Memoriile lui Napoleon

La 4 aprilie 1814, Napoleon, nfrnt, renuna la tronul Frantei, semnnd, la Fontainebleau, primul act de abdicare, iar la 20 aprilie isi lua adio de la ostaii din arda sa cu cu!inte simple si emoionante, spunndu"le intre altele# ,,$m consimit sa supra!ieuiesc numai pentru a ser!i inca loria !oastr%& !reau sa scriu despre marile fapte pe care le"am sa!arsit mpreuna'( $a s"a n%scut ideea scrierii memoriilor de c%tre Napoleon, idee care se !a materiali)a mai tr)iu, in timp in care fostul imparat era capti! pe insula *fnta +lena( ,in p%cate, memoriile cuprind doar o parte din acti!itatea sa politica si militar% si pentru a le intele e este necesara o pri!ire asupra ntre ii sale !iei, care aa cum a!ea sa spun% el a fost un ,,formidabil roman'( -iata si opera( .n anul 1/08 conducatoriii republicii 1eno!a, !indeau insula 2orsica, re elui Frantei, Ludo!ic al 13"lea( 2nd primele trupe france)e au debarcat ca sa o ia in primire, corsicanii s" au ridicat la lupta pentru a"si ap%ra libertatea( *ub conducerea lui 4as5uale 4aoli ei au obinut iniial unele succese, dar sosindu"le mari nt%riri france)ilor ei i"au nfrnt pe rasculati, in anul urm%tor, intr"o lupta foarte sn eroasa( 2%petenia in!insilor s"a refu iat in $n lia si multi dintre locotenenii acestuia, intre care si tanarul a!ocat 2arlo 6ounaparte, s"au aliat noilor st%pnitori( .n aceasta atmosfera de depresiune enerala, dup% nfrn erea suferita, s"a n%scut cel de"al doilea fiu al lui 2arlo 6ounaparte, la 13 au ust 1/07, la $8accio, c%ruia parintii i"au dat numele putin obisnuit, de Napolione( +l isi !a franu)i cu timpul att numele cat si prenumele si !a intra in istorie ca Napoleon 6onaparte ,up% ce a in!atat sa scrie si sa citeasc% in insula natala, micul Napoleon a !enit in Franta, unde tat%l sau obinuse o bursa pentru el, si la !rsta de 10 ani a intrat la coala militar% din oraul 6rienne( 9aciturn, incapatanat, certaret si c:iar bataus, n"a e;celat la in!atatura cu e;cepia matematicii, unde isi depasea cole ii( ,up% 3

ani, la 1/ octombrie 1/84, pleca la 4aris, unde a!ea sa urme)e coala de ofieri de artilerie( Nici aici nu s"a destins in mod deosebit( La !rsta de 10 ani si 13 )ile era a!ansat la radul de sublocotenent de artilerie si reparti)at intr"un re iment din oraul -alence, in sudul Frantei( $ici isi ndeplinea in mod contiincios ser!iciul, iar in orele libere citea, de!ora cartile( .ntr"o perioada de 4"3 ani a acumulat enorme cunostiinte, din toate domeniile, dar a a!ut predilecie in materiile de istorie& toata !iata a!ea sa fie un cititor pasionat si ca urmare !a fi unul dintre cei mai culi oameni din epoca sa( .)bucnirea re!oluiei bur :e)e din Franta, in anul 1/87, l" a %sit locotenent de artilerie, in !rsta de 20 de ani( +l era adept al ideilor inanitate si !alul re!oluionar a!ea sa"l mpin % in primele rnduri ale spri8initorilor re!oluiei( <%sturnnd puterea nobilimii si a clerului si proclamnd principiile libertatii, e alitatii si fratiei in toate clasele si paturile sociale, re!oluia france)a e;tindea si consolida ba)ele unei noi ornduiri sociale( Monar:ii feudali din europa si forele care ii spri8ineau, simindu"si dominaia ameninata, si"au unit eforturile pentru stin erea re!oluiei si restabilirea in Franta a !ec:ilor oranduiele( $tunci masele de oraseni si tarani s"au ridicat la lupta, sub conducerea bur :e)iei, si insufletite de idealurile re!oluiei au format, cu piepturile lor, un scut de nentrecut, in fata a resorilor( .n anul 1/7= armatele france)e stra8uiau la :otarul de nord est amenintat de fortele prusiene, la cel de est si la cel de sud amenintate de imperiul :amsbur is, in timp ce o mica rupare comandata de enerali ne:otarati, lince)ea in fata 9oulonului ocupat de en le)i( ,in randurile armatei de 9oulon s"a detasat putin fi ura stranie a unui ofiter de artilerie cu fata bolna!icios de maslinie, cu oc:i patrun)atori, cu :ainele prea lar i, cu palaria prea mare si sabia prea mare pentru trupu"i putintel, care a!ea sa 8oace un rol insemnat la eliberarea acestui port si ba)a na!ala la Marea Mediterana, ci si in istoria Frantei si in istoria uni!ersala( ,uap o a!entura in 2orsica, care putea sa"l coste !iata, tanarul 6onaparte se intorsese in Franta, fusese a!ansat la radul de capitan, si printr"o intamplare norocoasa, a8unsese in fruntea artileriei armatei de 9oulon( +ner ia sa

