Franz Sales Meyer ornamentica © GRAMATICA A FORMELOR DECORATIVE Volumul I Traducere 3i cuvint inainte de RADU FLORESCU FDITURA MERIDIANE BUCURESTI). 1988Pe coperta Fial& cu baidacnin cu trasee gotice. clul Foto: Ton Miclea ; Toste drepturtie ssupra prezentel eaitii in limba romand sint rezervate Edituril Meridiane CUVINT INAINTE Ornamentica lui Franz Sales Meyer, a cdrei prima editie a aparut in 1888, constituie inc: de indelungaté vreme o lucrare de referin{a pentru domeniul artelor decorative. Tradusa in mai multe limbi si depasind tn limba ger- mana 12 editii, cartea a contribuit’ la forma- rea a numeroase generatii de artizani si de~ coratori, pastrindu-si actualitatea. Acesta este, de altfel, unul dintre temeiurile pentru. care Editura Meridiane prezintA astAzi publicului larg versiunea romaneéasc& a acestei mult cir- culate lucrari. Faptul cai in curind se vor-implini o suta de ani de la aparitia. primei editii a, Orna- menticii. implic& 0 modificare .importantaé a. valorii. si semnificatiei_ confinutului acesteia. La analiz&i se dezvaluie mai multi factori care ou determinat aceastA modificare. Unul dintre ei il constituie aparitia unor materiale noi cu alte proprietati formale decit cele _clasice, lemnul, bronzul, fierul forjat, metalele si pie- trele pretioase ‘si semipretioase, ceramica si sticla, Materiale noi — aluminiul si ofelul pre- lucrat special, pldcile, aglomerate din Jemn, masele plastice si adezivii sintetici — au _ge- nerat schimbari tehnologice importante, inles~ nind productia in serie de bunuri de consum cu aspect decorativ si oferind posibilitati noi 5in domeniul decorafiei, indeosebi in ceea ce priveste culorea si calitatile suprafetei obiec- telor. Toate aceste fenomene si procese au ge- nerat ample probleme tehnologice tocmai in sfera prelucrarii decorative a obiectelor de larg consum, probleme nu lipsite de implicatii estetice. Astfel finisarea mobilierului din placi aglomerate din lemn cu ajutort melaminate- lor fixate cu adezivi sintetici a dus la apari- tia unor tehnologii prin care poate fi imitati decoratia sculptata clasica ajungindu-se la as- pecte de adevarata virtuozitate, dar, evident, lipsite de autenticitate, de vibratia si de mi- cile neregularitati specifice prelucrarii arti nale, manuale- Cazul prezentat pe scurt mai sus este acela tipic. al materialelor moderne sintetice, care nu au prin natura lor nici o proprietate plas tic-decorativa, dar care, cu ajutorul unor teh- nologii, si, proceduri adecvate pot primi o de- coratie care imitdé modele clasice pind foarte aproape de perfecta iluzie. Extrapolind, sc poate afirma cA acest tip de decoratie ,,iluzio- nisté“ mu*are, pe de o parte, decit limite de costuri, iar pe de alta, atit designul cit si con~ ducerea’executiei pot fi cu usurint’ comput rizate. Acest din urm& aspect permite afirma~ tia cA reproducerea ,,iluzionista“ a tipurilor de decoratie consacrat& in materiale noi, sintetice, prin ‘natura lor neadecvate unci astfel de’ or- namentari, deschide perspective nelimitate, fi- ind doar o problem& de perfectionare gi rafi nare ale tehnologiilo: existente. ‘Cu ajutorul computerului se pdt’ modela, pind gi diferente jindividuale* in cadrul unei producti care mine, in esenta, de serie mare. Iar cheltuielile cu Cate se poate obtine aceast& diversificare foriala ‘sint, virtual, infinit mai reduse decit cele pentru productia artizanala. Aceasta perspectiva ridic& o foarte intere- santa problem& de estetica artei. decorative. Unul. dintre principiile de mult admise si, cel ‘6 Je mai adesea respectate cu strictete ale acesteia il constituie corelatia relativ strinsa si riguroasA dintre materiale si tehnic&. pe deo parte, si formele decoratiei, pe de alta. Ori, reproducc~ rea practic nelimitaté si cu un grad inalt de fidelitate a oricdrui tip de decoratie,. com- portind orice aspect de finisaj superficial, intr-un, material sintetie lipsit de proprietAfi plastic-decorative, submineaza fundamental toc mai acest principiu. FarA indoialA faptul. nu este lipsit de precedente. Decoratia curentu- lui Seecession — precum si aceea dezvoltata in cadrul curentelor derivate din acesta — a transgresat adesea, intr-o anumité miasuri, acest principiu. Antecedente ale. unor aseme- nea transgresiri se regisesc. si in baroc. In sfirsit, ,,traduceri* ale unor forme decora— tive dintr-un material si.o tehnica de originc in altele mai putin adecvate se regisesc destul de frecvent atit in artele preistorice cit si in cele populare din zilele noastre. Acestea sint fapte pe care o estetica’ normativa le poate condamna, dar de care una critica si analitica nu poate s& nu tind seama. Din acest punct de vedere nu se, pune pro- blema dacA experienta istoricd in materie. de artA decorativa poate sau, nu, furniza modele artei decorative actuale, care opereaza, cu ma- teriale sintetice. lipsite de proprietati plastic- decorative; dar beneficiazi de o larga gama de tehnologii ,,iluzioniste*, permitind reproducerea nelimitata,.a,oricérei decoratii, ci aceea, a_rri- teriilor dup& care aceste modele trebuie gi pot fi.selectate si’ adoptate. Din punct,de veder, estetic,.pe primulplan se aflé. criteriul, cores- pondentei. stilistice cu ambientul.local, sau_ge- neral-cultural:in cave bunul cu aspect, deco; rativ, anmeéazi.si.se inserie, Darin egalé, ma- sura: pot. interveni, givcriterii partial sau inte- gral extraestetice,,cum ar fi relatia, coerenta cu o.anumit# traditie artistica, sau, general cul- turala: sau: calitatea ,,reprezentativa* a. obiecs 71 tului fie pentru persoana care-I foloseste, fie pentru institutia pe care o impodobeste. Pard SA si pliné de pirit in ciuda eclectismului ei academist z evolutionismului elementar ‘care o carac. ferizeaza si pe ea — Grammaire des arts dé- coratifs. In raport cu toati aceasté profu- baba ee cu_teme ‘asemanatoare, Orna- jrentica ti Franz Sales Meyer prezinta avan- n ratari sistematice si is au i si pragmati Eee Dincolo de ideile invorite din e! a icademista eclectica si d. is nismul semperian c: rE mat st ate i are sau i iesi ae ‘a perimat si iesit Specialigth th comer doar un numar redus de specialisti in estetic&’ si in istoria artelor de- e, gramatica clementar& a formelor de— corative pe care Hy : e 0 cu fe i ramine valabila. prinde aceasta lucrare Gseder Qraamentica lui Franz Sales Meyer in a desuetudinii unora dintre ideile di ¢ a ideile ‘oare, istorice sau estetice, care sta te bask wk : Sau es < a. baz mine Inca valabil, ba chier foarte valabil, ‘ca lactic, le invatare a ticii mijloc ¢ ‘ornamenticii clementare. Acest fapt se datoreste in primul a ii sale sistematice, 2 i ilustratii comentat. jtuie, ae Fape, care constituie, de " 2 . apt, partea cea mai mare si mai importanta a hae 16 crairii, Astfel Orndmentica posite! servi la fel de bine in formarea producitorilor de bunuri de arta iaplicaté’ si decorativa —— incepind: cu muncitorul califieat de profil si terminind cu designerul, cu sau fara studi, superioare, ar- hitect sau’ plastician —— casi in aceea a isto~ ricilor si'criticilor devarta, precum® si in imi- tieroa “amatorilor si. colectionarilor, Utilitatea ti este deci. dincolo. de orice discufie. Ba chiar mai:mult, in conditiile: specifice ale dez- Voltarii artelor decorative, precum, gi a Ppro- ductiei! de bunuri utile cu aspect decorativ; editarea sacestei lucrari in ver: ‘ane romaneasc& ar putea prilejui ‘reinnodarea “ unei traditi aceea a Scolilor-de arte si meserii unde inva Amintul ornamenticii constituia o materie de paza, la fel de important& ca si diferitele teh- nologii pe materiale. In ceea ce priveste ilustratia, sau cu un termen mai lung, exemplificarea analitica, tre— Duie spus cA este deosebit de cuprinzatoare: Cele trei mii de desene ilustreaz’ pe genuri si subgenuri principalele directii_ stilistice | care s-avt manifestat de-a Tungul istoriei artelor de~ corative. Cele mai numeroase apartin antichi- tajii clasice — aceasta constituie o optiune (lard a autorului justificata din punctul de vedere al esteticii eclectice academiste din care este redactata cartea. In acest sens trebuie amintit cA sint ilustrate corespunzator doar principalelé stiluri din istoria artei europene Pipespectiv mediteraneene —, urla egiptcan’, cea mesopotamians, arta greceasc’ si romana, epoea carolingiana, goticul si romanicul, Re- nagterea, mai cu seamé,cea italian’ si germs na, intr-o oarecare masura, barocul gi. in. sfirsit academismul eclectic. al secolului al 19-lea, ‘Asa cum se vede lipsesc capitole intregi din dezvoltarea artei in bazinul Mediteranei — artele hitita, fenician’, persana, artele _preis~ torice —, iar, barocul si toate derivatele lui — manierism, rococo, neoclasic — sint relativ 7srac exemplificate. Una. dintre lipsurile re- marcabile, avind in vedere valoarea ei decora- tiva, este reprezentaté de arta spaniola, Daca artele african& si: amerindiana sint, prezente cel putin onorabil in raport cu nivelul de cu- noastere la vremea_redactarii. acestei lucrari, a tele extremului Orient sint ilustrate mai sumiar citeva exemple. pentru arta japonezai, mai putine pentru cea. chihezi, aproape »nici unul pentru arta indiana; artelé sud-estului asiatic ~~ khmera, indoneziana,, vietnanezi — sint total ‘absente. Este de presupus ca gsi nivelul. de cunoastere a acestora in vremea.cind Franz Sales: Meyer igi concepea lucrarea inc’ mu per mitea clasificdri analitice.si exemplificari per- tinente. Dar dac& pe de o parte, finem seama de faptul c& ‘aceste arte constituie universuri artistice relativ autonome in raport cu arta mediteraneo-europeana, avind sisteme de re- ferinta proprii, iar pe de alta lum in conside- rare economia Ornamenticii, trebuie si conchi_ dem, cA prezenja acestor arte ar fi diminuat gradul_ de. sistematizare si. claritate al lu crérii. Este ceea, ce se observa in cazul artai arabe, relativ abundent reprezentata in aceas ta. lucrare: datorité trisiturilor ei specifice, a existentei unui sistem, propriu de veferinta, ilustrarea ei pare sdraca si, efectiv, cele ‘mai caracteristice produse ale ei, arabescurile, lip- sese. Exemplificarea prin ilustratii,comentate se pliaz4. pe articulatiile sistematice ale domeniu- lui, adica pe principalele genuri’ si subgenuri, Nici acestea nu sint intru totul epuizate. Auto- rul ‘a ‘motivat pertinent lipsa unora —="aspec- tul’ decorativ minor a unor obiecte utilitare im primul rind. Paptul’ ca ‘altele’ predominant decorative lipsese “= de exemplu covoarele — trebuie atribuit faptului c& in mentalitatea au- torului sia ambientului s4u-/-socio-cultural, acestea nu figurau frecvent: cu aspect de~ corativ. “Aceleagiratiuni de important deco- rativaintr-un ambient. socio-cultural definit, 18 motiveaza si pondereu mai micA sau mai mare pe care un gen sau altul o primeste in tratare si ilustrare. Este un fapt de care cititorul do- ritor a se initiain arta decorativa trebuie sa tina seama, desi el nu diminueazi valoarea sistematica ‘a Ornamenticii, Consideraté in general si in Jimitele defi- nite mai sus, trebuie totusi spus cA exemplifi- carea analitici ilustrat& este consecvent siste- maticd si pertinenta, definind pe de o parte principalele genuri si subgenuri, pe de alta cele mai importante tendinte stilistice ale artelor decorative mediterano-europene, in dezvoltarea jor istorica. Din acest punct de vedere Orna- mentica: constituie 0 bazd buna, s-ar putea spune Clasica, de initiere in_ornamentic’, ceea ce de altfel isi si propune. Evident,.cei ce vor si aprofundeze studiul, fie pe un gen anume, fie urmarind dezvoltarea istoricd ‘a genurilor decorative trebuie sA consulte in econtinuare alte luerari mai specializate, fie ele monografii pe genuri, fie lucrari istorice, acestea prezen tindu-se,,mai ales sub formA& de enciclopedii si dictionare de arta. decorativa. Un ultim aspect se cere ‘discutat ; dintre cele aproape trei mii de exemple ilustrate, doar un numér restrins poate fi atribuit unor maestri consacrati din antichitate sau din Renastere — italiana sau german mai ales..Pot fi astfel amintite vasul lui Sosibios sau. pixida Dodwell, precum si cele dou& stamnosuri din Colectia de antichitati de la Mtinchen, exemplele de deco- ratie ,arhitecturalA de pe. Acropola Atenei, lucravily lui Michelangelo, Bramante, Sanso- vino, Diirer, Cranach, Holbein. In lafara de acestea apare jin numar mare de operejale unor maestri mai putin insemnati si, mai ales pen- tru. yremurile mai, noi, numeroase. lucréri ale unory profesionisti insiruiti si constiinciosi, dar fara virtuti+oreatoare. Este semmificativ locul de_seama, pe, care fl ocupa exemplele extrase din eperele lui. Violletde-Duc, atit.din lucr rile; de restaurare cit si din cele, teoretice. 