CUVANT INAINTE Prezenta lucrre a fost claboruté in. baza stun de nlesnire a ecupayetmiltare stain (atiun care sllconstea fn aete de ajutae a ocupentulu sau de jestiicare a necesiipit ecupaic) ‘+ sciuni de subminoe economic’ sau polities (le exempla rin dezorganzares aparatui de sata sstemulut monetar ee) sun de aservire faft deo putere strdind (prin subordonares politicii inteme sau exteme a. stutlui Inereselor unei puter steine, prin sabordonarea uch amu a €conomie! imereslor uni peri ststne) ‘+ scjuni de gjutare a une! puter! sine pemira destigirarea net activiti dupmnoase impowva statula(acordare de sjulor material pentru inlesirea etivitts dagmsinowse, entra crareaunei agentur, ecrutare de agen ete) Pedeapsa stabilit pentu aceasta inactane este detention pe Wasa nchisoare de Ia 15 Is 25 deans imerecerea nor rept 2cTRADAMEA PRIN AJUTAREA INAMICULLT (arr. 186. Pex) Definite Aceasti forma a inracionit de tridae este defini ea apis. cetajeanului roma sau a persoanei fark cetafenie slomiciiat pe terior statu roan, cat, in tmp de ribo, ceo Sa itr aF OPT SICEE onal28 ___Drept penal. Parte special — nove de curs namics som 98 labeasea putees de lptd smal roméne ‘ori a armatelor alice (acese efi sunt enumerate that. 156 pony Continutu infracpnnit Obiectul juridie a \nfeactunit este acelag ca sh la teliilewoeiale 0 elror rims frm infracivni de rare Cexistenfé i normal desfigurae sunt eanijionae de spiearea unig, navi, suveranita independent sts ‘Obiectul material exsia numai fn snusite mods se infraction, cind ativnea Faptuitorulet se exescits supra deposite, nave, aparate,srmament, valor sa ‘anor bun ‘nates ‘Sublecrut ae nfeutunit Arcbuie si aidan mod necesar clitatea de eetiean romin sa de pesoand fri cetttenie domicihald pe tetoriot status rontin, Ca i In infratianea de tare, subicet pas este stat este un suhieer romin litri de aesta poate ig un sta ala pa. 186 = Fapia ead rm sm peoane fred eine elit pesto st enh care tee repre nove soronare,magite apart rin? sau orice obe erie cre pot putt lchoaa ‘Spur dgnanctt Some sare tera recede pres ania an ofcaaewjamicare st de ard SE fncrte eas daar on iar pater del [ror mate omic sous ermatlr dae fe peep cde pe i tau bhisoae de a 1S ‘Cu aceeut padeapsa se Fanctioncac cetiean crete domes po tear os, cre, i ap ene Tpit im Se pe Jorma de at pri sta oa slag Dropt penal Pata special note de urs__29 Latura obiectit ar dou’ ctu esenicle: 8) prima consti tn setunea de ajutorare & inamicului rin aceea 8 infraconul sAvirgeste yreuna din urmitoureleacte sau fopte enumerate deat. 156 Cpe: pela forage, pociii de apace eporite on insti ale forelorserte romaine sa core servese apart pred ‘masini, apa ‘armament sau orice alte materiale cate pot sli puta lzbojuls -procurl dusmanulu oamens, valor si materiale e orice fl lent, strece de putea inamicull sau efectueazd alte Stunt care sunt de naturl s4 favorizeze actviateo lagmanutui or sa sitbeasea puterea de lupté a frflor ‘arma romaine sau #armatelor ait lupe sau fee pare din formas de lupes Simpouriva staal romin se lift si ) a dows eesaturd const fn conciia ca fapta si ie Sivirgi n imp de stzbo} (ar.153 C.pen, — timp de sSzhoi ‘terval de timp de Ta data dectangiii mobilizaitsau de ta inceperea operillor de rbot pin la data treceri arma Ia starea de pace), Latara subiectina consti tn siviegirea oncircia din Faptele arate mat sus cu intenia direct sau indirect de wid, adie8 cu intentie de a seri interesele inamiculul th ‘dient celor ae statulu om. Pedeapsa: este detenjuqea pe vias su inchisoarea de la 15 1a 25 ani gt intera eres itfo"r professionalDrept pen, Parte special — noe de curs 3. TRADAREA PRIN TRANSMITEREDE SECRETE (ART. IS7€.PEN) Definite Codul penal romin reglementeazd out forme al acest infraciun:o forma pica forma stem Forma tiple const in transmiterea secreteor de stax net puter’ sau organizalit sirtine, ori agentlor acestora precum si procurarea de documente sau date ce constuie becrste de sa, ri dejinerea de asemenea ocumente de ire ‘ei care nu au eaitatea de le etnoase, in scopaltransmiteri lor unei puter saw organiza sirdine oi agentlor acestora sdvdrite de un cetijean romin saw de 0 perseand fic Cetjenie domicilatd pe teritortul statului roman (ar. 137 alin, Cpe), Obiectljuridic este sealsica sil celetalteinfractuni din sceastd categorie, obiectul juridie special find relate sociale a caror apirare ese asiguraté prin stricta pastrae secretull de ss Obieetul material al ifractunit iL constiuie documentele, datete sau informaile din domenial economic, rita, ehnico-Ruigie si polite ce continue secrete de sa ‘In deeptul penak sunt considerate serete de sat (ot 150 alin. 1 C.pen,) aele'documente, date sau informasit din omeni! politic, economic, militar sau whnivo-stingic declarate pri lege cx alate sa prezentind Tm mod vadit acest caracter, care impo cel autorizai sau Tsarinaf @ le deqine sau cunooste obligaia sith de a nu Te face pubice sh nu ajunge le cumostia unor persoanc neautorizate si prin rept penal Partea specials nie decurs 31 igaren ebro 38 56_pané in pico itesseepobie milure,economive sau ehicostinglice al stu ince priveseoboctl rate est de stint me are imporan dact documentele sau dale scree de st sunt Cwigrale, cop sau repodacen fm once mod (paral 530 ies, extse, ti ional au aa, Sabie inteetsni Subic ach nemilot, autor a acest inant poste fi numa un ceitean cmd sao prsoan fx cetnie omic e tetra statul roms. in aaa fn care fap cate svi de un stn sa de o persona fA cetiene care i domiciise8 pe teri stl romin, rnerters. de secrete contiuie iafacjiunca de spiona (a. 189 Cpe.) Pe ‘nghaceascalate persans.pentns mdalistea procure oF tne de ascmencadecurente ma cee casubictl ente descrise obignt, com Sabicotl sv este statu (subiceti pasivi secunderi Find societile ori instiile vatimate material fn icteresele lor), Latura object sciunea de violare a seeetu de statin fowl une! pater sat orpanizatii stine ori agentlor acestora, Codul penal prevrind fn art. 157 tei modi de realizar + prin transmitevea seeretelor de slat sei puted su oxganizafit stdine on agenilor acestora. Actinea de leansmitee cons fn comunicarea verbal sau im seris a sccrtuloi sau predayggjpstrumentului care face ste ag HRS BiCTeOnal pl 4 infroctiumi const, in esentd, tnDeept penal Patea special — note de urs tie) on comuicaa rin ace 6 teecomui tetera, 2) tn psec de sosumen st ce ont se see due Antanee peer orsn faces de eShtoe pon seg cng bein ose wet tpn coupe a pte pin ran oo nite) ae sore da se Jt rndepaea de dosent ected adc ewe me tueatesdecumnpe. Aces de den sos th psoues sve anor diene ce onic wtue met Act afi pots sn 8 bit Sar documents ar mw S86 sau nfom memati in ene ‘cue na le teh lt de reas aun abet eee fe moment Cev'ewte de sa wun je pose 0 Mone psc sav oat sue on asl reentry nent cs Soren ntl sete dst sn poses sa amc pti (owe mois ocr} 7 rem in eae meee dines (4 oa modslia® - Segncen c cartes entation voter sebcaba aches dept namie de sete estonia cin ges Shalt pail, Ina de aa pot ape Sinton mene det a rma ees nen, se amet tence de odes de comin 2 ‘apt rept penal. Partea special note de curs 33 Pedeapsa este serntiva: detenfune pe vintS sa Inchisoate de a 1S ke 25 de ai i imerzicereaunor dept, Forma atenuatd & acest: infraciunt consid ty sviryirea acelorasi fapte de trantmivere, procurure sau desinere Dr scopul ransmiteri, dact privese alte documente sua diate care prin caracterul¢¢ importanya lor fac ca fapta svirsts 5a periclitere securtatea satulvi (at. 157 alin. 2 pen, ‘Aceastd forma a infratiuni ate ca obiost moteral a ‘docuente, dates nformafi, cere desi nu consttuie secrete de slat, ma sunt destinate publica, e&t $5 documents sau dite come sunt publice ori sunt destinst sat date publi, cu conditia c4 prin caractesul gi importants Jor si determine percolul socal a api CColelute wt ale infractuni sunt ace Pdeapsa este incisoarea de ls $ 1s 20 de ani 3 interccerea unor dept 4.ACTIUNILE DUSMANOASE CONTRA STATULI (ART. 158 C.PEN) Aceastdinfactune este defn ca "faptele prevdcute In art 155 gi 136, sivdrsite de wn cerfean stim saw de ersoand fled cetdpente care me domiciiacd pe tevitnind satului romdn, se pedepsese cu detenfine pe viatd san cu Inchisoare de a 15 la25 de ani gt intersicerea anor drepuar" [Aces incrminare distinct, se acelas continu ce 9 infrcjiunile de idan 3 de dare prin juterea namical in @ nitro” professionalu Dept penal. Parte specials — note de cs ce priveyeobizctul rid, our obec gi Lure subiectv verte eon) Glenarm te - ‘Decsebireu fuive infractiuni se regiseste sub ‘espectul um de 5, SPIONAJUL (ART: 159 PEN) i aceanh infraciane, definite fopele prevdae fn art 157 sirgite de ws cetfean stdin au deo persoana fara crajente care mu domiciled pe terior statu rome” 6 ontrast constiiv ea 3) anfracumen de tire prin oe -ferindu-ne la obiectul jurids transmitere de secrete este €3 Tour ebiectiv 5 laura subieeiv miter Ia explicate date exten vats sau inchisarea de a 15 lt rept rept ponal. Pantea special note decurs 35 6 Aruxr4TUL EAN PUNE IN PERICOLSIGURANTASTATULL (aa. 160 Carex) Definie A160 Cen, secant infajune oath marginal "atettl care pune in pel sguranta Indeplinse oat important de stat sa oat ative bled important, npr care fu a fats pnd pericolsiguanta sta. Conta infratuni Object arti ete wn cies jue comple, ind fommat dn relsjile sone eae pivese sigurania saul (cbiecoljundie pnipay gf relile sce cae pivese cerotiea vei nigra corporle sa 9 sini pesoanet Impotivs cross svigt tena (biect judi socundan. ‘Aces infact ae $m obieet material, espetiv covpalpersanei fie, care inkepinge 0 ative impornt de tt sao ltt acti palcd important, Pin tar, ph intermeil aces bit material elu infrstmie conta vein tcporale 5) sn) se adce singer objet uridie secundaria fn mod dist mod milo abet june pinsipal Subic nf Sebectl actin, nemiloct, autor al inact) de stemat cor pene tn peicolsguasta sui pou fi ce persoand, dence legea nd coniloneteh sic! infmefoe de veo HOHE" Cle (mili, inconar ex.) nitro" professional36 rept penal Buten special note de curs cence tsa cane, ent a8 Soisiack Sart ph ste sal iba fn cota stlact ash psp) rm 9 een ae ‘Sonne ame pean dst spc (het cane et. stentatsavirgt contra vie integriii corporate si sini persone! care indepinete © atvitate importants de sat so th ci vitate public import Prin afentat se injelege an aloe material yi violent, © ctune, un atentat neputind Fi realizatprin-o inaciune sat misiune. Aceasté aeiune este o actvitate de veidere sau de vata corporal on « snail pesoanet fmpotrva ciria se stvirgesee ama CCerina esengita peri intregir ltun obiective este ca acfunea eare consiuie elemental material sh se f svg tn mprejurii care fae ca fapta sf punt in pencol siguransa statlui, Totodal, Smprejurile fn care sa SAviryit atental trebuie sb fie de naturd st periciteze sigranfa statlui i fm strinst epstued cu Tadepinirea de etre subieewl pasiy a unei activi importante dest sau public imarva imediata, Achunea case constituie element! moterial al infactunil, pune in pericol dous cbieete jridice, fatfot ea se prodoe ous umd mediate, una principal lta secundar,adiacent rept penal. Paes spociala note docurs 37 \Unmurea media principal const in erearea unl sts {ce percol pent sigurana statu, tare de perio! la care sunt expuse relaile sociale de a etror ap siguranje statu ‘Unmarea imedia® secunder8 const fie tn sta pescol este 5-9 creat pentru vial, integita sotcea subiectului pasiv, Ge fm suprimarea vii sau Tn _vitamareaintegsti comporale ona sini acest Cele dows componente ale urmait mediate constuie lun tot, © unitate care caracterzeaza iniraciunes sub aspectul ravi sale gf nu pot separate une de eval Legdoura de cauzabiate ‘rbuie 88 exise inte sejanes ase consttuie elementul material sl niracunit gi urmaree Jmediatd acestcin, Urmatea imedianh a infractunid este complexa, astfel c& legatura de cauzabiate vt fi dubla, 0 Jegitara de caualitate principala gi una sseundan, legate ire cle th mod deosebit de sins, aga nc inexistenjs eelel de lous leeituri (secundara) urege dupa sine incxistenja infraciun Latura subiectvé Acoust infractiune se stvirgete eu intentie direct sau induecth, respectiv atentatorul ete congtient cl sivdrjestefapta gio indreapt contra uncia dintre persouncle arte Ie art. 160 C pen, imprejuri in care ii dt Seuma cf pune tn pericol siguranta suru 31 accept sau oreo anume ea 8 siba ase de urmin periculoase, Intetia Fiptultonlu este unick: el prevede ambele aspect ale ummari mediate a feptel, deci att percolul sau vatimarea couzath subietulul pasiv cSt gi pescolul ce se ereewzl prin aceasta @ nitro” professional rare depinde verovines corporal sau8 ‘Deep penal: Partew special poe de urs siguraneistatulsi, using stu asepland prvcerea aesstor umn. Pedegpe prove de lege pei ws face este altemativis detenfune pe Vag sa inchisoarea Ge 1a. 15 25 de nis interziceea unos dept 17. ATENTATUL CONIRA UNBI COLECTINNAT: (sxe, 161. CPE) Definite: Avena conira cnet cole estefapta sors leo persoand coma uneicolectvtats prin otis mas rovocare ce epidenis sau prin orice alt mil, de naar sd Slabeascd paterea desta (2.161 C pen.) Coninutal infraciunit ‘Obiectul juridie, infrocyiunea de atentat contra unei Tresupune un obiet jue generic gi un obiset colesivitt jd speca Oviectu jurigic generic it con colori iefractium contea statu, relae sociale privitoar= ta sevurttea statu, ‘Obicciu jridie secundar fl constituie celatile socisle cone privese éreptul la vith gi sintrate al une colectviii fumane,precom i cele eae paves sinastea publi “Obiecul materials) inrocjunis 39 constitle coletvitates umn eae fick frareobieciol uric principal #8 obictul uridle 0 sins legit, vatgmarea sau paneree in je, ca 3i in cazul Drept penal. Parts spciali—noiedecun 29 pevicol s obicetlui principal pexducinduse fototde-Rns prin imtermestulobietuli juice seeunda, Snbieeitinfractuni, Subiectul act, autora scestei infraiuni poate f orice enoand, iar infraciunes se poate sAviry) deo singura sin partipaie Subiectal pas principal este statl, iar subicctal pasiv sccundar este colectivitaten (colectivitate = 0 comune persoan Sevilla © groae ma arena mai nic de pesoare Cat tien cl la 9 ro ama nazar) Tatura ebieciva lent material ont in ches de wie sa vatinae 2 ies corporate on nnn, dep Contry menor une olacv. ACS aime se pate reali pin in a (exept ovie pe pte tte), da provaci de epidemi(exomplAspinde de mica in aoe ee), 0 ria ce ale milo (expla fxploet rovoce ta tinpul ‘unch aduntt populares) cas tin preveders “pin once mic” rete sera acto cre ar puta aves acl ean de vias sn ones In primed a net ene. Gorn esemia, Pe Hingh suns care conse elemental material al infact, acest ebuie 8 aa tatu it alten putes de at Prin sli pen} dost se Slee pneca exgecior ae inden saci fn cada) pei sa fdminstae de san staid au ptsfce td face in al mecorespi xml ee pn ni tro’ orotessional0 ‘Drops penal, Partea speci note de curs svigurren orn gi necesita curene ale unel colectivit situate susceptible a avea rai ssupra free Urmarea imedicid, Saviegaea actumil care vonsttuie clemenis} material ab infrcjiunii produce dows urmatt smodiate. Principal urmure imediai consti sare de pexical tr se ereeazd pena siguranf statu, prin acces 8 fapia este Ge naturd ad slaheased paterea de stat. Cea de & dows urmare ‘vedi const tn vitae itegrititcoxperale sau sina tin ne mare de persoune din colectivitatea respectiva ov thar $num prin creafea une stint de pericol pent ceste vale, LLegdura de cawcaltare webuies& existe ite sotiun core consituie elemental mateial al infraliuii gi wrmarea fmedit & aces, aie sti de pericol ces ereat pera seearitatea satu prin vitimarea sau puneres 79 perio! a efi, integititit compersle orl sna membrilor Ure! colecivili “Lotura subietivd, Tfraciunes de stentet contre unei coletivitji se sivireste doar cu intent, direct san indirect, nefind suscepti ce afi sri in culpa Pedeapsu previzuta de lege pentru aceastd infractiune este lteratvi: dtentune pe vat seu iehisoares de I. 15 la 25 de ani linerzcerea uno drept ‘8. Suntan PUTERIDE STAT (ART. 162 CPEN) Definite: Inlracunea de subminare a poteit de stat const in saojtune arma de narra si stibeased puterea de sta” (at Drept penal. Parea special note decuts 41 162 alin.t Cpen., precum si tn "orice alte aclunt volenie scvdryte de mai multe persoane impreandte naturd 3 aera ‘aceleasi unm (ct. 162 ali. 2C.pen) nsigi din definive rezula 8 occas infracjine are dons forme gi amare 8) prima form - afiunea temati de natura 6 slabeasca puterea de stt ya dous forma -oriee alt atiun violent savryite de Iai multe persoane Smpreun, de natura si atrags aceleasi uma Confinutat infratiunit Obieetul juridical cess infaeyiun i] formeacd veele rela sociale privitoae Ia sigurana sou pla putes de sta © sunt legate do CObicctul juriic generic ‘I formeaz’ relate sociale Privitoae 1a sigurana stauli, object juidie comun uturor infroctiuitor conta staal, Obicctl juridic specia Hl constivie relagile sociale @ ctror normal: formar, desfagurare gi deavolare depind de existenfa, exercitarea gi realizarea pute de stat Obiectul juriie secundar, adiacent, poate fi uncon Vio, integritaea sa besten nor persoane, saembri sau salarati a organelor puter Obiectul material, de regu ta aceast inraciune no exist (dar end siuren se dreaptasupeapersoanei membra Sau angajatd « organolui puters, compl persoanei_ poste constitu obiost material al acest intzeun Subic infraciamt @ nitro” professional2 rept penal, Pate special — note de curs Subigcul acy, autoru} infactiumi, poute fi orice porvoani,cetjean romdn sav sin, on persoan fra cetajenie Hate necesarh inst o pluraate de subiecti activi, efind powibils sivirgrca enei acjuni armate daar de 0 singurd periound, iar pena «dou forma a iffactuni, necesitatea Ploraliisubsetilor cate comit etini volente este cupeinss in chiar conjinutal incriminant msi multe persoane cana") Subiecal pasiv principal este stu, iar cate prin actiane ar fi vitimate inteesele nor orpane ale potert de stat sau intewesele unor perscane, aceste subiceti pati secundan. Latura obieetiva lementul material a aoexedintrayini sctune arma aciune care pote cuprinde sete sau seiuni fete ca natura sau modalitate de reaizse, Ins este evident 8.0 antel de acfiute tebuie realizaté de un grup de persoane fnarmate (penis prime forma a inetivni) si din x violente, respectv ace sau activa violets, deo altele decat cele arate (pena a dova forma ifactiun Cerina esenyita, entra ame forme ale intactiuni este ca elena meri, det seins armas site lente pez o enum pane ante 8 fede nara sales pterea de a Tmaren instar, Sareea eons acm astute vole, ae cn urmare medi rere ne stride percolponin secures sult prin sais pate 6 sal Alec pin erearea amebiasis c ‘vse etree o fiction te det Drept penal. Panwa specala note de curs 43 Legiinra de cauwzaltare. Ince sejunen arma ea sctunile violente gi starea de percel erat entra pater de Sut prin comvitereaacestoracjiun, rebule $8 existe legit e cauzaliate Latura subiectiva 1 scestei infsotuni consté tn sivarjreainiacjiunii cu inne, ae dict cit indies, {in functe de aitudinea fgtuitorulu ff do urmarea media’ @ infractini. Inengis Fptuiteruu const in sina e& svarge=to fo aciune mati sat afi violente gn prevederea ci aceasth ‘ejume oxi aciuni violene sunt de natura creeze o tare de percol pentru socurtatea stati ri sldbires sas posbilitetew Slab pues de stat, fn fap & urmart acest rezulat sab a acceptat producerea i nrucat infsctiunea de subminare a puter de stat Dresupune o pluritate de subiceti aetivi, sub aspect lturit subjective este ncesar ca Tue ace sexist oinelagere reali asupea svar infaciani Pedeapsa previzuts de lege este diferita pentru cele dou forme ale infractiunii: pera prima forma 5-2 previzut sdetenjiunea pe vial sau inehisoares de la 15 Ia 25 de ani gi imterzcerea wor drepturt; pentru a doue form $2 provzat Smchisoarea deta S In. 20 de ani imeicerea unor crea 9. ACTELE DE DIVERSIENE (ART. 163 C.PEN) Definite Actul de diversiune este fata persoanel care distrug, degrada sau adwee tn stare de ana in acegine tan tn pate pin epoch ee ro pr44___Drepe pen, Pures special note de curs ne, instoloii indastriale, masini, Bi de comunicatie, miloace de anspor, miloace de telecomunleate,consiruet roduse industriale saw agricole, oi alte bumusi, dacd fapra fee de nasurd 8 aduet tr orice mod aulngerea siguranei stat. Caracenul de diversiune @ unor asemenca acte rezlts in faptul eel sunt de natura, sau prin ele se umizeste cain safari de pagubs materalé Snsemnata ce se produce evonomiei rajionale, patnmonilui publi si privat, s8 ge ereeze panica. (emer, confurie, dezorientre, incordare sau nsineredee itre cetifeni, sf product tulburir in bunul mes al setivitai socile, conomice gi police a sitlui, ori si favorizeze alle scfuni anisttle, subminind su slibind axel sigurana stat, Ark 163 C.pen, defineyte infiaejionea de acte de diversume ca "disrugerea, degradarea sau aducerea By stare de netnrebuinjare, n taregime saw fu parte, prin expla incendt sae fn orice all mod, @ utinelor, iastalaitor Industrie, maynilor, etilor de comunicate, mijloacelor de transport, miloacelar de teleconumicaie, consimetior, produselor industrite saw agricole, ov a altor bunuri, dae apna este de natura $8 aduca in orice mod atougerestgurantei stra" Conginuca infracsunit Obiectul ride aia jiani Objoctuljuriic generic i] constituie retaile sociale Drivitoare la siguranta stata, ‘Obisctut juridie special i constiuie ansamblal unitilor sociale & clror acotire exe asguraté prin apirarca Drop pena. Para speilt nore docurs 45 Siguranei staulalnostr impotiva acest infra. lind o infractiune complead, pe ling’ acest obiectjardic comsiderat a principal, exist In toate cazarile gi un obiest juridie secundar care cuprinde accle relapi sociale de ordin tional privind avutl public saw privat, a etror erotre este asiguratimpotriva aciunilor de disrugere sau. degradare Obieetul material il constuie bunul asupra cara $2 sivirgitsctal de diversune, ast. 163 Cpen, enumersnd exemplificaiv care sunt aceste bun ‘Subiectiéinfractunié Subiect acti, auior ob infectunil, poate fh orice petsoant, infretines flied posibil @ se comite de © singura etsosn sa in paticipaie Subieet paslv principal este statu, i subice pasivi secundari pot fi instill, societiile comerciale, evonomice vatumate material prin distrugere, degradarea sau aducerea in store de ncintrebunface a bumurilor cave le spain, Lasura obietiva lems unmitoarele wei acjuni:disruperea degradares sau aducerea {in stare de neintrebuinjre a bunuli sau bunusilor ce constituie dblectl material al datractiui rin distrugere se inclege aotunea de nimicive fn tat sau numa fa pane a exstene fizce a unui bun, fn. aga fl 1s nu mai pou fi readus la stare anterioaré gi no msi este suscepibil de wf para Prin depradsre se intolege actiunea prin care banul suterd 0 deteriora, avane suPtieybritt a apttudiii de a fi ‘material al infactiunis consth im une din professi46 Deep: ponal Pate special ~ note de euts folosit conform destinaoi, dar care poate reparat 5 Sotyebuina, fast cuo diminuare a valor sale Prin aducerea In stare de nefntichuiniare se injlege orice al fapth care ave ca urmire o aducere a obiectul in stare de a nu putea f folasit (local au partial, remediabil su inerediab Fieeate din aciunile care constitule lemental material al infraiunii poate fi sivargitd pin diese mijloace: prin explozi,ncendi,precum si prin alte tani, Cerinya esenjiald. Penta ca acestesefuni, enumerate mai sus 6 Toegeascd laura oblectiva a avedet inacjani lrebuie sf indeplinitao cecint esenialé i anne, sctinnea Sivirgth sh fle de naturi si aduet atingere jn oxige med siguranei stat Find © infeactione de pericol, nu este necesar ca prin sSvaryrea acfiunit st se aduci in mod efectiv stingere Securit staul, find sufcient ex setinea fie potential proprie de 2 produce © asfel de alingee, chiar cack aceasti tingere nu se produce Unmorea median’. Actunie care constuie elemental materia! ol infoctunii au dous rma imediste: crearea unei Siri de pericol pent siguranta stanly implisit penis patrimoniut public 9 privat si economia naionalé.(armarea medial principal) si schimbares in rfu u stritanterioure & ‘bunulu, schimbare eare produce o paguha material (nemarea ‘moda secundar, Legatra de caucalitate tebuie <8 existe ive sofumea re constituie elemental material al infra $1 urmarea immedi a cesta, Dept ponal. Patexspociala note de curs 47 Latura subicetiva. Din ponct de vedere ab lau subictive, infastiunea de ate de diversiume este « ifraciune tnteotonata iacenpia putind f directa sau indirect, futon shind c& sivineyte 0 aefune prin care sar pea cea o save de pericol pentru securitstes statu producere a urmarito sau a seceptat-a Pedeapsa este alersaivi: delentuney pe vats say oarca de a 15 la 25 de ani imtericerea unor dept | sare de pericol a caret NNFIONALE (ABT. 165 C.PEN.) IMINAREA ECONO Define: Subminare naionale este fapta persoane! care se foloseste de o organizajie do stat sau de o onganizatie cate desir o activitate usa din punct de vedere socal i fate furefonesza potrvil legit, on fmpidics activites wilh a acestela, in aga fel inet Tapa este dé mtu 8 submineze economia nstionsl, ‘Acingerea dus siguranfei stall se reaizeara indirect, respectiv se denatureazi sas impiedicd activitaea eestor organiza nationale simpli se pane tn pericolsecurtatea stars Aceast infacjume Se svinyege In genere,dinsundrul corpanizaliel, wien de persoane care Werewza in internal scestor organiza. Ani 165 C.pen, incrimineazs sceasth faptt ca find “fap dea foes 0 ante din ete la care se refer ae. 145, ori de a tmpiedicn activittea este a are saw itr reusiniui-se subminarea economics este de naiura sO submin Forofessi48 ‘Drept penal. Parte speciali— note de curs Confined infraciunit Object juridie Obiectul juridic generic. al infactiunit I consiuie real sociale privitoare la securitate sta Obiectuljuriic special il formeaza relaile seine de aplrare a econornie’ nationale, care ca valoare social pezinia ‘© importanyi deosebit gi, slaturi de alte volori socal, una simp alin.) gi tei sagravame (alin bin." alin2. 8) Forma simp Dept pena. Partea specials note de curs _99 Obiectu! juridie special const in rlaile sociale Trivind ocrodren persoanci Smpotriva actelor de volenta Aotegritats 5 sindates), Obiectu! material este corp oma in Fegul inet sile i sub toate aspectele (morfologic, anatomic. fiziologic st psihologic). ‘Subieetinfociun Subieet det poate ft erce persoan, Fel ai necesard reo caliter (end est, de exemplu, foncfonar in exercitarea fnduorivior de serviciu, scesta va comite 0 intactne de prtare abi). Subst pusly este persoana asupra circa sa excreitat violenja, persoan in via Latura obiectva Elemensul marerial cons fn octiunea de Tove sau orice ak sesune violent cauratoare de sueinge fizice asupra corpului unei persoanc (lovire, Impingere, agezarea unei substanfe peo Sea pent ca victims si cad is se loveaset ete), Violenja poate fi exerciat dees de intact (0 lovir) sy media (a nuttea uni fine cere muse’ vet). Prin "orice ate de violent” e infelege orice alt mod de excrcitare& tunel forte brutal, pecum si acele ace efectuate fas violenta dar care implicd fino sitaye eu urms similae celor produse prin acunea de lovire sav rin acte de violent (oferzea unui sean pe cate fptuitonu fie strcat nei persoane cave aezandu-se endo gi se loves, ofeires unei Ducat de sols caustic, aceasta SUBSE Ute ata tn mn de folosrea uni mijloc de consringere, unerea persoanei - subieetpasiv nf produce asi ete)100__Drept penal. Partea special — note de urs Umareaimediat ese cauzarea une suleringe free. In aru! Jovi, suferinfele fizice sunt prezumate dar jn azul savin altorsote de violent, produccrea suferinelor trebuie doves, Legdiura de caucaltate webvie s& existe intr sejunea se lovite sau ake violenge gi urmares,respectiv caszarea unei ‘uterine Latura subieciva. Sub acest aspect lupta tebe si fe sStvdigtd cu intenic directa sau indiveest. De mengionat ci flementul suhicetiv (Vinovatia) nu este realist ate! cid ingereaadusa compului unei peysoane +n pros prin cefectuarea une actin expres sau tacit Mpiduits de lege (@Biturileefeevaste In timpal unei operat, Jovtune aplicte furan meci de box ef.) insi condita ce ve cere in aveste situ este deaf respectate limite fies ale aele activi si regulamentele de destigurare a scestr avtvia ) Forme agravate Prim ford (alin.2) preziné seeleasi caractristic in ce priveste obiectul juridie, subieotl infaciinss 91 latura subiectivi casi forma simpli, Deoseitea consté ins sub aspectul lwrit obiective, iment cate aici consta into alterse, girbire a substanei corpului uman sau © atingere a sina acestui corp, care pentru vindscare si necesitefagnijsi medicale de cel mult 20 de le, Cen dew doua si a ueia forma agravatl priveyte caltstea subiectului pasiv care va fun membru al fal (180 alin respectiv fn oe priveyte urmatea Dept pens. Parteaspecali oe decuns 101 Conform a 149, prin membru de Familie se ojeloge “soul sau muda apropiat det seousta din ura lowes 38 _gospodareste inpreuna cu fapuitoa, De assemenea, in ort agravantl special “vin Prlcinuit o vitamare co necesit8 penim vindscare ingrijn medicale de cel moll 20 de zie daci au fost sivirgite asupra rmembai 180 alin? s provirut ca sou actele de violent2 care ay familie Sancfiunea. tof forma simpli prevazta de art, 180 alin. | Cpen, se pedapseste {ev nchisoare de lao Ina la 3 loi sav eu amen fn forma agravata previguts de at. 180 alin, 2 C pen pedcapsa este nchisourea de la 3 luni Ia 2 ani sau amend ar pentru forma agravata previzuti de at, 180 alia" pedeupsa (ste inchisoares de la 6 lui La | an seamen pent Forma prevail de en. 180 alin.2' pedeapsa este inchisoaree de la fan la 2 ani sa amend De prcczat eh duptadopkaren Legis nr. $8/27 12.1968 pavind comisile de judecat, Form simpll @ infvactiunis de Jovire lin.) a deveait sbatee, inst prin adoptarea Leg 104/1.10.1992, s-8sbroget Logea 39/1968 fapla recpitind 36 caracterul de infraction Aspecte procesaale: in alin 3 514 sl at. 180 C.pen. se prevede cd acliunen penuld se pur ‘redlabild a perscanei vitimate, plingere care se adreseara {udecitorc, iar impicarea pil olturdrispunceree penal wa de lovire sat ate volente Sm migeae Ta pl Prin urmare injlegeres care poate interven inte Vvatimnata gi infractor : safe Cap conflicy lta dip a inftrel Fore ession102 __Drept penal. Partea special — nove de curs actunis penal, iar in eral unui proses Saceput deja ave ca fee ncetaes Ia fn cazul fapelor provizuse Io alin si 2° aeyinnen renal se pune in micare si din ofieia, Fmpicaren pilor radacind efecte 9 th acest eva, fn cazul in care violenjele. sunt savgite asupra embrilr amie, legea revede (at. 118!) cB istanga poate 1g faja de Fipiuitor masurs de sigurnts a interrcert dea reveni fa locuings familie. Peni lures acestel necesaraintunirea urmatoaelercoaditit insta s& costae e& prezenfaineulpatui tr locuina familied constinie un perico! grav pentin ceila smembr i fai Fpritorul sh f fost condamnat ta cel putin J a inchisoares sSexise o ceere In aces ens personel vatimet Accast misurd de sigue post fi Wuaté pe 0 dust cot mult 2 ani. 2. VATAMAREA CORFORALA (AKT. 181 C.PES,) Definite: Fapta prin vare soa pricinuitImegtap corporate sew sandr waenare care necesits penta vind medicated cel mult 60 de zit se pedepseye ew tnchisoare de eG luni la Sant. (alin I) Fopia prenioua la alin} sili asupra membrlor care ingrirh familie se pedepseste cx inchisoare de tums lx Sani. (ain. 1!) Dept penal. Pasta specials rote és curs __108 Infractun de vitimate corporala constiiie 6 Infsctinre distin cons: in fap prin care s- prcinut integrt sinaugii nei persoane o vilamare came necestt pentru vandecare ingriiri medicale de peste 20 de cite side cel mult ede aie Coninutst infracgiunit (Oblectutjuridie5\oblectul material sunt la fel ca sla infractiunen de lovire sau alte violonie, Subizert activ 3¢ pasivi sunt, de asemenea, posbil 8 fi orice pessoana. ( forms agravals de lo alin. avestia teebuie fe membe families) Latura obiectivs de cea de lovire sau alle violnge gi ex ‘somorale st Flemensnd material const fn stuytea orice} acta cere ¢ avul ca mare vitimares deo srumica gravie a {neg coxpor ai altel persoane (seestzetiune se poste realiza prin ace comisive - loi, Snjunghie,aruncare de substan erin opr cle props muse o pesoan ce). Unmarea media const in ee ca aceasta 3 subd dept reall o vkumare 2 itgrats corporle sau sli victim, vindecabilt in mai mutt de 20 de i, dar cel raul 60 avail Legitwra de eauclitoe ebuies exste ine sien are consuie clemeatul material gi umerex imediaa ‘itumarea victim Laturasubletva Infactanes de vatemare corpora se siviegle eo imonie iG" nds au raterneni coresive et. sau prin acte omisive nitro"™® profes:104 Dept pena, Paria special — note de curs Sanctunea exe iochisoare de la 6 tual la 3 ani sar entry variants agravat pedeapsa este fnchisoarea de aun la Sani Aspecte procesuale. Acsiunes penal se pune in mieate Ia pangerea prealabild a persoanci vitamateadzesath organcior de umtrive penal (care wchuic 8 efecteze urmazea penal {9 58 sesizeze instanfa prin rechziton), iar impcarea pion nur rspuncercs penala (ar. 181 alin 2 gi 3 C.pen.. tn ‘cuz faptelor previzate la alin." actiunes penal se pune in ‘migcar si din otic, impicarea pligilor producnd efecte iin Plingerea prealabild rebieintraduss fn termen de cel mult 2 luni din ziua cind su produs fate saw persoana Vitdmatd a aflat cine este Pipuitoral (ax. 284 alin. 1 Cp.) ‘Aceeasi erin exist si penta infractnea Violenge previzut dean. 180°C pen. 3. VicraMAmEs CORPORAL GRAVE (4H 182 C.PEN.) Definite Infractiunea de vittmare comporala grav este Tapta persoanei care pin aianes su a pricinuitinegrtii eoporale sau sandal unci persoane 0 vEtimare grav or} anumite ‘vitamin irepaabile sau deosebit de pesiculoase AnI82 Crpen. o defines ca Yopia prin care sa pricimut integritqit corporate saw sindtait 0 vitimare care necesita pent vindecaretngriivi medicale mai nul de 60 de ile (alin. 1), sau care a produs vrewa dintre unndtoarele ceonsecinge: pierderea unui sink san organ, tncetarea Drept penal. Parta special note de curs 10S fuccionvi acertona, 0 ifimitate permanent fic su siica sliirea, avorad ort puserea tn primate a vei perso (ai. 2. “Cand Sopa & fost sts tr sop producers consecinjelorprevicte in alc precedent” (in. 3 Tnfaciunes de vnare conor graves varant especie si mai gravi po sears vtimalor corporate devertinst capa doud citerislematve: fe dupdcrterst cara -erapentic (uaa ingrrlor mecicle nectar penta vindecae), fle dup erlerul fzko-pilogie (ce viese8 omecinjele ireersile x00 decscbit de peculase vatamaai Conpnut infact ts forma simpla Obiectul facie gi material este nclasi ct ila Infretoit de vie se vitae corpora ‘Subic act sa pas poate once pesoand Tatura obec Flemental material consh tn acne sou inact ‘matoare exert fa eo até persona rmarea ined const a producrea veunea ditre rezahatle expres previ de an. 182 C.pen, si enue iene! {a eauzat ovilimare cae ces print vindocare igri medicale mai mult de 60 de zl (a. 182 AL ez pim ) des dle In ie a, 8 i aia. Dlerderea unui sim, Prin pirdetea unui sim), se fnjlege perder eu lpi conpl, oad permanent a vietmei de una din full de percepre senza dn Tues exterows (zu, eu pif WM, iowa pn gst se i nitro” profess}106 ___Drept pena. Parte specials — note de cus Pieweea unui ingclege c% viewima a fost lipsit8 complet de @ parte compl care Indeplineste un atribs: fio n. Pri pierre unui omgun se ie (ele exemplu pierderea unei ech, mas, limba, rinichi ete), Se poate produce 0 Perdere a unui sim independent de pierderee organulu respect, aed organs nu fe pierduc da ficilogie 88 msi ‘mai poata indeplinéFunctiunen (de eX. dotoritlatunctsi unei substanje corozive chil igi pierd apitudines de pe senza vizuale des i rimin ca organ), Pierdere uni can fnsd atrage si pierdewa simul stunci cAnd est sim se fealizeazd exclusiv prin organal picrdut (prin cstrugerea chil se pire - i parila permanente = tive aceasta incetare se fi imjul vazulu. Daca pierderea simul na aflam f9 fafa neh infiemitai ea funetonarii simula sau organutus. Prin lege punetea simjulul saw oxganvlui victimet in starea dea au mai functors, de & nw fndeplini anatome-fiiologct respectiv organultraumatizar ne este peedut, el exist, Inst a incetat complet spliudinea sa de a functions (es. pi ni de proreere, + nfirmitatea permanent fzicd oxi psi Prin infinite permanent fixie sau psibia se infetege, tn dept pent SindLAti, care aduce cospul omenese (un sim sau organ al sees ) foto infenortate Fizik sm psibic8 permanent, aptitudinea sa fenctionali pti orice stare anormala a inlegriitt corporale sau a ineversibif ca ura a taumatismului suferit de viet ma (ex urate, greutae de Vorbie, iliac braelor etc.) Drept penal. Parea special — note de curs flege alteraca fa fizice 4 vietimel, de aga naturd fncit aspectal sau si He eplicut, inesttc, unit, respingater, eu condifia de a avea catacter permanent si ireversbi, de nerepantprintewm proces natural de vindscae (cicatrie,eurtiea nasuli,piorderea uous say mid mulior ding dn fate.) avort ul penal Tweruperen cursulai saci, care are ce urmare expulzaree s Bentea a exista accasté infacpme ce vAtiny ‘corporal grav fn condiile producer acest consesinge este eves 8 8) momentul svg fae victim sie earinat, = slupiea, Prin slotire leplivite tei condi eseriale: by avortul 38 he urmarea dircetb sav indvestd a ovis violenjes sau vitimarit pricinuite de fBptitor, ox a imtervertici_modicale (chirurgicale) necesare ca urmare 3 fupis svsrgite de acest, © fapuitorat sf su sau stg punta seama cd victimes vithmati este o femee nsiecinaa punerea in primesie a wich persoane, Prin punerea fn primejche » viett poranci se infelege privinuia unei asernenen vata care prin evolu ulterior ar pute Ja ronrtea viele’, Autoral nu ummézese #8 product moartea vitimel si alei ou aceepid acest rezulut (asfel fapta ar constitu tenttiv la inacvunea de oro, ei actioneaza dour fn vederes.vatamsi corporle a vietimei fnsa in condi suscepible s+ pond via in primejaie. Legitura de caucalitae webu 3 existe comisiva. sau omisivi. si unmares prodcorea vatsmirtcorporale er108 __Drept penal, Parte special — note de curs Latara subiectivd const in savirscea fap cu iene indicera (@ prevazat posi uric sale sav consecinfele grave arate mal Ss $i desi n le-a urns» accept producereaoricireia dine ele) sau ct sien cauziii wreuneia din pseeritenfic (fn eazal Sn care a elon eu intengia de a Iovi lu exercita olen specifice infactunit de love prevrath de on. 180 Cpen, stu cu iotentian doa vatima specified infraciunis prevazuta de ar, 181 C.pen, dar & survenit un rerulkat mai grav, specific infractiuni de vitimare comporal ravd, care des u depot intonta sf este imputabil cu tly se culpa. CConinutul infraciunit tn forme agravanna (at 182 alin) Ad obieetul, subiect ct latuea obicotva su sceleasi cracterisici ca gin enzl forme simple Dat sub aspectul laturt subiestive, soeastt «dou forma a vatémiei corporale se diferensie8, invest aural sefioneaza cu invenpia divzcrd de a vatama grav si in scopul special al producesitconsccintelor revazute in alin. 1 $i 2 al anc 182 Cpen, Pedeapsa + Peninu forma simpli a infractunit (ain) pedeapsa este dela 2 Ie 7 ani. Peni forma de fa lin 2 peteagsa este de 1a2 la 10 ani. Tentativa nu se pecepseyte ~ Pentru forma sgravats (alin 3) pedaapsa exte de lala 12 wi. La aceast orm tentativa se pedepsest, Aspecte procesuale.ctiunea penal se pune in migeae din oficiu,nesfind nezesaro plingeveprelabia rept penal. Parte special note de curs 108 4, Lovinits SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE (ART. 183 C.PEN.) Definite Infaciuea de ov sau vsti cauztore de moare ste pia persoanel care prin. sivirgiea vremeia. din infachuite prev rare, 180-182 Coen. a cauzat moarea tne ate prsoane CCrseeritic peu aceaih infacime ext ffl 68 rerutl cate se produce este mai grav dell rezulatut imi voit sau previzl, rezukat cae constiuie 0 ‘omocierepraeterntenionat. Continuo tnrauni Obici uri i materia 1 consti relaie sociale Jeivndoertea vel persoael reapectveorpal acest ‘Subiect activ past al aces nfs poste force pessoand (de aemeni,opertcand poate i subiet atv Pasi ca ie celtteinfaton coniraprsoae'. Latura ebiectiod cons sb special clement mera in fpts suo faptcle de loviri sau vam corporal, wevdrute de at. 180-182 Cpen, ins aob aspect armit Imedite rezlatul specie ete meouea vctmel, Bieljles 8 fnue acfunea vuimatonr si raul tbuie sf existe leprae cauzatitate Tatar subiecivd. Sub aspect ath subiecive, east este 0 infuctune svi cu prteriatntie (iene epg) canecterizas prin aceea GE Tava sax vaamagle cone sum sane cs me A) RROEEE rofess110___Drept penal Parte special — nove de curs rezataul prods - moartea vicuime! ~ a deptit aceasta previzine si se imputé cu tt: de exlps paihice eu care a aceasta diferenfiind infactimnea de lovitesi cawatowe de ire. attains ona futon eateextrom de importa, rmoarte de infrecyiunea Je omor. La stabiliea Sncadrai jun fn una din cele dows infraciuni se va tine seama de = zona vizat de fapitor (vita seu ma) ume i ntensttes lovtuilor + insrumental folosit de fptutor (apt de a produce ‘moartea sau 20) = raporurile existent fare apresor gi vitimi anseior sivirii faci = mprejuriile concrete fn care sa comis apts. Pedeapsa este inehisourea de la Sal 15 a Tentaiva nw este posibill, find 0 infractne progresiva, Astro duct mossten Vctimei nu se produce, fap Ya consul vitimare corperll (C181), vitimare eorporala arava (art. 182), dup az Aspecte procesuale. Pesiry sceastiinfratiuse, scjunea penal se pune fn migeare din ofc, 5. VATAMAREA CORPORALA DIV CULPA (ART. 184 C.PEN.) Definite Fapta preview in art, 180 alin2 care a priciit aidmare ce necesita pentru vindecare fngrir’ medicale