Indrumator Beton

Prof. dr. ing. RADU AGENT Pref. ar. ing. DAN OUMITRESCU Prof. dr. ing. TUDOR POSTELNIGU INDRUMATOR PENTRU. CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT Comentaril la prevederile prescrippilor de proscctere. Scheme fogice, tabele ajutitoare $1 exemple de calcul. Principil sl detalii de alcituire constructiva EDITURA TEHNICK Bucuresti — 1992Copyright © 1994, Editura Tebniek Adraca: BDYTURA VERNICK Phage: Pres Literr 1 EE Bucuresti, Homans tod 79738 ecdnctor: ing. Hlaabeta, Mitroi ‘EShmoredactar; Olimpisla Nistor CSfeven rh, Mariana Sumtear de Vipar: 02.07.1992 coli de tipar: S150 = {665,982 ISBN 973-31-02172 Se PREFATA Intrarca in vigoare a STAS 10.107;0-90 ca prescripfie de bard pentru proiectarea si calculul elementelor din Beton, beton armat si beton precomprimat, care presintd importante modificdri de fond si completari in raport cu edifia antertoard a accluiagé standard, a ficvt indispensabild $1 0 noud versiune w unui manual care si cuprindd méterialid ajutilor necesar aplicdrit practice & moilor prescripfii, aga cum a fost pentru STAS 10.107}0-76 ,,Endrumatorn’ edilat in 1978. Pentre celegii care ni ave avut prilejul si participe direct la desbatcril ty jugad proectebns woul stendund, pe parcwro redactirit lui, autor fn 8d sublinicze cd in legdtwrd cu relajia slandard ~ indrumétor s-au purtal atunci Aiscupit destul de aprinse: Noul standard, poniru a putea fi aplicat fn practicn proicctiris, necesita sau nie un indrumdtor fird care ar fi inoperant? Dack da. ahunci cum se poate accepta ideia ca o prescriplie oficiald si fic indisolubst Legati de o publicatie.care nu ave in acecass mastrd un earacter oficial? Comen: lariile 31 explicafiile la prevederile standardidud trebuie si fie cuprinse tntr-0 lucrare separati cum este Indrumnitoral de fajd sau st fie alagate chiar la stan dard, fe fiecare contrapagind a textulu acéstuia, ea in Codul-model CEB-—ET [110] $i in prescrippiite franceze [107] sau ca anexd a standardvdus, aja eum 0 pprocedat in alte fri, ca S.U.A. (104) $3 Nowa Zeclandd (114, 113}? Cu privi > Ie toatd aceste aspecto san adus in cadrul discufiilor precizari care consideri cd trebuie Facute cunoscute cel putin aici tuturor wlilisatorilor standardi:!.! ss indrumitoruliss, pentr a inlétura orice ambiguitate — Standardul contine toate dalele si ipotcrele obligatort: pentra protectare #4 calcul. Prin tndrumtor mu so aduc completir’ sau preciztrs la accstea, ct tmmai facilitapi pentru proiectarca practica : explicajst si comentarit, sistema. titdri ale calculelor, tabcle ajutdtoare, exemple mumerice ete — Schemele logice date fn indrumitor pentru ordonarea operatiilor de calenl sint conceppute in principal pentru a fi aplicate in caleulele manuale, dar pol servi si la claborarea sau controlul programelor pentru folasirea caleulatvarclor. In partes finald a bibliografiet sa dat $i 0 listd a programlor omologate pind tm present in Romdnia pentra calculul automat al elementelor de betow arma (124, 125]. Desigur, se pot imagina st alte moduri de sistematisarc a caleululy existind pentru accasta tn standard toate clomentele de Baza necesare. ~ In conformitate cu uzanfele din fara noasiri in domeniul slandardizari sa stabilit, cw acordu forurilor de ccordonare $3 directivare, ea toate comentariile Hi explicaftile ce se considera utile sa fie date in cadvul indrumctorulus $i nisin cuprinsul standerdulut sau intro anex a sa Principalele modificéri i completart pe care noile prescriptit le cuprind Safa de edifia din 1976 a standardului si care, pentru elementele de belon armat ale structuritor constructor civile si industriale se refleeed in mod corespun- 5sitor si in woul indrummdtor, au fost expuse in referatul prezental de aoe Te idler TN Iv-a Conferina te betoare, finuja in octombrie 1988 Ia Cluj Napoca. [9], Reaminkiae sich pe scurt ccle mai importante a Pecerea de ta marcite de betoane Ja clase de betoane; Tr Teliderea in STAS 10.107)0-90, sud 0 formit modermizaté, @ pres iptilor de proiectare antiseismicd a constructor din beton armat. cuprins: Se ivey tu wormatioul general de-proicciare antiscismicés a construcfilor ctrl, industriale $i agrozootehqice, P, 100-81 WMeenralizarea folosvis, sistemului tntermafional de wntiijs de misuré Siiaterea la. prevederite Codilui-model CEB—FIP {10} in ceea privete forma diagramelor az cforturi witare im belonul din zona comprinald Meitementele solicitate ta tncowoiere cit sax fard cfort axial Cmemieducerea de prevederi penirts calculul clementelor prefabricate i suprabetonare, monclita $4 4 riod mai general al elementelor realzate din sira- seerie bean turmate la date diferite $i legate intre ele prin conector:; » tmbunatapirs im calcubul La forfd tictoare si im cel la shirile limiti de fiswrare $i de deformatic; eM corelarea cu: prescripfiile in ,subordine" (normative $¢ snstructinns sive pe eategorit de constrteis, sistime constructive sau clemente structurale} M Nevederea completa st reorganizarca prevederilor constructive, cw de sebire 4 ceza ce priveste armarea clomentelor. ‘raja de diversificarea si extinderea pe care au trebuit silo capete in acest context toate prevederile din iwnirumdtor, sa consideral oportund imparjirea iota oud volume, asifel ca tot co se referd la elemente din beton precomprinist ie ete elteca prctlome, curs ar fi podirile si caleulul la starea Limitd de ob wha sd fie separate de prouensele curente ale pro%cctaris elementelor structurale in cow armat ale consirucfiilor civile, industriale $i agrosootehsice, Acesiva Yin erm formeasd obsechul wolumadué de fal. “Autor ata? vii malfumirs de, ing. Dan Constantinescu, carein perioaia ila lonrat la Tnstiluint de Consirnclit. Bucuresti a contribuit [a claborarca nora din capitolele prezentulus tnirumator. “oe barearsul edituris $i tiptrinas talrumUoralt au apirut wnele tra tate de spondiitate inportante, tsi molificlri im prescriphsile tehmice, care see ie mit atu! fa lisate in’ conssdzrare in tosaitate in text. In masuna ie se eas uncle siluatis paniculate se xa constata, necoralari de detalin faja de imi vedactiri ale wnsr gressripisi. aworii conteazd ps infelegerea “wblsin lorilor tnirwmiornlni, care vor opera corecturile necesate Autorii Peta caps Pringle mete decal 1. Coneeaineodactie 12: Salgenld depron fea stinie tases 1s. Melee pratt de fice start 4. ein contests 5 Cincinnati Tarecenatto con ana stant faloufulat la diferitele sears wien ‘racterictitle de calent ale onal 2.1, Clase. betonutui 2.2. Rezistenjle betooulni 2, Deformarea botoowlai ssbvincareare 24. Deformatea iw Hip & etonstei 2.5. Mfoctul sliitari matt arate Ccaractvistictle de caloul ale srmitual din. oft Galeulal elementelor de betou. lapla 4:1 Comsideratiintroductive 42. Caloulutelementelor de ‘tom simpln ta stacon Timi de rezitone Clow elementelor de beton ‘rat. Pencil de armare 3.1, Consideratitintroductive 432. Caleulal Ia staren teata de reriatenta la fncoveiere foe saa farhefort axial 3 Caleulut Is fori tte CUPRINS. 16 2» 2% 27 v0 4s 2 2 6 ot 34, Stareatimitade ie torstane ci lace 5.5. Calon etorturior ante sare tx beton i fe arma fers nstadial deer plomtare 3.6 Catoutt tn starea limita de fiurare 37, Caleafal ix stared limits se deformagie Principit le alestulre = armatrlor Princip ate preiectact anti- elomiee a clementeler ete ‘ate de boton armat Tnboduetive sorta in case betou armat * © Ductiaera porate Rescate Sloe Scheme logce peatrw caleatel slemestelof de belon armat. Tipari de wolleithes g vert an Stare limith de renstengs 1, lacovoiere 2 Compresiaur excentriea [Gra considerarea Texibs heat) Consideraten” teaibiitigs a compresinne excentring 4. Compresiune excentiied a 3. Totindere excrntrich Forte thietenve ‘Torstone en incovotere CCateuol eforturler unitare te Deton i fa arovvuri tw ree: ‘dink Te Incr & facovoiere Starea fnith de deschdeve « Reiter 1st 36 wo 37 a7cap. 9, Iatindere centred iso%0- ire, intindsse excenteicd SSarea limits de doformatic 10, Incovoiere Preveder! de sleatuise pentea ‘lomentele din Betou armat 8.1. Armiturl. Clasiticare 8.2. Grosimea stratului de avoperire ex beton a armsturilor 8.3. Ancorotes armétarilor 84, Tamadirea enp8turiloe 8.5. Prevederi wuplimentar entra sii 8.6, Peevedert suptimentars pentea grinzt 368 wt 3s 402 402 404 409 az 8.7. Provederi suplimentare: pntea diatragiae (peri Etructarali) din beton annat monotit 88, Preredert siplinentare panera placl Bibliozvatie Anent ‘A. Mie ictionae de vermont iliatt in proiectarea five B. Table Vista tabsteior I. Tabele generale Th Tabletepentea’eaiesPal a stares ita de reels tents Unt Tabste patra festa i stile mits ale exploa- ‘ati normale TV, Caraeteristiet ale “asim. serilor aT “7 % an 459 tow 468 to a 47 0
‘pacitate portant a unor sisteme structurale, te ‘Stirile limita se impart, de reguld, in dou’ categorii » 1, Stérile limita ultime (SLU) care corespund epuizirii capacitafii 2 portante sau altor pierderi ireversibile ale calitafilor necesare exploatarii © constructiilor ; : ‘Starile limite ale -xploataris ermale (SLE), care corespund intie- ruperii capacitifii de asigurare a unei exploatiri normale a construetiilor.fn cadrul starilor limit& ultime (SLU) se pot identifica de asemenes Jouk categorii si anume: sctobou oot casey ccxeapunzdtoare soicitirler produse de eofunile obismuste (per manente AP i variabile AV) cu frecventi mare de eparitie. ES Prncipalelefencmene café sini ayute fn vedere In poiectaren ita ultime din aceasta categorie sint: . nea ide aiferite naturi (rupere plastic, rupere easanth, ruper: in oboseala materialului etc.); a Prim obese manor deplasiri remanente sas a unor deschider’ de suri r- Be sei ar else renee ee ect de ‘Mistace exigentele specifice destinatiei acesteia, enone = picrderea stabil: forme a une parti a constinciel su scones, ei in ansaml fe cunoscut, pent chile obisnuite, fic im ansamblus age Cin “problema, usor fepomene. de instablitte, ei peerage nor super la nivelusi inferioare ale Incdrcarilor ca ee oF de apatite Timul doi la structurile din clemente comprimate cu 2 a iii porifies (prin ristirmare, Iunecare etc.). eee treat Perit (Or suite in exploatarea consti, dato special moduler APACE gnc in lementle stu ‘titi de mare intensitate local, iclementele struc: see chiar clcare an secjunle acestor clement, Din eine eth feriorini structurale pentru toate element pune a orice fel de Geteret de defommatitremanente) apare astiel condifia ca pio a za geet nae Ee i ale ortriGuisl corturior datoritsfisurdri si deformaillor postelastice), ces, wey ome tm jtatea portant’ minima a sectiuw ve me ve ‘Shlor minime probable ale ser tena 9 sett cen ati analitic prin relafia (1-1). = - a Ca se apservat chin anumite condi scant speciale de, olla, area na se poate produce decit global pe, ansamblol structuni, Suet Geteat fel sint cele caracterizate prin deplasiri laterale importante Os (ucturllor, datorits unor incireari crizontale (din vint, sau electe oie po: ‘Jorilor rulente ) amplificate de efectele de ordinul dei, ca urmare a zvelfrlict seeete'a stilpiler. Cedarea este dependent& In aceste situafi (of ne refer Teipilda mat concret, la cazul halelor prefabricate parter) de deformatit ted stilpilor structurii, fiind on fenomen produs practic simltan fn mu, Mca4se diemente $1 secon. In consecin(® apare oportun +4 se definesses rreioeeitate portant global’, nu prin intermediul valorilor minime probable Sie feristentdlor materialelor, ca in cazurile curente, diseutate antericr. juin valor mai apropiate de clo medi ale ot, Ym normele din CS. Cora fhe seama, intr-o maniera indixecti de al vi, penostor structure Nori eorectate, mai reduse, decit i acestor structuri, se prescriu val , t cle crea ace teoria stabilitaqa elastice, pentru stabilirea lungimilor de {lam ale stilpilor. ; aoa ~ Settee Ja stisle limits ultime dim accast® categorie sxprimi sal conditii privind rezistenta sectionalé, «ss ieuanta srue (itd concep etn ment de Par alee ace: Areste deci si se evite ef 3 fro sin solcitarle produse de acfionile cu freeven}a mar B, SLU corespunsitoare solicitirilor produse de uncle acfiuni din categoria acfiinilor excepfionale (AE), cu frecventi foarte mick de aparitie Ja intensitaji maxime, acfiuni asociate, de cele mai multe ori, ou un regim dinamic de aplicare a tnckre&rii (outremure si exploaii de mare intensitate), Pe ling’ raritatea producerii tn viata constructiilor, este important si se sublinieze si alte trisituri importante ale actiunilor extraordinare, precum gi ale modului particular in care se pune problema siguraufei fafa de aceste actiuni. a. Intensitafile lor maxime probabile au un grad de incertitudine sensibil mai ridicat decit cel corespunzitor incirctrilor variabile obignuite. b, Spre deosebire de efectul inc&rearilor obignuite (statice), la care so-, licitarile depind in principiu numai de schema static a constructiilor, caracteristicile comportirii structurale influenfind numai asupra redistribuirii solicitirilor (prin fisurare, prin deformafii postelastice), in cazul principalelor actiuni extraordinare, actiunile scismice, solicitérile depind direct de wecse crack trials (de rghditate, de rezisten{a) st de-varafia lor in procesul repetirii solicit&tilor, constituind ,rispunsul” constructici la acfiunea dinamici respectiva. Solicitarile au astfel o dublé dependen}’ toric" si anume: de istoria dezvoltarii actiunii (de exempla representatd prin accelerograma unui seism) gi de istoria modifickrilor proprietiilor struc turale in diferite zone critice ale constructie, ©. Capacitatea portant a constructor Ia acfiuni extraordinare de tip seismic sau explorii putemice are un specific global” (ca ia cazurile mentionate mai sus pentru actiuni statice traduse prin deplastri orizontale ale structurilor). In plus, datorita raritafii solicitarilor color mai intense si incertitudinii mai ridicate asupra nivelului lor de intensitate apare firesc «a, spre deosebire de solicitarile obisnuite, s& se admit inevitabilitatea unor deteriorari nestmcturale sna chiar structurale, Problema de baa a siguran} fafi de aceste actiuni se concentreazi pe supraviefuirea construcfiilor (evi tarea ,colapsului"), vizindu-se totodat protectia viofi si a sinita}ii oameni- lor, a valorilor saateriale si culturale, a continuitatit functiilor vitale social economice ale clidirii, Rezulti astfel principial si necesitatea limitirii, pe cit posibil controlate, a deteriorarilor nestructurale sau structurale, limitare ierarhizatd, dup gradul de importanfé pentru societate, a funcfiilor cons- trucfiflor implicate 4. In ce, privejte mirimile care caracterizeazi capacitatea de‘reristeati (privita intr-ua sens mai larg, ca o capacitate de evitare a cedirii structurii in ansamblu), datorit& specificulul dinamic al principalelor acfiuni extra- srdinare considerate, acestea depind ntr-o misurA decisiva si de capacttatea ‘generalizati de deformare a structuris (de obicei de deplasare Iateral&), asociat’ ‘capacitatii de rezistenta. Din tmprejuriile subliniate anterior decurg> concluzia de principiu 4 in co priveste marimea parametrilor ce definese caracteristicile mecanice ale structurilor (deci iu ultimd instan{ ale betomului si armaturii) trebuie folosite fn aceste cazuri, valori mai apropiate de cele medii in locul valorilor minime probabile utilizate in proiectarea curent’, In ceea ce priveste stirile limita ale exploatarii normale (SLE) acestea stot in general rezultat — unor deplasiri statice sau dinamice excesive; ~ unei fisuriri excesive, qo:Dupé cum sa menfionat anterior, nivelul asigurdrli prin calcul se stabileste nu numai pe baza criteriilor ingineresti ci si pe baza unor considerente 15de ansamblu ale interesclor societ&tii, legate de condifiile gi cerinfele globale ale dezvolttirii in fiecare etapi dat a viefii acesteia, Se poate aprecia ci nivelal de siguran{4 corespunzator prescriptiilor de proiectare roménesti, desi in general mai redus decit cel asociat unci p3rti importante din prescriptiile nafionale i internationale (vest europene, americane, japoncze) este Satisficdtor avind in vedere experienta utilizirii lor ints-un interval de timp relativ indelungat, 1.3. METODE PROBABILISTE DE CALCUL LA STARI LIMITA Metodele de calcul care stau la baza prescriptiilor de proiectare struc turali in construcfii se caracterizeazd prin: a. Considerarea sistematic’ a ansamblurilor de stiri limiti pentra dt feritele categorii de conistrucfii; b. Considerarea naturii aleatoare a diferititor factori care afecteaz si goranfa constructiilor. Natura aleatoare a factorilor de care depinde sigaranta cons tructiitec este analizati prin concepte probabilistice si analize statistice. Din punctul de vedere al conceptelor probabilistice utilizate in funda mentarea prescriptiilor de profectare se disting de obicei trei niveluri de analize a siguranjei structurilor: 1. Nivelul 1 (NT): proceden semiprobabilistic in cadrul ciruia_se con sidera independent variabiiitatea aleatoare a diferifilor factori, stabilindu-se corespunzitor coeficientii parfiali de siguranfa. 2. Nivelul 2 (N2): procedeu probabilistic aproximativ in cadrul cfruia se considera simultan variabilitatea aleatoare a diferitilor factori, stabilindu- se in mod aproximativ coeficienti de siguranta pentru diferite stiri limits 3. Nivelul 3 (N3) : procedew probabilistic consecvent in cadral ciruia se consider simultan variabilitatea alcatoare a diferifilor factori, calculul bazindu-se pe aproximari controlate. Metbda de calcul care se utilizeazi in proiectarca curenté si care st¥ Ja baza standardului 10,107/0-80 corespund® nivelului NZ, utilizind caefi- cienfi de siguranti. partiali. Procedeele de nivel superior de analizd a sigurantei (N2 si N3) pot f utilizate in vedcrea calibrarii valoriior cocficienfilor de siguranti partials din procedeul de nivel NY er, in preictarcacurent, mumal in situa spe Gale. Verificarea sigurantei structurale in proiectarea eurent consti in com pararea convenfionali a unor valori de calcul, care caracterizcana «fecte: actiunilor aplicate constructiilor, cu valori de calcul omoloage care carac letizeaad eapacteca constretilor de a rezists, respectiv valont cae, defines: st&rile limit’, ale constructiitor. Pentru fiecare din stirile limit specifice unei constructii este necesari adaptarea cite unui model de calcul, care si reflecte satisficitor comportarea constructici. fn mod evident, nivelul de precizie al modclului adoptat trebule corelat cu nivelul de preczie si eu gradul de incredere al datelor de cul. 16 Datele de baz ale calculelor privese: a. acfiunile specifice constructici; b. caracteristicile fizico-mecanice ale materialclor (inclusiv ale terenului de fundare) : caracteristicile geometrice ale constructici si ale zonci de teren in in teractiune cu structura; “d. exigentele de performanje structurale, specifice destinatiei constructici In csenfé asigusarea rezisten{ei construcfillor exprim’ faptul c& i galitatea: ' Swaz © Raia (Lt) pentru {oate scc{iunile structurii se realizeazd cu un inalt grad de probabi. Bate, cau invers, ch probabilitatea nercaligdlt inegalitafii (1.1) este foarte de a (fig. 1.1, a). ‘in relatia (1:1) sa notat: Soy. — valoarea maximA corespunzitoare ni velulvi de probabilitate (de siguran{4) acceptat al efectului inc&redrii asaprs acl seefiuni (efortul sectional), funcfie in primul rind de parametrii aleatori ai acfiunilor; Ryjg — valoarea minim, corespunzitoare nivelului de pro habilitate (de siguranfa) acceptat, al capacititii de rezisten{a a. seofiunil, in fonclie de mirimile aleatocre al rezistenfei materialelor, ale dimensiunilor Giementelor ete, In procedeul de nivel N7 de analiza a sigurantei, numit in treet 51 procedew semiprobabilist, care sti la baza calculnlui cw’ prescriptiile curente Ge proiectare a constructiilor de beton annat, se accepta solutia simplifica toare de a analiza separat cei doi termeni al inegeSitiyii (11) Snae ~ S(Symass Spas» Sp nae ete.) (12) in care Snag te, sint valorile maxime probabile ale efectelor {nciicdrilor (corespunzitoare de cele mai multe ori valovilor maxim> probabile ale intensititii Fig. LL Vatiatilo alostoare ale eforturiler secfionale $i capecititii (portante) sectionals (a) pi variajia sloatoare a telafiel Pip A, Incarcare copabilicdeplesare in raport cu Varia Mentoare a relajied P — A, inckitare aplicata clomcutulud suw structurl gt deplasarca cores ponrstoare, (t). a7incarekrilor si, numai in situafii speciale si numai pentra incdredri permancate si valotilor minime probabile ale acestora) si Rain & R(Ry wins Re min) (1.3) unde Resi fi Renu Feprezint’ valorile mixime probabile ale resstenji belonsiui f armalurit corelate cu condifiile de garantare a calitafii,acestora prin. pres- Triptille specifice de produs si prin intreg sistemul de control al calitafil exe cufiei Iuerdrilor. ‘Valorile maxime probabile ale intensitatilor incircdrilor si valorile mi- ime ale rezistenfelor sint denumite traditional ,valori de calcul 3i sint Mabilite astfel, ca In principiu, s& aibi un grad de asigurare corespunzitor {apropiat de 99,9%). Valorile de calcul ale incircArilor si ale rezistenfelor sint corelate cu valorile earacteristice (denumite obignuit in prescrippiile din tara noastri Yalori normate) ale inc&refrilor gi ale rezistentelor,-de cele mai multe ori definite statistic ca valori realizabile cu probabilitate de cel putin 95%. Valorile reristentelor normate sint corelate direct cu mirimile indicilor de reristen{A care corespund diferitelor clase de beton sau marci de armaturi Necesitatea introducerii valorilor caracteristice ale rezistenfelor, alaturi dv cele de caloul decurge din faptul ck verificarea probabilitafii de realizare & valorilor de calcul ar reclamaanaliza unui numar inacceptabil de mare de probe prelevate, ceca ce nu se intimplt fn cazul gradului de asigurare “tsociat valorilor caracteristice. Pe ling’ faptul c& servesc ca punti de legituri ce indicli de rezisten{i pentru diferitele calitati de beton si de ofel, rezis tenjele caracteristice f5i gisesc uneori si o ulllizare directé in calcutal tx tan limita ale exploatirii normale, in. care nivelul lor mai redus de asi- farare ecte mai potrivit decit cel specific starilor Iimita ultime Tn continuare relafia (1.1) va fi utilizatS sub forma Sax <5. (ry unde Sap = Rusia La structurile static nedoterminate, la care incétearea depinde de un singar parametra p (do exempl, Incrcarea echivalent& uniform distribaits, in eazih placilor de plangeu), in locul conditiei de rezisten}& secfionala (1.1') se poate folos! condifia de rezistenfé a elementului (structurii) static nede- terminat Paso < Pray ay De asemenea, in cazurile in care mecanismul de cedare a structurii are un caracter globai, implicit prin deplasiri laterale corelate datorita efeetului txistentel de gaibe orizontale rigide (la solicitiri din vint, ac{iunea podurilor Salante, implicind eventual efecte de ordinal doi), principial, conditia de Eiguran{& pentru fatreaga constructie ar trebui si capete forma (fig. 1.1, 8): Ee Pace < Pay (as) unde Paes $i Pap sint valoarea extrem a forfei orizontale generalizate (rezulianta fortelor orizontale) aplicata structurii, $i respectiv valoarea forfeit pe care o poate prelua structura, In cazul particular al actiunii seismice, pentru care nivelul eoborit ai valorilor de calcul ale incarciri (veri cap. 6) implies, in situafile stractarilor ‘ourente, atingerea capacitafii de rezistenf& structurale si incursiuni tn domeniu! postelastic de deformare 1a actiuni seismice intense, condi trebuie pusé sub forma: de siguranta Deas < Bay (16) Ca Anas $i Suey $a notat valoarca maximi a deplasisii_ orizontale asogats fori orttaiale generalzate respect valowes ented 2 acatel deplasiri pe care o poate suporta structura. - ‘Eeartul dintre cei doi termeni ai inegalitafii (1.6) se fixeazd in functie de tipul si importanta constructiel, tinind seama de degradarile care se pot admite pentra structur8 atunci ind aceasta suporta fect unui cutremur puternic. Tn casa actiunit seismice valorile Pas, Sup precum si P, lorile Paps So ae; Aas, care depind direct de primele, implicind ceiculdl’deplasttilor efecive ‘ale structuri, trebuie asoclate in’ principia, aga cum s-a mentionat anterior unor, valor ale rexstenfelot apropiate de cele medi . In practica celor mai multe prescriptit nationale sau internationale de roiectare antiscismice, inclusiv a celor din Roménia, pentru a evita ccmplicafile in calculele implicate de activitatea curenté de proiectare se cuit insé fotosirea de valori diferite ale rezistenfelor de calcul, adoptindu-se convenfional pentru toate cazurile valorile folosite pentru tncdrcarile obij- nuite (jrezistenfele de calcul"). Precizari suplimentare privind verificarca siructurilor de beton armat la actionea seismic’ se dau in subcapitolul (1.6) Este important de observat cé in cazul structurilor static nedete cturilor static nedeterminate. jguranfa globala a structurii este superioara siguranfei secfionale, exprimat’i in condifia (1 Intr-adevar, ca urmare a modului concret de realizare lementelor de heton armat. in special a armérii acestora, a variabilit tii forturilor Swoe 51 Say plastificaren dfeitelor seefiuni use realizeazi simultan, Ce” trmare, valoarea incirc&rii corespunzitoare stadiuli ultim al stmctunl (notata ca ‘P, in fig. 1-2), definite. de formarea unat mecation de cedare prin atingerea Capacitatii de deformare fatr-una sau mai multe din - : azonele plastificate, vitale pentru stabilitatea structurii, este superioars valorii Paes & inckrc&rii considerata in calcul, cu atit mai mult cu cit struc~ tura are un grad mai mare de nedeterminare. Este de remarcat, de asemenea, cA determinarea efotturilor sectionale, 2, in proiectarea curenti, pe baza unui calcul liniar elastic, se justified prin relatia practic liniard intre incarcare gi deplasare pind la aparitia primei articulafiiplastice (moment in care forfa aplicat’ structurii are valoarea P., fig. 1.2) si prin asigurarea relafici Powe < P., prin intermediul conditi (111) satisfacute in toate sectiunile, 1.4, ACTIUNI IN CONSTRUCTIL 1.4.1, Caracterizatea si clasificarea actiunilor Orice cauzi capabil se _genereze stiri de solicitare mecanici inte-o canstructie constituie 0 acfiune asupra respective’ constructii In ealcutele ingineresti actiunile sint modelate prin incdrcdri care re- prozint& sisteme de forte, prin deplasari (de exemplu, tasirile reazemelor /a constructille static nedeterminate) sau deformafif (de exemplu, efectul precomprimarii, efectul variatici de tempzraturd, climatice satt telinologice saa al contracfiei betonului), Actiunile sint caracterizate de parametri care procizeazi modal de aplicare, punctele de aplicare, modul lor de distribuire 'n sgaiiu,evolutia in timp st intesitatea acestra, Valoarea de referinfi a intensitajii, de regula definila probabilistic: yi situati in domeniut valorilor celor mai ridicate ale intensitatilor, se numeste ‘ntensitate normal si se noteaa’ q°. In cazul cind se dispune de date suficiente pentru prelucriri statistice Se utilizeaz’ ca intensitafi normate va- caracteristice” definite printr-o probabilitate redusi specificata, de ;pasita in sons defavorabil, p2 um anumit interval de timp. Fac ex- “eptie acfiunile cu caracter permanent, la care valorile notmate ale intensitafilor se determin’ pe baza valorilor medii statistice. In cazurile cind lipsesc ulatele necesare determinirii acestor valori pe bazi de studii statistice sint folosite valorile ,nominale” deduse din exporienfa practici a proiectirit $i «exploatirii constructiilor. Valorile de calcul ate intensitatii incircirilor se stabilesc prin inmulfirea yalorilor normate cu cosficienti ai actiunilor (coeficienfi ai incircitilor) in functie de natura acfiunilor, de natura stirilor limita la care se face veri ficarea si de categoria grupurilor de actiuni (paragraful 1.4.2), se stabilesc ‘mai multe valori de calcul ale intensititilor (tabelul 1.1). In legituri cu scmnificatia intensitifilor de calcul si a. coeficiensilor din tabelul 1.1 sint de féent unele precizari a. Valorile of reprezint’ o limit’ superioara a intensitifilor, pentru care exist probabilifate mare de a fi intiInite intr-o perioada de timp scurté: b. Valorile g° sint apropiate de media in timp a intensitatilor variabile; . Unii dintre coeficiensii actiunilor pot avea dow’ valori, dintre care se alege pentru verificiri cea care conduce la situafia de calcul cea mai de- favorabifi. Actiunle considerate in calcul constrcfilor s clastic dup mai multe citerii ca de exemplu provenien{, mod de aplicare, distribute, efectul asupra afi Tebetul 1.1, Yotensitapile de caleul ale facdrcatitor utilizate la verificatea elementelor de beter. eee | ereeteeeted etter coetctnestatfecieaitae) | oP Intense de cates] Conicent al netunles Verificile a care ‘normate ert eontiderate ‘se vtiliseass renaitatea. de calcul Ja capacitaten por: thot g Vertical stile limita ulinie fle" rezistenfa si de stabilitate, sub acfiunea grupiriior funda mentale 7 i _| 2 ‘Veriicast le stile Himith ale exploatasii normale, sub electul {nearettilor totale de exploatare Intensitatea de calcul de exploatare 3 | Imtensitates de caleut Verifictsi 1a. trile limits al | srecrent iattnita exploatarit normale sub efecte e ‘de durats gla strlimit vitime ft sctonpaunor grep pe Totentatee dcateu Soupemapeta ls Verificts la etaven limits witimk ae oboseal, i frii_mecanice a constructiei (din acest punct de vedere se disting statice si acfiuni dinamice). Din punct de vedere al regulilor de veri ‘sitei constructiilor, principalul criteria de clasificare a actiuni- a cu care actiunile sint intilnite ia diferite intensitati. . area se(funlor gt definiea Jor din scoot punet de vodere sint cele cin tabelut 1.2, Tabelul 1.2 Clasificarea.actiusilor | | v | emianante “4P | Seaplies in mod continua, cv o intensitate | practic constant in raport cu. Smpul Variae4 sonsibil in vaport ew timpsl; pot lipsl total in anumite intervale de timp AV | prexints o probabilitate ridicatl. deaf Intinite Ta ‘intensitagi ridicate, dem multe ort pe duata viefil nel constreeft ‘AC | Se aplic in intonstasi ridicete pe durate Tang! sau fa mod frecveut | | | | i | Tetenstten or varia soi tm ape AT | cutimpul sau/sise poste anula pe interval Iingi de timp. AB | Apar foarte sar, eventoal nictodats fa viata act constructil la intensteyi semiIntensitale feomplesiri Timp Uhlae es. eapesanee] fe Srevtahe Mehideler a concte Aglomersri wy 2 ‘oben + mobiine ‘oplimenter incéccare eu mabiter Incieéri mniecvinre Incdreure. ws sépend ~ Incoreere eve PE Yalorile normate ale intensitafilor actiunilor permanente (AP) se definesc, de regula, pe baza valorilor medii statistice. Valorile normate date in standard, pentru acfiunile cvasipermanente (AC) corespund unor intensi- ‘afi frecvent intilnite, in timp ce valorile normate ale acfiunilor tranaitori- (AT) corespund unor intensitiji rar intilnite. Considerarea variabilitatii actiunilor in raport cu timapul prezint& im. portam{i in ceea ce priveste: — probabilitatea suprapunerii mai multor acfiuni, cu diferite intensi (i{i, asupra unor elemente sau construcfii, la analiza comportirii la diferite stiri limita (diferentiati intxe cazul incircirilor obignuite folosite in. gru- pinile fundamentale si cel al incdtcarilor extraordinare, foarte rare la inten- siti ridicate, folosite la grupirile speciale ale acfiuniler) ; — posibilitatea aparifiel unor efecte de curgere lent sau de oboseala, datorit& unor acfiuni de lung durati sau repetate de un numar mare de ori in fig. 1.3 sint repreaentate schematic variatiile in timp ale intensit filor fucétcarii pentra uncle actiuni variabile. Se pot identifica acfiunile cvasipermancnte, care se aplic& cu intensitate ridicatd pe durate Jungi sau in med frecvent, de excmplu greutatea utilajelor cu amplasament fix, in- caredtile din depozite, prestunea gazclcr. « lichidelor sau a mediilor pulveru lente in recipienti i conducte ete, Celelalte actiuni prezints variafii sensibile ale inteusitifii inc&rc&rii in report cu timpul; acestea sint acfinné transitors In cezul unora dintre acestea (de exemplu incirearea cu mobilier din Icevinje) 0 anumit’ fraciune a incircdrii maxime, cu o valoare moderati, aie o aiensitate practic constant, fn alte caauri (incdrearea cu zipada in icgitni in cere zccasta se conserva un interval de timp relativ important, intensitsica tneincarii mu scade pericade Immgi de timp. Aceste fracfiani cate se menfin in tot timpul exploatarii sau pe intervale lungi de timp reprezint& frac{‘uni de longa durat& ale incdretrii tranzitorii si sint deoumite idenstbait frecvend (nl‘lntte ale Snedrcdé $i se obtin prin ‘nmulfirea intensitifi- ler tormete cn cceficientii dy Pentru incircitile repetate care provoaci fenomenul de oboseald (de excmiplu, incdreerea din poduri ralante), este important si se pund in evi- denfi vélsarea intensitdj:i care intervine de un mumar foarte mare de ori si ce cae depinde direct aparifia fenomenului de oboseald. Aceasta se de- humeste intensitate cussipermanentd si se objine prin inmulfirea intensité- tilor normate cu coeficientul 4, fiind utilizati in verificirile la starea limita de oboseali, 1.4.2, GRUPAREA ACTIUNILOR Calculul elementelor si structurilor de construcfii 1a diferite stiri limits, se face Juind in considerere ccmbinatiile defavorabile, practic posibile, ale zctinnilor reprezentate prin.schemele de incircare. Grupitile utilizate in calcul se impart in doud categorii principale 8. grupari fundamentale (GF) in care intervin AP, AC si AT b. grupars speciale (GS), in‘care intervin AP, AC, AT’3i AE. AP se iau in consideratie in toate cazurile, in timp ce AC si AT se au in considerare cind efectele lor sint defavorabile pentru verificarea la stares limitd consideratd, 4 se iau fn considerare numai fm gruptrie speciale.Grupitile alcituite in Vederea calculului structurilor diferd de regulé in funefie de starea limita considerata. ‘La formarea rilor de acfiuni se introduc valorile de calcul ale intensititilor inearcarilor (tabelul 1.1) corespunzitoare_verificarii la diferitele stari limits, Astfel se afecteaz’ dupa caz, valorile normate cu coeficienfii vein cazul st&rlor limita ultime in grup’i fundamentale, cu coeficientii 4 . 1 caoul ctivilor limita ale exploaticii normale gi in cazul stirilor limita ultime in grupiti speciale, sau cu coeficienfii Yj, in cazul st&rii limita ultime de oboseala, De asemenca, in cazul acfiunii mai multor acfiuni variabile se introduc cveficientit de grupate $y (q < 1) prin care se fine seama de probabilitatea de aparific simultand @ acestora 1a parametrii cei mat defavorabili, objininds-se astfel 0 asigurare mai rafionala in raport cu diferite stiri limits. 'STAS 10,101/0A ,Actiuni in construcfii si gruparea actiunilor pentru constructii eivile si industriale" prevede doud proceduri pentru stabilirea valorilor coeficienfilor din grupare si anume: ’a. se adopti 0 valoare unic’, pentra toate acfiunile tranzitorii 1,0 in cazul unei singure AT, 0,9 in cazul a doua sau trei AT, 0,8 in cazul a patra sau mai multe AT. b. Se adopt valori 4g, diferentiate pentru diferitele acfiuni tranzitorii 1,0 pentru AT cu efecte mai importante, 018 pentru urmatoarcle dowd AT, 0,6 pentru celelalte AT. La stinle limita ale exploatirii normale, pentru verificari sub efectal incitettilor totale de exploatare, se cousiderd cel mult dowd AT. Regulile de formare a grupirilor, pentru diferite stiri limita sint date jn tabelul 1.3, in care -a notat: P® — intensitatea normati a incircirilor corespunzitoare AP; C™ — idem, corespanzitoare AC; T*) — idem corespunzitoare AT; B® — idem, corespunzitoare AE; Tig} — intensitatea nor- fnata a inc&redrilor tranzitorii care produc oboscall; T1ax gi TsSlie TePre- Tinta caracteristicile extreme ale ciclului de solicitare la care se face calculi y Tis) “intensitatea normati a incircirilor tranzitorii care intervin in gra plrile de actiuni corespunzitoare stirii limiti de oboseali, dar care nu produc oboseal3. De regula, elementele de beton armat se verificd la starile limit’ ale exploatitit normale la efectul componentei de lung’ durat’ a incircirii In unele cazuri este mecesar si se find seama de probabilitatea mai redusi de a se realiza valorile normate ale incircirilor variabile, distribuite pesuprafefe relativ mari sau pe un numar mare de niveluri.. In aceste situafit ee introdue coeficientii suplimentari (de simultaneitate) conform STAS 10.101f ‘AL, pentra grinzile principale si pentru elementele portante verticale, Gceficienti similari se introduc si pentru inc&rcarile datorate podurilor rulante (STAS 10.101/2 A-2). ‘Acesti coeficienti nu se suprapun cu coeficientii si de In consecini coeficienfii de simultaneitate sint introdusi numai pentru verific&ri la stiri a 4 fmt de reaistenfa side stabilitate, sub efectul gruptrilor fundamentale de : : g 4 actiuni. In cazul actiunilor cu caracter dinamic, intensitafile normate ale {n- chrciilor se afecteazd cu coeficientii dinamici, conform prescripfiilor spe- ifice (STAS 10.101/2 A-2, STAS 10.101/20). "Sneciate ( | Dre Gos | | tno 4 fac asemencs vesitciri i i i i a (ot etd Gropatl de neureaet g i Fendementate = pentru efortul maxirn: etl sub efectul frac ngs fonilor de lu urate Tabelud 1.3. Grujarea tneksedsitor pon De esistena gt de satiate De oboseats Veriticasi sub efectal Incarcdsilor” totale de de explostare Veit "2 face verificarea ‘Stirile limit la care1,5, CARACTERIZAREA MATERIALELOR, A ELEMENTELOR DE CONSTRUCT. A STRUCTURILOR $I A TERENURILOR DE FUNDARE In verificarea siguranei constructiilor intervin caracteristicile de re risten{a, de rigiditate, de inertie si de absorbfie de energie ale materialelor de construcfii, ale elementelor de construcfii, ale structurii in ansamble precum gi ale ‘terenului de fundate. in caleulele ingineresti, aceste caracteristici sint introduse prin model matematice, care definese modul lor de considerare tn caleule, Pornind de ja caracteristicile materialelor, pe baa ipotezclor si procedeelor Mecanicii constructillor se pot stabili caracteristicile corespunzitoare ale elementelor Sale stuctuit ih ansamblu (de exempla, rigiditatea relativa de nivel, ca pacitatea de rezistenfa sau capacitatea de absorbtie de energie a unui element sau a structuri). Medelele adoptate trebuie si fie de age natura, incit si permit eviden tierea naturii aleatoare a valorilor care reprezint& datele de baza ale calcalului fespectiv a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor, a caractetistict lor geometrice ale sectiunilor. In cazurile curente se admite ci variabilitatea aleatoare a caracteristicilor de material este omogen’ pe intreaga intindere ‘2 unei secfiuni, a unui element sau a unei strueturi, Valocke normate pentru caractcristicile materialelor se stabilesc astfet a. Valorile normate ale rezistentelor materialelor se definesc ca valort caracteristice, respectiv valoti minime cu asigurare de minimuin 95%, in Condifille usei ealitixi a materialelor care corespende calitifii garantate prin jrescripfiile referitoare Ja aceste materiale. Practic, insa, pentru ojelal folosit ee armiturh, gradul de asigurare adoptat pentr valoarea normati este mat idicata (97,79), avind in vedere efectul suplimentar semnificativ al variabi itk{ii dimensionale in cadrul taleranfelor admise care pot deveni mai importante la diametre mai mici. Noile prescriptii asociazi pentru prima cari Ia noi in far indicele de calitate a betenulus, clasa, cu rezistenfa caracteristict, inlocuindu-se_vechiul , ‘ndice, marca, asociata teoretic valorii medii a rezistenfelor, dar care, de fapt, avea 0 valoafe strict conventionalé, necorespunzind practic valorilor medit Concrete dintr-o construcfie dati. In afera avantajului consecventei de prin ipiu cu conceptul de siguranta de la baza metodei de calcul utilizati a noi jn fara si in marea majoritate a prescriptiilor strine, noul mod de definire al recistenjei mecanice a betonului creaziconditii mai bune pentru asigu: area omogenitajii valorilor de calcul ale rezistenfelor, indiferent de gradul Ue omogenitate al productiei diferitilor furnizori de beton. Db. Valorile norviate ale modulilor de elasticitate ale caracteristicilor paminturilor (unghi de frecare intern, caracteristict de coeziune, moduli Ge deformare) se stabilesc, de reguli, ca valori medii statistice. Valorilo de calcul ale caracteristicilor de material rezulti din modificarea in sens defavorabil a valorilor normate, de regula prin aplicarea unui coeficient partial de siguranfi. pentra material. ‘Asttel, rerislenfele de caleuk de baad ale materialelor se determin’ afec tind valorile normate printr-un coeficient de siguranfa pentra material, prin Care se fine seama de posibilitatile de a nu se atinge valorile normate, de va Hlabilitatea statisticd a calit3fii materialelor gi/sau a caracteristicilor geometric ale clementelor de constracfi *, ee er: Valorile de calcul de bazi ale rezistenfelor se cesar, de coefciaf al conafilor de fuer entra mater, pea care se fav in considerare abaterile sistematice datorit’ diversilor factori si/sau se corec- teazi aproximafiile introduse in modelul de ealeul (de exemplu coeficienfii condifiilor de Iucru pentru betonal nearmat, peatru betonul din elementele ‘empsimate sau pentra ofelal din armaturle sudate tn calelul la cboseat) sentaerle de ealal ale parameter de resend ai section, elesenelor, i structurii in ansamblu, se stabiles i opiate peru dite slit a ,__, Imeaz de necesitate aceste valori se afecteaza de coeficienti ai condifil luce, dilerenii in fonefie Go natura slictari de modul de colores, yin cate se corecteaz& simplifickrile admise in caleal sau/si prin care se Consider abaterle sstematice ale diferifilr factor, Asemenea corectit pot } introduse, dupi caz, pentru evaluarea capacitifii portante a elementelor ce secfuni relat reduse, pentru evaluarea capactéi de rexistenf a unor 2one 1.6. VERIFICAREA LA STARILE LIMITA Verificarea sectiunilor, a clementelor de construcfic i soso tficarea socfianlor, a clementelor nstructic, 2 structurilor in swremble se electucazd in practct po baza unui procedeu de nivelal V7 ‘tsinit Ix paragrefal 1.3.1, Pentru veificarea la diertele stiri limit consi uate se efivse stati de caleul earacterizate printrun stadia de com. rorfage a eleraentufu de beton armat, un ansambl fant gi un ansa Ge cendifii ds cxploatare, eae aed Situaile de cass! pot fi clasiieate duph esm urmeas: ituapit de duratd, avind o durati de timp compatibils cu durata se exploatare previsuthpentra constroci: ae ms scat MRS tramtori, care a0 daraté sunt, dar o probable i- ©. Situapit je, care au o durati set iit a cae alta eceptonale, cave ao duraté seurt go probabilitate redust Verificarea se efectueaz’ prin comy cae etiticaea se efectueazA prin compararea unor paramote. ai grupsrilor dks sctiuni date, cu valori omoloage corespunzitoare parifici difeitelor Tn funcfie de uatura stivii limita considerate verifiearea poate consta in » = compararea eforturilor sectionale eu eforturile ca pabil i a rn cata rte te ‘istribuiea plastci a tensiunilor pe sectiune); pentra elemente static ne- clerminate se admite redstribuirea,eforturilor datorittfisur&rii si defor. misii postelastice, astfel incit calculul poate Iva forma compararii incdrc&rii ‘maxime pe element eu mirimea incireéri capable stabilta luind in con deraze mecanismul real de eedare (de obiesi, eu formarea de articulaii plas ice): ~ compararca deformatitlor clementelor de constructi is patile chron deptgine implica perce lementlen) mate mice ea empararea deplasinlor statice sau a amplitudinii deplasiilor dina eu valoril iid omoloage (In cazul verificdrii unor condi de exploatare) compararca deschiders cu deschiderile linstd ete, ‘Pentru cazurile elementelor calculate cu metodele tcorici clasticitati (de exempla clemente masive cu dimensiuni apropiate pe cele trei direcfi), nelufnd in considerare comportarea reali a betonului armat (efectele fisuririt, ale deformatiilor postelastice) prescriptiile anterioare admiteau si o verificare bazald pe compararea eforturilor unitare calculate cu rezistenfele de calcul”. Astizi, odati cu dezvoltarea metodelor mai avansate de modelare dis cretizata a clementelor de constructie bi gi tridimensionale si de folosire motodelor de calcul automat exist’ posibilitatea lufiri' mai corecte in considerare a fenomenelor de cedare real a acestor elemente, tinind seama si de efectul fisurarii betonului si de comportarea postelatics a armiturii 51 hetonului, de conlucrare dintre beton si armaturd. Chiar in situafia in care starea de eforturi in elementele bi si tridimen. sionale se stabilegte prin metode de calcul in domeniul elastic este recoman- @abil, pentru consecvenfi si pentru evidentierea comportarii betonului Ia Stadiul de rupere, si se compare eforturile secfionale de calcul (obfinute prin insumarea eforturilor unitare in secfiune) cu cforturile capabile ate seefiunilor de beton armat. Valorile de calcul ale parametrilor care caracterizeaza actiunile, respectiv materialdle, clementele de constructie sau structurile se determin: fonform precizirilor de la paragrefele 1.4 si 1.5 (respectiv conform preve Gerilor capitolelor 4 si 5 din STAS 10.100/0). Grupitile de acfiuni se sta bilese conform precizarilor de la paragraful 1.4.2.) respectiv a prevederilor capitolului 7 din STAS 10. 100/0). Preciziri suplimentare apar necesare in legitur’ cu verificirile struc ‘de beton. armat la stirile limit’ ultime corespunziitoare_acfiunilor jonale (SLU din categoria B, in clasificarea de Ia paragraful 1.2), in special a celor seismice. Este cunoscut faptul cd dimensionarea structurilor de beton armat 1a aceste stiri limiti are un caracter conventional. Valorile de calcul ale intensitafii incircirii sint, de regul’, sensibil mai reduse decit cele corespunzitoare unui rispuns scismic elastic al structurii, vaiorile de calcul ale rezistenfelor materialelor (beton si arméturd) fiind considerate aceleasi ca in cazul MGorlaite stari limit’ vltime. In aceste conditii, capacitatea unci structuri de a depasi firi pribusire un cutremur de intensitate mare depinde in mod Gecisiv de capacitatea sa de a se deforma in domeniul postelastic gi de a ab sorbi gia disipa energia indusd de cutremur. Reflectind stadiul de comportare a structurii din vecinatatea pribus situafie in care sint mobilizate toate rezervele de rezisten{X si de deforma- Bilitate ale secfiunilor structurii, verificirile privind capacitatea portant’ si capacitatea de deformare a sccfiunilor si a structurii in ansambla (sau a Gapacititii energetice care le inglobeaz pe amindow) ar trebui, in principiu, sk'se bazeze dupd cum sa ardtat in pragrafcle 1.2 si 1.3. pe valorile medit ale rezistenfelot betonului si armiturii, pe considerentul c& aceste valori au o probabilitate mult mai mare de aparitie simultant in toate sectiunile structurii decit valorile de calcul (valor! minime probabile) Este evident ci trebuie si se faci distinctie, din acest punct de vedere, intre structurile cu numeroase zone plastice potentiale si numeroase ,rezerve de rezistenti" (cu grad mare de nedeterminare statict) si structurile eu pufine zone plastice potentiale si pufine ,rezerve de rezistensa”. Pe de alta parte este cunoscut faptul ci deformabilitatea (capacitatea de deformare) unei sectiuni, a unui clement sau unei structuri sau capacitatea acestora de absorbfie a energici prin deformare, mirimi ce intervin 28 fn verificirile directe ale structurilor la o actiune scismicd precizata mu se pot cuantifica realist, ca si in cazul oricirui alt fenomen fizic decit pe baza valorilor efective (deci apropiate de-cele medii din punct de vedere statistic) ale rezisten{elor materialelor. De asemenea, deoarece in veri Ja incovoiere i fort tai rile la diferite solicitari (de exeamplu are) intervin cu ponderi diferite, corespunzAtor mecanismelor de rezistenfa la solicitirile respective, rezistenfele betonabsi Ja compresiune, la intindere si rczistenfa ofelului, caracteristici ca yariabiti- tii diferite, corelarea capacitifilor de rezistenfa la aceste solicitiri asociat mecanismului de plastificare al structurii, specifica proiectirii antiscismic= moderne, se poate face principial cel mai’ corect considerind valorile medii ale rezistenfelor, Aceast’ apreciere apare si'mai just atunci cind se pune problema corelarii capacitatii portante a structurii sia terenului de fendare. ‘In asemenca proceduri ar urma si se foloseasca cocficienfi de sigarangi uni afectind global capacitatea portant. Numai rafiuni de a nu complica excesiv proiectafea curenti a structuri: lor (inclusiv a color de beton armat) an facut ca in cele mai multe dintre prescripfitle de proiectare nationale, inclusiy in cele din fara noastri, si se pistreze o proceduri unici bazata pe valori de calcul identice pentru cazul acfiunilor exceptionale si a celor obisnuite, in care se verifica explicit de reguli numai capacitatéa de rezistenti, in raport cu inedrcirile seismice eunventionale de calcul, in timp ce verificarea capacitatit de deformare arc un caracter implicit si aproximativ, efectuindu-se in mare parte gi prin in- tcrmediul unor criterii constructive de aleatuire a sectiunilor. Este de sub- Tiniat faptul e4 in acest fel nu se poate controla, decit Intr-o manifera foarte aproximativa, asigurarea structurii in raport ca acfianile exceptionale. Edijit viitoare ale prescripfiilor de proiectare antiseismice Vor trebui probabil 1300 mm tip, diatrages gr Potitia de tusnare Pati Sarre a prt pte 07s ‘fein cu cola} po Unte wae oss iOriconate clemente Tiniare soicitate “Hau verticals cuinat- | Ia compresiune excentss g Hime de turnare < | e& (etl prefeiricati ‘$1500 mim ete) | clemente Liniare solicita te Ia tncovoiere (geinsi, | rigle de cuplare ste 3200 AGiatragmelor ete) pactLa starea limita de oboseala pentru stabilirea rezistenfei Rig, p2 ling cocficienfii condifillor de lucra de la starea limit de rezistenfi, se ia in considerare si coeficientul we hye = 0,6 + 0,585 < 1,0 2.9) in care coeficientul de asimetrie g este dat de relatia pia Bet 0 (2.10) adic& de raportul intre eforturile unitare minim si maxim la fibra de beton ait rao te ote wna mining na rine cee ei ind se ponte considera ca-dupi 210% cicae de in ‘watilr obras enfa"batonulal rete ea tinimam 25% fat do re zistenta la 28 zile. 2.3; DEFORMAREA BETONULUI SUB~INCARCARE mnului care apare concomitent rt du- Aces paragrat se refer Ta deformatia ca acfiineh apicatt constructs, reprezentind astfel deformatia de Gurath, Crepterea in timp & deformatie! betonotui (deformatia de Iu fag) este dacutata in. pasagrafal 24 2.3.1, Coeficiental de dilatare termick de beton armat supase la variatii_de temporaturt 30°C si-+ 100°C, coeficientul de mafic unitare longitudinale Pentru elementele 4, cuprinse in intervalul de temperaturi Gilatare termicé liniard a, pentra ealcalul de impuse, ¢, cu relatia ema A Qt) se consider egal cu: 10, pentru betonal obignuit 0,8 x i0"/C pentra betonat cu agregate uyoare 2.3.2, Caracteristici elastice Modulal de elasticitate longitadinal al betonului ta compresiune, sau intindote, By, determinat p> prism> din boton obijauit, se determint folosind 0 metodologie bazata pe i si dassircarea repotatt pin’ 1a efor~ furi ce nu depigese cca. 30% din rezisteata la compresiane (pentra evitarea mmicrofisuctriip, Valorile modulilor d> elasticitate ai betomului fanzfie de clasa sa sint date in tabelu! 3 din Anoxi. Modulul de clasticitate longitudinal pontru un beton cu agregate uyoare, Ey. se determin’ cu relatia nfs (2.12) 4 i Sg2°— mabilitigii si rezistenfei betonului functie de regimul de o / J inesccaree eptceté “nstoatoneu* Incércovea epticaté cv vteso vy Inedreorso opiveté cu vilesa vp = ty ~ 2/mp, rigiditatea betonului comprimat centric (valoarca da,/de,) devine nula $1 se atinge rezistenga la com- Pres Cresterea ui e, peste valoarea gq este Insofitt de o sciidere @ efortului o, (ramura descendent a cutbel 9) — ©) ‘valoarea deformatiei e, asociati raperii betonului comprimat, t, si seiderea corespunzitoare a lui a, depind de rezistenfa betonului 1a com presiune (ramura descendent a curbei a, — e, este mai abrupt’ si mai scurta Ja betoane de rezistenfi mai ridicati). De fapt comportarea betonului in domeniul % > 2/oy depinde si de alti factori care nu se pot evidentia prin Giagramele din fig. 2.3, Dintre acesti factori sint de menfionat gradientul Geformatiilor pe sectiune (sectiunea este comprimat uniform sau neuniform ‘ou sau fara zone intinse), forma zonei comprimate si gradul de fretare (confinare) cu armare transversala si longitudinala. Toti acesti factori afecteaza, de fapt, tondinfa de umilare lateral4 a betonului comprimat produsi de dezveltarea procesului de microfisurare. Cu cit aceasta tendinfX este impie- Gicata in mai mare misuri cu atit valoarea e, asociat ruperii este mai mare far sciderea lui a, Ia acceasi valoare ¢, > sw este mai mic’. Prevederile din STAS 10.107/90 privind caracteristicile de calcul ale etonului sint in concordant ¢u aspectele mentionate anterior si cu princi- pille adoptate in fara noastri pentru profectarea betonului armat pe baza Mnetodei stirilor limita (vezi capitolul 1) i. Pentru calculul la slarea limita de rezistenfi a secfiunii incovoiate cu sau fird fort axiald, folosind metoda general, se recomanda relafia 0, — din fig. 2.4. in care R, este rezistenfa de calcul la compresiune a betonului, ‘Aceasti relatie adoptati pentru prima dati de Recomandarile CEB-FIP {l10], considera o parabola de gradul doi intre originea sistemului de axe % — e $i punctul A de coordonate ey = 0,002 si Ry $i 0 linie dreapta intre Plnctul 4’ si punctul C corespunzitor cedirii betonului la compresiune. 38 corespunztoare conditiilor o = 0 la s,=0 si a = R, si de / dey & Se observa ci tangenta la parabol, in origine, are Sasa 4 wie = 2Re _ 1 000 R, (2.16) dey ea Dreapta AC are ecuatia a= Re (2.17) Punctul C este definit de valoarea & wm care variazi liniar intre valoarea 9 = 0,002 corespunzitoare unci distributii « uniforme pe intreaga sectiune (Compresiune centrica) si valoarea tq = 0,0035 corespunzitoare_situafilor fn care axa neutri se afli la interiorul sectiunii (fig. 2.5). In figura sa “notat cu ey valoarea ¢, la fibra extrema a sectiunii intinsi de momentul incovo- (nfibre con met eee ai | tatingd) (i fbra eva mei putin comprimaré)fetor M. Prin valoarea adoptati pentrit ¢ 1m se fine seama de influenfa gra- dientului deformafillor pe sectiune asupra valorii deformatiei specifice. ca- bile, Pablse observ ci legea fizick a, — e din fig. 2.4 introduce urmitoarele aproximari mai importante in raport cx relafiile a — ep din fig. 2.3. Mraportul intre modulul de elasticitate inifial si rezistenta betonului Ja compresiune este constant si egal cu 1 000 (vezi relatia (2.16) “mona descendent’ a relafiei o — ¢ este inlocuit ca un palier — Valoarea ey, se ia constant’, indiferent de forma secfiunii si de gradal de confinare asigurat de amarea ‘transversalé. ‘Toate aceste aproximiri afecteazi intr-o misuri néglijabilé valoarea solicitirii capabile a sectiunii si deci rezultatul calcululut 1a starea limita de rezistenfa. Aptoximarile pot deveni insi semnificative atunci cind se irmireste SA se _stabileasci. valoarea rigiditaii si/sau ductilitagii secfftn MEbeton armat, In acest context este deci, important precizarea ci relatia Sp — & din fig. 2.4 este dati in STAS 10,107/0-90 in principal pentru calcuful cu metoda generali la starea limita de rezistenti, ‘Pentru calculal Ia starile limit ale exploatarii normale, eforturile “in beton in zona comprimata a sectiunii se evalueazit considerind comportarea Tiniard a betonulu si valorile caracteristicilor din parageaful 2.3.2. Acest mod de caleul se justificd prin considerentele prezentate in continuare. La stirile limit’, ale exploatarii normale intereseazi, valoarea medic ‘a rezistenfei betonului la compresiune, R., si nu valoarea de calcul, Re. Pe baza relafiei (2.18), similaré cu (2.1): Ra = RAl — 1.645;C0) : (2:18) sia relatiet (2.3) cu mae 1 saportul Ri. segulth ea in fig, 2.6, unde se Sipresinta si varagia asimilara a raportului 2/2, pentra rezistenfele la Tebidere Pe baza valoril acestui raport (circa 1.8 1a un coeficient de variafie ‘gal cu 13%) si a faptului ci Valorile ‘ncareirilor, care se Jau in considerase tn caleulul Ta stile limita ale exploatiri nomnale, sint mai mici dectt Walorile de calcul ale incires- Hor, care intervin in ealeulul Ja siarea limita. de rezistent&, se poate aptecia eX efortul maxim de compresiune in be- 7 fon opman DU depigeste de p regula 63 din rezistenfa me- AY die, R, cea mai apropiat’ pro- h, babilistic de rezistenfa efectiva Re a betonului (fig. 2.7). In aceste onditii este deci justificat ca Si'se considere cX betonul se comport liniar, modulul de elasticitate avind valoarea ini tial E, sau putin redusa fata 1 de, in fanclie de et de mare 0 2050 este, mae. Este de observat Hie 26 cei pentru zona ascendent’ a 30] 23] | 1 ato 4 1 Steves tied 0 beenei ev rersento Re (tv, eb exemste, relate 209) ol FO \Legea fisied 0 betonului eu rexistente Re (veri, de exemplu, relatio 215) Fig. 29. & fisice a betonului cu rezistenfa FR, se poate adopta de exemplu, } tH (2.19) care reprezinti o parabola de gradul trei. In raport cu. parabola de gradu Sr Psa reg ra ae a ae oy! a f= 0, Parabola, de gradul trei degenereazi in'parabola de gradul doi {adic& relafiile (2,19) si (2.15) coincid) dack Eyl. = 2. Relatia (2.19) du poate fi folosita decit dack 2 < E,eyg/R. <'3. Dacd aceasti conditie a gate satficth qorabola de gradu!’ 3° prezint& un punct de inflexiune Alte argumente pentru a admite area elasticliniar’ in stadi de explostare se prefs in subcap, 33.0 Sustelniad fn staiot 2.3.4, Legea fizicd o-e la tntindere In proiectarca structurilor apar situafii ci rructurilor apar situafii cind este necesar si se analizeze gomportarea clementelor in stadhi de solicitare anterioare fisuriri betonalut nine. Asemenea stuf apa, de exempta, Ta calcalal Ta starea Hitt de reaistenfi a clementelor de beton simplu (vezi cap. 4) sau la. prok rable cemete toa aaa co cap a Ik prtaes in condiile unei armiri longitudinale reduse (de pilda la unii perefi de Seon amet din crartrt ip fague), manentul de frware find mai le entul de rupere (uitim), forfa tAietoare de calcul este asocial ‘cu valoarea momentulul Be fisurarey ae “6 Im aceste camuri_ se considera in calcul contribufia betonului intins $i teste necesariadoptarea unei legi analitice pentru betonul supus la tensiune. Diagrama o—e pentru betonul intins G si modul de stabilire a eforturilor secfionale de fisurare se indica la paragraful 4.2.1. (fig. 4.2, 0). a % 2.4. DEFORMAREA IN TIMP A BETONULUL bd : Deformarea specifici de lung 4 du- f= O5/6 ratd a betonului ¢,, (fig. 2.8) se poate calcula simplificat, conform STAS b # J0107/0-90, cu relatia Fig. 28. (2.20) unde: | e | — este deformatia specifica elastici initial’ a betonului = Siloatea de cacul'a caracteristict deormafii in timp a betonului la durati foarte mare de incdrcare (teoretic la t = 00) 4%, — deformajia specific’ maxima datoritd contractiei betonului. Valoarea § se determin& cu relafia = hike to (2.21) in 0 es rea de baza, iar hy, hy $i by sint coeficientii care exprim’ iar Pde aug a etch la inka, a grad de sai citare si, respectiv, a umiditatii relative a mediului ambiant (vezi tabelul 4 oe Cheah al 0,5 R, mirimea coeficientului y= 1 cara Pee, al 9, $08 ane tin Geformatiilor la incdrcare, respectiv de eforturile unitare in beton. Deformatia = se determin’ cuZrelatia ha be (2.22) fn care ¢; este valoarea de bazi. fy are aceeasi semnificafie ca gi in relatia Gzip iat cocficientul £, exprima influenja dimensiunilor elemental (vezi fabelul 5 din anexi). ; ad Deformarea in timp a Detonului nu afecteart practic. capacitaten, de reaistenfi a secfiunii de beton armat, dar trebuie nat’ in considerare atit la Teal eectulel svelte la starea limita de rristenga cit Ja starile Kimi fale exploatiri normale, In toate aceste situafii, de efectul deformarii in timp & betonului, se poate fine seama simplificat cu ajutorul metodei modulului de elasticitate redus. Astfel, in relafiile de calcul, in Jocul modulului de elasticitate E, se consider’ modulul de elasticitate Z,/(1 + vg) unde Fare valoarea dati de relafia (2.21), iar v este raportul intre efortul produs Ge'incatcarea de Iungi durata si cel din inc&rcarea totalé. ao. 2.5. EFECTE ALE SOLICITARI MULTIAXIALE Betonul este rareori solicitat in practic Ia 0 stare monoaxiali de eforturi. Intr-adevar, sint pufine situafii in care si nu apari concomitent eforturi normale o si tangenfiale <, ceea ce conduce la o stare biaxial de eforturi sau in care tendinfa de umflare transversal a betonului sub actiunea unei compresiuni longitudinale si nu fie impiedicata de armitura transversal si longitudinald, ceca ce conduce la o stare triaxiala de eforturi, In general, comportarea betonului la solicitiri multiaxiale este mult mai pufin cunoscuté decit cea la solicitarea monoaxialé. fn cele ce urnieaz’ se prezintl. numai doud din multiplele aspecte privind solicitarea multiaxiali a betonului. Ambele aspecte sint Juate in considerare in prevederi cuprinse in STAS 10107/0-90. In fig, 2.9 se previ reafin simplificatt intre rexstentle betonulut pe dowi directii ortogonale, in starea plana de torsiuni. Se observa c& rezistenfa betonului (la intindere sau compresiune) scade intr-o misur’ important atunci cind pe directia normala exist’ un efort de semn contrar. ‘Acest efect se ia in considerare la calculul la starea limita de rezisten{X la forfa_tiietoare si/sau la moment de torsiune. Pe de alt parte rezistenta si capacitatea de deformare a betonului comprimat cresc atunci cind tendinta de umflare lateral este impiedicati de armare -transversalii si longitudinala (fig. 2.10). Acest efect, denumit de fretarea sau confinare, care se manifesta evident numai asupra miezului de breton in armituri, apare dup’ exfolierea betonului din afara acestui miez si creste odata cu cantitatea de armiturd transversalA gi longitudinal’. Trebuie observat eX armitura longitudinali, poate exercita un fect ficient de confinare numai in misura in eare printr-o armare transversali suficient’ si rational dispusi tendinfa sa de deplasare lateralA este impiedicati Studit experimentale au aritat c& pentru calculul rezistenfei & (compresiune) & leompresione)Ja compresiune Ri,a betonulut : fretat se poate folosi relafia R= + hor (2:23) ‘unde R, este rezistenta betonului simplu, & este un coeficient egal qu ea pujin 4 iar oy este efortul unitar transversal datorat ffetirii cu armare.transversala, PckSgecspes| . Pentra simare transversal eee feta cireulara cu aria. sec{iunii Poo FES AY gi pasul a, de exempla ow Feultd din relia (vei fg. 2.11). —— Beton single : Tio ton helo es het de a “hi ame dalonte te, ag = Behe ax forte de comps day ‘one Tomal transversal (14) Cu d, sa notat diametrul intereseand {n cazul stilpilor fretati de forma circular sau apropiat de soeast a solicitati preponderent la compresiune, La ae ou sectinne cert a julark solicitate la incovoiere cu forfa axial de compresiuine, cresicn nar soit a ace ens al soda, fied obese iis Wwe Ue e a betonului com fectul fretirii de crestere a capacitifii de deformare a betonulu con re elementelor de beton armat cu rol antiseismic, . Tepe ent a re ink a2 beer solicitat la compresiune triaxial si deformafia ey, corespunzatoare beto comprimat monoaxial este (2.28) 3. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE ARMATURII DE OTEL Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz bare lanimate Ja cald din ofeluri OB37, PCS2 si PC60 si sirme trefilate (STNB). Ofelul 0B37 este un’ ofel moale cu confinut redus de carbon (clasa I*) care se lamineazi cu sectiune circulara si suprafafa neteda. Livrarca se face in colaci pentru diametrele 6~12 mm, in legituri de bare drepte cu lungimea de pind 1218 m, in cazul diametrelor de 14—28 mm gi ca bare libere pentry diametre mai mari Prezentind rezistente relativ reduse si o slabi conlucrare cu betonul, se recomanda utilizarea lui in special ca armatura constructiva si de montaj, jar ca armituri de rezistenf&, numai in situatiile in care armarea se face a procentul minim prevazut de norme si cind condifiile de aderenta sint favorabile. Ofelul PC 52 este un ofel en continut limitat de carhon cu unele adaosuri care ii mares¢ rezistenfa {ard a-i afecta sudabilitatea, plasindu-l intr-o pozitie intermediari intre clasele II si II, in clasificarea. international. Avind rezistenfe superioare ofelului OB 37 si 0 bund conlucrare cu betonul datorita profilului periodic, se. utilizeazd in special ca armiturd de rezistenta. Otel PC 60, de asemenea ofel laminat Ia cald cu profil periodic prin confinutul usor mai ridicat de carbon si prin unele elemente de slabi aliere pentru asigurarea sudabilitatii face parte din categoria ofelurilor din clasa fiind similar cu ofelul beton de rezistent folosit in numeroase firi, Pre- io rezistenta superioara celorlalte tipari de ofel beton. laminate la cald. Utilizarea lui ca armiturd de rezistenf& mireste eficienfa economici a construcfiilor de beton armat. Livrarea celor doua tipuri de ofel cu profil periodic se face in aceleagi condifii cu cele menionate pentru OB 37. La toate tipurile de ofel beton Jaminate la cald standardizate in fara noastré se garanteaz o substantial capacitate de deformare in domeniul 'postelastic (ductilitate), condiie esenfialA atit pentru redistributia plastici a eforturilor sub incdreari gravitafionale neseismice in structurile de beton armat (si implicit pentru utilizarea metodelor de calcul in domeniul plastic la aceste structuri), cit mai © Pe pian iatornayional ofelarite poatra botoa armat siat impleyits iz mod obigauit 0 trel elagd de resistents Ai 10 y(t 20025) ae 45ales pentru asigurarea unei_ca- suficiente de absorbfie in struc a paciti $i de disipare a energi {urile solicitate de cutremure de Lo T , intensitate ridicata (fig. 3.1), sm : Sirmele trefilate pentru beton (SINB) sint ecruisate puternic a0) mle th prin trecerea repetata prin filiere Ele au suprafata foarte neted’ re . din care clauz& conlucrarea cu ar betonul este practic neglijabila. wal Aceste sirme nu_pot fi utilizate j ca armituri deeit sub forma de | plase-sudate prin. puncte. | Alituri de STNB in standard- 20 ul STAS-438 este previizuté. si t- simma trefilata profilata pentru beton (STPB) cu proprietiti de aderenti sensibil imbunataiti, vt care dup asimilarea de citre in- F0 W EC) ictoia metalurgicd $i intrarca in Fig. 34 fabricatie va putea asigura o vari- anti mult imbunitafita a plaselor sudate, in. special in cazul armarii unor plici prefabricate cu procente de armare reduse, foarte sensibile la fisurare accentuati: in procesul de executie, decofrare si transport. Capacitatea de deformare plastici a sirmelor trefilate de tip SINB este mult mai redusi decit a culorlulte lipwi de ofel beton Utilizarea lor Ja armarea clementelor structurale proiectate pentru grad. protectie antiscismici > 7 este permis numai in mfsura in care ele nu au ro Eemnificativ in dezvoltarea unor mecanisme de cedare in domeniul plastic Principalele caracteristici mecanice — limita de curgere minima 0. wis reali in general pentru barele laminate Ia cald si totdeauna conventionala, (definita prin o¢2, efortul unitar la care alungirea remanent atinge valoarea de 0,2%) pentru sirmele trefilate, rezistenta la tractiune o, si alungirea la rupere A, — ale ofelurilor utilizate ca armaturi din fara noastrisint prezentate in tabelul 3.1. Alungirea remanent la rupere se misoari. pe o lungime de 5 diametre in cazul armaturilor de OB 37, PC 52, PC 60 si pe o lungime de 10 diametre in cazul sirmelor trase. Ofelurile laminate la cald (OB 37, PC 52 si PC 60) se sudeazi in bune condifii prin oricare dintre procedeele folosite in practic Sirmele trefilate, care ca orice armituri din ofel ecruisat, isi pierd proprietifile objinute prin ecruisare prin incalzire la temperaturi peste 400°C, nu se pot suda cu procedce care alecteaz’i intreaga sectitune transversal a barci, ci numai prin puncte, in regim strict controlat, Valorile o-is din tabelul 3.1 reprezinta rezistenfele minime garantate in standardele de produs (standardele din seria STAS 438), respectiv rezi tenfele caracteristice Ra pentru cele 4 tipuri de ofel. Ele corespund unei probabilititi de aproximativ 2,3%, ca efortul de curgere si se situeze sub Timita indicata Gradul ceva mai mare de asigurare adoptat in cazul ofelului fap de cel al betonului urmareste si acopere variabilitatea “dimensional a dia me- “ ‘Tabetud 3.1. Caractristicile mecanice ale ofelurlor pentru beton armat,utilizate tn (Romsinia) Timita | _ Rest de curgere | de rupere (sey Diameteal on 37 SINE 3.40 310 610 Ee | £g « | ‘STPB 43.5 460 360 oe ele aa bl on + Caracteristicile pot fi modificate prin tnfelegere cu beneficial ‘in perioada claboririt presenta indramator prevederile privisd condipile tehaice entra PCOO se aflan in revisire trelor reale fat de valorile nominale, care se pot risftinge negativ asupra rezistenjei efective a armiturii, Ca nrmare, spre deasebire de camil hetonului, valorile caracteristice ale rezistenfelor ofelului se stabilesc cu relatia: Ray = Rl — 264) 61) Rezistenfele de calcul se stabilesc cu relafia:} R, =F 162) Ye Cocficientul yz de reducere a rezistenfei. caracteristice a ofelului are in medi valoarea',15 pentru armiturile din OB 37, PC 60, PC 52 si 1,20 pentru STNB, in concordanfi cu omogenitatea diferitd a caracteristicilor mecanice ale ofelurilor din cele dow’ categori Valorile rezistentelor de calcul sint inscrise in ultima coloani @ tabelului 3.1, Aceste valori corespund unei viteze de incarcare de ordinul a 2--3 N/mm? pe secunds, adici regimului static de incdrcare, Daca incircarea se aplici cu vitezi mare, aga cum se intimpla in cazul \ckrcirilor dinamice, inclusiv in cazul actiunii seismice, rezistenta la tractiune este mai mare decit cea obfinuté la incircarea static’. Pentra durate de incircare de ordinul a 0,1, situate la ni alte viteze de deformare inregistrate la cutremurele puternice, limita de curgere a ofelului nu creste cu mai mult de 10—12%. Acest spor de rezistenta poate fi considerat nesemnificativ, mai ales dack se are in vedere eventualal efect negativ al repetarii (uneori cu alternarea semnului solicitarii), specifice actiunii seismice si in consecinfa este ignorat in calcule conform prevederilor celor mai multe prescripfii, inclusiv ale celor din Romania.In cea ce priveste rezistenfa de calcul la oboseali a armiturilor Re, in normativul STAS 10107/0-90 se pistreazd structura expresiei din STA\ 10107/0-76; Rha minha - (33) in care: m@ este coeficient de reducere ca urmare a solicitarilor repetate ; my — coeficient prin care se ia in considerare efectul sudurii. ‘Pentru coeficientul m®, s-au mentinut valorile din precedenta redactare a prescriptici, difcrentiate in functie de calitatea ofelului si de valoarea ceeficientulvi de asimetr al efortului unitar, exprimind variafia intre valorile minima oi, $1 maxima gsmee ale efortului unitar in armaturt, sub acjiunea solicitariler variabile susceptibile de a produce oboseala. Tn cazul cocficientului mf s-a procedat la 0 diferentiere mai mare a valorilor, decit in STAS 10107/0-76, in functie de marca ofelului, procedeul de sudare si coeficientul de asimetrie. "Avind in vedere comportarea extrem de nefavorabili a innidirilor prin suduri. 1a obeceala in regim alternant de incircare, STAS 10 107/0-90 impune realizarea din bare fairl innadiri a armaturilor in elementele de beton armat astiel solicitate Solicitirile repetate de un numar mic de ori, cum sint cele care intervin ye durata seismelor, nu produc fenomentl de oboseal’; ele pot. insi conduce Mo anumita seddere a rezistenjelor armaturii care justified dup3 cum sa aritat Iuarea in considerare a sporului de rezistenf rezultat din actiunea dinamici a solicitirilor, In condifille {4rii noastre prezint& o important particular’, accle caracteristici ale ofelurilor, de care depinde 0 comporture faverabils a struct: tilor de beton armat la actiunea cutremurelor de mare intensitate. Astfel a, Se poate aprecia ci, de regul’, incursiunile in domenial postelastic fnregistrate de armaturile elementelor solicitate 1a actiuni seismice intense fnsumate pe toat’ viafa unei constructii, nu ajung sk consume in totalitate pentra ofelurile laminate la cald utilizate, la noi in far, alungirea capabila 2 acestora. ‘Studii teorctice si experimentale [70] au evidenfiat faptul ci in cazul clementelor de beton armat solicitate la incovoiere, pentru care, cerin ele de ductilitate in raport cu cele ale altor elemente sint mai mari, la incurstuni Substantiale in domeniul postelastic de deformare, corespunzitoare unor indiei de ductilitate ai deplasirilor de pink Ia 5, alungirea specifi turilor intinse nu a depisit 4%. Aceasti valoare se situeazi sub valorile deformatiilor specifice ultime ale ofelurilor laminate utilizate la noi in far {asa cum se poate dedace din cercetarea alungirilor Ia rupere indicate in tabelul 3.1%) , Capacitatea elementelor de beton armat de rotire in domeniul poste astic este influenati direct de dimensiunile zonei in care se dezvolta deformatii plastice, respectiv pe lungimea 2, a ,articulatiei plastice” convenfionale (Gg, 3.2). Aceasta la rindal ei depinde in mare misurli de raportul intre va- oriie eforturilor unitare de rupere a, si de cuxgere ¢. ale ofelului armiturit fntinse, respectiv de amploarea fenomenului de consolidare @ ofelului > Valorile Av(%) din tabelul 3.1, incod ta lungimea de misurare de $1 si marimen defor ‘mapilor locale tn sone strcfiunn, eave ar trebol elimieata pentru comparatia cy cerinfele de ‘Muagire menfionate care, desiger’au le an fn vedere. 48 : ro a h—L”Lhrt—~ 4) fa care devin semnificative efectele de ordinul TL ‘In situatiile speciale cind se realizeaz totusi asemenca elemente din be~ ton simplu, efectul flexibilitatii 1a elementele comprimate excentric (sporul de momente datorat efortului axial pe structura deformata) se ia in considerare prin coficiental n, care ampliic in calcule.valoarea excentricitifii ex. Valoarea aproximativa a coeficientului » se stabileste cu relafia: (4.10). in care N, este forfa critica de flambaj by & Modalititile de stabilire a cocficientului 1 se prezint& in cap. 5.2. Si ne referim din now la diagrama de interactiune limita N—M din fig. 4.1, pentru a preciza relafiile de calcul pentru cele doua domenii distincte de comportare 1a compresitine excentrica. ‘a. Domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate mici (fig. 4.4, 4). In acest caz schema de calcul consta in a stabili o arie conventional de ‘veton comprimat 4,, al cirei centru de greutate corespunde cu punctul de aplicatie a forfei, suprafafa pe care sint distribuite uniform eforturile unitare cu valoarea R,. Verificarea se exprima prin condifia: N < Nay = Anke (AL Fig. 44 In cazul sectiunilor dreptunghiulare, in: anon sector dreptunghiulare, indlfimea x a aonei comprimate in ae i (4.12) iar momentul capabil al sectiunii este: May =dxR.(h —~ Nae —- (*-S)- osm (a a (4.13) evidenfiind funcfia parabolick a relatiei M—N. b, Domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate mare (fig. 4.4, c). Pentru excentricitafi foarte mari (la ¢ > 3h) se consider’ c& ruperea se produce practic la incovoiere fark efort axial, astfel e& verificarea’ sectiunii se face pe baza relatiei (4.8) Pentru excentricitati mai reduse (cj. < 34) i i reduse (¢, se consider’. ci efortul favorabil al forfei longitudinale de compresiune este cert, Condifia de.veri- fare exprima faptul ed sub momentul incovoietor produs de forfa excen- ric, efortul unitar in fibra exterioar4 intinsi pe sectiunea cu zona intinsd partial plastificata mu depiseste Ry: M = Neu < Nr + CW Re (4.14) In sectiunile care sint rosturi de turnare R, = 0 si momentul capabil sse stabileste cu relafia (4.13) corespunzitoare solicitirii de compresiune excentrici cu excentricitate mici. 1! 59Explicitind expresia momentului capabil de fisurare definit de relatia (4.14) pentru cazul sectiunilor dreptunghiulare se obfine: dag, tht 635 care exprima relatia liniari intre NV gi M la ruperea elementelor comprimate cu excentricitate mare Intersectia curbelor care reprezint’. momentele capabile corespunzitoare celor dows domenii de comportare distincte la compresiune excentric& furnizeaz’ coordonatele punctului de balans, definit la pet. 4.1. ‘Pentru cazul sectiunii dreptunghiulare aceasta revine la a intersecta parabola (4,13) cu dreapta (4.15) objinind Map = Nr, cnW,Ry (4.13) men osen[iefinssae] a0 respectiv Mae = 05, e(2~ 2 rm ) (a7) Dintre cele dowk puncte de intersectie punctul B(Ny N > Nz este dentmit uncori in lucririte de specialilate clomcninl compresiunil excentrice cu exrnricitate medic a elementelor de beton simpla. ‘In cazurile speciale, cind in domeniul excentricititii, medii ‘elementele se gisese sub actiuni corozive intense in media lichid (al edrui efect negativ se amplified prin pitrunderca agenfilor corozivi in fisur’)’ pentru evitarca fisurilor, standardul 10 107/0—90 limiteazd, in mod acoperitor momental capabil la valoarea momentului de fisurare dati de 4.15. Pentru o categorie larga de forme de sectiune, excentricitatile ca ale forfei longitudinale de compresiune corespunzitoarepunetelor B si C au aproximativ valorile Ma 09 x» (4.18) (4.19) cu xy, notindwse distanta de la centrul de greutate la fibra cea mai comprimata sec{iunil Pe aceasta baz STAS 10 107/0-90 defineste domeniul, compresiunii excentrice cu excentricitate medie prin intervalul de excentricitifi 1.2%, < < bee < 09%. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT. PRINCIPIT DE ARMARE 5.1. CONSIDERATI INTRODUCTIVE Aplicarea metodei starilor limit la proiectarea sau la verificarea elementelor de beten afmat implica executarea operatiilor indicate in schema din fig. 5.1. In capitolul de faf4 se fac comentarii privind bazele relatiilor de caleul si ale regulilor de alcituire constructiva care sint previzute in STAS 10 107/0-90 in legatur& cu proiectarea sau verificarea clementelor de beton amat, Atunci cind elementele de beton atmat reprezinti sau fac parte dintr-un_ subansamblu structural expus deformafiilor plastice 1a_actiuni seismice intense, la proiectarea sau verificarea lor se au in vedere ji prevederi speciale care vor fi comentate in capitolul 6. Principiile aplicarii metodei starilor limita au fost _prezentate si comentate in capitolul 1. In subcapitolut de fafa se dau numai unele preciz’ri suplimentare privind verificarile implicate de operatiile din fig. 5.1 1, Calculul fa stare + fenf aga cum este prev (pele sfre ité 77/0-90 se bazeazk pe servicers ea elas: I Smas < Sap unde Sip repretint& efortul ma citarea maxima) in secfiunea in cate se =" poate produce cedarea clementulni, iar pie stare Fa Suap reprezinta efortal capabil (soicita- de bosealt rea capabila) in acea sectiune. Sma s¢ =" cbfine in urma calculuti static al Strac- Coleatel te stereo hewilé turii_considerind inciredrile cu valorile eeeschiere 9 calcul in porifile cele mai devavan- I tajoase pe structurd. Syap se obfine considerind distributia eforturilor unitare pe sectiune in stadiul ei de cedare gi Mealovee cwsiractird a lenentuet Caley store tnt te tlvraahe T tulorile de caleul ale rezistenjclor beto- Fe 31 nului gi armiturii. Obiectul prevederilor anprivind caleulul Ia starea limit’ de rezistenti il constituie tocmai_preci- zarea ipotezelor si relatiilor de calcul care permit determinarea valorii ‘Aceste prevederi sint de reguli valabile pentru elemente structurale liniare (de tip bard). STAS 10 107/0-90 admite folosirea lor si in cazul plicilor plane cu incdrciri normale pe planul median precum sin cel al elementelor bidirectionale plane incovoiate in planul lor (cum sint, de exemplu, perefii structurali_ si grinzile pereti). De asemenca, aceste relafii se pot utiliza si la elementele masive cu stare de solicitare plana. In cazul elementelor de suprafafa si tridimensionale supuse la solicitari complexe (plici curbe subtiri, ansambluri de diafragme considerate ca pro- file spatiale cu perete subfiri, fundafii masive de beton armat ete.), in ipsa unor modele de calcul care si reflecte ecmportarca lor real sau atunci cind. asemenea modele exist ele implicd un volum de calcule (folosind tebnici avansate de calcul automat) inacceptabil pentru proiectarea curent’, se admite ca starea de eforturi si se determine prin procedee de calcul specifice comportarii clastice care furnizeaz’t valori de oforturi unitare. Pentru a pune fn evident si in aceste cazuri comportarea de beton armat, eforturile capa bile stabilite cu ipotezele specifice elementelor de beton armat se compari Sn eforturile cectionale obfinute prin integrarea eforturilor unitare pe sec fiune, 2, Atunci cind starea de eforturi este compusi, de exemply moment incovoietor cu fort axiala si/sau forfa taietoare, relafia (1.1) se inlocuieste ‘cu un grup de relaji, fiecare relatie corespunzind cite unui tip de efort (solicitare) din ccmbinatia respect 3, La constructile curente de beton armat nu apare pericolul pierderii stabi formei inainte de atingerca starii limit de rezistenfa. La clementele liniare de beton armat, de exemplu, accasti situafie este acigurat in STAS 10 107-90, ca de altfel in toate prescriptiile de proiectare din lume, prin limitarea superioara a flexibilitatii 2 = Jj/é, unde 1, este lungimea de- flambaj a clementului, iar este raza de giratie minima a’sectiunii sale transversale. In cazurile speciale in care verificarea stabilitijii formei este necesari, de exempiu la plici curbe subjiri, accasta se va face pe baza wnor pre- seripfii_ specifice. é Influenja flexibilitatii asupra siguranjei clementelor comprimate de beton armat se recomandii si se ia in considerare prin evaluarea valorii Swee in relafia (1.1) pe baza unui calcul de ordinul If al structutii, In cazurile curente se admite folosirea unci_metode simplificate care consti in majorarea prin coeficienti aproximativi ai momentelor de ordinul 1 in relafia (5.1) = veri paragraful 5.2.4. 4, Piercerea stabilitatii pozifiet elementelor de beton armat (prin ris- turnare sau Iunecare) nu apare in mcd-curent in practic. In cazurile speciale in care verificarea stabilitaii pozitiei este necesara, de exemplu la elemente prefabricate, aceasta se va face pe baza unor prescripfii specifice. 5. O proiectare corecta a elementelor de beton armat implick respectarea simultana atit a prevederilor de calcul cit si a prevederilor de alcituire constructiva. Mai mult, unele verificari prin calcul nu se pot face decit dup dei ierea constructiva ‘a elementului, In acest spirit alcatuirea constructivi a unui clement de beton armat se face in paralel (uneori precede verificarca clementului la o anumiti stare limita), astfel incit pozitia operafiilor de alea~ tuire constructiva in schema din fig. 5.1, trebuie considerat doar simbolic. 6. Un element de beton armat se consider proiectat judicios atunei cind consumurile de materiale (cofraj, beton, armatur’) si de energie inglo- bata sint dimensionate in domeniul economic pe baza stiri limita de resis- tenfii sau, eventual, la elemente unde exist riscul aparifiei fenomenului de oboseali, pe baza stirit limitd de cboseald. Stile limita ale exploatarii nor ale (starea limita de deschidere a fisurilor si starea limita de deformafii) nu trebuie si conduct la cresterea consumurilor de materiale decit in cazuri foarte bine justificate. 5.2, CALCULUL LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA LA INCOVOIERE CU SAU FARA EFORT AXIAL 5.2.1. Introducere Calculul la starea limité de rezistenta la incovoiere cu sau fari fort axiald urmireste asigurarea elementelor de beton armat fafi de ruperea in secfiuni normale la axa acestora Daca suportul vectorului moment incovoietor Mf coincide cu o axa prin cipal sefianii sau dact punetl de aplicatie fore NY, parle eu axa clementului, se afli pe o axi principal a sectiunii (fig. 5.2 a 5i 8), atunci solicitarea este de incovoiere simpla (dreapta) si axa neutra este paralelt cu directia vectorului M. Combinatia de eforturi M si N asociate stirii limitk de rezistenfa este ilustrati de curba limita de interactinne (denumit’ simplificat curba de inter acfinne) din fig. 5.3. Aceasti curbi este simetric& sau mu in raport cu axa eforturilor axiaie dup cum sectiunea de beton armat este simetricd sau nu fn raport cu axa principald fat de care se incovoaie elemental (fig. 5.4). Daca vectorul moment incovoietor nu se suprapune pe o axi principal a secfiunii sau dac& punctul de aplicatie al forfei N nu este plasat in lungul unei axe principale (fig. 5.5, ai 2), atunci elementul este solicitat la incovoiere oblict si axa neutra nu este paralel’ cu direcfia vectorului Af (9 # w). In acest caz combinafia de eforturi M (ca componentele M, si M,) si N, aso- Giate starii limits de rezistenfa, este ilustrati de suprafaja de’ interacfiuine din fig. 5.6. ed x” fe a) sectioni de 7 oe, an Re b fWleanperie) Garbo de ioterochne eT ig. 93. Carla de itractune Hinits omntincovcetr fort eal Medal i are seating Cateclaten de rents a) tnd N= conant eal soca sean f 8) i nant esol sletiolprode deincheanlepevitafona) axial pentra 0 sectiune drep- ig. SA Curha de interactiure imitt. moment incorcietor-fe oil 1 = 0,008, Rye = 300 tonghivlard de teton armat eu diverse rapoarte Ag/Ay.S-a consi Ren 15 ra x02} = 00s, h et nes Gurbe te oteretsoe Note (ate naire © 0 fet Fig. 36 Ta o anumiti anmare longitudinal a scefiunii (definita prin posifia B (i) % >t > 2 eee hata Daas ecifs hast 2 oats I el mst snp ct sie pce da Ag $i deci toata sectiunes sint comprimate, mee a ita - [Cazul I de compresiune excentricd in situatia (ii) cu forf& axial de compresiune — Incoviotere in situatia (ii) cu forta axiala N ~ 0. —Intindere excenivicd cu excentricitate mare i situatia (ii) cu fora axiald N de intindere. — Intindere excentrica cu eacentricitate micd in situatia (ii), Se observa ca in redactarea STAS 10107/0-90 cele doua subdomenii ale compresiunii excentrice sint denumite cazul I si cazul HT, abandonindu-se denumirile de compresiune excentrici cu excentricitate mare gi, -respectiv, compresiune excentric& cu excentricitate mic% {olosite in edifiile’ precedente | ale preseriptiilor. Aceasi& modificare este impusi de faptul ca, la compresiunea excen trick a unei anumite sectiuni de beton, pozitia punctului B, de balans (gra- nifa intre cele doua domenii) nu corespunde unci valori constante a excen: tricitafii ¢ = Mogg/lV 25a cum se intimpla in cazul intinderii exeentriec (fig. $.11). Intr-adevar, de exemplu in cazul unei sectiuni simctric armate, panctul de balans B corespunde unei valeri constante, Ny, a forfei axiale | atunci cind cantitatea de armatura pe secfiune se modifica. In felal acest pentru o anumitd excentricitate ¢,, starea limit de rezislenfi a sectiunit comprimate excentric poate corespunde cazului I'sau IT dupa cum armarea secfitunii este mai slab sau, respectiv, mai puternied ne de beten Jenga crosty onei comprimate ia er difesenia int jerente, in calcu la acteristice (fig. 5.10). ch pentrz 0 anumitt sec ea limit’ di “Ay gi AL, cre cu forfa axialé pot interveai ante de yea etn A loompresicne} Carbo de snfervehione penis heheh Interacting (pevtia dg “Aad ™ hep Hig, 3.10 7In fig, $.9 $i 5.10 mai este areata si situafia in care Ia fibra extrema latins de momentul Jf cfortul unitar ty este nul (punetul D de pe Geek) de yredete —diagrama limita de_ inte s a beter ractiune). Pentru efortuti ‘uxiale dle compresiune mai haa? mari decit ecl corespunz | tor situafiel D, in momen wahihe tl ruperii seefiumit esi =< h < fe. Din acest motiv in wg 5.12 tnetoda simplficata de cal Cal se daa relat aproxim tive diferite pentru stabilirea eforturilor unitare din armaturi in. sectiuni Comprimate exeentric in condifile cazutui TT, dupa cum situa Himats e coidrareeorespondo pe cuba de ineraciune unui punctsituat| mal sus Se Dees Boe & : sees in canal Intinderii excentrice, porifia punctului C (granija intre deme niile de solicitare la intindere excentrica cu excentricitate mica si Intindere Uxcentrie& cu excentricitate mare) corespund unei valori constante a excen- tmatafit ey (ie. 312) Coe = hy — hy (3.6) indiferent de marimile ariilor armaturilor A, $i as b. ncovoiere. Rin punct de vedere practic. situatia de solicitare 1a fneo~ Gnd valoate ci este foarte mici, In felul acesta, pentru domeniul practic de ineov curba de interacfiune are alura prezentatd in fig. 5.10, La incovoiere intotdeauna 2 > 0, entra ee 0 zon’ eee pe Min iattoda simpliicatd ‘de calcul se consider dstributia de eforturi in beton sint constante gi egale cu Re; — in arnvitura intinsd A,, efortul o, este egal cu Ra; Fig. 3.13, 2 fate exe = Be = ane a4cee- wi wet ,| . ’ mero Re op 081 beh $e a b Me 34 — in armitura comprimatt 4%, efortul of este mai mic sau egal (in valoare absolut’) cu R,, dup% cum iniljimea z’a zonei comprimate este mai mic sau, respectiv, egalA si mai mare decit 2a’. In legitura cu aceasta distributie de eforturi sint de facut citeva preciziri. 1, In fig. 5.14 se araté c& distributia conventionala de eforturi in beton repreziatd o aproximare foarte buné a distributiei de eforturi conform metodei generale de calcul, atunci cind zona comprimati are forma dreptunghiulard, (In cazul obignuit cind g, este egal cu «.) introducind erori neinsemnate in'ceea oo priveste posifia’ rezultantei eforturilor de compresiune din beton. Se observa, de asemenea, ci in acest domeniu se poate admite aproximajia e208 (0.7) Dac cedarea sectiunii este datorata atingerii deformatici admise tn armitura A,(? < #4, vezi fig. 5.9), atunci raportul = seade sub 0,8, ca atit mai mult cu cit eg, este mai mic, iar cantitatea de armitura intinsi este mai mica (fig. 5.15). In cagul secfiuniloe in forma de T cu talpa fn zona comprimat& domenial de procente de armare in care relafia 5.7 este apropiata de realitate este mai restrins, reduciadu-se odath cu eresterea raportului 42 si reducerea raportalui f Pentru sectiunile dreptunghiulare si seofiunile in form& de T cu pro- Porfile intilnite ta mod obisnuit in constructiile de beton armat, metoda simplificat& ofer& 0 precizie cu totul satisfacitoare pentru nevoile proiee- tarii curente, valorile eforturilor capabile objinute prin aplicarea acesteia, iferind cu cel mult clteva procente de cele furnizate de metoda de calcul exact. Atunci cind se urmireste s& se stabileasci capacitatea de deformare sectionalé (rotirea specifica ultims), relatia 5.7 oferi o aproximatie satis. fedtoare numai pentru sectiunile’de formi dreptunghiulard, [a cazul altor forme de secfiune utilizarea relafiei 5.7 nu oferi siguranfa necesara, ‘Reptra stabilirea caracteristicilor de deformare ale secfiunii fiind recoman- 1k metoda rigaroask, 3§ 8 ox ——— potsii tee tame someh comprlmate’ a vig, 5:15, Variatin report compa in ree Menge scales penta teefonl deptunghiare sn ime Stamens coat, sbi cntrm, metipe crete in ate (x) In funcfie de valoarea deformatici cop sdmish Cr ee Censanrat ena 339% B dvere vale RDS: 1S Pe ‘si 19 MPa) si Re (210, 300 51 350 MPs). 2, Pe baza relatiei precedente, conditia 2 < % care asiguré curgerea rmaturii A,(o, = Ry) se mai poate scrie sub forma ke 5.8) nde -4 69) . Ay . = 208% 08 —*—— (9.10) Deis ceases areetrRIES F i 0-50, Valo- 1 tabelul 5.1 se dau vatorile & prevazute in STAS 10 107/04 Fe a os Comat plate ace fa de 8.8 abun Cina rezstenta betonull creqte sau atunel nd betonal cre agregate uyare Distributia de Salata din fig. eT si ele eee so bazeare ene taistenfel palierulal de curgere al armituril Ay. In car Sag Wat SiRis "care nu ave palier distinct de curgere, valoarea & din 7 Tebulul 5.1. Valorile % conform STAS 10 107/0 69 (Clase de beton ‘Tipal de botox ‘Vipel de armatera Be 35 Retox obigauit on 37 060 0.35 ; Po 32, Pe 6, STNB 0.33 0.50 Beton ou agrogate | OB 37 0.35 — youre = | PC 52, PC 60, STB 050 . le ‘Tabelul 5.1 este stebilita pe baza valorii rezistenjei R.. De fapt, pentru aceste armituri, cu cit & este mai mic decit &, eu atit efortul efectiv’o, este in rea ) litate mai mare decit R, si deci momentul capabil real este mai mare decit : momentul capabil determinat cu metoda simplificata de calcul folosind distribufia convengionala din fig. 5.13 3, Limita + = 2a’ sub care se consider jos] < Rs este evident aproximativa. In realitate aceasta limita trebuie si depind’ de raportul 2/x, care | vatiaad ca in fig. 5.15, de ty si de Ry. Analize mumerice au aritat ined ef reaultateie calculului nu depind semnificativ de valoarea adoptat& pentra aceastis limita, care este foarte comod% pentru caleulele practice. | ‘Atunei cind Jo{| < Ry, momentul capabil al sectiunii se calculeazt intr-o ecuatie de moment’in raport cu axa armiturii 4% in care aportul } zonej comprimate de beton se neglijeaza pe baza faptiilai ¢& este foarte mic si cH negiijarea Tui are un efect acoperitor. 4, Este de refinut eX in cazul unor secfiuni incovoioate cu procente reduse ale artniturii A, din zona intinsS, aga cum se intilnesc “uneot la placile plangelor clidirilor civile, sectiuni diménsionate prin metoda aproximat ; tiva, deformatia specifict a arméiturii intinse (care nu se determing explicie 4 aceasta meted) poste depisi limita admisi de 1,5%. Se considers cd se | pot accepta asemenca situatit avind tn vedere faptil f In certs cients sint posibile importante redisiribufii ale eforturilor, prin deformatii plastice ' ica efect al curgerii lente a betonului, iar pe de alt ‘parte numarul mare de bare cu care se armeaza plicile face aceste elemente mai pufin sensibile la \ efectul coroziunii. In tabelul 5.2 se dau relafiile de caleul Ia starea limita de recistent& 2 secfiunilor dreptunghiulare incovoiate sau cu. talp’ in zona comprimatt, In toate situafille, calculul se reduce la cazul sec{iunit dreptunghiulare | iimplu armate, Pentra acest eaz, in Anexi in tabelul 7 se daa valorile €. m $i y in functie de procentul de armare, = x A = 100-4: A | 3 ? ti (5.11) | s de clasa de beton (Be 10 ... Bc 30) gi tipul de arm&tura (OB 37, PC 52 si PC Ip 60), unde & este definit in relatia (5.9); (5.12)wpticate ee celenl la stare limite de ronitenpl la tncovoiere Tabetal 52 Relat as jar Moap i yee 5.13 Aske ey) i i Din echilibrul axial se observa c& 2 A, Re - |S } gman tee 14) 3 : . wR (14) | 2 unde a este coeficientul fizic de amaze, fas i ¢ baza relafillor (5.11) gi (3-14) se poate scrie relatia fi * 100 R, } ae 14 a) | 3 : Re oe é Dact_in itroduce_valoarea £ = % din tabelul 2 centului de armare; Paar Trebuie ca £ S38 ‘ajungt Ta curgere (ot se plastttcey ~ « inainte de cedat q a Tnalfimnea SPlunghiulare, simplu armate se poate J stabili cu relagia ot sso) = rf | unde Mf si b se exprima in Num si, respectiv, in mm iar valoarea r este data in tabelul 8 din Anexd funcfie de procentul de armare # din relafia (5.11) side tipurile de beton si armatura folosite. Pentru sectiuni cu zone comprimate de alt forma decit dreptunghiular’ sau in T, distribufia convenfionali de eforturi din fig, 5.15, poate introduce aproximiri prea mari, Pentra sectiuni de forma circulara sau inelari calculul practic se poate face cu ajutorul coeficientilor din tabele 10, si respectiv 11 A din Anexa B pe baza metodei generale de calcul (vezi § 5.2.2.7) c. Compresiune excentric& — carul I — si tutindere excentricd cu excentricitate mare. In domeniul compresiunii exe:ntrice — cazul I — gi intinderii excentrice cu excentricitate mare (fig. 5.11), indljimea zonei comprimate a - sectiunii satisface conditiile 2 > 2 > 2. Pe aceasti bazd, metoda simpli- : ficata de calcul presupune aceeasi distribujie de eforturi pe secjiune la starea Jimitd de rezistenfa ca si in cazul incovoieri (fig. 3.14). i Pentru, calculul sectiunilor dreptunghiulare prin metoda simplificat’ situafille limita B si C din fig. 5.11 pot fi determinate dup’ cum urmeazi. Situafia limitd B (panctil de balans) este definita prin valoatea forfei axiale (5.15) . r(4e 0 by 3 2a" 1 ql ; 2 1 < 2a (ei < Red coat pcxen ea Imith de reristentd In compresiune excentriet — cazul 1 4. Compresiune excentried — cazul Ul. In domeniul compresiunii excen trice ~ cazut I1—indltimea zonet comprimate reale, 2, este mai mare decit #, din fig. 5.9 si deci sectiunea cedeazi prin rupecea belonului comprimat far8 ca arm&tura’ 4, si ajung’ Ja curgere (4 < Re). Distributia de deformatii pe secfitne arati Ci in figura 5.16, Se consiata urmatoarele: = in domeninl 2 < 2 < A, deformatia limita a betonului comprimat an Gi deci x ~ 0.8 2 (vezi fig. 5.14); — in domenivl ¥ > h, se poate considera ci deformatia limit’ a. beto- ‘nului comprimat variazii ca'in fig. 5.8; legca de variafie liniard a valorii ein rept consecinta faptal c& Ia distanta & S*% de Ie fibra extrema a secfiunii ce tinde si fic intinsi de momentul incovoietor & ct. — tn domeniul %, < % < hp, efortul cg in armatura 4, scrde de la valoa rea Rg (curgere din intindere) Ia zero; in domeniul hy <¥ < tnfirit, efortul a, in armituca A, variaz’ de ta zero a valoarea — Ry (curgerea din’ compresiame) = in armitura Aj efortul 0, = —R, (curgerea dia compresiune) p: baza faptului cd intotdeauna la armiturile folosite in beton armat este respec- tat conditia Ry < tEs: Distribatia de eforturi {in acest domeniu are Tabelul 53. Relali simapliticate de caleul te ey 78‘J+ 4 AiRaha + My — by) 3 < 1 a barely ~ ou b= by Meap = (bp — 0) hye X Cao ectinne deeptunghiulers Map (=r 8 DghpRe > > ad lweren om hy Be #2 (Lc Re) I 3 : & 8 i 8 ‘sd2a (vest parage. > Nhe yt) See butia “de eforturi a | Tabelul 5.4. Relat simplitioate de calcul la stare Limilk de sesislea{l In tntladere exoeatrica cu exceatrictate mare } Forma sectival — Mig. 5.16 Pe baza acestor observatii, distribufia conventional de eforturi la starea limit de rezistenfa in domeniul compresiunii excentrice — eazul II aratk ca in fig. 9.17, Este important de remarcat ch relafia z= 0,8 ¥ gi deci lunita x = 0,8 i, in fig, 5.17 este asociat cu valorile ty = 2% gi tu = 3.3°, si cu forma dreptunghiulara a sectiunii pentru alte tipuri de secyiune acestes reprezentind valori aproximative, gradul de aproximare depinaind, asa cum. sa mai aritet, de forma lor. fa my 08 (19 Relatia (5.19) rezulta pe baza ipotezei variafiei liniare a lui a, in inter~ valul 08 < &< 1 (fig. 5.18), __ TRelatia (5.18) rezuitd pe baza legii fizice a, = t4E,, tm care, pots eaei secfiuniler plane (fig. 5.19) (3.21) 5 Se observa cA relatia (5.18) face ca jr ecuatia de echilibru axial la compresiune | excentricd — cazul TI —~ si represinte ase & I o eciate de grad dol in Deck at 4 face ipoteza cA a v iar si in intervalal & < & < 08 (fig. 5.18) atunci rezult, 5 cae S8&=ER, (522) OB si ecuatia de echilibru axial devine o ecuatic liniard in raport cu §. Relatiile '5.18) $i (5.22) conduc la rezultate apropiate. Atunci cind £, — 0,6, relafiile 5.22) si (5:19) devin identice gi reprezintd o linie dreaptd in fig. 5.22 pe tot intervalul & < & < 1, deci pe tot domeniul compresiunii excentrice — cazul II, Pentru & # 0,6, ecuatia acestei linii drepte este data de ee (523) 1% Relatia precedent este cca mai simpli din punct de vedere al caleulubui practic si conduce la rezultate suficient de coreete, Explicitind valoarea lui R, din expresia (5.10) si introducind-o in relatiih (5.18) i (5.22), punind yy = 35% $i La = 2,1- 10° MPa, se obfin expresii ale cfertului din armatura a, care nu mnai depind de marca’ ofelului: 08 — e,{in MPa) = 735 Ser, (5.18.4) si ce Limitarea o, < Ry este impusi de faptul cX & in tabelul 5.1 reprezint re a Valorif rezultate din ecuafia (5.16) seu (5.21). in tabelul 5.5 se dau relatiile de calcul la starea limita de rezistenti Ix cempresiene excentric — cazul If, Pentru efortul a, se indicd relatia (5.23; dar, Lincinjeles, ck se poate felesi cricere alta din ‘relatiile ‘prezentate mii inainic. Cu ty, #8 notat aria zonci de beton comprimat gi cu Sy, sa notat mementut static al suprafctei 44. in raport cu armatura 44. Peni verificarea 1a starca limit de rezistenfi a unei sectiuni compri mate sc Foate folosi gi relagia Muy (5.24) unde (vedi fig, 5.20) My si Np sint valorile N si M care corespund situa i de balans cind x= 4 (vezi belul 5.3); N este forta axial pentra care 5 determina Muy; Nee forfa axiald capabilt ia compresiune centticR, a Noo = Ack (45 + AddRa (5.45; iar Ay este aria secfiunii de beton. , Efortul capabil Ja cempresiune centrici furnizat de expresia (5:25) tre buie interpretat mumai ca o valoare de referinfi, asociatd unci situafii ideale de solicitare, in realitate neavind corespondent ‘fic, ca urmare a prezentei, practic in tcate cazurile, a unor excentricitati accidentale, cuantificate con form prevederilor standardului prin excentricitatea adifionali ¢, (vezi para grafal 5.2.2. ¢) Relatia (5.24) presupune, pe de o parte, variajia linjart a curbei de in- {cractiune in demeniul ccmpresiunii excentrice — eazul 11 —, ipotez’ sui cient de precis’ rentru calculcle practice, isr, pe de alt’ parte, May = 0 li N= Neo. Accasté wltim’ ipotezd este strict adevaratii numai daci forja 8 83\ a 1 a | { : =|2 Paige || f a . fie = | . als ae F : . 1| 3 ta Fa] = 5 5 Tho S t a 5 ned % i Lone)» 35 4 33 i 8 )Es ’ Cocu! 1 a [8s i fe \ 3 Fig. 5.20, 2 e actioneaz% in centrul de greutate al sectiunii ideale, situatie care se intilneste i £ de excinplu cind secfiunea, inclusiv armarea acesteia prezint’ simetrie fats 5 £ de axa pe care se proiecteaz’ vectorul moment, g e i Este interecont de remareat c& relafia (8.24) este cchivalent4 cu ipotera f\. 3 cd mementul static $;, al zonei de beton comprimat in raport cu arm&tura 2|2 Z A, este constant pentrt toate distributille de efort din domeniul compresiunii 3 3 excentrice — cazul II — (fig. 5.17). Dup& cum se stie aceastd ipotezd a fost 3 3 felesiti in edifii entericare ale prescripfiilor de proieetare din fara noastra 2 E ¢. Infindere excentricd cu excentricitate mic’. In domenivl intinderii 3 : exceritrice cu exeentricitate mic& (vezi fig. 5.10), intreaga sectiune este supush g e Ja intindee. Betcnul fiind considerat fisurat pe toata indlyimea seetiunii a a rezistenfa scetionala cste asigurat& in totalitate prin armatuti z in cazul in care cfortvl sectional de intindere este aplicat in centrul é de greutate al armiturilor A, si dj (acest caz apare cel mai frecvent la sec 2 : unile simetrice, armate simetrie), curba limita de interactiune se prezinta 2 Me cain fig. 5.21, a, starea limit& de rezisten{a flind asociati cu atingerea valorii 2 2 {inifierea curgerii) in armitura A,, in care momentul incovoietor induce ‘ |. = += inkindere, 2 3 t Ps Daca efortul sectional de intindere nu se aplict in centrul de greutate s)e 2 % : al armaturilor 4, si A; atunci curba de interactiune se prezinta ca in fig, 5.21 6, 3/3 $ ge te acl Ag(hy — a)'> Al (hy — a’) sau cain fig. 521¢ dack As(hy — a) < Ad oa < rae FE + (hy ~ #). Cu hy 51 iy's-au notat distanfele de Ia suportul forfei de intindere = ne ee Ja fibrele extreme ale secfiunii de beton. t : 32 $24 _. Funefia de valorile relative ale efortului de intindere si moumentului 8 i 3 incovoietor (fig. 5.21, d) starea limita de rezistena este asociata cu curgerea 3 #3 3 fie a armituril 4, fie a armiturii 4%. a Pentru cazul din fig. 5.21, b, porfiunea rectilinie CD a eurbei de interac- ' fiune corespunzind curgerii armituril A, are ecuatia Muay = 4aRahe — Ny — «’) (5.26)iar porfiunea rectilinie DE, corespunzind curgerii armaturii A, are ecuafi« Myep = —AiRaha + N(lia = 4) (5.27) Punctul de Ia intersectia celor dowi drepte, reprezentind cele dous domenii distincte de comportare, are coordonatele Nor ~ (4a + ADRs 3i a to? M~ Auth ~ a) Ry ~ Aally — a) & | SS Resulla ca dact diagrama de interactiune afe configuratia din fig. 5.21 ¢ pentru valori ale forfei de intindere mai mari decit N= A;R,——*— con aA Aide stent une ch monet ape eh ne; | i Muay ANON ae ym Aadahy ~ NO ~ 2) . = 0 {, Tabele de calcul la iucovofere simpli cu for{i axialé, Pentru calculul | practic la incovoicre simpli cu fori axial, fn Anex’ (tabelele 9. A ... D TOA...C si 11) se daw st) forma numeric& curbele de interactiune N-Mu, ° pentru citeva tipuci de seofiuni des intilnite in practic&: sectiuni dreptunghiulare simetric armate, sectiani circulare si sectiuni inclare. Valorile din fakcle sint determinate cx ajutoral metodei generale de cale Pentra secfivatle dreplunghiulare, tabelele contin valorile adimensionale Mey 29) OAR, ie fn functie de parametrii adimensionali (9.30) fi afb = a'fh. 87at, in ge Pig. $22 Pentru sccfiwuile circulare, tabelele contin valorile adimensionale (vezi fig, 5.224) (5.31) in funcfic de parametrii adimensionali ce wR, Auk (932) wR si ajh, unde Agp este armitura totala pe sectiune, presupusé, distribuitd pe perimetrul de Tez y — @. " Pentru. secfiuwile inelere, tabelele contin valorile adimensionale (vezi fig. 5.22, 5). M, «i 3.33 rer TaEBR, a in funefieZde paremetrii adimensionali wm san, (9.34) 6 edaRe unde Ay, este armitura total pe secfiune, presupust distribuiti pe perimetrul de diametru dy, Tabelele pentru secfiuni inelare sint valabile pentru 3/dy = “0,025... 0,2, domeniu ta care acest parametru nu influenjeark seasibil relafia tay — i . "Armitura Ay poate fi considerata distribuit% pe conturul eireular atit ta secflunile credlare cit sila sec{iunile inelare dact mumdrul baraler pe ste- june este mai mare sau egal cu 6. . tune sate tabelele confin gi eazul «= 0 care oorespunde sectiunii dia beton simplu, Se Teaminteste c& pentru secfiunile de beton simplu solieitate la com- 88 presiune excentrici cu excentricitate medie (vezi cap. 4), standardul prevede condiii mai acoperitoare decit cele asociate metodei generale de calcul aplicate secfiunilor de beton simplu, Relafia intre momentul incovoietor capabil, May si momentul incovoietor pe secfiune, Mf, este data de relatia (5.17). Tabelele se pot folosi atit la verificare, eind se cunose m si a gi se deter ind tap, cit sila dimensionaye, cind se cunosc m si m si se determin’ a. Pentru cazul secfiunilor dreptunghiulare simetric armate, metoda sim- plificati de caleal prezentat in acest capitol conduce la rezultate practice gale cu cele din tabelele 9A, 9B, 9C gi 9D din Anex’, In acest capitol nu a fost discutat aplicarea metodei simplificate de calcul la sectiuni circulare si inelare, aga cum s-a procedat in edifille anterioare ale indrumitorului inirucit tabelele 10A, 108 si 10C si, respectiv, 11 ddin anexi acoperi toate situafiile care pot apirea In practic’ pentru aceste tipuri de scctiuni, climaininda-se astfel necesitatea folosirii metodei simplificate de calcul. Este de menfionat de asomenca, ci tabelele din Anexi au fost stabilite considerind valoarca ty == 3,5%q9 atit pentru sectiunca dreptunghiular’ cit si pentru secfiunea circulard. Pentru sectiunea inclara, insi, s-aconsiderat ea mai dezavantajoasi dintre situafiile im care t4y = 3,5%q ia fibra extrema a secfiunii si te = 2/9 la fibra extrema a cercului median (de diamétru d,). Ultima dintre aceste doua situafii a fost hotiritoare in toate cazurile in care iniltimea x a zonci comprimate este mai mare decit 1,17 ori grosimea 3 a peretelui, Intr-un asemenca caz, la o sectiune inclar’ de diametru relativ mare in raport cu grosimea peretelui cum este de exemplu sectiunea transversali a unui castel de apa sau 2 unui cos de fum deformarea lateral a zonei comprimafe nu poate fi impiedicata de zona intins& si este normal deci ca rau fe. In cansth imei seetinni inclare de diametm mic, enm ar fi de exempl Ja" un stilp centrifugat, ipoteza suplimentara ty = 28/» conduce la rezultate acoperitoare cu pina la 10%, Asemenea secfiuni se intilnesc totusi rar in practica curenta, 5.2.3, Efectul armaturii intermediare Relafiile de calcul prezentate in § 5.2.2 neglijeazd efectul eventualelor anm&turi dispuse intermediar intre armiturile A, si A’ de la capetele sectiunii (armaturile Aq din fig. 5.7). Evident, armiturile intérmediare sporese capa- itatea portant& a secfiunif de beton si in unele cazuri acest spor poate fi semnificativ (vezi fig. 5.23). © metoda simplificata de evaluare a efectului armaturilor intermediare este previzuti, pentru prima data in fara noastra, in STAS 10107/0—90. Astfel, pentru efortul intr-o armiturd intermediara @ unei secfiuni de forma Greptunghiulara se considera relafiile & aos (5.35) cind § < 0,8 si Foe ce RN 2 + KB) (5.36) 89wl al al a a @ a Fig. 233, Sporul de capacitate portanth datorat ermaterilorintermediare Ja setiunt compe: inate excentric Dierenfele Inte rerultatee cbfioute prin aplicaren metedel gepesale (13 ade} aproximative de calcul. Date de calcul: Ry = 2 MPs, Ry = 260MPa, * = 0,05. cind &> 0,8, In relatiile precedente Lom am (3.37) unde &, este distanja armiturii intermediare Aq fafi de marginea secfiunit comprimate de M, iar & 5i & sint definite in relafiile (5.9) si (5.10). S-a considerat compresiunea negativa si intinderea pozitiva. Evident trebuie ca -1< Stet (5.38) Relafia (5.35) se deduce similar relafici (5.18). Pe baza distributiei deformatilor« pe secfiune asociate ipotezeiseciunilr plane (fig 5.24), val bili ciad 2 < A sideci & < 0,8 finind scama de relafiile (5.7) si (5.21) se obfine ea 08 te — 8 (5.39) 90 Fig. 524 (5.35) se reduce la relafia (5.18) atunci cind % = 1, \d armnaturile vi,. 51 A, coincid, Similar relafiei (5.18 a) se poate serie 08 % oa = 735 . (5:35 0) & onde egy reznlit in MPa __ Relafia (5.35) reculli pe baza distribatiei defoematillor pe seojiune din fig. 5.25, Valabila cind 2 > h si deci cind & > 0,8, Tinind seama de valoarea Sim din fig. 5.8 se obfine zh Oa = Eysag = — Baty (5.41 Fahl elon) oe Daed fn relafia preceacatit se aproximeazi z (5.42) a ls | Aoi . i jd r La & | te ae Vb 1 \ |cu o funcfic liniari de & in intervalul @8 < E < Mig < ¥ < &), se obfine Zz =! ==%) =] + 3(1 = 24) ow =S5E-4 451-4) (1-8) (5.43) Cu aceasta gi cu relafia (5.21) se obtine ou Re ore eee 44-0 3] ceea ce Cu tyo/thy = 0,002/0,0035 conduce la relatia (5.36). Dac& se inlocuieste Ege = 735 in Telafia (5.21) se obtine: a ans[ 254) +5) = si, deci, la qe = 7352.15 & — 2,72 + SH (1 — BY) (9.36 a) unde og, este exprimat in MPa. Din examinarea diagramelor din fig. 5.23 rezulta ci meteda simplificata ofers reznltate cu totul satisfic%toare prin apropierea de cele obtinute, prin utilizarea metodei generale, mai riguroase 5.2.4. Efectul zveliefei la elemente comprimate excentric a, Generalitifi. Prin clemente zvelte se inteleg elementelé Ja care efec tele de ordinul II (diferentele intre momentele incovoietoare rezultate dints. un calcul de ordinul II al structurii gi cele dintr-un calcul de ordinul 1) sint semnificative si nu pot fi neglijate in calcul, Pentru un stilp in consoli (incastrat Ia baz si liber la extremitatea superioar’) ca in fig. 5.26, solicitat la compresiune excentrici, momentul incovoietor total 1a baz este: — in calculul de ordinul T M, =H — in calculul de ordinul 11 My > My-+ AM = H+ NA (5.44) Efectul de ordinul IL A.M = NA cste proportional cu efortul axial V si cu sigeata 4, deci cu flexibilitatea (zvelte{ca) stilpului. In calculele prac- lice, 2velte{ea stilpilor din beton armat cu sectiune dreptunghiulari este caracterizata prin coeficientul de sveltcfe conventional == J,[h, unde: Leste Tungimea de flambaj: h— latura seetiupii transversale dup’ directia de actiune a momentului Ineovoictor, in ipoteza de incircare considerat8, a foetus Pig 328 wig 827 Fai do coeticientul de aveltefe teotetic bg = [n/t (F — raza de inerfic a secfiunii transversale), 2 se giseste in raportel randy ry ABA 2. 0,294 A b Cercetrite experimentale din perioada postbelic& [20], {25}, [50] (vezi yi [7)) au aratat c¥ influenfa cfectelor de ordinul IT si modul de cedare variant Jn funetie de 2, in felul urmator: Incarcind un stilp de beton armat ca tn fig. 5.27, 4, cu o forfa vertical N aplicata la capatul nei console gi mirind progresiv incarcarea pin la cedare, momentul Incovoietor maxim la baz creste in modul aritat in fig. 5.28 si anume: 1. La yalori reduse ale cooficientului de zveltefe (2 < 10), efectele de ordinal iT sint practic neglijabile, Momentele incovoietoare crésc proportional Ca efortul axial pint la cedare, astfel incit curba M —f(N) este o dreapti {in fig. 5.28, dreapta (1)]. Cedarea se produce la intersectia A, a acestei drepte ca curba limita de interactiune N-M, la o valoare Nagy 2 cfortului axial Stilpii din aceasti categorie sint denumniti stilpi weave. 2. La valori 10 << 30, efectele de ordinul II nu mai pot fi neglijate in calcul. Cu cit N cregte, relatia My, = /(N) se depirteazi de la forma liniaré, ajungindu-se la curbe de forma notat’ in figuré cu (2). Cu cit Aeste mai:mare,cu atit curba (2) se departeaz’ mai mult de dreapta (1). Cedarea se product fersecfia Az a curbci (2) cu curba limit de interactiune, la o mirime a efortului axial Napiy < Nexo: Faptul c& ruperea se produce, ca gi in cazul (1), la atingeren curbei limit de interactiune, denot c& si in acest caz este vorba tot de 0 cedare prin aisn- gerea stirsi limitd de rezislenfa $i nae printr-o pierdere a stabilitagss (flambaj ) Stidpii din accasti categorie poarti denumirea de stlpi zeal. Pentru stilpii zveifi este deci de subliniat c& efectul zveltefei trebuie Iuat in considerare in calcul printr-o majorare a momentului incovoietor cu o cantitate AM = NA si nu printr-un coeficient de flambaj care s4 afec teze efortul axial ce compresiue, cum sc cbignvia si se proceceze in pres fille mai vechi. Accst med de cateul a fost adoptat in normele sovietice inet din pericada interbuics, pe baza cexcetarilor tecretico-expcrimentale ale Ivi M. S. Borisonski cin 1938, iar estiii este acceptat in apzeape toate prescrip fille nationale, precum si'in cele cu caracter intematioral, cnma este coda! model al C.E.B. In fata noastra, preciziri importante cu privire la corclar ublu al slrueturii au fost aduse sucevsiv in edifiile din "AS 10 107/0, pe baza studiiior efectuate la Institutul d Constiuctii Bucuresti [45 7] 3. La valoti A < 30, ecdarea se poate produce (ilombaj), adick forfa critica de flambaj poate fi alinsé inainte ce a se ajunge Ta stacca limi Dac cfortul axiat de compresinne alinge valow tea critica, atunci curba ify = /(WN) ia forma (3) din fig. 5.28, ajungind ori iniz-n punct 4, inainte de atingerea curbei limita de interactiune. zecst punct inainic, deformatiile crese Indefint pentra cea ce corespunde definitiei fenomenubui de flambaj. Curba limita de interac ficne cste atins’ ulterior prin orizentala dy — 4% (dnph unele cerectiri re ull c4 poate interven chiar o ramuri coLeritoare A, — 42). Mirimea cto tului axial la care se preduse cedarea este Neen = Nee (forta capabit este in acest caz egali cu cea critica de pierdere a stabilitatii). Stilyii din cate yori > < 30 sint denumili forte zoelfi si intervin rar in sivucitile construe {lilor, civile si industriale. In fig, 5.29 este aritat& sub alta for pentru stilpii din beton armat. b, Coeficientul » de majorare a momentului iucovoietor. Ponderea ca car intervine in calcul influenfa 2vellefei stilpilor se mésoard prin valoarca coe cicntului a = My/My. Pentru un stilp izolat cientul ye peate calcula ci ~ Tissevke in pierderca stabilititi [7] deveadenja intre Nvay gid Ia care Tungimea de flambaj cste cunescuti, coefi ficient exactitate ca ajutorel formulei lui Perry — (0.43) unde (5.461 A nenai in cazutile cind diagramete de momente 3f; $i AM sint afine, ccea ce pentra un stilp incastrat Ja bazi si cu extremitatea superioari liber deplasabili intervine numai cind incirca tea lateral este distribuit’ sinuscidal pe inaifimea stilpalui, In lucrarea (7). Wormmta (5.45) este rignros val 94 Nesp \ Aint << oO Luler _ gi a i a @ a w T Galena T pari SI | ene | met fare Mirgerea sbi Limilé de existent ett Neraeea . Heap 04 este | ae vocp, . slobiliht ice | pitelec it~. | Map este intluenfoté te | 10 exdere | Figantets de | ‘iketee ee edna Z (nba) tiene : ond Pig. 3.29 la pag, 37—38, sint date expresile coeficientului » si pentru alte tipuri de inckrelin, Faja de acestea, formula (3.43) da totuyi difereufe suficient de mici pentru a putea fi aplicat’ pentru orice tip de incarcare. Yn carul stilpilor zvelti (10 <2 < 30), la care fenomenul de flambaj ru intorvine inainte de atingerea stiri limit de rezistenta, forta critic& det minati cu formula (5.46) este mai mare decit Nap, astfel cf are nurmai o semni- fleafie teorctics, neputind fi atinsi efectiv, In’ reprezentarea din fig. 5.28, curba (2) atinge deci Vi, in afara curbei limita de interactiune {(porfiunes fpunetata din prelungirea curbei (2) dincolo de Ay devine orizontala in 43) Reculta ci in domeniul (2) forfa critica determainaté cu formula (5.46) repre- int& numai un paramctra pentru trasarea curbei (2), in vederea determinarii punctului A,, respectiv pentru calculal Iai cw formula (5.45). Astfel se ex- plied faptal c& intr-un calcul in care flambajul nu intervine efeetiv, se util Zeazi totusi nofiuni ca ,lungimea de flambaj" si ,forfa critics” (7) Pentru stilpii fcind parle dintr-o structurd, formula lui Perry-Timoskenko devine aproximativ’, intrucit nofianea de lungime de flambaj isi pierde semni- ficatia fizicd directa pe care o are in cazal unui stilp izolat $i nu se mai poate vorbi decit de valori conventionale stabilite prin apreciere sau prin compara. tie cu un calcul de ordinal Tf al structarii ia ansambl. {In [123] se recomand% ca sectiunile de beton ale stilpilor si fie astfe! dimensionate fncit valoarea coeficientului 7 s4 se inscrie in domeniul < 5,5. La valori mai mari, se intr intr-un domenia in care efectcle de ordinul IT fluctueaz& sensibil in fanctie de ipotezele admise in calcul, astfel ci siguranja dlementului este mai greu de stipinit prin calculele obignuite. Dimensiontiti cam > 1,5 devin totodat’ oneroase si sub aspectul consumului de armatur’ La structusile elidirilor in cadre etajate, rigidizate sau nu prin diafragme, valorile care se obfin pentru se inscriu dé reguli in domentul — 1,05 -_ 95,1,10, nedepisind 4 = 1,2 decit in cazuri rare, la construetii de tipuri speciale cu etaje inalte. La structurile prefabricate ale clidirilor parter de tip hal cu grinzile principale de acoperis concepute ca articulate pe stilpi, lungimile de flambaj ale stilpilor rezult mai mari, astfel c& se poate ajunge la 1,2 << < 15. Cercetiri mai recente au ardtat insi ci si la asemenea constru: daca sint proiectate pentru grade de protectie antiscismics > 7, condi de ductilitate pot conduce la o mérire a secfiunilor stilpilor, astfel of ‘cele mai multe cazuri rimin tot in domeniul 4 < 1,2. In functie de ponderea efectelor de ordinul IT, respectiv de mirimea prerumat& a coeficientului », in (123) (v. si [7]) se dau urmitoarele indica{ii cu privire la procedeele de ‘caleyl: ~ Pentru < 1,2 se admite s& se efectueze numai un calcul obignuit de ordinul I al structurii, iar _mementele M, astfel objinute si fie majorate cu cocficientii calculati cu expresia (5.45) in care Ny, se determing cu formula (5.46), adoptindu-se pentru Iungimile de flambaj valori apreciate in funcfie de natura legiturilor stilpului ia capete. Date detaliate cu privite la miodul de apreciere a lungimilor de flambaj ale stilpilor, pentru diferite tipuri uzuale de structuri, sint cuprinse in Incrarea 7, sub capitolul 3.3, Procedeul este denumit ,metoda’ AY. — Pentru 1,2 <9 < 1,5 se cere s& se efectueze un caleal de ordinul II al structurii, tu care se admite si se considere in mod simplificat pentru fiecare element modulul de rigiditate EY constant, independent de starea dc selicitare (,metcda B"). In lucrarea 7 sint expuse si cxemplificate numeric. pentru diverse tipuri de structuri procedee de calcul pe aceste baze, compa. ‘ibife cu. un calcul manual fark dificultifi deosebite, — In cazurile speciale cind nu se poate evita > 1,5, se cere un calcul dv ordinul II mai aprofundat al structurii, finind seama si de variafia m lului de rigiditate ZY in funcfie de starea de solicitare, adic luind in consid rare atit neliniaritatea geometrici (efectele de ordinul Il) cit si cea fizick (EI variabil), Un astfel de calcul (,metoda C”) nu sc poate efectua decit cu ajutoral unor programe adecvate de calcul automat. Utilizarea metodei C represinti totodatd gi un instrument de cercetare pentru analiza unot construc{ii sau situafii de solicitare speciale, precum si pentru fundamentarca ipotezelor simplificatoare admise in primele dowi metode. c, Modulal de rigiditate EI tn calculul prin metodele A si B. Din fig. 5.28 se vede e& efectele de ordimul II se accentueazi pe miisurh ce elementul se apropie de stadiul de cedare. In consecinti, pentru determinarca in lor ssupra capacitifii portante a unui stilp intereseazi. caracteri defarmatie din vecinatatea ruperii. De aceea, in metodele simplificate (A gi 8) in care modulul de rigiditate EY se ia constant, el trebuie introdus in calcul cu mirimea corespunzitoare stadiului de cedare, pentru care in prescripfiile din diferite f4ri se dau formule empiri 0-90, este dat& expresia‘ 0,15(1 + vpGotal)) ots + VptGont) 14 Me EI= Eu, (547) in care: J, este imomentul de inerfie al sec{iunii brute de beton ; E, — modulul de elasticitate al betomului; p(totel) — procentul total de armare din secti- 96 (61: 62; 104; 121). In STAS 10 107) ‘unea stilpului; My— _momentul incovoietor din incarcarile de Iungt durat’ ceare produc stilpului 0 deformata in acelasi sens cu cea determinant pentru efectele de ordinul IT; M — momentul incovoietor total. Yn cazurile curente se poate lua preliminar EJ & 0,3 Eyl. Numitorul expresiei (5.47), care introduce influenfa deformafiilor de curgere lenti ale betonului asupra efectelor de ordinul II este preluat dupa prescriptiile din $.U.A. [104] si sovietice [121]. Privitor la fundamentarea Tui, veri (50, 7). Fig, 820 ; In ceea ce priveste definitia dat momentului My, un exemplu edificator 5,30, al unei structuri prefabricate pentru o hal’ industrial Sere ean grinda prinapala rter fe incircirile verticale transmise stilpilor de tele M = Re, transmise stilpilor cuprind gi fractiuni de lungs duraté, dar {n virtutea simetriei structurii ele nu. genercaz deplasiri laterale ale nodurilcr sin consecinfa deformanta po care 0 produc wn stip der ea forma de cea generat de forfele orizontale, care este determinant’ pentru efectele de ordinul II, Din fig. 5.30, ¢sidse vede c& in sectiunea de Jabaza stilpului, und» ‘excentricitatea suplimentari din efectele de ordinul II sub actiunea incirctrilor orizontale este maxim, cea produsi de mementele M = Reg este nuld. Eee tul ej se rosimte numai in zona mijlocului fn8lfimii stilpwlui, unde inschimb momentul din incircirile orizontale are o valoare mult mai mic’, De aceea, momentele datoriti excentricitatilor ¢ ale inc&rcarilor ver~ ticale transmise de grinzile principale nu se includ in My de J numitorul cexpresiei (5.47). 4. Infiuenfa esta stiplor supra comportirit cosine i juni seismice. La constructiile solicitate de cutremure puternice gi la Care ipl participd la preluareeforjclr crizenaleseuice, 0 Denbiitate prea mare a stilpilor afecteazi in sens defavorabil capacitatea structurii de a absorbi si disipa energia indus de cutremure. Limitarea deplasirilor relative de nivel Va cladirile etajate in cadre este motivatt gi de acest aspect. 975.2.5, Starea limit’ de rezistenfa la incovoiere oblic’, cu sau fara efort axial a, Modul de stabilire a notafiilor. In cazul general al unei element din beton armat solicitat la efort normal cu excentricitate oblicd, intr-o sectiune transversal avind axele principale ox, oy (fig. 5.31, a) actioneaza werfrtal normal WP neue 02 (8 Jes —momentul Mz = Négs, corespunzitor componentei dup directia ox a excentricit&tii oblice ey; — momentul M, ~ Néyy, corespunzitor componentei dupi directia oy 4 excentricitifii oblice ¢ Notafiile M,, M, sint deci corclate cu directiile excentricitatilor és, éqy gi nu cu directiile ‘vectorilor-moment, ceea ce prezinta avantajul practic ef se flosese acecas\ indie} pentra momente fi pentru excentricitfile pe care le genereaz’, Armiturile au fost notate ca in fis M,, M,, astfel ca de exemplu pentru M, momentul If, b. Suprafafa limiti de interactiune. fn sistemul d= axe N —M,—M, relajia N — Mays) — Magno) 5° TeprezintS printr-o suprafata limita de interactiune ca in fig. 5.32. Intersecfiile acestei suprafefe cu planele NOM, NOM, sint_curbsle limita de interacfiune N— May. (cind My = 0), respectiv N — Mug (cind M, = 0). Unci valori date a efortului normal N fi corespunde planul hasurat din figura, paralel cu planul M,OM, si a carui intersecfie cu suprafafa limita de interacfiune este carba din fig. 5.32, 6. ¢. Provedee de calcul admise de STAS 10107/0-90. Ca metoda de baza pentru calculul la incovoiere oblicd, cu sau fara efort axial, in STAS 10 107/0-99 este previzuti metoda exact", bazati p> luarea in considerare simaltan’i a conditiilor statice, geometrice §i fizice, exprimate in rapart cu axa neutré oblic’. Calculul pe aceste baze nu poate fi efectuat decit cu ajutorul unor programe de calcul automat sau prin folosirea unor abace (48 ; 91] care oricum. zu pot acoperi toate cazurile ce intervin in practic’. 