19Toaté aceste ‘constatari sint’ concludente : wanz Sales Meyer | este preocupat th primul rind de-aspectul prdductiel de bunuri utile ‘ct. proprietati decorative si abia pe plan secundar de creatia originala in’ domeniul artélor deco- rative. Acest punct de’ vedere cdncorda ‘si éu estetica sa eclectic-academista. Astfel se explicd alegerea unor exemple | tipice’— adie situate undeva’ etre. centrul evantaiului deforme si motive. Este evident c& asemenea exemple tipice se intiInesc mai frecvent printre produ- sele artizanale decit printre creatiile deschiza- toare de drumuri, adesea insolite in: context si citeodata contestate. Cu atit mai mult sint ope- rante, din punctul de vedere al Ornamenticii, exemplele extrase din lucr&rile lui Viollet-1 Due, concepute. dela bun inceput drept para- digme de gen si stil. Asadar si din acest punct de vedere, Iucra- rea lui Franz Sales Meyer se afirm4’ca un adevarat manual sistematic si nu ca o istorie a creatiei. Nu se pot incheia aceste consideratii fara se scoate in evidenti aspectul de docu- ment de sociologie a culturli pe care tocmai exemplificarea analitich jlustratA fl are — ea oglindeste gustul specific ambientului instruit si cultivat din Germania acelui ,,fin de sidcle. Dincolo de observatiile critice si istorice pe ¢are le prilejuieste, Ornamentica rAmine, agadar, un excelent instrument didactic de initiere in ornamenticd. Dezvoltarea socio-culturalé a {ari noastre, aga cum s-a mai spus, cu dezvoltarea rapid si in proportii nemaiintilnite a produc- iei industriale, | introducerea si dezvoltarea procedurilor designului in industria ugoara, au avut dept rezultat intrarea in desuetudine a studiilor de ornamenticA si a invatamintului corespunzator. Dar dezvoltarea socio-cultural& consecutiva dezvoltarii industriale, urbanizarea masiva si ridicarea nivelului de instruire a ma- selor @ atras dupa sine noi exigente in produc- yia de bumuri de consum, a creat necesitati de decor si de reprezentare atit la nivelul public 20 cit si la cel privat: al -celulei viata sociala — elementare de ninul familial —, incit a de art& decorativa si in conse- cinta de cunoastere a ornamenticii. Fie ca. Or namentica si se inscrie printre primii_pagi in directia reinnodarii tracitiei ornamenticii roma- nesti. reaparut nevoia RF.NOTA TRADUCATORULUI Versiunea romaneasci a lucrarii lui Franz Sales Meyer porneste de la a XI[-a editie a originalului german publicat in 1927 (Handbuch der Ornamentik). Traducdtorul |-a coroborat cu versiunea englezi (Handbook of Ornament) aparuta in 1957, avind in vedere rectificiri de detaliu datorate studiilor si descoperirilor care au survenit in cei 30 de ani care despart cele doua editii si care au impus modifi in cla- sificarea tipologicd si datarea unor opere de arta, monumente etc. Intentia traducatorului a fost aceea de a res- pecta specificitatea lucrarii si de a_conferi textului o forma accesibilA. In principal a avut de infruntat dowd dificultaqi: in primul rind stilul descriptiv al autorului, pe alocuri greoi, cu intorstturi de fraz& tributare sfirsitului de secol 19, precum si relativa sa inconsec- venta terminologica ; lar In al dotlea rind, unele jacune in lexicul romanesc de specialitate. Ast- fel, traducdtorul a fost pus in situatia si adopte si Si creeze termeni si sintagme sau sa le atri- buie celor existente noi valori semantice. Dincolo de valoarea tipologicS trebuie sesi- zat& limita istoricd a lucrarii avind in vedere data aparitiei sale. De la aceasti dat& si pina in prezent studii de specialitate, descoperiri arheologice, publicarea cataloagelor sistematice 22 -comentarii, tiptirite cursiv, menite s au generat modificdri in ceea ce priveste data- rea, atribuirea si locul de pa&strare (muzee, co- lectit publice sau particulare) ale acestora. Ast- fel, pentru a oferi o editie critic, aceste modi fic&ri au fost trecute In paranteze drepte. Tot in paranteze drepte au fost inserate informatii jnaccesibile autorului german la data aparitiei jucrarii sale, informatii care au fost obtinute abia in conditiile cercetirii stiintifice actuale. In multe cazuri traducatorul a recurs si la note- comple- teze sau s& rectifice unele consideratii fie ero- nate, fie prea lapidare ale autorulu In plus fat& de editia originala tr rul a addugat un glosar poliglot si trei indici a) de artisti si artizani; b) de locuri, monu- mente gsi statiuni arheologice ; c) de muzee si colectii. In acesti indici, trimiterile se fac, in ma- joritatea cazurilor, la plange, care sint men~ ionate cu numérul lor. Ori de cite ori a fost necesar, a fost inserat gi mumarul figurii. In acest caz, numéarul planséi a fost separat de cel al figurii prin semnul : (ex. COLECTIA CAS- TELLANI — 200: 3). Cind pentru o singura voce sint mai multe trimiteri, acestea au fost despartite prin semnul; (ex. BIBLIOTECA GOTHA — 278: 17; 291: 9—10). Atunci cind trimiterea se face la pagina, cifrele sint redate cursiv (ex. MUZEUL LUVRU, PARIS — CO- LECTIA CAMPANA —. 275:5: 278: 4; IE, 105). In glosarul poliglot ordinea termenilor, a sintagmelor este urmatoarea : limba romané germana, — englez’, — francezai. In indicele de artisti, la artistii cunoscuti si inregistrati in dictionarele de specialitate, s-au mentionat anii de viat& gi coloana din dict narul Thieme-Becker sau Benezit, iar pentru ceilalti numele a fost ortografiat aga cum apare duciito~ 23in, Ornamentica, mentionindu-se _specialitatea in mAsura in care aceasta reiese din textul ha erarii.Acolo. unde este mentionata intre paran— teze 0 localitate, aceasta’ desemneaz’ centrul in care artistul si-a desfagurat cu precidere. ac- tivitatea, PREFATA ; AUTORULUI. LA PRIMA -EDITIE Aceasté lucrare este,.de fapt, o reeditare, in forma de carte, a ,,Colectiei de forme orna mentale“ pe care; am, publicat-o in. folio sub titlul Ornamentale Formenlehre. Motivele care m-au determinat ‘SA public aceast& lucrare au fost urmAtoarele. Textul pen- tru Formenlenre, care constituie o -parte esen= tial, dar nu cea mai importanta, a acestei lu- créri,.a trebuit.sa fie tiparit pe coli separate, ceea ce poate deveni un inconvenient in folo- sirea lui in scopuri practice ; astfel multi cri- tici, care de altfel s-au pronuntat neasteptat de favorabil si foarte m&gulitor cu privire la lu- crarea mea, si-au exprimat dorinta ca textul si fie editat si in forma mai accesibilA de carte. Pe de alt& parte ins&, este evident cai textul n-ar fi avut valoare decit pentru cel care ar fi fost si in posesia planselor. Intrucit pretul co- lectiei, tinind seama de formatul si alcdtuir ei, este considerabil, iar plansele reduse Ia scar sint pe de-a-ntregul edificatoare pentru oricine r dori sA foloseascA lucrarea mai ales pentru $i nu direct ca model pentru design, au- si editorul au cfizut de acord si combine textul cu plangele in lucrarea de fata, in aga 25“trata tot ce este esenti fel incit plangele la o. scaré mult redusa. sd poati fi imprimate impreund cu.textul.. Ei spera ca in acest fel si v im intimpinarea dorintelor exprimate, oferind pe de 6 parte un ajutor comod profesorilor, iar pe de alta‘o lu- crare care, prin bogatia textului si ilustratii.oy ei si prin. pretul, relativ lipsit de importants, sa fie de folosinti generala. Ca varianta a luerarii Ornamentale Formen- lehre era necesar ca Ornamentica si pastreze planul general si subimpartirile principale ale acesteia; dar aceasta nu a exclus modificdri tiale ‘si in special o largire a textului des- "1 » potrivit necesitatilor, aga cum se poate vedea la o comparare atenté. Dar aceasta nu inseamnA cA am renuntat la principiul dé a il gi important cu cea mai mare concizie, evitind orice digresiune. Multumind tuturor acelora care au facut posibild publicarea lucrarii mele si m-au sus- vinut in mod. considerabil, prezint acum pu- blicului Ornamentica in speranta unei bune primiri din partea acestuia si a unei critici favorabile. Karlsruhe, martie 1888 FRANZ SALES: MEYER INTRODUCERE Termenul de ORNAMENT, in sensul sau res- trins, include elementele de decoratic care sint derivate din formele frunzisului natural. Aces- tea diferé de elementele geometrice in mAsura in care sint organice, adicd au tulpini, frunze, flori ete., in timp ce ultimele sint neorganice. Cind apare doar desenat pe hirtie, adi neaplicat, un element foliat este considerat, in mod abstract, drept ,,ornament*, cind este apli- cat ca sa infrumuseteze un obiect, devine un clement de decoratie* sau motive Termenul de DECORATIE desemneazi pro- cesul de aplicare a variate | elemente pentru infrumusetarea unor obiecte. El este, de ase- menea, folosit casi exprime rezultatul final al procesului sus~amintit. Asadar, artistul pré= ocupat. de DECORATIA unui vas, poate sa) reprezinte pe! dcesta un’ ornament; iar acest ornament esté apoi: DECORATIA: vasului. ELEMENTELE decoratiei Sint : geometric- lineare; ornamente, ,frunzig natural, obiecte’ ar tificiale, animale si figura omeneascd’. Acestea pot fir-considerate drept.INGREDIENTE, care pot. fi asamblate si aplicate in diverse aranja- 27mente sau COMPOZITH, tinind seama d 2 ZIT, t ama de anu- mite RETETE | rectinoscute, ite PRIN. mite y denumite PRIN- PRINCIPULE -décoratied nu “au fost incluge in aceaslA lucrare, inttueit: limitele ei nu in- gaduie decit scurté notite dedpre astfel de ele- mente, asa cum au fost intrebuinjate in gene- ral de-a lungul-epocilor istorice. Ori de cite ori mina omului a produs v decoratie, fie aceasta o inventie origina doar o variatie oarecare ° originals, fie a vreunei idei 7 mentale general cunoseute, constatam invasion bil urmdtoarele : a) Decoratia este produsi prin aranjarea si unirea de puncte si linii, sau prin combinarea si divizarea de-figuri geame- tric 1 tinind seama de legile ritmmului, regula~ ritAtii, simetriei etc.; b) Ea rezult& din incer carea decoratorului de a representa! obiecte din jumea reala. Cel mai la ‘indeminé pentru a fi imitate sint natura organic, plantele, anima- lele forma omeneasca. Dar si natura neor- ganied ofera modele = d.e. formele cristalizarii (fulgii de zapada) si fenomenele naturii (norii valurile etc.}, Bogate izvoare de imitatie sint si obiectele a:tificiale, create de om. Se intelege de la sine cA pot fi folosite in binatii toate genurile de clemente :, cele geometrice pot, fi unite cu forme naturale si asa mai departe. Mai mult chiar, imaginatia emului a _combinat cu usurintA detalii luate din natur& in forme monstruoase care nu se Fegisese in naturd : afinael, centauril, sirenete : pa cum a imbinat corpuri omenesti sau animale cu terminatii in forma de planta Grupind elementele do bazi sau motivele decoratiilor, lasind lao parte tot ceea ce este neesenfial sau ‘izolat, ajungem la clasificarea data in paginile urmatoare. Decoratia este aplicaté pe:nenumfarate obi ecte; iar stilul poate varia foarte muit, fara a fi arbitrar, fiind’ determinat, mai: intfi, de destinatia si materialul obiectului de decorat si, 28 | in al doilea rind, de ideile care circula in di- feritele perioade intre popoare. Astfel este de la sine inteles cd ornamentica constituie un dotheniu cuprinzator ‘si important. Cunoaste- rea lui este indispensabilA pentru artist, si este un. factor instructiv gi de interes’ sociologic al culturii generale. Particularitatile’ care rezultA din raporturile reciproce dintre miaterial, forma, destinatic, gare’'sint mai mult sau mai putin modificate de ideile epocii si de caracteristicile naturale ale poporului constituie STILUL respectivei perioade sau al respectivului popor. Mentio- narea secolului si poporului reprezinta o me- todd adécvata de etichetare a operelor de ‘arta, care astizi ne este usor’ accesibilA : see. 17, italian. ‘Majoritatea lucririlor de ornamentici dis- plin materialul {inind seama de perioade si po- poare; dar lucrarea de fat&, urmind princi- piile 'fundamentate de Semper, Bétticher si Jakobsthal, se fntemeiazA pe un sistem mai degrab& sintetic decit analitic, si Infelege mai mult sA construiasca si sa dezvolte, plecind de la elemente, decit si disece si s& deducd, Or- namentica contine trei mari sectiuni : Sectiunea I trateazi elementele sau moti- vele fundamentale ale decoratiei. Motivele geo- mettice rezultate din aranjarea ritmicd a punc— telor si liniilor, din sectionarea regulat& a un- ghiurilor, din formarea si divizarea figurilor inchise, sint urmate de forme din naturi, ofe- rite ‘spre reproducere ornamental de domeniile vegetal si animal si de cadrul omenesc. Acestea la rindul lor sint urmate de obiectele artifici ale, sau formele preluate din art’, tehnologie si $tiinta, care, de obicei, sint grupate in clasa trofeelor, ‘emblemelor etc. Sectiunea a H-a — ,,Compozitii ornamen- tale“ — dispune materialul potrivit functiilor obiectelor, precum si potrivit raporturilor re- ciproce dintre constructia obiectului si aplica- rea ornamentului 29Sectiunea a IIT-a — ,,Ornamenticdé aplicata* — urmireste aplicarea ornamentului pe (for- me de) vase, obiecte de metal, mobilier, rame si ancadramente, bijuterii, in’ heraldica, cali- grafie si tiparituri. Tustratiile, numarind cel putin 3000 ‘de desene, cuprinse in aproape 300 plange in pa- gina plina, reprezinta stilurile celor mai variate perioade si popoare. O atentie mai mare a fost consacrata antichitatii pe temeiul cA in aceasta perioada formele