mai multe 10 ile, precum si eva preva dln culpa, se pelepsesc ow fohiscare de ao lun la $ fu a cu amend aa art, 181, sivisite Deept penal Pates spesiali—noteds ews U1 Dae fata ean veewna din write previzuie hart. 182 aint sau 2 pedenpsa ese tnchisoarea de ta 3 luni fa 2 ant sau amend Cand stvtsirea fopeiprentgnte tr alin Fest wrmarea nerespectiritdispoxplorlegale san a misuritor de prevedere peniru exercifal nel profesii sau meseri, ont pentru Indeplinive sei anumite actvitat, pedeapsa este fuhisoarew de ta 3 lr a 2a saw amend Fapta previcwid in alin? dacd este wrmarea nerespectaritdispecilorlegale sau a mésurilor de prevedere ardtate in wineatu precedent ve pedepseste cu inchisoare dela (tunika 3 a Dac japtele previente ta alin. 314 sunt stvaryite de cdtre 0 persoand care se af tn stave de ebriette , pedenpsa teste tnchisoarea de ta T ta 3 ani , Dn cazed alin. 3, $i Inchisoarea dela Ita 5 an, tx cal alin, 4 Cod penal eglementeazt tei forme ale acest snfruci = vmarea comora din culpa simpli (ain. 2) ‘yatimarea comporali din culp& profesonald. sav special (lin. 3 94) ‘© aglavanti comund # vitimari corporate din cups profesional seu specs Consnutut infracrunit 4) Vatimarea corporal din eulpd sow consta in fapte previzuti de af, 48 alin, 2 gi 2! care a priinuit & ‘itimare, care necesita pense vindecare mai mult Je 10 ail, ‘precum g fapn previzta inact, FSSA din cul (at POF’ professi1 Drop penal. Parte special note de curs 184 alin. 1) sau im fapin care a avut vreuna din urmdrie provizute fn art. 182 alin. 1 sau (ant 184 alin.) Obicetul juridie si material exe acelasi cul infractunilor de lovire sau vita integriti corporate sas int, staate mai ss. Subieet activ pasiv poate orice posoars. ature obieetva Elemental material al acestei forme simple a nfractiuit const in rice fat camisiva sau omisiv, iret ‘su indirect sivdrsti prin orice mijloace, cae sk prodcl varamarea, Urmarea medians const in producerea nel vBtimaci, far sub aspectul vitimlri se prezinta sub dows moda previzute de lege: 1) © vatimare care necesia penta vindecare mai mult de 10 zile ingriih medicale si dureat cel mult 60 (184 aint) 2) 0 vitae care #8 necesite mai mut de 60 de aie de Ingrijih medicale sau care si produca una din ural, consecinfele grave previzue la art. 182 alin. $i 2 C.pen (ax. 184 alin 2. pen). Roportal de cauzalitate webuie s3 exist ice acfiunea ‘timatoure eulpoass gi urmarea produst Laura subject consth in sivarsines fap vinovate sub forms cup, Sanctlunea este diferenjiats in raport de modaiaile arate mai sus ~ pentru modalitteasimpla previzuis de at-184 alin. C:pen pedeapsa est inchisoarea e a 1 lund la 3 luni sa amends Drepl penal. Parteaspecalé note decurs 113 = pentru modulates agravath previauti de art184 atin? pen, pedeapss este Fnchisoaren de Ia 3 unt la 2 ani sa ‘amenda by Vardmarea din uly profesionald saw special conse in sivdcgires fapilor previzute de art 18) alin si ‘an 180 alin. {in acest oar cind Ingle modicale sunt i mari de 10 zile) sau a Taptelor previza de ar 182 alin. gi 2 Cen, in condiile une! agravante speciale si snume, cid vitimarea sa produs ca urmare a nerespectiri dispoztilor Tegele sau a misurilor de provedere pentru exerciiel unei ofesi sau & nei meseri, on penta Tadeplniea unei anume sesivit (rt 184 alin. 3664 C.pen) ‘Obiecta juridie aye caracer complex inte, pe lings relotile pevitoase [a ocrosrea intepsitiii comporsle 3h a indir persoaei, cuprinde, ca obiect secundsr s} rele Drivtoare a asigurareasecurittii enumitor activi profesional speciale Subic infractiurié Subicet atv si subiect pas poate fost persoan in ceed ce priveste subiectul acti so cere ca avesta si exercitat (© anume profesiune sau activites mu se cere 3 fl avut numita calificae, calle sau autrizere profesional sau specald ponru a desFigura aceaprofesune sau actvitate, Dac prin access fapit su eauzat vitimndci ma} meltor persane, vor exist tot atte infra de vatimare corpora din cups te persoane ws fost vatdmate, fo concurs idea Latura obiectiva -Elemennal material consis eh su nacjumi vtimacoare pent114 ___Drept pena. Paria speciale ~ note de cuts Corina esenia este ca sciunes vatimsiour 88 se f svat ca urmaro a aerespectint dispocitilorlegale sau misurilor de prevedere pentiu exervitares unei profes seri on pera indeplinireaune\aniniteaetivit Umarea imediatd const in producerea unei vakdmirt corporale vindeeabile in KO pind la 60 de tile de fngrjis Imedicale ori care a produs una din umévile prevlsute la 182 alin Cpe. (ain ar 184 C.pen.. Legciura de cwrzatiate ebuie sexiste tive seamen ‘atkendtoar gi rezulatl prods Latara subiectva const in stvryiea fate din cup profesionslz sau speciala carsctriza prin. nerespectarew ‘bligatiei impuse prin dispozitile logale saw misurle de prevedere pentru evercitul uneiprofeit sau mesei, ri pentru efecturea une! anure activitji (pose Fi oviare din gridcte cup: lat, levi, levissima), Pedeapsa pestns vit special este dferenits fm eazul faptei sivaryite in condiile t.184 alin Cen, pedeapsa este fnchisoares de la 3 luni la 2 ani sas n fn exzul faptei savant fa conde ac 184 alin Cen. pedeapsa este Inchisoarea de la 6 han be 3a Prin Legea nr. 169/2002 s- itrodus ~ Ia alin, 4! — 5 0 sgravantd speciala comunt peairu vitimarea corporal din culpi profesionall sau speciaa (de le alin. 334), stunei eind fapiele prevazate in aceste alincate sunt sivargite de cite 0 persoani care se afl tn stare de ebrietate (pentra explcati sin cup profesional sas Drept penal. Partea special note de curs LIS facet trimitore [a considertile Hcute Ia anlizaea scestor aspect a infuctiunes de uidere din cul, Aspecte procesuole. Penis faptele prevazute fn alin. $3 ojiunea penal se pune fn miscare le plingereaprealabil a porscunci Vasmate, ee impcarea pile Fnlturdeispunderea penald. Pentea faptele previzute in alin2, 4 si 4! Coen, sejiunes penal se pune fn migeare ds of, 6. PROVOCARES ILEGALK & AVORTULLI (ART. 185 C. ES.) ‘Aceast infraciune a fost reincriminatt prin Legea 140/14 nov. 1996, fing previeute 0 forma simpla (alin. 1) 5 Forme wgravate (ali, 2953). Definite: Forma simpli ~ .inreraperea cursull sarcinit, pr orice mifloace, Inprejurr 4) x ofara instivutitor medicale sau cabinetelor medicale aworicate in acest scop: B) de citre 0 persoand care mu are cultatea de medic de specialitate; 6) lac wirstasarcnt dept patrspresece spt" sdryid tm vrewna din urmitoarele Continual infraciunit Obieetuljuridie const in relaile sociale pivitoare Ia ‘apirarea integrtitii corporale si Simitaii Yemeii insdicingte, la Shove nngeatcoons dy “AEROPBEBrofessi |note de curs Drop pon Baten spocila Obieetul material 2 intrajunis 1 constivie compul femetiinsrcinate Subleciinraciun Sabiect activ poate fi orie persoant, eu excepfiscelor ‘cae sunt medic de specilitate, de obstetric ginecologie. inst chiar gi oeeylia pot fi subiecti activi dack efectuead’ © inrerupere & curl sarin in alara insttupilor medicale avlorizate in acest soap, on care a efecutFntteruperea une ‘rind car a depasit patrusprezece saptamin. Subiectpusiv este Feme Sntreruperes curse saci Latura obiectvi Elementul material se vealizex2a prio aetiane de Tncerupere a cursulu saci, care se poate reali prin orice mijloaee CCevinfe esenfiate ~ acwunen feaizutd de raptitor lecbuie si se fact vdnd consimtimdnual femeittsircinate, gi J anumite eon fara instiutilor medicule say cabineteor rmedicale auterizate in acest scap. Prin urmure, pentru ca fntceruperea curalui sarcinii st se desf@soare legal gi in condi de siguran} pentru sindtatea femeliinsircinate, aeste Snreruper se pot face docr In institutt medicale ori eabinete redicele care sunt anterior witoriznte ai efectvere astel de operat — de cate 0 persoana care na are calitatea de medic de specialtate, Intreraperea cusslui sewvinii tm condipit de sigurang se poate efectus doar de medicul de spciaitate, de obsteticd ginecolope, lind interés ereaet alle persoane si ‘rept penal Patensposila note de curs 17 chiar medicilor de alle specialitii st procedeze Ia Snteruperea cursul sarin = duck virsta satcinih a depiit_patrusprecece siptiman. Lepuitorol a sabilit un fermen de vst a saci peste care, char in institutt medicaleautrizate gi de cate un medic specialist, nu se mai penne Intervent penta fntreruperea cursuldi sarcini, considerindu-se ed acfumea devine peviculonsi pein femeiafnsfrcint a tal ajuns in tad de deavoliare care trebuic lsat sl continne ‘Aceste condi pot fi Indeplinite atemativ sou cumulat Unmarea imediatd consti tn incor sarciii gn stavea de pericol pent inepritatea corporal sau snttateafemei nstrcinae Raportul de cazalitute webuie st existe fire actirea de fnterupere a eurpula srcni fn afaraeadulut stabi rin reglementare si urmarea iment ~ realizarea inter corsulu sarin Latura subieetv’, Acoust infraciune se sivinsete et vinovitie in forma inente:drece,vepectt fapuitomu! st sie cf actioneact in afara cad Tega institut ar pente cena de lait. ¢ sk cunoaecd vaste Pedeapsa pent acest form simp ain Inchisoarva de Ia 6 lui fa Forme agravate In alin, 2 este previast® prima form’ agravata a infractiumii care const in drrevpert curs sarcin Pearce a once cont aah I EROPOF Ff:L18___Drept pena. Parte special - note de curs insarcinae” Accasti ggravare intervine atunci cin soa ‘nterups cursul sarin, chiar cu respoctarea conditilor dela alin. 1, fost actiumea & avut lee in Fpsu consimpandntat linn. (© aka forms agra, command at formed simple cit 5 Forme’ agravate de alin, 2 este prevazuls fh alin. 3 al ac, 185 pen. — daca prin faprele previzue alin. 1 si 2-0 casa femeittnircinate vreovattimare corporal grav saw wad {Sapa aru ea urmare mocrtesfenwitisareinate” [La sceastl replementare fapia dos interape cursul sucinii uebuie sd aida ex urmuce imediatd 0 yattmare ‘corporal grav (deed mre arsine Ia studieres ini ni Peevizues de ai. 182 alin. | Cen} sau mosrea femeti fsirinale, Aceate urmict se produc In situatia in cate, sub) aspectal lacuri subiective, fapwitoral a acfionat cu procevinentie, Penis forms agravatd de ta alin. 2 pedeapsa este fnchisosrea de Is 2 a 7 ani gi imereicerea uror dept. ie penicu forma agravsta dela ain, 3 pesapsa ee fnchisoarca dé 13 ta 10 ani gi imterzicetes unor drepeut (pt. Te7a I) si de | Su 15 ants imcerzicerea vor ezepiui (pt, Tea a U3). Legivitonul = prevacut la alin, ef in sguatia fn care faptele de iawn. 2 5 3 au fost svarsite de un medic, acestia i Se ve aplica in mod obligaoru si pedeapst complimentaré interdictie!exerctiitpeofesiet de mecie potivt at. 6t it, ¢ pen Pentru fapicleprevizute in at 188 alin. 1=3 C.pen. se edopsese gi tertaiva (conform alin, 3) Dw penal Prtea special — nore de curs fn ali, 6 sunt previaute si unele caure respect 1) acd intreruperea curslui savin ers necesara pence a salva vista, siniatea sia iotegtittea corpor femmeiiinsircinae de la un pesicol gra si iminent si care nu putea 1 nitura ate bin cuzul previrut in an, 1 it. end fnreruperea cursului satsnié se impunca din motive ferapeutic, potsvat ore eval evict ins, 2, foi a ee eee teats, a ee fate ponte ne stat excl ee 7 pes posit lege den, legion a sabiit nepedepsivea== 120 __repe pen, Parta special — note de curs CAPITOLUL INFRACTIUNI CONTRA LIBERTAYN PERSOANEL GENERALITATI fn carol acestui capital sunt incriminae fapiele care sc atingete relailor sociale refentoare la apdrete liberi Petsounei, veloare socialé de maxim important alituri de ata persounes, Ocrotind libertatca persoanei impottivs fuptelor de Vipsve de lierate tz mod ilegal, de stevie, de supunere une Forata sau obligatorie, de injure, de yan lace de domicii, de violure a seeretuui corespondene: $i & diva lui profesional, legen penal sigur ‘otodata fnpuirea principulus constiuponal de garantare a inviolable persoane Incest sti de libetae a persone! sunt multiple si deosebite ca gravitate, Coda penal, yinind com de gruvtuen acestor infroeruni, de imporanja. apacini bert persoanei, a Previzut geste infactiuni imediat dups ialreeienle contra elmer corporates santai Deep penal. Parte special —note de cure ANALIZA INFRACTIUNILOR CONTRA LIBERTATII PERSOANET {.Larsters Dr LERTATE IN MOD HLEGAL (ART Defies ‘Ant 189 Cipen, defineye aceasti infactiune, const in esena, fn lipsinea sau restric ‘legal a posi tne’ persaone de a actions fric si de @ ee migca nestinghes in spat, posrvit vote gi imezeselor sale, Sn Limitele aise de ordines de dept. Mosltcar legislaiva Prin Decreul Lege nr. 12130.08.1990 si prin lege 14011996 acest at. 189 C pen, a fost mod urmatorul cuprins: sLipsirea de lbertate a une persoane in mod ilega se pedepsepte cu inchisoare de la 3a la 10a. sin prevent are In sacl fn care fap este svat prin simularea de cat ofciale, prin ripe, deo persoamd inarmei se dom su dle mai multe persoane inpreund, saw acd 0h schon! liberirit se cere un folox material saw orice alt awnca) precum gifs cazut On cure vletima este minor sau este supusa twior sufernge, oF sdndtaten saw viua sunt puse Da perce, pedegnsa este tnchisoarea de la 7 la 15 an Cu pedeapsa inchisori’ de la 7 la 15 an se sanctioneaca si lipsrea de Whertae a unei persoane sdvdrstd22_Drept penal. Prtea special — note de cre acti pens eliberarea persoane se cere, in orice mod 2 stan 0 persoand juridicd, « organizatie imernajionalt ‘ntergtvernantenald sau un grup de persoane 8 tndepleanet sau sd me indeptineasca un anumit ain pedeapsa ese Inhisoarea dela 7 ta 18a Disc fapele prenizute la alin. 1 = 4 se savirgese de lire 9 persoand care face parte dino-wi grap organteat edeapsa este inchisoarea de ta 5 a 15 en, th eazut alin 1 ‘ekisodren de la 7 a 18 ani, in cael ate. 2 $5 #. ietsoarea ela 10 ta 20 ci ncaa ai 4 Dacitfapra @ avut ea urmare moartea saw sinuciderea Meine, pedeapua ese Inchitoarea de ta 15 ta 25 de an, Tentative fapretor prevdgute th alin. 1 ~ 4 se edepseste. Constvwie temtav si producerea sau procurarea ‘miloacelor. a instramemelor sau luarea de mesar in vederen comiterifapetprewaate in alin = Codi penal revede, asad, ait 0 forms sila gi mei ‘multe Forme caliicae ale acese infect Condautut formei simple Obicctul juridical inkraciusi i consttuie relate Sociale care privese liberate fizicd a pursoanei. (obiect jurdic principal) Infracties are si un obieet juridic Secunda, tn exrul or agravate 9 care const in relaie sociale referitoure fa Iitegitatea corporal, sinitate sau chiar dreptul ta vita al persoanei, for Dep penal. Pena special note decars 123 De regu sceastsinfoctne mare obicet material in cea forme’ simple. in varianele agravate, cid se esuzewz’ time’ Vitimiri sau suferinfe, corpul persoanci reperintt obiectul materia Subicet activ sa subiect pase poate f erie persouna Latura obiesiva Elemenad maceral consid ir sejunen de lipsire de Nbcrate (se poste raliza gi prin inatune, omisiun). Cerin esentald este ca acoat lipsire de liberate si se efectueze in mod ilegal. Daca Hpsiea de Hibertte are tem legal fapta nu va constitu aceasta inzacgiune (es: reine in spital a persoanear ce sufert ce boli contagious, a militar Sa cazarna,rejinerealibertai copilul de pan ‘Vinvarea median consi i aceeac asiune legal $8 ab ca rezultacKipsiea de liberate 2c a net persone Tegituya de cancatiute webuio si existe tue activate subiectuul activ 9 rezlttu Tips de berate a subject pas Lature subicctvd, Aceasta infraciune se comite ev intent det ss ncirect Pedeapsa pestea accasth fom simp este Snchsosee e123 ani la 10a Consul tormetor califeate Conform set. 189 alin, 2, 3,4, 5 91 6 Cem, infeacwunes este calificsta neal fea fapta este coms in vreuna din vamtoseleimpesa ‘© prin sinave de eal oficial, fn acest ear ipsiven de ssc ek aunt FDeo penal. Partoa special —note de curs festictive de tberiate (ox: procuror, offer de poli, lwerator sanitae Aepistres bolilor ontagioase et.) procedou prin care lace ot disput © ‘ventld opazitie din pute vitimel Cerinfa evens este ca faptitorel st nw fav respectiva calitate oficial fy momentul svi tape indiferent decd @ avut inainte sav a dobindit ulterior caltatesrespectiv. prin ropire. Yn acest eax victima este lust de la Tocul Unde se afd si transport fntr-un alt foe, caracterul 'sgravant find dt deci de procedeul Yolo de faptutor gi care sporeste pericoll social al fapte dde © persoana inarmat. Prin fnjolege axat persoana este la eomiterea fapted a avut ‘supra sa - 91 fn mod virbitpentns victim - 0 arm ia Sens previzur de art. 151 alin | (adic orice instrurer, Pies, dispoziti astel decorat prin loge, et si persoana ‘ire la sivirsrea fates. folositefeetiv de un cbieet. ‘considera prin asieilare a arma cde dowd saw mai multe persone mprewt Caractere) gravant este dit, decide mumaralsubiecilor aetv, care sporeste sansele de reusit, avdnd wn efectintimidant supra vietine:. Fiptuitoni trebuie si scfonat Smpreuni la efecturea atetor de exeeutare (coaster sav compliciconeomiteni daca in schimbul eliberari se core un folos materia sate orice alt avania). in acest ex, canieterul agravant al Faptei este dat de profil ilicit care este urmant de Fipecitor, care conditioneazi incetarea activi Drept penal. Panea special nove de curs 125, infractionale de objinerea avestuia, in aceasta forma, Tse heat n degli an ews comple abn in conn so coms tera inecinendeea ee SS ee eee ta sina este aps mor afer. Stine pt he (pean, nome) su pies: por {© comport afl fact povowt te spi veinc © sr edger nnd earen ez tebe Sib 0 snomi intensioe Spun tine eee ‘afro dl pr ssl fap Sent sav ome tps plc ee ‘eae ca vita abl via ooh 9 ee fins tine incon sabe fe an To tempest sta) doc ipsiea de ee ane person fs svt Cancel agtvan eu din senpl sei um fiat, caress de ite 9 pesos pen #0 cig pre ron yop ore pemoara oo retires arian) tine (Eo HEPC St $i ajungi SH practice fessiDeep penal. Pate special note de curs eae Fiptitorl lipseste de liberate persoana, si uemastacest cop. * daca pena eliberarea persoanct se cere, th ore mod, (ca sate, persoand juried, 0 Inemajionald invergeservamenald sau un grup de persoane wh fadeplineascd sa 3 mu Dudeplinensid ws yeneral este dit in aoest ca2 de conditionarea impusi de pear anumiter organe sau Unsiiugii in schimbclincetsi sci Infracionale, ji anume aceea dea Tedeplin sau a nw ‘ndeplini un anumit act. Ceea ee imprima o gravitate Sport gi respect w pedeapst mal asp ese natura 9 impoctania onganelor cate care ip indrespt actin de samt Fguitorl i anume = tatu, 0 persoand juried, 0 organizaje international interguvereament act faptele previzate la ain 1-4 se © persoand care face parte diary grup organicat. O orm mai grovl, comund tuucor taper previzute fn alin, 1 ~ 4, pent care se previa pedepse mii mar, 0 ‘apele de lipsire de berate, in Form snl sou To condiite de agravare arate in. consider precedente, dc acestea se cit de 0 perscand care fa parte dintr-un grup organizat pentru a conti asel de fapie, Desigue ed existona une organiza pater ‘mal muller persoane, sporesc sansele de Tous a unor ssemenea fapte antisociale si se impune pedepsires lor ai aspx, ‘oonit act, Caraceral wdrgese de care © act fapia a amt ca urmare moar sau sinwciderea crime. Aceasti agravanid privet producer nt Deept pens Baten spocils — note de cus rezultat al lipsini de liberate in mod ilegal a meet time, reultareare se imput apuitorlu eu ith de ‘culpa, eespectiv a setionat cu inlenpe i ceea ce privet dar rezullatel mai grav sa fost nic soften de lipsire de fiber (ioartea ‘sinvciders acceplat de fapuitor. Deck sub aspect lati subi fspuitoral 3 aeionat cu prcterintenfe Pedeapsa oplicabild pontru formele califeate este ert in fmetie de graviatea medal do svarsi: a7 la 1S a ‘pentru alin. 2 i 3—fnehisoare d entra alin, 4~inchisoarea dela 7 la 18 ai; pentra alin, $~Hnchisoarea dela 101420 ani erie alin. 6~inchisoarea de Ia 15 1a 25 ani Tentativafaptelor prevazute fn alin. L~ 4 se pedepseste ‘consituind tentativl gi producerea sau procurarea mijloaclor, 4 instrumentelor sat: Huarea de masuri in voserea comitei faptelor prevazute fn alin 4 (alin. 7 $18) Consumarea infractunil are Joe to persoana a fost lipsti de libertates de miscare. Piind 0 ont are si un moment al epuizi care este cel priv de era. sneatal in cate introcia 2.SCLAVLA (e190 C. PEN.) Definite Infractine de cclavie consid th punerea su in128 __Drept penal. Parte special note de curs Pin sclavie s ifclege suprimarea completa sti de liberate # une flinfe umane si reducerea con eb sale, prin privarea de once drepiun, [a strea de simply abiect asupra le propriezte ale auc. smineaza prin at. 190 dow modal raia se exert aibutele dept Coal pens ale infractuni de selavie: 1 punerea sau fre unl persoane i state de seavie traficu! de ela Conginutat infractunit Obiectuljuridic ~ 11 constvuie relailesoeale peivind ‘crore beri perso Obieerul material ~ i conse toss care este edt la stad de simp obioct, Subieeitiniactunii ~ subiecl activ sav pos cose infractiun in ambele modalitai poate fi oriee persoana. firk 9 s cer oanamithcalitatea aces, Latura obiectvi Elementul material consti in actunea, ie de