5.31, 8, corespanzitor momentelor 0, dae 94 reprezinte armarea pentra ny v r Coy a > 98 De accea, standardul permite si utilizarea de procedee simplificate, com- patibile cu un calcul manual, in masura in care aceste procedee sint funda- Fhentate in mod corespunzator prin studii parametrice in comparaie cu calculul ‘Hguros, Cu titha exemplificativ, in anexa B la standard este dat meteda Genumit’ a clipsei” [112; 8; 29] pentru care in prezentul indrumator sint date schemele logice 4.0-—4.4. nae : Sarenunfat la utilizarea formulei lui Nékitin, admis& in editiile anterioare «7 ale standardului, care s-a dovedit nesatisfacatoare sub mai multe aspecte, intre care urmitoarele: “— nu se poate racorda Ia cazul incovoierii oblice fara efort axial; Krelafiile de calcul nu prezinti o semnificatie fizick directa si usor de urmarit; ° — nu fine seama de modul diferit in care trebuie si se pun condifia de rezisten}a in céle dow’ cazuri de compresiune excentric&: in cazul I, in feare efortul axial de compresiune are un efect favorabil asupra capacititit rtante, condifia ar trebui pusk sub forma N > Neg, in timp ce in cazul IT FeTcampresione excentricd se pune invers, sub Toma NV < N —nu permite efectuarea de verificari de tipul M < Mus, pentru N Hy dat, care intereseaza in primul rind la stilpii structurilor supuse la solicitiri seismice Metoda ,clipsei” consti in aproximarea curbei de interactiune Meapa) — Myy pentru. N dat (lig. 5.33) printr-o elipsi de gradul p, in care se situeazi'in domeniul 1,3 < 8 < 2: Bey, ( MyP MeV a1 5.48) (aes) +(e) oo unde: M este momentul incovoietor, capabil actionind intr-un plan oblic OM, Inclinat cu unghiul 2 fafa de axa ox a sectiunii; M,, Mf, — componentele mouentului Hf in planurile ox, oy, definite in modu aritat mai in‘Mz, — momentul capabil, pe tri’ dat, in situajia J, <0; My — idem, in situatia Co Elnsa de gradu! conform Me = 0. ier Formula (5.48) este _pre- luati dupi normele britanice {112} insa valorile exponentu- Tui B an fost stabilite pe baza unor ample experimentari nue merice elaborate 1a Institutul de Construct Bucuresti (8: 29) si sint date in. tabelul RA. Din aceste studii a rezultat ci prineipalii parametri de are depinde sint: nivelul de solicitare axial: caracterizat icontal adimensional n= V/DBR ; aracterizat prin coeficientul adimensto i) Procentol ds armare are influent’ mull mal edisi, Sau Valor n = 0,1 0,8 51 trei tipuri de distribujie a armiturilor (A) 4 bare, dispuse la cele 4 colfuri ale sectiunii; (B) mai multe bare pe fiecare laturd, ott Aye = day! (©) idem, cu Agy = (1,5 .« 2) Aue . Valorile exponentului § au fost determinate pani i sual 2 fost determinate puninda-se condifia ca pentru saullaaar senses reese et Yalonileastiel stabilte pentru in cazarile de armare’(B) si (C) 9 valorile een meee an” OF eee ‘entra Verificarea sectiunilor si pentra dimensionarea a tatea (5:48) se aplich sub forma inegalitajii: es Lurbo de iterscfune gevoetd" Mey (My P ue) +G) <1 (5.49) Tabsud $7. Tpsl de armase (8) pltotal) 100 Vatorile 6 pentex » [oactex es Toa [0s Tos Tor Toa 1 | | nat 165 139 100 Tabelu! 58, Tipu de armare (©) Valorite @ pentra ‘Valorile date tn tabelul 12 A. 173 fuga [ean | tas | tas | 140 | | | 4, Dimensionarea directé a armiturilor. Cind eforturile secfionale M,, My si dimensiunile sectiunii de beton a elementului sint date si se pune Problema dimensionsrii armaturilor, apare fafi de carul compresitnil excen” Pie vdrepte” (a = 0 sau «= 90°) deoscbirea ci in Jocul unei singure meet noscute (4,) intervin dou necunoscute (es si Aes). ‘Yn consecinta, problema eeite ncdeterminat&, fiind posibild o infinitate de solufii, corespunzatoart GRrerselor rapoarte posibile intre Age Siday, desigur in limitele respectiri Condifillor constructive de procent thinim de armare pe fiecare Inturd ates" New b. Compresiune excentricd, STAS 10107/0-90 nu mai prevede o relatie de calcul la compresiune centric’ a stilpilor fretafi, Se are in vedere c& stilpul fretat ca parte a unui ansamblu structural se incarci intotdeauna si cu un moment incovoietor, M, astfel incit forfa axial N are excentricitate ¢ "MIN, si c& la aceasta trebuie oricum adaugata gi excentricitatea acciden- tali¢ din relafia (5.17). Pe aceste considerente, STAS 10 107/0-90 se refer numai la situatia stilpilor fretafi comprimafi excentric, Se prevede ca stilpii fretati s& se caleuleze cu relafiile date in paragraful 5.2.2 pentru sectiuni transversale nefretate cu urmatoarele observafii: 1. Ca secfiune activa de beton se considers numai sectiunea corespunzi~ toare diametrului d, in fig. 5.39, a; 2. Rezistenfa de calcul a betonului se considera data de valoarea Ry= Re + AR in care sporal de rezisten{4 datorit’ fretei se ia egal cu valoarea AR. = 2ayh(t - te) (5.55) Relatia precedent, inspirati din normele din C.S1. [121] este similark relate (9.52, 4) in ane Sa considerat A = 4 9 un cosicent de reducere a carni valoare scade cu cregterea rapartului intre excentricitatea ¢, si diametrul Simburelui de beton d,. In mod evident, cu eit ¢, este mai mare in raport cud, cu atit efectul fretei este mai redus gi, deci, sporul de rezisten}i AR, teste mai mic. Dac eg, > 4,/7., stilpul se calculeaza ca un stilp nefretat, Calculul practic al stilpilor fretafi comprimati excentric se poate face cu tabela 10.4. STAS 10 107/0-90 prevede de asemenea ca forfa axial NV pe stilpul fretat s& respecte conditia N 25 < AuRe V+ 7S eddy Aceasti conditie reprezinti, in fond, o limitare superioari a cantitiii de armitura transversal si este, deci,’ similar’ condifiei Nap < 1.5 Nay de Ja compresiune centrics, (5.56) 5.3, CALCULUL LA FORTA TAIETOARE 5.3.1, Consideratii introductive Fenomen deosebit de complex, mecanismul de cedare a elementelor din beton armat Ia actiunea forfelor tiietoare a constituit subiectul unor importante studii teoretice si experimentale elaborate in ultimii 20—30 ani, in mai toate centrele de cercetare importante din lume, 108 Prioritatea acordati acestei probleme este justificata prin faptul ck ta jofida unor progrese inregistrate, mai cu seam sub aspect fenomenologic, Th ceea ce priveste cunoasterea comportirii elementelor de beton armat la forja taietoare in diferite stadii de lucru, inclusiv in stadial ultim, mu s-a reugit pind in prezent si se dezvolte si un model analitic satisfacdtor, atit in censul descticrii cit mai fidele a comportarii reale, cit si din punctal de vedere al accesibilit’ii utilizarii in proiectarea curenti. . ‘Faptul ci in prezent, din considerente de economie de materiale gi de manoperi, s-a trecut la realizarea unor grinai cu latimi sensibil mai mici deeit jn treeat, cu armiri transversale mai simple, fri bare inclinate, alcatuite de multe ori din carcase sudate din sirmi de diametru mic, face ca problema Stabilinii capacitifi portante la forfi thietoare pe baze cit mai riguroase, si fie deosebit de actual. De asemenea, asigurarea la for{a thietoare prezint tun interes major in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul actiu- nil seismice. Capacitatea elementelor de beton armat de a prelua fora thie. toare depinde in mare misura de rezistenfa si de deformabilitatea betonului Ja compresiune si la intindere, astfel ci, mecanismele de cedare la actiunea forfei taietoare, in condifiile unei armari transversale. insuficiente, sit neductile ‘Asemenea situafii sint de evitat in conceptia curenti de proiectare anti- seismied, concepfie care presupune un raspuns structural inelastic, bazat pe mobilizarea capacitatii de deformare in domeniul postelastic. Capacitatea portant’ la forfa tdietoare este influenfata de un mare numar de factori (cca. 20 dup’ cum rezult& din inventarierea faicut& in [55] ), dintre tare cei mai importanfi sint forma si proportiile elementelor, cantitatea $i dispozitia armiturilor longitudinale $1 a armiturilor transversale, eventualul ‘fort axial de compresiune sau de intindere, distributia incircirii, legiturile Structurale ale clementclor, proprietifile fizico-mecanice ale hetonului si ale armiturii. ; Tafluenta unora dintre parametri nu este complet elucidatd, astfel incit pentru acestia nu se pot determina date fizice satisfacitoare in vederea utili Zari in programele de calcul automat sau pentra stabilirea unor expresii de calcul, De asemenea, numirul mare de factori care intervin, ca pondere ‘diferith, de ia caz la caz in ruperea prin actiunea forfei t4ietoare a elementelor de beton armat, face ca mecanismul de cedare s& nu fie unie, inregistrindu-se ‘mai multetipuri distincte de rupere, in fanctie de natura factorului sau a unui grup de factori preponderenti. ‘In aceste condifii apare evident c& practic nu este posibil si se formuleae ‘9 lege analitici general valabil& pentru numeroasele situafii concrete posible. Ca toate acestea, prescriptiile nationale de proiectare, in intenjia de a nu ‘complica excesiv operafiile de dimensionare si de verificare la forte taietoare jn proiectarea curent4, prevad in majoritatea cazurilor expresii unice pentra ‘stabilirea capacititii portante la forfi taietoare. Simplificarile si aproximarile jntroduse in relafiile de calcul, la care se adauga impristierea intrinsect a tfectelor multora dintre parametrii capacitafii de rezisten{a la forfe taietoare ‘conduc la diferenfe relativ mari intre datele experimentale si cele de calcul, Prin valorile de calcul ale unor date, eventual prin prevederea unor coeficienti -de corectie, se urmireste ca expresile de calcul prescrise si aibe un caracter ‘acoperitor pentru intreaga gams de tipuri de cedare Ia actiunea fortelor taie~ ‘toare, gradul de asigurare fiind evident diferentiat, in cadrul aceleiasi pre- ‘scripfil, in functie de natura cedanii, si de la prescriptie la preseriptie, funcfie _ de structura expresiilor de calcul, respectiv funcfie de conceptul care a servit ‘ca baz pentru stabilirea acestora, 105Analiza comparativa efectuata de INCERC si I.C.B. (34), pentru un mare numar de elemente incercate de diferifi cercetitori, privind raportul intre capacitatea de rezisten{i la forf% tlietoare, determinati experimental, gi valorile stabilite prin calcul, pe baza prevederilor din diverse prescriptit, permite si se aprecieze ci in cazul expresiilor de calcul conform STAS 10 107/0-76, pentru cazul elementelor fara efort axial, supuse la solicitari neseismice, preluate cu uncle modificari $i in redactarea actuala: STAS 10107/00-89 imprasticrea este dintre cele mai reduse, iar gradul de asi. gurare este relativ uniform. In general, prescriptiile de proiectare cuprind prevederi de calcul si de alcatuire pentru asigurarea clementelor de beton armat fafa de cele doud categorii distinete de cedare legate de actiunea forfei taietoare: rupert in secfiuni inclinate la solicitarea de incovoiere cu for} tdietoare si ruperi prin lunecare dupa planuri de lunccare determinate, cum sint planurile prefisurate prin contractia betonului sau planurile corespunzitoare rosturilot de lucru. In paragrafele 5.3.2, 5.3.3 $1 5.3.4 se prezinté succint mecanismele celor dou moduri de cedare pottivit actualului stadia al cunostin{elor gi prevederile de calcul corespunziitoare, in formularea din standardul rominese STAS 10 107/0-90. Aspectele specifice calculului la forfi taietoare in condifii de’ solicitare seismici sint analizate in cap. 6. 15.3.2. Calculul la ford tHietoare al elementelor de beton armat far armatura transversala Se poate considera in mod simplificat c& incircirile aplicate elementelor de beton armiat (44 armatura transversala, solicitate la Incovoiere cu forfd ‘hietoare, sint preluate prin dou mecanisme, cel de ,grind& 91 cel de ,are” (rigla frinta cu tirant), care coexist si se influenfeaz’ reciproc. Pe misura ce solicitarea creste, fn clementul de beton armat are loc un transfer treptat al incircirii dela mecanismul de grinds la cel de are, ca urmare @ degradarii continue, prin fisurare si prin deteriorarea progresiv a ade~ renfei armaturii cu betonul, a mecanismului de’grind& prioritar in primele faze ale solicitiri, Daca in momentul in care mecanismul de rigli a iesit din Iucru, mecanismul de arc este capabil sil inlocuiascd, eventual sk mai suporte si o suplimentare a incircérii, elementul de beton armat va manifesta o ripere spe- cificd de arc’. In caz contrar elementul va evidentia o cedare specified de »gtind’”. In ambele situafii, in momentul ruperii se poate atinge momentul ultim capabil de incovoiere’ sau nu, caz in care capacitatea de preluare a forfelor thietoare este inferioari ‘celei teoretice de incovoiere Ruperca find generat de interactiunea incovoiere-fort’ taietoare, natura acesteia este influenfati in mod decisiv de raportul dintre valoarea efor tului unitar normal s si cea a efortului unitar tangential <, eare poate fi exprimat aproximativ prin raportul sau —., in care a este aga numita deschidere de forfecare. In fig. 5.85 este reprezentata schematic, pentru cazul Procentelor relativ mari de armate, variafia capacitafi. portante (abit experimental) a elementelor de beton armat functie de raportul iz [55]. 108 ‘ ” (thin) no - ‘120 omental capabil leerehe| PRESS SS o. Loy oa 1 @ cs . , a ‘Momento! de rapere eh Se observi ci numai pentru grinzi perefi (¢ < ) si pentru. grinzi angi ( > 7}; in momentul ruperii se atinge capacitatea portanti de inco: voiere im sectiuni normale. In intervalul dintre aceste dou limite acfiunea forfei Uaietoare are ca efect reducerea capacitatii portante sub aceasta limits, fs intorvatul pat ta = 3 ye manifesta in genera rupers de typ fofecare asociate mecanismului de arc, iar in intervalul aproximativ re 7 rupert de fort tiietoare asociate mecanismului de grind’. Reducerea momentului capabil sub limita corespunziitoare solicitirii 1a 4, incovoiere puri depinde de procentul armaturii longitudinale, fiind cu atit mai mici cu cit acest procent este mai mic, sub valori de 0,7% pentru armaturile obignuite, accast4 reducere dispirind complet ® Daci'se fine seama si de faptul, stabilit experimental, c& rezistenfa la Yorfa.ttietoare a cleinentelor de beton armat incarcate uniform distribuit este fo eu circa 20% mai mare decit in cazul incitcirli cu forte concentrate, aga S eum sa procedat in cercetarile experimentale care au condus la stabilirea, diagramelor de tipul celor din fig. 5.35, se poate concluziona, e& in mod prac- “-'Heyproblema ceri infor tiefoare fa clamentle de boon arma fae an {turf transversala de tip curent intervine foarte rar. Intr-adevar, atit placile Planseelor din beton armat monolit, cit si fisile cu goluri sau nervurile unor J, eletiente secundare ale planseelor’ prefabricate, practic singurele elemente de beton armat care se execut’ flirk armaturi transversale, indeplinesc condifia circari uniform arometica 2 743 2) penta cement spas dite, ha conti de pocnt de amare p< 0.7% ¢ Din acest motiv, stabilirea capacitatii de rezisten}a la forte taietoare a cimansor de bln armat el siting Canoe pats fn special pentra evaluarea fractiunii din forfa tdietoare preluatd de beton Ja elementele cu armatura transversala, 107__.. Expresia dat% in STAS 10 107/0-76 pentru forfa taietoare capabila imtr-o secfiune inclinata a unui element frd armitur’ transversala (forfa thietoare preluatt de betonul zonei comprimate) era: = 0, = 28 HE p(s + 2 Se) (5.7) Ja care: sy este proecfia ps directa axel elementulu a seciunilinclinate. esate ee reea eae oace a ‘Astiel aportul acfiunii de dorn a armaturii longitudinale si aportul acfiu- aii de inclestare a agregatelor sint exprimate prin intermediul factorului vp, ceutributia’ betonului din zona comprimat& la preluarea forfei tuietoare este exprimatt prin factorii 8, 4 si vp toti acesti factori reprezentind componente Se MY se fine seama de aportul mecanismului de are si de interacfiunea forfecare- iacovoiere. Seofiunea critica se stabileste pe criteriul rezistenfei minime eu conditia 05 ky< 51< Sho. Datele experimentale au aritat ci cele mai mici inclinéti fafa de axi ale sectiunii de cedare, corespund practic la s, ~ 2,5/g pentru grin- rile cu armiturd transversali gila's, ~ 2hy pentru elemente fara armare transversal, In cazul in care pe element acfloneaz’ si forfe concentrate impor tante, Ia o distant a de reazem, intervine evident si limitarea s, < a. Forta Q,, potrivit expresiei (5.57) este practic intotdeauna minima la ita s, = Sg, atit pentru elemente simplu rezemate cit si pentru cele cx continuita{i, obfinindu-se valori in domeniul (0,35 — 0,60)0hg2, functie de raportul dintre i si deschiderea elementului. Aceste valori pot fi considerate ca sensibil acoperitoare, avind in vedere inclinarea exagerati a fisurii critice de calcul, in raport cu comportarea reali. In numeroase cazuti solicitarea care produce fisurarea inclinat& in ole- mentele fari_armitur’ transversal coincide practic cu cea de rupere. Din acest motiv STAS 10 107/0-90, asemenea majorit&tii_ prescriptiilor de proiectare din strainitate, fixeaza ca limit a solicitirii pina la care se admite ci elementele de beton armat si nu se armeze transversal sau ca armiitura transversali si se dispun’ pe criterii constructive, fara calcul, tocmai fora taictoare corespunde aparitiei fisurilor inclinate. __Inc&rcarea care produce fisurarea inclinata este in general sensibil mai mic decit cea corespunzitoare conditiel ca efortul principal de intindere rez tat din actiunea forfei tlietoare si ating’ valoarea rezistenfei de intindere 2 betonului. Fisurarea inclinata poate interveni la valori 7 de numai (0,30— 10)R,, fapt datorat unei stri de tensiune inifiale din actiunea contractici etonului, redistributiei eforturilor de forfecare in urma fisurarii de incov sau a unor slibiri locale ale secfiumilor prin prezenfa armaturilor transversal care creeaza discontinuitifi in lungul grinzii. STAS 10 107/0-90, prevede ca limita sub care nu mai este necesar calculul armtutilor transversale in elementele linjare de beton armat valoarea = 0,5bi,R,, (5.58) considerindu-se ca foarte redust posibilitatea de a avea, pe intreaga sectiune de rupere, valori ale rezistenft la tntindere a betonulai de ordinul valerilor ale mecanismului de grind, in timp ce prin factorii 225i (+ 2 oe) 108 Din rafiuni de simplificare a calculului, finind seama si de faptul c& aga cum s-a aritat, in practici elementele fri armare transversal, prin proper- fiile si procentele de armare specifice, sint rareori expuse la cedari prin ferfi {ietoare, STAS 10 107/0-90 stabileste limita (5.58) si ca valoare globalé a rezistentei la forfe taietoare a acestor elemente. entra plicile de beton armat rezemate continu pe contur, avind in vedere lijimea mare a secfiunilor de cedare la forte tiietoare, deci efectul Statistic favorabil privind rezistenta la intindere a betonului pe de o parte, 9i posibilitatea unor redistribuiri ale solicitirii, in cazul unor cedari locale, im Jungul sectiunii de cedare prin intermediul armiturilor paralele cu reazemaul, pe de alta parte, s-a adoptat o valoare mai mare a capacitafii de preluare a forfei taietoare: Qs = 0.75 dhgRe (5.59) Calculul in sectiuni inelinate presupune si verificarea la momentul tnce- voietor. Fisurarea inclinati a elementelor din beton armat, are ca efect, special in absenta armaturii transversale, cresterea efortului de intindere di armarea longitudinal, peste nivelul corespunzitor fisurdrii normale la axt. Standardul nu impune verificari ale elementelor fri armare transversal& la moment in sectiune inclinati pe considerentul c& regulile constructive de armare privind prevederea unui numar minim de armaturi la partea inferioard a cectiunilor de reazem sau lungimea de petrecere dincolo de reazeme a cili- retilor gi barelor ridicate la partea superioar& a clementelor sint in misurk s& evite cediri la ruperi de incovoiere in sectiuni inclinate. 5.3.3. Calculul la forf’t8ietoare al elementelor de beton armat cu armatura transversala Nici unul din numeroasele modele analitice propuse pentru caleulul secfiuni inclinate al elementelor de beton armat cu armatura transversal nu este suficiont de general pentru a putea reflecta fidel comportarea acestora sub incdrciri si diferitele moduri de cedare, Dintre toate modelele, modelul de grind’ cu zibrele si varianta sa bazat pe echilibrul la limita in sectiuui ‘inclinate sint cele mai sugestive, cele mai usor de aplicat in practic’ gi suficient de riguroase pentru cazurile curente, astfel incit majoritatea. pres: fillor nafionale si a cclor cu valabilitate international pentru proiectarea Structurilor de Beton armat folosese aceste dowi modele pentru calculul 12 forfe thietoare, ‘Amplele studii experimentale in dorfeniul actiunii fortei taietoare asupta clementelor de beton armat au furnizat date pentru infelegerea mai profunda ‘a mecanismului de cedare la acest gen de solicitare. Modelul clasic de grinda cu zibrele static determinat&, propus de Mérsch Ja inceputul secolului, presupune o fisurare inclinata la 45° cu preluarea inte- ‘grala a fortei taietoare dle cdire elementele inimii (de citre zibrelele fictive ale modelului), ipotezi care face modelul acoperitor, iar in unele cazuri inacceptabil de acoperitor. Cercetiirile experimentale au pus in evident’, importante deosebiri intre acest model si comportarea real’, dintre care sint'de refinut in special urmatoarele [55; 85] . ‘a. Traiectoria rezultantei eforturilor de compresiune se curbeaad si ‘coboari in zona reazemelor, evidentiind o acfiune de arc. 109In fetul acesta o parte din forta thietoare aplicatd elementului este echili- brati de ccmponenta vertical a forfei inclinate de compresiune din beton (din talpa supericari a fermei fictive). Inclinarea ,tilpii” comprimate are ca fect 9 reduoerea brafula de plighi al efrtuilor normale i impliet cre terea efortului din armatur’, fat’ de valoarea corespuncitoare momentulti {ncovoietor in sectiuni normale, .b. Inclinarea fisurilor inclinate de cedare se departeaza sensibil de 45°, depinzind de forma setiuni si de cantitatea (procental) de armaturd trans: ersali, ‘In ptincipiuy, cu cit fisura este mai aplecati (inclinarea sub 45°), etrierii sint mai eficienti, eforturile din acestia soak ce fs in schimb. peas din ,diagonalele* (,bielelc") comprimate si efortul de intindere din armatura Jongitudinala. Invers, cresterea inclinisii fisurilor peste 45° conduce la solict~ tari mai importante in armatura transversali cu reducerea corespunzitoare a compresiunii din betonul inimii, In functie de forma secfiunii si de procentul de armare transversal grindasoliitats la fore tietoare se adapteaza prin inclinarea fisurilor pentru 4 incdrea cele dous componente ale mecanismului de reaistenf’, unul Iucrind prin tensiuni (armatura transversala), celelalte prin compresiune (betonul nimi), corespunzitor rigidititi lor relative, Astfel, intr-o grinda avind lagimea inimii relativ mare in raport cu latimea tilpii, cu beton de rezistenfa ridicata, dar cu armiturd transversali redus%, inelinarea diagonalelor este mai mici decit 45°, sporind eficacitatea etrierior, Invers, intr-o grind’ cu armatur transversala putemnici dar cu inimA subfire si beton de recisten{a redust, betonul este avantajat prin inclinarea mai mare a diagonalelor comprimate gi Sincdrcarea corespunzitor mai mare a ettierilor. Aspectele de comportare a grinzilor solicitate Ia incovoiere cu fort taietoare, precizate la punctele a $i b au sugerat corectarea modelului clasic de grinda cu zabrele [55] aga cum apare in fig. 5.36: grinda cu zibrele static nedeterminati cu. talpa comprimati curbi, cu inclinarea diagonalelor com. primate functie de forma sectiunii grinaii, Modelul corectat de grind cu zibrele din fig, 5.36, prezint& numai impor sangha ett de ra cube dng. $38 pests namo tarit grinzilor de beton armat solicitate la forte tietoare, datorit’ imposibili —_ T ey Bie dapat de ftsWetore ‘Beta ce ernbe he Fig. 336 110 t8fii de a evalua practic rigiditafile barelor fermei static nedeterminate, pe de o parte, si datorit’ faptului ci este prea complicat pentru proiectarea curenti, pe de alti parte. S-a putut da o rezolvare practic& Fetoee Valeorea efarluli in eter) contarm maces close de geo co 28bre alone mdsurate aie | efertu te efter ‘mult mai simpli problemei calculului Ia forfetaietoare pe baza modelului de gtindi cu zibrele, plecind de lao anumitt caracteristici. a comportirii grinzilor de beton armat, observati in ex- perimentirile elementelor de beton armat la fort’ thictoare. S-a constatat Fig. 5.37 sistematic in aceste experimentari ci intreg intervalul de solicitare, de la valoarea de fisurare inclinata Q,, pind Ff Valoatea de rupere la forte tietoare Q,, variagiaeforturilor masufate in etrierii grinzilor este practic paraleli cu. variatia de calcul conform mode- Jului Mérsch de grindi c& 2%brele. Diferenta intre cele dowd curbe (drepte) Ja fiecare nivel al efortului unitar in etrieri, este valoarea Qy a forfei de fisurate a grinzii firi armaturd transversala, respectiv a forfei taietoare capabile a acesteia (fig. 5.37). Din acest motiv calculul elementelor de beton armat la fortetaietoare se poate face cu o relafie de forma: Q=Q+ Ou (5.60) jin care cu Qu $-a notat forta taictoare ce revine armaturilor (etrieri si bare fnclinate) din inima grinaii, pe o schema de grind& cu 24brele. Prescripfiile nationale de proiectare a elementelor de beton armat, cu exceptia prescripfiilor din unele fari est-europene, fundamenteaz’ proiectarea, Ia forfi taietoare pe un astfel de model de calcul. Cu putine excepfii, relafile de verificare la forfe thietoare conform acestor prescripfii_ presupun_fisuri nclinate (diagonale inclinate) Ja 45°, anumite diferente existind in modul de evaluare a contribufiei Q, a betonului din talpa comprimata, intre normele ‘vest-europene, pe de o parte, si cele americane, japoneze, neo-zeelandeze, pe, de alti parte. Standardul STAS 10 107/0-90, asemenea normelor din C.S.L., normelor din alte fri est—europene utilizeaz pentru calculul in secfiuni inclinate Ta acfiunea forfei thietoare metoda echilibrului limit& in secfiuni inclinate Modelul de calcul consider un mecanism de cedare cut un grad de libertate, alcituit din dowi corpuri rigide (tronsoanele de grinda separate de fisura indlinati la rupere), care se rotesc relativ. Echilibrul in stadiul limit de solicitare in Iungul fisuririi, cu directia inclinata fa} de axa elementului, se descrie printr-o ecuafie de proiectie pe normala la axa elementului si o ecuatie de ‘momente in raport cu punctul de aplicafie al rezultantei eforturilor de compresiune din beton (fig. 5.38), Contribufia diferitelor componente ale mecanismului de rezisten}& la forf& thictoare a betonului din inim& si din talpa comprimat a grinzii este exprimati global in termenul Qs, definit ca forfa tiietoare preluati de zona comprimati a sectiunii, mt‘Se poate aprecia ¢ modelul bazat pe echilibrul limita in secfiuni inclinate este principial cel mai corect, fapt recunoscut de insusi profesorul Leonhardt, autorul modelutui corectat de grind cu 2ibrele, Realizarea practici a acestul model intimpin’ insi obstacolul major legat de dificultatea stabilicii unet expresii. satisfacitoare pentru Q,, in misurd si-interpreteze riguros efectul numerositor parametri de care depinde capacitatea betonului de a prelua forta {tdietoare gi diferitele moduri de cedare, ceea ce deocamdata nu 5-4 putut rea- Tita pe deplin. In STAS 10 107/0-76, expresia fortei tictoare preluati de beton era: = 228R (1 4. ts) (ss % Structura expresiei (5.61) este similari relafiei (5.57), cu exceptia factorului aplicat termenului Sain parantezi. Asa cum sa aritat la 5.32, ampitice (5.61) permite identificarea diferitelor componente ale mecanismutui de reaistenta la forsa tdietoare Diferenta dintre relafiile (5.57) si (5.61) se justificd prin intenfia de a tine seama de faptul cf in cazul elementelor {ard armaturd transversala, ruperea se produce, in cazul tuturor celoralte. conditit identice, lao solietare mat redusi, astfel ci influenta suprapunerii efectului momentelor incovoietoare este mai mict, cenducind la 0 capacitate de rezistensa mai mare. Din acest motiv, termemol al doilea al parantezei este dublu in relafia (5.59), in raport ou selafia (5.61). STAS 10 107/0-S0 stabileste pentru capacitatea betonului de a prelua foxfa Uietcare expresia analiza relafiei i, ee (562) Adoptarea acestei expresti pentru Q, se justficx prin intenia de a oferi proiectanfilor un procedeu mai Simpli, mai accesibil pentru calculul la fort {Bietoare, cuncscute fiind dificultafile pe care le genera utilizarea relafiei (5.61), prescrisii de vechiul standard. Utilizarea relatiei (5,62) are gi avantajul generalitafii, ea fiind valabili atit pentra grinzi cit si, eu anumite corectii, pentru elementele solicitate la incovoiere eu efort axial, 112 Ba De altfel, relafii simplificatoare asemanitoare sint folosite si de alte pre- scripfii_nafionale cum sint prescripfiile din C.S.L, prescriptiile americane, Heo-zeelandeze sau normele claborate de Comitetul Euro-internafional de beton, Adoptarea unor relafii de calcul mai simple, fark considerarea efectului \ deschiderii relative de forfecare aj, este justificata si de rezultatele unor studii experimentale care dovedesc ci ponderea acestui factor este mick pentru valori ajb, > 2 pe de o parte, si cd factorul Qho/M pare si mu interpreteze corect, _mecanismul de preluare a incircarilor in cazul cel mai frecvent, al grinzilor cu continuitate (58). Calcule ccmparative acoperind practic intreg domeniul curent de situa de solicitare si de proportii gecmetrice ale clementelor de beton armat, atit pentru cazul grinzilor cit si pentru cel al stilpilor, au dovedit c& expresia simplificata (5.62) este totéeauna acoperitoare in raport cu relafia mai ana liticd (5.61), Diferentele dintre valorile Q, stabilite pe baza celor dow’ expresii nu depigesc 15% in cazul grinziler, in timp ce in cazul stilpilor aceste diferente se inscriu in limitele a 10% Marea majoritate a studiilor experimentale referitoare Ia capacitatea portanti la fori tAietoare a clementelor de beton armat sau executat pe grinzi simplu rezemate, rezultatele acestor studii fiind luate drept baz pentru * stabilirea relafiilor de calcul din prescripfiile de proiectare. Trebuie retinut c& griazile continue, mai general vorbind clementele cu continuitate structurali, Dprezintd o serie de particularitafi sul aspectul rezistentei la for{& tietoare jin raport cu grinzile simplu rezemate (fig, 5.39, a 51 8). Astfel in zona reazemelor intermediare, coniiguiatia tisurilor inclinate capt o forma specified de evantai. In zona centrala, in eare fisurile au ineli- nari mai mati de 45°, etrierii sint mai putin solicitati, ea urmare a prezentei {n inima grinzii a unor eforturi unitare de compresiune zy cu valori importante, Ingona dinspre marginea ,evantaiului”, fismile aw inclinari reduse si avanseaz’. mult in zona infericari a’ grinaii, redueind substantial inalfimea’zonei com- ‘Ptimate, Este de apreciat ci, din acest motiv, valoarea Q,, reprezentind com- ‘‘ributia ‘betonului in preluarea forfei thietoare, este mai mick in aceste zone dectt cea corespunzitoare reazcmului simplu, ‘Se estimeaz’ insi c& valorile Q, presctise de normele de proiectare sint insuficient de reduse pentru a fi " acoperitcare si pentru zona reazemelor intermediare ale grinzilor continne (58; 59). * | i es HEM HS OFM SSS 1 Fig. 5.39. Comportarea grinalor continue 1a activnea forfelarthicteare ©) Modu! detisurare b) Modelol generalizat de grind cu subrele specific grinziler continue 113:De asemenea, datorit’ modului specific de fisurare inclinat in zona reazemelor intermediare zona plastica este sensibil mai dezvoltata decit se admite fn mod obignuit. Pe de alta parte, armaturile longitudinale de la partea inferioar’ i respectiv de Ia partea superioar, sint solicitate la intindere pe o zona apreciabil& dincolo de sectiunea de moment nul, Aceste aspecte ale comportirii grinzilor continue ridie’ problema asiguririi la moment in sectiuni inclinate. Se apreciazi ci regulile constructive privind prelungirea unui minim de armituri la partea inferioari pe reazem si de intrerupere a armaturilor la partea superioard prescrise de STAS 10 107/0-90 sint in misuri si evite cedirile Ja momentul incovoietor in secfiuni inclinate (vezi cap. 5.8). Pentru calculul la forte tiietoare a elementelor solicitate la incovoiere cu ‘compresiune axiali, in STAS 10 107/0-90 se introduce pentru prima oart 0 corectie a termenului Q, pentru a fine seama de efectul favorabil al prezentei orfei axiale de compresiune, efect ignorat de prescriptiile romAnesti anterioare: BAR, VB (1 + 0.50) (5.63) Se = in care s-a notat cu n= > misura intensitafii efortului axial. Este de remarcat ci in raport cu alte prescriptii, cum sint cele americane sau cele neo-zeelandeze, in SEAS 10 107/0-90 ponderea influentei favorabile a efectului axial de compresiune asupra capacititii betonului de a prelua forja taietoare este evaluata la un nivel mai redus. Valoarea rezistenfei 1a intindere a betonului, R,, corespunde conditiilor de turnare privind lafimea minima a sectiunii si inilfjmea stratului de turnare care influenjeaza sensibil formarea structurii intime a betonulul, In STA: 10 107/0-76, corecfia referitoare la condifiile de turnare se aplica nejustificat numai rezistenfei la compresiune. ‘In ceca ce priveste cazul elementelor solicitate la intindere excentric’ se menfin prevederile redactirii anterioare a prescriptiei. Astfel, in cazal intindenii excentrice cu excentricitate mica se neglijeaz4 contributia betonului in preluarea forfei t&ietoare, in timp ce pentru elementele solicitate la inti dere excentricd cu excentricitate mare se admite o forfa tXietoare Q,, redusi {in raport cu cea de la incovoiere prin inmulfirea cu coeficientul: (5.64) in care: Expresia cocficientului m, a fost stabilit’ pe baza studiilor intreprinse Ja Institutul Politehnic Timisoara [34]. Se constati ci acest coeficient asiguri racordarea la ambele capete ale domeniului intinderii excentrice cu excentricitate mare, respectiv cu incovo- ierea gi cu intinderea excentricd cu excentricitate mic’. : Tn proiectarea curenti, calculul practic la forfe taietoare in sectiuni finclinate, se bazeaza pe stabilirea valorii minime Qa fortelor taietoare Q,, preluat& de beton si Q,, preluati de etrieri: min (0, + Q.) = Qu» a4 fn cazul stipilor si al gvinzilor fari armiturd inclinatd, 4 reprezin chiar forfa taietoare capabilé, Quy. In cazul grincilor enc teaees Inclinatd, verificarea la for{S thietoare se bazeazd pe ipoteza ed in condifille respectiri regullor constructive de dispunere a acestor armaturi fisura peatra care se obfine 0, este si fisura cea mai periculoast (critics) pentru grinda aceasta intercepteazd un singur rind de axmituriinclinate In cazul unor armari fransversale mai complicate, ew armaturi inlinate dispuse in planusi apropiate “(situafie care intervine, de exemplu la unele grinz’ de ralare de beton atmnat) este necesari verificarea in mai multe sectiunt avind inclinari diferite pentru & identifica fisura inclinata eritieS, in Iungul cfreia suma forfelor taietoare preluate de toate componentele grinaii (beton, ctrer! si armaturi inclinate) Ste ining." isura inclinatd critic’ aparfine domeniului 0,5 aga cum atesti-datcle experimentale, She S&S 25h aga ou Plecind de la relatia: : BWR NB 5 be bs, +0. Pe sea (5.65) unde f, este procentul de armare cu etrieri, iar Ray < Ry, rezistenfa de calcul ammiturii transversale si punind conditia a aa (Q +0) se stabileste proiectia pe orizontald a fisurii critice in Iungul clreia capacitatea ~ cumulata’ a betonulut si a etrierilor de a prelua forja taietoare este minima sie = 10 Be be Ra Exprimind Qin forma adimensionala se ajunge la relatia: Ow 5p Re Qo = eR = 92 \e be x In relafiile (5.67) si (5.68) Ry: == mR, este rezistena de calcul a arma- ‘A gimiturii transversale my, < 1 se ia in considerare faptul e nu toate armi- Beye care intercepteaza fisura inclinat ajung la curgere in momentul ruperii, {tai numai cele situate in zona in care fisura inclinata este suficient de deschisi tra aceasta. 4, Expresia (5.68) se poate utiliza atit pentru elementele incovoiate, cit si tru cele comprimate excentric sau intinse excentric cu excentricitate mare, in locul lui R, sé utilizeaza valorile corectate Ry, — in cazul elementelor comprimate excentric “hy (5.67) (5.68) Ru = Rill + 0,5n) (5.69) in caaul clementelor intinse excentric cu excentricitate mare 05 —e R 5 = Po aaeee (5.70) 15.‘Asa cum sa aritat proiecfia fisurii critice nu depaseste in realitate 2,5 Daca s, furnizat de (5.74) depageste aceasta valoare, (6.11) Prescriptile de proiectare stabilesc si o limita superioar’ a forfei tdietoare aferente tunei anumite sectiuni, peste care este necesar si se schimbe dinien- siunile sectiunii, calitatea betonulai sau amindoud, Limitarea reprezinta 0 condifie de rezistenta a ,diagonalelor” (bielelor) comprimate de beton; respectiv de rezisten{ii la ac{iunea eforturilor princi- ‘pale de compresinune in regim de solicitare biaxial — intindere-compresiune {in conditii apropiate de situatia reali a elementelor cu fisuri inclinate la Valori ridicate ale solicitirilor). In felul acesta, principial, limita trebuie ‘exprimata in functie de rezistenfa betonului la’ compresiune, ceea ce sar traduce prin condifii de forma Q < abligR, (unde a are valori de 0,25 — 0,35 in diferite prescriptii). Cu toate acestea in STAS 10 107/0-90 sa pastrat exprimarea din vechea redactare, in functie de Ry Q < Ab‘ R, (8.2) de 2 nu modifica o relafie de calcul foarte familiari inginerilor proicetani. Particularitaile calculului in secfiuni inclinate la forfe tiietoare al ele~ mentelor de beton armat cu rol de rezisten{a antiseismici sint discutate in cap. 6. 5.3.4, Cazul consolelor scurte Se considera in mod obignuit'ca apartinind categoriei consolelor ,scurte", elementele in consoli la care iniltimea utila a sectiunii este mai mare decit distanfa de 1a punctul de aplicafie a forfei la secfiunea teoretic’ de inc strate: halle > 1. Acessta delimitare rezult’ din faptul ci la aceste clemente avind evident specific pidimensional” faa de cazul consolelor_,iungi gi ,medii care se pot considera elemente liniare, ipotezele obignuite de calcul se indepartearat exagerat de mult de comportarea real, flind necesari o tratare pe 0 bazi diferita ‘Astfel, comportarea in domenial clastic trebuic investigata prin metodele teoriet elasticitatis, in locul metodelor simplificate ale rezistenfei materi Ielor, Caleule executate in domeniul elastic in ipoteza corpurilor omogene prin metoda elementului finit gi prin modele fotoclastice [45] au evidentiat Hraiectoriile eforturilor principale si mecanismul de Iucru sub incircari al acestor elemente (fig. 5.40). Dintre particuiarititile de comportare in domeniul elastic “ale comsolelor scurte, in masura 4 explice 31 multe din aspectele specifice ale comportasit in domeniul fisurat si la Tupere al consolelor scurte de beton artmat sint de menfionat urmitoarele 2, Eforturile de intindere la marginea superioara a consolet sint practic constante intre, punctul de aplicafie al forfel si marginea stilpului, ’>. Forta de compresiune in Iungul marginii inclinate a consotei este, de asemenea, aproximativ constanté, evidentiind o acfiune de tip diagonald comprimatd. 16 Fig. 540, Tesiectoriile eforturilor principale ffi cousola din material omogen i elastic ‘svind raportul ijh = 83, c. Eforturile de intindere transversal pe iniltimea consolei rezultate din schimbarea de directie a eforturilor de compresiune sint foarte reduse, 44. Forma consolei are mic’ influent asupra starii de eforturi. 1a consolele dreptunghiulare, zona situat sub linia care uneste punctul de aplicatie al forjei cu punctul de aplicatie al rezultantef eforturilor de compresiune din sechiunea teoretici de incastrare este practic nesolicitata (fig. 5.40, 8). ‘Aceste aspecte specifice ale comportarii sub incarcari, similare cu cele ale grinzilor pereti, in categoria cirora consolele scurte pot fi de fapt clasificate Ban in evident un mecankm de preluare a cares de ip rind ex contra similar acfiunii de re diu cazul grineilor pereti (fig. 5-41). + * Dezvoltarea acestui mecanism implic& necesitatea ancorarii la capacitatea portanti a armiturii de incovoiere pe toatii deschiderea consolei, pe de o parte, | SLevidenfiaz4 incficacitatea armaturilor inclinate si mai cu Scama aetrie- {lor verticali, din armarea traditional a acestor elemente, pe de alt parte. Cercetirile experimentale [70] au identificat diferitele moduri de cedare ale consolelor scurte de beton armat, in acord, in esenfé, cu mecanismul de grind’ cu contrafisi (fig. 5.42): — rupere tipici de incovoiere (fig. 5.42, a), prin zdrobirea betonului din zona comprimati, dup’ ce armitura intinsé (,tirantul") a suferit deformafii St plastice importante; : "= ruperi prin despicare diagonal’, ca urmare a eforturilor principale de compresiune excesiva (fig. 5.42, 0): — rupere prin dislocare in Iungul unui plan care urmireste fafa stilpulti sy ffig. 5.42, 0); “me Po ur— ruperea prin despicarea stratului de acoperire a arm&turii, cind aceasta mu este suficient ancorata (fig. 5.42, d); ; ; superea prin zdvobirea betonulun In zona de aplicare a iniredtitcon- centrate, cind placa de repartitie este prea mica sau prea flexibili sau cind inima consolei este prea subfire (fig. 9.42, ¢). De multe ori consolele scurte suport, pe ling’ forte verticale si forte orizontale, constituite de reactiunea structurali a grinzilor ce reazem’ pe aceste console sau ca efect al contractiei betomului sau al contracfiei termice, In aceste cazuri poate interveni o rupere ca in fig. 5.42, f, in special dact grosimea capatului consolei este mica. ‘ In ceea ce priveste relafiile de calcul prevazute in prescripfiile de proiectare, acestea fie sint strict empirice, ca in cazul normelor americane, fie au la bazd modelul de grind’ cu contrafisa (fig. 5.41), ca in cazul normelor europene si neo-zeclandeze : Ih situafia in care consola este acfionata si de 0 fort orizontalé aceasta se adaugi intinderii din incovoiere si este transmisi direct la armatura ,,tirantului” prin sudurile acestuia pe placa de repartitie, Unele norme, cum sint prescriptiile germane DIN 1045 impun in toate cazurile considerarea tmnei forte orizontale egali cu cel putin 20% din valoarea fortei verticale. In cazul in care consola este foarte scurt& (a/hy < 0,5) poate interveni © cedare prin forfecare in lungul fefei stilpului, In acest caz conceptul rezistentei Ja forfecare prin frecare (vezi 5.3.6) poate constitui baza pentru dimensionarea armatarilor orizontale. In conceptia unor norme armitura orizontal’ trebuie suplimentata in raport cu cea strict rezultati din apli¢area modelului de grinda cu contrafisa, in intentia de a asigura un grad superior de sigurant consolei fafa de cel al clementului rezeuat pe cousoli, Astfel ACI 31883 impane ca pe inaifimea consolei s% se dispuni suplimentar o armatura reprezentind cel pufin 25% din armatura principala de la marginea superioari. - STAS 10 107/0-90 prevede ca pe inaltimea consolei si se dispuni etrieri orizontali reprezentind 0 treime din armatura principal de incovoiere ig. 5.13): Ag = 4 Be we — Oh, Oh _ OS FR SO8h Ry 2ShgRe Aceasti armituri, impreuni cu armatura principal de incovoiere, asi- uri, in cazurile curente, $i armatura de coasere”, necesard pentru a evita ruperile prin dislocare in lungul fetei stilpu Zona pe care etrierii se consider’ (8.73) activi este egal cu é din lungimea dis- tantei dintre punetal de aplicafie al incar- curit si virful unghiului de racordare al console | Prescripfiile de proiectare cuprind si verificiri ale betonului comprimat (ale bielei comprimate in modelul de grind €u contrafige) .In STAS 10 107/0-90 aceste verificari sint date sub forma: Q < bho (9.74) 18 Us ntru console care sustin grinile cilor de rulare in hale cu regim greu de fucru al podalui rulant gi aad OQ < 24R, (5.75) pentru restul consolelor scurte. Conditia mai sever’ din primul caz fine seama de reducerea rezistenfei betonalui prin fenomenul de oboseala. ~,__Relafille (5.74) si (5.78) ofera un grad de siguran{a apropiat cu conditiile Similare din alte prescriphii (111, 12: 113; 191). > SH) 5.3.5. Rezistenfa la stripungere a elementelor de beton armat Cedarea la forge tAietoare capita aspecte specifice cind pe suprafete reduse de plac se transmit incatedni relativ importante, Modul earactenstc de rupere este de tip strdpungerc, motiv pentru care rezistenfa la forf8 tietoare in asemenea situafit este denumita in mod curent reeistenfa la stra pun- gere (poansonare). Cedari prin stripungere pot interveni in special la transmiterea incarcirilor de la dali la stilp la planseele fara grinzi, la transmaiterea fortelor de la stilp Ja radiere sau in zona de aplicare a unor forte concentrate importante pe placa ‘planseelor. Mecanismul de cedare prin stripungere este deosebit de complex depin- ‘and de numerosi parametri. Desi exist uncle tentative de a formula modele analitice pentru’ mecanismul stripungerii plicilor, in special in cadrul Comi- tetului Euro-international de Beton, cele mai multe din expreciile pentru talculul Ja stripungere au o baz empiric’, principalii factori luati in’ consi. erare fiind clasa betonului, raportul dintre latura stilpalui ¢ (latura ariel Seclircate) si grosimea plicit #,, procentul armaturii longitudinale. 4. In general prescriptiile de profectare, pe considerente de simplificare calculului, nu iau in considerare in mod’explicit influenta raportulut /h,, ‘Pesupunind c& efectul acestui parametru poate fi considerat tn mod implicit Prin stabilrea sectiunii de cedave Ia distanja “ de perimeteu arei inci ate (3), De asemenea, prescripiile de proiectare stabilese valori substan{ial mai pentru rezistenfa la stripungere a placilor in raport cu rezistenfa la fort toare a elemeniclor curente de beton armat fara armiturd transversal, Datoriti distributiei specifice a momentelor incovoietoare, care sead din axul suprafefei incarcate, sectiunile de cedare prin strapungere nu ese de la fisuri de incovoiere cum se intimpli in cazul elementelor ineo-* te unidirecfionale sau cel al plicilor rezemate pe contur, ei de la fisuti labile celor de tip forfecare a inimfi, ca. la grinzile inalte cu inima sub- aga cum sint grinzile de beton precomprimat, Rezistenfa In forfecare Sectiuni fisurate inclinate ca urmare a depisirii de catre eforturile prin- le de intindere a rezistenfei betonului la intindere, este sensibil mai mare tt forfa thietoare capabila a clementelor nearmate transversal in sec{iuni te de forfecare-incovoiere. Rezistenja la. stripungere este influen{ata orabil de prezenfa eforturilor de compresiune a $1 de acfiunea unor efor- de compresiune dezvoltate in planul plicii ca urmare a starii biditectio- de eforturi, a ciror prezenfi se poate demonstra atit pentru cazuri de 19solicitare radial simetrict (de exemplu Ia dale rezemate pe stilpi circulari cit Si pentru cazul general in care traiectoriile momentelor principale mu coincid cu directiile armaturilor [3). ‘Preseripfiile americane ji neo-zeelandeze stabilesc valori mai mari ale ezisten(ei la strapungere in raport cu cele europene. 'STAS 10 107/0-90 prescrie pentru forfa capabila la stripungere centricd a dalelor fri armitur’ de forfecare relafia: a = 0,15 paboR (5.76) in care py = este perimetrul teoretic al suprafeei de forfecare situat Ja distanja e ta exteriorul zonei efectiv incircate. Structura expresiei este foarte simplé refinind numai prineipalii parametri ai rezistenfei la stripungere, cu asigurarea unui nivel de siguran{& corespunzaitor practic expresici mai analitice din Codul Model CEB-FIP. In fig. 5.44, sint reprezentate grafic, in funcjie de calitatea betonului, forfele de strapungere stabilite pe baza standardului romAnesc, a Codului ACI 318/83, a normelor de proiectare neo- yeclandeze gi a normelor sovietice SNIP. Trasarea diagramelor s-a facut prin convertirea fati de reperul STAS 10 107/0-90, a coeficientilor de incarcare si fa rezistenelor de calcul corespunzitoare celorlalte prescrip {ii Prin forma similara a relafiilor 5.59 si 5.76, se asigurd o tratare unitara, conseeventé, a calculului in sectiuni inclinate a plicilor de beton fir’ armiturd {de forfecare, indiferent de modul de rezemare, continuu pe laturi sau discret pe stilpi. In cazul in care forfa de stripungere se aplici excentric fafa de centrul suprafefel incércate, ca urmare a acfiuni unui moment neechilibrat, tu uncle preseripfii (104, 110; 114), se considera c& o fractiune din momentul incovo- Jetor ce trebuie transferat intre dal’ si stilp se transmite prin efectul unor forte tangentiale distribuite pe perimetrul teoretic de stripungere, dupa o leg liniard.de tip Navier (fig. 5.45). ‘ nam sae 120 : Fig. 543 Aceasti ipotend este echivalents, in princiin, ou a considera reduerea momentului incovoietor 1a fata reazemului, respectiv pe contural teereti de stripungere 2 posi pe contaral teeretic Datorit neuniformitifii distributiei‘eforturilor de forfecare pe perimetrul critic se pot accepta valori maxime +, mai mari decit in cazul stripungeri cintice, Prescrpfile rom net! admit valoriegale cu rezistenta betonniai la tater (3.77) c: W este modulul de rezistent& al sectiunii critice; pentru cazul eon- turului dreptunghiular (c, $i cy laturile suprafefei incircate, fig. 5.45): oF Wah, [« the) eat he) + Ue + i] (5:78) $1.4 fractiunea din momentul neechilibrat in axul suprafefei de forfesare, Ectlibrata de eforturlle =. ee Pentru» s-a adoptat valoarea prevazut in Codul Model CEB-FIP. 1 / “ste oo G+ he ‘care. pentru cazul uzual al stilpilor patrafi devine 0,5. aad e notes : 5.80 i: 0 (5.80) & . p= (5.81) . Pahy Gs) de“stripungere capabild in cazul actiunii excentrice capit& expresia: ! Qeap = ———— rr rg Ry rem be (5.82) 121Daca pentru suplimentarea forfei capabile la strapangere se prevad arma turi ce stabat suprafafa teoretich de cedare STAS 10 107/0-90 introduce Cehaia d < L2psipR., in intentia de a se evita dezvoltarea tnor efortur} dé ‘oniecxre: prea mari in placi, avind in vedere caracteral extrem de casant al superilor prin poansonare, ope eMicharea la valori Q peste cele corespunzitoare limitei admise (5.76) cate saociati cu deschideri mai mari ale fisurilor inclinate, care reduc con {fibufa betonului la preluarea eforturilor de forfecare. Se admite, din acest Motiv, ch aportul betonului in acest caz este 0.5 PusioR, iar diferenta @ oS pahelttrebuie prekuat’ in intregime prin armAturile transversale. Alte prescrptit cum sint normele sovietice SNiP au un caracter mai acopesitor Pinorieel complet contributia betonului, in conditiile in care pentrs eresterea ferfei capabile la stripungere se recurge Ia armarea transversali., ihe 5:44, bsint reprezentate comparativ, in exprimare adimensiona- tizati, valorile fortelor de strapungere maxime ale dalelor de beton arma‘, wate STAS 10 107/0-90, Codului Model CEB-FIP, prescripfiilor americane ET sTs, neo veclandeze §f sovietice. Sint comparate, de asemenea,-valorile acy deat componente ale rezistenfei la stripungere, reprezentind aportul Tetonal i al armatuntor de strapungere. Te SaaS 10 107/0-90 se trateaz aspectele de bazi ale calculului ta strapungere al dalelor de beton armat, Problemele speciale eum sint: verti- Hap Geter in eazul particular al stilpilor de colf sau al celor de margine, cari cavea in cazul in care. perimetrul de strapungere este redus prin prezenfa Vnor goluri etc. sint de competenta preseriptilor speciale, destinate proiee- tani plangeclor din placi rezemate pe stilpi. 5.3.6, Calculul rezistentei la forfecare dupa planuri de lunecare determinate In structurile de beton armat, pot interveni situafii in care, ca wemare a ‘anor condifii de solicitare particulare, rezisten{a in secfiuni inelinate @ unor Teomente supuse la incovolere (fara sau cu efort axial) cu forte tdietoare F% Feet gala rezistenfel la forfecare dupa anumite planuri determinate. Tn wi ete casuri se pot dezvolta ruperi prin dislocare in lungul respectivelor pla- Sari, dupa mecanisme de cedare diferite de cele prezentate la punctele 5:52, 75.3.3. Ruperile de acest tip sit favorizate daca plamul de lunecare este fist. SP eS fect al unor eforturi de intindere, din acfiunea unor incircari cu forte Zev Geformafii sau ca urmare a existenfei unor rosturi de Tucra impuse de Tehnologia de executie (de exemplu, rosturile de tumnare ale elementelor ver Hee oe structurilor de rezistenfi, rosturile dintre suprabetonarea mono- litt gi partea prefabricat& la uncle elemente eu realizare mixta). Tal principi, o proiectare rafionala trebuie s& evite, in special in vederea asiguritl antiseisinice, cedirile de dislocare prin forfecare, eu caracter fragih eatin a permite dezvoltarea unor mecanisme de rupere mai avantajoase Su aspectul ductilitafii Cunostinfele actuale au permis, dezvoltarea unor modele analitice pentss stabilines forfei de forfecare capabile, in lungul unor planuri potentiale de lunecare, nefisurate sau fisurate, ‘Desi mecanismul preluarii'unor forfe in Iungul nor planuri de lunecote difers, uiupi cum planul este fisurat sau nefisurat, prescripfille de proicc mod acoperitor, numai situafii de cedare in care planul de forfecare este fisurat, pleci wl de ‘ at, plecind de la ideea c& fisuri i Hs cra tao Eine de emp on Se ai lr renaltate di interacial -controlabile, pot aparea oricind, rr eee rior de forfecare pe suprafata fsurati este og vert rekon erat sea Seni 2 de cpm come oie ent Easy cera ate eames or ne tiva a fetelor fisurii, care se me tei de fo care, Consta- tmp i lr fe cae ope for o> ene Co tiva de numai 0,2 mm in lungul planul v4 de _numat 02mm fn lungul plano de lunecare pentra a solicita pint acon i Be plana potential de tnecareactionearto fork de compresiune rindul ei genereazi forta de freca felor de fre Gare datorate singer oxeretate de armataras ne ST ae ee Ammiturile transversale care stribat ? ts sale ribat planul potential de Iunecare si rolulde'simpiedica distocrea in lung acestua Sut denumtt caren abr turi de conectare (conectori) si pot fi ena _(conector) si pot f dispase perpendicular sau inclinat fafa Anite L hecho a Lp Aacky ae ym ay hai Rosin Aaj Rain TaiRe corer d Fig. 5.46 123Pentru o ulilizare eficienti a armatutilor care transverseazi plana Ye tunecare condi de dimensionare a acste arma) trbuie stage a sae are; pind la cargere. In aceste conditii forfa de lunecare Lary | Stare cl lamas de forfecare, este data de expresia (3.83) incl gi in STAS 10 107/0-90. [Leap = tel Aackar +N) + AusRaleos # + vin 2) ms dsm i sc ce ene Psa ka ne ar pur eo “eg el lg oa et pe Tatar eerctrengt) gi fost fundamentat st aplicat in forma wil (ANE in proiectare de citre A.B. Mattock (3) cea intro Tn vwelitate feria taietoare aplicat este preluat prin feeapea, inte ‘tn metoda de calcul bazat& pe concept resistentel Is for fecare prin fences presopane of tenes (capi de cael au ui cracter global ine fofle sui, Din, ace Be coefcenilor de frecare stabi astiel Int “laren Ge eau forfeideforfecare capable 5 fe Intrun acord rezonabil tu rezultatele cercetacilor experimentale : a aearrtaneseat faptul ci, dack rosturile de lueru sint tratate cu igri: je ps cosen pide cmap 9 cena nor ape prin carttieat demarcate (inalfimea protuberanfelor cel putin. 5mm) nasal slice ee orfcae compara c cea corespanztone b> dl mono. Pentru aceste situaitpreseripile de prose These valor ym i ae es py arin carl fr care betontl este, turmat Sips eed ve by 2 a Ni ier Pe aes i be mari rugoritatea jy = 0,7. Aceste valori fundamer- amisurl sporitGaari experimentale au fost preluate si de STAS, 10 107/0-20- SES Fe io structurii expresie (5.83) eviden{iaa’ utilitatea unor comentar i. preciziti suplimentare. Astfel: a Armin opal sts Scie tides ‘i Armatura inelinata are o actiune mai eficient& in preluarea forfei de Imei dell armttara,perpendicuari pe planul de separa inte cle devs Tmecate diitontului, Relate (5.83) cuprinde doi terment eaze confin pe Aap ee cd dubla contributie a acestei armituri (fig. 546, 4), prin fransmt erie datorat componente: paracle eu plamul AaB 60s =) sb indeert tere dire {etecare (daterat componentei normale de'plan vpuia sin 0}: anor yesh modell teoretic care sti la baza relafiel (5.83) presupune doe Voltarca unui efort unitar R, in armaturile care traverseazd plan de Nenect Ss Formula devel 2 fori gy, 2c oe “doumare suplimentark fafa de mcertitudinile-privin i fortuloe ss onerous nthe coe de ortega ri ae clemenulut despite de acest plan, (5.83) numnai Daca pe planul de lunecare acfioneaza forfe de intindere, este necesar si se prevada 0 armiturd transversal suplimentari pentru preluarea lor, separat de armitura pentru rezistenta prin frecare. Aga cum s-a pus in evidena prin cercetiri experimentale, cantitatea total de armitura pentru preluarea cfectelor forfelor de forfecare si de intindere se poate obfine prin simpla insumare a ariilor necesare pentru preluarea celor dow forfe separat. Bste de notat a forte care si solicite la intindere planul de lunecare pot preveni si din acfiunea temperaturii, a curgerii lente, contractiei betonulai. In practicd apar dow’ categorit de situatii dup’. cum planul potential de Juneeare este perpendicular pe axul clementulut (exemplul caracteristic il constituie rosturile orizontale de turnare ale diafragmelor verticale moaslite Ja nivelul planjeelor) sau paralel cu acesta (exemple: elementele prefabrieate betonate, rostitrle verticale la peretii stracturilor din panouri rwari). a. Planul potential dz lunecare este perpendicular pe axul elemental, in aceste cazuri forja care trebuie transmis. in lungul planului potential de forfecare este chiar forfa tietoare-Q de caleul fm seetiunea. consideraté a clementului, In expresia (5.83) efortul axial N se afecteazX cu. cooficientul 0,6 in cazul clementelor verticale din stracturile proiectate pentru un grad de’ pro- fecfie antiscismicd > 7 pentru a fine seama de efectal oscilatilor seismice verticale, In cazal in care pe rost acfioneazi un efort normal de intindere, efortul N din relafia (5.83) nu se afecteazi, evident, cu coeficientul uy, > Teoretic conform modelului din fig. 5.46, c, forfa de stringere a barelor de armituri perpendiculara pe planul de lunccare este eficace namai in imediata vecinitate a barei si numai pe zonele in care cele doua fete nu pierd contactul printr-o deschidere prea mare a fisurii. In aceste conditii barele | concentrate la capetele unor sectiuni cu o inalfime mare cum sint secfiunile ‘unor'perefi structurali de beton armat, na ar trebui luate in considerare in | evaluarea forfei de stringere (coasere) a planului potenfial de’ lunecare, Asa gum s-a aritat inst, relatia (5.83) trebaie considerati ca o relatie globala . pentru toati« sectiunea, in care contributia diferitelor componente ale mocanis- ‘aului de rezistenf se exprima convebjional numai prin rezistenfa de frecare, calibrarea coeficientilor din relafiile d3 caleal si modut conaect de aplicare a ‘dcestora rezultind din confruntarea cu cercetarile exporimeatale, P2 aceastit baz, unele prescripfii d> proiectaro [114] previd ca toate acmiturile care | Sonttibuie la capacitatea portant la incovoiere a s2ctiuaii active si care |" ¥traverseazi planul potenfial de lunecare si fie incluse in armittura de conceta azul perefilor structarali acestea includ toate barsle verticale din inimi ‘WPkptecim si pe cele dispuse la extremitiile secfiunii (inclusiv bare'e din tipi rrebuie subliniat inci 0 dati ci mobilizarea armitarilor de conzctare yérebuie asociatd cu o anumit% lunecare pe rost, mai mici pentra intrarea in @ armitutilor intinse si mai substantial pentru antrenarea barelor din comprimata. Din acest motiv Instructiunile P83 prevad si se considere Fea armatura de conectare, cu secfiunea dy. in relatia (5.83), numai armitura termediari a inimii si armatura situat’ la extremitatea intinsa a secfiunii. He asemenca, este de observat cX eventualele lunzciri, in limite moderate, / sare pot interveni in lungal rostului normal la axul peretelui nuafecteaz’ sensibil Feapacitatea de rezisten}i sectional’, “\ lind solicitate la intindere, armituri de conectare trebuie ancorate ca / | gf date intinse, de ficare parte a suprafefe de separare intre cele dowd zome | Be de belon de virste aiterte, 125Big. 447 Plana potential de tecare ele para aye omental. Tn aces 1 forfa de Tunecare de calcul se asociaz’, conform principillor gener carat Jor proletarensteturlor de beton armat, capacitati de. rezistent sdmentulelatit pentru elomentcle cu rol de rezistent antiseismica, i pentru cele’ dimensionate la gruparile fondamentale de incérc’ sans M PYAstfl, de exemplu dac plan de near este amplasa in zoe inti Stil anol element incovoiat, forfa de lunecare se asociazt eapactatii a section oe ccf Lumgimea pe care se dispun aumitunie de conectre arma at jntre sectianfc de moment maxim si respectiv de moment nul, este cea dintre sect itianle din amature. intnse ‘se redue pind 1a 2er0 Coen iewlare pe axul lor eosebire de cacul elemontclor ox rosturi perpendie axa or Sr erent al or Guat for, lunecarea in ngol acestor planuri conduc la reducerea capaci {Hui de tecistenta incovotere, Din acest moti in zonee plastic poen{ialea Cidmunttr compas fn structu proectte pena un ad Tre impon masuri speciale de realizare a conectai, at 7 7 stella grinaile prefabricate suprabetonate, in zonele de, extrem solicitate la momente incovoteteare negative, ste apes Feurae ace ‘tratului de suprabetonare. Aceast8 fisurare 51 dit tay aa 8 ettentuay de" suprabetonre fac incerta poubiiteea (eansmiteni Terje de lunecare de la armturileintnse fltante™, din suprabetonare Mowatt uma prin angajaren not eter! vertical, Din acest moti, EFAS 10101/050, preva ea cone In care efortriunitye, angen c dowa stroturt 1 deptigese valoarea 22, 0 32 ae opera arm ‘ontale de incovoiere de la partea supetioars & se Peet ia supratetonar) si fle sudata de bare Inelinte de acdlayt ‘iam gte pete preterit ae Pai reapective din armature Gaectt a clortului' de lunecare asociat fractiun a i wilor de eadn S———__—S—t—=. ilo de ears solctate de actiones unor cutremure patemnies, anecarea ocalé armitu: Flor situate Ja partea sopeioari este practic intotdeauna prezentt, uncle preseripfi previd ca dstanfa pe care elrerit de eonectare preau efortl d Funecare (prin efectl echivalent de fecre) si fie redusi cu lungimea p= care darmitura luneed, in stratul de suprabetonare, Iungime apreciat’ c 126 aproximativ egali cu inilfimea xrinzii, Pe acceasi distant conlucrarea parti prefabricate cu stratul de suprabetonare fiind incerta, prescripfille respective [104; 114) prevad ca la dimensionarea la fora tietoare in sectiuni inclinate $4 se considere activa numai porjiunea prefabricata, In STAS 10 107/0-90 nu s-au previzut ascmenea misuri, considerindu-se 4 ele se pot introduce numai dupi finalizarea unor cercetari experimentale concludente care si clarifice aceste aspecte ale rezistenfei la forfecare in lungul planurilor de separafie dintre dou straturi distincte de beton, in condifile unor solicitiri alternante, 54. STAREA LIMITA DE REZISTENTA LA TORSIUNE CU INCOVOIERE 5.4.1, Considerafii introductive Necesitatea consideririi starii limiti de rezisten{& la torsiune apare relativ rar in practica proiectarii constructiilor de beton armat. Aceasta se datoreste faptului cX atit rigiditatea in stadiul fisurat cit si capacitatea ‘de rezistenta a unui element de beton armat sint in mod obiszuit tault mat mici Ia torsiune decit la incovoiere. Astfel: ~ datorita capacitafii de rezistenfa reduse la torsiune, structurile de beton armat se concep in aga fel incit si se asigure preluarea incatcdrilor prin solicitarea de incovoiere a clementelor componente " — atunel cind deformarea de incovoiere a unui element implica deformarea de torsiune a unui alt element legat monolit de primul, solicitarea de torsiune ‘care poate apirea este foarte mici datorita faptului ci in stadiul fisurat + Tigiditatea clementului torsionat este mult mat mici decit rigiditatea ele. ‘mentului incovoiat. -- exist insd si situafii in care solicitarea de torsiune insofeste nemijlocit _ Solicitarea de incovoiere in asigurarea echilibrului general al unui subansarnblu. ‘structural. Cazuri tipice sint cele ale grinzilor curbe plane si spatiale sau ale rinzilor rectilinii care susfin o placd in consoli, ‘Sub actiunca combinats a momentului de torsiune si a altor solicitari 2, Kincovoiere, fora tdietoare, fort axiala) un element de beton armat cedeazi i;, dupl o sectiune strimba (fig. 5.48). Asigurarea impotriva ruperii dupa o astfel "de sectiune implici satisfacerea urmatoarclor condifii pentru starea limita ‘de rezisten a: Mi < Mirae M < Mas N «Nw Q < Qnar Unde Myeaps Meap, Nexp $i Qeay Teprezintt rezultantele moment de torsiune, mo- Ment incovoietor, forfi axiali i forfi (5.48) 127strimbi. la _epuizaren jeteare ale eforturilor_unitare pe sectiunea strimbit In epuinarca teeter ie de scram ar Me Mh, Nh setae sstnle spect in calculul la starea limité de rezisten{a. i see eee spare datoritt.epuizi fii betonului de a mai pr pare datoriti epuizirit capacitaf “ae a mares der ces fed ene precedath ce fsuratea betomul tins 9 curgerea Soeiceler Mnetucnale gh transverse, Bncnfles ef forfs salt pe Secfiune poate sau nu si fie prezenti dupa cum, de exemplu grinds curt a Got, reopeetiv, pland incdreaté normal pe plano ei, Dilicutatile seuiifentare exue opar in carul exstenfei monsentulai de forse sin legate ‘ifepteledsceffonea de cedare mu mai este plana (ver paagrafle 5235.3 FSi casa se poate anticipa care este poaifia zone comprimate a section Petxemplu, notmativul de proicctare [121], primul Tome, ce, 2 BOE este a sli eaten fa eae ee sectiune strinsba de rupere, impune ca verificarea con igilor (5.48) penta Uh element ca scenes heptunghilars metic arma Bs a Ped de werfcare la stares limita de Fexisten I. torsiane pre: 0 eaten Iai My, in relatile (5.84) pe baza analopel ow are forturitor unit i Wwocate de torsiune actionind indepen Storturilor unitare. principale provoe acioind independent a ajumct ha curgere sub efeetul efortului unitar principal de fntin: SLePeH Ge Sa) in comparafe cu metodaeehilibralu mitt dup sect 128 I Fig: 3.50 strimbe, metoda analogiei cu grinda cu zAbrele are avantajul unor calcule mai simple dar si inconvenientul de a nu exploata toate rezervele de rezisteais Ja torsiune ale elementului prin faptul cA se considera o distribute de eforted’ anterioari celei corespunzitoare epuizarii capacitaji de texistent. Tete menfionat, insi, ci diferenfa intre valoarea mai cotect’ a lui Mr’ stabaitt pe. baza cchilibrulut limita in secfuni strimbe si valoarea mai apronineuses | Gar acoperitoare a Tui BMvay stabilitt pe baza analage’ grinat ene tmicd in multe din cazurie cel mai frecvent intilnite in practica, Pe aceste considerente, in STAS 10 107/0-90 se prevede ca proiectarca | a starea limita de rezisten{2 a elementelor torsionate si se poatl face po bara metodei analogieicu grinda eu aibrele, aja cum de altfl a fost proviznt 4m toate ediille anterioare ale prescriptiilor de proiectare ale betonaly aceat | dir fara noastri bazate pe metoda stirilor limita. ~ _, In cele ce urmeaza se face o succinta prezentare a prevederilor de caleut | Wstarea limita de resistenpd la torsiune cu incovolere pe baza mctodel near logiei cu grinda cu ‘zabrele. 