9 rac;iunea atest9 dreptul ac;ionarului de a participa la conducerea societ9;ii, de a primi dividende sau o parte din valoarea <unurilor societ9;ii >n ca?ul lichid9rii acesteia, precum :i alte drepturi prev9?ute de le%e sau de actul constitutiv al societ9;iis, >n loc s9 se spun9 cum ar tre<ui s9 se procede?e >ntr-o alt9 conven;ie de drept comun sau chiar >n alt tip de societate ! rcontractuls acord9 dreptul sau rcalitatea de asociats o8er9 dreptul. Ac;iunea are un caracter indivi?i<il. Adic9, dac9 o ac;iune este de;inut9 de mai multe persoane, acestea sunt considerate un sin%ur ac;ionar :i >:i e2ercit9 drepturile prin repre?entant. Clasi*i$a%ea a$+iunil(%/ Ac;iunile emise de societatea pe ac;iuni pot 8i clasi8icate >n mai multe cate%orii, av>nd la <a?9 di8erite criterii, :i anume" (. 8n func&ie de modul de transmitere. sunt6 Ac#iuni la %u$ " o$ ! care nu au numele titularului men;ionat >n titlu. Ast8el, titular al ac;iunii este posesorul ei :i transmiterea ac;iunii se va 8ace 89r9 vreo 8ormalitate de >nre%istrare ori pu<licitate. Ac#iuni nomina ive ! care au >nscris >n titlu numele, prenumele :i domiciliul ac;ionaruluipersoan9 8i?ic9 sau denumirea :i sediul ac;ionarului persoan9 @uridic9. Cipurile ac;iunilor sunt determinate prin actul de
184Geor%escu (.7 #rept comercial romvn. ! Vol. ((. ! )ucureti" Ed. A77 )ECw, 2&&2. ! $. 0-2
2' '-
constituire. An ca? contrar, ele vor 8i la purt9tor. Ac;iunile nominative, la r>ndul lor, se clasi8ic9 >n" Ac#iuni nomina ive ma e$iali0a e 3emise >n 8orm9 material9, pe suport de h>rtie4. Ac;iunile materiali?ate sunt acele valori mo<iliare ce sunt emise >n 8orm9 de documente materiali?ate 3certi8icate4 care autenti8ic9 drepturile con8erite de ele. Ac#iuni nomina ive dema e$iali0a e /nema e$iali0a e1 J emise >n 8orm9 demateriali?at9, prin >nscriere >n contul analitic deschis pe numele proprietarului lor. Ac;iunile nemateriali?ate pot 8i de8inite drept valori mo<iliare ce sunt repre?entate >n 8orm9 de titlu notat pe conturile analitice ale persoanelor >nre%istrate :i care nu e2ist9 >n 8orm9 de documente separate. $entru acestea, drept document de con8irmare a drepturilor con8erite de ac;iunea nemateriali?at9 serve:te hot9r>rea privind emisiunea ac;iunilor :i certi8icatul de ac;iuni1-. 3e2trasul din re%istrul ac;ionarilor4. Acest certi8icat este documentul care se eli<erea?9 de de;in9torul re%istrului care con8irm9 >nscrierea >n re%istrul ac;ionarilor a unui cont analitic deschis pe numele ac;ionarului sau de;in9torului nominal de ac;iuni.1-' $e de alt9
185 Codul civil, art. 1'. rcerti8icatul de aciuni sau o<li%aiunis menionea? c societatea pe aciuni este o<li%at s eli<ere?e certi8icate de aciuni sau de o<li%aiuni nemateriali?ate. Certi8icatul con8irm c persoana creia >i este eli<erat deine un anumit numr de aciuni sau de o<li%aiuni ale societii emitente. Certi8icatul nu este o valoare mo<iliar, iar transmiterea lui nu >nseamn transmiterea valorilor mo<iliare. 186 #eintor nominal de aciuni poate 8i persoana care deine aciuni >n temeiul unui contract sau un participant pro8esionist la piaa valorilor mo<iliare care deine, >n numele su, aciuni din >nsrcinarea proprietarilor de aciuni sau a altor deintori nominali, ne8iind proprietar al aciunilor respective. Calitatea de
2' ,-
parte, 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, art. 21, alin. 1 prevede c9 certi8icatul de ac;iuni sau o<li%a;iuni este un document ce atest9 dreptul de proprietate asupra unui anumit num9r de ac;iuni 3o<li%a;iuni4 de aceea:i clas9, precum :i drepturile proprietarului lor 8a;9 de societatea emitent9. ((. 8n func&ie de drepturile conferite. avem6 a4 Ac#iuni o$dina$e ! care con8er9 proprietarilor lor dreptul la un vot >n adunarea %eneral9 a ac;ionarilor, dreptul de a primi o cot9-parte din dividende :i o parte din <unurile societ9;ii, >n ca?ul lichid9rii acestora. Coate ac;iunile ordinare ale societ9;ii vor avea valoare nominal9 e%al9. <4 Ac#iuni %$e!e$en#iale ! care con8er9 proprietarilor lor drepturi 3privile%ii4 suplimentare 8a;9 de proprietarul ac;iunii ordinare re8eritoare la ordinea primirii dividendelor :i la cuantumul dividendelor, precum :i la ordinea primirii unei pl9;i din <unurile societ9;ii, >n ca?ul lichid9rii ei. Ac;iunile pre8eren;iale se clasi8ic9 >n" Ac#iuni %$e!e$en#iale cu dividende ne!i6a e ! care con8er9, >n principiu, titularilor lor dreptul de vot la adunarea %eneral9 a ac;ionarilor. Aceasta re?ult9 din interpretarea art. 1., alin. , din 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,; rstatutul societ9;ii poate prevedea ac;iuni pre8eren;iale cu dividende ne8i2ate ce nu dau dreptul de vots.
deintor nominal o pot avea depo?itarii 3>n ca?ul aciunilor deponenilor lor4, <roerii i mana%erii 8ondurilor de investiii, companiile 8iduciare 3>n ca?ul aciunilor clienilor lor4. #eintorul nominal poate reali?a drepturile con8erite de aciuni numai avvnd >mputernicirile respective ale proprietarilor acestora.
2' --
Ac#iuni %$e!e$en#iale cu dividende !i6a e2 #ividendele 8i2ate se sta<ilesc >ntr-o sum9 8i2at9 pe o ac;iune sau >n procent 8i2at 8a;9 de valoarea nominal9 a ac;iunii. Acestea, la r>ndul lor, se clasi8ic9 >n" ac#iuni %$e!e$en#iale cu dividende !i6a e cumula ive ! care acord9 proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un sin%ur v9rs9m>nt, toate dividendele acumulate >ntro anumit9 perioad9 de timp sau dreptul de a primi dividende >n urm9toarea perioad9, dac9 societatea nu le-a pl9tit >n perioada precedent9; ac#iuni %$e!e$en#iale cu dividende !i6a e %a$#ial cumula ive ! dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate; ac#iuni %$e!e$en#iale cu dividende !i6a e necumula ive J nu dau un asemenea drept. Ac;iunile pre8eren;iale cu dividende 8i2ate nu dau drept de vot proprietarilor lor la adun9rile %enerale ale ac;ionarilor. Cotu:i, >n ca?urile prev9?ute de le%e 3art. 2., alin. /, coro<orat cu art. 1., alin. ', art. 2., alin. 11 :i art. 0+, alin. + din 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4, ei o<;in dreptul de vot. #ac9 societatea plasea?9 ac;iuni pre8eren;iale de dou9 sau mai multe clase, >n statutul ei va tre<ui prev9?ut9 valoarea de lichidare a ac;iunilor pre8eren;iale de 8iecare clas9. Cota-parte de ac;iuni pre8eren;iale nu poate dep9:i 2. din capitalul social al societ9;ii. (((. 8n func&ie de momentul achitrii. avem6 a4 ac#iuni au o$i0a e s%$e %lasa$e ! ac;iunile sta<ilite de adunarea constitutiv9 sau de adunarea %eneral9 a ac;ionarilor, >nre%istrate >n Re%istrul de stat al valorilor mo<iliare, >n limita claselor :i num9rului c9rora societatea este >n drept s9 emit9 ac;iuni suplimentare; 2' +-
<4 ac#iuni %lasa e ! ac;iunile achitate >n >ntre%ime de primii lor achi?itori 3su<scriitori4, >nre%istrate >n Re%istrul de stat al valorilor mo<iliare :i >n re%istrul ac;ionarilor societ9;ii. (V. 8n func&ie de proprietarul ac&iunilor. avem6 a4 ac#iuni a!la e (n ci$cula#ie ! ac;iunile plasate de societate, care apar;in persoanelor 8i?ice sau @uridice >n calitate de ac;ionari; <4 ac#iuni de e0au$ /ac#iuni %$o%$ii1 ! ac;iunile plasate de societate, dar achi?i;ionate sau r9scump9rate ulterior de ea de la ac;ionarii s9i. Ele nu constituie capitalul propriu al a societ9;ii, nu dau dreptul la vot >n adunarea %eneral9 a ac;ionarilor, dreptul la primirea dividendelor :i a unei p9r;i din <unurile societ9;ii, >n ca?ul lichid9rii ei. Ac;iunile de te?aur se achi?i;ionea?9 de societate 8ie >n scopul reducerii capitalului social al societ9;ii, 8ie pentru reducerea num9rului total de ac;iuni, ma@or>nd valoarea lor nominal9. An asemenea ca?uri ele urmea?9 a 8i anulate dup9 >nre%istrarea modi8ic9rilor respective >n statutul societ9;ii. Ac;iunile de te?aur, achi?i;ionate sau r9scump9rate >n alte scopuri dec>t cele ar9tate, nu vor putea dep9:i 1& din capitalul social al societ9;ii. #ac9, totu:i, se dep9:e:te aceast9 limit9, societatea, >n decursul unui an, este o<li%at9 s9 >nstr9ine?e a;iunile de te?aur :i/sau s9 le anule?e, reduc>nd respectiv m9rimea capitalului social sau p9str>ndu-i m9rimea prin ma@orarea propor;ional9 a valorii nominale a tuturor ac;iunilor plasate, dac9 statutul societ9;ii nu prevede c9 aceast9 ma@orare a valorii se e2tinde asupra ac;iunilor de o clas9 sau de c>teva clase. 2, &-
*odalit&i privitoare la emiterea ac&iunilor a4 $otrivit art. 1'1, alin. 0, Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, rac;iunile nu pot 8i emise pentru o sum9 mai mic9 dec>t valoarea lor nominal9s. (nteresul acestei dispo?i;ii este u:or de >n;eles. Capitalul nominal tre<uie s9 corespund9 capitalului real, numai ast8el creditorii sociali nu sunt >n:ela;i. Contrariul, >ns9, este licit ! art. 1'1, alin. '; rac;iunile se emit cu valoare total9 nu mai mic9 dec>t m9rimea capitalului socials. #eci, se pot emite ac;iuni la o valoare superioar9, 8iindc9, >n acest ca?, patrimoniul societ9;ii >n care intr9 surplusul o8er9 o mai serioas9 %aran;ie :i nimeni nu este >n:elat. Este necesar a speci8ica c9 valoarea nominal9 a ac;iunii nu tre<uie con8undat9 cu valoarea patrimonial9 sau conta<il9, pe care aceasta o poate do<>ndi >n cursul e2isten;ei societ9;ii, datorit9 8luctua;iilor patrimoniului acesteia, >n raport cu a8acerile <une sau rele pe care le e8ectuea?9. An raport cu aceste varia;iuni, ac;iunea va avea o valoare de <urs9 8a;9 de cea nominal9. <4 *u pot 8i emise ac;iuni noi p>n9 c>nd nu sunt pl9tite cele din emisiunea precedent9 3art. 1'1, alin. ., Codul civil al R , nr. 11&,/2&&24. Antr-adev9r, dac9 necesitatea oric9rei emisiuni de ac;iuni re?id9 >n do<>ndirea 8ondurilor necesare reali?9rii o<iectului social, mi@locul normal pentru a intra >n posesiunea lor >n const9 >n solicitarea de la ac;ionari a cotelor necesare pentru eli<erarea ac;iunilor de@a emise, iar nu de a emite ac;iuni noi, care se materiali?ea?9 printr-o nou9 sarcin9 pentru societate. D%e,-u%ile i (4li2a+iile a$+i(na%il(%/ Ac;ionarul este un mem<ru al societ9;ii pe ac;iuni, de;in9torul unui titlu ne%ocia<il, prin a c9rui 2, 1-
transmitere se produc permanente trans8orm9ri >n componen;a structural9 a societ9;ii. $rin drepturile ac;ionarilor se >n;ele% prero%ativele con8erite acestora de le%e :i de statutul societ9;ii, >n temeiul c9rora pot pretinde societ9;ii :i altor persoane o anumit9 conduit9, const>nd >n ac;iuni sau a<sten;iuni, 8olosind la nevoie 8or;a de constr>n%ere a statului, pe calea ac;ion9rii >n @usti;ie. D%e,-u%ile ne,a-%i&(niale ale a$+i(na%il(% sunt" #reptul de a participa la adunarea %eneral9; #reptul de vot; #reptul de a 8i in8ormat. An a8ar9 de aceste drepturi nepatrimoniale 8undamentale, le%ea acord9 suplimentar" 1. Ac#iona$ilo$ ca$e de#in, cel %u#in, 9K din ac#iunile cu d$e% de vo ) s9 introduc9 chestiuni >n ordinea de ?i a adun9rii %enerale anuale a ac;ionarilor; s9 propun9 candida;i pentru mem<rii consiliului societ9;ii :i ai comisiei de cen?ori, s9 adrese?e instan;ei @udec9tore:ti cereri >n vederea lichid9rii societ9;ii dac9, >n cursul a dou9 :i mai multe adun9ri %enerale, ac;ionarii n-au ales consiliul societ9;ii; s9 cear9 convocarea :edin;ei e2traordinare a consiliului societ9;ii. 2. Ac#iona$ilo$ ca$e de#in, cel %u#in, <:K din ac#iunile cu d$e% de vo ale socie "#ii) s9 cear9 sta<ilirea costului plas9rii ac;iunilor emisiei suplimentare, >n temeiul raportului or%ani?a;iei de audit sau al altei or%ani?a;ii speciali?ate ce nu este persoan9 a8iliat9 societ9;ii; s9 solicite e8ectuarea de controale e2traordinare ale activit9;ii economico8inanciare a societ9;ii; 2, 2-
intente?e ac;iuni pentru repararea pre@udiciului cau?at societ9;ii de persoanele cu 8unc;ii de r9spundere >n urma >nc9lc9rii inten;ionate sau %rave de c9tre acestea a prevederilor le%isla;iei. /. Ac#iona$ilo$ ca$e de#in, cel %u#in, ;9K din ac#iunile cu d$e% de vo mai au) dreptul de a cere, >n modul sta<ilit de le%e :i de statutul societ9;ii, convocarea adun9rii %enerale e2traordinare a ac;ionarilor. Statutul poate prevedea, ac;ionarilor ce de;in ac;iuni cu drept de vot >ntr-o propor;ie mai mare :i alte drepturi suplimentare. D%e,-u%ile ,a-%i&(niale ale a$+i(na%il(% sunt" dreptul la dividende; dreptul de preem;iune asupra ac;iunilor emisiunii suplimentare; dreptul de preem;iune asupra ac;iunilor societ9;ii >nchise/>nstr9inate de ceilal;i ac;ionari; dreptul de a cere r9scump9rarea ac;iunilor care >i apar;in; dreptul asupra <unurilor re?ultate din lichidare; dreptul de a >nstr9ina ac;iunile. O4li2a+iile a$+i(na%il(%: #e a e8ectua plata v9rs9mintelor datorate; #e a comunica societ9;ii in8orma;iile cerute de le%e; #e a nu se amesteca 89r9 drept >n administrarea societ9;ii; #e a respecta actul de constituire, statutul :i hot9r>rile adun9rii %enerale a ac;ionarilor; #e a suporta pierderile sociale p>n9 la concuren;a aportului s9u. >/ O4li2a+iunile/ B<li%a;iunile au 8ost de8inite >n doctrin91-, ca 8iind rtitluri de credit emise de
1-, Cvrcei, Elena. Bp. cit. p. /11
s9
2, /-
societate >n schim<ul sumelor de <ani >mprumutate, care >ncorporea?9 >ndatorirea societ9;ii de a ram<ursa aceste sume :i de a pl9ti do<>n?ile a8erentes. C>nd capitalul nu este >ndestul9tor opera;iunilor societ9;ii, aceasta poate recur%e la mai multe mi@loace, unul dintre care este emiterea de c9tre societate a unor titluri de credit, numite o<li%a;iuni >n schim<ul sumelor de <ani necesare. Clasi*i$a%ea (4li2a+iunil(% (. Dup modul de circula&ie. avem6 a4 o3li'a#iuni nomina ive ! au numele titularului >nscris >n titlu. #reptul de proprietate asupra acestora se 8ace prin intermediul dispo?i;iei de transmitere per8ectate con8orm le%isla;iei; <4 o3li'a#iuni la %u$ " o$ ! nu este men;ionat titularul :i dreptul de proprietate se transmite prin simpla >nm>nare. ((. Dup forma de rscumprare. avem6 a4 o3li'a#iuni conve$ i3ile ! care dau o<li%atarilor dreptul de a schim<a o<li%a;iunile pe ac;iuni ale societ9;ii 8ie prin emisiunea suplimentar9, 8ie pe ac;iuni de te?aur; <1 o3li'a#iuni neconve$ i3ile ! acele ac;iuni pe care societatea le poate stin%e e2clusiv cu mi@loace <9ne:ti. (((. Dup forma emiterii. avem6 o3li'a#iuni ma e$iali0a e ! emise >n 8orm9 material9, pe suport de h>rtie4. B<li%a;iunile materiali?ate sunt acele valori mo<iliare ce sunt emise >n 8orm9 de documente materiali?ate 3certi8icate4, care autenti8ic9 drepturile con8erite de ele. o3li'a#iuni nomina ive dema e$iali0a e /nema e$iali0a e1 ! emise >n 8orm9 demateriali?at9, prin >nscriere >n contul analitic deschis pe numele proprietarului lor. 2, 0-
B<li%a;iunile nemateriali?ate pot 8i de8inite acele valori mo<iliare ce sunt repre?entate >n 8orm9 de titlu notat pe conturile analitice ale persoanelor >nre%istrate :i care nu e2ist9 >n 8orm9 de documente separate. $entru acestea, drept document de con8irmare a drepturilor con8erite de o<li%a;iunea nemateriali?at9 serve:te hot9r>rea privind emisiunea o<li%a;iunilor :i certi8icatul de o<li%a;iuni1-3e2trasul din re%istrul ac;ionarilor4. E&i-e%ea (4li2a+iunil(%/ Emiterea o<li%a;iunilor tre<uie s9 ai<9 ca scop o<;inerea de c9tre societate a mi@loacelor circulante. B<li%a;iunile nu pot 8i plasate >n scopul constituirii, >ntre%irii sau ma@or9rii capitalului social. B<li%a;iunile nu pot 8i emise pentru o perioad9 mai mic9 de un an :i se achit9 numai >n numerar 3achitarea >n rate este inter?is9 de art.1'/, Codul civil al R , nr. 11&,/2&&24. Valoarea nominal9 a tuturor o<li%a;iunilor plasate de societate nu tre<uie s9 dep9:easc9 m9rimea capitalului social. 7e%ea cu privire la societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++, prevede c9 valoarea nominal9 a o<li%a;iunii societ9;ii tre<uie s9 se >mpart9 la 1&& de lei. Competen;a de a decide emiterea o<li%a;iunilor apar;ine adun9rii %enerale a ac;ionarilor. Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2 prevede c9 o<li%a;iunile se emit numai prin o8ert9 pu<lic9. #in aceast9 norm9 re?ult9 c9 societ9;ile pe ac;iuni de tip >nchis pot emite o<li%a;iuni numai prin o8ert9 pu<lic9. Societatea este >n drept s9 achi?i;ione?e sau s9 r9scumpere o<li%a;iunile plasate de ea numai cu scopul de a le stin%e. B<li%a;iunile se ram<ursea?9 de societatea emitent9 la scaden;9. Cot atunci 8iecare o<li%atar va primi suma de <ani corespun?9toare valorii nominale a o<li%a;iunii :i do<>nda a8erent9.
188 Ve?i anterior clasi8icarea aciunilor.
2, .-
Re2is-%ul a$+i(na%il(% i %e2is-%ul de+in-(%il(% de (4li2a+iuni/ Societatea emitent9 de ac;iuni :i o<li%a;iuni nominative ;ine re%istrul de;in9torilor de ac;iuni :i re%istrul de;in9torilor de o<li%a;iuni. #Jc9 societatea are mai mult de .& de;in9tori de ac;iuni sau o<li%a;iuni, re%istrele sunt ;inute de un re%istrator independent. Re%istrul de;in9torilor valorilor mo<iliare ale societ9;ii repre?int9, de 8apt, o list9 a persoanelor >nre%istrate, >ntocmit9 con8orm datelor la momentul respectiv pentru 8iecare clas9 a valorilor mo<iliare. Aceast9 list9 permite e8ectuarea identi8ic9rii persoanelor >nre%istrate, eviden;a drepturilor persoanelor asupra valorilor mo<iliare >nre%istrate pe numele lor, e2ecutarea dispo?i;iilor de transmitere, precum :i descrierea clasei valorilor mo<iliare, pentru care este per8ectat re%istrul de;in9torilor lui. Re'is $ul ac#iona$ilo$ 7i $e'is $ul de#in" o$ilo$ de ac#iuni $e3uie s" con#in") #enumirea, sediul :i num9rul de >nre%istrare a societ9;ii emitente, num9rul de >nre%istrare a 8iec9rei emisiuni acordat de Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare; *umele, alte date din actul de identitate, domiciliul ac;ionarului sau al de;in9torului de o<li%a;iuni-persoan9 8i?ic9; denumirea, num9rul de >nre%istrare :i sediul ac;ionarului sau de;in9torului de o<li%a;iuni-persoan9 @uridic9; *um9rul de ac;iuni sau o<li%a;iuni, tipul, clasa :i valoarea nominal9 a ac;iunilor sau o<li%a;iunilor de;inute de 8iecare ac;ionar sau de;in9tor de ac;iuni; #ata la care 8iecare ac;ionar sau de;in9tor de o<li%a;iuni a do<>ndit sau a >nstr9inat ac;iuni sau o<li%a;iuni. Re%istrul tre<uie s9 ai<9 o ru<ric9 special9 >n care 2, '-
se men;ionea?9 sechestrul, %a@ul sau o alt9 %revare a ac;iunilor sau o<li%a;iunilor 8iec9rui ac;ionar sau de;in9tor de o<li%a;iuni.
2, ,-
Te&a ../ COOPERATIVELE

N(+iuni 2ene%ale ,%ivind $((,e%a-ivele C((,e%a-iva de ,%(du$+ie C((,e%a-iva de 0n-%e,%in1-(%
.././ N(+iuni 2ene%ale ,%ivind $((,e%a-ivele

Con8orm le%isla;iei >n vi%oare, o alt9 8orm9 de or%ani?are a activit9;ii de >ntreprin?9tor este cooperativa. Art. 1,1, Codul civil al Repu<licii oldova, nr. 11&,/2&&2 prevede c9 coo%e$a iva es e asocia#ia 3enevol" de %e$soane !i0ice 7i &u$idice, o$'ani0a " %e %$inci%ii co$%o$a ive, (n sco%ul !avo$i0"$ii 7i 'a$an "$ii, %$in ac#iunile comune ale mem3$ilo$ s"i, a in e$eselo$ lo$ economice 7i a al o$ in e$ese le'ale2 Cooperativa este o 8orm9 de asociere li<er9 >n care mai multe persoane or%ani?ea?9 activit9;i de produc;ie, de distri<u;ie, prest9ri de servicii :i de credit, <a?at9 pe principiul >ntra@utor9rii. Aceast9 8orm9 de asociere s-a n9scut >nc9 >n secolul trecut. $rima cooperativ9 a 8ost >n8iin;at9 >n anul 1-00, >n An%lia, la Roocherdale, dup9 care s-au creat :i altele. An Fran;a s-au 8ondat cooperative de produc;ie care >:i propuneau s9 e8ectue?e >n comun lucr9ri de construc;ie sau s9 reali?e?e di8erite produse pe care s9 le v>nd9, iar <ene8iciile re?ultate s9 8ie >mp9r;ite >ntre asocia;i.1-+ Cooperativele se deose<esc esen;ial de alte 8orme or%ani?atorico-@uridice ale activit9;ii de >ntreprin?9tor. em<rii cooperativei nu sunt salaria;i,
189 Vonica Romul $etru. #reptul societilor comerciale. ! )ucureti" 7umina 7e2, 2&&&. ! $. 0-/
2, --
ei, ca :i asocia;ii societ9;ilor comerciale, sunt >n drept s9 participe la conducerea societ9;ii, dar spre deose<ire de societ9;ile comerciale, mem<rii cooperativei sunt o<li%a;i s9 participe nemi@locit cu munca proprie >n activitatea cooperativei. #e asemenea, cooperativei >i este caracteristic9 e%alitatea >n drepturi a mem<rilor la conducerea ei 3un mem<ru ! un sin%ur vot4 :i reparti?area pro8itului indi8erent de cota de participare. An actul constitutiv al cooperativei poate 8i prev9?ut9 participarea persoanelor @uridice ca mem<ri 8ondatori. em<rul colectiv, c9 :i oricare mem<ru al cooperativei, dispune de un sin%ur vot >n cadrul or%anelor de conducere a cooperativei.1+& Codul civil al Repu<licii oldova nu 8ace o clasi8icare a cooperativelor, dar, pornind de la dispo?i;iile le%ilor, :i anume" 7e%ea cu privire la cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1; 7e%ea cu privire la cooperativele de produc;ie nr. 1&&,/2&&2; 7e%ea coopera;iei de consum nr. 12.2/2&&&, putem eviden;ia u$m" oa$ele i%u$i de coo%e$a ive) cooperativa de produc;ie; cooperativa de >ntreprin?9tor; cooperativa de consum. Reie:ind din dispo?i;iile 7e%ii coopera;iei de consum, cooperativa de consum nu constituie persoan9 @uridic9 cu scop lucrativ, din acest considerent vor 8i e2aminate cooperativele de produc;ie :i de >ntreprin?9tor.
../!/ C((,e%a-iva de ,%(du$+ie

Con8orm art. 1 al 7e%ii cu privire la cooperativa de produc;ie nr. 1&&,/2&&2, cooperativa de produc;ie
190 NPPMSaMbHM KSJ" `JbLj 1.[i. SMi.[KUiKQY .p. ! ObHJ" SXbLj, 2&&0. ! n.1+.
2, +-
este o >ntreprindere >n8iin;at9 de c9tre . sau mai multe persoane, >n scopul des89:ur9rii >n comun a activit9;ii de produc;ie :i alte activit9;i economice, <a?ate preponderent pe munca personal9 a mem<rilor ei :i pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia, denumite >n continuare cot9 de participare. Cooperativa constituie o persoan9 @uridic9 cu scop lucrativ. Cooperativa de produc;ie poate 8i constituit9 de c9tre persoane 8i?ice care au atins v>rsta de 1' ani, dar >n num9r nu mai mic de .. Constituirea cooperativei are loc de c9tre adunarea constitutiv9. Adunarea de constituire are urm9toarele >mputerniciri" ale%e or%anele de conducere a cooperativei; desemnea?9 persoana care va >ndeplini 8ormalit9;ile >nre%istr9rii de stat a cooperativei, precum solu;ionea?9 :i alte pro<leme ce ;in de constituirea :i >nceputul activit9;ii cooperativei. ot9r>rile >n cadrul adun9rii constitutive se iau cu votul a 2// din num9rul total de 8ondatori. 7a adunarea constitutiv9 8iecare 8ondator are dreptul la un sin%ur vot. #es89:urarea adun9rii constitutive se noti8ic9 >ntrun proces-ver<al, care este semnat de c9tre pre:edintele :i secretarul adun9rii. Con8orm art. + al 7e%ii cu privire la cooperativa de produc;ie nr. 1&&,/2&&2 :i art. 1,1 al Codului civil al Repu<licii oldova nr. 11&,/2&&2, cooperativa dispune de un si%ur act de constituire care este statutul. S a u ul coo%e$a ivei de %$oduc#ie $e3uie s" con#in" u$m" oa$ele clau0e" denumirea :i sediul cooperativei; scopul :i o<iectul cooperativei; condi;iile :i modul de primire >n cooperativ9 :i de e2cludere din cooperativ9, precum :i temeiurile :i procedura de e2cludere; modul de participare prin munca personal9 a mem<rilor cooperativei la activitatea acesteia; modul de retri<uire a muncii mem<rilor 2&-
cooperativei; m9rimea minim9 a cotei de participare, condi;iile :i termenele de depunere a aporturilor >n contul acesteia, responsa<ilitatea pentru >nc9lcarea o<li%a;iilor privind depunerea acestora, precum :i modul de evaluare a activit9;ii lor >n natur9 >n contul cotei; aporturile mem<rilor cooperativei >n capitalul social, modul :i termenele de depunere a acestora; modul de repre?entare a cooperativei; modul de >nstr9inare a cotei de participare; competen;a adun9rii %enerale :i modul de convocare a acesteia, cvorumul :i alte condi;ii de validitate a hot9r>rilor adun9rii; competen;a, componen;a, modul de ale%ere :i 8unc;ionare a consiliului cooperativei, comisiei de revi?ie, pre:edintelui cooperativei :i altor or%ane de conducere ale cooperativei; modul de 8ormare a capitalului social :i a re?ervelor cooperativei; modul de distri<uire a pro8itului net >ntre mem<rii cooperativei; modul de acoperire a pierderilor de <ilan; ale cooperativei; lista >ntreprinderilor a8iliate, 8ilialelor :i a repre?entan;ilor cooperativei; modul de reor%ani?are :i lichidare a cooperativelor. An statut pot 8i prev9?ute :i alte clau?e, care nu contravin le%isla;iei >n vi%oare. B condi;ie o<li%atorie pentru crearea cooperativei de produc;ie este 8ormarea capitalului cooperativei. Capitalul social al cooperativei este 8ormat din aporturile aduse de c9tre mem<rii cooperativei. An calitate de contri<u;ie pot servi mi@loacele <9ne:ti :i <unurile. Aportul >n natur9 >n contul cotei de participare poate 8i transmis 21-
cooperativei cu titlu de proprietate sau cu titlu de 8olosin;9. Contri<u;iile >n contul cotei de participare pot 8i 89cute >n rate, >n termenul sta<ilit de statutul cooperativei, care nu poate dep9:i un an de ?ile. Fiecare dintre aceste rate va 8i cel pu;in de 2. din m9rimea cotei de participare. Hu %o se$vi d$e% a%o$ u$i la ca%i alul social) evaluarea >n <ani a activit9;ii de constituire a cooperativei; <unurile imo<ile :i mo<ile ne>nre%istrate, inclusiv re?ultatele activit9;ii intelectuale supuse >nre%istr9rii de stat, precum :i casa de locuit, dac9 este unic9; <unurile al c9ror circuit civil este inter?is sau limitat de actele le%islative; terenurile a%ricole cu transmiterea documentului de proprietate. An statutul cooperativei pot 8i prev9?ute :i alte <unuri, care nu pot constitui contri<u;ii la capitalul social. Con8orm 7e%ii cu privire la cooperativa de produc;ie nr. 1&&,/2&&2, <unurile >n natur9 pot 8i transmise :i >n 8olosin;9 cooperativei de produc;ie, valoarea c9rora se sta<ile:te con8orm m9rimii de pia;9 a pl9;ii de arend9. Brice mem<ru al cooperativei poate s9 de;in9 numai o cot9 de participare. 9rimea cotei de participare nu poate dep9:i 2& din capitalul social al cooperativei. 9rimea cotei tre<uie s9 8ie divi?i<il9 la 1&. em<rii cooperativei de produc;ie, >n <a?a transmiterea aportului la capitalul social, nu dispun de dreptul de proprietate asupra patrimoniului cooperativei, ei au doar dreptul de crean;9. Mem3$ii coo%e$a ivei de %$oduc#ie dis%un de u$m" oa$ele d$e% u$i) s9 participe la conducerea societ9;ii, la adun9rile %enerale, s9 alea%9 :i s9 8ie ale:i >n or%anele 22-
cooperativei; s9 participe cu munca proprie la activitatea cooperativei; s9 8ac9 propuneri pentru >m<un9t9;irea activit9;ii cooperativei; s9 cear9 convocarea adun9rii %enerale e2traordinare sau a :edin;ei consiliului cooperativei; s9 <ene8icie?e de pl9;i din pro8itul net al cooperativei; s9 <ene8icie?e de 8acilit9;i :i avanta@e prev9?ute pentru mem<rii cooperativei; s9 >nstr9ine?e, s9 %a@e?e, s9 lase prin testament cota sa de participare; s9 ai<9 acces la orice in8orma;ie privind activitatea cooperativei; s9 se retra%9 li<er din cooperativ9; s9 primeasc9 valoarea de participare, precum :i alte pl9;i prev9?ute de statut; s9 primeasc9, >n ca? de lichidare a cooperativei, o parte din patrimoniul r9mas dup9 satis8acerea preten;iilor creditorilor; em<rii cooperativei pot dispune :i de alte drepturi, care nu contravin le%isla;iei >n vi%oare :i sunt prev9?ute >n statutul cooperativei. Pa$alel cu d$e% u$ile indica e mai sus, mem3$ii coo%e$a ivei dis%un de un 7i$ de o3li'a#ii) s9 depun9 ta2a de intrare :i cota de participare >n termenele :i m9rimile prev9?ute de statut; s9 in8orme?e cooperativa despre orice modi8icare a datelor personale, introduse >n statutul cooperativei; s9 poarte r9spundere material9 >n con8ormitate cu le%isla;ia muncii; s9 respecte alte prevederi ale le%isla;iei, statutului :i re%ulamentelor cooperativei, precum :i s9 e2ecute hot9r>rile or%anelor ei. 2/-
An statutul cooperativei pot 8i prev9?ute :i alte o<li%a;ii ale mem<rilor cooperativei de produc;ie. 7a 8el ca :i societ9;ile comerciale, cooperativa dispune de or%ane cu a@utorul c9rora >:i des89:oar9 activitatea. An con8ormitate cu art. 1& al 7e%ii cu privire la cooperativa de produc;ie nr. 1&&,/2&&2, o$'anele de conduce$e ale coo%e$a ivei sun ) adunarea %eneral9 a mem<rilor cooperativei; consiliul de o<servatori al cooperativei; comitetul de conducere al cooperativei; comisia de revi?ie a cooperativei. Adunarea general este or%anul suprem al cooperativei :i este 8ormat9 din mem<rii cooperativei. Adunarea %eneral9 poate 8i (%dina% :i eD-%a(%dina%/ Adunarea %eneral9 ordinar9 se convoac9 de pre:edintele cooperativei la deci?ia consiliului cooperativei :i se des89:oar9 >n termenul sta<ilit de statutul cooperativei, >ns9 nu mai t>r?iu de 2 luni dup9 e2pirarea e2erci;iului 8inanciar. Adunarea %eneral9 e2traordinar9 se convoac9 de c9tre pre:edintele cooperativei >n <a?a hot9r>rii adun9rii %enerale sau la deci?ia consiliului cooperativei" din ini;iativa consiliului sau la cererea comisiei de revi?ie, sau la cererea mem<rilor ce constituie cel pu;in 2. din num9rul total de mem<ri ai cooperativei. $re:edintele cooperativei este o<li%at cel t>r?iu cu 1. ?ile >nainte de des89:urarea adun9rii s9 in8orme?e >n scris mem<rii cooperativei despre convocarea adun9rii :i s9 plase?e anun;uri >n o8iciile cooperativei sau >n alte locuri indicate >n statutul cooperativei. An:tiin;area tre<uie s9 con;in9" data, timpul, locul des89:ur9rii :i ordinea de ?i. |edin;ele adun9rii %enerale sunt deli<erative, dac9 la ele sunt pre?en;i mai mult de .& din num9rul total al mem<rilor cooperativei. #ac9 la adunare nu s-a pre?entat num9rul necesar de mem<ri, ea va 8i convocat9 repetat, nu mai 20-
devreme de 1& ?ile :i nu mai t>r?iu de /& de ?ile de la data adun9rii convocate ini;ial. Adunarea convocat9 repetat este deli<erativ9, dac9 la ea sunt pre?en;i cel pu;in 1// din num9rul total de mem<ri ai cooperativei. Votarea la adunarea %eneral9 poate 8i deschis9 sau secret9. #eci?ia privind votarea secret9 se adopt9 de adunarea %eneral9, cu votul deschis a cel pu;in .& din num9rul mem<rilor pre?en;i. ot9r>rile >n cadrul adun9rii %enerale se iau cu ma@oritatea de voturi ale mem<rilor pre?en;i ai cooperativei, dac9 >n statut nu e prev9?ut o cot9 mai mare. Asupra pro<lemelor ce ;in de modi8icarea condi;iilor de primire :i de e2cludere din cooperativ9, schim<area cotei de participare, reor%ani?area :i lichidarea, hot9r>rile se iau cu votul a 2// din num9rul total al mem<rilor cooperativei. $e parcursul des89:ur9rii adun9rii %enerale se >ntocme:te un proces-ver<al, >n care se trec datele privitoare la mem<rii pre?en;i ai cooperativei ordinea de ?i :i alte in8orma;ii relevante pentru cooperativ9. ot9r>rile adun9rii %enerale pot 8i contestate >n instan;a de @udecat9. Consiliul cooperativei #ac9 num9rul mem<rilor cooperativei dep9:e:te .& de persoane, >n cadrul cooperativei o<li%atoriu se constituie consiliul cooperativei. Consiliul cooperativei se ale%e de c9tre adunarea %eneral9 pe un termen de p>n9 la / ani, 8iind 8ormat din cel pu;in / persoane. Consiliul coo%e$a ivei a$e u$m" oa$ele (m%u e$nici$i) adopt9 deci?ii privind convocarea adun9rii %enerale; adopt9 deci?ii privind admiterea noilor mem<ri; apro<9 valoarea de pia;9 a aporturilor >n natur9 aduse de c9tre mem<ri; 2.-
apro<9 normativele de retri<uire a muncii >n cooperativ9; pre?int9 adun9rii %enerale propuneri privind aderarea la uniunile de cooperative sau retra%erea din ele; pre?int9 adun9rii %enerale avi?ul despre raportul 8inanciar anual al cooperativei. An statutul cooperativei pot 8i prev9?ute :i alte atri<u;ii ale consiliului care nu contravin le%ii. El >:i e2ercit9 atri<u;iile sale >n perioada dintre :edin;ele adun9rii %enerale a cooperativei :i este responsa<il >n 8a;a adun9rii %enerale. Consiliul cooperativei >:i des89:oar9 activitatea >n :edin;e, care pot 8i ordinare :i e2traordinare. |edin;ele ordinare se convoac9 cel pu;in o dat9 >n trimestru, iar cele e2traordinare se convoac9 dup9 necesitate. |edin;ele e2traordinare pot 8i convocate de c9tre pre:edintele cooperativei" din ini;iativ9 proprie; la cererea mem<rilor consiliului; la cererea comisiei de revi?ie sau la cererea mem<rilor cooperativei care constituie cel pu;in 1& din num9rul lor total. An statutul cooperativei se sta<ile:te cvorumul :edin;ei cooperativei, care va constitui nu mai pu;in de @um9tate de mem<ri ale:i ai consiliului. Fiecare mem<ru al consiliului are un sin%ur vot. #eci?iile >n cadrul consiliului se iau cu simpla ma@oritate de voturi ale mem<rilor s9i. ,reedintele cooperativei Administrarea curent9 a cooperativei se e8ectuea?9 de c9tre pre:edintele cooperativei. $re:edintele cooperativei se ale%e de c9tre adunarea %eneral9 pe un termen de 0 ani. 8n com%e en#a sa in $" $e0olva$ea u$m" oa$elo$ %$o3leme" asi%urarea >ndeplinirii hot9r>rilor adun9rii %enerale; asi%urarea ;inerii eviden;ii conta<ile a activit9;ii 2'-
cooperativei; >ncheierea :i re?ilierea contractelor individuale de munc9 cu mem<rii :i salaria;ii cooperativei; repre?entarea cooperativei >n rela;iile cu ter;ele persoane. $re:edintele cooperativei este responsa<il >n 8a;a consiliului cooperativei :i nu poate 8i mem<ru al consiliului cooperativei. Comisia de revi%ie Controlul asupra activit9;ii economico-8inanciare a cooperativei de produc;ie se e8ectuea?9 de c9tre comisia de revi?ie. Comisia de revi?ie se creea?9 din cel pu;in / persoane. em<ri ai comisiei de revi?ie pot 8i at>t mem<rii cooperativei, c>t :i persoanele ter;e. Ei se ale% pe un termen de p>n9 la / ani. Comisia de revi?ie este >n drept se e8ectue?e at>t controale ordinare 3anuale4 ale activit9;ii cooperativei, c>t :i e2traordinare. Controalele e2traordinare pot 8i e8ectuate din ini;iativa proprie a comisiei, la deci?ia adun9rii %enerale sau a consiliului, sau la cererea a cel pu;in 1& din num9rul total de mem<ri. $re:edintele cooperativei este o<li%at s9 pre?inte comisiei de revi?ie toate materialele le%ate de activitatea economico-8inanciar9 a cooperativei, de asemenea s9 dea e2plica;ii ver<ale :i >n scris privind activitatea cooperativei. An urma controlului e8ectuat, comisia de revi?ie >ntocme:te un raport pe care >l pre?int9 adun9rii %enerale. Func;iile comisiei de revi?ie, >n <a?a hot9r>rii adun9rii %enerale, pot 8i transmise unei companii de audit. 7a 8el ca :i societ9;ile comerciale, cooperativa poate 8i supus9 reor%ani?9rii prin 8u?iune, de?mem<rare sau trans8ormare. An <a?a hot9r>rii adun9rii %enerale sau instan;ei de @udecat9, cooperativa poate 8i lichidat9 sau supus9 procedurii insolva<ilit9;ii. 2,-
../3/ C((,e%a-iva de 0n-%e,%in1-(%

