Sf.

Ioan Gura de Aur

Discutii despre Steaua de la Betleem �n care se aduc dovezi contra sustinatorilor

astrologiei

Textul de fata este extras din volumul �Omilii la Evanghelia dupa Matei� colectia
PSB �n traducerea Pr. D. Fecioru (pe pg. 4)

�Iar daca S-a nascut Iisus �n Betleemul Iudeii, �n zilele lui Irod �mparatul, iata
magi de la rasarit au venit �n Ierusalim zic�nd: �Unde este �mparatul iudeilor
care S-a nascut? Ca am vazut steaua Lui �n rasarit si am venit sa ne �nchinam Lui�
(Matei 2, 1-2).

Avem nevoie de multe privegheri, de multe rugaciuni, ca sa putem interpreta textul

acesta, sa aflam cine erau acesti magi, de unde au venit, din ce pricina, ce i-a
facut sa vina si �n sf�rsit ce e cu steaua aceasta. Dar mai bine spus, daca vreti,
sa vorbim mai �nt�i de cele ce spun dusmanii adevarului. Ca at�t de mult i-a
pornit pe ei diavolul �mpotriva noastra, �nc�t �ncearca si din textul acesta sa
faca arme �mpotriva adevarului.

- Dar ce spun ei?

- Ei spun: �Iata ca s-a aratat o stea la nasterea lui Hristos! Deci aceasta-i o
dovada ca astrologia este adevarata. daca Hristos S-a nascut dupa legile
astrologiei, pentru ce mai spuneti voi crestinii, ca Hristos a pus capat
astrologiei, ca a aratat ca destinul nu are putere, ca a �nchis gurile demonilor,
ca a alungat ratacirea si a facut sa piara orice vrajitorie ca aceasta?�

- Te �ntreb �nsa: Ce afla magii de la stea? Ca Hristos era �mparatul iudeilor? Dar
nu era �mparatul acestei �mparatii, precum �nsusi a spus lui Pilat: ��mparatia Mea
nu este din lumea aceasta� (Ioan 18, 36). Nimic nu L-a aratat ca �mparat: nici
lancierii, nici scutasii, nici caii, nici perechile de cat�ri; nici altceva de
acest fel n-a avut �n jurul Lui, ci a dus o viata smerita si saraca, purt�nd cu El
din loc �n loc doisprezece oameni smeriti.

Dar chiar daca stiau ca este �mparat, pentru ce au venit? Ca nu e treaba

astrologiei, dupa cum �nsisi astrologii spun, sa cunoasca din stele pe cei care se
nasc, ci sa prezica, dupa ceasul �n care s-a nascut cineva, care-i va fi viitorul.
Magii, �nsa, n-au fost de fata c�nd a nascut Mama, nici n-au stiut timpul c�nd S-a
nascut Hristos, asa ca n-au putut lua de aici un temei, ca sa spuna, dupa miscarea
stelelor, care va fi viitorul Pruncului; dimpotriva, ei au vazut �n tara lor, cu
multa vreme �nainte, arat�ndu-se steaua si au venit sa vada pe Cel nascut.

Dar acest lucru este mai nelamurit dec�t cel mai dinainte. Ce motiv i-a convins?
Nadejdea caror bunatati i-a facut sa plece de la at�ta distanta ca sa se �nchine
�mparatului? Chiar daca avea sa fie �mparatul lor, nici asa plecarea lor n-ar fi
fost motivata. Iar daca Pruncul S-ar fi nascut �n palatele �mparatesti si daca
tatal Lui, �mparatul, ar fi fost de fata, atunci de buna seama ai fi putut spune
ca au venit sa se �nchine Pruncului nascut, cu g�ndul de a cinsti pe tatal Lui,
iar prin asta sa atraga asupra lor bunavointa �mparatului. Dar asa, nici nu se
g�ndeau ca este �mparatul lor, ci �mparatul unui popor strain si al unei tari tare
departe de tara lor si nici nu se asteptau sa vada un barbat �n puterea v�rstei!
Atunci pentru ce au facut o calatorie at�ta de lunga, pentru ce I-au dus daruri,
pentru ce au facut toate acestea cu riscul at�tor primejdii? �ntr-adevar si Irod
s-a tulburat si poporul s-a nelinistit, c�nd au auzit din gura magilor ca au venit
sa se �nchine �mparatului iudeilor, Care S-a nascut.

- Dar magii n-au prevazut asta!

- N-ai nici un motiv sa graiesti asa. Chiar de-ar fi fost tare prosti, at�ta lucru
puteau sa-si �nchipuie ca se duc �ntr-o tara unde �mparateste un alt �mparat si ca
daca vestesc un alt �mparat dec�t �mparatul de atunci �si vor atrage asupra lor
moartea.

Atunci ce i-a facut sa vina sa se �nchine unui prunc �nfasat �n scutece? Daca ar
fi fost barbat �n puterea v�rstei s-ar putea spune ca se asteptau la vreun ajutor
din partea lui de venea peste ei primejdie. dar si asta ar fi fost cea mai mare
prostie, ca un persan, un barbar, care nu avea nici o legatura cu poporul iudeu,
sa vrea sa plece de acasa, sa-si paraseasca tara, rudele si cunoscutii, ca sa se
duca si sa se supuna unei �mparatii straine.

II

Daca asta ar fi fost o prostie, apoi cele facute de ei mai pe urma ar fi fost o
prostie si mai mare.

- Care?

- Sa plece �ndata dupa ce au facut o calatorie at�t de �ndelungata, dupa ce s-au

�nchinat Pruncului, dupa ce au tulburat pe toata lumea! La drept vorbind, ce
simbol �mparatesc au vazut? Au vazut doar o coliba, o iesle, un Copil �n scutece
si o Mama saraca. Cui i-au dus darurile? Pentru ce? Oare era pentru ei lege si
obicei sa cinsteasca asa pe �mparatii nou nascuti de pe fata �ntregului pam�nt?
Aveau, oare, datoria sa colinde mereu toata lumea si sa se �nchine, �nainte de
urcarea lor pe tronul �mparatesc, celor despre care stiau ca vor ajunge �mparati,
chiar daca s�nt de origine joasa si ne�nsemnata? Asta n-o poate sustine nimeni.
Asadar pentru ce I s-au �nchinat? Daca s-au �nchinat pentru niste c�stiguri
imediate, atunci ce se asteptau sa primeasca de la un Copil si o Mama nevoiasa?
Iar daca s-au �nchinat pentru niste c�stiguri viitoare, de unde puteau sti ca-si
va aminti, de tot ce-au facut ei, Copilul Caruia I s-au �nchinat pe c�nd era �n
scutece? Si daca si-ar fi spus ca Mama are sa-I aduca aminte de toate, apoi nici
asa nu erau vrednici de lauda, ci de pedeapsa, ca L-au aruncat pentru at�ta lucru
�ntr-o primejdie at�ta de mare. De altfel se vede din Evanghelie ca Irod
tulbur�ndu-se, �l cauta, se interesa de El si �ncerca sa-L omoare. Cel care
vesteste peste tot locul ca va ajunge �mparat cineva care �n copilarie nu-i dec�t
un simplu muritor, nu face altceva dec�t sa se arunce �n ascutisul sabiei si sa
aprinda nenumarate razboaie �mpotriva lui.

