21

Problema transporturilor

Problemele de transport sunt cazuri particulare de probleme de programare liniar.

Modelul general al unei probleme de transport

Un produs se aIl depozitat n m centre Iurnizoare sau depozite D
1
, D
2
, ... , D
m
n cantitile
a
1
, a
2
, ... , a
m
si urmeaz a Ii transportate (distribuite) la n beneIiciari sau consumatori B
1
, B
2
, ... , B
n

al cror necesar este b
1
, b
2
, ... , b
n
. Costul unitar de transport de la depozitul D
i
la beneIiciarul B
f
este
if
c , unde i m , 1 si f n , 1 . AstIel Iacem urmtoarea schem:
f
if
if
i
B
x
c
D .

Se Iac urmtoarele ipoteze:
I
1
. Se pot Iace transporturi de la orice Iurnizor la orice beneIiciar;
I
2
.

Se pot transporta orice cantiti din produsele date;
I
3
.

Suma total a necesarului este mai mic sau egal dect suma total a disponibilului;
I
4
.

Costul unei cantiti ce se transport depinde liniar de costul unitar.

Vom studia problema determinrii unui plan de transport astIel nct s Iie satisIcut
necesarul Iiecrui beneIiciar si acest plan s corespund cheltuielilor totale minime de transport.
Pentru a construi un model matematic al problemei de transport, datele iniiale se dispun n
tabelul urmtor:
f i
B D /
B
1
... B
n
Disponibilul
D
1
c
11

x
11
... c
1n

x
1n
a
1

D
2
c
21

x
21

... c
2n

x
2n

a
2
... ... ... ... ...
D
m
c
m1

x
m1

C
mn

x
mn

a
m

Necesarul b
1
... b
n

_ _
= =
m
i
i
n
f
f
a b
1 1
/

Fie ( )
n f m i
if
c C
, 1 , , 1 = =
= eM
m,n
(R) matricea costurilor iniiale, iar ( )
n f m i
if
x X
, 1 , , 1 = =
= eM
m,n
(R)
matricea necunoscutelor problemei.
Modelul matematic al problemei de transport este:
(1)
| |

= = >
= >
= s
=
_
_
_ _
=
=
= =
. , 1 ) ( , , 1 ) ( 0
, 1 ,
, 1 ,
) (
1
1
1
m
1 i
n f m i x
n f b x
m i a x
x c x f optim
if
m
i
f if
n
f
f if
n
f
if if

22

Cu condiiile suplimentare
_ _
= =
s
m
i
i
n
f
f
a b
1 1
(Necesar sDisponibil),c
ij
>0, ( ) ( ) n f m i , 1 , , 1 = = , b
j
>0, ( ) n f , 1 = ,
0 >
i
a , ( ) m i , 1 = .
Modelul matematic (1) se numeste echilibrat dac necesarul total este egal cu disponibilul
total, adic
_ _
= =
=
m
i
i
n
f
f
a b
1 1
.
n acest caz si problema de transport se numeste echilibrat.
Dac
_ _
= =
=
m
i
i
n
f
f
a b
1 1
atunci modelul matematic 1 este neechilibrat, iar problema de transport
este neechilibrat.
O problem de transport neechilibrat se transIorm ntr-o problem echilibrat astIel:
I. Dac
_ _
= =
<
m
i
i
n
f
f
a b
1 1
(necesarul este mai mic dect disponibilul), atunci se va considera un
beneIiciar Iictiv B
n1
, pentru care costurile unitare de transport sunt nule si necesarul este
_ _
= =
+
=
n
f
f
m
i
i n
b a b
1 1
1
obinndu-se o problem de transport extins, echilibrat, cu m depozite si n1
beneIiciari.
II. Dac
_ _
= =
>
m
i
i
n
f
f
a b
1 1
(necesarul este mai mare dect disponibilul), atunci se va considera
un depozit Iictiv D
m1
pentru care costurile unitare de transport sunt nule si disponibilul este
_ _
= =
+
=
m
i
i
n
f
f m
a b a
1 1
1
obinndu-se astIel o problem de transport echilibrat cu m1 depozite si n
beneIiciari.

Propoziie. Condiia necesar si suIicient ca modelul matematic (1) s Iie echivalent cu modelul
matematic la Iorma standard obinut din (1) prin nlocuirea cu semnul ' a tuturor semnelor de
inegalitate din sistemul de restricii este ca o problem de transport s Iie echilibrat.