5.4.2 Sectiuni simple Pentru eliminarea riscului cedirii betonului sub eforturile principale de compresiune, sectiunea transversala a clem-ntului trebuie si respecte condiia. be OM car, ~ (5,85) ‘unde @ $i M; reprezinti valorile de calcul ale forfei tiietoare si respectiv i tadmentufui de torsiune: 5 si hg — litimea sectiunii la nivelul axei neutre ‘Windtimea veil a sectiunii stabilite pe baza calculului la starea limith de } feplstenta sub actiunea valorilor de catcul ale momentului incovoictor Msi forfei axiale N. este modulul de rezistenf& la torsiune calculat considerind seefiunea ‘Weal plastici (vezi tabelul 5.9), ’ Dacd se respect’ conditia @ M 4 cose, (5.86) tht We * (5.86) ‘& Stunei se evith practic fisurarea inclinaté a clementului, armarea sa trans- y Yersal se alege constructiv, iar armaturd longitudinala rezults din caleulal | Bh ® starea limit de rezistenfi la Mf cu sau fara NV. 129Tabelul 5.9. Valorite modalatal de rezistent it aE — 64) La triunghi 6, = 0 ib, i coset be Wi = (Dt wha) La sectiuni cireulare d= Dacd nu se respect’ condifia precedent’, atunci armAtura longitudinal’ (reaultatd din calculul la starea limit& de rezistenfa la incovoiere cu sau fara Yorta axiala) si transversald (reaultaté. din calculal Ja staréa limita de rezistenti la forfa taietoare) se suplimenteazi cu armitura necesaré pentru preluarea momentului de torsiune My E ‘Sint utilizate dona tipuri de amaturi pentru torsiune: cu fret (spiralA) inclinaté Ia 45° fat de axa elementului (fig, 5.51) si cu armituri longitudinale, iitribuite cit mai uniform pe contural secffunii si etrieri inchigi cw ramurt Suprapuse (fig. 5.52). Desi conduce la o arie total de armiturd mai mare, STRoilea tip de armare este mai folosit in practica atit pentru ci este mat Simplu de realizat dar, mai ales, pentru ci permite preluarea momentului de torsiune in ambele sensuri de acfiune ale acestuia. ‘armatura suplimentaré sub form de frets (fig. 5.51) se caleuleazd eu relafia Ms (5.87) AS TT AMR 130, \ [ee A. l, Ted] 2 Fig. 531 oe A A ! a Im [6 Ni | at uy \ 3 Rig. 3.52 * -Armitura suplimentari sul itudi se camatune suplimentard sub forms de bare longitudinale etre (fg 5.2) (5.88 a) (5.88 4) | __ In relaile precedente saw foos | ws) siune de calcul; 0 ss ie pein may at ct mn cee eS [eee ie le etrier perimetral de torsiune: a, : | i - ue regis (6.08 @) suma EA,, se refer la toate barele longitudinale re- ~ distanfa intre Relafiile precedente inci i ment tile precedente pot, bineinjees, st fie flosite gi la werificaren ele etal estes conditiei M, < Meay) daci termenii de stinga se ia riile de armitura efective disponibile i a preluaea el 'uri efective disponibile in element pentru preluarea In legatura cu al i di eu alegerea si dispunerea armaturii Ia suprapunerea aril de ammaturd longitudinalé gi tanaversldnecesare pentru sinile Hnitd a6 iat— bis + b25 Ais= As Mog he U = 2lbseh Y = by bget Bhs aa? 7 1% Fig. 553 rezistenti la incovoiere ou sau fir% fort axial, Ia fort tiietoare si In torsiune sint de fécut uncle observatii, | ‘ne Smntura longitudinal’, necesard pentru M si, daci este cazul, NV se dispune pe fata intinsi de incovoiere (dack exist mumai 4) sau pe fefele ins gi ‘de incovoiere (dack exist’ si 4. si Ay), in timp ce necesari pentru, trebuie dispusd cit mai uniform we toate fefcle sectiunii, . fi soplimentata. cao fracfiune 4), @ armiturii de torsiune, armaturit Ay fie apna comprimats i se va adiuga de asemenea o cuntitate de arméituri din 2otune A... (euplimentarea armiturii A, este de fapt necesari nummai $e ERuatia in care solicitareo Ta incovoiere are caracter alternant), in timp ce Be egele latevale se va plasa echidistant restul arindturii Tongitudinale de rsiune (4, ~ 24). : ‘os ies perme se realizeazi cu ramuri suprapuse (veri fig, 5.52). De reguli,, pe considerente de unificare a formei, tofi etrierit peri: snetralt (ait cei cestinafipreluirii momentului de torsiune, cit si cet cu Mai de a prelua efectul forfei tlietoare) se realizeazi in acest fel. si atunci ‘hia sectiunii unei famuri de etrier perimetral A, si distanfa a. dintre acey- tia vor asigura un coeficient de armare up care si respecte conditia: Hep bi 2 vet Ber (5.89) de yt weprrinth dieenfa ntee covfsiontal de armare al eter ae ear tone (tabi conform proceurn indieatetncap, 53) a er ee Cet etre neperimetal ack my exist Fer a a ek a it or repreintscocticetal deci tse permet crdernig,groluara momenta de fraune (on Sfaerind ambele ramuri ale fiecdrui etrier perimetral). Pe baza relafiei (5.88 ) rezulti: _ Me (5.90) bAyRe Ber 5.4.3. Secfiuni compuse deshise In cazul sectiunilor care pot fi considerate in calcul ca find compuse din w drept- unghiuri se poate repartiza momentul de torsiune M, pe sectiune dreptunghiurilor componente, urmind ca armitura fiecirui dreptunghi ‘sk se calculeze conform preve~ derilor din paragraful precedent. Momentul de torsiune My care revine unui_drept- unghi # in cazul secfiunii din fig. 5.54 se podte calcula cu relafia (3.91) ‘unde J, reprezint& momentul de inerfie la torsiune si se poate caleula cx relatia Ta = nbthy unde 1 se ia conform tabelului (5.10). (5.92) ala 510, Vso costal pets om delanght Ge In 9 jb 2 23 3 4 6 8 a : aa | 10 | ley a | ome | 0249 | 926 | oan | 0299 | 920 [oats | oss ———E——————————————— Relatia (5,92) este stabilit in rezistenfa materialetor pentru bare din materiale elastice Solicitate la rasucire libera (mai exact cu deplasare libera) ‘Aceasta presupune rotirea rigida a sectiunii transversale si absenta eforturi~ lor unitare normale pe seefiunea transversald (absenfa deformatiilor de for fecare incovoiere in planul dreptunghiurilor componente). Aceste condifii nu s¢ intilnesc de fapt in practica, dar daci grosimea perefilor profilului este relativ mare in raport cu dimensiunile secfiunii, ca in cazul sectiunilor obisnuite de beton armat atunci comportarea elementului este apropiatd de cva asociati condifiilor ideale ale torsiunii libere, 5.5. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE IN BETON SI ARMATURA IN STADIUL DE EXPLOATARE Asa cum sa aritat Ja capitolul 1, prin conceptia standardului se_ur- mireste si se analizeze comportarea clementelor de beton armat atit in st8rile limita ultime, a ciror depisire conduce Ia cedarea elementului sau a structurii in ansamblu, cit si in starile limita ale exploatirii normale, @ ehror depisire presupune o exploatare necorespunzitoare sau chiar intreru- perea exploatarii constructici. 133i t Pentru incircérile curente de exploatare, clementele de beton arma jucrens! in stadiul Il, caracterizat prin fisurarea betonului din zonele intinse fori de eforturi unitare in armatur& si in betonul comprimat relativ Seda a iloril tenfelor respecti S.ittate de valoale reaistentelor respective, ; ® Verificarea ‘la stirile limita de deschidere a fisurilor, de deformatie, prec ne itaren Ta sarea limita de oboseald implica stabiirea efor ire din armatura gi din betonul comprimat in stadiul IT sau a rigi ‘secfionale corespunzitoare acestui stad fj Echema de calcul pentru stabilirea eforturilor unitare si a deformatiilor specifice in sectiuni notmale este definita de urmitoarcle ipoteze (fig. 5.39) a sectiunile plane inainte de deformare rimin plane si dup’ deformare b. contributia betonului’ intins nefisurat se neglijeaz’ ; = Cr relatia intre eforturi si deformafii in armaturd si in betonul comprimat este liniari, Prima dintre ipoteze admite ci deformatiile longitudinale ale betonului gi ofelutui in diferite puncte ale sec{iunii sint proportionale eu distanta fe oo eeeutra. Fisurile din zona intinsa a betonului implici anumite luneciti aan Muniturd gi betonul inconjuritor, incompatibile cu ipoteza Bernoulli. ‘hed, dack aga cum sa ardtat Ia capitolul 5.2 ipoteza sectiunilor plane ceste acceptabili pentru calculul sectiunilor 1a starea limita de rezisten{2, silor uni ita Lomax Ganax kalo Relatia de ealeul 6-6 penta / a beter ig. 559; Ipteme scheme de caea pnt stares eforteiorwitare fn staal 1 “faite Eom pce yeh 2 deeb ostuior nave tn betons » deen clrtriorwnitare fo armas gent etre amare de cil 3 raghe Se pene eon: a el compra cu atit mai mult ea poate fi admist ca ipotezii de lucru pentru condifille de solicitare in exploatare, cu referire la sectiuni si axa deformata medi Este de subliniat totusi, ck dac aceasti ipotézd este cu totul satisfi- citoare pentru calculul sigetilor, utilizarea ei pentra stabilirea eforturilor fn anumite puncte poate conduce la aproximafii mai insemnate in raport cu nivelul de rigurozitate al metodei de calcul. Cea de a doua ipotezi este intru-totul acceptabila i aduce considerabile simplificiri in calculul eforturilor. Neglijarea contributiei betonului intins nefisurat din sectiuinca fisuratd poate conduce la diferente sesizabile in ra~ port cu comportarea reali numai in cazul seofiunilor cy procente mici de armare supuse la eforturi sectionale reduse. ‘A treia ipotezd, care este riguroas’ pentru armitarile de ofel solicitate sub nivelul efortului unitar de curgere (de fapt aceasta este conditia care defineste superior domeniul stadiului 11) este acceptabila si pentru betonul comprimat Solicitat la eforturile de cxploatare. Desi deformatia betonului inglebeaz 0 componenta plasticd chiar In valori reduse ale efortului unitar, este cunoscut faptul ci atita vreme cit valoarca maxima a eforturului unitar nu depiseste un anumit prag, in jurul a 0,5 Ry, deformafiile diferitelor fibre in secfitme, dezvoltate cu viteze diferite dar in timp egal, sint la fiecare moment al incdrearii practic proporfionale cu efortunile unilare, Sub acest prag de solicitare, care in mod obignuit nu este depigit in exploatarea normals, F constructillor de beton armat, componenta viscoasi, de curgere lent a deformatiei produsi de incircarca de Iunga durati, este de asemenca proportional cu efortul unitar. Daca solicitarea in exploatare este-relativ mare si deformafia specific& a fibrei celei mai comprimate a sectiunii depiigeste cca. 1%/y, distributia efor- + furilor uuitae capiti o forms curbi, In redactirile mai Vechi ale standardului pentru calculul elementelor de’ beton armat pentru situafiile in care ‘efortul 0 max depigea valoarea R, se prevedea o diagrama trapezoidala a eforturilor de"compresiune din beton, solutie pistrata in actuala redactare numai pentru cazul betomului precomprimat. . \ STAS 10 107/0-90 ca si redactarea din 1976 a acestui standard admitei distributia Iiniard a eforturilor unitare in betonul din zona comprimata. \ Pentru a realiza o mai bun’ apropiere a schemei de calcul cu comportarea reali, la stabilirea valorii constante a modulului de elasticitate secant, 5, $a uimirit si se tind seama in mod global de caracterul neliniar al relafiei o~e, in concordan{ai cu nivelul solicitarii si cu ponderea incarcdrilor de duratie 2° Yn STAS 10 107/0-76 relajia utilizati pentru calculul modulului de “dletormatie al betonului era: ., ‘ z : (+e (5.93) nt +09) fk, care: y. este coeficientul de armare corespunzitor armiturii longitudinale din zona intinsi; — caracteristica finali a deformatiei in timp; v — ra- portyl dintre efortul sectional de lungi durata si efortul total. Prin structura expresief (5.93) se urmiirea corelarea modulului de deformatie, atit cu mirimea efortului unitar (proportional cu forfa de inti dere din armaturile intinse, deci cu uR.), cit gi cu efectul deformatiilor in timp, in ipoteza curgerii lente liniare. 135Relafia (5.93) exprima ins& o_ variafie exagerat de pronunfata a tui £4 faya'de porometrii $1 Ry, conducind la valori exagerat de mici ale modulus! fafk ae Pete in raport ca valorile experimentale si cu valorile preserise ge SeeRorme, chiar pentru cazul incircdrii de scurta duratf, De asemenea, oF ste aprecia ch prin utilizarea valorilor @ corespunzitoare betonult Siobta expresia (5.93) introduce un efect exagerat al acfiunii curgerijente. SEPT Crlscnja armaturii, in special a celei comprimate, reduce deformafia Ae nip’ betonalui pe de o parte, iar redistribufia eforturilor in. secfiune €2 or tim? & deformatillor visecase este caracterizata in general prin reducerea ‘forturilor unitare in beton, pe de alt parte. Pe aceast’ baz in STAS 10 107/0-90 se dau expresiile: E 0.8, (5.94) 10.50% pentra betonul obignuit si moan (5:95) 1 0.1808 pentru befonul cu agregate de granulit. ‘Tn cazul elementelor din beton de granulit s-a adoptat factorul 0,9 fafi de 08 in cazul clementelor de beton greu, pentru a fine seama de caracteru! Sef putin plastic al_deformatilor acestui beton, precum si o valoare mal rai putin plstitului de multiplicare a caracteristiit curgerit lente pentra 2 {ine seama de deformatia in timp mai pronunjati a ‘betonului cu agregate {Rare in raport cu cea a betonalui gre. ‘Pe baza acestor valori ale modulului de deformatie al betonului rezulté valori ale coeficientului de echivalenta: = (}—raportal intre de- aE formatia specitict medie si cea din dreptul fsurti in armatura fntinst), prin formatia SP curuia se face corelarea intre deformatille longitudinale 51 efor, interme ulin armature intinse de ofel, de pin§ la 2530, substantial turile unitare oi? Jalorle prescrise in STAS 10 107/0-76, dar gi substantial mai mari decit cele utilizate in metoda rezistentelor admisibile, care se in- ‘adrau in limitele 10—15. ; ar antares anor valori mai ridicate pentru n;, conduce Ta_valori acope- ritoree ne lorturilor wnitare din armaturi gi deci la soluii acoperitoare $n calculul elementelor la starea limita de deschidere a fisurilor sau in calculul sigetilor. MMesarec, pentru varie curente cuprinse tnte 0,7 1 indice de cons luerare” nu fafluenteazd semnificativ valorile eforturilor,unitare in apma- turd gi beton apare indicat si se aproximene m,~—jer ® mh = —p aceast aptoximare aducind si 0 simplificare important’ a calcula}, TeSRT practic al eforturilor unitare in beton si in arméturile de off) presupune considerarea simultand a condifilor de echivalent statich, de TeesvEYbilitate a deformatilor (l_gea Yui Bernouli) si leilor fizice pertry competion (aceasta aproximat’ prin legea liniard oy — Bj) care oferk crinumar egal de ecuafii cu cel al necunoscutelor. 136 . Rezolvarea implici exprimarea prin int it if 1 sl Sa ata Fit Me Seba ac tear Stas ganna Gul al incovier impels one competes pots bine dec Seats roe i hs fps ai ea Penne cat watery tbo, eam Sprite es, org gute pleas Insite amen | See “FF yO ar al wT ; lat Fig. 3.36 NF Sui Alo, — Aate (5.96) Eo [he — #) Soe + Tod) + Asche (5.97) te toa yo®. om (5.98) Somes (5.99) In relafiile (5.9 om 2 seatille (2.96) gi (597) 2 considerat, of efortal axial este cet de S-aufaicut notatiile: Sue (ove (6.100) momentul static al zonei comprimate in raport cu axa neutri. i= (e" dy momentul de inerfie al zonei ntul de inerfie al zonei comprimate in raport cu axa neutré, In cazul elementelor ir i jentelor ncovoiate cu secfiunt complicate apare-mai tajoast organizarea resolvarl plecind de lao secfiune omogens’ (ideal) (5.101) 137Fig. 5.57 4 prin inlocuirea armaturilor printr-o se de baton, obfinut Beil coctcientlti nde beton (Hg: 557). (eee er icre permite calcula eforturilor unitare cu ajutorul expresiilor din Rezistenja materialelor omogene si elastice. ae Dac se procedea2i in acest mod, calcul eforturlor unitare in stadiul 11, in beton $i in armaturile intinse A si comprimate 45, pentru ment de exploatare M* implica operafiile urmatoare: sat a a. Stabilrea pozitci axei neutre din conditia de egalitate @ mom Jor statice ale ariilor zonclor comprimata si respectiv intins& +m Alfe— a!) — (6.102) i nsiderat (rte —~ 1) © te find Pree incoveictor (variatia Tul cu IM” este foarte redust). aor ra an esc Gncmentului de inerfie @ Sccfiumii ideale in raport ca gxa_neutra (6.103) Ing Be Addy ~ 2) mele a ¢. Calculul efortului unitar 0, age in fibra cea mai comprimats i al eforturilor unitare din armaturi cu relafille: (6.104), (5.103) yoo) (5.106) ntului y care intervine in relafiile ‘Asa cum sa aritat, valoarea coefi 5,96) .. (5.106) se poate lua egal’ cu 1. ose 090 ath eae strony snitere din Beton si amit secfiuni cu forme uzuale sint date in capitotul 8. 138 In cazurile curente STAS 10 107/0-90 permite ca efortul unitar din armatura intinsi si se, determine cu relafia: i, og LT 0,85 Ry. (5.107 no Ansys Auer. _ jin care: W este coeficientul mediu al incircirilor; in cazul incovoierii 0 “teste aproximatie mai bun se obtine inlocuind -*, respectiv cu raportul intre momentul din incircarile de exploatare si momentul de calcul; Ay me — aria de armitura intinsi necesara din calculul la starea, limit’ de rezisten{; Avy, — aria de armituri intinsi efectiv’. Cocficientul 1,1 ia in considerare raportul intre braful de pirghie all eforturilor interioare in stadiile II si respectiv THI. Expresia aproximativa (5.107) este utili in special in cazul elementelor solicitate la incovoiere cu efort axial, la care un calcul ,exact™ este mai anevoios. Avind in vedere cd initierea curgerii in armatura din zona intins& reprezint& teoretic limita superioara a stadiului I de lucru al elementelor de beton armat, modelal de calcul utilizat pentru determinarea eforturilor unitare in beton si in armatura in stadiul de exploatare poate fi aplicat si pentru stabilirea ‘unor caracteristici ale comportarii in. domenial inelastic, ‘cum sint valorile M, si ,, ale momentului incovoietor si a rotirii_specifice corespunzitoare atingerii limitei de curgere in armatura intinsi (fig. 5.58). Aceste caracteristici sint necesare in analizcle postelastice, statice saul dinamice (seismice) ale structurilor de beton armat. Semox 4964 ' >t "a 1s [\* le \ té= $e. ‘ ee V3 Fig. 5.58 O data stabilita pozitia axei neutre pe baza ipotezelor definite in fig.5.58 a 1 iar M, dintro ecuafie de moment. wie. Bifhy a) | Me Otro conatic de momen ~ 86, CALCULUL LA STAREA LIMITA DE FISURARE 5.6.1. Considerafii introductive Fisurarea in exploatare a clementelor d2 beton armat este inevitabil’, fapt stabilit inci de la inceputurile utilizirii betonului armat ca material de rezistenfa pentru structuri, Fisurarea este urmarea, in primul rind a eforturilor de intindere produse de unele solicitiri (incovoiere, forfi tlietoare, torsiune gi tractiune), dari a unor eforturi de aderen{% excesive sau a actiunii unor forfe concentrate Faroe nen apecal in zona rearcmelor unerclemente de befon armat. ‘De asemenea, o fisurare cu caracter intimplitor, in sensul ci aceasta nu poate fi reflectati de o manierd riguroasi prin modelele de calcul, poate Spavea chiar inainte de punerea sub sarcind datorit& unor factori de mediu, efehnclogiei-de execufie sau ca urmare a unor deformafii impiedicate, Dintre cauzele care produc fisurile din aceasti a doua categorie sint de menfionat efectele contractiei impiedicate a betonului (atit 1a exteriorul elementului prin legituri structurale, cit gi fn interioral acestuia de citre arma- ura de oftl), a Variafiei de temperaturd, telinologice sau climatice, a tasirilor iferenfiale ‘de reazem in cazul structurilor static nedeterminate, tasarea fetonului proaspat, actiunea inghefului gi a dezghefului repetat, efectele tumor tehindlogii de execufie insuficient pose 1a punct (decofrisi timpurii- ‘nee imperfeetiuni in regimul de tratare termicd in vederea intiririi accelerate a tetonului in elemente prefabricate, defectiuni in functionakea cofrajelor Cte eral ile de proiectare a structurilor de beton armat prevad in general prescriptiile de proiectare turilor de beton armat prev ve te EEE oe Jnclrearilor, considerindu-se ci evitarea dezvoltirii peste limitele admise 2 fisurérit din alte cauze se asigura in mod implicit prin reguli de aleatuire Constructiv’ si evident, prin adoptarea unor tehnologii de execute cores- Punzitoare din acest punct de vedere, Fisurarea nu prezinti un inconvenient in exploatarea elementelor de beton armat atita vreme cit deschiderea fisurilor se situeazi sub anumite Thats, Aceste Tmite depind in principal dr exigentele de aspect si de dura~ ilitate, in special privind coroziunea armiturii, precum si de asigurarea lunor functiunt specifice ca de exemplu: asigurarea etangeitafii pentra perefit yecipientilor de lichide si de gaze, evitarea dezvolt&rii unor agenti patogent feu a unor insecte, al caror sediu poate fi constituit de fisurile prea deschise Sin clementele de beton armat, pentru cazul rezervoarelor de api potabild $i al silozurilor de cereale sau asigurarea unei izolafii fonice corespun tint find faptul cf fisurarea exagerat’ —- neat acrats propriate {pe aceste considerente, STAS 10 1070-90 prevede pentru control fisurielelementelor de beton arinat un caleul Ia starea limith de_deschidere 2 fisurilor. Verificarea se face punind conditia ca deschiderile medii, normale $i inclinate, calculate pentru incircarile de exploatare si nu depayeased anu- nite valori limit’, : i ; In principiu stabilirea diferenfiat& a deschideritor limit ale fisurilor trebuie $4 fie rezultatul unei_analize complexe a unor facteri ce privese funefiunea constructiei, condifille de media (umiditate, temperaturi, even- tuala saturare eu api, prezenfa agentilor corozivi, a curentilor electrici etc.), sensibilitatea la coroziune a armitusilor (mai mare a armiturile cu diametra Sehus) variabilitatea inearcatilor, In absenfa unui studia de fundamentare fn aceasta problema in STAS 10 107/0-90 se men{in valorile si criteriile mai simpliste de stabilite a deschicerilor admise ale fisurilor din precedenta re, Gactare a prescripliei, Valorile admise ale deschiderii fisurilor din standardul Tomanese sint cuprinse intre 0,1 si 0,3 mm gi cle reprezint& limitari ale Geschiderilor medii calculate, pericolul efectiv de coroziune aparind Ia des- hideri cu eel putin 50-70% mai mari decit valorile admise. In alte pres- ‘cripfii, ca de exemplu in Codul Medel CEB-FIP verificarea deschiderii fisu- filer se face la nivelul valorilor maxime probabile (,caracteristice") ale inc&r~ ‘c&rilor, estimate ca find de 1,7 ori mai mare decit valorile medii. Desigur, in aceste condi, valorile limita admise sint mai ridicate decit cele din pres scriptiile romanesti. Experienta inginereasci acumulati din cercetarea comportirii in exploatare a structurilor de beton armat permite si se evidentieze observatia 4 in cazul curent al elementelor structurale din cladirile eivile si industriale aparitia unor fisuri excesiv de deschise in exploatare poate si reflecte erori {in calculul la starea limita de rezistent’, in special datorit’ aprecierii in- corecte a unor actiuni sau a ignoririi unor faze de lucru anterioare celei din oper’, la care natura solicitirii difers de cea din exploatare. Principalele tipuri de structuri gi elemente de beton armat, la care limi- area deschideri fisurilor reprezint’ 0 conditie mai dificil de realizat, in unele cazuri aceasti conditie fiind chiar dimensionanta pentru cantitatea de ar méturi intins’, sint: — peretii tecipientilor de lichide si gaze (rezervoare, cuvele castelelor de api, conducte), solicitate la intindere centrici sau intindere excentric& eu excentricitate mick. ‘— peretii silozuritor supusi la presiunea materialelor pulverulente, soli itafi la intindere centric& sau intindere excentricd cu excentricitate mic’ a care solicitarea are un caracter repetat, uneori alternant si chiar dinamic. — plicile plangeelor monolite sau_prefabricate cu procente reduse de armare (de obicei u STNB); in cazul realizarii ca elemente prefabricate, fisurarea poate fi favorizat& si amplificati ca urmare a unor imperfect ale tehnologici de execufie (decofrarea prea timpurie, tratament termic ne- corespunziitor), sau a manipulirii, transportului si depozitarii defectuoase, hale industriale grinzile care sustin calea de rulare a podurilor ‘cu sarcini mari si regim greu de lucru, Ia care, sub ciclurile de incircare- de amplitudine mare, intervin deteriorari importante ale aderenfei jt cregteri_ ale deschiderii fisurilor. Pentru calculul la fisurare al unor elemente de beton armat, intre care trebuie menfionate de exempla elementele expuse fenomenului de oboseal’, nu se dispune de un model de calcul in misurd si interpreteze suficient de fidel comportarea lor reala. In asemenea situafii apare indicat, cel pufin pentru clementele de mare serie, ca adoptarea proiectelor tip si omologarea ¢lementelor si se faci numai pe baza unor verificiri experimentale pe pro- totip in condifii modelind corect situafia din exploatare. In raport cu precedentele prescriptii romAnesti pentru proiectarea structurilor de beton armat STAS 10 107/090 prezinta tele modifica in ceea ‘ce priveste calculul la starea limita de fisurare, si anume: .,, & Mentinind modelul de calcul din prescriptiile anterioare privind sta- Dilirea deschiderii medii a fisurilor normale, s-au introdus unele modificiri ‘in expresiile de calcul, apropiindue ca structuri gi_rezultate de expresille de calcul corespunzatoare din Codul Model CEB—FIP. Se poate aprecia ci relafiile de calcul din Codul Model CEB—FIP, fun- damentate pe studi teoretice gi experimentale mai recente, sint in masur& ‘8 teflecte mai fidel comportarea realA la fisurare a elementelor de beton armat, Juind in considerare intro manieri mai riguroasi influenfa unor factori cum sint conlucrarea dintre beton si arm&turd, subapreciat in expresiile de calcul din prescriptiile romAnesti anterioare, sau a unor factori ignorafi, cum sint distanta dintre armaturi si acoperirea cu beton a acestora. b, Sa introdus verificarea prin calcul a fisurilor inclinate poenind de ‘a un model de stabilire a deschiderii fisurilor inclinate, similar celui utilizat mpentru fisurarea normal la axa clementelor. La stabilirea relatiilor de calcut s-au avut in vedere in principal expresiile similare din Codul Model CEB—FIP, Precum si uncle studii efectuate in fara in cadrul INCERC si LC.B. ‘Se renunf astfel la modul de verificare a fisurilor inclinate din STAS 10 107/0-76 care poate fi apreciat ca nerational si prea acoperitor. c. In cazul elementelor 1a care actiunea incarcirilor are un caracter repetat (de exemplu grinzile de rulate, perefii celulelor de siloz etc.) valorile de calcul ale deschiderii fisurilor se majoreaz’ cu 50%, pentru a fine seama de condifiile de lucru mai dezavantajoase, sub aspectil fisurarii, ale acestor elemente. Este important de retinut insi, in incheierea acestei succinte prezentiri a pioblematicii generale a calculului la fisurare a elementelor de beton armat, c& acest-caleul nu poate, de reguld, si reflecte cu exactitate comportamentul real la fisurare. Acest lucru se datoreazi nu numai inperfectiunii modelului de calcul, ci, mai ales, considerabilei dispersii a caracteristicilor fizico-mecanice a materialelor (in primul rind a rezistenfei la intindere a betonului) influentei conditiilor de executie si abaterilor fata de proiect ale acoperirii cu betcn a aimaturilor. Fata de aceasta realitate incontestabila caracterul aelativ ccmplicat al unora din relatiile de calcul poate apirea pretentios si nejustificat, fiind preferabile metedele de calcul simple, clare in misura si asigure o ccmportare la fisurare corespunzitcare cerin{élor respective. In ultima fericada s-au facut o serie de tentative de a propune asemenea Freceduri de calcul, bazate in csenfa pe constatarile ccmportirii in exploatare a clementelor de beton armat. Desi, avantajele unor asemenea metode, sint, aga cum s-a ardtat, {carte importante pentru a le putea aplica pe scar Jargi in proiectare, ele trebuie confirmate de studi experimentale investingind un dcmeniu suficient de larg de situafii. 5.6.2. Calculul a fisurare in secfiuni normale STAS 10 107/0-90, prevede pentru calculul la fisurare al elementelor de beton armat numai verificarea deschiderii fisurilor. In proiectarea elementelor de beton armat apare uneori si necesitatea determinarii valori eforturilor de fisurare, fri ca aceasta si presupuni in mod explicit verificiri Ia starea Timit& de aparifie a fisurilor. O asemenea necesitate apare, de exemplu in proiectarea antiseismic& a unor elemente cu sectiunea avind ‘Alpi dezvoltate in zona intins&, caz. in care forfa tdietoare asociat mementului de fisurare poate fi mai mare decit cea din stadiul ultim, Ia omologarea unor elemente prefabricate tip sau in anumite cercetiri experimentale cind se urmarcgte st se compare comportarea real a elementelor de beton armat cu modelul de calcul. STAS 10 107/0-90 nu da explicit relatii_pentru stabilirea eforturilor de’ fisurare, pe considerentul ci in proiectarea curenti nu apare aceasté necesitate. In situafiile menfionate anterior in care aceste eforturi trebuie determinate, calculul are la bazi ipotezele stadiului de Iucru I al elementelor de teton armat, prin inscmarea eforturilor preluate de betonul partial plastificat in zona intins’ si de armitura. Considerind 0 deformatie limit’ a betonului intins de 0,1—0,15% 51 ipoteza conlucririi perfecte dintre beton si armaturi rezultd ci valoarea efortului unitar ¢, din armatura intinsi in stadiul solicitarii plasticea be- 12 tonului intins este in medie 25 N/mmt, In aceste condifii expresiile pentru stabilirea eforturilor de fisurare sint: Tas hey 2 28ha aA fern) Fig. 3.59 — pentru elemente intinse centric (fig. 5.59 a) N, = AR, + 2544 (5.108) $° fn care: N, este forfa de fisurare; dy ~ aria sectiunii de beton; A, — aria ssecfiunii dé armaturd; a — pentru elementele de beton armat incovoiate (fig. 5.59, 6) My = CpW,Ry + 25 Ate (5.109) 4n care: M, este momentul de fisurare al sectiunii; cy, — coeficient subunitar care ia in ‘considerare plastificarea partial’ a zonei de beton intinse (vezi V+ sicap. 4); W, —_modulul de rezisten} al sectiunii de beton in ipoteza plas- f+ ' Uficarii complete a zonei intinse; x — braful de pirghie al efortului dei +, tindere din arm&turd in raport eu punctul de aplicafie al rezultantei efortut Jor de compresiune din beton; pentru stabilirea lui z, se admite simplificarea <4 porifia axei neutre in momental aparifiei fisurilor este aceeasi ca in cazul ‘secfiunii de beton simplo. » ‘Luind pentru sectiunile dreptunghiulare de dimensiuni 8 gi h, x = 0,0,8 4, {Gs se’ obfine relatia: i M, = 0,29 cpbh?R, + 20Agh (5.109 a) In ceva ce priveste calculul valorii medii a deschiderii fisurilor, dup’ ‘sam s-a mai aritat, STAS 10 107/0-90 menjine acelasi model de calcul din - prescriptiile anterioare, pornind de la analiza unei situafii de solicitare con- stanti (Intindere centrici, incovoiere puri) pentru care se consideri o distributie regulat’ a fisurilr, situate la distante egale una de alta, 2,. Deschiderea » fisurii a, este datorat’ surplusului de deformafie a armituri, pe distanja dintre dou fisuri consecutive, in raport cu deformatia betonului (lunecarea dintre beton si armétura) ty = Dy(Eam — fom) (5.110) Pn care tym este alungirea specifics’ medie a armiturii, iar eq —alungirea 1) specifica medie a betonului Datorita caracterului intimplitor al formicii fisurilor ca. si impristierii + specific a valorilor unor caracteristici ale materialelor, in special a rezistentei Fa intindere si a aderenjei betonulai, expresia (5.110) trebuie considerata ‘ excentrict, si cazul intinderii excentrice cu excentricitate mare). In cazul elementelor de beton "+ armat supuse la incovoiere, expresia .Tigiditatii capata forma mai simpli ED= Ely (5.139) “An care E; si Zy, sint modulul de defor- S mafie al betonului, respectiv momentul Pde inerfie al sectiunii ideale (echiva- PAlente) de beton in stadiul II, stabilite ga cum sa aritat la paragraful 5.5. 7 In tabelele 13 A, Bi Cdin anext te dau valorile coeficienfilor & pentru ‘ealoulul momentelor de inertie Iy(Zu [7 ABR) pentru elementele incovoiate de beton armat cu secfiune dreptun- lari simplu armati, cu sectiune 153dreptunghiular’ dublu armata si cu secfiune in ,T" simplu armatd, Valorile & din tabele depind de urmatorii parametrii: — produsul 179, intre coeficientul de echivalenfi nj procentul armiturii intinse, in cazul sectiunilor dreptunghiulare simpla armate; = produsul n/p si raportul p'/p intre procentele armiturilor din zona comprimata si din zona intins’, in cazul secfiunilor dreptunghiulare dublu armate: ~ Produsul n{p, raportul 85/6 intre lifimea talpii si grosimea inimii, si raportul fh inkre grosimea talpii gi indlfimea inimii fn casul sec{iunilor Jn forma de 1" Unele prescripfii_strdine cum sint normele ritanice utilizeazi. un model de calcul similar pentru stabilirea rigiditaji, diferenjele fats ‘de standardul roménese constind in modul de estimare a indicelui de coulus crare si in modul concret de’ exprimare a relafillor de calcul. Spre deosebire de aceste norme, Codul Model CEB-FIP prevede un ‘model de calcul mai analitic, in care tronsoanele de elemente dintre fisurile consecutive sint impartite in zone de comportare distincte (ig. 5.66): 0 201 centrala lucrind in stadiul nefisurat si doud zone marginale Iucrind im sta IL Pentru fiecare din aceste zone se determina cite o rotire specifics “medic ce inglobeara si deformatille de curgere lent si din contractia betonulai Evaluarea deplasirilor care implich integrarea.rotirilor spzcifice este anevoioasi, catculul practic implicind existenfa unui material ajutator foarte dezvoltat, In norma american’ ACI—Code 318-83, precum gi unele norme inspirate dln aceasta, Intre care trebuie amintita in primul rind norma neo-zcclan deed NSZ 3101, se preiau practic nemodificate propunerile Iui Branson (19] privind calcula deformatiilor. Acestea se bazeazd pe observajia experimentali 4 rigiditatea la incovoiere este dependenta de marimea momentului inca: voietor in maniera generalé indicat8 in fig. §.67, care exprimd faptal ct aportul betonului intins nefisurat Ia rigiditatea elementelor de beton armat este cuatit mai marecu cit momentul aplicat este mai mic, De asemenea, cerceticil> experimentale au evidenfiat faptul ci rigiditatea sectionali crejte aproximativ proportional cu cresterea procentului de atmare, pe deo parte, si ‘ch secfiunile cu procente ridicate de armare prezintd o variajie mai redusi = Votoorea £1 corespunrttoore thant de Gelon nelserat a rigidithtii 1a cresterea incircarii decit cele cu procente reduse de armare, pe de alti parte. Bazat pe o analiza statisticd a unui num’r insemnat de rezultate, Branson a propus pentru evaluarea momentului de inerfie ,efectiv" (de fapt echivalent) al secfiunilor elementelor incovoiate de beton armat expresia: Mm Muy) Ja = (Yn +f -( Vy Geye[-Gey] adoptati gi de normele menfionate. In relatia (5.140) s-a notat cu My — momentul de fisurare al see~ tiunii aproximat prin neglijarea aportuii armiturii; M — momentul incovoietor aplicat secfiunii in calcul deformafiilor; J, — momentul de inertie al secfiunii de beton nefisurate ; Jy — momentul de inerfie al sectiunii ideale ; in stadiul fisurat, definit Ja’ capitolul 5.5, Din analiza relatiei (5.140) se constati ci valori [,, sensibil mai mari decit Jyy se obtin numai dack My, > 0,5M, situafia infilnita in special la sectiunile cu tilpi dezvoltate in ‘zona intinsi, Caleulul practic al sigefilor presupune infegrarea dubl& a rotirilor spe- cifice_ in Iungul elementului, Rigiditifile secfionale chiar la elementele cu secfiune constanté variaz considerabil in Iungul acestora, asa cum se poate constata din exemplul Prezentat in fig. 5.68. Mai mult, asa cum se observ din fig. 5.67 pentru o anumita sectiune reducerea rigiditifii lao anumité crestere a incdrcirii nu este constant’, depinzind de nivelul incdrcarii, Majoritatea normelor admit — ‘anumite simplifiessi ale schomei ti de caleuly pentru a reduce vo __ - hum decd neces crane oT Eocene by rii deformatiilor. STAS 10107/0- 50, asemenea normelor rasesti | i gi ‘celor americane, admite sibe Fy T stabileasci valorilé rigiditagilor. 4-1} } 3 fn sectiunile de moment maxim, valori care, in mod acoperitor (5.140) Liagroma de riemente ‘se consideri constante pe in- i cece 2 treaga deschidere, in cazal grin- Zilor simplu rezemate sau constante pe zonele cuprinse intre punetele de moment nul, pentru grinzile cu continuitate (fig. 5.68). Unele prescriptii (104; 114] permit s& se lucreze cw o valoare ‘unica a rigiditafii, chiar si pentru ‘gtinzile continue, determinaté ca medie ca rigiditifilor din cimp si de pe reazem. Calcule compa- ative [85] dovedese ci diferen- ele in raport cu un caleul care ja in considerare valori diferite de rigiditati pentru zonele de Distributio_volorlor med 187mement pozitiv sau negativ, sau chiar un calcul in care se considers o va- Hafie, ccntinud a rigidititi'in lungul deschiderii nu depagesse 20%, Pentru elementele solicitate 1a ccmpresiune cu. excentricitate’ mich, wodulul de rigiditate Ja evaluarea efortului scurtarii lor este stabilit co 6 sum’ a aportului betonului si al armiturii FA = Ej, + AE, (5.141) Pentru elementele solicitate a intindere cu excentricitate mic& Ja eva- Juarca cfectului alungiriler se centeazi numai pe armitur’, dar se ia in con rare si un spor de tigiditate ca urmare a aportului betonului intins intre (5.142) e Expresiile (5.140) si (5.141) sint necesare, de exemplu, la caleulul eforturilor si deformatiilor fermelor si arcelor cu tirant din beton armat In caztl elementelor la care greutatea permanent este negliabild in saport cu inedrcarea temporarti — cazul tipic constituindw] grinzile cailor de tulare ale podurilor rulante — pentru simplificate, se menfine modu! de Nerificare din STAS 10107/0-76 constind in compararea sigetii totale cu anumite valori admise, 5.7.3, Considerarea deformatiilor de forfecare Solicitarea de incovoiere a elementelor de beton armat este insofits in mod obisnuit s4 de solicitarea Ia fori tictoare, Este cunoscut faplal ch, im stadiul nefisurat, exceptind elementele cu deschidere relativ. redust (cle. mentele ,scurte"), fractiunea din deformatie datorati.forfei tlietoare, este neglijabilé in raport cu cea datorati cforturilor de incovoiere. Fisurarea in exploatare a clementelor de beton armat (prin fisuri noi male si inclinate fafa de axa acestora) reduce insi in proporfie sensibil mal mare rigiditatea de forfecare decit cea. de incovoiere. In eazal grinzlor 91 plicilor relativ flexibile, solicitate 1a forfe taietoare moderate, electal for, fecirit asupra sigetilor in exploatare rimine neglijabil. fo cazul unor grinai insi avind inima subjire si care sint solicitate la forte téietoare importante, 4m special la valori reduse ale raportului intre deschidere si iniltimen sec, tiunii G < 5). deformatiile de forlecare pot expita valori de acelasi ordin de mitime cu cele de incovoiere, Pentru a ilustra aceasta, in fig. 5,69 se reproduce din [95] variafia sigetilor misurate la aceeasi inckrcare pentru 4 Stinzi avind practic acccasi capacitate portanta si avecasi rigidithte de {ncovoiere, dar litimi diferite de inimi si deci rigiditati de forfecare diferite, Se constaté c& fractiunea din sigeata totala datorati. distorsiunilor de for, fecare este cu atit mai mare cu cit fractiunea din forfa thietoare. preluata Prin armatura transversala este mai mare, Desi existi incercari de a stabili modele analitice pentru. determinarca dcformatiilor de forfecare a elementelor de beton armat cum sint de exempla gel Propuse in [23], nici unul din aceste modele nu este satisficdtor, stit & 5 valoare Ia care Fig. 5.69 sporul corespunzator aplicarii expresie’ (S.143) devine mai substantial. at ede cele ete diformatitor, de forecare prin procedeul ezentat nu poate reprezenta o solufie definitiva. Pe misura ee se vor inre- Esra progrese in perfecfionarea modeluts de clement de belen acne a Tabetud $.11.7Vaorla coeticientului 8 pentra celoulal sAgetilor din deformafiile de Tunecare_ ale grnailor de beton:aemat ——ans ere Schema do incheare a gina 1 2citat la forfi thietoare va fi necesara inlocuirca expresiei (5.143) cu procedee mai riguroase. © stare de solicitare la fel de dificil de interpretat printr-un model de calcul se intiIneste in cazul plicilor plane, armate pe dou directii. In acest caz alaturi de memente incovoietoare i fora tZietoare intervin si momente detorsiune, iar dup’ fisurarea betonulul se manifest ca 0 pondere ve depinde de flexibilitatea plicti si un mecanism spatial de arce cu tirant (cupola) pentru transferul incArcarilor la reazeme. Desi este cunoscut faptul c& prin fisurare raportul intre rigiditaile de incovoiere, forfecare si de risucire se modifici brutal, in absenfa unor date suficiente pentru adoptarea unui model analitic. specific, prescripfille de proiectare utilizeazi pentru. calculul sigefilor plicilor de beton armat expresiile din teoria elasticitatii in care rigiditatea de incovoiere este stabilitf pentru stadiul II de lucru al elementelor de beton amat. In literatura de specialitate sint date o serie de expresii empirice pentru calculul sigetilor placiior de beton armat, dintre care esle de refinat cea Propust in (46), pentru buna ccrespendenj& cu datele experimentale, 5.7.4. Stabilirea rigiditagilor fn calculul eforturilor in structuti Problema stabiliri rigiditafiilor intervine i Ia calculul eforturilor in structuri static nedeterminate in care caz, insi, in situafia obignuita a incke- drilor cu forfe, nu intereseazi valorile absolute ale rigidita{ilor elementelor care compun structura, ci valorile lor relative, In cazul calculului Ja acfiunea deformatiilor impuse (din temperaturs, tastri de reazeme etc.), rigiditafile intervin cu valorile absolute. In cazurile curente de calcul al structurilor se admite in mod aproxi- ‘mativ ca valorile rigiditatilor clementului structural de beton armat si se determine pe baza momentelor de inerfie (sau ariilor, in cazul elementelor solicitate axial) ale secfiunilor de beton, afectind valorile modulului de las ticitate al betonului, cu coeficienfi subunitari in corelare cu gradul de fisurare a clementelor respective, Gradul de fisurare depinde de natura eforturilor fiind mai mare in elementele incovoiate si intinse excentric si ma redus in elementele supuse la compresiune, La structurile n cadre se admit in mod curent pentru moduli de elasticitate conventionali valorile 0,62, in cazul grinailor si E, in cazul stilpiloc, eventual valori mai reduse (circa 0,82,) in cazul stilpilor de colf si de margine Ja care componenta efortului axial din efectul indirect al forfelor orizontale {in mod obignuit din actiunea seismick) reprezinti un efort de intindere re- lativ_ mare. : In cazul structurilor cu pereti de beton armat reducerea modulutui de elasticitate conventional pentru grinzile de cuplare trebuie si fie mai mare (pin la 0,15—0,25 E,) avind in vedere efectul unei pronunfate prefi- suriri din contracfic, asupra rigiditafii acestor elemente si efectul foarte Pronunfat al fisurdrii inclinate, 160 5.8. PRINCIPH DE ALCATUIRE {A ARMATURILOR > Generalizarea utilizarii Ia clementele de beton armat a ofelurilor cu rezistenfe sporite, din categoria PC 52, PC 60, STNB, STPB si a unor prose’ cede cu grad mirit de industrializare la confectionarea si montajul arma- YF. turilor (implicind plase si carcase sudate, tendinfa de restringere a utilizatii jy barelor inclinate la grinzi, procedee moderne de innidire a barelor) a deter- Ge minat_mecesitatea unei studieri mai aprofundate a alcituirit constructive de detaliu a armituritor si a influentei accsteia asupra fenomenelor locale “y c¢ intervin in vecinitetea centactului lor ei betenul, Literatura de spec’ litate si prescriptiite mai noi (3; $5; 57; 82; 98; 105; 114] acorda o impo tan{a mult mai mare decit se didea in trccut acestor aspecte, mu totdeatna Indeajuns cvantificabile prin calevlele obignuite si pentru stpinirea cirora trebuie si se apeleze in mare misurd si la cunostinfele acumulate din urma rea comportirii construcfiilor in expleatare si din cercetarile exrerimentale, »\. -mult aprofundate si diversificate in ultimié ani, Sa ajuns ebiar sf se vor beasc despre o yartk a armarii" (57). > Pentru ccnstrucfille din zene sefsmice, cum sint cele din fara noastr’, @ intervin cerinfe suplimentare legate de asigurarea unei bane. ccmportiri +3 la colicitirle produce de cuttemure pulemice, indeosebi pentru armature din zonele plastice potentiale ale elementelor structurale, care trebuie si Tispundi $1 cerin{elor legate de: —asigurarea unei ductilitafisatisficitoare a elementelor de beton ammat, inclusiv printr-un grad sporit de confinare a betonului; ~._, =, ancorarca si inniditea armaturilor in zonele unde, pe de 0 parte cle | pot intra in curgere gi pet ajunge Aude (s.144) unde int aria si perimetrul sectiunii barei; J, — lungimea de ancoraj ; ae a Gortul ‘unite media. de’ aderen{a capabil; oy ~ efrtul untae i de care se masoard lungimen de ancora) tse serie ca egaltate, rezultX: A. L(nccesara) = “* in ’armitur’ in sectiunea f Din (5.144), care Ia Inlocuind A, = nad si wm xd, se obfine: nB om A Ki se prefer si se leci 1, necesari este direct proportional cu d, De regulk se pref exprime spec i Tuned" fy eu cate este pret proportional, prin relatia: 4 tame unde ‘ms, este un coeficient, ale-cirui valori sint date in tabelul 8.7. Se"obsine atunci R Fafa de lungimea de ancoraj s.abilitd teoreti, se admite ex necesar un aplleat stot entra acopec vail dest de mat ale rx tenfei betonului la intindere si finind seama de mecanismul mai_complex si de fiabilitate relativ redusi al ancorarii armiturilor in beton. Se ajunge astfel la expresia a (v- S49, Je (5.145) care poate fi scrisi prescurtat sub forma (5.146) undé sa notat he oe Reo (5.147) ‘e Re + Valorle coeicientuui 24 sint date in tabelul 8. a In cazurile curente, cind armiturile sint solicitate Ia capacitatea lor portanta sau foarte aproape de aceasta, in relatile (5144) - (3.147) 3@ 162 jh Smentale suplimentare acumulate la INCERC. tabelul 8.8). Structura formulelor (5.145)... (5.147) si valorile factorilor aye si Deo au fost stabilite in corelare cu preseriptile rusesti [121] si cu datele exper ‘ea ce pare now fafade 5 edifia anterioara a prescriptiilor este in special diferentierea acestor valori 4 in functie de, condifiile de solicitare a elementului si de condifiile de reali- rare a aderenfei (vezi tabelele 8.7 si 8.8). Alte prescriptii [104; 110; 114] ‘jaw in considerare si dependenta efortului de aderena capabil de alfi’para- gf metri, ca: distanfele intre barele de armituri, grosimea stratului de aco tire ou beton, armarea transversali, In STAS 10107/0-80, pentru sitnplifiezee, < gh sa finut seama numai in mod indirect de acesti parametri, fara ca ei si fie evidentiafi in mod explicit. Datoriti condifiilor mai bune de aderenti ale barelor comprimate, se prescriu pentru acestea Iungimi de ancorare mai mici decit pentra cele’ in. Ainse, Sub acest aspect este insi necesar si se faci diferenfierea intre anco- area barelor solicitate la compresiune $i ancorarea in betonul comprimat a barelor solicitate la intindere. De reguli, se recomanda, sau chiar se impune, ca armiturile intinse si fie encorate in beton in zone in'care acesta este com. primat, considerindu-se ca prin umflarea transversali a betonulai solicitat longitudinal la compresiune, aderenfa cu armaturile este imbunatititd (creste fractiunea ,frecare” din componenta aderentei), Este de subliniat cx dupi -eercetari mai recente [55; 70] acest punct de vedere este pus in discuyye compresiunea paraleli cw axa unei bare de armiiturd genereazi in beton eforturi transversale de intindere, care favorizeazi formarea de fisuri longi - 2 fudinale (efect de ,despicare” a'betonului), dezavantajind aderenta, Pornind de la aceasta observatie, se ajunge la recomandarea ca barele ty de armituri solicitate la intindere si fie de prefetinfa ancorate in zone de [Beton cu compresiuni transversale (perpendiculare pe axul barelor de armi- poturi), Astfel de zone intervin de exemplu la partea inferioara a grinzilor ‘fig. 5.70), datorita ,bielelor” comprimate inclinate care se creazi intre fisu- file inclinate (mecanismul de grind cu zAbrele). Pentra barele longitudinale tntinse care se intrerup inainte di: reazem ar aparea chiar, in acest context, | mai favorabili o usoara inclinare a lor in zona de capat, ca in figuri, pentru se apropia de normala la directia bielclor comprimate gi a primi astfel com- ‘Presiunile transversale sub un unghi mai avantajos, Invers, ancorarea in zone cu eforturi transversale de intindere defavor ; Hzeazd aderen{a armiturilor, ca in cazul aritat in fig. 5.71; 0 grind’ de plangeu- Ta care datoriti momentelor negative din plac acfioneaza la talpa superioar’ * grinzii eforturi de intindere transversale, care influenfeazi in sens defa~ Vorabil ancorarea unor bare inclinate oprite in zona respectiva 163Compresiuni ‘ragoncle \ | r ,{¢€ Le a 5 Fig. 3.72 Jn efect de despicare analog pot provoca cirligele in plan vertical la gginlle calif sedioe oun late ables ‘grinaile-pereti (Fig, 5.72), Ia care, din acest motiv, este indicat’ dezvoltarea citligelor in plan orizontal, evazate daci este necesar in lifimea reazematui saa balbului de captt (fig. 5.72, 6) (veri si fig. 8.3, a). (eri Bical de despieare poate interven gi in cazul barelor longitudinale fark cirlige la extremititi, dact sint situate in imediata apropiere a fetelor laterale ale grinzii, ceea ce se poate evita prin indoiri spre interior. O vedere in plan este arktata in fig. 5.73. Fig. 3.73 Inele preseripfii striiine [104] [110] [114] prevad gi obligativitatea veri- sexo abe Sra i (0 (pel pee prescrise. Considerind un tronson de Iungime dx dintr-o grind solicitata i e a dy trebui si Ia incovoiere, eforturile de aderen{i insumate pe lungimea drt preia variatia de efort de intindere dT din armiturt (fig. 5.74): udx—ar unde sa notat caw suma perimetselor armiturilor din sectiune, Rezult&: ee (5.148) ue dy us Dac +, astfel calculat depiseste valoarea limiti admisi, devine nece- sarh o prelungire corespunzitosre a barelor dincolo de zona de efort maxim. sau o marire a perimetrului total w prin folosirea de bare de diam2tre mai mici 164 Se observa ci ze, fiind direct proportional cu forfa tdietoare Q si invers proportional cu perimetrul armiturilor, respectiv cu cantitatea de armatura Jongitudinala din secfiune, va fi cu atit mai mare cu cit raportul Q/M este mai mare, deci poate deveni periculos in special la grinzile seurte cu inear- iri mari, la grinzile cu forfe concentrate mari aplicate in apropierea rea. zemelor si in general in situatiile cind armitura longitudinal este redust in raport cu mirimea forfei tiietoare. - In STAS 10107/0-90 0 asemenea verificare nu este ceruti, nefiind de altfel standardizate nici valori de caleul pentru z,. In schimb, la determinarea Iungimii de ancoraj necesare, grinzile incircate cu forfe concentrate mari in apropierea reazemelor sint incluse in categoria elementelor cu con- ii defavorabile de solicitare, deci pentru care rezulti lungimi de ancorare Tnnddirea armaturilor prin suprapunere Intr-o innidire prin seprapunere, transferul forfelor fntre batele care se innédese se realizeaza prin intermedia betonuht. Fiicactaten innddied Gepinde deci de capacitatea betenulul ae a trensmite aceste foe fra a se deteriora sau deforma exces a. Bare tatinse. In fig. 5.75 este reprezentati schema de transfer a‘efor- "a unei bare supuse Ja intindere, Datoritd faptului cd efortul F se transmite cu 0 excentricitate ¢q, ia nastere o stare de solicitare cate se poate schematiza prin modelul de grind& eu zibrele din fig. 5.75, b, eu dia gonale (hiele) comprimate gi montanti intingi. EI Montanfi, care tind si produca fisuri longitudinale in beton ca in fig. 5.75, ¢, ftrebuie 8 fie preluate prin etrierii indcsifi din zona inniditii, Se observa similitudinea cu solicitarea concctorilor Ja rostul dintre dowx betoane tur: fate la date diferite (cfectul de ,shear friction”, discutat la paragraful 5.3.6), Ye 5 Tecomand’ ca, ori de cite ori este posibil, barele care se inmidese si mu fie previzute aliturate, ci distanfate, astfel ca betonul dintre ele si aibi f...© grosime suficienti. pentru a-si indeplini rolul de preluare gi transmitere G@ cforturilor dup modelul din fig. 5.75, 6. In fig, 5.76 sint ardtate modurile Fecomandate de distanjare a barelor la un perete structoral ( la un stilp. at Hoatend 165= © importanfa. deosebits ca- Atk problema comportirii innidirilor prin suprapunere cind sint amplasate in zone plastice poten} ale ale elementelor_partici- pante la structuri antiseismice, ca de exemplu Ia stilpii struc: turilor in cadre etajate cu armaturile innddite la baza fiectrui , Perete etaj. Incercirile efectuate in Nowa Zeeland’ [71], 1a incércéti alternante simulind pe cele seismice, au scos in eviden{a urmitoarele caracteristici: — Cantitatea de atmituri transversal (etrieri) influentea- 4 considerabil atit rezistenfa cit lor, care la armiri transversale slabe are un ‘gi modul de cedare al innidir ‘aracter_casant. — Cu tot efectul favorabil al maririiprocentului de armare transversali, innidirea rimine totusi o zon slabit’, neputindu-se evita dislocari, intre barele innidite si cediri premature, Pe aceasta se bazeazi prevederile din uncle prescripfii care interzic amplasarea de innidiri prin suprapunere in zonele plastice potentiale ale Glementelot supuse 1a solicitani seismice severe. Prevederi tn avest seus au fost adoptate gi in STAS 10107/0-90, in care se face insi excepfie pentru fnnidirile armaturilor stilpilor situate la bazele etajelor, solufie considerata ca dificil de evitat si pentru care se prescrin misuri speciale de indesire a etrierilor pe indlfimea innddirii, Capeteie libere ale barelor innidite reprezinti discontinuititi ale armirii, care genereaza local concentrari de elorturi transversale de intindere jn beton si prin aceasta tind si produc’ fisuri longitudinale de despicare. Sub acest aspect, la elementele la care se innidesc mai multe bare in secfiuni apropiate, prezinta important’ modul de decalare a innidirilor. Dintre cele 3 moduri de decalare aritate in fig. 5.77 [70], cel mai defavorabil este tipul , la care in acceasi secfiune se afli dows capete libere de bare. In cazul elementelor structurale la care efortul dominant este cel de intindere (intreaga sectiune este intins’), condifiile de aderenf& sint mai ‘defavorabile gi din acest motiv, intr-o serie de cazuri (vezi parageaful 8.4. 