puncte 8 une persoane in stare de sclavi, fe fn mentincrea cin stare de sclavie, fe fn traficul desea Urmareaimediaté const in suprimarca start de Nberate @ unei persoune sau th menjinerea, perpetuerea condi de scl a uneipersoane (i coz! primei modalitt), sau fm tecerea Unei persoane aflati fn stare de sclavie In proprietsiew alte! persoune print-otranzacte oneroat Lesatura de caucalitae tebuie st existe ire acne de puncre, mentinere in stare de sclavie sau trafic do sclavi si reultaal de producers a urmirilor arate Dept penal. Partea special note decurs 129 Latura subicetira ~ inirssiones, in oricare din rodaltiile sale se sivirgeste cu intente, fie dicetd, fe indirect ‘Pedeapsa este Incisosre de la 31a 10 ani in tuner deepen. Tentotiva se pedepscste. ‘3. SUPUNEREA LA MUNCX FORFATS SAU (OBL 1GATORI (ART. 191 C. PEN.) Definite Aceaath infractune este dint ca find fapta wie! ersoane de w supune o alti persoand, in alto eazuri deci ele prevtgute de disper legate, ta prestarea nei manci contr voinet sale sala 0 nunc abligatrie, CCaracterul perculos al fap rezuli din fapeul ca supunerea la © muncl fort sau obliguorie constinie 0 ‘agrartafcdlcare albert individalew je! umane Consinutat infraciunit Obicerul juridie const in reatile sociale refeioare la ‘crotiva liberi individuole a peesounei piviti sub aspectul alegei fiecdres persoane de @ munei in hace propriel opsunt sau alegen Obicerul material \ipseste fo genere Ie aceasta infact, find worba deo lingereadus uni drept personal (goute fh compul persounel, daca ‘imp’ pe jira", nitro’130___Drep pel, Parte special — note de curs Jertate sus obligster, victims a eufeit wee vitirare care consti prin ea inst o infratiune) Suhieeit infraction — att subicct activ ely pasiv outs fi orice persount. Latura obiectva Flementu! material cons in veylunea de supunere la 9 smunet forth seu obligatorc a une sctiuni desire, pein constr Corina esentiald const in condia ca munca si fie Dresaté in alte cazuri decét cele prevazute de dispozite legalo. Pinte cazurile de munch impasi prin dispocigile legate senumara munca prestti fn cadrul_serviiului mili obligutoriu ‘munca prestas in timpul exceutiitpedepsei de cei omar deoseit de _gray (ort, 176 itd C.pen) share (ar, 211 an. 1 C:pen) Tentativa $i consumarea infrac 8) Tentatva Potrvit disporisilor ar. 222 C.pen. se prevede ch sceasthinfractine, find suscepsbilN de forma tentative, se podepsete ‘Tentative Ia infractiunen de llbtie exist atunet etd Jptuitoral inecput exccutarea furului prin vole) ameninfro ef. Inst ma 6-2 reusitfasugizea bunulul dort intervene ort epozitictposesorulat ori éetinitorului burnull fod a ali persosne, ori clad dopd exerctarea_aciunilor Violemte contr victimel mu sa rensit deposedarea do bun vient ge comite eu intenfia de a uide wi pentru cesta nu gisea la victims sau Tn local in ere se credea de fptuitor 8 ext. )Consumarea Infraotunea de tlharie se consumt cind sustragerea bunului s-1 relizat (tunes peineipal8) prin folositea de Violente, ort ameniniri, ori punetea vietimel in ste de inconstien sas neputings de a se apa ete. (alumi adiacents, secundare, [Drept penal. Pateaspeciala note de curs__207 Pentru improjurile de agravare ale hive ifrotiunea se consul atunsi cn saa produ sf rezultatele anai grave previzue de loge, Sanetiunea Iniactiunea do ehate, in forma up de bs alin, 1 se pedepsese cu inchisoare de Ii 3-18 ani, fn formele agravate de Ta alin, 2 pedeapsa este Inchisoae de la $-20 ani, in formele agravate de ln alin. 2 pedeapsa est fachisoare dela 7-20 ei Tar pent formele cele mai grave de la alin. 3 pedoupsa este Inchisoace de la 15-25 ani interzicetes ior dreptr 4. PrRATERIA (ART 212 PEN.) Definite: Jefuivea prin acte de violema sovdrste in. scopurt personale, de echipajul sau pasagerit unei nave impostioa ppersoanclor sou bunurilor care se gdsese pe acea navi ori Impowriva atet nave, decd navele se at bx marca liberi saw Inursun loc care ru este sapus jurisdic nici unui sta, se predepsese cu Inchsoare dela 3-18 an Dac pirateria a avut vrewna din urmirite avdkae fn at. 182, pedeapea este nchitoare deta 5 la 20 de ani Pirateria care a produs consecine deosebit de grave sau a avur ea wrmare moartea victime’ se pedepseste cu Inchisoare de la 15 la 25 de ani gi intrsicerea nar dreptark. Dispocitile alineatelor precedente se aplicd th mad corespun itor $i cand infractinen de piratrie wa comis pe o stroman sa intre aeronave gave @ nitro" professional208 __ rept penal. Parte special note de curs Drept penal, Paren specie note de curs 209 Infraciunea de pieteie se seaman cu infactiunea de talhare, isi principala deosebire inte acesten const virgin fecieia, respect prstena se poate sivarsi mum fn maven liberd sav inten Toe care mu este supus jurist ici uni sia, ost fo spapial aesan, ia aceleagi condi de inexistenjd jetisdiojei wreunui stat (ali. 4), in Gimp ce ‘ahaa se poate savargi in orice lo (in afar de maree liberd sau Tocurile nesupuse jrsditiei vreuneistal) Pimteracste, ca, 0 infactiune complex, lout Consinutalinfraciunit Obiectul juridie principal i repnezins rela sociale de ordin patrimional pivicoure Ta uplroea situate de Tape a bbunurlor mobile, menfnerea lo in cadru pasimonial din care fae pare, indiferentc& acest psimoniu spare statu, une persoane juridice sav une persoane fzice. Obicetul juidic secundar, adlacent, 1 reprezinia telafile sociske privitowre Ja aplrarea persoanct cit gla securittea bunurlor alate pe nav sau aeronav asupraedreia ese sary jefe Obicetul material al inirauni 1 constvuie bumurile mobile aflte pe neva saa seronava impotriva vines jellies precum si eorpal persoanelor ori un buna aflate pe nava on aeronava sau chiar py din nav sa seronava asupracSrora se exert aetele de violent Subiectiéinfraciunié Subieet ctv pose fe oricae dintre membri echipajulus fn dint posesosi ured nave sav aeronave, inciferent cA acestin se ald pe nave sa aeronava care jefuiegte on peo sth navi ugresoare. De regula, aceasta infractiune s sevireste deo plaalitate de sabe activ. Subiect pasiv este ovicae persouns, vctima a actunil Prineipale oa acum secundate, asupra banwnlorcBicia 8 rodus jefuirea ori fap de care suu ft de bunurile creia sau Svs actele de violené. Pentra acter principal, subiectal pusiv poste sn se ule prezent pe cea nava sa atronava ci doar tunurileacestuia 8 fi fost Tncredinate spre transpert $i cose burl se efit, Latura obiectivi Elemental material al snfraciii expeims caracteral complex al acesteia,vespectv prateria se realizeaz8 prin dou sefiuni conjuncte 0 actune principal - jefuiea- sie aotune secundari,adiacen - slvdrsireasctelor de violets ‘Actiunea principal, de jefuie a une! nave sau aeronave, const fn Inarea pe nediept gi fc consinimntsl respensebis a REO eee214 __Drept pena. Para special — note de curs Subiect pasi, de asemenca, pose fi orice persouna circa Hi aparfine un bun, pe care lax Tnexetintat une alte persoane Latura obietivi Elemental material sb laturit oblestive acest infractiuni Hl constinie aciunen sbuziva rin ere, cel care @ primitiv detengie un bun a sta, iterveeste tl jure al detentiunii bunuiui, tceindvsi acest bun in stip isis. Accast atiune se posie seliza prin tei modaliii ~ Insusireabunulu spunere pe nedept de acel bun + ref de (Oricate dinte aceste madalttstvarsit sunt sficiente entry relizaen clementolsi material al infraiui ins fapea Se poate comite sb prin sAvirgrea tuturor miodalitailor in situatia in cars FSptstonll deine mai multe unui din eae, 0 parte le Insugeste, de 0 parte dispune fara rept, jar pentru 0 pare refurs restituirea Insusres ani bun const ia larea bunulu i spine, ‘rceere lin patimooil fpitorul, Dispunerea pe nedret de un bun const efecruarea de sce de insednsve, distugere, te abuziy, ict. Simpla folosite & bunului definu, stun} cn me ‘2 stipulat inerzioerea folsini, nu constitie un act de Aispunere pe nedsept, Refwral dea restvai bunul const fa manitestarca expresh sau tacith de a nu maid ingpoi borul peimit, Acest refuz uebuie 88 ie aburiv gi neustifcat, Nerestitirea bunlus formare ete, in mod rept penal. Partca special note de curs 213 alaia pe motiv e8 acest in mod obictiv, a fost perdu, 2 dispirut, sa discus intro calemitate ee, nu poate constitu un rofuz de restitir in sensu cerucdeimeriminae Urmarea imedis3 const in rearea une! situsti de fap contra cele caro afi tebuil si existe, rexpoctv o lpsie & subiectulut pasiv de posibiates exerci drepturtor sale supra busul sie pecale de consecinga, producerca unui pejudiciy meri Laura subicetva x infactiunii consid in comnterea fap cu intenfe direct sau indinect, respectiv Aipruitrsl provede €& prin sciunes su va aleetapatrimoniul subiectulu pasiv, urmarind aceasta sa, desi ma urmivete, accept posibilit i aduse parimonilui celui care Ln increase banal 2 apaine, 0 afectare a potrimonil sau Fone. MODALITATL SANCIHUNE atnfacyimea de bur de fncredete sum posible ace emengtoue sau eta, ns legen Te inser CConsumarea infeatiun se produce fa moment in care Aipuitoral execu acfures uzva tn una din imodaijile peeviete: dnd jp Tassese uno, end dspune eel sau cd ele restive, Das fata svete in mai mle mada exemplu fi ayes bun, apo i inde une! alle peroace ete) consumes inant se odbc tn moment reali prime! actin Modattle de sivrgire sunt cle wei anaiate ante nase, dispute pe nedrep, erl de restiie Infsetinea de abur de Tnetedee te pedepeste cu Snchisoae del 3 uni EF cu mena nitro" professionarept penal. Pastoa special note de eurs Aspecte procesuale rin alin, 2 al at213 Cen. 2 prevzut posihiltatea panei fn migeae a setumis penale la plingerea prealbilé pesoanei vente, iar impcarca parlor inltur sispunderea penal, stuaia fm caze bunol obiect material a intrweti, este proprietate privat a subiectlui pasiv. 6, GESTHUNEA PRAUDULOASA (ART.214 C.PEN.) Definite Pricinuirea de pagube une persoane, cu rea credina eu coca adiminiatnit au conservarit bunurlor acestea, de tre cel care are on true s aibd grja adminisiri sau conservinil acelor bunuri se pedepsese cx ichisoare de ta 6 un a Fa. Gestianea fraudadoasi savdrgita in scopul de a dob tun folos material se pedepseste cu bohisoare de la 3 ta 10 ani. dct fopta nu consiuie 0 infactite mai grand acd tuaul este proprictae privatt, cw exceptia cecal end acesta ete i inregine sax in parte propretaea sat, aiunea penald penteu fapta prevazand Di ali. se pune tn miseare la plngerea preolabild a persoanei weksmate! ep de cme #9 tect penta ere ara rept penal. Parte special note de curs 217 Si sceust infructie,alatun de iftativmea de abu de Incredere, prin incriminarea stabil prin ar 214 C.pen, tunnizesie ogrotivea bunurilor pe care © persoan fe Incredinjearé alteia (pentra udministrare sau conservare) in sensul de a nu i se prcinui pagube, cu rea ewdinga, de petsosna cei en fost ncredinjatebuurile Legiitorl a incriminat aveast infractiune feo forma smal (alin) $0 form arava (alin. 2) Continual infraciunit Obieetuljuridie i constinie relaile sociale de ondin patimenialprivitoure Ja wcordarea si espectares uned anumite Increden pent nasteea gt mentineres lot, in seopul apis drepturitor celui care tnctedinjeaz’ bunvl mobil unei alte persoane pent a administra sa conser, Obiectul material 2} iniracirii poate H conssuit dint universalitare de bunus ce apartin patrimonila unei petsoune (chiar ftregul avut, 0 paste din el sau un sigur bu, deci atic bunuti mobile ct si bunuri imobile, care sau credingst inc alte persoane Jn baza unui rapextjuvidic din ‘ate decurge obligatia, petra cel cae primeste bunurile, de a le acminista sau conserva. Subice ineocivni Subicct activ al acese! infrutivni poate fi orice peoana, care are incredinate mai multe buaue ot un singur hun pentra a fe adrinistea sau conserva, buns cae ina fost Tcredinjae de o al persuand Subiect asi poste farice portent fire sau jie ive HH opastin bucurle say bunul ineredingat f8ptitoralui ena ca acesa sf 18 iinsreze ga gomsene. mo nitro" * professional218 ___Drept penal. Parca special — note de curs corespunzlor 5 elucia ise produce o pagubl prin asivitatea frauduloast de gestonare, Latara obicetivi Element material const in orice ajiune sau inactune pigubitoae, care se efectueari de cate cel eae a primit hounurle de lo proprietr, cu prilgjul sdministeii sau Cerigele eseniale, care webuie Sodeptinite pen ca actu pigubitoare 8 itregeasc ltaraobietiv, unt 2) actiunea producstowre de pagubs rebuiesavirsita fa 22 occriaadministrn su conserva bul Prin “administrare™ (in sensu inriminasi) se ielege desfigurarea nei acivitii corespunztowe atari § destnafcs bunurilor ioredimate, iar prin “conservare™ se Inelege 0 activitae de protejare a hununlr respective peri a se evita dsparifia, disrugerea orl degrasarea acest, ) actiunes producitoare de peguba $4 reprezinte sctviate contrac cele care a fi fost desfasuraté den bun _gospocr fa de bunile respective. Unmarea imediaid corsté ta peoducerea anei pagube persoanei care a fneredinjat bunol 51 cies Ik spartine woest bun. timp Legitura de coucattae webuie st existe inte orivitaten celui care a primit bunuile spe adminisrare gi conservare si puguba pricinuiaproprietarlui bunusior. Latura subieetivs Infaciiunen de gestiune frauduloasé se sivargeste ou intenie direct, asi na este exclushsivdrgitea eis cu intengie indirect, pentru c& mu se poate permite unei persoane care Drept penal Partea special note de curs__219 estionewza bunurilesluia sb accepte riscuile produceril de [pagube, pe care le prevede, dar nu e uric. Forma agravat Pin itroducerea alin.2 al an.214 Cpen. a revit g © forms respectiv cid fap sx svar in scopul dea dobin un folos smuteial,Aceast forma agravatl ae acelasi continu prvitor la biectljuridic,obicetl material aura obieciva $ subiect Sub aspectul Ietusi subiective, infractiunea se savargeste, la acces forma, cu intentie direct, clificatl prin scop, de 2 do Tentativa. Consumare Infractunea de gestune frauduloasd, desi este sascepubils de acte preparatoris si tent’, acesea nu sunt pedepsite ‘Consursarea infrachioni are loc etn, prin desRigurares siunilor, 5-2 prods pagube in patrimosiulsubiectul pasiv Saneriunea. Peni form silt a infratuni (lin) pedeapsa este inchisoares de fo 6 In a Sani, penn orm agrava (alin.2) pedeapsa este Inchisoures de la 3 la 10a Aspecte procesuale, Penis fora simple ifractiun, previzuta de alint, in stuatia in cave bunul san bonuile incredingte sunt proprieate privat une persoane fice sa Juridice, seiunes pensld se pune tn migcare 1a pingerea [labia persoane witmate entra forme agravat de la alin2 actiunea penal se pune Im migero din fii ravatl a infactunii de geste frauduloas, un folos material @ n itro” professionalrept penal Parca special note de curs T Ange Actes (ART. 215 CPN) Defiaitie: Ingeliciunea (sau excrocheria) consid tm inducerea fn froare a nei persoane, prin pr fapte mincinoase sou ca mincinousd a wei fapteadevarat, ty seopud de a objine pentru sine sau pentru eltul unt folos material injut $i dacs pricinuit» pagal (at, 215 alin 1 Cen ntarea ca adevaratit a wei Si aceasta intaciume exe asadar 0 modalitte tpi’ de sustrgere ce se realizea28 insi prin inducerea fn eroare @ vietime’ pentru a.o determina sa remit un bun sau un folos ‘teria fapeitorului pe cae aesta urmizeste sit bin, Art. 215 Cpen, rglementeazd in mod diferentiat 6 form simpls tip a infretium (alin, 1), don forme eaificte, agravate (alin. 2 $i 5), 0 varianth special, numitt curent ingeliciune in conventit (alin. 3) si incl © variant specials previzuld de alin. 4 privitoae la ingekiciunea prin cecus Ingeliciunea - forma simpli Obiectal jaridic 1 consivie relagilo secale patrimoniale pavind apdrarea bunulu alta, Obiectul material cuprinde au numa bunurile corporale mobile, ci si unre mobile, creptric gf obligate ptrimonial, precum gi zeiunile eu earscter patcimonial aaxe ‘in monmentul svar infraciuni la disporitia sau in poesia ‘x deteniasubiceslui pasiv Subiecul acestei infractiun, att eo} activ cit sh cel asi, poate fi orice persoana rept penal Partea speci ~ note de curs Latara obiectva Elemental maveriat const in oejunes fraudvloass de amagite, de inducere fn eroare a victim Aceast aejiune de inducers in eroare se pute svar potrivit disportici incriminatosre, ie prin prezentiea ca sMlevara a uel fapse mincinoase, Ge prin prezentarea ca rmineinoasa a une fpte deviate, Corina esengald pentcu vsian simp, tp, au exis, ‘Urmareaimedits const in producerea une pagube Legatura de caucattare tebuie 88 exist ince aefianes frauduloas de inducere in ecoare§ eezaltal pigubitor ‘Consumareainfacuni tele in moment produce pegubei; cind paguba nu se produce ne yom gsi in fa unei tentative le aceastsinfactiume Latura subieetva. Inirztiunea se produce cu intents direct de a ingela gi cerinja esenialt consta in accen ca fSptuitoral 58 urméreasch a objine penta sine sav pent sal a folos material inj, ‘Aceasti. cecingh caracterizeardintenjia cate devine afl vinovine alfa prin scopul uri de infeutor Pedeapsa este iehisoare dela 6 lar la 12 an Ineticlumen forma agravat (or 215 alin. 2C pen) Definite inglsionea svg prin folosire de mame su clit rincinoase ode ale mishoacefraudulose Obie uri gbigetal material ex sia ca fora sim @ nitro” professional222 __ rept penal Pomea special note de curs Subiecfé sunt aceiagicala Forma vip, Latura obictva EBemental material coasts Yo scionea de indueere tn croare prin cele dows moda prin prozenarea cu adevaratd func fapte mincinoase sau ca mineinossa a une fapte deviate. Corina esenialt const fn acees ch Iv actines de inccere in eroare ssf folostnume say eats) mincinoase on ale mijloace frauduloase + folosirea de nume mincinoase - prin folosiea unui fume care nu apantne in reaiale persoanel respective (Be al tei ale persoane, fie nume imaginar ‘+ folosiea decals) mincinoase- prin intrebuinjae sau ssumarea de rangus ius, func, aribute pe care Fpiuitorul ‘le re in seaitae: 1 folosirea de alte mijloace fraudolosse, ca de exemplu false Atunci ind millocl fraudulos consiuie pein ol fnsui 6 infactune, se aplcaregulile concurs de infra. ‘Wnmarea imei cons in producereaunei pagube Legitura de cauzaliatetrebuie st existe inte atiune sivezuta. ‘Pedeapsa este inchisoares de I 314 15 3 iingetiiunea in convent alin. 3C pen) Definite Alin. 3 a ant. 215 C:pen. prevede varianta specials @ fngeldciunii-ingelaciunea fn convent eae este doin cx arianta special (art. 215, Drept penal Partea special note decurs__203 “inducerea sax mentinerea in eroare a nei persoane, cH rile incheieri sau execu unui contract, svarsita i 05a fol incl fird aceast eroare cel nye nu ar fi tucetat sus executat contract fn condi stipulate Obiectul jaridic, obieetul material si subieegi: surt comune cu cele de a form sp. Latura obictiva Elemenn material consti in oetiunea de inducere saa Cerin esengala const in acces ca (prima) induceree in erare «8 se produc cu prilejlincheieri sa exec unt contracts (a doua) inducerea fn eroare s fie de aga natura Init, fr acea eroare cel emagit mu arf ncheiat sau mu a fy cexecutat contractul In condiile stipulate, adica amagires 8 fi fost hoteitoae pent persoana Insel Urmarea imediatd. Aciunea de inducere in eroare sau rmentinerea in eoire tebe 88 produc pag Lesdtura de cauzaltate trebuie SB existe ure actunea e ingeare gi producerea pagubei Laturasubiectva Activtaten de ingelare se comile ew inten. Ese sufleientd sinja ch sivirgeste © uctiune de inducore say ‘menjnere im eroure cu cura incheiert sau exgcutin unit Pedeapsa este access ca forma simp sau agrovat fngeliciunea prin folosirea cecurilor - yarianta special (art. 215 ali, o Definite @ ni ror professional224 _Drept penal. Partea special note de curs -Emiterea unui cee asupra unet insite de ered sae inet persoane, stind of penire valorfcarea Ini mu exist provisia sau acoperirea necesara, precum $i fapla de a retrage, dup emitere, pros inercice tranulud dea pli fualnte de expirarea termonatui de prezentare, tn scopul ardtar th alin. 1, duet sa pricirt 0 pagubd posesorului cecal Obiectal jridic esteacelgica la forma sip. Obiectul material consis In. drepuurile patrimoniale bane ale nei persone Subice activ ese otce pesoand titular a unui cont deschis lao bcs ‘© pasiv poate fi orice persoand cae primegte un eee ca Indrepieste de a-gi ecupera suma pe care 1-0 ditoreaza subiectl activ Latura obeetva Flemensil materiol se poate vealiza pein scfuni altematve: ‘© acjune de emitere a unui eee ering: Faplitorl 8 le ch nu exist proviia sa acoperizea in bani neces + cjiunea de retragere a proviriei im at sau pare ceri: Sh existe scoperi a sumei cunsemnata pe cee 4 siunea de inerzicere x tasuul de pit ering; acjianea si se sivirgeasea mune de exp rennenul de prezentare ‘Urmaveaimediata ete prodcerea uncr pogube ‘x total san i parte, or de a rept penal. Panea speciaki~note de curs 225 egitura de caucalitate ebuie 88 existe inte scjune cumarea media Latura subicetvd, Aceass infrachune se siviusete cu inenjie dinectd si cu scopul