Ai vazut c�te lucruri absurde se ivesc, daca judecam omeneste si dupa simtul comun
venirea magilor? Si nu-s numai at�tea, ci poti gasi si mai multe, care pun
probleme si mai mari dec�t cele amintite.

Dar ca sa nu �ngramadesc nedumeriri peste nedumeriri si sa va ametesc, haide sa

dezlegam problemele puse de steaua de la nastere. Daca vom afla ce stea a fost, de
unde a fost, daca a fost o stea din multele stele sau alta dec�t celelalte, daca a
fost o stea adevarata sau numai una aparenta, atunci vom �ntelege cu usurinta si
pe toate celelalte.
- De unde vom capata raspuns la aceste �ntrebari?

- Chiar din cele scrise �n Evanghelie. Ca n-a fost una din stelele cele multe,
dar, mai bine spus, dupa parerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevazuta,
care a luat chip de stea, se vede �n primul loc din mersul ei. Nu este, nu este
vreo stea care sa mearga pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem ca si soarele
si luna si toate celelalte stele merg de la rasarit la apus; steaua aceasta, �nsa,
mergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fata de Persia. �n
al doilea loc, si din timpul �n care s-a aratat putem vedea ca steaua aceasta n-a
fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua namiaza mare pe c�nd
stralucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; ca luna
depaseste �n stralucire pe toate celelalte stele, dar c�nd se ivesc razele
soarelui, se ascunde �ndata si dispare. Steaua aceasta, �nsa, prin marimea
stralucirii sale, a biruit si razele soarelui; stralucea mai tare dec�t ele;
lumina mai puternic, desi era alta lumina.

�n al treilea r�nd, se vede ca nu era una din celelalte stele, pentru ca aparea si
apoi iarasi disparea. Pe drumul p�na �n Palestina steaua se arata conduc�nd pe
magi; c�nd au ajuns �n Ierusalim s-a ascuns; apoi iarasi, c�nd magii au parasit pe
Irod, dupa ce-i spusesera pricina pentru care venisera si au plecat, steaua iar s-
a aratat; si acest lucru nu poate fi miscarea fireasca a unei stele, ci a unei
puteri �nzestrate cu o ratiune deosebita. Nici nu avea un drum propriu; mergea
c�nd magii trebuiau sa mearga; c�nd stateau ei, statea si ea; slujea tuturor celor
de trebuinta. era ca st�lpul cel de nor din pustie: oprea si scula tabara iudeilor
atunci c�nd trebuia (Ies. 13, 21-22). �n al patrulea r�nd, se vede bine ca nu era
o stea precum celelalte stele din chipul �n care a aratat locul unde s-a nascut
Pruncul. Ca n-a aratat locul ram�n�nd sus pe cer - de altfel nici nu putea sa le
arate locul de ram�nea sus -, ci l-a aratat pogor�ndu-se jos. Stiti doar ca locul
era at�t de mic c�t putea �ncapea o coliba, dar mai bine spus, c�t putea �ncapea
trupul unui prunc; iar o stea obisnuita nu putea sa arate un astfel de loc pentru
ca o stea sta la o �naltime foarte mare si nu poate sa arate un loc at�t de mic,
nici sa-l faca cunoscut celor care vor sa-l gaseasca. De lucrul acesta poti sa te
�ncredintezi uit�ndu-te la luna; desi este cu mult mai mare dec�t stelele, totusi
pare ca este aproape de toti locuitorii lumii rasp�nditi pe o �ntindere at�t de
mare de pam�nt. Spune-mi, te rog, cum ar fi putut steaua sa arate locul asa de
�ngust al ieslei si al colibei de n-ar fi parasit �naltimea aceea, de nu s-ar fi
pogor�t jos si n-ar fi stat chiar deasupra capului Pruncului? Acest lucru �l lasa
evanghelistul sa se �nteleaga c�nd spune: �Si iata steaua mergea �naintea lor,
p�na a venit si a stat deasupra unde era Pruncul� (Matei 2, 9).

Iata, dar, c�te pricini ne arata ca steaua aceasta nu era una din multele stele
ale cerului si ca ea nu s-a aratat potrivit legilor care guverneaza creatia
vazuta.

III

As putea fi �ntrebat:

- Dar pentru care pricina s-a aratat steaua?

- Ca sa mustre nesimtirea iudeilor si sa le ia orice cuv�nt de aparare pentru

nerecunostinta lor. Pentru ca Cel nascut avea sa puna capat vechii vietuiri,
pentru ca avea sa cheme �ntreaga lume la �nchiderea Lui - ca avea sa fie �nchinat
si pe apa si pe uscat -, de aceea chiar de la �nceput deschide neamurilor usa,
voind sa instruiasca pe ai Sai prin cei straini. Pentru ca iudeii n-au tinut seama
de profetii lor, care necontenit le vorbeau de venirea Lui, Dumnezeu a facut sa
vina niste pag�ni, dintr-un pam�nt �ndepartat, sa caute pe �mparatul nascut
printre ei, si astfel sa afle iudeii din gura persilor ceea ce nu voisera sa afle
de la profeti; si astfel sa se convinga de nasterea lui Hristos, de vor fi oameni
cu judecata; dar de se vor �mpotrivi, sa fie lipsiti de orice aparare.