#4 <o&iuni generale privind cooperativa de )ntreprin%tor B alt9 8orm9 de or%ani?are a activit9;ii de >ntreprin?9tor e posi<il9 prin intermediul cooperativei de >ntreprin?9tor. Con8orm 7e%ii privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1, cooperativa de >ntreprin?9tor este o or%ani?a;ie comercial9, cu statut de persoan9 @uridic9 ai c9rei mem<ri sunt persoane @uridice sau 8i?ice, care practic9 activitatea de >ntreprin?9tor. Aceast9 8orm9 de or%ani?are a activit9;ii de >ntreprin?9tor este nou9 pentru Repu<lica oldova, venind s9 re%lemente?e rela;iile de >ntreprin?9tor >n s8era a%ricol9. Speci8ic 8ormei date este 8aptul c9 mem<rii cooperativei tre<uie s9 participe la rela;iile economice reciproce dintre mem<rii cooperativei :i cooperativ9. Art. 0 din 7e%ea privind cooperativa de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1, prevede c9 participarea la rela;iile economice cu cooperativa presupune procurarea de c9tre mem<rii cooperativei a produc;iei 3serviciilor acesteia4 sau livrarea 3prestarea4 c9tre cooperativ9 de mem<rul acesteia a produc;iei 3serviciilor sale4. 6n principiu de <a?9 ce st9 la constituirea cooperativei de >ntreprin?9tor este prev9?ut >n art. ' din 7e%ea privind cooperativa de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1, con8orm c9ruia cooperativa este o<li%at9 s9 livre?e 3preste?e4 cel pu;in .& la sut9 din volumul total al produc;iei 3serviciilor4 proprii mem<rilor s9i :i/sau s9 procure 3s9 <ene8icie?e4 de la mem<rii s9i cel pu;in de .& la sut9 din volumul total al produc;iei procurate 3serviciilor primite4 de c9tre cooperativ9. #ac9 la e2pirarea perioadei de / luni condi;iile indicate mai sus nu sunt respectate, cooperativa urmea?9 a 8i reor%ani?at9 sau lichidat9. 2--
'4 Constituirea cooperativei 14 Cooperativa de >ntreprin?9tor se constituie prin contractul de constituire :i statut. Cooperativa de >ntreprin?9tor se 8ormea?9 cu respectarea 8ormalit9;ilor :i re%ulilor %enerale pentru crearea unei societ9;i comerciale, dar pre?int9 unele re%uli proprii. Aceste re%uli speci8ice cooperativei de >ntreprin?9tor se re8er9 la num9rul mem<rilor, o<iectul cooperativei de >ntreprin?9tor, capitalul social, aporturile mem<rilor, statutul cooperativei de >ntreprin?9tor. Cooperativa de >ntreprin?9tor parcur%e urm9toarele etape de 8ondare" >ncheierea contractului constitutiv; transmiterea cotelor de participare la capitalul social; convocarea adun9rii constitutive; >nre%istrarea de stat a cooperativei. -4 Actele de constituire a cooperativei Contractul de constituire tre<uie s9 cuprind9 men;iunile stipulate >n art. 1' al 7e%ii privind cooperativa de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1. Fi$ma coo%e$a ivei de >ntreprin?9tor cuprinde denumirea deplin9 a cooperativei, cu sinta%ma rcooperativa de >ntreprin?9tors, precum :i cea prescurtat9 rC.(.s. Sediul cooperativei se consider9 sediul or%anului ei e2ecutiv. Genu$ile de ac ivi a e ale cooperativei pot 8i" de prelucrare, de prest9ri de servicii, de economii :i >mprumut, precum :i alte tipuri de activitate. Genul de activitate tre<uie s9 8ie licit :i moral. Te$menul de ac ivi a e a cooperativei poate s9 8ie unul determinat sau nedeterminat. Mem3$ii coo%e$a ivei pot 8i persoane 8i?ice :i @uridice, cet9;eni ai Repu<licii oldova, cet9;eni str9ini sau apatri?i cu drept de re:edin;9 >n R. oldova, cu capacitate de e2erci;iu deplin9, care practic9 activitatea de >ntreprin?9tor. $ersoanele @uridice pot 8i cu sediul >n oldova sau >n str9in9tate. *um9rul 2+-
mem<rilor 8ondatori ai cooperativei nu poate 8i mai pu;in de . persoane. Calitatea de mem<ru se o<;ine prin participarea la constituirea cooperativei sau prin intrarea >n cooperativ9 >n <a?a cererii solicitantului :i a deci?iei respective a consiliului cooperativei. An cadrul cooperativei pe l>n%9 mem<ri pot 8i :i mem<ri asocia;i, care nu sunt o<li%a;i s9 participe la rela;iile economice cu cooperativa, dar >n schim< sunt o<li%a;i s9 achite cota pre8eren;ial9. Ca%i alul social al coo%e$a ivei se 8ormea?9 din capitalul propriu :i din capitalul >mprumutat. Capitalul propriu al cooperativei se constituie din capitalul social, capitalul suplimentar, re?ervele cooperativei, pro8itul nereparti?at, din su<ven;ii, dona;ii, sponsori?9ri, precum :i din alte sume primite cu titlul %ratuit. 9rimea capitalului social al cooperativei tre<uie s9 8ie e%al9 cu valoarea cotelor, inclusiv a p9r;ilor lor nev9rsate ale tuturor mem<rilor :i mem<rilor asocia;iei ai cooperativei. A%o$ u$ile (n ca%i alul social. #rept aporturi >n capitalul social pot servi mi@loacele <9ne:ti :i patrimoniul ne<9nesc 3<unuri4. Aporturile ne<9ne:ti pot 8i transmise cooperativei cu titlul de proprietate sau 8olosin;9. Valoarea de pia;9 a aportului ne<9nesc transmis cooperativei, cu titlu de 8olosin;9 >n contul cotei ordinare, se determin9 pornind de la m9rimea de pia;9 a pl9;ii de arend9 :i termenele de utili?are a acestui aport, sta<ilite >n contractul >ncheiat >ntre mem<rul cooperativei :i cooperativ9. *u pot servi drept aporturi >n contul cotei ordinare" evaluarea >n <ani a activit9;ilor privind constituirea cooperativei; <unurile imo<ile :i mo<ile ne>nre%istrate, inclusiv 2+ &-
produsele activit9;ii intelectuale pasi<ile >nre%istr9rii de stat, <unurile a c9ror participare >n circuitul civil este inter?is9 sau limitat9, >mprumuturile primite de la cooperativ9. Aporturile >n contul cotei pre8eren;iale pot 8i e8ectuate doar cu mi@loace <9ne:ti, m9rimea cotelor ordinare :i a celor pre8eren;iale se e2prim9 >n lei :i tre<uie s9 8ie divi?i<il9 la 1&. 9rimea total9 a cotelor ordinare :i pre8eren;iale de;inute de un mem<ru al cooperativei nu poate dep9:i 2& la sut9 din capitalul social al acesteia; dac9 m9rimea cotelor de;inute de un mem<ru al cooperativei dep9:e:te pla8onul de participare la capitalul social, consiliul cooperativei este o<li%at >n termen de ' luni s9 asi%ure mic:orarea m9rimii cotelor respective p>n9 la pla8onul sta<ilit. /4 Cesiunea i transmiterea pr&ilor sociale em<rul cooperativei este >n drept s9 v>nd9 sau s9 cesione?e cota sa ordinar9 sau pre8eren;ial9 altui mem<ru sau unui mem<ru asociat al cooperativei >n modul sta<ilit de le%isla;ie sau statutul cooperativei. Cesiunea cotei ordinare unui ter; se admite doar cu acordul consiliului cooperativei care tre<uie s9 8ie dat9 >n termen de o lun9 de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune sau a cererii de procurare de c9tre un ter; a acestei cote. An ca?ul dat, mem<rii cooperativei au dreptul de preem;iune asupra cotei care se cesionea?9, dac9 statutul nu prevede alt8el. Cesiunea cotei pre8eren;iale nu necesit9 acordul consiliului cooperativei. Cota unui mem<ru poate 8i %a@at9, dac9 acest 8apt este prev9?ut >n statutul cooperativei :i dac9 e2ist9 consim;9m>ntul consiliului cooperativei sau al adun9rii %enerale. ?4 (eirea din cooperativ/ Art. 2+ al 7e%ii 2+ 1-
privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1 prevede dreptul mem<rului de a ie:i din cooperativ9. Retra%erea din cooperativ9 se e8ectuea?9 >n <a?a depunerii cererii c9tre consiliul cooperativei, care o va e2amina >n termen de o lun9 de ?ile de la data depunerii. An deci?ia consiliului se vor indica o<li%a;iile patrimoniale reciproce ale mem<rilor cooperativei :i ale cooperativei le%ate de restituirea valorii cotei, precum :i termenele e2ecut9rii acestora. #in momentul depunerii cererii, mem<rul cooperativei pierde dreptul de a 8i mem<ru al consiliului, al comisiei de revi?ie sau pre:edinte al cooperativei. #ac9 cererea de ie:ire din cooperativ9 este depus9 cu, cel pu;in, / luni p>n9 la e2pirarea anului 8inanciar curent, mem<rul cooperativei pierde calitatea de mem<ru din prima ?i a anului 8inanciar urm9tor. 34 E5cluderea din cooperativ/ E2cluderea unui mem<ru din cooperativ9 se e8ectuea?9 prin deci?ia consiliului acesteia. Aceast9 atri<u;ie poate 8i atri<uit9 :i adun9rii %enerale, dac9 consiliul nu este constituit :i acest 8apt este prev9?ut >n statutul cooperativei. em<rii consiliului, ai comisiei de revi?ie, ai comisiei de ar<itra@ :i pre:edintele cooperativei pot 8i e2clu:i din cooperativ9 numai prin hot9r>rea adun9rii %enerale. Art. /& din 7e%ea privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1 prevede urm9toarele temeiuri de e2cludere, :i anume" persoana n-a avut dreptul s9 8ie mem<ru al cooperativei, adic9 nu corespunde cerin;elor prev9?ute de art. 2/ din 7e%ea privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1; n-a preluat >n decursul a 12 luni consecutive rela;iile economice cu cooperativa, dup9 ce i-a 8ost suspendat dreptul de vot al mem<rului; comite >nc9lc9ri >n continuu dup9 e2pirarea termenului re?ona<il sta<ilit de consiliul cooperativei pentru >nl9turarea acestora, 8iind averti?at >n scris de c9tre consiliu cooperativei despre e2ecutarea sau nee2ecutarea 2+ 2-
necorespun?9toare a o<li%a;iilor sale; este concomitent :i mem<ru al altei cooperative de pro8il similar, dac9, con8orm statutului, aceasta contravine intereselor cooperativei. em<rul e2clus din cooperativ9 pierde calitatea de mem<ru din ?iua adopt9rii deci?iei de c9tre or%anul a<ilitat al cooperativei. #eci?ia privind e2cluderea mem<rului din cooperativ9 poate 8i contestat9 >n cadrul adun9rii %enerale, iar hot9r>rea adun9rii %enerale poate 8i atacat9 >n instan;a de @udecat9. $ransmiterea cotei pe cale succesoral o:tenitorul cotei mem<rului decedat al cooperativei poate s9 o<;in9 calitatea de mem<ru, dac9 acest 8apt a 8ost prev9?ut >n statutul cooperativei :i dac9 >n termen de / luni de la primirea certi8icatului privind dreptul de mo:tenire a depus cererea de intrare >n cooperativ9 cu pre?entarea pro<elor documentare re8eritoare la mo:tenirea cotei decedatului. o:tenitorul devine mem<ru al cooperativei de la data decesului 8ostului mem<ru al acesteia. 0tatutul cooperativei Statutul cooperativei, con8orm art. 1, din 7e%ea privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1 tre<uie s9 con;in9 u$m" oa$ele clau0e" m9rimea minim9 a capitalului propriu al cooperativei; drepturile, o<li%a;iile :i r9spunderea cooperativei, a mem<rilor :i mem<rilor ei asocia;i; condi;iile :i modul de o<;inere :i de retra%ere a calit9;ii de mem<ru :i mem<ru asociat al cooperativei; m9rimea minim9 :i modul de e8ectuare a aporturilor >n contul cotelor ini;iale :i suplimentare, precum :i a cotei pre8eren;iale; modul de evaluare a aporturilor ne<9ne:ti >n capitalul social; 2+ /-
modul de >nstr9inare a cotelor; lista or%anelor cooperative, competen;a, modul de 8ormare :i durata mandatului acestora; modul de votare la adunarea %eneral9 :i date privind num9rul de voturi; modul de 8ormare :i utili?are a re?ervelor cooperativei; lista >ntreprinderilor a8iliate; modul de contestare a deci?iilor or%anelor cooperativei :i de solu;ionare a liti%iilor dintre mem<rii cooperativei, dintre ace:tia din urm9 :i cooperativ9; temeiurile :i modul de reor%ani?are :i lichidare a cooperativei. An statutul cooperativei pot 8i incluse :i alte prevederi ce nu contravin actelor le%islative. Drepturile membrilor cooperativei Mem3$ii coo%e$a ivei dis%un de u$m" oa$ele d$e% u$i) s9 participe la adunarea %eneral9, s9 alea%9 :i s9 8ie ale:i >n or%anele cooperativei; s9 ai<9 acces la in8orma;iile privind activitatea cooperativei prev9?ute de le%e sau statutul cooperativei; s9 <ene8icie?e de ra<aturi 3adaosuri4 cooperatiste, precum :i, dup9 ca?, de cote <onus :i de do<>nd9 la >mprumutul acordat de c9tre ei cooperativei; s9 procure, >n mod pre8eren;ial, cotele ordinare 3p9r;ile acestora4 care se cesionea?9, dac9 acest privile%iu este prev9?ut de statutul cooperativei; s9 >nstr9ine?e, s9 %a@e?e, s9 lase prin testament cota lor ordinar9 3o parte a acesteia4, precum :i s9 ias9 din cooperativ9 la e2pirarea anului 8inanciar, >n modul sta<ilit de actele le%islative, de statutul :i re%ulamentele 2+ 0-
respective ale cooperativei; s9 trans8orme, cu acordul consiliului cooperativei, cota ordinar9 3o parte a acesteia4 >n cot9 pre8eren;ial9 sau >n >mprumut acordat cooperativei; s9 trans8orme, cu acordul consiliului cooperativei, cota pre8eren;ial9 3o parte a acesteia4 sau >mprumutul acordat cooperativei >n cota lor suplimentar9; s9 >ntreprind9 alte ac;iuni neinter?ise de actele le%islative sau statutul cooperativei. ;bliga&iile membrilor cooperativei s9 e8ectue?e aportul >n contul cotei ini;iale :i a cotelor suplimentare; s9 participe la rela;iile economice cu cooperativa; s9 in8orme?e cooperativa privind orice schim<are >n datele introduse >n re%istrul mem<rilor cooperativei. Drepturile membrilor asocia&i ai cooperativei s9 participe 89r9 drept de vot la adunarea %eneral9 a cooperativei; s9 ai<9 acces la procesele-ver<ale :i la rapoartele 8inanciare; s9 primeasc9 dividende; s9 procure >n mod prioritar cota pre8eren;ial9; s9 >nstr9ine?e, s9 %a@e?e :i s9 lase prin testament cota lor pre8eren;ial9; s9 trans8orme, cu acordul consiliului cooperativei, cota pre8eren;ial9 >n cot9 ordinar9; s9 trans8orme, cu acordul consiliului, >mprumutul acordat cooperativei >n partea cotei pre8eren;iale. ;bliga&iile membrilor asocia&i s9 in8orme?e cooperativa despre orice 2+ .-
schim<are >n datele lor introduse >n re%istrul mem<rilor cooperativei; s9 suporte riscul pentru o<li%a;iile cooperativei >n limitele cotei lor pre8eren;iale. "unc&ionarea cooperativei de )ntreprin%tor Br%ani?area :i 8unc;ionarea constituie o alt9 particularitate a cooperativei de >ntreprin?9tor. Br%anele cooperativei de >ntreprin?9tor sunt urm9toarele" adunarea %eneral9, consiliul, pre:edintele cooperativei :i comisia de revi?ie. Adunarea %eneral9 este or%anul de eli<erare :i de deci?ie a cooperativei de >ntreprin?9tor. Ea e2prim9 voin;a social9 :i ia hot9r>ri >n pro<lemele esen;iale ale activit9;ii cooperativei de >ntreprin?9tor. Adunarea %eneral9 a mem<rilor cooperativei de >ntreprin?9tor poate 8i ordinar9 :i e2traordinar9. Adun9rile %enerale ordinare se >ntrunesc, cel pu;in, o dat9 pe an, de o<icei la s8>r:itul anului 8inanciar, iar cea e2traordinar9 ! dup9 necesitate. Convocarea adunrii cooperativei de )ntreprin%tor Adunarea %eneral9 anual9 se convoac9 prin deci?ia consiliului cooperativei :i se >ntrune:te >n termen cel pu;in de .& de ?ile de la e2pirarea anului 8inanciar. Adunarea %eneral9 e2traordinar9 se convoac9 de c9tre pre:edintele cooperativei, >n <a?a deci?iei consiliului cooperativei, luate din ini;iativa consiliului, la cererea comisiei de revi?ie sau a mem<rilor cooperativei, care de;in cel pu;in 2& la sut9 din num9rul total de voturi ale mem<rilor cooperativei. #ac9 pre:edintele cooperativei nu convoac9 >n termen de 2& de ?ile adunarea %eneral9 e2traordinar9 de la data adopt9rii deci?iei consiliului, atunci va 8i convocat9 de c9tre consiliul cooperativei >ntr-un termen ce nu va dep9:i o lun9 de la data adopt9rii deci?iei privind convocarea adun9rii. An ca?ul dac9 consiliul nu convoac9 adunarea %eneral9 2+ '-
e2traordinar9, aceasta va 8i convocat9 de c9tre comisia de revi?ie sau de mem<rii cooperativei. $re:edintele cooperativei este o<li%at s9 >n:tiin;e?e >n scris 8iecare mem<ru al cooperativei cu cel pu;in 1. ?ile p>n9 la >ntrunirea adun9rii %enerale sau s9 pu<lice un avi? >ntr-un or%an de pres9, sta<ilit >n statutul cooperativei. Avi?ul tre<uie s9 con;in9 in8orma;ii privind" locul, data, ordinea de ?i :i ora des89:ur9rii adun9rii %enerale. Atribu&iile adunrii generale Adunarea %eneral9, potrivit art. 02 din 7e%ea privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1, a$e u$m" oa$ele a $i3u#ii" apro<9 modi8ic9rile :i complet9rile statutului cooperativei, precum :i a statutului >n redac;ie nou9; sta<ile:te 8ormele de des89:urare a adun9rii %enerale :i modul de >n:tiin;are a mem<rilor cooperativei despre convocarea acesteia; apro<9 modul de 8amiliari?are a mem<rilor cooperativei cu materialele pentru ordinea de ?i a adun9rii %enerale; adopt9 direc;iile prioritare de activitate, precum :i <u%etul cooperativei; apro<9 re%ulamentul adun9rii %enerale, al consiliului, al comisiei de revi?ie, al comisiei de ar<itra@, al pre:edintelui cooperativei; ale%e :i revoc9 mem<rii consiliului, ai comisiei de revi?ie :i ai comisiei de ar<itra@; apro<9 modul de acordare a >mprumuturilor mem<rilor cooperativei :i de primire a >mprumuturilor de la ace:tia; adopt9 deci?iile privind plasarea o<li%a;iunilor; sta<ile:te sursele :i m9rimea de8alc9rilor >n re?ervele cooperativelor :i direc;iile de utili?are a acestora; apro<9 normativele de reparti?are a pro8itului net 2+ ,-
al cooperativei, precum :i a m9rimii pl9;ii cuvenite mem<rilor cooperativei; vinde sau lichidea?9 >ntreprinderile a8iliate ori vinde cotele de participare a cooperativei la >ntreprinderile sale a8iliate; constituie 8iliale :i repre?entan;e, apro<9 re%ulamente pentru activitatea acestora, desemnea?9 :i eli<erea?9 din 8unc;ie conduc9torii acestor 8iliale :i repre?entan;e; apro<9 aderarea cooperativei la uniunile de >ntreprinderi sau retra%erea din acestea; e2aminea?9 raporturile 8inanciare ale cooperativei, raportul consiliului, raportul comisiei de revi?ie, raportul pre:edintelui cooperativei; e2aminea?9 pl>n%erile mem<rilor cooperativei >mpotriva ac;iunilor pre:edintelui sau ale consiliului cooperativei; hot9r9:te reor%ani?area :i lichidarea cooperativei. Adunarea %eneral9 este >n drept s9 e2amine?e :i alte chestiuni ce nu ;in de competen;a ei, dar s>nt transmise spre solu;ionare de c9tre consiliul sau pre:edintele cooperativei. Condi&iile cerute pentru deliberare i deci%ie $otrivit 7e%ii privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1, hot9r>rile mem<rilor cooperativei se iau >n cadrul adun9rii %enerale 3art. 0+ din 7e%ea privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&14. Aceasta >nseamn9 c9 mem<rii tre<uie s9 participe la adunarea %eneral9 :i se ia parte la deli<erare :i deci?ie. Fiecare mem<ru al cooperativei de;ine un sin%ur vot >n cadrul adun9rii %enerale, >ns9 >n unele ca?uri statutul cooperativei poate prevedea dreptul unor mem<ri, >n <a?a hot9r>rii adun9rii %enerale, la dou9 sau trei voturi, >n ca?ul >n care 2+ --
volumul e8ectiv de participare a acestor mem<ri la rela;iile economice cu cooperativa dep9:e:te considera<il volumul mediu de participare a altor mem<ri ai cooperativei. Adunarea %eneral9 anual9 se consider9 deli<erativ9, dac9 la ea sunt repre?entate voturile a cel pu;in @um9tate din num9rul total de voturi ale mem<rilor cooperativei. #ac9 la adunarea %eneral9 nu este repre?entat num9rul necesar de voturi, atunci se va convoca o nou9 adunare repetat, >ns9 numai devreme de / ?ile :i nu mai t>r?iu de /& ?ile de la data adun9rii convocate ini;ial. Adunarea %eneral9 repetat9 este deli<erativ9, dac9 la ea sunt repre?entate cel pu;in 1// din num9rul total de voturi ale mem<rilor cooperativei. Cu privire la e2ercitarea dreptului de vot >n adunare, le%ea sta<ile:te anumite interdic;ii, >n ca?ul unui con8lict de interese dintre mem<ru :i cooperativ9. 6n mem<ru nu poate e2ercita dreptul de vot >n deli<er9rile adun9rii %enerale re8eritoare la revocarea lui din 8unc;ia eli%i<il9 >n cooperativ9, tra%erea lui la r9spundere 8a;9 de cooperativ9, >ncheierea unei tran?ac;ii, e2cluderea lui din cooperativ9 3art. 0- din 7e%ea privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&14. @otr)rile adunrii generale ot9r>rile >n cadrul adun9rii %enerale se adopt9 cu ma@oritatea voturilor repre?entate >n cadrul ei. Cre<uie de men;ionat c9 pentru anumite pro<leme, care privesc activitatea societ9;ii, le%ea impune condi;ii speciale pentru luarea deci?iilor. Art. 0+ din 7e%ea privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1 prevede c9 pentru hot9r>rile ce au ca o<iect modi8icarea sau completarea ordinii de ?i a adun9rii %enerale, modi8icarea condi;iilor :i a modului de o<;inere :i de retra%ere a calit9;ii de mem<ru :i de mem<ru asociat al cooperativei; schim<area num9rului 2+ +-
de voturi de care dispune un mem<ru al cooperativei; sta<ilirea o<li%a;iilor suplimentare pentru mem<rii cooperativei, modi8icarea m9rimii minime a aporturilor >n contul cotelor ini;iale :i suplimentare, precum :i >n contul cotei pre8eren;iale, e8ectuarea v9rs9mintelor pentru acoperirea pierderilor de <ilan; ale cooperativei, reor%ani?area, v>n?area sau lichidarea cooperativei, a >ntreprinderilor a8iliate ale acesteia sau v>n?area cotei de coparticipare a cooperativei >n >ntreprinderile ei a8iliate sunt necesare 2// din voturile repre?entate la adunarea %eneral9. ot9r>rile adun9rii %enerale sunt o<li%atorii pentru to;i mem<rii cooperativei. Consiliul cooperativei Consiliul cooperativei se constituie >n cooperativele de >ntreprin?9tor, num9rul mem<rilor c9reia este mai mare de /& de persoane. Statutul cooperativei poate s9 prevad9 posi<ilitatea constituirii consiliului :i >n ca?ul unui num9r mai mic de mem<ri ai cooperativei. Consiliul cooperativei este alc9tuit din / persoane mem<ri ai cooperativei, >ns9 >n statut poate 8i prev9?ut c9 o parte a consiliului cooperativei, ce constituie 1/. din componen;a acestuia, poate 8i desemnat9 din r>ndul persoanelor care nu sunt mem<ri ai cooperativei. em<rii consiliului cooperativei se ale% pe un termen de 2 ani. #e asemenea, >n statut e posi<il s9 se prevad9 crearea de c9tre adunarea %eneral9 a unei re?erve a consiliului cooperative pentru su<ro%area con8orm deci?iei consiliului a mem<rilor retra:i ai acestuia. An 8runtea consiliului se ale%e un pre:edinte de c9tre mem<rii consiliului sau de c9tre adunarea %eneral9. Consiliul coo%e$a ivei a$e u$m" oa$ele a $i3u#ii) adopt9 deci?iile privind o<;inerea calit9;ii de mem<ru :i mem<ru asociat al cooperativei :i /& &-
de e2cludere din cooperativ9; sta<ile:te m9rimea cotelor suplimentare anuale; apro<9 valoarea de pia;9 a aporturilor ne<9ne:ti >n contul cotelor ordinare; >naintea?9 propuneri adun9rii %enerale privind plata dividendelor :i calcularea cotelor <onus; pre?int9 adun9rii %enerale propuneri privind aderarea la uniunile de >ntreprinderi sau ie:irea din ele; pre?int9 adun9rii %enerale raporturi anuale privind activitatea sa :i a cooperativei; pre?int9 adun9rii %enerale avi?e la raportul 8inanciar anual al cooperativei :i la raportul pre:edintelui cooperativei. $rin statutul cooperativei pot 8i sta<ilite :i alte atri<u;ii ale consiliului care nu contravin le%isla;iei. ,reedintele cooperativei Br%an e2ecutiv unipersonal al cooperativei de >ntreprin?9tor este pre:edintele. $re:edintele cooperativei se ale%e de c9tre adunarea %eneral9 din r>ndurile mem<rilor cooperativei sau din r>ndul ter;elor persoane pe un termen de 2 ani, dac9 >n statut nu sunt prev9?ute alte clau?e. P$e7edin ele coo%e$a ivei a$e u$m" oa$ele a $i3u#ii) asi%ur9 >ndeplinirea hot9r>rilor adun9rii %enerale :i a deci?iilor consiliului cooperativei; asi%ur9 re%istrul mem<rilor cooperativei, precum :i ;inerea eviden;ei conta<ile a activit9;ii economico-8inanciare a acesteia; an%a@ea?9 :i eli<erea?9 lucr9tori. $re:edintele cooperativei poart9 r9spunderea solidar9 8a;9 de cooperativ9 >mpreun9 cu predecesorii s9i, dac9 cunosc in8orma;ii despre >nc9lc9rile s9v>r:ite de c9tre ultimii :i nu le-au adus la cuno:tin;9 comisiei de revi?ie. /& 1-
Comisia de revi%ie Br%anul de control al cooperativei de >ntreprin?9tor este comisia de revi?ie. Comisia de revi?ie este constituit9 din trei persoane, care sunt desemnate pe un termen de la 2 la . ani. An ca?ul >n care num9rul mem<rilor cooperativei nu dep9:e:te /& de persoane, poate 8i ales un sin%ur revi?or. em<ri ai comisiei pot 8i at>t mem<ri ai cooperativei, c>t :i alte persoane. *u pot 8i mem<ri ai comisiei mem<rii consiliului cooperativei, comisiei de ar<itra@; pre:edintele cooperativei, precum :i persoanele care nu posed9 cali8icare >n conta<ilitate, 8inan;e, economie sau drept; %estionarii cooperativei :i persoanele care ;in eviden;a conta<il9 >n cooperativ9. em<rii comisiei de revi?ie poart9 r9spundere pentru incorectitudinea avi?elor >ntocmite de ei :i pentru divul%area in8orma;iilor ce pre?int9 secretul comercial al cooperativei. Comisia de arbitraj An cadrul cooperativei de >ntreprin?9tor poate 8i creat9 o comisie de ar<itra@. Comisia de ar<itra@ se constituie de c9tre adunarea %eneral9 :i este alc9tuit9 din cel pu;in / persoane, una dintre ele o<li%atoriu tre<uie s9 8ie @urist, cu e2perien;9 >n domeniu. em<ri ai comisiei de ar<itra@ nu pot 8i mem<rii consiliului cooperativei; pre:edintele cooperativei; conta<ilul-:e8 :i loc;iitorii acestuia; persoanele necali8icate >n drept, economie, 8inan;e sau conta<ilitate. Comisia de ar<itra@ e2aminea?9 contest9rile la deci?iile or%anelor cooperativei, de asemenea, ea este >n drept s9 solu;ione?e liti%iile dintre mem<rii cooperativei, precum :i dintre ace:tia :i cooperativ9, dac9 p9r;ile >n liti%iu au >ncheiat acordul de ar<itra@. Contestarea >n comisia de ar<itra@ a deci?iilor or%anelor cooperativei nu constituie un element pentru contestarea acestora >n or%anele ierarhic superioare ale cooperativei sau >n instan;a @udec9toreasc9. /& 2-
"ondurile cooperativei Cooperativa este o<li%at9 s9-:i 8orme?e un capital de re?erv9. Capitalul de re?erv9 al cooperativei este destinat pentru acoperirea pierderilor de <ilan; ale acesteia. El se 8ormea?9 prin de8alc9rile anuale din pro8itul net al cooperativei. 9rimea de8alc9rilor sau aloca;iilor se apro<9 de c9tre adunarea %eneral9. $e l>n%9 capitalul de re?erv9, cooperativa mai este o<li%at9 s9-:i cree?e un 8ond de de?voltare. Fondul de de?voltare al cooperativei este destinat pentru de?voltarea produc;iei sale :i se 8ormea?9 prin de8alc9ri anuale din pro8itul net al cooperativei. An statutul cooperativei se poate prevedea 8ormarea 8ondului indivi?i<il :i a unui 8ond de risc. Fondul de risc este destinat pentru a acoperi pierderile valorii reale, a cotelor din cau?a in8la;iei sau >n ca?ul de 8or;9 ma@or9. Fondul indivi?i<il al cooperativei nu se distri<uie mem<rilor cooperativei. Distribuirea profitului net al cooperativei $ro8itul net al cooperativei se distri<uie >n urm9toarea succesiune" plata dividendelor; acoperirea pierderilor de <ilan;; de8alc9rile >n re?ervele cooperativei; calcularea cotelor <onus; de8alc9rile pentru alte scopuri. Scopul persoanei @uridice cu scop lucrativ este de a o<;ine pro8it. #e asemenea :i cooperativa este creat9 pentru o<;inerea pro8itului. An situa;ia >n care cooperativa nu are pierderi de <ilan;, este solva<il9 :i capitalul propriu nu este mai mic dec>t capitalul social, ea poate anun;a plata dividendelor mem<rilor cooperativei. #ividendele se pl9tesc >n mi@loace <9ne:ti, iar cu acordul consiliului cooperativei pot 8i achitate >n patrimoniu ne<9nesc. #ividendele se pl9tesc >n termen de ' luni de ?ile de la data declar9rii lor de c9tre adunarea %eneral9. 9rimea dividendelor se determin9 propor;ional m9rimii cotei pre8eren;iale :i perioadei de timp pe parcursul c9reia cota a 8ost /& /-
8olosit9 de cooperativ9, >n anul pentru care se anun;9 dividendele. An ca?ul, >n care mem<rul cooperativei care de;ine cota pre8eren;ial9 n-a achitat inte%ral cota sa suplimentar9, dividendele ce i-au 8ost calculate se utili?ea?9 pentru stin%erea datoriei la achitarea acestei cote. #ividendele de;in9torului cotei pre8eren;iale pot 8i trans8ormate, la cererea lui, >n <a?a de contract al p9r;ii a cotei acesteia sau >n >mprumutul acordat cooperativei. $ierderile de <ilan; ale cooperativei care nu au 8ost raportate de c9tre aceasta pe anii urm9tori, se acoper9 din contul pro8itului cooperativei nereparti?at >n anii preceden;i, apoi din contul re?ervelor sta<ilite de statutul cooperativei. An ca?ul >n care mi@loacele 8inanciare nu sunt insu8iciente pentru acoperirea pierderilor de <ilan; ale cooperativei, >n <a?a hot9r>rii adun9rii %enerale >n acest scop pot 8i mic:orate toate cotele ordinare. #e asemenea, poate 8i prev9?ut >n statut, pentru acoperirea pierderilor, e8ectuarea de v9rs9minte >n <a?a hot9r>rii adun9rii %enerale :i acordul 8iec9rui mem<ru al cooperativei. 9rimea v9rs9mintelor se calculea?9 propor;ional volumului e8ectiv de participare a mem<rilor cooperativei la rela;iile economice cu aceasta. $artea capitalului social al cooperativei, 8olosit9 pentru acoperirea pierderilor de <ilan;, se restituie din pro8itul net al cooperativei, care va 8i o<;inut >n anii urm9tori.
/& 0-
Te&a .!/ <NTREPRINDEREA DE STAT I <NTREPRINDEREA MUNICIPALC

<n-%e,%inde%ea de s-a<n-%e,%inde%ea &uni$i,al
.!/./ <n-%e,%inde%ea de s-arActivitatea de >ntreprin?9tor a statuluis este o nova;ie :i repre?int9 un 8enomen social-economic comple2.1+1 D. FQbGUXU men;ionea?9 c9 ractivitatea de >ntreprin?9tor a statuluis este acea 8orm9 a activit9;ii de >ntreprin?9tor care se des89:oar9 prin intermediul >ntreprinderilor constituite de" or%anele de stat, care con8orm le%isla;iei sunt >mputernicite s9 %estione?e proprietatea statului 3>ntreprinderea de stat4; or%anele autoadministr9rii locale 3>ntreprinderea municipal94.1+2 a@oritatea autorilor atri<uie no;iunea ractivitatea de >ntreprin?9tor a statuluis la activitatea >ntreprinderilor de stat :i a celor municipale.1+/ Cotodat9, >n doctrin9, aceste institu;ii 3>ntreprinderea de stat :i municipal94 sunt anali?ate unilateral :i cu un %rad m9rit de precau;ie, c>nd se vor<e:te despre caracteristica %eneral9 a persoanelor
1+1 V^hUXH^_ .d. [SMiKSXUXPJLMYjbH^M KSJ_^. ! O^bH_J" [, 2&&2. . 2-2 1+2 FQbGUXU D. [SMiKSXUXPJLMYjbL_^. ! O^bH_J, 1++,. ! . .2./ 1+/ JSJHJU^_bHXh Z. k^bQiJSbL_MUU^M KSMiKSXUXPJLMYjbL_^" S]JUXfJoXÛU^-KSJ_^_GM m^SPG. ! d^KS^bG HÛ^PXHX, 1++/, l 12. ! . ,'
/& .-
@uridice.1+0 Antreprinderea de stat 3al c9rei capital social apar;ine >n >ntre%ime statului4 este a%entul economic independent care, pe <a?a propriet9;ii de stat transmise ei >n %estiune, des89:oar9 activitate de >ntreprin?9tor. Antreprinderea de stat se deose<e:te de alte persoane @uridice cu scop lucrativ prin 8aptul c9 ea nu dispune de dreptul de proprietate asupra patrimoniului, el 8iind transmis >n %estiunea economic9.1+. Re8eritor la >ntreprinderea de stat :i municipal9, >n doctrina rus9 se men;ionea?9 c9, din punct de vedere al circuitului economic, aceste institu;ii nu sunt per8ecte, deoarece participan;ii acestui circuit tre<uie s9 8ie proprietari care de sine st9t9tor dispun de <unurile lor. An ca?ul >ntreprinderilor de stat :i municipale, >ns9, la circuitul economic particip9 su<iec;i care nu au toate >mputernicirile unui proprietar privind dispunerea de aceste <unuri, iar >mputernicirile proprietarului acestor <unuri sunt limitate de le%isla;ie.1+' Renumitul civilist rus, pro8esorul Z.D. nQxJU>>, care este de aceea:i opinie, men;ionea?9 >nc9 un aspect important" recunoa:terea >ntreprinderii ca persoan9 @uridic9 nu este o caracteristic9 a ;9rilor cu o economie de?voltat9. Antreprinderile, >n %eneral, precum :i cele de stat, >n particular sunt considerate comple2e patrimoniale, adic9 o<iecte :i nu su<iecte
1+0 N^bgH^_J R.., DULÛ^_ d.d., R^b^_ n.., DULÛ^_J R.D. [SJ_^_GM m^SPG ^S]JUXfJoXh. \SJfoG QaSMiXLMYjUGx i^HQPMUL^_. ! O^bH_J" [, 2&&2. ! . 22' 1+. N^^PPMSaMbH^M KSJ_^" `JbLj 1. // [î. SMi. [^KÛi^KQY^ d.p. ! O^bH_J " uSXbLj, 2&&0. ! n.1+' 1+' N^PMULJSXh H fJHÛîJLMYjbL_Q ^ mMiMSJYjUGx ]^bQiJSbL_MUUGx QUXLJSUGx KSMiKSXgLXgx. 2-M XfiJUXM, KMSMSJ\^LJUU^M X i^K^YUMU^M. // [î. SMi. SY^_bH^]^ u.[., cTJH^_^h R.D. ! O^bH_J" ubLXoXUm^SP, 2&&2. ! . 1.
/& '-
ale dreptului civil.1+, Av>nd patrimoniul s9u propriu, distinct de cel de stat, >ntreprinderea de stat poart9 r9spundere pentru o<li%a;iile sale >n limita acestui patrimoniu, iar statul nu are nici o r9spundere pentru o<li%a;iile >ntreprinderii. #e asemenea, >ntreprinderea nu poart9 r9spundere pentru o<li%a;iile statului. #in momentul >nre%istr9rii de stat, >ntreprinderea cap9t9 drepturi de persoan9 @uridic9. An denumirea sa tre<uie s9 se includ9 sinta%ma >n lim<a de stat rAntreprindere de stats sau a<revierea rA.S.s, principalul %en de activitate :i cuvintele rRepu<lica oldovas. Ca orice alt9 persoan9 @uridic9, >ntreprinderea de stat are dreptul s9 deschid9 8iliale :i repre?entan;e. Cu acordul 8ondatorului :i a or%anului care e2ercit9 controlul asupra respect9rii le%isla;iei antimonopol, >ntreprinderea are dreptul s9 intre >n componen;a asocia;iilor, concernelor, consor;iilor :i altor asocia;ii de stat ale >ntreprinderilor, >n <a?a contractelor >ncheiate cu al;i a%en;i economici. "ondatori ai >ntreprinderii de stat pot 8i Guvernul, autorit9;ile administra;iei pu<lice centrale de specialitate, alte autorit9;i administrative, pe care Guvernul, >n calitate de proprietar al patrimoniului de stat, le-a investit cu atri<u;ii de 8ondator al >ntreprinderii. Actele constitutive ale >ntreprinderii de stat sunt deci?ia 8ondatorului privind >n8iin;area >ntreprinderii de stat :i statutul acesteia, apro<at de 8ondator. Statutul-model al >ntreprinderii de stat este apro<at de c9tre Guvern. S a u ul $e3uie s" con#in" u$m" oa$ele da e) Firma, inclusiv a<reviat9, :i sediul >ntreprinderii; #ata :i num9rul deci?iei 8ondatorului privind
1+, ^bbXhbHJg SXiXaMbHJg UoXHY^KMiXg. O^bH_J" Um^SPJO, 1+++. ! . 2&&
/& ,-
>n8iin;area >ntreprinderii, sediul 8ondatorului; Genurile de activitate; #urata >ntreprinderii 3dac9 durata nu este indicat9, se consider9 c9 >ntreprinderea a 8ost constituit9 pe o durat9 nelimitat94; Componen;a <unurilor transmise >n %estiune >ntreprinderii :i m9rimea capitalului social; $lanul :i m9rimea terenului ocupat de >ntreprindere; R9spunderea >ntreprinderii pentru o<li%a;iile sale; Br%anele de %estiune :i control, competen;a lor, modul de constituire :i de des89:urare a activit9;ii; odul de reparti?are :i utili?are a <ene8iciului, precum :i de acoperire a pierderilor; odul de reor%ani?are :i lichidare a >ntreprinderii. Statutul poate prevedea :i alte clau?e ce nu contravin le%isla;iei >n vi%oare. ,atrimoniul )ntreprinderii de stat este 8ormat din <unurile transmise >ntreprinderii >n %estiune de c9tre 8ondator 3terenul, 8ondurile 8i2e :i circulante, alte valori, al c9ror cost este indicat >n <ilan;ul autonom al >ntreprinderii4. Antreprinderea este o<li%at9 s9 p9stre?e, s9 utili?e?e ra;ional :i s9 sporeasc9 <unurile de care dispune :i s9 le asi%ure. Ea nu poate 89r9 autori?a;ia 8ondatorului s9 dea >n arend9 sau >n %a@ proprietatea transmis9 ei >n %estiune operativ9. #e asemenea, >ntreprinderea nu poate participa cu <unurile sale la activitatea structurilor nestatale, precum :i s9 investeasc9 mi@loace >n alte state. 9rimea capitalului social :i procedura modi8ic9rii lui se sta<ilesc >n statutul >ntreprinderii. Ca%i alul social se !o$mea0" din" #epunerile materiale ale 8ondatorului; (nvesti;iile capitale din contul su<ven;iilor :i /& --
<ene8iciului; )unurile transmise >n mod %ratuit; Alte surse neinter?ise de le%e. Statutul poate prevedea constituirea unui 8ond de re?erv9. "ondatorul a$e u$m" oa$e a $i3u#ii) apro<9 statutul >ntreprinderii, modi8ic9rile :i complet9rile acestuia; sta<ile:te indicii economici ai >ntreprinderii; promovea?9 o politic9 tehnic9 unic9 >n cadrul ramurii; desemnea?9 mem<rii consiliului de administra;ie :i mana%erul :i >i eli<erea?9 din 8unc;ie; transmite <unurile :i atri<u;iile sale >n ceea ce prive:te des89:urarea activit9;ii de >ntreprin?9tor mana%erului, >n <a?a contractului 3acordului4. ;rganele de conducere ale )ntreprinderii de stat/ Fondatorul >:i e2ercit9 drepturile de %estionar al >ntreprinderii prin intermediul &ana2e%ului ! :e8ul de >ntreprindere, numit prin concurs sau al consiliului de administra;ie. Statutul >ntreprinderii poate prevedea constituirea $(nsiliului de ad&inis-%a+ie, care este or%anul cole%ial de administrare a >ntreprinderii, repre?int9 interesele statului :i >:i e2ercit9 activitatea >n con8ormitate cu 7e%ea cu privire la >ntreprinderea de stat nr. 10'/1++0 :i Re%ulamentul consiliului de administra;ie al >ntreprinderii de stat, apro<at de Guvern. #in interpretarea acestei norme le%ale re?ult9 c9 or%anul de conducere poate 8i unipersonal sau cole%ial. *anagerul >ntreprinderii de stat este numit prin contract 3acord4 de c9tre 8ondator. Con $ac ul $es%ec iv $e'lemen ea0"" rela;iile dintre 8ondator :i mana%er, sta<ile:te drepturile :i o<li%a;iile p9r;ilor, /& +-
restric;iile la drepturile de 8olosin;9 :i dispunere de patrimoniul >ntreprinderii, prevede modul :i condi;iile de remunerare a mana%erului, r9spunderea material9 a p9r;ilor, condi;iile de re?iliere a contractului. #in momentul numirii mana%erului, 8ondatorul nu mai are dreptul s9 intervin9 >n activitatea >ntreprinderii, cu e2cep;ia ca?urilor prev9?ute de le%isla;ie sau contract. Mana'e$ul a$e u$m" oa$ele a $i3u#ii) conduce activitatea >ntreprinderii :i asi%ur9 8unc;ionarea ei e8icient9; ac;ionea?9 89r9 procur9 >n numele >ntreprinderii; repre?int9 interesele >ntreprinderii >n rela;iile cu persoanele 8i?ice :i @uridice, precum :i cu or%anele de @usti;ie, av>nd dreptul s9 transmit9 aceste >mputerniciri :i altor lucr9tori ai >ntreprinderii; asi%ur9 e2ecutarea deci?iilor 8ondatorului :i consiliului de administra;ie; >ncheie contracte, eli<erea?9 procuri, deschide conturi >n <9nci; pre?int9 8ondatorului 3consiliului de administra;ie4 propuneri privind schim<area componen;ei, reconstruc;ia, l9r%irea, reutili?area tehnic9 a <unurilor transmise >n %estiunea operativ9 a >ntreprinderii; asi%ur9 8olosirea e8icient9 :i reproducerea <unurilor primite >n %estiune operativ9; poart9 r9spundere material9 pentru nee2ecutarea sau e2ecutarea necalitativ9 a o<li%a;iilor sta<ilite >n contract. Consiliul de administra&ie este compus din" mana%erul >ntreprinderii, repre?entan;i ai 8ondatorului :i ai colectivului de munc9. #e asemenea, pot 8i inclu:i :i repre?entan;ii ministerelor, departamentelor, altor /1 &-
or%ani?a;ii, speciali:ti >n domeniul de activitate a >ntreprinderii, >n economie :i drept. $re:edintele consiliului de administra;ie :i mem<rii lui, cu e2cep;ia repre?entan;ilor colectivului de munc9, sunt con8irma;i de c9tre 8ondator. Consiliul de adminis $a#ie a$e u$m" oa$ele a $i3u#ii) apro<9 pro%ramul de perspectiv9 al de?volt9rii :i planurile anuale ale >ntreprinderii; ia m9suri ce vor asi%ura inte%ritatea :i 8olosirea e8icient9 a <unurilor >ntreprinderii; solu;ionea?9, de comun acord cu 8ondatorul, pro<lemele re8eritoare la intrarea >ntreprinderii >n asocia;ii :i alte uniuni :i ie:irea din ele; apro<9 devi?ul anual de venituri :i cheltuieli, darea de seam9 conta<il9 :i contul veniturilor :i pierderilor; pre?int9 8ondatorului raportul anual cu privire la activitatea economico-8inanciar9 a >ntreprinderii sau, dup9 ca?, re?ultatele auditului independent al activit9;ii economico-8inanciare; adopt9 deci?ii cu privire la o<;inerea, acordarea :i 8olosirea creditelor >n m9rimea sta<ilit9 de 8ondator; pre?int9 8ondatorului propuneri privind modi8icarea :i completarea statutului >ntreprinderii, reor%ani?area :i lichidarea >ntreprinderii. Statutul >ntreprinderii poate prevedea :i alte atri<u;ii ale consiliului de administra;ie care nu contravin le%isla;iei. Consiliul nu are dreptul s9 intervin9 >n activitatea des89:urat9 de mana%er con8orm contractului. Mem3$ul consiliului se $evoc" de c" $e o$'anul ca$e lCa con!i$ma sau ales, dac") /1 1-
>ncalc9 le%isla;ia a e2pirat termenul >mputernicirilor; >n ca? de lichidare a >ntreprinderii; >n alte ca?uri prev9?ute de le%isla;ie. spunderea membrilor consiliului de administra&ie este solidar9 8a;9 de >ntreprindere pentru pre@udiciile re?ultate din >ndeplinirea hot9r>rilor adoptate de ei cu a<ateri de la le%isla;ie, statutul >ntreprinderii :i Re%ulamentului consiliului de administra;ie. em<rul consiliului care a votat >mpotriva unei ast8el de hot9r>ri este scutit de rreparareas pre@udiciilor, dac9 >n procesul-ver<al al :edin;ei a 8ost 8i2at protestul lui. #e asemenea, este a<solvit de r9spundere mem<rul consiliului de administra;ie care nu a participat la :edin;9, dac9 >n decursul a , ?ile dup9 ce a a8lat sau tre<uia s9 a8le despre o asemenea hot9r>re, a >nm>nat pre:edintelui consiliului de administra;ie un protest >n scris. em<rul consiliului de administra;ie poate 8i scutit de pre@udiciile cau?ate de el >n timpul >ndeplinirii o<li%a;iunilor sale, dac9 el a ac;ionat con8orm documentelor >ntreprinderii sau unei alte in8orma;ii, a c9ror autenticitate nu a putut 8i pus9 la >ndoial9, sau a ac;ionat >n limitele unui risc normal de produc;ie sau %estiune. #emisia sau destituirea mem<rului consiliului de administra;ie nu-l scute:te de o<li%a;ia de rreparares a pre@udiciilor cau?ate din vina lui. Activitatea de )ntreprin%tor a )ntreprinderii. Antreprinderea poate practica orice %enuri de activitate prev9?ute >n statutul ei, cu e2cep;ia celor inter?ise de le%isla;ie. Antreprinderea >:i >ntocme:te de sine st9t9tor pro%ramul de produc;ie, pornind de la indicii economici sta<ili;i de 8ondator, de la contractele >ncheiate pentru comerciali?area produc;iei :i necesitatea de a asi%ura de?voltarea de produc;ie :i social9 a >ntreprinderii. $re;urile la produc;ia sa, lucr9rile :i serviciile sale /1 2-
se sta<ilesc >n <a?a cererii :i o8ertei de pe pia;9, iar >n ca?urile prev9?ute de actele normative ! pre;urile :i tari8urile sunt re%lementate de stat. )ene8iciul net al >ntreprinderii se 8ormea?9 dup9 achitarea cu <u%etul de stat :i creditorii, onorarea altor pl9;i o<li%atorii sta<ilite de le%e :i se reparti?ea?9 >n 8ondul de?volt9rii produc;iei, 8ondul de consum :i >n 8ondul de re?erv9 >n modul sta<ilit de statutul >ntreprinderii. Pie$de$ile (n $e%$inde$ii sun aco%e$i e din con ul) <ene8iciului r9mas la dispo?i;ia >ntreprinderii, precum :i din mi@loacele 8ondului de re?erv9; dota;iilor :i su<ven;iilor. Activitatea >ntreprinderii >ncetea?9 >n <a?a statutului s9u la deci?ia 8ondatorului prin reor%ani?area sau lichidarea ei 3se 8ace >n <a?a le%isla;ii >n vi%oare4.
.!/!/ <n-%e,%inde%ea &uni$i,al

8ntreprinderea municipal este persoana @uridic9 constituit9 >n e2clusivitate pe <a?a propriet9;ii municipale care, prin utili?area ei @udicioas9, produce anumite tipuri de m9r8uri, e2ecut9 lucr9ri :i prestea?9 servicii, necesare pentru satis8acerea cerin;elor 8ondatorului :i reali?area intereselor sociale :i economice ale colectivului de munc9. Ea este >n drept s9 practice orice %en de activitate neinter?is de le%e. Antreprinderea municipal9 poate s9 practice anumite %enuri de activitate ce constituie monopol de stat numai >n <a?a licen;elor eli<erate, con8orm prevederilor le%ale. Antreprinderea municipal9, ca orice persoan9 @uridic9, poate crea 8iliale :i repre?entan;e. Conduc9torul 8ilialei 3repre?entan;ei4 este numit >n 8unc;ie de c9tre conduc9torul >ntreprinderii :i >:i /1 /-
derulea?9 activitatea >n con8ormitate cu prevederile contractului. Antreprinderea poart9 r9spundere pentru o<li%a;iile 8ilialelor :i repre?entan;elor, iar acestea poart9 r9spundere pentru o<li%a;iile >ntreprinderii. Antreprinderea municipal9 are dreptul s9 se asocie?e >n <a?a unui acord special cu alte unit9;i economice >n uniuni, asocia;ii, concerne etc., con8orm principiului ramural, teritorial sau altor principii, pentru a-:i l9r%i posi<ilit9;ile >n cadrul reali?9rii :i protec;iei intereselor comune ale participan;ilor ! de produc;ie, tehnico-:tiin;i8ice, sociale etc. "ondatorul >ntreprinderii municipale este or%anul autoadministr9rii locale, care o >n?estrea?9 cu <unuri. #ac9 pentru crearea :i activitatea >ntreprinderii sunt necesare terenuri sau alte resurse naturale, hot9r>rea privind crearea >ntreprinderii poate 8i adoptat9 numai dac9 8ondatorul pre?int9 avi?ul po?itiv al or%anului teritorial de e2perti?9 ecolo%ic9. Antreprinderea se consider9 constituit9 din momentul >nre%istr9rii de stat, >n <a?a le%isla;iei >n vi%oare. $entru >nre%istrare se pre?int9 urm9toarele documente de constituire" hot9r>rea 8ondatorului privind >n8iin;area >ntreprinderii :i statutul >ntreprinderii apro<at de 8ondator. S a u ul (n $e%$inde$ii $e3uie s" con#in" u$m" oa$ele clau0e) denumirea hot9r>rii 8ondatorului privind apro<area statutului >ntreprinderii, num9rul :i data adopt9rii ei. denumirea 38irma4 >ntreprinderii :i sediul >ntreprinderii 3>n 8irm9 se 8olose:te cuv>ntul rmunicipal394s4; scopurile :i %enurile de activitate ale >ntreprinderii; m9rimea :i componen;a patrimoniului, trecut din proprietatea municipiului respectiv la <alan;a >ntreprinderii nou-create 38ondul /1 0-
statutar sau capitalul social4; modul de posesiune, 8olosin;9 :i dispunere de 8ondul statutar, precum :i schim<area lui, sursele de 8ormare a patrimoniului >ntreprinderii, 8orma de reparti?are a venitului 3<ene8iciului net4 :i de acoperire a pierderilor; principiile de instituire :i activitate a or%anelor administrative :i de control ale >ntreprinderii, competen;ele lor; modul de reor%ani?are :i lichidare a >ntreprinderii. Statutul poate prevedea :i alte clau?e care s9 speci8ice particularit9;ile activit9;ii >ntreprinderii, dar care s9 nu contravin9 le%isla;iei >n vi%oare. ,atrimoniul )ntreprinderii se constituie din 8onduri 8i2e :i mi@loace circulante, precum :i din alte valori, costul c9rora este re8lectat >n <alan;a autonom9 a >ntreprinderii. )unurile municipale transmise de 8ondator apar;in >ntreprinderii numai >n limitele dreptului %estiunii lor economice. Antreprinderea >:i poate >nstr9ina 8ondurile 8i2e 3cl9dirile, construc;iile, utila@ele, mi@loacele de transport :i alte valori materiale4 numai >n <a?a deci?iei 8ondatorului, cu e2cep;ia ca?urilor c>nd >n statutul >ntreprinderii nu se prevede altceva. Pa $imoniul (n $e%$inde$ii se !o$mea0" din u$m" oa$ele su$se) Cotele <9ne:ti :i materialele 8ondatorului 3capitalul social4; Veniturile o<;inute din comerciali?area produc;iei; $restarea lucr9rilor, serviciilor, precum :i altor %enuri de activitate; Veniturile aduse de valorile mo<iliare; Creditele <9ncilor :i ale altor creditori; (nvesti;iile capitale :i su<ven;iile <u%etare locale; /1 .-
Veniturile provenite din >nchirierea <unurilor sau din or%ani?area concursurilor, loteriilor :i altor activit9;i similare; V9rs9mintele neram<ursa<ile :i 8ilantropice, dona;iile persoanelor 8i?ice :i @uridice; Alte surse, neinter?ise de le%isla;ia >n vi%oare. #in momentul 8ond9rii, >ntreprinderea poart9 r9spundere, pentru o<li%a;iile sale cu >ntre% patrimoniul s9u. Fondatorul nu poart9 r9spundere pentru o<li%a;iile >ntreprinderii, iar >ntreprinderea nu poart9 r9spundere pentru o<li%a;iile 8ondatorului. Administrarea )ntreprinderii este e8ectuat9, >n con8ormitate cu statutul ei, de c9tre conduc9torul 3mana%erul4 acesteia, numit :i eli<erat din 8unc;ie de 8ondator, >n <a?a contractului individual de munc9. An contractul respectiv se sta<ilesc drepturile :i o<li%a;iile reciproce ale p9r;ilor, inclusiv modul >n care conduc9torul >:i e2ercit9 atri<u;iile de >ntreprin?9tor, limitele drepturilor de 8olosin;9 :i %estiune a patrimoniului, %enurile de activitate autori?ate >n <ene8iciul 8ondatorului, rela;iile reciproce 8inanciare, r9spunderea 3material94 pentru nee2ecutarea sau e2ecutarea necon8orm9 a o<li%a;iilor sale. Conduc9torul poart9 r9spundere material9 pentru o<li%a;iile >ntreprinderii conduse de el. Fondatorul sau orice alt9 persoan9 ter;9, >n termenul de vala<ilitate al contractului, n-are dreptul s9 se amestece >n activitatea conduc9torului, cu e2cep;ia ca?ului >n care clau?ele contractuale sau prevederile le%ale prev9d aceasta. Conduc9torul poate 8i eli<erat din 8unc;ie >nainte de e2pirarea termenului contractului, potrivit temeiurilor prev9?ute >n contract sau le%e. An ca? de necesitate, >n structura administrativ9 J >ntreprinderii poate 8i inclus consiliul-director. $rincipiile de instituire :i 8unc;ionare a consiliuluidirector >n aceste ca?uri se de8inesc >n re%ulamentul cu privire la activitatea consiliului-director al /1 '-
>ntreprinderii, care se apro<9 de c9tre 8ondator. Rela;iile conduc9torului sau consiliului-director al >ntreprinderii cu salaria;ii acesteia se re%lementea?9 con8orm le%isla;iei muncii >n vi%oare. Activitatea de )ntreprin%tor a )ntreprinderii/ $ornind de la cererea popula;iei :i %ospod9riei locale la produc;ia, lucr9rile :i serviciile sale, precum :i din necesitatea de a-:i asi%ura de?voltarea economic9 :i social9 :i sporirea veniturilor salaria;ilor s9i, >ntreprinderea >:i or%ani?ea?9 activitatea :i >:i determin9 perspectivele producerii de sine st9t9tor. $re;urile produc;iei, 8a<ricate de >ntreprinderile municipale care de;in monopolul pe pia;a de m9r8uri :i resurse, sunt re%lementate de c9tre stat. #ac9 pe parcursul activit9;ii sale >ntreprinderea e8ectuea?9 lucr9ri :i servicii pentru necesit9;ile statului, atunci acestea se e2ecut9 pe <a?9 contractual9 sau >n modul determinat de le%isla;ie. Controlul asupra activit&ii financiare i economice a >ntreprinderii este e2ercitat de 8ondator. Activitatea 8inanciar9 :i economic9 a >ntreprinderii este veri8icat9 sistematic de c9tre comisia de cen?ori sau cen?orul >ntreprinderii ori de c9tre o or%ani?a;ie de audit, autori?at9 >n acest scop printr-un contract special. +ichidarea i reorgani%area )ntreprinderii se >n89ptuiesc, con8orm le%isla;iei >n vi%oare, >n temeiul deci?iei 8ondatorului. (nstan;a de @udecat9 poate hot9r> lichidarea >ntreprinderii, dac9 s-a sta<ilit 8alimentul >ntreprinderii sau recunoa:terea caducit9;ii actelor de constituire a >ntreprinderii.
/1 ,-
Te&a .3/ INSOLVA>ILITATEA

N(+iunea ins(lva4ili-+ii Su4ie$+ii ins(lva4ili-+ii In-en-a%ea ,%($esului de ins(lva4ili-a-e P%($esul de ins(lva4ili-a-e
.3/./ N(+iunea ins(lva4ili-+ii

Activitatea comercial9 este una dintre cele mai vechi activit9;i umane. Ea a ap9rut din primele momente >n care omul a reali?at conceptul de proprietate, delimit>nd ast8el s8era <unurilor ce-i apar;ineau de ceea ce apar;inea celorlal;i. $racticat ini;ial su< 8orma schim<ului, comer;ul a constituit un instrument utili?at de oameni pentru a-:i acoperi necesit9;ile imediate ale vie;ii de ?i cu ?i. Cu timpul, dup9 apari;ia <anilor :i dup9 ce schim<ul <unurilor a 8ost >nlocuit cu v>n?area m9r8urilor, comer;ul a devenit o pro8esie, cu pronun;at caracter speculativ, practicat9 de un %rup uman speciali?at >n aceast9 activitate; comercian;ii >:i des89:oar9 activitatea nu pentru satis8acerea propriilor tre<uin;e, ci pentru >ndeplinirea nevoilor :i pentru o<;inerea unui pro8it. A:adar, activitatea comercial9 urm9re:te pro8itul; romanii spuneau, de alt8el, c9 !inis me$ca o$um es luc$um2 $ro8itul 8iind, >ns9, determinat de caracterul speculativ al activit9;ii comerciale, reali?area lui presupune un anumit risc, asumat de comercian;i :i su<ordonat imperativului c>:ti%ului. Comer;ul, adic9 activitatea de producere :i circula;ie a m9r8urilor :i a serviciilor, se >ntemeia?9, >n %eneral, pe raporturile @uridice contractuale sta<ilite /1 --
>ntre comercian;i. $rin ast8el de raporturi, la <a?a c9rora se a8l9 creditul :i e2ecutarea o<li%a;iilor asumate, >ntocmai :i cu <un9-credin;9, se reali?ea?9 aprovi?ionarea tehnico-material9, des8acerea m9r8urilor, e2ecutarea de lucr9ri :i prestarea de servicii. *e>ndeplinirea voluntar9 a o<li%a;iilor >i d9 creditorului dreptul s9 cear9, e2ecutarea silit9 8ie prin predarea material9 a <unului ce 8ace o<iectul contractului sau reali?area crean;elor, prin oprirea sumelor pe care de<itorul le are de primit de la proprii s9i de<itori, 8ie prin v>n?area silit9 a <unurilor de<itorului :i >ncasarea sumelor re?ultate din valori8icarea 8iec9rui <un, atunci c>nd alte proceduri de e2ecutare nu sunt posi<ile. B ast8el de procedur9 nu este, >n concordan;9 cu interesele comercian;ilor, c>nd de<itorul comerciant se a8l9 >n incapacitate de a pl9ti datoriile. $rin aplicarea normelor de drept comun, unul dintre creditori, cel care a solicitat primul e2ecutarea sau are o crean;9 privile%iat9, ar 8i pl9tit >n >ntre%ime, iar ceilal;i nu ar putea recupera nimic din crean;ele lor. #e<itorul s-ar <ucura, >ns9, de >ncrederea tuturor creditorilor s9i :i >n ca?ul >n care nu mai poate acoperi datoriile cu lichidit9;i, tre<uie s9 ia >n considerare interesele tuturor creditorilor s9i, care au drepturi e%ale asupra patrimoniului de<itorului lor. Asemenea cerin;e au determinat le%iuitorul s9 instituie o procedur9 special9 de e2ecutare colectiv9, e%alitar9 :i concursal9, asupra <unurilor de<itorului comerciant, a8lat >n imposi<ilitatea de a e8ectua pl9;ile comerciale. Aceast9 procedur9 a 8ost denumit9 pentru prima dat9 >n le%isla;ia R. oldova prin no;iunea de G*ali&en-H 3>n 7e%ea cu privire la 8aliment nr. -.1 / 1++2 :i >n 7e%ea cu privire la 8aliment nr. ,-'/1++'4. An 2&&1 a 8ost adoptat9 o nou9 le%e ! 7e%ea insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, care a modi8icat /1 +-
denumirea institu;iei respective :i a 8olosit >n locul termenului r8aliments termenul rinsolva<ilitates. *o;iunea de insolva<ilitate este str>ns le%at9 de no;iunea 8aliment. An unele le%isla;ii acestea sunt considerate sinonime, >n altele prin insolva<ilitate se >n;ele%e ceea ce al;ii >n;ele% prin 8aliment, de:i este pre8erat9 utili?area unei sin%ure no;iuni. E2ist9, >ns9, :i le%isla;ii care 8ac distinc;ie >ntre aceste dou9 cuvinte, consider>nd insolva<ilitatea o stare de 8apt a de<itorului insolva<il, iar 8alimentul o stare de drept, adic9 o insolva<ilitate constatat9 de instan;a de @udecat9 competent9.1+Cradi;ional, starea de 8apt >n care se %9se:te comerciantul care a >ncetat pl9;ile pentru datoriile sale comerciale este denumit9 8aliment. $rin acela:i termen este desemnat9 starea @uridic9 a comerciantului >mpotriva c9ruia s-a pronun;at o sen-in+ de$la%a-iv de *ali&en-/ icul dic;ionar enciclopedic e2plic9 termenul r8aliments ca o rstare a unui comerciant care se a8l9 >n >ncetare de pl9;i, constatat9 printr-o hot9r>re @udec9toreasc9s, iar ra da 8aliment >nseamn9 a nu i?<uti >ntr-o ac;iunes. Falimentul este considerat :i o or%ani?are @udec9toreasc9 a ap9r9rii >n comun a intereselor tuturor creditorilor contra de<itorului lor comun, a8lat >n >ncetare de pl9;i :i, prin aceasta, o m9sur9 le%al9 de prote@are a creditului. #octrina @uridic9 >n de8inirea semni8ica;iei acestui concept relev9 caracterul de procedur9 de e2ecutare silit9 unitar9, colectiv9, concursal9 :i e%alitar9 asupra <unurilor de<itorului comun ral mai multor creditori destinat9 satis8acerii intereselor acestora, starea sau situa;ia unui comerciant supus acestei proceduri 8iind caracteri?at9 prin >ncetarea pl9;ilor sau insolven;9s. #in punct de vedere etimolo%ic, cuv>ntul 8aliment provine din ver<ul latin *all@*alle%e care >nseamn9 a
198 Roca *icolae. )aie Ser%iu. #reptul a8acerilor. Vol. ( . ! Chiinu" F.E.$., 2&&0. ! $. /,0
/2 &-
lipsi, a sc9pa 3>ntruc>t 8alitul lipse:te de la datoria de a da satis8ac;ie creditorilor s9i de a pl9ti4. Cermenul a 8ost preluat >n lim<a italian9 su< denumirea de *alle%e) >n sensul de a %re:i, a >nceta o plat9 :i denumirea *ali&en-( care se traduce prin 8aliment, eroare, %re:eal9 :i chiar >n:el9ciune. Comerciantul >n stare de >ncetare de pl9;i a 8ost numit *ali-( >n lim<a italian9, termen preluat >n lim<a rom>n9 su< denumirea de 8alit; >n lim<a 8rance?9 se nume:te *ailli) >n lim<a spaniol9 *allid() iar >n lim<a en%le?9 *allu%e :i G>anI%u,-JH/ Cerminolo%ia are, >ns9, acela:i sens pentru c9 desemnea?9 8alimentul ca institu;ie @uridic9 care re%lementea?9 modalitatea de e2ecutare silit9 a <unurilor de<itorului comerciant a8lat >n stare de >ncetare a pl9;ilor.1++ An Repu<lica oldova le%iuitorul a evitat no;iunea de 8aliment :i a >nlocuit-o cu insolva<ilitatea. Con8orm art. 2 al 7e%ii cu privire la insolva<ilitate nr.'/2/2&&1, insolva<ilitatea constituie situa;ia 8inanciar9 a de<itorului caracteri?at9 prin incapacitatea de a-:i onora o<li%a;iile de plat9. Con8orm acestei le%i, incapacitatea de plat9 constituie situa;ia de<itorului caracteri?at9 prin incapacitatea lui de a-:i e2ecuta o<li%a;iile pecuniare scadente, inclusiv o<li%a;iile 8iscale. (ncapacitatea de plat9 este, de re%ul9, pre?umat9 >n ca?ul >n care de<itorul a >ncetat s9 e8ectue?e pl9;i. An doctrina @uridic9 incapacitatea de plat9 este denumit9 ca ins(lven+) repre?ent>nd a<sen;a 8ondurilor <9ne:ti necesare pl9;ii o<li%a;iei scadente.2&& Starea de insolven;9 este independent9 de raportul pasiv-activ patrimonial, >n sensul c9 ea nu presupune >n mod necesar ca activul patrimonial s9 8ie in8erior
199 Vonica R. $. #rept comercial. Reor%ani?area @udiciar i 8alimentul. ! )ucureti, 2&&1. ! $. + 200 Schiau (. Re%imul @uridic al insolvenei comerciale. ! )ucureti, 2&&1. ! $. .
/2 1-
pasivului. Ea poate surveni chiar :i atunci c>nd activul este superior pasivului, dar c>nd de<itorul nu poate mo<ili?a >ntr-un ritm satis89c9tor resursele 8inanciare necesare acoperirii la scaden;9 a datoriilor sale comerciale. Cau?a insolven;ei o poate constitui, deci, un raport nepotrivit >ntre activele imo<iliare :i lichidit9;ile 8inanciare ale unui de<itor, o politic9 imprudent9 de investi;ii care nu produce lichidit9;ii >n ritmul necesar e8ectu9rii pl9;ilor scadente, <locarea lichidit9;ilor >n opera;ii de lun%9 durat9 sau, pur :i simplu, reali?area unor a8aceri soldate cu pierderi 8inanciare. Consecin;a imediat9 a insolven;ei o repre?int9 >ncetarea pl9;ilor >n contul datoriilor scadente; constatarea insolven;ei unui comerciant de<itor >ndrept9;e:te pe creditorii acestuia s9 declan:e?e >mpotriva lui procedura insolva<ilit9;ii. Ancetarea pl9;ilor nu este >ns9 >ntotdeauna sinonim9 cu insolven;a; de<itorul poate re8u?a s9 8ac9 anumite pl9;i din motive pe care el le consider9 >ntemeiate. $e de alt9 parte, insolven;a poate 8i dedus9 nu numai din >ncetarea pl9;ilor, ci :i din unele mani8est9ri ale de<itorului" m9rturisirea, 8u%a, continuarea pl9;ilor cu mi@loace o<;inute >n mod 8raudulos. Ca :i 8alimentul, insolva<ilitatea este caracteri?at9 de dou9 st9ri" starea de 8apt :i starea de drept. Starea de 8apt presupune imposi<ilitatea onor9rii o<li%a;iilor a@unse la scaden;9, care poate 8i repre?entat9 printr-o insu8icien;9 a lichidit9;ilor, o a<sen;9 a 8ondurilor <9ne:ti necesare pl9;ii o<li%a;iilor scadente. An sens @uridic, prin insolva<ilitate se >n;ele%e procesul @udiciar, care se intentea?9 >mpotriva societ9;ii comerciale incapa<ile de a-:i onora o<li%a;iile a@unse la scaden;9 :i care se des89:oar9 su< suprave%herea instan;ei @udec9tore:ti. $rocesul @udiciar se intentea?9 >mpotriva /2 2-
de<itorului >n scopul determin9rii masei de<itoare :i reparti?9rii acesteia >ntre creditori >n ordinea sta<ilit9 de le%e, dac9 nu este posi<il9 satis8acerea cerin;elor creditorilor >n alt mod. P$ocedu$a insolva3ili "#ii dis%une de anumi e ca$ac e$e s%eci!ice) ca$ac e$ul uni a$@ concu$sal, de $emediu, 'ene$al, colec iv, e'ali a$ 7i &udicia$2 Caracterul unitar presupune c9 aceast9 procedur9 este aceea:i pentru oricare comerciant a8lat >n starea de >ncetare de pl9;i, indi8erent de dimensiunea activit9;ilor :i apartenen;a capital9. Caracterul concursal presupune c9 aceast9 procedur9 urm9re:te satis8acerea crean;elor tuturor creditorilor care vin >n concurs la e2ecutarea impus9 a de<itorilor. Caracterul de remediu al procesului de insolva<ilitate presupune c9 scopul s9u este plata pasivului prin remedierea incapacit9;ii de plat9, c>nd starea de insolven;9 a >ntreprinderii este mai pu;in avansat9. (deea de <a?9 este c9 m9surile sta<ilite prin procedura planului s9 duc9 la redresarea de<itorului, cu plata datoriilor 8a;9 de creditori :i, >n acest mod, la salvarea de<itorului. An ca? de nereu:it9, intervine procedura planului de lichidare a <unurilor din patrimoniul de<itorului. Caracterul general, >ntruc>t procedura prev9?ut9 de le%ea insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1 se aplic9 tuturor <unurilor a8late >n patrimoniu de<itorului, inclusiv cele do<>ndite >n cursul procedurii, precum :i celor ie:ite >n mod 8raudulos :i readuse >n patrimoniu, cu e2cep;ia celor care nu pot 8ace o<iectul e2ecut9rii silite. Caracterul colectiv repre?int9 o ap9rare comun9 a intereselor :i drepturilor tuturor creditorilor acestui comerciant. Caracterul egalitar reali?ea?9 stin%erea tuturor crean;elor >ntr-o propor;ie direct9 cu ponderea pe care /2 /-
8iecare crean;9 o de;ine >n pasivul patrimoniului 8alitului. Caracterul judiciar presupune c9 procesul de insolva<ilitate se des89:oar9 numai de c9tre instan;a de @udecat9 :i su< suprave%herea ei.
.3/!/ Su4ie$+ii ins(lva4ili-+ii