clocotitoare, acti!itatea sa neobosita, !aste sale cunostiinte, acumulate in lecturile nesfarsite din anii trecuti, l"au impus tuturor inclusi! comisarilor atasati armatei, dintre care unul era temutul frate al lui <obespiere( >i si noapte in mi8locul soldatilor, era iubit siapreciat de acestia, care in )iua atacului au urmat cu elan si aplicand cu !i oare planul intocmit de el au reusit sa alun e trupele en le)e, au eliberat dusmanul si au i) onit flota dusmana din )ona( $cest succesa a creeat o bresa in frontul coalitiei dusmane, si a adus micului capitan radul de eneral& a!ea atunci !arsta de numai 24 de ani( +ra primul succes si prima oca)ie a lui Napoleon 6onaparte de a"si arata e;ceptionalele calitati de comandant( -ictorioasa, armata de la 9oulon s"a di)ol!at si proaspatul eneral a fost trimis comandant al artileriei armatei din .talia( +rau aici multe de facut si Napoleon a inceput o acti!itate febrila pantru a scoate din amorteala aceasta armata si pe comandantii ei, dar e!enimentele politice petrecute in Franta a!eau sa"i frane)e momentan elanul si aproape sa"l aduca sub cutitul :ilotinei( .n ade!ar, la 4aris un rup de complotisti l"a rasturnat pe <obespiere si pe adeptii sai, si puterea e;ecuti!a a fost incredintata ,,,irectoratului', compus din cinci membrii& era un indicu ca bur :e)ia france)a incepea sa se transforme intr"o forta reactionara( *ocotit, fara temei, adept si colaborator al lui <obespierre, Napoleon 6onaparte a fost arestat si intemnitat in fortul $ntibes( ?udecat si ac:itat a fost pus in libertate, dar a asit postul pe care il detinuse in cadrul armatei de .talia ocupat( .ntors la 4aris si refu)and comanda ce i se oferise, a tra!ersat o perioada penibila de lipsuri materiale, dar e!enimentele politice l"au scos din nou la suprafata( <e alistii pre ateau o lo!itura contrare!olutionara si eneralul 2arnot, care raspundea in cadrul ,irectoratului de problemele militare, si"a adus aminte de ener icul artilerist de la 9oulon, si i"a incredintat sarcina de a lic:ida contrare!olutia( *i lo!iturile de tun de la 1= !endemiaire @ 13 octombrie 1/73 A, care au inecat in san e puterea re alistilor de a recuceri puterea politica in Franta, au marcat un moment :otarator si in cariera politica si militara a lui Napoleon( Numit comandant al fortelor armate din

interiorul tarii, a de!enit cunoscut si apreciat in cercurile politice, iar apoi comanda armatei de .talia i"a dat lar i posibilitati de afirmare( 2ampaniile din 1/70"1/7/ a!eau sa strneasc% o admiratie unanima si sa"l consacre definiti! ca unul dintre cei mai mari comandanti de osti din istoria omenirii( 4entru anul 1/70, u!ernantii france)i se credeau in masura sa treaca de8a la ofensi!a si planul lor de campanie pre!edea inaintarea concentrica spre -iena cu trei armate#,, $rmata de <in', ,,$rmata de *ambre si Meusse', si ,,$rmata de .talia'( <olul principal re!enea primelor doua, cea din .talia fiind ca o flan arda, care a!ea de parcurs un drum foarte lun si multe obstacole, ca Muntii $penini, flu!iul 4o si Muntii $lpi& ca urmare nu asteptau mare lucru de la ea si i"au acordat forte foarte putine, apro;imati! 23(000 de oameni( $rmata de .talia a!ea in fata o armata austriaca care acoperea Lombardia, pro!incia aflata sub dominatie :absbur ica, si o armata a 4iemontului, care acoperea capitala acestui satulet, orasul 9orino( La 20 martie Napoleon 6onaparte sosea la Nisa, la punctulde comanda al armatei de .talia, unde era primit cu ostilitate de comandantii de di!i)ii, care in considerau, ,,un prote8at al femeilor', a carui lorie era ,,ca ucisese populatie ci!ila la 4aris'( +l a tiut sa le impun% repede respect si dupa o scurta perioada de pre atire si or ani)are, in cursul careia a do!edit calitati deosebite si in acest domeniu, a trecut la ofensi!a& intr"o inaintare !i8elioasa si"a condus armata din !ictorie in !ictorie, de pe coasta Mediteranei, peste Muntii $penini, pana pe malurile lacului de 1arda& armata piemonte)a era )drobita si re ele silit sa ceara armistitiu, iar armata austriaca a fost )drobita si silita sa se retra a din bo ata pro!incie lombarda( $poi trei armate trimise succesi! de catre imperiul :absbur is ca sa recucereasca pro!in!cia, au fost nimicite si o noua ofensi!a a eneralului france) 6onaparte a condus armata aproape de portile -ienei( Monar:ul uneia din marile puteri europene a trebuit sa se recunoasca in!ins si obli at sa accepte conditiile unui armistitiu impus de in!in ator( .n timpul tratati!elor Napoleon s"a do!edit foarte abil si in arta diplomatica,