isi gasesc cea mai limpede si mai frumoas& expresie. Apropiat& acesteia in importanta este Renasterea cu bertatea ei de forme. Spatiul consacrat crea fiei evului mediu este mai limitat. Dintre sti- lurile Decadentei, doar putine exemple au fost admise pentru ‘comparatie caracterizare. Timpurile moderne, de regula, au fost luate in seama doar atunci cind formele nu se mai intilnese in stilurile istorice, Tlustratiile au fost executate in parte di, rect dupa originale, iar cind acest lucru nu a fost posibil, au fost’ reproduse dupa alte carti ; ideea conduc&toare a acestei cérfi nu este dé a oferi ceva nou, ci de a reordona ceea ce este deja bine cunoscut. Sectiunile si capitolele sint precedate de ci- teva observatii asupra stilului si istoriei, carac- teristicilor, motivelor, simbolisticii, scopuri- Jor si aplicatiilor diferitelor, ornamente. Aces- tea Sint urmate, ori de cite ori este necesar, de note privind ‘locurile in care obiectele ilus- trate au, fost descoperite, in care sint acum conservate, precum §i materialul. si dimensiu- nea, lor.. AmAnunte ‘Yreferitoare la, constructie au fost date numai atunci cind aceasta nu poate fi nemijlocit inferata din figura, Cititorul care foloseste - aceasta carte in seop didactic, va gasi in Ornamentale,, Formen- lehre plansele lao scar de doua ori si juma- tate mai mare decit in Ornamentica, impreuna cu sugestiile necesare pentru folosirea acestei lue: in scoala, 30 Sectiunea | ELEMENTELE SAU MOTIVELE FUNDAMENTALE ALE DECORATIE!A, Elemente sau motive geometrice B. Forme-din naturi a. Organisme vegetale (Flora ornamen- tala) b, Organisme animale (Fauna o:namer. tala) : c. Organismul omenese Forme artificiale St on rh A. ELEMENTE SAU MOTIVE GEOMETRICE Ornamentul geometric este cel mai veehi com- parat cu celelalte: elemente ale . decoratiel Imbracimintea si obiectele salbaticilor ca si tatuajul. indienilor din America 0 dovedesc. Cusatura unind, cu firul mergind: oblic, douaé parti ale unei piese de imbr&ciminte, ar putea sa fi fost originalul -liniei in zigzag ; valurile apei, modelul liniei ondulate ; produsele textile, cu indiferent ce fel de urzealé sau bateala, ar putea sd, fi constituit originalul pentru.mode- lele reticulare ; iar pArul impletit,, model pen- tru orice fel de banda impletita. Rotirea unuia dintre bratele unui instrument in. forma de fureé,in jurul celuilalt a dus la descoperirea cercului ; unirea unor puncte, plasate la inter- vale regulate, la aceea a poligonului sau a ste- lei cu Virfuri ascutite. Dezvoltarea treptaté a qcestor forme geometrice originare, definin- du-se progresiv de la etapa la etapa o data cu jnaintarea culturii si cunoasterii, a dus in final Ja forme geometrice artistice aga cum pot fi 33vazute pe panourile de plafon maure, in tra. seele gotice, in decorul in ghioge, si aga mai departe. Evolutia geometriei. pind la nivelul unei stiinte, cu teoremele si demonstratiile ei, a venit de asemenea in sprijinul artei. Ca o dovada pentru aceasta, trebuie sd amintesc numai constructia elipsei si a arcului in toarta de paner, cu axe de lungime data. Majoritatea ornamentelor geometrice poate fi impértita in trei grupuri. Acestea sint fie modele in banda, fie in spatii inchise (panouri), fie modele continui a céror desfagurare nu este limitat& in mod firesc. In aceste cazuri, temeiul ornamentului geometric este o anumita divi- ziune a spatiului, o constructie subsidiara sau © retea. Vom incepe cu ultima, vom trece apoi Ja motivele in banda, la cele plate continui si, in sfirgit, la motivele figurative. La data aparifiet tuerdrii, arta paleo- liticd inci nu era cunoscutd. Reprezenti- rile paleolitiee, aproape exclusiv figura- tive si predominant. animaliere, cuprind inst si ,motive* geometrice — tectiforme si sagitiforme — cu inteles simbolic, dar de aspect elementar. Singurele si putinele monumente mobiliere — baghetele semi- rotunde de la Laugérie \ Basse, Lespugue, Aroudy, Lourdes, Istouritz cu decor geometric complex si diversificat, com- pus dupa ritmuri: si simetrii precise sint relativ sincrone cu primele atestari ale cusutului — acele cu ureche de os mag- daleniene. In sfirsit, plasa de pescuit —adici reteaua — apare inca din me- zolitic, anterior inventiirit fesutului. ‘Cf, A LEROI-GOURHAN, Préhistoire | de Part occidental, Paris, -Mazenod, 1965, p. 53, fig. 388-—44 ; KURT HOREDT, Isto- , , Tia comunet primitive, Bucuresti, Ed. di- dacticd si pedagogica, 1970, p. 84. (n.t.) 34 RETEAUA: (Planga_ 1) |Sistemul de linii subsidiaré nécesare pentru construirea unor modele geometrice : parchete, mozaicuri, vitralii etc., este denumit retea. De- numirea este clara si nu are nevoie de expli- catie. Retelele pot fi foarte felurite, Cele mai lfrecvente sint reticulirile patrate si triunghiu~ jare, compuse din p&trate sau triunghiuri echilaterale elementare. O refea speciala, se 'manind cu impletitura unui fotoliu de rachi apare la unele modele maure. PLANSA 1. RETEAUA 1. Obisnuita p&traté. Sint marcate subimpar- tiri egale pe o directie, sint duse linii para- Jele prin punctele de diviziune, iar acestea sint intersectate de o diagonalA formind un unghi de 45°. Punctele in care aceasta dia- gonala intilneste paralele marcheaz&i sub- impartirile pe directia opusa. 2. Oblicé patrata. Sint marcate diviziuni egale pe o vertical, iar apoi sint trasate paralele Ja 45° de fiecare parte a punctelor marcind diviziunea. 3. Rectilineara, cu diviziuni alternative. Con- structie asemantoare celei de la nr. 1. 4, OblicA p&trat&é, cu diviziuni alternative. Constructie asem&natoare celei de Ja nr. 2. 5. Retea maura. Se deseneaz& in cadrul cercu+ lui circumscris unei unit&ti de patru ~ca- rouri, 0 stea ortoedric&, constind din doua patrate, iar subdiviziunea decurge. | 6. Detaliu-marit de la nr. 5. i 7. Retea triunghiulara’. Se bazéazé pe-construe- ‘tia triunghiului echilateral; poate fi arani- jata in doud pozitii diferite, asa cum _ se. arata in fig. 8 si 9. 8 si 9. Detalii marite de Ja fig. 7. 35ELEMENTE SAU MOTIVE GEOMETRICE ELEMENTE SAU MOTIVE GEOMETRICE MOTIVE IN BANDA CU LINI DREPTEELEMENTE SAU MOTIVE GEOMETRICE ELEMENTE SAU: MOTIVE GEOMETRICE crerrenrteienie eet eR OTE 1 | Planga: 3. ‘ 5 Planga 4 MOTIVE IN-BANDA CU LINTT' DE AMBELE FELURI MOTIVE. IN BANDA CU ARCH li ;MOTIVE f BANDA (Plangéle 24) Plansele 2, 3 si 4 contin un numar de motiv an og. Acgstea sint obtinute prin. reunirea a icte plasate ‘regulat +, cele di sint reunite prin linii dre : in Blatt S at reunite epte ; cele din plansa 3 prin arce, iar cele din plansa 4 printro com- inatie de linii.drepte si arco. s Fiecare dintre “51 ipri FE planse .cuiprinde, in a motivelor, exemple ale aplicatiilor neectace preluate din difcrite stiluri. PLANSA 2. MOTIVE IN BA LINIL DREPTE an acestora, 1, 7,8 §i 14, Meandre grecesti 2. Linie in zigzag. . 15. Band& maura impletita 6. i 16. Aceste exem ei i ple pot fi fisii de hirtie pata, linstrate “ae si 19. Sculpturi in basorélief d, e »bie ale unor triburi sAlbatice, an Picturaé ceramici greceasca tura. 17, Model : cus&- Unde cu lotus. Pictura A ea Ss. ctura -murala egipteana Eicon lui Menna, Teba] (Owen Jones), otivul retelei cu puncte a t e@ apare freew pe umiirul, vaselor de tip Pulelluna, Motivul. benoit -deliniiin sigeag | “su- gerind dpa Nililwi sat a uni elestert, pe re se. projecteaza o floare de lotus fl c fan cutis de dot bobaci —~ apare recvent tn pictira-‘mormintelor egiptene din vremea dinastiet dXVIII-a —"Ramose. si Menna sa XIX-a — Iby. Cel din plansa 2, fig. 20 pare a fi 0 pretucrare libera a unui detaliw din mormintul lui Menna — unde inst, ca de altfel peste tot, lin Zag sint orientate vertical. (n.t.) 2 in zig- 40 | { { 4 PLANSA: 3. MOTIVE IN BANDA: CUUARCE 5 si 13. Linii ondulate. 10, Motivul ,,salbeit, Model: monede gaurite ingsirate pe un snur 47. Ormament romanic dintr-un evangheliar |! seris pentru Carol cel Mare, sec. al 8-lea, Biblioteca Luvru, Pari 18, Pictura murald fomanic& dintr-o biseric& suedeza. 19, Ornament damaschinat chine: vas (Racinet). PLANSA 4. MOTIVE IN BANDA CU LINIT DE AMBELE FELURI sc de pe un 18. Vitraliu romanic, biserica Saint Urbain, ‘Troyes. { 45, Frizi dintr-o locuinti, Beaune, sec. al 17-lea (Racinet). NB. Ori de cite ori douaé arce sint reunite, cele doua centre si punctul de Intilnire trebuie ‘sa se ‘fle pe aceeasi linie dreapté, pentru a se evita © Intrerupere ‘a traseulul. ‘ MOTIVE IN TEXTURA (Plangele 5—7) Plangele 5, 6, gi 7 oferd o selectie de modele plate, continui. Aproape toate constructiile pot Ki faportate ‘la refeaua dreptunghiularé sau triunghiulara. Exemplele din plansa -5 arat& motive rezultate din intilnirea unor init drepte; cele din planga 6. sint compuse din farce; iar In planga 7 puncte regulat plasate in plan sint reunite cu linii de ambele felurl — drepte si arcuite. Desenele pot fi folosite ca modele pentru podele de parchet, vitralii,de fereastré sicalte agefmenea lucr&ri ; ele sint, de asemenea, vala~ bile ca linii de constructie pentru claborarea superioari a _unor modele mai bogate ‘de picturA mural si de vitralii, covoare, tapise- tie, stucaturi de plafon etc., aga cum o de- monstreazi exemplele de aplicare ad&iugate motivelor simple, lineare. atELEMENTE SAU MOTIVE GEOMETRICE ELEMENTE SAU MOTIVE GEOMETRICE | eee Plansa. 6; planga..6., MOTIVE IN TEXTURA CU ARCE MOTIVE IN TEXTURA CU LINIT DREPTE |ELEMENTE. SAU MOTIVE .GROMETRICE ra 7 Planga 7. MOTIVE IN TEXTURA CU LINII DE AMBELE FELURT PLANSA 5. MOTIVE IN TEXTURA CU LINIL DREPTE p 4. si 6. Invelitoarea de casa cu, solzi de tablA sau ardezie poate fi considerata drept model, 10, Modell natural este fagurele de miere facut de albine. 15. Desene de plafoane casetonate cu stu- caturi de Sebastiano Serlio, sec. al 16-Iea. (Formenschatz). PLANSA 6. MOTIVE iN TEXTURA,CU ARCE My 4 si 7. Motivul solzilor. 10, Vitraliu ‘romanic, ¢atedrala din’ ‘Bourges (Racinet) 11. Pictur’ murald, Assisi (Vorbilder fiir Fa- brikanten und Handwerker). 12. Picturé mural& veche italiani, San Fran- cesco, Assisi (Hessemer). PLANSA 7. MOTIVE IN TEXTURA CU LINIT DE AMBELE FELURI 10. PicturA murdla veche italiana, cesco, ‘Assisi (Hessemer). 13. San Fran- SECTORUL DE CERC, POLIGONUL SI STEAUA (Plangsa 8) Cereuri sectorizate, poligoane si stele se_intil- nese frecvent. in desenele ornamentale. Cercul sectorizat este baza rozetelor. .Poligonul si steaua sint adesca folosite drept cadre pentru ornamente. Ele servesc gi drept compartimente in. plafoanele, stucate casetonate si in desene ornamentale complexe. In acest caz sint ade- seori subimpartite in figuri mai mici, cum se va vedea in plangele urmatoare. Planga 8 oferA forme si constructii dintre cele "mai uzudle, urmate de citeya exemple de aplicatii. 45[ PLANSA 8..FIGURL CONSTRUITE CU AJUTORUL RAZELOR 1.4. Sectorul de cere, obtinut prin divizarea regulaté a cercului. Patratul inseris oblic in cere. . Patratul format prin juxtapunerea a doua unghiuri drepte $i intersectarea verticalelor cu arcul de razi egal&i cu baza, pentru a obtine laturile. 7. Octogonul regulat inscris oblic in cere. Octogonul regulat inscris in_ patrat, format prin intersectarea laturilor acestuia din urma cu arcul de raza egala cu jumatatea diagonalei. 9. Triunghiul echilateral si hexagonul re- gulat, format prin intersectarea cir- cumferintei cu sase coarde egale cu raza cercului. 10. Dodecagonul regulat, format prin apli- carea razei cercului, de la extremita- tile a doua diametre, pe arcul*cores- punzind fiecdrui unghi drept determi- nat de intersectarea diametrelor. 11—12. Pentagonul si decagonul regulat, for- mate prin constructii bazate pe teo- rema ,sectiunii de aur“, asa cum. so arata in figuri. t 13. Stea regulata in’ cinci colturi, formats prin unirea alternativé a punctelor si- tuate la distante. egale pe circumfe+ rinta unui cerc. Cunoscuté inistoria magiei si -vrijitorici drept pentagraina sdu_,,Pentacluls. tea regula jase colfuri, formata prin unirea alternativa a-sase puncte situate’ la distante>egale pe circumfe= -xinta unui cere. 15. Stea regulata’ in’-opt virfuri, obtinuta prin unirea, din doua-in dowaserii, a opt puncte situate la distante egale, pe circumferinta unui cere. ELEMENTE SAU MOTIVE GEOMETRIC. on 2 fd 14. Planya 8. iP 1SIs1 FIGURL SECTORUL DE CERG, POLIGONUL SI STEAUA 0 CONSTRUITE CU AJUTORUL RAZELOR) 46 bes16. "Stea vegulata’ fal “opt ‘virfiiri, obyinista prin unirea; din trei in trei, ‘cu o linie frinta continua’, a opt puncte situate Ja distante egale pe circumferinta unui cere, \ 17. Stea regtilata in zecé virfuri,’ formata prin unizea din doua in doua, inj doua serii, a zece puncte situate la distante ., egale pe circumferinta unui cere. 18. Stea regulata in zece virfuri, formata prinamirea, din ‘trei.in trei, éu o linie frint& continua, a zece puncte situate ja distante egale ‘pe circumferinta unui cere. Stele pot fi de asemenea obtinute pre- lungind pina la distante corespunza- toare:, laturile unui. poligon . regulat obisnuit ; si invers, fiecare stea poate cuprinde o stea mai simpla, preeum si poligonul regulat cu acelasi num&r de laturi. 