INTRODUCERE Premisele gtiintifiee ale shorului au fost puse in juma- Tater a doun a secolului treent. In Iueravile savantilor rugi, Lomonosov si Mendeleev, se gisese primole studii asupra plu- firii corpurilor in aer. Prin cereetirilé stiintifice ale Tui Wu- covschi s’a preeizat forma profilelor de aripa si s’an stabilit o serie de legi care formeaza’ baza nerodinamicei. Acest mare savant, pe care Lenin ba numit pirintele aviatiel ruse, a de- monstrat teoretic gi totodata a confirmat practic posibiliti- file sborului meeanic en aparate de sburat mai grele decit aerul, Primele aparate de sburat mai grele decAt aertl au fost planoarcle. In 1872, constructorul rs A. F. Mojaischi ‘a rea- lizat um planor celular de forma unui smeu uring. Cu acest planor el s’a infiltatin qer, lansat fiind cio fringhic trasa de cai, Perfectionfind aceata constructie, Mojaisehi, ajutat de meéca- nicul Golubiey, a xealizat primul planor eu aripile intinge ca ale pasirilor. Adaptind In acest planor un motor eu ‘abnor care actiona o ¢lice, ei au construit primul avion din lume, care a sburat in apropicre de Petersburg la 20 Tnlie 1882. Schema de constructie a acestui prim avion monoplan, cu fuzelajul aerodinamic si cu ampenaj, se apropie mult de forma constructiv’a moderna. Un progres insemmnat in concep! avintice se datoregte lui 8. 5. anului 1890, a fet numeroase © constriite de el. Tn baza acestor exper iefice, Najdanovschi a formiulat conditiile de stabilitate Jon- itudinala si laterala ale planeruli propus atusires stabi- zatorului. El a rezolvat si problema maniabilitatii luterale, prin miscarea extremititii aripelor (15 ani mai tarziu aceasta, inventic rusia fost atribuiti pe nedrept frajilor Wright). La planoarele lui Nejdanovschi, elementele ‘principale de acro- dinamicé si de stabilitate erau caleulate exaet, atAt pentru in evolutia constructici imovschi, care in jurnl riente, cu plangarele nt sia -ealenlelor teo- 8nnghiul de Holden al aripei si stabilizatorului, eit si pentru distant dintre st gator si centrul de grentate al plano- rului, In aceasti py Sejdanovschi gi-a incheiat Incririle 1intea experimentatorului german Otto Lilienthal. Sub E. Jucoysehi, Nejdanovschi proiecte: si incepe construi unui avion usor si a unui planor, pe ¢ insd nu le poate termina din lipsi de fonduri gi de spri D chis de Mojai F conco, a fost continuat uf e grentifile pe ea autoritaifilor tariste. Toate aceste lucriri gi rezultate-ale cercetdtorilor rugi in domentul aerodinat al constructiilor aeronanti publicate, difuzate gi wnsoH vindute de fiind folosite apoi de cei pe care Siticicaraliz burgh sideri ca deseoperitori ai aparatelor de sbnrat. in Rusia, Inainte de revolutia socialist’, aplicarea ideilor tehnice iiior si inventiilor era frinati. Motivul il economich a fixii, capitalul striin de indea industria gi conservatorismul guvernelor fariste care se ploconean in fata stiintei gi tehnicel occidentale. Intro asemiindtoare se giisea si tara noasti cand, sub rea guvernelor burghezo-mogieresti, aviatove aatorul romin Aurel Viaien « trebnit si lupte cus igno- u lipsa total’ de interes a guvernantilor romani dela feitared primulai sin planor tras de cai la Bintinti si pind Ja sborul peste munti in care s’a pribugit. Abia azi, in regimul nostrn de democratic populard sau recunosout meritele Ini Aurel Viaien gi el a fost ales academician post mortem. Spre deosebire de situatia in care se afla. stiinta si tehnica rusi sub domnia farista, dupa Ma Revolutie Socialist i Oetombrie, partidul comnnist bolgevie gi gw ts am pus: la temeélia desyoltérii gtiinte: si tehnicei sprijimal: pu- tornie al statului_ so ie. Pentru accelera le intimpin Lenin, s’a infiintat tral ae Acro-Hidrodinamici, din Moscova, on erea Ini Juco Acest Institut nu numii ci it rolul de coordonator gi indramétor al tehnicei ay tice in ULR. dar si-a cucerit curand un reiume mondi: Sarcinile ¢ re an stat in fata constructorilor sovietici de avioane au fost grele, dar au fost indeplinite cu einste. urelor, in annul 1924 — deci la. in- ceputul desvoltdrii ea ramurd aviatic® de sine stitiitoare, eonstructorii sovietici au realizat aparate de coneeptie nond. Astfel este aripa sburitoare, ,,Parabola”, a Ini Ceranovsehi, prima din Inme acest gen; apoi planoarele Ini- Antonov, Policarpov, Incov! si aljii, care au fost prezentate la con- cursul international de planorism tinut la Coetehel in Crimeea, in anul 192 In anii wrmatori apar constructiile 8, 10, bilocul con- structorului Seremetiey si o serie ee in ce mai evolnatt a planoarelor de performanti: ale « or Antonov ai Griboyschi (Rotfront 4, 5, 6 3i G1). Ca planoar de performanti sunt constructiile Rim 3 ,,Stahanovet”, ce cepute de Jemelianov, gi planorul GN 7 evoluat din ¢ Cu aceste doud tipuri de planoare, pilotii sovietic’ recorduri mondiale de sboer fri motor Dupa Marele Rizboi de Apirare de planoure au luat in U.1R.S.8. un noi de planoare, avind ¢ are de sbor si perfec- i constructive, au fost realizate de constructorii Cora- Antonov, Cralov, Jemelianoy yi alii. Dintr eaten. se remared’ aripa sburitoare total acrobaticl a Tui ‘eranoyschi, prima in Inme in felul ei, prezentatd in 1949 la parada aviatiei de pe un aerodrom din U.R.S.8., bi 1 de mare performanta al Ini Jemelianoy 1950, monoloc ul nalti performanta AQ al lui Antonov, cu care, in Iunie 1951, planorigta Ana Samo- gadova a stabilit- un nou record mondial feminin de distanta eu obiectiv fixat (861 km). In domeniul planorismului de transport, constr ii sovietici an realizat planoare de maye tonaj, Tolosite pentra transporturi sanitare, de mirfuri, cisterne, ete., dintre cele m: au fost proiectate de constructorii Lovoc Tacovley si true! 4 s’a creat si in tirile de democratie popu- olibe lor de sub jugul fase In timp ce de ce ‘an tributare capi- de ex dese! un drum nou, Astfel wa desvoltat avintia din lagirul pelt 3 lismnlui, nt, datorité regimului de Hemocraio aj cua Uninnii Sovietice s’au ct economice si tehnice pentru realizarea constructiilor aparate de sbor de conceptie antohton’. Remarcabistructorilor echoslovaci, Zlin 25 ,,8ohaj 1" LG 4, 8ohaj iar ca planoare de performanta, LF 107 ,,Li tiae” planor de performunt& obatie; LG 30 le menea realizirile f complect din dur luminiom lititi exeeptionale de abor. GAPITOLUL 1 NOTIUNL ERALE DI SBOR $l REZISTENTA MATERIALELOR FOLOSITE IN CONSTRUCTIA PLANOA- RELOR 4. NOTIUNL DE. FIZICA SI MECANICA A SRORULUI a) Shorul si wparatele de shurat Prin cuvantul sbor se tiren prin aer, in plutire. nh minate de ele, planoarele, etc. sreeze, dupa ‘esten, Cum si prin jente de labo- te de sburat, bazate pe doua principii diferi usoare dec spune joanele, b rator, Primele ‘uparate des aloanele, aernl. Aceste Mil wmplut aer eald, iar m: firzin, en f it aernl, ajungindu-se lao forma perfeefionaté, moderna, de aerast Al doilea fel de aparste de sburat sunt aparatele mai Din aceast& categorie fac parte planoarele, rele si lelicopterclo, tuturor telor de sburat » rezistenta pe i folosi in co aparatele de shurat, mai aripe, roduc forte ii optime rezistent: le deceit, aerud sunt inzest oare, cind aceste aparate de I eza de miseare prin aer, aceste aparate sunt, Inzeatrate, eu un grap. motopro- puisor,6) Planorul si parti lui eompone Planorul este un aparat de sbr care se deosebeste de avior ad prin nie: «nm grup motopropulsar. El obfine viteza necesar: deplasindu-se prin t intr’a continnd eoborire (pla o pantil, a of inare depinde, in cea mai mare de calitaqi Y shorulni, }, pe sur, organe de evolutii Parfile principale ale unti planar san planurile, iil si aferisorul. Direct Vig. 1. Partile prinelpate ale unull planor. Aripele Asi A, formeaz’ organul wii important al firni aparat de sburat mai greu deceit aerul; ele an seopul purta intre 2 H Sbor. e deaxe= de atipele pasirilor, Ampenajele sunt cc aparetul de sburat si din pdrfi mobile sau conducere ratulut in sbor. Siubilizatorul B (suprafata tis (suprafata fi i in sbo normali. Pentru conduc are trei cirme + irme, © asignri zontala) si deriva é 4 Vertical) asigurai echilibraiea dela sine a pla- , in ul cind o de aey himbii. pio- sa planorulni san a avionului sunt! ne Projundorul D sau ciyma de profunzime, care permite imaneyra de nreare gi de coborire, direcfia B, care permite ma nevrele de intoarcere gi de rotire si aripioarele (eleroanele) i #, dispuse la extremitaten aripclor, ¢: permit: ineli- eu lateral. Toate aceste cirme (organe de comandii) sunt legate prin cablnri saw tije de otel Ja comenzile pe care le mé- pilotul: 4 Teen de aterisare — tu road eeuirals i patios. Fuzelajul G, sau posti piog gi pul planoralui, scopul de Incdredtura ; in iitériorul lui sunt i de control; de el sunt fixate si ampen: Aterisorui He sau trenul de cind se pilsegte pe s in repaus, in mix decol aterisare. te fi compus dintr’o pating de Jemm sau din roti de caneiue, fot sisterml fiind prins de fuselaj aterisar pO! trenul de te largabil, by. Poate uceste piirti pri reap de ele an num ipalé sunt compuse dintr’o. serie 2 sunt constroite la randnl tor din- In fig. este reprezentata sia unni ampenaj.Forma oxterioara 4 acestora este dati de -protilyd nercuri, care sunt fixate pe astfel sant mi 2n10F 2 numite longeroan le afipioarei 2 i Jong Postal de pilotsj, cune sutideobicel in partea din: Ti carlingi fundorului gi a ele carlingit ests omanda pro- i. Carma de} etura furelajulut jouati cu picioarele, cu ajutorul palonicrul Desprinderea din cablul de remorcaj se facefprin_actior declansatoralu Fig. 3. Structura aripel si a ampenajelor. bilizatorului 2, ale profundorului 4, ale é 4, fixate pe longeroanele acestora, respectiv 9, 10 Fuzeiajul (fig. 4) este compus din panouri J, le, ¢ invelif apoi pla ghaeste ca va d ou postul de pilotaj, pe ageaai capot: Pe longeronul de burti al fuzelajului e sornl, compus din patina 6, legatéi prin amor 7. In bot s spate, sub de la aterisare, Fig. 5. Postul de pitotaj (carling), In curlingé este montati, deasemenea, plaunga cu apa- ra de bord 4, Diferitele manete de comand’ pentru frine, compensatorul, etc. gi aparatele de bord, a caror dispozitie : este reprezent: in fig. 6, diferi la fiecare tip de planor, Planoarele se deosebeso intre ele prin forma lor,.. prin dimensinnea yi amplasarea ys: principale, prin numirul fixat ‘al de ligul de lansare, 9, hia JO, pe care se ziinds. Conds 10 j "de locuri si prin calititile de“sbor: ‘Toate aceste caracteristice sunt determinate de destinatia aparatulni, La amplasurea aripei pe fuzelaj (fig. 7), gi anume: planor cu aripa sus a, planor cn aripa me- dian b si planor cn aripa jos d. A deoselese trei tipuri poate fi liber portanta noarele de scoali de faza 7 an o con plect deschise, fzel prelungit eu un grilaj, la ampenajele, A n turn de ancorare J, al este format din ablurt de ofel 3, iar gri- de planor si de constructoril 5 bola’? (fix 4 in Mmedalion sus). Acest planor sovie sburat un planor modern sovietic, acrobatic, de tipul aripei sburitoare (fig. 9), coustraib deasemenea de B. Ceranovechi. in de eonstructie, fuxelajul gi ampenajul obignuit mt exist, astfel inedt aripa trebme si indeplineasea gi rolul acestora. i 7 4 = Fig. 7. Foelul de asesare a aripeloc pe tuzelaj. Schema diferitelor tipuri de planoare diferé si din punctu de vedere al constructiei elementelor s a pieselor, Toati con ral de seonkh taza 1, struchin.este bazati pe principiul de a fi, in acelagi timp, ugor gi rezistent, ceeace nu se poate realiza in practiced decat prin 3tera exact /a fortelor care se produe pe fi al-aparntului, la diversele evolupii de she Dela inceput, constructornl. trebue are element c) Notiuni ‘elementare de mee: h | " ie punit" proble 1, Meeani este stiinta care s¢ ocupd cu studinl migear unel juste dimensioniri la maximul de rezistenta; per mi corpurilor ALL care produc acenst : nimul de greutate fiecdrei piese in @auza care schimbi starea de mig repans a ‘ unui corp sé numeste forti. Coranoysehi; sux tn colt primul model din 1924, | Fig’ 10: Blementele: unel forte. In ce priveste calificarea muncitorilor din acest sector Orice corp tinde si-gi pistreze starea de migcare repaus 7 re are in sp: la un mom . O cauzi exterioari o schimba. Aceasta sau de nt dat, pink cand 5 e numeste Tacovle felul. um trebue si aibi notiuni clare despre aviatice, eforturile pe cure le supor construese; despre o executie precisi ita este o parte a mecanicet ¢ produse atiunei c Te se. ocupi nd un corp se miged, prin piesei dupi degen si : a8 aps: Ge ft repre grafic printr’un segnient de dreapti trebue si fie congtienti ci de calitatea constructici avionului dtd la unul dintrs eapete (fd 10), Aceasta tepi : este legatt. viata: pilotului. 7 « numeste ‘vector. i xLungimea segmentului la scara respectiva reprezinta mii- rimea sau intensitatea forjei. Cu cit segmentul este mai lung, cu atat forla éste. mai mare. Stigeata indic& sensul in care tucreaza forta, Linia pe forte Intun sens in altul se Tanase diret ive forta ac- de aphe: al i p se numeste punctul fortel (fi ~ 10). lice unui aviou produc T, carei intensitate depinde de pute Hy Compunersa a dow forte concuren ui, directia este dati de linia ei este cel al deplasiiri_avion ‘ ar punetul de aplientic axa avionuli din avion este atras spre | Aceatei forte i se opun rit: formei pa yu aca neste ciideren. inpunerea si descompunerea fortelor, Cand douii sau multe forje lncreaz: i punet: de apl sau cad » lor cpolagi punct, ele se Mumese forfe con- eurente —= pu DaMU-Be eeeAce se 1M- megte rezuifanta forfelor (fig. 11). La lansarea planoralni eu dona fringhii de caucine (Sandow), tras cele dows forte egale si concurente rezultanta fi care are ace cate simultan. planorul va deco! Se poate proceda gi pune in dons foi in shor se deseompune in dowd purtittoare &, se descompune in compon dau nagtere dona forte apli- rezultuntel. 16 Dacd mai multe forye paralele au acelagi sens, ele se adana i gi dau o regultantéi egala: suma lor se poate vedea din, fig. ile diferitelor organe ale niacin dau wirel intensitate este egali cli suma grouti- Ge eons Vas ee Fig. 12, Descompuneréa fortelor sf echilibrul lor. a ei punet de aplicatie este 1 mai mite, Dou. fo ai aproape de fo © care Increazi pe aceeasi direc! m sensuri contrare, sunt in echilibra. Exemplu: pentru ca planorul in sbor si fie in ¢ nt lui de coborire, forta #, treb rin G (fig. 12). Despre enplu. Dow lele side sens con unui corp, for ensul ct- @ sensul mix- rotat pe care o produc fortele, Distanta din- tre punetel ica tis forfelor se ' euplutui. tea) unui bt proportionala cu forta euplului gi en bratul cuplulni. Produsul dintre fort& si brajul cuplului. se numeste momentul euplidui. Tn general, cauzele care produc an impiedici migedirile de rotatie se numesc oH 5. Momentul forfei. Dacii so fixeazi o O (fig. 14, a} gi daca eff +8e. Fig. 14. Adunarea foryelor in punetul aF, vighese 2 Coastructil de planoareva apleca pind in dreptul seminului 2. Aceeasi forta F, apli- cata la o distant mai mare D fata de O (fis 1 1, By rant nee far oles mai malt, oe exemplu pink in dreptul gra- atic: 2. Acelagi lucrn s’ar produce gi fi i at *s oa saa Pr gi in primul caz dack 's’ar Fig. 14. Momentul unei forje tn raport cu un punet. Prin urmare, el forta este mai mare gi cu # riglei si punctul de aplie efect prodns de forta F se da momentulai fortei F, in raport cu punctul O, Valoarea, momentului nnei forte, in ra- port cu wh punet, este prod: at distanta nuisuratd pe perpendi forfei, adicd Mp, ie Momentul mel te §l ca produsul dintre fortd si braful de piirghie, In tig. 15 este reprezent ghie; bratele pirghiei sunt a = 1 m gi b = 3 m. 1 la ex- tremitated senrti se aplici o forfa A = 30 kg, ea va da nag mai puternice, cu oft. dintre locul de fixare a F-d fig. 14). 18 a a tere la un moment in raport cu punetul 0, My, = a-A = 1 x x 30 kg, care va risturna parghia in jos. Pentru ridiearea ei la orizontali, deci pentru echilibru trebui si se aplice, Ja cealalta extremitate, o forta B. Deoarece insi bratul de parghie & are 3m dela fort punetul 0, pentru a ave momtentele emule, este suficient cn gr B si fie de numai 10 kg, deoarece Af, : > 30 kgm. In ¢alenlul pi lui, atit din punetul de bedor vedere al rezistentei, cit gi al stabilititii, trebue si se {114 seami de momet ‘1 se la dife- alegeren materi- dimensionaren . diferitelor piese care com- pon planorul. Acestea yor fi tratate mai pe larg in Ai0kg pre rezistenta ui corp Fig, 15, Brajul de pirghie. materic ne volumul acelui corp. Acelasi volum poate si mai tare sau mai mici, dup’ cum materia di s este compus este mai mmit san mai putin densi. Exemplu doud sfere egale, u alta de bumbae, desi au volume egule, masa lor este diferiti. Cunoscind greutatea G 2 unui planor, se poate determina masa din relajia : ‘Toate corpurile sunt supuse atracti particuli din masa unui corp () 16) est @, indreptaté spre central piu Ini, Rezultanta acestor farte paralele este greutatea totald a corpului, G,-(@, = M-g). Punetul ei de aplicatie se numegte centrul de greutate al cor- pului, iar directia ci este data de directia firnlui cn plumb. Centrul de prentate al unui planor este determinat de centrele de greutate ale rtilor lui componente (fig. 16). 7. Starile de cel . Un corp este in ¢ehilibru stabil, dacd deplasindu-l, el tinde sa revind in poxitin inipiali (fig. “snp 19,ibrit nestabil (fig. 17 bp. 16. Central de greutate Planornl este construit astfel, ineat s destul de stabil in timpul sboralni. Pentra de ‘risturnare in jurul ecentrului de grenty trebie si fie egal cu mome! fie in: echiliticn teasta, momentul te al’ planorulai ntul de stabilitate (fig, 18). Prin moment a résturnare (la planor) ei de apticatie la cen- Momentul de i a ampenajului orizontal gi dist tie la centrul de grentate al planorului. forjé nn pot lua nas! © produsul dintre forfa dela punetul D momentul fortelor care se nase pe uripa trebr fie egal si de sens contrar en momentul fortelor care 5 pe ampenaj. Orice corp sthimba pozitin spatiu, se numes: mobil. Drumul deseris de central de greutate al mobilului se Ba produe re se afli in stare de m scare, adica igi numeste migeare linie, d. : stubilitatea eistormare: My ean dis stabilities daci este rea se numegte cireu- k Spatiul parcurs in unitaten de timp indica citeza mobi- ddui, deci viteza se va misura in metri pe secun san in kilom: pe ori (m/s sau km/h). ( ated constant cu care viteza cre: san scade in qt fiecare secnndé se numeste i acceleratie. Ac rafin.s i soark fi pitrat. Valoare: afiel este de &. Forta centrifuga. In- i ri legata de de si indeparteze p de centrul de rotire. Ace fuge este direct ali cn Masa corpu- patratu! yitezei cor- i invers proport a My Fe Fig. 19) Forja centrifuga tu resursi pului, yom rata reeureel : Fe — forts centrifuga : eu raza de ratire. Tr ~ sralectorin. in care ve este n t— vitex — raza de rotire. Un planor care la Yerticalii, in sbor orizontal, executé o rot care rt. Ac ast trecere ge numeste resursd (i 21resursei, asupra planorului acfioneazs forta centrifuga. Et tele forfei centrifuge sunt foarte puternice gi solicita, até aparatul, eft si pilotul. Bxemplir: un pleaj de 270 km/h de 100 1 (Gg. ae jor biloc are, In sbor, greutatea de 460 kg 31 viteza In preupune ell raza resursel pe care o face esto sii nt este cali eu groutatea Impartita 1a. accele- O81 = circa 46 kg masa, lar fora centrifuga =: 57 kum, In conclurie, planoral sepert a Tui, In cursul acestel eu o fart de 80% Pentru = nu solicita pres mult aparatul | sA faci resursa eu o rad cAt mal mare, In virajo, pentru a anihila efectul de derapaj al fortei centrifuge, planorul trebtic tnelinat, 9. Luerol ecani¢ gi pulerea. Produsul dintre fora si deplasa pe directia fortei se numegte Tuer mecanic. EL se misoari in kilogrammetri, Lucrul mecanie efectuat in unitater de timp se numegte putere. Se poate spune deasemenea cd forfa inmultita cu viteza di puterea. Ca unitate de mitsuri a puterii este calut putere CP”, care reprezinti puterea nece sari pentru a ridiea o greutate de 75 kg In iniltimea de un metra, in timp de o secunda. Puterea maximi pe care o poate desvolta un om este de circa 0,7 —0,8 CP; omul nu poate rezista inst la acest efort decit un timp foarte scurt (10—12 s). Un avion usor de sport are nevoic de un motor care sii poaté desvolta cirea 40 C) coeace reprezinta 9 putere de 40 x 75 = 3.000 kgm) a@ desvolta aceasti putere timp de numai de 60 de oameni. Un planor care cintareste in sbor 220 kg gi care se presupune cd in fiecare secund’ coboark 0,7 m pentru A tu plerde indltime, deci pentru a sbura orizontal dupa ce a fost linsat, are nevoie de o putere de 0,7 220 — 154 kgm/s, adici de 154 circa 2 OP, ceeace repr th pu- terea mugculari pe care 6 pot desvolta trei oameni. Din aceste exemple rezulta, matematic eA sborul mecanie nu se poate vealiza folosind forja musculus a omulii. d) Rezistenja acrului si mecaniea shorului’ Orice corp in migeare intémpini, din partea rului, o reaistenta care creste proportional eu viteza migcarii, Obse scoatem mina pe fereastra vagonnlui ai dact vam acest lueru, das ruid trenul este in mers; acelagi Incru se intampli ——— stim pe lo ten{i sen ou aerul, de corpului. Tendinta de a ob terminat studinl § eind. bate vantul (aerul se mised): Aceasta rei ste odati cn suprafata care vine inzind insd, in foarte mare mésuri ne viteze din ce in ce mai mari a di a unor forme care opun un mini diferite forme de corpurl i seetiting, Primele cercetiri asupra migcirii corpu s iu fost fieute acum 60 de ani de marele sav: rug N. B. Tucoyschi, Stiinta care se ocupa cu problemele m SRE ROEE se numeste aeradinan m prin aer mai multe corpuri care au in sec fiune. a uprafata, ins sunt de forma diferité, rezistenta pe care o vor intimpina ls inaintarea lor in aer va fi si ea di- ale forfelor care 2.feritd. Acelagi lucru se poate constats experienta de labo- rator In tunelul aerodinamic. Aici corpurile stau pe loc intr’un curent de aer de o intensitate anumild, reglabila dupa vointd. Reznltatul este acelasi ca gi in primul eaz. Cu ajutorul apara- telor de miisura din tunelul aerodinamic se poate determina exact valoarea rezisten{ei pentru fiecare form de corp in parte (fig. 20). Astfel s’a putut constata ci cea mai mare registen{d la trecerea prin acer o opune & inainte Vig. 21, Forma acrodinamica st mijioacele moderne de locamofic. (fig. 20 a); urmeazit: forma platd (fig. 20 4), emisfe partea bombata inainte (fig. 20 ¢}, sfera (fig. 20 d), form fus cn partes ascufité inainte (fig. 20 e) si cea mai mich sistenta este opus de forma de fus, eu parted ingrogath inaint (fig, 20 f); aceasta forma se numeste in tehnica for fuzelala sal aerodinanticd. seat urmat de suv constatat ¢ corpului { eorpul in mi energie pe care o consum& din puterea motorului mobilul. Aci a este Cauza yentru care automobilul de tip: formi d= cutie (fig. 31) degi avea un motor de 100 OP uu putea atinge decit: 80 —100 kmjh, pe cind maginile moderne, cu forma. ,,aeradinamics’ And un motor de acceasi putere, ating ugor 160—180 km/h. sti erestere de vitexd. s’a obfinut efectiv dind n © astfel de formé, inca si nu se mai formeze zone de vartejuri Formula dupa care se 4 — motor sxpimatai re ‘d-— camer’ de maaaratort a corpurilor care se dep In aceast® form Kk este rezist a ln ‘inaints are (in. kg/m?) — uncoeficient deviseozitateal serulni(cifra medie constants) ; K — un coeficient de. vezistenti. al formei (cifri, variabili in functie de forma corpului con S — suprafata corpnlui (in m* ratul vitexci on care