Ce cuv�nt de dezvinovatire ar mai putea gasi iudeii ca n-au primit pe Hristos dupa
ce au avut marturiile at�tor profeti, dupa ce au vazut ca magii L-au primit numai
prin aratarea unei stele si ca s-au �nchinat Celui nascut? Ceea ce au facut cu
ninivitenii trimit�nd pe Iona (Iona 1, 2), ceea ce au facut cu samarineana (Ioan
4, 7) si cananeanca (Matei 15, 22), aceea au facut si cu magii. De asta le si
spunea Hristos: �Barbatii niniviteni se vor scula si-i vor os�ndi! �mparateasa de
la miazazi se va scula si va os�ndi neamul acesta� (Matei 12, 41-42). �i vor
os�ndi, ca aceia au crezut �n El pe temeiul unor marturii foarte slabe, pe c�nd
iudeii n-au crezut, desi au avut cele mai puternice marturii.

- Dar pentru ce Dumnezeu, mi s-ar putea spune, i-a adus pe magi prin aratarea
stelei?

- Si ce-ar fi trebuit sa faca? Sa le trimita profeti? Magii n-ar fi primit

marturia profetilor! Sa le trimita glas din cer? Nu l-ar fi luat �n seama! Sa le
fi trimis �nger? Dar si pe acesta l-ar fi trecut cu vederea! De aceea Dumnezeu
lasa la o parte toate aceste marturii si, fac�nd mare pogoram�nt, �i cheama pe o
cale obisnuita lor: le arata o stea mare si deosebita de celelalte stele, ca sa-i
minuneze si prin marimea si prin frumusetea �nfatisarii ei, dar si prin felul
mersului ei. Pavel a facut la fel: elinilor le vorbeste pornind de la altarul de
pe Aeropag (Fapte 17, 22-31), aduc�nd ca marturie pe poetii lor; iar iudeilor,
care traiau dupa lege, le vorbeste pornind de la taierea �mprejur si de la jertfe.
Pentru ca fiecare om iubeste acelea cu care este obisnuit, de aceea at�t Dumnezeu
c�t si oamenii trimisi de El pentru m�ntuirea lumii se folosesc de ideile si de
faptele cu care lumea era obisnuita. Sa nu socotesti, dar, ca e ceva nevrednic de
Dumnezeu ca a chemat prin o stea pe magi ca sa se �nchine lui Hristos! Daca
g�ndesti asa, atunci ataci toate prescriptiile iudaice: si jertfele si curatiile
si �nceputurile de luna noua si chivotul si �nsusi templul. Ca toate acestea si-au
luat �nceput din pricina neputintei lor de a se ridica cu mintea mai presus de
cele materiale. Totusi Dumnezeu, pentru m�ntuirea celor rataciti, a �ngaduit
iudeilor sa I se slujeasca prin aceste acte de cult, prin care si pag�nii, cu mici
deosebiri, slujeau demonilor, pentru ca, depart�ndu-se �ncetul cu �ncetul de
obiceiul lor, sa-i ridice la filozofia cea �nalta. Asa a facut si cu magii; a vrut
sa-i cheme prin aratarea unei stele, ca sa-i �nalte cu mintea mai sus de propria
lor g�ndire. Pentru ca, dupa ce i-a condus si i-a calauzit si dupa ce i-a adus
l�nga iesle, nu le mai vorbeste prin stea, ci prin �nger. Asa au ajuns �ncetul cu
�ncetul mai buni. Acelasi lucru l-a facut Dumnezeu si cu ascalonitenii si cu
gazeii. C�nd a fost dus chivotul legii �n cele cinci orase, orasele au fost lovite
cu rana de moarte si nu gaseau nici o scapare din nenorocirile venite peste ele;
atunci au chemat ghicitori, au adunat tot poporul si cautau sa gaseasca scapare de
rana aceea trimisa de Dumnezeu. Ghicitorii le-au spus sa �njuge la un car, �n care
sa puna chivotul legii, doua vaci, cu vitei primi-nascuti, nepuse �nca la jug, si
sa le lase sa mearga fara sa le m�ne cineva; asa vor cunoaste daca nenorocirea a
fost trimisa de Dumnezeu sau daca a fost adusa de o boala oarecare. Ghicitorii au
spus ca daca vacile vor rupe jugul, pentru ca n-au mai fost puse la jug si se vor
�ntoarce la viteii care mugesc, atunci nenorocirea se datoreste �nt�mplarii; dar
daca vor merge drept, fara sa le pese de mugetul viteilor si fara sa se
rataceasca, cu toate ca nu cunosc drumul, atunci e lamurit ca m�na lui Dumnezeu s-
a atins de orasele acelea. Dupa ce ghicitorii au grait asa, locuitorii acelor
orase au crezut spusele lor si au facut cum le-au poruncit (I Regi 5, 1-6. 13). Si
Dumnezeu, fac�nd iarasi pogoram�nt, a urmat sfatul ghicitorilor si n-a socotit
nevrednic de El sa �mplineasca spusele ghicitorilor si sa-i faca vrednici de
credinta �n cele spuse de ei. Fapta sav�rsita atunci a fost mai mare, pentru ca
chiar potrivnicii lui Dumnezeu au dat marturie de puterea lui Dumnezeu si pentru
ca dascalii lor au grait asa cum voia Dumnezeu. Se pot vedea si alte multe cazuri
�n care Dumnezeu r�nduieste la fel lucrurile. de pilda cazul vrajitoarei din Endor
(I Regi 28, 7-25) se aseamana cu cazul de mai sus al r�nduielii lui Dumnezeu; pe
acesta �l puteti lamuri singuri pe temeiul spuselor mele de mai �nainte.

Acestea v-am spus despre steaua de la Nasterea Domnului; dar voi puteti spune si
mai multe, ca zice Scriptura: �Da prilej �nteleptului si mai �ntelept va fi�
(Proverbe 9, 9).

IV

Trebuie, �nsa, sa ne �ntoarcem la �nceputul cuvintelor citite din Evanghelie.

- Care este �nceputul?

�Iar daca S-a nascut Iisus �n Betleemul Iudeii, �n zilele lui Irod �mparatul, iata
magi de la rasarit au venit �n Ierusalim� (Matei 2, 1).

Magii mergeau dupa steaua care �i conducea si au crezut; dar iudeii n-au crezut
nici pe profeti, desi le vorbisera �n urechile lor.

- Dar pentru ce evanghelistul ne-a spus si timpul si locul nasterii lui Iisus,
zic�nd: ��n Betleem� si: ��n zilele lui Irod �mparatul�? Pentru ce ne-a vorbit si
de datoria lui Irod?