special de a urmasi objnezea entra sine on pentru alta un folos material injust. Pedeapsa este fochisoace de la 3 ab 15a Scare explicai ‘+ Simul” este persoana care are mand sau ovis do la 0 ltd perscant num “tipator” si exccuteabligaia de plate lei sume determinate fa Favoarea une eis persoane nuit beneficiary, la mplinirea scadenei 5 oeu! mentions in eee cee + Mn sensulinerimindis- mijloe de plats pein care psesorl unui contd ordin baci Ia care are deschis acest ont si viteze th contul deinitorulet cecului (henesiciaral sumetinserise ce) o srt sum de ban (ea nscris. ‘© De rotinut 2 Wbretul CEC ma const sccepfiunea din art. 215 {ngeticiunen - forma agravanti del in 5 “ingelaciunea care a avat eonsecinje deasehit de grave fe ew nchisoure de a 10 la 20 de ani! imericesea se pede anor depen Consecinfe deosebit de grave (art 146 Cpen.: “a DPagub’ mteriala mai mare de 200.000 tei sau o perurbure deosebit de grav a activi, cauzat une} autor publice sau ericdreia ditre unital la cate se refert art. 145 ori altel perscanejuridice sa fie" wt @ nitro” professional226 rept pena. Parca spocil note de curs 8, DELAPIDAREA (ART. 215" PEN) pe Delapidares consta in “insuyree, folosirea sw traficarea, de eitre wh fncfionar, fn interes stu ori pentru ‘alta, de bans, valor! sau alte bun, pe care le gestions ‘Codul penal weplementeaza fn an. 215/10 forma simpla 1) 30 forma agravath (li, 2) Coninueulinfraciuni- forma simpli Din defini legal real inftaciunea de delapidare sre un conjinut spociie, ce 0 individvlizeara in eandul infracionlor de sv aceast scfie, Obiectul juridic age un carter complex: obicctel jvtdie principal il constitu relaile sociale privitosre Ta ‘paratea parimoniulu: ebiectuljuidie secundar 1) constituie relajile de serviciw privitnare la indeplinirea atnhuslor do administrare sau gestonare a parsmoniului Obiectul material const i bani, valor sale buns cate tebuie si inuneased wisitura specifies, proprie elopidri, de a se gist in momentol savirgei delapidart tn festionares sav adzninisiarea fptuitorlu,adiea fn detengia ict a fgeutonnt in baza unui rapert juridic de servic do sdministrare sau gestions rin “gestonare” se injlege acca utvitate de servieiu care ae ea atibusit principale primicea, pstrazea gi elberarea a de buna alate in administra, folosinga, chiar termporara 2 unei persoune juridice Is eateInerearB feuitorl, indiferent de modi de dobindkee side looul unde s fa bua rept penal Partea special — note de curs 227 Gestionarea euprinde vn complex de opera Fptice seriptice, de tuare in primire, pasterea si eliberarea din gestisne @ bunurilor, pe bara si in executarea actelor de Aisportie date de cite organul de adminisiare« pattonilui persouneijurdice. Gestonarea implies agadar in mod necesar tan contact dire gi material, precum si detenpia juries a bbunurlor gestions Gestionare exprnde dous felun de ate: face de primize si predare (denarii ate de manure) facie de pistrae Actele de prime i predave au ea er Tapes juriic si de sceea nu uebuie confundate eu operaile mecanice fizice, ‘de manipulare material (increare, desetreare ete). Actele de pstrare comport urea mssrilor materiale Si juriice ce deriva din obligaia de « asigura conservare si cxistenla fizicd yi jundick » bunorilor alate in gesiune (wofiunea de “plstrace” nu se confunds eu nviunea de "p23", ‘consituind gesionare,c! numa asigurarea secu bonurilor sau slocuritor unde se fla bun ‘Un bun se afl i gestinen fpuitorulié din moment estune indiferemt dae sa indepliniteoncomitent§ farmalitiile scrptice i contabile) gi pina n moment liberi efetive, real, aici aptice din estune (ot indiferent de indeplinirea formalitilor sriptce, contabile). Prin “adminisrare” se injelege avtivitatea avelorongane cou asibuii de conducere din cadrul porsoane juridice care au stribuyia principals de-sosicin de a da disportil ew prvi la Pricsirt fective, reale mircaes Sane ap HEREOPP SHOES ional228 __Drept penal. Bates spocila — note ds cus juridie, in cunformitate cu mater» Seopul $0u destnaia lor socia-economicd ‘Adninstrarea ow implick contactul direct, nemijlcit 1 bunurile administrate, care este aribatul exclasv al gestion, ci quai posesin juries a acestora, Th nofiunea de adainistare int at administrative de disporitic cit si sctele de administare economico Financia a bunuilr gi valosilor Subieeiéinfactiunit Subiect activ - 0 prima conte ce se cote f fea cesta a8 fie un ‘udmiistesza bunul dolapidat (deci subiest huebuie a aibs o dubls caltate: de fumejionar sf de gestionar sav administrator. Potrvi a, 147 C-pen pin funcjionar se injelege orice persoand care exert permanent seu femporar, eu once tilly, indiferent cum a fost invest, 0 fosieinare de orice natu, functionar cre gestionesra jet) care retibuit sau mo, fn serviciulunel alte persoane juriice deedt cele In care se refer art 145, precum si orice solariat care © insirinare, in servciul net alte persoane juridice decd cole la care se refer at. 145. fn dreptal pone! se considera “Yurctonay” cel care cxereith efeetiy, in fipt, too insircinare de orice natur, in seevciul unei porsoune juridice dine cele arte mai sus, indiferentdack 5} cum a fos investi 9 neiferent daca primeste ‘su mu Vivo retibute Nu ay calitae de functionar: ariuyul partiular, membit asacailor cooperate sntreprenoral_ vil Dept pena. Partea special note decurs 229 A dua condijie cate se cere inti este ea pesoana respectiva si sib calittea de gestionar sau administrator. Gestionar este acel angajat care ure 2 principale de servieiu primiwea, pistareag elberarca do bunus sffat Th acministrarea, folosinis sau detinere, chia tempor 1 une persoanejuridice din cee arate, nderent de mada de ldohindire se eu unde se af bani stb {In dveptl penal se considerd gesuonar ait gestionarl de dept eat gestionacul de fap Administrator este funcionural ort salaratu care face parte din organele cu atbusit de conducere a unit scare Indeplinste activitatea de administare a avutlu aclei uot (manager, contabil ef et). Partcipatia este posbil, Pentry existenfa comtoratuli, fiptitoral wehuie £4 iba calitatea ceruté de lege wuterulut. Daca au are aceasts calitate va "sponde cas! comple concomitent. Subeet pasvestepersoan juries. Latura obiectiva lementul material const Fo-9 atiune de sustagere fare se poate realiza prin tei modality efwcive: insuie, folosire sau traficarea bunulei aflat in gestionarea ‘einistratea ptuitoru, Insustes este activitatea de scoutere din posesio si detenfia persoanct juridice # unor bunusi gestionate sav administrate de faptuitor i trecerea Tor ict in stipiniea 3, Ptind dispure de ele ea de bucuttproprii Gnstiea se pote sealiza i sub forma aparents 2 uni schimb de banuri de © vleare inferioa) os. yi @ nitro” professional230 ___Drepi pencl,Partea special — note de curs Folosirea cond fn scoueren tempor a unui bun din geste utilizar lui jn interes personal, pentru sine sau ‘entra ell, pentrao perioad oarecaze, dupa care este veados jn geste, Folostea tebe s produch wart sao Sesdere 4 Valodiibunulu Daca felosires nu a predus ici 0 pagubs ‘apa va consti abuz in servic, erea temporada bunulul dm estane 51 Intebuintarea Inb iii im scqpust speculative de objinere a unor profturiilcite (exempls hue de bani $i ‘mpromutare cu dohinda, apo raducerea in gestive). Unmares median const in scoaterea bunuli din sfera patrimonial in care se gasea si eventual producerea de pagube (laasusie, flosie) Legatura de caucattte trebuie de sustragere (In orice modalitae:insuyre, folosr, trficare) 5 urmare imedita(daposedarea de bu). aware subiectva Delapidarea se sAvingoste noma cu intent direct ifn scopul special dea dspune de buauile persoane jurdice ca de ‘bunurle props, pont 8 realizaun profit. Samefiunea este nchisoare dela 1 an i 1S an “Traficara const inc existe inte actiunea Forma agravants a delapidari (ar 215}, alin2 Cpe) DDelapdars care a avutconsecinle deosebit de grave se pedepsese cu inchisoare de le 10 La 20 de ari gi intezicerea nor dreptur At, 146 C.pen, ara ce Unscamn’ consecings deosebit de grave: “o pagubs materiala mai mare de 200,000 lei sau © perturbace deascit de grav a activi, cama une autor rep penal. Purtea special note de eurs 231 publice sau orcsria dntze waitsile la eave se vefeek art, MMS (alte persoanejuridice sau fizice” 9. TxsUsuaa BUNULUL GASH (ANT. 216 C1 Pes.) Definite: ‘Art 216 C.pen, jnctimineard sup aceass denumire a inactonis doud faple dicincte, ca variate ale acoeiasi iniraciuni $i sume: insusirea bunului sit gi Mnsusirea thunul dj din eroare Ambele fapte se refer Ia relat de oxdin pati moni ‘care au lut nagtee tamper (accidental) Tne persoana care 8 gist un bun piesdut sau care a primit dip eroare un bun al alu i persoana crea i aputine bunul TInsupie bunulai gist ~ ca virion proprin-risl » infraciuni-consta fa fapta de anu preda in termen de 10 ale un bun gisitautoritfilor sau celui care Ia perdut, sau de 0 dispune de ace bun cade lsu (alin), nsusiea bunalui detinut din eroare ~ co vavcnta asim 8 acestel infact conse fn nsuyiea pe nedrept a tun bun mobil ce spartine alta, sjuns din eroare in posesia apeuitorui (lin 2), CCaractenstic pentru ambele forme este ci repreinia 0 Form atipicd de sustragere de bunuri prin retnereaabuzivi 2 fbunului ajuns intimplacor (gisire sav eroare) in detemia Faptuitoruli, si foeSlearea obligaiei de predare a acestui bun autoriiitoe sau elu cra apart Exist isi ease) inte cle dows varante ale infactun eta ce neces sling or seg nitro’ professionrept penal Parte special —note de ous Ac insusirea bunuloi gist Compt infracianii Obiectul jure {) constituie relate patimonie rivitoare Ta apararea burl ali, Obiectul material ese Panu gait. fn sctualul Cod penal se foloseste expesia de “bun gst” local celei de “bun piendut” din Cadal penal anterior, eonsdeténdu-se cf aceasta corespunde cu situajiafiptitorla,eare ge c8 «git un bun, nsita gti sigured ace bon ese piendut in “bun gist” s¢ Tntelege in genero numa burl pier, iar nu bunul uta. Buna pierdut este acela eare @ jesit involunar fm posesiajurdie 2 ttolaru sta unl wat este bunal lisa invalueta g mementan int-un anumit loc ‘ci fie considerate ii din posesa cei et apartine. 'Nu constituie “bun gasit” nici bunt sbandonat ~ sit in posesia proprctaului cu voiaacestia~ sci ual Ist temporar rh supraveghere (ex. © biieleti Im fata anei insti) —care dae este nsusitFopla va constitu infactunea de fr. ‘Subieeitinfocjioni ‘Suiieet ati ete persoana care wisit bum Subiectpasiv este prsoana care a perdu bun Latura obieetva lementul material consti. fie in inatiunea de a nu pred bunul gist ie fn atiusea de a dispune de scel bun (@ preda inseam @ romite bunol gasitunei avtoci sav celui care a piendut buna a dispune de bun inseamnt a efectos wcte Drept penal. Patea special note de curs 233 e disporti patimonial cx privie bs acl bun, sl vind wl Smprumua, a1 depune in gj, consumare et.) Cerinja esoiad const in omisunes de » peda bunul dupa expiraea temecului de 10 mle stab de loge Cn exrul primei variant ip din alin. 1) sau in dispunerea de acel bun ea 9 cur ar fi al “stu” Gn cazul celei de-a doua variant tip din alin, 1), Dsc8 bunul se pred une persoane care preinde cle proprietara bunulu, desi nu e, iar gistoral burl es found cred ~ fSptuitoral au rispunde pentna aceasté intratione Urmarea imediand const in producerea unei daune riale propretrulu bunului Legitura de caveatiate este in majontates cazuroe evident sor de dove, Latura subicetiva Tnfrscjunes secomite dour cuintenfe. Pedeapsa este inchisoare de la 1 lund In 3 luni saa amen ede B. Insusirea bunului detinut din eroare Conpnutatinfraciunit Obleceul ride a esti variante este alas ca la cea inti, espectiv relayile patimoniale privtoare la spirarea Touma Obiecrul material const in bunul detinut din crore ‘Un bun mobil poate ajunge im posesia fSptuitoruul prin dou ot + datosth cron, prodtopulus eu prvire ts ideniaes persoanei nn nitraPrsicieS essional234 __ rept penal. Basten spocild — nove de curs nial primitoraus fpnutor convingerea c& bunul Mh este estinat lui (dat deta cepa peimitorl ge c& bun mw ext destnat i cu rea evedinga mente in eroare pe preditor, fata va const ngelicivne) 4+ stort ero cu privire la idemitatea buna, fe prin faprul ea ptatorulu -a dat din eroare un bun care nu ese al SS le prin Tapa Epeuitora isusia lust bunt erezin et este al ste, Buna ctedingd rule si existe La fptuitor in omental preluSni bunulu, afl, a & doua ipoteza se va svi infratiunen de fur. Subic ntracfiuns Subieet activ poate M1 ovice perscand care a ajuns ta us intr-unul din modal erate, posesia bu Subicet pas croare fn posesia Fptuitor Latura obiectira Elemental material const’ Sn etiunes de Tnsusive a ‘bunulu ajans din eroaze fn posesia Fptuiton erinta exenjiald ~ siunea de insure se faci pe odeopt ‘Urmarca imedtana-ereuea une pspube. Legtura de cowzaliate -tebuie shexiste Latura subicetiva apa se siviegegte cu intengie direct de susie Pedeapsa este Snchisoarea de lu 1 Tun Ta 3 luni sau amend. e orice persoans a iru bun a ajuns din rept penal. Parteaspecila note dours__235 10, DISTRUGEREA (ART. 217 C.PeN) -Distrugerea , degradarea oni aducerea th stare de reintrebuingare a nui ban apartindnd alia sox impiedicare art masurtor de conservare or de salvare a wud astfel de bun, preci yi Sldewrarea misurior Inte ,s¢ pedepsesc Inckisoare de tao lund la 3 ani sau ex amend 4 cazul tn care burl are deosebitS valoare artistic sina, icorica, arhivisticd sau 0 ald avemenea valoure, pedeapsa este inchisoare de (aI a 10 ani Disirugerea, degradarea sau aducerea in stare de netntreuingare 4 anei conduct petroliere sau de ga cablu de fualidtensiwne, a echipamentelor gt instalilor de teleconunicagit sa pentru difazarea progranior de ratio si ‘eleviziune ori a sistemelor de elimentare cx ap $1 a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsese cx Inchisoare deta a 10 an Daca divtragerea, degradarea sa aducerea in stare de netnsrebuintare se svargeyte prin Incendiere, exploci ori prin vice alt asemenea mic sé daca retutd peril publi pedeapsa esteDchisoarea dela 3 ta IS ant Dispostie prevazute In alin. 2, 3 si 4 se apie’ chiar acd bunul apartnefpeutoruu. acct bunul este proprietate prvata,acfimea penal pentru japta prevézisa in alin 21 se pune tn miscare a Pingereaprecabld a. perme vdimute. Inpacarea Paralr lr rtpundrc penal @ nitro” professiona236 ___ Dre penal Partea special ~ nate de curs 8) Distrugerea - forma simpli -a.217 C:pen, Definities Distrugerea, degradarea oni aducerea in stare de nefneboinjare a uni bun apartinind aluia, sau mpiedicarea lusts mason bun, precum si lsturarea mssurilar late lin, Continuta infracfunié Obiectul juridic {1 consiwie relate pasimoniale prvitoate la esigurrea exstenfe i imepniti fice, materiale ‘a bunuslor ear fae pare din aval une! persoane,precu ga cero i intangibiitten integra materiale w acest vu Obiectul material euprine att bunrile mobile cB 5 ce imobile atte in fer patsimoniull unei persoane. de conservare ori de salvate 8 unui astfel de Subicei Subices activ este orice persoana Subices pani este persoana a efi bun # fost sav & format obicraldistruge: Laura obectvit Etemental material cost tn sivirgnea uneia din ‘urmitoarele asin + distugerea sau depradarea bunulai (once fapttcomisivs sax commisiva. prin are banal este nimict, desing, suprimat complet si devine tot ce la steicrea parila 2 bunulu, sherarea sai sle, bunsl Find fos reparsbil chiar dack va rimdne cu o valowe de Inurebuinare mai reist-degradare), ~ aducerea in stare de neintrebuinjare a bunului Ge exempt, ‘tumacea full comestibil de benzna sau aiceva $2), liza] -dstrugere; once apt care rept penal Parte speciala note de urs fea lulsit misusilor de conservate ori de savare & = impio unui bun fa de un perico! sau expundnd Ja un pericol de disirugere sau degradare (de exemph, impiedicsres sips unui san} care SB abath apele eare ar putea sunpa un zid ab clini, naturates misuriloc lute (de exemple, astupare sul spat pent seoplanttt mai 88) Cerin esenjiald este ca aefiunes 3A se fF produs ‘supra uni bun cares apart persoane Urmarea imediatd este prodcerea_distruges degrada, aduceni stare de nentrebuintone et. peoduch o pgubi cola! cSnuia 1 aparine bunul prin ejiunes iit @ fapruitoratl Legdtura de cauzoitatetebuie sexist nce rezulatal . DISTRUGEREA DIN CULPA (ART. 219 C.PEN,) Definite: 1 general, dssugeres in culpa unui bu skuia nu constitu infsctone, ci mui un delct civil care srageraspunderea civil De la aceasth regula, Cpen. creat o derogure incriminind ca infacjune de distragere din culpd ace fapte cate, prin mijloacele intrebuimate, prin felal dcosebit al bbunuilor care formeaza obiectul ei material, prin urmacte Aeosebite st alte circumstanfe de comiere, peeintgradul de pericol socal al une nian Anicoul 219 C.pen inesimineazo forms simp ct ‘atlante agravate ale iniractumi de cstrugere din cup Care Distrugerea in culpa simple (alin. gi 2) se poate rg in dou variant 4) distragerca, degradarea ori aducerea In sare de netnirebuintare, din culpd, «wna bum, chior dacd acesta aparfine putorai, n coca care fapta este svarsia pri incendiere, eplocie sou prin orice alt asemenea mijloe dae preintpericol public (lin. 1) b) istrngerea ort degradarea din culpd a unei conducte petroliere sau de gase, a wiui cab de Malia tensiane, 5 echipamentelor $i inslaatilor de tlecomuicati sau pentradifucarea programelor radio sau tole slstemelor de alimentare apa $a conductelor magistre de alimentare cu apd, daca avut ca wrnare aducerea ta stare de efnarebuintre @ acetora(aceastd condi waducert in stare de nolntrebuingare constitie 0 circumstantdeseniald pentru exten infra (ain. 2 Disrugrea din al, agravata Se poate svg fn dou varianie 4) dinmngeren, degradarca oni acer in stare de netnreintare, in ead, «nul bun, char docd exes sparine pater, in cuca in care a vat conseine deo ce rave a ea ce rea dest 1) down variant speciale aproantel precede se index (lin 4) “end decision cansecingle dessebit de grove san produs ca urmare a plrasii postlul sau @ svar oicre ate ape de ctre personae de conducere «unum de tranpor iycomun ot de etre personal nitro” Sct fessional242 ___Drept penal. Partea special — note de curs Aceastvatiant este 9 inftafiune cu subictcalieat, cate nu poate fi decd 0 persoana care Face parte din personalul ou abut de conducere a unui mile de ranspont sau din personalul cue ssigurd direct securitatea enor asemenes rcspor Pedeapsa: Ix ambele vadamte simple ale litrugeri (alin. 1 $i 2) fnchisoatea de la 1 lund 2 ani sau aren la ‘vatania agra care a aul consecinge deosebit de grave (alin 3 exe I Tnchisoare dos la 6 ani: La vasianta graven Aavut ca urmare un dezastu alin. 3 teza I) fnchisoane de le 32a 12 ani; 1a varianta specials a distrugeriiageavate fn condi ‘wansportul fn comun (alin. 4) chisoare de aS 115 a 13. TULRURAREA DE POSESIE (ART. 220 CEN.) Definitie: Tulburareu de posesle const in ocupurea fa intrexine saw in pare, far crept, a wut imcbil flat poses alta, ard consimjdomaraut acestia saw fara aprobare prealabila rina 09 condiite leg, ort rfcul de 4 elibersémobilul ‘ase ocupar aes fapra prev. alin. 1 se sbdrzeste prin vilengs 204 amenislare ori prin desinfarea semnelor de hotar, a ‘reperetor de marcare. Dac fapta prev in alin. 2 se ‘mat multe persoane imped Confnatalinfraciunit irsesie de dowd saw rept penal Partes special note de curs 243 Obicetul juridie i constitu relafile sociale eu carater patimonialprvitoare Ia asigurareaunel pagice «netlburate pasesi de fapt a buneriorimabile Is caza forme agravate va exista gun obiect jusdie secundar:rlaile sociale referitoare la oteritatea corpora $i Vibertstea personel Obieetul material 1 consiuie banal mobil aft posesia altui. Prin "posesie" in cadrul seste infaciuni se injelege mama stapes. do Fapt, posesia de apt, ea nu are ec, accepfionen de posesie jurdic din drepel civil Pentre orm agravata cbicet material va fi i eompul CCondiile eseniae x privie la obiccal materia sunt, = 38 fie un bun imobil, in foregime sau numai a parte din: bunul imobil si fe afta in posesia atu: Subject ixiratiunit: subject activ poste fi orice persoans ir subieet pari este orice persoan in posesia cca se a imobilul sau care are o prion legal dew poseda Latura obiectiv Elemental material const avtunea de ccupare a unui mobil (cw intenjia dea ima in el si del poseda). Cevingeeventate ‘mobil 38 se afle in posesia alti persoane; + ocuparea se Fac ar dept Urmarea tmediata este 4 schimbore a sti de Fapt pe care imobilul 6 avea anterior sub aportl poseses poate ava si arma pgubitoare, @ nitro” professionalrept penal. Partea special note de curs Lepatura de cauzalivace wobuie sh existe inte wetines {de ocupare Fra dept 5 urmarea imediat Latura subleciva. Fapla se sivieseste cu inten lire sa inciect, Saneflunea: ncbisoare dela und la 2 ani sau amend (ain. D, Aspecte procesuale:sejiunea penal se pone in miseare tu plingerea prealabila a prj