si este foart elor de shor s: ientul (4) si fie eit mai x a inlitura toate partile sboruln: partile exterioare ale dinamica”, astfel incit coe Deasemenen regnita nes nu sunt absolut 1 produc 0, erestere inutil strnctia planoarelor de p de shor, form rodinan Misurarea ex: valorii resister de corpuri, ca § eu ajutorul unor ing mite cle fener pri aerul trece cu o vitezi egala ou cea obbinuti de un aparat in sbor. Dimensiunile tunelelor acrodinamice (fig. ) sunt foarte 25diferite, variind dela cele mici de laborator, in care s¢ fac incercirile cu machetéi redusi la scard, pind la mirimi in care se ineearet’ avionul in mifrime natural. Rezistenta pe care o opun pirtile aparatului ca au un rol activ la crearea fortclor purtitoare se numese rezis- tenfe pasive. Astfel oxisti rezistenta opusi de cabluri, de roti, e A r i s Fig. 25. Intensitntea’ fortel 2 — maprafal plank; — wupral de“parghii de comand’, de montanti, ete. O suprafata plana, ineli are tendinta sh se ridice (fig. 23, a), attincicind bate vantul. Rezistenta aerului se poate descomprné in don componente si anume: una verticali, care actioneazi in sus, numiti portanté saw sustentafie (P) gi alta orizontali, care frineazi inaintarea gi se numeyte resis- tenfa la inaintare (R). Pentra sbor este important ¢ ai fie ma micih. eurba va dao portant mai m intare creste foarte mult (fig. ate, sau piisit forme 5] ortantai foarte Aveste profile east component: mare, fir rezistenta Ia inaintare, cat 1 O supratat rezistenta i studiile gic mite profile de ari mare, au o rezisten 86 86 utilizeazi in constructin suprafetelor purtitoare ale’ aps ratelor de sburat. Calitatile de sbor ale planorului se datorese, in cea. mai mare miisuri, formei profilului de ari In constructic se-va tine seama de exactitatea formei profilulni. Profi au forme foarte diferite, obfinut i utilizate dela caz In eax dupa eal La un profil de aripa ca gi ls bese urmitoaterele pirti (fig. 2 aripa intreagi, se deose- bordul de atac 7, bordul de = re Fig. 24. Caracteristicele unui profil de aripf + ‘a, Be al d — Tipu do peorde, sourgere 2, intradosul 3, extradosul #4, littimea profilului sau profunzimes gy. In aceast’ figuri sunt reprezentate mai multe tipuri de profile si me: a — profilul gros cu portanta mare. gi on rezistenta In inaintare mare; se va utiliza la constructia aparatelor care urmeazi sii transporte greutiti mari; b — pro- filul subtire cork portant’ foarte bunii ¥i rezistenta la inaintare mai m decat acel dela punctul @ schimb, fiind foarte subtire, esie grew sii se realizeze cu el o avipa liber por- tanta, suficient de rezistenta, astfel incit se foloseste la aripe care sunt ancorate (in special la tipuri vechi); ¢ — profilul cu grosime medie —intradosul aproape plan — cu portanti bunk si o rezist la inaintare foarte mich, este unul dintre profilele des utilizate in constructiile moderne; d — profilul simetric, cu o portanti foarte mich si eu rezistenta la inaintare min ts penajelor. Unghinl sub care ner lovese profilul ce inain. teazi in aer (nnghiul « din fig. 25) se numeste unghi de alac. ‘Acest unghi are gi ¢l importanti din punct de vedere aero dinamie, gi anume :Cu eat profilul formeazi un unghi de atac mai mare fata de guvitele de ner (fig. 25), cu atit fortele acrodinamice erese, La un unghi de re, peste o anumitd limita, por- tan{a scade din no inaintare creste foarte mult; aparatnl isi ineetineste sborul gi, angajeazi” (cade). Tntre diversele unghiuri de atue ale unui profil se va. gitsi totdeauna un wighi la care portauta cea mai mare este pentru rezistenta la inainture cea mai mich. 2 Vig. 25, Vartajia for{elor aerodinamice tn finetie de anghiul de atac. Daci ined, din constructi¢ aripa va fi montata pe fh astfel incit coarda profilului si formeze cu axa longitu i planorului tocmai. acest mighi atac — la ¢; ee dintre portanti si reaistenfa la inaintare este optima (pentru profilul de aripa respectiv), atunci se va objine cu acel planor cel mai bun randament de shor, In construc! jad, a se mouteazi la fuzelaj, fit cod profilului formeze i i 1 mentionat mai sus © ,unghi de Acest ‘unghi fix dat din constroetic si incidenti’? a aripei (unghiul € in fig, ite sla dovedit, ci in timpul sbornlai pe formeazi o depresiune (s foart« © presiune mult mai jousi. Deci, mare niisuri, de depre- kiumen, care se produce pe extradosul aripei, asa cum este re- niata in fig. 26: Calitatile de sbor gime. Astfcl, dintre cele patra tipuri de aripi (fig. 27), cel mat bune caliti idinamice Ie are forma eliptie® d; apoi et trapezoidala ¢, cen rotun h, cea mai slab tid cen drept- anghiular zon marginal de virtej produc o registenti, nun tenta tdued (figs) -28). zon de vartejuri (dee indusa) este cu atat mai puternica eu cit valoarea portantei Ia ‘capitul aripei este mai mare. Kedu istentei induse urmitoarele metode nstructie alungires a {ingustares) a extremititii (fig. 27, 28,0); uiciren (torsionarea) pro- a profilului spre extremitatea t si i se micsoreze I deineidenta, deci, si portant, ceastil operatic ste numitd lorsiona- rea qeometricd a aripei (fig. 29, 4 =dispuneren gpre extrem i a unui profil, ale cdrni purtaitoare sunt mai slabe plu profil simetric) ; aceasta este numita torsionare. aero dinamica (fig. 20, b). Contural aripei planoarelor (in a celor de porformanta) are o r Tongiti ibe dé litime, asttel iba o profun- egid). Lay fi totdeat mare decdt iy avioane. Pract alungire se intelege raportul dintre IungimStabilizatorul si profundorul planorului formeazd tm- preunit un profil simetrie a chrui parte dinspre bordul de scurgere (profundorul) se poate migca in sus si in jos, schimbind astfel carbara profilulni. Acelagi sistem se aplich deasemenea directie gi la eleroane. Din studiul practic al aerodinamice! Fig. 28. Vartejurile marginale. profilului se miireste portanta. funetionare sb stie cd, prin marirea curburii Bfectul urmérit este redat in fig. 30, pe schema d w organelor de comanda si a ampenajek impingerea mange! blul va actiona pirghia, si 1 cobori. Imprenn’ cu stabilizatorul, el va forma un_ profil » (fig. 30, a). Deoarece profilele enrbe au portant mai mare, cfeetu i wii aparatului si coborirea bo- tului, astfel i itra in pieaj. ngerea mangel a portanta gi, in acelasi timp, cleronul drept va cobori, ma nd portanta aripei drepte} planorul se va inclina spr: ga (fig. 30, b). ingfind palonierul sting, direetin s¢ va micgora spre st ind acelasi efect aerodinamic, care va roti planornl spre stdinga (fig. $0, ¢). Odata schimbarea unghiulni de atac al unui profil de arip&, se muté si panetul de aplicatie al fortelor acrodina- 80 mice, numit contrul de presiune (lig. 31) Astfel, cand unghiul de atac cregte, centrul de presiune se muta spre bordul deatac, iar cind unghinl de atac seade, el trece spre bordul de scurgere, Aceasta schim- bare a centrului de presi- une checazi momente care au tendinfa de a schimba echilibrul de sbor. Astfel, dw pentrn fiecare tip de profil exist anumite valori ale portantei ¢i ale rexistentei la inaintare, in functie de unghiul de atac, tot astfel sti Valorigi pentru coefi- cientul de momenty care indica variatia centrului de presiune. Tre reti- nut. faptul ci vai i trului de presiune este cu att mai mare, en cit pro- filal este mai curb. Profilele Fig. 28, Torsionarea geometrica qi serodinamied a arlpel, simetrice au centrul de presiune. fix; deaseme ea profilele. 31ofile care:au curbura mare, & bordul de jeat, intregal profil avand form de , autostabile adi seurgere este Ti Migea » le efectueazi planorul in evolutiile de shor se al celar trei axe de simetrie — nigte i re € in centrul de greutate al aparatului e Fig, 31, Varintia centealul de presiune Ta diferite wnghiuri de atac. axa transversal @-axe aunt: axa longitudinall isedrile in jurul axel longitudinale (de exemplu terale) se mumese migedri de yvliv si sunt comane icale (de exemplu mi migcdri de lasew jutorul di Misefirile in jurul axel ve ale mbare de dire comandate de cit ; hesbe i 4 scart pot fi efectuate fiecarée separat sau ¢om— erobatica looping (roata, dai earea in jurul a transversile le normale, virajul, este migcare ati simultan in’ jurul celor trei axe: planorul ist accen- aire in jurul transversale, se in jurul ale pentru imba directia si, gi timp, se inclina pentra a fugit (o in jurul axei longitudinale). principi este misciri sunt cor in efectua lor si armon binate. De exémplu: figura peste ¢ap) comporta num: In schimb,; una dintre evolu combi) ulate de ektre ‘e ele, rea- Fig. a cai fitile de inandabili- Armele planorntui, mani perfect in po: 4 tmosferi nu este insi linigtit ca into camera, i este in continua mit searile aeralui-au tendinta de a stoate planorul din p 4 si determina asftel mise’ ale planornlui in jurul ¢ xe de , Mhisetir’ care ute de pilot. De data ac 4 pilot! va trebu rmnéle pentru aa : din now plitnorul in po- a trebni Si execute mai multe yeti de acest f Pentru a évita ; 5 fl ent atard i Mi de 2 Consteuctit de planoore 8BStahilitate. Prin act e intelege norul (cu comenzile jinute la pozi pilotului) de-a rev singur (firk vreo interventie din partea pilotului) in pozi normals de sbor, cand este seos din aceasti pozifie de diferite cauze exterioure. Aceastd revenire este deci automata si este determinata de anumite misuri constructive. itatea pe care o are pla- Fig. 33. ‘Stabilitatea longitudinal + Mpa — momentul do rhitureare al arinel: Mp4 — momentul redretor a} ampenafulol isti planoare atdt de stabile, ins 6 poz anormali (de exemplu cabrat pe spate), daci pilotul tine menzile fa mijfoe san chiar daci di drumul compl planorul revine singu normal, de sbor (tre binein{eles printr'o serie de migediri de revenire). Dimpotriva, alte planoare ai pilotul nu intervine, cle isi accentueazi sborul anormal, ajungind repede in -pozit itice, Astfel de planoare sunt nestabile gi sunt pretentionse si obositoare la taj. Stabitifatea este deci si ea una dintre cali tile impor- tante de care trebue sf find. seam’ constructorul gi este reco- mandabil ca gi acesta si fie armonios imbinaté in privin{ mijeirilor in jurul tutnror axelor 2—2", y—y', =—=' (fig. 32) In acelasi timp ins se va evita ca prin masurile constructive, care asiguri calititi de stabilitate, 4 se diuneze calitatile 34 daci sunt scoase din pozitia normali de. sbor” de maniabilitate, ¥ atructor in fata uno studinl protatipatni. th feestul compromis pune pe con- bleme destul de complicate Pige 4. Stab ¢ — aripe cu neh dledra dist di Maniabilitutes’ planorului’ se obtin® prititr’o dimensio- hare justé a tuturor cfirmelor. Stabilitatea. longitudinalé este igurath prin suprafata purtituare a ampenajulni orizontal. Momentul forfei purti- toare a aripel trebue si fie egal eu momentul fortei purtitoaren raport cu centrulde Mpa = Mpb (su a stall grentate al planorul Pa d = Ph d,). Momentnl redresor al profundorului si al stabilizatorului cea maim masurd, de suprafaja acestora, de bratulni de parghie, adied de lungimea fuzelajului iul de incident’ ¢ al ampenajulni. Unghiul de in este dat din constructie si trebue respectat intocmal. Stabilitatea lateral se obtine constructiv printr'un ungh diedru VY dat aripelor (privite din fati); eu c&t acest unghi diedrn pelor este mai mare, cu atét planorul este mai stabil Interal. La planoarele de scoala, V-nl aripei se di prin j ripi liber V-ul este dat direct rnchie (fig. G4, a). bilitatea pe directie se obtine prin ampenajul ver- suprafata dérivei si a directiei, si prin dispuneren or in forma de siigeata Inspre spate (fig. 34, b). x inceputul decolirii, eum gi in ultima parte a manevrei eza de sbor este redusi fafa de viteza normali. pnsecinta o reducere joare a forfelor purtatoare. Acest Incru se resimte mai ales ha pla ¢ nele rapide, ale izatorului si a profundorul: Adie& aripe an profil redusi (profile de vitezi). In conse deveni tabile gi foarte pretentionse in pilotaj la. man decolarii terizirii. Pentru a evita aceste desavantaje, arip aparate sunt inzestrate cu dispozitive speciale, numite de hipersustentafie. fu wizut mai sau p suprafetei arip prin inite. Dintre di prin marirea curburii profilului, portunta. Pe acestul stemele de hipersustentatie obig- vitele tipnri de sisteme hipersustentatoare Fig. 5, Sisteme™de hipersustentattc. existente, In planoare se utilizeaza (fig. 3: 1) volefit de curburd (fig. 35, a) ageznti spre bordul de s aripel, funetionand easio aripibari, prin a efiror coborire se objine marirea eurburii 36 profilului de aripa; 2) volefii de intrados (fig. 35, b), fixati pe intradosul aripei care permit o mérire a curburii, iar prin aln- necarea lor spre bordul de scurgere miiresc totodata si supra- fata ei. Pentru siguranja sborului in nori si, in acelasi timp pentru ugurarea aterisirii, iar in unele caxuri pentru reducerea fine aerodinamice. ei maxime pe care ar putea si_o ating’ planorul, se in- nfeaz francle aerodinamice. In fig. 36 sunt reprezentate de irina. Prin a iesirea lor din aripi), portanta, mult rezistenta Ia se micgorea: inuintare. Compensarea presiumii come zat: la. planoare di totugi en foloseste la constructii. Aceasti compensare (ugnrare) a presiunii pe comenzile maneyrate de pilot pbjine prin suprafete de compensare (fig. 37 @ yi }). Suprafefele de compensare @ tere unui moment in jurul balamalelor cirmei respecti care compensenza momentul cirm lor este mai putin utili- 37numitt wolet de conrpensare (fle etinerulni se poate me re desechilibreagii apar ru echilibraren in shor la extremitatea. profundorul buinteazi o miei suprafati mobilA, comandata de pilot, itner) (fig. 37, ¢). Cw ajutorul a Polutul de compen mutate al planorului re bot, fie Epre Goa Actinnea lui este, mit, aceengi unui profind La planoarele d justaiw ¢en tiel, pentru echilibrare s ve speciale in fafa geoali in timpul instrug nud planor in ti gteutiiti, prinse Calititile de sbor difera i bth prin tierea exlitatilor 5 ¢ planoare. Planoral de ‘i, in‘avelag) mpli. imp, trebue sd fie m: fiin, deci en o constructic contra, planoarele de performanta trebue si. ety 3 $$$ Fig. 38. Finejea planorulul. aiba calitati de sbor fi te bune, a ciror realizare nec Fig, 39.. Dimsnsiunile constructive ale unui planor, ive “si lor este de rm mult mai pretentItimea picrdut psolut calm. Tn fig. iti diferenta dintre fine uli sia nnn planor de mare formanta, La primul yaloarea ei este de 1:10, la al ¢ de 1:30, Vite pe mn re (de coborire) a unui_planor ¢ coboari un planor, pe timy 1G anumild vitezi de sbor, Planorul de scoala are minima de coborire de cirea 1,2 m/s, iar cel de perfor- manta, de cir m/s. 3. Viteza min (in a vite lanorul poate sbura cadii). 1 maxima admis (in km/h) este a Cea mai Inare pe care 0 suport I la Dimensinnile, Orice planor dimensiuni principale (fig. 39 anvergura: planorutui, adich lungimea aripelor 2... 2. - profamzinvea, Witimes aripelor «. 5. See eee eer - suprofafa portanté, snprafata aripelor alungirea, raportul dintre lunginea greufaten planoralti, compusd din grematea aparatulni, ta care se ndaugh tnedredturce util (pilot, paraguti. fatea tofald In sbor inedredtura pe m?, adi itrat de sup dill grew geeutatea pe care o suporté’ fleca LUmpnl sboratui, Hoe no metru moralul ye a eS hy fungimea ampenajuiat orizontel ©) Shorul. Planorul ¢ de sbor normale este construit. Cu planorul se pot efectun m: de evolutii une Breeolarea san a Avionul se desprinde da re este actionata de moto! Planorul trebue isi aj noruhii ex aviouul, poate exeenta toate eve ise, in funetie de scopul pentra multe f ioanele mod tre cele ple rea Ini de pe e date 40 Fig. 40. Metode de lansare 9 planosrelor. 41tue (sandow) trast tial’; nevesara este ringhia de canci (fig. lig de metal, montat san- ajutornl 40, a), Aceasta este aeitat sub botul planorului, iar refinerea, p downl, este efecttiati de unul san de doi oameni, a dona buedti ‘i remoreajul la auto- uosor. Automosornl este compus dintr’un motor, care mise un tambur, pe care se infisoara eu vitez’ un eablu de Otel gros de 3 — 4mm 1 200—2 000 m (fig. 40, 6). Cablul se fi ai de planor p intermediul unui deelangator, co. mandat de pilot. Acest declangator poate fi m : in botul planorulni, snb burta, in dreptul patinei sau de amble ale fuzelajului (bilateral). Prin infagurarea, e: mosorulni se obtine vitexa necesari decoli prin actionarea de edtre nei de profunzime, planore ured. Cu acest sistem se poate atinge indltime 500 m. Cand planorul ajange proape deasupra. automoso deti cablul are tendinta si-l traga in jos, pilotul de: de deelangatoare care actioneazd automat, in ind pilotul uiti si declangeze. Tot un sistem de Iansare mecani nf pentru scoalt si transport, este remoreajul Ia avion. Un eablu do otel, cel dela mosor, ins& mai seart (20—100 m), leaga planorul or montat la coada avionului (fig. 40, ¢). Avionul planornl, intoen o to re trage vagoanéle, La Iocul dorita, pilotul declangenz: cablul si planorul isi continud sborul si near, 3 feet Disnorului, dupa ce s’a eliberat de sistémul de ® (ori r el), 1 si anume : shor planat, in ¢ lk tant din lime san ah iniiltime respectiv eiigtiga scop, pilotul folosegte curentii tmosfera (masse de aer care urel pe verticala), Evolufiile normale ale planorului, afari de sborul linie dreapta, roar care VI sa sboare). In y cirma de directie, pilotul actio- neazd si aripi incliia aparatul. I F planoarele obignuite ou sunt admise. le, la tipurile mai robuste se permite exechtares 7 mtare. “Acrabatia este Mund jeu viteze mult mai mari decit cele aj, odata ¢ ole, pentru sborul : Je. In timpul execntarii anumitoracrobatii, se produc ‘ace putern care determini. solicitarea peste normal ya. planorulni. Nerespecta prescriptillor constructorului satta> humite defecte de constructie (calititi necorespunzitoard de material de incleire, ete.) pot dnee la rupturi, care pun inp pilotul Aterisarea este Iwarea contactului normal ou. pimantul. Planorul, mai ales daci este inzestrat gi cu frane aerodinamice, poate fi aterisat exact unde doreste pilotul — agternindu-se lin pe patin si pe bechic, La. instructia. sborului, aterisarea osteo problemi care pune la ineercare de foarte taulte ori soliditatea construc! planorului de scoala. Aceusta nu seamnii ei trebue: intarite ste Tisurl partile care sunt expuse ruperii din ca erisirilor brutale. Orice supradi- mensionare a pieselor/diuneaza calitafilor de sbor, prin ingren- nares aparetilui. Tn acelasi timp, aceste piese né mai land interioare In alte organe mai Aceste rupturi pint mult mai ‘olat: piesele putind ceda chiar bue respectati, pe cit posibil, periculoase, find grew de eon! i pul sborulii, Deaceea tr regula unei armonii’ constx norului. progresul construetiilor aviatice. Viata pilotului tovarigilor din atelierelo tice. fectinnea i este legata direct de calitatea mu de construetil si de repara RB. NOJTIUNI DE REZISTENTA MATERIALELOR ale miaterialelor a) Propr mecar Studiul rezisten si conditiile de care trebue &: materialelor folosite Ia constructia diferitelor piese, pentru a lo feri de rupere, cind se cunoagte intensitatea fortelor ¢: actioneazd (lucreazi) asupra lor. Principiul constructi aviatice const? in obtinerea unei rezistenfe maria materialelor ei, astfel inedt, cunoscdind rezistenta poata ajunge la e i favorabile forme Jor pentru a 1 unei forte exter defor: rte mult, altelé mai putin, in funetie de na- evialulni. Materialele, tare dupa ce inceteazt erialelor fixeazi regulile’ generale tind s i la, dimes en 0 grentate eit mai 1 inaterialelor si dimensiuni ale pi Sub actinn menza, uncle fon tura si starea-m 48stiunea forte la care sunt supuse, revin la fo! Slice, lar aceasti proprictate de reve numeste De fapt, orice material are aceasta prop ate, in ea TU s¢ observa ugor decht la materialele numite in mod obignuit, clastice (eauciucul, et Corpurile care se deformeazd mult fini, se numest corpuri plastice Ta rogu, ete, corp este format dintr’o multime de foarte mici, numite molecule, care sunt legate intre forte interioare, numite forfe de coesiune (de legatura). La materialele solide (lemn, fier, piatri, ete.), coeziunea este foarte puternicé, la lichide ca este foarte slaba si la gaze nu existii deloc. Fortele exterioare produc asupra materialului din care. este compus un corp solicitiiri care au tendin{a si-1 deforine: In.acelagi timp, im interiorul corpului se nase forte care opun deformarii; ele se numesc forie interioare sau eforturi. Solicitirile care lucreaz’i asupra corpur ea si eforturile care se produc in interior, sunt foarte diferite din punet de vedere mecanic, Astfel, franghia sau cablul de care este | planorul in remoreaj sunt solicitate la tractinne ( la intindere in interiorul lor produeindu-se eforturi de tractiune. Amor- tisorul planorului este solicitat la compresiune (apisare); lon geronal aripei in sbor este solicitat la iucovofere; bordul de atae al aripel este solicitat Ia risncire sau la forsiune ; bolturile 41 buloanele ferurilor sunt solicitate la forfecare, iar monte sunt solicitati la flambaj, Solicitfrile se datoresc nor exterioare care pot fi sareini concentrate, in caxul c: heavis asupra corpului inte’un singur punet sa distribuite, cand fortele Inereazi pe o lungime care ssuprafata acestni eorp, le mai. multe organe ale aparatelor de sbor nu sunt supuse la o singuri solicitare, ci solicitari deodati, avand a face ci compuse; de exemplu solic ln i incovoiere, ete. Proprietatile mecanico ale muterialelor se determina pe perimentala. Existd magini speciale pentra ins lelor. In Inboratoarele de rexiste utele noastre de fri se fologese aparate care materialul ly solicitiixi asem toare cu cele pe ¢ suferi ca elemente in constr Cum witat mai alegere judicioasi a materialul ma initial’, » Mink si revin De exempln tructia planorului . pentrn 2 obtine un mm: 44 r trebue si se wedirad mfiterial greutate proprietitile mecanice ale a materiale! e ele mii pentrn fi ntilizata pink las: din: mare ad licitarile 1a intindere si compre- de 1.000 kg. (fig. 1 format dintr’o i un brat de pi laj 2, iar la celflalt capat nd tin platan pent Distanta dela locul de prindere al bratului de are prind prob: 1 4 cste de deceit distanta dintre proba si platanul Avand raportul 1:10, cho greutate ati pe platan, va solicita la tractinne proba ee ort thai mul, adic’ epruvetele nece pentru greut de 10 ke, a de material (numiti epruveta) de la 100 kg. Pentru proba de rezistenta sunt fixate intre filcile ¢ si 4 a sm ‘obi la. compre- siune, sunt agezate pe snportul metalic i bratul de parghie en platanul au o grentate propric, ele se cantirese en mi dinamometrn (cintar cu arc) si greutatealor se va adiuga in caleul la greutitile asezate pe platan.. Pentru reglare, se coyfoloseste acul indicator 6, fixat pe bratul de ghie J ja punct ficandu-se cn ajutoral gurabului de reglare Probele de mate (epruvetele) folosite 1a ine: pentrn aceast&;maging, pformele si dimen i a,b, Figy 42. uyete pentru. probe de reristenta, a este epruveta unei buei{i de lemn pentru proba de rezistenti Ja tractinne ; 4 —epruveta de Jemn pentru proba de compresiune ¢ — epruvetd de placaj pentru proba de rezistent’ la tractiune ; d —epruveta unei table de ofel, pentru’ proba de rezistentai la tractiune, ‘Trebue si se eunoasca e: a fiecdrei eprnyete, in centim patrati. Pentru aceasta, se masoarfi-cu sublerul lifjimesa gi gro- simea. epruvetei in’ porfiunca dela mijloe (minim&) si se t uprafata sectiunii minime qritrafi sau in milimetri 46 aed BU) 14 mm gi ¢ dreptunghi ; grosime suprafata Adiugind greutiti pe platan, la