Observaie. O problem de transport echilibrat se poate rezolva cu algoritmul simplex primal

Teorema 1: Mulimea soluiilor posibile ale modelului matematic (1) adus la Iorma standard astIel
nct problema este echilibrat, este nevid.

Teorema 2: Orice problem de transport echilibrat are soluie optim

Consecin: O soluie posibil de baz a modelului matematic (1) adus la Iorma standard conine
cel mult mn-1 componente strict pozitive.

Definiie. O soluie posibil de baz se numeste neaegenerat dac are exact mn-1 componente
strict pozitive.

Rezolvarea modelului matematic al unei probleme de transport cu algoritmul simplex primal
este Ioarte greoaie de aceea s-a construit un algoritm special.
Rezolvarea unei probleme de transport echilibrat se Iace n 2 etape:
I. Se determin o soluie posibil de baz, nedegenerat, iniial
II. Se veriIic optimalitatea soluiei posibile de baz; dac nu este optim atunci
23
se determin o nou soluie posibil de baz care la rndul ei este veriIicat etc, pn la obinerea
soluiei optime.
Acest lucru se Iace cu ajutorul teoremei lui Dant:ig.

Metode pentru determinarea unei soluii posibile de baz

a) Metoda Nord-Vest
Se consider o problem de transport echilibrat. Tabelul n care se aIl datele problemei, adic
tabelul cu m1 linii si n1 coloane, este orientat ca o hart n Iuncie de punctele cardinale: Nord,
Sud, Est si Vest.

f i
B D /
B
1

2
B
3
B
B
4
Disponibilul
D
1
c
11

x
11
c
12

x
12
c
13

x
13
c
14

x
14
a
1

D
2
c
21

x
21
c
22

x
22
c
23

x
23
c
24

x
24

a
2
D
3
c
31

x
31
c
32

x
32
c
33

x
33
c
34

x
34

a
3

Necesarul b
1
b
2
b
3
b
4

_ _
= =
=
m
i
i
n
f
f
a b
1 1


Fie ( )
4 , 1 , 3 , 1 = =
=
f i
if
c C eM
3,4
(R) matricea costurilor iniiale, iar ( )
4 , 1 , 3 , 1 = =
=
f i
if
x X eM
3,4
(R)
matricea necunoscutelor problemei. Se determin mai nti necunoscuta
11
x aIlat n poziia N-V, n
modul urmtor:
{ }
1 1 11
, min a b x = .
I. Dac
1 1 11
a b x < = , atunci necesarul lui
1
B devine 0
1 1
= b b si necunoscutele
1 i
x se
egaleaz cu zero pentru 3 , 2 = i , iar disponibilul lui
1
D devine
1 1
b a .
II. Dac
1 1 11
b a x < = , atunci necesarul lui
1
B devine
1 1
a b si necunoscutele
f
x
1
se egaleaz
cu zero pentru 4 , 2 = f , iar disponibilul lui
1
D devine 0
1 1
= a b .
III. Dac
1 1 11
a b x = = , atunci necesarul lui
1
B si disponibilul lui
1
D devin zero, iar
necunoscutele celelalte de pe linia 1 si coloana 1 se egaleaz cu zero.
Procedeul se continu pn sunt aIlate toate necunoscutele din tabel.


b) Metoda costului minim pe linie

Fie ( )
4 , 1 , 3 , 1 = =
=
f i
if
c C eM
3,4
(R) matricea costurilor iniiale, iar ( )
4 , 1 , 3 , 1 = =
=
f i
if
x X eM
3,4
(R) matricea
necunoscutelor problemei. Se determin costul minim de pe prima linie a tabelului problemei,
astIel: Iie
{ }
14 13 12 11 1
, , , min c c c c c
k
= .
I. Dac
k k k
a b x < =
1
, atunci necesarul lui
k
B devine 0 =
k k
b b si necunoscutele
ik
x se
egaleaz cu zero pentru 3 , 2 = i , iar disponibilul lui
k
D devine
k k
b a .
II. Dac
k k k
b a x < =
1
, atunci necesarul lui
k
B devine
k k
a b si necunoscutele
kf
x se
egaleaz cu zero pentru 4 , 2 = f , iar disponibilul lui
k
D devine 0 =
k k
a b .

III. Dac x
1k
= b
k
= d
k
, atunci necesarul lui B
k
si disponibilul lui D
k
devin zero, iar necu-
noscutele celelalte de pe linia k si coloana k se egaleaz cu zero.

Procedeul se continu pan sunt aflate toate necunoscutele din tabel.