Cadrul normativ al Repu<licii oldova prevede c9 persoanele care nu-:i onorea?9 o<li%a;iile a@unse la scaden;9 din cau?a incapacit9;ii de plat9 sau supra>ndatorire sunt cele >mpotriva c9rora se intentea?9 procesul de insolva<ilitate :i au calitatea de de<itor. Con8orm 7e%ii cu privire la insolva<ilitate nr. '/2/2&&1, de4i-(%ul este orice persoan9 care are datorii la plata crean;elor 8iscale :i >mpotriva c9reia a 8ost depus9 >n instan;a de @udecat9 o cerere de intentare a unui proces de insolva<ilitate. An calitate de de<itor, reie:ind din dispo?i;iile le%ale, pot ap9rea persoanele @uridice de drept privat, precum :i >ntreprin?9torii individuali. Statul :i unit9;ile administrativ-teritoriale, precum :i persoanele @uridice de drept pu<lic nu sunt su<iecte ale insolva<ilit9;ii. Pe$soanelo$ !i0ice 7i &u$idice, c"$o$a li se a%lic" %$ocedu$a insolva3ili "#ii, $e3uie s" (n $uneasc" u$m" oa$ele condi#ii) S9 8ie >nre%istrate >n R. .; S9 8ie >n stare de insolva<ilitate sau insolven;9; S9 des89:oare activitatea de >ntreprin?9tor 3pentru persoanele 8i?ice4. ,ersoana fi%ic Calitatea de de<itor >n procesul de insolva<ilitate o poate avea persoana 8i?ic9, ce des89:oar9 >n R. oldova activitatea de >ntreprin?9tor :i este /2 0-
>nre%istrat9 >n asemenea calitate. Activitatea de >ntreprin?9tor practicat9 de persoana 8i?ic9, 89r9 implicarea unei persoane @uridice, este posi<il9 prin intermediului >ntreprin?9torului individual. Calitatea de >ntreprin?9tor individual, con8orm le%isla;iei >n vi%oare, o au 8ondatorii >ntreprinderii individuale, 8ondatorii :i mem<rii %ospod9riilor ;9r9ne:ti :i titularii patentei de >ntreprin?9tor. Coate aceste 8orme necesit9 >nre%istrare de stat, la r>ndul s9u, >ntreprinderea individual9 se >nre%istrea?9 la Camera Anre%istr9rii de Stat; %ospod9ria ;9r9neasc9 se >nre%istrea?9 la $rim9ria localit9;ii >n care se a8l9 lotul de p9m>nt; patenta de >ntreprin?9tor se >nre%istrea?9 la (nspectoratul 8iscal sau la $rim9rie. ,ersoanele juridice de drept privat pot avea calitatea de de<itor >ntr-un proces de insolva<ilitate, persoanele @uridice cu scop lucrativ 3societ9;ile comerciale, cooperativele de produc;ie, cooperativele de >ntreprin?9tor, >ntreprinderile de stat :i >ntreprinderile municipale4, persoanele @uridice cu scop nelucrativ 3asocia;iile, 8unda;iile :i institu;iile4. Se aplic9 procedura de insolva<ilitate numai acelor persoane @uridice care sunt >nre%istrate >n Repu<lica oldova. $ersoanele @uridice din R. oldova sunt >nre%istrate dup9 ca?" (n Re'is $ul de s a al (n $e%$inde$ilo$ 7i o$'ani0a#iilo$, ;inut de Camera Anre%istr9rii de Stat, >n Re'is $ul o$'ani0a#iilo$ necome$ciale, ;inut de inisetrul qusti;iei, sau >n Re'is $ul cul elo$, ;inut de Serviciul de Stat pentru $ro<lemele Cultelor de pe l>n%9 Guvern. $ersoanele @uridice care nu sunt >nre%istrate >n oldova nu li se aplic9 procedura de insolva<ilitate. S a$ea de insolva3ili a e 7i insolven#" 7a momentul actual 7e%ea R. . cu privire la insolva<ilitate nr. '/2/2&&1 nu de8ine:te complet no;iunea insolva<ilit9;ii. F9c>nd trimitere la doctrina @uridic9, prin ins(lva4ili-a-e se >n;ele%e o stare /2 .-
de8icitar9 a patrimoniului unui de<itor, un de?echili<ru 8inanciar al patrimoniului, pasivul >ntrec>nd activul, cu consecin;a imposi<ilit9;ii creditorilor de a o<;ine plata datoriilor e2i%i<ile pe calea e2ecut9rii silite.2&1 (nsolven;a presupune starea de >ncetare a pl9;ilor, care const9 >n neplata datoriilor comerciale a@unse la scaden;9 de c9tre comerciantul de<itor. Aceast9 stare poate s9 apar9 indi8erent dac9 pasivul >ntrece activul, ceea ce interesea?9 este neputin;a mani8estat9 de a pl9ti datoriile comerciale scadente. *u tre<uie de con8undat incapacitatea comerciantului de<itor de a-:i pl9ti datoriile sale i?vor>te din activitatea comercial9 3starea de insolven;94 cu starea de insolva<ilitate a unui de<itor, adic9 cu neputin;a concomitent9 de a acoperi tot pasivul e2istent la o anumit9 dat9 cu produsul activului de<itorului, ceea ce >n 7e%ea R. . cu privire la insolva<ilitate nr. '/2/2&&1 este numit9 prin no;iunea de su,%a0nda-(%a%e/ Sin%ura le%9tur9 >ntre aceste dou9 no;iuni este c9 am<ele desemnea?9 st9ri de incapacitate de plat9 a o<li%a;iilor e2i%i<ile :i le%al asumate de c9tre de<itor. An literatura @uridic9 de specialitate s-a ar9tat c9 >ncetarea pl9;ilor este >mpre@urarea care declan:ea?9 procedura 8alimentului :i care const9 >n imposi<ilitatea mani8est9 a de<itorului de a-:i pl9ti datoriile sale comerciale. (mposi<ilitatea de<itorului de a 8ace 8a;9 datoriilor tre<uie s9 8ie $eal", %e$manen ", o3iec iv" :i %u3lic", adic9 s9 se mani8este prin semne e2terioare po?itive, care s9 produc9 de?ichili<rul economic al comerciantului :i s9-i alarme?e pe creditori, o situa;ie de r@en9s 8inanciar9 a de<itorului ne8iind relevant9.
201 Vonica Romul $etru. #rept comercial. Reor%ani?area @udiciar i 8alimentul . ! )ucureti" Victor, 2&&1 .-$. '-
/2 '-
Drepturile i obliga&iile debitorului An procesul de insolva<ilitate de<itorul dispune de un :ir de drepturi :i o<li%a;ii. Po$nind de la dis%o0i#iile le'ale, %u em enume$a u$m" oa$ele d$e% u$i ale de3i o$ului" de a depune cererea introductiv9 >n situa;ia >n care e2ist9 pericolul intr9rii lui >n incapacitate de plat9 c>nd, >n mod previ?i<il, nu-:i va putea e2ecuta o<li%a;iile pecuniare la scaden;9; de a depune re8erin;9 >n ca?ul >n care cererea introductiv9 este >naintat9 de creditor; de a ataca cu recurs hot9r>rea de intentare a procesului de insolva<ilitate; de a desemna un repre?entant >n procesul de insolva<ilitate; de a participa la :edin;ele instan;ei de insolva<ilitate, Adun9rii creditorilor sau la cele ale comitetului creditorului; de a cere aplicarea procedurii planului; de a prelua administrarea patrimoniului >n ca? de con8irmare a planului. O3li'a#iile de3i o$ului) de a depune cererea introductiv9, dac9 se a8l9 >n incapacitate de plat9 sau >n stare de supra>ndatorare; de a pre?enta e2plica;ii :i in8orma;ii necesare adopt9rii unei deci?ii de e2aminare a cererii introductive; de a participa la :edin;ele Adun9rii creditorilor :i ale comitetului creditorilor, ca s9 in8orme?e despre raporturile relevante pentru procesul de insolva<ilitate; de a cola<ora :i a asista administratorul >n e2ecutarea atri<u;iilor acestuia; /2 ,-
de a semna urm9toarea declara;ie" r#eclar, pe onoarea :i r9spunderea mea, c9 orice in8orma;ie, oral9 sau scris9, pe care o voi pre?enta >n instan;a de @udecat9 despre patrimoniul :i activitatea de >ntreprin?9tor ale de<itorului sau despre orice alt 8apt pe care >l cunosc este adev9rat9 :i complet9s. (nstan&a de judecat $rocesul de insolva<ilitate, av>nd un caracter @udiciar, presupune e2aminarea lui de c9tre instan;a de @udecat9. (nstan;a de @udecat9 este unicul or%an >n care se des89:oar9 >ntre%ul proces de insolva<ilitate. Cererea de intentare a procesului de insolva<ilitate se e2aminea?9 de c9tre instan;a de @udecat9, >n con8ormitate cu competen;a material9 :i teritorial9 sta<ilit9 >n Codul de $rocedur9 civil9 al R. . (nstan;a >mputernicit9 pentru e2aminarea procesului de insolva<ilitate, con8orm le%isla;iei >n vi%oare, este Curtea de Apel Economic9. An doctrina @uridic9 se eviden;ia?9 dou9 cate%orii de atri<u;ii ale instan;ei de @udecat9, :i anume" atri<u;ii @urisdic;ionale :i atri<u;ii de administrare.2&2 Atri<u;iile @urisdic;ionale repre?int9 dreptul instan;ei de a emite acte @udiciare su< 8orm9 de hot9r>ri, >ncheieri sau deci?ii :i de a solu;iona anumite pro<leme. La ca e'o$ia a $i3u#iilo$ &u$isdic#ionale se a $i3uie ac#iunile ins an#ei %$in ca$e se ado% ") >ncheierea de administrare a cererii introductive :i de aplicare a m9surilor de asi%urare; hot9r>rea de intentare a procesului de insolva<ilitate sau de respin%ere a acesteia; >ncheierea de validare a crean;elor; >ncheierea de anulare sau de respin%ere a cererii de anulare a hot9r>rii creditorilor; >ncheierea de demitere a administratorului sau a
202 Costin ircea, i88 An%ela. Falimentul. Evolu ie i actualitate. ! )ucureti" 7umina 7e2, 2&&&. ! $. 1.&
/2 --
unui mem<ru al comitetului creditorilor; >ncheierea privind contestarea sau recti8icarea listei de distri<uire; hot9r>rea privind con8irmarea planului; deci?ia de >ncetare a procesului de insolva<ilitate. Atribu&iile de administrare nu necesit9 adoptarea unor acte @udec9tore:ti, dar, lu>nd >n considerare comple2itatea :i durata procesului de insolva<ilitate, ele tre<uie e2ercitate >n 8a;a instan;ei de @udecat9 sau instan;a ia act de anumite ac;iuni, ane2>nd la materialele dosarului actele necesare e8ectu9rii unor ac;iuni sau actele despre ac;iunile s9v>r:ite. La ca e'o$ia a $i3u#iilo$ de adminis $a$e se a $i3uie" conducerea adun9rii de validare a crean;elor; veri8icarea din o8iciu a le%alit9;ii hot9r>rii adun9rii creditorilor; primirea rapoartelor de la administrator; consultarea re%istrului >n care administratorul consemnea?9 opera;iunile e8ectuate; ;inerea re%istrului cau?elor de insolva<ilitate; >ndosarierea re%istrului creditorilor :i inventarului masei de<itoare; primirea e2ecut9rii crean;elor de la de<itor; primirea listei de distri<uire a masei de<itoare; depunerea sumelor re?ervate pe contul de depo?it al instan;ei. Curtea Suprem9 de qusti;ie este instan;a de recurs pentru hot9r>rile emise de Curtea de Apel Economic9 pe procesele de insolva<ilitate. Recursul >naintat >mpotriva hot9r>rii de intentare a procesului de insolva<ilitate nu suspend9 e2ecutarea acesteia. Creditorii Con8orm 7e%ii nr. '/2/2&&1, calitatea de creditor este recunoscut9 persoanelor care au crean;e 8a;9 de de<itorul a8lat >n stare de insolva<ilitate :i >mpotriva /2 +-
c9ruia a 8ost intentat proces de insolva<ilitate. #e asemenea, aceasta divi?ea?9 creditorii >n cate%orii :i clase, indic>nd valoarea :i termenul crean;ei. An 8unc;ie de momentul apari;iei crean;elor, creditorii sunt divi?a;i >n" a4 creditori chiro%ra8ari :i creditori %aranta;i 3crean;ele c9rora au ap9rut p>n9 la intentarea procesului4; <4 creditori ai masei de<itoare 3crean;ele c9rora au ap9rut dup9 intentarea procesului de insolva<ilitate4. C%edi-(%ii 2a%an-a+i repre?int9 clasa de creditori ale c9ror crean;e 8a;9 de de<itor au ap9rut >nainte de intentarea procesului de insolva<ilitate :i sunt asi%urate prin %aran;ii reale. C%edi-(%i $hi%(2%a*a%i sunt clasa de creditori ale c9ror crean;e au ap9rut >naintea de intentarea procesului de insolva<ilitate :i nu sunt asi%urate prin %aran;ii. 7a r>ndul s9u, creditorii chiro%ra8ari se >mpart >n dou9 cate%orii" creditorii chiro%ra8ari cu crean;e de ran% pre8eren;ial :i creditorii chiro%ra8ari cu crean;e de ran% in8erior. C$edi o$i chi$o'$a!a$i cu c$ean#e de $an' %$e!e$en#ial sun cei ca$e au) crean;e din d9unarea s9n9t9;ii sau din cau?area mor;ii; crean;e salariale 8a;9 de an%a@a;i :i crean;e la remunera;ia datorat9, con8orm drepturilor de autor; crean;ele la impo?ite :i la o<li%a;ii de plat9 la <u%etul pu<lic na;ional; crean;ele de restituire 3achitare4 a datoriilor 8a;9 de re?ervele materiale ale statului; alte crean;e chiro%ra8are care nu sunt de ran% in8erior. C$edi o$i chi$o'$a!a$i cu c$ean#e de $an' in!e$io$ sunt cei care" au do<>nd9 la crean;ele creditorilor chiro%ra8ari, // &-
calculat9 dup9 intentarea procesului; suportat >n procesul de insolva<ilitate cheltuielile unor creditori chiro%ra8ari; au de >ncasat amen?i, penalit9;i :i recuper9ri ale pre@udiciilor, inclusiv a celor cau?ate de nee2ecutarea o<li%a;iilor sau de e2ecutarea lor necorespun?9toare; au crean;e din presta;iile %ratuite ale de<itorului; au crean;e le%ate de ram<ursarea creditelor de capitali?are ale unui asociat :i altele similare. Creditori a masei de<itoare se consider9 persoane care pretind la cheltuielile procesului de insolva<ilitate :i persoanele care au dreptul la o anumit9 sum9 de <ani ap9rut9 >n le%9tur9 cu str>n%erea, p9strarea, valori8icarea :i >mp9r;irea masei de<itoare, numit9 >n le%e (4li2a+ia &asei de4i-(a%e. Chel uielile %$ocesului de insolva3ili a e includ cheltuielile de @udecat9 :i remunerarea administratorului provi?oriu :i a administratorului insolva<ilit9;ii. Chel uielile de &udeca " includ cheltuielile de @udecare a pricinii :i ta2a de stat. O3li'a#iile masei de3i oa$e sun cele ca$e $e0ul " din" ac;iunile de administrare, valori8icare :i distri<uire a masei de<itoare ale administratorului, inclusiv impo?itele, ta2ele :i alte o<li%a;ii de plat9 care nu ;in de cheltuielile procesului; o<li%a;iile din contractele <ilaterale >n m9sura >n care e2ecutarea lor tre<uie 89cut9 >n interesul masei de<itoare sau a c9ror e2ecutare urmea?9 s9 8ie e8ectuat9 dup9 intentarea procesului de insolva<ilitate; o<li%a;iile din >m<o%9;irea 89r9 @ust temei a masei de<itoare. Adunarea creditorilor au // 1-
N(+iuni/ 6n rol important >n cadrul procesului de insolva<ilitate >l @oac9 8ormele or%ani?ate ale creditorilor, respectiv adunarea :i comitetul creditorilor. Aceste 8orme or%ani?ate ale creditorilor constituie partea cea mai activ9 >n des89:urarea procedurii, cunoscut9 :i su< denumirea de concu$sal"22&/ Adunarea creditorilor constituie un or%an deli<erativ cu caracter nepermanent, 89r9 personalitate @uridic9, alc9tuit din totalitatea creditorilor, cunoscu;i, ale c9ror crean;e au 8ost validate :i >nscrise >n ta<elul de crean;e. C(nv($a%ea adun%ii $%edi-(%il(%/ $rima adunare a creditorilor se convoac9 de c9tre instan;a de @udecat9 >n cel mult 0. de ?ile din data pu<lic9rii dispo?i;iei hot9r>rii de intentare a procesului de insolva<ilitate 3adunarea de raportare4. 7a adunarea >n care creditorii sunt convoca;i pentru raportare, administratorul in8ormea?9 despre starea economic9 a de<itorului :i cau?ele acestuia. El tre<uie s9 raporte?e :i despre posi<ilitatea men;inerii >n totalitate sau par;ial a >ntreprinderii de<itorului, despre posi<ilitatea aplic9rii procedurii planului :i e8ectele aplic9rii acestei proceduri pentru e2ecutarea crean;elor creditorilor. An prima lor adunare creditorii decid de re%ul9 asupra posi<ilit9;ii ca societatea s9-:i continue activitatea sau s9 >ncete?e activitatea de<itorului. 6lterioarele adun9ri pot 8i convocate ori de c>te ori va 8i nevoie de c9tre administrator, de comitetul creditorilor sau de c9tre creditorii ale c9ror crean;e constituie cel pu;in 1& din suma total9 a crean;elor >nre%istrate. $erioada dintre data depunerii cererii de convocare a adun9rii creditorilor :i data convoc9rii nu tre<uie s9 dep9:easc9 dou9 s9pt9m>ni. An adunarea la care sunt validate crean;ele,
203 $etrescu R. #e la 8aliment la reor%ani?are @udiciar. ! )ucureti, 2&&1. ! $. /,
// 2-
creditorii sunt convoca;i >n cel mult 1. ?ile din data adun9rii de raportare. Adunarea de validare poate avea loc la aceea:i dat9 cu adunarea de raportare. An actul de convocare a adun9rii creditorilor tre<uie s9 se indice data, ora, locul :i ordinea de ?i a adun9rii. Adunarea creditorilor este condus9 de c9tre instan;a de @udecat9 :i este pre?idat9 de c9tre o persoan9 desemnat9 de creditori. 7a adunarea creditorilor, unde se solu;ionea?9 pro<lemele privind lichidarea masei de<itoare, dispun de drept de vot numai creditorii care au crean;e chiro%ra8are. Creditorii chiro%ra8ari de ran% in8erior nu au drept de vot. Adunarea de<itorilor este deli<erativ9, dac9 la ea particip9 ma@oritatea a<solut9 a creditorilor cu drept de vot :i care de;in mai mult de .& la sut9 din valoarea total9 a crean;elor chiro%ra8are validate. #ac9 >n cadrul adun9rii nu s-a >ntrunit num9rul necesar de creditori cu drept de voturi, atunci va avea loc convocarea repetat9 a adun9rii, care va 8i deli<erativ9, indi8erent de num9rul creditorilor cu drept de vot pre?en;i :i valoarea crean;elor repre?entate. |edin;a adun9rii %enerale se va consemna >ntr-un procesver<al, pentru care 8apt adunarea va desemna unul sau mai mul;i secretari. A-%i4u+iile adun%ii 2ene%ale sta<ilite de art. '' al 7e%ii nr. '/2/2&&1 sunt" ale%e :i di?olv9 comitetul creditorilor, sta<ile:te componen;a lui numeric9 :i nominal9; solicit9 instan;ei de @udecat9 aplicarea 8a;9 de de<itor a procedurii planului; pre?int9 instan;ei de @udecat9 propuneri re8eritoare la instituirea de restric;ii >n activitatea :i >n %estiunea de c9tre de<itor a patrimoniului s9u; suprave%hea?9 activitatea administratorului e2amin>nd rapoartele lui, solicit9 instan;ei de @udecat9 distri<uirea :i >nlocuirea acestuia >n // /-
ca?urile sta<ilite >n art. ,.; decide alte pro<leme ale des89:ur9rii procesului de insolva<ilitate. F(-%0%ile adun%ii $%edi-(%il(% se iau cu votul ma@orit9;ii simple a creditorilor cu drept de vot pre?en;i la :edin;9, dac9 >ntrunesc cel pu;in .& din valoarea total9 a crean;elor validate. 7a cererea unui creditor chiro%ra8ar, a unui creditor %arantat sau a administratorului, instan;a de @udecat9 poate decide anularea hot9r>rii creditorilor care contravine intereselor creditorilor chiro%ra8ari sau respin%erea cererii de anulare. Anularea hot9r>rii adun9rii creditorilor tre<uie adus9 la cuno:tin;9 tuturor creditorilor. Ancheierea de anulare poate 8i atacat9 prin recurs de orice creditor chiro%ra8ar sau creditor %arantat. C(&i-e-ul $%edi-(%il(% Comitetul creditorilor este un or%an distinct de adunarea creditorilor, alc9tuit de repre?entan;ii tuturor claselor de creditori, instituit de instan;a de @udecat9 p>n9 la prima adunare a creditorilor sau nemi@locit de c9tre adunarea creditorilor >n prima :edin;9, dac9 instan;a de @udecat9 n-a creat acest or%an. An ca?ul >n care comitetul creditorilor a 8ost instituit de c9tre instan;a de @udecat9 p>n9 la convocarea adun9rii creditorilor, ultima este >n drept s9 men;in9 sau s9 modi8ice componen;a comitetului, precum :i s9 decid9 asupra di?olv9rii lui. em<rii comitetului creditorilor acord9 spri@in administratorului :i suprave%hea?9 activitatea acestuia, 8iind >n drept s9 se in8orme?e cu privire la mersul a8acerilor :i s9 veri8ice documentele de eviden;9 conta<il9, soldul :i rula@ul <anilor >n contul de acumulare. Activitatea comitetului creditorilor se des89:oar9 >n :edin;ele convocate de c9tre ace:tia. ot9r>rile din cadrul :edin;elor sunt vala<ile, dac9 la ele au // 0-
participat ma@oritatea mem<rilor :i s-au adoptat cu ma@oritatea voturilor. em<rii comitetului creditorilor, >n ca? de >nc9lcare a o<li%a;iilor atri<uite, poart9 r9spundere pentru pre@udiciile aduse creditorilor. Ad&inis-%a-(%ul ins(lva4ili-+ii Con8orm 7e%ii nr. '/2/2&&1, administrator este persoana desemnat9 de instan;a de @udecat9 pentru suprave%herea sau administrarea patrimoniului de<itorului >n cadrul procesului de insolva<ilitate, >n modul :i >n con8ormitate cu competen;ele sta<ilite de le%e. Administratorul insolva<ilit9;ii nu este numai un mana%er, ci >n primul r>nd un rre%lementators al unei cri?e eventuale pro8unde >nre%istrate >n activitatea de<itorului; el nu este mandatat nu numai cu e2aminarea, suprave%herea :i conducerea activit9;ii de<itorului, ci :i cu >ntreprinderea unor m9suri e2cep;ionale, cum ar 8i introducerea unor ac;iuni pentru anularea unor acte @uridice 8rauduloase sau men;inerea ori denun;area unor contracte ale de<itorului. B asemenea responsa<ilitate presupune cali8icare :i o e2perien;9 corespun?9toare, motiv pentru care le%iuitorul a re%lementat >n mod e2pres cerin;ele necesare desemn9rii unei persoane >n calitate de administrator @udiciar. Ast8el, potrivit prevederilor le%ale, %e$soana !i0ic" %en $u ocu%a$ea !unc#iei de adminis $a o$ $e3uie s" (nde%lineasc" u$m" oa$ele condi#ii" s9 posede studii superioare; sa 8ie domiciliat9 >n Repu<lica oldova; s9 posede cuno:tin;e :i e2perien;9 pentru ca?ul dat; s9 8ie >nre%istrat ca >ntreprin?9tor individual; s9 de;in9 licen;a de administrator al procesului de insolva<ilitate; // .-
s9 8ie independent 8a;9 de de<itor, creditori :i @udec9tor; s9 nu ai<9 antecedente penale nestinse pentru in8rac;iunile economice; s9 nu 8ie privat9 >n temeiul unei hot9r>ri @udec9tore:ti de dreptul administr9rii persoanelor @uridice; s9 nu 8ie :i nici s9 nu 8i 8ost mem<ru al or%anului e2ecutiv sau al consiliului creditorului; s9 nu 8ie asociat al de<itorului; s9 nu 8ie asociat cu r9spundere nelimitat9 >n societatea >n nume colectiv sau >n societatea >n comandit9; s9 nu 8ie administrator al insolva<ilit9;ii unei alte persoane insolva<ile. Coate aceste condi;ii sunt de natur9 s9 asi%ure o competen;9 adecvat9 persoanei care are voca;ia de a 8i desemnat9 ca administrator al procesului de insolva<ilitate. Dese&na%ea) des-i-ui%ea i de&isia ad&inis-%a-(%ului #esemnarea administratorului se e8ectuea?9 de c9tre instan;a de @udecat9 din o8iciu sau la propunerea creditorilor din lista persoanelor licen;iate >n calitate de administrator al procesului de insolva<ilitate, ela<orat9 :i actuali?at9 de c9tre Curtea de Apel Economic9. #esemnarea se 8ace prin hot9r>rea de intentare a procesului de insolva<ilitate. An urma desemn9rii, instan;a de @udecat9 eli<erea?9 administratorului un certi8icat, >n <a?a c9ruia administratorul este >nscris >n Re%istrul de stat al >ntreprinderilor, care urmea?9 s9 8ie restituit la >ncheierea e2ercit9rii 8unc;ii de administrator. Administratorul este o<li%at, din data desemn9rii sale :i pe tot parcursul procesului de insolva<ilitate, s9 in8orme?e instan;a de @udecat9 :i comitetul creditorilor despre orice con8lict de interese care a e2istat >nainte // '-
sau care a ap9rut dup9 desemnarea sa. Con8orm art. -& a 7e%ii nr.'/2/2&&1, administratorul poate 8i destituit de c9tre instan;a de @udecat9 din o8iciu, la cererea adun9rii creditorilor sau comitetului creditorilor, dac9 acesta, >n e2erci;iul 8unc;iunii, >ncalc9 normele le%ale, dep9:e:te limita atri<u;iilor acordate de le%e sau este >n incompati<ilitate cu 8unc;ia de;inut9. An ca?ul dat, >n locul administratorului destituit se desemnea?9 altul. An orice stadiu al procesului de insolva<ilitate, pentru motive temeinice, instan;a de @udecat9 poate desemna un loc;iitor care va e2ercita 8unc;ia administratorului c>nd acesta va lipsi. 7e%ea, de asemenea, o8er9 posi<ilitate administratorului insolva<ilit9;ii s9 demisione?e, acesta 8iind o<li%at s9-:i e2ercite 8unc;ia p>n9 la data intr9rii pe post a unui alt administrator. A-%i4u+iile ad&inis-%a-(%ului $rincipalele atri<u;ii ale administratorului, prev9?ute >n art. ,' al 7e%ii nr. '/2/2&&1, sunt urm9toarele" (nventarierea patrimoniului de<itorului; Colectarea datoriilor 8a;9 de de<itor :i recuperarea <unurilor de<itorului a8late >n posesiunea unor ter;i; Administrarea >ntr-o <anc9 a unui cont <ancar special pentru acumularea sumelor de <ani o<;inute >n procesul de insolva<ilitate; E2ecutarea m9surilor de asi%urare, aplicate de instan;a de @udecat9 >n ca?urile prev9?ute e2pres de ea; Andeplinirea hot9r>rilor instan;ei de @udecat9, ale adun9rii :i ale comitetului creditorilor, adoptate >n limitele competen;ei lor; Ela<orarea proiectului de plan la solicitarea adun9rii sau a comitetului creditorilor; $re?entarea c9tre instan;a de @udecat9, adunarea creditorilor sau comitetul // ,-
creditorilor a rapoartelor lunare despre starea masei de<itoare :i >ndeplinirea atri<u;iilor sale; inerea re%istrelor de eviden;9 a datoriilor creditoare :i a datoriilor de<itoare ale de<itorului; Administrarea masei de<itoare; Asi%urarea inte%rit9;ii masei de<itoare, asi%urarea prin contract a <unurilor; Ela<orarea criteriilor de an%a@are :i an%a@area speciali:tilor sau e2per;ilor; #isponi<ili?area an%a@a;ilor de<itorului; Contestarea >n instan;a de @udecat9, >n modul sta<ilit de le%e, a crean;elor creditorilor :i a oric9ror tran?ac;ii sau trans8eruri; Sesi?area instan;ei de @udecat9 despre orice alte pro<leme care apar pe parcursul e2ercit9rii atri<u;iilor sale; #istri<uirea c9tre creditori a sumelor de <ani re?ultate din valori8icarea masei de<itoare. Coate aceste atri<u;ii ale administratorului sunt e2ercitate su< suprave%herea instan;ei de @udecat9, primul 8iind o<li%at s9 pre?inte rapoarte despre starea de lucruri. El tre<uie s9-:i e2ercite atri<u;iile sale cu deli%en;a unui <un pro8esionist. Coate ac;iunile administratorului sunt orientate spre p9strarea, ma@orarea :i valori8icarea c>t mai e8icient9 a masei de<itoare prin toate mi@loacele le%ale pentru e2ecutarea c>t mai deplin9 a crean;elor creditorilor.
.3/3/ In-en-a%ea ,%($esului de ins(lva4ili-a-e

$entru situa;iile privind de<itorii a8la;i >n incapacitatea de plat9 3>ncetarea de pl9;i4, care nu pot 8i salva;i, le%ea a re%lementat o procedur9 de // --
insolva<ilitate. $rocesul de insolva<ilitate parcur%e depunerea cererii introductive, admiterea cererii introductive, dispunerea unor m9suri de asi%urare, reali?area m9surilor de asi%urare :i >ntreprinderea unor m9suri preliminare intent9rii procesului, e2aminarea cererii introductive :i adoptarea unui act @udiciar sau adoptarea hot9r>rii de intentare a procesului de insolva<ilitate :i >ncheierea de respin%ere a cererii introductive. Te&eiu%i ,en-%u in-en-a%ea ,%($esului de ins(lva4ili-a-e $rocesul de insolva<ilitate poate 8i intentat >n <a?a urm9toarelor temeiuri" incapacitatea de plat9 a de<itorului; supra>ndatorarea de<itorului. Con8orm art. 20 al 7e%ii cu privire la insolva<ilitate nr. '/2/2&&1, procesul de insolva<ilitate se intentea?9 doar >n <a?a cererii de intentare 3cererea introductiv94 a procesului de insolva<ilitate, depus9 de c9tre de<itor sau de c9tre creditori, sau de alte persoane. <nain-a%ea $e%e%ii de $-%e de4i-(% #e<itorul este >n drept s9 depun9 cererea introductiv9 >n situa;ia >n care e2ist9 pericolul intr9rii lui >n incapacitatea de plat9, c>nd >n mod previ?i<il nu:i va putea e2ecuta o<li%a;iile pecuniare a@unse la scaden;9. Cererea de<itorului cuprinde o mani8estare de voin;9, cu inten;ia de a produce e8ecte @uridice" a declan:a procedura insolva<ilit9;ii. ani8estarea de voin;9 a de<itorului constituie o m9rturisire despre situa;ia sa de >ncetare a pl9;ilor. An doctrina @uridic9 sa ar9tat >n mod @udicios c9 m9rturisirea de<itorului nu >nseamn9 recunoa:terea crean;elor creditorilor, chiar dac9 tre<uie s9 le indice, deoarece el a urm9rit s9 dea consecin;e @uridice >ncet9rii pl9;ilor. De asemenea, le'ea %$evede 7i o3li'a#ia de3i o$ului de a de%une ce$e$ea in $oduc iv" (n u$m" oa$ele ca0u$i, dac") // +-
e2ecutarea inte%ral9 a crean;elor scadente ale unuia sau ale mai multor creditori poate cau?a imposi<ilitatea satis8acerii inte%rale la scaden;9 a crean;elor celorlal;i creditori; >n cadrul lichid9rii devine evident c9 de<itorul nu poate satis8ace inte%ral crean;ele creditorului. An ca?urile indicate mai sus de<itorul este o<li%at s9 depun9 cererea imediat, dar nu mai t>r?iu dec>t la e2pirarea unei luni din data survenirii incapacit9;ii de plat9 sau supra>ndator9rii. Cererea introductiv9 depus9 de c9tre de<itor tre<uie s9 con;in9" codul 8iscal :i numerele tuturor conturilor <ancare ale de<itorului; valoarea crean;elor creditorilor; m9rimea do<>n?ilor :i penalit9;ilor a8erente; temeiul crean;elor :i termenele de e2ecutare a acestora, cu speci8icarea sumei crean;elor ce re?ult9 din daunele cau?ate vie;ii :i s9n9t9;ii, precum :i a crean;elor salariale 8a;9 de an%a@a;ii de<itorului; suma datoriilor la <u%etul pu<lic na;ional; motivarea cau?ei insolva<ilit9;ii; date despre cererile de chemare >n @udecat9 a de<itorului, primite spre e2aminare de instan;ele de @udecat9, precum :i despre titlurile e2ecutorii asupra <unurilor de<itorului; in8orma;ii despre <unurile de<itorului, inclusiv despre mi@loacele <9ne:ti :i crean;ele lui; situa;ia o<li%a;iilor lui de alt9 natur9, le%at9 de activitatea sa de >ntreprin?9tor. 7a cererea sa de<itorul, con8orm art. 2+ al 7e%ii cu privire la insolva<ilitate nr. '/2/2&&1, tre<uie s9 ane2e?e urm9toarele acte" copia de pe statutul de<itorului 3sau de pe contractul lui de asociere4; lista participan;ilor de<itorului; <ilan;ul conta<il la data ultimului raport 8inanciar; documentele care atest9 componen;a :i valoarea <unurilor de<itorului-persoan9 8i?ic9; datele din re%istrele pu<lice despre <unurile de<itorului, inclusiv despre <unurile lui %a@ate; ultimul raport de audit :i/sau al cen?orului cu privire la /0 &-
re?ultatele controlului activit9;ii 8inanciare a de<itorului; lista creditorilor :i de<itorilor, cu speci8icarea datoriilor, a adreselor :i datelor de identi8icare a creditorilor :i de<itorilor. An ca?ul >n care nu au 8ost pre?entate careva documente, instan;a de @udecat9 poate acorda un termen re?ona<il pentru pre?entarea lor. An cererea introductiv9 de<itorul poate solicita :i motiva aplicarea procedurii planului. <nain-a%ea $e%e%ii de $-%e $%edi-(%i Cererile creditorilor repre?int9 o modalitate o<i:nuit9 de sesi?are a instan;ei de @udecat9. Creditorii pot depune cererea introductiv9, dac9 au un interes le%itim >n intentarea procesului de insolva<ilitate :i >:i pot ar%umenta crean;ele :i temeiurile de intentare a acestuia. Calitatea de creditori o au persoanele 8i?ice, @uridice, statul :i autorit9;ile pu<lice locale. C%edi-(%ul@,e%s(an *i1i$ poate depune cererea introductiv9, dac9 dispune de capacitatea de e2erci;iu deplin9 a drepturilor procedurale. C%edi-(%ul@,e%s(an 7u%idi$ poate depune cererea introductiv9, dac9 aceasta este semnat9 de administratorul ei. An ca?ul insolva<ilit9;ii <9ncilor, dreptul de a >nainta cererea >n instan;a de @udecat9 >i apar;ine )9ncii *a;ionale a oldovei. An numele statului depunerea cererii se e8ectuea?9 de c9tre or%anele sale, de e2emplu" de ministere, departamente, )anca *a;ional9 a oldovei, Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare, precum :i de alte persoane @uridice de drept pu<lic. $rimarul sau pre:edintele comitetului e2ecutiv raional au dreptul de a intenta procesul de insolva<ilitate din numele unit9;ilor administrativteritoriale. Cererea introductiv9 >n numele creditorului poate 8i >naintat9 :i de c9tre procuror. Creditorul este >n drept s9 depun9 cererea /0 1-
introductiv9 numai dup9 noti8icarea preala<il9 a de<itorului. *oti8icarea se consider9 89cut9, dac9 p>n9 la depunerea cererii de<itorul a 8ost in8ormat despre preten;iile creditorilor. Cererea introductiv9 a creditorilor tre<uie s9 con;in9" denumirea 3numele >n ca?ul persoanei 8i?ice4, creditorului :i a de<itorului, sediul, adresa :i alte date de identi8icare a acestora; suma crean;elor creditorului, m9rimea do<>n?ilor :i penalit9;ilor a8erente; temeiul crean;elor :i termenul e2ecut9rii lor; men;iuni despre alte pro<e ce con8irm9 crean;a creditorului. 7a cererea introductiv9 a creditorului se ane2ea?9" documentele ce adeveresc e2isten;a o<li%a;iilor de<itorului 8a;9 de creditor, m9rimea datoriilor la aceste o<li%a;ii, temeiul intent9rii procesului de insolva<ilitate :i alte documente care @usti8ic9 cererea creditorului; dovada noti8ic9rii preala<ile a de<itorului de c9tre creditor. De,une%ea i ad&i-e%ea $e%e%ii in-%(du$-ive Cererea de intentare a procesului de insolva<ilitate se depune la Curtea de Apel Economic9 at>t de c9tre de<itor, c>t :i de c9tre creditori. #epunerea cererii se 8ace nemi@locit la sediul instan;ei sau prin e2pedierea po:tal9. 7a primirea cererii @udec9torul veri8ic9 dac9 aceasta >ntrune:te e2i%en;ele prev9?ute de art. /2 al 7e%ii cu privire la insolva<ilitate nr. '/2/2&&1 :i de Codul de $rocedur9 Civil9 al Repu<licii oldova :i admite cererea. #espre admiterea cererii instan;a de @udecat9 adopt9 imediat, o >ncheiere, dar nu mai t>r?iu de / ?ile de la data depunerii cererii. Cererea introductiv9 va 8i returnat9 >n ca?ul >n care instan;a de @udecat9 va constata c9 ea a 8ost depus9 cu >nc9lcarea prevederilor art. /2 al 7e%ii cu privire la insolva<ilitate nr. '/2/2&&1. #ac9 la cererea introductiv9 depus9 de de<itor /0 2-
nu au 8ost ane2ate toate documentele necesare, instan;a de @udecat9 este >n drept s9 o<li%e de<itorul s9 le pre?inte. #up9 admiterea cererii, instan;a de @udecat9 tre<uie s9 ia toate m9surile necesare pentru a preveni modi8icarea st9rii <unurilor de<itorului >n perioada de p>n9 la intentarea procesului de insolva<ilitate. An acest ca?, instan;a de @udecat9 este >n drept s9 aplice m9surile de asi%urare prev9?ute de Codul de $rocedur9 Civil9 al Repu<licii oldova, precum :i cele prev9?ute de art. /. al 7e%ii cu privire la insolva<ilitate nr. '/2/2&&1, cum ar 8i, de e2emplu" numirea administratorului provi?oriu; >nl9turarea de<itorului de la %estiunea patrimoniului; punerea su< sechestru a <unurilor sale; suspendarea e2ecut9rii silite a acestor <unuri, precum :i sta<ilirea interdic;iilor de >nstr9inare de c9tre de<itor a <unurilor sale. #up9 emiterea >ncheierii de admitere a cererii, instan;a este o<li%at9 s9 noti8ice or%anele de stat :i cele private despre m9surile de asi%urare a <unurilor de<itorului. An acest scop, instan;a de @udecat9 noti8ic9 re%istrul de stat al >ntreprinderilor, re%istrul <unurilor imo<ile, precum :i alte re%istre >n care se >nscrie %a@ul, <9ncile, or%anele cadastrale teritoriale, autorit9;ile vamale, sta;iile de cale 8erat9, alte locuri de >nma%a?inare din circumscrip;ia >n care de<itorul >:i are sediul ori >n care dispune de 8iliale sau sucursale, pentru a 8i sistat9 orice opera;iune cu <unurile de<itorului, cer>nd s9 8ie predat9 coresponden;a :i orice alte comunic9ri sosite pe adresa de<itorului. An ca?ul >n care cererea introductiv9 este >naintat9 de c9tre creditor, de<itorul pre?int9 instan;ei re8erin;a la cererea introductiv9, indic>nd >n ea suma total9 a datoriilor 8a;9 de creditori, 8a;9 de an%a@a;i :i 8a;9 de <u%etul pu<lic; datele privind toate <unurile de<itorului :i crean;ele 8a;9 de acesta; codul 8iscal :i denumirile tuturor conturilor sale <ancare; /0 /-
contesta;iile motivate la cererea introductiv9. #ac9 de<itorul >naintea?9 anumite o<iec;ii, inclusiv la cererea introductiv9 a creditorului, instan;a de @udecat9 este o<li%at9 s9 aprecie?e aceste circumstan;e p>n9 a emite hot9r>rea de intentare a procesului de insolva<ilitate. An acest sens, instan;a de @udecat9 in8ormea?9 :i audia?9 de<itorul, creditorul, e2per;ii, speciali:tii :i administratorul provi?oriu, dac9 acesta a 8ost desemnat. An urma e2amin9rii o<iec;iilor de<itorului asupra cererii introductive instan;a de @udecat9 adopt9 o >ncheiere care va con;ine, >n special, m9rimea revendic9rilor re8eritor la care o<iec;iile de<itorului au 8ost considerate ne>ntemeiate. Aceast9 >ncheiere va con8irma m9rimea crean;elor creditorilor care au depus cererea introductiv9. An cadrul :edin;ei de @udecat9, >n urma audierii participan;ilor la proces :i e2amin9rii materialelor pre?entate, instan;a de @udecat9 va hot9r> intentarea procesului de insolva<ilitate sau re8u?ul intent9rii, >n 8unc;ie de pre?en;a sau lipsa temeiului de insolva<ilitate. An acest sens, instan;a de @udecat9 emite o hot9r>re de respin%ere a cererii sau un re8u? de intentare a procesului din cau?a insu8icien;ei de active ori va accepta cererea :i va emite o hot9r>re de intentare a procesului de insolva<ilitate. ot9r>rea de intentare a procesului de insolva<ilitate, precum :i hot9r>rea de respin%ere a cererii introductive poate 8i atacat9 prin recurs de c9tre de<itor. An ca?ul >n care se constat9 c9 de<itorul nu dispune de <unuri sau c9 <unurile lui nu permit acoperirea cheltuielilor procesului de insolva<ilitate, instan;a de @udecat9 respin%e cererea introductiv9 :i decide lichidarea de<itorului. ot9r>rea de intentare a procesului de insolva<ilitate devine e2ecutorie din momentul pronun;9rii ei. Ea tre<uie s9 cuprind9" denumirea 3numele :i prenumele4; sediul 3adresa4, domeniul de /0 0-
activitate a de<itorului; numele, prenumele :i adresa administratorului, locul, data :i ora primei adun9ri a creditorilor pentru audierea raportului administratorului 3adunarea de raportare4 :i a adun9rii de validare a m9rimii crean;elor 3adunarea de validare4, ora intent9rii procesului de insolva<ilitate. #ispo?i;ia hot9r>rii de intentare a procesului de insolva<ilitate urmea?9 a 8i pu<licat9 de instan;a de @udecat9 >n termen de 1& ?ile din data adopt9rii hot9r>rii. E*e$-ele h(-%0%ii de in-en-a%e a ,%($esului de ins(lva4ili-a-e ot9r>rea de intentare a procesului de insolva<ilitate produce e8ecte @uridice at>t pentru drepturile de<itorului insolva<il, c>t :i pentru drepturile :i o<li%a;iile creditorilor. E!ec ele &u$idice ce %$ivesc d$e% u$ile 7i o3li'a#iile de3i o$ului insolva3il) de<itorul >:i pierde dreptul de administrare a patrimoniului, activitatea or%anelor de conducere a de<itorului se suspend9; achit9rile cu de<itorul se 8ac numai printr-un cont <ancar %estionat de administrator; orice %aran;ie de e2ecutare a o<li%a;iilor poate 8i acordat9 numai de c9tre administrator cu autori?area adun9rii sau comitetului creditorilor; de<itorul nu este >n drept sa acorde %aran;ii de e2ecutare a o<li%a;iilor. E!ec ele &u$idice ca$e %$ivesc d$e% u$ile 7i o3li'a#iile c$edi o$ilo$ de3i o$ului insolva3il" se inter?ice e2ecutarea silit9 8a;9 de <unurile de<itorului, se suspend9 e2aminarea tuturor ac;iunilor @udiciare :i e2tra@udiciare pentru reali?area crean;elor asupra de<itorului :i <unurilor acestuia; crean;ele de natur9 contractual9 pe care le au creditorii 8a;9 de de<itor se consider9 a@unse la scaden;9 la data intent9rii procesului de insolva<ilitate; se >ntrerupe calcularea do<>n?ilor la o<li%a;iile <9ncii a8late >n proces de insolva<ilitate :i se >ntrerupe calcularea penalit9;ilor /0 .-
a8erente datoriilor de<itorului.
/0 '-
.3/5/ P%($esul de ins(lva4ili-a-e