un mom vela se va rnpe, Pentru a afla cat suporti fieeare centim va fi de 14x 70 min®, ti epru: sau milimetrn patrat di la pro parte valoarea greutitilor din platan, (lungimea. bra{ului de parghie), la suprata Rezultatul obtinut di valoares-re kilograme pe centimetra patrat (resp Valorile minime ale rezistent pent L and proba se fenzd, se onstata dack ele corespund sau nu din punetul de vedere a produc in timp exemiplificate la dife ¢) Traetiu were Pentru a stabili rezistenta la traotini L i la un capat o bard de ofel a c un centimetru: pitrat, iar In celilalt eapiat din ce“in ce mai multe, pand cand se rupe (fig. irmireste fenomenul, se va observa mai intdi 5 lungeste gi, in acelagi timp, se subtiazi. Reducind din greutiti, b Va reveni la forma ei intiala, deci efortul rumité greutate, bara nu va mai reveni vr dach se anu complect forfa. In acest caz s depigit limita de cl: wte si deformation. barei este perma- nenti. Aditugind mai departe greutiti, deformatiile er proportional, mai repede decat plusul de soli Ia un moment dat Ia. o curgere a material foarte mic de grentate, bara se lungeste, se loo gi ge rupe. Totalul incireaturii rep forja gi sectiunen materialniui, se poate caleu de rupere a barei. Ofelul aviatic se rape intre 40 §t 100 kg/mm In gener: nfei de rupere In tractiune, se poate rie : sau la intindere sectiune este de forja_ maxim atele Constructii int dicterminad cu ajutorul relat Pentru div fio) A on seetinnea S si modula de Fig. 43; Tractiunen yi compresiunea. itabe este un coeficient care © determina pe cale exper este 100000; la of de Se observit ci alungirea coud este mai mai eranului, iar alungirea lem fe mai mare deceit a ofelulii : Rezistenta la rupere a unui material oarecare este in- 4 de forfa necesari pentru a rape o sectinne de un cen- unl milimetrn pitrat din acel material: Cuno: elasticitate depinde de natura materialntu mental. Tem valo: lui 100 000; Tx ecancine ica timetru sin ¢ sterea, valorii acestei forte la. stabilire liferitelor compun planorul, avionul . Dimensionarea unei piese superior vexistenbel confectionat’. De exempln 48 9 bara cu sectiunea de un centimetra pitrat se rupe In inedircarea de 6 000 kg, deoarcce rezisten{a ei la rupete este egal cu 60 Kg/mm*. Bara trebne si reziste ins sigur ln aceasta incircure. Deci, incircarea ci va trebui fieuti cu mai putin de i kg, sau se va mari sectinnea, Cu cat se va ineirea mai putin eentimetra pittrat de secfiune, cu abat rezistenta barei fe mai sigura. Valoarea micsoratd& a rezistentei la rupere se nimeste rezistenta admisibilk sau efort specific admisibil. Dich se ia jumitate din rezistenta la rupere ca rezistents admisibila, in eazul respectiv va rezulta: Ryeunin i roger 2s adict 6 000 m* sau 30 kg/mm. Numirul eu care se impa: de rupere a unni material pentru a da rezistenta admisibila se numeste coeficient de siguranti. Th cazul acesta coefieientul ¢ ignranti este 2. Practic in- mina ci bara se va dimensiona Ja o sectiune de dow’ ori ai mare (2 cm*, in loc de 1 em). Coeficientul de siguranti re se aplicd in construe tice este foarte mic yi anume lelalte constructii obignuite, valoarea lit area coeficientului de siguranti én rin faptul c& atit constructia ple i a avionului se bazeaz! incipiul de a fi, i sé registent; prin utilizaren coeficientilor supradimensioneaz’ prea mult si greutaten yaloare mie normlui, cit acelasi timp. mai mari, ereste, Lemnul se rope gren ls aceasti solicitare ds ik sire el rezisti bine la sol exterioare tind sA turteasea cestea sunt s itiri Ja comp 3, 5). de compresi care se opun sider 5 © la compresiune numai piesele a earor Inngime i decat de patru ori grosimea lor. O buds de compre: existé mai bine daca forta 66 exerci © aplicaté in Inngul fibrelor (in c; i pe latul piesei. deobicei, forma unui cnb (fig, 43, 6). ere pentru solicitari compresiune este de- ult Prcageeatune. = Freasint D), deceit dack 4. Canstewetii de planose 49In caznl compresiunii, in loe de-alungire, se produ seurtarea materialului. Ou mnaterialul este mai ‘dens, ou atat rezisti mai bine la compresiune. e) Rezistenta la incovoiere Aripele planorulni in sbor sunt solicitate de forjele pur: incoyoiere. O grind’ fixaté, de e zid (grinda ineastratit) (fig. 14, a) si supusi unci forte la capital ej liber se va incovoia ; Fig. 44 wpifrinl: tncastrats La ineovoiere este dows suporturi (fig. 4: ( supusi nnei forfe aplicate in orie Duci fortele in raport cu dimen anume, 60 een, ineast solicitata de 36) (f solicit: mile sec ta in punctal 0, Rezistenta Ia: tneavoiere : = resmmath: Gihes — ta functie de poritin secituns, spune ci este soli neOY emenea grinda sprijinita d di rexemath) ae ati la incovoiere. cao punte punet intre snporturi. geeste gringi sunt prea mari lor, grinzile se vor rupe, gi rupe in dreptul emplo intron incastrarii, iarjeea rezemavi, in dreptul forte P. Daci se ageaza insk aceleagi grinzi pe cant (fig. 44, ¢ si a), ele pot suporta o incdredtura, deci o solicitare mult mai mare. Rezult& deci ‘ci in cazul solicitarilor In incovoiere, trebue sh s¢ 4 seam” §i de pozitia secfiunii (pe cant sau pe lat). La o grindi de lemn cu o sectiune pitrathi se va tine gi de lelor le (fig. 44, ¢ gi f). Grinda j, en inelele anuale dispuse vertical, o Texisten{i la inco- voiere mai mare decit grin 1 ¢, care are inelele dispnse o1 zontal. (Totus acest caz erenta nu este prea mare). Reccteanea reaciarsten Sig 0K a y ee Fig. 45. Reactiunes reazimolor. ‘eptul reaxzimelor unei grinzi supuse 1: nase forte care se opin soli . numite re nelor (fig. 15). Daca forta In incovoiern actinnile Trea- erenz chiar in dreptul reazimului fiunea acelui rez A va fi egalicu forta; pe cind celuilalt reagin’ 2 va fi egalé cu zero, Suma i si fie totdeauna eguli en forta care se Cunoasterca valorii reactinnilor este nec mires gringilor supuse la voiere. biLn o grind’ ineastrata (fig. 45, 4), in dreptul ineastrir A ge va produce 0 rea fiune egal cu suma fortelor care soli- eit grinda (caxul aripelor planorului, incastrate in fernrile fuzelajului). Datorita — solicitarii fortelor exterioare gi reac- tiunilor care se produc n reazime, grinda se inco- vonie. Fiecare dintre aces- te forte produce, prin Pe incaman Pal 1 izatul de pirghie pe care ‘il actioneazi, un moment Fig. 46, Momentul,tncovoleter. static. Suma momentelor statice in stinga sau in inzii se numeste moment incovoie dreapta unei tor si se. note Momentul xim al grinzii inenstrate este de ineastrare forta inmulfita Mine max = P+t (fig. 46) Daci se repre: valoarea momentuly la diferitele secti Vevafie etor grinzii, se Val zilor forma re- ob- dimen- in tot Aceasif. formd este tice (fig. 47, ¢ QO -grind& rezemataé sau supusd In incovoi se inad mult, eu eft reazimele sunt Fig. 47, Sollde cle egal resisten|s. tit mai sunt mai mari. Aceasté indoire a grinzii se liumesgte sigeats de incavoiere j (fig. 48, a si 4), : incastrate, se poate observa ci” fibr din partea superioari suferi o alungire, fiind solicitate d intindere, pe cind cele din partea inferioar’ sufer’d o scurtare, Pxtlong Fig. 48, Indtimeu sectiunllor st solicitarile unui longeren de aripa : 4 = tevtluse d¢ longeron mick ew follcitare mare; ¢ — secfitme de Tonceren mare a, solletase Kates, fiind deci comprimate. Intre ele, la mijloe, exist fibre «: nu-gi schimbi lungimea, numite fibre neutre sau axa ne grinvii. In cazul unui longeron de aripi, partea Ini centrali nu se deformeazi, in schimb, in talpa inferioars si superioar’ materialul luereazd puternic la compresiune gi la tractiune in jurul axei neutre (fig. 48). Solicitarile tAlpilor sunt cu atat mai puternice, cu cat indiltimea sectiunii longeronului este mai micii. 53Aceasta se explicd prin faptul ef. rotirea longeronulat solicitat de forta P ar urma si se faed in jurul punctulai 0 de pe axa neutra. In interiorul materialului se produc forte care se opun acestei rotiri (eforturi) tsi bratul de pairghi ar este indiltimea seot Itt ek -efortul va. Fig. 49. Seefinnt ugoare gt rezistente Ja. Incovolere. mai mic, ou a ; Momentul stati nea sectinnii este mai mare al fortei P trebne s& fie egal tul static al efortui ului. Pentru a obfine © constructie ngonri si rezistenta la incovoi astfel materi partea masivii a s posibil, mai depict 4. In forme ca un I (fig. de suri e (tig. 49, dn stante construi pent 7 Formele chesonate si tubulare sunt o aplicatie a celor aratate mai sus, utilizindu-se foarte mmlt in constrnetiile avis pentru objinerea unei gre ati mai mici. Dimensionars ajutorul® moduluiui de rezistenti depinde de forma si de dimensiunile sectiunii, Pentru fiecare forma de sectiune ( lard, inclari, pe dreptu i ete.) modulul de rezistent’ W are o torul euleaz’ valo: respec ii = M, (momentul incovoiet W, (modulul de rezistenta) 4 , ), forma nferioare om®, Adie ; Maas R; ine W 54 Caleulul sdgefit maxime un capAt si solicitate en o sar maxima este dati de urmitoa contectionati grinda; J — momentul de inert a chrui @ Se gitsegte in indicatiile tehnice pentru ‘diferit materiale si depinde de dimensiunea, de forma gi de pozitia seojinnii fai de fort. f) Rezistenta Ja fambai © bara, care are o lungime mare fat’ de dimensiunile C a Fig, So Nectstenta, Ia fambaj: @ o> bneasteare riebil ba un — attulane ta apsbelé eabete:: ¢ = theaiteane rigiol icin cape slarieuinee fa eelilalt capt d~ fangatrare riei0A ta anlete expete snpusi lao fori de compresiune, se e (fig. 50). cest Caz se spine ci bara ,,flambeazi”’. Solic ara se numegte solicitare la flambaj. In montantii, diagonalele, cum gi subtiri sunt solicitate In fl Ane gionte. constata, el ospiesh exte on -atit fi deforn rea Deals ‘linet Din practi Inai mult expusi it, Inngimea ba piesei est 1. (De exemplu, o bari de tr Mai niare in raport cu ori mai lingdé decat 9alti bard& cu aceceagi flambeazd lao fay mai miei decit prima) ; an ett modulal di sticitate al materialniui din care este confectionata are o v: empl, o bari de lemn flambeazi mai gi ul de inertie J mie intr de forma sectiun (De exemplu, de ofel flambeazi mult mai usor pe litime). inde gi de felul in e at fix: este mai put: cu atat Hise flambeazi mai usor (fig. ) &—d), Dimensionarea pieselor se face enajutorul formule Es R pe: tt P A de noua g) Rasucire sau torsionare O piesi supusdi cuplolui unor forte este solicita efort de torsiume (de riisucire), Exemplul cel mai Fig. 51 Rezistenja Ia torslune (risucire), eonstitue storsul.rufelor sau un euplu la eapitul unei bare (fig. 61, a si 8). 56 jesel Se nuMeste a suferitti de o bari, sol i : ste mai apr b putin deforma’ Deci, defor- matia cea muti mare gi efortul maxim la torsionare, se produc ae perife - in cazul construc aheaaet bordulni de atac. ‘al tipei, forma tubulara jolui, ete. Se fine seama ins’ c& asupra lor action timp, si solicitarea Ja incovoiere, deci in constre intra elemente care trite aceste $0 pieselor supuse la t (risue = M: Wp, in ¢: : Wj — modulul de rezistent: #i{i de volum (em*) si care are une, o anumifi expre risucire s¢. utilizeay: AL este momentul de rasu > poliri, care se exprima in un pentru fiecare form de sec h) Revistenta la forfecare Taind eu foarfecile o tabli, cele doud lame ale acestuia se deplaseaza paralel ina fatdde cealalta. Solicitarea la care este suptiéd tabla se numeste forfecare (fig. 52). Rezistenta la te Fig. 52, Rezistenta la forfecare. forfecare este dati de rela impartité la sectinnea solic Rhys 1 Restean = forta de forfecaré i zs 57Solicitarile riecare se produc la bolturile ¢ jiune, la gnruburi, in locul unde o, piest Inereazi. t: alta, ete. Solicitarea la forfeeare: oboseste mai mult deeit ac i Cind o grind’ este supusi ln incovoi nelor de aripa), in interiorul materialnlui_ se de forfecare, nun forte tiietoare, ‘orfele tdietoare devin periculo: unde sunt fisuri, tiieturi supradimensionin piesei. In locurile respective, materialul se poate de jnnge la rezistenta pentru care a fost cal if La dimensionarea elementelor planorului se tine totdeauns seam de faptul ci diferitele organe ale aparatului in sbor nu sunt supuseila o singuri solicitary 1 mai multe soli in acelasi timp. De exemplu, la incovoiere si tract) incovoiere raisucire, producindu deci eforturi Pornind dela baza, cunoagte fi i materialeld juns, in constructiile ayiatice, la adopt mor forme si Ini care au un maxim de rezistenti pentru un minim de ate. Aceste forme sunt descrise, cu sistemele noi de con- tie, la fiecare dintre elementele componente ale plano Deoarece existi acest compromis intre tii si gren- constructia planoarelor este eomplect it de, econ ile obignuite si de st e (cuzul longeroa solicitart pt trebue si se find seamil te planorului sunt nd in gal limita de rupere a materialului, pe ¢ dimensionarea merge numai p: nlui, Pentrn a reduce din greutate, sc tii foarte subtiri, on porti depinzind foarte mult de formas i timp, materialele utilizate sunt foarte diferite, éu coefi- cienfi de elasticitate aluminin, otel, cte.). Deaceea, deformatiile portant’ fata de alte constr ii a celor de mai sus sq impune o alegere a Materialului, deci o bund cunoagtere # lui gi o perfecta exeentie constructiy i i materialelor exista materiattlor, terminologic (SPAS 4164-50) ; je mecanice sf tehnologice dle mn: 63 CAPITOLUL 1 TEHNOLOGIA MAT OR UTILIZATE IN CON STRUCTIA PLANOARELOR mologia este gtiinta rialelor intrebuinjate in cons eepind on materia bruta 7 studin, tehnologia @ se ocupi en studiul mate care sunt analizate in Pentru acest aibi calit dime i minime, trebue si aib’ totn Conditiile foarte severe, pe care trebue si le indeplinesen d feritcle materiale sunt euprinse in caictele de sareini ale o ganelor tehnice aviatice, Materialele sunt controlate: in’ labo- ratoarele de pe ling’ uzinele construetoare, inainte de a fi treeute in productie, enm gi in timpul intregului proées tehnologic, find mareate gi inregistrate. Dupa aceasta verificare, intregul aparat este i, im -cursul sboru+ Ini dé receptie, Ja viteze i admise, & in ¢azul ind corespunde acestor probe el este dat spre ttilizar if Un planor; ca si un avion fionare, pe cate o pot nese urmiitoarele condit . ~materialul si fie de cea mai buns o: in’ mod aminuntit ; au o anumiti durati de fune- litate si controlat si fie executati eu grijd gi conform cai fie fieuta Ia timp timpul sborului Ja efortw struct , peate foLegiitura strinsit intre posibilitatile constructive si ma- terialul utilizat arat& importanta pe care o prezinti studiv! jclor aviatice, adici tehnologia materialelor utilizate in in planoarelor. 4, LEMNUL Pentru constructia planoarelor, lemnul are, fati de alte materiale, o serie de ealitaji care-] fac de n inlocuit, cu con- ditia si fie bine selectionat, de cea mai bu tate gi si aiba. anumite proprietiiti fizice si mecanice. Dintre calitatile lem- nului trebue mentionate urmatoarele : este ugor gi destul de rezistent ; este relativ ieftin ; —absoarbe vibratiile care se produc in timpul sborulut fara si le amplifice ; —se lucreazi ugor. Defectele pe care le prezinti, ca putreairea, absorbir umezelii (higroscopicitate) ete. se pot Inlitura destul de bine side ugor pentrn a nu influenta calitatile mentionate mai sus. Daci se taie un trunchi de copae perpendicular pe lungime (secfiune transversala), se observa cu ochiul liber trei yone si anume: 1) scoarfa la exterior, 2) eambinmul snb scour{4, san zona regeneratoare care dai nagtere, in fiecare an, la un nou inel gi 3) cilindrul lemnos, compus din alburn, care este un strat de lemn albicios de lang’ cambium, moale si mai putin rezistent, apoi din duramen (lemnul perfect) situat intre alburn si inim’, care se Liteste treptat eu ingrogares tulpinei gi in sffrgit, inima, eu lemn de calitate inferioaré, care inconjuri canalul medular (miduva lemnului) fig. 53). Privit la microscop se observa ci lemnul este compus din celule vii fibroase. In corpul Jemnului, unele celule formeaz’ vase dand ceeace se numegte fesutul conducitor, prin care cireuli hrana (Seva) needsart eresterii arborelui. Alte celule formeazi, tesutul de sustinere, La risinoase, afara de fesutul de sustinere gi in afar de traheidé pentru circulatia sevei, mai existé. si canale rezinifere, unde se inmagazineazt ragina ehteodata in formi de pungi. Alte celule formeaz’ razele me- dulare, care strabat lemmul dela centru spre periferia tenn- thinrilor, Privind trunchiul arborelui in seetiune transversali, masa lemnoasi. se vede grupatd in cercuri concentrice regulate, nD- mite inele anuale, eare reprezinti cregterea de fiecare an a Jemnului. 60 Un inel anu euloare mai dese rs zone, una lati, de u 4 reprezentind eresterea de primivara, 51 alta ingust& si m: , formand zona ecresterii de toamni (fig. 64). Dimensinnile tnelelor anu an o mare influent’ supra calitapii lemnului. In cazul riginoaselar — specia cea mai utilizaté in construcfii de planoare — inelul anual, cn zona de priméivarit lata, de culoare deschisi, va da un lemn usor, moale si foarte putin rezistent. In schimb, inelul anual ingust, Fig."53. Structura unul trunchi Fig. 54. Gresteria anuali a lemnului, de arbore, cu tele dou zone (de primdvara si de Loamna) aproape egale, va daun lemn eu rezistenta mult mai mare Dintre cele dow grupe de speci forestiere, raging si foioa in constructia planoarelor se utilizeaz’ urmilt caz, dupi neeesititile construc a) Rasinoasele ste utilizat in constructia tuturor pirfilor ca longeroane, panouri, cale in caro 66 mai omogene d a Jemnulni ta ailbnie a lemnul dul ests utilizat mur nesupuse la. solicitiari, putin rezistent decat molidul. Afara de aceste dou esente ca E se intrebuinteazi in mod curent in construc : utilizens pinul avind un lemn foarte rb) Fo 1. Frasinul este mai gren, deci mai dens decit molidul, i} i elasticitate mai mare; deaccea din el se vonstruesc patinele gi unele cale de fi pentru feruri. Fagul se intrebuinte: foarte putin ea lemn bru constructia propriu zisi a planorului. El va fi utilizat prelucrat, sub formi de contraplacaje 3, Teiul este un lemn moale, omogen, care crapa gre ol este utilizat La colfare, umpluturi si pentru obtinere melor exterioare. Deoarece fine incleiren, chiar gi in si transversali, este intrebuin{ut la fabricaren pieselor de leg: 4, Plopul este deasemenea un lemn moale, omogs este utilizat Ia fabricarea calelor gi a umpluturilor. 5. Mesteaciinul se intrebuinteazi numai sub forma prelu- cratd, diind cele mai bune placaje pentrn constrne sele ¢) Debitarea lemnului Prin debitares lemuului se inteleg ope form’ bustenii In piese de dimen i Bugtenii sunt debitati in ndurk paralele), in mai multe felu 1. Debitarea in ielii este cea mai obignuita ¢ paralel cu axa lemnului (fig. 55). Seainduril fi defectul de 2 se contrage, deformandu-se fc Fig. 55. Debitarea tn felii, Fig. 56. Debitarea tn Sferturi. la useare. Pentru mates wceasti: debitare nn este 2. Debitarea fo sferturi (cadrane) sau debita rezo- mti se executi prin tiierea fiecirai bustean in patru sferturi (fig. a), iar fiecare sfert se taie din now dupi teanului (fig. 56, 6). In a latul scndurii_§ 62 Debi adinis pentra’ lem: de. plane deéobic fats ata). Tn ra de wtili: ane, lemnul de re: instrumentelor muzi tia béareilor. Molidul pentru debitarea rezo1 inca din padure ; turilor si, in s! sl fair defecte. Debitarea 1m nu -este utilizatt. de planoa debita 8 ,reconanta”? rea-care i se ¢ nants este l¢ de lemn (¥1 antei este fabric& se face apoi sortarea sfc nidurilor, alegindu-se cele ¢ sunt onantet din alte egente deeat molidul In eazul esentelor tari, pentru constructia “indurile din mijloc, obtinute prin Bin Rau . Desimen fibrelor (Incle anualo po centimetru). : cernte de constr spectul exter se poate stabili destul or. 63Seandura trebne si aiba fibre paralele, nerisucite; inele nuale dese si regulate, fri craipaturi, noduri sau locuri ata- cate de ingecte, cu o coloratic alba galbuie, uniforma — deci fird urme de aceidentiri sau defecte de cregtere. Buna alegere u sedndurii di mai tarzin posibilitatea ca aceasta sii fie pre- lucraté la dimensiunile cerute, eu pierderi minime de material si de manoperi. Prelnerarea seAndurii in baghete, grinzi gi lamele se face :¢ ajutorul circularului gi al frezet. Fig. 58, Fibrele Jemnutat fh Jungime ta materialel debitat pentru rezonants. Pentru’ cafmaterialul folosity la: fabricarca pieselor si se prezinte cat mai bine, fiecare bucati se eo ntroleaza din nou, dupi ce a fost prelu- eraté cu circularul sau eu Treva. Tn seefinnile trans- versale so' vad inelele anuale, care longitndi nal indica agezareafibre- lor lemnului. Pentrn constructia pieselor soll citate trebue si existe intre 6 si 10 inele anu- ale pe un centi == misurat dupiv ‘ yede in fig. a gi b. a Fibes ce fig in alar® Fig. 57 © sid reprezinta un lemn cn fibre rare; intre cele douii creste male este diferenta mare de Kifime care da uilemn slab ce nu poate Fig. 59. Defecte tiziee ale lemnului. fi intrebuintat pentru nstructia planorului. In lungite, materialul trebue si prezinte fibre paralele pe tuata lungimen piesei (fig. 58). Fibre ndsscle oh “si fibrele care fog inafari sunt consid lurile xi pungile de rigind, coloratia re erate dei a, b,c a). Sau patrat e neadmise ine truetii de avioane (fig. ¢) Propri 1. Umiditatea : o cantitate ourecs tile fizice ale lemuului eelulele lemnului. contin, in ele up; ere este mal mare este verde 4! de ineet dup: Pin & ¢e ajunge in stare de echilit fat de greutate manent, debitat, contine circ in constructia de av rea Sul nul si greutates, 4 plauoarclor 7 conan cu umiditiate agul cind isd pent ul umiditatea trebue redus& pani sciderea umidititii influent eit si resistenta lemmului. este indi utilizarea Temmului de 1 mai mich deci mare deci ¥ folosi un i ate mai mich dec al ea el si absoarbi umiditaten din atmosfe: ¢, jar in eagzul cind umiditatea lemnului ar putea atmosfera uses ib mai cedeze ¢ ambele eax pot ivi deformiari ¢ Usearea lemnului se poute face si pe cale n re bund pe ambele ti intre seanduri inceata, ink: ir un lemn calitiiti-t. usciite at clit si 2 a se regia usearen dupa indicatii si experi istfel ca lemnul si i piarda, di le tehnice. Se crede uneori, in mod gregit, c& prin uscare i nu sar pute i lemnuly least rea pe Aceasta se exph o cond ies i metodé dew curentilor i de inalti freeves introdusi in practici in indust U.RS, a Tiwi mare parte, desavantajul imi ti muuui datorit usedrii re Timpul de use pentru diferite dimensinni de lemmn este reglat,cu ajutorul se iirii lungimii de unday tisearea in atest interior spre exterior, jnldturaindu-se astfel: 5 Constraciil de planoare oPentru cunoagterea procentului de umiditate la lemnul de rezonan{a care se folosegte la constructia planoarelor, se taie dinty’o scinduri o bucaté de probi si se cintdreste exact. Dupa ce se usued la cildura sobei, se cintareste din non. Pro- centul de imiditate se caleuleaza on ajutorul urmatoarei formule = gg = Seiaten teron wet = ereutaten term wecat 49 greutatea Iemn useat Aceasti metodi este destul de primitiva, totugi sufici 2 exact, pentru prelucrarea in atelier. Constatarea ugoari. g' destul de precisi a procentului de umiditate se face deobieei cu aparate electrice speciale, care trebue sA se gaseased in in laboratoarele de incerediri Lemnul este higroscopic, avand calitatea de a abso sau_a rede apa mediului ineonjuritor. Aceste schimbar umiditate fac ca lemnul s&_,,luer eze" {adici si se cont se dilate), Deoarece piesele u rebue si-si pistreze unilé exacte, umiditatea s al constructiile de aviati lacuri de protecti terior ¢u f) Proprietafile mec e ale lemnului iu plinonrelor wat in eonstre mecanice ale lemuului indie eu care lemnul se opune la rupere in cursul diverselor solicitari la care va fi supns in timpul sborului. In capitolul despre re- tenta muterialelor, s’a ariitat felul in care se fac in labo- rator reirile Ja rupere ale materialulni pentru difer eforturi. Epruvetele pentru inceredri se iau din seAndw care se va confectiona respectiva. Pentru 7 cipale ale planorului, ca longeroancle de aripa, re cerciirilor sunt inregistrate in nstificd calitatea, materialului e unui accident in sbor. Dac in desenele de dconstructii sau in eaietele de sarcini nu sunt ps @ valo. mai mari ale rezistentei la rupere pentru anumite pics citate, lemnul de rezonanté& (de risinoase) trebui 83 istentéi la rupere urmiitoarele valori rezistenta la tractiune = $00 kg/em?, — reristen{a Ia compresiune = 400 kg/cm?. — reslitenta ia fneovolere = 600 kg/em* (pentru sectiunl masive). = a mnul de frasin va avea ca rezisten' vilori minime: — reristenja Ia traciione = 1000 kp/ci — reristenia la compresiune = 450, kg/ent ~ rezisten{a la Incovolere = 1000 kg/cm? La executarea constructiilor trebne si se {i faptul e& lemnul presinti maximum de rezistenta fibrelor (paralel cn ele), datori In cazul solicitarilor la incovoi felul in e sunt ¢ chie — dupi cum sa aritat in terinlelor. 