- Pentru ca mai era un Irod, acela care omor�se pe Ioan Botezatorul (Matei 14, 1-
12), acela era tetrarh, pe c�nd acesta �mparat. Evanghelistul a aratat de asemeni
si timpul si locul nasterii lui Iisus, pentru ca sa ne aminteasca niste profetii
vechi. Dintre acestea, una a profetit-o Miheia, spun�nd: �Si tu, Betleeme,
pam�ntul lui Iuda, nicidecum nu esti mai mic �ntre domnii lui Iuda� (Mih. 5, 2);
alta a profetit-o patriarhul Iacov, arat�ndu-ne exact timpul si d�ndu-ne un mare
semn al venirii Lui: �Nu va lipsi domn din Iuda, nici povatuitor din coapsele lui,
p�na vor veni cele gatite lui si Acela va fi asteptarea neamurilor� (Facere 49,
10)

Merita, �nsa, sa raspundem la �ntrebarea: De unde le-a venit magilor g�ndul sa se

duca sa se �nchine lui Hristos si cine i-a �ndemnat?

Dupa parerea mea, lucrul acesta nu se datoreste numai stelei, ci si lui Dumnezeu,
care a pus �n miscare sufletul lor, asa precum a facut si cu �mparatul Cir,
determin�ndu-l sa elibereze pe iudei din robie (Iezdra 1, 1-11). Dumnezeu n-a
facut asta nimicindu-le libera vointa. La fel si cu Pavel, l-a chemat printr-un
glas de sus (Fapte 9, 4-6), iar prin aceasta a facut cunoscut si harul Sau, dar si
ascultarea lui Pavel.

- dar pentru ce dumnezeu n-a descoperit tuturor magilor nasterea lui Hristos?

- N-aveau sa creada toti; acestia erau mai �nclinati a crede dec�t ceilalti.
nenumaratele neamuri au pierit, dar profetul Iona a fost trimis numai la
niniviteni (Iona 1, 2); doi t�lhari au fost pe cruce, dar numai unul s-a m�ntuit
(Luca 23, 39-43).

Vezi-le virtutea magilor nu din aceea ca au venit �n Palestina, ci si din aceea ca

au vorbit cu �ndraznire cu Irod. ca sa nu-i dea impresia ca s�nt niste �nselatori,
ai spun d steaua care i-a calauzit, de lungimea drumului, graindu-i cu �ndraznire:
�Am venit sa ne �nchinam Lui� (Matei 2, 2). Nu s-au temut nici de m�nia poporului,
nici de tirania �mparatului. De aceea eu cred ca acesti magi au ajuns si �n tara
lor dascali concetatenilor lor. Daca nu s-au ferit sa faca asta �n Iudeea, apoi cu
at�t mai mult au avut curajul sa vorbeasca acasa la ei, mai ales ca acum aveau �n
urechile lor si cuvintele dumnezeiesti ale �ngerului si marturia profetului.

�Si auzind Irod s-a tulburat si tot Ierusalimul �mpreuna cu el� (Matei 2, 3).

Pe buna dreptate s-a tulburat Irod, pentru ca, fiind �mparat, �si temea tronul lui
si al copiilor lui.

- Dar Ierusalimul, pentru ce s-a tulburat? Doar profetii �l prezisesera de mult pe

Hristos, ca va fi m�ntuitor, binefacator si liberator. Pentru ce, dar, s-au
tulburat iudeii?

- M�nati de acelasi g�nd, pentru care si mai �nainte se departasera de Dumnezeu,

binefacatorul lor, si se g�ndeau la carnurile din Egipt (Iesire 16, 3; Numeri 11,
4-5), desi dob�ndisera o libertate ca aceea.

Tu, �nsa, uita-mi-te c�t de precisi s�nt profetii! Profetul Isaia a vestit mai
dinainte nasterea, zic�nd: �Si ar fi dorit sa fi fost arse cu foc, ca Prunc s-a
nascut noua, Fiul, si ni s-a dat noua� (Isaia 9, 5-6). Dar iudeii tulbur�ndu-se n-
au cautat sa vada ce s-a �nt�mplat, nici sa mearga dupa magi, nici sa-L afle. Asa
au fost iudeii! Mai certareti si mai nepasatori dec�t toti oamenii. Ar fi trebuit
ca chiar ei sa se m�ndreasca ca printre ei s-a nascut �mparatul, ca au atras la ei
pe persi, ca au sa aiba pe toti oamenii supusi lor, ca lucrurile mergeau spre mai
bine si ca �mparatia lor ajunsese chiar de la �nceput asa de stralucita. dar ei
nici asa nu s-au facut mai buni; si doar nu de mult scapasera de robie. dar chiar
daca iudeii n-ar fi stiut nimic de aceste lucruri �nalte si nespuse, era firesc sa
se g�ndeasca, numai pe temeiul celor petrecute sub ochii lor, ca daca acum tremura
at�ta de �mparatul nostru abia nascut, cu mult mai mult se vor teme si se vor
supune Lui mai t�rziu, c�nd Pruncul va creste si c�nd cele ale noastre vor fi mai
stralucite dec�t cele ale barbarilor. Dar nimic din acestea nu i-a trezit. At�t de
mare le era prostia si odata cu asta si invidia. [...]

�Si adun�nd pe toti arhiereii si carturarii poporului,

i-a �ntrebat: �Unde este sa Se nasca Hristos?�

Iar ei i-au spus lui: ��n Betleemul Iudeii� (Matei 2, 1-5).

Ai vazut ca toate s-au facut spre mustrarea iudeilor? At�ta vreme c�t iudeii nu-L
vedeau pe Hristos, nu erau stap�niti de invidie si dadeau marturie despre adevar;
dar c�nd I-au vazut slava adusa de minuni, stap�niti de invidie, n-au mai spus
adevarul. Adevarul, �nsa, iesea la lumina pe toate caile si tocmai dusmanii �l
�ntareau mai mult.