$rocesul de insolva<ilitate, din momentul din care a 8ost pornit, se des89:oar9 >n dou9 direc;ii" prima este orientat9 spre lichidarea patrimoniului de<itorului :i reparti?area >ntre creditori a <anilor o<;inu;i, iar a doua ! spre resta<ilirea insolva<ilit9;ii de<itorului, numindu-se procedura planului. Aplicarea uneia din aceste proceduri depinde de hot9r>rea instan;ei de @udecat9, re?ult>nd din circumstan;ele cunoscute la e2aminarea ca?ului. $rocedura planului >n cadrul procesului de insolva<ilitate poate 8i admis9 de c9tre instan;a de @udecat9 din momentul depunerii cererii introductive, >n temeiul hot9r>rii adun9rii creditorilor, solicit>ndu-se >n ea aplicarea acestei proceduri. P%($edu%a ,lanului $rin procedura planului se urm9re:te plata pasivului de<itorului a8lat >n >ncetarea de pl9;i, 8ie prin redresarea :i continuarea activit9;ii de<itorului, 8ie prin lichidarea unor <unuri din averea lui. $rocedura planului este >ndreptat9 spre asi%urarea protec;iei echita<ile a creditorului :i, totodat9, o8erirea posi<ilit9;ii practice pentru redresarea de<itorului >n ca?urile >n care interesele creditorilor :i necesit9;ile sociale sunt mai <ine servite prin men;inerea >n 8unc;iune a de<itorului onest, dec>t prin lichidarea lui, deci pentru acordarea acestuia posi<ilit9;ii unui nou start economic dup9 e:ecul 8inanciar su8erit. #e aceea se acord9 de<itorului chiar >n 8a?a cererilor introductive, indi8erent de autorii acestor cereri, dreptul de a-:i or%ani?a activitatea sau de a-:i lichida averea con8orm unui plan >n vederea achit9rii datoriilor sale. Planul, (n sensul a$ 2 <G: al Le'ii cu %$ivi$e la insolva3ili a e n$2 >F;?;::<, %oa e avea unul din u$m" oa$ele o3iec ive" redresarea :i continuarea activit9;ii de<itorului; lichidarea patrimoniului >ntreprinderii; /0 ,-
transmiterea >ntreprinderii sau a unei p9r;i din ea c9tre un alt titular. R(lul ,lanului $lanul de redresare sau, dup9 ca?, de lichidare a unor <unuri din averea de<itorului are un rol important >n reali?area procedurii re8orm9rii :i plata pasivului de<itorului, >ntruc>t prin acest plan se trasea?9 direc;iile viitoare ale activit9;ii de<itorului supus procedurii, se sta<ilesc o<iectivele scontate :i mi@loacele de reali?are a acestor o<iective.2&0 7e%ea insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1 re%lementea?9 >n mod am9nun;it acceptarea :i con8irmarea, precum :i urm9rile pe care >ndeplinirea planului le poate avea asupra situa;iei de<itorului. P%(,une%ea ,%(ie$-ului ,lanului Con8orm dispo?i;iilor le%ale, :i anume ale art. 1'al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, planul poate 8i propus de administratorul insolva<ilit9;ii :i de de<itor. $lanul poate 8i depus de c9tre de<itor odat9 cu cererea introductiv9 sau cu re8erin;a la cererea introductiv9 a creditorilor ori >ntr-o cerere e2pres9, adresat9 instan;ei de @udecat9 p>n9 la :edin;a de distri<uire. Administratorul este >n drept s9 ela<ore?e un plan doar la cererea adun9rii creditorilor :i s9-l depun9 >n instan;a de @udecat9 >ntr-un termen re?ona<il. $roiectul planului, at>t al de<itorului, c>t :i al creditorilor, urmea?9 s9 8ie depus la instan;a de @udecat9 >n termen cel mult de +& de ?ile de la data solicit9rii. An ca? contrar, instan;a de @udecat9 poate decide lichidarea de<itorului. (nstan;a de @udecat9 poate prelun%i, la cererea administratorului sau de<itorului, termenul de pre?entare a planului, dar nu mai mult de /& ?ile. $lanul propus de c9tre de<itori sau administratori
204 Vonic R.$. Reor%ani?area @udiciar i 8alimentul. ! )ucureti, 2&&1 $. ! 1.1
/0 --
urmea?9 a 8i e2aminat de c9tre instan;a de @udecat9. (nstan;a de @udecat9 va admite procedura planului numai >n ca?ul >n care este evident c9 planul propus va 8i apro<at de creditori :i crean;ele lor vor 8i e2ecutate pe deplin. S-%u$-u%a i $(n+inu-ul ,lanului $lanul este compus din dou9 p9r;i" %a$ ea desc$i% iv" :i %a$ ea o$'ani0a o$ic". An partea descriptiv9 se includ m9surile >ntreprinse dup9 intentarea procesului de insolva<ilitate sau care urmea?9 a 8i aplicate >n scopul instituirii, prin procedura planului, a unei modalit9;i de reali?are a drepturilor participan;ilor. Aceast9 parte cuprinde :i date despre temeiurile, oportunitatea :i consecin;ele aplic9rii planului, necesare :i importante, pentru ca creditorii s9 decid9 asupra planului :i instan;a de @udecat9 s9-l apro<e. An partea or%ani?atoric9 se sta<ile:te modalitatea de modi8icare, prin intermediul planului, a statului @uridic al participan;ilor la procesul de insolva<ilitate. $lanul va tre<ui s9 prevad9 redresarea :i continuarea activit9;ii de<itorului sau lichidarea patrimoniului >ntreprinderii, prev9?>nd :i posi<ilitatea de transmitere a acesteia sau a unei p9r;i din ea c9tre un alt titular. Con8orm art. 1,& al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, >n ca?ul >n care de<itorul urmea?9 s9-:i continue activitatea, planul de redresare tre<uie s9 speci8ice modalit9;ile de achitare a datoriilor de<itorului; perspectivele de redresare >n raport cu posi<ilit9;ile :i speci8icul activit9;ii de<itorului, cu mi@loacele 8inanciare disponi<ile :i cu cererea pie;ei 8a;9 de o8erta de<itorului; totodat9 indic>ndu-se modalit9;ile de lichidare a pasivului; de asemenea, se va preceda :i @usti8ica nivelul :i perspectivele locurilor de munc9, condi;iile speciale prev9?ute pentru continuarea activit9;ii, precum :i alte m9suri. /0 +-
$lanul de redresare mai poate s9 cuprind9 m9suri de ma@orare a capitalului social, 8iind convocat9 adunarea %eneral9 e2traordinar9 a asocia;ilor sau ac;ionarilor, pentru a decide asupra acestei m9suri, precum :i propuneri de >nlocuire a unuia sau a mai multor conduc9tori, a de<itorului, la cererea administratorului sau a comitetului creditorilor. Con;inutul planului de lichidare este speci8icat >n art. 1,& p324 al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, care tre<uie s9 cuprind9 m9surile de stin%ere sau compensare >n alt mod 3convertirea, nova;ia4 a crean;elor creditorilor, eventualele %aran;ii ale c9ror crean;e vor 8i pl9tite de creditori; indicarea claselor de creditori ale c9ror crean;e vor 8i pl9tite >n >ntre%ime sau nu vor 8i de8avori?ate >n alt mod prin plan; desp9%u<irile ce urmea?9 a 8i o8erite tuturor claselor de creditori >n compara;ie cu cele primite prin distri<uire >n ca?ul lichid9rii; modalitatea :i persoana c9reia vor putea 8i v>ndute par;ial sau total, separat sau mai ales >n <loc ! <unurile de<itorului; e8ectele o<;inute prin aceasta, mai ales privind continuarea utili?9rii unor p9r;i din >ntreprinderea de<itorului; 8olosirea salaria;ilor :i satis8acerea creditorilor, precum :i proiectele 8inanciare pe care se >ntemeia?9 posi<ilit9;ile de reali?are a planului. Ad&i-e%ea i $(n*i%&a%ea ,lanului An termen cel mult de /& de ?ile din data depunerii planului, instan;a de @udecat9 convoac9 adunarea creditorilor pentru e2aminarea lui. An acest scop, instan;a de @udecat9 este o<li%at9 s9 in8orme?e creditorii despre con;inutul planului :i data c>nd va avea loc adunarea de e2aminare :i votare a acestuia. An cadrul adun9rii de votare dreptul de vot >l au numai creditorii ale c9ror crean;e au 8ost validate de instan;a de @udecat9. #ac9 planul cuprinde :i re%lementarea @uridic9 a crean;elor creditorilor %aranta;i, dreptul de vot al acestora urmea?9 s9 8ie sta<ilit individual la /. &-
adunare. Au dreptul de vot >n cadrul adun9rii %enerale :i creditorii ale c9ror crean;e %arantate nu sunt contestate de administrator :i al;i creditori %aranta;i sau de c9tre creditorii chiro%ra8i. $>n9 la votare creditorii sunt %rupa;i >n di8erite clase, con8orm art. 1,1 al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1. $lanul urmea?9 a 8i votat de c9tre 8iecare clas9 separat :i este considerat acceptat de o clas9 de creditori, dac9 >n cadrul ei planul a 8ost votat de ma@oritatea creditorilor acestei clase. Cadrul normativ o8er9 posi<ilitatea accept9rii planului >n cadrul unei clase de creditori, chiar :i 89r9 votul ma@orit9;ii, dac9 creditorii acestei clase nu sunt de8avori?a;i prin plan >n compara;ie cu situa;ia >n lipsa lui sau dac9 ma@oritatea claselor de creditori, participante la votare, au acceptat planul. #ac9 de<itorul nu a >naintat o<iec;ii, planul se consider9 acceptat. B<iec;iile de<itorului nu vor 8i luate >n considerare, dac9 acesta nu este de8avori?at comparativ cu procesul de lichidare a patrimoniului. #up9 acceptarea planului de c9tre creditori, el este con8irmat de c9tre instan;a de @udecat9 printr-o hot9r>re. (nstan;a de @udecat9 poate s9 nu con8irme planul, dac9 >n el a 8ost i%norat9 o condi;ie esen;ial9 ce ;ine de con;inut, de ordinea reali?9rii, precum :i de modalitatea de acceptare a planului de c9tre creditori :i de<itori sau dac9 acesta a 8ost acceptat cu reacredin;9 prin 8avori?area unuia din creditori. #up9 con8irmarea planului, activitatea de<itorului se reor%ani?ea?9 >n mod corespun?9tor. Crean;ele :i drepturile creditorilor :i a celorlaltor p9r;i interesate se consider9 modi8icate con8orm prevederilor planului. ot9r>rea de con8irmare a planului produce e8ecte @uridice asupra de<itorului, creditorilor. $rincipalul e8ect al con8irm9rii planului asupra persoanei de<itorului const9 >n posi<ilitatea de a putea s9-:i conduc9 sin%ur activitatea :i s9-:i administre?e averea /. 1-
su< suprave%herea administratorului. $lanul con8irmat este o<li%atoriu pentru de<itor, creditori cu crean;e anterioare procedurii, chiar :i pentru cei care au votat >mpotriva lui, precum :i pentru asocia;ii sau ac;ionarii de<itorului. #e la data r9m>nerii de8initive a hot9r>rii de con8irmare a planului >n denumirea o8icial9 a de<itorului se adau%9 sinta%ma r>n procedura planuluis. #up9 ce hot9r>rea de con8irmare a planului devine de8initiv9, instan;a de @udecat9 dispune printr-o hot9r>re >ncetarea procesului de insolva<ilitate, aceasta 8iind pu<licat9 >n onitorul B8icial al Repu<licii oldova. #in acest moment de<itorul va reintra >n dreptul de administrare a patrimoniului >n scopul reali?9rii planului, administratorului revenindu-i dreptul de suprave%here. <nde,lini%ea &su%il(% ,%ev1u-e 0n ,lan #e<itorul este o<li%at s9 e8ectue?e 89r9 >nt>r?iere schim<9rile de structur9 prev9?ute >n plan. odi8ic9rile de structur9 pot avea >n vedere >ntrea%a activitate a de<itorului sau numai un sector ne renta<il; de asemenea, modi8ic9rile de structur9 se pot re8eri la reducerea personalului prin concedieri ale personalului care sunt imediat necesare, dar :i an%a@are de noi salaria;i >n 8unc;iile prev9?ute >n planul de reor%ani?are. An schim<9rile de structur9 pot 8i%ura >nlocuirea conduc9torilor societ9;ii, ma@orarea capitalului social. An planul de redresare pot 8i prev9?ute :i alte schim<9ri, cum sunt" unele m9suri or%ani?atorice, 8inanciare sau @uridice, menite s9 contri<uie la redresarea activit9;ii de<itorului :i la asi%urarea sumelor necesare pentru plata datoriilor, cum ar 8i" e8ectuarea v9rs9mintelor noilor raporturi, a investi;iilor, 8u?iunea de<itorului cu alt9 >ntreprindere, divi?area >ntreprinderii de<itoare >n c>teva mai mici cu activit9;i renta<ile. #ac9 de<itorul :i-a onorat o<li%a;iile 8a;9 de creditori, se consider9 c9 planul este reali?at. /. 2-
Su,%ave2he%ea a$-ivi-+ii de4i-(%ului de $-%e ad&inis-%a-(% Suprave%herea se limitea?9 la e2ecutarea de c9tre de<itor a o<li%a;iilor speci8icate prin plan, cuprin?>nd" o<servarea modului >n care de<itorul aplic9 m9surile dispuse prin planul de redresare, respectiv o<li%a;iile de >ndeplinit; calitatea presta;iilor; termenele de reali?are :i re?ultatele o<;inute. Suprave%herea e8ectuat9 de administrator se re8lect9 >n rapoartele trimestriale ale acestuia despre situa;ia 8inanciar9 :i starea patrimonial9 a de<itorului, inclusiv perspectivele de reali?are a planului, care sunt pre?entate comitetului creditorilor :i instan;ei de @udecat9. #ac9 se constat9 c9 de<itorul nu-:i >ndepline:te o<li%a;iile a c9ror e2ecutare este suprave%heat9 sau c9 reali?area lor este imposi<il9, administratorul in8ormea?9 imediat despre aceasta instan;a de @udecat9 :i comitetul creditorilor. Suprave%herea administratorului >ncetea?9 >n ca?ul e2ecut9rii crean;elor suprave%heate sau e2pir9rii a / ani de la >ncetarea procesului de insolva<ilitate :i dac9 nu a 8ost depus9 o nou9 cerere introductiv9. #ac9, pe parcursul derul9rii procedurii planului, de<itorul nu respect9 prevederile lui :i planul nu este reali?at >n termen, 8iecare creditor poate >nainta o nou9 cerere introductiv9, care va avea ca e8ect lichidarea patrimoniului de<itorului 89r9 a 8i necesar9 dovada insolva<ilit9;ii lui. P%($edu%a de li$hida%e a ,a-%i&(niului An ca?ul >n care nu e2ist9 temei de redresare a de<itorului, precum :i atunci c>nd procedura planului a 8ost aplicat9 :i nu s-a atins scopul, se aplic9 procedura de lichidare a patrimoniului de<itorului. 7ichidarea averii de<itorului este acea etap9 a procesului de insolva<ilitate >n cadrul c9reia <unurile din averea de<itorului se trans8orm9 >n valoare economic9, >ntr-o /. /-
sum9 de <ani, care este distri<uit9 creditorilor pentru stin%erea masei pasive. $rocesul de lichidare parcur%e mai multe etape" ridicarea dreptului de<itorului de a-:i administra averea; si%ilarea <unurilor care 8ac parte din averea lui; inventarierea; luarea m9surilor de conservare a <unurilor; v>n?area unor <unuri; sta<ilirea masei pasive; >ntocmirea listei creditorilor :i a listei <unurilor de<itorului; veri8icarea crean;elor :i >ntocmirea ta<elului preliminar al tuturor o<li%a;iilor de<itorului. Ridi$a%ea d%e,-ului de4i-(%ului de a@i ad&inis-%a ave%ea Adesesi1a%ea de4i-(%uluiB Scopul procedurii de lichidare a patrimoniului presupune ordonarea :i reali?area unor m9suri preala<ile, const>nd >n ridicarea dreptului de<itorului de a-:i administra averea :i apoi >n identi8icarea :i conservarea <unurilor din averea de<itorului, precum :i asi%urarea pu<licit9;ii procedurii, >n scopul prote@9rii intereselor creditorilor :i a drepturilor celorlaltor persoane interesate. #esesi?area de<itorului 3ridicarea dreptului de<itorului de a-:i administra averea4 este o m9sur9 care pre%9te:te lichidarea averii de<itorului, cu celeritate :i >n condi;ii de ma2imi?are a valorii <unurilor acestuia. Fiind o m9sur9 sta<ilit9 >n interesul masei credale :i >n scopul de a conserva <unurile din averea acestuia, dup9 deschiderea procedurii, ea nu 8r>nea?9 de<itorul s9-:i e2ercite drepturile patrimoniale care nu privesc administrarea :i dispo?i;ia <unurilor desesi?ate. Aceast9 etap9 produce un du<lu e8ect" >l lipse:te pe de<itor de dreptul de a-:i administra <unurile :i de a dispune de ele, dar :i de dreptul de a-:i conduce activitatea. #esesi?area vi?ea?9, deci, nu numai <unurile din averea de<itorului ,ci :i actele @uridice ale de<itorului, :i ac;iunile >n @usti;ie. $rin hot9r>rea de intentare a procesului de insolva<ilitate 3art. -/ al /. 0-
7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&14, dreptul de<itorului de a administra :i a dispune de <unurile incluse >n masa de<itoare este transmis administratorului. #up9 intentarea procesului de insolva<ilitate, >n con8ormitate cu art. 11' al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, administratorul va intra >n 8unc;iune :i va lua >n primire :i administrare toate <unurile care apar;in masei de<itoare, impun>nd prin e2ecutare impus9 predarea <unurilor care se %9sesc la de<itor. 7uarea >n primire a acestor <unuri se 8ace >n pre?en;a :i cu semnarea actului de primire de, cel pu;in, un mem<ru al comitetului creditorilor, >n ca?ul >n care acest comitet este desemnat. An ca?ul >n care comitetul creditorilor nu este desemnat, instan;a de @udecat9 decide numirea unui repre?entant al creditorilor, care va asista la luarea >n primire a valorilor :i va semna actul de primire. Si2ila%ea i inven-a%ie%ea 4unu%il(% din ave%ea de4i-(%ului $entru ca scopul procedurii de lichidare a patrimoniului s9 8ie reali?at, este necesar ca dup9 ridicarea dreptului de<itorului de a-:i administra <unurile, s9 8ie sta<ilit9 masa activ9, adic9 s9 8ie identi8icate, si%ilate :i inventariate toate <unurile din averea de<itorului, care vor constitui patrimoniul destinat lichid9rii. Si%ilarea <unurilor este o m9sur9 preventiv9, cu caracter conservator, luat9 >n scopul evit9rii oric9ror proceduri 8rauduloase, prin care de<itorul ar putea urm9ri s9-:i diminue?e averea. An acest sens, si%ilarea precede inventarierea <unurilor de<itorului, ac;iune care sta<ile:te masa activ9 sau masa procesului de lichidare a patrimoniului at>t descriptiv, c>t :i cantitativ :i valoric.2&. (nventarierea <unurilor din averea de<itorului
205 Schiau (oan. Re%imul @uridic al insolvenei comerciale. ! )ucureti, 2&&1. ! $. 2.2
/. .-
repre?int9 ansam<lul opera;iunilor prin care se constat9 e2isten;a tuturor elementelor de activ :i pasiv, cantitativ :i valoric, >n patrimoniul de<itorului, la data la care aceasta se e8ectuea?9. (nventarierea are ca scop principal sta<ilirea situa;iei reale a averii de<itorului :i cuprinde toate elementele patrimoniale, precum :i <unurile :i valorile de;inute de de<itor, cu orice titlu, apar;in>nd altor persoane @uridice sau 8i?ice, >n vederea asi%ur9rii unei ima%ini 8idele, clare :i competente a averii de<itorului :i a situa;iei 8inanciare a acestuia. Aceast9 etap9, ca de alt8el >ntrea%a procedur9, este dominat9 de principiul celerit9;ii. Ast8el, dac9 averea de<itorului poate 8i inventariat9, >n mod complet, >ntr-o sin%ur9 ?i, se va proceda >ndat9 la inventariere, chiar 89r9 aplicarea si%iliilor.2&' An toate celelalte ca?uri, opera;iunea va 8i reali?at9 >n cel mai scurt timp posi<il. #esi%ur, acest termen tre<uie s9 8ie re?ona<il. An acest sens, art. 11, al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1 sta<ile:te c9 administratorul tre<uie s9 >ntocmeasc9 un inventar al tuturor <unurilor 3corporale :i incorporale4, care apar;in masei de<itoare, >n pre?en;a de<itorului. An inventar tre<uie s9 8ie indicat9 valoarea de <ilan; :i, >n m9sura posi<ilit9;ilor, valoarea 8iec9rui <un de la data inventarierii. An ca?ul >n care valoarea <unului depinde de 8aptul dac9 >ntreprinderea va 8i men;inut9 >n 8unc;iune sau va 8i oprit9, se vor indica am<ele valori ale <unului. $entru evalu9rile comple2e ale <unurilor pot 8i an%a@a;i e2per;i. De-e%&ina%ea &asei a$-ive i $(nse%va%ea ave%ii de4i-(%ului asa activ9 este averea de<itorului care cuprinde totalitatea <unurilor :i drepturilor patrimoniale ale acestuia, la data >nceperii procesului de insolva<ilitate,
206 Costin ., i88 A. Falimentul. Evoluie i actualitate. ! )ucureti, 2&&&. ! $. 22+
/. '-
inclusiv cele do<>ndite >n cursul procedurii, ca urmare a valori8ic9rii unor crean;e ale de<itorului sau e2ecut9rii hot9r>rii >n anulare, ce pot 8ace o<iectul e2ercit9rii silite. Aceste <unuri :i drepturi 8ormea?9 masa activ9, a c9rei destina;ie este lichidarea >n vederea satis8acerii crean;elor creditorilor. Asupra acestor <unuri, de<itorul nu mai are nici un drept de administrare :i nici nu poate dispune de ele. $rin urmare, >n sens @uridic, o<iectul procedurii lichid9rii patrimoniului >l 8ormea?9 masa activ9 constituit9 din totalitatea <unurilor :i drepturilor patrimoniale a8late >n patrimoniul de<itorului. >unu%ile $a%e se in$lud 0n &asa a$-iv Ade4i-(a%eB/ 7a data intent9rii procesului de insolva<ilitate, >n con8ormitate cu art. .& al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, masa de<itoare cuprinde toate <unurile de<itorului, precum :i cele pe care el le do<>nde:te :i le recuperea?9 pe parcursul procesului. As !el, (n inven a$ul (n ocmi de adminis $a o$ se includ 3unu$ile cu i lu de d$e% u$i $eale sau o3li'a o$ii, inclusiv) mijloacele fi5e, care sunt <unuri imo<ile 3>ntreprinderile comple2e patrimoniale unice, instala;iile, ma:inile :i utila@ul, tehnica de calcul :i mi@loacele de pro%ramare, aparatele de m9surat :i de re%lare, mi@loacele de transport, instrumentele, inventarul de produc;ie :i cel %ospod9resc, alte mi@loace4; mijloacele circulante) care sunt re?ervele de produc;ie 3materialele, materia prim9, com<usti<ilul, o<iectele de mic9 valoare :i de u?ur9 rapid9, piesele de completare, am<ala@ul etc.4 produc;ia neterminat9, produsele 8inite :i m9r8urile cu di8erite destina;ii; activele financiare) care sunt mi@loacele <9ne:ti, at>t >n moned9 na;ional9, c>t :i /. ,-
str9in9, inclusiv cele de pe conturile <ancare, cecurile :i cam<iile; activele nemateriale) care sunt drepturile de<itorului de 8olosin;9 a p9m>ntului, a construc;iilor, asupra m9rcii de produc;ie, a unor <revete de inven;ii, drepturile de autor, crean;ele, secretele tehnolo%ice, p9r;ile sociale, precum :i valorile mo<iliare etc. 7a masa de<itoare se adau%9 averea do<>ndit9, dup9 declan:area procesului, din contractele a c9ror e2ecutare a 8ost continuat9 de administrator, <unurile restituite >n urma re?ilierii sau anul9rii unor acte @uridice, <unurile asocia;ilor cu r9spundere su<sidiar9, valoarea pl9tit9 de 8ide@usori sau de %aran;ie pentru o<li%a;iile pe care le-a asumat. An ca?ul constat9rii momentului c9 8ondatorii societ9;ii nu au transmis >n capitalul social <unurile la care s-au o<li%at prin actul de constituire, administratorul tre<uie s9 ini;ie?e o ac;iune de >ncasare a <anilor, de revendicare a <unurilor :i de >ncasare a repara;iei pa%u<elor suportate. An con8ormitate cu art. .& al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, proprietatea de;inut9 de de<itor >n comun cu ter;ii este raportat9 cu titlu provi?oriu la masa de<itoare, indi8erent de acordurile >ncheiate >ntre ei. $arta@ul propriet9;ii de<itorului se 8ace de c9tre administrator >n ca?ul >n care instan;a de @udecat9 sta<ile:te dreptul real al ter;ilor asupra <unurilor respective. )unurile din averea de<itorului, 8iind destinate lichid9rii, tre<uie s9 8ie men;inute >n stare <un9 p>n9 la data valori8ic9rii lor :i din acest considerent administratorul tre<uie s9 ia m"su$i %en $u conse$va$ea 3unu$ilo$ de3i o$ului2 9surile de conservare tre<uie s9 8ie luate rapid, chiar >n timpul ac;iunii de si%ilare a <unurilor :i s9 dure?e p>n9 la valori8icarea lor. 9surile privesc conservarea su<stan;ei <unurilor :i a drepturilor din /. --
patrimoniul de<itorului. Conservarea su<stan;ei <unurilor se re8er9 la opera;iile necesare pentru evitarea de%rad9rii <unurilor :i prevenirea pa%u<elor. 9suri de conservare a drepturilor de<itorului pot 8i numite ac;iunile prin care administratorul revendic9 <unuri de la ter;ii care le de;in ile%al, >ncasea?9 crean;ele de<itorului, cere anularea unor contracte ale acestuia, >ncheiate anterior intent9rii procesului de insolva<ilitate, :i re?ilierea unor contracte >n des89:urare. An special, con8orm 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, se re%lementea?9 modul de re?iliere :i de anulare a unor contracte >ncheiate anterior intent9rii procesului, >n scopul stop9rii ma@or9rii datoriilor de<itorului, pe de o parte, :i pentru cre:terea valorii masei active, pe de alta. V0n1a%ea 4unu%il(% de4i-(%ului 7ichidarea averii de<itorului este de8init9 ca acea etap9 a procedurii insolva<ilit9;ii >n cadrul c9reia <unurile din averea de<itorului se trans8orm9 >n valoare economic9, >ntr-o sum9 de <ani, care este distri<uit9 creditorilor pentru stin%erea masei pasive. Aceast9 procedur9 se aplic9 :i >n ca?urile >n care, de:i nu se declan:ea?9 procedura insolva<ilit9;ii, se procedea?9 la lichidarea unor <unuri din averea de<itorului p>n9 la concuren;a de<itelor care tre<uie s9 8ie acoperite. An acest sens, >n con8ormitate cu art. 120 al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, dup9 adunarea de raportare, administratorul valori8ic9 :i/sau lichidea?9, >n mod ne>nt>r?iat, >n condi;ii c>t mai avanta@oase :i >n timpul cel mai potrivit, masa de<itoare, >n m9sura >n care adunarea creditorilor nu a hot9r>t alt8el. E8ectuarea lichid9rii se des89:oar9 dup9 mai multe re%uli, aceste re%uli av>nd ca 8inalitate trans8ormarea >n <ani, prin v>n?area <unurilor din patrimoniul de<itorului, respectiv din masa activ9, de unde :i denumirea de valori8icarea masei active 3de<itoare4. V>n?9rile pot avea loc at>t prin licita;ii /. +-
pu<lice, c>t :i prin ne%ocieri directe sau tendere. Administratorul poate s9 valori8ice li<er un <un imo<il %revat cu o %aran;ie real9, dac9 are >n posesiune <unul >n cau?9; de asemenea, poate s9 recupere?e :i s9 valori8ice >n alt mod o crean;9 pe care de<itorul a cesionat-o pentru asi%urarea unei preten;ii. $re;ul ini;ial de v>n?are a <unurilor din masa activ9 se sta<ile:te de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, >n <a?a evalu9rii e8ectuate >n con8ormitate cu le%isla;ia, >ns9 nu poate 8i mai mic dec>t valoarea evaluat9. #ac9 nu sunt v>ndute la licita;ie, la concurs sau prin ne%ocieri directe la pre;ul ini;ial, <unurile se e2pun din nou la v>n?are, la pre;uri mai mici, apro<ate de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor. An acest sens, con8orm art. 12. al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, pentru procesul de insolva<ilitate administratorul poate s9v>r:i ac;iuni @uridice precum >nstr9inarea >ntreprinderii, unei sec;iuni, unui depo?it, unui alt <un imo<il. E8ectuarea lichid9rii nu se limitea?9 numai la valori8icarea masei active, care este numai o etap9, ea cuprinde >nc9 dou9" distri<uirea masei de<itoare; >ncetarea procesului de lichidare a averii de<itorului. $e l>n%9 <unurile care se includ >n masa activ9 3de<itoare4, >n con8ormitate cu art. -., Cod de e2ecutare al Repu<licii oldova nr. 00//2&&0, e2ist9 <unuri ale de<itorului care nu pot 8i urm9rite ca" <unurile strict necesare u?ului personal sau casnic al de<itorului :i 8amiliei sale 3>m<r9c9mintea, >nc9l;9mintea, toate <unurile copiilor, o<iectele necesare de<itorului pentru a-:i continua e2ercitarea pro8esiei etc.4; semin;ele de culturi a%ricole necesare pentru >ns9m>n;are :i s9dire; produsele a%ricole perisa<ile, con8orm listei urm9rite apro<ate de Guvern; /' &-
<unurile din domeniul pu<lic al statului sau unit9;ilor administrativ-teritoriale etc. S-a4ili%ea &asei ,asive Sta<ilirea masei pasive este o 8a?9 esen;ial9 >n procesul de insolva<ilitate, deoarece conturea?9 cadrul >n care se va des89:ura >n continuare acest proces. $rin masa pasiv9 se >n;ele%e totalitatea datoriilor comerciale e2istente >n patrimoniul de<itorului sau, din punctul de vedere al creditorilor ! masa credal. care >nseamn9 totalitatea crean;elor comerciale ale creditorilor.2&, 7a acestea se mai adau%9 crean;ele i?vor>te din contractele de munc9, crean;e din d9unarea s9n9t9;ii sau cau?area mor;ii. $entru sta<ilirea masei pasive este necesar mai >nt>i, s9 se determine e2tinderea o<li%a;iilor de<itorului asupra >ncet9rii de pl9;i, precum :i persoanele 8a;9 de care sunt asumate aceste o<li%a;ii patrimoniale. An acest sens, administratorul tre<uie s9 >ntocmeasc9 un re%istru al creditorilor, de care a luat cuno:tin;9 din re%istrele :i documentele de<itorului, precum :i pe <a?a in8orma;iilor o8erite de de<itor. An re%istru tre<uie enumera;i >n mod distinct creditorii %aranta;i :i creditorii chiro%ra8ari de ran% in8erior. An ru<rica 8iec9rui creditor se indic9 adresa, temeiul :i suma crean;elor lui. An ru<rica creditorilor %aranta;i se indic9 :i <unul %revat cu o %aran;ie real9 :i m9rimea crean;ei care, pro<a<il, nu va 8i acoperit9 de acest <un. Anaintarea crean;elor de c9tre creditori se e8ectuea?9 >n strict9 con8ormitate cu 7e%ea cu privire la insolva<ilitate nr. '/2/2&&1. Ast8el, con8orm art. 1/1 al acesteia, creditorul care are o crean;9 8a;9 de de<itor, la data intent9rii procesului de insolva<ilitate, o >naintea?9 >n scris, indi8erent de tipul crean;ei instan;ei de @udecat9. Crean;a se >naintea?9 >n instan;a de @udecat9 printr-o cerere de chemare >n @udecat9,
207 Vonic R.$. Reor%ani?area @udiciar i 8alimentul. ! )ucureti, 2&&1 $. ! 1-2
/' 1-
ane2>ndu-se toate documentele necesare. Crean;ele por 8i >naintate >n instan;a de @udecat9, cel t>r?iu, la data apro<9rii de c9tre instan;a de @udecat9 a ta<elului crean;elor. An situa;ia >n care creditorii :i-au >naintat crean;ele dup9 apro<area ta<elului, ele urmea?9 a 8i satis89cute con8orm art. 101 al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1 din partea masei de<itoare, care ar acoperi crean;a :i care este re?ervat9 pentru distri<uire dup9 ce liti%iul va 8i solu;ionat. An <a?a cererilor depuse de creditori la instan;a de @udecat9, administratorul >i >nscrie >n ta<elul de crean;e pe ace:tia dup9 clasa :i ran%ul lor. An acest ta<el tre<uie s9 8ie indicat9 e2act suma crean;ei 8iec9rui creditor :i ordinea de achitare. Coate crean;ele depuse >n instan;a de @udecat9 urmea?9 a 8i validate de c9tre adunarea creditorilor cu participarea administratorului insolva<ilit9;ii :i su< conducerea instan;ei de @udecat9, >n :edin;a de validare a crean;elor. Crean;ele se e2aminea?9 con8orm cuantumului :i ran%ului lor. Crean;ele care sunt contestate, se e2aminea?9 >n mod special. B crean;9 este considerat9 validat9, dac9 >n :edin;a de validare nu a 8ost contestat9 de un administrator sau de un creditor chiro%ra8ar. qudec9torul instan;ei >nre%istrea?9 >n ta<elul crean;elor, la ru<rica 8iec9rei crean;e, m9sura de validare a crean;elor con8orm valorii :i ran%ului ei. An situa;ia >n care crean;a este contestat9 de c9tre administrator sau de c9tre creditorii chiro%ra8ari, creditorul poate aduce dove?i :i e2ersa alte drepturi pentru a le contracara contesta;iile. Crean;ele >ntemeiate >n <a?a unor titluri e2ecutorii, precum :i unor hot9r>ri @udec9tore:ti pot 8i contestate de c9tre administrator sau de<itor prin pre?entarea pro<elor contrare. (nstan;a de @udecat9 acord9 creditorului, a c9rei crean;9 a 8ost contestat9, precum :i /' 2-
contestatorului crean;ei, un e2tras autenti8icat de instan;9 din ta<elul crean;elor. Ca urmare, creditorul are dreptul s9 conteste prin recurs re8u?ul valid9rii ori s9 preia procesul pendinte, pre?ent>nd administratorului, >n timp de 1. ?ile, pro<e de reali?are a acestui lucru, iar administratorul este o<li%at s9 consemne?e 8aptul >n ta<elul de crean;e :i s9 re?erve din masa de<itoare partea care ar acoperi crean;a, >n ca?ul >n care liti%iul se solu;ionea?9 >n 8avoarea creditorului respectiv. Se poate de remarcat 8aptul c9 nu vor avea parte din masa de<itoare acei creditori care vor >nainta crean;e dup9 >ncetarea procesului de insolva<ilitate, precum :i cei care nu au contestat nevalidarea :i nu au preluat procesul pendinte. An ca?ul satis8acerii cerin;elor creditorului de c9tre instan;a de recurs sau instan;a care a e2aminat procesul pendinte, hot9r>rile se pre?int9 administratorului, ca urmare acesta tre<uie s9 recti8ice ta<elul de crean;e. Ancheierea de8initiv9 privind validarea crean;ei sau conclu?ia prin care contestarea este declarat9 >ntemeiat9 este e2ecutorie pentru administrator :i pentru to;i creditorii chiro%ra8ari. Dis-%i4ui%ea &asei a$-ive 0n-%e $%edi-(%i #istri<uirea sumelor de <ani reali?ate >n cursul procedurii de lichidare a patrimoniului este 8a?a de procedur9 care urmea?9 dup9 ce lichidarea activului a 8ost terminat9 :i <unurile de<itorului au 8ost trans8ormate >n <ani. #up9 adunarea de validare, >n 8unc;ie de suma e2istent9 pe contul special, administratorul distri<uie sumele de <ani o<;inute din v>n?9rile masei de<itoare numai creditorilor cu crean;e validate. Anaintea 8iec9rei distri<uiri, administratorul tre<uie s9 cear9 acordul comitetului creditorilor. Administratorul reali?ea?9 distri<uirea sumelor de <ani creditorilor at>t prin mai multe distri<u;ii intermediare, c>t :i prin una 8inal9, /' /-
stin%>nd par;ial sau inte%ral crean;ele creditorilor :i concomitent e8ectu>nd continuu modi8ic9ri >n ta<elul de crean;e. ;pera&ia de distribu&ie intermediar se reali?ea?9 con8orm unei liste de distri<u;ie, >ntocmit9 de administrator :i apro<at9 de comitetul creditorilor, care se pre?int9 instan;ei de @udecat9. #ac9 creditorii nu sunt de acord cu lista de distri<uire, ei o pot contesta >n instan;a de @udecat9. Contesta;ia se e8ectuea?9 >n termen de , ?ile din data e2pir9rii termenului indicat >n art. 101 al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1. ;pera&ia de distribu&ie final se reali?ea?9 dup9 :edin;a respectiv9 a creditorilor, la care se e2aminea?9 raportul 8inal al administratorului, contesta;iile contra listei de distri<uire :i se decide asupra p9r;ii nevalori8icate din masa de<itoare. )anii o<;inu;i din v>n?area masei de<itoare se reparti?ea?9 >n mod succesiv creditorilor %aranta;i, creditorilor masei de<itoare :i creditorilor chiro%ra8ari. Crean&ele creditorilor garanta&i Creditorii %aranta;i sunt creditorii asi%ura;i cu %aran;ii reale 3%a@ :i ipotec94 sau echivala;i acestor %aran;ii, 8iind satis89cu;i cu prioritate din <anii o<;inu;i din comerciali?area <unului, >n <a?a c9ruia a 8ost %arantat9 crean;a. An acest conte2t, >n con8ormitate cu art. 12+ al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, din produsul o<;inut din valori8icarea <unului %revat cu o %aran;ie real9 se scad cheltuielile de validare :i valori8icare, care sunt introduse >n masa de<itoare, iar cu restul se acoper9 >ndat9 crean;a creditorului %arantat. Crean&ele creditorilor masei debitoare Con8orm dispo?i;iilor le%ale, administratorul este o<li%at s9 satis8ac9 crean;ele creditorilor masei de<itoare, la ele atri<uindu-se cheltuielile procesului de insolva<ilitate. An ca?ul >ntocmirii listei de distri<uire /' 0-
intermediar9, administratorul calculea?9 cheltuielile o<;inute din cadrul procesului de insolva<ilitate, stin%e crean;ele ap9rute dup9 intentarea procesului, apoi va purcede la stin%erea crean;elor chiro%ra8are. An con8ormitate cu art. 1.0 al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, dac9 dup9 intentarea procesului de insolva<ilitate se sta<ile:te c9 masa de<itoare nu este su8icient9 pentru a acoperi cheltuielile procesului, instan;a de @udecat9 tre<uie s9 >ncete?e procesul. #ar, >n ca?ul achit9rii procesului de insolva<ilitate de c9tre creditori sau un ter;, >ncetarea procesului nu se dispune. ot9r>rea de >ncetare se adopt9 doar dup9 audierea creditorilor, administratorului :i creditorilor masei, sta<ilite >n art. 1.0 al 324 al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1. An ca?ul, >n care cheltuielile procesului de insolva<ilitate sunt acoperite, dar masa de<itoare nu este su8icient9 pentru acoperirea altor o<li%a;ii scadente ale masei, administratorul este o<li%at s9 in8orme?e instan;a de @udecat9 despre insu8icien;a masei, prev9?ute >n art. 1.. al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1. Ast8el, con8orm art. 1.' al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, administratorul tre<uie s9 stin%9 o<li%a;iile masei de<itoare con8orm urm9toarelor %rade de prioritate, iar >n cadrul aceluia:i %rad ! propor;ional sumei" cheltuielile procesului de insolva<ilitate; o<li%a;iile masei de<itoare, care re?ult9 din ac;iunile administratorului dup9 avi?area despre insu8icien;a masei de<itoare, inclusiv impo?itele, ta2ele :i alte o<li%a;ii de plat9 care nu se re8er9 la cheltuielile procesului. Crean&ele creditorilor chirografari An con8ormitate cu art. ./ al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, creditorii chiro%ra8ari sunt creditorii ne%aranta;i, care la momentul intent9rii procesului de insolva<ilitate au o crean;9 patrimonial9 8a;9 de /' .-
de<itor. Crean;a patrimonial9 a creditorilor chiro%ra8ari se consider9 ivit9 p>n9 la momentul intent9rii procesului de insolva<ilitate >n ca?ul >n care raporturile pe care se <a?ea?9 au ap9rut p>n9 la acest moment. Creditorii chiro%ra8ari dispun de mai multe ran%uri, crean;ele 8iec9rui ran% de creditori se satis8ac dup9 stin%erea crean;elor ran%ului precedent. An ca? c9 <anii re?erva;i din comerciali?area masei de<itoare sunt insu8icien;i, atunci crean;ele creditorilor unui ran% vor 8i satis89cute propor;ional. Crean;ele creditorilor chiro%ra8ari se satis8ac potrivit ordinii sta<ilite >n art. .0 al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1. As !el, aces e c$ean#e se sa is!ac (n !elul u$m" o$" crean;e din d9unarea s9n9t9;ii sau cau?area mor;ii. Capitali?area acestor crean;e se 8ace >n con8ormitate cu 7e%ea privind capitali?area pl9;ilor periodice nr. 12//1++:i a Re%ulamentului cu privire la modul de calculare a pl9;ilor periodice capitali?ate, apro<at prin ot9r>rea Guvernului nr. 12,/2&&&; crean;e salariale 8a;9 de an%a@a;i :i remunerarea datorat9 drepturilor de autor; crean;e pentru impo?ite :i alte v9rs9minte de plat9 la <u%etul pu<lic na;ional; crean;e chiro%ra8are care nu sunt de ran% in8erior; crean;e creditorilor chiro%ra8i de ran% in8erior" do<>nda la crean;ele creditorilor chiro%ra8i, calculat9 dup9 intentarea procesului; chletuielile unor creditori chiro%ra8i, suportate >n procesul de insolva<ilitate; amen?ile, penalit9;ile :i recuperarea pre@udiciilor, inclusiv a celor cau?ate de nee2ecutarea o<li%a;iilor sau de e2ecutarea lor necorespun?9toare; crean;ele din presta;iile %ratuite ale /' '-
de<itorului; crean;ele ce vi?ea?9 ram<ursarea creditelor de capitali?are ale unui asociat. An ca?ul insu8icien;ei masei active a de<itorului pentru satis8acerea crean;elor unei cate%orii de creditori sau mai multor cate%orii, aceste crean;e sunt considerate stinse. #rept crean;e stinse se consider9 crean;ele nevalidate :i cele ne>nnaintate. #ac9, dup9 ce a 8ost e8ectuat9 reparti?area 8inal9 a masei active, crean;ele au 8ost satis89cute inte%ral :i au mai r9mas mi@loace, administratorul remite de<itorului surplusul. Ast8el, con8orm art. +', Codul civil al Repu<licii oldova nr. 11&,/2&&2, activele persoanei @uridice cu scop lucrativ di?olvate, care au r9mas dup9 satis8acerea preten;iilor creditorilor, sunt transmise de lichidator participan;ilor propor;ional participa;iunii lor la capitalul social. 7ichidatorul persoanei @uridice di?olvate, cu consim;9m>ntul participan;ilor, poate s9 nu >nstr9ine?e <unurile ei, dac9 nu este necesar pentru satis8acerea crean;elor creditorilor. An ca?ul activelor r9mase dup9 satis8acerea creditorilor persoanei @uridice cu scop nelucrativ, prev9?ute >n art. +, al Codului civil al Repu<licii oldova nr. 11&,/2&&2, acestea se reparti?ea?9 >ntre persoanele care, con8orm actului de constituire sau hot9r>rii adun9rii %enerale, au dreptul la ele. An ca?ul >n care creditorii satis89cu;i nu s-au pre?entat la administrator pentru a primi <anii, atunci ace:ti <ani vor 8i depu:i pe contul Mi&loace in $a e em%o$a$ (n dis%o0i#ia ins an#ei de &udeca "2 An acest sens, con8orm art. +., Cod civil al Repu<licii oldova nr. 11&,/2&&2, sumele datorate creditorilor cunoscu;i care nu au >naintat preten;ii :i celor care nu s-au pre?entat pentru a primi e2ecutarea, se depun >n conturi <ancare pe numele lor. /' ,-
8ncetarea procesului de insolvabilitate An con8ormitate cu art. 1.& al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, dup9 terminarea distri<uirii 8inale, instan;a de @udecat9 hot9r9:te >ncetarea procesului de insolva<ilitate, 8iind o<li%at9 s9 pu<lice hot9r>rea respectiv9 >n Moni o$ul O!icial al Re%u3licii Moldova2 Ancetarea procesului de insolva<ilitate poate 8i din di8erite motive. Ast8el, >n con8ormitate cu art. 1.al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, procesul de insolva<ilitate va >nceta la cererea de<itorului, dac9 acesta %arantea?9 c9, dup9 >ncetarea procesului, nu va 8i >n stare de insolva<ilitate sau de supra>ndatorare 3>n situa;ia >n care ultima a servit ca temei pentru intentarea procesului4. Ca urmare, cererea de >ncetare a procesului este admis9, dac9 lipsa temeiului de insolva<ilitate este pro<at9. #e asemenea, la cererea de<itorului, poate >nceta procesul de insolva<ilitate :i >n ca?ul >n care, dup9 e2pirarea termenului de >naintare a crean;elor, se dispune apro<area tuturor creditorilor care au >naintat crean;e. An ca?ul dat, con8orm art. 1'& al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, instan;a de @udecat9 adopt9 o hot9r>re privind >ncetarea procesului de insolva<ilitate, dup9 audierea solicitantului, administratorului :i comitetului creditorilor 3dac9 el este 8ormat4, ca mai apoi aceast9 hot9r>re s9 8ie pu<licat9 >n onitorul B8icial al Repu<licii oldova. Ast8el, la >ncetarea procesului de insolva<ilitate, administratorul tre<uie s9 achite crean;ele necontestate ale creditorilor masei de<itoare :i s9 depun9 %aran;ie pentru cele contestate. An con8ormitate cu art. 1.0 al 7e%ii insolva<ilit9;ii nr. '/2/2&&1, procesul de insolva<ilitate poate >nceta :i din lipsa masei de<itoare, adic9 dac9 dup9 intentarea procesului de insolva<ilitate se sta<ile:te c9 masa de<itoare nu este su8icient9 pentru a acoperi /' --
cheltuielile procesului. An dou9 s9pt9m>ni de la data pu<lic9rii, administratorul pre?int9 Re%istrului de stat al >ntreprinderilor :i Re%istrului de stat al or%ani?a;iilor hot9r>rea instan;ei de @udecat9 privind >ncetarea procesului de insolva<ilitate. Re%istratorul, dup9 ce a primit toate actele necesare, radia?9 >ntreprinderea din re%istru. #in momentul radierii de<itorul se consider9 lichidat.
/' +-
Te&a .5/ STRUCTURILE I UNIUNILE DE PERSOANE EURIDICE CU SCOP LUCRATIV

Filiale i %e,%e1en-an+e Uniuni ale ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv Uniuni ale ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv) %e2le&en-a-e de le2isla+ia Re,u4li$ii M(ld(va
.5/./ Filiale i %e,%e1en-an+e

Societ9;ile comerciale, >n scopul e2tinderii comer;ului lor, con8orm le%isla;iei, >:i pot constitui rstructuri societares su<ordonate. Structura societar9 este de8init9 ca o unitate autonom9 re%lementat9 de le%e, care poate 8i constituit9 :i utili?at9 de comerciant, >n vederea e2pansiunii activit9;ii sale.2&S $uc u$a socie a$" se ca$ac e$i0ea0" %$in u$m" oa$ele) este component9 a unui sistem societar, >n care se inte%rea?9 8unc;ional, @uridic :i patrimonial, >n a8ara c9ruia nu poate e2ista independent; 8unc;ia sa este un mi@loc de e2pansiune a a8acerilor societ9;ii din care 8ace parte; >n8iin;area acesteia este consecin;a 8unc;iei de or%ani?are a societ9;ii care o constituie;
208 )vrsan C. etc. Societile comerciale. ! )ucureti" Ed. ansa SR7, 1++/. ! $. 1'0.
/, &-
se su<ordonea?9 societ9;ii care o constituie; este o 8orm9 de or%ani?are instituit9 de le%e, tr9s9tur9 care o deose<e:te de alte su<unit9;i pe care societatea le poate or%ani?a ! sec;ii, ateliere etc. "ormele e5ogene u%uale. %e ca$e le %oa e o$'ani0a o socie a e come$cial", sun ) !iliala 7i $e%$e0en an#a2 Sucursala, 8iliala :i repre?entan;a nu sunt structuri sinonime sau echivalente. Ele sunt entit9;i distincte. Sucursala :i 8iliala sunt structuri e2terioare societ9;ii, cu un re%im @uridic di8erit. #eose<irea dintre ele ar consta >n 8aptul c9 8iliala, denumit9 :i societate 8ilial9, ar 8i o unitate autonom9 cu personalitate @uridic9 proprie 3de drept privat4, dependent9 economic de societatea 8ondatoare, prin determinarea de c9tre aceasta din urm9 a ma@orit9;ii capitalului social, pe c>nd sucursala ar 8i o de?mem<rare un de?mem<r9m>nt 89r9 personalitate @uridic9 a societ9;ii care a or%ani?at-o.2&+ Sucursalele sunt sta<ilimente 3sedii4 secundare ale societ9;ii-mam9, care nu au personalitate @uridic9 :i se constituie cu capital de 1&& al acesteia, dar care posed9, totu:i, o anumit9 autonomie @uridic9 :i economic9 8a;9 de societatea-mam9.21& Cre<uie de men;ionat c9 le%iuitorul nostru utili?ea?9 termenul de r8ilial9s pentru a desemna ceea ce >n le%isla;ia :i doctrina occidental9 ar 8i o sucursal9. #e:i nici >n doctrina occidental9 nu e2ist9 o unanimitate de p9reri >n de8inirea no;iunii de 8ilial9, acesteia i se recunoa:te totu:i independen;a @uridic9 3personalitatea @uridic94, iar discu;iile se poart9 re8eritor la %radul de dependen;9 de la care o
209 Vonica Romul $etru. #reptul societilor comerciale. ! Ed. a ((a. ! )ucureti" Ed. 76 (*A 7Ey, 2&&&. ! $. -0 210 Sitaru #.A. #reptul comerului internaional. ! )ucureti" Actami, 1++.. ! $. 21&
/, 1-
societate poate 8i considerat9 8ilial9 a alteia. An doctrina rus9 se men;ionea?9 c9 8ilialele societ9;ilor comerciale au dreptul s9 des89:oare orice tip de activitate, dac9 actul constitutiv nu prevede altceva. Filialele :i repre?entan;ele nu au calitatea de persoan9 @uridic9.211 Spre deose<ire de doctrina rus9, >n cea rom>n9 8iliala este o societate comercial9 cu personalitate @uridic9 proprie, distinct9 de societatea-mam9 3societatea str9in94, care se a8l9, >ns9, su< controlul acesteia >n sensul c9 de;ine sau e2ercit9 asupra ei orice alt9 8orm9 de control.212 Filiala es-e de*ini- a-0- de C(dul $ivil) $0- i de Le2ea $u ,%ivi%e la an-%e,%en(%ia- i 0n-%e,%inde%i n%/ 956K.;;!) ,%e$u& i de Le2ea ,%ivind s($ie-+ile ,e a$+iuni n%/ ..35K.;;8. Vom 8ace trimitere, privitor la 8ilial9 :i repre?entan;9, la 7e%ea despre societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, deoarece doar aceasta re%lementea?9 modalitatea >n8iin;9rii, activit9;ii :i >ncet9rii activit9;ii 8ilialelor :i repre?entan;elor. Ast8el, potrivit art. - alin. 2 din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, 8ilial9 a societ9;ii este o su<divi?iune separat9 a ei, care este situat9 >n a8ara sediului societ9;ii :i poate s9 >ndeplineasc9 toate >mputernicirile acesteia, inclusiv cele de repre?entare sau o parte din ele. #e asemenea, con8orm art. 21 pct. 2 din 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi nr. -0./1++2, 8iliala se consider9 o su<divi?iune separat9 a >ntreprinderii, situat9 >n alt9 parte, care e2ercita unele din atri<u;iile acesteia.
211 kSJiJUbH^M KSJ_^" `JbLj 1. [î. SMi. .. YYJSXÛ^_^h. ! O^bH_J" ROD, 2&&1. ! . +/ 212 6rs (osi8 R., (lie-Codic Carmen. Ceoria persoanelor. Su<iecte de drept civil. ! )ucureti" BSCAR $R(*C, 2&&/. ! $. /,'; )oroc 7idia. Elemente de drept civil i comercial. ! )ucureti" (nterGri8, 2&&1. ! $.1.,
/, 2-
Din de!ini#iile le'ale $e!e$i oa$e la !iliale %u em des%$inde u$m" oa$ele %a$ icula$i "#i, 7i anume) 8iliala este o de?mem<rare 89r9 personalitate @uridic9 a societ9;ii care o >n8iin;ea?9, 8iind dependent9 de ea total at>t @uridic, c>t :i patrimonial. As-*el) ,(-%ivi- a%-/ 9 alin/ 6 din Le2ea ,%ivind s($ie-+ile ,e a$+iuni n%/ ..35K.;;8) *iliala nu es-e ,e%s(an 7u%idi$ i a$+i(nea1 0n nu&ele i 0n 4a1a %e2ula&en-el(% a,%(4a-e de s($ie-a-e/ Ea 8ace parte, din acest punct de vedere, din structura or%anic9 a societ9;ii 8ondatoare, sin%ura care de;ine calitatea de su<iect de drept. Filiala dispune, totu:i, de o anumit9 autonomie, >n limitele sta<ilite de societate. Ea >ntocme:te propriul <ilan; trimestrial :i anual :i poate avea cont <ancar; 8iliala are ca scop de?voltarea :i e2pansiunea comer;ului societ9;ii at>t >n localitatea unde aceasta >:i are sediul principal, c>t :i >n alt loc, precum :i >n alte localit9;i din ;ar9 :i chiar peste hotare. An acest scop, societatea >n?estrea?9 8iliala cu <unuri care 8i%urea?9 >n inventarul societ9;ii, dar :i >n inventarul separat al 8ilialei 3art. -, alin. 0 din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,4. Filiala are, deci, un patrimoniu distinct 3dar nu propriu4 pe care >l administrea?9; 8iliala dispune de sediu propriu; >n8iin;area, modi8icarea, precum :i >ncetarea activit9;ii 8ilialei este o prero%ativ9 a societ9;ii comerciale 3persoanei @uridice cu scop lucrativ4 le%al constituite. Constituirea filialei/ #reptul de a constitui 8iliale >l are orice societate comercial9 care a 8ost >nre%istrat9 >n Re%istrul de Stat al comer;ului, acest drept 8iind o parte component9 a capacit9;ii @uridice a /, /-
societ9;ii comerciale. Ast8el, societatea este li<er9 s9 hot9rasc9 at>t momentul :i locul >n8iin;9rii 8ilialei, c>t :i toate pro<lemele ce ;in de activitatea acesteia, cu sin%ura o<li%a;ie de a indica >n statut denumirea :i sediul 8ilialei 3art. /., alin. 7, lit. p din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++, :i art. 21, punct. 2 din 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi, nr. -0./1++24. An lipsa unor asemenea prevederi, toate opera;iunile e8ectuate de societatea comercial9 prin intermediul 8ilialei pot 8i considerate ca activitate a unei >ntreprinderi ne>nre%istrate, iar <ene8iciul >ncasat >n <u%etul de stat. ai este de men;ionat c9 8ilialele pot 8i >n8iin;ate odat9 cu constituirea societ9;ii, ca? >n care se vor indica datele stipulate de le%e >n actele constitutive sau dup9 8ondarea societ9;ii, >n cursul e2isten;ei acesteia. An acest ca?, se impune o modi8icare a statutului, care se reali?ea?9 >n condi;iile art. /., alin. . :i art. .&, alin. / :i 0 din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,. An consecin;9, dac9 >n actele constitutive nu e2ist9 speci8icarea privind constituirea 8ilialei concrete, adunarea %eneral9 va modi8ica actul constitutiv >n acest sens. 7a >n8iin;area unei 8iliale tre<uie respectate urm9toarele etape" >n primul r>nd, tre<uie luat9 hot9r>rea de constituire a 8ilialei. Aceast9 hot9r>re este adoptat9 8ie de adunarea %eneral9 a societ9;ii 3cu ma@oritatea simpl9 de .& plus unu4, 8ie de consiliul societ9;ii, dac9 acest drept este prev9?ut >n statut printre prero%ativele consiliului. Al doilea pas >l constituie adoptarea de c9tre adunarea %eneral9 a societ9;ii a hot9r>rii de modi8icare a statutului, >n sensul complet9rii acestuia cu datele re8eritoare la 8iliala ce se constituie. Fiind o hot9r>re asupra unei chestiuni ce este de competen;a e2clusiv9 a adun9rii %enerale, aceasta se adopt9 cu votul a cel pu;in dou9 treimi din voturile repre?entate la adunare. An s8>r:it, >n /, 0-
termen de , ?ile de la data adopt9rii deci?iei, societatea este o<li%at9 s9 comunice Camerei Anre%istr9rii de Stat in8orma;iile privind modi8ic9rile e8ectuate >n statut, >n vederea trecerii acestora >n Re%istrul de Stat 3art. 1- din 7e%ea cu privire la >nre%istrarea de stat a >ntreprinderilor :i or%ani?a;iilor nr. 12'./2&&&4. A<ia dup9 parcur%erea tuturor acestor etape se va putea trece la constituirea propriu-?is9 a 8ilialei. Acest lucru se reali?ea?9 >n practic9 prin adoptarea unui re%ulament al 8ilialei :i a8ilierea unui patrimoniu cu care aceasta >:i va des89:ura activitatea. Re'ulamen ul, ca$e es e un adev"$a s a u al !ilialei, $e3uie s" cu%$ind" da e %$ivind" 8irma 8ilialei, care va include 8irma societ9;ii care a >n8iin;at-o cu indicarea sediului 8ilialei, cuv>ntul r8ilial9s, :i, 8acultativ, %enul de activitate a 8ilialei, precum :i alt9 in8orma;ie care nu este inter?is9 de le%isla;ie 3art. 21, punct. . din 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi nr. -0./1++24; s8era de activitate a 8ilialei; sediul 8ilialei; patrimoniul transmis 8ilialei cu care aceasta >:i va des89:ura activitatea; modul :i condi;iile de 8unc;ionare a 8ilialei; >mputernicirile administratorului 8ilialei :i ale altor persoane cu 8unc;ii de r9spundere; responsa<ilitatea 8ilialei; num9rul contului 3su<contului4 <ancar ale 8ilialei; alte date necesare. Re%ulamentul 8ilialei se apro<9 de adunarea %eneral9 a ac;ionarilor care nume:te :i conduc9torul 8ilialei, cu e2cep;ia ca?ului dac9 aceast9 prero%ativ9 este prev9?ut9 >n statut printre >mputernicirile consiliului societ9;ii comerciale. /, .-
Conduc9torul 8ilialei >:i va e2ercita 8unc;iile >n limitele admise de re%ulament, iar la >ncheierea conven;iilor cu ter;ele persoane va pre?enta mandatul ce i-a 8ost acordat de societatea 8ondatoare. Filiala >ncheie contracte cu ter;ele persoane >n numele societ9;ii 8ondatoare. An consecin;9, toate drepturile :i o<li%a;iile asumate de 8ilial9 revin societ9;ii 8ondatoare. #ependen;a 8ilialei se e2prim9 :i prin 8aptul c9, pe de o parte, aceasta r9spunde cu patrimoniul s9u pentru o<li%a;iile asumate de alte structuri ale societ9;ii, iar, pe de alt9 parte, :i societatea r9spunde cu tot patrimoniul pentru o<li%a;iile asumate de 8ilial9. Desfiin&area filialei este, de asemenea, o prero%ativ9 a societ9;ii care a constituit-o. ot9r>rea de des8iin;are poate 8i luat9 8ie de adunarea %eneral9 a societ9;ii, 8ie de consiliul societ9;ii, dac9 acesta a 8ost >mputernicit >n acest conte2t prin statut. An conclu?ie putem caracteri?a 8iliala ca 8iind o structur9 societar9 lipsit9 de patrimoniu propriu :i personalitate @uridic9, care 8unc;ionea?9 independent, autonom :i dura<il, >ntr-un sediu propriu :i c9reia i se >ncredin;ea?9, ca prelun%ire a capacit9;ii societ9;ii care o constituie, printr-un mandat speciali?at, >ndeplinirea uneia sau mai multor cate%orii de opera;iuni, ce 8ac parte din o<iectul de activitate a societ9;ii. epre%entan&a 1agen&ia4. An doctrin9, repre?entan;a, numit9 :i a%en;ie, se deose<e:te su<stan;ial de 8ilial9, deoarece ea nu poate s9 practice activit9;i de producere, de prestare a serviciilor sau e2ecutare de lucr9ri pentru clientel9, a:a cum o poate 8ace 8iliala sau societatea >ns9:i. An literatura @uridic9 repre?entan;a a 8ost de8init9 ca o prelun%ire a personalit9;ii @uridice a societ9;iimam9 din str9in9tate, care poate e8ectua numai acte @uridice :i 8apte materiale pe seama acesteia, ac;ion>nd /, '-
>n calitate de mandatar sau comisionar al societ9;iimam9 :i de aceea nu poate e8ectua dec>t opera;iuni economice concordante cu o<iectul de activitate al societ9;ii-mam9, neconstituind o modalitate de e8ectuare a investi;iilor str9ine >n ;ara respectiv9.21/ *o;iunea de repre?entan;9 3a%en;ie4 este de8init9 at>t de Codul civil, nr. 11&,/2&&2, de 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi nr. -0./1++2, c>t :i de 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni 11/0/1++,. Ast8el, potrivit art. -, alin. / din 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, repre?entan;a societ9;ii este o su<divi?iune separat9 a ei, situat9 >n a8ara sediului societ9;ii, care repre?int9 :i ap9r9 interesele ei. #e asemenea, con8orm art. 21, punct. 2 din 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi nr. -0./1++2, repre?entan;a se consider9 su<divi?iunea separat9 a >ntreprinderii, care este situat9 >n alt9 parte :i care ap9r9 :i repre?int9 interesele >ntreprinderii, >ncheind >n numele acesteia tran?ac;ii :i >n89ptuind alte ac;iuni de drept. Repre?entan;a >ndepline:te, prin natura ei, o 8unc;ie speciali?at9, :i anume cea de intermediar >ntre societatea care a >n8iin;at-o :i ter;ele persoane care contractea?9 cu ea. An aceast9 calitate, repre?entan;a e2ercit9 atri<u;ii de mandatar, >ncheind acte @uridice cu ter;ele persoane de la locul de sediu >n numele :i pe seama societ9;ii care i-a dat >mputernicirea. Repre?entan;a este, deci, lipsit9 de personalitate @uridic9 proprie, care apar;ine e2clusiv societ9;ii care a constituit-o. An ceea ce prive:te modul de constituire :i re%imul @uridic al repre?entan;ei, 8acem trimitere la anali?a e8ectuat9 cu oca?ia cercet9rii 8ilialei, >ntruc>t nu e2ist9 di8eren;e ma@ore >ntre cele dou9 structuri ale societ9;ii.
21/ Sitaru #.A. Bp. cit. ! $. /&/
/, ,-
.5/!/ Uniuni ale ,e%s(anel(% 7u%idi$e