4 Ja rupere ura: seami de in Tungul lui anatomice. le si de eren ler se face nu ew fre strat en La baghet ele ania dintre panne Grinzile mai proase Hinese fibrele lemmuli tenta. In timpul . se fine cum sunt dispuse fel, de fie dispuse ver pe litime (fig. 60). Acest: lueri obting o lipire ma placajului pe bordul d sau putin oblic Fig. 60, Posifin fibrei la tilpile nervurilor. iva ar ay 1, in parte: aril es ar prezenta o suprafati cu parfi din ¢ avand un lemn moale alituri de portiunile tari ale lem- mului de toar cu care eleiul nu poate face o prizi bunii. Longeroancle grouse, en gi partile care necesita curbarea, se execula din mai multe lamele incleite, obtis e astfel ssterea de primiva: 676 tmbunatatire a rezistentei lemnului. Tn acelagi_ timp este sigur ci in interior nu se vor gsi noduri sau pungi de rigin Lamelele vor fi ine- Un material principal in constru planoarelor. este 5 lele annale di: ul, fabrieat, din 3—5—7 (un numir nepereche) de uri = sy ablie sat ve (furnire), obtin derularea bugtenilor de meste OLA tru a se realize o mai buna incle- uu de anin. Incleire ul placajul de Wa ire (fig. 61) sé face cn un clei pe bax (sub for SSS Patina planorului se faso- pelici elastic’ Grosimen pla ai din lemn de frasin cu in netie de grosime: elor, Stratul din mijloc se anuale fontale pe litime brele perpendicular pe orlalte dou; astfel H e alibi insti jneat, pe ambele pirti placajul si aibi fibrele in acela: } Eg afard (in (Denceen este hee ty | raspir), deourece la aterisare pating In constru nensinni \ se poate agehia (fig. 62, a). i curente placaj men dela 0,8 mm. In majo I a Bunul mers al productiei cazurilor gvosimea merge creseind J UC depinde, in pare mae de 185 2 : 3. ay nsionarea Exacta a ater ALLEL Tui lemios In tiiere. Miisurarca i trans) solicitari conside- Poritia fibrctor ta plesele LAN baghetelor pie. el trebue si intrunensed lamelate, selor nu trebue ficuta en metrul incereate inain de lemn, ci on sublernl, pank la relor necesare trebne « placaj pentru proba se {in timp de ,apoi dupa dowi zile de useare cle trebne sit ti si rezistenta; daci sunt anpuse la Rav indoire, furnirele nu tret fie deslipeasc’. Nu sunt admise ‘t ul peste 6 incileedri terioard 2 deivii si 2 furnirelor Fig. 62. Direelia fibrelor In platine de tesin. k es seoate in evi : Inceres mec telinologice pentru lemn siuit cu- O alti &: prinse in urméitoarele STA : bue si oaiba placajul aviatic ee Pet este posibilitaten dea se indoi — incercare la Incovoicre stati in toute sensurile. Un dispo- — {ncereare Ia Incovolere prin jac ST. m 1 zitiv simpln pentru fieut Dispocitiv penteu probe de fucereare Ia compresiune paralel cu fibrele “ST proba Iu indoire este cel re- indaire la placaje. — Aneercare Ia compresiune perpendicular pé fibre ST eo Incercare la forfeears STAS 1600- prezentat in fig. G3. . e — Yneercare la despleare STAS 1038-50 Jumiatatile de cilindrn (ig. an diametrii de 100 ori gro- determinarea umiditatll STAS 83-49, simea placajulni care se ince fel, pentru placajul de 1mm, diametrnl pe care se indo: fi de 100 mm (10 em), 68 69Ja cel de va fi de 12 em, ete. Fagin de placaj pentru proba trebue si se indoaie perfect la 180°, in lungul si in latul fibrelor, iv, ffirdi si prezinte eripaturi. sajul aviatic trebue si aibii urmitoarele valori minime istentei Ja rupere : — reaisten{a Ja tractiune In Jungul fibrelor extcrlonre — 700. ke/em* —rezistenta Ia ‘ractiune perpendicular pe fibre = 450 kgjem?: — reaisteri{a Ia traciiune In lung 3 perpendicular pe fibre ~ 1 400 kg = rezisten|a Ia forfecare in lungul fibrelor = 160 ka/em?; —rezistenta Ia forfecare perpendicular pe fibre == 750 kg/em®; — rezistenta La forfecare pentru un efort la 45° fafa de directia fibrelor = = 150 kg/cm’. . 3 Oum s’a aritat mai sus, plicajul de aviatie este confee- fionat, in majoritaten cazurilor, prin derularea bustenilor de mesteacin, de fag si de anin. Placajul de mesteaciin este foarte rezistent la soc, clastic 4i se deformeazi greu, deaceen este cel mai indicat pentru constructiile aviatice. La noi in tard se fabricd foarte putin din cauza lipsei lemnului en dimensi potrivite Ja derulaj. Placajul de fag este suficient de stent gi de omogen. Este ins& mai putin elastic decit placajnl de mesteacin si se deformeazii, producind ondulat partile ineleite gi stri¢ind forma aerodinamick a planorului cand este utilizat la. exterior. Cu toate aceste defecto, el se utilizeaxd pe o scart larg’ in cor Lieftin, suficient rezistent, iar ma~- -se ugor In noi in tari. Placajul de anin, mai pufin deformabil decit pla de fag, are insi caliti{i mecaniee inferioare. Se intrebu uneori constructia planoare, inlocuind pla eazih 1 cajul de fag. Deoarece placajul de tei are calititi mecanice inferi si uu face in constructii aviatice. - Incereéiri pentrn placaje sunt cuprinse in urmAtoarele STAS-uri: i bunt de ineleire cu tegofilmul, nu este ut — incercarea Ia tractlune STAS 1811-30; Ineercarea tucleiril la desprindere prin forfceare STAS 1809-50 B, DIFERITE ALTE MATERIALE a) Cleiul Imbinaren (legares) pi norul se face eu ¢! Deoarece acest: mate selor lemndase care compu pl Se intrebuinteazi excluxiv al ia. parte efecti m0 tului, el trebue si indeplineused deosebite calitapi de rezistenta gi de durabilitate. In general, cleiul utilizat in constructia de planaore trebue si fie: 5 I —ugor de preparat gi de manipulat in timpul lucrului, rezistent la umiditate, — si nu-si sehimbe propriet&file mecanice de rezistenfa in deoursnl timpului gi la variatii de temperagura, | ea —asi nu fie atacat de agenti organici (ciuperci, mi- croorganismeé, étc.), —sii aibi rezistentele mec eaietele de sarcini pentru ineleire. Cel mai ntilizat clei este cel pe baz de cazeind (din Inpte) preparat special pentru constructii aviatice; el este cunoseut sub diferite numiri comerciale (Certus, Caseol, ete.) Acest clei, in forma de praf fin, se prepar’ direct prin amestecare cu ap’ tnrati, in proportii variabile. Dupi preparare poate fi uti- lizat timp de 5—8 ore. Pentru incleire al nu necesiti presiuni prea inalte, iar dup’ 12 ore de useare piesa respectivil se poate prelucra. Rezisten imi o are dupii guse zile, temperatura de uscare fiind euprinsd intre 15 si 20°C. eee Un alt clei intrebuintat in constructiile aviatice se fa- bricd pe bazi de ragina sinteticd si este cunoscnt sub numele comefeial: dé Kaurit, Melocol, ete. El este compus dintr’an praf, complectat cu wn intér esita pentru incleire presi lo este destul de casnnt, adici mai putin elastic decat cloiul pe-bazi de cazeina. Prezinté avantajul e& rez bine la la. In general, lucrul de atelier en cl t este mai d mai pretentios si en posibilitaifi destul de mari de rebutare a pleselor incleite. a: ale po bax de rilgimi si zeina, in: e minime impuse prin . BL tick care aunt mult elei se fac probele de re- uvetele (fig, 64) trebue De rezistenta cleinini a de rezistenth la tractinne tul deseris in eapitolul despre re- 41). Dupa epruveta este string > Be face ri en ajutoral aculu ii pe platan greutiti p: cind se rupe px oteazi greutaten de pe platan, ad&ugindn: parghie gi se imparte aceasta Se poi aisten intre fi indicator gi tiunea ineleita. S tara bratulni de iIk ‘sectinnea’ Suprafetei Ineleite (pentru epruveta de mai sus” sectiniea are 10 em), obtinandt-se astfel enta ‘leiului in kg/e acensbd Incertare en trel epriuvete, se caléwlenzi media si daci aceasta corespimde cn valorile n folosinii. Re: wele valori minime dup 0 ke/em® dupa ce eprayeta tin in hou timp de 48 ore, u ap ore pi a fost nisea selor metali de otel, care poate f Pontrn ai cnnoaste ile, in lipsa aborator, in practic ita de atetis ve De exemplu : tabla trebue ilor precise de se pot face citeva in permit& indot dew a pRBkigalé, Grice in constr. pentru plese eu forme diferi bine sudabil, cu rezistent co alungirea procenti jonctiime se utilizeaza ltematice, cernte suit urmitoarele tabli de otel sien alungiren procentus n cagul ferurilor speciale de mare re: tabla de otel MoC imbunatatit, su i tract 6 avand re- alungirea pro- c rupere now di comert’ se nidabil a se 1 proba de de lnborator: sau i de legit i de ofel (Manz supratata. Pentrn dimer tril de 12 mm se poate folosi ja tractiune de 40 kg/mm provent ré-mal mare ¢ tubulire; pentru prinde otel carbon de cal orgauielor: de m1 crom-molibden, cu alungiven pro Afar: de te meeanice, pentru utilizares. : probe de atelier, ea de exempln: se bate feava p Ani cdnd se turteste; in aceasta stare diferite fo in jurul ei tu sunk fisur ae Ba f de (0 —75 ke a ratati el. Bottle de legituri intre organele 5 ede rotire se preli- ‘i rotunde de otel ea di rate corespunziito: nitive buin i Mot nbn valor Zistenth procent © ofelul de cem Buloane rezistente feruri sp MoG imbun: lice trebue ob piese trebne a obtine o tre 90 § la rupere 8%. 1 * Pentri meazh di ti pent elurilor slabe, eum bight n loc prin rupe anor la accidente in timpul nelorPentri oféiuri spectale exista urmitoarele STAS-uri: —ofel cram-molibden pentru cementare si Imbunitijire STAS 702-40 —olel nichel sl crom-nichel . . . .- 2. — otel carbon de calilate preluerat la cald Soe ee crom si crom-mangan pentra cementare gi tmbu Biflre ee ca ots] mangan, crom, mangan-crom. 51 crom fmbunititite 2 Pentru Inceredri mecaniee gi tehnologice ale metalelor —incercarea Ia tracjlume 2. ee 200-49 — ticercarea la compresie 22. 6) ee 1552-50 —‘fneerearea densitajii . 2... es ae 165-49 —‘ncercarea de rezilientS .. 52.) ss 1400-50 —Incerearea la Midoire 20... ee 7749 —Incercarea la Indoire alternanté . . . . « eee 1117-50 —Incereirl mecanice 1 tehnologice ale fevilor de ofel . 4, 1111-50 Produse finite = guruburi cu cap hexagonal yi fist metric. ©. 5... STAS 920-49 —plulite hexagonale si filet metric Raich nw 22249 —guruburl pentru temm. oe. 1450-50 —tondele 2... se wee tae . : w 1388-50 Cablul de ofel. Pentra manevrarea comenzilor, ca gi pentru fixarea aripelor la planoarele de scoala se utilizeazi: ca- hlurile de otel. Se deosebese doui eategorii de cabluri: cablul suplu si cablul rigid Cablul suplu este construit dintr’un numir de toroane risucite in jurul unui miez de cinepa. Fieeare toron este compus din mai multe fire de sirmaé de ofel, foarte sub’ Cablui rigid, spre deosebire de cel suplu, are miezal din simi de metal, Ca fabricatie, eablurile de ofel sunt diferite, atat ca forma de impletire, eat si ca numir de toroane gi de enta la tractiune a cablu intre 80 si 100 kg/mm*, Legarea laolalta a c: rs ul despre prelu 5, Sarma de ofel. Desi incordarile planoarelor cn de otel au fost scoase in ultimul timp aproape complect din uz, ila planoarele de scoala se pistreaz’ acest material pentra ‘dares prilajului, Rezistenta la rupere prin tractiune trebue si fie cuprins’é intre 180 si 200 kg/mm?, cu alungires proc: tuali la rupere de 3%. Aceasta, pentru sirma de ofel en dia- metrul dela 1—1,5 mm. In cazn) diametrilor mai mari, alun- girea procentuali la rupere se Incre: mult-mai ugor. Sarma de ofel dee; if proptictiitile mecanice rezistenja ei la tractiune sedzind pand la 80 kg/mm?. Denaceea decillirea nu este indi pentru, ugn- rarea lucrului la legarea sdrmelor intre ele. La. fabricarea este gi rezistenta seade, im scehimb pierde 4 resorturilor spirale se intrebuinteazi sirma de ofel eu calititile moecanice menfionate mai sus. Afari de materialele de ofel indicate mai sus, se utili- seazi gi piese gata fabricate, ca rulmentii pe bile ficgi gi piese gata fabricate, ca rulmentii pe bile ficsi gi oscilanti pentru lagirele parfilor mobile intrebuintate in constructia planorului. Pentru materialele din acest subtitln exist’ urmitoarele STAS-nri: —sirmfi de ofel pentru arcnrl (STAS nr. 892, 803, 889 91 890-50, lasificarea rulmentilorSTAS 1678-50 6. Aluminiul este un metal ugor; deo foarte mic’ (intre 10 gi15 ke/mm?), nn este utilizat la constructia pieselor supuse la solicitiri. In constructia planoarelor este folosit: humai sub form’ de table, fevi gi sirmi. Din tabla de aluminiu se confectioneaza profilajele, trecerile intre ampenaje, boturile de planor, portife curbate, ete. Prelucrarea tablei, ca gi a aluminiului curat, in general este foarte ugoard. Teava de aluminin se utilizeazi pentru conducte la aparatele de bord gi pentru trecerile interioare ale cablurilor de comenzi. Din + aluminiu se confectioneaz’ nituri pentru fixarea ta- belelor in locurile fara solicittiri prea mari. Pentru materialele de aluminin exist’ urmatoarele STAS-uri: tablide cluminus 2... ee STAS 425-49 aluminiu tn bare retunde fevi trase din aluminiu 7. Duraluminiul aluminiul, cu calititi remareabile de rexis- tenti, avind rezis- tenta la tractiune de circa 42 kg/mm*, Se prelucreaz; deceit aluminiul folosegte in construc- tie snb formé de table, tevi, de © are rezistenti rezistent, construc " Fig."65. Plese fabricate™din metale usoare 31 din pirghiile profilate de ‘a@lama (pirghil, scripete, rondele, tendoare). otel. Din duralumin se fabric’ deasemenca partite de control, plici de acoperire, parghii de trecere, role, etc. Prinderea 1huri de alu~ inca dural 1 corodeaxa ugor, el trebue suprafatai prin Kicuire sau prin tratamente sp mnijloace de prot t 8. Pantalul, siti hezin numit: el celelalte j protejat la le (vezi da iajul de mag- ste metale) sunt utilizare in. con- oarelor sunt fo- constructia pl ptionale, Lagivele paliere organe. niobile, diferitele ghi bron: pentru anumite ‘Totugi, acest metal, e mtis ai pe scant king, de r de i ii In inlocneste lagirele pe ‘bile: 1. 1 majoritaten. pct mbricate eu | terialele folosite in cantititin foloseste zi, ev fiind unul d ntre: i= i la constructie (intre 20. gi eu dijutorul oni lac asi timp, rolul de depinde ousumil apn i pitrat, pe cand Ino panza e ste de 0,5—1 ke. Proba de rh, atét le alegerew me de lemn, pe ¢ se inpregneaza panza. Tncerearile se fac pentru impe tate, netezime si consum specific de lac de nitrocelulo: Desi pings de mitasi natural este foart fl, ed e recomandabili, deoarece impregnatii cu itr de icelagi timp, rezistenta in. desi exte foarte 1 « fiind mult prea 200 g/m?), este intrebuinfata: mai mult la impin- nelor sau a plinoarelor grele de transport. Yot din fire de bum retul jaconet (banda de lardaj) en pe piesele pla- 10, 15 sau de de bumbae (ata) resist nile de enstit. ) mm, nie, face eu fir formate pentru 1 LL. Materia fabricarea capote postulni de pilotaj (fig. 60) se folos ile plastice trans- apac pentru acoperirea cariingel a cape en parbria In plancare. de yecall: & — capdth teehtsh Th Maeno de performants Celuloidul este cel mai mult int r de prelacr se ingilheneste Ja soare, se ar on timpul devine pe aprinde pul are acelensi ansparent, fabric apa. Desi este mai nt publ chist formele necesare, prin o transparen{a mai Desavantajul din var, cirbune 4s! luloidul, se pe incilzire. bund dec plexiglasului consIa schimbiri de temperatura; deaci unde este fixat prin nituire, Asiraionul este deasemene tetic, mai elastic api usor in portiunile un material transparent. sin- lasnl, cu o culoare albiistruic. ferice, cecace In 80 pi util normal sintetice presate fieuta din resturi 3 temperate a se fabrich seripeti, bu- mai utilizata «de caucine, Acest material este care cregte in farile ealde. In U.R.S.S. sau gisit procedec de ragere a caticiuenlui din plante de cimp cultivate po seari 4. Din sucul acestor plante se fabricd cauciueul dupa de opera{ii chimice de tratare la cald in prese pind pieselor forma ne 4, In lipsa cauciuenlui, multe amortisaxea aterisirii cum si ucine iitrebuintat in constructia pla- ai meciue sintetic, care este mult eae al unui arbore cind se d te diferite parti de ¢ norului, se pot fabri tauciueul este folosit la fh toarele forme : anvelope si camere pentru rofile trenului de aterisa: —cilindri géurifi pentru amortisare la patine, —handii gi burete pentrn garnituri de etangeitate, tuburi pentra racordarea aparatelor de bord, — forme diverse pentru anumite constructii speciale, Un compns al cancincului este ebonitul, din care se fa- bricd plange gi carcase pentru aparate de bord. 13, Materiale de impreqnare, In construcfia planoarclor pentru impregnare se folosese, in general lacurile al ciiror acop este si intind’ panza, so mentini elastich gi sd-i miireascd rezistenfa. In a i rolul de a o face impermeabi la apa, aer, ete, gi de a-i netezi supratata, spre a objine 0 mi gorare @ freciirii cu serul in timpul sborulni. Tn acest seop, folasegte Ineul pe bazi de de celulozi sau de nitro- tulozi, numit emaita sa aviatin de impregnar st lac poate fi incolor sau colorat Pentru lipirea pan menen vn lace de nitro- » planoarelor in urmi- dese 1, Care nuireste i pe lemn se intrebuinten: elnlozd, preparat spe 78 calittitile de lipire. Realizarea unei suprafete lucii, dupi ce pinza este impregnata ¢i intinsd, se obfine dand peste emaita un strat de Ine de nitro-celulozi incalori, de o constituti mai fing. Lemnul intrebnintat in constructie trebue si fie pentru anu da loc eresterii sau seidel stabilizat. Acest protejat, contrageri sau dilatiri (umfliri), din canza umidita ; lamnul trebue si fie luer se obtine, fie printr’o injectare inte- rioar cu solutii chimice, fie printr’un lnc de protectie aplicat la exterior. Deoarece pirtile lemnoase din constructia plano. Tului necesité multe reparalii de incleire, lacul de impregnare care se folosegte, nu trebue si pitrundi nteriorul lemnalui El trebue si poata fi indepartat usor it, in locul ur se va face incleirea. In consecin{a es i (pelicula) exterioard de lac protector 6 prea gras. Pentrn a veded ie de cele nelicuite, I de prebeotic eolorent 2 care nn vor fi vopi cum este uneori caaul pregnate cu nitro-celulozi, spre un Inciu se Hienese cu lac incolor pe bazit Acest lac trebue st aiba proy de tebe re, pentru a ni ingreniia : . Vopsele. La planoarele de antrenament yi de per- nt partile exterioare se vopsese eu vopsea colorati, preparati deob pe bazi de nitro. Ca b He mai indicate sunt lacurile nitro incolore, diluat degarece’ fac bund cu suprafefele de lemn, Astuparea gAurilor produse timpul coustructiilor se face cu un chit pentru spaclu, co: punzitor vopselelor de acoperire, Pentru a ob{ine o suprafata uniforma, inainte de stropirea ca vopsex coloratt (Duco) se slefnegte chitnl, la mmed, ou ki speciuli, foarte fie cu apa, fie cu petrol. Acesta din urm este mui indicat la glefniren su- prafetelor ficute din placaj de reo mare influenfa. asupra fagului, fieAndu- Chitul pentru stropit este utili metalice sau pentru snprafetele plano performanta, spre i obtine o acoperire mai buna o neregularititilor. In interiorul plandrulii, vopsir se cu vopsele email, pe baz de ulci Diluarea ls lor witrice de impregnare gi a vopselelor pe bazi de nitro se efectneazt eu ajutorul nitro-diluantului sau cu acetond. In cazul yopselelor nitro colorate este indicat ca i pentru pirtile 79\ diluarea si s6 fac obtine un luciu mai bu fabried de produse ¢ diluantul corespunzito si le indeplineasc’ vopselele pentru impregu: sit: Bate in ferabil d spere bine, in strat suple (sa mu plesn raibile Ty soure: § si vopselele pe ecu mult de nitro-celile fiind foarte: vo- trebue latile gi stocate. si tra coroziunil : contra rugi ni ingrenna prea niult te suficient vopsirea cu sea de ulei cu aderent: deasemenea aval Jocul unde ferura desavantaj a& mai simpli prote): 1 vopsiren, Pentru nde plomb, ¢ prin vopsiren c email colors i la me tajul ei ind are un defe montajul ferurilor ite trebue Mente multa griji, pentru ea si nu sori lacul in unele lo talul si i inirii, Deasemenea, la ferur demont: si, in. ferurile de jon nu este indicata. 