precum era in cea militara( .mbinand amenintarile cu unele concesii, sec!entele de furie calculata cu cele de desa!arsita politete, facand tran)actii reprobabile pe spinarea unor state mici, eneralul a obtinut prin pacea de la 2ampo" Formio, satisfacerea dorintelor ane;ioniste ale bur :e)iei france)e, clasa al carei repre)entant era, si cu ale carei interese se identificase( Frontiera de est a Frantei era impinsa pana la <in, puternic obstacol natural, iar Lombardia, luata de :absbur i se constituie in republica 2isalpina& in aceste teritorii se introduceau noile oranduieli, abolindu"se fudalismul& in sc:imb republica -enetia, !ec:i stat independent, era data de catre eneralul !ictorios drept compensatie $ustriei( 6onaparte isi de)!aluia in aceste situatii, momente, una din cel mai ne ati!e trasaturi de caracter, dispretul fata de independenta si libertatea unor popoare straine( B atare trasatura !a contribui, in final, la caderea sa( *pre sfarsitul anului 1/7/, Napoleon se intoarce la 4aris incarcat de lorie, aclamat de mase care credeau ca le aduce pacea, si temut de ,irectorat, care isi simtea po)itiile tot mai subrede, de marea lui polpularitate( ,e altfel, in discursul pronuntat la receptia oficiala or ani)ata la 4aris in cinstea sa, nu s"a sfiit sa strecoare o amenintare directa# ,,2and fericirea poporului france) !a fi intemeiata pe le i mai bune, +uropa intrea a !a fi libera'( +ra o alu)ie ne!oalata la incompetenta u!ernantilor de atunci ai Frantei si un prim indiciu asupra ambitiei sale( Minte lar cuprin)atoare, Napoleon !edea mai multe decat interesele in uste ale bur :e)iei france)e( +ra constient de rolul pe care a!ea sa"l 8oace in istoria omenirii si inca de atunci re!endica, cu deplin temei, loria autentica, pe care nimeni nu i"o poate contesta, de a fi dat lo!itura de moarte feudalismului si de a fi initiat unificarea .taliei( .n discursul amintit de el mai spunea a)cun)andu"se @ dar cu o perdea transparentaA in spatele poporului france)# ,,-oi ati reusit sa lar iti teritoriul marii Natiuni pana la marimile lui naturale( $ti facut ce!a mai mult# cele mai frumoase tari din +uropa @ Franta si .talia A , !estite prin stiinta, arta si eniile lor, !ad pline de speranta spiritul

libertatii iesind din mormintele stramosilor lor($cestea sunt piedestale pe care se inalta doua puternice natiuni(' ,ar tratatul de la 2ampo"Formio n"a adus linistea si pacea !isate de poporul france)( $n lia se simtea amenintata de instalarea dominatiei france)a in teritoriile bel iene si olande)a si u!ernul sau era :otarat sa continue lupta cu in!ersunare mai mare( $ustria, infranta, a fost silita sa accepte conditiile in!in atorului, dar conduc%torii lor asteptau o oca)ie prielnica ca sa reinceapta ostilitatile, pentru a"si lua re!ansa si pentru a recupera teritoriile ocupate( $sa cum remarca, pe buna dreptate, unul din bio rafii sai, fiecare pace inc:eiata de Napoleon punea ba)ele unui nou si apropiat ra)boi(