Iata si aici c�t de minunat si de neobisnuit a r�nduit Dumnezeu lucrurile! Si

magii si iudeii afla unii de la altii ceva mai mult dec�t stiau; si se �nvata unii
pe altii. Iudeii au aflat de la magi ca o stea L-a propovaduit pe Hristos �n tara
persilor; iar magii au aflat de la iudei ca Cel propovaduit de stea a fost vestit
de profeti cu multa vreme �nainte. Astfel �ntrebarea pusa de Irod a ajuns dovada
unei �nvataturi mai clar e si mai precise si pentru magi si pentru iudei. Si
astfel dusmanii adevarului s�nt siliti sa citeasca �naintea lui Irod si a magilor,
fara voia lor, scrierile care vorbeau despre adevar, s�nt siliti sa talmaceasca
profetia, chiar daca n-o talmacesc toata. Au vorbit numai de Betleem si ca din el
va veni Cel ce pastoreste pe Israel, dar n-au mai adaugat continuarea profetiei,
ca sa linguseasca e �mparat.

- Si care-i continuarea profetiei?

- �Si iesirile Lui dintru �nceput, din zilele veacului!� (Miheea 5, 1).

- Dar pentru ce Hristos, daca avea sa vina din Betleem, a trait dupa nastere �n
Nazaret si a �ntunecat profetia?

- N-a �ntunecat-o, ci a lamurit-o mai mult. Tocmai faptul ca Mama Sa locuia �n

Nazaret arata ca nasterea lui Hristos �n Betleem s-a facut potrivit r�nduielii lui
Dumnezeu. De aceea n-a plecat �ndata dupa nastere, ci a mai ramas �nca patruzeci
de zile, ca sa dea prilej celor ce voiau sa cerceteze totul cu de-amanuntul. Ca
multe erau cele ce �ndreptateau o astfel de cercetare pentru cei ce ar fi voit sa
examineze �n mai de aproape lucrurile. C�nd au venit magii �n Ierusalim, tot
orasul a fost puternic tulburat si odata cu orasul si �mparatul; a fost adus ca
marturie profetul Miheea, au facut mare sfat si s-au mai �nt�mplat �n Ierusalim si
alte fapte, pe care Luca le povesteste cu de-amanuntul; de pilda cele cu privire
la Ana si la Simeon (Luca 2, 25-38), la Zaharia (Luca 1, 5-25), la �ngeri si la
pastori (Luca 2, 8-18). toate acestea s�nt �ndestulatoare pricini pentru cei ce
vor sa examineze mai de aproape lucrurile, ca sa descopere cele petrecute �n
Betleem. daca magii, care venisera din Persia, au cunoscut locul nasterii lui
Hristos, apoi cu mult mai usor puteau sa-l afle locuitorii Ierusalimului. La
�nceput, la nastere, Hristos s-a aratat iudeilor prin multe minuni; dar pentru ca
iudeii n-au voit sa-L vada, a stat un timp ascuns; apoi, printr-un alt �nceput, S-
a descoperit cu mai multa stralucire (Matei 3, 13-17). Acum nu magii, nici steaua,
ci Tatal L-a propovaduit de sus; si Duhul S-a pogor�t atrag�nd glasul acela peste
capul Celui botezat; si Ioan, cu toata �ndraznirea, striga de-a lungul �ntregii
Iudei, umpl�nd cu �nvatatura sa tinuturile locuite si nelocuite; si marturia
minunilor si pam�ntul si marea si toata zidirea slobozeau stralucit glasul despre
El. La nasterea Sa s-au petrecut at�tea minuni c�te puteau sa arate �n liniste pe
Cel venit pe lume. Si ca sa nu spuna iudeii: �Nu stim c�nd S-a nascut si nici �n
ce loc�, Dumnezeu a r�nduit venirea magilor si celelalte pe care le-am spus. Deci
iudeii nu pot avea nici o scuza ca n-au cercetat cele ce se petrecusera.

II

Uita-te c�t de precise s�nt cuvintele profetiei! Profetul n-a spus: �Va locui �n
Betleem�, ci �din tine va iesi� (Miheea 5, 2). Deci profetia spune ca se va naste
acolo. Dar unii iudei au nerusinarea sa spuna ca aceste cuvinte s-au spus despre
Zorobabel. Cum s-ar putea sustine asta? Doar �iesirile lui� n-au fost �dintru
�nceput, din zilele veacului!� Cum s-ar putea aplica lui Zorobabel cuvintele de la
�nceputul profetiei �din tine va iesi�, c�nd Zorobabel nu s-a nascut �n Iudeea, ci
�n Babilon? De aceea a si fost numit Zorobabel, pentru ca acolo s-a nascut. Cei
care cunosc limba siriana �nteleg cuv�ntul Zorobabel. Pe l�nga cele spuse si
timpul de mai t�rziu �ntareste marturia. Caci ce spune profetia?

�Si tu, Betleeme, nicidecum nu esti cel mai mic �ntre domnii lui Iuda� (Matei 2,
6).

Profetul arata pricina stralucirii Betleemului spun�nd ca �din tine va iesi�. Si

nimeni altcineva n-a facut stralucit si vestit locul acela, ci numai Hristos. Dupa
ce S-a nascut vin sa vada ieslea si locul colibei oameni de la marginile lumii.
Acest lucru l-a aratat mai dinainte profetul spun�nd: �Nicidecum nu esti cel mai
mic �ntre domnii lui Iuda�, adica �ntre conducatorii de semintii. Prin aceste
cuvinte a cuprins si Ierusalimul. Dar nici asa iudeii n-au luat �n seama profetia,
desi folosul �i privea pe ei. Aceasta e pricina ca profetii nu vorbesc la �nceput
at�t de vrednicia lui Hristos c�t de binefacerile facute de Hristos iudeilor. C�nd
Fecioara a nascut, �ngerul zice: �Vei chema numele Lui: Iisus�; si adauga: �ca El
va m�ntui pe poporul Sau de pacatele sale� (Matei 1, 21). Iar magii n-au spus:
�Unde este Fiul lui Dumnezeu�, ci: �Cel ce S-a nascut, �mparatul iudeilor� (Matei
2, 2). �n profetie iarasi nu s-a spus: �Din tine va iesi Fiul lui Dumnezeu�, ci:
�povatuitor Care va pastori pe poporul Meu Israel� (Matei 2, 6). Ca profetul
trebuia sa vorbeasca la �nceput cu mai mult pogoram�nt, si ca sa nu-i
scandalizeze, dar sa si propovaduiasca m�ntuirea lor, spre a-i atrage mai mult.
Primele marturii, cele din timpul de dupa nastere, nu spun ceva deosebit despre
Hristos, cum spun marturiile despre minunile sav�rsite mai t�rziu de El, care
vorbesc mai lamurit despre slava Lui. Asculta ce spune profetul despre copiii
care-I c�ntau imne dupa sav�rsirea multelor Sale minuni: �Din gura pruncilor si a
celor ce sug ai sav�rsit lauda� (Psalmi 8, 2); si iarasi: �Ca vor vedea cerurile,
lucrul degetelor tale� (Psalmi 8, 3). Aceste din urma cuvinte �l arata Creator al
universului. Profetia spusa despre El dupa �naltare, �l arata de aceeasi cinste cu
Tatal: �Zis-a Domnul Domnului meu: sezi de-a dreapta Mea� (Psalmi 109, 1), iar
Isaia spune: �Cel ce S-a ridicat sa conduca neamurile; �n El vor nadajdui
neamurile� (Isaia 11, 10).