2 todel e ayansate previid pentru protectic cout opera © se depun pe suprafata otelului stra- turi subtiri de metale inoxidabile, Dintr ste metode cele mai utilizate sunt 16. Cadminjul, adied depuner de cadmiu, eu ajutorul bir clectrolitice. perfect, si spilate sunt introduse intro baie el solufie de cianurd de cans inti unui strat. foarte subtire Piesele de otel curatite ctroliti se depune LG. eo Cromajal se obtin solutie de acid cromic tft cx si in nil cadmia july jecbrolitica, folosind care spune pe supratuta ofelului. fara de aceste metode, obtinute pr ctroli @ si procedce chimice cum este de exempli rizay Avest procedeu, sles ofel intr’, baie fierbinte, en sol de fosfat complex de fier gi do, mangan se depune la’suprafata, sub forma de oxizi culoare neagra, foarte rezistenti la coroziune. tia. contra corozinnii metalelor ugoare alumininl! i duralumininl se efec zit prin licuire en lac incolor de loz, aplic: u pistolul (Duco) sau prin ox (electro , in care eleetrolitul este o solutie dea Pe suprafata pieselor (puse la anod) se abtine 0 pelieuli Mitoare unui lac strilucitor, transpar: Tot ¢ protectic: contra ruginii s stocajnlni, uleinrile minerale i au si rolul de ungere, in spe pieselor mobile ale p ari de nceste mi in capitolul de mai sus, in buinteazi o seri Astiel, exist co semnatlizare, ™ introducerea pieselor de ; in timpul u consistentd, Acestea suruburi gi axele . desc! constructia de plano de alte materiale, in fi mai reduse. Incte electrice pentru aparate is bord §i iale de tapiterie, chingi oy ete, care pe seurt trebue si aibi, din toate punctele de Printe’o bunk ¢ : poate inlocui de multe o1 un alinl, ea prin. a r de ce ne “da. ei sIAbit, respec rein. i acest sens, experienfa Tninnii intreng’ de exemple, In sectoarele de i cunostintelor tebnologt re avan- an obtinut 1 le bunuri_ soc Tate (ca exe pot istrumente de miisurat si P, z de raiment nd in acelasi timp re- buturile si imbunatatined ¢ duiselor. Renlizaren sarc coustruirea bagelor s¢ ‘tinge mai uyor_folo z I niior trasate de Planul Cincinal pentru Hismului in simi, se poate 1 experienta vplul oamenilor RIALELOR agitura dintre diferitele piese de lem siu plicaj in- trebuingate in © rt anorului se face mumai prin i wie, surnburi sau nituri. Deci, intreagu rezistenta nh functie de calitaten acest eleiri, care depinde SLpe de o parte, de ealitatea cleiului preparat, iar pe de parte, de operatia ineleirii proprin zise. Oleiul cel mai utiliza Cleiul se apliea in’ ‘itate suficient& pe mbele: pi care urmeazi fie lipi 3 last pu timp, pentru a sh este eel preparat pe bazi de cazein’. El trebue piistrat inchis intre in porii lemny inainte de a fi presat ermetic, de preferintii in cutii de tabli inoxidabila, astfel T presare: cea 0 incit si nu pitrundd aerul — care confine totdeauna umezeali, t atelie } piesele incl deoarcee il altereaz’: ugor, ¢ ne si fie prea mari, tocmai pentru a nn rimiénea loc gol, jar cind o parte din clei a fost’ consumati, este recomandabil ca restul si fie mutat in cutii de dimensiuni mai mici. Un el adic a stat mult timp in contact umezeala, igi pierde calitdtile de rezisten{ai, nu se mai disolvit bine, ci formeazi cocoloage cure il fac de neintrebuintat. Acelagi Iucru se intampli dach Ja scoaterea cleiulni din entie se intre- bnintenzi scule umede sau murdare dupa, Ii (15 20°C), piesa incleita, poate fi preluc ‘aie emp! ae minima, ei care sé poate face ine este de slenil nu mai face prizi bun poate produce o des- x prindere sau rupere in timpul sborului. Presarea, 1 presarea_pieselor penne observat toate pirjile ‘incleite si iasi 7 Hei; ace pe t surplus no trebt um i #ters, cum se procedeazi In mobile, ei el trebue si amin’ 15 a tleiului. Fiecare marca de clei avi pani eind piesa este controlata, spre a. se as i ci inclel modul ei specific de preparare, cu cantitatea de api necesari. aw fost fieuti cn elei su nn care ro treby de forma pe care o an, trebue veuselt exact, niciun fel de toleranta, ¢ind se preseazi, sit se aplice pepect uu Bes a xereit& la stringerea piesclor ni, astfel ineit cleiul sii La incleirea suprafetelor mari, vate necesar a se folosi masini unelte pe de lipit. Trebue si se find seami de faptul ¢ buintate, deoarece, imprennii cu materiile c ] bire de chit, mu astupi neexactititi eleiul, dan tere la fenomene care striei. rei Pentrn rt terior Vasele trebue finute absolut curate. Inainte de prep Tare 86 cnritit intai tot stratul de lac. Deaceen curt bine de urile de clei rimase din ziua precedenta, ulni lemmos folosit in constructia de pl | ugurAr I misa utilizarea lacurilor gra Gleiul de cazeind preparat proaspiit poate incleire, | ‘Nu este indicat ca de fiecare dat, prepararea si se fach cu aproximatie, deourece prescriptia tehnicd asigura totdeauna maximul de randament, iar cleinl preparat ‘conform preserip- tillor pastrind totdeauna aceleasi propo calitate de rezistentai. Apa utilizati proaspata gi curaté ; in sau turbure. Vasul pen sticli, de ebonit sau de lemn. Vasele ineleite, indifere: sit fie (ru prepurare poate fi de port inpregnares noare nu este adé . Sees mnul sé enraiti eu rind en dinti fi ff intrebuintat t el gase 01 ra, in zilele sgariere a suprafetei trel uti on grijil, find si se duroase, numai Dac depiigeste acest timp, el uu fibrele gi ae rizuri mari. Dupa ri ue I mai pregint® ¢ ae “ noare, Dai i nu este 7 ecanice necesare construcfiei de pla- bine de Pp roage din cauzi Gi a stat prea mult, nitro placaj 1 eu ajutorul fibre, apoi se curiti praful cu p Este recomandabil ea piesele pr Pregiitir 1 incleirilor. Pirtile lemnoase care se incleie trebue curitite perfect, ea si nu aibfi praf, resturi de mai fie at i vechi, pete de sudoare care pot astupa deourece transpirafia 1 iulni; Cletul formeaz in porii lemnului o fomeoty unui proces chimic eare impie licelele fine, - asicuri rezisten{a. planorului mijloucele de presa i jentie, Tiinéin urme de griisi si de forma pieselor bue ineleite. Cel mai cunoseut si i re, provenite din imepul manipula intrebuintat dispozitiv de pre este snrubul de strins me- stea se spal& hb las 8% seu talic sau delemn (fig. ri dadu-se numai dupi deschideres gurubnilai sunt isd a suruburilor, din canal ef sunt sun sunt atat de subfiri, ineat nu se foloxese pentru irma de ote fe bittute pe gti de placaj ori disp ve de stringere sp poate obtine prin folos ade otel din care ele su confection La contraplacarea formelor curl ea, de exemplu bordul de atae la « eaclemelor depinde de grogimest sil ua unor piese Inchise pe. contraplacajul fnzela- adaptate la necesi % Pentru ; resitme de q lipire suficienta si uniforms 7 pe toatd suprafata pieselor de incleit, se monteazi eilusi de lemn gros (pro- portional cn presiunea ne 5 cesar) care se string e ajutorul snuruburilor ¢ h Fig, 68. Cleme de presare. strains. Acesti ngi de Jemn trebue tdiaji dupa ; jului, sarea incleirilor face si dimen: batute fisii de placajsande lemn. (fig. 69). Distanta dintre fe Fig, 67. Tnelelrea pioselar obliec.. rubul des fi, chiar « trebue i WiLiin 4L pe piesa ce se incl Tntre b gi, p pentria presath, lemnul ajusteze unul dint completeze ln orizontali parten Inelin pit mai mare om atal lipirea aldlor bului de strins, se de ofel (fig. 68). ital lemnos al piese lor un mic eaing. id 69, Presarea prin taxi de placaj cw finte. poate din sirm: Pentru a nu se mini Sub partea ascutit Tungimea or euie pe aceste fisii trebue"si fie de 10-15 mm fintelor, de 1 mm. In ceeace priveste gro 84 85este proferabil ca ele si fie cit mai subfiri, pent dnce o slibire prea mare a pieselor in care sunt batnte. Dupa t a timpului normal de useare a in i scot en ajutorul unci dalti nease r intrebuinte la stringerea inclei direct in piesa yi lasate acolo, deoarece, It, Bed, lemnul gi sldbese foarte ene reristen nu pro- ti * otal ne re, care inconjura Se camel de ata san cu pene. Presiumea astiel ob! pans ea fagiilor batute ew muneii este cu mult marita si calitatea es supe i Indiferent: de emul de striingere folosit, in loc 1 care iegit din piesi presatd yine in contact cu eiilusnl se va introduce hirtieintrée piesé si cilug. Sabloanele de incleire gi cilugi ebue ungi cu parafing, pentru a nu be lipi de piesele respective ; aceasta operatic se ef vin : 800 kg/cm?, i a cleinlui este de ist de cirea 16 ori mai putin decit e tesutullemnului.Pen- tru ase ajunge Ja ceeasi rezistenta In- » fesutul lemnos al o piesei si cleiul cu care \ se lipeste, suprafafa de incleire trebue ma- rita de 16 ori. Acest i prin ——— —— __ 7 operatia numith pia @D ‘Be se lipese sunt in prealabil in Fig. 70, Tandidire prin plitulals plezisit : a = cu panté mints ala emer re . plasnlal de plipalabs Yeoeti do ford weitoal {~ grosme grimen plituiel bue si fie de 15—18 ori cit grosimen lemmului care urmeazi si fie ieleit (fig. 70, a). Prelnerarea plituiclii la piesele de lemn se face 80: & ca je se folosese magini-freze spe- arece ambele parti a lor trebue sa se fii eu ajutorul rindelei, iar la pla ciale (orizontale) masi reglabilé, tniese sunt oblice, la incle 9 sent akunece una fafa de alta (fig. 70, b). f are aceeagi rezistenti 8 ' bucat ste, dact de exemplu, . Ja baghet ron sin oricire’ alte leroaine are defecte (pungi de sau modu si c sise innideste (adangsi) J 1 siindtos (fig. 70, ¢) La exeentarea viata seam si de felul in care va fi solicitats G 0, a). Daca trebue incl dou baghete , cle se prind. Sanaa eu ajutorul le (fig. 71). tor cule depinde de natura solicitarilor In care ? § 4 bine z Fig. 71. Regali de Incleire a ealelor. £ ya fi supusi piesa; cu cit: so! area vu fi mai mare, cu abit h cala ya fi mai lungi, pentru a da o suprafati c mare de lipire en cele doufi baghete. Pentro a obtine o lipire mai bund 87intre inile calelor si baghetele si se tim steama de directia fibrelor lemnulni din care sunt fiente calele. Incleirea s¢ face in modul urmittor la care laturile formeazk un unghi sub 90°, se ye ‘inelei astfel, ineiit fibrele sii fie paralele en hisectoare Pentru cale ale edror laturi formeazd un unghi peste $0, fi: brele trebne si fie perpenticulare pe bisectoarea unghiuhu (fig. 7, a, 6, ¢). De acest Iucru nu trebue sf se fink seams’ in cazul calelor confectionate diu lemn omogen, cu bune calitati de lipire in toate secti , cum este cazul teinlni s: plopulur. In. general, respectarea conditiiler tehnice de preparare aide utilizare a cleiului, curifirea perfeeta a pieselor, ajustarea exact a pirtilor de incleire, _presarea uniform’ si suticienta, nsearea In temperatura pr cris gi cu durata necesari, respec tarea regulilor de direcfie a fibrelor lemnului asiguri o buna incleire a pieselor planorulni, dind o productie de calitate superioarit. b) Legarea sirmelor si a eablurilor de otel Conducerea planorului se face prin eirme, sunt tionate, in marea majoritate a cazurilor, prin cabluri suple de otel. La wnele tipuri de pianists de seoali: ancora siguranté a pilotului 2, Tendarut. timpul sborului depinde de legiiturile acestor ca- bluri metalice eu care manevreazit aparatul., La planoarele de faza I — — (partea posterioard a fuzelajulni) este amcorat prin sirme’ de ofel (coardi de pian) Grilajul poarta tob ampenajul, adied grupul earmelor de pro- funzime si de directie. Dere in shor va influent deci pilotajul iar ruperen sau des acestui ancoraj de sirmé inseamnii aproape sigur un necident gray. Rezulti deci marea importanti pe care o au legiturile sigure la cablurile gi sirmele comenzilor gi ale ancorajului. Intindere: necesari a sfirmelor gi a cablurilor se face printr’un surub mobil, cu dou capete filetate in sens {nvers, care s¢ pot strange si lungi prin rotirea piesei mijlocii intr’un sens sau in altul. In ansamblul ei, aceastii pies. se numeste tendor. Dup& potrivirea. Inngimii necesare a cablulni, tendaral 83 s@ asigurd contra desfacerii cu o de alami san sirmi de atel cu diametrul 0.5 — re se trece in ambele sensuri prin gaura central: tains la i s urile yor fi tin tendor, ine la ¢ alt, » Legurea sirme de siguranta’ (sirma firma de Otel ge in- a WOT Rois Macure: as Fig. 73. rea sirmelor de otel. doaie, 0 singu cap rotund (nu adinite ox sixrm rezistenta ei slitbe data Ia un capit, en ajutoral unui clegte eu Daci s’a gresit dimensiunea, ww se mai fie indreptata si 4, din nou, deoarece . Pentru fixa lui se foloseste o ma de ofel i en trebue ¢ trage ty rotund unul dint petele tendorului impinge ,,macaroana” apoi Ini (fig. 73 ¢) gL se preseazd bine, liber. Nu bste admisfar pentro ¢a 18, aceste ga cu buege de arama sau de aluminin. 2. Legarea cablurilor de ofel, atat in tendo: vor fiinzestrate cat gi in ule pentru matisaj, fernri, se efectueaz: cu ajutorul matisajutei. M sistem de legare pr in inpletire, folosi este™un la cabluri yi funii, acolo Je se core o registenta signranti deox Pentru s cablal, ochiul se pétrece peste o piesd (de protectie confectionaté spe- elalfdin tabi de alumi: sau tablii zineata, in forma i, cntfun gant in care 8 ge: sti piesi se numegte, noche” (san ,,casi’) (fig, 74, a), Tnainte de incepe- rea on lui, se decii- lese toroanele (guvitele) dela capiitnl cablutui, pen- et tru ca. ¢ Mi nu se des- Fig. 75. Priséiptit mattsajutul, faci tn timpul Inerulni. Cu ajutorul unei menghine eazi ochetul care are capitol cablului pe matisajul propriu sis. Se des Mere de mind (fie. 74, b) se ‘in guntul se i 90, toronnele gi-se trece la rind — peste un toron — pe sub donk toroane — de jur imprejnral cablului, cel putin de patra ori cu fi toron in parte. Pentru treceres toroanelor prin cablu 80 foloseste 0 suli special de iatisal, a rant prin can 74, €): ind se trece un toron prin cabla, cl trebue bing string, en -ajutorul unni celeste patent. Pentru ex aceastil operatie si se execute mai repede, se poate folosi un celeste care are una dintre fileile de prindere prelungita cu o suli de matisaj (fig. 74, d), Lerminarea mati Ajului treptat, in seddere, infdgurandu-se cu o Barr dabili, pentru a mi se desface. Schema de principiu si wn ma- tisaj terminat, sunt redate in fig. 75, unde se vede cum toroa- nele capitului liber al cablului tree sub gi peste toroanele ca- pitului fix, dar eupitul liber a trece peste una, po sub dou dintre toroanele capitulni fix b. Operatia s prin numerele cu care sunt notate toroanele executat gi incereat la proba de rupere prin t 8A se slibeascd, jar mai mult decat 10%. ¢) Sudarea metalelor 1. Sudarea ofelurilor. Tablele gi piesele de ofel care se leagi laolalisi san se dubleazi, formiind ferurile planorului, Fig. 76. Pozijia beentui dela aparatul de sudurt a ofelulai, trebue si fie sudate perfect. La probele de laborator, locul eudat trebue si nibi aceeagi rezistenta ea 4eare cate conte jonatd piesa: De ferurile fixeazi dife- ritele organe ale planorului, o suduri. slabi si exeentata ne- corect-poate avea wnmiri grave. In majoritatea cazurilor se intrebuinteazi sudurn wautogend. Sdrma de snduri se alege dupa felul otelului care se sudeazi, Astfel, de exemplu crom-molibden, sar- ma de suduri este deasemenea un ofel erom-mol tim no trebue ziti, folosindu- cores punzi~ rosimii mate- jh special in le unde sudarea, + folosirea unui bee yp mare duce la deforma: ren plesei. ‘lactire oxiacetileniel se regleazi cu o proportic normali de oxigen si de acetilen’, lui se tine faclinata Ia ciren 45° fatai de piesa care se sudeaza (fig. 76). Portiunea snd intaiin forma de straturi dis- puse paralel, cercuri, foarte subtiri sire gulute (fig. 77). Sudarea diferitelor plict sau fevi care com- pun o ferura se face cu ajntornl unor sabloane al unor dispositive speciale , de fixare, truite astfel, incat sii nu permiti defor- marea sau deplasarea piesei in timpul ineAlzirii si al i) in eigen dispozil 80, Glide metalelor usoare. Ferurile care sunt confec- fionate din, aluminiu gi anumiji compugi ai lui se sudeazi nai greu decit ferurile de ofel. Se intrebuinteazi: deasemenea sudura autogend, cu sirme de suduri din acelagi material ca sipiesa, jar pentru prinderea sudurii este necesar un praficno Fig. 77. Feruri sudate. 78. Positia beculul ta ructalelor ugoare. 92 compozitie chim i pe ometalului gor la care se foloseste. aiieasio de util sunt diferite i ntrt fecare in Bee ul card se sudeaz tului de sudurd. Dupa ce se presari satel git opeasel, se merge cu cioenl (brenerul) Inclinat la & , executiind mereu o migearée ciren! soure se face bruse, sudo ici pentru a sli cind ineepe n cnz vontrar, &e pot produc 1 suduri metalele usoure de cele mai multe ori, se prefe irea sau ch iringerea prin surubnri eu piulite a fabri Pentru suduri exist’ dispozitiunile ST. Tl d) Constrairen si ajustares ferurilor Preluerare, Afari de respectarea prescriptiilor telino- es pentru yristrarea calitigilor mecanice ale m terialalni prelicrat, pirtile metalice ale planormlui necesita deasemenen multi exactit: in executie, Intregul montaj al pirtilor ponente gi unghiurile nece miner organe, pow ansumblurilor mari gi in special, jone! ‘ lepind complect eu care sunt oxecitate fernrile. Mast 7 e in desene se ian en a jutorul mpasului si al micrometrilni, iar trasa ace subtiri gi rigle metalice. Pentru tablel ofel, este i cul de trasat si fie de alama, pentrn trasarea metalelor ugoare, se foloseste creionul, Indoirea tabl ide aluminiu le muchit se fac eu_o raza de indoire cel putin ¢ grosimea tablei (i; 79). tabla de dura il ts a a de indoire se 1 : —3 ori cit grosime: Indoirea trebue pe toata lungimea piesei, prin 7 re lenta ¢ produci cripituri sau de- deasebita se rii ferurilor de ieastrare aariptlor liber portante (fir montanti), ca in cazul planoarelor de performant{a si act st seop se progitese dispor aitive xpecink ~ alps coal plapor de perforant. nervurii 3, a douw la o distanta de 2400 mm, in dreptul ner- vorii iar a treia, la 2700 mm mai departe deci in dreptul nervurii 20. In desenul longeronului principal sunt date co- LH. Planul profilelor, tele in raport eu orizontala, (fig. 140, 4). In dreptul nervurii 3, longeronn! cate rid la 50 de mm; in dreptul nervurii 17 Ta 240 min, iar in dreptul nervurii 20, 1a 340 mm. Pentra cul- carea longeronului se adaugi pe capre cilnsi ajustati la inal- fimea respectivi (fig. 149). Dacd pe desene nu sunt trecute toate cotele necesare, ele se vor caleula in raport cu alte cote care sunt date (tn niciun caz nu 3¢ va mdsura la ecard dupa 1d ~ deaen).- Pozitia longeronului ajutitor este data, in. desenul nervurilor, in raporb eu pozitia longeronului principal (fig. 143). In constructia gabaritului intereseazd numai diferen{ja #50. Pig. 142. Prineipiul gubaritului orizontal pentra aripa tropezoidala : : crore Hii csgice tomes endef taadth anole tos, ' Fig. 143, Indijimes Jongeronulul sceandar (2) fajh de longeronul principal. wulni prineipal pind la baza longeronutui 143). baza lo. utator (e di 10. Comstructif de planoate 145,' Afar de cele trei capre care au fost luate ca baz’, se mai taterealeazd apoi si alte capre gi anume atatea edte cere lun- gimea longeronului pentru ca si nu se incovoaie, pe intervalil dintre o capri si alta. Cele aritate mai sus formeazi principiul goneral de con- Fig. 144, Asamblarea pe gabarit vertical A nei aripe dreptunghialare bilongeron Pentru planor de gcoall (sehema. princi= plului de montare). structie al gabaritelor orizon- tale, el fiind complectat, pen- tru necesitifile fabricatiel in serie, cu suporturicareasigura: linia bordului de seurgere, montarea eleronului, fixarea nervurilor principale gi‘a dia- gonalelor, Gubariiul vertical are ivantajul ch ocupa mult mai put fu gi ugureaxi in special contraplacarea bordu- lui de atac. El este ecompus din mai multe pi re meta~ fice (san de lemn) bine fixy in toate sensurile (fig. gi 145). Pe aceste picioare sunt ise traverse care 1 eronul principal al arips In cazul aripei bilongeron. (fig. 144) se pum traverse si sub al doilea longeron. Bordul de scurgere este delimitat de © scindur’ dreapta in care se cozii nervurilor. Cand eleronul se monte se prevede gi un sistem de prindere a nery © locuri pentru culearea direet pe gabarit, lor respective, Cotele necesare constructici snnt aceleagi ca gi la gaba- ritul orizontal, respectindu-se pozitia bordului de atac gi de Seurgere In raport cu longeronul principal (fig. 146), Pentru mi cu buls de aer, iar pentru indica’ 4 aripel si planul profilelor. Cah rdtori se folosesc un dreptar gi o nivel ; Planul general de constrnetie ugii care se pun sub longeron au Indlfimea determinat&’ de forma longeronului, Distanta dintre picioarele gabaritului nu depigeste 1,5 m, iar asezarea traverselor suport-longeron se face astfel incdt, si pormité inclei ua tuturor pieselor componente, Partile d lemn ale gabaritulni se impregneaz& cu ulei de in fiert ca gi in cazul gabloanelor de nervuri §i panouri, imprept 1 co wei de in fiert face ca piirfile ce se Incleiaz’ ah nu ge | peascd de gabaritele 146, i care & ling » gabarite se curata foarte respective. Cleiul care se prelinge pe gal ie pgens an Din cind in cind, impregnarea se mprospatenzd, nas, la intervale de timp nu prea mari, care se vor aprecia del a la caz, pabaritul va fi supus controlului pentru a se v CAE, Fig. 145. Asamblarea pe gabarit vertieal a unei aripe trapezoidale pentru planoare de renament. wialul lemnos gi daci no preginta gabarit mat itiv metalic de prin p pale (fi 7). Reet diaper LW ae 8 _ contra piesd. fieuti pentru le de ineas ¢ ule fuzelajulni r ae aera Gaceuburitale | conbetulisie diferite gabloane longeronului celorlalte piese in dreptul locului de a ferurilor. Cand aceste sabloane sunt ficute din lemn, dieu fevi metali e de ehi la}. ae 2. Mon pieselor, Longeronul principal, avand trasal pe el loeul de lipire al nervurilor (dupi ce sau dat giurile pentru suruburile de fixare a ferurilor), se ageaxti pe suportu is 2 nlni, gi se incepe rilor, In aceast& operatie, 147special cele care se ingi titi. Daed nervara nn intra pe longeron, in in ¢ Acest inconvenient care fi inkaty miirest 148 e nu sunt Cotele de econstructic ake Ia gobaritul vertic eutarea gi, in sp te exact la forma ton, pe longeron provoacs jar in cursul fabricatie? nerym gteu- 1 spre a olutie este e din ne te oblic va ajusta longeronul, nu-l skibi, O cele dona. tr: vurii sit fie ta mijloc, obtinandn-se un jc 3 mom ( 148) ‘care ite ingirarea pe longeron. Pig. 117. Dispoaitiy de pria- dere a ferurilor principale. pulie o Operatie suplimentari poate e ', ded se ur al, ajusturea lor. 4 se incepe Cand toate nervurile normale sunt d. In acest. incleirea, lor cu longeronul, si anume seop se impinge putin la o parte Lipirea Gt rea) nervurilor, longéton.] area Incleieri 149) care itre do i uervu ain timpul cont J a nnor bueltele de lemm (1; formeazi o punte nervur pune nervare la loe rin stringe! Vig. 15t. Baghete de umpiutura Fig. 152. Bord de seurgere deformat (veri In (vezi sligeata). i lw bordul de se longero: de lipirea nervurilor. lipirii, pentru a nu da Daci in structur: 1A)De multe ori nervurile uu sunt agezate in unghi drept fata de longeron. In acest caz se face o ajustare prealabila: a traver- selor respective, Acecasi operatie este necesari gi la diago- nale (fig, 150). Oa piesi de legituri intre nervuri existi bagheta bor- dului de atac, care se introduce in crestétura botului nervu- rilor in aga fel, incdt si se obtinit o linie regulaté gi continnd pe foat& lungimea bordulni de atac al aripei, Dacd sunt devieri, alinierea baghetei se face lirgindu-se orestiturn din botul hervurit in partea necesarit iar spatial rimas gol se umple prin lipirea: unei mici pene de lemn. La aripele care au bordul de atac cheson, intre nervurile normale se introduc gi se lipese nervuri auxiliare (nervuri false). Deoarece neryura principald are de transmis eforturi mari, 6e fixeaz’ de longeron prin cale triunghiulare de lemn. Aceeasi fixare se face gi in dreptul jonchinnilor longeronulni fals (oblie) eu longeronul principal. Cala de legituri se ajusteazi foarte exact in unghinl format de cele doud piese gi se preseazi pu- ternic la incleire. Diferenta dintre longeron gi tailpile nervurilor se nive- leazd cu baghete de umplutura, lipite pe longeron (fig. 151). Bordul de seurgere reprezintéi extremitatea din spate a aripelor gi a comenzilor, De el se prinde pénza gi, daci nu este destul de gic, el se poate deforma ugor la intinderea panzei (fig. 152), Constrnctia cea mai obignuité pentrn bordul de scurgere este forma de ,,T", cu o inimi de placaj lipita intre cele dou baghete (fig. 153). Pentru planoare de performanti, bordul de scurgere este aseutit, iar placajul acoperd ambele parti (fig. 154). Placajul folosit la fabriearea bordului de seurgere se de- enpeazi en fibrele in lung (paralel cu bagheta) (fig. 155). Bordul de scurgere al comenzilor, daci este drept ge face dintr'o bagheti simpli, iar daci are forma curbi se face dintr’o baghett lamelata. De regularitatea formei bordului de scurgera depinde atit aspectul exterior, eit si calitatile aerodinamice ale planorului. Montarea eleronului se face astfel incdt 5 se potriveasc’ exact pe conturul gi pe forma aripei indicate in desene. In timpul montérii, intre longeronul suport-eleron de pe aripa gi longeronul eleronulni se pun ¢filusi de lemn, care asigura distanta necesarA rotirii balamalelor. Dupi ce au fost lipite nervurile pe bordul de scurgere, se dan gaurile pentru prinderea balamalelor; apoi se trece la terminaren eleronului, prinzdndu-se calele, coltarele de placaj, 160 | pirghiile de comand, ete. Tot acest ansamblu se mai eon- troleaz odata, eventual se ajusteazi micile diferenfe fafsi de profilul uripei, La planoarele obignuite, bordul de atao al ele- ronului este format chiar de longeronul eleronului (fig. 156 ja). Fig. 15%, Bord de seurgere cu sectiune tn. ,,T"; a — tw stare Death ly mostare; b — rotum[it Ls finbeay, planoarele de performant’, pentrn a imbunatati, ca- erodinamice, eleronul se face cu un bord de atac che- Pig. 154. Bord de seurgere Fig. 155.’ Poalfla fibrelor la placajul ascutit, borduluifde scurgere (verl sigeatn). sonat, dintr'un placaj de 1 mim, care prelungirea extradosului atipei (fig. . t Extremitatea aripelor este deob o prelungire rotun- jitii a bordului de atac. Ea este ficuti dintr’o piest lamelata, di prin eale de umplutura si platuiali, intre bor- longeroanele aripei (fig. 1 We’ 8. Contraplacarea. Dupad ce fost, lipite Ia locul lor baghetele de umpluturi gi calele, se trece la ajustarea formei exterioure a partilor care vor fi contraplacate. Una dintre cele mai importante operatii este contraplacarea bordului de atac, care formeazi chesonul rezistent: la torsinne al aripei. Ta aceasta operafie este necesar in primul rind ca aripa si fie bine fixatt de gabarit, deci si nu permits o eventuali deformatie in timpul contraplacirii. In al doilea rind, severe en toate nervurile a ‘potriveste exact in Ab 1oL#i fie perfect aliniate, iar bordul de atae ef fie ajustat exact i uniform pe toatd Iungimea aripei. Fixarea aripei pe gabarit {in special 2 longeronului principal) se iguri prin gurubnri ozitive de string, plasate astfel, ineat 34 nu stinghe- Pa Fig. 156. Profilul aripel i al eleronului, A 4 Inerul in timpul contraplacs pieres formei exte- iware 2 nervurilor se controleazi portimne ow porti torul unei rigle dreptar, eu lungimea de 1 m, ferin{ai metalica. eazul plusnrilor co- rectaren diferentelor prin cazul minus are (li- Fig. 157. Extremitatea curba a aripei linial drept, imbriicat (linia intirita), pe talpaen hi clatd dura (fig. 158), Acest lineal va fi lung de circa 1 m (sau mai mult). Aceasta lungime este neeesard pentru ca la glefnire si euprind’ simulian 162 spaftiul pentru cel putin trei nervuri. Modul de executare a glefuirii este reprezentiat in fig. 159. Inainte de ineleire se va curifi bine pratul de lemn gi de sticli rimas in urma ajustirii. Daci aripa are forma trapezoidali sau elipticd, wtét controlul cu linialul, efit si ajusi rea se fac oblie fati de poz Jongeronuloi principal. Bagheta bordului deatac se rolunjeste. gi ea, pentrn ca sit apari mai tirzin cao linie impri- mati pe-placaj. Baghetele de um- Pluturd. gi phisul de indltime al ealelor se curifa prin rindeluire la acelagi nivel ou nervurile. Tot interiorul bordului de atac care urmeazh sii fie contra- placat, (nervuri si longeron) se licueste peste tot, afarii de porfi- Mig. 158. Linial pentru potuit, unile care vor fi unse en clei. jul care se va ttage pe bordul de ate pentru fiecare port: imea © de aripfi. in parte, astfel ineit si ig hecesari si si permita curba rea lui pe forma profilulni neryurilor. De exempin Ja planornl de antrenament. £,, in dreptul ineastrarii aripei este previizut caj gros de 2.5 mm pe o lingime de 90 em. Urmeazi placaj de 2 mm pe o lungime de 240 mm, apoi de 1,5 mm pe o hingime de 210 mim si, in fine, placaj de 1 mm pind la extremitates ariped. (In aceasti portinne, forma ingusta a profilulud nu indoirea unui placaj ‘os). Indieatiile de gro- Fig. 159, Ajustarea formel exterioare sime ql de Tung me ale plu cal anervurilor pe aripa. jelor sunt mm desennl pl general al aripei. Foile plucaj vor fi taiate fime atdt c4t este ne- cesar ea s4 inconjure bordul de atac incluziv prosimen lon- geronnini, cu un plus de 2—5 em in fiecare parte, Croirea se 155face astfel incit fibrele placajnlui si fié dispuse paralel, sau la 45° fat de longeronul principal, pozitia lor find totdeauna nul de constructic. Ea se va respecta intocmai din motive de rezistenfa. Lun- fi rei foi se croiegte gi se suprapuni la platuial’ peste foaia cealalta, in dreptul unei neryuri. Pe ficeare foaie de placaj eroitti se fraseazi eu creionul locul unde se va da clei-(in drep- tul rilor gi longeronulni). Operatia de trasare incepe eu multi atentie, plecind dela ineastrarea aripei spre capit, in felul urmitor. Se prinde foaia de placaj pe longeron in guru- buri de strans §i se inseamni conturul intradosului la fiecare nervurd ; apoi se fixeazi cu doud cnie pe bordul de atac, desfii- Fig. 160.’ Aplearea placajulut penten eind guruborile si culeind-o pe trasajul spatillor co vor fi Meuite. extrados pentru a se puten efec- tna restul trasirii (fig. 160). Aceasti operatic este cu atat mai ugonrd, cu eft placajul este mai subtire. la placajele groase, inninte de trasare, foile se umezese si se indoaie in sabloane care an forma nervurilor respective. Uscarea placajelor umezite pentru curbare se poate face in aer liber, timp de 24 de ore, sau cu ajutorul nei limpi cu benzind (cu atentie pentru ca si uu se arda lemnul). In orice caz, la tneleire, placajul trebue s@ fic complect uscat, deon- rece altfel ge va contrage gi va da deformatii care pot si strice complect forma aerodinamicd a bordului de atac, Plituirea placajelor se face plecind dela incastrare spre extremitaten aripei, astfel ineit totdeauna partea din spre virful aripei si fie dedesibt. In fig. 161 este reprezentat un placaj cu trasajul complect pentru plaituialh gi incleire, Li- fimea plituirii va fi de 12—16 ori grosimea placajalui. Dupé ce placajele sunt trasnte, se inisprese locurile de incleire cu hartie sticlataé, se curdti bine de praf si se face la- cuirea, cu spirtlic san eu nitrolac, pistrind peste tot o distanti: de circa 5—10 mm in jurul trasajelor (fig. 162). Stringerea placajului pe neryuri se face in modul cel mai simplu cu ajutorul enielor prinse in baghete (sau cu fagii de 164 lacaj) care se bat in dreptul fiecirei neryuri, presind astfel cleirea. Marele desavantaj al tui sistem este fed slabegte at&t placajul, cit si nervurile din cauza géurilor fiente de cuie, Fig, 161. Placa} trasat gi platult. Totusi el veste folosit, mult, i ugorde aplicat la productia unui singur aparat gi in special la. reparatii, Procedeul este urmétorul: dupi ce sa dat clei pe toate locurile, se pune7placajul in dreptul reperelor fiente dinainte. Fig. 162, Placaj licuit interior, Fixarea se face inti pe intrados, biitandu-se cuiele pe fiecaro nervuri, mergind dela longeron spre bordul de atae, Opera’ se incepe dela mijloc spre cele dou margini ale placajului (fig. 163), Cand s'a ajuns aproape de bordul de atac, se prinde 155.extridos, in dou snraburi capitul liber al placajulni de _ im, so trage cu priji, de strans, si, folosind longeronul ea re: comlurind profilul, Apoi se bat fasiile cu tinte, dela r de atae spre longeron. Dupa ce fost bi rile sis longerqpul mito a i departe. operatii trebue executate Fig, 163, Presarea placaj prin baghete eu {inte. Pe nervuri Fig. 164. Presarea plucajulul pe ner Yuri prin dispoxitiv cu banda.de ofel. Fig. 105. Presares placajulni prin banda de oje] sf pene de lemn. de repede, det be cleiul Usearea dureazi eirea «© priza bond timp se scot intdreste si nu mai 12 ore; dupi ace: ; cuiele fagiile respective, iar placajul se glefujegte. in i : 1b6 ae — tungul fibrelor cn hartie stic'ati, mai Bae mai ry apoi it sistem de strangere a placajului pe bordul de atac este realizal cu ajutorul unor dispozitiv ntajul ei mitrese mult producti skibexe reziste Dispozi ingere cu band& de ofel (fig. 164) este indicat in special In bordurile de atac et forma profilului biconvexd. Dac profilul are conca- ritate pe intrados, s¢ poate totnsi obfine o presare corecté, Puniudu-se baghete sub banda de ofel. Pentru contraplacs trebue agezat un astfel de dispozitiy th dreptul fiectrei nervuri Tn cazul cind structura aripei nu permite plasarea dispos: tivul 1 gurub se poate face strangerea benzii dé ojel prin pene {ienri) introdis a6 parti ale suportulni (fig. 165). Un alt dispozitiv eel reprezentat in fig. 166. Gum se vale: in figura placajul se fixeaza in filleile a si * peste profil en ajutorul snrubului ¢. Pentru acestui di se lasi la croiren placajului, un plus de litime intre 50 si 100 mm in fiecare parte, atat cat intra in flcile dispozitivulut (fig. 167). Pr placajului in dreptul longeronului se face eu ajutorul cuba normale de strains, ngere, in spécial se faci o proba, 2 incleirii, di E scop se face o portiune de aripa proviz in loc de longeron se folosest mpli sciin- duri cn tr uri lipite pe en. Pe aceasta portinne ae fac ui cn dispozi rul ales. Dup& uscare, Placajul se smulg. de pe neryuri, gi se ponte verifica exact ai daci, odatii cn ruperea pla- cajulni se rap si portiuni nn de pe nervuri. Operafii de term! ripa contraplac: se scoate de pe gabarit si apoi se incep operafiile de termi Plusurile de placaj se curiti gi 5 v nivel eu longeronul. La tipuri de aripa, eu ner se le folosi un sistem de coljare de p Cn toate ei placajul bordulni de mai lung peste longeron gi dee upat i lipirea at, deoarece fibrelé eontraplacajului ke bordul ae atac dah deobicei paralele «1 longeronul. Dat fiind c& legitara ew longeronul este solicitata la tractiune, pentru a avea o reaistenti mai ¢ ar putea fi Misat liure pentru 16buna fibrele coltarelor trebue 4 fie neapfrat perpendiculare pe lougeron si deci se vor confectiona separat. Figs 166, Dispozitiv: metalic cu filel pentru tntins placajul peste bardurile de atac: wel b= tilel da pris pilacajul; e — quruly de strlen fy In Jocurile unde™sunt feruri care ies inafa: aripei (cazul ferurii de fixare 2 montantilor) se incleiazi o dubluri de placaj pentru intarire. (fig. 169). In toate locurile unde sunt scripefi san organe mo- bile interioare, cur portite de control (fi transmit mai departe efor! r pectiv. La plunoarele de antrenament si de performant’ por- titele de control se fae din aluminiu sau duralumin, iar pentru 168 cele de geoali se confectioneazt din placaj, La portitele mecanice sistemul de inchidere este compus dintr'un giver eu are (fig. o Fig. 169, Dublura de placaj la ferara montantulai (veri sige: 170 a si ), iar la cele din placaj, este o simpli ba- gheti en 10 mm mai lung Eleronul se termina separat, montindu-se apoi in balamale, se ajusteaza exact |; profilulni de ariy ore Fig. 170, Portite de © = denchibere 5 b ~ Tick In interiorul aripei nelor dé comanii si se vi cablurile gi tijele orga- J nin freaca undeva, plac 1599 rT TAQIUZOp & ‘apunds; 4 a - * 7p MIO TIO) Bove, ypu sopdep yartoouy os 1h frpazny op vrs 20 f areraponma: ayo ‘vanqani odnot purse Sp. Inyngej03 aadar 0180 9 th 4 ¥Lt “By Uy PAngtiy op F SUROIIUO, ENOP ALT reapqaap on: omyay na oped que ap apAvonep ‘Hojo & amy “e “(PLL a) aojeu MLOPLUYUISY VyS0 LO] Bann avr hod 8 YS TPOUL[ayyst aso 10] tar By xound ap dy un top yaanyp Corey iS OUT [EN) 4opajoa mefonapeuogb) Montarea ampenajelor Siructura ampenajelor se aseamini cn cea a aripelor. Ele sunt construite din longeroane si nervuri, si an bord dé atae qi de seurgere, Forma lor diferd dela un tip de planor la altnl. Gabaritul de asam- blare pentru ampenaje (fig. 175) are o cons- trnetie simpli, i bil in poxii iy eu ajutorul desenulni de construcfic trasat la seara 1:1, Ca basi pentru longeron se ia © sefinduri groasi 7 (fig. 175) de care se fixeazi suportul 2 a- vind decupate locurile ih care vor fi plasate : nervnrile gi diagonalele. Fig. 175, Gabarlt de asamblare a ainpenajulut: Uneori se mai fixeaxt t= qablon de task; 2 —tupark pentra rarvarl, gio plac pentrn alini- erea, bordului de seurge- re. Lnerul pe gabarit se desfigoari in modul urmiltor: Jongeronul cu ‘ferurile prinse pe el se ageazk pe sean- dura de bazi gi se traseazi mijlocul. Fiecare nervurd si diagonal’ avind bagheta eare se va lipi pe longe- ron ajustati la unghiul co- respunziitor, se lipegte ast- fel ineit mijlocul ci s& coin- eidi cu mijlocul longeronn- Ini, Apoi se fixeazi bordul de scurgere si eventual (in cagul stabilizatorulni), calele interioare. Dupii, uscare, se scoate din gabarit, se unriifii, se freee la Lipirea coltarelor pe partes opusit. Fig. 170, Anspenaj cu bord de La planoarele de scoala, eae: RSME ampenajele sunt simple, cu forme unghiulare, si au peste tot acelagi profil. Bordul lor de atac este chiar longeronul, care, in miajoritaten cazuri- 162 lor, se construeste din seanduri plini. In fig. 177 este repre- zentat. profundorul unui planor de scoali, Fig. 177. Profundorul! unui jplanor de yeonkd, Pentru imbundtatiren calititilor aerodinamice, ampo- najelor planoarelor de performantd sunt alungite, profiln] nervurilor se schimba, bordul} de seurgere gi extrem! I rotunjite, iar bordul do atee sonat (fig. 176). Chesonul se obtine prin _ lipire: pe longeronul profundorului al dire gi al panelor a unor calugi ugori de lemn de plop san de tel, deenpati la forma mnecesari, peste care se trage placajul ca pe orice bord de atae, 0 ate deosebitt trebue acor- dati incleirii pirghiifer de comand’ = fioute din lemm. De ambele parti se : fixeazii cale foarte precis ajustate, iar Fig. 178. Incleirea par- presaren lor se face cu ajutorul gurubu- #tillor Ia: ampenaje. rilor de strins, cum se araté in’ fig. 178. e) Constructia si montarea fuzelajului i. Fuzelajul planorulni de seoali. Planoral de scoala uu are fnzelaj propriu zis, fiind fient in forma de schelete din bare de lemn pe care se prind aripele si ampenajul. Tn acest caz, partea din fati se numegte turn de ancorare (fig, 179), iar partea din spate, grilaj (180). Constructia turnului de. a: ‘6 ouprinde don par Partea infer , de care se fixeazil: patina, organele de c manda, manga, palonierul si seaunnl pilotulni. Aceast& part se numegte pra cheson. Partea superioari, care anc reas aripele, formeazi fernul proprin zis, La unele tipnri 163chesonul este compus, din cdteva mici panouri prinse in trei longeroane (fig. 179). La alte tipuri, chesonul este fient ca un Fig: 179-5, ‘urn! de planor de cual (faz Tay: a detaliy en sterkoorsl, Tongeron de ay Cu tilpi lamelate, si contraplacat pe ambele pi (fig. 181). Turnnl este construit din trei sau din patra bare de lemn fixate prin cale sau coljare, asamblarea lui f4- efndu-se in sabloane cum este cel reprezentat in fig. 182, a, ‘Turnnl se fixeazit de che- gon prin ineleire gi eu suruburi mecanice. Grila- Jul care formeazi supor- tul ampenajelor, se con- struegte deasementa. in blon separat (fig. 182, 4) iar In montaj se atageazi bilitai{i ugoare de demon- tare.) Deoarece aceste con- sunt folosite inviitarea pilotajului, de pot fi solicitate puternic —in special la aterisare, constructia lor trebue si fie eat Fig. 180, Grllaj de planor de geoala (faa Ia). Fig. 182. Sabloane de fabricaile pentru fuzelajul plaherulul de taza 1, mai robusti. Materi exeentate peste tot Inl va fi bine ales, jar inele’ “it se poate de atent, dupatehnico de mai sus. In general, constructia —planoarclor do gooalé are in vedere posibilitdti cit mai ngoare de reparatie san de inlocnire a piese- lor deteriorate san uzat Pentru a obtine ealitati mai bune de sbor se poate adanga, in partea din fata # turnului, o carlingt de- tagabili (fig. 183), Structure ei enprinde patru sau gase longeroane, care se prind in jurul unor panonri simple, f+ eute din baghete. Peste Fig. 183. Scheletut une carlinge detasable. acest schelet se ageazi pla- caj la bot si sub burta, iar lateral, panzi emaitata (uneori chiar pla¢aj). Fixarea asestei car- linge in turnul de ancorare se face cu clteva feruti foarte simple. © constructie mai acrodinamicd aw tipurile de -planoare semiluzelate. In fati este o carlings de care se prinde o putra (grind) care are o constructie similard cu aceea a longeroanclor sheson, Pe aeeasth putra sunt fixate ampenajele, Intregul sistem este ancorat, prin cabluri, Ia cele doud aripe fig. (184). Fig. 184. Planor semifuzelat, I planoarelor de antrenament si performanta. © plinoarele perfectionate de antrenament. gi de performanti, fuzelajul este construit din panouri contra- placate, forménd. un cheson tubular nunut cacd, Asamblarea pieselor companente ale fuzelajului se realizenzi po un gabarit 4 cirui amenajare este doterminati de forma gi dé dispumerca anourilor si a longeroanelor care compnn schéletul fuzelajulni, Uotele necesare sunt indicate in desenul de constractie, numit plan de forme al fuzelajulni (fig. 185). Fig. 185: Planol de forme at fuzolajutul : 1 fongersana prisetpale; + longermann aunillare: 4 — pancurt, Toaté constructia porneste dela o linie de refering’ ori- zontali, deobicei linia longeroanelor fafi de care majoritat nirilor sunt prinse in unghi drept. In raport en aceasta linie sunt date distantele dintre panouri, cum gi locurile de prindere a longeroanelor. Principiul de constrnctie al gaba- ritulul porneste dela un eadrw ficut din sefinduri grodse, pe eare sé fixeazii o serie de rame de lemn, avind intre ele di- stantele nevesare zirii panourilor, iar indltimea lor fiind eea ceruta de pozitia longeroanelor (fig. 186). Inainie de consix de modul in care Jongeronul, burtii fabaritului, se va tine seam’ rea fuzelajului, adi ) In sus san in jos. Alegeren poz!niméne sf fie apreciati dela un tip de plauor In altul, in functie de structura Tui interioara. Cele mai multe sé preteazi cel mai bine la montatea cu ,,chila” m sus, pentrn urmitoarele con- siderente: ferurile de jonctiune se pot fixa usor $i precis, partes su Nettata este mai vizibila, deci mai ugor de controlat in timpul Fig. 187, Gabarit reglabil. procesului tehnologic, iar majoritatea organelor principale de manevri sunt dispuse mai la indemfnd pentru montare, con- trol si asigurare. K Ramele gabaritului se controleazi cu nivela gi se ageaxh perfeet in unghi drept. Apoi se traseazi mijlocul Jor ou ajn- torul unei sarme subfiri bine intinse intre extremitatile gaba- ritulni, Fixarea intre rame gi cadru se obtine prin incleire si strangere in gnruburi pentru lemn. Dupa terminarea acestei operatii ansamblul se impregneazi cu ulei de in fiert. barit care poate fi folosit la constructia diferitel fuzelaje este cel reprezentat in fig. 187. La al item, An- samblul de rame este mobil atat in sus gi in jos cit gi in Inngul cadrului. Fixarea fieeiirei rame in parte se face in guruburi ou piulite-fluture. Deoarece panoul derivei are o indlfime are, intregul gabarit (indiferent daca este fix sau reglabil) trebue si aiba ramele suficient de inalte, sau, mai bine si fie agezat deasupra unei adancituri in pode: 5. Montarea pe gabaril. Montarea dela agezarea panourilor. Inainte de a fi pe gabai 86 Tarcheaz’ mijlocul panoului si se fac taietarile in locurils de prindere a longeroanclor. Deusemenea, se monteazt si uuele feruri. Prinderea panourilor gi a longeronnelor in drepinl lui porneste ranielor yespective se puate realiza cu gurnburi de strains, sau en clame de lemn, de felul r vepregentate in fig. 188. Pozi ficetirui panou in parte se controleaza eu ajutorul nivelei Gi bul, apoi se imping longeroanele in tiietnrile respective si se ineleiazd (fig. 189). 188. Clame de! fixure Fig. 186 Asambt pe gabarit. ig. La botul planorw nese pirtile curbate (fcute din lamele), aviiznte si dublurile, apoi ansamblnl se ajusteazi la forma necesari, La ajustarea fuze- lajelor rotnnde sau ovoidale, pentru a reda o linie de tre contimma dekv un panow la altul, se folosese baghete subti si lungi, care ve prin providorin pe panouri, visaudu-se lini in hmgul lor Daci interior! fuzelajulu contraplacat, se face intai aj contraplacheaza’. Contrap forma hexagonali san pentru a nu se deform: Plituirea foilor de placaj trebne facut rilor, iar pres olen er eich eu sau, In multe caguri, prin baghete ew tint Pentru fuzelajele rotunde sau ovoi se face in G intre ele, Cu cit fuzelajul este le de placaj vor fi mai inguste, Pentra suport un sistem de calugi falsi,. fixati jului se dispun paralel cu axa fur 4 reguli in cnzul contra- ota oO curburd dubl& san (in dreptul carlingei) este tii inte gi se exterioard a fnzelajului de i, se face inthi pe don parti, ireptul panou- . uruburi de strins le, contraplacarea ma plituire se fole intre panouri. zelajuint plactyii prea accentnata, 169Z Dupa ce pirtile laterale si burta am fost contraplacate, fuzelajul se sconte de pe gabarit, se pune pe capre, jar cand Sau terminat amenajirile interioare, se coutraplacheaai restul. 4. Operatii de terminare si amenajiri. La mele tipuri de planor botul este 0. -piost complect separatd, jar 1a altele, el face parte integrantd din stiuctura fuzelajulni. In orice eaz, forma lui va fi, pe cit posibil, mai aerodinamies. Pen- tru hoturilé fente din tabla de Coie aluminin, s¢ construeste intai o matrifa care sé ajusteaz’ pe loc, Fig. 190. Fixarea potinel Ia hot, odaté eu longeroanele si panou- tile botului, pentru 2 se obtine Fr, acensti cali (matriti) va servi ca sablon pentru confectionarea botului de aluminin. La alte tipuri, botul este o cali plini-fixd, im care ge inca- stream gi se lipese Jongeroanele botulni, eventual se prinde si declangatornl, iar toat& portiunea se contraplachwaza (de exemplu tipnl RG1), Atit timp cit fuzelajul nu este inchis complect, se face montarea comenzilor, controlandw-se dack au spafinl necesar migeitii in toate pirtile, gi daci nn cumva cablurile sau jevile freacd in unele locuri. Pe 1 ce inainteaz’ con- traplacarea, interiorul fuzelajului se ‘de praf gi de resturi de rumegns (eu aspiratorul de praf), apoi totnl se Kicugete (interi terisorul este com gl o roata de ca o bechie. Patina se construeste din Jemn de frasin fiert: gi curbat, fixindu-se prin feruri si amortisoare, sub chila weelajolni. Uneori patina este lipith sub bot, prin intercalarea unei cale * thiate in form’ de condi de randunicd (fig, 190). Talpa patinel este adesea dub de o patina. scurti, care poate fi schimbati& ugor cind se toveste. ortisarea atorisorului ests asignrata prin sisteme la care folosese caucineuri san wi de ofel, La planorul de performanti, pe considerente acrodinamice, amortisarea este asigurata prin mingi de tenis interealate intre patind gi chili, ansamblul find acoperit ono tapiterie de pinzi sau de piele (fig. 191). Foarte des ‘se foloseste amorlisorul iient din- tenn cilindrm de enucing giurit. la mijloc si fixat de chili 5 in fata, dintr’o patina (uneori i). ir lia spate, fuzelajul este prevaizut eu 7G si patina, prin feruri articulate (fig. 192). Arenrile de ofel, deoarece au nevoie de fernri speciale de ghidaj gi de fixare (cilindri sau glisiere), iiind deasomenes grele, se intrebuin- fear mai mult la planoareide scoala. Patina unul planor de performanta (sectiune) u mingi de tenis pentru amortlsare, La planoarele mai grele se foloseste sistemul de aterisor cu roatd. Construetia Ini poate fi fixad yi, etsb Caz, Foatiy de canine s 4 in spatele patinel, find prevaguta cu o fraud, a cirei comanda se enpleazd deobieei la parghia frinelor aerodinamice. Un alt si largabil, (poate fi asvé decolare) aterisares fiefindu-se direct pe patina. Prin it sistem se obtine o imbundtitire simtitoare a calititilor aerodi namice- in timpul shorului. EL este construit din dont roti de ¢ pe un ax care un dispozitiv ® largare. Uneori, la speciale, se. folo §te gi trenul escamotabil, adic: una sau doud roti care dupa ot ridica, teriorul fu: em este acela a trenului de aterisare f dupi 192. Amortixor din tub de eauelue, i al. fixath pe clambou (porjinnea dintre ultimnu! panou si chili), Ea este construifi din lemn sau din metal si este previizutd cu un sistem de amor- tisare. La pl de performanti, beehia si amortisorul i ing sau de piele, pentru a avea (fig. 193). i este plasat seannul p stractie, seat forma mai In int Oa prinoipi i nl trebue sa fie cit general de 11mati comod, in sensul ca gederéa si nu dev obositoare ; in acelagi timp insi, se ia in consideratie necesitatea dea fi su- ficient de rezistent la socnrile aterisirii. Pentru aceste consi: derente, se prefer forma de seaun avind o curburit la care Fig. 195. Bechie de planor de Fig. 194. Scaun (secfionat pentrn performan(s, a vedea principiul constructiv), apasarea corpului pilotului se repartizeaza pe o siprufati edt mai mare. Forma gi soliditatea este dati deabicei de dona longeroane de molid, legate intre ele eu traverse si contrapla- eate cn ajuterul unni gablon de presare, In fig, 194 este repre- zentat un sistem de scaun folosit Ia planoarele de scoala si de antrennment. Pentrn planoarele de performanta gi de acro- Fig. 195. Catele unui sean comod, hatie © forma studiath de seann este cea in ats cx profil in fig. 195. La planoarele de scoala spiitarul seaunului are forma dreapta sau pi surbatd, inr spinarea pilotwlul se reazima 172 direct pe el. In schimb, planorul de performanta este previzut, ou 1H spiitar care permite plasarea, paragutei de spate. Tneori, in low de spiitar este o cutie de Pplacaj, Ja care partea de jox oste dreaptii gi are rolul dea suporta grentatea paragutei jar partes desusseconstrueste ‘i ibil mai degajats si cu rotunjiri, astfel incat si permiti ugor iegireu paragutei (fig. 196). Fig. 196. Spitar de seaun cu entic Fig. 197, Declansator ‘Parsiguta. ale bat, 5. Mispozitivele de lunsare sunt montate pe fuzelaj. Sub bot se fixeazd cArlign! pentru lansare la sandou ingurubat uneori pe cala patinei, alteori pe un cdlug separat. Pentru re- morcajul la automosor gi avion se monteazh declangatoare Mmecanice comandate de pilot. Constructia acestora are la baz’ principiul unui edrlig mobil care, in pozi inchis” nu se desface sitigur, ins se desehide ngor cind oste actionat printr’o maneti de catre pilot. Tn fig. 197 este reprezentat un tip de declangutor. Pentru utilizarea in remoreaj de avion si antomosor, declangatorul este plasat imediat sub botul elajulni, totdeauna in fata ‘irlignini de lansare In sandou, complect degajat b nu da posibilitatea de agitare a cablului de remorcaj, mentul de Tn caxul special al remoreajului la auto- pul de a se obtine o pant mai pronuntata de ure * poate plasa tn decl: or sub burté, deci mai aproape Acest al doilea declansator 4 en declangatorul din bot. Pentrn fixarea se intareste portiunea respectiva de chili. O constructi it tot numai pentru remoreaj la antomosor, este reall- aata prin dona de utoare, agezate lateral pe ambele parti ale fuzelajulni, foarte aproape de centrnl de greutate. Acest sistem este cnnoscut sub numiren declangator bilateral (fiz, 198). 