witmate. Impacares prior Jolatur spunderea penal doar pensu eal nd imobilal se an posesia une persoane private, ng) cid acestaexte Th itregimne sau th pare al ssl Pe ling 2 previzut in alin. 2913 forme agravate ale tlburii de poses, Alin, 2 - "dae fapia provigud in alin. 1 se sivingeste prin violent sau ameninjte or? prin desfintarea sau strimutareasernelor 6 hota” Alin. 3 « "daca fapta proviout la an, 2 se sivdegeste de dows sau mat multe persoane impreuna Aceste forme mi grave a alas contnut ca gi forma simpli, Ist sunt fapte mai periculoase pentru ca se commit pin violent, ameningne, prin de de hota, percolul social find sporit end asemenea fupte se savargesc de dou sau mai mole persoaneimpreuns east forma simpli, legions sah finjcea on siematarea scmclor [rept penal. Patea speci note de curs 245 Sancfunea este incisoaren de la 6 Wu aS an (penis alin. 2) dela 1 an fa 7 ani (pent alin. 3). Peniru acese forme aefunea penal se pune fn migeare din fii 14, Tarnutmea (axe. 221 Grex) Definite Taipurea cons im primes, dobindea su tansfomara uni bun nein valores, nosing et baal provi dn svigies ne fe pease ¢tlegen penal ec rn ant ner ees pent sine pen at a i flo teal Infasnen de timate este 0 infajine de xe sano, element separa, des face pane, a rptl Slasilri sale de guy, dm ctegoinnjinln patimeninle, Sar sub maporl carer! ale pall, Imprami prin elie od cneapunao, era Laps preva de legen pl dn ary cl a pvent nl init apa cat Continual infront Obie arid acu we un carat comple + biel jude principal cova tele pumas trina vat poke care san eae ri tnd bic ite senda aice ange reap sonal buna destguae ail pr i (oan thewinae, plo de desc OM iach pamps spyerl nitro” prctessional246 _Drept penal. Parca special —note de curs Obiectul material ‘rebwie sh indeplincesc’ dows ‘condi: fle un bun mobil apurindnd patrimoniuai anei pertoune gi i provins din sivérsinea une fapte prevzua de Tegea penal, adic st ibs provenions intractionat sie necesara ajadar preexistenfa nei infracfuni principale de sux Formes24 obicetal inn Subiectiiniracjuni Subiect act poate fi orice persouna, cu excepia autora Fate din care provine bul tin Subiect pusiy ese persouna fata de care $2 svg infratiunea principal yi care are atl reptul de a evendica ‘bunul nuit de a inwitor Latura obectiv. Elomentul material. Introtiunea do inure se savargeste in una din umstoaree cfu ‘+ primirea, adica preluare fn derenie a bunulut ew ace tithe (epori,Imprumut,g5jcte.) dobiindvea bunului, cu titlal de propriette (prin ccumplrure,schimb, donafi, dare plat ete) ‘© ansformareaburului prin modificarea substangei say forme’ busului or ambele (prelucrare, topi, monte, icinare, refacere, reconstitute et.) * Inlosnteavalorficast bunului, sespostiv acordarea de jlor pentry 8 ugura insti Tui eu alte bunuri ov transfomareain bani (prim aragere de cumplritos, punerea i vineare, intrmediere,desfucere cu sumnuntul ete) gere din care 4 provind. buns! care a burl sau schimbarea noted curs 247 rept penal Pate spec Cevinga eset efectueazt scines s& proving din stvarsirea une fapte proviaute de legea penal Unmarea imediuid ese schimbatea situated de taps 9 Dbunul, fie pin wecerea Iu in ltd sfer8 patimoniala, Be pin rmodificarea substaniei si formet sale (Se cresaza extol © Aiminoare a posibliggis de recuperare a bunul de persoans pigubi Legdtura de cauzattare. fotre wctiunea de winuie $i urmavea imediat tebuie sie legatua de cuuzalitate, care de regula rezultd din Insist watura acestei actiuni (primi ddobindir,tansformare et.) Latura subieetvd const in sarge faptel ou itenta dea tina, deci cu o intenie special, pentru exstenfa creia Arebuieintrunite urmatoarce cerine esnfiak: ‘+ fapla st fie comis cu intenyia direct, respecd cu voinja de a efectun astunen de tinue si intenfia de a vedes eliza urmarea sa imediatd, adic Schimberessituaieh de pt a bunwluitanuit prin fnstainarea sau transformares. it (Cainucea din culpé nu este incr iats) ‘+ ee invitor $i subicei activi a infractiunit principales ru fi exisiat vroun acord sau fnelogere preslabla antecedenth sau concomvtenta siviegirii_inaciuni rincipale (deoarece sr constiui © complictale Is infratiunes principal sub forma complicit poscrioar, ste ca anol asupra eliuia se iar oinfactiune de sincire) 4 einuitonal sf sie cl buna provine din vfryees une! fapte previzute de legen pemuld Accasth cunoagtore a provenintebunuls iat pote fppsput fe pe ale nitro’ professional248 ___Drepe peaal. Parcs special note de urs sdicct, explicit, din dectorpie itrsctoate princi, fe e esle indirect, implicit din matrialitatea tape ‘exciplu,preul mie cerut pe un ban de valoure) ‘+ inuitorul si umm, prin seiunea de winuine obinerea pentru sine sau penta afl unui folos material, respect Uf sivaritfapta in seopul specials) abinerit unui folos materi In ipsa acest cevine esenyiale,sctumea de tinue na devine © fat iit, dimpoeiva ea constiue infactunea de favorizare @infractoruui (at. 264 alin, 1 C.pen.) finds eel fate Winuiesc Fei a ummdst un folos material nsearn’ cé injelege 88 ajule pe infractor pentru 2 ingreuna sau 7dzcick pues juste’ penal Ponty existenfainfactonii de Winuire a interesea2d dc folosal material a fost sau nu efectv bina, fines acest folus este cons de lege ca seop sm ca reall Pedeapsa este inchisoatea de a3 luni ka ani Conde: sanciumea route dep peceapss previzuti de lege pentrs infractunes dia cae provine bul ‘tina eat nu Caves de nepedpsre: a, 221 alin. 2 Cen. prev inure saved de sop sau de 0 add epropiath odepsete Sanefionarea tentative’ fapelor dig oes ilu: a prevede - "entatva inetiunilor prevéewe in ar. 208 215, 215/1,217 5 218 se pedepsege” Deep penal. Partea special note decurs 249 TITLUL IV INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATH None: Infrafiunile conta auioriatii constan in faptele. de perical social prin ewe se advce stingere prestigilui si respectului dtorat autor de stt. manifest fie Tn mod simbolic im insemmele statuul sav emblemele s fie setivitatea organelor de st or a persanelor care lctexz in ceadrul lor say le reprezin, fhe in. simbolurile, semnets, instngile juridico-administraive care constiuie eadrul do reprezentare§| manifestare 4 amor (Ce se Inelege prin “attoritte” in dept! ponel? Cod penal nu 68 o definite legal, isd literatura jridicd considers 4 autornaren este 0 valoate sociala care implict 0 respectare ripuroash gi necesito spirae form impotsve angel ce se pot aduce prin fepte de pericol soci acing ase] necesara east apiece prin mijloace de deep penal ‘Acoasi autonitate este un sribu al sttului democratic i consi im deepal de atte, in anumite limite, destagurarea “regi veg sociale si drop de a da sporti, lua masori bligatont ga asigura respectarea azesiora prin organe anume desemate Autoritatea este exprimati prin inser, simbolur, ace si regimu jodie ear o implica @ nitro” professiona280___Drept poral. Pariea speci note de curs Caracterizarea general 4 infisetivnilor contra Oblectul juridie generie, comun infactumilor coms utoritiii, 11 formeszs elajile sociale care asiguré si promoveuzi respoctul autor cu care sunt invest anumite sé, fasemae,simbolui ct. \Unele infractiani din oest grup au sun obiee jridie securdar (exempla la infractanen de ute) prevazura de ar. 239 Crpen), pe Kinga relaile sociale arate sunt apirate tn secundar $1 relaile sociale core ssigurd Tiberatee sau inmegritatea comporal a perseane. Object material la acest grup de infra este pest doar la o parte dn le (lj cu violet, post elegal de decors sa iasemne sistintve et.) alle inltacian neand un asl de object material (lua, wurpare de clit oficial ex) ‘Subiecptintracunile: Subieet ac Ia acest grup de inractioni poate fi orice persoand, fri a aven vroo calitale special, cu exceptia numitorinfraciun la care ealitateasubietulu atv eonstiuie ‘ocireumstana de eaiicare Subiect pas al uno ‘wutonitti ar prin resttingereorganul ori organiza prin care staul Tj exercit8 aceastiautoritate), a a altorinfactiuné este (© anumitt persoand care webuie sf Tnwrunescd © anumith -altate special Latara oblctva lementul material se poste prezenta stb cele mai variate aspecte, cae se realizeazt tn toate cazutile printo setae (coms sau chiar omisiva scion este stata, ca tular al __Drept penal. Panea speciuld— note de curs 251 Ceringele esentiole - in unete texte (art. 240 -uzurpare le calli ofieiale sa ar. 241 - port nloyal de docoratis sau seme distinctive) exist ca cerina esenysl faptl ea acfunea Vip i fe svg “Pra dep” Urmarea imediata consid tn cfearea nei stiri de pericol penteu reap sociale cae usigura smoiatea sal, Raportul de cauzalitate webuie 8 exist inte eine $i umare; de regolk rezulti din insist materiales fapei savant. Latura sabiectios. Infraciurile conta estonia se sve (cirects sau indirect), cu exceptia varianet infratiuni de istrugere de fnsrisur prevazard in at. 242 alin, 2 Cpen cure se savirgese din cul, ANALIZA INFRACTIUNILOR CONTRA AUTORITATIE 1. OFENSA ADUSA UNOR INSESINE (ART. 236 C.P2N.) Definite: Infraciunea de ofenst adusi unoe fosemne const ia orice manifestare prin care se exprimd dspret pentru insemnele Rominiei jalin 1) saw pentru emblemele saw seme de care se folosese azote (alin 2. ‘Aceastl faptd sduoe atingere respect cuvenit auorui cate Ig glseste 9, suprema reflctare in insemncle @ nitro” professionalrept penal. Pate special — note de curs statulas nosis $i 0 simbolie® afirmare to emblemele sau sernnee folosite de organs dest. Aceastdinfiaciune pein dovd variate: © forma tip -ofensa ast insemmnelor Romie (alin. 1) © variania. atemvati - ofensa adust emblenietor sau semnelor de car e floseseautortile (alin, 2) Consinutel infractiunit Obiectul Juridie i constwio reapile sostle care 8sigurd eutoritaea satu gia organelor sale, prin respectal datoratfnsemnelor eave le simbolizeas Obieetul material 1 consttvic acele in Tocorporat unul din Tnsemnele sttlui sau al organelor sale sma, sigiiul saul, drypoll, imal de sta peta alin ma judecBtorlor ete, - penta Subieetiiintacjunih Subiect activ poate 11 orice persoand (cetiean rons, strtn sou persoand Br cefeie), Subieet pasiy este Statulromdn (alin, 1), orgene ale Puteri de sta, judecdtores, ale aesinistrajc de stat alin, 2), Latura obictia. Blementul material consti n actunea pein cae se exprimt dispret fad de insemsnele Rominiei sa fai de emblemele sau semncle de care se folosese suri 1 atiune se sivargeste prin orice manifestae cw carzcterofensator care loveste implicit in pestgial i respectul strat autora de stat care se reflect in insemnnl respi Asfel, manifestarea de dispre} se poate realiza verbal (prin cuvinte, Iozne! injurioase lx acest insemelor, emblemelor rept penal. Parte specali—note de ours __253 sou autorittilor etc), in seis (anicole, desene et.) prin eesun sau acte materiale (distruger, muri ete), rin Comisiuni (Fapel de a mu se ridica t pick tema ete) Urmarea imediid - erwarea unei sari de percol, de Siete a autora Legdura de cauzalnate ebuie 58 existe Inre actiune ‘1 urmarea imedit. Latura subject Fopta se sivingeste cu vinoviqie fm form intenie iecte say indirect ‘Sancfiunea: pentru infreyiunea tip ext inchisoare de lt (tun 3 an, iar pens forma alent la 3 lun a st oi amends joe Ia sntonarea Definite fn acceptiunea curent, prin ultra} se inelege ofensa ‘alusé unui reprezentant al autorun publice tp exer fonctions CCodul penal defineste aceusa infruciune Informa simpli ca “ameninfarea sivarstd nemilocit sau prin mmiloace de comuncare direeut contra ani ficyionar public care Indeplinsie 0 fietie ce implied exeretal ansoritayii de sas, flat n exercigiul funciunit ort pentru fapte ndeplinite tn exerctal fncian Forma agravai,preyazut alin 2-4, const Th fovea BR FOPP SIOTESonalDropt penal Pate special ~ note de curs itmarea corporald. grave sivargite mpotriva persoanei prevacute fu alincaral precedent, ala fx exerci! fumes (rt pentra fapte indepinte i exerci facia Deci, ultrajul spare material ca 0 fapth sivarytd tn contra nor persoune ce defin in cudnt epuratlai de stat ume funeli; conceptual si normativ fapta este fndrepiaa contra “stort de sat” pe care acea persoans 0 exert Coninatul infra iui Infacjunoe de ultra esto infraciune complena Obieetuljuridie special (principal) const in selapile sociale care se refer fa arigurrea auton Funct, precum si a prstigulai functonarulutfasrcinat cu indephinivea une Funct ce implica exercitiul autora de stat sau a acelor legate de aces funcfic Obicetat juridic secundur consid in relaile sociale pivind liberttea mora (alin) si relaile sociale privind incegstateu comporal gi sinatatea (lin. 2-4) Obiectul material. 1 forme simpli av exists obice material. Le formele agravate object ruteial este corpul perscane Subleeatinteciunh Subieet activ poate fi ore persoan, subicet pasiv Principal este slat, far subiest posiv secundar este functionaral cere indeplinese o funcfic ce implies exerciful autora de sta Latara obictiva Elemental material se expria prin. mai multe scjuni altemative, fccare din ele find suficienté penteu relizarea riminate ca fapte de sccetai element. Aceste sian sunt i rept penal. Pateaspocala note do eurs 25 sine staitowre fn cudrulgrupulei de infrajiun? contra persoanei. In rport de pericoll social pe care acesteactiuni i prezindd a ajuns le incriminarea ultrajului fn doua variate ‘varianta simp alin. 1 g vasiantaagravat alin. 2-4, 1. Blementul material Ia variants simpls consti ctumea de ameninjae Sivaryitt contrs unui funfionar care indeplineste 0 functic ce implic exerci) autor de sta. Accustd acfiune tebule sivdiyiit nensjlocit, in prezents subieotlui pasi, prin mijfouce de comunicare direct (ver telefon, sertari, desene ete) 2. Elemental material l variate agravae este sciunes de lovie sau alte wiolen, Corina esenyiaid actiunile 88 se sivirgeusepoeive Sunetionarulu fie Tn impel cand se afl in exeeiil funni fie pent fapteSndeplinite de el In exes Funsiuni (i rin soeasta a exprime dispet fla de autortate), Urmarea imediatS constS in crearea unei siti de percol peaira valoarea soci autoiti, Tebuie 88 existe 1 © urmare adiaceni care s8coastea fn praducereounei wma ‘morale sav fizice functionarulvtsobieet pasv, a unei vldmdsi ‘corporate on vtirari comporae grave, Lepatura de cauzaltate rebut 8 existe Tire sstiome $1 urmarea periculoasi sau vatimaioare Latura subiectivd. Fapta se stvinyeste totdcauna ev iene directs sou indies, fpmuitora tebuie SB eunaise at caltaea porsounei impotiva cizea fi Indreap ‘i et $1 mprejurarea cB acesta se afl fm exerci functiuni su ed faplele la cag se refer actianea au fost indeplinite in exert funetumi 9 nitro™, professional286 ____Drepr penal. Parte specisit —ote de curs Saneflunea; pontrs forma simp de Ie alin. pedeapss este fnchisouren de la 6 luni i 2 ani sav amenda, tar entra forma do la alin. 2 pedeupsa este fochisoure de Iz 6 lun tx 3 ant sou amenda, pentnt forma de a slin. 3 pedeapsa este Jnchisoarea dele 6 luni la 6 an, far pentru forma agravaté de Ja fin, cate are ea urmure vithmoreaconporala grav, podeapsa ese nchisoarea de a3 Ta 12 ai Tn art, 239" a fost revirute anumite cuz speciale de pedepsine, in cuzul in cae aul violente (180 — 182) de lipste de Hvertate (189) sau de areninjare (193) sunt sivdrsite ‘mpotiva. sojuui, copilor sau pArintor unui magia, pols, jandarm, lt militar, #9 sop de Snimidare sou de icbunare pentsa acte sau faple indeplinte tn exercitiul functvnit, $¢ amume maxinil pedopsei pent initaiuile sate se majoreau cu 2 an 3. UZURPAREA DE CALITATH OFICIALE (ABT. 240 C, Definite Uzurpurea de calitaioficiale const in foosirew fra rept a unei culate oficiate, Tnsojud sau wrmata de Dideptinireavreunu at legas de acea eat Confnatal infractiunit Obiectul juridie este format din elaile sociale Privitoae Ia asigurarea exercitanilcalitlorofeiale nama de cre cei indi, Prin “ealtte ofcila™ se Inflege functia determinatt cure confer unui funetionar public anumite atibutt sau prerogative, adic o anumiti competentéfunetonald. cadeul rept pons Parteaspeciala~ note de curs_257 sparatulus de stat (exemplu judeciter, lucrBtor de politi Primar, coms al gira finance ete.) Obiectud material. Intractinnea de uzvrpare de cat oficial nae object materia Subleciinracjiuni Subiect acziv , autor al infractiuni, poste orice petsound (chisr si functionart si salaratit care mu ay in aibuia de serviciu Mndepliniea unor acte $i folosivea uvei cata oficial. Subiect psi principal ete fmtotdeauna Stata (pot f subioesi pasvi secundasi ca de exempht agenfi economic nia ort persoane prejudiciate prin acte Indeplinve de care ulorul infectiuni), Latura obietiva Hlementul material coosta in dowd actuni conjugate jiunea de folosie unei calidi ofiisle gi actiunea de Indeplinire « vreunui act lepst de acea calitate (este absolut necesard siviyirea celor douk aejuni,stviriea doar & unoia nv este sufeient pentra a se integi laura obit). rin folosiveaunei cuba oficiale se infeloge actl prin cae faptuitorl si atmbuie 6 cult oficial pe cae nu 0 ave Prin indeplinirea unui act leat de cul 9 uzuspata se Inelegeefeetuare unui act care itr fn competent cel legal invest cu acea calitate (exemplu fntocmeste un act de constatare, CCeringa esemiald const in folosirea fied drept une! alta ofa258 __ rept onal. Partea specials — note de ons Prin folosiea fa drept a unei calitti oficile se Injelege tnsusirea sau aibuirea acesteia fri un tity legit (oumite, delegare, alegere ete.) sau continuarea folosii caltatit dups ce tidul egitim a tncetat tigre 1a pense, este, revocare ee.) Urmarea imediand const 0 provocarea unei sti de porical pent valodren socielé a “auton si dect penta relaile sociale care constituie abjetul juridical infront Uneort se produc si consecinle pigubitoare penn organcle de stat sau pentru persoane juridice sau fizice. Legitura de causalitate se stbileste inte actanile ce consttve elementul matzrial gi urmarea periculoas, legiturs cate este implicit. Latura subieetvd. Inracjanes de vrurpare de cali livia se sivdrweste cu intenie, Aceastintentie trebuie 58 existe cu prvi la ambele eeium ce fae pate din elemental ‘material. Intenia poate fi direct sau indirect. Pedeapsa este nchisoarea dela 6 luni la ani. ‘Tentativa este psi, dor nu est incrminat, Infractumea se consumd ia momentul fn care au fost svyite cele dout aciuni care constituie elemental material gi ‘2 produs urmarea imediats. Daci 0 persoani foloseste drop ocaltate oficial, inst nu fadeplinege nil un act, exist doar tentativa la ifrayiune gi accasta nu este incrimina Aspecte procesuale: ucjiea se pune in migeare din ofc, ___Dropt penal. Panes speciala—note deeurs 259 4. PoRTUL Ne {G41 DR DECORATIISAU SEMINE DISTINCTIVE (swr.241 Cres) Defi Aceastainfractiune const in fapra met persoane de pura fr drepe decorai,wniforme sau sere distinctive ale uu organ de sae (alin. 1) 2am de a puta fra dreptuviforme, grade oi insigne miltae (ain, 2). Aces decorahit, uniforne, seme distinctive, ede ox insigne mltare sunt forme speeifice do exteriorizare aurora de sa Fapta de a part flr8 drept decorai, uniforme sa seme distintive sle unor organe de siat sau militare adce atingerepecstigilu srespectulu datorat auton CCodul penal replementeuri dout forme ale acess inte} 6 Forma simla (alin. L io variant agravath (alin. 2), La seas variant agravald este prevlzath in alin. 3 si 0 cireumstanga agravantéconstind in svgiea fapte in imp de Fiabe Conginuatinfracfunit Obiectul juridic costs in relapile sociale roleitoare portacea decorailor sau a semnelorgstinetive ale autos de stat (forma simpli), sau la purtarea uniformelor,grilor sa Insgnslormiitare (forma agravata), Obiectul material: in ambele vasianle acca infacyume are un obiee mera Forma simpli - decorate tuniformele sat semnele distinctive ale unui organ de stat, To varianta agravadd - uniformele, gradele mili, insignele vita @ nitro” professional260__Drept penal, Paes speci— note de curs Subject intactioni ‘Subiect activ poate fi once persoand. Este o infractune cu autor une eae exclude panicipsia sub forma coautoratui Subiect pasv este sttul ubicct pas secundar posto onganul de stat secre srmne distinctive au fost uzuspate) Latura obietiv Hleoental materiel const ia aotinea dea puta \decorati,uniforme sau semne distinctive ale unui organ de stat {forma simpta) si tv actunes de & purtauniforme, grade sau insigne miltae Gin varianta spravat) Ceringeesentiae: actunea de purtere si priveasel decorati, wnforme say ate seme distinetve ale unui organ de stat ori uniforme rade su insiane mitre; 2) acanea 64 se comit “rk dep 3) actunes de purtare 8 se acd in publi Ummarea imediatd constd in creates unei stlsi de percol pentru valoares socal ators egatura de cawzaliate, Tne aetiunes de prare $3 rezultatul peiculos exist Tepitura ce cauzaitate implicit Latura subiectivd. Acoast ifrajiune 3 savéneste cu Imenie (directs sau indirect. Sancyiunea: \n forma simpla pedeepsa este incisoarea de ln lu Ja 3 luni saw amen; Ia varonta wgravatépedeapaa ese