You are on page 1of 9

Osmoza

Average: 4.25 Average: 4.3 (4 votes) Your rating: Your rating: None
Rate

Imaginea unei simulri pe calculator a procesului osmozei Osmoza este difuzia unui solvent (de obicei a a) rintr!o membran" semi ermeabil"# dintr!o solu$ie cu concentra$ie mic" de solu$ie ( oten$ial mare al a ei) %ntr!o solu$ie cu concentra$ie mare de solu$ie ( oten$ial mic al a ei)# &n" la un anumit gradient de concentra$ie al solu$iei. 'ste un roces fizic %n care un solvent se de laseaz"# f"r" a rimi energie# rintr!o membran" semi ermeabil" ( ermeabil" la solvent# dar nu (i la solu$ie) se ar&ndu!se %n dou" solu$ii de concentra$ii diferite. Osmoza elibereaz" energie# (i deci oate fi utilizat"# a(a cum la un co ac r"d"cina acestuia care cre(te oate s arge o iatr". )e lasarea net" a solventului este de la solu$ia mai u$in concentrat" (*i otonic") la cea cu concentra$ie mai mare (*i ertonic")# care tinde s" reduc" diferen$a de concentra$ie.

Acest efect oate fi m"surat rin cre(terea resiunii solu$iei *i ertonice# fa$" de cea *i otonic". +resiunea osmotic" este definit" ca resiunea necesar" entru a men$ine ec*ilibrul# f"r" o mi(care a solventului. +resiunea osmotic" este o ro rietate asociativ"# aceasta %nsemn&nd c" ro rietatea de inde de concentra$ia molar" a solu$iei dar nu (i de identitatea sa. Osmoza este im ortant" %n sistemele biologice unde multe membrane biologice sunt semi ermeabile. ,n general# aceste membrane sunt im ermeabile la solu$ii organice cu molecule mari# recum# oliza*aridele# %n tim ce sunt ermeabile la a " (i solu$ii cu molecule de volum mic# ne%nc"rcate. +ermeabilitatea oate de inde de ro riet"$ile solubilit"$ii# sarcin"# sau dimensiunile moleculare ale solu$iei. -oleculele de a " trec rin ere$ii celulei de lasm"# tono last (vacuol") sau roto last %n dou" modalit"$i# sau direct rin difuziune rin stratul dublu fosfoli id# sau rin a.ua ori (mici roteine transmembran" similare cu cele din difuzia facilitat" (i de la crearea canalelor de ioni). Osmoza ofer" rinci ala modalitate rin acre a a este trans ortat" %n (i din celule. +resiunea turgor a unei celule este men$inut" %n rinci al rin osmoz"# rin membrana celulei# %ntre interiorul celulei (i mediul s"u *i otonic relativ.

Referine
/. 0a1nie# )onald 2. (233/)# Biological Thermodynamics# 4ambridge: 4ambridge 5niversit1 +ress# . /33!/36 2. 7Osmosis7. 3. -aton# Ant*ea8 9ean 0o :ins# ;usan 9o*nson# )avid <a0art# -ar1anna =uon >arner# 9ill ). >rig*t (/??@). Cells Building Blocks of Life. 5 er ;addle Aiver# NeB 9erse1: +rentice 0all. .66!6@. 4. -aton# Ant*ea8 9ean 0o :ins# ;usan 9o*nson# )avid <a0art# -ar1anna =uon >arner# 9ill ). >rig*t (/??@). Cells Building Blocks of Life. 5 er ;addle Aiver# NeB 9erse1: +rentice 0all. .66!6@.

Linkuri
Osmosis simulation in 9ava Net<ogo Osmosis simulation Net<ogo Osmosis simulation

for educational use (9ava A for educational use (9ava A

let for fast +4s) let# runs also on sloB

+4s) (Cns irat din >i:i edia) Video: Osmoza Technorati Tags: Dizic" ;"n"tate osmoza solvent a a membran" semi ermeabil" solu$ie concentra$ii energie resiunea osmotic" concentra$ia molar"

Osmoza - Premiul Nobel pentru Chimie, !!"