478Fig. 198, Declansator bilateral : 2 ~ sihema de moatare pe plandr; b ~ demon ds sonstruolte (ansarabts), Comanda declangatorulni bilateral se cupleaza dense- menes Cu. aceea a declangatornini din bot, astfel inedit toate trei deelangatoare si se deachidi totdeodata. Indiferent de: siste- mul de declangator care xe foloseste 1a planor. trebue ea Tocul Lui le fixare si fie bine Intarit, iar cablul de comands sf se regleze 0 declangare prompt la actio- nares de citre pilot, 6. Amenajiriinterioare. In dreptul locurilor unde sunt feruri interioare care trebue verificate, reglate gitunse perio- die, exist gi la fuzclaj portite de control ex gi cele dela aripe. Pentru plasarea baro- grafulni (aparat care tpresi- streazi inalfimea gi tinypul de shor) se constrneste in fu- Fig: 199. Hosa mangei. zelaj o cutie, ou o usiti spre exterior, san se prevede un loc anume in spatele pilotului. Spafiul necesar acestui aparat are dimensiunile de 200 mm lifime, 200 mm inalfime gi 300 mm Tungime, Portinnile de podea, unde pilotul pune piciornl in car- lings, se construese dintr'un placaj mai gros, uneori intirit printr’o dubluri de tabia de’ aluminiu. Portiunea, de podea prin care trece manga are un capac da care este fixat wn sil- culef (husa) de piele sau de ping’, tare gi densi care se leagi in jurul mangei (fig. 199), Cu acest aparitor se inliturd pei- trunderea murdiviel spre lagirnl 41 articulatiile mingei. 1. Capote, Desehizitura prin care intra pilotul in: ear- ling este acoperita de o eapota demontabili care. complecteazi forma acrodinamica a fuzelajnlui. Pentru a feri pilotnl de en- rentul de aer, se monteazi pe eupoti un parbriz (aparitor de curent) {ieut din celuloid sau din plexiglas (fig. 66). Pentru 4 imbunitafi mai mult calitatile aeradinamice, la planoarele de performanti toata carlinga este acoperita deo ‘capoti inchisi, de plexiglas, celuloid sau celon. Forme capotei inchise se obfine, fie chiar din linia fuzelajului, fie printr’o racordare eat mai bunt din punet de vedere serodinamic. Condifiile teli- nice care se cor unei ¢apote inchise sunt urmatonrele: Vizibilitate bunii, in fatt, lateral gi oblie in spate, fri deformafii aptice (refractic) ; 175sl nu aiba agi privirea. pilotul tame, diagonale, pi de legitura; rezisten{a suficienta, pentru a nu se deforma san desiace in timpul intrebuintarii; etanseitate bu ieburi sun locuri opace : si fe cit mai putin stanjenita prin curentului de ‘acer, cum §i un sistem de ine! w se deschide dela sine) ; registenta suficienti a inveligului transparent contra 1o- viturilor grindinei care si poata fi manev ngor de pilot gsi ale ciror dimensiuni si fie suficient de mari pentru ea, atunci cand toat® capota este acoperiti de ghiald (givraj) sau de piciituri de apa, pilotul si aibi vizibilitate sv nti prin ge- muulege ; si nu aibi colfuri san ‘uri interioare eare ar putea pilotul; dacd totngi aceste defecte sunt inevitabile din i constructiv, ele se yor acoperi prin capitonaje; ibilitate simpli, sigurai si imediata de aruncare sau idere complecti a capotei, in caz de pericol; capotele se constriese din lemu, din feava de otel sau din profilate sub{iri de metale ugoare. La fabriearea capotelor cel mai des se utilizes’. fenva de ofel cu diametrul 10 x 1mm sau 12 x 1mm pentra cadrul de bazi; 10 x 0,5 mm sau 12 x 0,5 mm pentru rame gi8 x 0,5 tru diagonale gi. traver: Aceste dimensiuui sunt potele normale La fabricarea in serie a capotelor se face un dispozitiv de lemn, prelucrat: dupi forma respectiva care se potriveste la fuzelaj, Pe acest: gxblon se fixeazd tevile indoite gi xe sudeazd. Indoirea fevilor, in special acolo unde sunt curburi promuutate, se face prin umplerea lor cu nisip uscat. Sudarea pe gabarit se incepe dela cele doui fevi de bazd, prinzdndu-se eu puncte de suduri. ramele care dau forma capotei. Dupi ce se cantra- Jeazii pe fuzelaj, se prinde restul de traverse si totul se sudeazi definitiy (fig. 200). Pe briul capotei se monteazi inchizitorul nerulin inte construit deobicei astfel, ine&t atwnci capota nu cate inchisi, poz! lui jeneazi pilotal gi ii atrage astiel atentia, ea s&-l inchida (fig. 201). Partea fixi a inchizitorului se monteazi pe fuzelaj. In general, tipul inehi- zitorului depinde de felul.in care se deschide capota, Capotele detagabile an deobicei un inchigitor cu are care se monteazd in partea «in fafa (fig. 201, b). Ca o constructie speciald sa S V6 realizat eapota care culiseazi spre spate, pe dou gine (vexi Fig. 200, Sehelet de capot4 din feavil de otel, eapota planorului tip .LF 107” din fig. 174). Gemu- lefele se construese in aga fel, incat deschiderea lor sii fie la indemana pilotu- fuipsi oricare ar fi sf siste- mul lor de fixare, ele nu trebue si aib& joc. Partea de jos a ca- potei se acoperi deobic ow placaj, iar restul en un material plastic transpa- rent. Fixarea, atfit a pla- eajului, cat gi a materi: lului transparent, se face prin nituire. Cea mai sim- pla se face direct pe feay: folosind i en diametrul de 2 mm. Mai rezistent’ este ins’ nitnirea intre dona benzi de al iu (fig. 202). Ca nituitor se foloseste un ei ‘or iar in timpul 1 201, Inchizditor lw capoti : ~ scoperlths & Sa = ca partis, si im se i in teavi, apul nitului sa patrund# in nraterialnl plastic, 12. Constructii de piomoare aePlexigiasul avind un coeficient mare de dilatare, ge prinde fara. nituire intre dou benzi de aluminin, eiptugite cu pAinzi subfire (fig. 203, a), Deoarece in cabina planorului de performant& spatiul este destul de stramt, ca- pota fienti din feava cw eapetele de nituri afari ar poate provoca sgarieturi — atunci cind pilotul este nevoit si se apropie de ea (exemplu: in camul eind priveste pe gemulet In aterinire). Pentru a evita acest nien! va $e acoperd, in interiorul cabinei en fi lipite in sistemul ardtat in Bg. 203, ), Toate pattile ascutite san dure edre sunt ance’ in “aia fel, eft pilotul s’ar putea rini in az de accident, trebue eapi- tonate, Tapiteria capitonajului este de piele. sau per- gamoid, umpluté cu me Hk de ead sie fi tele capului_pilotul pe patioul respectiv. ferie se gasesc perne de sezut, buzunare pent wt ri # alimente, to; iE ficute din-pitle, doc ¥au pergamoid in Mnetie do necesititile tipulni de planor ri i Centurile de legare a pilotulu ficute din chingi cu litimea de 40 —50 mm, care trebue: si reziste la trachiunes do 250 kg, peritru pl lanorul de ke pentru pla- norul de acrobijie. La nui planor sunt patru chingi; dout pentrn abdomen gi.doni pentru spate. Ele sunt reginbile in lungime eu ajutorul tmor catarame. Prinderea lor se face pe abdomenul pilotului, cu un sistem de inchizitor eft mai simpla si mai sigur. Chingile sunt fixate in oteluri montate pe picselo cele mai rezistente ale fuzelajului, deoaréce efortul earé se exercité in aceste puncte de fixare este foarte mare, mai ales in cazul unui accident (soc). d) Planga aparatelor de bord Aparatele de- bord pentru controlul sborului sunt pla- sate in fata pilotului, pe o plangit ficutd din placaj, ebonita sau duralumin. Planga instrumentelor de bord, san — mai seurt ,,plange de bord’? este prinsi de panoul fuzelajului prin guruburi cu amortizoare de cauciuc, iar aparatele de bord sunt plasate in giuri decupate in plangi (fig. 204), Numiirul Fig. 204. Planga de bord, de aparate de bord pe plange depinde de tipul gi de uzilizare planorului. Astfel, un planor de antrenament v ea. trei sau patra rate, iar un planor de performanti gase panda rumente de shor. In mod obisnuit pe-.plangele de r urnatoarele vitexometiu, altimetru, , indicator de vi aj gi. glisada (wiroclinometrn), cli- nometru de panti, In cazulplanorului de performanta se mai busola, orizont artificinl (giroarizont) aecelerometru or de acceleratic). Inci un variometrn gi ceas de bord. 1. Vitezometrul. Vitezometrul (fig. 208) este un aparat care are volul de a indica viteza planorulni, fafa de acral in- eonjurator in km/h. El este compus din aparatul propriu zis 179cn un eadran gradat, in km/h, cu cifre -fosforescente, Legitura tui cu exteriornl se face printr'un racord de feavil de canciue, legati la um tub special de metal, care se fixeaz’ in plin curent, pe botul planoralui. Se folosese trei tipuri diferite de vitezo- metre, deci gi trei feluri de tuburi, ~ Vitezometrut cu presiune yi cu presiune statied. Fig. 205. ‘Tub Pitot, Fig. 208. Trompa Venturi. acest tip sunt marcate pe spatele eutiel, in dreptul racordulni, indicatille + si 0. Tubul exterior numit tub Pitot are prin- cipiul de constructie reprezentat in fig. 205. La acest tub se giseste un racord, mareat cu semnul + care este in directi legaituri cu presiunea creata de viteza de inaintare a plano- rului in aer, Celalalt racord, mareat cu semmul 0, este in le- werulti uniter (indiferent de vitezs presiune stat ilezometrul cu depresiune gi ew presinne static. Pe spatele nh dreptul racordului, se gisese indi cufiile — 30. Tubul r, nnmit frompa Venturi (fig. 206) este om™mpus dintr'o trompa (fenya deschisii la ambele capete) a cirei des- chidere se ingusteaz’ spre mijloe unde produce o sugere (de- t mai puternied, eu cit viteza de shor este mai mare. Racordul trompei este marcat eu semmul —, iar celilalt racord, care este in legiitura on locagul pentru presiunea stat este marcat cu 0. — Vilezometrul cu presiune si ex depresiune, mareat pe in dreptul racordurJor, cu + si —. ‘Tubul exterior este combinat dintr’o trompa’ Venturi si un tub Pitot, rin partes de jos ies trei tevi mareate cu +, — si 0, adicd, pre” _Dirnetio de shor siune, depresiune gi pre” siune staticd (fig. 207), Racordul la aparat se face dela rile mar- cate cu + §i — iar racor- dul mareat en 0 se folo- kegte Ia alte aparate de bord. Dintre aceste trei ti- puri de vitezometre, cel mai sensibil pentru vitezele este cel cu + si —; i gi 0, gi in cel cu + gi 0, care se foloseste mai mult la pl hoarele de mare vitexi gi la avioane. Tubul exterior se monteazi pe botul fnze- lajului, plasindu-se in asa + 2 fel, incit si fie inafara onei de virtejuri produse de forma fuzelajului gi, i Fig. 207. Tub Pitot si trompa Ven timp, sii fie ating combinate, rentulde aer uniform impul virajel 1 alter evolutii ale planorului. Con- trolul function vitezometrului dup& montare face su- fland foarte ugor in tub san in trompit si observaind miscarea acului. Daca racordurile sunt corect §i tubul de cancite nu are ph ii Va migca in sensul acelor eensornic Bs cium snila puternic, deoarece aparatul se poate deregla, | meine, legatii de ra cordul presiunii statice (0) va fi prevazuta en 1 ni”? de tre- cere pentru racordarea la celelalte aparate, Tubul san trompa’ trebue sh fie ferite de praf; deaceen se echipeazii cu mici huse de piinzi, care nu se scot decdt numai edud planorul treee la shor, 2. Variometrul (fig. 208, d), este un aparat care indich viteza de ureare san de coborire w planorului fata de aerul 181inconjuritor in m/s. Bl este compus (indiferent de tip) din aparatnl propriv zis, previznt cn un cadran impirjit in dowd ee in sus aritind urcarea in m/s, iar in jos, coborirea in * m/s. Sunt variometre la care gradatia merge pans la + 5 m/s, jar la altele, pani la + 10 si chiar la 30 m/s. Tuburile de racord sunt mareate, noul cu indicatia termos, altnl eu 0,, Fig. 208. Aparate de bord: a ciltecehelrn: b — altimetra? © —tedleator ld viref el atleadh ot — yaslooatrus adicd aparatul se racordeazi pe de o parte la presiunea statich (0 dela tnbul exterior), iar celilalt racord se leagi Ia un termos fixat in fuselaj, Prima operatic de control este verificaren termosului, daci nu este spart; apoi verificarea etangeititit racordirilor. Fiecare tip de variometru are nevoie de un termos de o capacitate anumité (1/2, 8/4 sau 1 kg). 3. Altimetrul (tig, 208, 6) este aparatul care indich inal- fimea de sbor in metri (deobicei din 100 in 100 la tipuri spe- 182, ciale din 10 in 10 m) fata de sol. pingural racord al acestui aparat este presiunea sty ict, 4. Indieatorul de viraj i dlisata (giroclinometral) (fig. 208, ¢).este wn aparat wt zat: pentrn sborul fard vizibilitate. El are pe cadran un ae indicator (limba) gi un tub curb de sticld cu o bili metalich in interior. Principinl de constracti gi de funcfionare este bazat pe un rotor actionat fie pneuma prin curent de aer, fie clectri tem actionat pueumal este racordat la o trompa Venturi de dimensinni mari plasal la exterioral planornlui. Deoarece trompa poate fi acopel cu ghiati Ia sborurile in nori (deci tocmai e4nd se foloses' aparatul), in-ultimul timp el a fost inlocuit aproape sonaplect cu giroclinometre actionate electric. Pentru ts este ne- vole de o simpli, baterie do bugunar, care se fixeazit in inte- riorul carlinget si se racordeazi la aparat, intercaliindn-se pe circuit un intrerupitor plasat la indemina pilotului. 5. Clinometrul (fig. 208, a) de panth indict inclinar pantei de sbor 4 planorului. Montajul lui se face provizoriu pe plang gi se definitiveazt dup® sborul de probii. 6, Busola are volul de a indica directin de sbor a pla- norului. Ea se monteazi deobicei In mijlocul plangei asbfel incit linia de mareaj de pe cadranul aparatului sé fie perfect pe verticali. Spre a nu fi influentaté de mase metalice, impre- jurul ci nu se prind piese de ofel, gi chiar tija mangei se face din aluminiu, Cu toate acestea pentru a da indicatii eorecte, busola trebue compensatd, Pentru aceasté operat planorul se pune pe un plangeu en botul in diteetia Nord, stabilit de o alti. busoli compensati. Dacti busola planorului mu arata exact Nordul, se introduc it locaguri speciale mici ace de ofel, pina cind se obtine indicatia corectii, Apoi se repeti operatia in toate cele patru directii. Daci totugi sunt diferente acestea se scriu pe o fabeld de deciafii care ge fixeaz’ ling’ planga de bord a planorului Orizontul artificial gi indicatorul de accelerajie se monteazi numai la planeare speciale pentru sboruri de performan{i. Toate instrumentele de bord fiind foarte sensibile, se impune ¢a manipularea gi stocarea lor si se faeck ou multi atentie, Afart de aceste instrumente, se mai giisesc uneori pe planga de bord sisteme de semnalizare a declangirii, conec- toare pentru Kimpi de pozitie gi, in cazurile speciale ule pla- noarelor cu echipament de sbor Is indlfime, se monteazi in- dicatorul de presiune a oxigennlni pentru. inhalatorul de oxigen. 183ta{ile aripelor pind efind ajung in -pozitia corecta; apoi se fixeazi, bine pe douit suporturi. Operatia urm&toare este controlul axei aripelor fata de cea a fuzelajului (trebue s& fie per- pendicularé una pe alta), Ha; se reali- zeazi miisurindu-se distanja pirabosdifereogats# ol # —- life d6 comand I eeroane ‘in acelisi timp; din arip’ iar atunci ciind este inchis& ambelo ai se culee complect in profilul aripei. i Organcle de transmisic ale comenzilor sunt cablurile Fig. 216, Comanda dubl a eleronulul. suple de ofel cu diametru intre 2 si 3 mm gi tijele de feav’ de ofel, duralumin, de forma rotund’ sau profilatt. Reglarea gape eee Fig. 217. Articulajit (a) si tie reglabile (0). lungimii cablurilor se faee prin tendoare, iar a tijelor, prin snruburi en contrapiulifa, la nul sau la_ambele capete (fig. 217 5) Intindere: cablurilor se face prin tendoare. Cele dout 191eapete cu filet ale tendorului trebue si intre complect in partea contrala, OCablurile sunt ghidate pe seripefi ficgi sau mobili si prin tevi de ghidaj. Seripetii ficsi se intrebuinteazi numai acolo unde cablul se mised intr’un singur plan. In toate celelalte cazuri se folosesescripeti mobili. Lagirul seripetilor este de bronz, san, Ia planoare de calitate mai bund este pe rulmenti en ari (le aceste comenzi principale, se mai_giiseste {uneori) comanda voletilor, a i actionare bracheaz’ in jos ambii voleti simultan eu acelagi numir de grade. La montarea de probii se controleazi rigiditatea perfectit a organelor de trar misie pentru ficcare unghi de bracaj al voletului si integrarea lui complecta in aripi la bracajul zero. Cablurile de comanda se leagi la parghiile respective ale tuturor organelor mobile (ampenaje, fletner, etc.) si se inceared daeck nn freaci si daci an spatiu snficient in dreptul trecerilor, deci la montarea de proba se fae, si in aceasti privinga, corec- tirile necesare. ¢) Reglarea Dupa. ce toate piesele componente au-fost montate, se trece la reglarea-aparatulni, adici se asiguré~pozitia corecti a tuturor elementelor componente ale planorului. Keglarea se face odat& ciind iese din fabricatie, dar intrucit este posibil ca aparatul-si se deregleze ou timpul prin _uzilizare,, reglarea trebue controlata periodic si, in apecial, dup fiecare reparatie, Pentru miisurarea unghiurilor (ineidenta aripei, a stabiliza- torului, ete.) se foloseste un dispozitiy construit din dou ba- ghete de 30 %50 mm de lemn tare, eft mai nedeformabil (fig. 218), Cele douii baghete (7 si 2) sunt fixate perpendienlar nna pe alta, eu ajutorul unui coltar. Un fir eu plumb este agiitat intr’un ¢ui, pe bagheta verticali. Cind tot dispozitivul este ezal orizontal, firal cu plumb se va gisi in dreptul pozitiei zero, po portinnea gradata cu lininte la 10 mm una de alta. Din caleul se stie, Cl, daes cerenl deseris de firul en plumb are raza de 573 min, fiecare gradajie de 1 om ya veprezenta 1°, On acest dispozitiv, daci se face gradafie in milimetri, se vor puter miisura unghiuri, em pree scimi de grade (1/10 grad este egal cu L mm) Pentru controlul incidentei avipei, adied a unghinlui Meut de coarda profilulni cu uxa longitudinali a fuzelajului, se Thcepe prin a pune la orizontalé linia de referinti: a fnzela- jului. La planoarele de gceoali se via puite ia orizontala be de sus a grilajului. i apoi dispozitivul des Fig. 218. Dispozitiv pentrucmisurarea unghiurilor, anghinl f zelajulu al paratiilor generale, p rurilor, fapt expus m laren obignuii pa a Tegliri ri rea exactitatii montin pe larg in capitolul precedent. Li planoatelor de performanti, cea maim © formensi organele de comanda, d comstrileti abit pents cat 91 pentril ampenaje, ined del ade proba. I planorul de ‘gcoal& cu sistemul lui de aneorare prin corgi si montanti, reclama& uh reglaj en urna le cer Hliseste Si formeze un eseiul de constra Le sii fie | fie plasat lungim in notify telnied. aawestui unghi diedra ot in prelungires turnului profundor) la turnnlni (fuzelaj perpendicular fata de 1) profilul de aripa » ineider si nu fie schimba ) toate: incordarile si 1H, Copstructii de planoace 193Aceste condifii de reglare se pot asigura in modal urmator ¢ Wl aripei se controleazi in raport eu o linie ori zonteli, perpendicularé pe axi vertical’ a fuzelajulni, Cn ajutoral une platforme orizontale pe car ageazi planorul, se vor ridieca ambele aripe la indltimea do- rif pentru a forma V-ul, folosind! dona suporturi reglabile in iniltime (fig. 219). Pentrn verificarea valorii unghiului diedru_preseris,;-se poate miasura dife- renta de inaljime fata de orizontala dintre intradosul aripei la punetul de. ineastrare (Angi fuzelaj) si intradosul aripei in dreptul terurii montantului (san a cablilui de ancorare). Daci aceasti diferent de inalfime A este dati in mm, distanta dela ineastrarea aripei pind la etalajul mon- tantulni este @, data in m, iar unghiul diedru preseris in desen este 7, dat in grade, relatia matematic’ penis control este: RST a Rae De exemplu, unghiul dat pe dese i = $30", iar d ma&surat pe planor este 219. Suport regiabil 2,5 m, atunci h va trebui s& fie egal pentru aripe. cu 17,4eX 2,5 3,5, adied 152,25 mm, Reglarea V-ului Ja planoarelé de geoald se face cu ajutorul tendoarelor sau al suruburilor de reglare din capul montantilor. Cu ocazia reglajulni V-ului, se vizeazi bordul de scurgere al aripei, pentru a nu fi mai jos din eauza vrennui cablu prea intins (fig. 220). Grilajul este fixat in prelungires turnului prin patru eablori eu ajutornl cirora se regleazi yi pozijia ampenajelor. In ‘fig. 220 sunt anitate diferite greseli de reglaj. La planoarele de faza I ancorate prin hobanaj de cabluri si sirme, toate aceste gregeli pot fi inliturate prin strangerea sau slAbirea: ablovilor, toate operatia bazindu-se pe vizarea din fati in ‘aport en ‘vertieala tnrmmlui gi wv bordulni de seurgere al aripelor. La planoarele de antrenament greseala din fig. 220 4 se poate corectn reglind montantii; celelalte gregeli gi sunt insi greseli de constructic ce nu se pot remedia deciit, prin reparatie in atelier, Cind planorul este complect reglat se mai face un con- trol al fiecirei piese de legituri, in special In articulatii, se 194 ho reanclor de comands, dick mange perfect Ly a Grepell_ de rela): — leven ves ate ie ~ falas tarsiana pe aceeasi line (perpendi- Wi). Se Spe tendoarele si cablurile res- romenzile seremebii toate profundor, normala, fectul comenailos plasirea comenzilor Daca acest efect nn nd de mansé, profiun- SUnD gresite | bue schimbite corec A cu putere manga in t neutra. Ciirmelé vor trebui ce punde (de exemplu dorul ured in loc pboare) orgunelor de tra i efectn(strangind sau slabind tendoarele) din nou la pozifia corecté gf Incercarea se repeti pani cand nu mai exist diferente. Oablorile nu trebue intinse prea tare, deaarece pe de o parte pot fi solicitati seripetii, iar pe de alté parte comer zile merg greu. Tot atit de gregita este inst neintinderea snficienta a cablurilor, deoarece organele de maneyrii au joc, comenzile vibreazi si