An economia contemporan9 se mani8est9 tot mai mult tendin;a reali?9rii unor sisteme societare. Acestea sunt ansam<luri de structuri economice, le%ate prin raporturi @uridice de o mare diversitate. Ele sunt instrumentele principale ale reali?9rii e2pansiunii, concentr9rii :i restructur9rii societ9;ilor comerciale, capa<ile s9 8ac9 8a;9 mai <ine concuren;ilor poten;iali. Sistemul societar este de8init ca 8iind un ansam<lu sta<il :i dura<il, alc9tuit din structuri asociative le%ate @uridic prin rela;ii, >n temeiul c9rora una din acestea do<>nde:te :i e2ercit9 asupra celeilalte domina;ia, 89c>nd s9 se mani8este unitatea de voin;9 :i un scop comun.210 Sistemul societar este 8ormat, deci, din dou9 cate%orii de structuri" structura dominant9 :i structurile dominate. S $uc u$a dominan " poate 8i o societate comercial9 cu personalitate @uridic9. S $uc u$ile domina e sunt 8orme structurale 89r9 personalitate @uridic9, cum sunt" 8iliala sau repre?entan;a, sau alte societ9;i cu personalitate @uridic9, asupra c9rora >:i e2ercit9 in8luen;a direct9 sau controlul. #omina;ia >nseamn9 posi<ilitatea de a in8luen;a deci?ia :i activitatea structurilor controlate. Ea poate 8i total9, c>nd su<ordonarea este a<solut9, :i relativ9, c>nd su<ordonarea se mani8est9 ca in8luen;9, direc;ie sau control. Antre structurile societare se sta<ilesc rela;ii ierarhice, de domina;ie sau su<ordonare :i rela;ii de cola<orare sau cooperare, ca mi@loc de 8unc;ionare :i
214 )vrsan C. etc. Societile comerciale. ! )ucureti" Ed. ansa SR7, 1++/. ! $. 1,,
/, --
reali?are a scopului sistemului. Sistemele pot 8i con8i%urate piramidal, radial, circular :i comple2. Clasi!ica$ea sis emelo$ socie a$e %oa e !i !"cu " du%" mai mul e c$i e$ii) #up9 cum structurile 8ac parte din aceea:i entitate @uridic9 sau au o personalitate @uridic9 proprie, pot 8i" endo%ene sau e2o%ene. #up9 natura componentelor sistemului, acesta poate 8i" %rup de societ9;i, %rup industrial, %rup de 8apt, %rup inte%rat. #up9 natura activit9;ii societ9;ii dominante, pot 8i" sisteme 8inanciare industriale, contractuale :i personale. #up9 8orma le%9turilor care reunesc sistemul, pot 8i %rupuri constituite >n asocia;ii, %rupuri constituite >n sindicate pro8esionale, %rupuri constituite >n societ9;i :i %rupuri, constituite >n societ9;i anumite. G%u,u%ile de s($ie-+i au 8ost de8inite ca ansam<luri de societ9;i comerciale, independente @uridic, unite prin le%9turi, >n temeiul c9rora una dintre acestea, societatea, care este structura dominant9, domin9 pe celelalte, e2ercit>nd in8luen;a, direc;ia :i controlul, direct sau indirect, :i determin9 s9 se mani8este ast8el, o unitate de deci?ie.21. An 8unc;ie de %radul de inte%rare reali?at de societ9;ile implicate, >n cadrul unei asemenea structuri se pot distin%e trei tipuri de %rupuri de societ9;i comerciale" %rupul tip trust, %rupul tip holdin% :i %rupurile de interese economice. G%u,u%ile de -i, -%us-: #. $rustul este o structur9 reali?at9 prin reuniunea mai multor societ9;i comerciale de 8or;9
215 $tulea Vasile, Curianu Corneliu. Curs de drept comercial romvn. ! )ucureti" A77 )ECw, 2&&&. ! $. 0+
/, +-
economic9 di8erit9, >n cadrul c9rora inte%rarea 8inanciar9 a societ9;ilor implicate este total9. Crustul este o crea;ie le%islativ9 caracteristic9 dreptului en%le? :i american, desemn>nd un patrimoniu independent, a8ectat unui interes. *um9rul de 8ondatori :i <ene8iciari ai trustului este nelimitat. Crustul :i societ9;ile care-l constituie coe2ist9. Societ9;ile implicate au o<iectivele :i ac;ionea?9 cu mi@loacele :i >n direc;iile sta<ilite de trust. Crustul se constituie >n scopul de a >nl9tura complet concuren;a din societ9;ile care-l 8ormea?9 prin concentrarea :i monopoli?area produc;iei. Formele de trust. Crustul poate avea urm9toarele 8orme" Fo$ma mo3il" /Poolul1 const9 >n aceea c9 societ9;ile comerciale >ncetea?9 concuren;a :i se >n;ele% s9 verse c>:ti%ul reali?at din anumite a8aceri, >mp9r;indu-l apoi >ntre ele, pe <a?a unui anumit raport. Comuni a ea de in e$ese poate 8i su< 8orm9 mo<il9 :i su< 8orm9 8i29. An !o$ma mo3il", comunitatea de interese const9 >n 8aptul c9 societ9;ile similare se an%a@ea?9 nu numai s9 >ncete?e orice concuren;9 >ntre ele, dar s9 se :i spri@ine reciproc, s9 8ac9 >mpreun9 anumite a8aceri, s9 se a@ute cu capital :i s9 >mpart9 c>:ti%ul >n raport cu capitalul la care au participat. An !o$m" !i6", o societate acaparea?9 ma@oritatea sau totalitatea capitalului 3ac;iunilor4 celorlaltor societ9;i similare concurente pe care, >ns9, nu le di?olv9, ci le las9 s9 8unc;ione?e su< 8irma lor proprie, dar su< conducerea societ9;ii care de;ine capitalul social. Fo$ma mode$n" const9 >n aceea c9 3ac;iunile4, capitalul societ9;ilor comerciale este acoperit de o societate care pune st9p>nire a<solut9 pe /&-
aceste societ9;i, pe care le conduce apoi dup9 interesele sale. Ast8el de societ9;i cump9r9 89r9 limit9 ac;iunile di8eritelor 8eluri de societ9;i, 8orm>nd un trust central, compus din mai multe trusturi mai mici. An a8ar9 de trusturile reali?ate prin 8u?ion9ri de mai multe societ9;i comerciale, precum :i de 8orma 3"ncilo$ $us , se >nt>lne:te :i 8orma conce$nelo$ sau a monopolurilor, trust unde concuren;a >ncetea?9 complet, pe <a?a >n;ele%erii dintre societ9;ile sau trusturile de acela:i 8el. '. Concernul este o societate comercial9 de mari propor;ii 3crea;ie a le%isla;iei %ermane4, ce se constituie prin reuniunea altor societ9;i comerciale de propor;ii reduse, su< o conducere sau direc;ie unic9, asi%urat9 de o societate dominant9, de care acestea sunt dependente. B asemenea societate poate lua 8iin;9 8ie >n <a?a unui contract de dominare, 8ie prin e8ectul a<sor<;iei, ce are ca impact preluarea de c9tre societatea comercial9 dominant9 a conducerii celorlaltor societ9;i ast8el reunite. Concernele iau, de re%ul9, 8iin;9 prin intermediul unei mari <9nci. Crustul se deose<e:te de cartel. #eose<irea const9 >n aceea c9 trustul este o 8orm9 per8ect9 a concentr9rii capitaliste a societ9;ilor comerciale, >n care societ9;ile >:i pierd, total sau par;ial, individualitatea, >n timp ce >n cartel societ9;ile comerciale nu-:i pierd aceast9 individualitate. -. Cartelul a4 Este o conven;ie >ncheiat9 >ntre mai mul;i produc9tori independen;i, de m9r8uri de acela:i 8el, av>nd drept scop s9 re%lemente?e, prin <un9 >n;ele%ere, at>t produc;ia 3cantitatea :i calitatea4, c>t :i condi;iile de des8acere a m9r8urilor pe care le produc 3?on9 de des8acere, contin%entare4, adic9 sta<ilirea /1-
cantit9;ii de m9r8uri pe care au dreptul s-o v>nd94; sta<ilirea unui pre; unitar sau minim de v>n?are, or%ani?area o8iciilor de v>n?are etc. <4 Caracterele cartelului" Contractul pe timp determinat. Societ9;ile cartelate tre<uie s9 8ie societ9;i de produc;ie, >n stare de produc;ie a unor produse similare. Societ9;ile cartelate >:i p9strea?9 independen;a :i individualitatea lor. #up9 des8iin;area contractului, societ9;ile >:i recap9t9 complet individualitatea. Cartelul este o 8orm9 imper8ect9 de concentrare capitalist9 J societ9;ilor comerciale. c4 Scopul cartelului Fi2area calit9;ii de m9r8uri 3calitate tip sau standard4. Fi2area condi;iilor unitare de v>n?are 3termene de plat9, sc9?9minte etc.4. Fi2area unui pre; unitar sau minimal de v>n?are. Fi2area ?onelor de des8acere pentru 8iecare societate comercial9 cartelat9 >n vederea prote@9rii clientului. Fi2area unei cote conti%entare >n raport cu capacitatea :i puterea de produc;ie, >n limita c9reia poate produce :i vinde produsele 8iecare din societ9;ile comerciale cartelate. d4 #up9 scop, cartelurile pot 8i" de calitate; de condi;ii; de conti%entare; de v>n?are. /. 0indicatele. B 8orm9 modern9 a trustului este sindicatul. Sindicatul este de8init ca o asocia;ie de /2-
produc9tori, av>nd ca scop" v>n?area >n comun, >n condi;ii identice :i cu pre;urile cele mai avanta@oase, a produselor lor; >nl9turarea oric9rei b>nburMn;M >ntre ele; cump9rarea unor >ntreprinderi concurente, 8ie pentru a le >nchide, 8ie pentru a le e2ploata mai departe >n 8olosul lor. Sindicatele de <9nci, 8ormate >n vederea e2ecut9rii unor opera;ii comerciale, <ancare sau 8inanciare sunt cunoscute :i su< numele de conso$#iu de 3"nci2 G%u,ul de -i, h(ldin2 oldin%ul nu are o structur9 determinat9 de 8elul societ9;ii pe ac;iuni sau societ9;ii cu r9spundere limitat9. #enumirea de holdin% este %eneric9, deoarece desemnea?9 o structur9 de proprietate care permite controlul activit9;ii societ9;ilor participante >n vederea atin%erii o<iectivelor urm9rite.21' B societate comercial9, care de;ine >n mod le%al ma@oritatea ac;iunilor uneia sau mai multor societ9;i, are controlul activit9;ii acestora. E2ercitarea dreptului de control permite societ9;ii de tip holdin% s9 re%lemente?e, >n acord cu interesele sale speci8ice, strate%ia :i tactica societ9;ilor controlate.21, #e re%ul9, holdin%ul sta<ile:te directive o<li%atorii pentru societ9;ile a8late su< controlul s9u, pe linie 8inanciar9, de mana%ement, de comerciali?are a produselor. Capitalul societ9;ii de tip holdin% este, de re%ul9, mult mai mic dec>t capitalurile >nsumate ale societ9;ilor controlate. Constituirea unui holdin% 8acilitea?9 achi?i;ionarea societ9;ilor mici :i mi@locii, a8late >n s8era sa de control.
21' NbMUXg [^SLU^h. [SJ_^_^M K^Y^MUXM x^YiXU]^_ _ ^bbXX. ! O^bH_J" fi. alters wluer, 2&&0. ! $. '-, 21, NbMUXg [^SLU^h. Bp. cit. ! $. 12-1/
//-
Constituirea societ9;ilor de tip holdin% tre<uie s9 ai<9 >n vedere o serie de criterii, ca" inte%rarea produc;iei 3pe 8iliera de 8a<rica;ie a produselor 8inite4; cooperarea >n reali?area produselor, eliminarea riscului 8inanciar prin diversi8icarea pro8ilului de 8a<rica;ie. (nte%rarea societ9;ilor implicate >n holdin% este relativ moderat9, deoarece dreptul societ9;ii holdin% este de a da directive o<li%atorii :i de a controla activitatea societ9;ilor comerciale implicate nu anulea?9 inte%ral autonomia %estionar9 :i 8unc;ional9 ale acestora din urm9. 8n cad$ul unui holdin' se %o dis in'e $ei 0one de de%enden#", de e$mina e de s $uc u$a de %$o%$ie a e"21Societ9;ile ale c9ror ac;iuni sunt de;inute >n propor;ie de peste .& de c9tre societateamam9, care pe aceast9 <a?9 >:i poate impune deci?iile; Societ9;ile ale c9ror ac;iuni sunt de;inute >n propor;ie mai mic9 de .& de c9tre societatea-mam9 sau alte societ9;i din %rup :i care pot 8i in8luen;ate, >ntr-o propor;ie mai mic9 sau mai mare, >n raport cu %radul de participare; Societ9;ile care numai >n situa;ii con@uncturale a@un% su< in8luen;a %rupului. An cadrul structurii holdin%ului, rcontrolul @uridics, reali?at prin mecanismul particip9rilor, nu coincide cu rcontrolul administrativs, deoarece modul de posesie a ac;iunilor este di8erit, >n raport cu responsa<ilitatea deci?ional9. Societatea holdin% poate 8i creat9 direct, prin >n8iin;area unei societ9;i, av>nd un o<iect de activitate speci8ic holdin%ului, c>t :i prin trans8ormarea unei societ9;i comerciale simple. An aceast9 ipote?9, se cere >ndeplinirea tuturor 8ormalit9;ilor necesare pentru
21- Vonica Romul $etru. Bp. cit. ! $. +/-+0
/0-
constituirea unei societ9;i comerciale. $entru a reali?a controlul :i coordonarea societ9;ilor a8late su< domina;ia sa, holdin%ul or%ani?ea?9, >n structura lui, direc;ii 8unc;ionale sau servicii cu un ast8el de rol. Din %unc de vede$e i%olo'ic se dis in' u$m" oa$ele ca e'o$ii de h(ldin'u$i) Loldin'ul !inancia$, care are drept o<iectiv principal, o<;inerea de pro8it :i care se caracteri?ea?9 printr-un %rad de dependen;9 sla<, societ9;ile participante av>nd deplin9 li<ertate re8eritoare la ce :i c>t produc. Loldin'ul s $a e'ic, al c9rui o<iectiv >l constituie, pe l>n%9 o<;inerea pro8itului, impunerea unor direc;ii strate%ice >n activitatea >ntreprinderilor. Gradul de dependen;9 este mediu, >ntreprinderile participante 8iind independente opera;ional, dar necesit>nd >ncadrarea >n limitele strate%ice sta<ilite. Loldin'ul o%e$a iv se caracteri?ea?9 printr-o implica;ie mai mare a societ9;ii-mam9 >n activitatea %rupului, %radul de dependen;9 8iind, :i el, mare. Br%ani?area unor societ9;i de tip holdin% pre?int9 avanta@ul c9 asi%ur9 sporirea poten;ialului tehnic :i 8inanciar al >ntreprinderilor, >n condi;iile unor riscuri 8inanciare :i costuri ridicate, necesare pentru proiectarea de noi produse :i tehnolo%ii, prospectarea pie;elor :i promovarea comer;ului. G%u,ul indus-%ial este un concept al economi:tilor :i @uri:tilor 8rance?i :i italieni, 8ondat pe ideea de productivitate. Grupurile industriale, opuse no;iunii de trust, se constituie pentru a o<;ine o productivitate ma2im9, de natur9 a stimula concuren;a. Grupul industrial are >n 8runtea sa o societate dominant9, care e2ercit9 controlul asupra celorlalte. Se consider9 c9 no;iunea de %rup industrial este mai lar%9 dec>t cea de %rup /.-
societar, deoarece, pe de o parte %rupul industrial se poate na:te nu numai din participa;ii de capital sau uniuni personale, ci :i din alte tipuri de conven;ii, iar, pe de alt9 parte, componentele sale nu sunt e2clusiv structuri societare, ci :i alte tipuri de >ntreprinderi. Se poate spune, >ns9, c9 un %rup societar este :i un %rup industrial.21+ G%u,ul de in-e%ese e$(n(&i$e Crea;ie a le%isla;iei 8rance?e, este o entitate @uridic9 :i economic9, situat9 la limita de contact dintre societatea comercial9 :i asocia;ie.22& Grupul de interes economic este o persoan9 @uridic9 cu scop patrimonial, put>nd avea calitatea de comerciant sau necomerciant. Activitatea %rupului tre<uie s9 se raporte?e la activitatea economic9 a mem<rilor s9i :i s9 ai<9 doar un caracter accesoriu 8a;9 de aceasta.221 Societ9;ile comerciale dintr-o asemenea %rupare >:i p9strea?9 autonomia %estionar9 :i 8inanciar9 precum :i identitatea ca persoan9 @uridic9. Ele >:i reunesc e8orturile pentru a reali?a, >n comun, o<iective economice limitate ca" <irouri de v>n?are, case de import-e2port, centre :i pro%rame de cercetare etc., pentru a le e2ploata >n vederea reali?9rii o<iectului lor de activitate. Ele se deose<esc de societ9;ile comerciale propriu-?ise prin aceea c9 nu urm9resc, >n mod necesar, s9 constituie un capital social ca instrument de reali?are a scopului pentru care au 8ost create. Societ9;ile implicate >n constituirea %rup9rii au o responsa<ilitate nelimitat9 :i solidar9 pentru o<li%a;iile asumate de %rupare.222
219 )vrsan C. etc. Societile comerciale. ! )ucureti" Ed. ansa SR7, 1++/. ! $. 1,' 220 Florescu #umitru Andreiu $etre, re@eru Ceodor, )laa Ga<riel. #rept societar. ! )ucureti" 7umina 7e2, 2&&/. ! $. 1&2-1&/ 221 6rs (osi8 R. Bp.cit. ! $. 20&-201 222 An%heni Smaranda, Volonciu a%da, Stoica Camelia. #rept
/'-
S($ie-a-ea -%ansna+i(nal J 8ost de8init9 de comisia societ9;ii transna;ionale a B*6 ca un %rup de entit9;i economice care operea?9 >n dou9 sau mai multe ;9ri ori >ntr-un sistem de luare a deci?iei, care permite unuia sau mai multor centre de deci?ie s9 e2ercite o in8luen;9 su< di8erite 8orme asupra Mntit9;il>r componente >n ceea ce prive:te ela<orarea politicii coerente sau comune :i 8olosirea >n comun, a resurselor sau in8orma;iilor. Structura @uridic9 :i 8orma pe care o >m<rac9 societatea transna;ional9 poate 8i di8erit9. #omeniul de activitate poate privi sectorul e2tractiv, manu8acturier sau ter;iar. B 8orm9 speci8ic9 de societate transna;ional9 este $(n2l(&e%a-ul/ Re%lementat de le%isla;ia nord-american9, acesta const9 dintr-o adunare de activit9;i 89r9 le%9tur9 aparent9 >ntre ele.
.5/3/ Uniuni ale ,e%s(anel(% 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv) %e2le&en-a-e de le2isla+ia Re,u4li$ii M(ld(va
$entru prima dat9 >n Repu<lica oldova dreptul >ntreprin?9torilor de a 8orma uniuni a 8ost re%lementat de 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi nr. -0./1++2, de Re%ulamentul societ9;ilor economice din Repu<lica oldova, apro<at prin ot9r>rea Guvernului R. . nr. .&&/1++1. Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, art. 1&0 prevede c9 >n scopul coordon9rii activit9;ii lor, al repre?ent9rii :i ap9r9rii intereselor comune, persoanele @uridice pot avea uniuni. Alin. . al aceluia:i articol prevede c9 particularit9;ile statutului @uridic al uniunii persoanelor @uridice se sta<ilesc de Codul civil
comercial. ! )ucureti" A77 )ECw, 2&&0. ! $. 2./
/,-
:i de le%isla;ia cu privire la or%ani?a;iile necomerciale. Con8orm art. 1-&, Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, or%ani?a;ie necomercial9 este persoana @uridic9 al c9rei scop este altul dec>t o<;inerea de venit. Codul civil al R2M2, n$2 <<:G?;::;, a$ 2 <=: alin2 ; enume$" u$m" oa$ele i%u$i de o$'ani0a#ii necome$ciale) asocia#ia, !unda#ia, insi u#ia2 Asocia&ia este or%ani?a;ia necomercial9 constituit9 <enevol de persoane 8i?ice :i @uridice asociate, >n modul prev9?ut de le%e, prin comunitatea de interese care nu contravin ordinii pu<lice :i <unelor moravuri, pentru satis8acerea unor necesit9;i nemateriale. Asocia;ia poate avea 8orma de asocia;ie o<:teasc9, asocia;ie reli%ioas9, partid sau de alt9 or%ani?a;ie social-politic9, de sindicat, uniune de persoane @uridice, de patronat, alte 8orme >n condi;iile le%ii. "unda&ia este or%ani?a;ia necomercial9, 89r9 mem<ri, >n8iin;at9 de una sau mai multe persoane 8i?ice :i @uridice, dotat9 cu patrimoniu distinct :i separat de cel al 8ondatorilor, destinat atin%erii scopurilor necomerciale prev9?ute >n actul de constituire. (nstitu&ia este or%ani?a;ia necomercial9 constituit9 de 8ondator 38ondatori4 pentru e2ercitarea unor 8unc;ii de administrare, sociale, culturale, de >nv9;9m>nt :i altor 8unc;ii cu caracter necomercial, 8inan;at9 par;ial sau inte%ral de acesta 3ace:tia4. Br%ani?a;ia necomercial9 ac;ionea?9 >n <a?9 de statut, dac9 le%ea nu prevede alt8el. Br%ani?a;iile necomerciale sunt >n drept s9 des89:oare orice %en de activitate neinter?is de le%e, care ;ine de reali?area scopurilor prev9?ute de statut. Art. 1&0, alin. 1, Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2 prevede c9, dac9 prin hot9r>rea participan;ilor se preconi?ea?9 ca uniunea s9 practice activitate de >ntreprin?9tor, aceasta se /--
reor%ani?ea?9 >n societate comercial9 sau >n cooperativ9 >n modul prev9?ut de Codul civil. Caracteristic este 8aptul c9 asocia;ii uniunii >:i p9strea?9 independen;a :i personalitatea @uridic9. $atrimoniul transmis uniunii de c9tre 8ondatori este proprietatea acesteia :i utili?ea?9 acest patrimoniu >n scopurile determinate >n actul s9u de constituire. 6niunea nu r9spunde pentru o<li%a;iile asocia;ilor s9i, >ns9 ace:tia poart9 r9spundere su<sidiar9 pentru o<li%a;iile uniunii >n m9rimea :i >n modul prev9?ut >n actul de constituire. *orme speciale re8eritoare la constituirea uniunilor persoanelor @uridice cu scop lucrativ se %9sesc >n art. 11,-12&, Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2; art. ..-'1 al 7e%ii privind cooperativele de produc;ie22/ nr. 1&&,/2&&2, art. ---+0 ale 7e%ii privind cooperativele de >ntreprin?9tor,220nr. ,//2&&1; art. 1, alin. ' al 7e%ii cu privire la >ntreprinderea de stat nr. 10'/1++0.22. Art. 22 al 7e%ii cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi -0./1++2 se aplic9 >n m9sura >n care nu contravine Codului civil al R. .22' nr. 11&,/2&&2; art. +, 1&, 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++,, art. 1,, 1- ale 7e%ii privind protec;ia concuren;ei nr. 11&//2&&&,22, 7e%ea cu privire la %rupele 8inanciar industriale nr. 101-/2&&&,22- ot9r>rea Guvernului R. . despre Re%ulamentul provi?oriu cu privire la holdin%uri nr. ..&/1++0.22+
22/ onitorul B8icial al Repu<licii oldova nr. ,1-,//.,., &'.&'.2&&2 220 onitorul B8icial al Repu<licii oldova nr. 0+-.&/2/,, &/.&..2&&1 22. onitorul B8icial al Repu<licii oldova nr. 2/+, 2..&-.1++0 22' art. 2 punct. <4 7e%ii R. . privind punerea >n aplicare a Codului Civil al R. ., nr. 112./2&&2 // .B., nr. -2--' din 22.&'.2&&2 22, onitorul B8icial al Repu<licii oldova nr.1''-1'-/12&., /1.12.2&&& 22onitorul B8icial al Repu<licii oldova nr. 2,-2+/+&, &'.&/.2&&1 22+ onitorul B8icial al Repu<licii oldova nr. 2/1,, &2.&+.1++0
/+-
Cooperativele sunt >n drept s9 constituie <enevol o uniune de $((,e%a-ive >n vederea coordon9rii activit9;ii lor, instruirii :i per8ec;ion9rii speciali:tilor, atra%erii investi;iilor, consult9rii :i in8orm9rii mem<rilor uniunii, repre?ent9rii :i ap9r9rii intereselor lor patrimoniale :i pro8esionale comune. 6niunea de cooperative este o or%ani?a;ie necomercial9, 8apt ce reiese din art. --, alin. . al 7e%ii privind cooperativele de >ntreprin?9tor nr. ,//2&&1 :i art. .. alin. 0 al 7e%ii privind cooperativele de produc;ie nr. 1&&,/2&&2, care prev9d c9 uniunea de cooperative este >n drept s9-:i des89:oare activitatea numai dup9 >nre%istrarea >n Re%istrul or%ani?a;iilor necomerciale. Calitatea de mem<ru al uniunii de cooperative este limitat9. 7e%ile indicate mai sus prev9d, >n acest sens, c9 mem<ri ai uniunii de cooperative pot 8i numai cooperativele, precum :i alte uniuni de cooperative. S a ul a$e d$e% ul de con $ol, %$in in e$mediul A'en#iei na#ionale %en $u P$o ec#ia Concu$en#ei, %en $u %$eveni$ea %osi3ilului a3u0 de si ua#ia dominan " %e %ia#" a uno$ a'en#i economici sau %en $u neadmi e$ea limi "$ii concu$en#ei, asu%$a) cre9rii, e2tinderii, comas9rii :i 8u?ion9rii asocia;iilor de a%en;i economici; cre9rii, e2tinderii, comas9rii :i 8u?ion9rii holdin%urilor, corpora;iilor transna;ionale :i %rupurilor industrial-8inanciare; e2tinderii, comas9rii :i 8u?ion9rii a%en;ilor economici, dac9 8aptul acesta ar duce la 8ormarea unui a%ent economic al c9rui cot9 pe pia;a respectiv9 de m9r8uri ar dep9:i /.; lichid9rii :i divi?9rii a%en;ilor economici, al c9ror volum de produc;ie :i servicii le permite s9 de;in9 o situa;ie dominant9 pe pia;9. Con8orm Re%ulamentului provi?oriu cu privire la holdin%uri nr. ..&/1++0, holdin% este considerat9 /+ &-
>ntreprinderea >n componen;a activelor c9reia intr9 pachetele ac;iunilor de control ale altor >ntreprinderi :i care e8ectuea?9 controlul asupra acestor >ntreprinderi. oldin%ul se creea?9 pentru a spri@ini cooperarea >n procesul de produc;ie, activitatea investi;ional9, economic9 e2tern9 :i alte %enuri de activitate. Codul civil al R2M2, n$2 <<:G?;::; conside$" societ&i comerciale afiliate socie "#ile ca$e, (n $a%o$ u$ile din $e ele, sun ) >ntreprinderi >n posesiune ma@oritar9 :i >ntreprinderi cu participa;iune ma@oritar9; >ntreprinderi dependente :i dominante; >ntreprinderi ale concernului; >ntreprinderi cu participa;iune reciproc9. 8ntreprinderea )n posesiune majoritar este >ntreprinderea, independent9 din punct de vedere @uridic, >n capitalul social al c9reia ma@oritatea participa;iunilor sau ma@oritatea voturilor apar;in unei alte >ntreprinderi. Respectiv, >ntreprinderea care posed9 ma@oritatea participa;iunilor din capitalul social al altei >ntreprinderi sau ma@oritatea voturilor >n aceasta se nume:te 0n-%e,%inde%e $u ,a%-i$i,a+iune &a7(%i-a%/ Antreprinderea >n posesiune ma@oritar9 nu este >n drept s9 de;in9 direct sau indirect participa;iuni >n capitalul social sau voturi >n >ntreprinderea cu participa;iune ma@oritar9. Antreprinderea cu participa;iune ma@oritar9 r9spunde su<sidiar pentru o<li%a;iile >ntreprinderii >n posesiune ma@oritar9, dac9 ultima a devenit insolva<il9 >n urma e2ecut9rii dispo?i;iilor date de prima. 8ntreprinderea dependent este >ntreprinderea asupra c9reia o alt9 >ntreprindere 3>ntreprinderea dominant94 poate e2ercita >n mod direct sau indirect o in8luen;9 dominant9. Se pre?um9 c9 o >ntreprindere >n posesiune ma@oritar9 este dependent9 de >ntreprinderea cu participa;iune /+ 1-
ma@oritar9 >n ea. Art. + al 7e%ii privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++, con;ine re%lement9ri re8eritoare la >ntreprinderile a8iliate :i societ9;ile dependente. Con8orm acestui articol, societatea pe ac;iuni sau alt9 societate comercial9 este considerat9 >ntreprindere a8iliat9, dac9 o alt9 societate 3cea de <a?94, >n virtutea achi?i;ion9rii unui pachet de control de ac;iuni 3cote de participare4 ale primei societ9;i, 8ie >n alt temei, are posi<ilitatea s9 in8luen;e?e deci?iile luate de prima societate. Po $ivi Le'ii %$ivind socie "#ile %e ac#iuni n$2 <<FB?<EEG, o socie a e %e ac#iuni sau o al " socie a e come$cial" se conside$" de%enden ", dac" o socie a e /cea de 3a0"1) a achi?i;ionat peste 2., >ns9 mai pu;in dec>t un pachet de control de ac;iuni cu drept de vot 3cote de participare4 ale primei societ9;i :i nu a demonstrat c9 nu are posi<ilitate s9 in8luen;e?e considera<il asupra lu9rii hot9r>rilor de c9tre aceasta 3art. + alin. -4; a achi?i;ionat mai pu;in de 2. din ac;iunile cu drept de vot 3cote de participare4 ale primei societ9;i :i or%anul de stat care e2ercit9 re%lementarea antimonopolist9 sau Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare nu a demonstrat c9 o alt9 societate are posi<ilitatea s9 in8luen;e?e considera<il asupra lu9rii hot9r>rilor de c9tre prima societate 3art. + alin. +4. Cre<uie de men;ionat c9 at>t re%lement9rile acestui articol, c>t :i ale altor articole tre<uie aduse >n concordan;9 cu Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, deoarece dac9 8acem o comparare, atunci vedem c9 art. 11- :i 11+, Cod civil al R. ., nr. 11&,/2&&2 :i art. + al 7e%ii privind societ9;ile pe ac;iuni nr. 11/0/1++, re%lementea?9 acelea:i rela;ii, >ns9 8olosesc termeni /+ 2-
di8eri;i. Con8orm art. 12&, alin. 1 Cod civil al R. ., nr. 11&,/2&&2 $(n$e%n este considerat9 reunirea mai multor >ntreprinderi su< o conducere unic9, 89r9 ca s9 depind9 una de alta. Fiecare din acestea este >ntreprindere a concernului. Se conside$" /a$ 2 <;:, alin2 ;, Cod civil1 c" !o$mea0" un conce$n) >ntreprinderile >ntre care e2ist9 un contract, prin care o >ntreprindere su<ordonea?9 administrarea sa unei alte >ntreprinderi sau >ntreprinderile >ntre care e2ist9 un contract prin care o >ntreprindere se o<li%9 s9 verse >ntre%ul venit unei alte >ntreprinderi ori >ntreprinderile dintre care una este inte%rat9 3>ncorporat94 alteia. Se pre?um9 c9 >ntreprinderea dominant9 8ormea?9 cu >ntreprinderea dependent9 un concern. !rupa financiar7industrial este ansam<lul de persoane @uridice, >nre%istrat de autoritatea de stat a<ilitat9 care, >n <a?a contractului, :i-au asociat, >n >ntre%ime sau par;ial, activele materiale :i nemateriale :i 8unc;ionea?9 ca su<iec;i cu drepturi e%ale ai activit9;ii de >ntreprin?9tor >n scopul reali?9rii proiectelor :i pro%ramelor de investi;ie, orientate spre sporirea %radului de competitivitate a produc;iei locale :i e2tinderea pie;elor de des8acere a m9r8urilor :i serviciilor. em<ri ai %rupelor 8inanciar-industriale pot 8i persoanele @uridice ! or%ani?a;ii comerciale :i necomerciale, cu e2cep;ia or%ani?a;iilor o<:te:ti :i reli%ioase, ce s-au asociat >n <a?a contractului de constituire a %rupei 8inanciar-industriale. $rintre mem<rii %rupei 8inanciar-industriale, o<li%atoriu, tre<uie s9 8ie or%ani?a;ii ce 8unc;ionea?9 >n s8era produc;iei de m9r8uri :i servicii, precum :i <9nci sau alte institu;ii 8inanciare. /+ /-
Ansam<lul persoanelor @uridice, din care se constituie %rupa 8inanciar-industrial9, do<>nde:te statut de %rup9 8inanciar-industrial9 din momentul >nre%istr9rii de stat a %rupei, >n con8ormitate cu prevederile 7e%ii cu privire la %rupele 8inanciarindustriale nr. 101-/2&&&. Br%anul superior de conducere al %rupei 8inanciar-industriale este consiliul administratorilor, din care 8ac parte >mputernici;ii tuturor mem<rilor %rupei, care repre?int9 interesele acestora :i suprave%hea?9 activitatea %rupei 8inanciar-industriale. C(&,ania $en-%al a 2%u,ei *inan$ia%@ indus-%iale) care este persoan9 @uridic9, are denumire proprie 3>n denumire tre<uie s9 8ie cuvintele rcompania central9 a %rupei 8inanciar-industriales4, patrimoniu autonom care se a8l9 la <alan;9 proprie, precum :i <ilan; centrali?at, cont de decontare :i alte conturi >n institu;ii 8inanciare, :tampil9 :i alte atri<ute necesare. $rin activitatea %rupei 8inanciar-industriale se >n;ele%e activitatea mem<rilor acesteia, des89:urat9 >n con8ormitate cu contractul de constituire a %rupei 8inanciar-industriale :i cu proiectul de or%ani?are al %rupei :i orientat9 spre o<;inerea <ene8iciului de c9tre aceasta.
/+ 0-
Te&a .6/ REGIMUL EURIDIC AL TITLURILOR DE CREDIT I RELA?IILE DE PLC?I <N DREPTUL COMERCIAL
Ti-lu%ile de $%edi- 0n d%e,-ul $(&e%$ial E*e$-ua%ea ,l+il(% de $-%e ,e%s(anele 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv ,e -e%i-(%iul Re,u4li$ii M(ld(va
.6/./ Ti-lu%ile de $%edi- 0n d%e,-ul $(&e%$ial

An literatur9 economic9 de specialitate, pentru cate%oria de rtitluri de credits se utili?ea?9 :i al;i termeni sinonimi printre care" e8ecte de comer;, instrumente ne%ocia<ile, valori mo<iliare sau titluri de valoare.2/& Citlurile de credit sunt documente ne%ocia<ile care permit titularilor s9-:i e2ercite, la scaden;9, drepturile men;ionate >n cuprinsul lor. Din aceas " de!ini#ie $e0ul " ca$ac e$is icile esen#iale ale i lului de c$edi " este un document necesar pentru e2ercitarea dreptului pe care >l creea?9; dreptul %enerat din titlul de credit este literal ! nu poate 8i e2ercitat dec>t >n limitele e2primate scriptic 3nici mai mult, nici mai pu;in4; dreptul pe care >l con8er9 titlul de credit este autonom - independent 3desprins de raportul
230 $tuleaV, Curuianu C. Curs de drept comercial romvn. ! )ucureti" Ed. A77 )ECw, 2&&&. ! $. 101; #oro<anu . Cran?acii comerciale. ! )ucureti" Ed. 7umina 7e2, 1++-. ! $. 2,0
/+ .-
8undamental care l-a %enerat. Citlul de credit circul9 89r9 nici o le%9tur9 cu actul/8aptul comercial care l-a %enerat4. An cele ce urmea?9 vom pre?enta succint con;inutul principalelor titluri de credit 3valori mo<iliare4 cu su<linierea importan;ei lor >n practica tran?ac;iilor comerciale" cam<ia, cecul, ac;iunea, o<li%a;iunea. AB Cambia ! este considerat9 ca 8iind un titlu de credit prin e2celen;9, 8iind luat9 ca model pentru construc;ia teoretic9 a tuturor titlurilor de credit, >ntruc>t ea >ntrune:te simultan :i cumulativ toate tr9s9turile caracteristice ale acestora. Cam<ia este un i lu la o$din >n dreptul continental, spre deose<ire de dreptul an%lo-sa2on, >n care se prevede posi<ilitatea emiterii cam<iei la purt9tor. Con8orm art. 12,+ al Codului civil al R. . nr. 11&,/2&&2, $a&4ia este un titlu de credit care repre?int9 o crean;9 scris9, >ntocmit9 con8orm prevederilor le%ale, cuprin?>nd ordinul necondi;ionat dat de tr9%9tor 3emitent4 c9tre tras 3pl9titor4 pentru a pl9ti imediat sau la scaden;9 o sum9 anumit9 pre?entatorului cam<iei sau persoanei indicate >n cam<ie, sau la ordinul acestei persoane. Cam<ia a ap9rut din necesit9;i practice de des89:urare a actelor :i 8aptelor de comer;" evitarea transportului de numerar care era at>t de costisitor mai ales periculos pentru comercian;i. Ancet, dar si%ur, 8unc;iile cam<iei s-au ampli8icat pe m9sura de?volt9rii :i intensi8ic9rii actelor de schim<. 6n titlu de credit pentru a 8i cam<ie tre<uie s9 >ndeplineasc9 anumite condi;ii esen;iale ! elemente esen;iale/clau?e ! 89r9 de care respectivul titlu de credit nu poate avea aceast9 calitate 3poate 8i, eventual, un document su< semn9tur9 privat94. Con!o$m a$ 2 B al Le'ii cam3iei n$2 <9;G?<EEF, aces e /+ '-
elemen e esen#iale sau condi#ii de vala3ili a e sun ) denu&i%ea de G$a&4ieH) -%e$u- 0n 0nsui -eD-ul -i-lului i eD,%i&a- 0n li&4a 0n $a%e a$es- -i-lu es-e 0n-($&i-L ,%(,une%ea si&,l i ne$(ndi+i(na- de a ,l-i ( su& de-e%&ina-L Brdinul de a pl9ti >nseamn9 cererea sau autori?area e2pres9 dat9 trasului de a 8ace plata >n m>na <ene8iciarului. Brdinul nu tre<uie s9 con;in9 condi;ii, adic9 s9 8ie a8ectat de vreo condi;ie suspensiv9 sau re?olutorie, >nc>t s9 8ie incert 8aptul pl9;ii, locul pl9;ii, scaden;a. 6n ordin condi;ionat contra?ice natura autonom9 a o<li%a;iei cam<iale. denu&i%ea Anu&ele ,e%s(anei *i1i$eB) sediul Ad(&i$iliulB i da-ele 4an$a%e ale de4i-(%uluiL Cel care va tre<ui s9 pl9teasc9, de<itorul principal, va 8i trasul, chiar dac9 nu accept9. El nu este un de<itor principal, e8ectiv dec>t dup9 acceptare. El este numai un de<itor eventual;2/1 s$aden+aL Scaden;a este ?iua >n care cam<ia va 8i pl9tit9. #in punctul de vedere al scaden;ei, cam<ia poate 8i" la vedere ! care nu are indicat9 scaden;a; la un anumit termen de la vedere/pre?entare; la un anumit termen de la data emiterii; la o ?i 8i29 calendaristic9; l($ul ,l+iiL $rin locul pl9;ii se are >n vedere locul unde posesorul are o<li%a;ia s9 pre?inte cam<ia la plat9 :i locul unde se adresea?9 protestul. #ac9 nu se 8ace men;iune, se pre?um9 c9 acesta este domiciliul trasului, con8orm principiului c9 plata este chera<il9
231 Gutiuc A , Gvrlea R, $rodan . #rept <ancar. ! Vol. 2. ! Chiinu" Ed. Academia rte8an cel ares a .A.(. al R. 2&&0. ! $. 11-
/+ ,-
3nu porta<il94;2/2 nu&ele a$eluia $%uia sau la (%dinul $%uia ,la-a -%e4uie *$u- $u indi$a%ea d(&i$iliului AsediuluiB i da-el(% 4an$a%eL #in aceasta re?ult9 c9 cam<ia este un titlu de credit nominal :i nu poate 8i la purt9tor. An %eneral, orice trat9, chiar dac9 nu este e2pres tras9 la ordin, poate 8i transmis9 prin %ir. #ac9 pe o cam<ie apare men;iunea rnu la ordins, consecin;a este c9 aceast9 cam<ie poate 8i transmis9 >n con8ormitate cu 8ormele :i e8ectele unei cesiuni ordinare. #ac9 tr9%9torul a >nscris >n trat9 cuvintele rla ordins sau rpl9ti;i la ordinul nostrus, ori o e2presie echivalent9, documentul poate 8i transmis numai persoanei ar9tate >n el. Cransmiterea de mai departe a tratei poate 8i e8ectuat9 prin desemnarea deplin9 a datelor %irantului :i a %iratorului 3%ir nominal4; da-a i l($ul e&i-e%iiL Aceasta tre<uie s9 8ie unic9, 8iind important9 pentru calcularea scaden;ei pl9;ii :i sta<ilirea capacit9;ii @uridice a tr9%9torului cam<iei; se&n-u%ile e*ului) $(n-a4ilului@e* i -%2-(%ului@,e%s(an 7u%idi$) au-en-i*i$a-e $u -a&,ila uni-+ii/ T%2-(%ul@,e%s(an *i1i$ indi$ nu&ele su) d(&i$iliul i $(n*i%& $a&4ia ,%in se&n-u%a le2ali1a- la n(-a%/ Acceptarea cambiei este actul prin care trasul se o<li%9 >n scris s9 pl9teasc9 la scaden;9 suma ar9tat9 >n cam<ie. Acceptarea tre<uie s9 8ie necondi;ionat9, >n ca? contrar, se consider9 o neacceptare. Este admis9, >ns9, acceptarea par;ial9. Acceptul se scrie pe trat9, prin men;iunea racceptats sau prin orice alt echivalent :i este semnat de tras. Simpla semn9tur9 a trasului pus9 pe 8a;a tratei se
232 #oro<anu . Cran?acii comerciale. ! )ucureti" Ed. 7umina 7e2 , 1++-. ! $. 2,'
/+ --
consider9 accept. Avalul ! este %aran;ia personal9, prin care o ter;9 persoan9 denumit9 avalist %arantea?9 e8ectuarea pl9;ii pentru una din persoanele o<li%ate >n cam<ie 3avali?at4. Avalul se d9 pe trat9 sau pe alon@9 :i se e2prim9 prin cuvintele rde considerat ca avals, rca avalist pentru...s sau prin orice alt echivalent. Avalistul indic9 suma avalului, numele, domiciliul 3sediul4, datele <ancare :i persoana pentru care el se o<li%9, care se autenti8ic9 prin semn9tura :i :tampila avalistului. #ac9 nu este indicat9 persoana pentru care este dat avalul, el se consider9 dat pentru tr9%9tor. ,lata cambiei/ $osesorul unei trate pl9ti<ile la o ?i 8i29 sau la un anumit termen de la data emiterii sau de la vedere tre<uie s9 pre?inte trata spre plat9 8ie >n ?iua >n care ea este pl9ti<il9, 8ie >n una din cele dou9 ?ile lucr9toare ce urmea?9. Crata poate 8i pl9tit9 at>t >n numerar, c>t :i prin virament, trasul neput>nd 8i impus s9 pl9teasc9 numai printr-o metod9 sau alta. >iletul la ordin 1cambia simpl4/ )iletul la ordin ca :i cam<ia 8ace parte din cate%oria titlurilor de credit.2// Con8orm art. 12,+, Codul civil al R. . nr. 11&,/2&&2, este un titlu de credit, >ntocmit con8orm prevederilor le%ii, prin care tr9%9torul se o<li%9 s9 pl9teasc9 imediat sau la scaden;9 o sum9 anumit9 pre?entatorului titlului sau persoanei indicate >n titlu, sau la ordinul acestei persoane. Art. 1 al 7e%ii cam<iei nr.1.2,/1++/, prevede c9 cam<ia poate 8i sim%l" :i $a "2 6n %en de cam<ie simpl9 este cam<ia de tre?orerie, emis9 de c9tre Guvern >n persoana inisterului Finan;elor >n scopul de acumulare pe termen scurt a mi@loacelor <9ne:ti temporar li<ere. Alt %en de cam<ie simpl9 este cam<ia <ancar9, emis9 de c9tre <9nci >n scopul de acumulare a mi@loacelor
233 Economu, Radu. anual practic de drept cam<ial. ! )ucureti" 7umina 7e2, 1++'. ! $. 1+1
/+ +-
<9ne:ti temporar li<ere. Spre deose<ire de cam<ie, unde intervin trei persoane ! tr9%9torul, trasul :i posesorul titlului ! la <iletul la ordin intervin dou9 persoane, :i anume" emitentul care emite <iletul la ordin, prin care se o<li%9 s9 8ac9 plata 3de<itorul4 :i <ene8iciarul 3creditorul4, care urmea?9 s9 primeasc9 plata sau la ordinul c9ruia tre<uie s9 i se 8ac9 plata;2/0 >B Cecul) ca :i toate titlurile de credit, este documentul necesar pentru a se e2ercita dreptul literal :i autonom cuprin?>nd ordinul adresat de o persoan9, numit9 tr9%9tor, unei persoane numit9 tras ! care nu poate 8i dec>t o institu;ie de credit ! de a pl9ti la vedere posesorului o sum9 determinat9.2/. Cecul este un instrument de plat9 prin care tr9%9torul, proprietarul unor 8onduri depuse la o <anc9 sau al unui credit depo?itat >n <9nci, d9 ordin s9 se pl9teasc9 din disponi<ilul contului s9u o anumit9 sum9 c9tre un <ene8iciar la o anumit9 dat9. Pen $u a !i conside$a vala3il din %unc de vede$e &u$idic, cecul $e3uie s" cu%$ind" u$m" oa$ele men#iuni o3li'a o$ii) denumirea de cec trecut9 pe >nscris; ordinul necondi;ionat de a pl9ti o anumit9 sum9 de <ani; numele trasului ! <anca la care tr9%9torul are cont deschis; locul de plat9; data :i locul emiterii cecului; numele sau denumirea, domiciliul sau sediul tr9%9torului; semn9tura tr9%9torului. Cecu$ile %o !i clasi!ica e av(nd la 3a0" di!e$i e
234 Comnescu, (oan. Elemente de drept cam<ial. ! )ucureti" $ER(B*, 1++/. ! $. 12'-12, 235 )urac, Victor. #rept <ancar. Chiinu" Cipo%ra8ia Central, 2&&1. ! $. 22/
0& &-
c$i e$ii2 1. #in punct de vedere al <ene8iciarului" cec nominativ; cec la purt9tor. 2. #up9 modul de >ncasare" cec <arat ! utili?at numai pentru plata dintr-un cont <ancar >n altul, neput>nd 8i pl9tit >n numerar; cec ne<arat ! poate 8i pl9tit >n numerar sau >n cont, 89r9 nici o restric;ie; cec virament ! este >ntotdeauna >nso;it de clau?e ca rpl9ti<il >n conts sau rnumai pentru viraments; cec certi8icat ! este instrumentul prin care o <anc9 a8lat9 >n po?i;ia de tras con8irm9, >naintea remiterii cecului c9tre <ene8iciar, e2isten;a 8ondurilor necesare e8ectu9rii pl9;ii ordonate; cec circular ! emis de o <anc9 asupra su<unit9;ilor sale sau asupra altei <9nci; cec de c9l9torie ! se emite, ca :i <iletele de <anc9, >n sum9 8i29 :i se e2prim9 at>t >n moned9 proprie c>t :i >n valut9 str9in9; cec po:tal ! se utili?ea?9 >n localit9;ile care nu au sucursale ale <9ncilor de depo?it. )irourile de po:t9 din aceste localit9;i au servicii <ancare, ce onorea?9 cecurile po:tale. Acoperirea lor se a8l9 la Administra;ia Central9 a $o:telor. Re%imul @uridic al cecurilor po:tale este re%lementat la nivel interna;ional de Aran@amentul privind cecurile po:tale din 10.&+.1++0 >ntocmit la Seul, >n vi%oare pentru Repu<lica oldova din &/.&,.1++,.2/' CB Ac&iunile/ Ac;iuni sunt p9r;ile >n care este divi?at capitalul social al societ9;ii pe ac;iuni >n
236 Cratate internaionale. ! 1+++. ! Vol. 12. ! $. 1'2
0& 1-
con8ormitate cu actul de constituire. a4 $rin ac;iune, se >n;ele%e, >n primul r>nd, o 8rac;iune a capitalului social. <4 $rin ac;iune, se mai >n;ele%e titlul de credit special 3corporativ, societar sau de participa;ie4 ce constat9 drepturile :i o<li%a;iile, deriv>nd din calitatea de ac;ionar, adic9 documentul, >nscrisul, >n care dreptul ac;ionarului este >ncorporat.2/, c4 Cermenul rac;iunes este utili?at at>t >n doctrin9, c>t :i >n le%isla;ie, pentru a indica raportul corporativ sau social, adic9 le%9tura @uridic9 dintre ac;ionar :i societate. DB ;bliga&iunile/ C>nd capitalul nu este >ndestul9tor opera;iunilor societ9;ii, aceasta poate recur%e la mai multe mi@loace, unul dintre care este emiterea de c9tre societate a unor titluri de credit, numite o<li%a;iuni, >n schim<ul sumelor de <ani tre<uitoare.2/-
.6/!/ E*e$-ua%ea ,l+il(% de $-%e ,e%s(anele 7u%idi$e $u s$(, lu$%a-iv ,e -e%i-(%iul Re,u4li$ii M(ld(va/
#e?voltarea sistemului <ancar a dus la e2tinderea :i %enerali?area celei mai importante simpli8ic9ri a rela;iilor de pl9;i, la %enerali?area decont9rilor ca modalitate de e8ectuare a pl9;ilor. Mi&loacele de %la " repre?int9 totalitatea posi<ilit9;ilor materiale prin care se poate lichida o
237 Geor%escu (.G. #rept comercial romvn. ! Vol. ((. ! )ucure ti" Ed. A77 )ECw, 2&&2. ! $. 0-2 238 $entru detalii re8eritor la aciuni i o<li%aiuni ve?i" Valorile mo<iliare ale societii pe aciuni din tema" societile pe aciuni.
0& 2-
crean;9.2/+ Modali "#ile de %la " constituie totalitatea mecanismelor prin care se poate transmite de la cump9r9tor la v>n?9tor contravaloarea m9r8urilor livrate, serviciilor prestate sau lucr9rilor e2ecutate.20& Pl"#ile !"$" nume$a$ sunt pl9;ile e8ectuate prin trans8er 3virament4 >n unitatea monetar9 na;ional9 3leul moldovenesc4 sau >n valut9 str9in9, 89r9 a utili?a moneda >n 8orma sa concret9 3<ilete de <anc9 :i moned9 metalic94. Documen ele de %la " sunt documentele >n <a?a c9rora sau prin intermediul c9rora se e2ecut9 3stin%e4 o<li%a;iuni <9ne:ti con8orm prevederilor contractuale, actelor normative >n vi%oare. Codul civil al R2M2, n$2 <<:G?;::;, a$ 2 <;9EC<;== %$evede) ordinul de plat9; e8ectuarea pl9;ilor prin cec; e8ectuarea pl9;ilor prin cam<ie :i prin <ilet la ordin; e8ectuarea pl9;ilor prin acreditiv documentar; e8ectuarea pl9;ilor prin incasoul documentar; e8ectuarea pl9;ilor prin card <ancar. #eoarece anterior a 8ost e2aminat cecul, cam<ia :i <iletul la ordin ca modalit9;i de plat9, ne vom re8eri doar la ordinul de plat9, acreditivul :i incasoul documentar. E*e$-ua%ea ,l+il(% ,%in (%dinul de ,la-/ Con8orm Re%ulamentului cu privire la trans8erul de credit nr. /,//2&&.,201 trans8erul de credit repre?int9 o serie de opera;iuni care >ncepe prin emiterea de c9tre
239 $tulea, V. Curianu, Corneliu. Elemente de drept comercial. ! )ucureti" Ed. $ress (AE7A SR7, 1++,. ! $. //0 240 acovei, (. #reptul comerului internaional. ! (ai" Ed. rqunimeas, 1+-&. ! $. /'/ 241 otrvrea CA)* privind apro<area Re%ulamentului cu privire la trans8erul de credit nr. /,/ din 1..12.2&&.. onitorul B8icial al R. oldova nr.1,'-1-1/'0/ din /&.12.2&&.
0& /-
emitent a ordinului de plat9 :i e2ecutarea de c9tre <anca pl9titoare a acestuia >n scopul punerii la dispo?i;ia <ene8iciarului a unei sume de mi@loace <9ne:ti :i se 8inali?ea?9 prin >nre%istrarea de c9tre <anca <ene8iciar9 a sumei respective >n contul <ene8iciarului. Crans8erul de credit poate 8i e8ectuat at>t >n lei moldovene:ti, c>t :i >n valut9 str9in9. 8n !unc#ie de s%eci!icul u ili0"$ii, $ans!e$ul de c$edi se clasi!ic" (n $ans!e$ o$dina$ 7i $ans!e$ 3u'e a$2 $ransferul ordinar este utili?at >n scopul e8ectu9rii tuturor pl9;ilor, care nu se re8er9 la <u%etul pu<lic na;ional :i poate 8i ini;iat at>t de c9tre clientul <9ncii 3titular de cont <ancar4, c>t :i nemi@locit de c9tre <anc9 >n nume :i pe cont propriu, precum :i la trans8erarea sumelor >ncasate >n numerar de la persoanele 8i?ice. $ransferul bugetar este utili?at >n scopul e8ectu9rii pl9;ilor care se re8er9 numai la <u%etul pu<lic na;ional :i poate 8i ini;iat at>t de c9tre clientul <9ncii 3titular de cont <ancar4, c>t :i nemi@locit de <anc9 >n nume :i pe cont propriu, precum :i la trans8erarea sumelor >ncasate >n numerar de la persoanele 8i?ice. At>t trans8erul ordinar c>t :i cel <u%etar poate 8i utili?at :i pentru pl9;ile cu caracter de periodicitate, la date pro%ramate :i sume 8i2e 3trans8er pro%ramat4, care se e8ectuea?9 de c9tre <anc9 >n numele titularului de cont <ancar >n anumite intervale de timp, con8orm prevederilor contractului de mandat. Crans8erul de credit se e8ectuea?9 >n <a?a ordinului de plat9 >ntocmit de c9tre emitentul acestuia. O%dinul de ,la- Adis,(1i+ia de ,la-B este dispo?i;ia dat9 de o persoan9 3ordonator4 unei <9nci 3<anc9 ordonatoare4 de a pl9ti o anumit9 sum9 >n 8avoarea unei alte persoane 3<ene8iciar4 pentru stin%erea unei o<li%a;ii <9ne:ti a ordonatorului 8a;9 de <ene8iciar. Brdinul de plat9 poate 8i simplu sau 0& 0-
documentar, >n 8unc;ii de 8aptul dac9 >ncasarea sumei de c9tre <ene8iciar nu este sau este condi;ionat9 de pre?entarea vreunui document privind scopul pl9;ii solicitat de ordonator. #ispo?i;ia de plat9 se utili?ea?9 la e8ectuarea pl9;ilor pentru m9r8urile livrate, lucr9rile e8ectuate, serviciile prestate, tran?ac;iile cu h>rtiile de valoare de stat, precum :i alte pl9;i. E*e$-ua%ea ,l+il(% ,%in a$%edi-iv d($u&en-a%/ A$%edi-ivul d($u&en-a% este un aran@ament, oricum ar 8i denumit sau descris, prin care o <anc9 3<anca emitent94, ac;ion>nd la cererea clientului s9u 3ordonatorului4 :i con8orm instruc;iunilor acestuia, sau >n nume propriu" e8ectuea?9 o plat9 c9tre un ter; 3<ene8iciar4 ori la ordinul acestuia sau, accept9 :i pl9te:te cam<ii trase de c9tre <ene8iciar, sau autori?ea?9 o alt9 <anc9 s9 e8ectue?e o ast8el de plat9 ori s9 accepte :i s9 pl9teasc9 asemenea cam<ii. Pa$ ici%an#ii o$dina$i la de$ula$ea unei o%e$a#iuni 3a0a e %e ac$edi iv documen a$ sun ) ;rdonatorul ! este, de re%ul9, cump9r9torul 3importatorul4 >n contractul de v>n?are-cump9rare :i este ini;iatorul raportului de acreditiv documentar. Acesta, 8iind client Jl <9nbii emitente, ordonea?9 acesteia deschiderea acreditivului documentar. An condi;iile e2pres indicate, >n <a?a ordinului, <anca vJ 8i o<li%at9 lJ plata sumei indicate >n acreditiv >n schim<ul pre?ent9rii documentelor men;ionate >n acreditiv. >eneficiarul ! v>n?9torul din contractul de v>n?are-bumS9rare interna;ional9 de m9r8uri sau prestatorul de servicii din cadrul rela;iilor comerciale interna;ionale este persoana >n drept s9 i se pl9teasc9 suma indicat9 >n acreditivul documentar, 8iind o<li%at9 s9 pre?inte <9nbii pl9titoare documentele indicate >n 0& .-
acreditiv. An ca?ul >n care este tr9%9torul unor cam<ii, este >n drept s9 bMar9 JbbMStarMJ :i plata acestora de c9tre <anbJ pl9titoare din contul sumei bM se cuvine s9 > primeasc9 de lJ ordonator. >CncC emitent ! <anbJ, unul dintre clien;ii c9reia este ordonatorul :i c9reia i se adresea?9 acesta din urm9 cu cererea de deschidere J acreditivului. An <a?a acesteia, <anca se an%a@ea?9 sa ac;ione?e >n strict9 con8ormitate cu indica;iile ordonatorului re8eritoare la derularea opera;iunii de acreditiv documentar. #e multe ori plata sumei acreditivului documentar este e8ectuat9 chiar de <anbJ emitent9, >ns9 >n alte ca?uri plata se e8ectuea?9 indirect, >n rela;ia de acreditiv documentar an%a@>ndu-se alt9/alte <9nci. 8n aces e ca0u$i in e$vin 3"n-ilM) >Cnca notificatoare are sarcina de J noti8ica <ene8iciarul lJ cererea <9nbii emitente, despre deschiderea acreditivului documentar; >CncC confirmatoare aceasta, >n schim<ul unui comision suplimentar pentru con8irmare, >:i asum9 un an%a@ament echivalent din toate punctele de vedere cu cel Jl <9nbii emitente. An acest ca?, >ntre <anbJ emitent9 :i bMJ con8irm9toare se sta<ile:te un raport de solidaritate vis-J-vis de plata sumei vi?ate >n acreditiv; >CnDC beneficiar 8unc;iJ respectivei <9nci este de J pl9ti suma datorat9 de ordonator <ene8iciarului. Aceasta Jb;i>nea?9 >n <a?a instruc;iunilor <9ncii emitente de reali?are J pl9;ii, urm>nd bJ suma s9-i 8ie compensat9 de aceasta din urm9; >CncC tras sau acceptant rolul acesteia >n rela;ia de acreditiv documentar este JbMla:i ca cel Jl <9nbii pl9titoare, di8eren;a const>nd >n 8aptul b9 plata nu se reali?ea?9 e8ectiv, ci Srin JbbMStarea :i plata cam<iilor trase de <ene8iciar; >CncC rambursatoare ! <anbJ, care lJ 0& '-
solicitarea <9nbii emitente ram<ursea?9 plata e8ectuat9 >n contul acreditivului documentar sau achit9 comisioanele lJ care sunt >ndrept9;ite" <anbJ pl9titoare, <anbJ acceptant9 etc. Efectuarea pl&ilor prin incasoul documentar. (ncaso 3>ncasarea4 ! este un aran@ament prin care o <anc9 3<anca remitent94 se o<li%9 s9 manipule?e, con8orm instruc;iunilor date de clientul s9u 3emitentul4, documente 8inanciare 3cam<ii, <ilete la ordin, cecuri sau alte instrumente similare, utili?ate pentru a o<;ine e8ectuarea pl9;ii4, >nso;ite de documente comerciale 38acturi, documente de transport, titluri de valoare, alte documente similare care nu sunt documente 8inanciare4, pentru a o<;ine, inclusiv prin intermediul unei alte <9nci 3<anc9 >ns9rcinat9 cu >ncasarea4, plata sau acceptarea cam<iilor emise ori pentru a eli<era documente contra pl9;ii sau contra accept9rii cam<iilor emise. #ocumentele trimise la incaso tre<uie s9 8ie >nso;ite de instruc;iuni de >ncasare, iar <9ncile nu sunt autori?ate s9 ac;ione?e dec>t >n con8ormitate cu aceste instruc;iuni :i cu prevederile Codului civil al R. ., nr. 11&,/2&&2. An a8ara o<li%a;iei de a controla con8ormitatea documentelor primite cu enumerarea din instruc;iunile de incaso :i de a avi?a 89r9 >nt>r?iere emitentul >n ca?ul lipsei documentelor sau a pre?ent9rii unor alte documente dec>t cele enumerate, <9ncile nu au nici o o<li%a;ie ulterioar9 >n aceast9 privin;9. )anca pre?entatoare tre<uie s9 veri8ice dac9 8orma de acceptare a cam<iei este complet9 :i corect9, ne8iind >ns9 responsa<il9 de autenticitatea semn9turilor sau de dreptul la semn9tur9 al celor care accept9 cam<ia. )anca nu >:i asum9 nici o o<li%a;ie sau responsa<ilitate pentru autenticitatea documentelor primite. )anca, >ns9rcinat9 cu >ncasarea sumei pl9tite, 0& ,-
pre?int9 documentele c9tre persoana c9reia tre<uie s9 i se 8ac9 pre?entarea 3trasul4 >n 8orma >n care aceste documente sunt primite, e2cept>nd ca?ul >n care <9ncile sunt autori?ate s9 aplice tim<rele :i :tampilele necesare, s9 8ac9 orice adnos9ri necesare sau s9 aplice toate elementele de identi8icare ori sim<oluri o<i:nuite, cerute de opera;iunile de incaso. #ac9 >n instruc;iunile de incaso este prev9?ut9 plata do<>n?ilor, trasul tre<uie s9 e8ectue?e aceast9 plat9. #ac9 trasul evit9 plata acestora, acestea cad >n povara emitentului.
0& --
Te&a .#/ =ONELE ECONOMICE LI>ERE

C(n$e,-ul de 1(n e$(n(&i$ li4e% Te%&in(l(2ia i $lasi*i$a%ea 1(nel(% e$(n(&i$e li4e%e O4ie$-ivele) avan-a7ele i e*i$ien+a =EL <n*iin+a%ea) deli&i-a%ea i 0n$e-a%ea a$-ivi-+ii 1(nel(% e$(n(&i$e li4e%e Fa$ili-+i a$(%da-e a$-ivi-+ii %e1iden+il(% 0n 1(nele e$(n(&i$e li4e%e
.#/./ C(n$e,-ul de 1(n e$(n(&i$ li4e%