Average: 4 Average: 4 (/ vote) Your rating: Your rating: None
Rate

Premiul Nobel pentru Chimie !!" a fost acordat cercet"torilor %n domeniul fizicii# c*imiei# biologiei (i medicinei ! +eter Agre (i Aoderic: -acEinnon ! entru desco eririle rivind structura canalelor la nivelul membranei celulare: canale de a "# res ectiv de ioni (i a mecanismului canalelor de ioni. 'F lorarea acestui subiect de cercetare %(i are %nce uturile %nc" din secolul al GCG!lea # c&nd era evident" eFisten$a (i necesitatea unui transfer selectiv de a " (i s"ruri la nivelul membranei celulare. 4a orice tem" de cercetare

munca celor doi cercet"tori s!a bazat e cuno(tin$ele cumulate ale domeniilor: fizic"# c*imie# biologie (i medicin". ,ntreaga materia vie este alc"tuit" din celule. O singur" fiin$" uman" o utem imagina ca o galaFie cu o sut" de mii de milioane de stele. )iferitele cellule (musculare# nervoase# ale rinic*ilor# etc.) ac$ioneaz" %m reun" %ntr!un com licat sistem# %n care fiecare ac$iune a unei celule im lic" ac$iunea tuturor celulelor sistemului. +rin intermediul desco eririlor rivitor la canalele de ioni (i canalele de a " ale membranelor celulare# %n acest an laurea$ii +remiului Nobel# +'2'A AHA' IC -A4ECNNON# au contribuit la cunoa(terea legilor fundamentale din c*imie rivind func$ionarea celulelor. 'i ne!au desc*is oc*ii s re o fantastic" familie a ma(inii celulare: canale# ere$i (i valve# toate fiind necesare %n func$ionarea celulei. Orice resiune asu ra celulei se rezolv" dac" ere$ii acesteia ermit trecerea lic*idului a os.As ectul (i func$ionarea la nivelul orilor#a r"mas mult" vreme necunoscut" bioc*imi(tilor. ,n Jurul anului /??3 +eter Agre a desco erit rimul canal al lic*idului a os. <a fel ca multe altele# %n interiorul celulelor vii a fost vorba de o rotein". -oleculele de a " nu sunt singurele entit"$i ce intr" sau ies din celul".+entru sute de milioane de celule dintr!o zon" # trebuie s" fie osibil" comunicarea entru a ac$iona una la fel cu cealalt". ;emnalul trimis %n (i %ntre celule const" %n ioni sau mici molecule. Acestea ornesc o reac$ie c*imic" %n lan$ care cauzeaz"# tensionarea mu(c*ilor #umezirea oc*ilor !%ntr!adev"r# control&nd toate func$iile cor ului nostru. ;emnalul %n creierul nostru creaz" deasemenea astfel de reac$ii c*imice. 'ra %n /??K c&nd -acEinnon reu(e(te s" arate entru rima dat" canalele de ioni la nivel atomic (i %m reun" cu +eter Agre desco er" canalele de a "#o desco erire care desc*ide un nou domeniu de cercetare entru bioc*imi(ti. 4onsecin$ele medicale ale desco eririlor lui Agre (i -acEinnon au deasemenea o mare im ortan$". 5n num"r mare de boli ot fi atribuite slabei func$ion"ri %n a " a canalelor de ioni din cor ul uman. 4u aJutorul cuno(tin$elor legate de as ectul (i func$ionalitatea celulei# se ot ob$ine noi roduse farmaceutice. Acest articol este licen$iat sub HN5 Dree )ocumentation <icense. Dolose(te materiale din >i:i edia. Video: Peter gre !" #o$el Prize in Chemistry post $y %agham Technorati Tags: Itiin$" osmoza +remiul Nobel 4*imie 2333 cercet"tori +eter Agre Aoderic: -acEinnon structura canalelor la nivelul

Osmoza in#ers$
Average: 3 No votes 1et Your rating: Your rating: None

Rate

&chema unei mem$rane semipermea$ile 'n timpul hemodializei( unde s)ngele este ro*u( al$astrul este pentru fluidul de dializ( iar cu gal$en este desenat mem$rana+ Osmoza invers" este un roces de se arare care folose(te resiunea entru a for$a solu$ia rintr!o membran" care re$ine solvatatul de o arte (i ermite solventului ur s" treac" de cealalt" arte. -ai eFact# este rocesul de for$are a solventului dintr!o regiune de %nalt" concentra$ie a solu$iei rintr!o membran" %ntr!o regiune de concentra$ie mic" a solvatatului rin a licarea unei resiuni osmotice %n eFces. Aceasta este inversul rocesului osmotic normal# %n care mi(carea natural" a solventului este din zona de concentra$ie mic" a solvatatului# rintr!o membran"# c"tre o zon" de concentra$ie mare a solvatatului atunci c%nd nu se a lic" nicio resiune eFtern". ,n acest caz membrana este semi ermeabil"# aceasta %nsemn&nd c" ermite trecerea solventului dar nu (i e cea a solvatatului. -embranele folosite entru osmoza invers" au un strat de barier" dens %n matricea olimeric" unde de realizeaz" cele mai multe se ar"ri. Acest roces necesit" o mare resiune eFercitat" %n zona membranei de concentra$ie mare# de obicei 2!/@ bar (33!253 si) entru a a dulce (i s"lcie# (i 43!@3 bar (633!/333 si) entru a a de mare# care are a roF. 24 bar (353 si) resiune osmotic" natural" care trebuie %nvins". Acest roces este binecunoscut entru a lica$iile sale %n desalinizare (%nde "rtarea s"rii din a a de mare entru a ob$ine a " dulce)# dar este de asemenea folosit entru a urifica a a dulce %n sco uri medicale# industriale (i domestice# %nc" din anii /?@3.