rispund en intarzi- ore, inr uneori cablu- rile pot si incaleee pe seripeti, pricinuind blo- carea comenzilor respec- tive, fapt care im tim- pul sborului, ar fi ex- trem de perienlos. Reglares mhigedirii diferentiale la comands eleroanelor se face prin scurtarea san prin Inn- giren tijelor, si anum diferentierea este en ridseair eva cae aera mire oo eat MG a LE Se ttjola gune moat plunel eS eee neat In timpul re- gliii, de fiecare data cand se lungese sau se scurteaxt fijele, va trebui si se corec tee si Inngimes eablurilor care actioneazé eleroaucle (cu aju ul tendoarelor respective). Totdeauna aceasta reglare se face ultan la ambele tije, controlindu-se pozitia newtra a mangei. Dupi ce cablurile an fost reglate se controleazi eursa organelor de manevri gi a comenzilor. Valoarea cursei este dati in desenele de constructie. Ca indiciu, profundorul va face un unghi in sus gi in jos intre 25 si 40°; directia va fi intre 50 si 80° spre stinga gi dreapta; eleroanele, intre 20 si 45” in sus si in jos, la planoarele de gcoali gi intre 10 gi 15° la ele- ronul care eoboard si 20...35° la eleronul care se ridied, in cazul sistemulur de comand’ diferential. a drs mangei este cuprinsd obignuit intre 18 si 25° inainte ntre 15 gi 25° lateral, iar drumul parenrs de pedala este in jurul a 100 mm. Evident ci toate aceste sunt bine precizate in funcfie de tipul constrnetiv | a) o j \ de planor. Masurarea enrsei comezilor se poate face eu un raportor, san prin caleul, misurand distanta dintre bordul de fugit al organului mobil de comanda (de exemplni um pro- fundor) gi locul de fixare al acelei comenzi in balama. Unghiul de bracaj este dat de formula iil in ain in care sin ; este sinusul trigonometric al jumdtatii unghiulni de bracaj, find dat in tabelole trigonometrice ; ¢ este adancimen comenzilor (litimea) dela, la bordul de scurgere, i este marimen ale fi ective intre pozitiile extreme, Dap ce ionenazil pirtile d) Centrarea te de a determina distanta dela bor- centrul de greutate al aparatului p de sbor este previizuta de con De multe ori ex corespunde cu pozifia orizontali a liniei de referinta din constructin fazelajului, Poz a eentrului de greutate este indieata in ie sau in notite tehnies a fiecirui planor. port cu gréeutates pilotuly ul G 7 pentru un pilot de 80 kg verti de greutate este In distanta dé 35 em dela bordul de atac al aripel (spre bordul de seurgere). neorl pozitia centrului de grentate este indienta sub coordonatelé centrolui de greutate © = 3) om; y=2 cm. In acest caz axa e-lor este coarda profilului de aripa, inr axa y-lor este tangenta In bordul de atae al profilulni. Pentru stabilivea pozitiei reale a centrulni de grentate poate folosi metoda eehilibriri. prin agezaren wiei cale ro- tunde sub platina planornlai (fi: }. Accast& metoda este insi. foarte inexact’ $i necesita multe tatomal ate! poate obfine cu ajutorul eéntiririi pe nul san pe dow(ti; pm Soe ee a ajutorul unei nivele cu buli de ner. CAntarele dan indicatiile de grettate 7, cel din fata si Py cel dinYspate. Greutaten }. Li aceasta métoda, planorul (eu pilotul la bord) in jie de shor se pine pe cele dona cantare, contralate eu 222, Centrajul pe rulow, nieste egalica P, | P,. Distanta dela punetul de sprij arul din fata pind la bordul de atac al aripel mi: aise noteazi cu d. Lungimea dintre cele doud spri soarh, aAvind odati bobul si odata con planorul trebue sii fie asezat in poz de sbor Atari de aceasta’ cintérire — necesara pentru centrare, ke mai cintineste gi fiecare clement al plano in parte, widied aripa sting’ gi cen dreapti, ampenaicle, montantii, ete. ‘Greutatea lor trebue si corespunda en cen indieats de con- 198 pasci limitel de sareini, Dventualele diferente la » daci sunt in minus se pot corecta ugor adugaren unor plici sau a unor blocuri de metal, eare se fixeasi de cele mai multe ori in botul planorului. v de centrare se face addugind planorul * medie, determinatd de constructorul prok respectiv de planor gi indieata pe desen san in notita tehnica, Prin ,,inedredturi utili" ingelegem greutatea preva; wut pentru pilot gi diferite echipamente san accesorii de shor ca paragutd, barograf, ete. In exploatare, aceasti incaredturi utila este ins varia- bila, in primul rand prin greutatea diferiti dela pilot la pilot, apoi prin faptul ci uneori pot lipsi unele echipamente ea. pa uu barograful, ori se pot adiiuga altele ca inhalntorul out instalafia sau un echipament special pentra zhor de noapte, Mentinerea centrarii cor ~ punand un ov de greutiti de echilibrare pe un d ab anume in acest seop in botul planorului, i de echilibrare neces i functie de greutaten variah a Inciredtur le este caleulat de construct i ka fie planor se gaseste pe o noltifa indicatoare sub forma de tabeli undrnl de S fixaté pe peretele carlingei intrun loc vizibil. De emplu : Theareatura . Ne, greutititor compensatoare Felul dispozitivy rOrespunzdtoare poxitivului a greuti difera la diversele tipuri de planoare. rispandit este cel reprezentat sehematie in fig, 37, Se poate mentiona ca un cax special, et planourele biloc eu loci aliturate nu pot fi shurate de eit i pilot f in cazul cind pune o grentate speci Un centraj bun 4 phinordlui in sbor. deaceoa se recomanda: s constiincios. In cazul unei diferente mai mari d in minus uncle tipuri de planoare j Into astfel de miAsuré, ineét sborul nnitard compen inedreatuva. pot pierde stabilitatea fie serio’ periclitat. 199é CAMITOLUL VI INTRETINERE, REPARATII SE STOCARE i Intretinered planorulni este o Operatic tot portanta en gi constructia ui. In executaren intra toate cunostintele tehnice: expuse pand nic rupt vizibil planoral poate presenta urmele interne ale dife: ritelor bruseari It care a fost supus in timpul sbornrilor. Ta baza intretinerii planorulni sti controlul tehnie, efectnat re- li¢, asupra tutnror organelor principale mai ales dupit cazurile de aterisare anormal. Aceasta chiar in eal cind pilotul afirma et planornl a fost foarte putin bruscat, Uneori se observit fisuri foarte mi nimi alteori im se observa yi totnst materintul este deteriorat. La Primele solicitari ta materialului respectiv nn ge resimte; oboseste, O ferura, obosit& mu ainai ta chiar s are hormala pentrn eare a fost caleuliat iigiva prézenta un control constant nu pot trece neobservate, ea cnz, ferura respectiva trebue sel Adoseori se uzeazi giurile de fixare suruburilor, incepand si se ovalizeze, Dac stare, jocul bolturilor y ce mai mult prodnednd vib respectivi se poate din now a punerea unni bolt evr diametrn mai mare. Aici trebue tinnt seama si nu se treaca peste limitele admise deodrece piescle de otel pot slibi. Controtul jocului: la bolfuri se face finfind un deget pe locul respectiv gi migeAnd piesa in toute directiile, Cand exista joe Ia gaurile date de prindere # guruburilor) partea respectivi: din Ase schimba plituind o bueaté noua. Este intersis de a se pune .dapu de lemn tn vechile g@uri pentru a le astupa sia Je giuri din-nou le prinse pe piese groase, longeroane, panouri, ete ntampla ex Iemnul sii se contiaga snb feruph. In ace timpul isi batt. bolturilor sau lasik In at ¢ in f av |i un moment dat ferura » Cel mai simolu remedin este a lemn (loent ¢uz se poate interveni gi control in’ acelagi timp. sfrangind en cheia pinlifele respective. Ferurile planorulni pot ragini si aces) Ineru on trebne ut en vederea Ia control, deoarece nn este num - spect exterior, Rugina pitrunde in adanc si poate slibi piesa pind la rupere. In special sunt foarte sensibile piesele de duralomin sf electron, umbele materinie find foarte eo. rozibile. Posihilitaiti de con prin aplicarea lacu- rilor de protectie pentru metal 5) similor de conservare. Daca ferura este rnginita, se curata locul ew hartic sticlata si se Licueste, Sirmele ruginite se euritd si se ung-cu vaseling consistent, Accasta operatie se face numai daci stratul de ii ln exterior. In cazul cand oxisté, » fernra vit fi inloon Tagirelé palieve ale organclor de comands si dem vit tin printr’o ungere regulata si prin curdtirea periodied tiului inconjurator de praf gi de noroi adunat in timpul Daed lagarele mu sant unse, organele de comanda i functioneze gren, uvand tendinte de gripare. In ul eind totugi sunt fortate mai departe de piloti, cle ineep sa road lagarul si formeazd joc, Urmarea poate puncte moarte in aetionarea ¢ se face en tecalemitul (prin pri A nal cand ies vechi de ¥: e aifint trebue gterk eu o cirpa. La organele ca nt solicitate, se folosese Iagire pe rulmi cu bile. Tatrefinerea acesiora este mai ugoarad Vaselina deporitaté in caress, tusi, la revizii periodice trebue spalate sate din nou. Ori ce fel de lagir care pre- zintA. semne de gripare sau joc prea mare trehne. sehinibat imediat. tre Partile de lomn ale planorului trebue i fie, deasemenca controlate. Rupturile de orice fel trebne ret respectindi-se regulile tehnice gi indi nm constructi: avintice, De multe ‘ori raptur He, Acest lucra se in eompresiime, De ¢: 1 une bri b aproape n engl efortu- + in ¢azul longeromuilui prin- at pulernic la ineavoiere ati. et.) se fe produce mi E ne iti la compre- lemnul este mult mai putin vezistent Is ¢om- fit It tractiune. Daca efortul nu a suficient de i bruse, ruptira muse vede, totns te Teminulii el lor cipal (rest OFsunt turtite gif locnlui in care solicitarea se observa uncori in acest loc o mick plesnitara, care nu se face un control la timp, poate trece neohservats, Urmii: fl grave mergind pina la rapere in timpul unor Explicajia este simpli : in drepiul i t frinte, jar la incoace si incolo (ea 9 armonica) nifel de euta interic fost maxima. Pe plac cle sunt. despri diferitele solicitari alune Pink se rup complect, La planoarele de gcoali, cu aripa s¢ poate recunoagte ruptira longeronului dupit ec care apar pe impanzirea de pe extrados. In acelasi fel se pot observa, gi rupturile nervurilor, Cneori ruptura lemmului se poate recunoaste dup& plesnitura lacului de protectie (se yede © linie subjire pe suprafata laeului de protectic). In general, controlul partilor lemnoase nu trebue neglijat, iar intretineres lor reclama o atentie deosebita dupa fiecare aterisare mai dura. Lacurile de protectic si vops ile lemnoase trehue si fie densemenea i tinnic. Clind prezinid defecte nn ke repari local, iar cind tot stratul de pro- je prezinti urme de alterare, se curitaé complect, se yap seste san se licueste din non. Piesele lemnoage se pot past in stare bund namai daei sunt protejate complect (fri nic erapaturi), in special contra ume Ineleiturile pies i aripe) nefiind vizibile, cont: complect impinzita, ¢(deexempli la bordul de atac ‘olnilor s¢ efectneas dupa su- I edeul este trmitorul. Se (fig. ai profund in partile de lin, i pe lemn. Dix a este des- Porti- $i bd pei La repararea unei piese, inc! i fost inde; aie toate clive an fost complect eurati rita bine tot stratul de lac irate se vn folo: in constructi rant sau inwers. Ln alt clei, va trebui nuure decit: JeCeSA TL. Cont nerynrilor de comandi se face tindnd fix 1a fle se pot face nnmai dupa ele veohi de clei, si locuri Daca piesa Pentro ined Au se pine clei de cazeina peste azul end, totugi, trebue si se foloseased se faci o curiitire ps i 202 =a (ee ee eee mina pe bordul « : Tungul lui, Dach on ite desprinsi (destipit in acel loc o ineretitura. Acest Cel mai mare dugman U1 planor care i in i mare parte apa infiltrata in fined senrge prin 45 evisire ule im- 4. Cantal Incleirii bordutul de alae. din constry nei miei de Patina p fi schimbate ren trebne. fientd, in de prindere. Dac ie fe deo p si de alta a cl norul hechia se prevad eu dubluri gor, cand se uzeazi. In orice caz. ¢ dem se ronde capul este bordul t pirtilor mari, Aripele se ag eunosenite tn acelasi fel sunt stocate si ampe a4 in pozitic normaki pe un suport de lemn eu ime laterale. Plasarea reazimelor st a sw necesara det de ata in jos. pe rex Partile motalice 5¢ i tromp pentrn, trecere simu int lor de bord, capota gi comenzilor se aeoperi cn 1a Soraecd MuUMAr Ini. 1 repa- uzarea Ini inainte de vreme, iH tribue be ften shorCAPITOLUL Vit VICA SECURITA JI IN CONSTRUCTULE DE PLANOARE }) TEP Evitarea dceidentelor muncitorilor care luereaza in con- struefia planoarelor ew gi in alte sectoare de productie, consta aoe ie de masuri gi de reguli care trebne respectate en stricteta. x Tn general, la lueririle de tamplirie eipalele eanze ale aceidentelor se refera la: — minuirea nepriceputi si neatentsa a uneltel (rindele, dilfi, pile, ferestrate, ete.) ; de mrecanicn prin- rmanunle D defeete (de exemphiy ‘are dese din méner, éte.) t Hepuse la punct (deregiite, uzate, cioean care ete.) ; lipsa aparitorilor gi, in general, a dispozi protectie la magini ; — manuirea neatenti gi necunoasterea Lucrulni la magi Evitarea aeestor eauze care roduce aceidente se face prin cursuri telinice obligatorii si instructaj Ia loenl de mune al fiecirui muneitor in parte, precum si prin difuxares hormelor pentru tehniea seew si igiona muneii. Fiecare muncitor este obligat si urmireaseX buna stare si funetionarea uneltelor sale manuale gi sa (ink seama de nuisurile personale de protectie ce umeazit si ia in cazul thie- turilor, loviturilor, ete. Manerele ¢iocanelor, daltilor, pilelor, trebue si din lemn de esentad tare si prelucrate neted, avand velor de i Y) Wed: — Protectia Editura telinica 12 -Norme pentru tehinica securitatil si igiena, munell dustria prodstsclor finite de 1 — Mi MdaG ALLL PLC. 4 Untunea sindieatedor fern foi fixate bine in ménere. Cozile ciocanelor se vor impina obli- gatoriu cu pene de otel sau de lemn tare. Uneltele de taiere trebue asentite regulat. In acest scop se folosese polisorul. tocila. trele plane de ascutit, ete. Piatra de polisor si de tocilé are marcat pe ea numérul maxim de rotatit la care poate fi folosita. Acest numiir de rotatii pe minut nu trebue depigit in nicinn eaz, pentrucd piatra se poate sparge producind aceidente graye. Montarea pi pe axul maginii s¢ face en atenfie fir ao forta, pentru a nu-i produce plesnituri. Polisorul si tocila vor trelui si aibd o aparatoare metalied, iar muncitorul executil ascufirea, este obligal sh poarte ochelari de protects La t&ierea eu ferestriul, materinlul trebue si. fi ten penit bine, fie in tejghea, fie suporturi fixe. Tiierea pe geminchi tin este admisi, ex putand provoca idente. Unele lueriri, eum sunt, de exemplu, giurirea, glefuiren, rea prafnlui se fae eu magini electrice manuale. La aceste Incrari trebue respectate intocmai instructajele speciale pi vind méinuirea maginilor eleetrice, Inainte de inceperen. Inerului se va controla functionarea conduet¢or de alimentare si con tactul cn pimantul. Conducta electricA trebue sii fie prote- jata pe toata lungimea ei cw un tub de eaucine previzut i dreptul maneruh © spirala de sfirma de ofel. Este int folosires conductelor eu noduri gi en pirti neizolate sau legituri provizorii Tnainte de 2 incepe operat s verified starea moasinii eum gi mersul ei regula! east verificare se face Misind maging si meargd in gol. In timpul Incrului, magina no trebue forfata. Dupi terntinaren operatic’ se intrerupe eontactal se scoate prizt din retes ; maginy se curitt de talag §i de ru- megus, iar cablul se infagoari in formié de colac. La uparatal de suduri cu gaze se va permite luerul nomai r care cnuose utilizaren lui, Sudorul gi ajutorul obligati si cunoased instructiunile de manipulare si nicn securitafil Ia aparatnl respectiv, Bi vor hicra totdeanna eu ochelari de suduri gi en gorf de piele. La aceste aparate se vor lua niisuri ca racordurile de caueiue si fie intregi, tubul de oxigen sa fie previzut eu manometre de presiune etalonate. Generatornl de acetileni se controleazd dack nu are seapiri de gaze sau defecte de funetionare. Este intersis si se unga en ulei filetul tubului de oxigen gi in general condn de oxigen, fiind pericol de explozie. Deasemenea, este interzis se umble eu foc in jurul genermtorului de acetilenii., Dupa te minaren Incrului se inchid bine robinetele, at&t ale tubului 205le generatordlui- de acetilena+ rmcord dw oxiven, edt ities nee Colac, iar pistolul se va pane ca se Vor de prelucrat lemnul’ si metalele mi poate Inera nimeni fara a cnnoaste instructiunile de minipulare, cin 3 instructajul de telmiced& a secu Prima cerintaé este cx fiecare masini 8a fie pozitiv care si per- mita oprirea ei instantanee, liv (contact clectric sim pirghie mecanica de opri pornire), va fi astfel agezat, inedt muncitorul si poata opri motornl ffird si se miste dela loenl Int de munca. Toate pirtile rotative de transmisie (angrenaj ale maginilor vor fi acaperite, Partile exterioare vor fi inzestrate cu amenajiri de protectic care si evite pe cit posibil atingerea lor eu mina de eatre muncitori, Este interzisi curiifirea: pirtilor lucritoare (panze, valtutiy capete de frezii ot in timpul mersulni masinii. Deasemenea, este i isi reglirea sister le Inern in timpul mersului. Pentru evitarea. vibratiilor may se vor centra si ethilibra partile rotative. In general, municitorii care Increazi la tmagini nu an voie si pourte haine Iungi (halate, gorturi) care ar putea fi prise intre angrenaje saw agitate de pirtile rotative. Regulile tehnicei securititii muncii trebue si fie ennos- cle de toti munciforii care Increaza. Ia. mugini. In acest SCO}. pentra fiecare maging in parte, in funetie de tipul ¢i. se va. face instroctajul necesar. In atelierul de vopsire si de impregnare a planoarelor, protectia muneii impune o atentie deosebita, Lacurile pentru vopsire i impregnare au la bazi hitroceluloza, un preparat: volatil, foarte ugor inflamabil si otrivitor, In aceste ateliore se prevede ineilzirea indirect’ en ealorifere; fumatul este strict oprit. Contra otrivirii cu gazele nitrice provenite fie dela snflarea on Duco, fie dela aviatinul de impregnare, atelierul va fi previiznt eu instalatii de aerisire in partea de jos, deoarece guzele nitrice sunt mai grele deceit aerul. Sistemul folosit in U.RS.S. prevede gritare in podea, avind conducte de neri- ~ cuplate la un exhaustor. Preventiv, contra intoxicari care dintre acesti vopsitori primeste cite 1 Cunoasterea si respectarea tuturor regul a muneli constitue o sarcini de bazi, atat pentru mune Cat si pentra maigtti gi tehnicieni. Prevenind 4 cb dentele, pe ling faptnl e& muncitorii sunt sentiti de suferinte inutile, pastreazé ih acélasi timp productica atelierutni, necesard indep! 206 Ia fiecare ta. te inzestrat i aritat obtine un minim de go Este € si se repete necontenit ¢& viata pilotului este legata direct de calitaten lucrului muncitorilor, Acea’ inseamni ¢& atat materialul, cat si manopera, bue si fie fara defecte. Neglijenta si superficialitatea de care ar da do- vada orgunele en controlul de fab simple, al ansamblurilor, cum gi al intregului aparab de shor sunt fapte ce nn se pot tolers acest gen de construct cle fiind pedepsite de In vederea prevenitii oricirei abateri, fiecare planor iegit: din fabricatie are o fish in care fiecare muncitor responsabil semneaza impreuni eu controtul de produe rispunde de exuetitatea si de calitaten operatiel executate, Fiecare piesi controlat: stampila de receptie, en date cand a fost exeentata. Materialele de constructie sunt verificate i recep- {ionate fiecare in parte. Orice inlocuire de material san orice modificare de constrnctie nu sunt admise deceit cu ‘oburea. i ‘lor tehnice de av ecare planor care iese ', intdi de citre ctoare si apoi de organele aviatice. Scopul fice, din toate punctele de vedere titile aparatului pentru. ca odata dat in folosinti, si fie preveniti posibilitatea unei eventuale airi prov eanze de fabricatie. Probcle la care este supus planorul sunt prevagnte in caietul de sarcini respectiv si se exeeuti i La aceste sbornri t ai vitez maximil ad- few si stabilitatea in in cadrul diferi- i axe si comportarea planorulni telov evolutii normale si acrobati Tot pentru securitatea pil niciun tip de planor now construit, pit dinamice, statice gi desenele de construct gi aprobate de fornrile tehnice ale avi r nu este acti la shor efind caleulele aero- ie nu sunt verificateTABLA DE MATERIL MALIOGN APE ey Sulzenco M, N-: ,,Gonstructia aviomnelay”, Oberonghiz, Moscova, 1949, Toe Reet See eeeAnMratieody tah’ LF+ ee Popor V. A.: ,Bazele tehniee ale aviatiel", Oboranghiz, Moseoya 10.1, Copltetat- 7 Ardansehé A. S.20,.Tamplista de constructii”’, Raiture Tehniol; Bucuresti, moitanl yeciertal wesare' chor Ptesaeor Clone constrain Andreee N. V2 ,,Materinle nemetalice'* Oboror Moscova, 1949, IRR TE Re See ei te faeces ea ar a FUSAELg Uc GLEE Alea FlptoLberlenieoalovee ear iV et nica pentru tineret-2Muscosa A, Noltuni de fiziod si tiecanied a shorului. 22... 2. ee 7 Shorul-—Dudapesta ; Aviatia Sportiva—Tiucuresti, a) Shorwl st aparatele de shurat 2.2 0 7 4) Planoral si piriile lui componente 2. 2. 2. 2 2. 8 ©) Notiuni clomentare de mecanich 2... ee 15 4) Rezistenta acrului si meconica sborulul |. 2... ss 2 WPRSBaral sonore ray waka, Sareea a aes is 40. B, Noliuni de rezistenta materialelar . / a) Propriclajl mecani¢e ale materialelor . . ele eae b) Aparat pentru probe de rezistenta 2 materiale: Mae AS ce) Tracllune sau fntindere . . 2 2 - ee ee . eee a AT a) Compresiune saa aprsare ¢ 49 e) Rezistenta la tucavoiere . 2. ee fies BO f) Heristen{a ta flumbal.. |) 35 9) Rasucire sau teria 56 hy Meristenja Ia forfeeare 2 2S 2 Lt 57 Capitolut 1 Tehnologia materiatelor utllizate Ia eonstrnefia planoarelor . 2... 59 ' As Denna ee alee ew Ye sa erage 60. | a): Fapinoascle) ois cere ay ocx wa) tee cies GE by Foioasele . . - WY ge Se Pry fe) eles slang lesan ee Gz ©} Debltarea Temaulul . a2 ) Infatigarea exterioara a lemnulul de rezonanja 63. e) Proprieti{ile fizice ale Jermulul de rezonanti . . 5: f) Proprictitile mecanice ale lemmulniutilizat th constructia . peanRSTOOR teers cic eee ieeapaeese ws 6G | 9) Taierea lemmulai Ia’ dimensiunite corespuinzatoare peutra constructic =. se ee AY EYaEMGL iss ties eee st eR > apes 69B, Alte peateriee diferite . a) Chel 8 Otetue i alte materinte | S. Prolucrarea materialelor .. . . a) Incleirile. 2... B) Legarea Sirmelor gi eablurilor de atel | | c) Stidarea metatelor @) Construirea st ajustarea ferurilor ¢) Feruri de duralumin, A Lagive 9) Montares feruriter, ‘hy Prolucrarea materialelor plastice . i) Impanzirea |. iD Vopsirea si licuires B) Utilajul do atelier, masini, unclte, seule | GCopitolial 120 Desenul tehinie si wtilizarea toi in constructia de planonre . .. . Gapitoul FV Construetia pleselor st stsamblarca clemontelor prineipale ale planoralal , A, Constructia_piesclor ) Constructin longeroaneior b) Construcia nervurilor ¢) Constructia panouritor 4) PArghit de comandA si plese curbate . ‘#B, Asamblarea elementelor principale ale planers @) Montarea aripet b) Montarca: ainpenajelor . g e) Constructia si montarea fuzeta W) Plansa aparatelor de bord Capitelul Montarea gonerala sl reglaren planoralui a) Montarea de proba by Montarea comensilor ‘Tehnosestactor : Pantastans ¥, Corector reap: Weber Gh, Dad ix culen 10,f.1853, Bw de Wear 12111843, [istic Vein vot. Si 46/16, 8 olen, COW editoriole 12,20. Coli tiger 13.04. Pretal wand ‘ de seompler Ia 1834, lant) pla MATH 1; Comaru 116h— A, tu) f2i5, Capitotul VIL Petra. titlfotelle ene, indieele ue elusisioase 29 ‘Peat bibliteet 4 mar, indice de eluiticare #57 35.0 Tehnien seeurtta{i In constructiile de planoare Biliiogratle bs i ‘Tiparal executat Is Inteeprinderen Polisralie& Nr. 3, % Mbucurepl, Bedial © Marile Nr. — BLP. BL 210