O 0on" de li3e$ schim3;B; este un ansam<lu %eo%ra8ic :i economic >n care nu e2ist9 nici un o<stacol al schim<urilor de m9r8uri :i servicii, nici ta2e vamale, nici o<stacole tari8are. Formarea unei ?one de li<er schim< poate s9 8ie considerat9 ca un prim pas spre uni8icarea economic9 a re%iunii respective. $rin 0on" economic" li3e$" se desemnea?9 un rport li<ers, run depo?it li<ers, run aeroport li<ers, a8late pe teritoriul unei ;9ri sau >n ?ona de 8rontier9 a dou9 sau mai multe state, >n care sunt eliminate o serie de ta2e :i restric;ii vamale. Din %unc de vede$e al mac$oeconomiei, 0ona li3e$" repre?int9 run port, aeroport sau o parte din teritoriul na;ional >n care comer;ul este li<erali?at prin des8iin;area oric9ror restric;ii cantitative sau ta2e vamales. Din %unc de vede$e &u$idic 0ona de come$# li<er este o r8orm9 caracteristic9 de inte%rare economic9 ce se concreti?ea?9 prin acordul dintre statele mem<re de a >nl9tura diversele <ariere tari8are :i netari8are din
242 (nte%rarea economic. - Cap. V(((. ! Chiinu, 2&&1
0& +-
calea tuturor sau numai a unor produse care 8ac o<iectul schim<urilor comerciale reciproces. 6nii speciali:ti su<linia?9 c9 0ona li3e$" este cea mai complet9 8orm9 a re%imurilor vamale suspensive, o enclav9 a teritoriului unei ;9ri, unde m9r8urile au acces li<er, sunt scutite de ta2e de import-e2port :i unde e2ist9 o serie de 8acilit9;i, cum ar 8i re%imul li<eral asupra pro8itului reali?at. Art. 1, 7e%ea cu privire la ?onele economice li<ere nr. 00&/2&&1 prevede c9 r?onele economice li<ere 3?onele antreprenoriatului li<er4, sunt p9r;i ale teritoriului vamal al R. ., separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, >n care pentru investitorii autohtoni :i str9ini sunt permise, >n re%im pre8eren;ial, anumite %enuri ale activit9;ii de >ntreprin?9tors.20/ An conclu?ie, putem spune c9 %ona economic liber200 1EE+4 este o re%iune %eo%ra8ic9, apar;in>nd uneia sau mai multor ;9ri, >n care rela;iile economice se de?volt9 89r9 nici un 8el de >n%r9diri din partea statului respectiv. Crearea 5E7 este reali?at9 cu scopul de a 8avori?a de?voltarea :i inte%rarea economic9 >n ?ona respectiv9. Aceste ?one mai sunt denumite :i ?one de comer; li<er, de ini;iativ9 li<er9, de prelucrare a produselor de e2port, ?on9 89r9 ta2e vamale, ?on9 li<er9 industrial9 etc. An a8ara 5E7 propriu-?ise, a devenit 8recvent9 :i crearea unor ?one comerciale li<ere, numite 8ie r?one economice speciales 3ca >n China4, r?one li<ere deschises 3idem4, 8ie r?one economice interna;ionales 3cum ar 8i cea propus9 de Suedia >ntre area *ordului :i area *ea%r94, unele dintre ele >ntin?>ndu-se pe re%iuni continentale, cum ar 8i ?onele propuse pentru statele din CS(, statele central-europene, ?ona panamerican9 sau asiatic9 ale li<erului schim<.
20/ onitorul B8icial al R. . nr. 1&--1&+/-/0 din &'.&+.2&&1 200 )EA6CA $, Andre. 5onele li<ere. ! ontevideo, 2&&1
01 &-
S$u%- is-(%i$ al 1(nel(% li4e%e/ Anc9 de demult ?onele li<ere erau cunoscute su< denumirea de porturi li<ere,20. dar ori%inea lor nu este <ine datat9. $rimul port li<er la area editeran9, Carta%ina, este men;ionat >nc9 din anul -10 >.e.n. 5one li<ere comerciale au e2istat >n China, Grecia, Roma Antic9, ?ona editeranei, coasta de vest a A8ricii :i a Feniciei. Aproape ,& de ora:e din nordul Europei, a8late la >ncruci:area unor importante drumuri comerciale, se <ucurau de statutul de ora: li<er pentru comer;ul cu m9r8uri >nc9 din sec. y(((, toate 8iind cuprinse >n 7i%a anseatic9. $rimele porturi li<ere italiene au 8ost Coscana 31.0,4 :i 7ivorno 31'+'4. Sec. yV((( :i y(y cunosc o adev9rat9 proli8erare de porturi li<ere" Gi<raltar 31,&04, Civita Vecchia 31,/24, )an%o 31,-24, Sin%apore 31-1+4, on% won% 31-024, acao 31-0+4. An Fran;a, arsilia este declarat porto-8ranco >n timpul lui 7udovic al y(V-lea 31''+4, iar >n 1-'& este declarat9 ?on9 li<er9 aute-Savoie. 7a s8>r:itul sec. y(y (talia declar9 Genova ?on9 li<er9, #anemarca ! Copenha%a, iar Grecia ! Salonicul. Cele mai multe ?one li<ere au 8ost reali?ate >n sec. yy, c>nd sunt >ncheiate :i primele acorduri de comer; li<er >ntre state. Re%imul de ?on9 li<er9 >n porturile rom>ne:ti are o veche tradi;ie.20' Se atest9 >n 1-/0 ora:ul Gala;i ! port li<er, >n 1-'' ora:ul )r9ila ! ?on9 li<er9, iar >ntre 1-,& :i 1+/1 a 8unc;ionat >n re%im de ?on9 li<er9 portul Sulina. Scopul >n8iin;9rii ?onelor li<ere era de a 8avori?a de?voltarea economiei prin atra%erea investi;iilor de capital str9in :i de a de?volta un sector de produc;ie orientat spre e2port. 6n re%ulament de e2ploatare a ?onelor li<ere
20. CBCER, #idier. $orturile li<ere ale Europei. ! Carmen, 2&&& 246 Caraiani Gh. 5onele li<ere, ed. Economic. ! )ucureti, 1++.
01 1-
este cel pentru ?onele italiene T$ies e 7i Genova2 Aces $e'ulamen !ace $e!e$i$e la u$m" oa$ele avan a&e ale NEL) Ree2portarea m9r8urilor str9ine 89r9 restric;ii vamale; Condi;ionarea m9r8urilor prin schim<area am<ala@ului, 8ormei, calit9;ii, culorii etc.; Scutirea de ta2e vamale a produselor 8a<ricate aici din materii prime sau semi8a<ricate aduse din str9in9tate; #epo?itarea 89r9 limit9 de timp a unor m9r8uri >n antrepo?itele respective. C(n$e,-ul de 1(n li4e%/ Nona li3e$" repre?int9 cea mai comple29 8orm9 a re%imurilor vamale suspensive. Conceptul de EE+ este un instrument politic util pentru ;9rile ce inten;ionea?9 s9 de?volte un sector de produc;ie orientat spre e2port, dar care nu au capacitatea administrativ9 :i tehnic9 necesar9 pentru a de?volta un sistem na;ional care s9 permit9 e2portatorilor importul li<er de ta2e, a echipamentelor :i materialelor. An practica interna;ional9, 8acilit9;ilor de natur9 vamal9 le sunt asociate 8acilit9;ile de natur9 8iscal9. Accesul li<er al m9r8urilor >n ?on9, coro<orat cu re%imul mai li<eral al impo?itelor asupra pro8itului reali?at >n ?on9, repre?int9 premise 8avora<ile atra%erii de capital str9in >n ?ona li<er9. Acestea sunt condi;ii necesare stimul9rii investi;iilor str9ine, nu >ns9 :i su8iciente. $entru asi%urarea succesului, pe l>n%9 8acilit9;ile acordate ?onei li<ere, tre<uie s9 e2iste condi;ii avanta@oase com<in9rii capitalului cu ceilal;i 8actori de produc;ie 38or;9 de munc9, materii prime4, precum :i o in8rastructur9 corespun?9toare. E2perien;a ?onelor li<ere la nivel mondial a demonstrat c9 un element care 8r>nea?9 lansarea :i, ulterior, de?voltarea lor este deplasarea e2a%erat9 a pro8itului spre activitatea de depo?itare, >n de8avoarea 01 2-
activit9;ilor de prelucrare industrial9, orientate spre e2port. P$e0en a$ea NEL ca *de%o0i e 'lo$i!ica e, se dovede7 e un dese$viciu al" u$i de !$a%an a simili udine a avan a&elo$ come$ciale 7i !inancia$e o!e$i e) Scutiri de ta2e vamale la accesul produselor de import >n ?on9, cu condi;ia ree2port9rii acestora sau a produselor re?ultate din prelucrarea >n a8ara teritoriului vamal na;ional, a reducerii sau scutirii de impo?ite pe perioada de determinare; Concesii tari8are la prest9rile de servicii :i acordarea de asisten;9 8inanciar9. Se consider9 c9 au supravie;uit numai acele ?one care, pe <a?a avanta@elor ini;iale o8erite, s-au orientat cu consecven;9 spre de?voltarea activit9;ilor de prelucrare pentru e2port. $e de alt9 parte, ?onele li<ere industriale s-au dovedit via<ile numai >n m9sura >n care serviciile o8erite prin structura or%ani?atoric9 e2istent9 au 8ost men;inute prin calitate, operativitate :i selectivitate la nivelul de cre:tere a cerin;elor utili?atorilor acestor ?one. Conceptul de ?on9 li<er9 a 8ost modi8icat :i a@ustat >n multe moduri. $romovarea comer;ului a determinat >ntotdeauna crearea unui cadru 8i?ic si%ur :i a unui set de le%i :i re%uli pentru tran?ac;ionarea a8acerilor. F9r9 acestea, costul :i riscurile ar 8ace comer;ul ne8avora<il. Din %unc de vede$e come$cial s%o$i$ea $e'ulamen elo$ %$e0in " a ( avan a&e, c( 7i de0avan a&e" Am<un9t9;irea comunica;iilor; *oile 8orme de or%ani?a;ii de a8aceri 8acilitea?9 cre:terea comer;ului prin reducerea incertitudinii >n tran?ac;ii; Re%ulamentele comerciale :i ta2ele pe importuri, pe de alt9 parte, au un impact ne%ativ asupra comer;ului. 01 /-
P%in$i,alele $a%a$-e%is-i$i ale =EL/ $rin caracteristicile lor, 5E7 contri<uie la producerea de <unuri :i servicii, la rcreareas, dar :i la rdeviereas de comer;, la li<erali?area schim<urilor de m9r8uri :i servicii. P$inci%alele ca$ac e$is ici ale NEL20, sun " Amplasamentul ?onei li<ere; Statutul @uridic :i le%isla;ia din cadrul ei; B<iectul de lucru; Activitatea; Administrarea. Amplasamentul sau a:e?area %eo%ra8ic9 este principalul 8actor care determin9 apari;ia :i de?voltarea unei 5E7. Amplasamentul ?onei este, de re%ul9, restr>ns la o supra8a;9 de teren, limitat9 de 8rontiere naturale sau arti8iciale :i situat9 >n apropierea sau >n interiorul unei c9i de transport 3port maritim sau 8luvial, aeroport, cale 8erat94, prin care se tran?itea?9 un volum mare de m9r8uri de e2port :i import. $anama :i on% won% sunt e2emple aproape per8ecte ale unei situa;ii ideale pentru comoditatea transporturilor :i comunica;iilor. Chiar :i Elve;ia, care aproape >n >ntre%ul ei este o ?on9 li<er9, de:i nu are ie:ire la mare, posed9 >n schim< mi@loace de transport :i comunicare e2celente, terestre :i aeriene. 0tatutul juridic al ?onei este re%lementat prin le%i :i di8erite acte normative, care permit accesul m9r8urilor >n re%im vamal li<erali?at :i 89r9 restric;ii de cantitate, cu condi;ia ca acestea s9 nu 8ie prohi<ite de le%isla;ia ;9rii respective. A<ordarea le%isla;iei :i con;inutul 7e%ii cu privire la ?onele economice li<ere nr. 00&/2&&1 depinde de o<iectivele ei :i de %ruparea responsa<il9 cu ini;ierea :i de?voltarea ?onei. An %eneral, scopul le%ii este rde a asi%ura >n8iin;area, controlul :i conducerea ?onelor li<ere :i pro<lemele le%ate de acesteas. 7e%ea desemnea?9 un administrator cu responsa<ilitate inte%ral9 asupra
20, 7e%islation des ?ones li<res. ! Ed. France, 2&&2
01 0-
?onei li<ere. Aceast9 le%e nu tre<uie s9 speci8ice detaliat toate tipurile de activit9;i ce se pot des89:ura >n ?ona li<er9. Se va acorda o li<ertate de ac;iune mare autorit9;ii pertinente. Cotu:i, ea poate con;ine unele criterii de evaluare a proiectelor. Co;i operatorii din ?on9 vor primi licen;e 3autori?a;ii4 din partea autorit9;ii ?onei li<ere. ;biectul de lucru al ?onei >l constituie m9r8urile care port 8i introduse >n cadrul acesteia, >n special ree2portul, >n scopul unor prelucr9ri din care s9 re?ulte alte m9r8uri pentru e2port. Activitatea >n cadrul ?onei include o %am9 variat9 de opera;iuni la care sunt supuse m9r8urile. Cele mai !$ecven e ac ivi "#i (n $e%$inse sun " Activit9;i de restaurare a m9r8ii" C>nt9rire Sortare Asam<lare3com<inare4 Am<alare #epo?itare Activit9;i industriale" $relucrare 3activ9 sau pasiv94 Fa<ricare $roduc;ie Crans8ormare Activit9;i comerciale 3marcare :i comerciali?are4 Activit9;i de cercetare :i trans8er de tehnolo%ie Bpera;iuni de tran?it :i ree2port. Administrarea activit9;ii ?onei revine, de re%ul9, unui or%an speciali?at ! administra;ia 3Autoritatea4 5E7, pe <a?a unor norme de 8unc;ionare emise >n <a?a le%isla;iei speci8ice instituite de autorit9;ile ;9rii de re:edin;9. An ca?ul unor ;9ri >n care 8unc;ionea?9 mai multe ?one li<ere, e2ist9 un or%anism na;ional cu rol de rautoritates pentru 8iecare ?on9 aparte. Formele or%ani?atorice ale rautorit9;ilors sunt relativ diversi8icate ca, de alt8el, :i competen;ele lor. 01 .-
#i8erite a%en;ii %uvernamentale, cele mai importante 8iind administra;iile vamale, inisterul :i/sau A%en;ia responsa<il9 de de?voltarea 5E7, or%ani?a;ia responsa<il9 cu plani8icarea 8i?ic9 :i controlul mediului >ncon@ur9tor au rolul de a promova :i controla promovarea :i de?voltarea 5E7. Sun !olosi e di!e$i e !o$mule 7i a$an&amen e %en $u a cu%$inde di!e$i e a'en#ii" 7a Shannon >n (rlanda, o corpora;ie %uvernamental9 se ocup9 cu de?voltarea 5E7 :i evaluea?9 cererile investitorilor. inistrul ce r9spunde de acest lucru eli<erea?9 licen;e pe <a?a recomand9rilor corpora;iei. Vama operea?9 independent. unicipalitatea r9spunde de plani8icarea 8i?ic9 :i controlul mediului >ncon@ur9tor. Cele trei or%ani?a;ii cooperea?9 pe <a?e le%ale :i ca a%en;ii independente. An estul Asiei s-a >n8iin;at o a%en;ie de administrare puternic9, av>nd cumulate responsa<ilit9;ile privitoare la licen;e, de?voltarea :i conducerea ?onei. e2ic sau auri;ius nu au o administra;ie o8icial9. An auri;ius investitorii solicit9 statutul 5E7 inistrului Comer;ului :i (ndustriei. B administra;ie vamal9 e8icient9 :i relativ onest9 este important9, ast8el aceasta asi%ur9 investitorilor lucrul independent. An alte ca?uri, administra;ia ?onei poate primi rolul de supervi?or al v9mii20- sau chiar responsa<ilitatea acestuia. Administra;ia vamal9 poate 8i creat9 ca un compartiment al 5E7, dac9 este necesar. Vama poate 8i implicat9 de la >nceput >n reali?area proiect9rii 5E7, inclusiv >n ceea ce prive:te le%isla;ia. $ersonalul vamal al ?onei tre<uie s9 <ene8icie?e de o pre%9tire special9. $o?i;ia lor
20- 7e%islation des ?ones li<res. ! Ed. France, 2&&2
01 '-
tradi;ional9 este de a preveni contra<anda sau importurile 89r9 documente adecvate, >n timp ce accentul >n 5E7 tre<uie pus pe rapiditatea mi:c9rii m9r8urilor.
.#/!/ Te%&in(l(2ia i $lasi*i$a%ea 1(nel(% e$(n(&i$e li4e%e

#e?voltarea 5E7 este, pro<a<il, una dintre cele mai semni8icative inova;ii institu;ionale care s-au r9sp>ndit pe scena economic9 mondial9 la s8>r:itul sec. yy. 7a >nceputul anului 1+-+, peste 2&& de ?one erau >n 8unc;iune >n lumea >n curs de de?voltare, peste 1&& erau >n construc;ie :i aproape .& erau >n 8a?a de plani8icare. *um9rul total de an%a@a;i >n cele 2&& de ?one opera;ionale era de peste 1,. milioane de muncitori. 7a mi@locul anului 1++&, num9rul muncitorilor >n ?onele li<ere era >ntre 2,. :i / milioane. Te%&in(l(2ia =EL/ 6n studiu recent20+ pre?int9 2/ de termeni pentru a descrie ?onele li<ere :i conceptele le%ate de acestea. Cerminolo%ia este e2traordinar de divers9, e2ist9 >n pre?ent, cel pu;in, 2& de termeni di8eri;i pentru a descrie ceea ce cunoa:tem su< denumirea de 0one economice li3e$e. Aceasta re8lect9 8aptul c9 orice inova;ie industrial9, tehnolo%ic9 sau social9 necesit9 inova;ii lin%vistice :i terminolo%ice corespun?9toare. *omenclatura variat9 se con8irm9 :i prin 8aptul c9 ?ona li<er9, pe m9sur9 ce se maturi?ea?9 :i devine tot mai mult di8u?at9 pe plan intern :i interna;ional, achi?i;ionea?9 >n >ntre%ime noi tr9s9turi sau se de?volt9 >n direc;ii neanticipate. Cei 2/ de termeni pentru a descrie ?onele li<ere pot 8i %rupa;i >n 8unc;ie
249 .ronl.nl ! rChe Challen%e o8 Free Economic 5ones in
Central and Eastern Europes, 1++1
01 ,-
de activit9;ile des89:urate >n cadrul lor.2.& Te$menii u$m" o$i %o !i '"si#i (n li e$a u$a de s%eciali a e 7i sun , %$ac ic, sinonimi" Customs ?one ?ona vamal9 Customs 8ree ?one ?ona li<er9 vamal9 #ut} 8ree e2port processin% ?one ?on9 prelucr9toare de e2port E2port 8ree ?one ?on9 li<er9 de e2port E2port processin% 8ree ?one ?on9 li<er9 prelucr9toare de e2port E2port processin% ?one ?on9 prelucr9toare de e2port Forein% trade ?one ?on9 de comer; e2terior Free economic ?one ?on9 li<er9 economic9 Free e2port processin% ?one ?on9 li<er9 prelucr9toare de e2port Free e2port ?one ?on9 li<er9 de e2port Free production ?one ?on9 li<er9 de produc;ie Free trade ?one ?on9 li<er9 de comer; Free ?one ?on9 li<er9 (ndustrial e2port processin% ?one ?on9 industrial9 prelucr9toare de e2port (ndustrial 8ree ?one ?on9 li<er9 industrial9 (nvestment promotion ?one ?on9 de promovare a investi;iilor qoint enterprise ?one ?on9 de >ntreprinderi >n asociere auiladora ?on9 li<er9 prelucr9toare de e2port $rivele%ed e2port ?one ?on9 de e2port special9 Special economic ?one ?on9 economic9 special9 Ca2 8ree ?one ?on9 li<er9 de ta2e Ca2 8ree trade ?one ?on9 de comer; li<er9 de ta2e 5one o8 @oint entrepreneurship ?on9 de parteneriat, a8aceri
250 Caraiani Gheor%he. 5onele li<ere i paradisurile 8iscale. ! )ucureti" Ed. 76 (*A 7Ey, 1+++, $. 2/
01 --
Din $e ace7 i e$meni, cei mai %o%ula$i sun )2.1 $ort li<er 5on9 de comer; li<er 5on9 comercial9 str9in9 5on9 prelucr9toare de e2port 3E$54 5on9 economic9 special9 3SE54 5on9 li<er9 ,ort liber F$ee Po$ Acesta a 8ost primul termen utili?at pentru 5E7. Se re8er9 la ?one >n8iin;ate de puteri coloniale :i industriale, pe rute comerciale ma@ore, >n sec. yV((( :i y(y. $rimul port li<er a 8ost Carta%ina, 8ondat >n anul -10 >.e.n. Au urmat multe altele, printre care :i Gi<raltar 31,&.4, Aden, Sin%apore :i on% won%, toate >n8iin;ate >n sec. y(y. An A8rica, 8rance?ii au 89cut din #@i<outi un important port li<er :i centru comercial. #up9 ce Canalul de Sue? a 8ost deschis, >n anul 1-'0, $ort Said a devenit unul din cele mai active porturi ale lumii. An A8rica de *ord, Can%er a prosperat timp de secole ca un centru comercial ma@or :i port li<er. An Europa, cele mai cunoscute porturi li<ere sunt Rotterdam :i am<ur%, am<ele de?volt>ndu-se la s8>r:itul sec. y(y. am<ur% avea statut o8icial de port li<er :i >l are :i ast9?i. Rotterdam nu are acest statut, dar e2ist9 tran?it de m9r8uri care pot 8i depo?itate li<er, 89r9 pl9;i :i cu un minimum de 8ormalit9;i o8iciale vamale >n antrepo?itele vamale din port. Celelalte porturi li<ere din Europa au statut o8icial sau neo8icial de porturi li<ere. 6nele, cum ar 8i Genova :i Crieste, au o istorie mer%>nd p>n9 >n Evul ediu. Altele, cum sunt avre :i arsilia, sunt de dat9 mai recent9. Eon de comer& liber F$ee T$ade None /FTN1 Acest termen se re8er9 la porturi li<ere, ?one re?ervate din interiorul unor arii portuare :i la alte
251 Coma, Costel, Suciu, Gic. 5one li<ere" principii i practic. ! )ucureti" Ed. A7 A, 1+++
01 +-
intersec;ii de transport ma@ore 3>n principal, :osele :i c9i 8erate4. Aceste supra8e;e pot 8i de la minima%a?ine de tran?it ! la sute de hectare. Asemenea ?one sunt, de o<icei, autori?ate :i controlate de c9tre administra;ia vamal9. An interiorul ?onei pot 8i depo?itate, >mpachetate :i trans<ordate m9r8uri 89r9 plata ta2elor vamale. Accentul >n aceste ?one este pus pe comer; :i trans<ordare. #e e2emplu" $ortul warachi are o mic9 ?on9 de tran?it pentru a depo?ita m9r8uri destinate A8%anistanului; Calcutta are o 8acilitate similar9 pentru a %9?dui importurile nepale?e; Alte ?one, cum ar 8i Sin%apore :i Rotterdam, sunt centre ma@ore intercontinentale de distri<u;ie :i comer;. Eon comercial strin2.2 Fo$ei'n T$ade None /FTN1 Acest termen este asociat cu ?onele comerciale din Statele 6nite al Americii. An pre?ent sunt peste 2&& de asemenea ?one, accentul 8iind pus pe importare. Con8orm re%ulamentelor Statelor 6nite, m9r8urile pot 8i depo?itate sau prelucrate >n FC5, >nainte de a 8i importate >n S6A. $este ,. din <unurile ce trec prin ?onele S6A sunt destinate pie;elor acestei ;9ri. $l9;ile sunt 89cute pentru ast8el de m9r8uri la momentul importului din ?on9 >n S6A. Eon de prelucrare i e5port E6%o$ P$ocesin' None /EPN1 Conceptul a 8ost implementat >n @urul anului 1+'&, la aeroportul Shannon din (rlanda. EPNCul es e" 6n parc industrial care >nsumea?9 0&--& ha; Ancon@urat de un %ard; Controlat de administra;ia v9milor :i/sau de c9tre autoritatea E$5; 6n loc unde investitorii pot importa
252 )eauchamp, Andre. 5onele li<ere. ! )ucureti" Ed. 2&&1 ontevideo,
02 &-
echipamente :i materiale 89r9 plata ta2elor vamale, pot procesa materiale :i apoi e2porta produsul 8init. $ro<lema v>n?9rilor pe pia;a local9, a comer;ului dintre E$5 :i economia local9 a r9mas important9 >ntotdeauna. An ultimul timp E$5-urile s-au >mpr9:tiat rapid prin Asia de Est :i de Sud, A8rica, (nsulele Carai<e :i America Central9. 6n num9r de ;9ri din Europa de Vest, inclu?>nd Fran;a :i Re%atul 6nit, au >m<r9;i:at :i ele aceast9 idee. Acum, multe din ;9rile e2-socialiste din Europa :i Asia, ca :i multe ;9ri din A8rica :i America de Sud, e2aminea?9 acest concept. Eon economic special S%ecial Economic None /SEN1 Cermenul SE5 a 8ost asociat cu de?voltarea Chinei >n perioada anilor 1+,&-1+-&. Recent termenul a 8ost 8olosit >n le%9tur9 cu propunerile de de?voltare a ?onelor li<ere din Europa de Est. R9spunsul investitorilor str9ini la politica de deschidere a Chinei a 8ost po?itiv9. An anii -& au 8ost apro<ate 2&.&&& de proiecte SE5 ce implicau investitori str9ini 3>n ma@oritate r@oint venturess4. Suma investi;iilor dep9:ea /& miliarde S6A. An pre?ent, >n China, mai mult de .& din investitori sunt str9ini, dintre care 2& sunt din S6A :i 1. sunt din qaponia. Eon liber 2./ F$ee None Cermenul este 8oarte des utili?at cu privire la ?onele li<ere comerciale, ?onele prelucr9toare de e2port :i la ?onele speciale >n ansam<lu. Clasi*i$a%ea =EL/ An di8erite studii e8ectuate de cercet9torii >n domeniu pot 8i %9site mai multe clasi8ic9ri ale ?onelor li<ere. Dac" a$ !i s" le cumul"m, am o3#ine u$m" oa$ea clasi!ica$e)2.0
2./ )eauchamp, Andre. Bp. cit. 254 Caraiani, Gheor%he. 5onele li<ere i paradisurile 8iscale. ! )ucureti" Ed. 7umina 7e2, 1+++
02 1-
(. 8n !unc#ie de m"$ime" Foarte mici, p>n9 la 1& ha 3e2emplu" Sin%apore ! 0 ha, insula an ! - ha, 5A7 rCvardi;as ! /,., ha4; ici, p>n9 la 1&& ha 3e2emplu" )a%uio >n insulele Filipine ! '2 ha, Curacao >n Antilele Blande?e ! '0 ha, aeroportul 7arnaca, insula Cipru ! -& ha, 5ona Antreprenoriatului 7i<er 35A74 rE2po-)usiness-Chi:in9us ! '2,--0- ha, 5E7 r6n%eni-)usinesss ! 02,/0 ha, 5A7 $arcul de $roduc;ie rCaraclias ! /' ha4; i@locii, >ntre 1&1-/&& ha 3e2emplu" $anama ! 11& ha, actan, insulele Filipine ! 11+ ha, Shannon, port aeroport >n (rlanda ! 12& ha, onrovia, 7i<eria ! 2&& ha, insulele )ahamas ! 22& ha, %ol8ul Aa<a, (ordania ! /&& ha, 5A7 $arcul de $roduc;ie rValane:s ! 122,/ ha4; ari, >ntre /&1-1&&& ha; Foarte mari, peste 1&&& ha 3e2emplu )ataan, ins. Filipine ! 1/&& ha4. II2 8n !unc#ie de i%ul o%e$a#iunilo$ e6ecu a e" rCeritorii li<eres, ale c9ror 8unc;ii se limitea?9 la opera;iunile de p9strare, sortare, >mpachetare, trans<ordare, 89r9 o prelucrare suplimentar9 a m9r8urilor" porturi li<ere 8ranco 3$F4 aeroporturi li<ere 3A74 perimetre li<ere 38ree perimeter-$74 ?on9 de tran?it 35C4 5one >n care se des89:oar9 :i o activitate productiv9, de prelucrare primar9 sau secundar9 a m9r8urilor depo?itate" ?one prelucr9toare de e2port 35$E4 ?one de promovare a investi;iilor 35$(4 ?one li<ere comerciale 357C4 02 2-
(((. 8n !unc#ie de in!luen#a la nivelul economiei na#ionale $es%ec ive" 5on9 >nchis9, >n care activit9;ile des89:urate nu in8luen;ea?9 economia ;9rii a8lat9 >n apropiere 5on9 deschis9 sau inte%rat9, care >ntre;ine le%9turi economice directe :i reciproce cu statul pe teritoriul c9ruia se a8l9 (V. 8n !unc#ie de modul de adminis $a$e" #e c9tre or%anele locale ale puterii de stat, a<ilitate >n acest scop #e c9tre statul respectiv V. 8n !unc#ie de %a$ icula$i "#ile o$'ani0a o$ice" 5one li<ere de ta2e vamale 5one de comer; li<er 5one economice li<ere etc. V(. 8n !unc#ie de na u$a 7i im%o$ an#a !acili "#ilo$ aco$da e sau du%" $e'imul !iscal" 5one li<ere ! enclave >ntr-un teritoriu vamal na;ional >n care m9r8urile intr9 89r9 8ormalit9;i vamale 5one <ancare li<ere ! <9nci, care >n conte2tul pie;ei eurodevi?elor sunt scutite de o<li%a;ia re?ervei o<li%atorii minime a depo?itelor >n valut9 5one li<ere de asi%ur9ri ! caracteri?ate prin lipsa re%lement9rilor pentru anumite tipuri de asi%ur9ri. V((. 8n !unc#ie de locul de am%lasa$e" $orturi38luviale sau maritime4 Aeroporturi Altele VIII2 8n !unc#ie de in e'$a$ea economic";99 a!la " (n a%$o%ie$e"
255 .8air.ro ! B.*.6.#.(. ! rCipolo%ie ad-hoc a 5E7s, 1+++
02 /-
5ona european9 care cuprinde :ase mari 5E7" 7arnaca din insula Cipru Gi<raltar Grecia (nsula an din area )ritanie Shannon din (rlanda Elve;ia ai sunt cuprinse :i ?one li<ere din centrul Europei 3$olonia, 6n%aria, Slovacia4 :i din Estul Europei 3Rom>nia, (u%oslavia, )ul%aria4. 5ona asiatic9 ! cuprinde , mari 5E7" $ortul ina Sulman >n )ahrein qe<el Ali Free 5one Authorit? din Emiratele Ara<e 6nite Gol8ul Aa<a din (ordania on% won% acao Sin%apore (nsulele Filipine ai tre<uie men;ionat9 :i China cu peste 2& de 5E7-uri :i insula Caian. 5ona american9 ! care posed9 cinci 5E7-uri" Curacao - aeroportul $rin;esa )eatri2 din insulele Antilele Blande?e )ahama are din insula )ahamas Freeport din insulele )ermude $anama Costa Rica 5ona a8rican9 ! e2emplu" onrovia 37i<eria4 (y. 8n !unc#ie de des ina#ia m"$!u$ilo$" 5one orientate spre importul de m9r8uri 3ca?ul ;9rilor de?voltate4 5one orientate spre e2portul de m9r8uri 3ca?ul ;9rilor >n curs de de?voltare4.
02 0-
.#/3/ O4ie$-ivele) avan-a7ele i e*i$ien+a =(nei E$(n(&i$e Li4e%e

#intre o<iectivele strate%ice ale 5E7, >n ansam<lul economiei na;ionale 3economiei ;9rii-%a?d94 sunt men;ionate, de re%ul9" atra%erea de capital :i de investitori str9ini; cre:terea volumului de m9r8uri e2portate :i a calit9;ii acestora; valori8icarea mai <un9 a poten;ialului uman :i a<sor<;ia :oma@ului prin crearea de noi locuri de munc9; introducerea de noi tehnolo%ii, per8ec;ionate :i competitive; atra%erea produc9torilor unor m9r8uri de8icitare pe pia;a mondial9; valori8icarea mai <un9 a poten;ialului %eo%ra8ic :i economic al ?onei; reali?area unui impact 8avora<il asupra economiei na;ionale 3a ;9rii-%a?d94 :i re%ionale. $rin caracteristicile lor, 5E7 contri<uie la producerea de <unuri :i servicii, la de?voltarea comer;ului, la li<erali?area schim<urilor de m9r8uri :i servicii. Ele in8luen;ea?9 alocarea resurselor :i re?ultatele activit9;ii economice >n re%iunea >n care se a8l9. Ceoria comer;ului interna;ional demonstrea?9 c9 eliminarea <arierelor vamale din cadrul 5E7 conduce la cre:terea schim<urilor :i speciali?area >n produc;ie, care au drept consecin;9 prosperitatea colectivit9;ii respective. $ro8esorul canadian er<ert G. Gru<el 2.' aprecia?9 c9, din p9cate, crearea 5E7 atra%e dup9
2.' Gru<el er<ert G. Coards a theor? o8 Free Economic 5ones. ! Ed. Speciales, 2&&&
02 .-
sine e8ecte care conduc la modi8icarea modelului amintit. Reducerea <arierelor vamale conduce, de re%ul9, la investi;ii >n ?ona li<er9, dar :i la costuri de produc;ie suplimentare datorit9 distan;elor 8a;9 de pie;ele de aprovi?ionare :i des8acere. Crearea 5E7 este, >n %eneral, un 8actor de prosperitate :i redresare economic9 re%ional9, prin e8ectele dinamice :i po?itive pe care le antrenea?9 pe plan economic :i social. 6nii anali:ti au o<servat c9 5E7 tind s9 atra%9 activit9;i industriale ce necesit9 utili?area intensiv9 a resurselor umane numai pentru anumite opera;iuni 3de e2emplu" montarea de piese :i su<ansam<le4, ceea ce nu contri<uie la consolidarea le%9turilor intersectoriale, element indispensa<il oric9rei industriali?9ri e8iciente; deci 5E7 nu constituie dec>t un element pu;in semni8icativ pentru politica de industriali?are. $entru ;9rile mici, >n curs de de?voltare, >n care pia;a intern9 este 8oarte redus9 pentru a alimenta o industrie inte%rat9 :i diversi8icat9, considerentul ma@or al cre9rii 5E7 ar putea 8i num9rul mai mare de locuri de munc9. Accesul li<er al m9r8urilor >n 5E7 permite atra%erea de investi;ii de capital str9in, datorit9 8acilit9;ilor respective acordate. Br%ani?area 5E7 are la <a?9 le%i :i di8erite alte acte normative ce sta<ilesc re%ulile de >n8iin;are, conducere, precum :i modul de comunicare cu interiorul :i e2teriorul ;9rii care le reali?ea?9. $e <a?a acestor acte @uridice este permis accesul m9r8urilor >n re%im vamal li<erali?at :i 89r9 restric;ii de cantitate, cu condi;ia ca acestea s9 nu 8ie prohi<ite con8orm le%isla;iei ;9rii respective. 9r8urile sunt introduse >n interiorul unei 5E7 cu scopul prelucr9rii lor, din care s9 re?ulte alte m9r8uri pentru e2port sau cu scopul ree2portului. An %eneral, m9r8urile intrate >ntr-o 5E7 sunt supuse unor activit9;i de" trans<ordare; trans8ormare; 02 '-
8a<ricare; tratare; cali<rare; administrare; c>nt9rire; sortare; depo?itare; am<alare; marcare; stocare; etichetare; e2pediere etc. 5onele Economice 7i<ere sunt amplasate pe supra8e;e de teren care apar;in statului respectiv sau au 8ost e2propriate le%al, limitate de 8rontiere naturale sau arti8iciale, situate >n imediata apropriere a unei c9i de transport 3nod de cale 8erat9, port 8luvial sau maritim, aeroport4 :i prin care se tran?itea?9 un volum mare de m9r8uri. $e %lo<, distan;a medie2., de 5E7 8a;9 de centrul capitalei statului respectiv sau 8a;9 de aeroportul cel mai apropiat este de +-11 m. To oda ", se im%une %$eci0a$ea cla$" a %a$ icula$i "#ilo$ NEL" secretul opera;iunilor <ancare :i 8inanciare; cheltuielile 8inanciare necesare pentru reali?area in8rastructurii speci8ice. $e <a?a unui sonda@ e8ectuat2.- >ntr-un num9r de 5E7 ale planetei, re?ult9 c9 deci0ia !i$melo$ de o inves i#ie (n NEL es e in!luen#a ", (n cea mai ma$e %a$ e, de u$m" o$ii !ac o$i" sta<ilitatea politic9, economic9 :i monetar9; in8rastructura ?onei; resursele umane disponi<ile :i ie8tine; stimulentele :i concesiile acordate de or%ani?atorii ?onei. Fi$mele s $"ine aco$d" o im%o$ an#" mai mic" u$m" oa$elo$ as%ec e" capacitatea de a<sor<;ie a ;9rii-%a?d9; posi<ilitatea pre%9tirii resurselor umane >n ;ara%a?d9; e2perien;a local9 >n domeniul tehnolo%iilor de v>r8; asisten;a acordat9 de ;ara-%a?d9 la ela<orarea studiilor de 8e?a<ilitate;
2., 7e%islation des ?ones li<res. ! Ed. France, 2&&2 258 )anca ondial ! rStudiu asupra 5E7s, 2&&&
02 ,-
asisten;a %uvernului la ale%erea partenerilor din societ9;ile mi2te. 7a constituirea unei 5one Economice 7i<ere, ;ara%a?d9 8ace diverse investi;ii, a c9ror valoare nu poate 8i recuperat9 >n timp scurt. $ro8itul 8irmelor str9ine este, de cele mai multe ori, repatriat :i nu reinvestit local. Ancas9rile din e2port ale ;9rii-%a?d9 repre?int9 >n ma@oritatea 5E7 2&-0& din valoarea total9 a e2porturilor acestora. Re?ult9 c9 o mare parte din valoarea e2porturilor 5E7 se trans8er9 >n a8ar9. $onderea importurilor >n des89:urarea activit9;ilor 5E7 este varia<il9 :i depinde de %radul de inte%rare a acesteia >n economia na;ional9 respectiv9, uneori a@un%>nd p>n9 la /& din totalul cheltuielilor ini;iale de constituire. #in partea r9mas9 economiei locale, ma@oritatea de ,& repre?int9 valoarea salariilor primite de personalul local2.+ :i p>n9 la 2. ! ta2ele pl9tite de 8irmele str9ine pentru teren, cl9diri, servicii, ta2e 8avori?ante pentru investitori. Veniturile provenite din intr9ri de m9r8uri de provenien;9 local9 sunt, >n %eneral, 8oarte mici. $onderea c>:ti%ului net al ;9rii-%a?d9 >n valoarea e2porturilor nu dep9:e:te >n medie 2.. Contri<u;ia veniturilor ;9rii-%a?d9 >n e2porturile unei 5E7 este >n medie 1-2, adic9 e2trem de modest9. #eterminarea venitului net >n valut9, re?ultat din 8unc;ionarea 5E7, tre<uie s9 ;in9 cont, >n a8ar9 de cheltuielile de promovare, :i valoarea su<ven;iilor :i stimulentelor 8inanciare :i 8iscale o8erite. 7uarea >n considerare a intereselor economice ale ;9rii-%a?d9 este cu at>t mai %reu de reali?at, cu c>t 5E7 evoluea?9 rareori con8orm planului sta<ilit ini;ial. Succesul lor const9 nu at>t >n poten;ialul ini;ial, c>t >n 8le2i<ilitatea 8unc;ion9rii lor ulterioare :i >n reali?area
259 Coma Costel, Suciu Gic. 5one li<ere" principii i practic. ! )ucureti" Ed. A7 A, 1+++
02 --
unei competitivit9;i ridicate comparativ cu alte ?one. Este posi<il ca avanta@ele reale ale ?onei s9 nu corespund9 cu cele prev9?ute. 6n e2emplu ar 8i cel le%at de ocuparea resurselor umane :i reducerea, ast8el, a :oma@ului, care poate s9 8ie nesemni8icativ9 >n ansam<lul ;9rii-%a?d9. 6n alt e2emplu este marcat de per8orman;a e2portului net al ?onei :i nu de cea a e2portului total care depinde de compati<ilitatea >ntre necesit9;ile ?onei :i posi<ilit9;ile ;9rii-%a?d9 de a o8eri m9r8uri pentru prelucrare. Riscul :i incertitudinea2'& >n 8unc;ionarea 5E7 sunt, de re%ul9, mai mari dec>t >n ca?ul proiectelor conven;ionale de de?voltare industrial9. Riscul, >n acest ca?, >:i are ori%inea >n lipsa posi<ilit9;ilor de control al deci?iilor 8irmelor str9ine, >n interdependen;a din ?on9 :i mediul e2tern, ce poate modi8ica condi;iile ini;iale. Riscul este sporit :i de concuren;a dintre companiile transna;ionale, de ritmul accelerat al pro%resului tehnic, de 8luctua;iile monetare, de schim<9rile de tendin;9 >n comer;ul interna;ional cu m9r8uri :i servicii :i >n orientarea investi;iilor. #in toate aceste puncte de vedere, 5E7 este <ine s9 8ie considerat9, >nc9 din 8a?a de proiect, ca o 8orm9 tran?itorie :i complementar9 de de?voltare, :i nu ca scop >n sine. #up9 e2perien;a >n timp :i spa;iu, reali?at9 >n 5E7, cel mai important avanta@ al activit9;ilor des89:urate const9 >n scutirea de impo?it pe venitul o<;inut din opera;iunile des89:urate >n interiorul acesteia. $erioada minim9 este de . ani, iar cea ma2im9 de 2& de ani, pentru care se acord9 scutiri de impo?it. Se mai practic9 reduceri la impo?itul pe venit, reducerea total9 sau par;ial9 la impo?itarea <ene8iciilor reinvestite 3de re%ul9, . ani4, iar investitorii str9ini sunt scuti;i de plata impo?itului pe proprietate, a impo?itului pe circula;ie etc. Al e avan a&e im%o$ an e o!e$i e de NEL cons au (n"
260 )EA6CA $, Andre ! r5onele li<eres, ed. ontevideo, 2&&1
02 +-
importul de m9r8uri cu scutire de ta29 vamal9; anularea controlului asupra pre;ului; an%a@area li<er9 a 8or;ei de munc9; o8erirea unor avanta@e suplimentare privind m9rimea chiriei solicitate, sta<ilirea termenelor de plat9 etc. An unele ?one,2'1 pentru atra%erea de capital str9in nu se e8ectuea?9 controlul asupra schim<ului valutar, iar opera;iunile valutare se reali?ea?9 la cursurile pie;ei li<ere. Coate opera;iunile de e2portimport, inclusiv cu produc9torii na;ionali, se e8ectuea?9 >n valut9 li<er converti<il9. $rest9rile le%ate de aprovi?ionarea cu ap9 :i ener%ie, transporturile, telecomunica;iile sunt e8ectuate pe <a?9 de ta2e mai avanta@oase. E8icien;a economic9 a 5E7 const9 >n cre:teri valorice :i >n volum ale activit9;ilor economice, introducerea unor tehnolo%ii moderne, de?voltarea opera;iunilor de import :i e2port, producerea unor m9r8uri >n condi;ii mai avanta@oase. 5E7 permit 8ormalit9;i administrative reduse, costuri reduse pentru depo?itare, a<sen;a contin%ent9rilor la e2port :i import, a<sen;a controlului asupra schim<urilor valutare, precum :i a unor imo<ili?9ri de capital >n ta2e vamale, repatrierea pro8iturilor. Avanta@ele economice re?ultate din crearea 5E72'2 presupun imperios o inte%rare treptat9 >n pro%ramul de de?voltare a economiei ;9rii-%a?d9. Cele mai importante avanta@e urm9rite de economia local9 prin crearea unei 5E7, inte%rat9 >n pro%ramul de de?voltare al ;9rii respective, deriv9 din atra%erea de capital str9in, moderni?area economiei cu noi tehnolo%ii, cre:terea e2porturilor :i %enerarea de >ncas9ri >n valut9.
2'1 Constantinescu V . 5onele li<ere europene. ! Studiu, 1++262 Caraiani Gh. #e?voltarea ?onelor li<ere // Cri<una economic. ! nr.///1++&
0/ &-
5E7 repre?int9 un mi@loc real de atra%ere a capitalurilor str9ine, numai dac9 le%isla;ia lor accept9 :i >ncura@ea?9 acest 8apt. Concuren;a >ntre ;9rile-%a?d9 pentru a atra%e investitori str9ini >n 5E7 este puternic9 :i e2ist9 o tendin;9 de a le asi%ura acestora tot mai multe stimulente 8iscale :i 8inanciare. An ultimul timp se o<serv9 c9 o8erirea de c>t mai multe stimulente re8eritoare la reduceri de ta2e ori la concesii nu mai este 8oarte a%reat9; mai atr9%9toare pentru 8irmele str9ine este posi<ilitatea 8inan;9rii locale cu do<>n?i moderate. Activitatea 5E7 se mani8est9 :i >n asi%urarea unei c>t mai mari autonomii administrative :i a<sen;a <irocra;iei, considerat9 de investitori un o<stacol serios >n derularea opera;iunilor. Avanta@ele :i e8icien;a demonstrat9 de 5E7 8ac din acestea un 8actor propice de reali?are a inte%r9rii economice. (nteresele di8eri;ilor parteneri economici in8luen;ea?9 deci, produsul. Studiile de specialitate au demonstrat c9, >n ultimii ani, contri<u;ia investitorilor str9ini >n 5E7, la cre:terea >n valut9 a ;9rii-%a?d9 nu a 8ost semni8icativ9. Acest 8apt se datorea?9 lipsei de comple2itate a industriilor a<ordate, care nu necesit9 investirea unui capital important :i care se <a?ea?9, >n cea mai mare parte, pe procese de munc9 intensiv9. An ma@oritatea 5E7 s-a demonstrat c9 reali?area de le%9turi cu economia ;9rii %a?d9 este comple29 :i di8icil9. An ultimii ani se mani8est9 tendin;a ca 5E7 s9 constituie o enclav9 de superioritate tehnolo%ic9 8a;9 de economia ;9rii-%a?d9. 6n mi@loc de contracarare a acestei tendin;e ne%ative :i, deci, de inte%rare a ?onei >n economia local9, este participarea na;ional9 :i interna;ional9 prin intermediul societ9;ilor mi2te 3>n pre?ent, pe plan mondial, circa o treime din 5E7 sunt constituite ca societ9;i mi2te4. Anali0(nd !unc#iona$ea NEL, %$inci%alele 0/ 1-
de0avan a&e cons a a e2'/ sun " 8unc;ionarea unor societ9;i care 8ac investi;ii mici >n ?on9, o<;in>nd >n schim< o rat9 mare a pro8itului; posi<ilitatea introducerii unor produse nocive; protec;ia social9 :i salariul pl9tit sunt, de re%ul9, mai reduse dec>t >n ;ara-%a?d9; riscul nerecuper9rii investi;iilor e8ectuate de ;ara-%a?d9 etc.
.#/5/ <n*iin+a%ea) deli&i-a%ea i 0n$e-a%ea a$-ivi-+ii 1(nel(% e$(n(&i$e li4e%e

Crearea %onelor libere. An cuprinsul teritoriului na;ional, unitar :i indivi?i<il, ?ona li<er9 este creat9, la propunerea Guvernului, printr-o le%e, adoptat9 de $arlament >n corespundere cu 7e%ea cu privire la ?onele economice li<ere nr. 00&/2&&1. An acest scop se va delimita o parte sau c>teva p9r;i ale teritoriului Repu<licii oldova. 7e%ea >n cau?9 va determina strict hotarele :i con8i%ura;ia ?onei respective. (ni;iativa de creare a ?onelor li<ere o au autorit9;ile administra;iei pu<lice centrale :i locale, a%en;ii economici :i diverse or%ani?a;ii care vor pre?enta propunerile corespun?9toare. P$o%une$ile %$ivind c$ea$ea 0onelo$ li3e$e vo$ cu%$inde" Scopurile cre9rii, %enurile activit9;ii de >ntreprin?9tor :i orientarea 8unc;ional9 a ?onei li<ere; Studiul de 8e?a<ilitate privind oportunitatea cre9rii ?onei li<ere;
263 (nte%rarea economic. ! Cap. V(((. ! Chiinu, 2&&1, pa%.,-
0/ 2-
$roiectul planului de amplasare a ?onei li<ere, coordonat cu autorit9;ile corespun?9toare ale administra;iei pu<lice centrale :i locale. S udiul de !e0a3ili a e %$ivind o%o$ uni a ea c$e"$ii 0onei li3e$e va con#ine) delimitarea hotarelor ?onei; caracteristica comple29 a poten;ialului socialeconomic al teritoriului, inclusiv al in8rastructurilor de produc;ie, comercial9 :i social9, precum :i a rela;iilor economice cu pie;ele interna;ionale; ar%umentarea posi<ilit9;ii de reali?are a %enurilor de activitate permise; indicarea %radului de asi%urare cu speciali:ti; proiectul mecanismului economic de 8unc;ionare; 8undamentarea etapelor :i termenelor de creare a ?onei li<ere; volumul investi;iilor necesare, evaluarea surselor :i a e8icien;ei acestora; calculul 8lu2ului preconi?at de >ncas9ri valutare >n ?ona li<er9. $>n9 la adoptarea deci?iei asupra propunerii de creare a ?onei li<ere, se e8ectuea?9 o e2perti?9 a oportunit9;ii cre9rii unei asemenea ?one. E8ectuarea e2perti?ei este asi%urat9 de inisterul Economiei :i Comer;ului >n comun cu A%en;ia *a;ional9 pentru $rotec;ia Concuren;ei. La e!ec ua$ea e6%e$ i0ei se vo$ lua (n conside$a$e u$m" o$ii !ac o$i" costul apro2imativ al cre9rii :i >ntre;inerii ?onei li<ere; avanta@ul pentru economia na;ional9 de pe urma 8unc;ion9rii unei asemenea ?one; situa;ia social-economic9 :i %radul de utili?are a 8or;ei de munc9 >n re%iunea unde se preconi?ea?9 crearea ?onei li<ere; apropierea ?onei >n cau?9 de alte ?one li<ere; 0/ /-
num9rul ?onelor li<ere de@a e2istente >n ;ar9. #ac9 e2perti?a va sta<ili c9 crearea ?onei li<ere va >m<un9t9;i su<stan;ial situa;ia >n economia na;ional9 :i c9 ameliorarea respectiv9 poate 8i o<;inut9 numai pe aceast9 cale, propunerea privind crearea acesteia poate 8i apro<at9. #up9 acceptarea propunerii, inisterul Economiei :i Comer;ului pre?int9 spre apro<are Guvernului proiectul le%ii corespun?9toare :i, numai dup9 intrarea >n vi%oare a le%ii respective, ?ona li<er9 se consider9 creat9. Administrarea %onelor libere. Guvernul, >n termen de /& ?ile de la intrarea >n vi%oare a le%ii privind crearea ?onei li<ere, 8ormea?9 ! adminis $a#ia 0onei li3e$e J care este or%an de stat cu statut de persoan9 @uridic9 :i care >:i des89:oar9 activitatea pe principii de auto8inan;are. Administra;ia ?onei li<ere este condus9 de un administrator principal, desemnat >n 8unc;ie de c9tre Guvern, pe <a?9 de contract >ncheiat pe un termen de . ani. Administra;ia ?onei li<ere, administratorul principal :i al;i lucr9tori ai administra;iei nu au dreptul s9 des89:oare activitate de >ntreprin?9tor pe teritoriul ?onei li<ere, precum :i s9 participe direct sau indirect la 8ormarea capitalului social al persoanelor @uridice care >:i des89:oar9 activitatea pe teritoriul ?onei respective. Retri<u;ia muncii lor se e8ectuea?9 >n con8ormitate cu le%isla;ia. Adminis $a#ia (nde%line7 e u$m" oa$ele a $i3u#ii %$inci%ale" coordonea?9 activitatea de creare a in8rastructurii de produc;ie :i neproductive a ?onei li<ere; men;ine >n stare de lucru sistemele de aprovi?ionare cu electricitate, ap9 :i ener%ie termic9 de pe teritoriul ?onei li<ere; or%ani?ea?9 concursuri de o<;inere a dreptului 0/ 0-
de re?ident al ?onei li<ere :i >nre%istrea?9 re?iden;ii, le eli<erea?9 autori?a;iile pentru des89:urarea >n ?ona respectiv9 a unor %enuri concrete ale activit9;ii de >ntreprin?9tor; asi%ur9 men;inerea >n stare <un9 a >n%r9diturilor :i construc;iilor din perimetrul ?onei li<ere, e8ectuea?9 controlul asupra respect9rii sistemului autori?at de trecere a hotarelor ?onei li<ere; ela<orea?9 :i asi%ur9 reali?area pro%ramului de de?voltare comple29 a ?onei li<ere :i de protec;ie a mediului; sta<ile:te, de comun acord cu inisterul Economiei :i Comer;ului, pl9;i :i ta2e ?onale; >ncasea?9 de la re?iden;ii ?onei li<ere pl9;ile de arend9 :i alte pl9;i prev9?ute de le%ea cu privire la ?onele li<ere; controlea?9 modul >n care re?iden;ii ?onei li<ere respect9 contractele >ncheiate cu ea, precum :i le%isla;ia, normele :i re%ulile sanitaroi%ienice; >ntre;ine rela;iile cu #epartamentul Vamal cu scopul de a asi%ura respectarea le%isla;iei vamale. An ceea ce prive:te solu;ionarea pro<lemelor sociale, ecolo%ice :i a celor care ;in de de?voltarea in8rastructurii ?onei li<ere, administra;ia >:i coordonea?9 activitatea cu autorit9;ile administra;iei pu<lice locale. Respect>nd le%isla;ia, administra;ia determin9 modul de dare >n arend9 a terenurilor, modul de acordare a drepturilor de 8olosin;9 a resurselor naturale, precum :i a cl9dirilor, construc;iilor :i 8ondurilor 8i2e care apar;in sau care sunt transmise >n 8olosin;a acesteia. Administratorul principal are o<li%a;ia de a pre?enta >n mod sistematic inisterului Economiei :i 0/ .-
Comer;ului rapoarte privind activitatea des89:urat9 >n ?ona li<er9. Aceste rapoarte se pre?int9 >n 8orma :i termenele sta<ilite de c9tre ministerul de resort. e%iden&ii %onelor libere. Re?ident al ?onei li<ere poate 8i orice persoan9, 8i?ic9 sau @uridic9, >nre%istrat9 >n modul sta<ilit de le%isla;ie >n calitate de su<iect al activit9;ii de >ntreprin?9tor >n R. oldova. Selec a$ea $e0iden#ilo$ se !ace de adminis $a#ie %e 3a0" de concu$s, #in(nduCse con de u$m" oa$ele c$i e$ii" volumul :i caracterul investi;iilor preconi?ate; necesitatea de creare a in8rastructurii productive :i neproductive a ?onei; men;inerea orient9rii ?onei li<ere spre 8a<ricarea produc;iei industriale pentru e2port; teritoriul :i terenurile li<ere; asi%urarea cu 8or;9 de munc9, ap9, resurse ener%etice :i alte criterii. odul de des89:urare a concursurilor >n ?onele li<ere este sta<ilit >n Re%ulamentul cu privire la concursurile de selectare a re?iden;ilor ?onelor economice li<ere, apro<at prin ot9r>rea Guvernului nr. '-'/2&&2. O$'ani0a$ea 7i des!"7u$a$ea concu$su$ilo$ se e!ec uea0" (n emeiul u$m" oa$elo$ %$inci%ii de 3a0") condi;ii e%ale pentru to;i candida;ii; transparen;a or%ani?9rii concursului :i totali?9rii re?ultatelor lui; accesi<ilitatea in8orma;iei privind condi;iile de des89:urare a activit9;ii >n ?ona li<er9. Condi;iile de selectare a re?iden;ilor, precum :i criteriile de determinare a >nvin%9torilor la concursuri se sta<ile:te de c9tre administratorul principal al ?onei economice li<ere, de comun acord cu inisterul Economiei :i Comer;ului. Administratorul principal al ?onei li<ere, prin 0/ '-
ordinul s9u, instituie comisia de concurs 3.-, persoane, inclusiv c>te o persoan9 din partea ministerului respectiv :i or%anelor administra;iei pu<lice locale. #up9 ca?, pot 8i atra:i >n activitatea comisiei e2per;ii necesari, 89r9 drept de vot4, care >:i asum9 8unc;iile de or%ani?are :i des89:urare a concursurilor. An termen p>n9 la /& de ?ile de la momentul apro<9rii re?ultatelor concursului, >nvin%9torul este o<li%at s9 >ncheie cu administra;ia ?onei li<ere un contract pentru des89:urarea activit9;ii de >ntreprin?9tor >n ?ona li<er9. 8n con $ac se indic") %enul de activitate autori?at; drepturile :i o<li%a;iile re?identului :i ale administra;iei; proiectul economic care urmea?9 s9 8ie reali?at >n ?ona li<er9 :i parametrii preconi?a;i ai acestuia; cuantumul pl9;ilor ?onale :i al ta2elor :i pl9;ilor de arend9; 8acilit9;ile acordate re?identului de c9tre administra;ie; tipurile rapoartelor pe care le pre?int9 re?identul; responsa<ilit9;ile p9r;ilor, >n ca? de >nc9lcare a cerin;elor contractuale; alte aspecte, con8orm >n;ele%erii dintre p9r;i. Re0iden#ii %o des!"7u$a (n 0ona li3e$" u$m" oa$ele 'enu$i de ac ivi a e) produc;ia industrial9 a m9r8urilor de e2port, cu e2cep;ia alcoolului etilic 3alcoolului etilic ra8inat, alcoolului etilic cu t9ria mai mare de -& vol, alcoolului etilic cu t9ria mai mic9 de -& vol, alcoolului tehnic, alcoolului denaturat, distilatelor de vin crude :i >nvechite, altor deriva;i din alcool etilic4 :i a produc;iei alcoolice; 0/ ,-
sortarea, am<alarea, marcarea :i alte opera;iuni cu m9r8urile tran?itate prin teritoriul vamal al Repu<licii oldova; alte %enuri au2iliare de activitate, cum ar 8i" serviciile comunale, de depo?itare, de construc;ii, de alimenta;ie pu<lic9 etc., necesare des89:ur9rii activit9;ilor indicate >n 14 si 24. Genul prioritar de activitate este produc;ia industrial9. Este strict inter?is importul tutunului :i produselor din tutun >n ?ona li<er9 :i producerea >n ea a produselor din tutun. #in volumul total de m9r8uri 3servicii4 importate anterior sau produse >n ?ona li<er9, re?identul poate reali?a pe teritoriul R. oldova nu mai mult de /& din volumul total al m9r8urilor 3serviciilor4 reali?ate timp de un an, restul ,& 8iind destinate e2portului. Scoaterea produc;iei alcoolice din ?ona li<er9 pe restul teritoriului vamal al Repu<licii oldova se permite numai pentru pre?entarea la e2po?i;ii, concursuri, de%ust9ri, av>nd documentele necesare de >nso;ire. $entru des89:urarea activit9;ilor permise pe teritoriul ?onei li<ere, re?iden;ii tre<uie s9 o<;in9 autori?a;ie pentru 8iecare %en de activitate aparte, eli<erat9 de administra;ia ?onelor li<ere. Autori?a;iile se eli<erea?9 pe <a?a contractului >ncheiat cu ace:tia, con8orm re%ulamentului apro<at de c9tre administratorul principal, de comun acord cu inisterul Economiei :i Comer;ului. Aceast9 autori?a;ie, >ns9, nu scute:te re?identul de o<li%a;ia de a o<;ine alte licen;e prev9?ute de le%isla;ie pentru %enul de activitate respectiv. Ast8el, dac9 re?identul ?onei li<ere dore:te s9 des89:oare pe teritoriul ?onei un %en de activitate care poate 8i des89:urat doar >n <a?a licen;ei, atunci acesta tre<uie, >n primul r>nd, s9 o<;in9 licen;a 0/ --
respectiv9 de la or%anul de licen;iere, dup9 care s9 o<;in9 autori?a;ia de la administra;ia ?onei li<ere. Re?iden;ii sunt o<li%a;i s9 ;in9, >n modul sta<ilit, eviden;a conta<il9 :i statistic9 a activit9;ii sale >n ?ona li<er9. Aceast9 eviden;9 se ;ine separat 8a;9 de cea a activit9;ii des89:urate de ei >n a8ara ?onei li<ere. 8ncetarea activit&ii %onei libere. An %eneral, ?onele li<ere sunt create pe un termen cel pu;in de 2& de ani, sta<ilit de le%ea privind >n8iin;area ?onei respective. Ancetarea activit9;ii ?onei li<ere >naintea e2pir9rii termenului de 8unc;ionare a acesteia, poate avea loc dac9 activitatea ei contravine o<iectivelor 7e%ii cu privire la ?onele economice li<ere nr. 00&/2&&1 sau intereselor economice ale Repu<licii oldova. Con8orm ot9r>rii Guvernului R. ., nr. 10'./2&&2, privind apro<area procedurii de >ncetare a 8unc;ion9rii ?onei economice li<ere :i modul de asi%urare a %aran;iilor de stat, prev9?ute re?iden;ilor acesteia temei pentru aplicarea 8a;9 de o anumit9 ?on9 li<er9 a procedurii de >ncetare a 8unc;ion9rii acesteia >nainte de termen este le%ea cu privire la >ncetarea 8unc;ion9rii ?onei economice li<ere sau a su<?onei ei. $rocedura de >ncetare a 8unc;ion9rii ?onei li<ere se aplic9 :i are putere @uridic9 din data intr9rii >n vi%oare a le%ii privind suspendarea 8unc;ion9rii ?onei respective :i >:i >ncetea?9 ac;iunea dup9 asi%urarea %aran;iilor de stat, prev9?ute re?iden;ilor ?onei li<ere, :i sistarea de8initiv9 a activit9;ii acesteia. $>n9 la >ncetarea de8initiv9 a 8unc;ion9rii ?onei li<ere toate or%anele de stat, care re%lementea?9 activitatea ?onei li<ere, inclusiv administra;ia ?onei, >:i e2ercit9 8unc;iile >n m9sur9 deplin9. An con8ormitate cu %aran;iile de stat, sta<ilite >n le%isla;ia privind ?onele li<ere, re%imul 8iscal :i vamal, precum :i 8acilit9;ile vamale, 8iscale :i de alt9 natur9, 0/ +-
acordate re?iden;ilor ?onelor li<ere, se men;in inte%ral pe parcursul a 1& ani dup9 intrarea >n vi%oare a le%ii respective privind >ncetarea 8unc;ion9rii ?onei li<ere. Cu cel pu;in ' luni >nainte de termenul >ncet9rii de8initive a 8unc;ion9rii ?onei li<ere, sta<ilit de le%ea respectiv9, prin dispo?i;ia Guvernului se creea?9 comisia pentru di?olvarea administra;iei :i >nchiderea ?onei li<ere. An componen;a comisiei intr9 repre?entan;ii inisterului Economiei :i Comer;ului, inisterului Finan;elor, #epartamentului Vamal, ai administra;iei ?onei li<ere :i autorit9;ilor administra;ie pu<lice locale. Administra;ia ?onei li<ere, cu /& ?ile >nainte de >ncetarea de8initiv9 a 8unc;ion9rii acesteia, aduce la cuno:tin;a or%anelor vamale :i 8iscale :i a autorit9;ilor administra;iei pu<lice locale >ncetarea activit9;ii ?onei li<ere :i revocarea de la >ntreprinderile respective a statutului de re?iden;i ai acestei ?one. Administra;ia ?onei >:i >ncetea?9 activitatea :i se di?olv9 >n termen de cel mult /& de ?ile din data >ncet9rii de8initive a 8unc;ion9rii ?onei li<ere. Bdat9 cu e2pirarea termenului de 8unc;ionare a ?onei li<ere, posturile vamale de trecere se ridic9, iar re%imul de trecere a 8rontierei acesteia se anulea?9. Guvernul devine succesor de drept al administra;iei ?onei li<ere >n ceea ce prive:te toate contractele :i o<li%a;iile ei patrimoniale. An le%9tur9 cu 8aptul c9, pe de o parte, posturile vamale de trecere se ridic9 :i re%imul de trecere a 8rontierei acesteia se anulea?9, iar, pe de alt9 parte, >n con8ormitate cu %aran;iile de stat, sta<ilite >n le%isla;ia privind ?onele li<ere, re%imul 8iscal :i vamal, precum :i 8acilit9;ile vamale, 8iscale :i de alt9 natur9, acordate re?iden;ilor ?onelor li<ere, se men;in inte%ral pe parcursul a 1& ani dup9 >ncetarea 8unc;ion9rii ?onei li<ere, apare inevita<il >ntre<area" dac9 $"m(n (n vi'oa$e $es $ic#iile %$ivind volumul de m"$!u$i /se$vicii1, 00 &-
$eali0a e %e e$i o$iul Re%u3licii Moldova, din volumul o al de m"$!u$i $eali0a e im% de un an de !os ul $e0iden /acea di!e$en#" de F:K 7i G:K, e6%us" mai sus1O #ac9 da, atunci consider9m ca se >ncalc9 principiul e%alit9;ii >n drepturi :i, respectiv, nu suntem >n pre?en;a principiului li<erei concuren;e, deoarece 8ostul re?ident al ?onei li<ere are anumite 8acilit9;i vamale, 8iscale etc., care >i pot permite reali?area m9r8urilor 3serviciilor4 la un pre; mult mai mic 8a;9 de ceilal;i >ntreprin?9tori, care nu au 8ost re?iden;i ai ?onei li<ere :i nu au aceste 8acilit9;i. #e aceea, suntem de p9rerea c9 at>ta timp c>t 8ostului re?ident i se men;in inte%ral 8acilit9;ile respective, aceste restric;ii tre<uie s9 r9m>n9 >n vi%oare.
.#/6/ Fa$ili-+ile a$(%da-e a$-ivi-+ii %e1iden+il(% 0n 1(nele e$(n(&i$e li4e%e