inhisoarea de 1a 3 lun la 2 and sau amend iar le li 3 (circumstanfa agravanté) dacé fopta previawth in alin. 2 se svirgegte in imp de ribo, imchisourea de fa I In an “Aspecte procesuale:ajinea penal se pune tn mire sin oficiu Drept penal. Pures speciali—note de curs 26: USTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE INSCRISURE (awn. 242.C.rH) Definitie: Aceasth infractiume consti in suiragerea sau distragerea unui dosar, registra, document saw orice alt very care se fd in pastrarea ori in depinerea ume organ sau unc inti de stat, or une ete wit din cele la care se refer art 145 Cypen. (forma sip. Disragerea din culpa vrewnuia din inscrivuile prevague in alineatul precedent, care presinia 0 valoure ‘artistic, erica, iatricd,arhivisticd saw o alt asemenew valoare (varianzaatemuass) Dac fete previete fn alin, 1 si 2 sunt stvarsite de tim fenctionar public ix esercpul atributilor de serviciw (ircumstant agravant muna), maxinul pedepselor revdzure Os acestealineat se majorea cu Fan, Tentativa infracioni peevdzute fn alin. | se pedepseste Coninutntinfraciunit Obieetul juridie const in velaile sociale pivitoare la securitatea insorisuilor sau documentolor afte fn plstrarea ‘sau deineres unui organ sau une insti de sa ria unel ate ‘uit din cole a eae se refer at. 185 Cpen, 3 la asigurarea autoitaitacestor, Obicetul material ‘1 consttvie dosarul, document st orice alt fnseiswstras sau disrus care se alld Sn detnerea sau plstrarea nsiuijlor ardate prin incririnarerept penal. Pate specials — note de curs Subiceti nfractiunis Sobiect activ poste 1, Sn princpiu, orice persoans (Cid faptuitorl este un functionar public care sivarseste apt Snexerctarea atribulilor de servein, aceste dou fmpeejure fn Smbinare lr, constiuie 0 crcumstan|A agravanta Legal Subiect pasiv principal este saul, iar subioct pasiv seoundar este unittex care are in piste sau cetinere ocurentl sau inscrisulsustas sau dst, Larara obiceiva ae an conjinot akerativ si poate consta fie in aefiunes de sustragere, fie tn aeliumea de cistragere, La variants tip forma simpla a infrayinié (alin. 1) elementl material const In ecjiunea de sustrugere sau de dlsiugere 1a variant atom alin, 2) elemental material const in actinnes de distrugere a vreunui inser, distugere care se comite din culpi, jar bunul prezints © valoare tse Snes, itoric,arhivistit sau o al asemenea vaoare La varlanta agravutt comuna (alin 3} elemenrd ‘material const fie in aciunea de sustragere sa fn aetunen de isiragere a unui insers, document din cele grovizute far 242 alin, 1, fen aftunen de cistrugere& unui inser eare are ‘© anumitsvaloase (alin, 2) studi e un functionar public flat n exercitar arbutilor de servi, Uomarea india const in starea do pericol pentra bona dostagnrae a activity oxpanslor statulil cu refeie la sdocurente sau orice tnssisu alate in psrarea sau dginerea acest, 263 rept penal. Partea special ~ note de fe treble <8 exist nt Legitura de coun iui ee constituie elemental material urmareu periculoasa Latura subiectvd. La forma tip le variant agravatd worespunzitoare forme ‘ip ifractiunea poute fi sivarset cu ‘tent dineet sa ininecth Reno vari semua entra varianta agravatd corespunzaioure formei atenuate, forma de vinovate este culpa Pedeapsa. Pentru forma tip pedeapss est in fa 3 tani Ia Sa [a varianta atenuats pedeapsa este Inchisoarea de la 3 Fo 2s La circumstana agravantacomund masimul podepselor prevdaute in alin. 1 gi2 se msjoreaza cu an (6, RUPEREA De SIGH (AHT, 243 CPE) Defini Prin infractiunea de rupere de sig se inerimineaed fapta persoanet care inlatrd ori disrage an sigia lege caplicat (forma simpls = alin 1) ori fata cusileli dea sctiona tn acest fel (forma agravatd-alin.2) Sigil est inseumentl care exprima in mod simatic utortatea uni organ sau aunel insti de lt or une! te unit din cele ta eate se refer ar. 145 C.pen, care asigura comervaren sau identifiewea snumitor unui mobile saa imobile ooDrop penal Pastea special note de curs Conginatat infractunit Obiectal juridie const in relaile sociale care prives fucorittes masurlor lua de catre un organ suv insite de St oft de cite alte unt din cele la care se refer aa. 145 Cen. prin aplicares silva Obiectul material consis in sigiial aplict, espectiv materialol supra cScuia esto epicatt emprenta sigilulut ‘plumb, ceara ec) Subject intaetsnih Subiect activ poste fi orice persoant (pentey forma Sompli de la alin. 1), sau un subiect califieat, respectiv custodele buncrilorsigilate (pent forma agravatt de a alin Subigct pasiv principal este stat, iat subiset pasiv secundar ese unitatea care a dispus $a aplica sig Latura obioctva, lementul material consti Jn wcjiunea de inaturae on Aistrugere 4 unui sgiliu apliost de organe sa msi de stat 1 de alte unitaidin cele a care rer at. 145 Cpe, Cerin esegiald consid in acces ci Ilituranea sau distugerea trebuie XA se exerece asupra unui sigilial legal aplica, Penim forma agravata este ca fnlituraca sau isu gerc sgiliuluilegelaplicat fie Facu de cate custode, Urmarea imediand consta in crearea unei stint de perio! pent relaile sociale ocrotit, o lips’ de respect fal de eure, rept pen, Parea speciala—nove de curs 265 Legatura de cauzalitate. Inve veiunen sav astvnile ce constituie clementel material gi ezultatul socialmente peices Uwebuie si existe o lepiund de eauzalitate, Latura sublecivd. Aceastsinfcactane se sivdrseyte ex tmtenyie direct saw indirect Pedeapsa penis forma simp este fncisoazea de la Jun Ia 1 an sau amends, iar pentru forme agravats este Tchisoarea de la 3 fun a 2 ani sa amend - SUSTRAGEREA DE SUB SECHESTRU (ART: 244 C.FEN,) Definities Sustragerea de sub sechestru const in sustragerea wr bum care era legal sechestat (forma simpli alin 1, oF fapta ‘custodetul de @ acjiona in aces el (varianta agravati ain 2) Secestrl este © masurd asigurtorie de indsponibil ‘are a unor bunun instituita de autoritates de sat Consinute infractiunit Obiectul juridte i consitui reailecociale pivtoare Ia asigurarea sutoritai misuri seohestulu alist asupra uno anu Objectul material it coosttuie bunul legal sechestat supra crus se sivlryeste surragerea Subieept infeacsunis Sobicet activ poate, fi, orice pemoana, chiar 53 xoprietiral bona cie_pigpeete speasti cc ni tro” Sr} ession:265 __repe penal, Pores special ~ note de curs sustragere este un subicet ealificat, care atmge ayravarca previzll de art 249 alin. 2Cpen, Subject pasiv principal este intotdeauno statol, sae subicet pasiv secundar este organul care a instiut sechestu Latura obietiva, Element material cons unui bun lgalsechesta. Covina esenfialS pets forma simpld de Ie alin, 1 este en austragerea 88 Se fi svg asupra un bun seeestiat in mod legal, iae pent forms agravath de tu alin, 2 cscnta gore St fle sAvesit de ins custodele sctiunea de sustagere a somal este a a sechestaha Urmarea imediard consti in crearea unei stiri de pescol pent reli sociale ocrtite, bunul indisponibtizat legal puta fi recut lit in stre de disponibitate Legitura de eancaltae tebaie sexist ie atiune st urmarea media Latura subiectira. Forma de vinovitie eu case se ‘sivirgeste aeastinfractiune este intengia directa seu indirect, Pedeapsa penis forma simp ese tnchisoarea dela 0 Jung ta 1 an sau amend, iar penta forma agravats este Tnchisorea de Ia 3 ls 2 aa sau amends, rept penal. Patea special note de cs 267 ‘ITLL INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITATIDE INTERES PUBLICSAU ALTOR ACTIVITATE RE (CONSIDERATI GENERALE Acest ih al pari spocile a Cau penal prerints a ave vast de incriminds care au acelayiobiect use: relaile sociale privind eparareaactivitailor refertoare Ja desfigurarea servicilor publie, al wevvitailor persoanelor juriice fn general, infapiire justi, sigarants ‘creole pe eal erate. ‘Aceste relat sacale sunt delinitae 9) portcularate simeres public up specificul Jor, ind realizaad sub acest aspeet si imple ainrociunilor fn grape sau subgrape Prin laura obiectva, ifratiuile din aceass categorie se caracierizeaz ea fagte de pericol soci cae se sivirgese in cadeul general al activitii aparatului de stat, al activitshi persounelor juice, al etiviait de inraprure a juste of & altor activi replementate de lege Sub aspectul Iuturii subjective aceste infratuni. se savirgsc, de regula cu intents ele ins se sivepee 9 in culpa Subiceitinfeactunilor din scestsitlu ay, de regula ‘anumite cata in legtturt cu serviciul pe care it dsfagoars sau cu acivtateareglementa Jee pe care o indepinese268 ___ rept penal. Partes special note de urs Infeactunile cupeinge fn acest ttle au fot sistematzste in patra subgrupe care wlestuicsecepitole distinct: 1) Capitol I~ Inraciun de servciu sau in legitud cu servicial 2) Capitola IE -Infaciuni care impede’ nfipturea juste 3) Capitola I -etractiuni conta siguranje circulate pe etl forte 4) Capitolal IV - Infroctinipavitoare ln regimul stabi pentru unele activi reglementate de lege CAPITOLULI INPRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA, CUSERVICIUL Infraciuaile euprinse tn acest capitol au ca obieet Jriic general elajile sociole pevird bunul mers. al avtivitdilor de interes public ji implicit apdcaren itereetor lege sle persoaneor particule. Din aceast grup fac prt, in prim end, nfracsiuile de servic proprin-zise, sivargte de citre funetionad saa funetionai pubic! tn cadral si cu ocazia servieulu. Ariturat favesior ‘infrocinni sunt cuprinse st alte infactioni care se Sivayese de e8tre funeyionati, funconadl publiet ort de alte persoane in lepiturt cu serveil acestoa Ta scesteinfactinn’lpsesteadesca obietul material rept penal Partea special note de curs__269 Subiee i ilractvnis Subiet etiv poate fi cel mai adesen uma un funeyionar public sa orice Sancionar (in injelesl et. 147 Cpe.) In cael unor infocus, de expla dea de mi tec de intlaend subi! atv past rice person Latur obietva Plementul material al inractunito din acest capitol se veaizeaza pin sejiun rt instiu eee, ar sue previzue concret la ficewe infretiane (Gian) abuive, actian ealijnte, emisun Unnorea imedionS consti fc ia prodacerca ums eau fe rere une stile pico Legitura de cocaine ecb dovedié (in cau intactusilor de relat) ox rel din smaterilitatca fp Gn carl infacunilor de pec) Latur subietiva De requlainfacpunile ke savages cu mene (rect sav niet, dar 5 dine sh enste 91 trebuie ANALIZA INFRACTIUNILOR 1. ABUZUL IN SERVICILL CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR (ART.246.C.P4N,) Definite: Acetstd infractiune consti in fapta functionarului public sau a unui alt functionar care tn exercitulatributlior de semvcin, sing mu Ineplineste un act on Oudeplineste270_Drepe penal, Partea special ~ note de curs fx mod dejecrans st prin aceasta ca lnvereselor legate ale unl persone 0 witamare Consinatalinfracfiunit Obiceta juridie consa in celal sociale privitoare Ia tasigurare bunului mers al serviiulut din eadral autoitpilor poblice,instsillor publice sau altor unit de interes publ Secvicilor publice, a oriciror activity de interes public, 2 setivitaiovieror persoane juridice, la aplraea intereselor legate ale cetijenilor Obieerul material ipceste do regula la aceasth infeactune. Dack aejunea ce constitvie elemental material 2 ‘exeritat asupra unui luca (ex. confiscures abuzivd & unui Ivor) = acesta va constitu obiect material a infraction, Subicettinfraetuatt Subioet wt mu poate fi dee8t un funetonar public sia ovioe al fumesiona Ge. 147 C pen), dei wn sublet calc Sublet pasiv este persoana cireia i sa csuzat 0 \vitamare «intereseor legal Subiect pasiy principal, general este statu, iar subiect pasiv principal special este autoriate, institu a care lnctesz4 funefionarul subiet activ, iar subiect praxi secundar ese persoana ceia i 8.0 cava 0 Vitimare a iereselar legate Latura obiectiva Elemental moveril conste alematiy dint ingetune (omisune) sau dint-o acliune (comisiune) respectiv: fie ‘peadeplinveu unui ct, fe fndeplinirea Tui in mod defetuos. owe de curs Cerima esenyala este a acfxnea sa te comish de un functionar public sau orice funcionar in exereitaea siibuiloe sale deserve, Urmarea imediord este caweaes uni vitimiri a ‘nereselor legate une persoane, Legitura de cauzalitate tebe sh existe fre sctiune si vrmarea medians Tatura subiectiva. Fapia se siviryeyte. cu intenic iret sau indirect (intext 9 foloseste expres "ea stint), Sanctuea este ichisoarea de a6 lan a ai 2. ABUZUL IN SERVICIU PRIN INGRADIREA UNOR Durum (ABT.247 CER.) Definite ‘Aceasta infracyune consi fa ingrddirea, de etre wa functionar public ori alt functionar, a folsiny sa a cexerctalui drepuuritor vreunui cetdjean, ori crearea pentru cesta w wor situ de inferioritate pe tered de ras najionattae, etme, limb, religi, gen, orietare sexta opinie, spartenenfdpotsid,convinger,avere, orgie socal varstd,dicabiltate, boalé eronicdnecontagiousi san infictic nuvasipa. Consul infracfanit Obicetu jurdie 1} consti telaile sociale privitoare la bunal mers al vtivitilor de interes public desfigurste de asoritaji public, intuit, rice alte persoane juice din272___ rept penal. Parea speci note de curs punet de vedere al asigurst gai fn dreptor ga beret exerci a depen cetienior Obiectut material pest a seas infractine, Subieetitinfraciunit Subieet acniy este totdeauns un subiest calficar funetionar public sau funtion (ast. 147 C pen.) Subiet past secudar special este un cetajean eau | ri folosinta sau eserifu) drepturor sale, ori an een cdi i s-a creat sitaaie de nfeionitate pe temei de , vist, religie ete Subieet pasiv genera ete statu, i subiect pasiv special este raflonlitete, avere, orientae sexual autora, institu sav orice person joni, Latura obiectiva lementul material se seaizeaza prin una din ct erative provazute: fie wefiunea de ingrite dreptusilor, = fie crearea une! situa de inferotate pentru ceive pe temei de ase, nationale, vst, religie ee Aces acu’ pot fi realizate Hie pin ace comisive, fe prin acte omisve, fe prin orice miloace (serge de pe lstele 4e alogitor,refuzul de angaja un anumit cexean ec) Ceringa esentild este acces 8 Fie efeetuate de un fenctonar poblic oi alt fancionar Tn sfera aunbutilor sale de serviciu(aatfel_ mu esti aceasta infraciune), Umarea imeciacd const Ww lezarea dreplurilor uni cetijean prin ingriditea folosinjoi sau exeresfului avestor flosinjel sau exereivl [Drop penal: Partea speciala note de curs__273 repturi, sau prin crearea nei stuapi de inferiostate fa rept a cettesmul Legitura de caucalnate este necesorh inte active $1 curmarea prods Latura subiectira nirunea se savirgete cu ica iret (ou se poate sve ct ntti indizet sata cup) ‘Corina eseniala este ea, pon a doua tera, respect Jn carul ered pentrycetiean a uror situa de inferoritate pe lemeturile arstate anterioe, mobilal scunit funefwnarului public sas al alti funcsionar sf fe tocmai de a crew aeast inferiovitate pe temeunle previzate | Sancflunea peviva aceast infractiune este Tnchisowea el 6 uni fa Sa, Precizare:texul face vorbire doar de sivitire fapti 4e ctire un "Tunctionar public’ fst In eonsiderapile de mui ‘08 $4 artate& subject activ al infrafiunit poate fi i “rice functionar". Aceasta a iivat de eispostile enieolulai 258 ‘Copen, careprevad c dispoitileartcoleloe 246.250 pivitosre 1s funcjonari publicise gplica gi celortai Funeyionar, fo avest ‘aw pedeapss reducandu-se cu oteime. Pin urmare end fapta se sevargcpo de alt funcionae dct functionarul pubic. semefiumea este Sochisoure de Ia 6 Tuoi 1a 3 ani s-274 ___Drept penal. Partea special ~note de curs {3 ABUZLL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (oRr248 CEN) Definipia: Aceastl a ueia form 4 sbuzului tn servichu const fn Fapta functionaratui public saw a voi alt farctionar care bs exerctiad atribjitor sale de servicin, eu stint, nu indeplinete un actor! indeplineste Dn mod defecruos $3 prin aceasta: crea 0 ralburare Insemvaid banal mers al weal arg sau une Eastin de seat ia we ate uni ein cele la care se refer art. 145 sau paguba patrimonlulu acest Continue nfractantt Obiectuljuridie const tn sells sovile privitoare la ssigurarea bunului mers a sctvitaii unai organ say al onei instiufii de stat ori a net alte units cine cele la care se refer at.145 C.pen, la spararea legaliai, @evutul puble i ‘colrllte interese public. Obiectul material existe doar atunei end abvzul ia serviciu de sivirgegteasupra unui bun sau se etednge contra avuulu publi Subieeiinfacjiuni Subiect activ nu poste f dei un funesionar public or ‘un alt Funcionar deci un subiect ea Subiect pasiv general este slatul, iar aubicot pasiv special este un organ sau insiujic 6 stat oi o ald unitate din cole la are se reera an. 145 Cpe, rept peal. Parteu special note de curs 275, Latura obiectiva Elemental material consti fie dino inaetiune (ormisiune),respecivneindeph care const nepinitea ctl mad detestuos CCeriga esentiald este ca atiunes sau inacfunes 88 fe comisi de wn fanefionar public sau lt funciona in exereitarea striburitr sale de servic, Unmareaimediata const ie di cauzazea une! twldurt Dbunului mers al unui organ sav institut de stat or nity din cole previzute de ar.148Cpen. fie in camzaroa une pagube patrimoniuloi acestea, Aburul se poate cishinge ssupra unit caveta i panne funcjionarl, da gi mei unity ceia mu Hi aparine (raportar imteme, respectv port extere). Legatura de cauzalitte trie Sb existe flee seus, imejiunea functional si urmarea imediaa Latura subiectivd Activities funeponarului public sat funeyionarulu, eu lurmarea arts, rebuie st se produed cu intenfie direct sau indiect, Dac Tapia se savirgeste din culpa se va comite infraiunes de neghjentd in servciu Saneflunea, cin fepta se stvirgeste de un functionar public, este ehisoares de la 6 luni lt San, ia end se comite de un functionar, este Tnchisoares de I 6 Jun a3 an tui ew unui ac, fle To aefiane @ nitro” professional276 ___Drept penal. Paten special note de ure 4, ABLZULIN SERVICIU IY FORMA CALIFICATS (arr 248" Cen.) Definitie: Infiacgunea de bus const in fapele prewcute fn articolele 246, 247 gi 248 dacs servieiu fo forma caificata au av consecinge Aeosebit de grave, Prin aceasta definite legivitomal a incrminst,pentra toate inffactiunile de sbu in servielu © forma caliioatd, mai rev, Cu privire la obleetul juridic, objecrul material $i Jetura subictvas, icin porte $latura obictiva, considerate expuse mai sus se reghsese i Ia analca acestel infact, nefind paiculritai, asl ace testers La lature obiceivd a infectunit, elemental material const into sefiune de natura celor aritae [a analiza for 246, 247, 248 C.pen(cu cerinjele esenfiale acolo ratte), Unmarea medio const, insi, in prosivcerea cconsecinjelor deosebit_ de grave subsecvente_consumari Infraciuilor preverute fn aricolele 246, 247,248 C.pen rin prevederes de la a. 146 C.pen.. prin “consecinte deoschit 6 grave" se Infelege 0 paguba maeriald mat mare de 200,000 lei sau © perturbare deosebit de grava a activi, ‘cauzatd une auto publice sau orefeia inte unite la care se refer articolul 145 of alte} pessoane jriice sau fice Asadar, rerutd 8 urmarea median speciticd infractini de abuz tn seviciu in Fu alia est: ‘Dropt penal, Partea specie —note de a7 fle producerea unei pagude materiale mai mart de 200000 fei fie perturbare deosbit de grav causa uneia dine uniiile prevazate de ar. 145, on altek persone juridice saa fier, Pedeapsa este Trehisoures de Ja 5 la 1S ant si Interzeetea nor drepuur pentru funcionari pubic ide lS la Wenig ieerea uno dreptsi pent fanetiona 5. NEGLUENTA IN SERVICIO (34.249 CPE) Definite Tufracjunea de neglijent@ tm serviciu consti in Imedlearca din culpd de dire wn functionar public ori alt anerionar a web tndatorisi de servicin, prin nebndepisirea ‘acestea sau prin indeplinrea ei defecteusa, daca caucal tulburare tnsemncid uate! mers al una argat se ol nei Instiut de tat otal uned alte unit din cele ta care se refer ar. 145 sau © pugubd patrimoniulut acestela oi «vitae Important intereselor legate ale use persone (forma splay sau dacd a ava consecinfe densebit de grave (forma arava Negljenia in serviciy are 9 structs foarte sseminitoare cy abuzul in servilu, deosebireadinte ele fing mai ales sub aspectullatur subiectve (abuzul se sivazyeyte cu imtentic,nepien se sivdryeste dn cul Aicolul 249 C.pen. preveds a cuprinsul siu dou forme: forma simp (aint), wn278 ___Drept penal, Parea social note de curs Consnutalinfractunit Object jridie {I consti rele sociale privitoare 1a asigurarea bull mers a activi Insc do stator a unt al untai din este la care se refora an. 145 C.pen, Ja apararea legaliai, a avucul sa ivereselor legitime ale persoanelor, prin Tndeplinirea corset a Indacriior de servici, Obieetut material exist streor $3 doar atunci cind apa st esfint asupen unui bun sau une valosi materiale aparjndnd avuului public ori privat, cauzindu+ eonsecinte undone. Subiceritinfactuni uhiect activ este once funcfionar pubic ori alt fonctonar. De reinut cla sceasta iniactune (ind in culpa) nu este posiila