2), se impune utilizarea de innidiri prin sudurd. Este de observat ci la elementele cu raport maré intre indlfimea sectiunii si léfimea inimii, cum sint tur- nurile tubulare ale castelelor de api, cosurile de fum, perefii structurali etc., zona intins’ ocupa oricum 0 parte mare din sectiune, astfel c& in ceea ce priveste dimensionarea innadirilor armaturilor ar trebui sti fie incadr in aceeasi categorie cu elementele solicitate dominant Ia intindere, In cazul special al elementelor structurale care in exploatare sint supus= la incArciri-descarciri repetate, cum sint peretii celulelor de silozuri, aderenta 166 i ar rg ‘ GAL >is Fig. 5.77 intre armaturi si beton este cu timpul sIabit%, motiv pentru care se prescri Tungimi mai masi de innidite a armaturilor intinse epee b. Bare comprimate. Caracteristic pentra innidirile barelor comprima: Studi experimentale efectuate (55; 57; 70] au evidentiat pentru barcle de je ndroblnen betomulni fa eapetele barely (ig 378), Comporaseatenadt Co ena aa ae eis UE 58), Compra, oni Tinind seama ca in majoritatea situatiilor 1a elementek E 7 sa situatiil eler tele structurale fc" verticale (stilpi, diafragme) intervin in armituri atit eforturi de compresiune 10107/0-90 s-au adoptat numai solutii cu . _ etrien indesiti pe toatd lungimea innidirilor :» Barelor longitudinale. ® 5.8.3. Alte sisteme de innadire In capitolul 8 nu sint tratate innddirile ap la cap prin dispozitive mecanice, care in ifara noastri nu au fost inci introduse in Practict, desi se manifest’ tot. mai mult Preocupares ‘pentma introducer Tor. intre diferitele sisteme de innadire prin aap Ques “he, ane ayn {4n, sint de amintit cele cu mangoane cilindrice din ofel moale, care se preseaza la rece pe suprafefele laterale ale armiturilor cu profil 167periodic, obligind nervurile acestora sit se infig’ in grosimea_mangonului, Plangimea necesard a innadirii este mult mai mica decit in solufile obignuite (uprapunere, sudurd), fiind nevoie de un manson cu Iungime de numai 2d peste fiecare ecapit de bard. 5.84, Armituri pentru preluarea eforturilor transversale de intindere fn clementele structurale obignuite din beton armat solicitate lainco- voiere cu sau fird efort axial, eforturile unitare transversale (o,) au de regult Valori mici si pot fi neglijate Ia dimensionare atit timp cit sint eforturi de compresiune’ Intr-o serie de cazuri insi, datoriti modului de aplicare a incigcitilor sau formei nerectilinii a clementului sau a_armaturilor longitudinale, se dezvolti eforturi ¢, de intindere, care trebuie preluate prin ar- iittud fransversale dimensionate ¢i dispuse corespunzitor. In cele ce urmeazi se dau cu caracter exempliticativ citeva astfel de cazuri caracteristice, care ins’ evident nu pot epuiza diversitatea de situafii ce pot interveni de Ia caz la caz, a. Incireiti suspendate. Rezemari de nivel. Exemple de grinzi cu incir- casi suspendate aplicate 1a talpa inferioar’ si modul cum trebuie dimen- Sionaji si conformati etrierii de suspendare sint aritate in fig, 8.37 si 8.38. Intt-o categorie similaré intri si rezemarile ,,de nivel" ale grinzilor se~ are pe grinai principale, ca in fig. 5.79. Daci grinda secundard este confina’, atunel datorit’ momentelor negative de continuitate fisurile la partea ci superioard se dezvolta ca in figura, de o parte si de alta a grinzit princi pale astfel ct reac{iunile se transmit acesteia 1a nivelul ¢ilpii inferioare prin efectul de bolt’ (zona hagurata). Rezultacd grinda secundara este practic Easpendata de cea principal’, iar fenomenul este eu atit mai marcat cu eit fnilfimile celor dou& grinzi sint mai apropiate intre ele. vin cunt y cant pine pa8 Fig. 579 Se admite c& pentru preluarea eforturilor oy de suspendare sint activi etrierii de pe litimea B-— 3 + 2h, de unde } si Ak au semnificatiile din figura. Uni autor’ recomandi valoarea mai acoperitoare B = b + 2Ah. ’, Eforturi transversale de ,,deviere“ datorite formei nerectilini a elementului de beton. O prima categorie de elemonte structurale d2 formi nerectilic Tinie o constituie Cele care prezinti fringeri ale axei sau ale uncia din tilpi Probleme speciale la armarea transversal se pun numai dac& aceste fringert Conduc la eforturi 6, de intindere, c2ea ce se intimpla in situafii ca in fig. 5.80 i anume: F aaeeGnghiuti intrinde Ta talpa intins& (fig. 5.80, a), im care caz eforturile din armiturile longitudinale intinse dau o rezaltant dirijat& spre exterior, 168 om c a Fig. 5.80 cago ios seat respective dia belo ete reba pratt tro armare transveralt‘eu etre supimentar, concentra tna "Berea punctul de fengore (dover), Hcare bark longitudinal tebe c Prinsé Ia un colf de eter: Astfel de soluti sint de regultevitate a sistemului cu barele longitudinale incrucigate cain fig. 5.80, gta Htehion epnde I talpacomprimat (fig. 5.80%), jn eve eee te simiard cu cea din caal preodent, rezultanta fr{slor de compresiune sind imjatd tot spre exterior si producind tot efortri w, de intindere. Mal t, devierea eforturilor in zona respectiv se preainti ca i 50, 4. Go racordre ert cae Cr ‘p vg-4j Suprapunerea ambelor situatii de mai sus, la o grinda frinta i patalele (ig. 3.80, «) Stn aceasta situate soluia cu armeiturle intiase ner ite in fig. 980, este totdeauna preferatt, Cind armiturie sit cu d i i mm, cumn este cazul la armarea ve lor de rezervoare incastrati la bazi in fundafie, poate fi folosit Sslemul cu buele din fig. 3.80, / “ 4 doua categorie de clemente nerectitinii o for: a doua categorie de et erectilinil 0 formeazt cele curbe sau BSE ME ca concn, Tenn de dnote aiuto’ longitudinale celasi tip ca la barele cu ringer, cu deoscbiree et ton Lansversale neechilibrate int aici disributte, solicitind Ta iatindere cere pe toat lungimea portiunii carbe (fig. 5.81). Daca intradosul este in forma de arc de cere, efortul pe uni Ae ate de cere, efortul pe unitatea de lungime, care tre si fie preluat prin rticald a perefilor folosit in mod avantajos (6.149) HBB snd: 7 = 4,2, este forfa de tntindere im arma UBB oe corburs ia nivel trnatur fongitudimate = Osatinals» — raza 169c yy \ f 7 oh c wie 81 Daca r este suficient de mare, stratul de acoperire cu beton poate prelua : ig, BL, a. Var suversalef, Iuerind la compresiane ca arc (Fi. 5.81, ¢). V Fare er arr de“eatbura pent a fi satisfewts aezast ond se poate determina cu relafia [55]: r=e® (5.150) de d sic au semnificatiile din figura, iar apenas beton Be 15 gi bi 240 pentru beton de marci mai mare decit Be 2¢ ee ee * Se recomanda ca in sens longitudinal distanja inte ‘mam, la nivelul armaturi intinse. ns de etn 1 Seat evel ie, 532), ack mu se previ cole de erin Ia jongitudinald,distan{a,intre ramourile verticale eo HeStrebute x depageaset 10d, Depry rami onal pon pet in bune conditi prin incovolere forfele transmise de baree dongle cavuri (elemente cu fringeri brugte si elem i esd a cna ements oe ngs ee ee ca in cazul din fig. 8.87 — 8.38. qr TT J TT lene TB ambele cazuri, fm planal curburii armaturii se dezvolti presiuni Tir Sndreptate spre interior i care la rindul lor genereazi eforturi ay jate perpendicular pe planul curburii, cu tendinfa de expulare a stra, ‘talui de acoperire cu’ beton, * * Raza de curburi HERE cxpulzare se poate calcula [55] cu o expresie identicl eu (5-150), » fqurbe, prin bare verticale. Un efect similar apare la grinzile la care o Bark Srila t° aunPlasata in imediata apropicre a unei fefe laterale (fig. 58 ), mnile # din zona de racordare la inclinarea barel genereazs cfortud, Serale cate pot produce fisuri de despicare cain figuris De aceea, ammpla Ge bare inclinate, mai ales de diametre mari, ling fefele latesale cle este contraindicats, Bors ‘neliogls ttt Fraud on] gitudinaté Fig. 584 4. Yncarcari concentrate. La rezemirile clementelor care transmnit incircdri ‘importante, ca de exemplu la rezemarea une grinsi principale pretabricate ge on “Stl (fig. 5.88) devin semnificative eforturile transversale din zona pe care rturile unitare de compresiune se distribuie de la lifimea ba guinzii la fimea h a Feazemului (stilpului) si anume pe o inalfim de stilp aproximativ egald cu. Pe aceasts zona, evazarea treptata a litimil active In compre, lune este insofiti de eforturi transversale c, , distribuite pe indltime ey ia 3.85; > (compresiuni Ia extremitatea superioark si apoi intinderi pe restul fonei). Distribufia de eforturi poate fi schematizata in mod simplificat cx 171Fig. 585 Eforturile o, de intindere necesit% prevederea unor armaturi orizontale suplimentare locale, pe ambele directi, fie prin indesirea etrierilor stilpului, fie sub form de’ plase suprapuse. 5.8.5. Armarea transversali a grinzilor. Etrieri sau bare inclinate Pe misuri ce cerinfele tehnico-economice legate de industrializarea execufiel construc{iilor de beton armat gi in special de reducerea consumulu Ge manoperi pe santier devin preponderente, capiti: importanfa simplifi- area pe toate caile a formei si armarii elementelor de beton armat. O ten- ins In acest sens este $i suprimarea sau limitarea la strictwl necesar a uti- fizksii barclor inclinate si preluaren forfelor thietoare in principal prin etrieri, sex oe simplified si reduce manopera de fasonare si montaj a armaturilor. Miasura este practic generalizat& la grinzile prefabricate armate cu carcase sudate, dar se aplic& din ce in ce mai larg si la cele monolite. Pe lings avantajele legate de industrializare, preluarca for{elor tietoare prin armaturi transversale ,,distribuite" (etrieri) in locul celor_,,concentrate’” Thare inclinate) prezint& aVantaje si din punctul de vedere al comportirit elementelor de beton armat, sub mai multe aspecte: ‘a. Deschiderea fistrilor tnclinale, In fig, 5.86 sint ardtate rezultatele wnor incereari efectuate de Leonhard! si Walter [55], comparativ pentru aceeasi grinda cn trei tipuri de armari transversale: bare faclinate (7), etrieri verticali {3)'si etrieri.inclinati (3), cu evidenfierea modului cum crese deschiderile fisurilor inclinate pe misura cresterii incArcirii, Din compararea curbelor (7). (2) si (3) se vede c& deschiderile fisurilor sint sensibil mai mari in. cazal armirii eu bare inclinate concentrate” decit la armari transversale distribuite. Se vede de asemenea ci etrierii inclinafi conduc la 0 comportare mai avantajoa- Si sub aspectul fisurilor inclinate decit cei vertical, care ins’, dupa cum este $tiut, in stadiul ultim prezinti 0 capacitate portant mai mare in raport cu Zceiagi etrieri dispugi inclinat. ’b. Fisurarca longitudinald, Aga cum se vede si din fig. 5.84, barele inclinate cu diametre mari, in special dack sint amplasate excentric in sectiune, prin Concentririle de eforturi din zona inclinani, genereaz eforturi transversale ceare pot produce fisuri longitudinale (de despicare). c. Confinare. Matirea cantitatii de etrieri prin suprimarea barelor inclinate conduce implicit lao mai bund confinare a zonei comprimate a secfiunii. 172 Hee Deschiderea meximé o fisuriler (rm) : > 4 a azh- ar peg HE 4 a Lolo aad Incéreare (AN) Fig. 586 Folositea barelor inclinate rimine i cu solictin puternice la forfi tictoare de sens alten! murelor, cum sint riglele de cuplare inalte ale diafragmelor cu golur, joasi la elementele din actiunea cutre- Be _-caz barele inclinate ‘trebuie dispuse incrucigat, Considerapt im legiterd ce 7. aeeste cazuri sint prezentate in oe La grinzile obignuite, 0 armare i “21 amie ineinate pune cu mai mulls scuilate Benlene a 7 Datele longitudinale din cimpustininte de faze: Tn - le mentionat ck In STAS 101071000 en ans tn ire a secliunilor in care se intrerup nceste arial ilor de fiecare parte. Prin acest procedeu adoptat si ‘Farea la moment incovoietor i it ‘ Tncovoietor a sectiuniincinate, Modul concret in care se determing setiunle de intrer "eatlaparagraful 84 2 Sing ditcaaul utilizarii barelor inckinate (fig, 5.87.) deplasarca @al necesarai din calculul la incovoiere (A), asigura in (A) ic egal cu cel din sects ald (a), deci aceasi moment i : vy Ammarea transversala a stilpilor ac. 12, Stilpi: dimensionarea etrie- F fllor “din conditia de rezistenta. la forfa thietoare intervine rar, de re- gud numai la stilpii scurfi cu forte cadrul capitolului 6 al prezentalui indramtor ifiile renungarii la ‘uitate problema intreruperii unora dim legitura cu aceasta mod simphticat de rari, pe baza unei e de momente infiigurdtoare corectate prin dilatare cu‘ 0,5 h la seasa de alte preseripfii Se Proiectare din stréinatate, se poate realiza intr-o manierd impliitd aie pere a armiturilor “Hongitudinale pe baza dia, Mngitudinale pe baza diagramei de momente dilatate este explicat i exemplify, cu0,5ha secfiunii inare (B) fat de ultima secjiune normal la axa in care bara este inte pentru verifigarea qomentul incovoietor i Mementul incovoictor dup& o secfiune inclinata la 45° un brat de. pirghie 173tiictoare importante (in_categoria stilpilor _scurfi_trebuie inclus si cazul ilustrat in fig. 8.17). In restul cazurilor, forfele thietoare sint preluate de beton, astfel c& etrierii se dimensioneazd pentru a corespunde Altor functiuni pe care le indeplinesc (impiedicarea flambajului barelor longitudinale, confinarea zonei comprimate a sectiunii de beton, preluarea eforturilor. transversale locale in dreptul innddirilor barelor longitudinale) si care se consider’ in mod diferenfiat_ pentru: = gonele plastice potcntiale ale stilpilor participan{i la structuri antiseismice; —"zonele de innidire a barelor longitudinale ; — restul inSlimii stilpilor. a, Distanjele maximce admise intre ctrieri. Pentru stilpi supusi la incarcari monoton crescitoare, distanfa maxima intre etrieri admisi in standard {are 15. d) este confirmata ca satisficktoare de datele experimentale. In zoncle plastice potenfiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismice, ‘unde intervin incursiuni in domeniul plastic sub solicitari alternante, forfa tities de flambaj a armaturilor longitudinale se reduce considerabil datorité efectului Bauschinger (vezi cap. 3), astfel c& lungimile pe care se poate produce flambajul ajung Ja (6 ... 8) d, ungori chiar la mai putin [70] In prescriptiile romAnesti anterioare (normativul P. 100—81) se prevedea sn aceste conditii ca etrierii si fie indesiti in zonele respective la @, = 100 mm, cea ce pentru diametre mari ale barelor longitudinale era prea acoperitor. fn STAS 10107/0-90 s-a intredus o condifie mai rational’, in functie si de diametrul barelor longitudinale (a. < 6 d, a, < h/5), cu limitarea inferioard {> 100 mm pentru a asigura si condifiile unei bune pitrunderi a betonului Shtre etrieri la {urnare. Aceleasi prevederi sint valabile si pentru etrierii indesiti ye alte considerente conform paragrafului 8.5.4, b. 'b. Diametrul minim al crierilor. Conditia ca diametrul etricrilor s& fie cel putin 1/4 din cel al barelor longitudinale deriva din cerin{a, legata de fmpledicarea flambajului acestora, ca forfa de plastificare (curgere) a etrierilor ‘si fie egala cu cel pufin 1/16 din cea a barelor longitudinale. c. Necesitatea etricrilor neperimetrali (agrafelor). Pentru zonele curente ale stilpilor, in STAS 10 107/0-90 s-a mentinut prevederea din prescriptiile anterioare ca barele longitudinale si fie cel pufin din dou& in dou situate la colturi de etrieri (agrafe). ‘In zonele plastice potentiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismice, normativul P. 100-81 prevedea conditia ca fiecare bari longitudinal $4 fig legat la un colf de etrier (agraf&), Cercetarile experimentale mai noi dtesti ins ci aceasta prevedere este prea severd, fiind suficienta si legarea Sarelor longitudinale din dowd in dowd la colfuri de etrieri (agrafe) daca distana intre ramurile lor nu deptseste 200 mm (veri fig. 8.18). Aceast’ prevedere adoptat& in prescripfiile straine mai recente, a fost preluata si in standardul romanese. Pentru ca agrafele intermediare s& influenteze in sens favorabil si rigiditatea etrierilor, cirligele de la capetele agrafelor trebuie si fie legate de etrieri, in vecinatatea barelor longitudinale adiacente si nu de acestea (fig. 5.88), Este de observat ci etrierii intermediari reprezint& o solutie cu tn grad superior de asigurare in raport cu agrafele. Ir il Fig. 3.88 1m 6. PRINCIPII ALE PROIECTARII ANTISEISMICE A ELEMENTELOR STRUCTURALE DE BETON ARMAT 6.1. CONSIDERATI. INTRODUCTIVE 6.1.1. Metoda de proiectare antiseismicd In fara noastri, ca de altfel i i 75, ca de altfel in toate ffrile cu teritoriul expus f ai seismic, prietares antiesmich a structurlorearens de teton armat awe a baz o procedurt care const in esen din pareurgerea urmatontloretape tractus termini forturile in elementcle structurale pe baza calculului tructurii in domeniul elastic la 0 incarcare seismica es S=Wa (6.1) unde S,, reprezint& teoretic incircarea seismic ce solicit& structura in i STepeaS en ce crema mins a ae can hs Seta’ tenth Se A ae determin’ eforturile sectionale maxime, Sya,*, insumind eforturile bes ; din seism cu eforturil produse de alte incarciri care pot apirea ere ph ee c. Se dimensioneazii elementele de beton armat la eforturile S, iin duse armarea_ longitudinal gi cea transversali a acestora. cma Jer normativulai P 100 119}, combinarea ei cu celelalte categorii de incireari in cadrul grupicii speciale de incireari se face pe baza prevederilor STAS lO10A (veai cap. 1), jar dimensionarea elementelor de beton armat se { ace ae eat Prevederilor STAS 10107/0-90 [123], la care se pot adiuga prevederi re, for{d axiala}, ceva ce este de natuck 4 conducd wneort la confuai. Notafile wtilieate Perioadd au fost preluate side normele din Rus ends tal plat fedin Rusia sint S peatra eforturi secfionale a general, gt 175Fafi cc mcdul de evaluate a eforturilor de calcul din acfiunea seismict sint de ficut 0 serie de observatii “Astfcl, carzcterul dinamic al actiunii seismice si al rispunsului structural este luat in considerare intr-o manierA simplificatd la stabilirea forteler apelind Ja metoda forma Fig. 65 Hace © 143 (ue— 1) ly (63) in funcfie doar de doi parametri: indicele de ductilitate la rotirea secfiunii ®, A 5 6.6) os (6.6) silungimea relativi a zonei plastice, 4, eo 6.7 T (6.7) Pentru determinarea valorilor pe sil, se pot da relatii simple [38] sau abace [10]. Este important de menfionat, inst, c& pentra elemente de beton armat ware nu sint console, indicele de ductilitate jy isi pierde din interes, Intr-ade- vir, nu numai c&, aja cum sa auiilat deja iu fig. 6.1, valoarea A, depinde de pozitia punctului de analare al diagramei de moment la atingerea lui Mee, dar acelasi lucra se intimpli gi cu A cind se atinge M, in aceeasi sectiune. cu Mes, iar pozitiile punctelor de inflexiune ale celor doua deformate rarcori coincid, fn plus forfa axial N gi deci relatia Mf — © se pot modifica in timpul acfiunii seismice ca urmare a variafici efortului axial, datorata efectului indirect (sub form’ de solicitiri axiale) al forjelor orizontale seismice. Pe aceste considerente formularea éonditici de siguranti a raspunsului seismic sub forma relatiei (1.6) este totdeauna preferabili. In cole ce urmeaz’ prin DUCTILITATE se va desemna capacitatea clementului de beton armat de a deswolta deformafié inelastice, Evident, elementul de beton armat este mai ductil, respectiv are un A, mai mare, daci zona plastificata este mai lungs (lp mai mare) si daci sectiunea sa transversal in zona plastic este mai ductili (@, sau po mai mare), 6.1.2, Posibilitifi de proiectare pe baza analizei rispunsului inelastic Conditia (1.6) implici considerarea réspunsului inelastic al structuri, jar aceasta nu se poate evalua decit daci se cunoaste armarea, Reeult’, deci, 4 proiectarea pe baza verificarii prin caleul a conditiei (1.6) necesita in principiu parcurgerea unui proces de aproximafii succesive in care solutia iniiala este cea furnizati de metoda curenti de proiectare antiseismics descrish in aragraful 6.1. 180 | Seite ittols. Se stebieae ‘erent de proecne | totseiomea (ser | Evoloree deplete dos | Gonads tty aa to to | Seaedtcd omg en tee ie ar Fig. 66 *_Definitivarca dimensiunilor sectiunilor de betor nilor sectiunilor de beton si armaturt rezultX dintr-o serie de verificari ale condifici (1.6) imbunatatind solutiile pind leone sk de vie tei (1.6) imbunitatind solupile ping la satisfaceres bear gi Rineibiu, sint posibile dont modalititi de evaluare a termenilor = analizind rispunsul static neliniar al otructuiit (ASN); G, thalizind rispunsul dinamic neliniar al structuri (ADN). Cu excepfia unor cazuri simple d ni simple de structuri, ambele procedee implicit folosirea unor programe de calcul automat aa In procedeul ASN condita (16) se verified pentru ansamblul structural Se considera forfa tdictoare S Ia baza structurii presupus’ crescind moncton in pasi AS si avind o distribufie dati pe orizonialé gi verticala structont te FstenfA (coespuncind de regulé, fie moduud fundamental de vibratia fie distribiei furnizate‘de‘analiza modala) si se determing creterle deplasicii A la un anumit nivel al structurii, considerat nivel caracteristic, rected iterativ sistemul de ecuafii de echilibra static " [Kz] {Ax} = {AF} (68) fn care {iy} este matricea de rigiditate tangent a struct Fe minke se piste element stat ‘Az} este vectorul cresterilor de “d fi ii gi ax) erlor de deplasare ale nodurilor structurit Feprezinta neconoscuta in sistemul"(6.8). we dd este vectra erepterilorde ferf a nodule structuri, cate rerult Pe baza sporiri date AS forfeitaietoare de bard pistrind constants ; , 2 pastrind constant distribufia ei pe vertical si pe orizontala structusit, a DDeplasarea 4 se determint prin cumularea valorilr Ax de pe diretia care se modifick 131 A. Se obfine astel, prin procedeul de calcu biografic, aga numta relic5 Pleshifcaree unui element strctora! uperea (esiee dn lor) ‘Un! element efvctarat Si= S488] Sit 41% Fig. 6.7 i i inti va i A la cedarea primului S-A* (fig. 6.7) in care Ay reprezint& valoarea lui I: ulu Siemea Scuctaral in ele consgeate vital pent sgoranfa struct in soeapagrame, §— A oferh o imagine sintetics,sugestivé a comportarit a rructurit pe intreg intervalul de solicitare pind la rapere, “traci Se pune problema verti exlictea conde (1.6) asasta na se poate raliza deci intr-o maniert aproximativa, ceea ce implicd echivalarea structurii printr-un sistem cu un grad de libertate dinamicd, caracterizat ia $— A la nivelul unde se aplic& rezultanta S a incirearilor orizon- “Bvaluarea marimii Anse Se poate face fie utilizind o metoda de tip energetic Cee ee ee obfinuta trebuie considerats numai o aproximare grosiert a_valorii real ie utilizind procedeul ADN pentru un pendul dinamic caracterizat de relatia ‘S— A stabilité pentru determinarea lui A, la nivelul caracteristic al struc tur EN jeplasarii tim proceden furnizeazi de fapt valoarea spectrali a depl indicele de ductilitate conventional, | : structura in ansamblu. neseismice (vex § 3) 182 Referindu-ne din nou la fig. 6,7 este important de observat ci valoarea forfei S, stabilita pe baza revistentelor efective ale betonului si ofelului, reprezentind valoarea maxima (, ultim&") a for{ei orizontale cu care se poate incirca structura, nu coincide nici cu valoarea de calcul a fortei seismice, nici cu valoare S.:a forfei seismice in rispuns elastic (vezi rlafia 6,1). De regula S < Sy < Sen dar exist si situatii, Ia structuri la care se urméreste objinerea unui faspuns seismic elastic sau la care simpla aplicare a regulilot de armare minima doteaza structura cu o capacitate de rezistenfi foarte mare, cind S, > Su. In procedeud ADN conditia (1.6) se verifick pentru fiecare element structural in parte. Se discretizeaza in pasi de timp Af o accelerograma seismica it inregistrati sau generata artificial) si se determina deplasarea A,.- produs’ «de seism in fiecare element, rezolvind pentru fiecare pas de timp {.time-his- tory") sistemul de ecuafii de echilibru dinamic (Md) {48} + [C]Ae} + [Ky] {Ax} = — [Md] {Ais} (6.9) {n care, in afara notafiilor din sistemul (6.8), [Af] este matricea maselor structurii presupuse concentrate (de obicei la noduri) pentru ca ectafiile in sistemul (6.9) si rezulte algebrice si nu diferen- fiale; {C] este matricea de amortizare ; {45} 5i {Az} sint vectorii variatiilor acceleratiilor 5i ai vitezclor relative asociate variatiilor deplasirilor {Ax}. Intre cele trei variafii {Ax}, {At} si {Az} exist’ doud relatii cinematice astfel incit sistemul de ecuafit (6.9) se reduce la un sistem de ecuatii de conditie in raport cu un vector necunoscut, de exemplu {Az}. Pentru o accelerograma i o structuri date se obfine local. zarea zonelor plastice (fig. 6.8) si pentru fiecare element structural plastificat se inregistreaza valoarea Ane» imprenn’ en poritia punctului de anulare al momentului incovoietor si cw forta axial N concomitente cu An,» (vezi fig. 6.1) Cu aceste date, presupuse constante, se calculeazi separat’ valoarca A, Printr-un calcul static considerind distributia de momente incovoictoare si a curburilor corespunzitoare stadiului ultim ‘in secfiunea cea mai solicitatt a stilpului, In raport cu procedeele ASN, procedeul ADN interpreteaz mult mai fidel comportarea real a structurii caracterizat’ prin aspectul dinamic. al solicitarii. Procedeul furnizeaza, cu un inalt grad de credibilitate, seenariul mobil al aparitiei si inchiderii ,articulafiilor plastice” (mai riguros, al ineursi tnilor in domeniul inelastic al diferitelor zone ale elementelor) si permifind in acelagi timp, prin verificarea conditici (1.6) pentru fiecare element si la diferite intervale de timp, identificarea mecanismului de cedare a. struc- age tri, Pe Tinga ipotezele fundamentale ale celor dow’ procedee, deja mentionate in legiturd cu calculul lui Ay, si Ay, mai sint de subliniat citeva aspecte importante privind matricea de Tigiditate [K,] a structurii care se genereazt cu ajutorul matricelor de rigiditate tangent ale clementelor structurale: i, In ambele procedee, se pot calcula deocamdati. numai subansambluri. plane formate din elemente liniare. Considerarea altor elemente decit a acestora, de exemplu a clementelor bidimensionale de beton armat, nu este inca posibili datorita faptului cd in prezent nu se dispune de o modclare analitick satisticd- toare a comportarit acestor clemente in stadiile postfisurare si postelastic ii, Caracterul spafial al structurilor de beton armat nu poate fi, de asemenea, inca introdus in programele de calcul din categoriile ASN sau ADN decit intr-o manierd aproximativa (prin coordonarea deplasirilor subansam. 183.Tf vse an re a E- 4 eo a [- e I 2 £ ‘ otto a 4 nd (eats trois ig, 68. Distibuiaatislafiorplastice in barele wool eadsu. cn arma (0) slisitat eid a dilerite moments de timp en eraltatelesint obinat prin wtliavea programs ANE- ise ‘Sossistnd compmnanta NS e-aceslogramel INCERE 184 13.989 Bucuresti din 4 martie 1977 eu valorite reduse cu 24%}. Strretura ‘its proiectata in couformitate cu prevederite nocmativulyi. P100/82 1 standardalot STAS”10-107/0-00 ~ imarcheaza deschiderea articula liela este marcat trianghiul — marcheasi Inchideres articuatiilor plastice, ei plastice ta fafa bargide partea 185blurilor structurale plane prin intermediul planseelor considerate infinit Tigide modelind 0 comportare quasispatiala, deocamdata numai pentru componenta translatie a deplasicit laterale), datoriti absenfei unor modele de calcul in misuri si interpreteze suficient de corect comportarea postelastici a elementelor liniare de beton armat la solicitari compuse incovoiere pe doua directii — torsiune. iii, Stabilirea termenilor matricei de rigiditate se face pe baza unor ipoteze privind deformarea din incovoiere cu efort axial, parte dintre ele discutate a 5.2, Nu se introduc termenii corespunzitori deformatiilor produse elementelor de beton armat de citre forfa taietoare sau de Iunecarea armaturii in beton, nici pentru aceste aspecte neexistind modelari de calcul satisticitoare. Implicit, nu sé pot lua in considerare eventuale cedari premature datorate actiunii fortei thietoare sau pierderii ancorarii armiturilor, Toate aceste ipoteze de calcul reduc sensibil gradul de fidclitate al procedeelor in raport cu gealitatea. In plus procedecle ASN si ADN implica un mare efort de calcul si de interpretare a rezultatelor care nu face posibila practic considerarea unei game variate de cutremure probabile In aceste condifii, proiectarea curenti antiseismic%, atit in fara noastr& cit si in celelalte fari al ciror teritoriu este expus unui risc seismic important, nu se face pe baza procedeului iterativ descris in fig. 6.6 ci se limiteaza la determinarea solutiei date de metoda aproximativa prezentata 1a paragraful 6.1, Procedecle ASN si, in special, ADN se folosesc ca tustrumente de cercetare teoretic’ in vederea imbunatatirii, din punct de vedere tehnic si economic, a misurilor de ductilizare previzute in prescriptii. pentru metoda curent& de proiectare antiseismicd, iar ca instrument de proiectare numai in situafii deosebite (structuri cu inaltime mare, sisteme structurale noi, structuri pentra clidiri tip, ce nrmeazi s& se exeente intr-nn numar foarte mare de exemplare). 6.1.3. Bazele masurilor de ductilizare Dupi cum s-a aritat in paragraful 6.1.1, masurile de ductilizare vizeaz satisfacerea conditiei (1.6) pentru elementele structurale care se_plastifict in timpul acfiunii scismice intense. Aceste masuri nu sint necesare in elementele, in subansamblurile structurale sau in structurile a cdror capacitatea de re tenfi este superioari eforturilor Syz corespunzatoare unui rispuns seismic clastic, In principiu, misurile de ductilizare trebuie si fie asociate valorii factoralui (din relatia 6.1). Cu cit cocficientul ¢ de reducere al forfei seismice in raspuns elastic este mai mic, cu atit masurile de ductilizare trebuie si fie mai severe. Analizind in contextul sistemului de siguranti asociat metodei de proiectare, valoarea reala a acestui factor, §-0 notiim CU Yrrqi, S€ constaté ch aceasta este mai mare decit valoarea.previzut& explicit in ‘prescriptii, prin relatia (6.1), atit datorita diferentei intre valorile de calcul ale rezistenfelor ‘betonului si armaturii gi valorile lor efective, cit si datorit& unor simplificari cu caracter acoperitor adoptare 1a modelarea constructiei in calcul. In condifiile in care, in cadrul metodei curente de proiectare antiseismic, nu se pot evidentia valorile a1, 5i nu se pot preciza cu certitudine care clemente structurale se vor plastifiea cind structura va fi acfionaté. de un cutremur de intensitate ridicata gi care vor fi valorile deplasirilor Anas impuse acestor clemente, misurile de ductilizare urmaresc s& inzestreze zonele plastice potentiale ale clementelor structurale cu capacitati suficient de mari de deformare postelastic’ (valori A, suficient de mari). In urmarirea accstui 186 i seop, misurile de ductilizare prevazute in prezent de prescriptiile de proiectare , Pstveed um pronunfat caracter empiric reprezintin fond cel mai convena: # bil compromis intre tendinfa de a evita consumuri nejustificate de materiale gi teidinfa de a reduce gradul de avariere al construcfici la actiunea seismic’, Altfel spus, misurile de ductilizare avute in vedere la proiectarea pe baza j procedurii curente, reflect atit posibilitifile economice cit si gradul actual ‘de cunoastere. Constatarile in urma cutremurelor cit si rezultatele experi- _, mentirilor fizice gi numerice sint sursele de informafii care contribuie la imbu- nitifirea continua a acestor masuri, In general, cresterea deformatiei capabile impune urmtoarele tipuri de ABS masuri: ~ dirijarea apritiei zonelor plastice in cadrul structurii in aga fel incit acestea si apardi mai intii sau, daca este posibil, numai in acele elemente structurale care au prin natura solicitirii o capacitate de deformare mai mare; — asigurarea unei valori minima A, a elementelor structurale cu zone lastice potentiale prin asigurarea unei capacitifi minime de rotire specifici, in aceste zone in condifiile evitariiriscului aparitiei unor ruperi premature, neductile, datorate forfei tSietoare sau pierderii ancorarii armiturii in beton, In legtura cu aceste misuri de ductilizare sint de facut unele observafii * eu caracter general. a, Evitarea ruperii din forfa tdictoare se face la starea limit de rezistent& prim relatia (vezi 5.3 *) ’ O< Ons (6.10) ‘In vederea evitirii ruperii premature in elementele structstrale cn zone potential plastice, fozta t&ietoare de calcul @ se determina ca forfi tiietoare asociat& smecanismului de plastificare a elementului iar 1a evaluarea lui Qup in zona plastica se reduce contributia datorata betonului, Q,, cu atit mai mult eu cit ‘este mai mare riscul degradarii mai pronunfate a betonului ca urmare a incursi- ‘unilor repetate, uneori si alternante in domeniul postelastic. b, Degradarea aderenfei intre bara de armiturd longitudinald si Beton, in special in zona ei de ancorare, care in marea majoritate a cazurilor practice reprezint’ zona de imbinare (nodul structural) intre clementele structurale i). la limita poate scoate din lucru bara respectiva si deci reduce capacitatea 2 Portanti. In cazul actiunii seismice acest risc este amplificat de efectul in- ircirilor cictice, descori alternante, si de efectul fisurarii betonului in ungul barei in zona nodului structural (vezi fig. 6.9). Pentru reducerea acestui rise — se folosese cu prioritate bare ci profil periodic; ~ se iau misuri speciale de ancorare; se sporeste lungimea de ancoraj a barelor, In STAS 10107/0-90 se Prevede sporirea cu circa 30—40% a lungimilor de ancoraj ale barclor longitudinale intinse in elemente ficind parte din structuri cu rol antiseismic, in raport cu lungimile de ancorare ate-armturilor cu conditii normale de solicitare, In prescripfile din alte fri se prevd sporari si mai mari © Aga cum sa ardtat la capitol 1, pentru simplificares scrisit relaiilor de calcul, a Fenunfat fa indicele max. pentra devemarea elorteriorsecfionale de calc. 187Fig. 69 — se evitt inn&dirile (in special cele prin suprapunere fri sudura) in zonele expuse plastificiri, 7 Pentru asigurarea unei bune ancoriri a etrierilor cu rol de fretare in zonele plastice potenfiale din elementele structurale verticale (stilpi sau bulbi de diafragme), cirligele acestor etrieri au forma si dimensiunile din fig. 6.10, a, Prin patrundcrea ciligului in miezul de beton el sectiunii (fig. 6.10 b) se creaz condifii de ancorare mai bune decit prin pozitionarea Iui in imediata apropiere a stratului de beton de acoperire care se poate picrde la o solicitare seismicd, intensi, ©. Capacitatca de rotire sectional in zona plastica este dati de relatille (sig. 6.11) (6.11, a) a bse fo C oo Loa toe yet. | Distibotia & Aa Fig. 6.11 on (6.11, 8 is (6.11, 8) dup’ cum cedarea (raperea) in sectiune se atinge prin depisirea deformati @ ultime de compresiune «, a betomului sau a deformatici ultime egy a arma- y. turii_intinse, Cu z sa notat indlfimea zonei comprimate, Valorile 0, in situate in care acestea sint stabilite prin relafia (6.11, 8) {intiInite la unele elemente supuse Ia intindere excentricd sau, mai rar, la 3 compresiune excentrici cu forje axiale reduse) asigurs, de reguli in exces, Be on iele de ductilitate asociate unei comportiri favorabile la solicit seismice ! In vederea asiguririi unei valori suficiente a rotirii sectionale ,, in f° zoucl= plastice potentiale se limiteaz superior valoarea 2 la 0 mirime ‘mai redusi decit cea corespunzitoare situafiei de balans (vezi subcapitolal 5.2), diferenfiatt_ functie de natura solicitarii clenientelor si se acfioneazi prin misuri minime de armare transversal pentru sporirea valorii ey in raport cu cea corespunziitoare betonalui simpl, Armarea cu etrieri a zonei plastic, pe ling’ efectul de crestere a deformabilitafii betonului, are si rolul de a impied: a flambajul barelor comprimate, favorizat de efeciul Bauschinger asociat regimylui de solicitare alternanta (vezi capitolului 3). In acelagi timp s2 obfine © limitare a degradirii betonului din inima sectiunii pentra a conserva, cel pufin partial, capacitatea acestuia de a prelua forte taietoare. Limitarea maximi a valorii 2, se asigura prin relafia B< bum (6.12) unde & esto dat do relafia (5.9) gi ce atabiloste in calculul Ja starea Timita de retisten}i. Rotirea capabili ®,,"a secfiunii este cu atit mai mare cu cit deformatia postelastici a armétariiintinse in moment cediril zone comprimate * a'secfiunti este mai mare astfel ef, aga cum s-a aritat anterior, ye in re'ayia (6-12) este mai mie decit & din tabelul 5.1. Valorile Eja_sint stabllite plecind US de la valorile ©, considerate ca necesare pentru diferte tipari de elemante tinind cont si dé relafile dintre valorile rezistenfelor de calcul gi valorile reristenfelor medi ale botonului si armaturii Deplasarea capebili Ags a elementului depinde nu numai de valoarea j , ci side lungimea zonci plastice J,(vezi, de exemplu, fig, 6.3). S-a aratat deja |, 8 by cuprinde lungimea pe care momentul incovoietor este mai mare deste {. M, le care seadaugi o lungime care fine seama de electul de sporite a efortari- | 38° Jor unitare in arméura fongitudinalk prin fisarare inclinata (Corfe taietoase) Ab sh de efectul alunecitii barelor longitudinale in. beton. Se aprecinz’ 8 valorle J, prescrise de uncte norms (de exemplu [L11)) sint in general acoperitoare faja de valorile rezultate din cerectarile experi- thentale, Fd, Prin alestuicea structurié si prin modal de armare se urmireste sit se Airijese dezeatarea d-formajiilor postlastice on prioritate in grinsi cate sint, {in general, mai ductile decit stiipii pe baza faptului ‘cd secfiunea de beton armat are 0 rotire capabili, @,, mai mare la incovoiere decit la compresiaine P excentrici. Acest principia, deaumit in practict griatd slabi-slilp puternic are gi alte avantaje. Astfal, cedarea unui element vertical poate initia colapsul Drogresiv (in lant) al coastractiei gi de aceea evitarsa nnot d:focmajil plastics Ample in elementele verticale este vitald pentru sigaranja seismici a ansam- luli structural 188‘Acticlatia ‘plostieg Fig. 6.12 In plus, plastificarea simultana la ambele capete a tuturor stilpilor unui nivel al structurii poate conduce la aparifia unui mecanism de plastificare local, (mecanism de etaj"), core trebuie in general evitat (fig. 6.12) intrucit ar implica cerinte fcarte mari de ductilitate pentru stilpi care se pot realiza cu decsebité dificultate si in conditiineeconomice. Exist’, totusi,situafii in practic’, in care mecanicmul de plastificare al structurii implied in mod inevitabil caxeliaica uncr Ccformatii plastice importante in elementele verticale, cum se intimpl8, de exemplu, in cazul turnurilor castelelor de api, a stilpilor nive- Turilor fiexibile ale strvcturilor rigide in rest. Asemenea situatii necesito abordare special. Este de subliniat, de ascmenca, e&, in general, nu se poate evita in conditii econcmice, plastificarca la baza (ia nivelul teoretic de incastrare a infrastruc- turii)a stilpiler clidirilor etajate supuse la solicitari seismice intense. In aceste situajii se urmareste prin masurile de alcatuire, limitarea incursiunilor in dcmeniul postelastic de deformare. In cele ce urmeszi se ccmenteazi masurile de ductilizare previzute in’ STAS 10107/0-90. Ca si in alte prescriptii de proiectare antiscismicd (vezi, de exemplu, [104]; [111 114]), ele se refera in special la elementele structurilor curente. In general, misurile de ductilizare previzute de prescriptii sint detaliais in functie de tipul elementului structural (grinds, stilp, perete) si se aplic& indiferent de pozitia elementului in cadrul structurii (vezi, de exemplu, (104). Se are in vedere ci pentru diferitele tipuri de structuri prescripfiile de proiectare antiseismicd previd vatori reduse ale coeficientilor y din relatia (6.1), care implici plastificari relativ importante ale clementelor structurale. In Codul Medel CEB-FIP de proiectare antiseismic& [111], aceste misuri sint diferentiate pe tref niveluri de ductilitate corespunzind la’trei valori ale cceficientului y dar ele se apiicd de asemenea, pentru fiecare tip de element structural indiferent de pozitia Iui in cadrul structurii. {In cadrul discutiilor purtate in leg&tur& cu elaborarea STAS 10107/0-90, a existat propunerea * ca misurile de ductilizare si fie diferentiate pe trei nivele de duciiitate in cadrul accleiasi structuri pentru a fine seama de dife- renfele care apar in cerinfele de ductilitate (valoarea Iui Aner in relatia (1.6) fn functie de pezitia elementului structural in cadrul structurii si in functie ¢e particularitatile ansemblului structural. Este evident ci o asemenea abordare a misurilor de ductilizare considera’ mai rationala conditia (1.6) decit * Proponere presentati de ing. Emin Tijaru 190 + oricare alta din abordarile existente in prezent, Din picate, cunostinjele existente in prezent nu permit precizarea situatillor in care trebuie adoptat ‘unul sau altul din aceste niveluri de ductilitate in cadrul structurii, Propunerea mentionati vizeazi in fond o distributie mai rational a consumului de materiale in cadral structurii prin asigurarea mai uniform’ pe ansamblul structural a condifici (1.6). Ea va trebui luata, deci, in considerare fie de o ediie ulterioari a STAS 10107/0-90, fie de instractiunile de proiectare specializate pe categorii de structuri dupii ce se va cunoaste mai bine distributia cerinfei de ductilitate, Aer, Pe ansamblul structural prin sintetizarea unui mare numar de studii Dazate pe procedeul ADN. Este de observat cX abordarea problemei ductilizarii structurii, in mod diferentiat pe diferite zone ale structurii, apare mai accesibila pentru structurile cu pereti de beton armat, decit pentru cele in cadre. In viitoarea redactare a prescriptiilor specifice structurilor cu diagragme de beton in cladirile ‘etajate (P85) se intenfioneaza introducerea unui asemenea concept de proiectare. In forma sa actual, STAS 10107/0-90 prevedé uncle masuri care au jin vedere conceptul de diferentiere a masurilor de duetilizare in functie de cerintele probabile de ductlitate, dindu-se o clasificare a elementelor structurale fn acest scop. Astfel se identified trei categorii de clemente: 1. elemente participante la structuri antiscismice solicitate la cutremure puternice (corespunzind zonelor seismice de calcul A...E); 2, elemente participante la structuri antiseismice solicitate de cutremure moderate (corespunzind zonei seismice de caleul F.); 3. clemente neparticipante 1a structuri antiseismice (in aceast’ categorie intrind clementele. ale ciror deformafii laterale sub acfiunea cutremurelor sint in mare misura impiedicate prin prezenfa altor elemente mult mairigide, de exemplu cadrele din structurile etajate asociate cu diagragme verticale -de mare rigiditate, precum si elemente care sub acfiunea unor forte orizontale se deplaseazi fri a se deforma, cum sint grinzile prefabricate articulate pe stilpi). In cadrul primei categorii se diferenfiaza — elemente care capita deformatii postelastice semaificative, prevederile fiind diferite pentru zonele plastice potentiale ale acestor elemente si pentra restul elementelor respective; emente pentru. care se pune conditia ca sub actiunea seismici si Fimini in stadiul elastic, pentru a-gi indeplini rolul structural de legiturd rigid’ a elementelor componente ale structurii (de exemplu, planseele lucrind a gaibe, nodurile de cadru, imbinitile verticale de monolitizare ale structurilor cu panouri mari etc) sau pentru a asigura etanseitatca necesara (de exemplu peretii recipientilor de lichide sau_gaze) — elemente care sub actiuni seismice rimind in domenial clastic datorita faptului ci din aceste actiuni le revin solicitari reduse sub capacitatea de rezisten{ asociat’ prevederilor minime de armare (de exemplu, diafragme verticale de beton armat la cladiri joase cu structura de tip fagure). Este important de subliniat ci standardul p: protectantului st educi numirul zonelor plastice potentiale si si considere masuti mai diferen- fate de ductilizare ori de cite ori apar justiliciri bazate fie pe particularitiile de aleituire ale ansamblului structural fie pe analize ale raspunsului seismic al structurii mai aprofundate decit metoda curenta de calcul. 191Misurile de ductilizare, fie c& su.t exprimate prin conditii de verificare prin calcul, fie c& sint exprimate prin iaasuri constructive, vor fi comentate in comun in continuare, evidentiind scopul prevederilor. In cadrul acestui capitol se prezint& numai misurile constructive impuse de cerinfele de ductilizare a elementelor de beton armat, completind misurile constructive cu caracter general discutate Ia subcapitolul 5.8. ‘Avind in vedere c& Ja data intririi in vigoare a standardului 10107/0-90 sia aparifiei prezentului Indrumator, redactarea Instrucfiunilor de proiectare a structurilor in eadze de beton armat si a noii edifii 2 instructiunilor P85, de proicctare a structurilor cu diafragme de beton armat nu era incheiati, in cele co urmeazi se comenteazi si 0 serie de prevederi specifice celor dowi prescripfii si care nu fac in mod explicit obiectul standardului, in intenfia ce a realiza un cadru cit mai cuprinzdtor pentru diseutarea problematicii proiectirii antiscismice a structurilor de beton armat. Din motive evidente, exprimarea concreti a prevederilor respective trebuie considerati ca avind un caracter preliminar, forma lor final urmind Si fie adoptata in cele dou instructiuni G2, DUCTILIZAREA ELEMENTELOR STRUCTURILOR in CADRE DE BETON ARMAT 6.2.1, Dirijarea mecanismului de disipare de energie Calculul dinamic neliniar reprezint& instrumentul eel mai puternic ow ajutoral caruia sepoate controla cel mairiguros i dirija mecanismul disipator \de energie. Asa cum s-a aritat anterior, in prezent nu este inca posibila aplica- Fea pe scar largi, a acestui instrument avansat de investigare a comportitii ‘eismice a structurii, Din acest motiv, in proiectarea curenti se apiica o serie de proceduri simplificate, aproximative, implicind anumite conditii de con- formare a clementelor structurale din punct de vedere al rigiditiii si al eapaci- tifiide rezistenf’, modalitati de evaluare a eforturilor de dimensionare etc. Aceste proceduri sint stabilite pe baza unor studi parametrice, efectuate tot prin metoda de tip ADN. In prezent sa impus concepfia potrivit cireia pe durata cutremurclor puternice disiparea de energic in cadrele multietajate trebuie si se realizeze cu prioritate in grinzi si in cit mai mic& misur4 in stilpi, astfel incit sii nu. apari mecanisme de tip etaj slab. In uncle prescripfii de proiectare in intenjia de a se evita asemenea situafii se prevede pentru elementele care converg intr-m mod structural ‘© conditie de forma: MER + Math > a( Mit, + ME] (6.13) unde Mug si Mix reprezinti momentele capabile ale stilpului de la_partee superioara gi, respectiv, inferioar’t a nodului, corespunzitoare valorii minime ‘a forfei axiale rezultate din calculul static (situajia mai defavorabili), iar Mz, si M&, reprezinti momentul capabil al grinzilor la stinga si la dreapta nodului, valorile respective fiind stabilite in funefie de rezistenfele de calcul Se considera ambele sensuri de rotire a nodului (fig. 6.13) jar atunci cind in 192 7 ¥ ‘ye wn yee ae rN ee ye vm a Fig. 6.13 rod converg grinzi pe douti direct, condita (6.13) se verti pentru ficeare ireetie Factorul are rolul unui coeficient de siguranfa. tn proicctil de Instruct uni de proiectare a clidirilor cu structura in cadre acesta era apreciat preliminar la 1,2, valoare adoptata si in preseripfiile americane [104]. Este de observat c& valoarca reali a lui a, care corespunde exprimarii momentelor capabile in functie de rezistenfele efective (vezi relatia 6.3) este mai mare, datorita faptului ci in timp ce momentele capabile ale grinzilor depind in esenfi de rezistenfa armiturii, momentele capabile ale stilpilor depind atit de reaistenta atmiturii cit si de rezistenta betonului comprimat, Cu toate acestea este de apreciat (vezi de exemplu [74)) c& adoptarea valorii « = 1,2 in relatia (6.13) nu este in masura si evite aparifia deform Jor plastice fn stilpi. "Argumente pentru o asemenea afitmatie sint urmatoarele i, Incursiunile in demeniul postelastic ale grinzilor de cadru la cutremure intense implick deseori sclicitarea ofelului in domeniul de consolidare i cresteri corespunztoare (de ordinul 10 25%) ale momentelor fai de valorile asociate eforturilor unitare de curgere fi, Arm&turile din placd, paralele cu armatura longitudinal a grinzilor = tontribuie cu valori cuprinse intre 10 si 30%, la valoarea momentului capabil -' negativ. In general contributia acestor armfturi este ignorat’ la dimensionarea la incovoiere a grinzilor. Capacitatea portant’ a stilpilor (in special a celor_marginali) este puternic influentata de fortele axiale induse de cutremur, a ciror valoare poate - fi mult mai mare decit cea rezultata din calculul la incércarile seismice de calcul, Valoarea acestor forfe depinde de numarul de articulafii plastice for~ mate fn grinzile adiacente stilpului, iar acesta nu poate fi apreciat corect fark 199are. Pe de’ alta parte, stabilirea efortului axial considerind totalitatea grinzilor respective plastificate poate teprezenta in multe cazuti o solufie prea acoperitoare. iv, Distributia. momentelor_ incovoietoare in Iungul stilpilor cadrelor etajate pe durata acfiunii seismice poate diferi substantial de cea furnizat’ de calculul elastic la forfele statice echivalente, Raspunsul dinamic neliniar evidenfiazd faptul cd pozitia punctului de inflexiune se modifick permanent. In [74] se arata cd la structuri respectind condifia din. prescripfiile americane (6.13) pot apirea relativ frecvent situatii (in special a nivelurile superi- are) in care se formeazi articulafii plastice in stilpi sub grinzi, in timp ce secfiunile de deasupra acestora sint supuse la momente cu valori foarte reduse., De altel insusi calculul elastic pune in evidenti situatii in care momentele pe stilpi, deasupra gi dedesubtul grinaii sint de acelasi semn (fig. 6.14), atunci Eind grinaile sint relativ flexibile in raport cw stilpii. In aceste cazuri condifia (6.13) ar trebui inlocuiti in principiu cu o relatie de forma ME} ~ Mitly > @(M&y + ME) instrumental analizei dinamice i (6.14, a) ~ Mig Mey > o(Me, + Mg) (6.14, 0) dup cum momentul in stilp deasupra nodului, furnizat de calculul elastic Sima mare sas mai mic decit cal dn secfiunea. de sub grinda, Ca MiB si Mi care intervin in stilp, in secfiunile de’sub nod,'si de deasupra modului, in situafia in care stilpul se plastifici deasupra nodului, respectiv dedesubtul nodului, O valoare aproximativé a acestor -momente se objine amplificind valonle rezultate din calculul static 1a ineareari we oN ye war er a ase ny rN Fig. 6.44 194 ‘’seismice de calcul cu raportul intre suma momentelor capabile in grinzile adiacente in nod si suma momentelor in grinzi rezultate din calculul static Ia incarcarile de calcul, v. Un stilp proiectat pe fiecare directie in acord cu conditia (6.13) poate 4 fie descoperit sub aspectu! capacititii portante atunci cind este supus eforturilor asociate unui cutremur actionind oblic fafa de axele principale de jnerfie, implicind plastificarea simultand a tuturor grinzilor care converg fn nod, Intr-adevar, in asemenea situafii termenul din dreapta relatiei (6.13) creste in timp ce termenul din stinga scade ca urmare a reducerii de capacitate portant la actiune oblicd (vezi 5.2.5). Este de observat, totugi, ci aceasti situatie limita are o probabilitate mai mica de aparitie. In (74] se face aprecierea ci pentru a evita plastificarea stilpilor termenul «« din (6.13) trebuie s& aibe valori cuprinse intre 2 si 2,5. Desi aparent aceste valori sint excesiv de mari in practicd ele se pot realiza cu relativa usurin{’, firi implicatii negative sub aspectul consumului de materiale, obtinindu-se © serie de avantaje importante: +a, Mentinerea stilpilor in domeniul elastic de comportare face ca fretarew (confinarea) miezului de beton al stilpului sk nu mai fie necesard, astfel ci misurile de armare transversal se pot reduce substantial. , Capacitatea de a prelua for{i taietoare a betonului din stilpi, in zoncle dea capetele stilpilor, care nu mai sint zone plastice potentiale, sporeste. ¢. Se imbunatafese condifiile de aderenta ale armaturilor ca urmare & faptului c& acestea nu mai sint solicitate ciclic alternant in domeniul plastic. €a urmare se pot accepta imbinari prin suprapunerea barclor verticale pe Jufgimi reduse, corespunzitoare condifiilor normale de solicitare. d, Faptul c& stilpii nu se plastific’ imbunstateste comportasea nodurilor ‘grind’-stilp. Penéru calibrarea coeficientului« singura baz riguroasi 0 constituie studille parametrice utilizind instrumentul ADN. Asemenea studii sint in curs de desfagurare rezultatele acestora urmind ‘si fie folesite la redactarea prevederilor Instructiunilor tehnice pentru. proiectarea structurilor in cadre, printre altele gi la precizarea valorii coeficientului 2, E de observat, de asemenea, c& practic nu se poate climina complet posibilitatea aparifici articulafillor plastice in stilpi. Astfel, plastificarca stilpilor la baz (la incastrarea in infrastructura) este, de regula, pusd in ‘evident de orice analiza dinamica la un entremur intens, La nivelul superior © al dladirilor cu multe etaje sau la cladirile cu unul, dow’ niveluri este dificil sau necconcmic si se realizeze stilpii mai puternici decit riglele. Plastificarea stilpilor in aceste situatii nu este periculoasi datorita cetintelor reduse de ductilitate in articulatille plastice din stilpi si datorit% faptului 4 eforturile de. compresiune relativ reduse permit dezvoltarea unor deformatii plastice importante fri misuri speciale de armare transversal. In cazul stilpilor marginali, in situatia in care sint descarcati partial saw total prin efectl indirect al forlr oizontale, se poate accepta, de asemenca, plastificarca, In cazul in care efortul axial are valori reduse de compresiune sau reprezint 3 chiar efort de fntindere, ductilitatea sectional este substantial. Plastificarea locali a unui singur stilp din sirul de stilpi ai unui etaj nu este Periculoasi pentru ci mu implici deevoltarea unor mecanisme de etaj. Pe de alti parte asigurarea condifei (6.13) ar atrage o sporize excesiva a armaturil longitudinale, «Este de observat ci dirijarea mecanismului disipator de energie prin Intermediol relate! de verficare (613) prezinta dezavantajul 4 poate implica 15—_ Dis = wt — ay ~ Snes Meap, stile a b ig, 615 numeroaseiterafii in procesul de stabilire a capacititii portante a elementelor In literatura de specialitate exist propuneri de metode de proiectare antiseis- _ mich Ia care capacitatea portant a, clementelor structurale asociat& unui iecanism de plastificare favorabil (Kg. 6.18) se determin& direct prin dimensi- Snare la valori de eforturi stabilite corespunzitor, Asemenea metode au fost propuse de Thomas Paulay, iar in fara noastra de ing. Em, Tijaru si D. Capa~ Ting, tn esent aceste metode implica dimensionarea stilpilor la momente Incovoietoare cu valori apreciate suficient de mari pentru a evita aparitia ‘Isformatilor plastic in aceste elemente, cu excepfia bazel stfipilor sia ulliuau- lui nivel, Expresia momentului de calcul (de dimensionate) in stilpi M; are forma (fig. 6.16, a) Mt = by BM, (6.15) in care M, este momentul din stilpi din incarcirile de calcul; 8* — raportul dintre valorile insumate ale momentelor plastice (capabile) ‘ale grinzilor de Ia nivelul considerat si valorile corespunzitoare incarcirilor de calcul ; yy ~ coeficient supraunitar cp ia in considerare abaterile de la distributia con- Siderat& in calcul a incarcarilor orizontale seismice si a momentelor in- Covoietoare, efectul modurilor superioare pe structura plastificata etc; coeficientul ky are anumite valori pentru cadrele plane si alte valori {mai mari) pentru cadrele spatiale, atuncicind si la aceste structuri dimensionarea se face numai dupa directiile principale ale clidirii, Pentru a evita ruperile premature la acfitinea fortelor t&ietoare, valoarea fortei taictoare de calcul in stilpi Qj corespunde nivelului maxim de solicitare care poate apirea, corelindu-se cu mecanismul de plastificare proiectat 7 Oh = he BO (6.16 s-2 notat cu Q, forfa tietoare din incircdrile de calcul; kg — coeficientul de amplificare dinamicd, similar coeficinetului by din (6.15). In instructiunile pentru proiectareastructurilor in cadre, in curs de claborare, se intenfioneazi introducerea unei asemenea proceduri de proiec- ©) Ia P 100-92, aptrat wlterior standardelui 10107/0.9; pentruacest raport se wtilizeand notatia 196 0 : | Fig. 5.16 fare, aceasta implicind calibrarea cceficientilor hy si Rg pentru condifile de ealizare a constructiilor in cadre etajate in fara hoastta. _ Pina la rezolvarea acestor probleme, finind sema de ansamblul conside- rentelor expuse, in special de incertitudinile privind identificarea zon«!or plastice potentiale, se propune ca misurile de ductilizare s& se aplice ast{ci — toate grinzile si tofi stilpii structurii se asigura impotriva ruperii la forte tlietoare, prin verificarea condifiei (6.10) in care efortul de dimensionare Qnas este asociat situatie’ de solicitare maximale corespunzitoare mecanismu- Taf plastificare — toate extremititile grinzilor se considers zone plastice potential aceasta implicind asigurarea in aceste zone a condifiilor de ductilitate sectional’, minim’ (6.12) si de armare transversala. minim’ pe lungimea /,; — se considera zone plastice potentiale irstilpi, zonele de la extremititile acestora, misurile de armare transversali minimé pe considerente de confinare a’ betonului comprimat previzindw-se totdeauna in partea inferioard a fiecirui nivel, iar Ia partea superioari nimai daci intensitatea efortului > 0,3, bie” Ultima prevedere presupune ci daci deformatiile plastice ‘pot aparea ppost-elastic sint aga cu matesta calculul dinamicneliniar moderate. Daci si eforturile axiale in stilpi sint mederate, nu sint necesare misuri speciale de confinare in aceste zone, armitura transversal dispust pe alte triteri fiind suficienta. ‘axial de compresiune =6.2.2. Ductilizarea grinzilor ‘a. Localizarea zonelor plastice. Stadiul de solicitare maxima al nei tigle de cadra de beton armat la actiunea unor cutremure puternice poate implica ‘parifia simultani a dod articalatii plastice deschise la fibre opuse. Sub efectal combinat al incércirii gravitafionale si al actiunii seismice, diagrama de mmomente incovoietoare are, la limit’, formele din fig. 6.17, corespunzind celor doua sensuri de deformare maxim’, Pozitiile in lungul grinzii ale celor dowi atliculatii plastice depind de maniera in care diagrama de momente capabile “imbraci" diagrama de momente incovoietoare maxime, Dow situatii posib‘le Sint dlustrate in fig, 6.18 pentru diagrama de momente din fig. 6.17,-a. Astfel, in cazl reprezentat in fig. 6,18, a articulatiile plastice apar la extremitatile grinailor iar in situatile din fig. 6.18, 6 si fig, 619, 0 o articulatie plastica Wuabsedaebade sbassadagedgngs 4 7 wpa 198 Fig. 6.19 apare la o extremitate a grinzii in timp ce cealalt& apare in cimpul grinzii. Exist mai multe argumente care fac ca prima situatie s& fie considerata mai avantajoasi. Intr-adevar, atunci cind articulatile plastice apar la capetele rina — pentru aceleasi rotiri de nodari, deformatiile impuse grinzii si, deci, cerinfa de ductilitate la rotire sectionali in zona plastica sint mai mici (fig. 6.19) = forta taietoare asociati mecanismului de plastificare al grinaii, poate fi mai mica; armarea transversal minima previzuti pentru zona plastica se intinde peo lungime mai mic&; in fig. 6.18, a, si 6 care ilustreaza cazurile distincte ‘care pot apirea in practicd se indic& i modul specific de armare transversal a. grinaii Fig. 6.20 Exist si situafii, cind urmirindu-se in principal protejarea nodului prin modul concret de realizare a armaturii longitudinale a grinzii se dirijeaza aparifia zonelor plastice la distante suficient de mari de extremititile grin evitindu-se in acest mod plastificarea (curgerea) si unecarea armaturii in nodul strucfurii si implicit degradarea betonujui din nod (fig. 6.20) Fafa de probabilitatea mare de aparitie in aproape toate grinzile unei structuri curente in cadre de beton armat a cite doua articulafii plastice deschise la fibre opuse, apare rafional ca alc&tuirea armiii grinzii si aibi in vedere cite dou zone ‘plastice potenfiale in toate riglele. b. Asigurarea unei capacitii minime de rotire_ secfionali in zona plastici Pe baza faptului e&, la grinzi, diferenfa intre valorile momentelor incovoietoare 199care produc ruperea sectiunii si initierea curgerii in armAtura intins’ este relativ’ mica, se recomanda si se considere urmatoarele lungimi J, ale zonei plastice (veri fig. 6.17) — atunci cind articulafia plastic apare la capitul grinzii, tungimea J, a zonei plastice se ia egal’ cu de dowd ori inaljimea 4 a grinzii pentrua tine ssvama de efectul forfei ttietoare importante din aceasta zona (vezi pet. Wl) — atunei cind articulatia plastica apare in cimpul grinzii, zona plastica se consider: pe cite o lungime / de fiecare parte a sectiunii de moment incovoietor maxim pentru a fine seama de variafia mai lent’ a diagramei de momente pozitive in aceasta situatie. ‘Aga cum s-a aritat in paragraful 6.1.3, in aceasta zond se impune o limi: tare mai severd a inilfimii relative a zonei comprimate, &, $i asigurarea unui minim de armare transversali cu etrieri. Valoarea Em in relafia (6.12) se ia in cazal grinzilor Biom = O25 (6.17) 1 5.2, conditia (6.12) devine Astiel, pe baza relatiilor din tal b-p <2 unde si p' sint procentele de armaze longitudinala la fafa intins: pectiv, comprimata. De asemenea, pentru a conferi riglelor de cadru un minim de capacitate Fortanta si implicit o limitare a incursiunilor in domeniul postelastic se mai pune condifia: b>b (6.19) in care, in cazvl riglelor structurilor din zone stismice de calcul A—E fy == 045%, pentru armaturile de preluars a momentelor negative pe reazeme 51'0,15% pentru celelalte armaturi intinse. In cazul riglelor stracturilor proiec- taté in Zona seismict de caleul F procentele f, sint 0,30% si respectiv 0,10%, ultima valoare reprezentind si procentul “minim de armare pentru riglele’ neparticipante la structuri antiseismice. Pentru a evita o degradare accentuat’ a capacititii portante a sectiunilor de la reazem, atunci cind in urma fisuririi alternante pronungate. in anumite momente fisura este deschisi pe toati inaltimea sectiunii ‘comprimat poate fi asigurat numai de armatura longitudinal’ inferioara, se impune ca Pip > 03 (6.20) Relatia (6.20) reprezinta in acelasi timp o conditie de ductilitate sectionali care insoteste conditia exprimati prin relatia (6.18). Daci membrul SR Grept al relatiei (6,20) éste mai mare decit 1— 5, atunci procentul Re C= (6.18). In zonele de cimp ale grinzii, unde poate exista moment incovoietor negativ (vezi fig, 6.17), se impune ca momentul capabil negativ si fie cel pujin egal cu 25% din momentul capabil negativ al seefiuni de pe reazem. In vederca confinitii zonelor plastice (cresterea lui ey in relatia 6.11, a), se prevede ca distanfa intre etrieri in aceste zone si nu depigeascé 200 mm 200 A ae Th. sau “2+ asigurind in acclagi timp un procent de armare transversald. de cel pufin 0.2%, In raport cu alte prescriptii aceste conditii sint mai largi. Este de remarcat, totusi, cd etrierii rezult in general din condifia de asigurare la forfi tiietoare si nu din condifille anterioare, <2.” Este de observat c& in condifille in care rigla de cadru are o sectiune fm formi de T, ca urmare a conlueririi cu placa plangeului se poate ++ asigura 0 capacitate de rotire substantial sub momente pozitive, fard masuri --suplimentare de armare transversal datorita faptului ca indifimea zonei comprimate este suficient de redus (£ < 0,15). La astfel de grinzi, zona de indesire a etrierilor la extremitati este dictata de asigurarea capacitatii de rotire sub momente negative, astfel ci in situafia din fig. 6.18, 2 lungimea pe at, care se indesesc etrierfi este’ 2 A. ¢, Asiguratea ancoririi barelor longitudinale, Cu excepfia armaturii de la partea superioara pe reazemele intermediare ale grinzilor, armatura longitudinala este ancorat4 in nodurile de cadru aflate + in vecinatatea zonelor plastice potentiale din grinzi si stilpi (vezi fig. 6.9). _ Pentru aceste situatii se prevad regulile de ancorare din fig. 6.21, care urma- ese si compenseze pierderea parfiald a aderenfei (lunecarea armiturii) practic de neevitat_in condifile solicitiit alternante generate de actiunea cutre- ‘murelor. i : Mi ' | 1 iJ ; a eB Fig. 621 4. Asigurarea tmpotriva ruperli din forfa tiictoare. Probabilitatea apa- sifiei mecanismului dkipator de energie cu articular plastice deschise la fefe ‘opuse (fig. 6.17) este foarte mare in cazul grinzilor structurilor curente in cadre solicitate de cutremure puternice (vezi fig. 6.8). Pe aceast’ baz’, forfa 4° Ghietoare Qnas din relatia (6,10) se determind ca forfii asociat’ mecanismmului de plastiticare. La capatul B al grinzii din fig. 6.18, a se obfine: ty + Mish Mie + Mie 4 o511¢ +p) Ones. = ; (6.21 a) si nina = — Mila MB +05He +) (621 0) cor4 unde g este Incircarea permanent a jar p este incircarea temporara (vari- ‘bila amibele Isat cu valor lor din vuparea special de incircari (veri Eipr tolul 1). Momentele incovoietoare Mp Se introduc cu valorile lor absolute. Atunci cind valorile Qasr i Qnie din ‘relatille (6.21, @ sid) sint de semn_ opus, exist’ riscul aparitiei nor fis: diagonale inercigate care Pig. 622 pot deteriora practic complet capa- 7” citatea betonului de a prelua fort tietoare. Se observ ch acest ris estemaimare la grinzicy esehider sneer permanente mici, In aceasta situatie trebuie ca relafié (6.10) sh severifice § pe ntru Qmjq, atunci cind armarca transversala este realizati si ci bare inclinate. Im zonele plastice potentiale se impune conditia: 7 2 Tnon= 202 Onan ke naz < heRe (6.27) Aceasti limitare, 5 le zarea unor elemente mai putin sensible la ruperi fragile datorate forfei taietcarc, avind in vedere si efectul degradirii betonului Ja solicitari intense repetate Forfa taictoare capabild Qoep se determina conform relayici (9.58) diss yaragraful 5.3 finind seama de umatoarele observatii: 1. Capacitatea betonului Q, se reduce prin inmulfirea cu cocficientul my Get Ge relatia (lig. 6.22) my Same (623) ' vice Ques + un parametru adimensional care exprim nivelul de BeRs co-Gtare Ja fort’ thietoare, In calculul practic, cceficientul m, se poate aplica direct rezistentei R. i 7 furnizate de relatiile 2. Yn cazul in care valorile fortelor Qnes $i Qmia (a1, @ git) rezultt ce seme centre giambele depisese valoarea bi, ce censider& e& mu se pate conta pe aportul betomului dea prelua fork se censider ‘ Pe ntl taietcare in zonee plastice potentiate gi in consecinyl Qs = 0. _ Tn aceste situatii la stabilirea valorii Q..» se consideré ed inclinarea fisuri, exitice este 45°. i ee 8, Coyacitatca Q, « armituntiincinate se i fn considerare numai dec entra cl fon taeteaze Ta care se face verfiarea, acenst& armatork este supusi Ia intindere. mai sever decit in relafia (5.70) are scopul dea impune reali- . 