- Dar pentru ce, m-ar putea �ntreba cineva, profetul Mihneia spune ca Betleemul nu
este cel mai mic �ntre domnii lui Iuda, c�nd satul acesta a ajuns vestit nu numai
�n Palestina, ci �n toata lumea?

- Cuv�ntul profetului a fost adresat deocamdata iudeilor; de aceea a si adaugat:

�Va pastori pe poporul Meu Israel�, cu toate ca a pastorit lumea �ntreaga. Dar,
dupa cum am spus, profetul nu vrea sa scandalizeze deocamdata pe iudei, dar le
descopera ca va pastori si pe toate celelalte neamuri.

- Dar pentru ce profetul spune ca va pastori pe poporul iudeu, c�nd nu l-a

pastorit?

- Dar asta mai cu seama s-a si �nt�mplat! Spun�nd aici �Israel� a aratat pe iudei
care au crezut �n El, iar Pavel, interpret�nd acest loc, spunea: �Nu toti din
Israel s�nt Israel, ci numai c�ti s-au nascut prin credinta si fagaduinta� (Romani
9,6-7). Iar daca nu i-a pastorit pe toti, e pacatul si vina lor. Ar fi trebuit sa
I se �nchine �mpreuna cu magii si sa slaveasca pe Dumnezeu, ca a venit peste ei un
timp ca acela care sa le dezlege toate pacatele lor. Si doar nu auzisera nimic de
judecata, nici de pedepse, ci de un pastor linistit si bl�nd! Dar ei fac
dimpotriva: se tulbura, se fram�nta si mai t�rziu pun la cale fel de fel de
viclenii.

�Atunci Irod chem�nd �n ascuns pe magi, i-a �ntrebat cu de-amanuntul despre vremea
�n care s-a aratat steaua� (Matei 2,7).

Irod cauta sa omoare pe Cel nascut; dar asta nu mai e furie, ci curata nebunie;
caci cele spuse si cele �nt�mplate erau de ajuns sa-l opreasca de la orice
�ncercare ca aceasta. Cele �nt�mplate nu erau fapte omenesti; nu erau fapte
omenesti ca o stea sa cheme din �naltul cerului pe magi, sa-i porneasca pe niste
barbari �ntr-o calatorie at�t de �ndepartata spre a se �nchina Celui aflat �n
scutece si �n iesle si ca profetii sa-L prezica de demult; toate acestea, precum
si toate celelalte, erau fapte mai presus de om. Totusi Irod n-a tinut seama de
nici una din ele.
Asa e rautatea! Cade �n groapa sapata de ea �nsasi; �ncearca lucruri imposibile.
Uita-te la nebunia lui Irod! De credea profetia si de-o socotea de neschimbat,
trebuia sa stie lamurit ca �ncerca ceva cu neputinta; si iarasi, de n u credea
perofetia si nu se astepta sa se �nfaptuiasca spusele ei, atunci n-ar fi trebuit
sa se teama si sa se �nfricoseze si nici sa puna la cale viclenia. Deci si �ntr-un
caz si �n altul viclenia lui era de prisos. Apoi era o nebunie fara margini sa-si
�nchipuie ca magii au sa-l prefere pe el �n locul Celui nascut, pentru Care
facusera at�ta drum. C�nd magii ardeau at�ta de dragul Pruncului, �nainte de a-L
vedea, cum mai putea Irod nadajdui sa-i convinga sa-L tradeze dupa ce-L vazusera
si fusesera �ncredintati si de profetie? Si totusi, desi erau at�tea motive care
sa-l opreasca de la acest g�nd, Irod a �ncercat: �Si chem�nd �n ascuns pe magi, i-
a �ntrebat�. �si �nchipuia ca iudeii vor cauta sa scape Pruncul; nici Irod nu-si
putea �nchipui ca iudeii sa alunece �n at�ta nebunie, �nc�t sa vrea sa dea �n
m�inile vrajmasilor pe aparatorul lor, pe M�ntuitorul lor, pe Cel ce a venit
pentru eliberarea poporului. Irod, deci, �i cheama �n ascuns si-i �ntreaba, nu de
timpul �n care S-a nascut Pruncul, ci de timpul �n care s-a aratat steaua,
�ntinz�nd cu multa dibacie cursa. Dupa parerea mea steaua trebuie sa se fi aratat
cu multa vreme �nainte de nasterea Pruncului, pentru ca magii au trebuit sa faca
multa vreme pe drum ca sa ajunga �n Palestina chiar �n momentul nasterii; ca
trebuia sa I se �nchine Lui pe c�nd era �n scutece. Deci steaua li s-a aratat cu
mult mai �nainte, pentru a arata ca nasterea Lui este minunata si neobisnuita.
Daca li s-ar fi aratat �n rasarit chiar �n momentul �n care S-a nascut Pruncul �n
Palestina, magii n-ar mai fi ajuns sa-L vada �nfasat �n scutece, deoarece
calatoria le lua mult timp. Sa nu ne minunam de lor, deci, daca Irod a poruncit sa
fie ucisi pruncii de doi ani si mai mici (Matei 2,16); m�nia si teama �l fac sa
mareasca timpul, pentru mai multa siguranta, ca sa nu-i scape nimeni.

Asadar, Irod a chemat pe magi si le-a spus:

�Mergeti si cercetati cu de-amanuntul despre Prunc; si daca-L veti afla, vestiti-

ma, ca si eu venind sa ma �nchin Lui� (Matei 2,8).