19. Stea format& printr-o combinatie adec- vata de puncte corespunzatoare situate pe circumferintele a dou& cereuri con- centrice, 20. Uranisc, decoratie stelati a unui pla- fon casetonat grecesc. De la Propileele din Atena..Aur pe fond albastru. (Owen Jones) 21. Spatele unui sp&tar de scaun ‘modern, basorelief. 22, Ornaunentul unei stele semiregulate cu virfuri de unghi diferit, alternate ; araba,'sec. al 16-lea (Prisse @'Avennes), PATRATUL SI SUBDIVIZIUNILE SALE (Plangele 9—10) Figura patrulateré regulata, sau patratul, cu jaturi si unghiuri egale, este o forma funda- mental&é frecvent, intilnita., Patratul poate fi compartimentat in. diferite moduri ; principa- 48 ELEMENTE SAU MOTIVE GEOMETRICE Plansa 9. PATRATULJele linii auxiliare folosite in acest scop sint diagonalele (adici liniile oblice unind unghiu- rile) si mediatricele (adicA liniile unind mij- jocurile laturilor opuse). Ori de cite ori patra- tul este divizat pentru un plafon, pavaj sau alt obiect asemAnator se face un chenar de jur-imprejurul spajiului astfel delimitat. In )tele mai multe cazuri ramine erutat un amplu compartiment central; iar acesta poate fi un patrat, fic paralel, fie oblic In raport cu pri- mul, sau un cere, un octogon etc. Subdiviziunile din plansa 9 sint urmate de subdiviziunile mai bogate din plansa 10. PLANSA 9. PATRATUL 1—15. Subdiviziunile simple. PLANSA 10. PATRATUL 1—8, Subdiviziuni mai bogate si mai compli- cate. 6. Panotaj de plafon al unui han din Niirn- berg, modern. 8. Panotaj de plafon de Baldasare Per Palazzo Massimi, Roma, Renastere liana (Letarouilly). ELEMENTE SAU MOTIVE GEOMETRICE | SUBDIVIZIUNILE OCTOGONULI TRIUNGHIULUI SI HEXAGONULU) (Plangele 11—12) Pe ling’ p&trat, poligoanele regulate cele mai frecvent intilnite in ornamentatie sint octogo- nul si -hexagonul. Triunghiul, pentagonul, de- cagonul si dodecagonul sint, din motive lesne | de inteles, mai putin curente; in timp ce cele= laite. poligoane regulate sint’ folosite extrem de rar. Citeodata apar si poligoane semiregu- late. Acestea se formeazai prin sectionarea unor triunghiuri egale la colturile unui poligon, re- guilat in asa fel incit figura rezultat® are, alter- nativ, laturi lungi si scurte, iar unghiurile sint Planga 10. ' PATRATUL toate situate pe circumferinta: unui cere. aTe208 Be a3, | MZ KASS ) 9—10: Modele de meandru ornamentat — prin intrerupere: cu elemente decorative. (ro- zete, stele ete.)..! a 7— 8, Modele impropriu | numite) meandrice, formate din, fragmente de Tinii’ in" locul ' unor linii continue. J h PLANSA 82. MEANDRE SIMETRICE 1— 4, Modele obigniite, simple [dintre care fig. 1 reprezinta freta pro-", priu-zisa]. 5. Modelul de meandru dublu din linii-pa- ralele, grecesc. .6.-Modelul de meandru intersectat, Luvru, Paris. : 7—10. Modele de meandré inchise fragmentate, grecesti, moderne. 7. si 9. Model sinietric dublu, grecesc. 7—10.'Modele de meandre ornaméntate. Plansa_ 83. MEANDRE INTERSECTATE, CU_DOUA SAU MAI MULTE TRASEY PARALELE PLANSA 83. MBANDRE INTERSECTATE, CU DOUA SAU MAI MULTE TRASEE PARALELE 1+ 6. Modele obignuile din -pictura ceranmic& greceasca. 5 7. Model impropriu numit meandric, de-pe vun vas de metal japonez. i 8. Model de meandru in perspectivA para- lela [trompe Voeil], dintr-un mozaic pa- vimentar rorhan. 9, Motiv medieval in panglica faldata, ase- mAnAtoare meandrului grecesc (Racinet). 10. Model de meandru ornamentat cu-lauri, . Luvru, Paris. menBENZI SAU REGISTRE Planga . 85. ‘BANDA SAU REGISTRUL DE LANTURI BANDA SAU REGISTRUL DE IMPLETITURA (ANTRELAC) (Plansele 86-~-90) Tipul de banda impletita (antrelacul-sau' ghio- siul) inchide acele benzi care sint formate ;din- tr-un numar, oarecare de linii intretesute sau _impletite; Sint.de obicei simetrice in raport cu axa longitudinala si pot fi produse pe lungimi nedeterminate.-Principiul este acela cA liniile se impletesc trecind, alternativ,; una pe deasu- pra si alta pé dedesubtul celeilalte. Motivul antrelacului “a fost folosit’ drept chenar in pictura, in arta textila, in ceramica intarsii si in-ornamentarea manuscriselor; apoi in arhitectura se intilneste pe fata interioarA a stilpilor si grinzilor, pe arhivolte (la. arcelé portilor §i feréstrelor), pe sofitelé arcelor ; Mai rar.ca frizd gi adesea ca ornament. al. unui profil in tor. Motivul antrelacului apare in toate stilu- rile, desi in unele se bucura de o.mai. mare popularitate decit in altele. Mai ales in cazul acestui. ornament. particularit&tile fiecdrui ‘stil sint foarte puternic marcate. In antichitate ornamentul constA din beni iri val Intrefesindu-se in jurul unor noduri sau ochiuri rotunde regulat situate. Liniile in ‘val sint .compuse,din arce sau-’din-arce si. linii drepte, in ultimul caz liniile-drepte Se unese tangential cuarcele (plansa 86). In ornamentul plat liniile,intretesute se diferentiaza. prin \cu- Jori’sau umbre; in ornamentul plastic sint striate sau_canelate. 5 oO In. evul. mediu, motivul_antrelacului .— in principal in U reactualizeaza formele antice adaugindu-le‘ un element nou: cotitura unghiulara (planga ©87, fig: 18). = . In aga-numitele stiluri nordice —. celtic, an- glo-saxon, normand, scandinay gsi vechi, fran conian, [merovingian].— -antrelacul este orna- mentul predominant: Intilnim, aici. intrefeseri 197BENZIuSAUl-REGISTRE Planga_ 86. BANDA SAU REGISTRUL DE IMPLETITURA (ANTRELAC) extrem de complicate si foarte bogat combinate, cele mai multe desenate cu mina liberd, fara ajutorul compasului. Este caracteristic si remar- eabil faptul ca aceeagi bandA apare cu segmente de diferite culori. Lucrarile Iui Owen Jones: si Racinet contin numeroase exemple, cele mai multe din vechi manuscrise inluminate. Planga 87. (4A—8) reproduce citeva dintre cele mai-sim- ple (reconstruite cu compasul). Stilul mam prefera un tip de antrelac mai putin obignuit:- Caracteristic este faptul ca banda, care este totdeauna rectilinie, face vin- ghiuri de. 90° sau 135°, si este adaptat& la o refea ca acelea demonstrate in planga 1, fig. 5. Si, aici regasim colorarea alternata pe seg- mente. Numergase exemple pot fi gasite in Owen. Jones, Racinet si Prisse d’Avennes, Lart arabe, o. selectie “dintre acestea _fiind data in-planse 88, fig. 1—6. Celelaite stiluri orientale dovedese 6 mare varietate in -aceastA privintA intrebuintind si formele rotunde-(planga 88, fig. 7 si 8). Renasterea dezvolté o mare varietate. de forme. In afara formelor traditionale ale anti- chitatii, apar si unele constructii spediale, care pot fi intilnite in artele smalfurilor, in decoratia ferecaturilor (si Iegdturilor) de carte, in cize- jura farfuriilor de cositor, precum gi in anca- dramentele tipografice (plansa 89). Arta decorativa modern& imprumuti din toate stilurile si, aya cum a fost cazul gi in evul mediu si in Renastere, presara adesea motivele cu elemente vegetale (plansa 90). PLANSA 86. BANDA SAU REGISTRUL DE IMPLETITURA (ANTRELAC) 1—8. Modele antice obisnuite,.simplu, dublu triplu impletite. 4—6. Modele antice alungite, simpli, aublu “si triplu impletite. 7. Model antic impletit dublu cu unde’ ine- gale. 199BENZI SAU REGISTRE | BENZI SAU REGISTRE Plansa 87. BANDA SAU REGISTRUL DE IMPLETITURA (ANTRELAC) Plansa 88. BANDA SAU REGISTRUL DE IMPLETITURA (ANTRELAC) Patan8, Model antic cujimpletitura pe doud siruri, pictura pe! teracota. BENZI SAU REGISTRE Constructie: Initial se marcheazii centrele ochiurilor : in 2 si 3 neestea’se afla la inter- séclia liniilor' Unei retele trivnghiulare i 64) acelea ale liniilor unei retele pati | gonale. Restul poate fi inteles din figuri PLANSA (87. BANDA SAU-REGISTRUL { DE: IMPLETITURA (ANTRELAC) | 1—2. Modele romanice de impletitura, deeora- j tia unei arhivolte, Segovia. i 3. Model bizantin de impletitura, Sf. Sofia; 4 Constantinopol. 4—7. Modele nordice de impletitiri, ornamente de manuscrise din secolele al ‘8-lea. si al 4 9-lea (Racinet). [Motive extrase si pr lucrate din cartile dela Kells, de la Lin- disfarme, din evangheliile de la Echter- nach si din Augustin Questiones in Hep— tatenchou]. | PLANSA 88. BANDA SAU REGISTRUL DE IMPLETITURA (ANTRELAC) 1—6. Modele maure simple de tmpletituri, Al- hambra, Grenada. 7. Model persan de impletitura de pe un ‘ vas de metal (Racinet). 8. Model rusesc-oriental- de fmpletitura = (Viollet-le Duc, L’art russe). PLANSA 89. BANDA SAU REGISTRUL DE IMPLETITURA (ANTRELAC) 1—3. Modelé de impletituri de pe lucrari in lemin: si fildes cu. incrustatii, Renastere italiana. 4. Model de:impletitura de Domenico de { Fossi, Florenta, sec. al 16-lea (Raguenet). Modele de impletituri, intarsii, Santa i Maria in Organo, Verona ; in original, in- terstitiile sint imbogatite cu ramuri_de | | | o : Plansa 89. ante, £ BANDA SAU REGISTRUL DE IMPLETITURA Pp . (ANTRELAC) I 202 |BENZI SAU REGISTRE Plansa_ 90. “ BANDA SAU REGISTRUL DE _IMPLETITURA (ANTRELAC) 6. Chenar de titlu dintr-o lucrare de mate- maticd, tipfrita la Paris, Oronce Finé, 1544. (Hirth). 7. Ornament de sofit de la intrarea in aripa Otto-Heinrich, castelul din Heidelberg, 1556—1559 (Musterornamente). PLANSA 90. BANDA SAU REGISTRUL DE IMPLETITURA (ANTRELAC) 1—6. Colfuri de chenar cu motive de impleti- turi, moderne, franceze (Raguenet). 7. Marginea unei borduri de damasc mo~ dern, de Schmidt, Munchen, (Gewerbe- halle). 8—9. Ancadramente moderne (Bétticher, Orna- mentenbuch). 10. Intarsii_ moderne in_lemn, de Ihne si Stegmiiller, Berlin (Gewerbehatle). BANDA SAU REGISTRUL DE ROZETE (Planga. 91.) +S Termenul ,,band& de rozeté“ se referd th gene- ral la ornamente cu motive vegetale folosite drept chenare. In afara de rozete mai pot api- rea, dispuse in banda&, palmete, frunze, insi rozeta este caracteristica dominanta. Rozetele sint de fapt flori stilizate, asemanAtoare tran- dafirilor vazuti din fat& si apar fie in juxta- punere imediata (plana 91, fig. 1 si 3), fie des- partite de caneluri (planga 91, fig. 2), de calici! (planga 91, fig.5, 7, 12) sau de lujere sau ra- muri (plansa 91, fig. 4, 6, 10, 11). Banda de rozete poate fi curentd, adic& SA aib& o directie definita de. desfasurare sau este fri nici’ o directie, | adi simetric&é nu numai raportind parteade sus la aceea de jos, cl si pe cea dreapta la ‘cea sting&. Prin suprapunerea par- fiald a rozételor, obtinem o banda mai mult) sau mai putin vasem&ndtoare cu. asa-numita salba de galbeni, sau ,,mulura de monede* (Planga 91, fig. 13 si 14). 205z BENZISAU REGISTRE Benzile de-rozete: sint/deosebit de frecvente in stilul asirian, in pictura ceramica antic’, in smalturile.medievale (smaltul de Kéln), in sti- jul indian, in Renastere, precum si in stilurile moderne. PLANSA 91. BANDA SAU REGISTRUL 4 | DE ROZETE j x it 1. Pictur ceramic&anticd. - | ye 3 2. -Model-decorativ modern. “os 3. Motiv pe un scut de bronz antic. 4 5i 6. Modele’ antice, dup& Jakobsthal, 5. Picturi de pe gitul unei -hidrifygrecesti. <) 7. Evangheliar latin scris de Godescald pentru - Carol-cel Mare, sec. al8-lea (Racinet).” 8. Decor smal{uit) de pe marele) -relicvariny Aachen. (Racinet). 9. Chenar de smalt indian! (Prise a Avetines). i ~ Sculptura indiana (Owen Jones). > Ancadrament,intarsiat, |/Santa Maria™ in Organo, Verona, 1499 (Musterornamente).. | 12,, Model foarte fréevent in Renagtere. 13. Model asirian [ahemenid] Pérsepolis. 14. Acadrament plastic, stil Louis XVI -(Ra- guenet). BANDA SAU REGISTRUL DE PALMETE + (Planga 92) s Palmeta este un tip.de ornament grecese antic. Asemeni degetelor unei miini deschise.(palma, adic&-palma miinii); nié' artistilor din Karlsruhe, director Cc. Hammer. 