egimul vamal/ $e teritoriul ?onelor li<ere re%imul vamal este asi%urat de c9tre serviciul vamal al #epartamentului Vamal, a c9rui activitate este coordonat9 su< aspect or%ani?atoric cu administra;ia ?onei li<ere. An termen de o lun9 de la data intr9rii >n vi%oare a le%ii cu privire la crearea unei ?one li<ere, #epartamentul Vamal tre<uie s9 ela<ore?e re%ulamentul serviciului vamal din ?ona respectiv9, mecanismul :i modul de asi%urare tehnic9 a 8unc;ion9rii acestuia, >naint>nd propuneri Guvernului privind num9rul de personal :i 8inan;area activit9;ii serviciului >n cau?9. #up9 cum s-a men;ionat anterior, hotarele ?onelor li<ere sunt asimilate 8rontierelor vamale ale Repu<licii oldova. #in acest considerent, pe teritoriul ?onelor li<ere se sta<ile:te re%imul de declarare 00 1-
o<li%atorie >n vam9 a m9r8urilor 3serviciilor4 introduse :i scoase de pe acest teritoriu. Re?iden;ii sunt o<li%a;i s9 declare m9r8urile numai la serviciul vamal ce suprave%hea?9 activitatea ?onei li<ere corespun?9toare. Crecerea 8rontierei ?onei li<ere se e8ectuea?9 prin intermediul posturilor de control :i vamal, care repre?int9 ni:te locuri special amena@ate pentru e8ectuarea controlului asupra trecerii peste 8rontiera ?onei li<ere a mi@loacelor de transport, a m9r8urilor, precum :i a persoanelor 8i?ice.2'0 Crecerea 8rontierei ?onei li<ere >n a8ara posturilor de control :i vamal este inter?is9. Re!e$i o$ la !acili "#ile vamale, $e3uie men#iona c" sun scu i e de d$e% u$ile de im%o$ 7i e6%o$ , cu e6ce%#ia a6ei %en $u %$ocedu$ile vamale) m9r8urile 3serviciile4 introduse >n ?ona li<er9 de pe restul teritoriului vamal al R. oldova; m9r8urile 3serviciile4 importate >n ?ona li<er9 din a8ara teritoriului vamal al oldovei, precum :i de pe teritoriul altor ?one li<ere; m9r8urile 3serviciile4, inclusiv cele ori%inare din ?ona li<er9, e2portate >n a8ara teritoriului vamal al Repu<licii oldova, precum :i pe teritoriul altor ?one li<ere. Se conside$" o$i'ina$e din 0ona li3e$" m"$!u$ile, %$oduse in e'$al sau %$eluc$a e in e'$al (n aceas " 0on", dac") intervine schim<area po?i;iei m9r8ii 3a codului de clasi8icare a m9r8ii4 >n nomenclatorul m9r8urilor la nivelul unuia din primele patru semne sau costul m9r8urilor declarate ce se e2port9
264 Ve?i Re%ulamentul cu privire la modul de trecere a 8rontierei ?onei economice li<ere, apro<at prin otrvrea Guvernului Repu<licii oldova despre apro<area i a<ro%area unor acte normative nr. '-' din /&.&..2&&2, onitorul B8icial al Repu<licii oldova nr. ,1-,//,,/ din &'.&'.2&&2
00 2-
dep9:e:te costul m9r8urilor introduse >n ?ona li<er9 din cau?a cre:terii cu peste /. la sut9 a ponderii cheltuielilor proprii. E2cep;ie de la aceste 8acilit9;i sunt autoturismele importate pe teritoriul ?onei li<ere pentru necesit9;ile administra;iei :i re?iden;ilor, care se impun con8orm le%isla;iei. Sunt asimilate e2portului livr9rile de m9r8uri 3servicii4 >n ?onele li<ere de pe restul teritoriului vamal al R. oldova, iar livrarea m9r8urilor 3serviciilor4 din ?ona li<er9 pe restul teritoriului vamal al ;9rii sunt asimilate importului :i se re%lementea?9 >n con8ormitate cu le%isla;ia. Se inter?ice introducerea pe teritoriul ?onelor li<ere a m9r8urilor :i altor o<iecte >n ca?ul >n care comerciali?area lor este inter?is9 de le%isla;ia Repu<licii oldova sau de acordurile interna;ionale la care oldova este parte, precum :i >n ca?ul >n care acestea" pre?int9 pericol pentru alte m9r8uri :i o<iecte din ?ona li<er9; pun >n prime@die morala :i securitatea pu<lic9; nu corespund normelor :i re%ulilor ecolo%ice :i sanitaro-i%ienice prev9?ute de le%isla;ie; nu corespund cerin;elor de calitate sta<ilite de le%isla;ie. 9r8urile 3serviciile4 a8late >n ?ona li<er9 p>n9 la momentul travers9rii 8rontierelor ei au re%im de circula;ie li<er9 :i se transmit de la un re?ident la altul 89r9 per8ectarea declara;iei vamale. egimul fiscal/ Controlul asupra respect9rii le%isla;iei 8iscale >n cadrul ?onelor li<ere >l e2ercit9 or%anele 8iscale ale Repu<licii oldova. (mpo?itul pe venitul re?iden;ilor, o<;inut de la livrarea m9r8urilor 3serviciilor4 din ?ona li<er9, pe restul teritoriului vamal al ;9rii se percepe con8orm le%isla;iei. Cu e2cep;iile prev9?ute mai @os, 8a;9 de activitatea ?onelor li<ere se aplic9 le%isla;ia 8iscal9 a 00 /-
R. oldova. Ast8el, impo?itul pe venitul re?iden;ilor, o<;inut de la e2portul m9r8urilor 3serviciilor4 ori%inare din ?ona li<er9 >n a8ara teritoriului vamal al Repu<licii oldova, se percepe >n m9rime de .& la sut9 din cota sta<ilit9. An celelalte ca?uri, impo?itul pe venitul de la activitatea re?iden;ilor >n ?ona li<er9 se sta<ile:te >n propor;ie de ,. la sut9 din cota sta<ilit9 >n oldova. Con!o$m le'isla#iei (n vi'oa$e, sun scu i#i de %la a im%o0i ului %e veni ) re?iden;ii care au investit >n 8ondurile 8i2e ale >ntreprinderilor lor :i/sau >n de?voltarea in8rastructurii ?onei li<ere un capital echivalent cu, cel pu;in, un milion de dolari S.6.A. ! la e2portul m9r8urilor 3serviciilor4 ori%inare din ?ona li<er9 >n a8ara teritoriului vamal al Repu<licii oldova pe o perioad9 de / ani, iar re?iden;i care au investit >n 8ondurile 8i2e ale >ntreprinderilor lor :i/sau >n de?voltarea in8rastructurii ?onei li<ere un capital echivalent cu cel pu;in . milioane dolari S.6.A. ! la e2portul m9r8urilor 3serviciilor4 ori%inare din ?ona li<er9 >n a8ara teritoriului vamal al Repu<licii oldova pe o perioada de . ani. #ac9 re?iden;ii reduc cuantumul capitalului investit, atunci ei sunt priva;i de aceste 8acilit9;i. An ceea ce prive:te plata acci?elor, tre<uie men;ionat c9 se scutesc de plata acci?elor m9r8urile supuse acci?elor, introduse >n ?ona li<er9 din a8ara teritoriului vamal al R. oldova din alte ?one li<ere, precum :i m9r8urile ori%inare din aceast9 ?on9 :i scoase >n a8ara teritoriului vamal al acesteia. 9r8urile supuse acci?elor, scoase din ?ona li<er9 pe restul teritoriului vamal al oldovei, se supun acci?elor. An ceea ce prive:te ta2a pe valoarea ad9u%at9, 00 0-
m9r8urile 3serviciile4 livrate >n ?ona li<er9 din a8ara teritoriului vamal al Repu<licii oldova, precum :i m9r8urile 3serviciile4 livrate din ?ona li<er9 >n a8ara teritoriului vamal al ;9rii sunt impo?itate la cota ?ero a ta2ei pe valoarea ad9u%at9. #e asemenea, livr9rile de m9r8uri 3servicii4 >n interiorul ?onei li<ere, ca :i >ntre re?iden;ii di8eritelor ?one li<ere ale Repu<licii oldova, nu sunt supuse acci?elor :i se impo?itea?9 la cota ?ero a ta2ei pe valoarea ad9u%at9. Spre deose<ire de acestea, livr9rile de m9r8uri :i servicii din ?onele li<ere pe restul teritoriului vamal al R. oldova se impun cu ta2a pe valoarea ad9u%at9, con8orm le%isla;iei 8iscale. egimul valutar/ Achit9rile >n numerar pe teritoriul ?onelor li<ere :i retri<uirea muncii persoanelor care activea?9 >n ?ona li<er9 se e8ectuea?9 >n valuta na;ional9. #econt9rile prin virament >ntre administra;ie, re?iden;i :i a%en;ii economici ai Repu<licii oldova se e8ectuea?9 >n con8ormitate cu le%isla;ia. Asupra tran?ac;iilor de e2port-import e8ectuate de c9tre re?iden;i cu su<iec;i str9ini se e2tind cerin;ele stipulate >n le%isla;ie privind repatrierea valutei, 8apt ce nu se e2tinde asupra tran?ac;iilor dintre re?iden;i :i a%en;ii economici ai R. oldova.
00 .-
Te&a .8/ CONTRACTELE COMERCIALE

C(n-%a$-ul C(n-%a$-ul C(n-%a$-ul C(n-%a$-ul C(n-%a$-ul de de de de de v0n1a%e@$u&,%a%e &anda- $(&e%$ial *%an$hisin2 *a$-(%in2 leasin2
.8/./ C(n-%a$-ul de v0n1a%e@$u&,%a%e

Contractul de v>n?are-cump9rare repre?int9 contractul cel mai des utili?at >n a8aceri. area ma@oritate a activit9;ilor de >ntreprin?9tor se a8l9 >n str>ns9 le%9tur9 cu con $ac ul de v(n0a$eCcum%"$a$e2 As !el" reali?area circula;iei m9r8urilor se e8ectuea?9 pe calea unei v>n?9ri-cump9r9ri comerciale; >ntreprinderile de transport 8ac posi<il9 tocmai aceast9 circula;ie, dup9 ce >n preala<il a 8ost >ncheiat un contract de v>n?are-cump9rare; >ntreprinderile de asi%urare %arantea?9 o reali?are a echivalentului m9r8urilor v>ndute, dac9 au 8ost distruse >n ca? de 8or;9 ma@or9; >ntreprinderile de <anc9 8inan;ea?9 prin intermediul de credit schim<ul, pun>nd la dispo?i;ie 8ondurile necesare cump9r9torului sau v>n?9torului. Contractul de v>n?are-cump9rare are o lar%9 r9sp>ndire :i pre?int9 interes aproape >n toate domeniile. Cum activitatea comercial9 se reali?ea?9 nu numai direct, ci :i prin intermediari, contractul de v>n?are-cump9rare comercial9 repre?int9 actul @uridic cel mai 8recvent >nt>lnit, ca o<iect al contractelor de intermediere" contractul de mandat, contractul de 00 '-
comision :i contractul de consi%na;ie. Ceea ce >i con8er9 v>n?9rii comerciale un caracter particular sunt elementele de ordin economic, care se r9s8r>n% >ntr-un set de dispo?i;ii speciale, >ntruc>t v>n?area-cump9rarea comercial9 constituie o veri%9 a produc;iei :i schim<ului de m9r8uri 8a<ricate, >n drumul lor de la produc9tor la consumator :i chiar >n cadrul produc;iei >ns9:i 3procesul de aprovi?ionare4. V>n?areacump9rarea comercial9 este asem9n9toare v>n?9riicump9r9rii civile. Antr-adev9r, >n am<ele ca?uri este vor<a de un contract, prin intermediul c9ruia se transmite proprietatea unui lucru >n schim<ul unei pre;. Ceea ce deose<e:te v>n?area-cump9rarea comercial9 de cea civil9 este 8unc;ia economic9 a contractului, :i anume interpunerea >n schim< a <unului.2'. Aceast9 8unc;ie con8er9 v>n?9rii-cump9r9rii un caracter comercial. Antr-adev9r, cump9r9torul comercial cump9r9 m9r8urile pentru a le revinde consumatorilor sau altor intermediari >n procesul de schim<, sau industria:ilor pentru a le supune unor trans8orm9ri >n noi produse. #ac9 contractul de v>n?are-cump9rare se >ncheie >ntre participan;ii circuitului civil pentru satis8acerea necesit9;ilor personale, v>n?area-cump9rarea comercial9 se >ncheie >n vederea e2ercit9rii activit9;ii de >ntreprin?9tor a participan;ilor 3>ntreprin?9torilor4 la circuitul comercial. 7a momentul actual, Repu<lica oldova nu dispune de un Cod comercial, care ar eviden;ia caracterele speciale ale contractului de v>n?arecump9rare comercial9, de aceea este util a utili?a no;iunea dat9 de Codul civil al Repu<licii oldova. Con8orm art. ,./ al acestuia prin contractul de v>n?are-cump9rare o parte 3v>n?9tor4 se o<li%9 s9 predea un <un >n proprietatea celelalte p9r;i
265 7upu Gh., Amititeloaie Al. #rept comercial. ! Vol. ((. ! (ai, 1++-. ! $. 21
00 ,-
3cump9r9tor4, iar aceasta se o<li%9 se preia <unurile :i s9 pl9teasc9 pre;ul convenit. #in de8ini;ia dat9 re?ult9 :i caracterele @uridice ale contractului de v>n?are-cump9rare comercial" caracterul sinala%matic, cu titlul oneros, consensual, comutativ :i translativ de proprietate. Ca$ac e$ul sinala'ma ic presupune c9 contractul %enerea?9 o<li%a;ii >n sarcina am<elor p9r;i, o<li%a;ii ce sunt corelative" v>n?9torul are o<li%a;ia s9 transmit9 proprietatea <unului :i dreptul s9 primeasc9 pre;ul, iar cump9r9torul are o<li%a;ia s9 pl9teasc9 pre;ul :i dreptul de a primi <unul. Con $ac ul es e cu i lu one$os, ceea ce >nseamn9 c9 am<ele p9r;i urm9resc o<;inerea unor 8oloase patrimoniale. Con $ac ul de v(n0a$eCcum%"$a$e es e un con $ac comu a iv, deoarece am<ele p9r;i cunosc e2isten;a :i e2tinderea o<li%a;iilor, pe care le au >nc9 din momentul >ncheierii contractului. Con $ac ul de v(n0a$eCcum%"$a$e es e consensual, 8iind >ncheiat >n mod vala<il prin simplul acord de voin;9 al p9r;ilor. Con $ac ul de v(n0a$eCcum%"$a$e este un contract translativ de proprietate. Aceasta presupune 8aptul c9, odat9 8iind reali?at acordul de voin;9 a p9r;ilor contractante, paralel cu predarea <unurilor, are loc :i trans8erul dreptului de proprietate de la v>n?9tor la cump9r9tor. Con8orm art. /21 al Codului civil al Repu<licii oldova, dreptul de proprietate este transmis do<>nditorului >n momentul pred9rii <unului mo<il, dac9 le%ea sau contractul nu prevede alt8el. An ca?urile <unurilor imo<ile, dreptul de proprietate trece la cump9r9tor din momentul >nscrierii acesteia >n re%istrul <unurilor imo<ile. Riscul peirii 8ortuite sau deterior9rii 8ortuite a <unului este trans8erat cump9r9torului >n momentul >n care v>n?9torul :i-a e2ecutat o<li%a;iile contractuale 00 --
privind punerea <unului la dispo?i;ia cump9r9torului. Caracteristic contractului de v>n?are-cump9rare comercial9 este transportarea <unului de la v>n?9tor la cump9r9tor. An aceast9 situa;ie, le%ea permite p9r;ilor s9 sta<ileasc9 prin acordul lor de voin;9 locul pred9rii <unului c9tre c9r9u: :i, respectiv, momentul trans8erului riscului c9tre cump9r9tor. An acest ca?, riscul trece la cump9r9tor, dup9 remiterea <unului c9r9u:ului, >n locul sta<ilit de contract. #ac9 p9r;ile contractante nu decid asupra locului pred9rii <unului, riscul va 8i trans8erat cump9r9torului >n momentul transmiterii <unului primului c9r9u: pentru transportare. An ca?ul v>n?9rii <unului pe parcurs 3>n special, prin transmiterea conosamentului sau unui alt act de dispo?i;ie asupra <unului4, riscurile sunt trans8erate cump9r9torului >n momentul >ncheierii contractului, dac9 acesta nu prevede altceva. #ac9 contractul va 8i >ncheiat dup9 predarea <unurilor, riscurile cunoscute v>n?9torului sau a c9ror e2isten;9 nu putea s9 n-o cunoasc9 la >ncheierea contractului, r9m>n ale v>n?9torului. An situa;ia v>n?9rii <unurilor determinate %eneric, riscul trece la cump9r9tor numai dup9 individuali?area <unurilor. (ndividuali?area se 8ace prin predarea <unului v>ndut cump9r9torului, dar nu se con8und9 cu aceasta, deoarece individuali?area presupune :i alte metode care asi%ur9 identi8icarea <unului, cum este etichitarea coletelor, num9rarea, c>nt9rirea etc. C(ndi+iile de vala4ili-a-e a $(n-%a$-ului de v0n1a%e@$u&,%a%e $(&e%$ial $entru a 8i vala<il >ncheiat, contractul de v>n?arecump9rare comercial9 tre<uie s9 >ndeplineasc9 anumite condi;ii" consim;im>ntul, capacitatea, o<iectul, cau?a, 8orma. Consim#"m(n ul presupune mani8estarea e2terioar9 de voin;9 a persoanei de a >ncheia un act 00 +-
@uridic. Condi;iile >n care tre<uie s9 se mani8este voin;a p9r;ilor pentru >ncheierea contractului de v>n?arecump9rare comercial9 sunt cele prev9?ute de le%e pentru oricare contract, ceea ce scute:te de anali?a lor.2'' Ca%aci a ea @uridic9 civil9 este una din condi;iile esen;iale stipulate de le%e pentru vala<ilitatea oric9rui contract. $rin ea se >n;ele%e aptitudinea persoanei 8i?ice sau @uridice de a 8i su<iect al raporturilor @uridice civile :i de a >ncheia acte @uridice civile, urm9rind scopul de a deveni titular de drepturi :i o<li%a;ii civile. Cau?a constituie, de asemenea, o condi;ie esen;ial9 a contractului de v>n?are-cump9rare comercial9. Con8orm art. 2&,, alin. 1, Codul civil, actul @uridic >ncheiat 89r9 cau?9 ori 8ondat pe o cau?9 8als9 sau ilicit9 nu poate avea nici un e8ect. $ornind de la prevederile le%ale, cau?a tre<uie s9 corespund9 urm9toarelor condi;ii, :i anume" s9 e2iste; s9 8ie real9; s9 8ie licit9.2', $otrivit re%ulilor %enerale, contractul de v>n?arecump9rare comercial9 se >ncheie >n 8orm9 scris9. An ca?ul >n care o<iectul contractului de v>n?arecump9rare comercial9 constituie <unuri imo<ile, el urmea?9 s9 8ie >nre%istrat >n modul sta<ilit de le%e. $9r;ile contractului de v>n?are ! cump9rare comercial9 sunt v)n%torul :i cumprtorul. An calitate de p9r;i ale contractului apar de cele mai dese ori persoanele 8i?ice :i @uridice, care practic9 activitatea de >ntreprin?9tor. $9r;ile tre<uie s9 >ntruneasc9 unele cerin;e le%ale, :i anume s9 ai<9 capacitatea de a contracta, s9 8ie titulari ai dreptului de proprietate sau ai unui drept real >n privin;a
266 A se vedea Chi<ac Gh., )ieu A., Rotari Al. etc. #rept civil. Contracte speciale. ! Vol. (((. ! Chiinu, 2&&.. ! $. 21 267 A se vedea Coader C. #rept civil. Contracte speciale. ! )ucureti, 2&&/. ! $. .'
0. &-
<unului. Capacitatea de a contracta este partea component9 a capacit9;ii @uridice, civile, const>nd >n aptitudinea persoanei de a >ncheia personal sau prin repre?entant contracte civile. An materia v>n?9riicump9r9rii comerciale, capacitatea este re%ul9, iar incapacitatea ! strict9 interpretare, oper>nd numai >n ca?urile prev9?ute de le%e. E2ist9 incapacit9;i speciale privind >ncheierea contractului de v>n?are-cump9rare, >n %eneral, :i interdic;ii speciale privind >ncheierea contractului de v>n?are-cump9rare comercial9. (ncapacit9;ile speciale de >ncheiere a contractului de v>n?are-cump9rare, instituite de Codul civil >n scopul prote@9rii unor interese, sunt de 8apt interdic;ii sau prohi<i;ii de a vinde ori de a cump9ra. #e e2emplu" interdic;ie de >ncheiere a contractului >ntre tutore, curator, so;ul :i rudele acestora p>n9 la %radul (V, cu minorul a8lat su< tutel9 sau curatel9, al. /, art. 0/, Codul civil al R. .; interdic;ia cump9r9rii de c9tre mandatari a <unurilor pe care au 8ost >mputernici;i s9 le v>nd9 3art. 2.1, Cod civil al R 4; interdic;ia cump9r9rii drepturilor liti%ioase adresate @udec9torilor, avoca;ilor, notarilor, procurorilor, e2ecutorilor @udec9tore:ti 3art. -&1, Codul civil al R 4. $otrivit re%ulii %enerale, v>n?9torul tre<uie s9 8ie proprietarul <unului sau s9 de;in9 un drept real, care permite >nstr9inarea lui. Ast8el de >mputerniciri au titularii dreptului de %estiune economic9 3>ntreprinderile de stat :i cele municipale4, care au dreptul de a dispune de <unurile atri<uite >n limitele sta<ilite de le%e. An unele ca?uri, calitatea de v>n?9tor, con8orm le%ii, o pot avea :i alte persoane dec>t titularii dreptului de proprietate, de e2emplu, >n ca?ul v>n?9rii unui <un >n temeiul unui contract de comision, calitatea de v>n?9tor o are nu proprietarul, ci comisionarul. ana%erul 8iduciar, de asemenea, are dreptul s9 >ncheie contracte de v>n?are-cump9rare din nume propriu >n privin;a patrimoniului pe care l-a 0. 1-
primit >n administrarea 8iduciar9. O4ie$-ul $(n-%a$-ului de v0n1a%e@$u&,%a%e $(&e%$ial nu poate 8i dec>t un <un mo<il corporal sau incorporal, lucruri pre?ente :i viitoare, lucruri determinate sau determina<ile. Bricare ar 8i lucrul v>ndut, pentru a 8i considerat o<iect al contractului de v>n?are-cump9rare comercial9 tre<uie s9 >ndeplineasc9 u$m" oa$ele condi#ii) s" se a!le (n ci$cui ul civil@ s" e6is e (n momen ul (ncheie$ii con $ac ului o$i s" %oa " e6is a (n vii o$@ s" !ie de e$mina sau de e$mina3il@ s" !ie %$o%$ie a ea v(n0" o$ului2 >unul )n circuitul civil/ *u pot constitui o<iect al contractului de v>n?are-cump9rare <unurile inaliena<ile, care 8ac parte din domeniul pu<lic al statului sau al unit9;ilor administrativ-teritoriale 3<unurile ! proprietate e2clusiv9 a statului4. $otrivit art. 12, al Constitu;iei Repu<licii oldova, sunt e2cluse din circuitul civil <o%9;iile de orice natur9 ale su<solului, spa;iul aerian, apele :i p9durile 8olosite >n interes pu<lic, resursele naturale ale ?onei economice :i ale platoului continental, c9ile de comunica;ie, precum :i alte <unuri sta<ilite de le%e, care sunt >n proprietatea e2clusiv9 al statului. An schim<, <unurile din domeniul privat al statului :i al unit9;ilor administrativ teritoriale sunt supuse dispo?i;iilor de drept comun, put>nd 8i >nstr9inate >n mod li<er, dac9 le%ea special9 nu prevede altceva. $entru unele cate%orii de <unuri a8late >n circuitul civil 3armele, muni;iile4, din motive de ordine pu<lic9, le%ea prevede c9 acestea pot 8i v>ndute sau cump9rate cu respectarea unor condi;ii prev9?ute de le%e. EDis-en+a 4unului/ $entru a 8i o<iect al contractului de v>n?are-cump9rare, <unul tre<uie s9 e2iste >n momentul >ncheierii contractului sau s9 poat9 e2ista >n viitor. An ca?ul >n care <unul nu e2ist9 :i nu poate e2ista >n viitor, o<iectul v>n?9rii este imposi<il :i 0. 2-
contractul este lovit de nulitate. An materie comercial9, contractele se >ncheie, >n multe ca?uri, mai >nainte ca <unul v>ndut s9 e2iste 3el a<ia urm>nd a 8i 8a<ricat, recoltat4. >unul s fie determinat sau determinabil/ Aceast9 condi;ie prive:te sta<ilirea >n contract a elementelor care permit concreti?area o<iectului o<li%a;iei v>n?9torului, indi8erent de natura <unului. )unul este determinat >n ca?ul >n care >n contract au 8ost prev9?ute elementele care permit sta<ilirea <unului chiar >n momentul contractului. An contract se preci?ea?9 elementele care individuali?ea?9 lucrul sau care arat9 %enul, cantitatea :i calitatea <unului. )unul este determina<il, c>nd >n contract se prev9d numai elementele cu a@utorul c9rora se va determina >n viitor <unul care 8ace o<iectul o<li%a;ii v>n?9torului 3de e2emplu, cantitatea unui produs ce va recolta de pe terenul v>n?9torului4. P%e+ul/ $entru >ncheierea contractului de v>n?arecump9rare, p9r;ile tre<uie s9 cad9 de acord nu numai asupra <unului v>ndut, ci :i asupra pre;ului, care este o<iectul presta;iei cump9r9torului 38iind suma de <ani pe care cump9r9torul o d9 v>n?9torului >n schim<ul <unului4. $entru validarea contractului de v>n?arecump9rare se cere ca pre;ul s9 >ndeplineasc9 u$m" oa$ele condi#ii) s" !ie s a3ili (n 3ani@ s" !ie de e$mina sau de e$mina3il@ s" !ie $eal. ,re&ul s fie stabilit )n bani/ Sta<ilirea pre;ului >n <ani este de esen;a contractului de v>n?arecump9rare. #ac9 pre;ul nu const9 >ntr-o sum9 de <ani, ci >ntr-un alt <un sau presta;ie, contractul >ncheiat nu este contract de v>n?are-cump9rare, ci este un contract de schim<. ,re&ul s fi determinat sau determinabil/ Aceast9 condi;ie se re8er9 la sta<ilirea prin contract a elementelor, care permit concreti?area o<iectului, o<li%a;ia cump9r9torului. 0. /-
$re;ul este determinat, c>nd >n contract s-a preci?at la concret suma de <ani datorat9 pentru <unul v>ndut. $re;ul este determina<il, >n ca?ul >n care >n contract s-a prev9?ut anumite elemente, cu a@utorul c9rora se va sta<ili >n viitor cuantumul pre;ului. 7e%isla;ia >n vi%oare, :i anume art. ,.', Codul civil al R. ., prevede modalitatea de determinare a pre;ului >n ca?ul >n care >n contractul de v>n?arecump9rare, >ncheiat >ntre comercian;i, pre;ul <unului nu este determinat >n mod e2pres sau implicit printr-o dispo?i;ie care permite determinarea lui. Ast8el, se va considera c9 p9r;ile s-au re8erit tacit la pre;ul practicat >n mod o<i:nuit >n momentul >ncheierii contractului >n ramura comercial9 respectiv9 pentru acelea:i <unuri v>ndute >n >mpre@ur9ri compara<ile. An ca?ul >n care contracte similare nu e2ist9, se va considera, >n lipsa unor prevederi contrare, c9 p9r;ile s-au re8erit >n mod t9cit la un pre; practicat la data pred9rii <unurilor. D%e,-u%ile i (4li2a+iile ,%+il(% $(n-%a$-ului de v0n1a%e@$u&,%a%e $(&e%$ial ;bliga&iile v)n%torului B<li%a;ia v>n?9torului de a transmite <unul. Contractul de v>n?are-cump9rare este un contract translativ de proprietate. An temeiul contractului >ncheiat, dreptul de proprietate asupra <unului se transmite de la v>n?9tor la cump9r9tor. Aceast9 o<li%a;ie de <a?9 a v>n?9torului re?ult9 din de8ini;ia le%al9 a contractului de v>n?are-cump9rare, prev9?ut9 >n Codul civil al R. . B<li%a;ia de predare a <unurilor este aplica<il9 tuturor v>n?9rilor, indi8erent de o<iectul lor" <unuri certe :i determinate, <unuri de %en, <unuri viitoare. Res%ec iva o3li'a#ie include un 7i$ de condi#ii, 7i anume) predarea >n termen a <unului >mpreun9 cu documentele de >nso;ire a acestuia; 0. 0-
o<li%a;ia de e2pediere a <unului; o<li%a;ia de a transmite <unurile 89r9 vicii; o<li%a;ia de a-l %aranta pe cump9r9tor >mpotriva evic;iunii; o<li%a;ia de a transmite <unul >n cantitatea sta<ilit9 >n contract; o<li%a;ia de a transmite <unul, cu respectarea condi;iilor cu privire la asortiment, completivitate, %arnitur9 sau am<ala@; o<li%a;ia v>n?9torului de conservare a <unului v>ndut. B<li%a;ia de predare >n termen a <unului >mpreun9 cu documentele de >nso;ire a acestuia. )unul v>ndut tre<uie predat la termenul convenit de c9tre p9r;ile contractante. #ac9 >n contractul de v>n?arecump9rare comercial9 nu s-a sta<ilit termenul pred9rii <unului, v>n?9torul tre<uie s9 predea <unul. V>n?9torul tre<uie s9 predea <unul la data care poate 8i dedus9 din contract. #ac9 p9r;ile nu au convenit >n contract asupra termenului de predare a <unului :i dac9 acesta nu poate 8i dedus din contract, v>n?9torul tre<uie s9 predea <unul >ntr-un termen re?ona<il, calculat de la data >ncheierii contractului. $redarea <unului, care 8ace o<iectul contractului de v>n?are-cump9rare comercial9, poate 8i o predare real9 sau una sim<olic9. P$eda$ea $eal" se e8ectuea?9 prin trans8erarea posesiei materiale a <unului. P$eda$ea consensual" are loc >n acele ca?uri, >n care predarea material9 nu poate interveni. Este ca?ul 8ructelor neculese sau atunci c>nd cump9r9torul are de@a posesia <unului cu un alt titlu" depo?it, sechestru. Bdat9 cu predarea <unurilor, v>n?9torul este o<li%at s9 remit9 documentele re8eritoare la <un, cum ar 8i" documentele necesare pentru plata <unului 38acturi4; documentele de transport 3scrisoare de tr9sur94; certi8icat de calitate; poli;9 de asi%urare; documenta;ie tehnic9 3scheme, instruc;iuni4. 7ista documentelor re8eritoare la <un, de 0. .-
cele mai dese ori, este prev9?ut9 >n contractul de v>n?are-cump9rare. 7e%isla;ia >n vi%oare prevede posi<ilitatea de >ncheiere a contractului de v>n?arecump9rare cu clau?e de e2ecutare strict la data sta<ilit9. Con8orm art. ,., al Codului civil al R. ., contractul de v>n?are-cump9rare se consider9 >ncheiat de clau?e de e2ecutare strict la data sta<ilit9, dac9 din contract re?ult9 clar c9 la >nc9lcarea acestui termen cump9r9torul pierde interesul 8a;9 de e2ecutarea contractului. An pre?en;a acestui contract, v>n?9torul nu poate e2ecuta contractul >nainte de termen sau dup9 e2pirarea lui, 89r9 acordul cump9r9torului, deoarece acesta este esen;ial >n acest contract 3de e2emplu" reali?area co?onacilor >n perioada s9r<9torilor de $a:ti4 B<li%a;ia de e2pediere a <unului. #ac9 >n contractul de v>n?are-cump9rare a 8ost prev9?ut e2pedierea <unului de c9tre v>n?9tor c9tre cump9r9tor, atunci v>n?9torul tre<uie s9 >ncheie contractele necesare, pentru ca transportul s9 8ie e8ectuat p>n9 la locul prev9?ut, cu vehicule adecvate circumstan;elor :i >n condi;iile o<i:nuite pentru un ast8el de transport. B<li%a;ia de a transmite <unuri 89r9 vicii. V>n?9torul este o<li%at s9 predea <unul 89r9 vicii materiale. #rept vicii materiale pot servi situa;ia >n care <unul ce urmea?9 a 8i predat este >nlocuit cu altul sau este predat >ntr-o cantitate mai mic9 dec>t cea convenit9. Este 89r9 vicii materiale, <unul care, la trans8erarea riscurilor, are caracteristicile convenite. Con8orm art. ,'0, Cod civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, v>n?9torul este o<li%at s9 predea <unul 89r9 vicii de natur9 @uridic9, cu e2cep;ia ca?ului >n care cump9r9torul a consim;it s9 >ncheie contractul, cunosc>nd drepturile ter;ului asupra <unului. An acest ca?, se are >n vedere situa;ia >n care <unurile v>ndute anterior au 8ost %a@ate, date >n loca;iune ori c>nd 0. '-
asupra lor s-a instituit un drept de servitute. Se consider9 viciu de natur9 @uridic9 :i situa;ia >n care >n re%istrul <unurilor imo<ile este >nscris un drept ine2istent. B<li%a;ia de a-l %aranta pe cump9r9tor >mpotriva evic;iunii2 Con8orm art. ,'', Cod civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, dac9 un ter;, >n temeiul dreptului s9u asupra unui <un ap9rut >nainte de >ncheierea contractului de v>n?are-cump9rare, intentea?9 o ac;iune de evic;iune >mpotriva cump9r9torului, acesta din urm9 este o<li%at s9 atra%9 >n calitate de cop>r>t pe v>n?9tor :i poate opune ter;ului toate e2cep;iile pe care le-ar 8i putut opune v>n?9torului. *eatra%erea v>n?9torului >n calitate de cop>r>t >l eli<erea?9 pe acesta de r9spundere 8a;9 de cump9r9tor, dac9 va dovedi ca atra%erea sa ar 8i prevenit evic;iunea cump9r9torului. $rin evic#iune se >n;ele%e pierderea dreptului de proprietate asupra <unului total sau >n parte, ori tul<urarea cump9r9torului >n e2ercitarea dreptului de proprietate, re?ult>nd din valori8icarea de c9tre un ter; a unui drept asupra lucrului v>ndut, drept care e2clude dreptul do<>ndit de cump9r9tor >n temeiul contractului de v>n?are-cump9rare. V>n?9torul r9spunde pentru evic;iune, dac9 sunt >ndeplinite comutativ u$m" oa$ele condi#ii) !a% a unei e$#e %e$soanei s" !ie o ul3u$a$e de d$e% @ cau0a evic#iunii s" !ie an e$ioa$" v(n0"$ii sau s" nu !ie cunoscu " de cum%"$" o$. "apta ter&ei persoane s fie o tulburare de drept/ E2ist9 tul<urare de drept ori de c>te ori ter;a persoan9 revendic9 de la cump9r9tor <unul v>ndut consider>nd c9 are un drept le%itim asupra lui. #ac9 e2ist9 tul<urare de 8acto, v>n?9torul nu va r9spunde. Cer;a persoana poate invoca c9 are dreptul asupra <unului v>ndut, 8ie un drept real 3respectiv drept de 0. ,-
proprietate, u?u8ruct, servitute4, 8ie un drept de crean;9 3de e2emplu" >n ca?ul loca;iunii4. #ac9 tul<urarea de drept provine chiar de la v>n?9tor %aran;ia pentru evic;iune nu a@un%e niciodat9 s9 8unc;ione?e, >ntruc>t @uridic nu este posi<il ca acela chemat s9 %arante?e pentru evic;iune, tot el s9 a@un%9 :i s9 evin%9 vreodat9; >ntr-adev9r, atunci c>nd v>n?9torul tinde a evin%e, cump9r9torul tre<uie s9 invoce e2cep;ia de %aran;ie, parali?>ndu-i ast8el ac;iunea.2'- An orice ca?, %aran;ia pentru evic;iune nu 8unc;ionea?9, dac9 tul<urarea este numai eventual9, :i nu actual9. Cau%a evic&iunii s fie anterioar v)n%rii/ V>n?9torul r9spunde 8a;9 de cump9r9tor, dac9 evic;iunea are o cau?9 anterioar9 v>n?9rii. #ac9 cau?a evic;iunii este ulterioar9, cump9r9torul, >n calitate de proprietar, se poate ap9ra sin%ur, cu e2cep;ia ca?ului c>nd evic;iunea ulterioar9 provine din 8apta proprie a v>n?9torului 3de e2emplu, v>n?9torul vinde a doua oar9 acela:i <un unei alte persoane4. Cau%a evic&iunii s nu fie cunoscut de cumprtor/ #ac9 cump9r9torul a cunoscut c9 <unul procurat este %revat cu drepturi ale ter;elor persoane, atunci v>n?9torul nu va r9spunde pentru evic;iune. An situa;ia dat9, cump9r9torul a luat cuno:tin;9 cu pericolul evic;iunii, ceea ce presupune c9 el a acceptat riscul :i pro<lema r9spunderii v>n?9torului nu se pune. Sarcina pro<ei apar;ine v>n?9torului. Evic;iunea poate 8i -(-al sau ,a%+ial. An ca?ul evic;iunii totale, v>n?9torul tre<uie s9 restituie cump9r9torului pre;ul primit de la acesta, chiar dac9 valoarea <unului s-a mic:orat >n urma ca?ului 8ortuit sau din vina cump9r9torului. #ac9 evic;iunea este par;ial9, cump9r9torul pierde o 8rac;iune din <unul cump9rat sau o cot9 ideal9 din dreptul de proprietate.
268 Chiric #an. #rept civil. Contracte special. ! )ucureti, 1++., pa%. ,/
0. --
An ca?ul >n care intervine evic;iunea par;ial9, cump9r9torul are dreptul de a ale%e, care const9 8ie >n re?olu;iunea contractului de v>n?are-cump9rare, 8ie >n men;inerea contractului, dar cu o<li%area v>n?9torului la plata de desp9%u<iri. B<li%a;ia de a transmite <unul >n cantitatea sta<ilit9 >n contract. V>n?9torul este o<li%at s9 transmit9 <unul >n cantitatea sta<ilit9 >n contractul de v>n?are-cump9rare comercial9. Cump9r9torul este >n drept s9 re8u?e recep;ionarea <unului, dac9 v>n?9torul pred9 o cantitate mai mic9 dec>t cea prev9?ut9 >n contract. #ac9 cump9r9torul va accepta primirea <unului >n cantitate mai mic9, el va pl9ti propor;ional cu pre;ul contractual. An situa;ia >n care cump9r9torului i se pred9 o cantitate mai mare dec>t cea prev9?ut9 >n contract, el este >n drept s9 o preia >ntr-o ast8el de cantitate, 8iind o<li%at s9 pl9teasc9 propor;ional pre;ului sta<ilit >n contract sau s9 preia numai cantitatea prev9?ut9 >n contract, iar surplusul s9-l restituie din contul v>n?9torului. #ac9 >n contractul de v>n?are comercial9 nu este sta<ilit9 cantitatea <unului sau modul de determinare a acesteia de c9tre p9r;ile contractante, contractul este nul. B<li%a;ia de a transmite <unul, cu respectarea condi;iilor cu privire la asortiment, completivitate, %arnitur9 sau am<ala@. Cadrul normativ al Repu<licii oldova prevede c9 v>n?9torul este o<li%at s9 transmit9 <unul >n asortimentul stipulat >n contract, iar >n lipsa lui ! >n asortimentul ce corespunde necesit9;ilor cump9r9torului, dac9 v>n?9torul le cuno:tea la data >ncheierii contractului, sau s9 re8u?e e2ecutarea lui. An ca?ul pred9rii <unurilor >ntr-un asortiment care nu corespunde contractului, cump9r9torul este >n drept s9 nu le primeasc9 :i s9 nu pl9teasc9 pre;ul, iar dac9 acesta este pl9tit, s9 cear9 restituirea sumei pl9tite. #ac9 cump9r9torul prime:te 0. +-
<unuri nestipulate >n contract, atunci va achita costul lor, la pre;ul convenit cu v>n?9torul. V>n?9torul este o<li%at s9 transmit9 cump9r9torului <unul, con8orm contractului de v>n?arecump9rare, >n completivitatea asortimentului. #ac9 completivitatea asortimentului >n contractul de v>n?are-cump9rare nu este sta<ilit9, atunci v>n?9torul este o<li%at s9 transmit9 cump9r9torului <unuri >n completivitatea determinat9 de u?an;ele circuitului de a8aceri sau de alte cerin;e >naintate tradi;ional. $rin completivitatea <unului >n;ele%em totalitatea detaliilor, pieselor :i altor elemente separate, componente ale <unului, care 8ormea?9 un tot >ntre% utili?at dup9 destina;ia unic9.2'+ #ac9 v>n?9torul este o<li%at s9 transmit9 cump9r9torului o %arnitur9 complet9, o<li%a;ia se va considera e2ecutat9 la data pred9rii tuturor o<iectelor din %arnitur9. #ac9 %arnitura este incomplet9, cump9r9torul este >n drept s9 cear9 completarea <unurilor >ntr-un termen re?ona<il sau reducerea termenului de cump9rare. *erespectarea termenului re?ona<il, >naintat de cump9r9tor, privind completarea <unurilor >i acord9 ultimului dreptul la schim<area <unurilor incomplete pe <unuri complete sau la restituirea sumelor pl9tite pentru <un. B alt9 o<li%a;ie a v>n?9torului este de a preda cump9r9torului <unurile am<alate, cu e2cep;ia <unurilor care dup9 caracterul lor nu necesit9 am<alarea. #ac9 contractul nu sta<ile:te cerin;e 8a;9 de am<ala@, <unul tre<uie am<alat >n mod o<i:nuit pentru acest tip de <unuri, iar >n ca?ul lipsei de u?an;e, urmea?9 s9 8ie am<alate >ntr-un am<ala@ care s9 asi%ure inte%ritatea lor, >n condi;ii o<i:nuite de p9strare :i transportare. *erespectarea condi;iei de am<alare >i acord9 cump9r9torului dreptul de a cere am<alarea
269 Chi<ac Gh., Cimil #. #rept civil. $rele%eri. 6nele cate%orii de o<li%aii. ! Ed. ((-a rev., i compl. ! Chiinu, 2&&2, pa%. 1-
0' &-
<unului de c9tre v>n?9tor, dac9 din esen;a o<li%a;iei sau caracterul <unului nu re?ult9 alt8el. B<li%a;ia v>n?9torului de conservare a <unului v>ndut. #ac9 cump9r9torul >nt>r?ie s9 preia <unul predat sau nu pl9te:te pre;ul atunci c>nd plata pre;ului :i predarea tre<uie s9 se 8ac9 simultan, v>n?9torul este >n drept s9 ia m9suri >n 8unc;ie de >mpre@ur9ri, pentru a conserva <unul a8lat >n posesiunea sa sau su< controlul s9u. El este >ndrept9;it s9 re;in9 <unurile at>ta timp p>n9 c>nd va o<;ine de la cump9r9tor plata cheltuielilor sale re?ona<ile. )unurile suscepti<ile de pieire, alterare sau deteriorare rapid9 pot 8i v>ndute de c9tre v>n?9tor, urm>nd s9 remit9 celeilalte p9r;i suma >ncasat9, av>nd dreptul de a re;ine cheltuieli re?ona<ile pentru conservare :i v>n?are. ;bliga&iile cumprtorului/ Contractul de v>n?are-cump9rare, 8iind un contract <ilateral, %enerea?9 o<li%a;ii :i >n sarcina cump9r9torului. P$inci%alele o3li'a#ii ale cum%"$" o$ului sun u$m" oa$ele) de %la " a %$e#ului@ de %$imi$e a 3unului cum%"$a 7i de ve$i!ica$e a cali "#ii aces uia 7i de su%o$ a$e a chel uielilo$ v(n0"$ii. ;bliga&ia de plat a pre&ului/ $lata pre;ului se 8ace la locul :i momentul >n care se 8ace predarea <unului, dac9 >n contractul de v>n?are-cump9rare nu sa prev9?ut alt8el. $re;ul <unului este stipulat >n contractul de v>n?are-cump9rare; dac9 pre;ul nu este indicat >n contract, se consider9 c9 p9r;ile s-au re8erit tacit la pre;ul practicat >n mod o<i:nuit, >n momentul >ncheierii contractului >n ramura comercial9 respectiv9, pentru acelea:i <unuri, >n >mpre@ur9ri compara<ile. $lata pre;ului se 8ace inte%ral, potrivit principiului indivi?i<ilit9;ii pl9;ii. $lata pre;ului se poate 8ace >n rate, dar >n acest ca? aceasta este o presta;ie unic9, plata >n rate 8iind o modalitate de e2ecutare, deci nu este o v>n?are succesiv9. Ast8el, termenul de prescrip;ie pentru plata 0' 1-
pre;ului >ncepe de la data sta<ilit9 >n contract pentru plata ultimei rate :i pentru ratele nepl9tite anterior. Cump9r9torul poate 8ace plata :i anticipat. #ac9 cump9r9torul nu pl9te:te, atunci v>n?9torul poate cere o<li%area cump9r9torului la e2ecutarea >n natur9 a o<li%a;iei, ceea ce este >ntotdeauna posi<il9, deoarece are ca o<iect o sum9 de <ani sau re?ilierea contractului. $reluarea <unului cump9rat :i veri8icarea calit9;ii acestuia. $e l>n%9 o<li%a;ia de a pl9ti pre;ul, cump9r9torul are :i o<li%a;ia de a lua >n primire <unul v>ndut. Aceast9 o<li%a;ie este corelat9 cu o<li%a;ia v>n?9torului de a preda <unul. Anume prin nee2ecutarea acestor dou9 o<li%a;ii, de a preda :i de a lua >n primire <unul, se asi%ur9 reali?area uneia dintre 8inalit9;ile contractului, :i anume acea de punere a <unului >n st9p>nirea de drept :i de 8apt a cump9r9torului. #ac9 >n contractul de v>n?arecump9rare nu-a 8ost sta<ilit un termen de c9tre p9r;i, preluarea <unului se 8ace potrivit principiilor %enerale, imediat dup9 reali?area acordului de voin;9 sau la cererea v>n?9torului. Cump9r9torul tre<uie s9 veri8ice sau s9 pun9 pe cineva s9 veri8ice <unul >ntr-un termen at>t de scurt c>t permit >mpre@ur9rile. Cump9r9torul va e8ectua veri8icarea <unului con8orm cantit9;ii :i calit9;ii de sine st9t9tor. Veri8icarea se va e8ectua >n con8ormitate cu datele indicate >n marca@, >n documentele de >nso;ire :i cele de transport, care con8irm9 cantitatea :i calitatea m9r8ii livrate con8orm condi;iilor contractului. An ca?ul depist9rii unor vicii, cump9r9torul este o<li%at s9-l in8orme?e ne>nt>r?iat pe v>n?9tor, pentru ca repre?entatul acestuia s9 participe la >ntocmirea actului <ilateral. Cump9r9torul poate e8ectua constatarea e2isten;ei viciului unilateral, dac9 v>n?9torul a cons8in;it acest 8apt. Este posi<il9 e8ectuarea veri8ic9rii cantit9;ii <unului cu participarea 0' 2-
unui e2pert al unei or%ani?a;ii speciali?ate >n acest domeniu sau a unui or%an al controlului de stat, dac9 la solicitarea cump9r9torului, repre?entantul v>n?9torului >n termenele sta<ilite nu se va pre?enta. Cump9r9torul pierde dreptul de a invoca viciul, dac9 nu va comunica v>n?9torului >ntr-un termen re?ona<il din momentul >n care a constatat sau tre<uia s9 constate viciul :i tipul lui, cu e2cep;ia ca?ului >n care v>n?9torul a trecut su< t9cere >n mod dolosiv viciul. $9r;ile pot sta<ili prin contract un termen >n care cump9r9torul tre<uie s9-l in8orme?e despre viciile constatate. #ac9 cump9r9torul a primit <unurile, dar din motive o<iective 3descoperirea unui viciu, necorespunderea calit9;ii etc.4 dore:te s9 le restituie, el are o<li%a;ia de a conserva <unurile. Cump9r9torul este >ndrept9;it s9 re;in9 <unul p>n9 la momentul >n care v>n?9torul >i pl9te:te cheltuielile re?ona<ile, >n le%9tur9 cu conservarea lui. $lata cheltuielilor de v>n?are. Con8orm art.,.0 al Codului Civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, cump9r9torul este o<li%at s9 suporte toate cheltuielile le%ate de primirea :i transportarea <unului mo<il din locul >ncheierii contractului de v>n?are-cump9rare >n alt loc, dac9 contractul nu prevede alt8el. Cadrul normativ al Repu<licii oldova prevede, de asemenea, c9 >n ca?ul >n care contractul de v>n?are-cump9rare a unui <un mo<il tre<uie autenti8icat :i >nre%istrat, cump9r9torul suport9 costul autenti8ic9rii notariale, al >nscrierii >n re%istrul pu<lic respectiv :i al trans8erului propriet9;ii.
0' /-
.8/!/ C(n-%a$-ul de &anda- $(&e%$ial

Brice activitate comercial9 presupune e2isten;a :i des89:urarea unor activit9;i au2iliare, care implic9 participarea la via;a comercial9 :i a altor persoane, >n a8ar9 de titularul comer;ului, persoane cu care acesta intr9 >n di8erite raporturi @uridice de specialitate. Ca e'o$iile de %e$soane ca$e %a$ ici%" ca au6ilia$i la ac ivi a ea socie "#ilo$ come$ciale %o !i '$u%a e (n F ca e'o$ii)2,& salaria;ii 3muncitorii, 8unc;ionarii etc., care sunt le%a;i de patron printr-un contract de munc9 sau prest9ri de servicii4; persoanele care au ca atri<u;ii situa;ii independente de intermediere, cum sunt comisionarii sau mandatarii 89r9 repre?entare; au2iliarii, le%a;i de patronul comerciant cu societatea comercial9 printr-un contract de mandat cu sau 89r9 repre?entare, deseori com<inat cu un contract de prest9ri servicii; Av>nd >n vedere rolul important al acestor au2iliari, Codul civil al R. . re%lementea?9 activitatea acestora. Con8orm art. 1&/&, Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, prin contractul de mandat o parte 3mandant4 >mputernice:te cealalt9 parte 3mandatar4 de a o repre?enta la >ncheierea de acte @uridice, iar aceasta prin acceptarea mandatului se o<li%9 s9 ac;ione?e >n numele :i pe contul mandantului. Ca structur9 mandatul comercial se aseam9n9 cu mandatul civil, motiv pentru care >i sunt aplica<ile principiile %enerale re8eritoare la mandatul civil, dar mandatul comercial are o 8unc;ie deose<it9 ! de a
270 otica R.(., $opa V. #rept comercial romvn i drept <ancar . ! )ucureti, 1+++. ! $. /2&
0' 0-
mi@loci a8acerile comerciale, ceea ce reclam9 e2isten;a unor norme speci8ice, care s9 8ac9 mandatul apt e2i%en;elor activit9;ii comerciale. Contractul de mandat comercial este un contract consensual, sinala%matic :i cu titlul oneros. Con $ac ul de manda come$cial dis%une de unele %a$ icula$i "#i, ca$e (l deose3esc de manda civil, 7i anume" mandatul comercial este un contract cu titlul oneros, pe c>nd cel civil se pre?um9 a 8i %ratuit; mandatul comercial are ca o<iect >ncheierea actelor @uridice comerciale, care sunt de >ntreprin?9tor pentru mandant; mandatul comercial con8er9 mandatarului o mai mare li<ertate de ac;iune :i independen;9 :i puteri mai mari dec>t un mandat civil, de e2emplu ! mandatarul poate >ndeplini toate opera;iunile necesare comer;ului. P%+ile $(n-%a$-ului de &andasun&andan-ul i &anda-a%ul. Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2 prevede mandatul pro8esional 3mandatul comercial4, care este cu titlul oneros. An calitate de mandatari pro8esionali pot ap9rea persoanele 8i?ice sau @uridice speciale, activitatea de repre?entare la >ncheierea de acte @uridice care constituie >ndeletnicirea acestora. andatarul pro8esionist tre<uie s9 dispun9 de documente, care o8er9 dreptul de a participa la raporturi @uridice cu ter;ii, >ntr-o atare calitate. $entru a 8i vala<il, contractul de mandat tre<uie s9 r9spund9 urm9toarelor condi;ii" consim;9m>ntul, capacitatea :i cau?a. Contractul de mandat comercial %enerea?9 anumite o<li%a;ii :i drepturi >n sarcina p9r;ilor contractante. andatarul este o<li%at" s9 e2ecute mandatul 3adic9 s9 >ncheie actele @uridice cu care a 8ost 0' .-
>mputernicit de mandant4; s9 ac;ione?e >n interesul mandantului cu pruden;9 :i dili%en;9, s9 e2ecute personal mandatul, dac9 nu i se permite transmiterea mandatului c9tre un ter;; s9-:i >ndeplineasc9 o<li%a;iile cu <un9-credin;9 :i dili%en;a unui <un proprietar; s9 aduc9 la cuno:tin;a ter;ului cu care >ncheie actul >mputernicirea >n temeiul c9reia ac;ionea?9; s9 remit9 necondi;ionat mandantului tot ce a primit de la acesta >n vederea e2ecut9rii mandatului :i nu a utili?at >n acest scop; s9 nu divul%e in8orma;ia care i-a devenit cunoscut9 >n cadrul activit9;ii sale, dac9 mandantul are un interes @usti8icat >n p9strarea secretului; s9 >n:tiin;e?e pe mandant despre e2ecutarea mandatului. ,e l)ng obliga&ii. mandatarul dispune de urmtoarele drepturi: s9 transmit9 e2ecutarea mandatului c9tre un ter;, >n ca?ul >n care o cer interesele mandatului; s9 re;in9 din sumele pe care tre<uie s9 le remit9 mandantului ceea ce mandantul >i datorea?9 pentru e2ecutarea mandatului. ;bliga&iile mandantului sunt urmtoarele: s9 pun9 la dispo?i;ia mandatarului mi@loacele pentru e2ecutarea mandatului; s9 pl9teasc9 mandatarului remunera;ia datorat9 pentru e2ecutarea mandatului; la cererea mandatarului, s9 pl9teasc9 un avans pentru cheltuielile necesare e2ecut9rii mandatului; s9 pl9teasc9 :i s9 restituie cheltuielile 89cute de mandatar pentru e2ecutarea mandatului; s9 repare pre@udiciul produs 89r9 vina sa, pe care mandatarul l-a su8erit >n e2ecutarea mandatului, dac9 acesta este re?ultatul unui pericol le%at de o<li%a;ia contractual9. $rin e2ecutarea mandatului se creea?9 raporturi @uridice directe >ntre mandant :i ter;i. andatul comercial poate >nceta prin revocarea mandatarului de c9tre mandant, prin renun;area mandatarului la mandat, prin decesul mandatarului, prin insolva<ilitatea mandantului sau mandatarului. 0' '-
.8/3/ C(n-%a$-ul de *%an$hisin2