6.2.3. Ductilizarea stilpilor a. Interactiunea dintre efectele momentului incovoietor, forfei_ tlietoare sal forfei axiale. Caracteral rupetii unui stilp este dependent de interactiue nea complex intre efectele celor trei categorii de eforturi care actioneaz’ ‘elementul: momentul incovoietor, forfa tdietoare si efortul axial In cazul stilpilor structurilor cu rol antiseismic tendinfa de degradare si Fupere (mai putin ductila) prin forfa taietoare este accentuata de faptul c. aceasta are de reguli sens alternant Ja acfiuni seismice intense, Pe de alt& parte, efortul axial de compresiune are ca efect, de asemenea, prin sporirea in3iyimii zonei comprimate (vezi 6.11) 0 diminuare si uneori chiar pierderea complet a caracterului ductil al cedirii specitice elementelor de beton armat incovoiate. Comportarea stilpilor de beton armat la cutremure de intensitate ridicat poate fi caracterizati in mod global functie de doi parametrii adimere g. sionali, reflectind sensibilitatea lor la ruperi prin for{ tAietoare si respectiv efectul fragilizant al efortului axial de compresiune ([52], fig. 6.23) si anume: ~ raportul Be, intre indlfimea liberi a stilpului si latura secfiunii transversale, proportional in cazul stilpilor cu raportul & intre eforturile unitare normale si cele tangentiale, de care depinde caracterul cedarii la incovoiere cu for{i tAietoare (vezi 5.3); ~ lndiosle infensitiiefortului axial m= "care in cazal carent al stilpilor armati simetric reprezint o misura a iniltimii zonéi comprimate. Din fig. 6.23 reaultd ci situatia de solicitare cea mai defavorabila cores unde stilpilor scurfi cu forte aviale relativ mari. In aceste cazuri rupereate fi extrem de casantd, printro fracturl inclinata in raport cu axa ele~ Frentulti, im Tungul cavela intervine bruse dislocarea stilpului, ca efect al Glortului axial de compresiune gi al forfel tietoare. Acest mod de cedare este GGhamit in Hteratura, de. specialitate rupere ,clivaj exploziv’, datorita Geeminiril cu fencmenul de iva} specific unor categorii de roc. Asemenea Stusiil de soliitare trebuie intotdeauna evitate in structurle de beton armat cu rol antiseismic. : H, Dimpotriv’, in cazul stilpilor lungi, (4 intensitatiiefortului axial de compresiune ductlitatea ced&rii este maxima. Himilard cele specifice elementelor Incovoiate (vezi relaja 6.17). Intre cele dow cazuri limita se inseriu o multitudine de situatii de soci tare, la care corespund ruperi de tip ineovoiere-forfecare (dupa fisuti api Ta brn intined eu orientare inifial normald Ta ax, care se dezvoltd ulterior dupa o dizectie inclinati ca efect al acfiunii fortei thictoare, vezi cap. 5.3), ‘cu capacitiji ultime ale rotiri sectionale, invers proportionale cu valoarea efortului axial de compresiune, he Este de subliniat of pe mtsur& ce parametrii sin au valori mai meri > 5) si cu valori reduse ale reste rolul armirii transversale cu etrieri in asigurarea la fort taietoare si pentru sporirea deformabilita{ii si, de asemenea, ci parametrul h/H, poate caracteria numai aproximativ efectele interactiunii dintre momentul incovoietor si forfa téietoare asupra modulului de cedare a stilpului, cl fiind, prin relafia directa cu raportul 28); care constituie cazul curent, Referirile mai samare la : 7 Af <25) se datorese gi faptului cd pentru Fceste Clemente modelul de calcul si detaliile de armare nu pot fi considerate fuck complet clarificate, coztl mei rar al stilpilor scurt b. Localizarea zonelor plastice. Datorita modului de variatie a momente- ‘or incovoietoare in stilpi, zonele plastice pot apirea numai la extremitatile acestora, La pet, 6.2.1 sa diseutat problema localizarii articulafiilor plastice in stilp. Sint de facut urmatoarele observafii suplimentare: i, Asa cum rezult’ din analizele dinamice neliniare, in general, nu se poate evita aparitia deformatiilor plastice la baza stilpilor, in zona situat& imediat deasupra incastririi in infrastructur’, decit cu preful sporirii dimensiunilor stilpilor dincolo de limitele acceptabile in mod obignuit. fi, In cazul structurilor rigide (cu pereti portanti de beton armat sau cu ridarie inrimat in cadre de beton armat), la care exist intercalate si niveluri * momentelor incovoieto: flexibile, dezveltarea unui mecanism de cedare de etaj este foarte probabili si in consecin{i ambele capete ale stilpilor acestor niveluri trebuie considerate zone plastice potentiale, cu mAsuri specifice de armare transversal. iii, La structurile curente in cadre, ca urmare a modului de variatie a sa adoptirii unei armiri continue pe inilfimea plastice se pot localiza fie la extremitatea supe- rioarii (in special in partea superioara a structurii), fie la extremitatea inferioara (de obicei la nivelurile inferioare ale structurii). In schimb, pentru stilpii de la nivelurile inferioare cele dou’ condifii menfionate pot si nu fie suficiente pentru a evita incursiuni mai substanfiale in domeniul postelastic si nici pentru a asigura capacititi de deformare suficiente, astfel incit sint necesare si condifii de tipul (6.12). ) iy, La cadrele de beton armat conlucrind solidar cu perefii de compartimentare sau de inchidere, executafi din zidarie de blocuri din diferite materiale, in stadii avansate de solicitare, degradarea zidariei, care precede de reguli ‘degradarea structurala si desprinderea ei parfiali de rama de beton armat, poate conduce la aparitia unor situafii dle solicitare specifice grinzilor scurte ‘gi mai ales stilpilor scurfi pentru elementele cadrului. In asemenea situafii, pot apirea solicit&ri foarte importante la forta thietoare si fn plus controlul formarii articulafiilor plastice este mult mai dificil de tealizat. Aceste particularitati ale comportirii stilpilor structurilor in cadre au condus la adoptarea prevederii din prescriptii de a considera toate capetele de stilpi ca zone plastice potentiale cu misuri diferite de armare transversal a zonelor de la partea inferioard si superioars, dup cum se arata in continuare. ”_¢, Asigurarea unei capacitifi minime de rotire sectional in zona plastica Asa cum sa aritat, procedecle curente de proiectare nu sint in misuri si evite cu certitudine aparitia unor deformafii plastice in stilpii cadrelor proiectate in zonele seismice de calcul A. ..E. In aceste condifii sectiunile de stilpi trebuie inzestrate cu o capacitate de rotire sectional’ suficient’ in raport cu deformafiile postelastice asociate nivelului forfelor seismice de calcul. In raport cu normativul P 100-81 in care condifia referitoare la ductili- ‘atea sectional minima se exprima prin limitarea intensitafii efortului axial, STAS 10 107/0-90 prevede conditia mai general& si mai riguroasa de limitare 2 indltimii comprimate b 0,3. Se apreciazd astfel cA la valori # mai mici, ductilitatea este suficienti {afi de incursiunile postelastice limitate care pot interveni la extremititile superioare, chiar in condifiile in care armatura transversald este constituita numai de etrierii rezultafi din dimensionarea la forta tai toare. Misurile de armare transversala suplimentara de Ia extremitatea infericari contribuie si la realizarea unor conditii mai favorabile de aderen{a pentru innidirea armaturilor longitudinale din aceasti zon’. De asemenea, se indesesc etrierii 1a ambele extremita{i ale stilpilor de la nivelurile flexibile ale unor constructii rigide. Dupi necesitate se indesese si etrierii la extremitaile superioare ale stilpilor la cadrele ca umpluturd din zidarie masiva, la care desprinderea local a zid&riei de stilpi sub actiuni seismice puternice poate transforma zona respectiva a stilpului in stilp scurt (veei pet. e). Zonele plastice potentiale au lungimea J,, masurata de Ja fafa nodului egali cu cea mai mare din valorile H,/6 (H. = iniljimea libera a stilpului), inaltimea sectiunii # si 600 mm (fig. 6.24). La nivelul parterului, 1a constructiile fara subsol, lungimea /,, stabilita prin condifiile anterioare se suplimenteaza cu distanfa intre fata superioar& apardoselii rigide si sectinnea de incastrare a stilpului i i i 1 ne ' i , ao <5 LI pel ae 2 aa if ARE ‘ > 100mm Pordoseelt <2t0nm tI My Tyee The + eT Ae / _ EB a (ee. 4] [io] a he 206 Procentul ‘de armare transversal p, in zonele plastice potenfiale trebuie si respecte condita b> 10 204 cae 2E (6.25) in care 4 Rio” = 4% 100 (%) (626) S-a notat cu , aria sectiunii unei ramuri de etrieri; n, — numarul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura d; a, — distanfa intre etrieri pe inalfimea stilpului a Oh R. Dac armiturile transversale fac un unghi diferit de 90° fafa de planul paralel cu latura d, acestea intervin in valoarea lui f,, prin aria echivalenti, rezultata din proiectie pe normala la acest plan. Condifia (6.25) a rezultat prin convertirea relatiei similare din normele neo-zeelandeze [114], la rindul ei inspirat’ din ACI 318. fn comentariile normelor neo-zeelandeze (115) se citeazi studii experimentale care atest c& cazu! stilpilor a ciror armitura transversala in zona plasticd a fost dimen- jonat& pe baza relafivi (6.25) s-au obtinut factori ai ductilitatii sectionale de circa 15, valoare cu totul suficienté pentru stilpii cadrelor curente de beton armat cu rol antiseismic. iii, Standardul permite ca in situatiile in care considerente estetice sau de alt ordin impun dimensiuni limitate ale stilpilor si se depageasc valoarea Em din relajia (6,24) pind la valoare &, corespunzitoare situafiei de balans, eu conditia sporirii procentului armaturii transversale fafa de'cea rezultata din aplicarea relatiei (6.25) R > 105 (0,4 + 2) 5(&— 0,4) pb Re +n) TPE ) 27) Prin aceasta se presupune cX aportul de deformabilitate a betonului ‘comprimat obinut printr-o fretare suplimentark compenseazi in bund parte fect cresteriiinaltimii zonei comprimate (vezi relafia 6.11). In aceste situafii indesicea etrierilor se face pe o inalfime 1,5 apreciindu-se ca prin efectul de fret corespunzitor unei armituri transversale puternice ‘cam este cea dati de relatia (6.27) se obfine si un spor substantial de rezistenf& a betonului si implicit al capacitafii portante a zonei confinate, apirind astfel riscul de cedare imediat deasupra acestei zone, dacd ea este redusi ca Tungime. iv. Distanta a, intre etrierii din zona plasticd potentiala va respecta condiile: a, < 64, a, < 4 @ytatura mici a sectiunii stilpului), dar nu mai putin de 100mm, condifii mai nuanfate decit cele prevazute de P 100-81, care impunea numai conditia a = 100 mm. Prima dintre condifii urmareste aga cum s-2 aritat la paragraful 5.8, evitarea flambajului barelor longitudinale comprimate, in urma unor cichari de solicitare alternanta intensd, 207Cea de a doua conditie este legatd direct de rolul arm&turii de a freta betonul, prin actiune de arc intre etrieri, agrafe si armiturile longitudinale. Cu cit distanta dintre etrieri este mai mare, cu atit mai mare este zona necon- finati din miezul de beton cuprins in interiorul armaturilor. Este evident de aceea ci distanfa maxima dintre armiturile transversale trebuie s& depind’ de dimensiunile sectiunii stilpului, find mai mare pentru sectiunile mari si mai mica pentru sectiunile reduse, deoarece 0 patrundere mai adinc ‘2 zonei de beton neconfinate in sectiunea stilpului este mai pufin important in cazul stilpilor grosi. Astfel, conditia prevazutd in noua redactare a STAS 10107/0-90, apare mai rafionald decit conditia prescrisi de normativul P 100-81. vy, Regulile privind distribufia barelor longitudinale si a ramurilor etrierilor in secfiunea transversal’ a stilpului sint discutate Ia cap. 5.8. Observatic Prin utilizarea procedeclor de proiectare a capacitatilor de fezistenta ale riglelor si stilpilor cadrului de beton armat, urmarind dirijarea formarit arti- ulattilor plastice in grinai (cum sint cele citate la pet. 8 din prezentul sub- capitol), necesarul de armatur’ transversalipentra confinarea betonului este mai redus, in aceste situafil find de astepiat mumai incursiuni limitate ale stilpilor in’ domeniul inelastic, chiar in situatiile de solicitare extrema. De asemenea prin utilizarea procedeului recomandat in normele neo-zeelan. deze (114), care ia in considerare solicitarea arméturilor din grinzi in domeniul de consolidare a ofelului, efectele modurilor superioare Ye vibratie si actiunea oblici a entremurnini in raport cu axele stilpilor pentru a stabili eforturile de dimensionare a stilpilor (care rezult& astfel cu valori sensibil crescute). se fstimeazd ca armitura necesar& pentru confinare scade la circa jumitate, fafa de cea furnizat’ de condifii de tipul relatici (6.25). Face exceptie zona de la aza stilpilor (la legitura cu infrastructura) unde nu se pot evita plastficiri mai importante 4d. Innidirea barelor Iongitudinale. In practica curenti din fara noastr’, armitura longitudinal’ a stilpilor se innadeste, pe considerente de simpli- tate a executiei, in zona de deasupra nodului structural, adici intr-o zon’ potential plastic8. Deoarece decalarea innadirii armaturilor ar intinde zona de . Innddite pe cea mai mare parte a inalfimii stilpului, se adopta de obicei intre- ruperea tuturor barelor intr-o singur& sectiune, ceea ce conduce la necesitatea ‘unei suprapuneri pe 1,5 l,(l, = lungimea de ancorare).. Condifiile defavorabile de solicitare ale zonelor de innidire la actiunca cutremurelor de intensitate ridicat’, implicind cicluri alternante de solicita fn care armatura de ofel poate avea incursiuni, uneori importante, in domeniul postelastic, reclam’ misuri suplimentare de asigurarea a ancorajului (inn: Girii) barelor, fafa de cele corespunzatoare incarcérilor din gruparile fundamentale. STAS 10107/0-90 incadreaza conditiile de solicitare ale armaturilor 4din zonele piastice ale elementelor participante la preluarea acfiunii seismice n categoria condifillor defavorabile de solicitare la care corespund_valeri J, eu cca 20% mai mari decit pentru conditii normale de solicitare. De ase~ menea, pentru acesti stilpi nu se fine seama la stabilirea lungimii de suprapa~ nere, de faptul ci Ja capitul superior al zonei de inn&dire efortul unitar din armiturile verticale este sensibil mai mic decit efortul unitar capabil (R, care, teoretic, se atinge in sectiunea de la extremitatea inferioard a stilpulu 208 : armaturlor Gebule in princpiy evitata ab excropla pale eke ee armituri cu lungimi pe 2—3 niveluri, Daca totusi, o asemenea rezolvare Feat pps a in ere situatii, innadirea armiturilor trebule facuta: crcn Sees a ea tl tt susiee turilor din stilpi sd se reali in afara zonelor Pe lingd avantajul unei comportari il jul unei c iri superioare a stilpului ca elemente de aivel, este superioari ca sectiune armaturii transversale minime pat ¢. Asigurarea tmpotriva ruperii din forfa taietoare. Pe baza faptului psi ma tat tine Bek, pl determina cu relatia (6.28), similar: Hiei ca He se incdrebre gravitaiosale au sat aeserahicas ene) G20 forte tletoare din Qnaz = keBQe < (6.28) unde (v. fig, 6.16, 6) Q, este forta taietoare fn stilp i 5, B) Ox es ‘4ietoare maxima in stilp in gruparea cial de tncirare. Coefcientul 8 reprezinta raportal intre Suma: mementeor capabile din grinzile adiacente stiipului si suma momentelor respective in gruparea specalé de fnekredi, dintre cele dou’ valor, una stabiiti pentra extremitatea superioard si cealaltd pentru extremitatea inferioara refini in relatia (6.28) valoarea maxima. pe _ Coeficientul Ag > 1 urméreste si ia in considerare sporul posibil de fort& {Hietoare care poate apirea in unele momente ale acffunii sesmice faft de valoarea corespunzitoare plastificarii_grinzilor itatile sti Naloarea corespunzitcare plastifcari grinsilor de la extremitifile stilpalus Valorile coeficientului kg urmeazi si fi i : i ko 2 sh fie precizate in instructiunile de Froieclre a structurilor in Cadre de beton armat, Calibrarea ‘oetiientulat i studii parametrice amy aza procedeelor de ¢: i ‘mpl studi paren iple, pe baza procedeelor de calcul dinamic neli- Orientativ, o valoare medie, nu intotdeauna acoperitoare, poate fi con- , Siderati y= 1.25, In [IT] se’ provad valorle 1,3 pentru. eazul ‘cadiclor plane 5i 1,3 peniru eadrele spatiale in situatia fi i ie, hs, apita caves spatiale in statin in care dimensionaea se face 1 Jn cazul nivelului de la baza structurii schema de calcul a forfei taietoare se asociaza cu plastificarea zonei de deasupra nivelului i FE sugsinn cn plostifcaren de deasupra nivelului teoretic de incastrare 209Din rafiuni de simplificare a calculului STAS 10 107/0-9) permite ca la fiecare nivel forfa taietoare de calcul si se stabileasc& prin amplificarea forfei t&ietoare Q,cu raportul dintre momentul capabil al stilpului si momentul maxim M, din incircirile seismice de calcul, inregistrat la extremitatea inferioara sau superioard a stilpului considerat. Valoarea iin relatia (6.28) corespunde situatici plastific&sii stilpului la ambele extremitati, reprezentind evident, limita superioara a Valorii forfei tAietoare care poate acfiona stilpal. ‘Este de remareat faptul ci pot exista situafii cind valoarea forfei tiietoare de calcul Quer poate depisi, ca urmare a unei capacitai portante ridicate la incovoiere, valoarea 2", care teoretic reprezint forfa taictoare in rispuns ¢ clastic si care reprezinta o limita superioara a actiunii (este adevarat la nivelul intregit structurt). In asemenea cazuri apare indicata, in vederea ob{inerii unor Solufi mai economice efectuarea unor redistribugit ale eforturilor de calcul intre elementele structurii in sensul suplimentirii forfelor acelor elemente, ‘are prin armarea minima impus4 de norme prezinta disponibilitati de incar- Care $i reducerea corespunzitoare a fortelor aferente elementelor celor mai incircate. Ca si in cazul grinzilor, dimensiunile sectiunii de beton a stilpilor trebuie si asigure verificarea condifici (6.22). Forta thictoare capabilé a stilpilor, Quay din relafia (6,10) se caleuleazt conform STAS 10 107/0-90 la fel ca pentru incaredri neseismice (vezi 5.3). {n cazul stilpilor na se aplici reducerca fortei taietoare Q, preluate de beton, ‘considerindurse cl in capiesia acestei componente a rezistentei la forth ti toare (5.67) efectul favorabil Al efortului axial de compresiune este subeva- Tuat, rezultind 0 valoare sub care nu se coboard, chiar in condifiile unei degra~ diri limitate a betonului ca urmare a solicitarii seismice. Trebuie semnalat insi cd, atit in cazul grinzilor cit si in cazul stilpilor, alte prescriptii de proiectare antiseismici, cum sint de exemplu Codul model CEB-FIP [111] si normele neo-zeelandeze (114], consider’ reduceri mai importante ale lui Q, decit STAS 10 107/0-90. “In ceea ce priveste armarea minim cu etrieri a stilpilor, STAS 10 107/0-90 prevede ca procentul minim de armare cu etrieri a stilpalui sa fie Par, ain = 015% (6.29, a) Ia stilpi in zonele seismice de calcul A...E si Par min = 01% (6.29, ) la stilpi in zona F In zona clastica a stilpilor se previd aceleasi tipuri de etrieri (ca forma si diametra minim) ca in zonele plastice potenfiale, la distanta cel mult ‘de 200 mm. Prevederile menfionate privind asigurarea impotriva ruperii din forta tdietoare se aplica taturor stilpilor structurilor curente in cadre, In dowd ‘cazuri particulare aceste prevederi suferd unele modificdri i, Stilpii de la nivelurile flexibile ale constructiilor cu pereti portanti de beton armat sau cu perefi din zidarie de cérimida de cel pufin 250 mm 210 Septetes ” ds onsen An Se Nt = a Porter pe stig 1 fy i | | lafesheolud Teen eins Fig. 625 grosime, inrimate de cadre de beton armat sint expusi cu probabilitate mae Ta plastificarea la ambele extremitati. La acestt stilpi se va lua (6.50) Drept urmare — fortele tiietoare se distribuie diferit intre stilpi, solicitind fel Co |, solicitind _prepon- ee a a ree nen eee avind g rigiilate substan ma mare decit stilpti descarcati de efort axial i care la limit, in situatia cind devin intingi, practic nu mai sint in masur’ £4 preia forfe tdietcare; ® a — eforturile de compresiune in stilpi in situctia cind sint incarcati suplimentar pot avea valori foarte maii, antrenind sporirea momentelor capabile si implicit a forfei tiietoare asociate mecanismului de disipare a energiei specifice acestor structuri ‘In consecin{a stilpit acestor structuri trebui stilpii_acesto i trebuie prevazufi cu o armare transversal’ foarte puternic, pe toatd indlfimea lor, atit pentru asigurarea Ia forfele tKietoare mari, cit si pentru a asigura efectul de confinare a beto- Suh, mp de concen de compresizne din ace slp ii, Stilpi scurti. S-a aritat anterior ci in cazul stilpilor la care raportul Ai [heste redus (crientativ < 2,5) in conditille unor solicitiri intense Ta compresiune si fori taietoare, apare riscul wnor ruperi caracteristice, extrem de fragile, (fig. 6.26 a). Ccmportare de stiip scurt apare uncori chiar la stilpfi Iungi, dar ia care interactiunea cu peretii de compartimentare sau de inchidere, cu. parapetii, conduce la reducerea inilfimil lor libere, aii* Ping in prezent nu s-a_reusit construirea unui model analitic sa- tisfacitor pentru calculul acestor stilpi, in masura si exprime fiunea complexa intre cele trei tipuri de eforturi NV, M,Q. tn aceste con- difii_proiectarea’ stilpilor scurti se bbazeazi pe citeva reguli deduse din Ss experimentiri pe modele de asemenea stilpi, Sint de refimut “urm’- toarele: Comportarea in stadiul de cedare este substantial imbungtatita Fig. 626 dack valoarea efortului tae Oe in sectiunea de beton nu prea este mare (orientativ <1,5 R,) si dact armitura transversali este suficienta. Unele experimentiri ‘numerice efectuate in perioada de pregitire a standardufui au pus in evidenfa faptul ca daci forfa tlietoare de calcul se stabileste cu relatia (6.30) care presupune plastificarea la ambele extremitifi, armitura orizontali (etrierii) Fezultafi din calcul, este apropiati de cea evidenfiata ca necesari prin studiile experimental ?Pierderea ancoririi armiturilor longitudinale reprezinta 0 problemi critic a stilpilor scurfi (ca urmare a faptului cd eforturile de aderenf’, cu Valori ridicate, au practic acelagi sens de acfiune pe toat& indlfimea stilpului). Pentru imbunatitirea comportirii din acest punct de vedere este necesar £4 se evite innidirea armituriior longitudinale pe indlfimea liberi, pe de 6 parte, sisi se aleagd solufii cu armaturi de diametru mai tedus (d < 22 mm). La stilpi foarte seutti(7 <2); cu soit importante la frfe axiae $i forte tkietoare, solujia de armare cea mai eficienti este cu bare diagonale (fig. 6.26, 8), care aga cum rezulti din studiile experimentale poate asigura un mecanism de rezistenta stabil Este de subliniat c& problema consolidarii stilpilor scurfi avariati in ‘urma cutremurelor puternice este deosebit de dificila, ea comportind de regula cimiuiri, care sporesc sectiunea stilpilor pind ta sectiuni, demulte fori inacceptabile, O posibilitate de a evita asemenea situafii o constituie proicctarea stilpilor cu 0 capacitate portanti superioara cforturilor corespunzitoare rispunsului” seismic elastic (Quae > 3a) ‘Asemenea solutii sint de considerat la proiectarea stilpilor de la baza silozurilor dar si Ia stilpii de Ja nivelurile inferioare ale unor construct civile multietajate. {, Noduri de cadre. Cedarea nodului intre grind gi stilp reduce sensibil rigiditatea si capacitatea portant a structurii in cadre la acfiunea seismic’. ‘Acest fenomen a fost pus in evidenfa de studii experimentale efectuate cu subansambluri grindi-stilp supuse la cicluri severe de incéreare altemanta [115]. Intr-un stadiu avansat de solicitare, asociat cu plastificarea grinzilor adiacente nodului, (fig. 6.27), in nod apare o forta taietoare maxim’ Ones dat de relatia (6.31) Ones = ase + Aus — O07 (6.31) 212 Fig. 627 5 Studii teoretice i experimentale recente an scos in eviden{& mecanismut de prelute's forfl Wetonte Ouse Tnainte de fourarea nodlat forte teare este preluati in principal prin biela diagonal comprimati de beton (6g. 6.28, a) iar dupa fisurare, forta taictoare este preluat printr-un mecanism de tip grind& cu zibrele multiple, in care betonul asiguri diagonalele ccmprimate ier intinderea este preluati de refeaua ortogonalé de arma- tuk (fig. 6.28, 6). ‘Trebvie observat ci daci structura este de tip stilpi slabi, grinzi putemice, implicind un mecanism de cedare de etaj, nodul poate fi mai expus Ja actiunea forfei tiletoare verticale, care se stabileste pe baza eforturilor capabile din armiturile stilpului, printr-o relafie similara relatiei (6.31). Insbuctiunile (cbnice pentru proiectarea nodurilor structurilor in cadre, aflate in curs de clabcrare prevad condifii de dimensionare a sectijunii de beten sia armiturilor din nod bazate pe modelul de grind& cu zibrele, aga ‘cum se procedcazi, si in alte norme nafionale {111} sau internagionale [114].6.3. DUCTILIZAREA PEREJILOR STRUCTURALI DE BETON ARMAT 6.3.1. Considerafii generale Conceptia actual in proiectarea antiseismic’ a structurilor cu pereti de rezistentd de beton armat urmareste sd asigure dezvoltarea unor mecanisme de rezistenfa ductile cu zonele plastice concentrate 1a capetele riglelor de cuplare si la baza montantilor verticali. Aceast4 concepfie se aplic& atit perefilor structurali monolifi cit si celor din panouri mari prefabricate. ‘Spre deoscbire de cazul structurilor in cadre, dirijarea .dezvoltérii_20- nelor plastice la actiuni seismice severe in structurile cu pereti de rezistenta se poate obtine aproape cu certitudine. Plastificarea riglelor de cuplare este practic inevitabila in cazul actiunii unor cutremure puternice, ca urmare a distorsiunilor ample in care sint angajate aceste elemente sia deschiderii lor mici, zonele plastice apirind, evident, la extremitatilor riglelor. Nece- sitatea asiguririi plastificarti peretelui de beton armat la baza sa este impus& de asigurarea unei cit mai mati deplasiti A..y in relafia (1.6). Aceasta situatie impune asigurarca unci distribufii corespunzitoare a capacittii_ portante pe inaltimea constructici si, deci, controlul distributiei armaturii longitudinale pe verticala peretelui Concentrarea deformatiilor plastice numai intr-o zona restrinst de la baza peretilor, aduce si avantajul important din punct de vedere economic ch misurile mai severe de armare transversal (pentra prelaarea forfelor taietoare si pentru confinarea bstonulai) care se impan in zonsle plastice vor fi limitate numai la aceasts zond. Pentru proiectarea antiscismict a peretilor structurali monoliti d+ beton armat, proiectantul dispune de Instructianile tehnice P85 [118]. fn prin cipiu, aceste instructiuni se pot aplica si peretitor din panouri mari prefabricate cu observatia ci imbinrile orizontale si verticale trebuie si se com- porte elastic sub actiunea forfelor de lunecare asociate mecanismului de plastificare a peretelui Din acest motiv in STAS 10107/0-90 prevederile referitoare Ia structurile cu pereti de beton armat au un caracter general, pentra prevederile de detaliu facindu-se trimitere la Instructiunile P'85, Comentariile prevederilor de proiectare antiseismice a structurilor cu pereti cuprinse in prezentul capitol se referi la 0 problematicd mai largi decit cea care face obiectul explicit al standardului, in special pentru a evidentia unele diferente fata de structurile in cadre de beton armat. Datorita faptului ci la intrarea in vigoare a standardului 101070-90, Instrucfiunile P'85—81 se aflau in revizire comentariile cuprinse in capitolul 6.3 se vor referi mai cu seama la aspectele calitative ale comportirit si proiectarii antiseismice ale structurilor cu perefi de beton armat simai putin la prevederile concrete de detaliu, 6.3.2. Ductilizarea riglelor de cuplare In diafragmele cu goluri, riglele de cuplare (buiandrugii) joac& rol grinzilor de la structurile in cadre. De aceea tot ce este previzut in STAS 10107/0-90 pentru grinzile cu rol antiseismic (paragraful 6.2.2) este valabil 214 si pentru riglele de cuplare cu observatia cX acestea din urma reprezint’, in mod curent, un caz particular de grinzi scurte cu deschiderea foarte mick in rapert cu Snaitimea A a scctivnii, Ccmentariile care wmeaza sint impuse de aceasta particularitat a. Lecalizarca zencicr plestice. Dia cava valcrii mici a incdrcirii gravi- taticrale oterente rigli ce cuplare, diagrema de, mcmente are practic 0 variatie linia’ pe deschiderca J astfel incit mecanismul de disipare a energiei al buiendrugului corespunde situatiei din tig. 6.17, a cu articulatii plastice la extremit&ti, Se consider’ cX acest mecanism poate aparea in tofi buiandrugii de pe inaitimea censtructiei. b. Asigurarea unei capacitafi minime de deformare inelastica. La detor- marea Aa unui element scurt, cum este in mod curent rigla de cuplare, contribuie cu pondere comparabil& atit deformatia din incovoiere cit si deformafia din for{’ tBietoare (fig. 6.29 a). In principiu capacitatea de rotire secfionala este foarte mare Fe baza faptului ca séctiunea transversal este simetric armata si deci diferenta p — p” in telatia (6.18) este egala cu zero Cu teate acestea, datoriti puternicit deformini alternante, fisurile de inco- Voiere deschice succesiv la cele dewi fete se pet uni si rimine deschise datorit’ deformafiilor plastice remancnte substentiale din aimaturile longitudinale intinse, Aceasta impreund cu Iunecarca, practic de neevitat, a armaturilor {in beten implicd reducerea substanfiala a rigiditatii la reincdrcare pind cind fisura se reinchide (betonul reintra in Iucru) ca urmare a anulirii deformatie remanente din intindere prin comprimarea armiturii, Aceast comportare- 215evidentiat’ de strangularile specifice care apar pe buclele histeretice, are ca efect reducerea capacitaii de absorbtie si de disipare a energiei (fig. 6.29, d). Forfa tAietoare in lungul fisurii normale, deschise pe toat4 inalfimea h nu poate fi preluat& decit prin efectul de dorn al armiturii longitudinale. La inc&rcarea alternanti a riglei de cuplare se poate ajunge la 0 rupere caracte- risticd prin dislocare in lungul fisurii normale de la reazem (vezi fig. 6.29, a) Riglele foarte scurte( : < 120) prezinti in plus o serie de particula- ritaji de comportare, Solicitarea ciclicd alternanta, implicind incursiuni substanfiale in domeniul postelastic de deformare, conduce la pierderea treptata a aderenfei armaturilor longitudinale si la propagarea eforturilor unitare de curgere in hungul acestora. Daca armatura orizontala ii pistreaza ancorajul la extremitifi, buiandrugul mai poate dezvolta o capacitate portant& semnificativa numai printr-un mecanism de rezistenfi bazat pe dezvoltarea unor compresiuni diagonale, Daca solicitarea la fort’. taietoare este mare, rigla de cuplare prezintt o rupere caracteristici printr-o fracturé diagonal. Comportarea buiandrugilor scurti se poate imbunitifi substantial prin prevederea unor armituri inclinate dupa dow’ directii (fig. 6.29, 6), dimen- sionat pentru a prelua intreaga fort& t&ietoare pe grinda. Dac flambajul barclor inclinate comprimate, cste cvitat prin dispuncrca unor etticri sau agrafe suficient de dese, atunci raspunsul histeretic al grinzii de cuplare are o forma stabili, similar rispunsitui unei grinzi metalice (vezi fig. 6.29, ¢) Armarea Iongitudinala cu bare dispuse dup’ diagonale este eficienta humai daci raportul I/h este suficient de mic (otrientativ Ijh < 1,25), La valori Ji mai mari barele sint prea putin inclinate faf% de axa grinzii si apar indicate solutii de armare ca in fig. 6.29, . Barele inclinate complica ins armarea gi in consecinfa sint greu accep- tate in execufie. Instructiunile P85 nu impun armarea cu bare inclinate cio recomanda, numai, atunci cind buiandrugii diafragmei au 1h < 1,5 §i grosimea peretelui § > 220 mm. In alte prescripfii, de exemplu (111) i114], armarea cu bare inclinate este obligatorie daca valoarea efortului tangential mediu pe sectiunea grinzii de cuplare depigeste o anumiti valoare limit. c. Asigurarea impotrioa ruperit din forfd tietoare. Datorita faptului ch eforturile produse de incircarea gravitationala sint neglijabile, forfa taietoare care soliciti riglele de cuplare are un caracter alternant, In condifiile in care, de reguld, valoarea forfei tAietoare depiigeste pragul fisuririi inclinate rigla de cuplare este expusi a o fisurare inclinati pe dou’ directii care are ca efect degradarea brutal a capacititii betonului de a prelua forfa taietoare, Pe aceasti baz’, prescriptiile romAnesti consider’ Q, = 0 la evaluarea forfei thietoare capabile. 216 “In care Muy, si Msp sint valorile momentului capabil 6.3.3. Duct izarea montaafilor a. Localizarea zonelor plastice. In cazul perefilor structurali de beton armat dezideratul concentritii deformatiilor plastice exclusiv in zona de 1a baz impune ca rapoartele intre momentele capabile Myy ale sectiunilor $i momentele M, produse de incircarile seismice de calcul si aibi valoarea minima in sectiunea de la baz. Astfel valoarea momentului incovoietor de calcul (de dimensionare), Muse, la un nivel al cliditii se stabileste cu o relafie de forma Mase (6.33) respectiv ale momentului din incircarile seismice de calcul in secfiunea de la bazi, iar ky > 1, oeficienfii din fig. 6.30, a. Se apreciaza c&, in cazurile curente ale elidirilor pind la 10—12 niveluri, valorile &,, pot acoperi sporurile de momente datorate modurilor superioare de vibratie\ pe structura plastificati. Fig. 6.30 In cazul in care armatura vertical in perete nu este dictatt de mini. ‘mumul constructiv, localizarea zonei plastice la baza perctelui se poate reas liza direct prin dimensionarea armiturii verticale la momentele’ incovoietoare Mnas = hyM, (lig. 6.30, 2) tn cazul in ‘care armitura verticali in porete este dictati de valorile minime constructive, atunci verificarea pozifiei diagramei Muy fafa de diagrama My, este necesard practic numai la bazi 31 la nivelul plangeului la care se reduce ca ntumul armaturii minime (Eig. 6.30, ¢). Zona plastic’ de la baza peretilor este denumita in Instructiunile P 85 Yona A, iar zona cu comportare elastic zona B. Tnilfimea zonei plastice se stabileste%cu relatia (6.34) 1, = 0.05H + 0,44 (6.34) 1m care H este inilfimea total a peretelui, iar A inal{imea sectiunii transversale, rofunjindwse la un numa®integ’ de nivelun ss 1 are acelagi rol ca in relajia 6.26 din cazul stilpilor. In. viitoarea edigie a Instructiunilor P 85 se vor da valorile hg” diferentiate Pe tipuri de structuri si zone scismice, : _1n codul seimsic CEB, ca si in nomele neo-zeclandeze majoriile forfeit ‘Aietoare prin cocficientul &y sint de ordinul 40-80% functie de nurmirul de niveluri al cladirii, __ Deoarece in cazul structurilor cu pereti portanfi, probabilitatea plasti fickrii la baz, la actiunea unor cutremure puternice este mare, conditia de limitare a nivelului de solicitare la fort tAietoare este mai severk decit 1 cazel stilpilor. Ones < 1,5 BIR, (637) In ceea ce priveste capacitatea de preluare a forfei thietoare in mon- tani Instructiunile P85 previd relafia: (6.38) e190unde Qay reprezinti forfa tietoare preluat de armatura orizontalA din inima peretelul considerind fisura inclinata la 45° iar Q, se ia Q, = O,50AR, (6.38 a) in zona plastic& potential de la baza peretelui si Qy = O,70AR, (6.38 b) in restul peretelui structural de beton armat. ‘$i in ceca ce privegte valorile concrete ale termenului Q, , ca de altfei in general in privinfa calculului la fora tlietoare al perefilor portanti de beton armat in zone seismice, prevederile STAS 10107/0-90 sint apropiate de cele impuse de alte prescripfii de proiectare antiseismics (104; 106; 111; 114] 7 SCHEME -LOGICE PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT TIPURI DE SOLICITARI $I VERIFICARI STAREA LIMITA DE REZISTENTA 1. Incovoiere Jeon) me Notatii 10 | 26 | Determinarea capacitatii portante | | Dimensionarea armaturilon, Dimensionarea sectiuni lly | de beton Determinarea capacit4ii | portante Sectiuni nesitua- ry fe pas | pimen- | tice potentiate la i solicitiri seismice aon wor i in zone’ plastice oe ee | [eerie | 16 | 20 Satine nd saves | | Determinarea capacitafii = "| Dimenionaes amar 19 [ 2557tr 5 ‘abel (continuare} Tabel (continuare) STAREA LIMITA DE REZISTENTA Schema} pag. , STAREA LIMITA DE REZISTENTA Schema} pag. | Nota 20 | 2s7 Notajii— procedee de caleal a i Determinarea capacitatii Hi4e | Determinarea capacitatii | portante | portante 21 | 260 : ——___ {|__| | cu optimizare ——|4, | Dimensionarea armiturilor} 2.2 | 262 fi dimensionarea | | -| Compresiune amuituril de.pe | Determinarea capacitayii | excentricl Dimen-| eee eee | 43 | — __|_23 | 265 oblica sionareal Gealalté directie elo _ Secfiuni nesitua- | fammate} este data sau Aa’ te in zone plasti | prior minima cons- i sonar SUCH ehmiee | ‘ind din condiit, Leeealte |armate Sectiuni situate constructive se 2 rilor | inzone plastice | 25 | 272 ia der = Ay 44 |_314 Compresiune potentiale la so- 30 1307 excentric’ (f8- Ticitart seismice 5 ri considerarea [— as th Determi a consi ~ ntindere eterminarea capacitatii flexibilitati) | Determinarea capacitajii | | rtante Sa } portante finind seama side) 26 | 277 | ed _——— {nfluenfa arméturilor inter- | 5 ‘are | | Dimensionarea armiturilor | 52 321 - Ee ie 1 Notatii rocedee de calcul 6.0 326 | Determinarea capacitatii | Sotefli — procerles de cal 4 | Portante 27 | 282 Dimensionarea arméturilor 2 ie | | pemente | tansversle (numa | ‘Dimensionarea armiturilor | | 284 | fncovoiate [ttle] 331 | <<< { i 1 i Idem — etrieri 4 bare in- | 4 | Determinarea capacititii | a clinate (procedeu simpli 62 | 335 | portante | | SSR [Licaty 4 | —| 6. Idem — etrieri + bare in- Forti inate (procede Dimensionarea armaturilo 1 clinate (procedeu prin [eeu = tetotte incert) 63 | 30 —— — — Elemente SS Notatii — procedee “de calcul comprimate aa excentric Considerarea "| fai" Determinarea capacitafii . | Dimensionarea armaturilor flexibilitaii 1a | portante | +31 | transversale (numaietrieri)| 6.4 | 345 compresunees: | ||| = = | centricd | Les | Dimensionarea armaturilor) 32 | | { | 222 : aTabel (continuare) STAREA LIMITA DE REZISTENTA Schema] pag. Notatii 70 | 349 Torsiune cu Dimensionarea armaturilor incovoiere | transversale si a. armitu- | rilor longitudinale supli- | mentare aa | 350 Tat} TURILOR UNITARE IN BETON SI IN STADIUL II DE LUCRU jotatii 356 | a | Calculul eforturilor unitare | | | in beton gi in armaturi aa | ssi ae a tneotiece | a | Incovolere | | Idem 82 | 359 | | | Lele t | |_| | == i | Idem | 3 | 362 { | | | hed STAREA LIMITA DE DESCHIDERE A FISURILOR Notafii si relafii de calcul |_90 |_365 Stabilirea ariei de inglobare a armaturilor 9.1_| 368 Veriticarea la (Ay) $i a valorii's din expresia 2, | starea limit. de [aw deschidere a fisurilor normale 9. Tntindere er! tinder tried, Sneovor Zntin lh ere, intindere Cult Tem, Calcul di excentrie. tea | fect eu tabla Doe 17 pentru pe. | refi de recipient . Tabel (continuare) STAREA LIMITA DE DESCHIDERE A FISURILOR 10. Incovoiere 1 le | Verificarea ta starea limita deg 4 deschidere a fisurilor normale Incovoiere ad — dem. Placi ar- femmemems | mate cu plase Fiteté | sudate din 98 STNB : =r aly | Verificarea ta Intindere starea limiti de! 9.6 excentricd deschidere a fi- | surilor normale | | STAREA LIMITA DE DEFORM: Notati Verificarea sigefii Verificarea sigeti 10.2 Verificarea sigefi 103 375, 379: 381 397 225WeION 1 sy Wf as So YINAISIZaa AG YLIKIT VaMVIS = s aoe aware p arenmys dup sunt{o9g ayouute myduns orjary? injdoxp runtjoag PION | or - arenmySumydaxp rumrjoag aposoouy | yLNaIsIzay Ad YLINIT VIAVIS 226 227LL 228 STAREA LIMITA DE Incovoiere ‘Secfiuni Determinarea capa-| | Se daw REZISTENTA dreptunghiulare simplu armate a ae bh, Re Ry citifii portante | Se cere: Muay 1. Se calcvlearé a, tind seama ce ds pote efecind 0 ormotanlor Sy | = 460 pentro 86" S055 pene 0837 782, PCO 6 DA E 0,10%. 12, Map calculat Ia (8) este bun, 7 Variant la operatile (7), (8) a 2 = 0,795 sau se scoate din tabelLl 7 din anesi, pentru TSE gaol, : q 8, Magy = 0,795-565-1 571 350 = 247-108 Nmm = 247 km. 3 Br Re os Be AN8 penta 08.57 - BS 060 pentee Pose, PbO + 6 Se coloueard sev segizese| [12 cup 5 in fabelu! 7 corespunidfor fa ” Guld sou ménvee sect 1m colle fo (sh Boia sey ‘ce olen Oe : 2 1-1im Do = 009% sy p= toe Fe ee ui aSchema 12. (continuare) 10. Se ia ein tabetot 4 Pri Observafie In cazurile speciale cind se permit propente de armare <0,05% (de -exemplu la tilpile fandatiilor pahar: Pais = 0,025%), acestea se introduc ‘eu valorile respective in (10), (11), Exemplu de calcul la schema 1.2 SA se armeze grinda cu secfiunea din figura. R Beton: Be 15, camul o(R, = 9,5 N/mm’); ’ Ofel_ PC 52 (R,= 300 N/mm); i M = 240 kNm = 240-10°Nmm. $00 & 1, a= 35mm (barele pe un singur rind), 2, hy = 750 — 35 = 715 mm, — VI= 20,165 = 0,181; y 08h 0,909 2 sau se scoate din tabelul 7, pentru m = 0,165; & = 0,181 sau y = 0,909. 232 7. Ay = 0,181-300-715 22. = 1230 mm* sau: ° 300 __240- 108 0,909: 715: 300 1230 300-715, 9. A, calculati la (7) este bund. = 1230 mt apa 100 = 0,57% > 0,10%, Ammare efectivi: 49520 = 1256 mm? > 1230 mm’, Loniee - Observatie STAREA LIMITA DE REZISTENTA er vat $$ —$—$_____— Leas ¢lementele din beton armat monolit, se recomarida, pe consi- neo ecfiuni dreptunghiulare simplu armate derentul evitarii unui consum ridicat de ofel, si nu fie depagite decit in cazuri 1 Incovoiere Sectiuni dreptung! = temeinic justificate urmatoarele procente’ de armare a aes decrees — la plicile armate pe o directie: 0,8%: ‘Dimensionarea Se dan: Ry Re, Mf —la plicile armate pe dou directii: 0.59 1S | sectiunit de beton | Se cer: 2k —___— Tin ima: tyes aber — a grinzi, local’ in sectiunile de moment maxim: 1,5%. 1 Se aage procestil de ornare p peor : Yertt Febrico= economice Exemplu de calcul la schema 1.3 + Fae eae ‘Sie dimensioneze sectiunea de beton a unei grinzi din Be 20 armata 2. Aah Sorspudoclep tes cu PC 82, solicitata de un moment incovoietor M — 260 kNm = 26010" Nm. 1, Se alege p = 1%. 2. Din tabelul 8, pentru Be 20, PC 52 si p = 1%, se scoate 7 = 0,615 3. Se alege 6 = 250 mm. 260-108 1 h.= 0618/27 comm, 3. 35mm, 6, k= 627 + 35 = 662 mm, 5. Se opreciozé o 7. Aereoece = 650 mam (prin rotunjirea in minus de Ia 662 la 650 mm, aT va rezulta un procent de armare > 1%). 6 b= hy-o 8. 6 nu este impus& de considerente constructive. s+ 5 _ 250 fe varanesTe L 1 Eke 4 650 10. hroyaus = 650 ~ 35 = 615 mm. 8 este impusd oe Rezultat: 250/650 mm. on | csrerente tne LM " tractive? . j DA wu a Te elage 08 voware - | as 0. he efectiv = tefectiy -7 TS ieee in cantinuare Ta dimensvenerea erature te schema (42), inepind ea epereria (3) din eceastd Schema‘STAREA LIMITA DE REZISTENTA 1 | Incovoiere "Secfiuni dreptunghiulare duble armate Ta [Determinarea capa-| | Se dau: 6, Aa, At, Re Re Aq, ceea ce intervine in calculul secfiunilor de pz reazeme ale riglelor de ¢adru la momente poritive, se aplica direct relatia (14). 4. Dac este vizibil ci > Ear, Se renunfi la operatia (11), trecindu-se direct 1a (12), (13), ¢. La elementele dublu armate, situafia p <0,10% intervine foarte rar, De aceea nu 4 fost cuprinsé in schema 1.4. Tn cazurile speciale cind totusi se intilneste aceastd situatie, se efectueazi in plus operafiile (11)... (15) din schema (1.1). 4, La plicile si grinzile continue si la riglele de cadru care nu particips la preluarea solicitirilor seismice, in calculul armiturilor de 1a partea supe- rioaré in sectiunile de pe reazeme se fine seama de armitura inferioard (43) numai daci lungimile de ancoraj sau de innidire ale acesteia sint dimensionate in consecinf&. & Cind Mug se determing in vederea unui calcul al structurii in domeniul postelastic la solicitini seismice, R, 9i R, se inlocuiese cu R,— 1,75 Re gi 1,35 Re. 237Exemplu de calcul Ia schema 1.4 T a S& se calculeze momentul capabil al grinzii dublu | armate din figuri. g Beton: Be 15, cazul ¢(R; = 9,5 N/mm‘). | flatalfeven Ofel: PC 60 (Ry = 350 N/mm?) ; [| Ay = 6G 2=1 884 mme; Ay = 2.9516 = 402 mm* a= 43mm. 2. ig = 550 — 43 = 507 mm, 3. a! = 33mm. 2 Ah = 507 = 33 = 474 mm 5. p= 184 100 — 149%. 230-507 6. p= 22 _ 100 = 0,32%. 350-507 Crs i085 .338 sau se scoate din tax delul 7, pentru = 0,43: m = 0,338. 13. Meay = 0,338 -250-5072-9,5 + 402-350-474 = 273-108 Nmm = = 273 kNm. Varianta 12, Se calculeazi 0,785 sau se scoate din tabelul 7, pentru = 0,43: 13, Meap = 0,785. = SO7(1 884 — 402) 350 + 402.» 350 » 474 = 273-108 Nmm = 273 kNm, STAREA LIMITA DE REZISTENTA 1 Incovoiere Secfiuni dreptunghiulare dublu armate 1.5 | Dimensionarea arma-| Se dau: 8,4, R., Re, M turilor pentru secti- | Se cer: A, Ay (nu se_stie de Ia ince- ‘uni nesituate in zone} put daci armatura A,’ este necesard in plastice potentiale lal ipoteza de calcul dati) | Solicit’ seismice ] 1 Se oprecioré @ et pets 937 8” S 060 pentru Pcs, PCED 7 MU mem? * 5 iy 2 ma : aS tafe 5 : a este dott date a>)” ‘potest Ge Inctreare ? 22. Ai nv este necesard tn alate! In poten de in carcore dela. Se conlined ‘elevlel co pent @ seem Tiune simple ermoté, dr- (p8 schema (1.2), opera = fate (63«.(o Dintr-0 olté jpatexs be tn= eéreare 0 retuitel Mg mai ‘mare deci! ceo cateviaté ie (8)?D0 peat 0897 fa\ ake pentru POS, PC6O Pox the hq = 70988 +h nde Ay cee caleulold la (8) n0- retenylhd constr. . fa = iy eh fa = Foy FE + Kyo te 0 Tk * y unde Aq =cee efectivd, falesité Ia (12) Schema 1.5, (consinuart) 13. Se colevleers sev se gésere Into- beh 7, corsponcdtoe ep col- siete WE sn scot £2 1- tm 1. a= fe 0 (2) 8. coe pm Oi %? 19. Ay colcolats le (0) este bund 20, 50 ie dn abet! 6A Pnin Pain 2 ngs Obseroajie Operatiile (10}, (11) reprezint’ 0 simplificare in raport cu (12) ... (16), fn sensul ci in loc s& se introduca A; efectiva gi s& se calculeze in. consecinga # Pras, S¢ introduc in (11) 4; calculat (nerotunjit’ constructiv) $i Pass rronile la rezultate sint neinsemnate, iar calculul este mai simplu. Exemplu de calcul la schema 1 .5 ; Sis + armeze grinda cu secfiunea din figur’. Beton: Be 15, cazul ¢ (R, = 9,5 N/mmt) 3 Ofel: PC 52 (Ry = 300 N/mm*) M = 550 kNm = 550-108 Nmm, 1, a= 55mm (barele pe dow’ rinduri) 2, hy = 100 — $5 = 645 mm 3. a’ = 35 mm (barele pe un rind) 4. hy = 645 — 35 = 610 mm 350-108 5, m= 5010 464 "00: 6458-9,5 6. my = 0,40 9. Din alte ipoteze de incircare nu este dati A, > 414 m*, 95 10. Pas = 60> a 1,90% b, 700 % Al, Ay eee + 285 = 3962 mm* 100 98 Ay dlectiv’s = 3 14 + 462 mm? > 414 mm? eae Dit mm’ 3 a A, efectivi = 4 28 + 49522 = 3.983 > 3962 mm’, lsyze 14628 + tp? [sa 24)STAREA LIMITA DE REZISTENTA, 1 | Incovoiere Sectiuni dreptunghiulare dublu armate Dimensionarea arma-| Se dau: 8,h, Re, Re, M turilor pentru secfi- | Sé cer: 4, Ay 1.6 | uni situate in zone plastice potentiale la soliitari seismice ‘A. Dimensionarea armituiilor in sectiunile de reazem ale riglelor de cadru, la ‘moment negativ Observafie preliminard In cazul zonelor plastice potentiale sub solicitari seismice, & este plafohat Ia valoarea im = 0,25, In aceste condifii, diferenta intre z= hg(1 — £/2) si k, devine nesemnificativa, astfel ci A, se poate calcula in mod simplificat fara. a fine seama de prezenta armaturii comprimate, daci aceasta nu a rezultat din calcul (8). M_se apreciard a 3. Se opreciazd of q a eA Ss 1 OnERe 6 nym 0.22 (corespontéter ta Etim = 0.25) #. mening? 8 101 —— By 2 (= Mum the tok =a Way = oat thy % 04g [Aa colevioté to (5). 20r0~ [_ ety constrchvi WW. Ay ny este necesard din dl i plesa dette 4g $2 colevleers co penteve Seciiune simple ormote, don (28 scheme (12), ogerafire (6)... Schema 1.6 A (continuare) = + £ 1B. de caleaeth Co) este buns. ts) [i ha = Ay min a ee inf BID elective pent gred seisme 71 Te eee P45 oy este bund ue clechnd penis grad ceieme 8 23Observafie. Dack se doreste 0 ve ‘barat pe simplificarea admisi in observatia, preliminar’, se jcare final’ a exactitafii calculul in continuare in‘ modul urmator, introducind A, = cea efectiva, calculaté la (17) saw. (18), inclusiv rotunjirile constructive: Se verified a, pe bore Ay efective D. fon a-@ vitied @ pe boro Ay elective 22. tam he- a" 2h. Se colculeced seu se gésese tn tobelut % eoreaponedior low colcolot fa (23), Schema 16, B (continware} coleoleté 1a (21), (28) cea efectivd si se corecteord In caz de necesitote B, Dimensionarea armiturilor in secjiunile de reazem ale riglelor de cadru, Ia moment pozitiv Avind in vedere ci totdeauna armitura de la partea inferioara (in acest eaz A,) este mai mic slecit cea de la partea superioari (In acest caz Ai), se calculeaza direct: me fa int) = 850 Wy (op) efectvd gentry grad a tnt)nina en seine Fah T 240 Hg oun) eeced pent rd eismie © (4, Aa calevlelé fa (este bond 245a Exemplu de caleul la schema ‘1.6 STAREA LIMITA DE REZISTENTA Sd se armeze in sectiunea de reazem rigla de cadru forma de T ou placa in zona cu sectiunea din figura (zon’ plastics poten iald), 1 ] Incovolere Secfiuniin f a end eu placa in Beton: Be 15, cazul c(R, = 9,5 N/mm!) ~ a 17 | Stabilirea Litimii active 5, a pli Ofel: PC 52 (Ry = 300 N/mmty Mv) = 280 kNm = 280-109 Nmm; ALC, 105-10 N mm. Grad seismic: 8, 09 kNm = A. Pentru momentul_ negativ 1, a= 50mm (armituri pe dou’ rinduri). 2. hy = 600 ~ 50 = 550 mm, 3. a! 35 mm (armitur’ pe un rind). 4. hy = 550 — 35.515 mn, Sm sarssinag 08 , 6 tug = 0.22 A So determina Ab in funefie de distanta J, intre punctele de moment nul Tm Mie ale grinail (0,39 — 0,22) 250-9502-9,5 ‘515-300 = 791 mm, Bde 9,5 1 0.25-250- 35029. 4 791 = 1879 mm*, 65 20— 1 884 mat . aval), 300 os 2 6 15, Ay min = 0,40. 1 884 = 754 mm?, 16. Aj = 791 > 754: mm? 17, Ay = 791 mm’, 2520419 16 = 829 mt. B, Pentru momentul pozitiv 105+ 10° 515-300 1 = 680 mm? (nf) 2, Ag(inf) min, (v, operatia 13) = 754mm? 3. Aglinf) < Aa(inf,) min, al | 4. Aglinf) = Adin) min = 734 m4 ! 3920 2c Dieteazi deci armarea pentru imomentul negativ: [=] Axinf,) = 629 mmt, rate a7 246B, Plafoniri ale lsfimii active 5, determinate conform pet. A: Grinzi independente | Grinzi de plangee ne-] Grinzi de plansee rigidizate sau cu placaincon- | rigi rin grinai | prin grinzi transversale la sol transversale sau rigi-| distanfe < @ dizate prin grinzi istante mai mari decit d Aiglht “8 Aglh | b b, total = jumtate din lu- —_|—___ mina ther integrin de rigidizare, dar cel’ putin: 20,10 6h, | <0,t0 | 6%, | T8idizare, dar cel pufi ees ee ee Ab > 6 hy 0,05—0,10} 3h, Nusint ——}-—_—_| Iago 70.10 | fatade < 0,05 ° pet. A C. Se calculeaza lafimea reala by! a plac Grinzi independente] _ Grinzi facind parte Observapie. In cazurile curen- sau cu placa in din plangee te de grinzi de plangce la console ere, aa neatré ined in plscl la verficarea reisten- | Fae permite sts aco tor a toate canurle va- otek Forte de la grincile indepen- pe dente. D. 5, caleulat conform pet. A si Be Oy! 248 Exemple de calcul Ia schema 1.7 1) S& se calculeze latimea activ’ a plicit pentru cimpul marginal al srincii continue din figura (grind secundard curenté a unui plangeu monotit). fae pM ! (aia [eaeeracl { — A) 1, =08 1 = 0,8-5000 = 4000 mm Ab = 1 4000 = 666 mm by < 200 + 2-666 = 1532 mm B) (Grinds nerigidizata prin grinzi transversale) If = 20. 0,18 > 0,10, a ) byt = 2500 mm. Dicteaz& deci in acest caz conditia A, care conduce la cea mai mick lifime activa: 6, = 1532 mm. wu sint plafonari fafa de pet, A. 2) Sa se calculeze Iimea activa a plicii pentru grinda principal mar- “euntart ginal de plangeu, simplu rezemati, { din figura. TI 4 Lumina liber intre grinzile secundare: 2300 mm. by, 1 A)l, =1=8000 mm; Ab= = 8000-— 1333 mm; 8, < 300 ¢ pe + 1333 = 1633 mm. a —-{=4ite _ B) (Grinda rigidizaté prin grinzi transversale): AB > 6h, = 6-80 = 480mm. a. by > 300 + 480 = 780 mm. b, by ¢ £2300 = 1130 mm, 249STAREA LIMITA DE REZISTENTA Sectiuni in formi de T cu placa in zona ‘comprimats Ancovoiere Se dau: bh, By, hy, Aa, Rey Re 18, | Determinarea capa- t8fii portante Se cere: Mesp Se eoeubetd a nd sana ded whe etal datmbie a Se colaleed tne ald de pled bie shone eee ee (shy) (> hp) Se eleueerd oo see a OSDLT Hane teplrghie cy a | itnes Sy asona fr 250 Schema 18. (continuare) 1 — freee Tom i $3 4 ha. f x —“—S—se bese in sets ar 840608 Repent P52, Pes0 m= -ty red 5 By mb Re | sou % = Teharha I % [se Neb ho) Ry Odsereatis a, Camul Ay J,), deci nu este necesara o verificare in acest sens, d. In cazul” £ < hy, verificarea p foperatiile (11) .. (15) din schema 1.1] c. In cazul x < hy, eind calculul se face ca pentru o sectiune dreptunghiulari de litime %, [vezi operatia (6)], folosind schema 1.1, rezuléa in Faport cui Ugh procente de armare foarte mici. In aceasta situatie, in operatia (8) din schema 1.1 varianta cu folosirea coeficientului » este ' preferabila. dind o aproximafie mai buna decit cea cu folosirea coeficientului m, deoa. rece interpolarea in tabelul 7 se face intre valori mai apropiate si este astfel mai putin supusi la erori 4, Formuli simplificata mifind 2 = hy — fy[2: > Pris se face tot in raport cu bhy pentru determinarea momentului capabil, ad- Mop * AR (- *) 2 251 eee ee eee eee eeeExemplul de calcul la schema 1.8 Sa se calculeze momentul capabil al grinzii din figura. Grinda este inde- sndenta (nu face parte dintr-un plangeu monolit), simplu rezemata si cu 600m. ~ bp reel) = 1800 i cae Beton: Be 10, cazul ¢(Re= = 6,5 N/mm?) | Ofel: OB 37 (Ry = 210 N/mm) Ay = 825 = 3927 mm? i ~ a= 254 254425563 mm sas 2 2. hy = 700 — 63 = 637 mm. (a) 1 6.000 mm; Ab = £2 1 000 mm; by < 250 4 2+ 1000 = 2.250 mm; 3 yp) 42 = 7 Ab = 6-70 = 420mm a 700 by < 250 + 2-420 = 1090 mm; Ic) dg(real) = 1 200 mm, Dicteaza (B): 6, = 1090 mm. 4, Aglim = 1090-70655 9 362 mmé 210 5. A, = 3297 mm? > A, lim = 2 362 mm? 1, Aggy = {1.090 = 250) 70-655. _ + 529 mm* 210 8. Agy = 3 927 — 1820 = 2 107 mm* 9 Ee a 0,427 250-637 65 10. & = 0,60 1B < & 12, Se ia’ din tabelul 7: 0,786 corespunzitor la E = 0,427 sau se calculeaza 1 0.427 um Zi 0,786 13, M, = 0,786:637-2 107-210 = 222-10" Nm, 15. My = s20(637 -F)w0 230- 10° Nmm. 16, Mop = (222 + 230) 108 Ninm = 452-10" Nmm = STAREA LIMITA DE REZISTENTA 7 Incovoiere comprimata Se dau: 8, b, by, by, Re, Re, M Se cere: Ay : Tse oprecioré @ haa . s 3 Se epleyleesd latimen acted i ploed by Conform sohemet 17 % Mim = bp by (ta ~ FR (corespunséter la xehy) nu [eam 6 Se caleuleazé cao sec~ 4 Tune draptunghieloré ca apt M2 Uifimea bp, ev schemate T Te ge aM Peni 897 S460 peatry P052, PC 60 Sectiuni in forma de T cu placa in zonaSchema 0,1, (continuare) Ny 16. este neceserd ormare Cebld (008 foarte rar in- ‘ait ta sectiunite te for- nd de T) 13, Se calculeasd seu se gé- ‘ese fn fobelil 7 cores = punsiter la. colcvtat le O): 8 swt Bort Odservapii a, Cazul Ay < Ay min. 'hy nu intervine cind axa neutri intra 100 in inima (x > h,), deci nu este necesara 0 verificare in acest sens, b. In cazul x < hp, verificarea p > paix se face tot in raport cu bhe [operatiile (8) ...(11) din schema 1.2 c. In cazul x < hy, cind calculul se face ca pentru o sectiune dreptunghiulari de latime 6, [¥ezi operatia (6)], folosind schema 1.2, reaulta in raport €u byhy procente de armare foarte mici, In aceasta situatie, in operatia (7) din schema 1.2 varianta cu folosirea coeficientului y este preferabila, dind © aproximafic mai bund decit cea cu folosirea cocficientului m, deoarece interpolarea in tabelul 7 se face intre valori mai apropiate si este astfel mai Putin supusi la erori. 4. Formuli simplificata pentru caleulul sectiunii de armaturi, admifind am hg — hp M A * Rah) Exemplul de calcul Ia schema 1.9 ‘Sa se armeze grinda secundari marginal de planseu din figuri. Grinda este continu, cu J = 5,00 m. Se cere armarea intr-un cimp interior. Beton: Be 15, cazul ¢ (Re = 9,5 N/mm?) Otel: PC 52 (R, = 300 N/mm?) ‘M = 200 kNm = 200-10° Nmm, 1, a= 55mm (armituri pe dowd rinduri), 2. hy = 500 — $5 = 445 mm, . 6-5 000-— 3000 mm; Ab = 32°. 509 mim 6, = 200 + 500 = 700 mm B) fy{h = 70/500 = 0,14 > 0,10, deci nu intervin plafoniri fafa de (A). [©) & (real) = 2D 4 200 = 1 100 nmm. Dicteaza (A): by 700 mm, 0 4, Mum = 700 -70(148 -2)ps = 191+ 10" Nim, 5. M> Mun 7. My = (700 — 200) 70145 - T)s 136-10" Nam, 8M, (200 — 136) 10° = 64-10 Nmm.ie) POEyUIOXA aapur ynmnored naytiad 18 asaas9s 11 8 OF 6 faq, “2419890 yomuaoxa eunisaxduioa ap. i 1nzvo | said | | ee Ot 200-4457. 9,5 10. m = 0,40. 1 mcm. 4 gota: pouquaoxa sunisazdwoa ap aren mHops B woyads eaiqap op saeseg — TRON (ouyouns oyeue runsfoas) LL "04 ‘6 +0P TRG woususoyus vy PHISoIOf DUZYaS “y azepeur 1$ area ‘arejmysunjdosp runtjoag 1106 mm* 136-108 (#6 ~ B00 z 12. Aug = 13, Din tabelul 7, pentru m = 0,170, se giseste y= 0,906, sau se calculeaz’: 0,188 gi i 4 MIEAIRO vazeLaprsuoo yaKy YoMUGOX. aumysarduIOD, YINGISIZaa AC YIONIT VauvIS = 0,906 18 2 = 529 mm? 64: 108 0,906- 445- 300 14. Ay z 5 10 + 2916-= 1 658 mm? 15. Ay = 529-4 1106 Armare efectiva: 4221 257z (E+ ete) aon = (2) = (ve20000 myuoWION) *7y of . mur oz < |= (sreUoHHspe voyeyopAUIOx=) *2 Hamjonzys [Nynoyeo WIP yeyNzax “Tn9IeD ap soye!oA00u5 Towa ap pence mmo = Wy 9° an seeiets | itu a we (ram) ome, Ey een) (nz (ery 1 mn 9 jaumtsou opouuE axeuysunydoxp runpoas nxyusd (91997 paps) onuou yapnzqo> uy Prssoof proafiaguss vuoyos “q (e4onusqucs) o% ruesSTAREA LIMITA DE REZISTENTA. OE 2 | Compresiune excen- | Sectiuni dreptunshiulare armate simetric ‘rica fard considerarea flexibilit tii 2.1 | Determinarea capa- | Se dau: b,h, Re, R cit3fii_portante Se cere: Meas Ay = Ay 1. Se caleuleard @ 2 Secfineo este fat-o ov_| 20nd piosticd polenta | Leet tee $$ . te” The Sp 80 peru O87 ‘o° — G55 pentiu P52, PC 6D . 7, Sectiunea de beton a ele ‘mentulvi este insohoienlé pentea 0 esigura canditia ‘de duchiltole (6) W Tanginea tei ploshee pores ve 2 Secinaylate intent porgedbie aie 12 Me mb he + Observatie Cind May se determina in vederea unei analize a structurii in domeniut post-clastic Ia solicitiri seismice, R, si R, se inlocuiesc ca R, = 1,75 Re Li = 135 R. = + Exemplul de caleul la schema 2.1 S& se calculeze momentul capabil pentru stilpul din beton armat monolit cu secfiunea din figuri, incircat cu N = 1000 kN = 1 000 000 N_ Sectiunea se afla intr-o zona plastica potential’ la solicitiri seismice, aaa S Beton: Be 15, cazut b (stip tumat in posir yg fie verticala (R, = 8,0 N/mm) Ofel: PC 52 (Ry = 300 N/mm?) coe 4.=4,= 4925 = 1963 mm, 4985 . hanasy 2. Da. 3. hy = 650 — 38 = 612 mm. 4b 1000000 gag 50-67-80 5. & = 0,55 6. g= 03H <05s 8. b= 03H <040 ~ 1202.00 _ 096 10. (650)*8.0 = 1968 300. ing, 2 8 _ oss s 450%) 80 h 650 UL, Din tabelul 9A (ah = 12. M, = 0,260-650°-8,0 == 571-10" Nmm = $71 kNm. 13, — $2 = 22 mm = 0,022 m. 30 1,05) se giseste m= 0,260. 14. Muay = 571 ~ 1 000-0,022 = 549 kNm 26rSTAREA LIMITA DE REZISTENTA, | Compresiune excen- | Sectiuni dreptunghiulare armate simetric trick fird considera rea flesbiitati | 22 | Dimensionarea | Se dau: 5,4, R,, R,, NM armiturlor Se cor: Ay = di ya tna ee a” hake 5. 800 pentru 08.37 Be 455 penty P08, Fo 60 1 Se moditicé skctiunea de ‘eon ostte! co Sefionce ele ifr-0 and plosted polenha- 1 tacos coin 8. ¥< qu? Ex ks [' a o plostice potentiole se fav moyorate conform poragrafelei 854.6 nat egnes xe) |—__1 8 om Schema 22. (continuare) Ly 13. 0in label! 9 20 secahe x Se sobilese diemctate borer dearmilrd Wi dapeafg Wh 4 fegecterea damefreee minine 9h @ Gate fen, minime odmise intre bare ae a 16." Se coteuleazs Ag tetol/ectione 7 =. Bethea) : [2 (eo oaré) = Aa Leeched) yo, } a (tte! |e catty = 22 He yo, é i ] 18 cin tobe 68 80 800! Pun Poe Ba [23 “Se mavesie secfinea beton pent eg 7 2 (etl) pmax Poco loturs) = 32%? PUCLCL) > pryin ? 21. Armareo stobilité, 22. Se corectesss crmerea 2 (haste ton ; gepire a galalece eo iM. Mp = M+ Neg ~ ae oa Exemplul de calcul la schema 2.2 S& se armeze stil figuri. (stilp interior) solicitari seismice. Ipul din beton armat prefabricat avind sectiuinea” din ). Sectiunea se afl intr-o zona plasticd potenfialaJa 263| ‘ | T N = 400 kN = 400 000 N; | cN N; STAREA LIMITA DE REZISTENTA al M = 350 KNm = 350-10 Nan; : 2 2 | Compresiune excen- | Sectiuni dreptunghi te i | | Beton: Be 20, cazul (silp turat in pozfie orizon- fei fi considera: | ht rePtunshiulare armate nesimetic | | tals) (R,~ 12,5 N/mm?) 7 Otel: Pe 60 (Ry = 350 N/mm’). Determinarea capaci-| Se dau: b, h, Ay, Ay, R,, R,, NV i J tfii portante Se cere: Blues \ 1. a= 40mm. i 2. Da. 7 | 3. hy 00 — 40 = 560 mm. ia é 1 tt 4 § = 00000 on | an se053 [ 5, & = 0,55 = | | 6% 0,127 < 0,55 ‘3. Se coluieerd a 8. & = 0,127 < 0,40 = © 10. @ = 2% 20 mm = 0,00 . hk 13. Din tabdlul 9 B ( 0,075) se scoate «= 0,148. 14, A, = 4f = 0,148- 450-600 = 1427mm?, 395 25—1473:nmt presupun rezultate din calculul ia moment incovoietor dupi cealalti directie). yes 7 yj 16. A, (total) = 6 G23 + 2.916 = 3347 mm? | 3 ANB 00%, = 0.54% ; ‘Sectiunea este tar-0 ‘zond plosticé potentials Ua solcitid eeismice ? Seance tafe a and plostcé pelea ta saber) seismice? 206 o latur’) I /\ lace ) = 759-600 | o4es > (total) = 3347 __ 990% = 1,249% ; 20. S2 modifzé sectuneo = 350-600 & beton evierco. 2. 5sB6 18. Din tabelul 6 B se giseste Pam = 0.6%? Pmar = 2% 19, p (total) = 124% < 2% 20. p.(pe 0 latura) = 0,54% > 0,2% P (total) = 1,24% <0,6% 21, Armarea stabiliti Ia (15) este bund._ Schema 2.3, (continuare) yo Rye 16. 52 recokaterd & cs eleha 2 5 Mt Mabe hike Woke 8. unde: Gy = 228. (yg 25€) pSeaal Ponts Ege Ay, se aplica direct relafia (14), deci ordinea operatiilor este: (0) (4), (14), (8), (9) - 1 i Hate ete im vederea unei analize a stryctri in domenial post-lastic, Ry $i Ry se inlocuiese cu A= 1,75 R, si Ry — 1,35 Rav Exemple de calcul la schema 2.3 I. Si se calculeze momentul pozitiv capabil pentru stilpul din beton armat monolit cu secfiunca din figura, incircat cu N= 800 kd 800 000 N. Secfiunea nu este situati intr-o zon& plastic potential ta solicitiri seismice, Beton: Be 15, cazul b (stilp turnat in pozitie AN]! reste aban a ae \ | Ofel: Pe 52 (R= 300 Njmm’); ace Z| | Ay = 520 = 1571 mmt; Ay = 3.9520 oo = 942 mm? 12522 35 mm, 2. hig = 600 ~ 35 = 565 mm. 266 N= 1.600 kN 3. 