4&nd dou" solu$ii cu concentra$ii diferite ale solvata$ilor sunt amestecate# cantitatea total" de solvatat %n cele dou" solu$ii va fi egal distribuit" &n cantitatea total" de solvent din cele dou" solu$ii. ,n loc s" amestec"m cele dou" solu$ii %m reun"# ele ot fi use %n dou" com artimente se arate rintr!o membran" semi ermeabil". -embrana semi ermeabil" nu ermite solvata$ilor s" se de laseze dintr!un com artiment %n altul# dar solventului %i este ermis. ,ntruc&t ec*ilibrul nu oate fi atins rin mi(carea solvata$ilor din com artimentul de mare concentra$ie de solvatat c"tre cel cu concentra$ie mai mic" de solvatat# el se realizeaz" rin de lasarea solventului din zona de concentra$ie mic" a solvatatului c"trea cea cu concentra$ie mai mare a solvatatului. 4&nd solventul se de laseaz" din zona de concentra$ie mic"# face ca aceast" zon" s" devin" mai concentrat". +e de alt" arte# c&nd solventul aJunge %n zona de concentra$ie mare# concentra$ia solvatatului va scade. Acest roces este denumit osmoz". tendin$a solventului de a curge rin membran" oate fi eF rimat" ca 7 resiune osmotic"7# fiind analog" cu curgerea determinat" de o diferen$" de resiune. ,n osmoza invers"# %ntr!un aranJament similar cu cel entru osmoz"# resiunea este a licat" com artimentului cu concentra$ie mare. ,n acest caz# eFist" dou" for$e care influen$eaz" mi(carea a ei: resiunea determinat" de diferen$a de concentra$ie a solvatatului dintre cele dou" com artimente ( resiunea osmotic") (i resiunea eFtern" a licat".

Referine
/. 2. 3. 4. -embrane ;1stems from /.2 to /33 g m# 0D +ure >ater. >ater 2ec*nolog1 ! ;*uaiba )esalination +lant 2reatment ;1stems for 0ouse*old >ater ;u lies 0oB )oes 0''+-L >or:M -att. ,aking &ense of -ine. +*iladel *ia: Aunning +ress# 2333.

Eramer#

Linkuri
Dirst )emonstration Of Aeverse Osmosis ;idne1 <oeb ! 4o!Cnventor of +ractical Aeverse Osmosis -embrane ;e aration and 2reatment Cnternational )esalination Association American -embrane 2ec*nolog1 Association Nort* )a:ota ;tate 5niversit1 Aeverse Osmosis 2ec*nical 4enter Aeverse Osmosis in Dilters A.uarium Bater filters +arts

(Cns irat din >i:i edia)

Video: .e/erse Osmosis -ater Technorati Tags: Itiin$" ;"n"tate osmoza invers" se arare resiune solu$ia membran" solvatat solvent concentra$ie resiuni osmotice membrana

Purificarea apei %e b$ut prin osmoz$ in#ers$


Average: 5 Average: 5 (/ vote) Your rating: Your rating: None
Rate

0iltru de ap #o$el Corporation( unul din cele mai performante din lume ,n toat" lumea# sistemele domestice de urificare a a ei de b"ut# care includ osmoza invers"# sunt folosite de obicei entru %mbun"t"$irea calit"$ii a ei de b"ut (i entru g"tit. Astfel de sisteme includ mai multe eta e:

un

filtru de sedimente entru a o ri articlulele# inclusiv rugina (i carbonatul de calciu o $ional# un al doilea filtru de sedimente cu ori mai mici un filtru de c"rbune activ entru sto area substan$elor c*imice organice (i a clorului care atac" (i degradeaz" membranele 2D4 entru osmoza invers" un filtru de osmoz" invers" (OC) care este o membran" com ozit" de film sub$ire (t*in film com osite membrane# 2D- sau 2D4) o $ional# un al doilea filtru de c"rbune entru a o ri acele substan$e c*imice ne%nde "rtate de membrana OC o $ional# o lam " cu ultraviolete entru dezinfectarea oric"ror microbi care ot sc" a %n rocesul de filtrare rin membrana OC. ,n unele sisteme# re!filtrul de c"rbune este omis# folosindu!se membrana triacetat de celuloz" (cellulose triacetate# 42A). -embrana 42A utreze(te dac" nu este roteJat" de a " clorinat"# %n tim ce membrana 2D4 se distruge sub influen$a clorului. ,n sistemele 42A este necesar un ost!filtru entru a %nde "rta clorul din a " la final. +rocesoarele de a " ortabile rin osmoza invers" (OC) sunt v&ndute entru urificarea a ei %n diferite loca$ii. +entru eficien$"# a a care alimenteaz" aceste unit"$i trebuie s" aib" o anumit" resiune minim" (43 si sau mai mult). +rocesoarele de a " ortabile OC ot fi folosite de ersoane care tr"iesc %n mediul rural f"r" acces la a " tratat"# de arte de aduc$iunea de a " de la ora(e. <a sate# oamenii filtreaz" ei %n(i(i a a din r&uri (i oceane# cu un astfel de dis ozitiv (a a s"rat" necesit" membrane s eciale). 5nii c"l"tori e vasele de curs" lung"# la escuit# %n zone ustii# sau %n $"ri unde a a este oluat" sau neconform" cu standardele# se ot folosi filtre de a " rin OC cu late cu una sau mai multe sterilizatoare cu ultraviolete. ;istemele OC sunt de asemenea folosite mult de entuzia(tii %n acvatica marin". ,n roduc$ia de a " mineral" %mbuteliat"# a a trece rintr!un filtru de a " OC entru a %nde "rta oluan$ii (i microorganismele. ,n 'uro a# totu(i# o astfel de rocesare a a ei minerale naturale (a(a cum este ea definit" de directivele euro ene) nu este ermis". (,n ractic"# o frac$iune din din bacteriile din a " ot (i trec rin membranele OC datorit" unor im erfec$iuni minore# sau ocolind membrana rin sc" "rile de neetan(eitate. Astfel# un sistem OC com let oate include su limentar o eta " de tratare cu lumin" ultraviolet" sau cu ozon entru a reveni contaminarea microbiologic".) ,n tratarea industrial" a a ei eFist" o list" de ti uri de contaminan$i# m"rimea fiec"ruia# (i care rin ce ti de membran" ot trece. )imensiunea orilor membranei oate varia %ntre / (i 53.333 angstromi# %n func(ie de ti ul de filtru. 7Diltrarea articulelor7 %nde "rteaz" articule de dimensiunea /3.333 angstromi sau mai mari. 7-icrofiltrarea7 %nde "rteaz" articule cu dimensiunea 533 angstromi sau mai mari. 75ltrafiltrarea7 %nde "rteaz" articule cu dimensiunea 33 angstromi sau mai mari. 7Nanofiltrarea7 %nde "rteaz" articule cu dimensiunea /3 angstromi sau mai mari. Osmoza invers" a ar(ine celei mai fine categorii de filtrare cu membrane# 70i erfiltrarea7# care %nde "rteaz" articule cu dimensiunea / angstrom sau mai mari. ,n armata ;5A# se folose(te A.O.>.+.5. (75nitate de +urificare a A ei rin Osmoz" Cnvers"7# 7Aeverse Osmosis >ater +urification 5nit7# ronun$ia 7ro*! uu7) e c&m ul de

lu t" sau la antrenamente. Aceste unit"$i au o ca acitate de filtrare %ntre /533 H)+ (gallons er da1# galoane zilnic) (i /53.333 H)+# (i c*iar mai mare# %n func$ie de necesit"$i. 4ele mai obi(nuite au o ca acitate de filtrare de 633 H+0 (gallons er *our# galoane e or") (i 3.333 H+0. Ambele ot urifica a a s"rat" (i a a contaminat" cu agen$i N.N.4. (nucleari(biologiciOc*imici). ,ntr!o erioad" normal" de 24 ore# o unitate oate roduce oriunde %ntre /2.333 (i 63.333 galoane de a "# cu o erioad" de %ntre$inere de 4 ore entru verificarea sistemului# a om elor# elementelor OC (i generatorului de curent electric. 5n singur AO>+5 oate alimenta un batalion de /.333 &n" la 6.333 solda$i. (Cns irat din >i:i edia) Technorati Tags: A a otabil" 2ec*nologie urificare a a de b"ut osmoz" invers" filtru de a " Nobel 4or oration eta e sedimente c"rbune clor membrane

You might also like