331 ttnGame D ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI Ornamentarea unei suprafele plane cu ajutorul picturii, cloisonné-ului, gravurii, gravurii cu acid, reliefului plat etc. se numeste deécoratie plata. “ Aceasta poate fi de doua feluri namenbul este astfel ordonat incit sé umple o suprafata determinata, ‘clar' -delimitata, de forma unei figuri geometrice, de exemplu un dreptunghi, in care se ineadreazA regulat, in acest caz este un ornament inchis, discontinuu, sau un ,,panou“ ; fie ca ornamentul se dezvolta in toate directiile fara sa-si modifice dimensiu- nile, repetind detaliile, fara s& tind seama-de vreo limité. anumita, in acest caz,avem de-a face*cu un ornament continuu, nclimitat sau © ,textura® cum este, de exemplu, tapetul, Analizind, mai_intii, ornamentul inchis sau panoul, trebuie'si Iudm in considerare, in afara anumitor obiecte care pot fi alese arbitrar gi dupa bunul placy urmiétoarele figuri in ‘princi~ pal ? patratul, ‘celélalte’ poligoane -regulate, cer- cul, dreptunghiul, elipsa si elipsoidul, © semi+ cercul, luneta. de ‘orice \traseu sindiferitele for- me. alé,asa-numitului econason : rombul gi tri- unghiul. fie cA or- 332 Se pornesie de la motive geometrice, forme naturale sau artificiale, izolate sau_combinate. Caracterul ornamentului poate fi naturalist, in- timplStor, sau ‘stilizat, adici adaptind figurile reale,la.o tramA de linii conducatoare, ordo- nate preliminar. Exemplele din prima catego- rie le putemJasa in afara discutiei _noastre- Cele din a doua adic& cele stilizate — se diferentiazd in doua tipuri de conceptii, princi- pial diferite, depinzind de pozitia panoului in raport cu orizontul. Daci panoul este mono- axial, adic& este simetric in. raport cu o singuré axa, avind, asadar, o parte de sus si una de jos, compozitia ornamentala este ; directionata si panoul poate fi folosit, de preferinta, vertical ; dac& ornamentul se dezvolt& incepind din mij- locul figurii, simultan si, regulat in toate direc- tiile, find bi-,sau.multiaxial simetric, compo- zitia este central si este singura potrivité pen- tru decorarea suprafetelor orizontale. La pa- nourile cu compozitie centrald, adesea mijlocul este marcat deo rozeta tratata plastic, lief, in timp ce restul suprafetei ramine plata. Mici abateri de la simetria si regularitatea de ansarnblu sint admise doar fn detalii, impresia de simetrieysi regularitate fiind pastrata pe an- samblu, prin-asa-numita repartizare a maselor. in capitolele urmatoare, cu ajutorul. plan- selor, observatiile de mai sus precum si alte probleme care vor. reiesi din natura-subiectu- lui, vor fi tratate si ilustrate in detaliu. In principal,ne vom limita la cele mai cunoscute gi mai freevente figuri gi vom oferi doar citeva exemple de panouri limitate arbitrar, avind o formé neobisnuita. , PANOUL PATRAT (Plangele 149-1153) Liniile din interiorul patratului de la care por- neste In: mod firesci decoratia figurii sint. cele dou&:diagonale si cele doua, transversale, care unese mijlocurile laturilor opuse. Aceste linif se 333 pasintrethi¢ Intr-uh punct ¢omun, céntrul figirii, si formeaz’’ 6 stea cu. opt raze de lungime' alternativ inegali, Acestea impart figura in. opt cimpuri egale*‘de forma ‘unui ‘trianghi ‘drept- unghi. isoscel care, ‘tn mod obignuit,' smt déco~ rate fn acclasi mod, formind“astfel ‘6 compozi- fie ‘centrala, reeomandabila: pentru’ »decorarea unor plese cli pozitie orizontala (gompi' plan'ga’ 149, 'figurile 2—6 -8i | altele).‘ Aceast& compozi> tie, ‘subimp&rjita in opt _in= vers (comp. planga 149, 4).Cel mai simplu or~ narhent' posibil inadest cadu ‘este steaua cu mai multe colturi-de tipul-uraniascului grecese Gtea de aur pe fond albastru) careapare ‘pe casetoanele de plafon” (plansa 149; (fig. 1). Usoare’ variatii-de ja’ simetria si’ regularitatea strict& a’ motivelor sint;’ in parte, determinate de ‘folosirea” benzilor “geometrice ' Intretesute @lansa 151, 3 si 4), iar, in parte, reprezinté re— zultatul voit al unei libertiti a conceptiei artis= tice (planga “150, 2 yi 149, 7). Ultimul exemiplu este cu totul remarcabil din ‘acest punct. de vedere si originalitatea Sa poate servi drept model, Exemplul constituie, de asemenea, unul dintre rarele cazuri’in care’ ornamentul’’ este simetric in raport cu diagonalele si nu’ cu transversalecle. Alt tip de decoratie a panoului patrat este acela in care acesta este impartit in cimpuri distincte, fiecare dintre acestea primind 0 or- namentare’ indépendenté: Plansele 9 si 10 ale acestei ‘lucrari_prezint& un numiirsde asémenea subdivizari “ale -patratului; exemple pentru 334 ORNAMENTE INCHISE' SAU PANOURI Blanga 149, | | PANOUL PATRATORNAMENTE INCHISE SAU. PANOURI PANOUL PATRAT acest tip de decoratie pot fi gusite in plansa 149, figura 8 si in planga 151, figurile 6 si 7 et Decorarea p&tratului folosit ca panou directi: nat vertical, cu simetrie In raport de o singurd axd, apartine aceleiasi categorii ca si dreptun- ghiul; facem trimitere si la ceea ce se va spune mai jos cu privire la aceasta figura. Panoul p&trat poate fi gadsit in toate stilu- rile; am preluat citeva exemple graitoare din plafoanele casetonate ale antichitatii si Renas- terii, din pavajele de cardAmida ale evului mediu precum si din arta metalului din Renastere si din timpurile moderne. PLANSA 149. PANQUL PATRAT 1, Uranise de pe un plafon. casetonat gre- ccesc, Propileele din Atena. 2. Relief plat roman, gasit cu prilejul lu- crarilor de regularizare a cursului Tibru- lui, lingd Farnesina, Roma, 1879, Museo Tiberino. 3. Placé de pavaj asiriana, Kuyuncik (Owen Jones), 4—5. Panouri de plafon casetonat, Propileele din Atena. 6. Panou de plafon casetonat grecese din Atena. 7. Panou de plafon casetonat grecesc din Atena. 8. Mozaic¢ pavimentar roman, Pompei (Owen Jones) 9. Relief plat bizantin, San Marco, Venetia (Owen Tones) PLANSA 150. PANOUL PATRAT 1. Decoratie-de carte, din sec. al. 10-lea,, bi- blioteca, ducelui-de: Devonshire, (Racinet). 2. Relief -plat de pe’ o'cruce ‘¢eltic& de piatrd, cimitirul , din.» Meigle,» Angus (Owen Jones). 3. Relief plat de pe piatra de mormint a lui,,Pierre le | Vénérable*, «Musée de Cluny, see.'al 12-lea (Hart potr tous). 337<_ 7 Dale*de teracdta dela un pavay’ médie val (OWen Jones, Racinet). 8. Dalé de‘teracota, pavajul din!nianastirea ' cistercian& de la” Bebenhausen. ! 9. Motivul unui panou patrat maur: 10, Dal& ‘de’ teracota, pavaj gotic din! bik Serica’ de ‘la “Bloxliam,” Anglia, ‘sec. ‘al 15-lea. ; RLANSA, 151.:PANOUL PATRAT, 1 si 3. Cloisonié, sec. al 14-lea sau al 15-lea, colectia Sduvageot -(Racinet). 2. Mozaic arab idupa’ Prisse ‘d’Avennes. 4. Ornament: maur de:la Alhambra din Granada, sec. al 14-lea, 5. Relief plat de pe o usa de lemn arabé, sec. al 16-lea (L'art- pour tous). 6. Panou ‘intarsiat, Renastere germana (Hirth) Formenschatz), 7; Panou intarsiat modern, de A, Bembé, Mainz. 8—9. Panouri intarsiate de la stranele din biserica Santa Maria gloriosa ai Frari, Venetia, sec. al 15-lea (Musterorna- mente). PLANSA 152. PANOUL PATRAT 1. Motiv de pe o rob& din satristia de la Santa Croce, Florenja, Renastere. ita- liana. 2. Dale de teracot& smAltuitd, colectia con- telui d’¥von, Renagstere (Racinet). 3. Motiv dup& Peter Fléttner, Renagtere germana. 4. Mozaic’pavimentar din domul din Sp. jeto (dup& Jakobsthal, centrul compozi- tiei modificat). 5. Panou intarsiat de la stranele din bise- rica Certosei de lingd Pavia, Renastere italiana. 6. Dala de maiolica din Santa Caterina din Siena, Renastere italiana. ORNAMENTE, INCHISE SAU PANOURI, Plansa 151: PANOUL PATRAT.| { | t ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI | ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI i - i res My SOD NS Planga. 152 . : co) cBlanga:153. PANOUL PATRAT PANOUL PATRAT7. Panou: intarsiat ‘de ia portile’- Buréei (Cambio) din Perugia, de Antonio Mer- catello, 1500, Renastere italiana. 8—10. Panouri de la-portile bisericii. Madonna din Galliera, Bologna, Renastere italiana » | QMusterornamente}. PLANSA 153. PANOUL PATRAT d si 3. Panou de fier: forjat, Renastere fran- cezi, sec. al 17-lea (L’art pour tous). 2 -9i “4. Panouri,de fier forjat, Renastere ger- mané-(Hirth, Formenschatz). - 5. Panou de fier forjat-de la‘o usa, exe- cutaté la Oxford, 1713 (L?aré | pour tous). $ 6— 7. Panouri de fier forjat moderne, project de F. Kiefhaber, executata de F. Beck, Magdeburg. : 8 si 10. Panouri de-grilaj moderne din cimiti- rul din Karlsruhe. 9. Panou de grilaj, Georg Klein, Salz- burg, sec. al 17-lea. PANOUL STELAT. (POLIGONAL REGULAT) @langa 154) Decoratia poligonului regulat si a stelei cu mai tulte virfuri consta dintr-o ‘erdonan{&i cen- tralé. Exceptiile in favoarea uneia dintre axele de simetrie posibile .sint relativ rare (plansa 154, 3) 3 Cind aceasta decoratie hu urmeaz’ modelul de impartire in suprafete distincte, prezentat in plansele-11 si 12 ale acéstei lucrari (vezi plansa 194, 7), ormamentul se orienteazi dupa liniile de impartire firesti ale figurilor, adica dup& diagonale si transversale. Numérul tri- “unghiurilor omoloage, obtinute prin aceasta tmpérfire, depinde de numirul de laturi ale poligonului (planga 154, 6). 342 ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI Planga 154. PANOUL STELATPanourile decorate in forma de stea_sint extrem de frecvente in stilurile arab 5i maur, in timp ce ornamentul are caracterul unui pa nou poligonal doar accidental prelungit ca s& umple si. virfurile triunghiulare, ale stelei (planga 154, 4 si 5). PLANSA 154. PANOUL STELAT 1, Detaliw de picturé muralé, San Fran- cesco din A:sisi (Hessemer). 2. Fragment din decoratia unui Coran arab din sec. al 17-lea (Prisses a’ Avennes). 3. Detaliu de arhitectura araba ~ (Prisses’ @’Avennes). Detalii de picturi de pe un plafon arab (Prisses d’Avennes). 6. Ornament gravat cu acid pe o armura, National Museum, Mtinchen, sec. al 16-lea (Gewerbehalle). . Detalii de picturi de “pe un plafon arab, sec. al 18-lea (Prisses_d’Avennes). 4-5. PANOUL CIRCULAR (Plangele 155-158) Cercul_poate fi vazut ca un poligoh euun nu- mar infinit de laturi. Cum, insa este imposibil sa se tind seama de acest numar infinit, se obisnu- jeste, daca se lucreazi cu axé radiale, sA se im- parta cercul de reguld in 3, 4, 5, 6, 8, 10, 12 sau 16 parti asemenea, aga cum este -indicat in figuri { Alt. principiu freevent aplicat’ éste_acela ‘al, luupartirli in Zone,. ficcare banda’ inelara fiind 6rnamentati separat. “Acest, principiu-a domi- nat in-asa-numitele stiluri arhaice, de exemplu pe-scuturile etrusce sau asiriene (planga_155, 2, 4 §i 5). Acest principiu ‘se potriveste in mod deosebit la‘ decorarea platourilor si farfuriilor, care impun prin insusi profilul loro impéartire zonala. Aga-numitul fond, mijlocul “ereul care.este marcat de obicei printr-o ordonanta in Fozeta, poate fi umplut si printr-c compozitie monoaxialA sau chiar cu totul asimetric 348 ORNAMENTE INCHISE § AU PANOURI te Planga 153. PANOUL CIRCULARORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI | Planga 158. PANOUL CIRCULAR (platiga 155, 4). Ultimul tip de’decoratie’a fost loptat si pentru’ decorarea’ cercului luat in intregime, desi exemplele sint relativ rare. Diviziuni geometrice ale cercului prin in- scrierea de poligoane sau prin intersectarea cu areé, Sint curente nu numai-in traseele gotice, care tin in mod deosebit de! aceste proceduri, dat si in alte stiluri (comp. panourile de tra- see'7 si-8'de la plansa 156 si ornamentele nie. jate ‘din figurile 7 si 8 de la planga 157). Pa- noul circular nu este éiteodata nimic altceva decit o rozeti transpusi pe o suprafata’ plana, asa incit nu se poate trasa o granifa precisa intre cele doud tipuri de compozitii. Compara cu rozetele amintite la p. 250 PLANSA 155. PANOUL CIRCULAR 1. Dal& de teracota asiriana, Nimrud (Owen Jones) 2. Decor de scut asirian de la Khorsabad (Owen Jones). 3. Motiv vechi francon de pe un panou circular de la Sacramentariul din Rheims. 4—5. Ficturi ceramice pe cylixuri greces (Lau). 6. Panou circular de pe o cruce celtica de piatra, cimitiral din St. Vigeans, Angus (Owen Jones). 7—8. Pictura ceramic pe cylixuri — grecesti (Lau). PLANSA 154. PANOUL CIRCULAR. 1, Ornament romanic dintr-un manuscris din sec. al 12-lea, biblioteca Firmin Didot (Racinet). 2. Decor ‘circular modern in_ stil gotic timpuriu (Ungewitter, Stadt- und Landkirchen). 3. Panou circular bizantin din Sfinta Sofia de la Constantinopol, sec. al 6-lea. 4. Panou circular de pe o dala de tera~ cota medievala, sec. al 14-lea, Muzeul din Rouen (Racinet). 347{ 5. Pies aseman&toare celei anterioare, — ORNAL t catedrala din Laon (Racinet). : MENTE INCHISE SAU PANOURI \ 6. Panou circular pe un miner de cheie _ i din fier forjat. ‘ T 7. Decor gotic al unei chei de -bolta, | i sec. al 16-lea, biserica Saint Benoit, i Paris (Racinet). 8. Panou in traseu gotic de la un dulap vechi, Colectiile reunite, Karlsruhe. 9 si 11. Ornament sculptat pe o lada. veche (Gewerbenalie) 10. Vitraliu medieval de la catedrala din, Soissons (Racinet). PLANSA 157. PANOUL CIRCULAR 1. Ornament plat arab in marmura, mo- scheea Kaonam el-Dyn (Prisses d@’Aven- nes). 2. Decorul unei chei de bolté romanice, Miinsterul din Basel. Relief plat arab de pe o ug& din Cairo, sec. al 14-lea (Prisses d?Avennes). Vezi fig. 1 Relief plat arab sculptat in lemn, sec. al 16-lea (L’art pour tous) 6. Decor: adinciturii . circulare.a unei cupe arabe de metal (Prisses d’Avennes). 7—8. Ornamente nielate, dup... Balthasar Silvius, sec. al i6-lea (Ysendyck). 9. Mozaic pavimentar.de marmura din _bi- serica San Vitale din. Ravenna (Hes- semer). 10. Ornament romanic dela, portalul bis. ricii San Lorenzo, Segovia, sec. al 12-lea. 11. Detaliu din decoratia,unui Coran arab, 1 sec. al 16-lea (Prisses d’ Avennes). PUANSA 158. PANOUL’ CIRCULAR 1. Relief plat pe _monumentul funerar Vendramin in S. S..Giovanni e Faolo, Venetia, Renastere italiana (Meurer). : t 2 si 4. Placi de pavaj din maiolicd de la Santa Planga_ 157. Caterina din. ‘Siena, Renastere italiana, PANOUE: CIRCULAR e op a 348ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI x ANS). Cy \/ Sieh Plansa 158, PANOUL CIRCULAR 3: Panou din fier forjat de la San Salva- tor, Praga, Renastere germana (Gewer- behalle). 5. Ornament plat din biserica éragulii Kamenz, Renastere german’ (Gewer- behalle)! ue 6. Panou circular dup& Peter Flétner, Re- nastere, german. 7. Decoratia.fundului unei cupe de argint, de Ihne si ,Stegmiiller, Berlin. (Ge- werbehalle). 