5 mm. 4. hig = 565 — 35 = 530mm, 15, & = 800.000 + (1.571 ~ 942) 300 45, 500° 565-80 6. & = 055 7. &= 0,437 <0,55, 8. Nu. 11, £= 0,437. 12, Ema = 2233 — 0,124, 365 13. § = 0,437 > 0,124, 17, M, = 500+ s6st-0,437( S a“) 0 + 942-300-530 — ~ 800 000 32 374.108 ‘mm = 374 kNm, 600 Boa = 20mm = 0,02m, 30 19. May = 374 — 800-0,02 386 kNm Il, Sa se caleuleze momentul pozitiv capabil pentru acelasi stilp, cind 1 600 000 N. 1-4, La fel ca mai sus, 41 600 000 + (1.571 — 942) 300 She 300° 565-80 =o 65% = 0,55 7. &=0,791 > 0,55. 15, Nu, 16, Prin incercari succesive se ajunge la E = 0,676 < 0,8. 588 (1 = 1,25-0,676) = 135 N/mm? = 1.600.000 + 1571+ 135 — 942-300 0,676 500+ 565-8,0 17M, ~ £00. 365-0,676(1 ~ Tso +.942- 300-530 — = 1.600.000 53°. 297-10" Nmm = 297 kNm, 18. ¢, = 0,02 m la fel ca in exemplul precedent, 19. Muay = 297 — 800-0,02 = 281 kNm 267a | STAREA LIMITA DE REZISTENTA Compresiune excen- | Secfiuni dreptunghiulare armate nesimetric tricd £408 considerarea flexiblitafit Dimensionarea armé-| Se dau: 8,4, Ry Ra turilor pentru secti- | Se cer: 4g, AS uni nesituate in zone plastice potentia- Ie Ja solicitari seis- M rae ¥ 3. Se cprcciezd &* : 10. Dintr-o alté ipoterd NU_} de tnegreore o rez |_O® tab hee Agmin col cvlard fa (9)? ig, Sea Ay ~ cea rezultons Gin ipoleza te Tncdrcare cea nei defovorebilé (0) 1B, Se sfobileste Kz eFeclivd, ca respectareo re- ‘guitar constructive peivind ciemetrele miaine ‘Ge bere 51 dstontele maxime intre bare 2 ma b-s 2 ee unde “Ay —armétera efectivé Schema 2.4, (continuare) te Fake ane. conform (13) G42 pentru 08 37 960 pentey PoE, PC 6D Fe caealeaed so we give 1. Sebel Tenependatork m (t4): © si p sou rs rer-Wta, p= tosh Tia we pele efecoa rene! 2D. Maneananus thee or initrion Se precedeetd pn ineereariy olegind fa fe HveMtd Tag 0 the force dhemelisler minine ‘Sareior orinélun Ag 6) @spaniia lor, c0 respec a aan a 2 elslonfelo 269= 350 + 400-0,02 = 358 kNm. 858 + 400 a 463,8 kNm = 463,8-10°Nmm, ~ 463,8- 108 450+ 562*- 12,5, {234 2h, Se colcuieard Ag fotléeeciune 0,261 3 ha (efecto) eentra hg) = 42. 9 4 9, Ay min, = 22 450.600 = 540 mm* 100 i | 1 [o cotey = fatty x | 10, Nu, =) : = | 11, Se ia Aj = Af min = 540 mm? 26 in obeul 68 ¥e st! Pin Poe Re en : ~ 463,8- 10° — 603-350 - 529 14, my = 493,810" — 603-350 - 529 450 + 5622- 12,5 ee 2p (total) < pmax? 15, my = 0,40 2. Se méreste sectivnea ce | 16. m = 0,198 < 0,40. teton ostfel ev } 888. pda) 202%? tae) ee | 17, Din tabelul 7, pentru m = 0,198, se gisesc § = 0,224 gi y = plate) > Bova? een a oy Ke 18. Ean oar [3 armeres sfabiina BU se cerecteacs amarso pen. | OWED eate beng thee sshotocecniiie 0) 19, § = 0,224 > 0.117. ~ 463,8- 10° — 603-350-529 400 000 20, Ay = A638 10" — 603: 350°529. gy _ = 1477 mm* Observapii 0,888 562-350 + 5 TLE T a. La (28) se verified p > 0,2% numai pentru armitura A,, deoarece 23, 4, — 39125 = 1473 mm*, Dispozitia armaturilor este cea din pentru Aj s-a pus anterior (9) conditia p’ > 0,2%. figura. ‘b. fn situatia (22), in special la momente alternante, este de regula. sai rafionald © armare’simetrici. In acest caz se trece la sthema 2.2. 24. dy (total) = 3.9925 45.916 = 2478 mm? yyyp + 1, 02 , [/ \] Exemplu de calcul Ja schema 2.4 A,> Aj> 0 bh deci verificarea p (pe isn a Sk se armeze nesimetric stilpul din exemplul de calcul la schema 2,2, 25. { © laturi)>0,2% un mai este necesara, I\ /| sees H # (total) = 2478 __ 19% — 092% 1, a= 38mm (bare 225). 450-600 in condifiile cind stilpul nu este participant Ia o structurk antiseismici. 2, hy = 600 — 38 = 562mm, rea ea 26. Din tabelul 6 B se giseste: Pai = 04%; Pras = 2% . a! 33. mm: (bare @ 16). 8. mm (bare Z 16). 27. p (total) = 0,92% < 2%. 4, hy = 562 — 33 = 529 mm. 28. # (total) = 0,92 > 04%, £00. 20 mm = 0,02 m, A 5. qu SE = 20mm = 002m, 30, Armarea stabiliti Ja (23) este bund. an 370te, Schema 2.5, (continuare} REA LIMITA DE REZISTENTA prabild (12) ia | — i Ginchéor drsat- Yet A> Ag mio. com | on [OL fee (16) & 1 9 ee eae re 1. iid a iatese de | ‘netvcre cog de secoraots (2) ‘2! 15 2 | Compresiune excen- | Sectiuni dreptunghiulare armate nesimetric [2 ey Ls] | wid Te consider oy Bs t | rea flexbilititit 77 i, Se 2 Fa — ova re Gi = a gal os 25 a armi- 18. 45 seria ) | | sels to pete %6 te fa ela 08) | turllor pentru sec-| aa plastice potentiale 1a| | fiuni situate in zone solicitiri seismice 20 Se slobileste Ay elecliva, co respectorea re- gellar constructive privind dsnetrele minine Ge bores eisfantele manime intre bare at 5 eyed naan = z Pr = FoPata © Me = M+ Neg BP Re ade fig = eriore eects £ conform (20) ta z 7. tg = e+ N ta = Me iT 22. 8 mg = e_ 203? ww oo ii Re Lian Za | exw) [* t : % dgnin = fb oo y |2B. wey eaginea tone’ plesice potent Bh tes ialh contoen peragieile Bhs Oe pete 08 7 Qe, Se edewlessd cov se een oe ceripmeton lev B stg cee T Enso Vim: p= mes r21-F Ok 2 15, (ing ~ ms) bh Re CR Bit eaerd ha Ra = teh dg™ ty on cal- | OA ' eoete fo 1? | 23 14, fel B ‘Schema 2.5. (centinuare) 25. i ao 6 7 a £2 Emin? 4 Wty wm Betty + ty ~ 28. Ma ~ Ko Rat fas wo Fike B_ 5e stobilese diamehele Ferelor améluni’ Ia wi dapoaila Tar, 0 respectorea diomelreler minime si 9 distanteler moxime si minine intre bore 30. Se cofeuleozé Ag(tofal) (sects : . Batata ty) » RIOD ye Vacoray — Met ay L ‘382. bin Yabelul 68 80 800! Prin» Prax | | | p ltelol) = pox? 34. tha) = 02 %? pilot) = omin ? 3D. Se mareste sectivoen de ‘elon astei ea 2 (tote!) = pmax f 2 Armarea 3 fe (29) es 36. Se corec/eaed ormarca, fu a satsr te -Observatie. Ay 274 La (34) se verifck p > 0,2% mumai pentra armitura Ay, deoarece pentru sa pus anterior (9) condifia p' > 0.2%. . re Exemplul de calcul la schema 2.5, S& se armeze stilpul din beton armat prefabricat avind sectiunea din figur’ (stilp marginal). Sectiunea se afla intr-o zona plastic’ potential la solicitiri seismice, Grad seismic: 8, Din alte ipoteze de incircare: A, — = 520mm, N = 1000 kN = 1000000N; M = 310 kNm = 310- 10¢Nmm | Beton: Be 20, cazul ¢(stilp turnat in pozifie orizontal’) 5 (Re = 12,5 N/mm?) 4 “s Ofel: PC 60 (Ry = 350 N/mm!), Ls | 1 ax 35mm 2. lig = 500 — 35, 3.2 35mm 4. hy = 465 ~ 35 = 430mm 465mm 17mm < 20mm +e, = 20mm =0,02 m 6. M, = 310 + 1000-0,02 = 330 kNm © Tey = 390 + 1000-248. 545 sim = 545-108 Nm 8. m,— 45-10" _ 504 00-465 123 9. At min = ©2400. 500 = 400 amt 100 10. m= 040 11, m= 0.504> 0.40 16s Ap 0504 00) 400-455 125 soy oer 16, A, = 747 > A, min = 400 mm* 17. Din alte ipoteze de incircare: 4, = 520mm* Ay = 747 > 520mm? 18, Al = 747 mm? 20. At efectiva = 416 = 804mm? 545-108 — 804-350-430 21, mm IE BOE 590° 850 _ 0,392 400- 4652. 12,5, oc 27522. m 23. Da. | © 24, Din tabelul 7, pentru m = 0,392, se gisese: = 0,535 siy 25 — 26. Se poate trece peste aceasti verificare, dent & > Ea : ome: 392 > 0,32 trucit in mod evi- 545~ 10° — 804-350-430 1,00: 10" 0,732- 465-350 aa 30 1506 mm? 29. A, efectiva = 4g 22 = 1520 mm? 27. de Dispozitia armiturilor este cea din figurt. ws TT 30. 4s (tra) a B+ 6916 = 2726 mm? 296} 41 8) Pld.) > BAL) > 0.2% de la (9); ee cpr! a Ler el 400: 500 32. Din tabelul 6 B se scot: pain ~ 0.7%. fmas = 2%e 33. p (total) = 1,36% < 2% 34. (total) = 1,36% > 0,7% 43. Armarea stabilitd fa (29) este bund. 276 STAREA LIMITA DE RI TA 2 | Compresiune excen- | Secfiuni dreptunghiulare armate sime- trick fri considera- | tric sau nesimetric rea flexibilitit 2.6 | Determinarea capaci tafii portante finind seama si de iniluen- fa armiturilor intermediare Odservatie preliminard Calculul capacititii portante la compresiune excentric& tinind seama side influenfa armiturilor intermediare are un caracter mai laborios, intrucit au se poate efectua decit prin incerciri succesive. De aceea se recomanda si fie folosit numai in cazurile cind aceasta influenta devine semnificativa, adic& 1a clementele cu numeroase bare distribuite pe inilfimea inimii, cum sint stilpii cu sectiuni mari, cu cite 5—6 bare pe fiecare latura, sau diafragmele ‘eu armare vertical continua pe inim’. Schema 2.6 a fost dati exemplificativ, limitat’ la cazul I de compresiune excentricd (@ < &). Pentru diafragme, la care influenfa armaturiler verticale de pe. inima. asupral momentulti capabil este niai important’ si se ia in considerare in mod curent, calcule similare sint date in Iucrarea [10], vol. IT (exemplele de calcul “11. 14, pag. 38... 51). Notatii suplimentare AlAs Aug --) — ariile sectiunilor armaturilor intermediate ; ‘a(ay,dq..) — distanfele de la centrele lor de greutate pind la marginea comprimati a secfiunii; — eforturile unitare in armiturile Ao. ct jars Tea) 588 ( a -R, < oy = 28 1258p) < +R < e ( e+ ar2 1 a= 25+ x 38mm aa) 2. y= 650 — 38 = 612 mm . 3.@' =a = 38mm 4, hy = 612 — 38 = 574mm 55, Prin incerciri, s-a stabilit ck Aq, este situatd in zona (B), iar Ay, in zona (C). = 8 ( ce 1252) (= = 738) Nim 7, Armarea fiind simetrici, AS Ry — AgRy = 0 si ecuafia se reduce la: 1000 000 = -0s( 2 S 133)— 628-300 + 650 &- 612 8,0 & sau: Ef — 0,228 & — 0,044 = 0. Rezultd: & = 0,353. 221 221 _ 735 = —109 N/mm® (compresiune 0353 mm? (compt ) Daci Ay, ar fi fost situat& tot in zona (B), am fi avut: 588 (420 ean = 28. (22 — 1,25-0,353) = 408 N/mm? > Ry i (2B — 138-038) = in Deci: — 300 < on = — 109 < + 300 [se confirma cd Ay se afl in zona (B)]. > Ry deci se confirma ci Aug Se afla in zona (C). 11, & = 0,353. 12. Da. - 13. &= 0,353 < 0,40, 15. My ='1963- 300+ 574 + 628- 109- 342 — 628- 300-192 + 650 x x 128-0,388(1 — So) so=so1 10% Nmm = 891,4 kNm, 0,574 16, M,= 8914 ~ 1000-2574. = 604.4 km. 17, ¢, = 2 = 22 mm = 0,022 m. 30 18. Meay = 604,4 — 1000 0,022 = 582,4 kNm. Rezulté deci fafa de caleulul dupi schema 2.1 (Mur spor de capacitate portanta de 6,1% Observaste Din ecuatia (15), punind condifia ca Myy s& rimini acelasi ca in exem- plulla schema 2.1, se poate determina cu cit s-ar putea reduce armiturile 4, = = At ca efect al influenfei armaturilor intermediare. 7 Din exemplul la schema 2.1,-M, = 571 kNm, deci M, Tt ge x oat 858 kNm, Punind in (15) Mf S714. 1.000 x 858. 10° Nmm si A;(= 4,) inloc de 1963 mm}, rezult4: 4 (9.1% reducere). 1769 mm, 3 25 + 1B 2 1787mm*STAREA LIMITA DE REZISTENTA june excen- | Secfiuni circulare cu armatura distribuit’ considera- | uniform pe contur 27 | Determinarea capaci-| Se dau: D, R., Re, N, | tatit portante Se cere: Muy 1. Se colevieaes 2 seeded » =p | ce 3 Seefiunen este intra OR | cand pleated poentcls | _wy [| te solcitic’seismce ? Se = 60 penta 08.37 BES 25 pent PCI, PC 6D 5 ' | | fires? Seslanes We Won gem . mentutui este insufrcienté 1 ba. pots 0 ougare conta 10382 eco no 8._fe # linginea core plosloe porcine we ‘eu nepatatecontrm gurapilets boc 9 Se colevlearé Aaltetal) Ra yy Exemplu de calcul 1a schema 2.7 S& se caleuleze momentul capabil pentru stilpul din beton armat monolit cu secfiunea din figura, incircat cu NV — 500 kN — 500 000 N. Sectiu- nea se afl intr-o zon% plastici potenfiali la solicitiri seismice. Beton: Be 15, cazul b (stilp turnat in pozitie 8818 vertical’) (R, 0 N min?) Ofel: PC 52 (R, = 300 N/mm)*; A, = 89 18 = 2036 mm’. naw 25 428 @ 34mm 2 : 2m ee = 0.318 + 8.0 3. 4A. tty = 0,55 Sim pain 20. Ae 6916. " STAREA LIMITA DE REZISTENTA 2 Compresiune excen- | Secfiuni inelare cu armaturd distribuita, tric fari considera- | uniform pe contur rea flexiblitifit 2.9 | Determinarea capaci| Se dau: 8, D, R., Re, N, Ae t8fii portante Se cere: Muay © [1 Se coleureaed Ime 9-6 2 pe Wb Om Re. 3. Sectiunea este Intro 96 pistea gotenfcté |_NU [oat seamee t | © 286 peat 187 | S as0 ents 0080, 0060 | | | | 5. wy. sea [6 Secthunea de befon 0 ele | mentater este insotcrenté gentry a esigura condita ee ouchitele (Bf kannag we pia ora =) (Bagh Babe [pena tema ehece srmpei i} | | tm. tape Wo ae neni Tamm | ——<—— I. Me = mTb02,Re x ezenaeee om Sat T a Bap = MemObservatii : a, Valorile sy din operajia (4) difera de cele date pentru secfiuni pline, deoarece se baxeazii pe tw = 2 %oil 3,5 Yq (compresiune pra ‘uniforma pe toati grosimea 6 a peretelui inelar in’zona de compresiuni maxime). 1: 1 tumor de tipuleelor ale castllor de aps, o misurssuplimen- tari de confinare a secfiunii_ prin armaturi transversale const in prevederea de etrieri de legitura intre barele verticale ale plasei exterioare si cele ale plasei interioare (vezi proiectele tip de castele de apa elaborate de IPCT dup’ 1977). c. Tabelul 11 este intocmit pentru 2/D = 0,10, dar poate fi utilizat cu sulicient’ aproximafie si pentru alte valori ale raportului 0/D. Exemplu de calcul la schema 2.9 Si se calculeze momentul capabil pentru sectiunea inclari din figura a turnului din beton amat monolit al unui castel de apt, avind incircarea verticali de calcul V = 40000 KN = 40° 10°N. Sectiunea se afld intr-o zona plastic’ potenfiala la solicitari seismice. Beton: Be 20, cazul b (turnare in pozitie verticals) (Re = 10,5 N/mm?) Otel: PC 60 (Ry = 350 N/mm!). | Armitura total& pe contur este format din cite | 143 @ 22 Ia fiecare fata a peretelui. Ay (to- 200 @ fi fa a per « tai) = 2-143 9122 = 108-709 mm? 1. Diametrul mediu: Dy = 8.000 ~ 400 = 7 600 mm? 2 n= __ 0399 3,14 400" 7 600° 10,5 3. Da, 4. my = 0,50; 5. mms 7. n> 0,30. : 8 Pentru dimensionarea gi alc&tuirea armaturilor transversale, lungi- ‘mea zonei plastice potentiale se ia majorat& conform paragr. 8.5. i se fine seama de observafia (b) de la schema 2.9. 108.709 350 Qe 0,380 7 3,14°400-7.600 10,5 10, Din tabelul 11, pentru» = 025. * I, My = 0,254+ 3,14- 400- 7 600% 10,5 = 19 3-480- 10 N 8.000 0,399 si x = 0,380, se gi 12 « = 226mm 30 13. Muay = 193+ 480+ 10° — 40- 10 - 266 = 182-840- 10! = 182 840 kNm. STAREA LIMITA DE REZISTENTA 2 | Compresiune excen- | Sectiuni inelare cu armitura distri- trict fara considera-| buili uniform pe contur | rea flexiblitatis 2.10 | Dimensionarea armic| Se dau: 6, D, R., Re, N,M turilor Se cere: Mery ——Lturlor Se core: Magy 1. Se coleuleazé On=0-b 2 N , 0 * Whine i Seefiuneo este intr-o DA} vend piteted potenti |_NU la saheitt sovsmice ? 4. > Om penta 087 4a S 050 penty P02, PbO = Nu DA ftLisss Se nadia rfc 6 befon astfel ca 2 ne % aos? ny & fe silaginea rove) plachie paleafian ve iu mayerfeeanlorm erage 8340 [petra frnerie hades, vob 8) fa then 29) 9 ge Betton £ 0. Mn 1+ Nee Mt, Se cole ae 12. bin tebelet tf se seeote ze 18. Ag ttotoi) = bln feSchema 2.10 (continuare) uy ‘1h, Se sfobilese diometrele borelor de ormalurd 91 disporiio lo cv ‘respectarea dametiele: maine $10 dstanfelr mouime $1 minine adinise inte bore - i 1G, Se caloveced Agta) efetivd i 16 z attra) = Aghete 9 zr [din teeta? 683650 Amin Pan (oes serve) Ny fat) = trax ? 22. Se méreste sectivnea DAT pitotat) = pin ? LN ‘de befon pentru ca pitta = Prox 20. Armacen stilt ln DN Se corectenrd armoreepen- Ciheste bund teva sanitoce condita (19) Observapie La turmurile cilindrice de tipul celor ale castelelor de api, cosurilor de fum etc., procentele de armare maxime si minime sint _stabilite prin prescripfii specifice, In lipsa acestora, cele date in tabelul 6 B pentru stilpi pot fi utilizate mumai ca orientative. Exemplu de calcul Ia schema 2.10 Pentru turnul cilindric din exemplul 1a schema 2.9, si se dimensioneze armitura longitudinali in ipoteza ci nu se afli intr-o zoni plasticd potenfiali la solicitiri seismice, iar M = 140 000 kNn = 140 000- 10° Nmm. 1. Dy = 8.000 ~ 400 = 7 600 mm, 2 nm 01 __ _ 0,399 3,14 400-7 600° 10, 3. Nu, a= oe = 266mm. 290 16, In . A,(total) efecti ). Mz = 140 000° 108 + 40- 10° - 266 = 150 640 - 10° Nmm = 150 640 KNm. 50 640- 108 5 150 91" ___ = 9,198 3,14- 400° (7 600) 10,5, Din tabelul 11, pentru = 0,399 si m = 0,198, se gaseste « = 0,187, 10,5 - Aq(total) — 0,187: 3,14: 400-7 600 29m 33-550 mm# . Se alege: Qi 16 la 180mm (misurat pe diametrul mediu), Rezult’ 2+ 133.9) 16 = 25685 16, 266+ 201 = 53-466 mm*, 225466 __ 199%, — 0.56%. 314-400-7600 mod evident pai < P(total) < Pras Ditotal)STAREA LIMITA DE REZISTENTA 3 | Considerarea flexibiti-| Sectiuni dreptunghiulare ‘3fii 1a compresiune excentric 3.0. | Notafii—procedee de calcul Mirimi si notiuni care caracterizeazi efectele de ordinul I la elementele de beton armat 1, Cocficientul de zveltefe se defineste in mod conventional, pentru elementele de sectiune dreptunghiulara, ‘prin raportul In a unde: Iq — lungimea de flembaj a clementului ; A — latura sectiunii transversale, dupa directia excentricitagit fortei normale NV, in ipoteza de incarcare consideratd, Observapit a. Cu privire Ja sensul nofiunii de kungime de flambaj, in contextual calculului de ordinul IT al structurilor din beton armat, vezi si comentariile din cap. 5.6, b, Indicatii pentru evaluarea lungimilor de flambaj ale stilpilor diferitelor tipuri curente de structuri sint date in [7], cap. 3.3, pag. 73-90. 2. Clasificarea stilpilor dupa mirimca coeficieutulus de 2veltefe — Pentru 2 < 10 (stilpi nezvelfi), se admite si se neglijeze in calculul Ja starea limita de rezistenta cfectele de ordinul IT. Momentel sint cele rezultate dintr-un caleul de ordinul I (pe structura in pozitie ne- deformati) ~ Pentru 10 <2 < 30 (stilpi zvelfi), este necesari Iuarea in considerare a efectelor de ordinul II in caleulul 1a starca limit’ de rezistenta, cea ce se traduce printr-o majorare a momentelor incoveietoare in raport cu cele de ordinul I. — Cazul 2 > 30 (stilpi foarte zvelfi) intervine rar in construcfiile civile gi industriale. In acest caz cedarea stilpilor, sub 0 crestere progresiv’ a efortului normal NV, se produce prin pierderea stabilitafit (flambaj). Schemele logice sint date pentru situafia curenti 10 <% < 30. 3. Coeficientul de majorare a momentului incovoietor de calcul : Mu v7 (6.1) 292 unde: M, — momentul incovoietor rezultat dintr-un calcul de ordinul T al structurii; My — momentul incovoietor rezultat dintr-un calcul de ordinul IT (pe structura in pozitie deformata), Pentru» < 1,2 se admite utilizarea unui calcul simplificat, denumit metoda ,,A“[7], in'cate se determin momentele de ordinul I si se majoreaz’ apoi cu Coeficiental 7 calculat cu formula simplificata; 1 ae ~~ (3.2) 1- unde N = cfortul normal de caleul; EL Na(forta critica) == . (fora erties) =F 63) Jy — se apreciaz’ in funetie de leg&turile clementului la capete, Situatia » < 1,2 intervine de reguli la construcfiile in cadre etajate, rigidizate sau nu prin diafragme. Pentru > 1,2 se efectueazti un calcul de ordinul IT al structurii, fn domeniul 1,2 <4 <1,5 se admite simplificarea de a considera in acest calcul modulul de rigiditate EF constant independent de starea de solicitare (metoda demumita ,,13" (7)"). ¢ recomanda ca sectiunile de beton ale stilpilor si fie astfel_dimensio- nate incit sk nu se depigeasc’ < 1.5. Situatia > 1.2 intervine la stilpii structurilor cladirilor parter de tip hal&, cu grinzie principaic de acoperis prefabricate, articulate pe stilpi. Daci aceste;structuri sint proiectate pentru grade de protectie antiseismica, > 7, condifiide ductilitate pot determina necesitatea unor secfiuni de eton mai mari ale stilpilor, in care se caz se poate ajunge si pentru aceast’. categorie de stilpi la 4 < 1,2. 4, Modulul de rigiditate EL in starca limita de rezistenpt In formula (3,3) din metoda ,,A si in calculul de ordinal II din metoda IB" se poate Iua pentru EI in starea limit de rezistentA expresia: EL = Eyl,0,15(1 + Vp(total) G4) unde: E, ~ modulul de elasticitate al betonului, dup tabelul 3; one eR Attotal) = 293In cazurile speciale cind exista incarciri de lungi durata care produc structurii deplasiti dup’ directia deformatiei dominante (de regula deplasiri laterale) 6.) momentul produs de incircarile de lungi durat’; momentul total. Referitor la cazurile cind intervin astfel de incarciri, veri comentariile din cap. 5.6. 5. Considerarea efectelor de ordinul II in schemele 2.1 — 2.6 5.1, Daca se efectueazi un calcul de, ordinul II al structurii (metoda BY), schemele 2.1 — 2.6 rimin neschimbate, iar ca momente incovoietoare de calcul se introduc momentele M,, rezultate din acest. calcul. Se verified in prealabil daci = My/M, se inscrie in limitele admise. 5.2, Dac se foloseste metoda simplificata A", schemele 2.1 — 2.6 se completeazi conform schemelor 3.1, 3.2. STAREA LIMITA DE REZISTENTA 3 | Considerarea flexi- | Sectiuni dreptunghivlare armate simetric | bilitagt 1a compre- | saw nesimetric ine excenitric —_| 3.1 | Determinarea capa- | Se daw: b, hk, Aq, A, Re, Ra, N, Mugl cititii_portante Se cere: Map (13) Pentru sectituni armate simetric, se adaugi la schema 2.1, dup’ operatia : it ~ L Meeop= Me —Nea z IL Se evoleoed ¥ Ti Ma. ww Se segijensd ho cated Ge woevleaad Apltad inate lewiete a “thee, peas 8 Bata) = AE ae a t VIL. ia tobelu 3 se scoore Fy ae aaa VIM. 32 colculeand EF ev / ee G9) sav 55) Ne MUI Se tece fo un caeul de ert prin melody «BYPentru sccfiuni armate nesimetric, se adaugi acelagi bloc de operatit VI. A,(total) = 8. 20-2. 16 = 2916mm?; p(total) = (I~ XID) in schema 2.3, dup operafia (18). ee 2 Hotel) De asemenea, in cazul folosirii schemei 2.6, acelasi bloc de operatii ai se adaugi dupa (17). — 100 % = 0,97 %, 500+ 600 VII. Din tabelul 3, pentru Be 15, 0,50 -0,60" 24090 N/mm? = 24- 108 KN/m? Exemple de calcul la schema 3.1 24-108 01351 + vi I, La stilpul din exemplul de calcu! Ja schema 2.1, si se corecteze mo- 12 gent capabll Yind seama. de ficxibilitate, ca folosirea metodei A". _ & west 0 aren I. (14 din schema 2.1): Mj» = 549 kNm. 1 IL. [y= 12,00 m, xy 7a = 1,10. men 8776 - XL y= 110 < 1,20 IV. 2 = 18,46 > 10. VI. A,(total) =8 9 25 + 49) 20 = 6 182 mm*; (total) = 6 182 100% = 1.46% 502 VIL, Din tabelul 3, pentru Be 15, Ey = 24000. Nfmmma? — 24° 108 kN /m? =u. 101 2 o 15(1 + ¥T48) = 118 259 3259 _ 8 097 KN. XL y= 114 < 120. 549 114 IL, La stilpul din exemplul de calcul Ia schema 2.3, s& se corecteze ‘momenttl capabil finind seama de flexibilitate, cu folosirea metodei A", Ty 850m} My/M = 0. 1. (19 din schema 2.3): My ap = 356 kNm. TL Jy = 8,50. ur. = 22 = 42. 0.60 IV. 45 142> 10, XIL Mras = = 482 km. 296oe STAREA LIMITA DE REZISTENTA eee ‘3 | Considerarea flexibi litatii 1a. compresiune| excentrici Sectiuni dreptunghiulare armate simetric sau nesimetric 3.2. | Dimensionarea Se dau: 6, h, Re Re, Ne Mu/M Pentru secfiuni armate simetric, se intercaleaza in schema 2.2, dup operatia (10): Ww I + MMe teabitte mu ereimeee lee a VIL. Din Vobelul 3 se scoore by (ta iil} 3 edahged tray Nit mmulete (34) sou (3.5) XII se fece town caevl de, aedinal Ba mete 8 iar intre operafiile (17) si (18) se intercaleaza Mi tel eee fe Sea satiety ot belie tah? ‘81 XV. Se cm evo ey pve votoore ‘p(teel) (7) Pentru: sectiuni armate nesimetric (schemele 2.4 si 2.5), se intercaleaz’ similar dupa operatia (5) My + Neg Gropul de opera VIE i He My + WE iar grupul (XIV — XV) se introduce intre (25) si (26) in schema 2.4, respectiv intre (31) si (32) in schema 2.5, la fel ca mai sus. Exemple de calcul la schema 3.2 1, La stilpul din exemplul de caleul ta schema 2.2, si se redimensioneze ammiturile finind seama de flexibilitate, cu folosirea metodei A". In 11,00 m; Mu/M = 0. I, (11 din schema 2.2): M, = 358 kNm. IL. dy = 11,00m. mt, a = 4100 _ 18.3; IV. A= 18,3 > 10, VIL Se prelimina p = 14% VII. Din tabelul 3, pentru Be 20, se giseste Ey = 27000 N/mm? = l = 27° 108 kN/m?.7-198 245-0.6% 19.501 4. VTA) = 71.620 VIII. EI 7 IX, Ny = SSE 7620 _ 5 936 kN. . 11,00" 1 ag = 187 3 836 n= 107 < 1,20 |. My = 858 1,07 = 383 kNm = 383-10" Nmm. n= 0,12; © = 0,067 din exemplul la schema 2.2. 383-10 ts9 450- 6008 12,5 7 0,160. 0,075) se scoate 12.5 13, Din tabelul 9 B (a 1542mm?, 2925 +29 20 = 14. A, = Ay = 0,160 450- 600 350 = 1610 mm’, 15, Se slubileste armarca din figurt. 2825 16, A,(total) = 4 25 + 6G 20 = 3 847 mm?*. oo 1610 ; pe o laturi) = 2"? _ 100% =0,60%. 2906 g ‘Pfpe 0 lakuri) = 2625 17 ee pltotal) 3 100% = 1,42%, XIV, pltotal) = 142% = p preliminat la (VI) = 1.4%. 18. fain = 0.6%; Pas = 2% 19, pltotal) = 142% < 2% P (pe 0 latur’) = 0,60% >0,2 %. {fp = 1% 00% 21, Armarea stabilitd Ia (14) este bun’. IL. La stilpul din exemplul de caleul la schema 2.5, si se redimen sioneze armiturile tinind seama de fiexibilitate, cu folosirea metodei ,,A". Jy = 6,50 m MujM = 0. T. (6 din schema 2.5): M, = 330 kNm. IL. In = 650m. ur, x = 250 = 13,00. 0,50 IV. 2 = 13,00 < 10. VI. Se prelimin& p (total) = 1,7%. VII. Din tabelul 3, pentru Be 20, se giseste Ey 27000 N/mm? = 27-10 Nj fn oa SBOE o 150144 - VIE, EI = 27-108 38.877 9072 kN 9072 XL y= 112 < 1,20, = 330° 1,12 = 370 kNm. 370 + 1000 28 = 585 kNm = 585-10 Nmm, 389-10" 8, my = 282-10" 400+ 465%- 12,5 oe . 10. mings = 0,40 HL my = 0,541 < 0,40 (0,541 — 0,40) 400- 4652. . ata 1012 mm‘ 16. Ay = 1012 > Alin = 400 mmt 1012 > 520 mm# (v, exemplul la schema 2.5) 18, Aj = 1012 mm, 20, Ay efectiv’ = 49 18 = 1018 mm? 585-108 — 1 018- 350-350-430 21, m = 28510" = peas 400: 465% 12,5 2 0,399 > 0,321.000.000 _ | 520mm, 350 nA 29, A, cfectivi = 49 25 = 1963 mm*, Dispozitia armaturilor este cea in figura! ; bee t 30, A-(total) = 4g 25 + 6 18 = 3 490 mm! 3490 ay 198 B) 31. pltotal) = > 100% = 1.74%. 4985 4 XIV. p(total) = 1,74% * p preliminat la (VI) = Mj = 7%. 82. fain = 0.6%; aus = 2h 33. p (total) = 1,74% < 2%. 44, pltotal) = 1.74% > 0.6%. 85. Armarea stabiliti Ia (29) este bun’. STAREA LIMITA DE REZISTENTA 4 | Compresiune Secfiuni dreptunghiulare armate simetric excentric’ oblici 40 procedee de calcul Notatié M, = Neg) — momentul incovoietor corespunziitor excentricitatii egy a forfei N dupa directia axei x (vectorul moment tat dup& axa’); M, = Neg — momentul incovoietor corespunzittor excentricitifii egy) a fortei N dup’ directia axei y (veetoral moment orig tat dup’ axa a); Excentricititi_ aditionale: b & fu =~ > 20mm; egy =—— > 20mm. 30 ” 30 Ma =My+ New: My = My + Nev ee nn naan OEE Procedee de calcul : 1. Caleudlul riguros 1a compresiune excentrick oblic& comport determinarea pozitiei aXei neutre oblice si scricrea in consecina a condifilor de echilibra, Un caleul de acest fel nu este practic abordabil manual, ci poate fi efectuat fie direct la calculator, dac& se dispune de programul necesat, fie folosind abace construite pe acceasi baza [48] [91]. Cind se cere dimensionarea armaturilor, numarul mare de parametti care intervin face ca numirul de ecuafii de echilibru si nu fie suficient pentru €a problema si fie determinati si solufia de armare si aibi un caracter unie ~ ci exist mai multe solujii de armare posibile, in functie de parametri ca: Taportul Aas/4ay $i dispozitia barelor armaturi in secfiune. Deci, daca pentru acesti parametri nu sint impuse conditii prestabilite din considerente constructive sau de calcul, dimensionarea armiturilor comporti opfiumea intre mai multe solufii, adick pune problema unei optimizari @ arma. Din toate aceste motive, folosirea de abace care si acopere un domenin suficient de larg de cazuri si s& ofere posibilitatea unei optimizari ar conduce Ja necesitatea unui numar mare de abace. 3832, Pentru sccfiuni dreptunghiulere armate simetric, STAS 10 107/0-90 permite si folosirea unui procedeu simplificat, bazat pe admiterea unti legi Simple de vania{ie a momentului capabil in functie de inclinarea a a planulut sae deacon anume [112; 8; 29] 0 elipss de gradul 8 ca in figur’, cu eoua- ars a (a eae nde: Mjg = momentul capabil, pentru efortul axial dat NV, cind My Myo = idem, cind M, = 0. Metoda consti deci in a determina pe Miy $i in functie de Mg $M, si a dimensiona apoi armit Agel N, May $i armitura Ay Ia N, My, reducind problema la un calcul la compresiune excentrict mono- axials, Valorile recomandate pentru coeficientul f sint date in tabelul 12 4 Privitor la fundamentarea lor, vezi comentariile din cap. 5.7. Cu nofafiile adimensionalizate: _. BAR, | formula (4.1) se poate scrie: (ey Gey 2 1 (43) Mn = Fag) Me WAR, os ae (44) afi (8): Schema 4.1: Determinarea momentului capabil pentru 0 sect V, Ags, Ags date, sub forma verificarii cu formula (4.1), scrisi ca inegal M < May dack (Hs) + (Fah <1 Ma) \Myo. Schema 4.2: Dimensionarea armiturilor pe baza condifiei de optimizare Aug + Aqy = min, scrist sub forma: mg + Miyg = min., ceca ce conduce la Valorile fy, Ay optimizate date in tabelul 12 B din anexa, Schema 4.3: Dimensionarea armiturilor cind una din armituri (de exemplu 4,,) este dati (cunoscut’ din alte ipoteze de incircare sau minim con- Structiva). Atunei A, este cunoscut gi din (4.3) se scoate: (4.5) Schema 4.4: Dimensionarea armiturilor cind din considerente construc- te Aue = Agy, G2Ci Migg = Miyy. Atunci ecuatia (4.2) devine: md) “Cet (eyes de unde: Pentru detalii, inclusiv demonstrarea relatiilor de optimizare folosite- in schema 4.2, vezi [8].eee STAREA LIMITA DE REZISTENTA 4 | Compresiune Secfiuni dreptunghivlare armate simetr cones | See ;ptunghiulare armate simetric 4.1. | Determinarea Se dau: 0, 4, R., Re, Ags, day, dispozifia armiturilor, ‘Ms, My | amie pertante Se cere verificarea: M < Mey? ——1_ —_____| Se cere vetficarea: <‘Mgp? Pentru fecare deel °F >in IL G0 W Si Age se coluieced Mig, co Schena BF: considered Hye NCW 9 Ay se clouoced Mp. co schema 21, considerind thet ME Gun cove? toll) innate dem Wil de dspunere a borer de rméhrs | ‘8e scote da fabelul 124 coefcientol | —eee VI. Verticorea Magy? se face sab iY (By <1 Exemplu de calcul la schema 4.1 Si se verifice sectiunea din figura a unui stilp din beton armat prefabri tat, incdrcat cu V = 500 KN == 500 000 N, Mf. = 80 kNm gi M, = 130 km. Sectiunea se afla intr-o zona plastics potenfiala la solicttri seismice.. Jaa 1 Beton: Be 20, cazul ¢ (stilp turnat in potitie orizontala) (R = 12,5 N/mm); eae Ofel: PC 60 (i, = 350 N/mm?) ; seal Age = 2Q 20+ 195 16 — 829 mm?; 80 Aa = 320 = 942 mmt, 306} ais) = ayy = 0,02 m. Myy = 80 + 500-0,02 = 90 kNm; My = 130 + 500- 0,02 = 140 kN TIL, Cu N = 500000 N si Ags = $29 mm, cu schema 2.1: 1 a= 2542 = 35mm, 2 a. 5. & 6. § = 0254 < 0,55 8, §= 0,254 < 0,40 10, » = —— 200000 __ _ 9,23; = 0,10; 300-350-125. #350 829 _, 350 9133, 300-350" 12,5 11, Din tabelul 9 C (a/h = 0,10), se scoate m = 0,187. 12, Myy = 0,187 + 500+ 350% 12,5 = 143+ 10" Nmm = 143 kNm. IV, Cu N = 500000 N gi Agy = 942 mm?, cu schema 2.1 1. a= 35mm 2. Da. 3. hy == 500 — 35 = 465mm at 500 000 350 465° 12,5 5. & = 0,55; 6. §= 0,246 <0,55 a 39 10. 2 = 023 Ia fel ca la (1); = = 0070; * la fel ca la (I); Fim $42 | 350 ost, 500-350 12,5 11, Din tabelul 9 B (a/h = 0,075) se scoate m = 0,206. 12, Myo = 0,206- 350- 500%- 12,5 = 225- 10° Nm = 225 kNm. Y. Din tabelul 12 A, pentru dispoziia de armituri B gi » = 0,23, se scoate § = 1,58. vi. (Ry +8)" = 0,954 <1, deci M < Muy 225 07ee STAREA LIMITA DE REZISTENTA aa ere 4 | Compresiune excen- | Sectiuni dreptunghiulare armate simetrie trick oblick 42. | Dimensionaréa armi-| Se dau: 6,1, R. Ra, Mz, My turilor (cuoptimizare)| Se cer: Ase, Aap Optimizarea armiiturii are la baz& eriterial Age + yy = min, sub forma ims 4 My min, Se foloseste tabelul 12 B, cate’ di dtect Ay gly optimizate (8. fi Some aa Prlininatt a orGTorter. date toe We) va IM faite esti Goat Ba ai [Vi Bin aeUT A, Th Tne te. wide aponTha wast pT ee -_— ho Sense? SSR VI Se colevieasa ming fox 0,2% ‘pltotal) = 1,46 > 0,7% 21, Armarca stabilit la (16) este bund. 2310 STAREA LIMITA DE REZISTENTA 4 Compresiune ] Sectiuni dreptunghivlare armate simetric | excentricd oblics __| Se dau: 5, h, Se cere: Aay 43 | Dimensionarea arm’ | tant de pe o direct, | cind armatura de pe| Sins direct este | data stu este in constructiva Observapic Se poate prelimina de la inceputul calculului cA dupe wha din diectii va Teak Sikaturh minim’ constructiva atunci cind objisitatea planului Be ro fhne a mementulul incovoietor este mick (Me << Me) ste dald so $0 opre~ fog cued va fazulis. minim conativetivd ? Wee Hay gi N se colevietid myo ‘wrsiaesind iy =0, cy schema 21, pind fa operat (1) Vi Galaga 0 daporitie preliinatd a armatirier Sintra cole trer vovionte dole ia tele! 12 A Vat fancies 9 9d cTopccti elena pena or- Irn ein tobe! 128 0020Schama 43. (continware) Gh 9 5) tye se coleuleard Aay, consi~ XL derind my =0, cv schema 2.2 Disporitio armélontr difeed 98 | semnircatv de ceo prebasing- filo (2 XI Armwce vote To ties bind | Se rei9 colevlel a oher amor ster Exemplu de catcal la sche ma 4.3 Si se armeze stilpul din-beton armat monolit cu secfiunea din figuré {stilp central al unei constructii cu grad de protectie antiseismica 6). 50 kNm; N= 810 KN; Me Beton: Be 15, cazul b (R. = 8.0 N/mm); Otel: PC 52 (R, = 300 N/mm). ri Lexy = cay S13 mam > 20-mi. a1, [ Mer = 50 +810 -0,02 = 66,2 km = 66,2 «108 Nmm; { 1762 10 smm, Mg = 160 + 810 + 0,02 = 176,2 kNm 810.000 66,2. 108 Ln = SOO 0,500; p= <= 0,091; cas 450" 8.0 my = 11 RNO 24, 450" 8.0 IV, Intrucit M, = 50 kNm << M, = 160 kNm, se presupune ci va rezulta Age = Age Min, constructiv Age min, = 22 459 «450 = 405 mm? 100 Pe cealalta directie va rezulta o armituri mai puternici, deci se admite 4 barele de la colfuri vor fi 2320. Age min (constructiv) = 2G 20 4 1g) 14 = 782 mm? eee cee 7 ae V. Cu Ay, = 782 mm? si 810 kN = $10 000 N, se caleuleazi Meo Cu schema 2.1: 1a 35 mm 2. fig = 450 — 35 = 415 mm 3. Ne. Se poate trece deci direct la (10): 1 ~ 0,800 ealesat ta (1m); = 35. 9.078; ‘0. 782301 2 a 0,145. 450" 8 11, Din tabelul 9 B (a/h = 0,075) se scoate mz, = 0,241 VI. Se alege dispozitia de armituri C din tabelul 12 A, YUL Ca = 0,500 3 dispoztia de armaturi C's seoate din tabelul 12 As = 135, 2. Nu. ~ 2. 7 078 ca gi la (IV); w\. 500; my = 0,305. 13, Din tabelul 9 B (o/h = 0,075) X scoate «= 022. 14. Agy = Aah = 0,22 - 450? 2. 1 188mm?, 300 15, Se stabileste dispozifia de armaturi din figur’, 16, Aq(total) = 8520 -+ 2 14 = 2822 mm?, ‘(pe latura cu cea mai pufini arma 50.2% conform (IV). 2822 4508 18, Din tabelul 6 B, Pain = 0.5%; aus = 19. p(total) = 1,39% < 2%. * 17, pltotal) = 100% == 1,39 %, 20. p(total) = 1,29% > 0,5%. 1256 . aay = 16. deci corespunde disporifici C din tabetul 12 A ist initial. XIII, Armarea stabiliti la (XI) este bund, ee aia‘Exemplu de calcul 1a schema 4.4 STAREA LIMITA DE REZISTENTA SA se armeze stilpul din beton armat prefabricat avind secfiunea din OO DoDD figura. Stilpul nu este participant la o stractura antisersunied 4 | Compresiune Sectiuni dreptunghiulare armate [Lexcentricd oblick | simetric . sro sb0 WS; Ms co tims ats “44 | Dimensionarea armi-] Se dau: 0, b, Ry, RyN, Ma My : Me ae Se cer: Ae = tuclor cind din con | Gift constructive se | ia Ags = Aay Beton: Be 20, cazul e(R, = 15,0 Nj Ofel: PC 60(R, = 350 N/mm), Texte) = tay = 0,02 m. ee Tex = 53 Wan rn, | Ma= 40-4 500 50 kvm = 50 + 10° Nimm ee My = 75 + 500 - 85 kNm = 85 - 10¢ Nm, I I tip — 0 068; 00-3508 15 TL Men = Me + Neos eS nes my = = 0,101. - PT IV. Se alege dispozitia A armituriloy din tabelul 12 A, eons: 1 ; ML Se eat ete gy ty | V, Ca m = 0,24 si dispozitia Aa am ilor, din tabelul 12 A se sooate "Wii!" Fie aR | B= 126 vi. te a = 0,673. Te slags dipaalla 4a wader Gn be | ™ 0, Ndi i Vi Ta Fane de n, co sapanitia A @ armiluriler, Gin lebele! 24 se soote 8 VI be eaterd ax] Taxa uy) IX. Cu n= 0,24 si myy = 0,146, se calculeani Ay, cu schema 2.2: Dace mycing, Se inverseand nofetile 1. «33 mm, (bare B16) A 2. Nu. », 4.3 ih 0.0825; 0.24; yy = 0,146, 400 13. Din tabelul 9 B(a/h = 0,075) se scoate a = 0,067. May Aig 0067-35000! tr ty 216 = 402 mm*, 3| 15, Se stabilestedisporitia de armaturi din figuré 1X. Co 0 gi myo se colcukeoré May considerind Cor = Ag = 2 B16) 26! | CC as | 16. A,(total) = 49) 16 = 804 mm?, ae 315 14TIP ainteiou suqeres quis ze ys39e UY “IE “OI ‘6 a1a}9q) no aDey os eamypubse no arejour nes aremono yunifoas mytiod 1 tune 317 Ge") ropur ay oyouzUTK we : a ‘opep ®) aumeaBeig — Hinqioje (F soMjioads HON og [oahu apa | ¢ YInaIsizaa 3d VLIW VauVIS Sreanaumdaip Tanoog x 1 z Se 8 SAAS 3 a avqi8 = aba & 2 eke 4 A 217.2 a gaat i & eg h23 x se RR aw 8 ete = ge g 8eS STAREA LIMITA DE REZISTENTA Secfiuni dreptunghiulare armate simetrie sau_nesimetric Se dau: 6, h, Re, Rav de, Ag. Se cere: May [i secoteceand Se z anhne L 3B. Se coleleesd a to fe 5 " a — OL veoh? excentrcifele micé) (exceatricitate mare) ———__+______ 7 Intindere excentrica | 5.1 | Determinarea capacitifii portante 1 4+ (he~ Kale 6 ee poate he WY (Ag+ Ae) Ro <2 joa irmdarile pre ® 1O eieinfn: | = ———#—_, pe- | [1 Heap = (hohe ~ ASN) hy Eeo? Ets 0 “ Th Emin = a a SEH 2 jou Nu, + * Y Concttio dere | ID. tpg = (050 —Ke Pala | 18. Mogp = AaRata- M aisente ste Hs Heep) 5 Ti Condo de revatets Wap OH FIR ele i by Mi le Mery) + AoRate +E a8 eee Odservapii a, Dupa (12) nu s-a previzut verificarea E < &2, deoarece la elementele solicitate 1a intindere excentrici situafia & > é& nu intervine decit In casa excepfionale, b. In conditia (11), limitarea superioart M < Muy este dictati de Ay, jar cea infetioard M > Muy de Aj (cu cit momental incovietor seade, pentru N = const., eforturile de intindere in aumitura A” erese) ¢. La elemente cu eforturi axiale de intindere de valori mici (n — N/bhR,< < 026) si cu armare simetricd, se poate (tae determinarea Moy acelagi mod de calcul ca si pentru elementele _” “rimate excetric, utilizing tabelul 9. Ordinea operafiilor de calcul este ino. urmitoarea: 1. Se calculeosd @ 2, Se cwleaneard ee De oh ‘Din tabetol 9 se vc0cle m 1, Heap = moO Exemple de calcul la schema 5.1 I. Excentricitate nica Si se determine momentul pozitiv capabil pentru talpa undi ferme pre * Aabricate avind sectiunea din figura, incircati cu efortul de intindere N° = 800 KN = 800000 N. Beton: Be 25, cazul ¢ (R, Ofel: PC 60 (Ry 5 N/mm) ; 350. N/mm?) ; 1871 mm?; Ar 5B = sc 35mm. 2. hy = 250 ~ 35 = 215 mm. 3, 25 +46 — 33 mm. 2 15 — 33 = 182 mm. AQR, = 1571 + 350 = 665000N N= 800.000 N. 7. Map = (1571+ 350 — 0,5+ 800 000) 182 = 237, 10° Nmm = 27,3 kNm. 0,5 + 800 000 350 1143 > 45 = 1005 mm? 8,8- 10° Nmm = 8,8 kNm. 9, Muia = (0,5+ 8CO 000 — 1005+ 350) 182 10, Conditia de rezistenta: 88 < M < 27,3 kNm. II, Excentricitate mare SA se determine mementul pozitiv capabil al montantului unui stilp pre- fabrieat cu goluri, avind sec{iunea din figura, incircat cu efertul de intindere 100 KN = 100 000 N. : Beton: Be 25, cazul ¢ (R= 15 N/mm*); Ofel: PC 60 (Ry = 350 N/mm), A, = 4 Q 22 = 1520 mm*; A, =4@ 16 = 804 mm? 5. AgRy = 1520 + 350 = 532.000 N > mare), 100 000 N(excentricitate — 100 000 -+ (1.520 — 804) 350 ‘350 264 15 = 0,069 = 13207 350: 231 — 100 000-24. 11+ 10®Nmm = 111 kNm. 320 STAREA LIMITA DE eee ene | 5 | Intindere excentrick, oo Dimensionarea armiturilor Secfiunt dreptungh , cin deptmghisare amate sini _oneeeeeereee ss Se dau: 4,4, R,, R, - Se cer: Ay, Ag MN 1._ Se opreciord a t mages 3 Se opreciazé 0° 5 Again. tg mn = ony q Cee / Ag (excent cate mei aft MY t (excenriete more) By a M fgg fe 1B. Mg = 22 Dintr-e ott ipoterd de n> cércore 0 ren0llh 0 a7mé- lord Ma™ Ay min (5)? fe Malev snd I min ()Schema 5.2, (cominuare) "! Septal pli Tel Teper 11 seit 8 vse Bat-\Fem: pas hes pas-E rT [8 Fan a a oa{ gagnn? [Mw ! 4 Me D. tgn Betty see Bande % hte Hahah yg, We i _ i ora Aa > Agmin(O)? my rai» vara) ~ [2h Sele 2B fete ee) Observapii 4: Dup (16) nu santos verifcarea m < m? deoaree la lementele solicitate la intindere centric cazul m > m, nu intervine decit in me ceptional. b. Dack din (16) rezultti m <0, se trece direct la (21). ¢, La elemente cu eforturi axiale de intindere reduse (n= N/DAR, < 26) si cu armare simetricd, se po: mitu- ic ate folosi pentru dimensionarea an < 0,26) sicu simetrica, rilor acelasi mod de calcul ca si pentru elementele comprimate excentric, utilizind tabelul 9. Ordinea operatiilor de calcul este in acest caz urmi- + toarea: Se opreciors a 4. La clemente cu efort axial de intindere foarte mic, a e&ror comportare se apropie de cea a clementelor Iucrind la incovoiere purl, se poate lua y= 0 (armare simpli), dac& din nici o alta ipotezi de ineircare na rezult ¥ 0. In acest caz in operafia (16) expresia coeficientului m se reduce = M,/b}6R,, iar A, min, se ia ca pentru elementele lucrind la incovoiere Exemple de calcul Ia schema 5.2 1, Excentricitate mic SK se armeze tirantul unui are prefabricat, avind sectiunea din figura Beton: Be 25, cazul ¢ (R, = 15 N/mm*); Ofel: PC 52 (Ry = 300 N/mm); d fa cht SO0EN = 600 000N; Muse din greutatea proprie, t ip si pe reazeme (in dreptul tirantilor vertieall de Suspensie) = 4. 18 kNm = + 18-10" Nmm, eet .| 1.4% 35 mm, 2. hy = 200 — 35, 3. a’ = 35 mm 165 mm 4. hy = 165-— 35 = 130 mm 5. Ag min, Ay min = 22 959. 165 — 83 mm? 100Conditia (22) este evident respectata. 422 eFy] 1 — Momentul incovoietor in Iungul tirantului fiind de semn alternant (negativ in dreptul rezemirilor pe tiranfii +92 | de suspensie si pocitiv in cimpuri), se adopti o armare simetric&, conform figurii. ML, Excentricitate mare Si se armeze peretele din beton armat din care este reprezentata in figurio fige de 1m It ime. N = 60 kN = 60000 N; M = 37,5 kNm = $75 108 Nmm. Din alte ipoteze de incircare, a rezultat A, = 99 8/m 1, a= 20 mm yy = 200 — 20 = 180 mm Beton: Be 15, cazul e(Re= 9,5 N/mm?) ; Ofel: PC 52 (Ry = 300 N/mm#). 3a = 15+ 5— 19 mm 4, hy = 180 — 19 = 161 mm 02 Agmin, A, min 1000+ 180 = 360 mm? 6-2. = 151 61 mm (excentrictate 60 000 mare). 13, Mz = 37,5: 10% — 60 000-164 = 32,7 - 10" Nm, 2 14, 4) = 9g 8/m-— 453 mmtm > A, min = 360 mmt/m. 32,7 = 108 — 453+ 300: 161 1000(180)* 9.5 16, m= = 0,035 17, Din tabelul 7, se giseste & = 0,035, 20 18, Emin = 220 Tap 0222 19, £= 0,035 < Ente 32,7-10* 2A, Ay fon = 32:7: 10% 7 fe 1617300 697 mm*}im. 9g 10)m — 702mm?im. 22, 102 > 360 mm4/m, = 9g 10/m. ArmareaSTAREA LIMITA DE REZISTENTA iuni dreptunghiulare sau in forma de T procedee de calcul Bara inclinat se ia in considerare in calcul numai cind fisura inelinata 6 intersecteazi la eel putin 1,/8 de Ia margine. 1, 2...m—seetiuni de_verificare cee | 8 fangimes protect Hsu inctinate pe axa ele mental a, Elemente incovoiate Rageay = 1.Rs | — in sectiunile din zone plastice potentiale Ja actiuni seismice: = pentru @< dees Rezistents de cal- ceul ale b>tomului Ia intiadere, utilizate in calealul la = pentru Q>1. Forfa taietoare fort — in alte sectiuni: #, ». Elemente comprimate excentric R= Rl. +05") unde ne th 326 s Rezistente de calcul pentru armiturile transversale Forfa tlietoare [Ja schema 6, 2 bare laminate ........ Ry = 0,8 Ry STN, s+ Rye = 0,7 Ry (intervin de regul nue mai in schema 6.1, la grinzile armate cu carcase sudate la care barele transversale sint din STNB, veri observatia Q — forta t&ietoare de caleul pe reazem, In cazul sectiunilor din zone plastice potentiale ale riglelor si stilpilor de cadre care preiau solicitari sei Imice, Q este forta tiietoare asociati mecanisr™lui de cedare considerat: — pentru o righ cu inc&rcare uniform distribuit’ ¢ si cu lumina libera J, forfa tiietoare la extremitatea A? ey [Malt iMa} Can fey Hale unde: M,—momentul negativ capabil in secfiunea “A+ My —momentul pozitiv capabil in secfiunea B* — pentru un stilp cu lumina Jy: Ma+Ma Om Mate unde: M,—momentul capabil in sectiunea de moment mete ‘My ~ idem, in sectiunea de la capital opus B (dack se efectueazi un calcul post-elastic detaliat al structurii, se poate lua: My = momentul din B in stadiul de solicitare in care in A se ajunge la M, capabil)* Q. —forta taietoare pe reazem din acfiunea incirc’- tilor de’ cod; @ oF (dupi caz, in loc de R, se introduce Rired), Ri); On — forta tkietoare de calcul in secfiunea de verificare m= Q, — forta thietoare preluati de beton= Q. — forta t&ietoare preluati de etrieri= Qu = min. (Q,+Q,), corespunzitoare inclin&rii celet mai defavorabile a fisurii= 327i T 2 28 (dupi caz,. in loc de R, se introduce On: THR (dupa caz, Rifred), Ri) 4 —cocficient care intra in expresia forfei orizontale Scismice de cod si se determin conform norma- ivului P, 100-81, paragr. 3.2.4, tabelul 3. ‘Axim — Suma ariilor sectiunilor barelor dsepte din ‘zona intins’, intersectate de fisura inclinata Armitturi longitu- din sectiunea de verificare m (la grinzile simpha dinale rezemate se considera barele de la partea Inferioari timaseneridicate; Ia grinaile ‘com tinue si la riglele de cadru, in zonele de reazem, se considera barele drepte de la partes superioara). > Aust 100% — procentul de armare corespun- z&tor la Asim. Etrieri Ae~ sectiunii unei bare de etrier. rn, — mumiirul de brate verticale ale unui etzer. a, — distanfa intre etrieri mde b= Ps 00% — pocentul de armare transvert 18 coresp unzitor etrierilor. Bare inclinate 2 — unghiul de inclinare in raport cu axa elementului; aim — suma ariilor sectiunilor barelor inclinate care intersecteazi fisura inclinatS din sectiunea de verificare m. B, Relatii de calcul Expresia general a forfei thietoare capabile in sectiunea de verificare (mm), pentru o inclinare dati. a fisurii (s; — cunoscuti): a. Elemente incovoiate BR) Qncap. = Qo + Oe + Acin(0,8 Re) sin == —T P+ F An(O,8 Re) + +Aain) (O08 Re) sina gnde . a 5. < 2,5 hy > b, Elemente comprimate excentric bh % * Qncap. = Or + Q, B+ AndO8 R, unde 5 S25 hy $54 < ly C. Procedee de calcul 1, Procedeul simplificat (schemele 6.1, 6.2, 64) Qn cap. se determin’ calculind pe s, din condifia Q4 = min. (2, Q), respectiv: AQ + 0. ds, ae cu limitarile date mai sus pentru s;. Rezulta: — Din conditia Quy = min. (Q, + Q,): ss WG kee ie I oR * @ de unde p, nécesar = 2. Raw 109 9 p Seip Tt 00 % = din condifia silig < 2,5: Goce ie ee TE +S Baty de unde f. necesar Jn cazul clementelor comprimate excentric, in formulele de mai sus se in- Focuieste Riya) cu Ri, - In fiecare sectiune de verificare (m) se admite cf fisura inclinat& intersecteazi numai barele inclinate din prima sectiune de inclinare din vecini- tatea fisurii, chiar daci din valoarea obfinuta pentru s; ar rezulta c& sura intersecteazi si barele inclinate din sectiunile urmatoare. In aceasta ‘consti aproximafia in sens acoperitor a procedeului simplificat, care permite ‘un calcul direct. 2. Procedeut prin incercéri (schema 6.3) Se foloseste expresia generald a forfei thietoare capabile, care este functie jd s« Se dau diferite inclinari fisuit gi se determina pentr fiecare caz Qu a9 Be adopts cea mai mici dintre valorile obfinute, 329Pentru a reduce Ja minimum numfrul de incerciri necesare, se recomand& 8% se procedeze dup cum urmeaza (v. figura) or ' 3 b — Se determina s, prin procedeul simplificat, cul ajutorul schemei 6.2. =. Daca fisura corespunzittoare la s, astfel’ determinat, in tersecteaz’ numai barele inclinate din prima sectiune de ridicate (fig. a), s; calculata, conform schemei 6.2 rimine valabilé si se calculeaza pe accasti bazi Qn cap. ce" pach fisura corespunzatoare Ja s; determinata conform schemei 6.2 notati in figura cu sy, intersecteazi barele inclinate din dou sau mai multe secfiuni, atunci se face 0 incercare suplimentar& si cu fisura cea mai apropiata de sq) care nu intersecteaz decit barele inclinate din prima sec- ffune, notata in fig. b cu sizp. Rezulta astfel necesare numai doud incercAri. ‘La grinzile obignuite, la care barele inclinate disponibile prin ridicarea, a 60... 70% din barele din cimp sint suficiente pentru preluarea forfei thie Toate, se adtmite folesirca procedeului de calcul simplificat conform scheme 62. Procedeul prin incerciri, mai labotios, este recomandat in situatiile speciale cind din calculul simplificat reault c& armiturile inclinate disponibile nu sint suficiente pentru preluarea forjei tAietoare. : STAREA LIMITA DE REZISTENTA ee ee 6 Forti tiietoare Is. tiuni di : cfini_dreptunghilare sau inf [Tare gon ane ae 84 in forms 6.1 | Dimensionarea armi-| Se dau: 7 ture tenevesale | Se Ges a, Re Aim : (numai etrieri) a ame ee 3. ie ; ~k (Penw gis eo ww ata ceet agama é | hei Aes La plies : au este necezsr3 D7 zee neve Oormare tronzverse' | Lizsoteter/ seismce ? | = 4 é ee : a ee ar Py cient! mg = 25H a. A (red) = me he a | Trae |es Schema 6.1. (continuare) Exemplu de calcul Ja schema 6.1 Sa se dimensioneze etrierii grinzii din figuri, fark bare inclinate, Grinda ~ mu face parte dintr-o structura antiseismic’. Se miraia scfanes i Ria nttets Sa lee befoatr suis bat 255 tNfn mn zap i "I is fe 2) wo Beton: Be 15 (R,=0,8 N/mm*); ofel in etrieri: OB 37 (R= = 210 N/mm?) ; Armarea longitudinal, dus pint la reazeme: m = 4 16 = 804 mm; Deschiderea de calcul: 2 = 1,05 - 4,75 = 5,00 m. 35 = Ones = = 87,5 KN = 87500 N. Bem 01%? 16 2548-33 mm; + 2 7 2 hy = 400 — 33 = 367 mm Sestee (BOs = 149; Ls a . +4. = 149 > 0,5; 7% 2 ae 4 OH Base 28 i rh + ion iO = 149 <4 2D, Se stalese Ge elected sos “Sq menind consfrictvd 2? 100% = 1.10% 200 - 367 1,492 + 0,80 ¥ 13, fy 14% 0.80 _ 199 0% — 0.2504 aa : P= yiT0 «210% % tn cazul grinzilor armate cu carcase sudate la care barele transversale sint din STNB, Ra = 0,7 Re si in consecinfa in operafiile (13), (14) si (17) “4, p-/ 8 ¥10 80 ce coeficien{ii numerici se modifick dup cum urmeazi: he ree (13) « + 28 in loc de 3,2 1s ea «0,7 Ry in loc de 0,8 Ry +++ 57 in loc de 50. (4). (7) oe 632, 7 Sea atin18. f= 025% > 0,1.% 20, Se alege A,. Etrieri 8 (4, = 50,3 mm‘); #, = 2. 100 2-50.38 _ 201 mm = 200 mm 0,25 200 has 300 mm 22, a,max, constractivig” muctivig 3 p= 3 400 = 300mm 44 Se previd etriesi g 8 la 200mm distant’. Fort tlietoare STAREA LIMITA DE REZISTENTA Secfiuni dreptunghiulare sau in forma de T — fara efort axial Dimensionarea armi-| Se dau: b, h, Ru Re Aum, @ turilor transversale | Se cer: 4,, 2, Aes (etrieti + bare inclinate) — procedeu simplificat DA entra gricel: Q< 00? |_NU, Pentru plich + Ge O75? tw. La plich: mv este necesa- eb oornare transversal 5. Le gags: nu este neeoar Seal water ho Seine sey eraale Se provdd contac | ond gloved potent’ 5 ie salcitir selemice F Were Ma teat my «tek DQ Re (red) = mg he : i. Se recast a= 4 ToyeSchema 6.2, (continuare) yy Ti PTS TR TET ik Rapper cae aene: eect epi, fre aged 19, Pentru verlicareo berelor Telinale dlati-o seefene (mh ke celculeand ferfe 1elaare. Um di sectioned (m) Teg are seal Toso Baer bein Wr TH Seenece cent lacacinete) n econee ta) ee \ Observatic. La (26) majorarea armiturii transversale se poate face fie la etrieri, fie 1a barele inclinate. Exemplu de calcul la schema 6.2 Sa se dimensioneze armitturile transversale ale riglei de cadru din figue’, Cadrul preia solicitiri seismice (grad 7). Incircarea gravitafionala. si dis- potitia adoptata preliminar pentru barele longitudinale, pe baza dimensio~ nbrii la mcmentele incovoietoare si a respectarii, prevederilor constructive, + sint ardtate in figura. Beton: Be 15 (R, = 0,8 N/mmt) ; Ofel, inclusiv in etrieri: PC 52 (K, = 300 N/mm’) Verificarea se face pentru jumatatea din dreapta a riglei, unde Q = max snume: — in sectiunea (A) de ling’ stilp; in sectiunea (B) de trecere de ta prima bari inclinati la cea de a doua — in sectiunea (C), de unde armatura transversali se reduce la etrieri Sensul de actiune al fortelor orizontalé cel mai defavorabil pentru aceasti parte a riglei (Q,= max.) este de la stinga spre dreapta, Se admite ‘eh in aceast situatie se formeazi la cele dou’ capete ale riglei articulatii. plastice si anume: cu moment pozitiv in capitul din stinga si cu moment negativ la cel din dreapta ~[ 2 ] Mo : Seetionea | 6%) | (ly | att | fo -§| ARy | dvmm) 5 Fi | [a -F +e ea) ‘ 8 ay = 2 Age ee ty = He te a memse..| 33 | 517 pois] ome | 0951. | 593-108 ‘orespuaré 1 de ai/hg= 23) ‘Teazem dr. =" 30S (320+) 0,336 0,832, 169,4- 108 7 Ot) 2g 16 = iba cfectind (12) > nec. (23) 2 Borele Hansverscle alese lo (2) stat sufciente fn stefvnea (a) BE mérete emai | tronoutoaté { ot Verificare in secfiunea (A) Forfa tiietoare in A, asociati formirii articulafiilor plastice la extre~ mititile riglei, este: ls passice 50- 5,10 @ 5 172,000 N 1 a=45 mm; 2. hy = 550 — 45 = 505 mm aw] 172,000 4,70; 250: 505-08 ~ ser5100 2.910 montay 2816 4. 9 > 0,50; ® 6. Da. 3620+ 2016 9. Reray = 0,65 + 0,8 & 0,5 172.000 250- 505+ 0,52 1, @= 202 <4, 12, Dispozitia armaturilor este cea din figura. 3 13. In sectiumea (A), Qu 172 BN, 1A. Agtmy = 3B 20 +29 16 = 1344 mm?; Lit 1S. ———— 100% = 106%; * 250-505 % 16, Se aleg etrieri @ 8/200 mm. A, = 50,3 mm®; x, p 5 100% = 0,20 % 200 + 520 ne / ce ‘, 020 08-300 5 18, © = 106 <25, hy 7 19. a2 f PETER 9, 100- 0,52 21. Qee = 1,95+ 250+ 505+ 0,52 = 128+ 10° 128 kN, 22. Qay = 128 < Qu = 172 KN. 223, Asuim) nec, = 222:000 = 128.000 _ 959 mame 0,8- 300- 0,707 24. Agua efectivi = 1. 20 = 314 mmt > 259 mm?, | 25, Atmarea transversal adoptat& la (12) gi (16) este corespunzitoare in sectiunea (4) i 339 eee ee390+ 196 Verificare in secjiunea (BY Qn = Qu — 0,50 g = 172 — 0,50 50 = = 147 KN, 1a=45 mm; i; 2. fig = 505 mm, 3. 9 = 10 _ 46; 250-505: 0,8 4.9 > 0,50; 6. Da; 7. Q=146> 1. 8 m= 9. Ruy = 0,77 +0, 47.000 10, @— 147.000 _ 750-505-0,62 1 Q= 188 <4. 13. Qa = 147 EN; 14, Ayia) = 30 20 + 18 16 = 1143 mmt; 15, p =! _ 100 % = 0,90%: 250-505 16. pe== 0,20% Ja fel ca in secfiunea (A); iamoun amano " a] 1007050 ' he 020 8. Ha <2s. fo 8. Qa—2|[ 2205008 0 100 - 0,62 21, Qu = 1,71 +250 + 505 - 0,62 22. Quy = 133,9 < Qu = 147 KN. 23, Ages nee, = 147.000 = 133 900, 0,8 = 300 = 0,707 2A, Agu efectiva = 1g 16 = 201 mm? > 77,2 mm* 33,9 + 108 N = 133,9 kN. =772 mm*; ma6.1) Verificare in seciunea (C) (numai etrieri — se utilizeaz’ sche- Qc = Ox — 0,509 = 147 — — 0,50- 50 = 122 KN. 1, a= 35 mm; 2016-1421) & | 2, hg = 515 mm; -—@—} 3, me 122.000 _ is; 250-513: 08 4. Q> 0,50 6. Nu (secfiumea C iese din zona de plastificare de la capatul grinaii) 1. @= 118 <4; 16 2B 16+1G 20=.716 mmt; p=—"6 oy = 250 +515, as. S¢ = 127 <2,5. 16. p, necesar 0,135 %. > _ by eféctiv, la fel ca in sectiunile (A) si (B) = 0,20% > 0,155%. Deck ‘etrierii previzufi sint suficienfi si in secfiunea (C). 25, Armarea transversal. adoptat’ la (12) si (16) este corespunzitoare si in secfiunea (B). <STAREA LIMITA DE REZISTENTA Exemplu de calcul la schema 6.3 eee eee Fo SS miitice snmatrile transversale ale grinzii simplu rezemate din 6 | Forti tietoare cfiuni dreptunghivlare sau in formi de efigurd, in sectiunea Caos, — fark efort axial f= sth ensionarea ar- | Se dau: 5, by Ri, Rus Avian Om 22 TEED maturilor transver- | Se cer: Av, a, Age Si Lapis 00 " sale (etrieri + bare 4 inclinate) — proce- ¥ dew prin incerciri z 1-18, Conform scheme’ 62 e Be i ra inhi : on | Tenet bore wctrot | jin fe 2 BO Se eer Faure enna ariel barele din prima seetione de naicare 2 Beton: Be 15 (Ry = 0,8 N/mm’); ofel PC 52 (Ry = 300 N/mm*), oa ae ~ Inclrcarea si dispozifia armaturilor sint aratate in figurd, Deschiderea 2. Pentru Feccre valoare oi 3 pie caleal: 3 = 5,25. Gp cap co armite generoies eS : etn 5 Ones = 20° 525. 236 KN = 236.000 N. a bagR y 7 Y 2 tn 0p. Dupa schema 6.2: ee ae 1 a= 25 +2042 45 = 48 mm; DD. Up cep. = ca mei ied datio valor ae Haste penite bcp to 1) 2. hg = 600 — 48 = 552 mm; ce 8 Gm 286.000 9.3; Anton » an? | = 250° 5520.8 = - 4. Q = 2,13 > 0, 2h, Armareo trons pe- | [25, marco Yronsversotdeleo~ 6. Nu. ‘iminer este suficienlo b0c3 tion venta Tatre Oy cop. 21 fp tale 0 a, $0 reduce ermitira trersversa- B $i 20 reig coleutdd de fa (12) 53 preliminar nu este sufi~ ‘icald. Se méreste ormarea Nreasversold se reig col culet de fa (12) Observatie, In expresia Quy ap. (21), raportul si/a, reprezinti. numétul efectiv de ctrieri intersectafi de fisura inclinata. In consecinfS, sya, se rotunjeste la rnumere intregi, in minus m2 | 1. = 213 <4. 12, Armaturile longitudinale si transversale conform tigurit. “13. Om = Ones = 236 KN. 14. Aan = 35 20. 942, mit, oa 15. p= 100 % = 0,68 % ; a 250 - 552 % % 3463,2- 50,3 16. p, = 2-203 100 9% = 0.16%; h 50+ 250 % % 47, Sx |f 4O0MO.68 08 8 as: 5 = 1,31- 552 = 725 mm. y 0,16 0,8- 300 ae eag ose Caleulul continua dup schema 6.3. ms 28 gle 125,400 200 200| 22} 200 | a0 | ooo | 200 19. Din figur’ se vede cX fisura inclinat trasat& cus, — 725mm intersecteaz’ si bara inclinatX din a doua sectiune de inclinare. 20. A doua incercare se face cu o fisurk care ar intersecta aceasta bard la 1,8, deci se ia in considerare c& intersecteazi numai barele din prima sectiune de inclinare. Grafic, pe figurd, corespunde 5, = 600 mm. 230-8528 0810 593.2-0,8- 300 + 5025-10 aa tat 4170 Asc 7 “ 21, Qn cap. = + Astin 0,8° 300+ 0,707 | sda, (nue |—‘*ssee.__| | Incer- | 5, |mirul etri- 15025-10994 144 51170 Aggay| On cab- carea |(mm)| erilor in- es a = tN) tersectati) T | 75] 2 2 | 628| 69310 | 72432 | 160140 |301 382 22. Om cap: = 238,8 10°N = 238,8 KN. 23. Om aap: = 238,8 KN > Qu = 236 KN, 24, Armarea transversal aleasi este bund. as i eae eee see eee eee ‘ STAREA LIMITA DE REZISTENTA }—_$ $$ Forff taietoare Stilpi comprimati excentric, cu secfiune drept- 6 | unghiular’, participanfi la structuriantise- 6.4 | Dimensionarea armi-| Se dau: }, h, lo, Re Re, Ra, Asim Que turilor transversale | Se cer: As, a, {ettieri) sie # 3 Se cevernind fora Wieloare @ oseciatl meconismulel @ cedure, co Hogg (0 embeie copere ole stipules sou eo Meap loun cape) 3! cu 4 ce- F respuncéler te celslolt cpt e L ‘ bh, Se colevleari 154, i nw ee 6 & 4 wu alsa oA 8. seio @ ee matic 10. Re = Re (1 050) ¥ tg. —4_ oa NuSchema 6.4. (continuare) a WW Semen selonee at de belon a stilpulur Seu lose betel, @ Wi este nevtiar cae 1B. fer Geran Se prev ssnatroctie asttel co O52 (8 fo mas? | ww v [ey 4 DA wf + <2s7 |* iy = Da ear) [P3, Cite bon b lrespunsiter, (oorespeneiy tah) Gorespunzstor S/he = 2! 2h, - Se sfovileste pe min, contorm tabelulii 6C. 25. Pe (2h 2223) > pe min (24)? FY nu 26. Seta ae = Be min (4) ag Se olege Ae 300 te? sedlege he Seale ce + £ Wnche 0 age ae « We = Bcc EA | [8 bette z + BD Seatebiese oe sieched | [B_y, tafe ‘ede mor. conssruetivd fle Observatie Schema 6.4 este dati pentru cazul curent al stilpilor participanti Ia icturi antiseismice 1a care. se admite ci sub actiunea seismici se formeazi una din extremitiji o zona plastic’ potential, Pentru stilpii neparticipanti a structuri antiseismice si pentra cei la care pe baza unui calcul dinamic t-clastic se poate demonstra ca sub acfiunea seismic’ rimin in stadiul elas- fe, operatiile (3)... (7) nu sint necesare. In asemenca eazuri insi de regula i¥inici nu este necesara o verificare a stilpilor respectivi la forfa taietoare, etrierii {imensionafi constructiv pe baza procentului minim de armare transversala (tab. 6 0) find suficienti. 3 Exempla de calcul la schema 6.4 Si se efectueze verificarea la forfi tSietoare gi dimensionarea etrierilor tru un stilp avind sectiunea de beton si armarea longitudinal din exemplul schema 2.6, in situatia cind stilpal are lumina liberi de 2,60 m si face parte tae un cadru al unei structuri din zona C. Dimensionarea etrierilor se pentru portiunea curenti a stilpalui, din afara zonei plastice potentiale Ja baza etajului. * Forta ttietoare calculati din gruparea special de incarcari, cu incircarile tale seismice de cod, este Q, = 285 kN. f Beton: Be 15 (Ry 80 N/mm!; Ry = 300 N/mm) 1.000 000 N. 4 25 = 1963 mm*, 0,8 N/mm?) ; Ag (pe 0 latur Conform prevederilor normativului P, 190-81, pentru cadre etajate cu i multe deschideri, } = 0,20. fF 1. a = 38 mm; HED. fig = 650 ~ 38 = 612. mm. 3, Din exemplul la schema 2.6 sa obtinut Muy = 579.3 kNm. In 2 unui calcul post-elastic mai detaliat al stracturii, se considera la ambele spete ale stilpului M = Muyp. Forfa tdietoare asociata acestei situafii este: 1425 KN. 4. 1,5 Qe = 1,5-285 = 428 KN; 428 KN 5.0 = 446 KN> 1,5 Q, = 6.0 = 446 kN < 1425 KN. sar10. Rj = 0.8(1 + 0,5-0,296) = 0,92 Nfmm* 446-000 11, Q = —146:000___yap, 12, Qa 122 30,50; Q=122<2. O= S6ia-op2 @ a 1963 15, p= — 1983 __ 100 9% = 0.49 9 = 0-62 10% : 16, p= 2.0% 09 4 — 0.20%; 32/049 "300 1 8 | WTO _ 1g, he 0,20 08-300 te 2 gg s 25, 19,4 = hy 0,65 he 22. (16) = 0.20%. 24, Pentru grad de protectie antiseismici 8, in afara zonelor plastice potentiale, conform tabelului 6 C, p, min = 0,15%+ 25. p.(16) = 0,20% > pemin = 0,15% : 26, Se alege A,. Etrieri @ 8 cu 4 brafe verticale (A. n= 4). 100-4- 50,3 650-020 29, Se aleg etrieri @ 8 Ia 150 mm distanfé. 50,3 mm?, 28. 4, < = 155 mm. STAREA LIMITA DE REZISTENTA Torsiune cu incovoiere Notafii moment de torsiune (incircare), distribuit in Iungul grinaii moment de torsiune (efort) in secfiunea de verificare (m) Lifimea si in’lfimea simburelui de beton din interiorul etrierilor sou(s 2 6 a modulul de rezistenfa la torsiune al secfiunii | aria sectiunii unei bare de etriér numirul de brate verticale ale etrierulut distanta intre etrieri procentul de armare trans versal cores- Punztor etrierilor pentra preluarea A forfei thietoare ts 100% ab procentul suplimentar de armare trans- Mi Wersala. pentru preluatea momentului de| P# = “57a torsiune oe 100% 1) ) procentul total de armare transversal’ Be (total) = p+ Pa Corespunzator etririlor Au — | suma ariilor sectiunilor barelor longitudinale suplimentare pentru preluarea momentelor de torsiune Celelalte notafii au accleagi semnificafii ca in schema 6.0, x . 349 Se eeSTAREA LIMITA DE REZISTENFA 1 ctiuni_dreptunghiulare_sau in forma de T 7.1 | Dimensionarea armi-| Se dau: 6, h, A, (sectiunea de armturi lon- turilor transversale | gitudinali’ neceSari din calculul Ia incovo- si @ armiturilor lon- | iere), Ri, Ry,Q, My gitudinale suplimen- | ce cor: 4, a gin Se cer: dy, fe dy 2 Agena z » : 3 mat otn(s-4) ‘ = : ji Al & 0,5. ) = 264: ps 30. a, 200 he Se alege aya es speanabs_ || aigeage on 1, i ‘ 12, Or = 2,64 <4, BS aabrege = ete inde 8 A, : gtr omen || ign eee || yah ge 13, Se adoptd.preliminar dispozitia de armaturi longitudinale dia constructivg 24 guri, Barele @ 12 de la colfuri, care constituie armatura longitudinal’ supli {mentari pentru preluarea momentelor de torsiune, sint innidite in cimp, jounde M,— min, 56 ag = Reftee Exemplu de calcul la schema 7.1 (numai etrieri) | ese, Pentru grinda continu’ din figuri, se cere dimensionarca armiturilor transversale (numai etrieri) si a suplimentului de armituri longitudinale | necesare pentru preluarea momentelor de torsiune. To COTA Tmo i ae | ! g| ae Ec = Ce Incirciti de calc — incircare vertical 50 KN/m; —momente de torsiune uniform distribuite, transmise de o plack in consol: mi, = 5,5 KN/m, calculul 1a incovoiere, au rezultat necesare: —in cimp: A, = 1020.mm?; pe reazem: A, = 1210 mm’, Beton: Be 15 (Ry = 0,8 N/mm’); Ay (reazem), fri Ay: 4 @ 20 = 1256 mm’, 1256 14, p = 28 _ 100% = 097% P= 50: 515 % 15, Numai etrieri. 137.500 250° S15- 16. 0= 23 — 100% = 0.19 % 352 ee - 88s08 19, Oe = 3h; 0,8 - 300, 20. 21. pe nec, = 0,19% ; 23, b, = 250 ~ 50 = 200 mm; h, = 550 —50 = 500 min 200- 500° 300 100% = 0,20 %; 0 25. pltotal) = 0,19 + 0,20—— 0,399; 26. p,(total) = 0,39% > 0,10%. 28. He = 29, Se alege A,. Etrieti @ 8.(4, = 50,3 mm’) 30, a, < 200303. 193 mm 0,39 250 31. Se ia ae = 100mm. ’ 300 mm, mc meax) construct Gms ee 44 @, 0,109 Gar 28. x, = 2. bj 29. Se alege A. Etrieri 8 (4, pe ae 200908. 