Contractul de 8ranchisin% const9 >n acordarea de c9tre un comerciant-produc9tor 38ranchiser4 a dreptului de a vinde anumite <unuri sau de a presta anumite servicii, precum :i de a <ene8icia de marca, renumele, no-ho-ul :i asisten;a sa unui comerciant 38ranchisee4, >n schim<ul unui pre; const>nd >ntr-o sum9 de <ani ini;ial9 :i o redeven;9 periodic9 numit9 !$anchisee. Contractul de 8ranchisin% este o metod9 de a reali?a a8aceri 3producere sau comerciali?are >ntr-un anumit teritoriu4 de m9r8uri sau servicii lansate anterior cu succes >n alte ?one. Franchisin%-ul are ca o<iect acordarea unei concesiuni, prin care 8ranchiseeul prime:te de la 8ranchiser dreptul de a se an%a@a >n producerea, o8ertarea, v>n?area sau distri<uirea unor <unuri sau servicii con8orm unui anumit plan %eneral de maretin% ela<orat de 8ranchiser. Franchisin%-ul repre?int9 o totalitate de raporturi de arend9, leasin%, v>n?are-cump9rare, antrepri?9, de repre?entan;9, o >ntreprindere mi2t9, o >ntreprindere cu investi;ii str9in9. 7a momentul actual contractul de 8ranchisin% este una din cele mai moderne metode contemporane de a 8ace a8aceri pe <a?a cola<or9rii permanente dintre de;in9torul de licen;9 sau depo?itarul unei e2perien;e avansate >ntr-un domeniu dat :i cel ce prime:te dreptul de concesiune, care >:i asum9 o<li%a;iile le%ale de di8u?are din teritoriu. Franchisin%-ul presupune crearea de c9tre 8ranchiser a unei re;ele de >ntreprinderi, at>t >n interiorul ;9rii resortisantul c9reia este el, c>t :i peste hotare ei, presupun>nd un :ir de a8aceri omo%ene le%ate prin ima%ine, mana%ementul :i maretin%ul propriu. Franchiserul transmite e2perien;a sa 0' ,-
8ranchisee-ului, >l instruie:te, >i pune la dispo?i;ie sistemul de no-ho, inclusiv metodele secrete comerciale, >i asi%ur9 accesul la sistemele de pu<licitate, la re;elele de aprovi?ionare :i des8acere, >l asist9 oriunde este necesar pentru asi%urarea succesului. Aplicarea 8ranchisin%ului >n raporturi comerciale pre?int9 avanta@e reciproce pentru am<ele p9r;i contractante. Franchiserul p9trunde pe pie;ele e2terne, 89r9 e8orturi investi;ionale :i >n condi;ii de e8icien;9, av>nd posi<ilitatea de reinvestire :i de diversi8icare a activit9;ii de e2port. Contractul de 8ranchisin% este un contract consensual, sinala%matic, cu titlul oneros :i cu e2ecutare succesiv9. Contractul de 8ranchisin% o8er9 p9r;ilor contractante un :ir de drepturi :i o<li%a;ii. O3li'a#iile !$anchise$ului sun u$m" oa$ele " s9 pun9 la dispo?i;ia 8ranchiseelui o totalitate de <unuri incorpora<ile de drepturi, m9rci de produc;ie, modele, aran@amente, decora;ii, de concepte asupra aprovi?ion9rii des8acerii :i or%ani?9rii, precum :i alte date sau cuno:tin;e utile promov9rii v>n?9rilor; s9 prote@e?e pro%ramul comun de prestare a 8ranchi?ei >mpotriva interven;iilor unor ter;i; s9-l per8ec;ione?e pe parcurs :i s9 spri@ine 8ranchiseeul >n activitatea acestuia prin >ndrumare, in8ormare :i per8ec;ionare pro8esional9. Con $ac ul de !$anchisin', !iind unul sinala'ma ic, 'ene$ea0" o3li'a#ii $eci%$oce 7i in e$de%enden e %en $u !$anchiseeu, aces a !iind o3li'a " sa achite suma de <ani, a c9rei m9rime se calculea?9, >n principiu, ca o 8rac;iune din volumul de v>n?9ri, care s9 corespund9 contri<u;iei pro%ramului de prestare a 8ranchisei la volumul de v>n?9ri; s9 utili?e?e pro%ramul privind prestarea 8ranchisei >n mod activ :i dili%en;a unui <un >ntreprin?9tor, precum :i s9 procure <unuri :i 0' --
servicii prin 8ranchiser sau prin intermediul unei persoane desemnate de acesta, dac9 m9sura respectiv9 are le%9tur9 nemi@locit9 cu scopul contractului. Contractul de 8ranchisin% >ncetea?9 prin a@un%erea la termen :i re?iliere. 7a e2pirarea termenului, p9r;ile au dreptul de a re>nnoi contractul.
.8/5/ C(n-%a$-ul de *a$-(%in2

An ;9rile cu economie de?voltat9, <9ncile au >n8iin;at departamente speciali?ate >n opera;iuni de 8actorin%. Codul civil al R. . prevede pentru prima dat9 acest tip de contract comercial. Con8orm art. 12+&, Codul civil al R. ., nr. 11&,/2&&2, prin contractul de 8actorin% o parte care este 8urni?orul de <unuri :i servicii 3aderent4 se o<li%9 s9 cede?e celeilalte p9r;i, care este o >ntreprindere de 8actorin% 38actor4, crean;ele ap9rute sau care vor ap9rea >n viitor din contractul de v>n?9ri de <unuri, prest9ri de servicii :i e8ectuarea de lucr9ri c9tre p9r;i, iar !ac o$ul (7i asum" cel %u#in dou" din u$m" oa$ele o3li'a#ii) 8inan;area aderentului, inclusiv prin >mprumuturi :i pl9;i >n avans; ;inerea conta<ilit9;ii crean;elor; asi%urarea e8ectu9rii procedurilor de somare :i de >ncasare a crean;elor; asumarea riscului insolva<ilit9;ii de<itorului pentru crean;ele preluate 3delcredere4. $ornind de la de8ini;ia indicat9 mai sus, contractul de 8actorin% este unul sinala%matic, consensual :i de e2ecutare succesiv9. An ceea ce prive:te natura sa @uridic9, contractul de 8actorin% pre?int9 asem9n9ri cu cesiunea de crean;9, cu care totu:i nu se con8und9 datorit9 tr9s9turilor sale speci8ice. Rela;iile de 8actorin% au un caracter mai complicat dec>t o cesiune 0' +-
de crean;9 o<i:nuit9, >m<in>ndu-se nu doar cu rela;iile de >mprumut :i credit, dar :i cu posi<ilitatea prest9rii altor servicii 8inanciare, cum ar 8i" eviden;a conta<il9, asi%urarea e8ectu9rii procedurilor de somare :i de >ncasare a crean;elor. E!ec ele con $ac ului de !ac o$in' sun mul i%le" Drepturile aderentului: s9 cear9 de la 8actori e2ecutarea o<li%a;iilor stipulate >n contract; s9 decid9 asupra volumului de drepturi care vor 8i cesionate. ;bliga&iile aderentului: s9 cede?e crean;ele e2istente sau viitoare, determinate la momentul >ncheierii contractului sau determina<ile cel t>r?iu >n momentul apari;iei lor; s9 cede?e crean;ele reale vala<ile; s9 transmit9 8actorului actele ce certi8ic9 cesiunea crean;elor :i s9 con8irme in8orma;ia ce pre?int9 importan;9 pentru e2ecutarea crean;ei. "actorul are dreptul" s9 cear9 de la aderent e2ecutarea o<li%a;iilor contractuale 8a;9 de creditorii s9i; s9 solicite de la aderent e2ecutarea o<li%a;iilor contractuale 8a;9 de 8actor, o<li%a;ii ce se re89 la volumul drepturilor cesionate 8actorului; s9 insiste la stipularea >n contract a unei clau?e speciale, prin care drepturile :i %aran;iile aderentului 8a;9 de de<itor s9 treac9 asupra 8actorului odat9 cu >ncheierea trans8erului crean;ei asupra 8actorului; s9 cear9 de la aderent o parte din suma crean;ei drept %aran;ie pentru acoperirea riscurilor le%ate de derularea contractului. "actorul are obliga&ia: s9 pl9teasc9 crean;ele, care i-au 8ost trans8erate de aderent; s9 8inan;e?e aderentul, inclusiv prin >mprumuturi :i pl9;i >n avans; s9 ;in9 conta<ilitatea crean;elor; s9 asi%urare e8ectuarea procedurilor de somare :i de >ncasare a crean;elor; s9 asume riscul insolva<ilit9;ii de<itorului pentru crean;ele preluate. Factorin%ul constituie un contract ori%inal, comple2, repre?ent>nd o opera;ie de 8inan;are 0, &-
comercial9, de aceea 8actorul tre<uie s9 mani8este o deose<it9 dili%en;9 >n suprave%herea clien;ilor s9i.
.8/6/ C(n-%a$-ul de leasin2

Leasin2@ul a ap9rut pentru prima dat9 >n Statele 6nite ale Americii, ca mai apoi, treptat, s9 p9trund9 :i >n alte ;9ri, >ndeosen Europa. 7easin%-ul a 8ost determinat >n apari;ia sa de cau?e o<iective. Ast8el, >n S.6.A., >n area )ritanie :i >n alte ;9ri erau >nt>mpinate %reut9;i >n 8inan;area a8acerilor, ca urmare a ri%idit9;ii 8ormelor :i procedeelor e2istente. Bamenii de a8aceri sim;eau nevoia dot9rii societ9;ilor lor comerciale cu echipamente moderne, >n condi;iile >n care utila@ele din dotare se >nvecheau, mai ales ca e8ect al u?urii lor morale. Formula cump9r9rii unor <unuri de la v>n?9tor, >n scopul >nchirierii lor acelor clien;i care aveau nevoie de ele, a ap9rut ca o 8ormul9 salvatoare :i e8icient9. 7easin%-ul este actualmente, pe plan interna;ional, unul din cele mai r9sp>ndite mi@loace de reali?are a 8inan;9rilor.2,1 $ro<lema esen;ial9 pe care o ridic9 no;iunea de *con $ac de leasin', o repre?int9 e2isten;a sau ine2isten;a unui asemenea contract. Se pune >ntre<area" este leasin%-ul un contract sau o opera;iune 8ormat9 dintr-un comple2 de contracte{ #e:i se aseam9n9 cu contratele de >nchiriere, v>n?are >n rate, c>t :i de loca;ie via%er9, leasin%-ul ca natur9 @uridic9 este o modalitate contractual9 de 8inan;are la termen. 7easin%-ul era, p>n9 nu demult, un contract >nt>lnit mai cu seam9 >n le%isla;ia comercial9 interna;ional9, 8iind impus de noile realit9;i economice
271 Smaranda An%heni, a%da Volonciu, Camelia Stoica, onica Ga<riela 7ostun, #rept Comercial, Ed. Bscr $rint, )ucureti, 2&&. pa%. 0&,
0, 1-
:i pe plan na;ional, ca un adev9rat contrat comple2. 7easin%-ul a 8ost de8init, >n +egea cu privire la leasing2,2 ca 8iind un con $ac , (n a c"$ui 3a0" o %a$ e /loca o$1 se o3li'" la ce$e$ea unei al e %"$#i /loca a$1 s"Ci asi'u$e %osesiunea 7i !olosin#a em%o$a$" a unui 3un, achi0i#iona sau %$odus de loca o$, con $a unei %l"#i %e$iodice /$a " de leasin'1, ia$ la e6%i$a$ea con $a ului s" $es%ec e d$e% ul de o%#iune al loca a$ului de a cum%"$a 3unul, de a %$elun'i con $ac ul sau de a !ace s" (nce e0e $a%o$ u$ile con $ac uale2 Conform art. F'-. Cod civil al .*.. nr. ##:2G'::', %$in con $ac ul de leasin' c$edi o$ul !inan#a o$ /loca o$ul1 se o3li'" s" do3(ndeasc" (n %$o%$ie a e sau s" %$oduc" 3unul mo3il s%eci!ica (n con $ac 7i s"Cl dea (n %osesiune 7i !olosin#", %en $u o %e$ioad" de e$mina " (n con $ac , celeilal e %"$#i /loca a$1, ia$ aceas a se o3li'" la %la a (n $a e a unei sume de 3ani /$edeven#"12 ;biectul contractului de leasing %o !i o$ice 3unu$i mo3ile sau imo3ile, cu e6ce%#ia) <unurilor scoase din circuitul civil sau a c9ror circula;ie este limitat9 prin le%e; terenurilor a%ricole; <unurilor consumpti<ile; o<iectelor propriet9;ii intelectuale care nu pot 8i cesionate. Elementele definitorii ale contractului de leasin% sunt cump9rarea unor <unuri >n scopul >nchirierii lor; >nchirierea acestor <unuri >n scopul unei redeven;e locative; 8olosirea acestor <unuri de c9tre client >n scopuri pro8esionale; latitudinea clientului s9 achi?i;ione?e <unul respectiv la s8>r:itul loca;iunii. 8n contractul de leasing sunt implicate mai multe pr&i. i anume"
2,2 onitorul B8icial al Repu<licii &-.&,.2&&. oldova nr. +2-+0/02+ din
0, 2-
loca o$ul, persoan9 8i?ic9 sau @uridic9 ce practic9 activitate de >ntreprin?9tor :i transmite, >n condi;iile contractului de leasin%, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumit9 perioad9, dreptul de posesiune :i de 8olosin;9 asupra unui <un al c9rui proprietar este, cu sau 89r9 transmiterea dreptului de proprietate asupra <unului la e2pirarea contractului; loca a$ul, persoan9 8i?ic9 sau @uridic9 ce prime:te, >n condi;iile contractului de leasin%, >n posesiune :i 8olosin;9 <unul speci8icat >n contract, pentru o anumit9 perioad9, >n schim<ul achit9rii ratelor de leasin%. An ca?ul >n care locatarul este persoan9 8i?ic9 care nu practic9 activitatea de >ntreprin?9tor, opera;iunea de leasin% cade su< inciden;a le%isla;iei cu privire la protec;ia consumatorului; v(n0" o$ul /!u$ni0o$ul1, persoan9 8i?ic9 sau @uridic9 care vinde locatorului, >n condi;iile contractului de v>n?are-cump9rare >ncheiat cu locatorul sau ale contractului comple2 >ncheiat cu locatorul :i cu locatarul, <unul solicitat de locatar. $rin intermediul acestui contract, locatorul o<;ine <ene8icii importante,2,/ v>n?9torul are o pia;9 asi%urat9 pentru produsele sale,2,0 iar locatarul are posi<ilitatea s9-:i procure ma:inile :i utila@ele 89r9 investi;ii prea mari. An plus el reali?ea?9 reducerea cheltuielilor de produc;ie :i de credite pentru pl9;i. <atura juridic a leasing7ului #up9 cum am v9?ut, leasin%-ul este o 8orm9 de
273 Ca urmare a 8aptului c operaiunile pe care le e8ectuea? nu sunt costisitoare. 274 El are o po?iie tot mai si%ur, 8cvnd 8a concurenei. Veniturile sunt sta<ile, totodat are ansa s o<in cvti%uri suplimentare
0, /-
8inan;are cu termen, o opera;iune de c$edi C3ail, care se caracteri?ea?9 prin 8aptul c9 o<iectul contractului se re8er9 la un echipament care urmea?9 s9 8ie 8olosit numai >n scopuri pro8esionale.2,. )unurile sunt cump9rate de c9tre locator numai pentru a 8i date >n loca;ie. #urata loca;iei tre<uie s9 corespund9 duratei economice de utili?are a ma:inilor sau echipamentelor respective.2,' Ratele chiriei sunt 8i2ate ast8el, >nc>t s9 permit9 amorti?area valorii <unurilor.2,, 6tili?atorul are latitudinea s9 opte?e pentru achi?i;ionarea <unului la un pre; care s9 corespund9 valorii sale re?iduale. Leasin'Cul es e o o%e$a#iune ca$e cu%$inde)2,un contract de v>n?are-cump9rare; un contract de loca;iune; un contract de mandat 3>n situa;ia >n care locatorul >mputernice:te locatarul s9 >ncheie contratul de v>n?are-cump9rare4; Con $ac ul de v(n0a$eCcum%"$a$e /!u$ni0a$e1 $e3uie s" con#in", %e l(n'" clau0ele %$ev"0u e de le'isla#ie %en $u aces i% de con $ac , s i%ul"$i %$ivind" achi?i;ionarea <unului de c9tre locator anume pentru a-l da >n leasin%; >nvestirea locatarului cu dreptul de cump9r9tor, care re?ult9 din contractul de v>n?arecump9rare 38urni?are4, >ncheiat de locator cu v>n?9torul 38urni?orul4 <unului, dac9 contractul de leasin% nu prevede alt8el; %aran;iile acordate locatarului de c9tre v>n?9tor, inclusiv %aran;iile privind calitatea <unului
275 B<iectul contractului se poate re8eri la <unuri 8oarte di8erite" maini, utila@e, maini de scris, automo<ile, vase petroliere, aeronave etc. Sunt pre8erate <unuri standard, de serie i nu prototipuri. )unurile standard au avanta@ul c pot 8i revvndute, dac locatarul nu respect clau?ele contractului. 276 Aceast durat este ne%ociat i stipulat >n contract. 277 Anuntrul termenului convenit >n contract. 278 Vasile $tulea, Corneliu Curuianu, Curs de drept comercial romvn, ediia a ((-a, ed. All )ec, )ucureti 2&&&, pa%. 1/&
0, 0-
o<iect al leasin%-ului. 7easin%-ul mai cuprinde, de asemenea, promisiunea <ilateral9 de loca;ie din partea 8inan;atorului :i a utili?atorului, pree2isten;a contractului de loca;iune, care va avea valoare de contract numai atunci c>nd se vor concreti?a toate elementele contractului de loca;ie. A:adar, contractul de loca;iune din cadrul opera;iunii de leasin% este sinala%matic per8ect, consensual :i in ui u %e$sonae. 7ocatorul nu se o<li%9 dec>t >n considera;ia calit9;ilor persoanei sau a %aran;iilor pe care le o8er9 >ntreprinderea utili?atoare. Rolul 8inan;atorului este de a 8inan;a a8acerea, neav>nd vreo in8luen;9 asupra mersului acesteia, ceea ce-i >n%9duie s9 cede?e contractul s9u, dac9 circumstan;ele o cer.2,+ Con8orm le%isla;iei >n vi%oare, 2-& 8orma @uridic9 a opera;iunilor de leasin% este contractul de leasin% dintre locator :i locatar :i contractul de v>n?arecump9rare 38urni?are4 dintre locator :i v>n?9tor 38urni?or4 sau un contract comple2 care le cuprinde pe acestea. An conclu?ie, leasin%-ul este ! prin natura sa @uridic9 :i prin tr9s9turile enun;ate ! un con $ac com%le6, $e%$e0en (nd o (m3ina$e a mai mul o$ ehnici &u$idice (n $Cun cad$u uni a$. ,rincipalele forme ale leasing7ului Formele leasin%-ului sunt di8erite, 8iind determinate :i 8olosite >n 8unc;ie de posi<ilit9;ile de 8inan;are a 8urni?orului, de limitele pie;ei, %radul de or%ani?are :i de des8acere a produselor la e2port" dup9 o<iectul s9u, leasin%-ul poate 8i mo3ilia$ sau imo3ilia$. An rela;iile comerciale interna;ionale, un loc important revine leasin2@ului
279 $entru 8inanator contractul nu are caracter intuitu personae. 2-&7e%ea cu privire la leasin%, art.' // .B. al R. . nr. +2-+0/02+ din &-.&,.2&&.
0, .-
&(4ilia%, pentru c9 se re8er9 la echipamente industriale, o8erind %aran;ia 8olosirii lor pe o perioada mai mare de un an, d>nd posi<ilitatea utili?atorului s9 achi?i;ione?e echipamentul la e2pirarea termenului de loca;ie. 7easin%-ul mo<iliar repre?int9 op;iunea cea mai 8recvent9 >n rela;iile comerciale interna;ionale :i din motive 8inanciare; dup9 implicarea p9r;ilor, leasin2@ul es-e di%e$sau indi%e$-. 7easin%-ul este de8init ca 8iind direct c>nd per8ectarea contractului are loc >ntre 8urni?or :i client, iar indirect ! c>nd este reali?at prin intermediul unei societ9;i speciali?ate. dup9 con;inutul ratelor, leasin%-ul este !inancia$ sau o%e$a#ional. Leasin2ul *inan$ia% este opera;iunea care tre<uie s9 >ndeplineasc9 cel pu;in una din urm9toarele condi;ii" riscurile :i <ene8iciile a8erente dreptului de proprietate asupra <unului o<iect al leasin%-ului s9 8ie trans8erate locatarului la momentul >ncheierii contractului de leasin%; suma ratelor de leasin% s9 repre?inte, cel pu;in, +& din valoarea de intrare a <unului dat >n leasin%; contractul de leasin% s9 prevad9 e2pres trans8erul dreptului de proprietate asupra <unului o<iect al leasin%-ului c9tre locatar la e2pirarea contractului; perioada de leasin% s9 dep9:easc9 ,. din durata de 8unc;ionare util9 a <unului o<iect al leasin%-ului; leasin2@ ul (,e%a+i(nal este o opera;iune care nu >ndepline:te nici una din condi;iile contractului de leasin% 8inanciar; dup9 procedurile de calcul al ratelor, leasin%-ul este ne sau 3$u . Leasin2@ul ne- este acela >n care ratele cuprind pre;ul net de v>n?are a echipamentului :i <ene8iciul reali?at din 0, '-
utili?area <unului respectiv. Leasin2@ul 4%u-, care mai este cunoscut :i su< denumirea de !ullCse$vice leasin', este acela >n care ratele includ" pre;ul net de v>n?are a <unurilor >nchiriate; cheltuielile e8ectuate pentru >ntre;inerea :i repara;ia echipamentelor, ma:inilor sau utila@elor >nchiriate; <ene8iciile reali?ate pe parcursul utili?9rii lor; mai sunt >nt>lnite" leasin%-ul 3a$ e$, leasin%-ul com%ensan#ional, lisean%-ul de consum :i leaseC3acPCul. Leasin2@ul 4a%-e% este opera;iunea >n cadrul c9reia locatarul achit9 valoarea ratelor de leasin% prin <unuri al c9ror proprietar este; leasin2@ul $(&,ensa+i(nal opera;iunea >n cadrul c9reia locatorul prime:te >n contul ratelor de leasin% mar89 produs9 cu utila@ul-o<iect al leasin%-ului; leasin2@ul de $(nsu& opera;iune de leasin%, >n cadrul c9reia locatarul are calitatea de consumator; lease@4a$I @ opera;iune >n cadrul c9reia o parte transmite unei alte p9r;i proprietatea unui <un >n scopul de a-l lua ulterior >n leasin%. Fiind un mi@loc de 8inan;are deose<it de in%enios, lease@4a$I@ul este utili?at >ntr-o m9sur9 tot mai mare. $rin lease<ac proprietarul, 89r9 s9 piard9 echipamentul care >i serve:te onorarii comen?ilor, o<;ine capital >n scopul de?volt9rii activit9;ilor sale economice. Efectele contractului de leasing An contractul de leasin%, o3li'a#iile v(n0" o$ului sunt" s9 livre?e un echipament de calitate, adic9 >n stare de 8unc;ionare; s9 asi%ure asisten;a tehnic9 a personalului care >l va e2ploata; s9 asi%ure piesele de schim< necesare 0, ,-
repara;iilor;2-1 s9 e8ectue?e repara;iile echipamentului >nchiriat, >n m9sura >n care de8ec;iunile nu sunt din culpa utili?atorului.2-2 Loca a$ul a$e o3li'a#ia" s9 pre?inte locatorului in8orma;ii re8eritoare la <un :i/sau la v>n?9torul 38urni?orul4 lui >n vederea >ncheierii unui contract de v>n?arecump9rare 38urni?are4, dac9 contractul de leasin% nu prevede alt8el; s9 e2ecute o<li%a;iile de recep;ionare a <unului :i de 8ormulare a cerin;elor ce re?ult9 din contractul de v>n?are-cump9rare 38urni?are4, dac9 contractul de leasin% nu prevede alt8el; s9 in8orme?e locatorul despre corespunderea <unului clau?elor din contractul de v>n?arecump9rare 38urni?are4; s9 asi%ure, pe durata contractului de leasin%, inte%ritatea <unului, men;inerea >n stare de 8unc;ionare :i 8olosirea lui numai >n con8ormitate cu clau?ele contractuale; s9 suporte toate cheltuielile de transport, recep;ie, montare, demontare, e2ploatare, >ntre;inere, p9strare, deservire tehnic9, repara;ie, asi%urare a <unului, precum :i alte cheltuieli a8erente, dac9 contractul de leasin% nu prevede alt8el; s9 pl9teasc9 ratele de leasin% >n modul :i >n termenele sta<ilite >n contractul de leasin%; s9 permit9 locatorului veri8icarea periodic9 a st9rii <unului :i a modului de e2ploatare a <unului o<iect al contractului de leasin%; s9-l in8orme?e pe locator >n timp util despre orice tul<urare a dreptului de proprietate venit9 din
281 Sau s achite contravaloarea lor. 282 Aceste o<li%aii sunt stipulate >n contractul de leasin%, >nc din momentul per8ectrii acestuia.
0, --
partea unui ter;; s9 restituie, la e2pirarea contractului de leasin%, locatorului <unul >n starea stipulat9 de contract, lu>ndu-se >n considerare u?ura normal9, >n ca?ul >n care nu-:i va e2ercita dreptul, prev9?ut de pre?enta le%e, de a achi?i;iona <unul cu titlu de proprietate sau de a prelun%i contractul. Loca a$ul a$e d$e% ul) s9 alea%9 independent <unul :i/sau v>n?9torul 38urni?orul4 sau s9 >ncredin;e?e locatorului aceast9 ale%ere; s9 8ormule?e v>n?9torului 38urni?orului4 cerin;e ce re?ult9 din contractul de v>n?are-cump9rare 38urni?are4; s9 re8u?e recep;ionarea <unului ce nu corespunde condi;iilor din contractul de leasin% :i s9 suspende plata c9tre locator a ratei de leasin% p>n9 c>nd va 8i eliminat9 >nc9lcarea clau?elor contractuale; s9 e2ecute >nainte de termen o<li%a;ia pl9;ii ratei de leasin% :i s9 cumpere <unul, dac9 contractul de leasin% nu prevede alt8el; s9 achi?i;ione?e, la e2pirarea contractului de leasin%, <unul cu titlu de proprietate, s9 prelun%easc9 contractul de leasin% sau s9 restituie <unul, dac9 contractul nu prevede alt8el. Loca a$ul nu a$e d$e% ul !"$" aco$dul sc$is al loca o$ului) s9 modi8ice contractul de v>n?are-cump9rare 38urni?are4 sau s9 >ntrerup9 ac;iunea lui; s9 >nchirie?e sau s9 %reve?e >n alt mod <unul; s9 cesione?e dreptul de 8olosin;9 sau orice alte drepturi ce re?ult9 din contract. Loca o$ul es e o3li'a " s9 nu intervin9 >n ale%erea <unului :i/sau a 0, +-
v>n?9torului 38urni?orului4 89cut9 de locatar, dac9 contractul de leasin% nu prevede alt8el; s9 coordone?e cu locatarul cuprinsul contractului de v>n?are-cump9rare 38urni?are4 a <unului; s9 nu opere?e modi8ic9ri >n contractul de v>n?arecump9rare 38urni?are4 89r9 acordul locatarului; s9 dea locatarului contra plat9 <unul s9u >n posesiune :i 8olosin;9 temporar9; s9 >ncheie, din >ns9rcinarea locatarului, contract de v>n?are-cump9rare 38urni?are4 cu v>n?9torul 38urni?orul4, s9 pl9teasc9 pre;ul <unului :i s9 >ncredin;e?e locatarului e2ecutarea o<li%a;iilor sale privind recep;ionarea <unului, 8ormularea cerin;elor care i?vor9sc din acest contract, dac9 contractul de leasin% nu prevede alt8el; s9 primeasc9 <unul la e2pirarea contractului de leasin%, dac9 locatarul nu-:i e2ercit9 dreptul de a achi?i;iona <unul cu titlu de proprietate sau de a prelun%i contractul con8orm prevederilor pre?entei le%i; s9 %arante?e locatarului 8olosin;a lini:tit9 a <unului; s9 respecte dreptul locatarului de a opta pentru achi?i;ionarea <unului, prelun%irea contractului sau restituirea <unului. Loca o$ul a$e d$e% ul" s9 cesione?e sau s9 dispun9 >n alt mod de drepturile sale asupra <unului sau de drepturile care re?ult9 din contractul de leasin%. Cesiunea sau dispunerea >n alt mod nu-l de%revea?9 pe locator de o<li%a;iile ce re?ult9 din contract :i nici nu schim<9 natura sau re%imul @uridic al contractului; s9 8oloseasc9 <unul >n calitate de %a@ >n o<li%a;iile sale 8a;9 de ter;i, dac9 contractul de leasin% nu prevede alt8el; s9 cear9 achitarea inte%ral9 :i >nainte de termen 0&-
a ratelor de leasin% sau s9 re?ilie?e contractul, cu repara;ia pa%u<elor :i/sau cu restituirea <unului, >n ca?ul >n care locatarul >ncalc9 >n mod esen;ial clau?ele contractului; s9 >m<ine calitatea de locator cu cea de v>n?9tor 38urni?or4, dac9 acest 8apt este prev9?ut >n contractul de leasin%; s9 solicite locatarului documentele ce re8lect9 starea lui 8inanciar9. Dac" loca a$ul" utili?ea?9 <unul cu >nc9lcarea esen;ial9 a clau?elor contractuale sau contrar destina;iei acestuia; limitea?9 accesul locatorului la <un; nu achit9 rata de leasin% mai mult de /& de ?ile calendaristice de la scaden;a sta<ilit9 >n contractul de leasin%; nu restituie o<iectul leasin%-ului, dac9 acest 8apt este prev9?ut >n contract, societatea de leasin% 3locatorul4 are dreptul la revendicarea <unului o<iect al leasin%-ului >n modul sta<ilit de le%isla;ie :i de contractul de leasin%. Finan;atorul prime:te <unul >napoi, av>nd posi<ilitatea s9-l re>nchirie?e unei alte persoane sau s9-l v>nd9, >n timp ce prime:te :i plata inte%ral9 a tuturor ratelor 3dac9 locatarul nu restituie o<iectul leasin%-ului sau nu l-a restituit la timp, ratele sunt pl9tite >n m9rime du<l9 pentru perioada de >nt>r?iere4, calculate >n raport cu rvia;as economic9 a echipamentului respectiv. E8ectele e2pir9rii contractului de leasin% sunt di8erite, >n 8unc;ie de 8orma leasin%-ului" opera;ional sau 8inanciar. 8n 'ene$al, con $ac ul de leasin' (nce ea0" (n ca0 de" e2pirare; re?iliere cu acordul p9r;ilor sau 01-
alte circumstan;e prev9?ute de le%isla;ie. 8n ca0ul e6%i$"$ii con $ac ului de leasin' !inancia$" <unul trece >n proprietatea locatarului, dac9 durata contractului de leasin% corespunde cu termenul de amorti?are a <unului :i/sau au 8ost e8ectuate toate pl9;ile ce re?ult9 din o<li%a;iile contractuale :i dac9 au 8ost e2ecutate alte o<li%a;ii, >n ca?ul >n care p9r;ile au convenit >n acest sens >n contract; locatarul poate cump9ra <unul la valoarea lui re?idual9 convenit9 de p9r;i; contractul poate 8i prelun%it, <unul r9m>n>nd >n posesiunea :i 8olosin;a temporar9 a locatarului, la ratele sta<ilite anterior sau la rate reduse. 8n ca0ul e6%i$"$ii con $ac ului de leasin' o%e$a#ional" <unul poate 8i cump9rat de locatar la pre;ul convenit de p9r;i; acesta poate 8i prelun%it de c9tre p9r;i, r9m>n>nd >n posesiunea :i 8olosin;a temporar9 a locatarului, la ratele sta<ilite anterior sau la rate modi8icate >n 8unc;ie de rata in8la;iei :i de evolu;ia pie;ei, ;in>ndu-se cont de re%ulile echit9;ii. #ac9 nu :i-a e2ercitat dreptul de op;iune asupra achi?i;ion9rii <unului sau prelun%irii contractului, locatarul este o<li%at s9 >ncete?e imediat 8olosin;a :i e2ploatarea <unului primit >n leasin%, s9 asi%ure p9strarea :i inte%ritatea lui :i s9-l transmit9 >n cel mult / ?ile calendaristice locatorului sau, la indica;ia acestuia, unei alte persoane >n starea corespun?9toare clau?elor contractuale, lu>ndu-se >n considerare u?ura normal9, >n ca? contrar, survin consecin;ele de mai sus.
02-
>I>LIOGRAFIE
Acte normative Constitu;ia Repu<licii oldova din 2+.&,.1++0 // .B. nr. 1 din 12.&-.1++0 Codul civil al Repu<licii oldova, nr. 11&,-yV din &'.&'.2&&2 // .B. nr. -2--'/''1 din 22.&'.2&&2 Codul de $rocedur9 Civil9 al Repu<licii oldova, nr. 22.-yV din /&.&..2&&/ // .B. nr. 111-11./0.1 din 12.&'.2&&/ Codul de e2ecutare al Repu<licii oldova, nr. 00/-yV din 20.12.2&&0 // .B. nr. /0-/./112 din &/.&/.2&&. 7e%ea cu privire la activitatea de evaluare, nr. +-+-yV din 1-.&0.2&&2 / .B. nr. 1&2/,,/ din 1'.&,.2&&2 7e%ea cu privire la antreprenoriat :i >ntreprinderi, nr. -0.-y(( din &/.&1.1++2 // .B. nr. 2/// din 2-.&2.1++0 7e%ea cu privire la principiile de <a?9 de re%lementare a activit9;ii de >ntreprin?9tor, nr. 2/.-yV( din 2&.&,.2&&' // .B., nr. 12'-1/&/'2, din 11.&-.2&&' 7e%ea privind investi;iile >n activitatea de >ntreprin?9tor, nr. -1-yV din 1-.&/.2&&0 // .B., nr. '0-'' din 2/.&0.2&&0 7e%ea privind sus;inerea sectorului >ntreprinderilor mici :i mi@locii nr. 2&'-yV( din &,.&,.2&&'// .B., 12'-1/& din 11.&-.2&&' 7e%ea privind <ursele de m9r8uri, nr. 111,-y((( din 2'.&2.1++, // .B. nr. ,&/0'0 din 2..&,.1++7e%ea cam<iei, nr. 1.2,-y(( din 22.&'.1++/ // .B. nr. 1&/2-. din /&.1&.1++/ 7e%ea privind capitali?area pl9;ilor periodice, nr. 12/y(V din /&.&,.1++- // .B. nr. -.--'/.,& din 1,.&+.1++7e%ea privind Comisia *a;ional9 a Valorilor o<iliare, nr. 1+2-y(V din 12.11.1++- // .B. nr. 22-2//+1 din &0.&/.1+++ 0/-
7e%ea cu privire la cooperativele de >ntreprin?9tor, nr. ,/-yV din 12.&0.2&&1 // .B. nr. 0+-.&/2/, din &/.&..2&&1 7e%ea privind administra;ia pu<lic9 local9, nr. 12/-yV din 1-.&/.2&&/ // .B. nr. 0+/211 din 1+.&/.2&&/ 7e%ea cu privire la cooperativele de produc;ie, nr. 1&&,-yV din 2..&0.2&&2 // .B. nr. ,1-,//.,. din &'.&'.2&&2 7e%ea privind coopera;ia de consum, nr. 12.2-y(V din 2-.&+.2&&& // .B. nr. 1.0-1.'/11.' din 10.12.2&&& 7e%ea conta<ilit9;ii, nr. 02'-y((( din &0.&0.1++. // .B. nr. 2-//21 din 2..&..1++. 7e%ea cu privire la >nre%istrarea de stat :i a >ntreprinderilor :i or%ani?a;iilor, nr. 12'.-y(V din &..1&.2&&&// .B. nr. /1-/0-1&+ din 22.&/.2&&1 7e%ea cu privire la >ntreprinderea de stat, nr. 10'-y((( din 1'.&'.1++0 // .B. nr. 2/+ din 2..&-.1++0 7e%ea cu privire la 8ondurile de investi;ii, nr. 12&0-y((( din &..&'.1++, // .B. nr. 0.//+, din 1&.&,.1++, 7e%ea privind %ospod9riile ;9r9ne:ti 3de 8ermier4, nr. 1/./-y(V din &/.11.2&&& // .B. nr. 10-1./.2 din &-.&2.2&&1 7e%ea cu privire la %rupele 8inanciar-industriale, nr. 101--y(V din 10.12.2&&& // .B. nr. 2,-2-/+& din &'.&/.2&&1 7e%ea insolva<ilit9;ii, nr. '/2-yV din 10.11.2&&1 // .B. nr. 1/+-10&/1&-2 din 1..11.2&&1 7e%ea cu privire la licen;ierea unor %enuri de activitate, nr. 0.1-yV din /&.&,.2&&1 // .B. nr.1&-1&+/-/' din &'.&+.2&&1 7e%ea cu privire la limitarea activit9;ii monopoliste :i de?voltarea concuren;ei, nr. +&'-y(( din 2+.&1.1++2 // .B. nr.2/0' din 2-.&2.1++2 7e%ea cu privire la leasin%, nr. .+-yV( din 2-.&0.2&&. // .B. nr. +2-+0/02+ din &-.&,.2&&. 7e%ea privind m9rcile :i denumirea de ori%ine a 00-
produselor, nr. .---y((( din 22.&+.1++. // .B. nr. -+/,,' din &-.&2.1++' 7e%ea cu privire la partide :i alte or%ani?a;ii socialpolitice, nr. ,1--y(( din 1,.&+.1++1 // .B. nr. 1112/1&' din /&.12.1++1 7e%ea cu privire la patenta de >ntreprin?9tor, nr. +/y(V din 1..&,.1++- // .B. nr. ,2-,//0-. din &'.&-.1++7e%ea cu privire la pia;a valorilor mo<iliare, nr. 1++-y(V din 1-.11.1++- // .B. nr. 2,-2-/12/ din 2/.&/.1+++ 7e%ea cu privire la pre%9tirea cet9;enilor pentru ap9rarea $atriei, nr. 120.-yV din 1-.&,.2&&2 // .B. nr. 1/,-1/-/1&.0 din 1&.1&.2&&2 7e%ea cu privire la proprietate, nr. 0.+-y(( din 22.&1.1++1 // .B. nr. /-0-.-'/22 din /&.&'.1++1 7e%ea cu privire la protec;ia concuren;ei, nr. 11&/-y(V din /&.&'.2&&& // .B. nr. 1''-1'-/12&. din /1.12.2&&& 7e%ea privind protec;ia mediului >ncon@ur9tor, nr. 1.1.-y(( din 1'.&'.1++/ // .B. nr. 1&/2-/ din /&.1&.1++/ 7e%ea privind serviciul pu<lic, nr. 00/-y((( din &0.&..1++. // .B. nr. '1/'-1 din &2.11.1++. 7e%ea privind societ9;ile pe ac;iuni, nr. 11/0-y((( din &2.&0.1++, // .B. nr. /--/+///2 din 12.&'.1++, 7e%ea cu privire la ?onele economice li<ere, nr. 00&-yV din 2,.&,.2&&1 // .B. nr. 1&--1&+/-/0 din &'.&+.2&&1 Standardele *a;ionale de Conta<ilitate :i $lanul de conturi conta<ile al activit9;ii economico-8inanciare a >ntreprinderii, nr. 1,0 din 2..12.1++, // .B. nr. ---+1/1-2 din /&.12.1++, ot9r>rea Guvernului despre apro<area Re%ulamentului societ9;ilor economice din Repu<lica oldova, nr. .&& din 1&.&+.1++1 ot9r>rea Guvernului cu privire la punerea >n aplicare a 0.-
num9rului de identi8icare de stat unic al >ntreprinderii :i or%ani?a;iilor, nr. -'1 din 10.&,.2&&/ // .B. nr. 1./-1.0/-++ din 22.&,.2&&/ ot9r>rea Guvernului Repu<licii oldova privind modul de calculare a pl9;ilor periodice capitali?ate, nr. 12, din 1..&2.2&&& // .B. nr. 1+-2&/2&+ din 20.&2.2&&& ot9r>rea Guvernului Repu<licii oldova despre Re%ulamentul provi?oriu cu privire la holdin%uri, nr. ..& din 2'.&,.1++0 // .B. nr. 2/,, din &2.&+.1++0 ot9r>rea privind apro<area Re%ulamentului cu privire la trans8erul de credit, nr. /,/ din 1..12.2&&. // .B. nr. 1,'-1-1/'0/ din /&.12.2&&. *onografii. manuale6 FQbGUXU D. QRMS4R5T5UV.MWX-.((. ! O>bH>J, 1++, FGH>> D.E. QRMS4R5T5UV.MWX-Y(M 4RV(() 4R(ZWMU[ \(RU5R((VT5] 5 RV^(5.5] // AMbLU. O>bH. cU-LJ. nMS. 11. [SJ>>. - 1++/. - l' ESJiJUbH>M KSJ>>" `JbLj 1. [>i. SMi. .. YYJSX>U>>>h. ! O>bH>J" RAOD, 2&&1 V>hUXH>> .A. QRMS4R5T5UV.MWX-Y(M 4RV((. ! O>bH>J" [A, 2&&2. V>YXUbHJg, A.A. _Y`5(TMRT(M 4RV((. ! O>bH>J" SXiXaMbHJg YXLMSJLQSJ, 1++, NJYMUXH D.A. a(UUMRbM-Y(M 4RV((. ! NXTXUQ" )usiness Elita, 2&&0 NJYJaM>, Z.n. cR5S5bM-YV] dT`5YW(4MS5] 4RMS4R5T5UV.MW]. ! O>bH>J" [A, 2&&& NbMUXg [>SLU>h. QRV((((M 4(W(eMT5M f(WS5T"(( ( g(--55. ! O>bH>J" alters wluer, 2&&0 N>PPMSbMbH>M KSJ>>. `JbLj 1. [>i SMiJHoXMh A.p. [>K>Ui>KQY> X A.p. tH>>YM>>h .- O>bH>J" SXbLj,2&&0 N>PMULJSXh H fJH>U>iJLMYjbL>Q > mMiMSJYjUGx 9>bQiJSbL>MUUGx QUXLJSUGx KSMiKSXgLXgx. 2-M XfiJUXM, KMSMSJ\>LJUU>M X i>K>YUMU>M. // [>i. SMi. ASY>>bH>9> .[., cTJH>>>h R.D. ! O>bH>J" 0'-
bLXoXUm>SP, 2&&2 N>bgH>>J R.., DUL>U>> A.A., R>b>> n.., DUL>U>>J R.D. QRV((([M \(RU[ (R"VT5^V`5h2 8ZRV^`[ ibRMS5.MWXT[f S(YiUMT.((. ! O>bH>J" [A, 2&&2 NSQ9Y>>J, R.`. a(UUMRbM-Y(M 4RV((" caM\UXH. ! O>bH>J, 2&&& OJHH>UUMYY, N., FS;, n. jY(T(U5Y-2 QR5T`54[, 4R(ZWMU[ 5 4(W5.5YV" >P 1. ! O>bH>J, 2&&0 O>9XYM>bHXh n.V. 8ZkM-.(V ("RVT5bMTT(h (.(M.-.(MTT(-.X#2 a(UUMT.VR5h2 QRVY.5YV2 l(RUV.5(T[M VY.[. !O>bH>J, 2&&& AYMhUXH, A.O. QRMS4R5T5UV.MWX-Y(M /f(^]h-.(MTT(M1 4RV((. >P 1. ! O>bH>J" SXbLj, 2&&& >bbXhbHJg ;SXiXaMbHJg UoXHY>KMiXg. O>bH>J" Um>SPJ-O, 1+++ nMS9MM>, A.[. QRV(( 5T.MWWMY.iVWXT(h -(Z-.(MTT(-.5 ( g(--5h-Y(h mMSMRV`55. ! O>bH>J" [S>bKMHL, 1++' nQxJU>> Z.D. n5-.MUV bV-.T("( 4RV(V // AMbLU. O>bH. cULJ. nMS. 11 [SJ>>. - 1++0.- l0 ~JPxJY>>, p. o(-iSVR-.(( 5 dY(T(U5YV. ! O>bH>J" WH>U>PXHJ, 2&&& ~QPKMLMS, . pM(R5] dY(T(U5bM-Y("( RV^(5.5]. ! O>bH>J, 1+-2 )laise, qean-)ernard. D$oi des a!!ai$es2 Comme$can s2 Concu$$ence2 Dis $i3u ion. ! $aris" 7.G.#.q., 2&&2. #avid Ru?i. D$oi in e$na ional %u3lic. ! $aris" #B77B5, 2&&2 #ider, $aul. Les socie es come$ciales" ! $aris" $resses 6niversitaire de France, 1++1 Gru<el er<ert G. To+a$ds a heo$0 o! F$ee Economic Nones. ! Speciales, 2&&& qean-)ernard, )laise. D$oi des a!!ai$es2 Comme$can s2 Concu$$ence2 Dis $i3u ion2 ! $aris" 7.G.#.q, 2&&2 7e%eais, #ominiue. D$oi comme$cial e des a!!ai$es. ! $aris" AR A*# CB7(*, 2&&/ 7e%islation des ?ones li<res. ! France, 2&&2 Ripert G, Ro<lot R. T$ai e de d$oi comme$cial. ! $aris" 0,-
7.G.#.q., 1++1. Serra, . Le d$oi !$ancais de la concu$ence . ! $aris" #alo?, 1++/ An%hel (. . T$a a ul in e$na#ional 7i d$e% ul in e$n. ! )ucure:ti" 7umina 7e2,1+++ An%heni S., Volonciu ., Stoica C., 7ostun .G. D$e% Come$cial. ! Bscar $rint, )ucure:ti, 2&&& An%heni Smaranda, Volonciu a%da, Stoica Camelia. D$e% come$cial. ! )ucure:ti" A77 )ECw, 2&&0 Avornic G., Aram9 E., *e%ru )., Costa: R. Teo$ia 'ene$al" a d$e% ului. ! Chi:in9u" Cartier @uridic, 2&&0 )anca ondial9 . Studiu asupra 5E7, 2&&& )9ie:u V., C9p9;>n9 (. D$e% in e$na#ional %$iva 2 Ho e de cu$s. ! Chi:in9u" Garuda-Art, 2&&& )9canu (. Fi$ma 7i em3lema come$cial". ! )ucure:ti" 7umina 7e2, 1++)>rsan C. etc. Socie "#ile come$ciale. ! )ucure:ti" |ansa SR7, 1++/ )>rsan, Corneliu. Ale2andru, iclea. #o<rinoiu, V. Coma, . Socie "#ile come$ciale. ! )ucure:ti" Ed. |ansa SR7, 1++/ )eauchamp, Andre. Nonele li3e$e. !)ucure:ti" ontevideo, 2&&1 )oroc 7idia. Elemen e de d$e% civil 7i come$cial . ! )ucure:ti" (nterGri8, 2&&1 )oroi G. D$e% civil) Pa$ ea 'ene$al". ! )ucure:ti" All )ec, 1++)urac, Victor. D$e% 3anca$. ! Chi:in9u" Cipo%ra8ia Central9, 2&&1 C9p9;>n9 B. D$e% ul concu$en#ei come$ciale2 Concu$en#a ones ".- )ucure:ti" 7umina 7e2, 1++2 C9p9;>n9, B. D$e% ul concu$en#ei come$ciale) Pa$ ea 'ene$al". ! )ucure:ti" 7umina 7e2, 1++C9p9;>n9, B. Ins i u#ii ale noului d$e% come$cial) Socie "#ile come$ciale. ! )ucure:ti" 7umina, 1++1 C9rpenaru, S. #. D$e% come$cial $om(n. ! )ucure:ti" 0--
All )ec, 2&&& C9rpenaru S.#. D$e% come$cial $om(n. ! Edi;ia a (((. ! )ucure:ti" A77 )ECw, 2&&1 C9rpenaru, S. #. D$e% come$cial $om(n. ! )ucure:ti" Ed. A77 )ECw, 1++C9rpenaru S. #., C9t9lin $. Sorin #., $iperea G. Socie "#ile come$ciale2 Re'lemen a$e, doc $in" &u$is%$uden#". ! )ucure:ti" All )ec, 2&&2 C>rcei Elena. D$e% come$cial $om(n2 Cu$s %en $u cole'iile unive$si a$e. !)ucure:ti" A77 )ECw, 2&&& C>rcei, Elena. Socie "#ile come$ciale %e ac#iuni2 ! )ucure:ti" A77 )ECw, 1+++ Caraiani Gh. Nonele li3e$e 7i %a$adisu$ile !iscale. ! )ucure:ti" 7umina 7e2, 1+++ Caraiani Gh. Nonele li3e$e. ! )ucure:ti" Economic9, 1++. Ciuc9, V. . Lec#ii de d$e% $oman" Vol. (. ! )ucure:ti" $olirom, 1++Chi<ac Gh., )9ie:u A., Rotari Al. etc. D$e% civil2 Con $ac e s%eciale. ! Vol. (((. !Chi:in9u, 2&&. Chi<ac Gh., Cimil #. D$e% civil2 P$ele'e$i2 Unele ca e'o$ii de o3li'a#ii. ! Ed. ((-a rev. :i compl. ! Chi:in9u, 2&&2 Chiric9 #an. D$e% civil2 Con $ac e s%ecial". ! )ucure:ti, 1++. Comentariul Codului civil al Repu<licii oldova / Coord. )uruian9 ., E8rim B., E:anu *. ! Vol. (. ! Chi:in9u. Ed. Arc, 2&&. Com9nescu, (oan. Elemen e de d$e% cam3ial. ! )ucure:ti" $ER(B*, 1++/ Constantinescu V. Nonele li3e$e eu$o%ene. ! Studiu, 1++Costin ., i88 A. Falimen ul2 Evolu#ie 7i ac uali a e. ! )ucure:ti, 2&&& Costin ircea, i88 An%ela. Falimen ul2 Evolu#ie 7i ac uali a e. ! )ucure:ti" 7umina 7e2, 2&&& #@uvara, . Teo$ia 'ene$al" a d$e% ului2 I0voa$e 7i 0+-
d$e% %o0i iv. ! )ucure:ti" A77 )ECw, 1+++ #oro<an;u . T$an0ac#ii come$ciale. ! )ucure:ti" Ed. 7umina 7e2, 1++Florescu $., re@eru Ch., )ala:a G. D$e% socie a$. ! )ucure:ti" 7umina 7e2, 2&&/ Economu, Radu. Manual %$ac ic de d$e% cam3ial. ! )ucure:ti" 7umina 7e2, 1++' Gerota #.#., Cu$s de socie "#i come$ciale. ! )ucure:ti" Funda;ia cultural9 Re%ele ihai (, 1+2Geor%escu, (.7. D$e% come$cial $om(n" Vol. (. ! )ucure:ti" A77 )ECw, 2&&2. Geor%escu (.7. D$e% come$cial $om(n" Vol. ((. ! )ucure:ti" A77 )ECw, 2&&2 Geor%escu, 7., |te89nescu, V. Ho$me me odolo'ice %$ivind e6amina$ea 7i (n$e'is $a$ea m"$cilo$ de !a3$ic", de come$# 7i de se$viciu. ! )ucure:ti" A77 )ECw, 1+-' Gri<incea 7. D$e% ul come$#ului in e$na#ional. ! Chi:in9u" Reclama S.A, 1+++ Gu:tiuc A , G>rlea R, $rodan . D$e% 3anca$" Vol. 2. ! Chi:in9u" Academia de $oli;ie r|te8an cel ares a .A.(. al R. , 2&&0 aman%iu C, Rosetti-)9l9nescu (,. )9icoianu A. T$a a de d$e% civil $om(n" Vol. 2. ! )ucure:ti 1++assel, are. Adminis $a$ea socie "#ilo$ %e ac#iuni (n economia de %ia#" 7i de $an0i#ie. ! )ucure:ti" A77 )ECw, 1++, (nte%rarea economic9. ! Cap. V(((. ! Chi:in9u, 2&&1 7upu Gh., Amititeloaie Al. D$e% come$cial. ! Vol. ((. ! (a:i, 1++acovei, (. D$e% ul come$#ului in e$na#ional. ! (a:i" qunimea, 1+-& 9m9li%9 S. Socie "#ile %e ac#iuni Comen a$iu la le'ea n$2 <<FB?<EEG. ! useum, 2&&1 9r%ineanu G., 9r%ineanu 7. D$e% ul a!ace$ilo$. ! Chi:in9u" Elena ! S.V., 2&&0 inea, . |t. Cons i ui$ea socie "#ilo$ come$ciale. ! 0+ &-
)ucure:ti" 7umina 7e2, 1++' oldovan, #. Economie %oli ic". ! Chi:in9u" Arc, 2&&1 otica Radu (., $opa Vasile. D$e% come$cial $om(n 7i d$e% 3anca$. ! )ucure:ti" 76 (*A 7Ey, 1+++ $9tulea V., Curuianu C. Cu$s de d$e% come$cial $om(n. ! )ucure:ti" A77 )ECw, 2&&& $9tulea V., Curuianu C. Cu$s de d$e% come$cial $om(n. ! )ucure:ti, A77 )ECw, 1+++ $9tulea, V. Curianu C. Elemen e de d$e% come$cial. ! )ucure:ti" $ress (AE7A SR7, 1++, $etrescu R. De la !alimen la $eo$'ani0a$e &udicia$". ! )ucure:ti, 2&&1 $opescu #an A. Con $ac ul de socie a e. ! )ucure:ti" 7umina 7e2, 1++' $rotec;ia @uridic9 a m9rcilor la nivel na;ional :i interna;ional. ! Conduc9torul edi;iei Valeriu 5u<co. ! A%en;ia pentru Sus;inerea Anv9;9m>ntului quridic :i a Br%anelor de #rept rE2 7e%es. ! Chi:in9u" 2&&2. Ro:ca *., )ae: S. D$e% ul a!ace$ilo$" Vol. (. ! Chi:in9u" F.E.$., 2&&0 Romul $etru Vonic9. D$e% ul socie "#ilo$ come$ciale. ! Ed. ((, rev. :i ad9u%. ! )ucure:ti, 2&&& Samuelson, $aul A., *ordhaus, illiam #. Economia %oli ic". ! )ucure:ti" Ceora, 2&&& Schiau (oan. Re'imul &u$idic al insolven#ei come$ciale. ! )ucure:ti, 2&&1 Sitaru #.A. D$e% ul come$#ului in e$na#ional2 ! )ucure:ti" Actami, 1++. Smochin9, A. Is o$ia unive$sal" a s a ului 7i d$e% ului) E%oca an ic" 7i medieval". ! Chi:in9u" Ed. Cipo%ra8ia Central9, 2&&2 6rs (osi8 R., (lie-Codic9 Carmen. Teo$ia %e$soanelo$2 Su3iec e de d$e% civil. ! )ucure:ti" BSCAR $R(*C, 2&&/ Coader C. D$e% civil2 Con $ac e s%eciale. ! )ucure:ti, 2&&/ Cocher, #idier. Po$ u$ile li3e$e ale eu$o%ei. ! Carmen, 0+ 1-
2&&& Coma C., Suciu G. None li3e$e) %$inci%ii 7i %$ac ic". ! )ucure:ti" A7 A, 1+++ Curcu, (. Teo$ia 7i %$ac ica d$e% ului come$cial $om(n" Vol. (. ! )ucure:ti" Ed. 7umina 7e2, 1+++ Curcu, (. D$e% ul a!ace$ilo$. ! (a:i" Chemarea, 1++1 Vonica R.$. D$e% come$cial) Pa$ ea 'ene$al". ! )ucure:ti; 7umina 7e2, 2&&& Vonica, R. $. D$e% come$cial" Vol. (. ! )ucure:ti" Victor, 1++, Vonica R. $. D$e% ul socie "#ilo$ come$ciale. ! )ucure:ti" 7umina 7e2, 2&&& Vonica R. $. D$e% come$cial2 Reo$'ani0a$ea &udicia$" 7i !alimen ul. !)ucure:ti, 2&&1 Adrese Heb6 .ronl.nl - rChe Challen%e o8 Free Economic 5ones in Central and Eastern Europes, 1++1 .8air.ro - B.*.6.#.(. ! rCipolo%ie ad-hoc a 5E7s, 1+++ .@ustice.md Edi&ii periodice Revista *a;ional9 de #rept #rept comercial Cri<una economic9 Revista de #rept Comercial Revista Rom>n9 de $roprietate (ndustrial9 E>bQiJSbL>> X KSJ>>
0+ 2-
Redactor ! Galina Cotela $rocesare computeri?at9 ! Catiana )oico, *atalia (vanov Redactor tehnic-desi%ner ! Vitalie Sp>nachi
Semnat pentru tipar &2.1&.&' Format '&2-0 1/1'. Coli de tipar 2,,1-. Coli de autor 2/,2,. Coli editoriale 2.,1&. Cira@ul 1&& e2. Cipo%ra8ia #epartamentului Editorial-$oli%ra8ic al ASE . Chi:in9u ! 2&&., str. itropolit G. )9nulescu-)odoni .+, Cel. 0&2-+1& 0+ /-

Curs de Drept Comercial

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs de Drept Comercial

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Vladislav RUSU FOCA

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

C56 /0,., 3&,..-4 R +'

Autori" Vladislav usu !henadie "oca

= #epartamentul Editorial-$oli%ra8ic al ASE (S)* +,--++,.-,.-/'0-,

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

lectura lucr9rii s9 transmit9 un mesa@ desci8ra<il, util :i corect >n;eles. Au o$ii

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

& /. Cooperativa de >ntreprin?9tor......................................... 20 -

CURS DE DREPT COMERCIAL

... 2. 6niuni ale persoanelor @uridice ......................................

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Te&a ./ CONCEPTE) DEFINI?II) TENDIN?E

././ N(+iunea i (4ie$-ul d%e,-ului $(&e%$ial

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

./!/ I1v(a%ele d%e,-ului $(&e%$ial

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

./3/ P%in$i,iile d%e,-ului $(&e%$ial

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Te&a !/ ACTIVITATEA DE <NTREPRIN=CTOR/ REGLEMENTAREA ACTIVITC?II DE <NTREPRIN=CTOR

!/./ N(+iunea a$-ivi-+ii de 0n-%e,%in1-(%

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

!/!/ R(lul s-a-ului 0n a$-ivi-a-ea de 0n-%e,%in1-(%

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

!/3/ O4li2a+iile 0n-%e,%in1-(%il(%

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie

CURS DE DREPT COMERCIAL

Rusu Vladislav, Foca Ghenadie