8. Panou circular modern, francez de pe plafonul casei sc4rii_ in Villa Croissy, Seine et Oise (César Daly). PANOUL DREPTUNGHIULAR (Plangele 159—162) Forma dreptunghiului ‘este -deosebit’ de ‘adec- vata atit pentru o tompozitie biaxialA (cen- trala), cit si pentru una monoaxiala (verti¢ala) ; fiind pe departe forma cea mai frecvent folo- sita, gasim numeroase exemple de ambele ti- puri in toate stilurile. Daca dreptunghiul nu este subimpartit: (aga cum. se araté in plansele 13—16), axele firesti in jurul c&rora se griipeazi ornamentul intr-o compozitie biaxiala, sint transversalele care unese mijlocul laturilor opuse. Aceste linii im- part figura in patru dreptunghiuri mai mici, fiecare dintre acestea primind 0 decoratie iden- ticé (comp. plansa 159, figurile 1—3 gi plansa 160, figurile 15). Folosirea diagonalelor ca axe de simetrie asa cum este regula pentru pa- trat, produce un efect defavorabil fiindcA cele opt triunghiuri, desi asemenea intre ele, nu pre- zinta acelasi unghi la centru (comp. plansa 159, 4). Acest panou se abate de la regula obignuita, im mA&sura in care dezvoltarea organic’ a or. namentului nu porneste de la centru spre exte- rior, ci din colturi spre centru. 351Decoratia cu palmete de tip grecesc, mai ri- guroas’, care are un efect decorativ excelent aplicata la patrat, este mai putin . adecvata dreptunghiului (plansa 159, figurile 1 si 2), decit decoratia mai libera a perioadei romane (planga 159, 3) si a Renasterii (planga 160, 15). Folosirea dreptunghiului penitru decoratia panourilor verticale comporta doua pozitii ale figurii ——- dreapta, adica avind Jatura lunga dispusa vertical — sau ctileata, adic& avind la- tura scurta pe vertical, Exemple pentru pr mul tip de dispunere sint figurile 2 si 3 din plansa 162, iar pentru ultimul tip figurile 1 si 5 din aceeasi planga. Axa de simetrie constituie perpendiculara mediané. Ornamentul este rare- ori de natura geometrica, cel mai frecvent sint folosite motivele: organice’sawartificiale: ‘Tra- tarea monoaxialé este cea mai proprie pentru panourile propriu-zis verticale, de exemplu la pilastri= (comp. .p.. 290, panoul. de ‘pilastru), pe pereti,. porti etc. Tratarea poliaxialé (cen- tral) este cea mai adecvata, pentru -planurile crizontale, cum>ar fi pavaje sau plafoane. ete. Un material bogat este oferit de lucrarile'in cloisonné gsi cu incrustatii, relieful plat’si gri- Jajele din, Renastere. PLANSA 159;'PANOUL DREPTUNGHIULAR, 12. 'Pictura. greceasci, de: pe ‘plafonulcaseto~ nat de la.Propileele .din Atena , (Owen Soe Fenes)- : 3 3. Decor de panou roman. 4. Ornamentul unui panou roman: de la fata inferioar&é a unei arhiirave de la templul ‘tui Vespasian, Roma. * ' Ornament plat. din biserica;oragului; Ka- menz, Renastere.germana (Gewerbehalle). PLANSA 160. PANOQUL “‘DREPTUNGHIULAR 1. Panou intarsiat de la un cabinet din Perugia, Renastere italiana. (Jakebsthal). wu 352 ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI _PANQUL /DREPTUNGHIULAR Plansa_159.ORNAMENTE {NCHISE SAU PANOURL : ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI Plafiga 161, “> Plansa 160, PANOUL DREPTUNGHIULAR PANOUL DREPTUNGHTULARI Motiv de panou din Palazzo. Vecchio, Man- tua, Renastere italiana (Jakobsthal). | ~ | ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURL Panou de marmura de la mormintul funerar , al familiei Marzuppini, Santa Croce, Florenta (QJakobsthal). 4, Panou de la tn monument funerar, Stiffts- kirche din Stuttgart, Renastere germana (Musterornamente}. 5, Relief plat din Michaelskirche din Schwa- bisch-Hall, Renastere germané (Musterorna- mente). PLANSA 161. PANOUL DREPTUNGHIULAR 1..Grilaj de fier forjat, Renastere italiand (Gewerbehalle). 2. Panou'de fier forjat din corul _ bisericii St. Blasii, Muhlhausen, Thuringia, juma- tatea sec. al 17-lea (Musterornamente). . Incrustatii de fildes pe. un cabinet, exe- cutate de Hans ‘Schieferstein, Dresda, sec. al 16-lea (Muzeul,din Dresda). . Panou de fier forjat. "de la o casa din ‘\Fribourg, Elvetia, sec. al 17-lea (L’art pour tous). 6. Panou, ornamental, folosit, deasupta unui tablou de sfint, de Barthel Beham, Gale- yia din Karlsruhe, Renastere germana. \ 7-~8. Panouri ornamentale de la scaunele “din Laurentiana,. Florenta, Renastere _ ita liana. ° 2 ECE PLANSA 162. PANOUL DREPTUNGHIULAR 1. Grilaj de oberliht. de 1a Schlettstadt,, \ Alsacia, 1649. (Gewerbehalle). | 2—8. Panouri intarsiate. de la San Petronio, Bologna, 1495 (Musterornamente). | 4 Panou. de fier forjat de la o balustradi de scara, sec. al: 18-lea. : 5. Panou de fier forjat, Renastere francezi, sec. al.18-lea. _t 6..Panoul de fier forjat din manastirea Stra- hov,: Praga, Renastere germana. 5 PANOUL DREPTUNGHTULAR, Planga 162, 356PANOUL ELIPSOIDAL 51 ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI IN TOARTA DE PANER (Plansa 163) Elipsa si curba in toarti de paner se raporteazA la principiile decorative ale cercului,-dupa cum dreptunghiul. se raporteazi la acelea ale pa> tratului. Dac& ‘acestea. nu sint subimpartite in figuri mai mici de sine st&t&toare, ca In plansa 20, fig, 15, unde se prezinta un exemplu de acest fel, ele pot forma fie un- panoudirectio- nat, drept sau culcat, daca: sint tratatemono- axial simetric (fig. 1), fie .o ordonanta centrala, in-acest caz, axele lungi si. scurt& ale. figurii apar ca linii firesti de subimp&rtire, in jurul se grupeazd ornamentul si prin care este npartit in patru parti congruente (planga 163, figurile 2—8) si curba in toarté de paner sint figuri general, nu se intilnesc des in ornat . tn schimb, arta decorativa a secole- i 18 a folosit aceasta form de pre- ferinté pentru cutii, bomboniere gi altele, apli- cind decoratia prin nielare, ‘precum si alte teh- nici ale metalului~ A fost folosit&, de aseme- nea, ca piesi central a legaturilor de carte din piele imprimata, in aceeasi perioad’. Cele mai multe dintre figurile plangei’ 163 sint exemple de acest fel PLANSA 163..PANOUL ELIPSOIDAL SI IN TOARTA DE PANER 1-2. Ornamente din Renastere, lucrari_ ger- mane (Formenschatz). 3. Centrul unei legaturi de carte, imprimare LiF) oat x SEL, cu aur pe pergaiment, lucrare germani, NES sec. al 16-lea (Storck). Ses . Imprimeuri pe coperti de c&rti, Germa- = y nisches Museum, Niirnberg, Renastere SAREE german& (Musterornamente). 8. Decoratia placilor de pavaj de la monu- : mentul funerar al printesei Johanna Elisabeth, In Stiftskirche, Stuttgart, Re- Plansa 163. nastere germana. PANOUL ELIPSOIDAL SI IN TOARTA DE PANER 358PANOUL IN LUNETA SI IN ECOANSON (Plangele 164—165) Semicercul nu se las& decit cu greu subimpar- {it in figuri de sine stititoare, adecvate unei decoratii cu efect fericit. Cea mai buna metoda este de a inscrie un cerc’in semicerc, aga. ine’ primul s& fie tangent cu semicercul in punetul median ; dispozitia. aceasta este deosebit «de folositoare atunci cind, de exemplu, trebuie sa plasm un medalion‘’ sau un ceas in luneta unei: porti. In afara acestei modalitati, mai exista doua metode de a decora o lunet&: fie“ca se! construieste un ornament monoaxial simetric de panou, ordonanja foarte adecvata atunci, cind semicercul, cum se intimpla in majorita- tea cazurilor, este folosit peo. suprafata verti- calA (planga 165, 1 si 3); fie cA semicercul este subimpartit, ca un evantai. intr-un numar de sectoare, care primes fiecare o decoratie iden- tics; acesta este. un. principiu, decorativ potri vit mai ales pentru lunete de usi, unde a gi fost des intrebuintat (planga 164, 2). In astfel de cazuri se insereaza, de: obicei, un mic. semicerc in centru, iar micul panouastfel format’ este decorat independent. Obicctul acestei ordonante este de a evita acumularea neeleganta si greoaie de raze la centru. : Ca urniare a unei iluzii optice, semicercul da impresia cA ar fi mai mie decit o jumAtate'.de cere propriu-zisi; de aceea el este adeseori ,saltat“ sau supraindltat, adicA centrul semi Cercului nu se afl& pe crizontala care limiteaz in jos luncta, cieste-impins ceva mai sus. Numele de. ecoahson este dat suprafetelor de forme variate care rezultA din inscricrea unor forme circulare in altele patrulatere..Cea mai obisnuita figura de acest fel este triangu- Joidul; acesta apare de cele doud parti ale semicercului dac&i acesta este inscris intr-un cadru dreptunghiular, ceea ce se intimpla, de ;,exemplu, atunci.cind deschiderea, _ terminat’, 360 arcuit a unei usi sustine o acoperire local dreapta. Aceeasi forma apare si atunci cind un cere este inscris intr-un patrat, ceea ce se in- fimpli frecvent in decorarea — plafoanelor. Uneori decoratia trianguloidului constA dintr-o rozeta plasat& in centrul sau; sau_sint dispuse in interiorul conturului frunze de laur, de pal- mier, de stejar, coroane circulare, | panglici fluturind, trofee, reliefuri figurale, precum si alte obiecte, intr-o ordonanta mai mult sau mai putin naturalisti. Intr-o ‘ordonanta deco- rativé mai severd, se ia drept ax de simetrie bisectoarea unghiului drept. Motivele sint mai rar de tip geometric (plansa 164, 5—6), ci, de obicei, de natur& organicA (planga 165, 4—5); dintre obiectele artificiale, in afara trofeului, mai sint folosite cartusele (plansa 165, 6—9). Daca o serie de arcuri are o linie dreapta comun& tangentA care le uneste, ecoansonul rezultat are forma prezentat& in’ plansa 1€ figura 4. AceasiS figurA este aceeasi cu cea re- zultaté din unirea a dou& trianguloide cu un- ghiurile drepte aldturate si are 0 axA centralA verticala. Alta form cunoscuta de ecoanson rezul @in imscrierea a doud semicercuri mai mici, tangente, intr-allul mai mare, aga cum se In fimplA cu doua ferestre terminate arcuit care se inscriu intr-un arc comun. In incheiere, putem menjiona si cuadrantu sfertul de cere — printre figurile de ecoanson, care apare ndesca la coljurile plafoanelor,, aga,, cum se arati in figurile 7 si 8 ale plansei 164. PLANSA 164. PANOUL IN LUNETA SI IN ECOANSON 1. Ornament roman de marmura (Vulliamy) 2. Grilaj de lineta,, Renastere italiana (Ge- werbehaile). 3. Panou de. marmuraé de la araba (Prisses d’Avennes, © mmoschee 3614. Panou'in ccoansén gotie” timpirtu din bisérica din Kent, Anglia 6. E¢oansoane triangulo isses d’Avennes). 7—8. Panouri in cuandrant modérne. PLANSA 165..PANOUL,IN LUNETA SIIN ECOANSON de mozai¢ arab 1. 'Panou intarsiat dela stranéle Ain cérul | bisericii Santa Maria in'Organo, ‘Verona: Renastere italiana 2. Panou din fier forjat, reprodiceré a unit grilaj, Renastere, de ‘dir. Storck. 8. Panou din fier forjat, Renastere gevinan’. 4. Relief plat, vedere de sus a unei plinte de coloana din San Antonio, Padua (Meurer), 5. Ecoanson modern in trianguloid de la teatrul Vaudeville, Paris (Raguenety. 6—9. Ecoansoane trianguloide dupA Vredeman - de Vries PANCUL PARALELOGRAMIC (Planga 166) in artele decorative, paralelogramul include rombul si patratul, dispus cu o diagonala pe verticala. Paralelogramul poate fi tratat fie ca un panou directionat, vertical, simetric fata dé © singura axa (ligurile 2, 4 5i'5), fie cu ambele dingonale folosite ca axe de simétrie pentru un qiudel biaxial (figurile 1 si 3). In primul caz, ornamentul consta din doua, in cel de al doilea, din patru parti asemanatodare. Paralelogramul nu este folosit frecvent. Uneori se gascste pe grilaje, usi, tAblii si plafoane ete. NSA 166. PANOUL PARALELOGRAMIC 1. Panou pictat pe usa bisericii din Nordlingen, sec. al 17-le 2—-3. Detalii de la grilajul porjii de la prima- ria din Wtirzburg, Renastere germana 4—5. Decoratii pictate moderne. PL. 362 ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI QE it == HE Plansa 164 PANOUL IN LUNETA §I IN ECOANSONORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI Planga 166, Planga 165. PANOUL PARALELOGRAMIC PANOUL IN LUNETA $I IN ECOANSONPANOURI DIVERSE (Plansele 167—168) Plangele 167 si 168 redau un numé&r de forme de panouri mai neobignuite, dar din care existS © mare varietate. Principiul decoratiei acestora trebuie si fie adaptat fiecArui caz in parte; el poste urma analogie — principiile. enuntate mai sus, De’exemplu, poligoane regulate cu laturi concave sau convexe (planga 168, 1 si 2), sint tratate la fel ca si poligoancle cu laturi drepte. Figuri ca acelea din plansa 167, 7 si 8 sint decorate in maniera unui dreptunghi sau a unet elipse. Ornamentul panoului din planga 167, 1 reaminteste de decoratia lunetei Trapezoidul este tratat ca un panou direc- tionat, vertical, axa centralA fiind perpendicu- lara pe cele doua laturi paralele, asa incit orna- mentarea lui va fi asemAndtoare cu cea a pa- noului dreptunghiular biaxial, dar va fi intru- citva modificata, pentru a umple unghiurilo (planga 168, 4 si 5). Aceast& ultima conditie trebuie luataé in consideratie si in cazul unui triunghi dreptunghic cu catete inegale, daca bi- sectoarea unghiului drept este luata drept axd de simetric (plansa 168, 6); 0 ordonanta nesi- metricé este cea mai bun& in acest caz, vezi figurile 7 Ia © pe aceeasi plans. Acest mod de tratare, mai liber, trebuie recomandat si pentru paralelogramul inclinat, care apare pe balustra- dele de scari, intrucit nu este legat de lin axiale, PLANSA 167. PANOURI DIVERSE 1. Grilaj de luneta din fier forjat de la pri- m&ria din Villingen, Renastere tirzie german. . Panouri de balustradA de scar& de la casa zum alten Limpurg din Frankfurt am Main, Renagstere german&, sec. al 16-lea (Gewerbehaile). 