154 som 026-250 p Se ia a, = 150 mm < 50,3 mm?), < a, max. constructiva . Au (la fel ca in exemplul precedent) = 352. mm? La fiecare colf MMecfiunii grinzii: 88 mmé. Se prevede 1g 12 — 113 mm. ‘Armitura total necesari pe reazem = din calculul 1a incovoiere 1210 mm? 176 mmt 1386 mm? 28 85%CALCULUL. FORTURILOR UNITARE IN BETON $I IN GALCULUL EFORTURILOR UNITARE IN BETON $1 IN ARMATURI ARMATURI IN STADIUL IL DE LUCRU IN STADIUL 1 DE LUCRU 8 __| Incovoiere Sectiuni dreptunghiuiare simply armate 8 _| Incovoiere dreptunghiulare sau in form’ de T | —ncoworere _|_Secfrun) dreptunghiwiare simpy a 8.1 | Calculul eforturilor | Se dau: b, k, Ag, Ey, Ey, M®, ME 80 Notatii | vnitare Se cer: cman, o7 a $e cotuiesd @ { z nae op ae tunghilare Singin snnate le t & 3p = Me worm) A | aa, 00 Secfiuni drep- Az 100 (0%) teh é rrr too! %~ io D ‘Sectiuni in 2 formi de T simplu armate (Oy — 1) hy £ ab. 2 gna(VeE -1) 100 i Se efecleesé coal y|_ direct ‘M® — mementul incovoietor total din incircarile de exploatare; co MY, ~ momentulincovoietor din incarcirile de exploatare delungi durat; betel Mi } — caracteristica deformatiei in timp a betonului (tabelul 4) ; aac tssases ®® | [Bay = [Fs crn! | — modulul de elasticitate al betonului, corectat finind T ti 1+0509 seama de deformajiile in timp; - 2 . 1 y= ee |] —__f 18 Gqnere tn nm Ei; fy memental de ins ie al seta ; A 7 os —efortul unitar in armatura A,, din incircirile de exploatare, la 15. Gam te-F oto (1~£) sou bq = ng bynox + zt crernaL centrale de greutate al anmaturl of — idem pentru Ay, 357 6‘Exemplu de calcul la schema 8.1 Sa se determine , max si oq pentru grinda cu secfiunea din figura. ps MP = 162 RN = 1,62 +108 Nem; _ 73 kNm = 073 108 Nm. Beton: Be 20 (£ = 27.000 N/mm); 520 Ofel: PC 52 (E, = 210.000 N/mm*); 20 A, =5 @ 20 = 1570 mm’. ta=25 422 35 mm 2 2. hy = 600 — 35 = 565 mm 3. p= 22 _ ay = 111% 250-565 4. Din tabelul 4, pentru’ Be 20 si condifii normale, 3.0. 04s. 0,8 - 27.000 105-045 3,0 12895 N/mm? =) aw 10. Se efectueazi calculul direct. Aa 13. Lo | $0,181 (1 ~oas7}] 250 565° = 3,84- 10 mmé ENO 9.447 565 = 10,65 Njrmm?. 3,84- 10% — 0,447 14. o max = 15. o4 = 16,28 + 10,65 214,5 N/mm? Dac se efectueaza calculul cu ajutorul tabelului 13 A, atunci pentru Pn, = 100a = 18,1, se giseste in tabel # = 1,022, cu care 1,022 250563" 2 3,84 + 10° mm, CALCULUL EFORTURILOR UNITARE IN BETON SI IN ARMATURT IN STADIUL II DE LUCRU Incovoiere | Sceyiuni dreptunghivlare dubia armate 1 i 8.2 | Calculul eforturilor | Se dau: 8, 4, Aa, At, unitare Se cer: omax., a9, 0% . Ey, ME, MY 1. Se caleuleazé @ = 2 tahna x 3. Se caleuleesd + Ao wotn) 6,_Se defermind $ cu fobelu! 4 aa ve ‘ aa eee cu tabetel [ Se efectucoré colcutul yg |_sicect fh direc 00 ev fobelul 198? thSchema 8.2° (continuare) Th, Se colevteand wie ak 15. Dia tobeta! 135 in Ge pie (= 1006) ui (sag tis ‘Exemplu de calcul Ia schema 8.2 S& se determine o, max., ¢, si of pentru grinda cu secfiunea din figur’é eee eee = 230 kNm = 2,30- 108 Nmm; | | 161 Nim = 167-10" Nm ae al Beton: Be 15 (Ey = 24.000 N/mm) ; Ofel: OB 37(E, = 210.000 N/mm?) Ls A= 3G 16 = 603 mm*. 1 a=25 +3. = 37,5 mm; 2. hy = 100 — 37,5 = 662,5 mm; 3. 33 mm; Apa wes 100 = 1,23 6. Din tabelul 4, pentru Be 15 si condiii normale, § w= 33. 167 FE 9-17 Lo, 3oL 726; 24.000 08-2400 535 Naum? 1£05-0,726 3,3. ~ 8755 Nimm 210,000 OOO ay ans 404 (0 2(0.295 +007 35 12, & = (0,295 + 0,072) 200 gs) 2bee soon Ds OMA 488 13, Se efectueazt calculal direct. 0:488¢ ay 17. Tu = [OSE 4 0295(1 ~ 0,488) + 0.072(0.486 — x 3 6005 % 300+ 662,5* = 1,133 + 10% mmé, 23+ 10 18, omar = 2 0,488 - 662,5 = 6,56 N/mm? RO O88 662.5 = 6,56 Nm 19. oy = 24,04: 6,56 = 165,5 N/mm? 141,6 N/mm*.—_—SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS CALCULUL EFORTURILOR UNITARE IN BETON $I { Schema 8.3, (continuare) IN ARMATURI IN STADIUL If DE LUCRU j ee 8 Incovoiere | Sectiuni in forma de T, simplu_armate i ee febelul 83 | Calculut eforturilor | Se dau:"h, hy, b, bp (stabilita ef, scheme 1.7), unitare | dee Eee Ba ee et Se'cer: oy Max., oy tN Se cer ag'maxis og Se efectvecsd calcio! ly, rect soa cu tebe! 0% 1G. in tbelul 130 se scoate & Le evieveond arte fr te doy = $e ele coll d= 2 t= h-0 } oo enatat oe Septegier te 3 00%) feline op Se cblermind $ ev label! 4 | + if yw | i ase & 4 rast ng = 7 ‘Exemplu de calcul la schema 8.3 eo Sk se determine 0, max si oy pentru grinda eu seetiunea din fu. r M® = 340 kNm = 3,40 - 10° Nmm; 00 2 y-e . MB = 270 kNm = 2,70- 10? Nmm. g _ + 5 Beton: Be 25 (Ey = 30 000 N/mm*) ; 0 in 210 000 N/mm) a z fa = 4 25 = 1963 mm Nd = (ip-p a5e a : Lan s424250— 50 mm; eae 2 Awdtea 2. hig = 800 — 50 = 750 mm. ae 1963 3. p = — 1963 _ sap 1.319%, P= S00 «750 100% = 131 4. Din tabelul 4, pentru Be 25 si condifii normale, 30.8+30000 1+ 0,5-0,794- 2,80 = 210.000 5.4 : 11.965 ( _ 1848-131 _ 9949. 100 : 6 B= 1,365 N/mm; Be 0 10. hy= 22 = 0,16; 750 11, A = (3,0 — 1) 0,16 = 0,320; 12, p = 0,320 + 0,242 = 0,56% 13, B= 0,562 +1056 + 20,242 + 0,320- 0,16 14. Calculul Iy se efectueazé: direct. ; 17, 0,860 > 0,16 18, yp 282368 = 301) (0360 = 0.18) 5 9,240(1 ~ 0,360) LS X 200-7508 = 1,185+ 10! mm*. 340-108 jmmt: naz mm 240-10 9,360.750 =7,75 N/mm? _ 1,185: 10% else 0,360 Daci se efectueaz4 calculul cu ajutorul tabelului 13 C, atunci pentru 20. og = 18,48- 7.75 = 254,6 Njmm?. pa, = 1000 = 242, bp 3,0 $i fy = 0,16, se gisegte in tabel b= 0,168, care um 0,168 200 700 1.181 10 mm STAREA LIMITA DE DESCHIDERE A FISURILOR 9, |Intindere centrica si| Sectiuni dreptunghiulare si in forma de T excentric, incovoter| 90 | Notafii gi relatii de calcul generale N*¥ — efortul axial total din Intindere inciredrile de centric’ exploatare NN}, — efortut _ axial din incarcirile de exploa- fare de lungi Intindere duraté excentric& . cu excen- Nu. tricitate ‘NF mick 4 As 100 (%) a Pg 10d | M*~momentul incovoietor | total din inctr- cirile de exploa- fay | tare Incovoiere —( ZT | at, — momen. si intindere| «| | tal’ incovoietor excentri | | | din incarcarile fo cu excen- Le 481. | de exploatare tricitate | de lunga durat mare A, — armittura intinst © — grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor; d@ — — diametrul armaturilor ; Au — aria de inglobare a armaturilor intinse, care se determin’ conform schemei 9.1@ — efortul unitar in armitura A, din incdrearile de exploatare, la nivelul centrului de greutate al armaturii A, o — idem pentru 4; a; — deschiderea-medie a fisurilor; #,adm.— valoarea admisibilé a deschiderii medii a fisurilor, care se ia din tabelul 14; dy — distanfa intre dowi fisuri consecutive; } — coeficient prin care se fine seama de influenta betonului dintre fisuri i care este egal cu raportul intre defermatia specifics medie ‘a armiturii (cq) si deformatia specific’ a armiturii in dreptul fisurii (cy) Expresii pentra 2y si spul de otet | Natura sotici- ae Tipul de ofel | Natura. (eu) intindere cen? | 2(¢ + 0,115) + tried sau excen- : trick cu excen- + 0 tricitate micd a PC52, PCO | | _ 511 0,59) B incovoiere sau | 2(¢ + 0,15) + fntindere excen-} . tricd cu excen- +652 tricitate mare be fintindere cen- | 2(¢ + 0,15) + tricd sau excen- E tricd cu excen- +205 tricitate mica OB 37 pseomaa iE 1= 03105 9) B incovoiere sau | 2(¢ + 0,15) + {ntindere excen- . tricd eu excen- +10= tricitate mare bh unde s — distanfa intre axcle armaturilor, conform schemei 9.1. Dac se folosese armituri de mai multe diametre, in expresia ty se in- ocuieste d/p, cu Ay/25 Und. Pentru q, in locul valorilor calculate cu expresiile din tabel se pot folosi valorile aproximative date in tabelul 16 din anexa in functie de v si 366 Notafii si relafii suplimentare pentru placi armate cu plase sudate: 1, — distanfa intre barele longitudinale 1, —distana intre barcle transversal, 4, — diametrul barelor longitudinale, 4, ~ diametrul barelor transversal Distanta intre fisuri: schemei 9.5) $= 08 dack m < 2510 < 05; (m= numir intreg, definit conform Y= 10 in celelalté cazuri. Observafis In situagile ind cu armiturile dimensionate pe baza calculului in starea conditia a, < a adm. nu este indeplinita, este necesard modificarea armitii, Daci diferentele sint mici, incadrarea in condifia ay < < a adm. se poate realiza cu mentinerea aceleiasi cantitafi de armaturd, micgorind diametrul barelor, La diferente mai importante, devine necesara si marirea cantitAfii de armituri, caz care intervine de regula la elementele cu ay adm. Atenfiune ! O mirize a sectiunii de beton a clementilui nu duce la o reducere a deschiderii fisurilorSTAREA LIMITA DE DESCHIDERE A FISURILOR 9 Tntindere centrick (armare simetrici) ee Intindere centrick si excentricd, incovoiere| Sectiuni dreptunghiulare si in form det Stabilirea ariei de | Se dau: 8, h, Au (At), ©, d, porifiile inglobare a armatu- | “armiturilor rilor (Ap,) sia valorii| Se cer: 4y,, (Aj), 8 din expresia 2, s din expresia 4y Tirant =75d<8 2 Sd St 2 Cind s, # sp, in expresia Tui Dy Se ia Smas(St 82) a= Ay — aria hagurata total I Antindere excentrica, eu excentricitate mica (armare nesimetric) Incovoiere sau intindere excentricd cu excentricitate mare (simpli srmare) Schema 9.1 (continuare} tlh a. Cazul cind ariile de inglobare ale armiturilor 4. si AG nu se intrepatrund Ay — suma ariilor hagurate care inglobeazs armaturile Ay Ai, ~ suma Srillor hasurate care inglobeart armiturile AL esac & AeIsde B z 2 Gind 51 ¥ 2, imexpresia Iai Ay se ia Spax(Sy $4) ‘b. Cazul cind ariile de inglobare ale armaturilor ‘A, $i Al se intrep&trund Ayoa + 4% eeaentey i= 75de 5; z asa Ay — aria haga rat totals 389STAREA LIMITA DE DESCHIDER A FISURILOR 7 9 Verificare la starea | Sectiuni dreptunghiulare armate limita de deschidere simetric a fisurilor normale | Se dau: N*,.NB, Ay, Ag, Re Ey, 6, 92 | Intindere centric’ | Se core verificarea: a) <#y adm. fa a (a 3 2b A] erie, mb oy same [DL Weenie te inches: /d co BS ETA/ tye) ‘Dia labell #30 seoale ap dm 5 ay Ba aa HE aE r Nu 1 ap sopedn 8 ye (conditi de veriticare WE fife Inaeptité) 9 gee Aa 0 Volooree y ve slebileste prin cul soy #010 volocree apracima- tive din fabetal 16.2 -— cu leblol 1 ol ovo cola! 16, in tbl) thee scosle yh fe fe dey siv tg = 2odek faba a mA Nu Co esr? Tig, B ealewar te Verge? 1, Seta: B= 1 Ma a no 13 Schema 9.2, (continuare} (i) 16. pects 087 15. peste Fea, FOOD y= 1-US11~4508 1030-058 pentry 08 37 18. pent PC 82, PCED: Ay= 2(c+Ots) + 10-—L T 17. Se stodileste s conform schemei 94 Ags 2 (+015) 20-6 {le ~inverse veiori toette 107} - ¥ % 19 a= ay —— af < ap od. ? | ww 2 i %? co p> ae% 23. Din tobelu! 178 se scoate fmox in fenche de clos afonutus, pdm std 24. oA [ NUE 6,(9) < Gy mox? ¥. ay > ap adm (condifia de veriticace sau eete Taseplinite) I. ay < ay edn condhtia ee verhicore eure ndopintd) Observatie Operatiile 23.26 se_referd paragraful 8.8.3.2 din STAS 10. de armare reduse. la verificarea suplimentar ceruta de 107/0-90 pentru elemente cu procente amtExemplu de calcul la schema 9.2 Pentru tirantul cu sectiunea din figur? ind pat i ura, os EN Sala rae prt, sn < a adm. ® = 630 kN 130 000, Ni = 378 kN 378 000 N; Beton: Be, 20. Din tabelul 1, cazul c, Ry = 0,95 See e tetas N/mma) ; 2281 mm? notate in figura: 5, 164 schema 9.1 rezulta i, =i, = 7,5 -22= 165 mm; i, <24— 92 mm gi 2 6s Seca mm, dei se av, = 2am, 68 mm (intreaga sectiune fa tirantului este activi ca arie de inglobare a armiturilor), 4. Din tabelul 14, pentru constr: se gaseste ay adm. = 0,2 mm. 5. Din tabelul 15 A, pentru a, adm. te be 6 Maye Pes) (3) = 0,130 < (5) = 0,185; i deschise (expuse intemperilor), 0.2 mm se giseste pifd = 0,185 0,60; 9, oy = 2000 275 Nomen? 2281 10, Valoarea coeficientului y se stabileste prin calcul, tn 13 -80.000095" 4 16), B81 +276 1, B= ost <5 13, B= oust, 13, $= 1-05 (1 — 035 -0,60) 0,181 17S max. (130; 164) — 164 min; 18, y= 2 (25-4 0,1 +164) + 2 — 160 mm 276 : 19, ay = 160 +0937 219 0,197 m 210 000 an 20. a, = 0,197 < ay adm. = 0,2 mm; 21 p= pi = 285%; 22. p = 2:85%, > 04%: 23. <6, adm. 372 aa STAREA LIMITA DE D§SCHIDERE A FISURILOR 9 Verificarca la starea} Sectiuni dreptunghiulare armate limits de deschidere| simetric a fisurilor normale 93 Intindere centrici | Se dau Nf, hclasa betonului, (calcul direct cu ta- | Ay, d, c= 30mm, ey adm, = 0,1 mm belul 17.4 pentru | Se’ cere verificarea: ay < 0,1 mm? pperefi de recipienti) Schema 9.3 cuprinde fat de cazul general din schema 9.2 9 organizare simplificata a calculului pentru cazul particular, frecvent intilnit, al eforturilor inelare in perefii de recipienti cu forme de rotatie (cilindrici, tronco- ici etc.), solicitati la intindere centricd, cu a, max, = 0,1 mm, Calculul eu ajutorul tabelului 17 A include atit verificarea cu relafia general (19) din Schema 92, cit gi verificarea suplimentari cu relatia (24) din schema 9.2 (pentru cazul cind procentul de armare este sub 0.4%) 7. Se eolevieero 100 + 0 7m 2 PAL 160+ 60mma 0? } ML 2 + 3 ay = 00 agp = 1 (164 +60) L £ 5 ye ee 100 (%) 2 6 &- is Gin Fabel 174 se scaole b max i fie. fie de be, d 91 clase befonules 0. p= Ol mm (condita ok ve- Y ay =! mm (condita deve heare na este ineepinté) ehicare este Iadvel-nt6) 3873Observatic, Dacd grosimea stratului de acoperire cu beton ¢ difers de 30 mm, atunci in opera(iile (1) ... (4) se inlocuieste 60 mm cu 2c. Exemplu de calcul la schema 9.3 Sa se verifice condifia ay < 0,1 mm pentru o figie inelar& de | m lime @ unui rezervor de apa cilindric, cu dimensille si armarea din figurd. Gy ash _—-N¥ = 445 N/m = 445000 N/m; Beton: Be 20; Ofel: PC 52, Ay = 2 +10 14/m = 3079 mm*jm, «, adm, = 0,1 mm; ¢ = 30 mm, 1.516 + 14+ 60 = 284 mm; 2. 284 mm > h = 200 mm; 3. Ay, = 1000 + 200 = 200 000 mm; 3079 She 100% = 1,54%, = 500 006 '% % % oy = 95.000 145 Nm? 3079) 7, Din tabelul 17 A, pentru Be 20, pr = 1,54% si d= 14 mm, se gi- seyte 0, max = 146 N/min?; 8, 04 = 145 N/mm? <0, max = 146 N/mm? 9. a, <0) mm. STAREA LIMITA DE DESCHIDERE A FISURILOR Verificarea la starea 9 limiti de deschidere isurilor normale Secfiuni dreptunghiulare sau in form’ de T, simplu armate, cu armituri Se dau: M¥, ME, 6h, Ay nec, Ancovoiere A, efectivi, c,d Se cere verificarea ay < ay adm.? (vezi absersetic 2) LT ayy < ty mor? | 1 [A Aueay este tend | [Baye = Aap m0 6. 4a 00%) Cf Se i 7, Se colclense 4/0 (penta eimiler) ca dgme- ee diterte se hloccresie pel to ZETE/ Ase) Hu 8. Din rebeio! #4 se sc0are of adn Zin labelul 154 se scoole veloorea py/d de lo core nu este nectvors verticorea prin calcul @deschidern Fsvrier 10. y—DA na [it ay = a adm 2. ye Oe condi id tse I He nee 3. ey = oes Te elected “2 (vezi observotio b) 14 Voleeren y se stobileste prin ol cul S00 3610 valoarea epronine fivd in Tobelol 18 > brn cateul, eu febeel 16 eal 7 a5 11Schema 9.4 (continuare) a pin caer vu 1S. 9 ihe Ta tebe 16 0 20. eaky i a saieahe 16. eal B ap adn wy ay oon (condita de verfieare ea 30 (entitn de vertteare cate Indep) tate tadegtiutdy Obsersajii a, Operatiile 27... 30 se refer’ la verificarea suplimentaré cerutd la para~ graful 38.3.2 din STAS 10 107/0.90 pentru elemente cu procente reduse de armare, ’. La operatia (13), o4 poate fi determinat mai riguros utilizind schemele 8.2, 8.3, in care se ia n, = E,/YEy. c. La operajia (25) procentul de armare pentru compararea cu (26) s-a luat in mod simplificator in raport cu bk si mu cu ba cum este definit in mod general, deoarece fy nu mai intervine in restul calcufului in schema 9.4. 4. La elementele eu sectiune in forma de T, dack se admite c& zona intins& ajunge pin la nivelul centrului de greutate al sectiunii de beton simply, reqult’ Ay max. > 0,5 bb, Intrucit insi de regula Ay, determinat’ conform schemei 9.1 nu ajenge si depiscasci 0,5 bi, sa pistrat pentru simplificare Ia operafia (2) condifia Aye max. < 0,5 0h si pentru acest caz. Exemplu de calul la schema 9.4 Pentru placa avind sectiunea si armarea din figura, s& se vetifice dact este respectati conditia ay < a adm. Placa face parte din structura unei platforme exterioare (in aer liber). M® = 5,9 kN/m; Mf, = 3,6 N/m. paras Beton: Be 20 (R, = 0,95 N/mm’); g{--——— { Ofel: PC 52 (R,= 300 Nimm?, Ey= — pate = 210 000 N/mm?). EF mg_ Sectiunea de armaturi necesara din calculul Ia starea limit de rezisten}& este: dy nec, = 260 mmé/m; armatura efectiva: A,— 6 8/m = 30Imm#/m, 1, Calculul Ay si fs se face pentru o fisie de placi de Mitime egalé cu distanfa intre armatuii (b— 167mm). Conform schemei 9.1: 5, = 167mm; {= 75-8 — 60mm ap adm, Fi, Conair ‘ 8 (conditia de veriticare nu este indeplinitd) tadeplinitaExemplu de calcul la schema 9.5 Pentru o placi din beton armat nionolit cu grosimea h = 80 mm, armati cu o plas sudati de tipul 105 GQ 106 (longitudinal 5i transversal Q 4,5 la 150 mm) i solicitata de un moment incovoietor M® == 2,0 kNm/im, din care M4, = 1,0 kNmjm, se cere 8% se verifice dack a, < ay adm. Placa este situata intr-un spatiu interior al unei cfidiri civile. ‘Din calculul la stare limita de rezistenf a rezultat 4, nec, = 99 mm*/m, Armatura efectiv’: A, = 106 mm*m, R, = 370 N/mm; £, = 200000 N/min* 1, Din tabelul 4, pentru plici in spafii interioare a, adm, — 0,3 mm. 2. Nu. 3. d= d= 4.5mm; = tele date in tabelul 15 B. 5. 30 dy = 30° 4,5 = 135mm; 6.1 |, = 150 mm. Plasa mu se incadreazi in limi- 150mm > 135mm; 80 30-45 0,59; 41, Da. 12. = 1 <2; 14. y= 15, 44 = 0,85 2 370 = 293,7 Nimm®; o 106 16, ay = 1-150: 1257 _ 9.22 mm, 200 000 17, @, = 0,22 mm < a, adm. 19, Conditia de verificare este indeplinita, = 0,3mm STAREA LIMITA DE DESCHIDERE A FISURILOR 9 I Verifieare Ia starea | Sectinni dreptunghiulare armate si- | limita de deschidete | restic sau nesimetzic ‘a fisarilor_normale | Intindere excentricd | Se dau: N*M, MP, Mi, b, hy Ay, a, Ri Re ere: verifieareaey Ace)? | ww 1 2 a= yy & 4 7 4 en dey r fl = Bw « ar oda [ih ony wig] ~ (conditia de verificore Ae (90) i6 $33} pen 30. j { este indepinita) j nu ——e tp < a odin ? a Observapié zn 4 Stn = Fe 0) 4 a, Operatiile 32—36 se refer Ja verificarea suplimentara ceruti la para- i graful 3.8.3.2 din STAS 10 107/0-90 pentru elemente cu procente reduse de Fy a ok b. Necesitatea operatiilor 39—44 interv armate nesimetric, cind A; est ein cazuri rare, la sectiuni suficient% in raport cu A, 382 383Exemple de calcul la schema 9.6 1. Excentricitate mica Penta tirantul unei ferme de acoperg a unui deport deshis (rt peri, avind secfunea din Sigurt, se cre sh Se vein dath ar & adm N= 380 KN = 380 000 N; NJ=225 KN. = 225000 N; M¥ = 114 kNm = 114+ 10*Nmm. Beton: Be 20 (Ry = 0,95 N/mm?) ; Ofel: OB 37 (Ry = 210 Nimms, E, = 210 000 N/mm?) 4 22 = 1520mm?; A, = 3.9522 = 1140 mmt, = 165> 51 = 53 _ 46,5 mm; i, = 165 > 1 2 2 2 relatia din cazul (b) din schema 9.1, pentru elemente solicitate la intindere excentricd eu excentricitate mica: 1520-167 = 89mm, Deci cu 350-250 90 67___ 59 499 mm, 1520+ 167 + 1140- 105 1320999; 59-490 14, 2 = 255 a2 116. Bo 15, Din tabelul 14 result ay adin, = 0,2 mm, 46. Din tabelul 15 A, pentru OB 37 si a, adm. = 0,2 mm, se A p - aseste: © 0,135; siseste: “F 17. 0,116 < 0,135; 8 19, v= 225 = 0,60; 380 20. Y se stabileste prin calcul. 21, Ba 252 59 490-0,95_ 1520-210 O27 <1; 23. B=0,27. 25, ¥ = 1 ~ 0,3{1 — 0,5 -0,60}0,27 = 0,94; 27, sy 178mm > 5, = 93mm, ‘deci se ia s = 178 mm, 20 28, 2y = 2(25 + 0,1- 178) 4 258 mm; oe Dine 29, ay = 258- 0,947 _ 0,193 mm; 710 000 30. a) = 0,193 mm < ay adm = 0,2 mm. 31. p = 122 100.% 350° 250 32. p = 1.73% > 0.4%; 33. ay = 625 min; i= = 0 fe4-£ 44) ~1001(o0 22.4 28) = 000 me TnL 1t mm®, 8. Ay mar, s+ 1000: 200{1 + 2) 5-300 9. Se continuk calelul eu schema 94, incepind dela operatia (3) din aceas- {8 schema 3. Ay = 110.000 < Ay max, = 111 11 mm’ 4. Ay = 110 000 mm, os, 6 he e 110.000 100% = 0,57% ; 8, Din tabelul 14, ay adm, = 0,2 mm; 2mm PC 2 gts 2 9, Din tabelul 15 A, pentru a¢ adm. = 0075. 386 14, 20. 21. 2. 23, 25. 26, 30. @ se ia din tabelul 16. Din tabelul 16, pentru PC 52, p= 0,57% si v= y= 0,88; 126 > s; = 125mm, Deci se ia s = 126mm; 10, se gaseste 65 ny = 280-401-126) + 199 mm; ’ oe » 0,057 ay = 199- 0,88. a 0,197 mm ; 710.008 ay = 0.197 mm < ay adm, = 0,2 mm; p=—A4_. 100% = 0,31% ; 7000 200 p= 031% > 0.3%; a, < a, adm.ee STAREA LIMITA DE DEFORMATIE —— 10. Tocovotere Sectiuni dreptunghiulare saw in forma de T 10.0 Notatii J Pentru caracteristicile sectiunilor sint valabile aceleasi notafii ca in schema 80, qg® — incarcarea de exploatare total’; Gh — fractiunea de lungi durata din’ g®: a — partea din g¥ care se aplici inainte de executarea clementelor nestructurale v= 24 cind g* si gf, sint distribuite Ia fel in lungul elementului; Mh oe v= Si cind gf sigh mu sint distribuite la fel in lungul elementului “Me AM — momentul incovoietor maxim din g¥ ‘Mf — momentul incovoietor maxim din. gf: Aug — aria de inglobare a armaturilor intinse, care se determina. conform schemei 9.1; A b 100%, Aw Y — coeficient prin care se tine seama de influenta betonului dintre fisuri si care este egal cu raportul intre deformatia specified medie a armiturii (en) 51 deformatia specifica a armaturii in dreptul fisurit (z). In calculul de verificare la starea limit’ de deformatie se admite si se introduc pentru } ‘valorile aproximative date in tabelul 16 in functie de v si pr; 08, 10,5 09 E, np VES 100 ‘Suelg*) — sigeata maxim’ calculat cu Iuarea in considerare a deformatiilor in timp (sageata de lunga durata) din 4”; (@ conform tabelului 4) Sulg?) — sigeata maxima calculati fri Iuarea ih considerare a deformatiilor in timp (sigeata de scurt’ durata) din gf ; Ay = fig") — fag) — suplimentul de sigeati care se produce dup’ executarea clementélor nestructurale si influenfeazi comportarea acestora; Af. adm. — suplizaentul de sigeati admisibil, conform tabelului 18. 10 10.1 STAREA LIMITA DE DEFORMATIE Incdvoiere Sectiuni dreptunghiulare simpla armate Verificarea sigetii Se dau: 9", gh, of, 0, h, Ae Ee Ey Af adm’ (conform tab. 18) Se cere: verificarea Af < Af adm.? 4 Lole geomerrice ‘Se celcvieesd @ 2 he T 3. p= 5h mate) ‘ y 1, Se sfebilesle Age conform soherei 81 Boa Oren ae mee W, Colealol ségeti marine de lungs ditatd di gf 6_Se cerermind ev labelel 4 = z 1 sou v = fg. a conform indiotilar din scheme 100 £ Wh "Trae ¥ 9, Din Fabeial 16 s0 scoaie y in ore He den vv 10, 8 4Schema 10,1 (continuare) i, 12. Se efectueord cofeutel fy | direct rect sou ev tobe! BA? a in fanctie de pre (= 100.0%) geet Maer | [B= «(freed l z Weng BE] [6 ye [Evel Fog? z y Wl) = & ty t Ge delermnd sigcale masind din ge Tg eats maxing On gg (ql ca penta n sama Gn maori ann 9 eeahe, cankced AG see od ey te (El) voloerea calceteté ta (17) ts ae ell s8gei marine de cut drat dn gf (nd 19, Cra q 20. Din tobe 16 se scouts yin fonctie de my, ev v= 4 : . Se repelé operatile 1117 ca male vale eB Le petica Ene te id i Se determing sigeate maxima de veurlé "p rim de seurld duraté Gin Of fag (Gf), 0 pentiy un element din m terval omogen $i elastic, nite (Et) vlerea tooo fe (8) ide Schema 10.1 (continwarey Vesveerea [a sforeg linité de deformotie Be af = fig 998) ~ tag (of) (29) 25, Se determiné Af edm, conform tabeluiul 18 L 26. af = Af cin? Date geometrice = 36mm; 600 ~ 36 = 564mm; 100% = 1.35%: |. Conform schemei 9.1, rezul 2827000 10500 N/mm. T+ 0,5-0,667° 3,0 9. Din tabelul 16, pentru p, = 3,78% si v = 0,0667 se gaseste $= 1. Exmplu de calcul la schema 10.1 Si se verifice sigeata maxima pentru grinda de planseu eu sectiune dreptunghiulara din figura, simplu rezemata la capete, tare uniform distribuita g® este gf = 40 kN/m, Beton: Be 20 (Ey 210 000° N/mm) Grinda se ineadreaza in cazul Af adm 4/500 din tabelul 18, 3, 78%. Ii, Caleulul sagetit fre(g?) 6. Din tabelul 4, pentra Be 20 si conditii normale, § = 99 = 3.0. = 19,44; © incireare de exploa- Go kN/m, din care factiunea de lung jar gf = 35 KN/m. 27000 N/mm); otel Ag 6 GD = i Age = 300(36 -} 7,5-22) = 60 300 mmt19,44+ 1,35 100 Ty se calculeaza cu tabelul 13 A. 43. Din tabelul 13 A, pentru pn, = 100 «= 26,2 se giseste # = 1,23. 262; 44, Ty = 1,28 ee 5,74: 10° mmé ; 2 . 47. (E 1) = 10 800- 5,74- 10° = 6,20- 10 Name; n_ 5 git ' 7 18. ful’) =", unde gf = 60 kN jim = 6ON nm Id) =e Ee t fia = 6ON Sfulgh) = 2 26000 163 mm, 384 620-108 UL, Caloubul sigetii f(g?) 8 27 000 = 21 600 N/mm; 20, Din tabelul 16, pentru p, ~ 3,78% si v <0, se giseste Y= 1. 21, np = 212-000 gap, 1-21 600 22. Se repeti operatiile 11 «17 ew Ej = 21.600 N/mm? sin, He ee 71S orgy, 100 12, Typ se calculeazi cu tabelul 13 A 13 Din tabelul 13 A, pentru pr, = 100 a = 13, 1, se giseste k= 14, Ty = 0,82 30368 5.67. 10 mat; 2 47, (E 1) = 21 600-3,67- 10° = 7,9. 19 Nmmt; 5___ 300-6 0008 23. ful?) = 75mm 384 7,92- 108 IV. Verificarea la starca limita de deformajie 24, Af = 16,3 — 7,5 = 88 mm, 25, Din tabelul 18, Afadm, = 620° _ 12 mm; 500 26. Af = 88 mm < Afadm, = 12 mm. Be eeeeeeeemeeeeeeeee| STAREA LIMITA DE DEFORMATIE Sec{iuni dreptunghiulare dubluarmate 102 | Verificarea sigetii | Se dau: 9%, 8, of, 6, h, Ay, At, Ew Sec & Shad. (confor tab. 18) Se cere: verificarea Af 2 Af adm.? — EE ee 1 Bole geometice 1. Se caleuleors @ ¥ 2 tnhna ¥ + Bie eorconard + A iho t 5 p'= Faw) 3._Se slabileslo Ay contain achene 97 M, Laleolul sigetit movime de rgd dura dn 8. Se celermind Feu labelul & % voy av = Ty ceotaem incite dn scheme 100 : z aT: Bi ht hop 100 (%) Din tabelel 16 scoate yin Punctie in. ¥ ame ty 2 ne |Schema 10.2. (continuare) Schema 10.2 (continuare) WM, Nectcoree ta storeo linitd de delormatic 28 af = fig (gH22) ~ fea (G20) 29__ Se defermind aF-adm, conform Yobelolui 18 ~ cu toed [e efetueac eh q ! Grech saves tebelul 1384 Moar e wee i IB. Se calevieard pip ows i z ae Exemplu de calcul la schema 10.2 ! 46. Din fobetul 138 se scoote & eer Si se verifice sigeata maxima pentru grinda de plangeu din exemplal | in fence te oy (010041 eer ees -| | Jaschema 10.1, insituafia cind ar fi dublu armat, cu 4; = 35 16 = 603mm?, o zr I. Date geometrice one, x 2 ie 2) lone Tg = 0 20. 4+ ([ + (te a o(E 403 hams 36mm; a mea 2. hg = 600 — 36 = 564 mm; 5 = z 8. a= 25 +10 = 33mm, Ge delermind ségeata maxima dn g¥ Tig (9°), €2 pentia wn clement | 2h Se coienel enagen ts plashe, consierind getty motutel de rigatete (Cl) E oon Woleoree cotevterd 1e (2h Lp 2781 yo = 1,59%: ee P= Sp .s64 UM = bs : 5. p $3 _ 100% = 0,36%. W Colcol ségetit moxine ce seurté durti cn gf (v=0) 300 564 BG = 08h B Din exemplul la schema 10.1: 6-7 Ay, = 60.300 mm? gi p, = 3,78 %- a AL, Caleulud stgefii fulg®) Bh Bin tad 18 a0 seats yh Din exemplul la schema 10.1: 8... 13, § = 3,0; v= 0,667; 7 Eh = 10 800 N/mm; $= 15 1, = 19,44: a = 0,262, 5. n= 2 14, Ty se calculeazt cu tabelul 13 B. “= ¥ 036 15, 2 056 _ 9267, piss 16, Din tabelul 13.B, pentra pm, = 100 a= se giseste: k= 1,43. QI. Se delerming sdgeate marina de seurté duratd : in gf toa (Gp). €@ pentru en elemeat din mate- eee 1300. son rial ‘omegen 2 leslie, considesind penta meds Tay = 143 fe derigicets (E1) vetvarea coleeeta fa (20) : 21, (ET) = 10 800- 6,41- 10° = 6,92- 10 # Nmm?; s 008 22s ful) = 3 D8 0008 ful’) ‘384 6,92. 10 D6. Se repel aperafile 13...20 ca nate vole! ob- Toute gentre Ep vite 10 (23) 91 (25) 6,2 si p'/p = 0,267, = 641+ 10? mms; = 146mm,TIL, Caleulul sagetit ful Din exemplul la schema 10.1: 23 4.25 si 11... 16. Bj = 21 600 N/mm? Yat; m=97; 2 = 0,131, 14, Ty, se calculeaza cu tabelul 13 B. 15, #. 0,267, ? 16. Din’ tabelul 13 B, pentru pm, = 100. gliseste: # = 0,85. 7 300-5642 13,1 si p'/p = 0,267, se 17, Ty = 0.85 = 381-10? mmt; 21. (E 1) = 21 600- 3,81- 10° = 8,23- 10! Nmm?; 5, 35-6000! 27. alg) = 2+ 35-60% 7.2 om, alt) = Ser 325-10 , IV. Verificarea la starea limita de deformatic 2B. Af=146—7.2=7Amm. 29, Af adm. (la fel ca in exemplul la’ schema 10,1) = 12mm 80. Af = 7,4 mm ‘ vat ww vm ie cw y = cenfum ineeier dn schena 00 3 stn intel ster | 10 5 Bin fade)Schema 10°3 (continuare) Ba. 22 1h, 398, tu tobelu! | Se efectueoré caleviul Ip Pipe meee Sener ers A= hy ‘a functie de gre (= 100), ina + 1B B=A te —— 1% ¥=-f + \pletesalp z [ese 7 My = |) 2 Pie) =e ‘ [ z «trails [_ aon 22. Se delermind sagecta maxima din 9: fry (9°), ea peatia vn element din ole omagen tote, Cocteredoltid easel dagen tao- toarea caleulaté fo (21) 7 oo WH, Coleulu! sigehi moxime ce scuté deroté dn 9 (v=0) 23. = 08% ¥ 2h. Win fobely! 18 se scoate y in fonctie de py, tu v=0 + 25. nex en phy a 26. Se repeté operatite 13...21 cv noile velori wbfi= Belen A be QL Se delermind ségeate moniné de sevilé drat ain of «bed (Gp), £0 penta on element din mate- ial omegen $1 elastic, considerind penta modu 4 de rigiitete (EI) valoorea coleutaré fa (26) Schema 10.3 (continuare) Veriticorea 10 storea linité de deformatie 28. ar = fig (9*)K22) ~ fea (Gf)(27) tq 29. Se determind Af odm, conform tabelului 18 y 30. af = Arcam? Observatie: 2s In cazul special al grinzilor de rulare, pentru care conform tab. 18 verificarea la starea limita de deformatie se face cu relatia /(g°) < f adm, unde g° este incircarea considerat incalculul la oboseala, — ciclul THT din scheana 10.3 nu intervine. Verificarea finala se face compatind sigeata calculatd la 422) cu fadm. Exemplu de calcul la schema 10.3 + Si se verifice sigeata maxim’ a grinzii din figura, simplu rezemat la “S> eapete, cu o incircare de exploatare uniform distribuita g¥ = 50 kN/m, din are fracfiunea de lungi durati este g&— 35 kN/m, iar g? = 20 kN/m, a a Fig. $.10.3, Beton: Be 20 (E, = 27000 N/mm?) ; ofel: PC 60 (E, = 210 000 N/mm#). Aa = 5B 22 = 1900 mm?. Grinda se incadreazi in cazul Af = adm. I. Date geometrice 1 a= 254%. 36mm; 7 2 1/500 din tabelul 18, 2. hy = 550 — 36 = 514mm;00 £900 190% = 148% S14 % “ Bp= 4. Conform schemei 9.1 rezult& Ay = 250(36 -+ 7,5+22) = 50250 mm?; 1.900 5. = 10 00%, = 3,78%: Pot >s0le % x, —100 5, — 000 6.5, = = 0,195; 7. 3 = = 2.40. OSH = 350 Ii, Caloulut sigefii fa (g") 8 Din tabelul 4, pentru Be 20 gi condifii normale, § = 9» = 3,0. 35 9. v= = 9,70; 10. B= 10 540 N/mm?; 1+0, x 11, Din tabelul 16, pentru p, = 3,78% si 0 = 0,70, se giseste os 210 000 f 1 10.540 13, @ = 1292-148 _ 9 2095; 100 14, Tyg se caleuleazi cu tabelul 13 C. 15, Din tabelul 13 C, 1, = 100.2 = 29,5, hy = 0,195 $i by = 2,40, se Biseste A= 185. 250-5142 2 21, (E 1) = 10 540- 5,23- 10° = 5,51- 10 Nmm*; 5, 50-6 250¢ 22. fa (F) 2 625" 18,0 mm. 384551 108 TIL, Caleulut sdgeti fr (ds) 23. Ej = 08-27 000 = 21 600 N/mm? ; 24, Din tabelul 16, pentru p, = 3,78% si v = 0, se giiseste Y= 16, Ty = 1,85 5,23- 10° mm*; 25. uw, = 2000 _ 9.72, 1-21 600 26. Se repetd operatiile 13... 21 cu Ej = 21 600 Njmm? sin, = 9,72: 13, = NAB oie; 100 14, Ty se caleuleaz’ cu tabelul 13 C. 15, Din tabelul 13 C,pentru p ye = 100 « = 14,4, hy = 0,195 518) =2,40,- se giseste A — 1,09, 16. I, 199 280518 08- 10%mm ; 21, (E I) = 21 600- 3,08- 10° = 6,65- 108 Nmm#; 5, 20-6250 — 6 5, =. = 607mm. 28. fa OE) = S55 665-108 1V, Verificarea la starea limita de deformatie 29, Af = 18,0 — 6) = 120mm;8. PREVEDERI DE ALCATUIRE PENTRU ELEMENTELE DE BETON ARMAT 8.1. ARMATURI. CLASIFICARE 8.1.1, Clasificarea armiturilor dupa rolul pe care il indeplinese Din punctul de vedere al rolului pe care il indeplinesc, armaturile clementelor structurale din beton armat sint clasificate in STAS 10 107/0-90 (para graful 1.2.1) in urmitoarele categori a. Armaturi de rezistenfa, care sint dimensionate pe bazi de calcul, pen- {ru preluarea unor eforturi, cu respectarea unor condifti de maximum si‘mini. mum referitoare Ja procentele de armare, diametrele barclor si distangele intre bare. Rezulté ci si in situatiile in care armiturile sint cantitativ dictate de condifille de limitare inferioard a armirii (procent minim de armare, dia. metre minime ale barelor, distanfe maxime intre bare), deci se inseriu ia asa 2 minim& constructiva, ele se men{in Loluyl in categoria armae tents. b. Armaturi de confinare (etrieti, frete), care prin efectul lor de limitare 8 deformatiilor transversale ale zonslor comprimate de beton indeplinese rolul de a spori capacitatea de deformarc post-elasticd si rezistenta acestora, Din mecanismul confinirii, descris in, subcapitolul 24, rezultd ci gradul Be 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armiturilor, conform STAS 10.107/0—90, paragraf 6.1.3. In cazul elementelor din Be 10'sau Be 15, valo- Tabetut 8.1 | Flmente tuate te spa inching lefle spre aterior ale elmenteloe structurale din cladiei civile, inclusir cele din gruparile sanitare 9 Fi Ducttarile apartamentelor de locuit gi din hale industriale fachiae, ca sumiditati relative interioare < 73%) | Elemente in contact eu exterioral, dacd sin: protejate prin teacuire sau Printroun ale strat de protect echivalent, Elemente situate in aer liber, neprotejate, cu exceptia celor expuse la inghet si deaghet in stare umedits Elemente aflat in spafilinchise cu umiditate relativ8 interioard peste 75%, | ale"industriate cu! umiditate superioark.acestet limite, acoperiqariie rezervoareor si bazinelor, gruputilesanitare gi bucltlrile dia contrac ‘ile de-utllatre publica Subsolurle neincdlate ale lidivlor etc | este nt nar Ho, apm a gh et te ome | Bemmecesicraieains | Reg EASO a cates doa son ate het avin | “Beet eto tu ates um fasteelor de ph Fejele in contact cu pimintul ale elementelor pretabricate gi ale eslor ‘monolite turnate in cofra) (grim, stilp, perefi etc) sim pe Uoton de egaliare Ww Fefele in contact cu pints ale elementeor din beton armat monoit | trnate direct pat (nd sda de spe es) L | ‘ile minime date in tabel se sporesc cu 5 mm. Totodaté, in teate caz a Ten ncopesiais eu beton a rmaturilor longitudinale va fi de cel pufin 1,2 (2 giametral arma). Tabet! 82 — a | Grosimea minima a stratului de acoperire co | | beton, in mm, pentrn elemente din betoane de. t Armitari | Tipsl de clement ir 7 peta | monsite| pre mone) ge, [rowel | fate | fame [eae | Sie ] Pisel plane gi curve Nervuri dese cu | atime < 120 mm | ale planseetor . Perett Tongitu- inale woorelor gt ale Covelor casted for de apa Erie Bare transversale ale carcaselor | | roast eee rvatii si precizdri la tabelul 8.2 | neil rc poop Men turilor de rezistenta la peretii turnati in cofraj glisant ean acenencllemactorals (erin, tpi etc.) ain gutcgorie 1 5 Z eau la baza o portiune pe care devin subterane, intrind in categoria I, SS poate menfine ge acest pr(he acca grosimea tatu de acoper ‘a gi in partea supraterand, realizind diferenta de grosime a stratul Ge neeperite necenard fn partea subterand prin tencuire,cu mortar de ciment ch > M100. . Ge ate» Wet peated las, resins aces co etn depinde de natura finisajelor si a termoizolatiilor. Preciziri in acest sens se dau in prescriptiile pentru proiectarea clidirilor din panouri mari si in proiectele'tip de astfel de clidini. : _— "Pentru elementele din categoria IV, grosimile sporite cerute pentru tra: tul de acoperirecu beton au in vedere gi neplaneitafile inevitable ale suprafejei de contact dintre elementul de beton armat si pimint. Valorile date in tat Se refera ila cazul cind elementele respective sint in contact cu apa subte- rani, daci aceasta nu prezint& agresivitate chimic& 405«, La clementele din categoria III care se afli in contact direct cu lichide, ack Ja fata de contact cu lichidul sint protejate prin tencuire sau prin pla: ‘care cu faianti, se poate reduce grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, adoptind-se valorile date in tabel pentru elementele din eatagoria TI. J, La clementele din categoria II, grosimile minime ale acoperirii cu beton ‘date in tabel se sporese cu 5mm daci sint realizate din beton eu agregate uyoare, &. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor longitudinale va fi de regula multipla de 5 mm, obtinuta prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2mm in minus a valorii determinate pe baza prevederilor de mai sus, 4, La plici si la perefi, grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date in tabelul 8.2 si conditia = 1,2 d, precum si prevederea de 1a pet g Se raporteazi la armiturile de pe primul rind. 8.2.2, In zona de influenta a salinitafii maritime de pe litoralul Marii Negre Misurile speciale pentru proiectarea si execufia structurilor din betow armat in 20na litoralului Marii Negre sint previzute in normativul (109), anexa VIL3, in funetie de regimul de expuncre a elementelor structurale ly agresivitatea_apei sau a atmosferei si de gradul de agresivitate al acestora Regimurile de expuncrelaagresivitateaapeidemare pentru elementele situate in contact direct cu apa sint clasificate in: = normal (N): eton aflat permanent sub nivelul ape moderat (M): betonul de deasupra zonei de variatie a nivelilui aj (peo inaltime a elementului de circa 2m, respectiv intre cotele ++ 3.00" $i + 5,00 m deasupra nivelului marii); Pentru regimurile de expunere la salinitatea atmosfericd, se di o clasificare fm accleayi tre! eategori, ale ciror definiri nu sint ined perfect coordonate eu cele din STAS 10.107/0—90, dar care pot fi in mod satisficator asiinilate cu ategoriile I, 11 si HII din tabelul 8.1 din prezentul indrumitor. De aceoa, in cele ce urmeaza prevederile referitoare la grosimile minime ale acoperitil gu Beton a armaturilor sint date pornind de la cele din normatival {109}, ‘dar urmirindu-se o corelare a lor cu STAS 10.107/0-90, respectiv cu tabelul 8.2, Tabetul 8,3, “4. Elemente expuse Ia agresivitatea apei de mare oo Grosimea minima a Stratului de acoperive eu beton ‘2 armfeatlor (min) - fit floes de Tehibitor! | ox fotsven Go Tabet T sab ” cf. tabetelui 82 Pio preabrzag 0 of, tabula 82 fens J] ee se coment 7 | %” 406 = ’, Elemente expuse la agresivitates stmosferich ‘Sporuri ia grosimea minim & sratulal de acope ‘ire cu beton a armiturlor fat de valorle in Categoria, | Gradut de | tabelul 8.2, in mm, pentru elemente de. brton, ane monolite su prefabricate urinate normal Tr | 7 — oo Jue [ ow |e 10 0 8.2.3. In medii cu agresivitate chimica In tabelul 8.4 se prezinti principalele gaze cu actiune agresiva asupra betonului si in continuare principalii agen{i corozivi intilniti sub: forma de pulberi ene pet | ee EEE, Bioxid de sult | | det Boon | ben 8s | satan | a8 | 8 ee ee Pulberi agresive (siruri_pulverulente solubile si higroscopice) ; Na,SO,, K,S0,, CaSO, 780. CaSO, Nach, KCI, NasCO, (NHy),SO¢: NH Cl! (NH)HPO, NHWNO," NaNO,, KNO,, (NH),CO,: COWNH), NPK, ‘CaCl, ZnCl, Zn(NO,), ete. : 407In tabelul 8.5 sint date definirile claselor de agresivitate a mediilor in functie de prezenja gazelor din grupelé A, B, C sia pulberilor agresive, pentru temperaturi pind la 50°, La temperaturi intre 50° s1 80°, clasa de agresivitate a mediului se majoreazi cu o treapta. De asemenea,se majoreazi cuo treap- t4 clasa de agresivitate daci pe suprafafa elemeniului structural este posibila formarea -condensului Tabeud 8.5 Clase de agresivitate ‘Unidieatea relative Carsctersticile gazelor ‘a mediulut ‘8 aeralai (2) gresive, 1. Foarte slabs 61.75 6x8 gaze agresive * gaze agresive geupa A 11. Slab intemperii si umidieate pre. | {ard gaze agresive + daminaneh peste 75 61.75 [ze agresive grupa A <0 AIT. Medie AV. Puternicl * Se aplicd tabetul 8.2 (condifii normale de media). In tabelul 8.6 sint date valorile corespunzitoare pentru grosimea minim’ de acoperire cu beton a armiturii. Pentru fiecare categorie de clemente structurale se aplicé cea mai mare dintre valorile date in tabelele 8.2 51 8.6 Tatetul 86 ee ee |Grosimea minima a stratului de acoperize en beton @ armiturlor (eam) penta Clase de agresivitate ‘grin ~ eee | : seurbe | PF armiturt ae renistents 7 stip armaturi | ulti construgtive | diaragmelor tere mb 6 | 200 | 30 oom | wo 6 [aa we a cr 31 | woos 20 33 I 40 dar 3 25 | » Ca si in tabelul 8.2., valorile din paranteze sint date pentru cazul peretilor i in cofraj glisant. : 8.3, ANCORAREA ARMATURILOR ‘8.3.1. Armaturi longitudinale din bare laminate la cald (OB 37, & PC 52, PC 60) + ~:5-Lungimea de ancorare necesar la capitul unei bare de armitur’, dincolo ‘de sectiunca in care este solicitati maximal, se calculeazé cu expresia £ + hand (3.1) ‘ti care d este diametrul armiturii: \ Dem te ee s~- Valorile cocficientilor rac $i oo sint date in tabelul 8.7, + he 62) Tabelul 8.7 he \ +<" In cazurile cind se cumuleaz condifii defavorabile de aderenti cu condiii “@elavorabile de solicitare, valorile din tabelul 8.7 se majoreaz’ cu 20%. Se considera ca avind conditii defavorabile de solicitare: armiturile elementelor participante la. structuri antiseismicein con- Atrucfii proiectate pentru zonele seismice de calcul A...E in zonele plastice ‘potentiale ; |. ~ armaturile elementelor solicitate Ia incovoiere de forte concentrate importante situate la distante mai mici decit 40 d faf de marginea inte- Fioard a celui mai apropiat reazem = armiturile elementelor calculate la oboseals. Se considera ca avind condifii defavorabile de aderenti: = armiturile avind 0 poritie orizontala sau cu o inclinare sub 45° fat “Me orizontals in timpul turnérii, in elemente cu inalfimea sectiuniih > 300 mm “33! situate in jumitatea superioard a clementului ‘gg. — armmaturile orizontale din elementele structurale verticale avind inl- mare fi grorime < 300 mm (perefi structural, peri de rezervoare gi i ete, j7 alte armituri, in cazuri deosebite (pe bazii de justificare), la care con de armare, condifiile tehnologice de turnare a betonului sat alte cauee 409pot influenta in sens defavorabil realizarea unet bune. adcrenfe in zona de Pocorare (de exemplu, la peretii executati in cofraje glisante) Te (GS tavaturile solicitate la intindere ale clementclor din beton armat bignuit, in cazurile curente, se pot utiliza in expresia (8.1) pentru Ny direct valorile date in tabelul 8.8. Tabelul 88 1 Vator k pentru Aderenta bands Conaiit defavo Conair -delavorate ie adereaya comulate oe | cass toe Scat gee CGnaiqit mormar | rabilede aderen- farsa de soliet- fede solicitare Pentru armiturile tirant i . intindere din ema tirantilor si in general in situatiile cind cfortul de ‘gunders din armatur se transmit fn emai mare parte i extrema clementulul (exemplu: la grinzle-peel), se remands ce. ancora ie : nucle de diametru mirit, iar daed dimensiunile elementelet 1a Beri realivaren de ase de bute e vor prevede ancora cuhareoanates sudate de cele longitudinale la (fig. 8.2). yraje cu bare transver- . aaa | | a nee a ; Be 10, Be 5 x 45 35 — ie : hate Be 13s 0 | 30 oo ‘0B 37] pe 20, Be 23 35. 45, 33 Ta clementele din beton cu agregate usoare, in cazul utilizarii la arma turile de revisten{a a ofelului OB 37, lungimile de ancora} determinate cu formula (8.1) sau cu tabelul 8.8 se majoreazi cu 50% ‘Oosersafe. Formula (8.2) este stabiliti considerind 8 bara de, armatyr’ este dinenstonata pe bazi de calcul, cu rezistenfa de calcul R,, Dacd armi- F (m este: numirul “fle bare longitudinale pe Kitimea de placi specste oa cast Some ett spter). Din aceasta conditie reault’ numi- | {BU de bare transversale (noduri) necesar nent ineovre= ore Fig. 83 aundincolo de reazemul teoretic, Dac o plasti se opreste inainte de reazem, Giagrama de momente fafa de care se face calculul este cea corectat& conform paragrafului 8.6.4. ‘Plasele sudate se executti fri cirlige la capete. Detalii cu privire 1a ancorarea la capete a plaselor sudate sint date in Instrucfiunile Tehnice (117), 8.3.3, Armituri transversale Pentru etrieri si agrafe, ancorajul se realizeaza prin cirlige ca in fig. 8.4, 4 indoite la 135" sau la 180° in cazul etrierilor din OB 37 si, mumai Ta 135° in tazul celor din PC 52 sau PC 60, Portiunile curbe ale cirligelor se continu prin portiuni rectilinii de lungime egala cu cel putin 5 d (a — diametrul e Tului) gi cel putin 50 mm * rbd ry Fig. 83 structurd antiseismficd, se va fine seama , s€ va tine seama de prevederile speciale p82 efentare In iat mplnare iy ene late poten" _” In cazul elementelor solicitate la intindere centrici Sau cu excentrci mics (tran, armiturtineare ale pereilor tecipienfilor elindriel sau trons ‘oni, Ia eae efortld intindereeste practic constant petoat anges arm furor pile insiror se vo deve satfel ea Tn aceag Sela raprtal sectiunilor armiturilor innadite gi aria sectiunilor totalitatii armaturilor s& fie < 0,25 pentru uri ti a gh Pen alee din O97 9) «030 pet eed — Fig, 84 Barele transversale ale carcaselor sudate se ancoreaz’ prin sudarea de bare Tongitudinale ca in fig. 84 b, Ancorajul se considerd realizat dac& pe portiunea Yerancorare bara transversali de diametru d este sudat’ pe meejoud bare longitudinale de diametra cel putin egal cu cel al baret transversale; arama) bar’ longitudinal, de diametra cel putin egal cu 1,4 4 ___Lungimea de tare (~P0n) 8.4. INADIREA ARMATURILOR @. Decalaree innédirlor prin sedurd ols ormétuiler unui trent 84 tnnadirile se vor amplasa de reguli in zonele de efort minim in armituri Pane S'S “cate aratat exempll unei grinzi continse, neparticipante lt 0 structurt“antiseismica gi eu incdrcare util mare in raport cu incircarea permir acta care pot aparea si momente negative in cimpuri. In figurd sintrepre- nent I fapramele infagurdtoare ale momentelor maxime positivesi negative ‘emaigile*eptime pentra innadirile armaturilor longitudinale corespur2i- toare. * 4 elementele verticale (stilpi, diafragme) se admite innddirea deasuprs nivelslus {curai plangeu. Daci clementele respective sint participante la ¢ . Pozifiile innadirilor OOO D. Decalorea tnnédiriior fo ovmét Cine me Fig. 86 412 4138.4.2. Alegerea sistemului de innddire De regull, innidirea armaturilor se realizeaz& prin suprapunere fr8 sudur& sau prin sudare, Innddirea prin suduri este obligatorie pentru barcle cu-diametre > 32 mm. sieste recomandati si pentru bare @ 25 51 @ 28 mm. Nu se innadesc prin sudurd bare cu diametre sub 10 mm In zonele plastice potenfiale participante la structuri antiseismice, se va evita innidirea armiturilor. In situafiile cind nu poate fi evitat’, se vor realiza prin suduri innidirile tuturor barelor cu diametre > 16 mm. In cazul elementelor portante verticale ale clidirilor etajate (stilpi, diafragme), aceasti prevedere este obligatorie numai la nivelul de la baza constructiei, adicd la fata superioara a fundatiilor sau, in cazul stilpilor rezemati pe peretii structurali ai subsolului, la incastrarea stilpilor in acesti pereti. La. cladirite civile cu inaltimi obignuite de etaje (<3 m), in sectiunile de la baza constructiei se pot evita innadirile armaturilor din stilpi si diafragme prin_pre- lungirea mustijilor din fundafii, respectiv din perefii subsolului, neinnadite pind deasupra nivelului urmater. Barele longitudinale ale elementelor solicitate la intindere centricd sau cu excentricitate mici (tiranti, tlpile intinse ale fermelor etc.) se innddesc de regula prin sudura, Seadmite prinexceptie ca la armaturile inelare ale peretilor cilindrici, sau tronconici ai rezervoarelor, silozurilor etc. inn&direa si se faci prin suprapunere, cu urmatoarele conditii ‘armiturile si fie din bare cu profil periodic (PC 52, PC 60); — diametrele barelor si fie < 20 min; — Iungimile de suprapunere 1, Si fie > 1,5 ly (Ia pereti de silozuri J, > 2, si > 60 d+ 200 mm); = scefiunile de innidire si fie decalate astfel ca in aceeasi sectiune si nt fie innadite mai mult decit 25% din bare (conditie mai sever decit cea gene ral de la paragr. 8.4.1) Nu se admite folosirea sudurii la innddirile armaturilor din ofeluri ale chror calitati fizico-mecanice au fost imbunititite pe cale mecanic& (sirma trasi). Interdictia nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial 8.4.3, Tnnddiri prin suprapunere : Pentru armaturile din bare laminate la cald, lungimea de suprapunere necesari se determin’ cu expresia: l= hie (8.5) in care /, se determina conform relatiei (8.1); & = 1+ 0,5 7 pentru innddiri fn zone intinse; k, = 1+ 0,25 7 pentru innadiri in zone comprimate: 1; — raportul intre aria secfiunilor armiturilor innidite in sectiunea (i) si aria Sec- fiunilor tuturor armaturilor din aceeagi sectiune. La armiturile intinse ale elementelor solicitate la incovoiere Sau la compre~ siune (intindere) excentric cu excentricitate mare, cu exceptia riglelor si stilpilor cadrelor participante la structuri antiseismice, — daca pe lungime: innadirii prin suprapunere efcrtul in armatur& scade astfel ca la unul din capete si devina a, < 0,25 Ry, se admite ca in formula (8.5) sk se ia k= 1. In locul raportului 9, /R, S€ poate considera in mod simplificat raportul intre momentele incovoietoare din sectiunile respective. 44 =... - Pentru armiturile innidite in zonele cai ib i amin sliciate ln comprstune,hnginea de fndee oh 90) ea ctoanelor de clas < Be 25 si 20 @ in cazul celor de clas > Be 25. anna lt et in SP lca rps dap sik celor dou’ plase care se innidese (fig. 8.7), va avea cel tin valoda Fig. 7 22. = J plact: lungimea a dou’ ochiuri plus 50 mm (fig. 8.7, a) daca nia in amatord sub pene de elel este 3 fay © seen ea unui singur ochi plus 50 mm, dar cel putin 40 a (lig. 8.7, a 6 08 Re (dames arelr eres nso) try 9" 2) 8 —la armaturile de pe inimile diafragmelor: lungimea unui oc apna ipa Sadie r emerges wl ch 50 mm dar cel putin 300 mm si cel putin 60 d la barcle verticale {118} permed lamentcle din beton armat la care dimensiunilesectiuni de beton na si se asigure intre barele care se innidesc un spafiu cu grosim 3 el putin 25 mm, se permite ca barele si fie iaeepae fara antees oie fi legate intre ele cw sirmi pe Iungimea innidirii a = 8.4.4, Inadiri prin suduri De reguli, cordoanele de sudura sed ee la le sudura se dispun simetric fata de bara de arma- a care se innAdeste, pentru a se asigura transmiterea centrici a stortoket (Prin Innidite. Cordoane dispuse & i pla ani ispuse asimetric sit permise numa la, etse sAle ciror alcatuire si armare transversali permite p sone eluates solcitaslorsuplt tare locale generate de transmitereaexcentti a fortulah Ta este ee ali A corespunadtoare sint date in Instructiunile tehnice (108) ° a. uri manuale cu arc electric prin suprapunere tects 415ain FER 80 Fig. 8.8 rin suprapunere, ffira eclise, in care caz_ pe portiunea suprapunerii ee cordoanelor de sudurd si rezulte simetric’ in raport cu axul barelor ; 2, cu dou eclise, dispuse simetric fafa de axul barelor, ca in fig. 8.8, D si ale caror sectiuni insumate trebuie si fie cel putin egale cu sectiunea barelor e le Snnidesc. pee ambele cazuri, pentru a se asigura transmiterea centric a efortuli prin innddire, cordoanele de sudura se previd pe ambele fete (dou cordoane in varianta 7 si patra in varianta 2). 7 ; Caracteristicile gecmetrice ale inn&dirilor sint date in tabelul 8.10. Tabetut 8.10 “Tipal de ofel op 7 | Pes POO ipol de of sa Lungimes sudurii (2) 44 = Grosimea sudesti (a) 034d ond Tonadire prin suprapunere, co cor-| Lungimea de eee doane de sudura pe ambele Jefe | soprapunere (ag 88a) as) Tnnddire cu doud eclise, eu cor Lungimea roe oane de sudura pe ambele fefe | eclselor (La) aa (tig 88.0) aera ‘Rostul dintre ca etele. baielor 2mm | 1.5 2mm 416 In situafiile cind electrodul nu are acces decit la o singura fafa a barelor de grmiturd se poate utiliza si sistemul cu eclis din ofel cornier,ca in fig, 8.9, Sistemul permite o innadire far excentricitafi in transmiterca eforturilor, ou conditia ca sectiunea eclisei s& fie suficient de mare ca si permit’ realizares uunei sudari coaxiale cu barele in seojiune transversal’. Din acest motiv, selutia prezintd inconvenientul c& eclisele ocup’ mai mult loc in lafime si de aceasta {rebuie si se fini seama la dimensionarea Iitimii sectiunii de beton a clemen. tului si a numérului de bare care se pot innidi. Lungimoa L, a cordoanelor de sudara trebuie si fie dubli fat de cea dat’ in tab. 8.9 (8'd pentru OB 37 si 10d pentru PC 52 si PC 60) Eg. 89 manuale én cochilie in baie de zgurd. Sistemnd consti dintr-o gudare cap Te eap a barelor, ew arcul electric, inti-o baie de zguri avind drept saport 0 cochilie metalicd. In fig, 8.10 sint aratate caracteristicile geo- mnetrice ale unei suduri in cochilic si modul de prelucrare prealabila 2 capetelor barelor in cazal cind sint orizontale (fig. 8.10, a) sau verlicale a fig: 8.10, ¢ este reprezentatd o secfiune transversal Stet de facopeire ard)In tabelul 8.11 sint calculate caracteristicile geometrice ale innddirii pentru bare cu diametre intre 25 si 40 mm Tabet 8.11 Valor (um) pentre bare ele (oa ° Femi [os [os Toe Tow To Lafimen destasorata a cochiliet, Grosimea cochilieh JJocul cochities ‘Rostul fotre bare ‘Unghiul rontului « Grosimea stratului de | acoperite and Solutia este indicat’ pentru innddiri atit in interiorul elementelor de ‘eton armat cit gi la imbiniri de elemente prefabricate, in special in situatiile ind accesul electrodului la sudarea armaturii nu este posibil decit dintr-o ingurd parte, astfel c& in sistemele din fig. 8.9 ar rezulta posibili numai o innidire asimetrica. De azemenea, daterita avantajului ch prezint& un gabarit redus al innddirii, este de recomandat in cazurile cind spafiul disponibil este limitat, Se utilizeaza la bare cu diametre > 25 mm, Se pot innadicuacest sistem bare de diametre diferite sau din ofel beton de calitati diferite, precum si armaturile clementelor solicitate la oboseala. In Instructunile tebnice [108] este dat& si o alti variantd de sudare in cochilie in baie de zgura 51 anume cu cusituri longitudinale 8.4.5, Innadiri prin bucle (inele) Principiul innadirilor prin bucle (inele), {closite la imbinarile prin smonolitizareale elementelor prefabricate,consta (fig. 8.11) in suprapunerca unor ‘mustafi in forma de bucle semicirculare lasate din cele dow’ elemente gi care, solicitate la intindere, exercita asupra betonului din interiort] ler presitini radiale. Se creeaza astfel un simbure de beton comprimat, capabil si asigure transmiterea eforturilor de la o bucla la cealalta. Buclele trebutie dimensionate astfel ca presunile radiale si poata fi preluate de simburele de Leton. De ase- ‘menea, la proiectarea imbinirii este necesar si se find seama ci eforturile de de intindere care iau nastere perpendicular pe plant! buclei si tind si dizloce acoperirea ei cu beton trebuie si fie preluate prin arm&turi Uensversale (vezi in acest sens paragr. 5.8.4.c) 418 | 8.4.6. STAS 10,107/0-90 permite (paragr. 6.3.4) si aplicarea altor sisteme de innddice a armiturilor, cum ar fi cele prin dispozitive mecanice,cu coni{ia unui fundamentari teoretico-experimentale cmologate. 8.4.7. La veriticarea prin calcul a sudurilor de la imbintrile elementelor prefabricate,partcipante la structuriantieismiee efortu de ealetl se majo~ Feaz4 cu cocficientul 1,5, in conformitate cu prevederile normativului paragraf. 4.2.7, tabelul 7. a aa 8.5. PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU STILPI 8. Clase de stilpi Cerinfele privitoare la armarea stilpiler se diférenticzii in funetic de cla sificareastipilor pe baza necestilor de dactlitate, in easele A, B fi Celie nite in tabelul 8.12. 2 ee ee Tabetal §.12 — Clasa_de_ tipi, pentra zona setsmich de calcul Gradul de participare a stipitor la solcitarile ‘in actiual seismice ipl in care pot intervent ane plastice din | ‘chin selambee me 4 » participants —— ~ Te'steactori | Stipi proiectafi pentru a rimine in domneniel ‘ntivcinice |_clastic sub sefon) sclamice B B [St car ah ction seimice simian o- | meniul elastic datorita feptulet ea vin accate | Activa Te resin soetar reduse | ‘eparticipanti ia struct Prevedcrile din acest paragraf s¢ refer la stilpii cu eforturi axiale sem nificative (n = N/bAR, > 0,05). Na se includ clemente structurale cum sint suportii de linii electice acriene sau altele similare, la care efortul axial estc 419,nelnsomat in raport eu momeniele incowoietoare i care, in consent dn ean eit sin ceca ce privese detalie de armare, se asimileagd cu slonee™ tele soliitate la ncovoiere 8.5.2. Sectiunea de beton Dimensiile laturilor sectiunii, la stilpii cu sectiune dreptunghiular’ sau de alte forme ortogonale (L, T, cruce, ca in fig. 8.12, b,e,4) vor fi multiplu de 50 mm. Pe 2 ja d = f Fig 12 ilpii monolii sau prefabricati (la -xceptie 200 mm pentru cei prefabricati Dimensit minime rotunei D > 250 mm) Supugi la sciieitart r : 1 ile sectiunii va fi de regula jj < 25. La stilpii cw ceyiund an fori de Tet, cruce ee, nvaait Hinitare ac rlerd ta raporel intre laturile mari de pe cele doua directii (ha/ly din fig. 8.12, bed). + Fac exceptie sillpii halelor indus triale eu poduti rulantecare au portale de frinare $i ai altor construct la care dupa una ‘din direct sint previnute pe liniile stilpilor elemente rigide de contravintuire, in care caz rezulti vatori mai mari pentra raportel ¥j>. De asemenea, fac exceplie montantii_ de diafragme ca golari, asimilati eu stip, cum sint cei ai structatilor de tip tub perforat” (fig. 6.13) 0 mm pentru ‘admite prin 420 + ' 8.5.3. Armaturile longitudinale Diametre minime: 12 mm pentru bare din PC 60 sau PC 52, 14 mm pentru, bare din OB 37. La stilpii turnati in zidirie ai structurilor cu ziduri partonter aceste diametre se pot reduce cu 2 mm, Lastilpiinestructurali, dan © loam Diametre_maxime recomandate: 28 mm pentra stilpii din beton eu agregate obignuite si 22 mm pentru cei din. beton Distanja liber’ minima intre bare: 50 mm, Disianfa maxima intre axle bare- 12201 Jor: 250 mm (lig. 8.14). Se admite ar- a ‘marca cu numai 4 bare dispuse la colfurile I. sretiunii a stilpi avind Jaturite sectiunii ae < 350 mm in cazal stilpilor din clasa A Fig. 8.4 si<400 mm in cazul celor din clasele B siC. Procentele de armare longitudinali maxime si minime sint date in tax belal 6B din anexa: La innidirile armiturilor longitudinale ale stilpilor cadrelor ctajate (ig.8.15). barcle de la nivelul inferior se deviaza (se graifuiesc) pe iniltimea riglelor pentru a se alitura celor de la nivelul superior (fig. 8.13, «, bara 1) $i pentra 2 prelua diferentele de sectiune intre stilpii celor dou niveluri succesive (lie. 8.15, a, bara 2). Panta maxima admisi pentru deviere este 1/6. Dac tga ~ 1/6, se adopts solutia din fig. 8.15, 0, cu barele 3, 4 Fig. 815 8.5.4. Armaturile transversale Distanjele intre etrieri pe inalfimea stilpului se stabitesc, la fiecare nivel separat pentru — zona curenti a stilpului; ~ zonele cu etrieri indesiti fa una sau la ambele extremitati a. Zona curentd, Distanta maxima intre etrieri: 15 d (d — diametrul minim al armiturilor longitudinale), dar cel mult 200 mm la stilpii din elaca A si cel mult 300 mm la cei din ‘clasele B si.C. - a‘. Determinarca zonelor cu etrieri indesifi de la extremitafi, Indesirea etrie- tilor poate rezulta necesara din urmatoarele cerinte ‘n zonele de innidire a barelor longitudinale (de regula, la extremitatea inferioari a stilpului, Ia ficcare nivel), pentru imbundtatirea condifiilor de transmitere a eforturilor intre barele care se innadesc 51 prluarea solicitarilor transversale generate de necoaxialitatea lor ; — pe toati inaltimea, la stilpii din clasa A la care raportul intre indlfi- meo liberi si latura cea mai mare a sectiunii este H,Jh < 3 (stilpi scurf), pentra asigurarea suplimentari impotriva cedarii la forta taietoare); e extremititi, la stilpii din clasa A ai cadrelor cu umpluturi din zidarie masiva, la care desprinderea local a zidariei de stilpi sub actiuni Scismice puternice poate transforma zonele respective in stilpi scurti (fig.8.16), Fig. 8.16 — in zonele plastice potenticle ale stilpilor din clasa A, pentru majorarea gradului de confinare a sectiunii de beton, in scopul maririi ductlithti, In capitolal 6 s-a aritat c& la baza conceptiei si calculului cadrelor part cipante la structuri antiseismice st& cerinta ca sub actiunea cutremurelor, zonele plastice potentiale si fie dirijate cu prioritate spre capetele riglelor, fAdinifindu-se aparitia lor in stilpi numai in stadii avansate de solicitare, cu incursiuni moderate in domeniul post-elastic si localizate la un numar limitat de stilpi, cu. precddere Ia extremitatile lor inferioare, ta nivelul de'la baza eadrului ‘Aga cum s-a aritat mai detaliat 1a paragraful 6.2.1, in masura incare dirijarea pozitiilcr zcnelor plastice potentiale se poate controla cu suficient’ ertitudine printr-un calcul post-elastic aprofundat al structurii la solicitari Seismice, zoncle in care pe acest considerent se prevad etrieri indesiti se pot Stabili in consecinti. In cazurile curente, cind un asemenea calcul nu se efectueazi, dar prin dimensionarea coresponzitgare a stilpilor in raport cu riglele se erveazi condifii pentru limitarea si locafizarea zonclor_plastice potentiale din stilpi, se admite sd se considere ca zone plastice potenfiale zonele de laextre~ smitijile inferioare ale stilpilor, la toate nivcturile. Prin aceasta se admite implicit cd se acopera si cazurile cind, chiar daca la unii dintre stilpi apar astfel de gone si la extremitatile lor supericare, incursiunile in domeniul postlastic in zonele respective sint moderate si nu necesito confinare majorata prin indesirea etrierilor. Ca misura de precaufie suplimentars, in STAS H0 107/0-90 se limiteaza valabilitatea actstei igoteze Ja cazurile cind n= N/BAR, < 0,3. De asemenea, ipoteza nu se extinde si Ia cazurile speciale cind pe considerente intemeiate, se adopt structuri la care nu se poate evita 422 aparitia de zone plastice potentiate si la extremititile superioare ale stilpiler (exemplu: structurile cu disfragme cu parter flexibil). In tabelul 8.13 sint sintetizate regulile de stabilire azonelor de indesire a. etrierilor, pe baza consideratiilor de mai sus. tat eas al Toe i nie» ar fs Fears al mia ie eal | Ship eadretor ex umplatrt | el » | (83) (eceweasccen | ceptia sialcdtuirea generals a struc-| Restu cacurilor le eee ¢, Lndifimile zonelor cw etrieri indesifi. Iniltimea ly a zonei plastice potenfiale'de no 'extemitate a tui stip se masraras ) on Pstee poten ~1a nivelurile curente, de la fata riglei =a baza cadrului, de la fafa superioar’ a fondatied, sau, éacé stilptl reazemi pe un perete de beton armat al subsolului, de la fafa superioard a acestuia: — daci la baza unui stilp intervine un element constructiv (pardoseals, rigida etc.) care constitwie un reazem lateral, impiedicind deformatia liber’ a stilpului (fig. 8.17), etrierii se indesese de la fata supericard a fundatiet pind la inaltimea 1, deasupra reazemului respectiv. Ca indltime t, a zonei plastice potenfiale se ia cea mai mare dintre valorile J, > H,/6(H, — inaitimea liber& a stilpului la nivelul considerat) ; J, > (k— dimensia maxima a sectiunii de beton a stilpului) ; J, > 600 mm. Daca la dimensionarea stilpului_ se = admite 0.40< & < &, atunci [, astfel caleulati ‘se majoreazi eu 50%. 4 Etrierii se indesese pe inaltimea I, “2 iar dac& la aceeasi extremitatea stilpulti este situata si innidirea armiturilor lor gitudinale, se ia — pentru stilpii din clasa conform expresiei (8.5); — pentrn cei din clasele A si B, cea mai mare dintre 1, si ly a Pr 423

Indrumator Beton

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Indrumator Beton

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like