Ai vazut c�t de lipsit de judecata a fost Irod? Daca vorbesti drept, pentru ce
�ntrebi �n ascuns pe magi? Iar daca vrei sa pui la cale o nelegiuire, pentru ce
nu-si dai seama ca magii vor descoperi viclenia ta tocmai pentru ca i-ai �ntrebat
�ntru ascuns? Dar, dupa cum am spus, c�nd un om e stap�nit de rautate face prostii
din ce �n ce mai mari. Irod n-a spus: �Mergeti de aflati de �mparat�, ci: �de
Prunc�. Nici numele de �mparat nu voia sa-l rosteasca. Dar magii, datorita bunei
lor credinte, nu si-au dat seama de asta; ca nu-si puteau �nchipui ca Irod ar
putea merge at�t de departe cu rautatea �nc�t sa �ncerce a vicleni �mpotriva unei
r�nduieli at�t de minunate a lui Dumnezeu. Au plecat, deci, magii fara nici o
banuiala, g�ndindu-se la cele ce stiau ei si la cele ce auzisera de la altii.

�Si daca steaua, pe care o vazusera �n rasarit, mergea �naintea lor� (Matei 2, 9).

Ca pentru asta s-a si ascuns steaua, ca magii, pierz�ndu-si calauza, sa fie siliti
sa �ntrebe pe iudei si sa se faca tuturora cunoscuta nasterea lui Hristos. Dupa ce
au �ntrebat si dupa ce au avut dascali pe dusmanii lui Hristos, steaua iar s-a
aratat. Uita-te c�t de minunat se desfasoara lucrurile! Din m�na stelei �i ia de
m�na pe magi poporul si �mparatul; iar acestia �l aduc pe profet ca sa-i �nvete
cele ce se petreceau �n Betleem. Iar mai t�rziu din m�na profetului �i ia �ngerul,
care-i �nvata totul. Deci de la Ierusalim la Betleem steaua le arata drumul; ca
steaua i-a �nsotit de acolo iarasi. Si s-a facut aceasta ca sa afli si de aici ca
steaua nu era o stea ca toate celelalte, ca nici o stea nu merge cum a mers
aceasta stea. Si nu numai ca merge, dar mergea �naintea lor, �i tragea dupa ea si-
i calauzea �n miezul zilei.
IV

Poate ca cineva ar �ntreba:

- Dar de ce mai aveau nevoie de stea de vreme ce cunosteau locul nasterii?

- Ca sa le fie aratat Pruncul. Asta n-o stiau! Casa nu era mare; iar Mama
Pruncului era lipsita de stralucire si necunoscuta. Trebuia, deci, ca steaua sa-i
duca chiar la locul unde S-a nascut. De aceea, �ndata ce-au iesit din Ierusalim s-
a aratat steaua si nu s-a oprit �nainte de a ajunge la ieslea nasterii. Minunea a
urmat minunii. Am�ndoua erau pline de minune: si �nchinarea magilor si mergerea
stelei �naintea lor; erau �ndestulatoare sa atraga chiar pe cei cu totul
�mpietriti la suflet. daca magii ar fi spus ca au auzit de nasterea Pruncului din
gura profetilor sau ca �ngerii au vorbit cu ei �ndeosebi, n-ar fi fost crezuti;
dar asa, steaua aratata pe cer a �nchis gura tuturor, chiar a celor mai
nerusinati. Mai mult: c�nd steaua a ajuns deasupra Pruncului, steaua s-a oprit.
Iar ca o stea, c�nd sa se ascunda, c�nd sa se arate si �n sf�rsit sa se opreasca
dupa ce iar s-a aratat, �nseamna ca era o stea cu o putere mai mare dec�t a unei
stele obisnuite. Asta a �ntarit si mai mult credinta magilor. De aceea s-au si
bucurat. S-au bucurat ca au gasit ce cautau; s-au bucurat ca au ajuns vestitorii
adevarului; s-au bucurat ca n-au facut �n zadar at�ta cale. At�t de mare le era
dorul de Hristos! Si venind steaua s-a oprit chiar deasupra capului Pruncului,
arat�nd ca dumnezeiesc este Pruncul. Oprindu-se, steaua i-a facut sa se �nchine
Pruncului, nu ca niste simpli barbari, ci ca unii din cei mai �ntelepti dintre
barbari. Vezi ce rost mare a avut steaua? �n afara de profetie si de interpretarea
arhiereilor si carturarilor magii au dat atentie si stelei.

Sa se rusineze Marcion*, sa se rusineze Pavel din Samosata**, care nu vor sa vada

ce-au vazut magii, stramosii Bisericii!*** Sa se rusineze Marcion, c�nd vede ca
Dumnezeu este �nchinat �n trup! Sa se rusineze Pavel, c�nd vede ca nu este
�nchinat numai ca simplu om! Ca este Dumnezeu �n trup o arata scutecele si ieslea;
iar ca magii nu I s-au �nchinat ca unui simplu om, o arata darurile acelea at�t de
bogate aduse de ei lui Hristos, pe c�nd era �nca Prunc, daruri care de obicei se
aduc numai lui Dumnezeu. Sa se rusineze si iudeii �mpreuna cu Marcion si Pavel,
c�nd vad ca le-o iau �nainte barbarii si magii si c�nd nici dupa acestia nu
�nteleg sa vina sa se �nchine lui Hristos! Ca tot ce s-a facut atunci a fost o
pre�nchipuire a celor viitoare! Chiar de la �nceput, de la nasterea lui Hristos,
s-a aratat ca neamurile pag�ne o vor lua-o �naintea poporului iudeu.

- Atunci pentru ce, ar putea �ntreba cineva, pentru ce Hristos n-a spus de la
�nceput apostolilor, ci mai t�rziu: �Merg�nd, �nvatati toate neamurile�? (Matei
28,19).

- Pentru ca, asa cum am spus si mai �nainte, �nchinarea magilor era o
pre�nchipuire si mai �nainte-vestire a celor viitoare. Trebuia ca iudeii sa vina
�nt�i la Hristos; dar c�nd de bunavoie si-au tradat propria lor binefacere,
lucrurile au luat o alta �ntorsatura. Nici la nastere nu trebuia sa vina magii
�naintea iudeilor; nici nu trebuia ca niste oameni de la o asa departare sa le-o
ia �naintea celor care locuiau chiar �n Ierusalim si nici nu trebuia ca niste
oameni, care nici nu auzisera de profeti, sa alerge �naintea celor care locuiau
chiar �n Ierusalim si nici nu trebuia ca niste oameni, care nici nu auzisera de
profeti, sa alerge �naintea celor ce cunosteau din copilarie profetiile. Dar
pentru ca si-au ignorat cu totul propriul lor bine, persii o iau �naintea
ierusalimlenilor, lucru pe care �l spune si Pavel: �Trebuia sa va graim voua mai
�nt�i cuv�ntul Domnului; dar pentru ca v-ati judecat pe voi nevrednici, iata ne
�ntoarcem la neamuri� (Fapte 13,46). Iudeii ar fi trebuit sa alerge dupa ce au
auzit de la magi, daca mai �nainte nu crezusera; dar n-au voit. De aceea, pe c�nd
iudeii dormeau, pag�nii au alergat �naintea lor.