366 ORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI t PANOURI DIVERSEORNAMENTE INCHISE SAU PANOURI 4—5. Panouri de grilaj de la scara amvonului de la biserica din Thann, Alsacia, Renas- tere german, sec. al 16-lea (Gewerbe- halle). 6. Grilaj de luneti, Padua, Renagstere ita- liana. Detaliu de la o grild de fereastr’, Renas- tere tirzie germana 8. Grilé de fereastra, Renastere tirzie germana. PLANSA 168. PANOURI DIVERSE 1. Traseu in trifoi in stil gotic (Jakobsthal) 2) Picturi murale dintr-o biserici suedeza, stil romanic (Racinet). 3. Ornament de panou, Luvru, Paris. 4-—5, Incrustatii de marmura pe latura_inferi- cari’ a amvonului in Doemul din Savona, Renastere italiana (Meurer). 6—9. Panouri triunghiulare de la scaunele din Laurentiana, Florenta, atribuite lui Michelangelo. PANOURI DIVERSEE ORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI Esenfa ornamentului repetitiv — plat nelimi- =~, const& in faptul cA poate fi extins la Screjie in toate directiile, partile componente ale desenului, adicd modelul, admitind o re- petare infinita. Motivele ornamentale sint pe de 0 parte, fie pur geometrice, fie pur orga- nice, iar, pe de alta, si aceasta este valabil pentru cele mai multe cazuri, geometrice im- binate cu organice, citeodata’ addugindu-se + motive figurale si artificiale. Ornamentul-tex. turé ave fie o ordonant& poliaxiala — centrala, fle una monoaxiala — directionat& vertical. In primul caz, decoratia se intinde regulat in toate ‘ivectiile, Lava acestei orconante este un sis tem de axe de simetrie intersectate, asa cum @ ardtat in cazul retelelor triunghiulare sau patrate din planga 1, In al doilea caz ornamen- ectionat este obtinut printr-o dezvoltare ip vegetal de jos in sus, de unde repetarea in fiecare directié se obtine prin intoarcerea simetricA a motivului sau prin inseriere, in sensul obignuit (nesimetric) al cuvintului. Si aici epar frecvent combinatii datorita faptu- jui c& multe modele au la bazi scheme poliaxi- ale, centrale, in tmp ce »sanourile si medalin 370 oanele, luate individual, au o decoratie direc- fionata. Dezvoltarea intr-o directié descendenta, sau in.una oblic&ascendenta etc., poate fi conside- rata ca o exceptie de la regula. | Daci modelele de texturi sint aplicate pe suprafete delimitate, aga cum sint, de exemplu, | peretii, atunci fie c&,sint intrerupte abrupt, cum se intimpla in cazul tapetelor de hirtie | pentru pereti, fie cA se cauta o ,,solutie* gi se aplicé o margine. Aceasta se realizeazusor in cazul motivelor geometrice, iar' pentru cele organice se urmeazdé modelul ornamentelor li- bere: La panourile directionate, terminajiile laterale coincid cu axele de simetrie. Ornamentul-textura are o intrebuintare multipla gi divers&. Exista citeva domenii de aplicare specifice acestui tip de ornament, cA- rora si in plansele aldturate li se acorda o deosebit& atentie. Mozaicul, parchetele gi mar- chet&ria recurg de preferinjé la modele geo- metrice ; industria textild, a tapetelor precum si pictura murala prefera elementele: organice modelele de dale de pavaj, vitraliile, inerusta- {iile, precum gi celelalte ‘arte ale metalului, eeupa un loe intermediar. Citeodaté tratarea grilajelor de mari dimensiuni cere un mod nelimitat, care poate fi repetat si marit la di: cretie, asa incit si acest domeniu al artei de- corative poate fi tratat in acest capitol. TEXTURA PATRATA (PARCHETUL) (Plansa 169) Parchet este termenul folosit pentru desemma- rea acoperirii planseelor cu mozaic din lemn tare. Modelele sint aproape exclusiv. geome- trice; de baz& sint retele p&trate sau triun- ghiulare. Elementele sint mai intii asamblate in figuri patrate sau hexagonale regulate, iar placile astfel constituite sint consolidate in! an- sambluri mai mari prin tehnica _pan& si uluc. 371| Planga noastré redi un numf&r de modele mo- derne de parchet, cdrora le st&é la bazA re- feaua triunghiularé — ca in figurile 2, 8, 9 si 10 sau p&trat&é —- ca in celelalte figuri. TEXTURA PATRATA (PARCHETUL) Modele de parchet caré dau podelei efecte de adincime gi in care apare 6 proiectie denive- lati Sint inadmisibile, ca nefiind. adecvate pentru © podea, aga incit trebuie sd fie plata Fatit in realitate, cit si in desénul ci decorativ. PLANSA-169. TEXTURA PATRATA (PARCHETUL) 1-+10. Modele moderne de parchet (Cartea de modele a firmei Hegner, din Treiburg in Breisgau). TEXTURA CiRCULARA (MOZAICUL) (Planga 170) Prin mozaic (opus musivum) se intelege asam- blarea si montarea unor particule elementare de piatraé, lemn, sticla, piele, paie etc. pentru @ compune o imagine sau un model decorativ, Intr-un sens mai restrins, prin moz: se in- teleg imagini sau modele decorative compus din piese de piatrA policromA, teracot& smAl- quita, margele si sticla, ultimele fiind colorate cu foité de metal. Se deosebesc in principal . doua tipuri de mozaic. Mozaicul de cuburi (opus tesselatwm) comptine-imaginea din piese mici, de. cele mai multe, ori cubice, care se fixeazd intr-un strat de chit ‘sau.mortar. Mogaicul de placi (opus sectile): foloseste’ ca parti. componente | placute variind ¢a forrha dupa obiectul pe care trebuic -1 ‘reprezinte. Tehnica mozaicului este veche. (Deja in cartéa Esterei era mentionata.) Ast fel, au-ajuns pind Ja noi un mare: irr de Mozaicuri pavimentaré romane, realizate in prima tehnicd amintita. Arta palecerestina a decorat, de asemenea, pereti si pile cu moza- icuri geometrice (opus aecanicum), dintre a7aORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURE Plansa 170. TEXTURA CIRCULARA (MOZAICUL) ican | adevarat, |} si pavajelor, cit pentru drnamente, picturi, ta- blii de masa etc. In stilurile arab si maur, in- care au fost descoperite numeroase exemplare la Ravenna, Palermo, Venetia precum si in alte localitati. Toate tipurile de mozaic au fost prac- ticatein Italia pind in zilele noastre, dar, este nu atit pentru decorarea’ peretilor ide-mozaic de piatra si teracotdé sm: tuit& constituiau o modalitate frecvent&A de de- coratie murald. Arta mozaicului nu a cistigat _ niciodata teren solid in {firlle nordice. PLANSA 170. TEXTURA CIRCULARA | (MOZAICUL) i. Mozaic din catedrala de la Monreale, Sicilia. 2. Mozaic arab de stuc pe piatra (Prisses d’A- vennes) 3. Mozaic roman. 4. Mozaic de marmur& in ambrazura ferestrei, Domul din Florenta (Fessemer). 5. Medelul plat. geometric al unei cruci ‘din Santa Croce, Florent: 6. Mozaic,de marmura de la San Vitale, Ra- venna (Hessemer). 7. Mozaic tesselat modern, Sorrento. 8 si 10. Mozaic maur, Salon de los Embajado- res, Alhambra, Granda (Owen Jones) 9. Mozaic arab de sttic pe piatr& (Pri wennes). Albergo di Roma, | YEXTURA IN SOLZI (IMBRICATIN — SMALTUL SI DAMASCHINAREA | (Plansa_ 171) Cind suprafata ustensilelor si vaselor de metal trebuie sA primeasc& o decoratie plata, aceasta este, de obicei, executat& prin gravura, gravurd cu acizi, damaschinare, smAltuire sau nielare. Prin procedeul gravurii, decoratia este adin- cit& cu ajutorul instrumentelor de gravare — 375daltite —, iar adinciturile obtinute sint, une- ori, umplute cu lacuri colorate etc. In tehnica gravurii cu acizi se aplicd pe anumite portiuni ale suprafetei metalului o pel protectoare impotriva actiunii acidului, asa _inctt desenul apare in relief plat (dupa indepartarea pelicu- lei protectoare). Prin damaschinare si incrus- tare se fixeazA metal pretios in fier si otel — sau aur in argint — prin ciocnire fie pe un fond special preparat ca s& fie rugos, fie prin inserare in adincituri special gravate in me- talul_ suport si ciocdnire. Tehnica smalturilor are diferite si multiple variante. Procedeul de obtinere a cloisonné-ului consté in sudarea’pe fondul de metal a unor benzi sau filete de me- tal, aga incit si delimiteze adincituri saw ce- lule ; acestea sint umplute cu pulbere dei sticlé colorata, adic’ amestecat& cu pulbere de oxizi metalici, apoi aceasta este vitrifiat& prin incal- zire la temperaturi adecvate. Aici vom lua, in considerare, in special, smaltul cloisonné (germ. Zellenschmelz) si cel in champlevé (germ. Gru- benschmelz). In’ tehnica champlevé, se pregi- tesc adincituri pe suporturi de metal, fie prin sapare cu daltita, fie prin rezervare fric& de la turnarea suportului si cizelare ulterioara ; aceste adincituri se umplu apoi cu smalt. Néel- lo-ul seam&n& cu un smalt negru: pasta de smalt este aici inlocuit’ cu o compozitie de metal, oxizi metalici si sulf. Tehnica smalturilor — si anume in champ- levé — a fost cunoscut& inc& din antichitate. Iar smaltul de Kin era celebru in evul me- diu. Smaltul cloisonné a fost practicat in Ori= ent, in China si'in Japonia inca din celé mai indepartate timpuri. Asa-numitul smal{ de Limoges, este pictat pe wn fond de metal sim- plu, fara. montarea préalabilA a unor celule sau siparea unor l&casuri adincite pentru pig- menti. Obiecte damaschinate au fost gisite tn mormintele vechilor germani si ale vechilor franconi. Aceast& art& care s-a pierdut in Occi- 376 ORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI Planga 171. TEXTURA IN SOLZI (IMBRICAT)dent, a fost practicataé, in schimb, intensiv in Orient, unde acest tip a inflorit in Persia si in India de exemplu. Tehnica niello, gravura si gravura cu acizi pe metal au fost foarte la miod& in vremea Renasterii. PLANSA 171. TEXTURA IN SOLZI (EMBRICATII) 1—3. Motive chinezesti si japoneze. 4, 5 si 9. Motive indiene si persane. 6—7. Motive din Renastere. 8 si 10. Motive medievale de smalt (smalt de Kéin). TEXTURA CIRCULARA @ALE DE TERACOPA) (Plansa 172) vea peretilor si podelelor cu dale de te- smaltuite dateazi din timpuri tot atit de vechi ca perioada.asiriand timpurie, Evul mediu a folosit intensiv dalele de pa- vaj. Dalele, luate individual, sint de cele mai multe ori de form pAtrata’ si masoara intre 0,5—3 decimetri patrati, ceea ce corespunde unei laturi lungi de 7—15 cm. Desenul motivului decorativ este de cele mai multe ori adincit si adesea umplut cu pastd ceramic& colorata. Din punct de vedere stilis- tic, desenul acestor dale este remarcabil. O dal& poate s& cuprinda fie intreg motivul re- petitiv, fic doar un sferl din avesta, aga incit motivul se obtine prin asamblarea a patru dale (cu parti corespunz&toare), Aceste dale sint cu- rente in Anglia, Franta si Germania. In Italia sint folosite dale de maiolic’. Tot acestea au fost adoptate pentru decorarea peretilor atit de raspindita ast&zi in Anglia. Acest excelent sistem decorativy merita pe drept o raspindire mai generalizatA mai ales pentru finisarea pe- retilor, aga cum a cunoscut-o o vreme in Ger- mania. 378 ORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI Plansa 172. TEXTURA CIRCULARA (DALE DE TERACOTA)3 , . 4 ANS 172, TEXTU! a ere in Sea OE ROE Tre eCon A) | ORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI 1—10. Diferite dale medievale, dupA Racinet, Owen Jones gi alti. Exemplu de la Fontenay (@éte d’Or). si 7. Exemplare din muzeul din Rouen. Catedrala din Saint Omer. ‘Troyes, arhivele finutului Aube. eee TEXTURA CIRCULARA (VITRALUILE) (Plansa 173) Fereastra de sticlA este o cucerire a evului me-~ diu, pe care nu a cunoscut-o antichitatea. Gea- murile de fereastré colorate au fost initial fo- losite pentru biserici, cu caracter de ornament. Cel mai vechi procedeu consté in asamblarea unor piese de sticl& coloraté ca intr-un mozaic. In jurul anului 1000 cel mai important centru de productie a acestui tip de vitralii era _ma- n&stirea Tegernsee. Incepind din secolele al li-lea si al 12-lea se practicd pictura cu negru translucid (Schwarzlot), urmata, ulterior, ‘de pi pe sticlA propriu-zisa, cu procedeele ra- derii suprafetei figurilor din’ fondul supracolo- rat, a siluetarii in alb a figurilor prin slefuire de pe fata colorata a sticlei (Uberfangglas) etc. Dup& ce in ultimii 200 de ani arta vitrali- ilor a cunoscut o perioad& de decadenta, asa ineit aproape c&i s-a pierdut, i se acorda din nou, in ultimii ani, o atentie deosebita, dez- voltindu-se mai, ales acel gen care, IAcind la © parte pictura pe sticld propriu-zisa, cauta s& obtina efectele artistice doar cu sticlA colorati si negru translucid (Schwarzlot). Conturarea viguroas& prin incadrarea cu plumb (din plumb sint ramele care leag& elementele de sticla co- loraté in figuri si compozitii_coerente) subli- niaz&i stralucirea culorilor si impiedicd efectul nefericit al contamindrii optice a culorilor in- vedinate. a Pianga ‘173. TEXTURA CIRCULARA (VITRALIILE) 380.Decoratia plata “Grnamentala prin vitralii si mozaic de sticld, despre care este vorba aici, ) este cunoscutd si sub numele de ,model de covor. Cele mai bune exemple le gisim in » perioada de