Sa cautam deci sa fim si noi ca magii! Sa ne liberam de obiceiurile cele

pag�nesti, sa ne departam mult de ele, ca sa vedem pe Hristos; ca si magii nu L-ar
fi vazut daca nu s-ar fi departat mult de tara lor. Sa ne departam de lucrurile
cele pam�ntesti, ca si magii, at�ta vreme c�t erau �n Persia, vedeau numai steaua;
dar c�nd s-au deparat de Persia au vazut pe Soarele dreptatii; dar, mai bine spus,
nici steaua n-ar fi vazut-o daca nu s-ar fi ridicat de-acolo cu r�vna. Sa ne
ridicam, ar, si noi. Lasa-i pe toti ceilalti sa se tulbure! Noi sa alergam la casa
Pruncului! Sa nu ni se potoleasca dorul chiar daca �mparati, popoare si tirani ne-
ar taia drumul! Asa, vom departa din calea noastra toate greutatile. Ca si magii
n-ar fi scapat de primejdia ce le venea din partea �mparatului, daca n-ar fi vazut
Pruncul. �nainte de a-L vedea, erau �nconjurati din toate partile de frica, de
primejdii, de tulburari; dupa ce I s-au �nchinat liniste si siguranta! Acum nu-i
mai primeste steaua, ci �ngerul, ca, prin �nchinare ajung�nd preoti, I-au adus si
daruri. Paraseste, dar, si tu poporul iudeu, orasul tulburat, pe tiranul ucigas,
nalucirea cea lumeasca, grabeste-te spre Betleem, unde este casa p�inii celei
duhovnicesti. Esti pastor? vino si vei vedea pe Prunc �n coliba! Esti �mparat? Nu
vii sa-L vezi? Atunci nu ti-i de folos porfira �mparateasca! Esti mag? Asta nu te
�mpiedica deloc, numai daca vii sa-L cinstesti si sa I te �nchini Lui, nu ca sa
calci �n picioare pe Fiul lui Dumnezeu! Fa aceasta cu cutremur si cu bucurie! Pot
sta �mpreuna bucuria si cutremurul! Vezi sa nu fii ca Irod si sa spui: �Ca venind,
sa ma �nchin Lui� si venind sa vrei sa-L ucizi!

Ca lui Irod se aseamana toti cei care se �mpartasesc cu nevrednicie cu sfintele

taine! �Unul ca acesta, spune Pavel, va fi vinovat fata de trupul si s�ngele
Domnului� (I Corinteni 11, 27), pentru ca au �n ei �nsisi pe mamona, pe tiranul pe
care-l supara �mparatia lui Hristos, tiran mai nelegiuit dec�t Irod. mamona vrea
sa stap�neasca si trimite pe cei ai lui sa se �nchine lui Hristos numai de forma,
dar �l junghie c�nd i se �nchina. Sa ne temem, dar, ca nu cumva sa avem chip de
rugatori si de �nchinatori, dar cu fapta sa facem cele potrivnice. C�nd vrem sa ne
�nchinam, sa aruncam totul din m�ini! De avem aur sa-l dam lui Hristos, sa nu-l
�ngropam �n pam�nt! Daca barbarii aceia I-au adus atunci aur ca sa-L cinsteasca,
cine esti tu de nu dai nimic celui ce are nevoie de ajutor? Aceia au facut at�ta
drum ca sa vada pe Cel nascut, dar tu ce aparare mai poti avea c�nd n-ai de trecut
nici o ulita ca sa cercetezi pe un bolnav sau pe un �ntemnitat? Ni-i mila negresit
de bolnavi, de �ntemnitati si de vrajmasi, dar tu n-ai mila nici de Stap�nul si de
Binefacatorul tau! Magii I-au adus aur, dar tu abia de-I dai o p�ine! Magii au
vazut steaua si s-au bucurat, dar tu vezi chiar pe Hristos, strain si gol, si nu-
ti tresare inima! Care dintre voi cei de fata, care ati fost �ncarcati cu at�tea
binefaceri, ati facut o cale at�ta de lunga de dragul lui Hristos, ca barbarii
aceia, dar mai bine spus, mai filozofi dec�t filozofii? Dar pentru ce vorbesc de
cale lunga? Multe femei de ale noastre s�nt at�t de tr�ndave �nc�t nu merg nici o
ulita ca sa vada pe Hristos �n ieslea cea duhovniceasca, daca nu s�nt purtate de
cat�ri! Altii, desi pot merge pe picioarele lor, totusi �n loc sa vina la biserica
prefera afacerile si teatrele. barbarii aceia, �nainte de a-L vedea, au facut
at�ta cale de dragul lui Hristos; tu, �nsa, nici dupa ce L-ai vazut n-ai r�vna
lor, ci-L lasi pe Hristos si dai fuga sa vezi pe actori. �l vezi pe Hristos culcat
�n iesle si-L parasesti ca sa vezi femei pe scena. De c�te trasnete nu-s vrednice
astfel de purtari?
_______

* Marcion, eretic din secolul al doilea, predica antiteza dintre dreptate si har,
lege si Evanghelie, iudaism si crestinism. Dupa el totul �si are originea �n doua
principii vesnice si necreate: un Dumnezeu bun si un Dumnezeu drept, dar rau,
creatorul lumii materiale si autorul Vechiului Testament.

** Pavel din Samosata, episcop al Antiohiei, eretic din sec. III, condamnat de
trei sinoade tinute �n Antiohia �ntre 264 si 268, tagaduia Dumnezeirea lui
Hristos.

*** Sf. Ioan Gura de Aur numeste pe magi stramosi ai Bisericii, pentru ca, �nainte
de �ntemeierea Bisericii, magii au propovaduit pe Hristos.