trecere de la stilul romanic la cel gotic, i bisericile din Germania, Franta. si Anglia, care toate trej sint'de fapt adevarata patrie a vitraliilor. PLANSA 173, TEXTURA CIRCULARA (VITRALIILE) 1—10. Diferite modele de perioadele romanicA (Owen Jones, Racinet vitralil (Covoare) din i gotick timpurie i alti). si 9. Catedrala din Chartres. gi 3. Catedrala din Bourges. Catedrala din Soissons. aie DIVERSE TEX'TURI - (MODELE DE PICTURA MURALA) (Plansele 174—175) Prototipurile picturii murale trebuie c&utate in decorarea peretilor cu covoare si textile sus- pend Cele mai vechi decoratii de suprafete prin picturé mural& le ofera stilul egiptean Schema obignuita const& dintr-un traseu mean- dric sau un alt ‘traseu linear aseman&tor, in- trerupt de rovete ele. (vlanya 175, 1 si 2). An- tichitatea clasicd a inlocuit decoratia mui ornamentalA cu reprezentéri figurale si a1 tecturale perspectivice — la Pompei de exem- plu. Perioada paleocrestin’ prefera mozaicul, re ulterior, in perioadele romanica si gotica, a fost t treptat, in favoarea picturii mu- raie. Mai ales biserici si clAdiri oficiale au fost impodobite in interior cu ,,covoare pic- tate*, asa cum pot fi numite aceste ormamen- tari, dac& {inem seama de interferentele din- tre acest gen de pictura si arta textila. In ceea 382 Plansa 174. (MODELE DE PICTURA MURALA)ORNAMENTE, REPETITIVE SAU TEXTURI Planga 175 - DIVERSE TEXTURI (MODELE DE PICTURA MURALA) snes lca ce priveste principiile ornamentale ale aces- tui gen, ‘a se vedea introducerea generald de ja pagina 370, precum si plansele 174—175. In timpurile moderne, folosirea tapetelor de hirtie a limitat domeniul de aplicare a picturii murale ornamentale in mod considerabil, as- t&zi fiind Intrebuintaté mai ales la deco: clidirilor publice si a bisericilor. PLANSA 174. DIVERSE TEXTURL (MODELE DE PICTURA MURALA) 1—2. Pictur&é cu sablonul pe un vechi cabinet, Brandenburg, inceputul sec. al 15-lea (Musterornamente) 3. PicturA din Santa Croce, Florenta, Re- nagtere italian: 4—5. Picturi murale vechi italiene din bise- rica superioara de la Assisi, sec. al 13-lea (Hessemer: 6 si 10. Picturaé bisericeasc’ modern& fran- cez& in stil medieval. 7. Picturé cu sablonul din castelul Traus- nitz, Landshut, sfirsitul sec. al 16-lea (Gewerbehalle) 9. Pictura mural, Palazzo del Podesta, Florenta, sec. al i4-lea (Musterorna— mente). PLANSA 175. DIVERSE TEXTURT (MODELE DE PICTURA MURALA) 1. Schem& de pictur mural& cu meandre din Egiptul antic. 2, Picturé de plafon egipteand anticA (Ra~ cinet). 3—5. Picturaé murala arab& din moscheea Kait- bey, Cairo (Prisses d’Avennes) 6. Picturdé muralé arabi din moscheea Ibra- him Aga, Cairo (Hessemer). 385DIVERSE TEXTURE (MODELE TEXTILE) (Plangele 176—177) Prelucrarea artisticA a textilelor este.una din- tre cele mai vechi si mai diversificate preocu- pari. Dupi decorarea pieilor de animale prin cusituri si broderii, s-au dezvoltat motivele de pe rogojinile impletite prin intrebuintarea unor materiale diferit colorate; apoi, au urmat multiplele si variatele produse textile, impodobite cu. fire colorate, cu broderie, prin boire si imprimare, prin gofrare etc. Datorita naturii perisabile a materialului se gaisese prea putine exemplare din productia textila a epc cilor timpurii in muzeele noastre, aga incit pentru reconstituirea modelelor acestora tre- buie si ne limittim la descrieri si imagini. In schimb, evul mediu, Renasterea si Orientul oferd 0 selectie deosebit de bogat&. O descriere a productiei textile, din punct de vedere is- toric gi tehnic, ar dep&si cadrul publicatiei de fat, aceasta fiind lasaté pe seama_mono- grafiilor si lucr&rilor de specialitate *. Cit pri- veste latura formalé a problemei, modul de decorare este determinat de destinatia produ- sului sise schimba in raport cu conceptia asu- pra formei a fiecirei perioade stilistice. Pe lingA motive pur geometrice (plangsa 177, fi- gurile 1 si 3), gésim si motive organice intr-un cadru_geometrizat (plansele 176, figurile 1 si 2; 177, figura 4). Pe lingi ordonante poliax: ale (plansa 177; figurile 1, 2 si 3) apar ordonante centrale compuse din panouri di- rectionate vertical (planga 176, figurile 1 si 2). Pe ling& inserieri in band& continua directio- nat& (plansa 176, figura 3), existA si ordonante asimetrice (planga 176, figura 4). Pe ling& o dispersie de flori si rozete stilizate pe un fond (plansa 177, figura 9), gisim si motive natu- * OTTO V. SCHORN, Die Textilkunst (Arta tex- tilelor), Leipzig. 386 i | raliste ca in_originalul exemplu japonez din plansa 177, figura 7 s.a.m.d. Principiul stilis- tic fundamental al modelelor exemplare din toate perioadele, il constituie evitarea repre- zentarilor plastice, adic&i de arhitecturi in_per- spectiva etc., elemente care vin in contradictie cu caracterul de ornament plat, de suprafata pland ; de asemenea se tine seama de o repar- titie corecté a maselor, pentru_a evita liniile supiratoare si spatiile’ goale. Un element ia fel de important ca si desenul este culoarea, care nu va fi trataté in aceasta lucrare, avind in vedere specificul e’ Pe lingd productia tesdturilor pentru ves- minte bisericesti, garnituri si podoabe laice, se impune aceea’a covoarelor gi a tapiseriilor pentru decorarea peretilor sau folosite ca per- dele, draperii, portiere etc. Transpunerea mo- delelor textile in picturaé a fost deja tratata si ilustrat’ in plansa 174. Aici ne vom_referi doar Ja fondurile de tapiserie, comune in pic- turd incepind din secohil al 14-lea pind in se— colul al i6-lea, si din care reproducem doua exemple in planga 176, figurile 3 si 4. Tape- tului de lin& si m&tase i-a urmat cel de piele, © inventie arab’ sau spaniola, iar acestuia ta- petul modern de hirtie, la inceput in foi izo- late, apoi in role tiparite, care in prezent sint atit de curente. Nu am introdus in lucrarea noastrA un capitol special despre acest atit de important produs al artei decorative moderne — tapetele —, deoarece acestea nu se deose- bese din punct de vedere formal de pictura muralA si modelele textile, ci doar din pun tul de vedere al procedeelor de producere. Ta~ petul de hirtie modern are o latime de 50 cm, in care o jum&tate de motiv intra o data sau de mai multe ori, in functie de marimea de- senului. Repetarea motivului in directie vert calA — aga-numitul raport este determi- nati de temeiuri tehnice. La imprimarea cu mina, cu blocul de lemn, lungimea motivului, raportul, este de 50—70 cm. 387PLANSA 176. DIVERSE TEXTURI (MODELE TEXTILE} i 2. si 5. Modele de tesituri medievale, dup& Dr. Essenwein (Gewerbehalle). Model. de tesdtura, sec. al 12-lea; ori- ginalul: matase si fir de aur; descoperit intr-un mormint din abatia Saint Germain de Prés, Paris (Racinet). Fond de aur cui model textil de la un scrin de altar_din m&ndstirea Heilbronn, sfirsitul sec. al 15-lea (Gewerbehalle), Fond de aur cu model textil de la_un serin de altar din biserica St. Egidii, Barthfeld, Germania (Gewerbchalie). Tapet de mé&tase francez, sec. (Lart pour tous). PLANSA 177. DIVERSE TEXTURI (MODELE TEXTILE) ae N Motiv de pe un _vesmint episcopal, sacristia bisericii Santa Croce, Florenta. . Model de pe o pernut& de cap dintr-un monument funerar de la St. Georg, Tibin- gen, Renastere german’ (Gewerbehalle). . Model de dantela, de Hans Siebmacher, sec. al 16-lea, Renastere germand. . Piele imprimaté de Ja o legAturd de carte, sec. al 17-lea, Renastere germana (Gewer~ behalle). . Model ‘de {esdturaé, Renastere germana (Musterornamente). . Model de covor, Rottweil, Renastere ger- mana (Musterornamente). . Tesitura de matase moderna japonezd (L’art pour tous). Fond de aur policromat din capela Sankt Lorenz, Rottweil, sfirsitul sec. al i5-lea (Gewerbehalle). . Model de covor din m&nastirea de la Com- burg, inceputul sec. al 17-lea (Musteror- namente). - Model de tesaturaé dintr-o pictura venc- fiam& din anul 1560, Muzeul din Berlin (Gewerbehalle). 388 ORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI 1 Planga 176, DIVERSE TEXTURI (MODELE TEXTILE)7 ORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI ORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI Plansa 177. i Panga 178. DIVERSE TEXTURI (MODELE TEXTILE) i DIFERITE TEXTURI DE GRILATDIFERITE TEXTURI DE GRILAS (Plansa 178) Si grilajul din fier forjat poate fi tratat ca un ornament plat nelimitat (textura), dac&i ba- justrade mai mari sint decorate cu motive, aga cum arata figurile din plansa 178. Drept schelet servesc barele intretesute pe baza unui fond de rejea patraté sau rombica ; comparti- mentarile astfel obtinute sint umplute fie cu elemente ornamentale repetitive in dispunere continua, fie in dispunere alternativa (plansa 178, figurile 1, 2, 5 si 6). Alt sistem consté in unirea barelor para~ lele cu ajutorul unor motive de circei care se repeti regulat (plansa 178, figura 3). Barele CUPRINS paralele drepte pot fi inlocuite cu altele arcu- Cn tae 5 ite (planga 178, figura 4). ; cuUVvINT ues 5 Ca material serveste fierul profilat pitrat | NOTA TRADUCATORUL| a sau rotund, sau platbanda, folosite fie sepa- | PREFATA AUTORULUI LA PRIMA EDITIE 25 rat, fie im ‘combinatii. Atit’ evul mediu, cit si | trnomocnnE oT Renasterea ne-au lsat destule exemplare im- eee presionante, dintre care plansa noastri a se- ea . lectionat citeva. ELEMENTELE SAU MOTIVELE PLANSA 178. DIFERITE TEXTURI FUNDAMENTALE ALE DECORATIEL DE GRILAJ 1. Motiv de grilaj gotic tirziu de la cancelli co- rului din Minsterul din Konstanz, sec. al A, Elemente sau motive geometrice 1. Reteaua. . eee 2 £ Motive'in banda 15-lea, 5 7. Motive in texturs | j i 8 rul de cere, poli ul si steaua 2. Motiv de grilaj in stilul Renasterii germane. erodes roid caiiniecnay aie ees 3. Motiv de grilaj in stilul Renasterii italiene. | 1i— 12, Subdiviziunile octogonului, triun- a 4. Grilaj de usa modern, de Ende si Béckmann, eae RE Berlin (Gewerbehalle). | 29— 16. Dreptunghiul 91 subdtvin ara 5. Motiv de grilaj de maistrul 1catus Klain un a ar 3 din Salzburg, sec. al 17-lea, Renastere ger- a8. Cereul, subdiviziunile si interse: ot mana, ; tiile sale we . oy 6, Motiv de grilaj in stilul Renasterii_ germane. 19, Trasee gotice . - ee a 20. Blipsa 5 ; SKe B. Forme din natura - oe 7 21— 23. Frunza de acant eee ; i— 26. Vrejul de acant . : ne= 28. Laurul sf mastinut . Vita de vie 8: Lotusal, papirusul’ si 32. Iedera — 84, Cerealele, hameiui, vleacul cAjiritor Diverse frunze 30—~ 87. Diverse flori 38— 40. Ghirlanda de b. Organisme animate (Fauna ornamentala) 41— 44. Leul . 45— 46. Grifonul sf Bimers a Capul de leu 49— 50. Capul de tigru, “de berbee ete. BL. Capetele diteritelor Vulturel . Aripa 8. Delfinul Cochilia ‘palmierul Vvolbura’ si do- fructe panter, ‘de Masea Masca grotescé Capul Meduzei Grotese: Semifigura Sfinxul si eatura si Diverse ipostaze man Forme artificiale m1 72. 73— 77. Emblema : 78— 79) Panglica 80. Diverse obiecte ctiunea a Ia COMPOZITIE ORNAMENTALE Observatii pret A. Benzi sau registre a1 84. Banda grecesti Pee _ 85. Banda sau registrul de’ lanjuri 90. Banda sau registrul de impletitura (antrelac) ‘i 91. Banda sau registrul sau registrul de meandre de rozete 93 96 9s 101 105 106 414 7 120 124 133 133 139 139 142, 143 145, 151 133 155 8 161 164 165 168 176 179 100. tmbosatirea ornamental a cere : 9: 93— 96 a’ astra- see cbie ame B. Ornaments Ubere sau_terminatit nfo, erminatii in olemente conjugate 101102, Terminatia cu elemente consugate a. profilelor . Creasta acoperisutui Acrotera si antefixa . Goronamentul de stelé ) Fruntarul ajurat Fleuronul ; Virful de metal 5 Virful cu protuberanta si vasul Protuberanfa suspendata Rozeta iW. Grogetul sf aruncatorul de apa (gar- il 5. Balamale decorate Cincurete Franjuri i Bordura de lambr dantela ©. Superturi 119. Suporturi cu 120. Canelurile 121-122. Baza coloanei 123124, Fusul ornamentat Capitelul coloanei Panoul de pilastru . Capitelul de pilastre Piclorul candelabrului Fusul car Capitelul candelabrului (pabesa) foliate (ezena) Balustrul Herma sau terminusul Parapetul , Stilpii de balustrada . Picioare de mobil 141142. Trapezoforul B56 143—145. Consola 146, Bratul-aplicé 147—148. Cariatide si atlanti 395D. Oramente inchise sau panou: 149—153. Panoul patrat 154. Panoul Stelat (poligonal ‘regulat) 155—158. Panoul circular. Sees 159—162. Panoul dreptunghiular , 163. Panoul elipsoidal si in’ toarta’ de paneer... oe : 164—165. Panoul fn Iuneta si in’ € 166. Panoul paralelogramic 7—168. Panouri diverse... 16 " Ornamente repetitive sau fexturi . 169. Textura p&tratié (parchetul) 170. Textura circulars (mozaicul) 471. Textura in solzi_ (imbricatil) © — smaljul si damasehin 172. Textura circulara (dale 173. Textura circul 174175. Diverse texturi murala) . 176177. Diverse texturi (modele 178, Diferite texturi de grilai aliile) ele de pletura textiley Redactor : SIMONA ZARIONU, wehnoredactor : STEFAN TANASE Aparut 1988 : coli de tpar 16,20 ‘Pivaral_cxccuta sub comanda ar 77 i Be. iB. .Placct" str, Babrica de chibaiturt | Br 9-1, ucuresti Republica Sodialista Romania i