decdtparcipaiaimpropre (ase vedea ar.31 pen). ‘Subiect pasiv este organ, institia de stat, uni In care se refert art M45 C.pen,persoana juried sau ized cireia i s-acauzsto vatimare a interesclor legal. Latura obictivt Blementul material consis ir aejiunea unui functionat Public seus vical fanctiona de fnclcare a une indatorn de servic svat prin Indopliniea defectuoasé a indoor de serviciu san prin incfiunea de nelndeplinre a unui act ea Indstorire de servic, ering esenjal este ca seiunea sou inactunea $8 Fie comisi de un functonar public (ori un alt funetienae) in cexereitare aby 1 sale de servici, rept penal Patea special note de curs 279 Urmarea median’ este ca Yapta 58 esuze7e vrouna din unmale vatimtoareprevlzute de lege: 8) 0 wlburate insemnatbunull mers « un organ de Sot or insti de stat ia une! ale unit dn cele provigute de sat. 145 Sao pagub patrimoniului acescto 1) 0 vtimare importants inteeselor legale ae une persone oi conseeinjedeosebit de grave (petra forma arava) Legarura de canzaliate webuie 3 existe inte atiunes sau inaetunea (elemental materi) si umarea imedh td Latura subicetivd: Sapa se sivargete dio cups. Culpa Poste fT orcere din forme ei (cu prevedere, fra provedere) Sanctiunea pentru furcionaet pablict ~ forma simpli pedeapsa este Fnchisoarea de Ia Lund ls 2 ani ov amend ie entra forma agravata pedespsa este inchiscares de Is 2 si 10 ani, Penies fapta sivryil de un functionsr, maxim pedepse este rodus ou 0 teime Forma ogravatd de 1a alin. 2 incriminew2d. fapta prevzuti fn alin. 1 daca a avut consecinfe densebit de grave Injelesut sintagmet ,consecinie deosebit de grave” & ‘mai fost prezenat anterior la ifruiunea de abuz Tn servic in forma calificat, expla la care facem wimitere 6. Purana aBvzavA (ART. 280 CEN) Definite Tnfracjnea de purtare abuziva consti in fapta fiionaralui public ort unui at func atribuilo deserve tnrebuint sua alte violene a de ‘e cia mar care exereiial 4 expres igntoare, lows280 ___Drope penal. Purtea special note de urs An. 250 €, forme sle aces nimi ~ Forma simpla (alin. 1) - (expres jigaitoae) ~ forma agravati (alin, 2) -ameningi, lovin sam ate Violen, vatsman corporate, vim corporle grave) e cinei alieate cuprinde dou Conginuta infractunit Obiectul juridie - lai sociale privind asigurrea bbunului mers al activitai organlor de sat, itil de stat su usitiilor previzute La ar. 145, altr persone judi prin respectul demitiit sintegntiifzice gi morale a oricrei persoane din parteafunetionarilor. Subieedt wsractuni Sabiect activ este funesionaral public au alt funetonar)aflat i exerci sritupilor de servicis (ei um subject elif) Subiect pasty este persoana citela 4 s-au adreat ighinle sau care a fost violenat Laturaobiectva Hlementul material const fie in toirebuinates de expres jgnioare, fe in actiunea do lovire sau comitee stor vielene Cerinja eseniald const In acova i actunea si He comist de un functioar public (Sau alt surbutor sale de servi Urmarca imediatd - crearea une sei cate aduce atingere, pe de © parte prestgiului aevitaii organelor sav Institfllor de stat et. arp de até pate persosne’fmpotriva cate a fost depth afiunea or vata corporal in exeritul DDrept penal. Paria special note decurs 281 Legitwa de cancaltte webuie existe te scivittea {elemental materi! al infectiun) si ermarea imodita, Latura subectivd . Vapia se sivingste cu imtentic ire sau indict Saneriunea: Penta functionar public entra forme simp - nchisoate de lo lun = 1 an su amend pentrs forme agravate-inchisoare de la 6 luni = 2 ani sau amendi (ali 2), inchisoare de Ia 6 luni Ja 3 om sau amend3 (alin. 3), tnchisoare de la 6 huni ka 6 ani (alin. 4), Gnchisoare dela 3 la 12 ani (lin, 5) “7. NEGLATENTA IN PASTRARKA SECTRET (aw. 252 Cru) Definite: coast inractune consid in negli cure are dept rmare disiragerea, alteraea, perderea sau susragerea anh document ce constine seeret de stat preci sf nesliienta care 4 dat prile}altei persone sd ale ws asemenen secret, dat opt ese de natura adc atinger ‘Aceastinfactune consituie incriminate une fowrne speciale a nealijentet in servciu, cu relerne la apsraree secret de sat Ingereseor stra Conant infant (vrei jure const 9 wile de servis se fononaror unt pie song 5) seen nitro"™ projessional282_Drept penal. Partea special ~ nove de curs pista secreului de a neglyjenta sestora Obicetul materia i constitue documental ce comtine al de stat ‘Subiecté infracrunit Subject activ - mu poate fi decSt un funcionar public obligat sa plstreze sere de sat (subieet eaiiet Swbieet pas ese statl i organce desta, instiuie 5 unite previzute la art. 145 C.pen daca folosese documente secre de tt sau ain detnerensemenea docu Tatura obiectivs ‘Element material const in cornportareaneghijensS in pstarea documenteor su datelor ce constnvie scree de sta Urmarca imediaté- Aetiunen sau inacjiusen negligent & funcjionsrutui trebuie si ab ca urmare; distrugerca, erares, pererea sau sustagerea unui document ce constituie de sal, or oferitea pilejului une ate persoane safle lum asemonea secret, Aceasth urmare fapticd tebuie si se competeze cu o alts urmar puna in periol un interes de star (fi producerea acesei lumina fapea ou va constitu inraciune ci va puree atrage ispunderea disciplina sau adminisativa a resgectives persone), CCeriga esenjala cons in aceatd punere in pericol a ‘um interes de tt Legitura de canzattate uebaie si existe inte fapta functonarull $i umaavea periculoas, Latura sublectva - Aceastd fapti so savargeste din eulpa (cu prevedere sa fick prev cae sar putea divulga prin siamume, activates negli Dreptpenel Pure special note de curs Sanesiunea este nshisoare dela 3 luni 3 ci. 8. CONFLICTUL DEIWTERESE (ART. 2531 Definite Fapta fnejionaraui public cae, in excited arbor dle servic, tudeplineste wn ect or participa tuarea el deci rin care s-areallen, diet sa indirect, un folos material pense sine, sof, 0 ru ont um afi id la gral 1 csi, sae entra a ala persoand cu care su aflat fn report’ exmerciale (ride munca tn ulin ari sadn parte edrela 9 Bereliie ori benficiasa de servic de erce natn Dispovtite ulin I mu se aplicd Mm eve caprobarii sau adopsor aetelor normative Conginutalinfractanit Obiectu juridie const in rely socialeprvitoate la otiriri civile nu se face de organele de politi executorii judecdtoregti de pe Hingd instanga de judecats cea de a doua fupti totruneste clementele constitutive ale infraetiunit de wafie de influena, previzuta de an. 257 C.pen., pentru ed inculpatul a pretins si a primit. suma de bani, pentra sine, asind si se ineleaga ct are influent pe nga respectivul judecdor la care. va interveni pentru rezolvarea favorabild a procesului pe care i judecas ultima fapta constituie inlractienea de tnselaciune, prevlzats de art. 215 alin. 1 C.pen, intrueat inculpatul 4 indus in eroare partea vitimata, Ticind-o sh creada 8 banii pe care ia dat faptuitorulus vor fi dati de acesta Iucratorului de polifie care H va anula procesul verbal de contraventic. $i de aceast dats inculpatel a prezental ca adevirala © faptd mincinoast, respect ct vva da banii primili poltstului si e2 acesta va anula procesul verbal, or bunil aw fost relinuji de Faptuitor jar polijistal nu are competenja de a anula un proces verbal de contravente incheiat pentru conducerea unui autovehicul de care © persoand allatt sub influcnta hriutuiloralcootice, aceasta competeatd revenind doar instanjei de judecat La o primi vedere sar putea crede 8 inculpaiul a cumis o infraciiune de trafic de influenta pentru ef @ sat si se fnleleagi cd prin influenta pe cate © are supra polifistlui, caruia fi va da banii, va objine anularca aeestui proces verbal de _contraventic. Inexistenfa trafic de influent se expliea (pe Kinga @ nitro” professionwe Spot gi wese gilt argumental e& politistul nu avea atribufi de @ anula un proces verbal de coniraventie) si pe un alt argument potrivit art. 257 Cpen. este necesar ca primires oloaselor st se fuck "pentru sine” (Geei in folosel propria al infractoralui) ori "pentra atu!” Gn profited tunel alte persoane). Aceasti nofiune "pentru alul” tuprinde are 5 funetionarul faxé de care incolpatul a preting c@ are influent? Considerdm e& ay, pean cb inculpatul (pontre a comite inftuetiunea de trafic de influent) ar fi zat de influenga sa pe care el "o vinde", nu de Laptol e& primind hanii, el va “cumpara” de Ia funcjionarservieiul dori 7. fnculpayit ma wat comis infracfiunea de thre, ci infractiumile de fort califical (prewaizuta de art, 208 alin. raporat la ant. 209 lit a, g. 1 C.pen. « de dow persoane fmpreans, in timpul nopli si prin esealadare) si de vltaj (previzuti de art. 239 alin, 4 C:pen) ‘Na s-a coms inftactiunea de ttharie pentru 8, desi powrivit at. 211 afin, 1 Cpen, furtal urmat de jntrebuintarea de violente pentcu pistrarea bunurilor sustrase ori pentra ca faptuitorul sl-siasigure sciparea, ar const aceastd infracBune, in spel infractiumea de Tore se consumase ined eu 0 2 Inainte iar actiunea violent inculpafilor a avut loc alt mai rv, Pentru a ne alla fa prezenta infracfiunii de télhirie, actele violente trcbuiaw fexeculate in timpul des/Asurici Turului ori imediat dupa cconsumareu acest S-a comis infraciunea de ultra) previzutt de art 239 alin. 4 C.pen, pentrs ca inculpatil ax lovit pe politstul flat in exerciiulfunetiuni gi eau eswzat vitamin care au Spete gi este gis 329 necesitat pentra vindccare 70 dé zile de ingri deci i-au produs o vitimare corporal grava, cee ee yoadrarea in alin 4. 8. Towi infracyiuni 8) lipsite de libertate ia mod ilegal, prviraté de ant. 189 alin, 2 Cpen,,fntrucit au dus Victima sia finut-0 foal ‘noaptea fa locuinga unui dinte ei, Smpotriva vointe , fapta find comisi de dou’ sau msi multe persoane impreund si fad de o persoana minor: Viol, prevazutd de art. 197 alin, 2 8 toll au Intetinut raport sexual cw victima, prin constrangerea acesteia, deci fapta a fost siviryitd i forma calificatd - de dowd sam mai mule petsoane {impreun; tilhaie, prevszuta de art. 211 alin, 2 lit, b si alin. 3 Jit a, © Cypen, sustragerea lnigorului “din aor rwalizindu:se prin violenga, de dou sau mai matte petsoane impreuna, in timp nopti st nto locuings; 4) fm cazul comiterit iniractiunit de viol simply sau calificat, previzuti de art. 197 C.pen., eisitoria unui fipwwitor cu victima nu produce nici un efect, pemiru cel care se cisttoreste, nici pentru ceili, fnurueit cauza de nepedepsire care ora provizuti in alin, 5 a fost niaturata prin abrogarea acestaislineat. slpafii au sivirgit_urmatoarele b 9. Infractinile care s-au sivérsit ust urmitoarele: @) violare de domiciliu, preview de at. 192 alin. 2 Cen, constind in ptranderea fxd dept, in timpol nopili in curtea Iocuinte victim. po poarta deseniatas @ nitro” professiona :330 Spete si teste ala b) talhivie, previzuea de art, 211 an, 2 it b, alin. 31 ¢ Cypea, pentru ca, dup sustragerea videgcasetofonula «folositviolenja pentru a pistra bunul sustras si pentru ‘a-siasigura seaparea, fapts find comist noaptea iia Tocuinga si dependinyetelocuinyei vietimel violate de domicitim prevazata de an. 192 alin. 2 Cpen, inculpatul, in bsza unci no} rezoluti Iniractionale ups ce a sivarsit tlhara, ajons acasd, 2 hott sf se intoared) a pitruns din nou, £33 drept, in cures Jocuinjei vietimei, tot in timpul uot si. de aceasté data, fiind si inarmat cu cuit pe care Huse de Ia el de acai fomor deoschit de grav previzati de art. 176 tit d Cen, pentre 8, dup ce anterior sivaryise infractiunea de ihirie si sa vim recunoscut de viotima (care Fa stigat pe nume), Apiuitorl a hota si se jntoarca inarmat sia ucis.victima pentru a ascunde stvarsitea infractiunii de aie, @ 10. incadrarea jusidich a faptelor descrise este fn infrgetiunea de vatimare corporala grava previzuta de rt. 182 alin. 1 C.pen, inftactorul cauzind victimet pierderea a doi ding! din fay (incisivi central ceea ce constiuie 0 shure, Existand aceasta consecinta (slutirea), numaul de zile de ingrijri medicsle mv mat prezintd important pentru Incadrarea juniied a faptet (deci ou va fi rehinw infractiuaca de vatamare corporala previzuti de at. 181 C pen): factianea de loviri sa vatamasi cauzatoare de arte prevazuta de art. 183 C.pen, Sunt intronite clementele constitutive ale acestelinfractiuni pentru c& Spete teste gilt ut fptuitorul a acfionat cu intenjia de a lovi, inst rezuftatal produs - moartea victimei - 2 survenit dit ‘culpa (deci, sub aspectul latrit subiective Fapta s-a ‘comis cu praeterintentie) 11. in sareina lui D.D. se va refine doce intractiunes de vatamare corporal din culps previzana de art, 184 alia 13.3 Cpen., cu privie la vatimarea primu pieton, care a sufert leziuni vindecabile in 14 zile de ingrjti medicale (Gack acesta a formulat plingerea prealabildpoivit dlispoziici art, 184 alin 5 Cpen.). aceasta intructt pentru existenia acesteiinfractiun, vatimaren produsi din culpa (Gatorité neatentiel gi vitovei neueevate) trebuie 58 necesite pentru vindecare peste 10° zile de ingrijiri medical, Nu vor fi inrunite elementele constitutive ale infractiunii de vatimare corporal dia enlpa pentra ‘auimarea de 6 zie ingrijiii medicale cauzata celui de-al oites picton, Papruitorul nu comis nici infractionea de waurpare dl calitat ofciale previzuts de art. 240 C pen,, peat ca, dog s-a prevent fr dept ca fiind poigst nu a Indoplinit ‘yreun act legat de aceast cata Nu se poate rejine nici infraetiunea de fals in declarasii prevzwts de art, 292 Copen,, chiar dacd a declarat necorespunzator adevarulu, n fafa poltistuu (c& fu a condus auioturisml gi nu s-a prezentat ca polit), pentru ci, fiind cercetat penal, favinuitului sau inculpatului nu i se poste impula nerecunoayterea fap aceasta ficind paste din modalitatea tn care infelege Si-si exereite dreptul lacapttane Totodats, prin aceasté @ nitro” professional,a2 Spo gi teste git slurafie nu se prodc consecinfe juridics prin ineciminase 12, Faptuitorul a sivaryitinfractiunes de albicie provazt de art.211 alin, 2 lit, © gi b Cpen., pentre ed dupa ce a sustras bunurile in timpul nop, a intrebuingat violents yeni 2 scipa gi a pasira bunurile sustrase, actiunea aceasta desfigurdndu-se pe stra (in foe publi Totodati a comis si doud infactiuni de wltra) previzuth de art 239 alin. 2 C,pen., aut poliistl ft andar find Tuncjionari public’ care indeplinewu o functie eare implies exercitiul autora de star si se aflau in exercitiul Funetiun 13. A.M, a comis infractinite de a) violae de domicii previzut’ de art, 192 alin. 2 Cpen., faptuitoral pitrunztad Lard drept ia locuinga vecimului in timpal nopti by distragere previzwts de art, 217 alin. 1 C.pem constind in acfiunea violenta a feptuitorului care a dus Ja degradarea usiirespectivului vec ©) vitimaze corporal grav previuth de art. 182 alin, 2 pon. fntruedt prin Jovirea parti vatimate s-a caurat acesteia 0 infirmitate fizicd permanenté (pierderea prtala a awzului): ©) fpruitoral insultand politstal cae este © persoan ce Indeplineste 0 functie care impiic8 exercitiol avtoritait Le stat care se gisea in exereixl acesei fame na comis si infraciiunes de ultra, intruest in reglementarea actuald insults nu mi constituieactiune ‘a acostlinfractuni Spete teste gia 333, 14, RR. a sivassit- in prima variant -infractiunea de provocare ilegald a avortului prevazata de ar 185 alin.1 Tit. u sib, raportat Ia alin, 3 tezaa Ika C.pen., pentru e& Sa Intrerupt cursul sarcinii in afara_instituilor ‘medicale sau eabinetelor medicale autorizate in acest Scop si de cate o porsoana care nu are ealitatea de medic de specialitate, iar rerultatul produs a fost moartea femeit sircinat in cea de-a doua variant s-a sivirsit infractiunca de ucidere din culps previzuti de art. 178 alin, 1 3) 2 C pen. imtrucit fptuitorul a acionat fara a avea pregiirea de specialitate pentru o asemenea interventie medicala, cu nerespectarea misurilor de prevedere pentru exercitiul profesiei de medic, si chiar daca nu a provazat rerultatul aptei sale, trebuia gi putea si prevadl 15, Ambii inculpaji au _comis in coautorat infiactiunea de thrice prevazwi de ar. 211 alin. 3 Tt. a Cpen., chiar daca unsl a realizat aciunea violenta prin care a pus victima in neputing de a se apdra iar celal a realizat acfiunea de sustragere a bunurilor, pentra cd, infelegindu-se anterior si impyfindy-si_ectivitajile componente ale infractunii aga cum le-au desfigurat, ‘cooperatea Jor vadeste 0 legitura sublectiva inte ei si 0 netivitate material comund in realizarea seopului urmai. 16, Paznicul a sivarsit urmatoarele infractiun 1) Inare de mita prevazuti de art. 254 alin 1 Cpen, comisi ined din momentul in care a acceptat promisiunea sumeide bant care nui se cuvenea pentru @ nitro” profession33 Spee gi este pila ‘a nu-si indeplini indatorvea de pazé a bunucior din epozit, el aviind caltatea de functionar conform ar 147 alin 2 Copon., respectiv flind o persoand care ‘xerett © insateinare retibuitd (de fava) in servic persoane!juridice (firme la care era angaja ‘complicitate Ia infraciunea de furtcalificat previzuth de art. 26 raportat la 208 alin. 1, art. 209 Gt a si g Copen., pentru ca a ajutat (asiguréndui psza) pe DH. fn Gimp ce avesia sustragea bunt, iar sustragenea se savdrea in timpul nop D.HLa sivargit urmitoarele infra dare de mitk previzuti de an. 255 alin. 1 Cpen., ccomisi in momentul in care a promis paznicului suma de bani pentru ca acesta 62 nu-giindeplineasea in mod gestiune frauduloast; fart 26) in timput zie de pe stad, ev chet potvite, sotia Susirageautoturisml sofalui ei, dohindit de cesta auerior facet csitoriet in spt, acjiunes penal se pune tn migcare 2) ls plingereaprelabilda soft by din fiiu ©) nu se poate pune in migeare acfiunea penalé penir c& bunol era folost se fa str. 27) X sdminisreaz’ in baotwra Iwi Y o substan’ care i pprovoach adormires. Inye timp Z vine in vizita la Y , i eiseste adormit gi bea restul de bauturd dupa care adloarme siel X se intoarce la locuinfa Jul ¥ ea sai sustaga bunurle susirage citeva bijuterit ale lui Y gi vizand cA i Z este adormit fi sustrage din busunar © sumi de bani, Xa stvarsit: a) thas faa de Y gi fur aya de Z by cathavie fay de ambit (o singurd infaeqiune ©) tilhitie ( efte 0 inftactiune in rapart cu fieeare vietima ) 28) Lovirea sau orice acte de violen suferiate caveatoare de fizice sivaryte asupra bunicului pater , iui infractianea detovite prev. de at @ nitro” professio384 Spot gi teste grt a) 1801.1 C.pen,, intoate cazuale ) 180 al, 1'C.pen, 4 persoana vitimath lecuieste gi gospodireste impreun cu infractoru ¢) 180 al. 1'Cpen,, numai dacd persoana vivimatl locuieste in acclast imotil cu infractorul, dar se ‘pospoodiesleseparat 4) 180 al. 1'C.pen,. tn toate earurile 29) Producerea sau procurareamijloacelor, 2 instramentelor sau luarca de misuti in vederea corniteri faptei previzute [a ant, 189 alin. 4 Cod penal consttuie a) tentative: >) acte preparatori asimilatetentatived ¢) 0 variants iniracfiunii de lipsite de libertate in 30) Interdiciaexercitiri profesiei de medic aplicata potrivit art. 185 a, 4 C. pen. constsuie ‘).o pedeapsa accesorie 1b) 0 pedeapst complimentara; ‘)@ masurd de sigursnpa 31) Laroa unui bun mobil ev svopul insusini pe nedrept din posesia sau detenjia unci persoane allaté in stare de inconstien{@ datorita unui somn adinc (provocat de ea ‘sti prin luarea unor somnifere pentru ase putea odin) constitu infracjiunes de 4) furtsimplu prev. de art 208 al. 1C. pen.: bp tae ) furtcalificat prev. de art, 208 al. b rap. Ia art. 209 al. it dC. pen. Sete gi tese gla 385 32) Emiterea unui bilet la ondin, stiind e& penira valorificarea ui nu exista provigia’ sau acoperirea necesara, in scopul obtinerii pent sine saw pentrealtul a ‘unui folos material injust si daca s-a pricinuit 0 pagubt celui care a primit bilewl la ordin constituie infractiunen de: 8) ingeldciune prey. de art, 215 alin 1. pen, by ingelsciune prev. de art 215 ali. 2 C pen, ©) ingeldciune prev, de ar. 215 alin. 4 pen. ; 33) Distrugerea prin incendiere a unui bun epartinnd fapuuitorului constituie infractiunea de distrugere prev. de an. a) 217 alin, 1C. pen. + ) 217alin. 4. pen; ©) 217 alin. 4 C. pen., dar numai dacd s-2 produs pericol public ; 4) 219 alin, 1. peo 34) Ocuparea in intregime sau in parte, fia drept, prin violent sau ameninjare , a uwi imobil aflat in posesia altuia constituie ajinfracfiunea de violare de doruiciliu, forma simp Dyimfractiunea de ulburare de posesie, forma simpl; ‘infrzefiunea de violate de domicilie, forma agravata Pinfractiunea de tulburare de posesie, forma agravatl sit @ nitro” profession386 Spee i teste grit e)infractiunea de wlburare de posesie, forma aagravatd , numsi dae © comisi de dou sau mai ‘mule persoane impreuna 35) Obiectul juridical infracjinii de vllharie, forma Simpld, const in '2) relatile sociale care _privese apiarea patrimoniului si viett pessoanei; bb) elatile sociale care privese apararea patrimoniui : ©) relafile sociale care privese aplrarea patrimoniului, intogriajii corporale si bert persouni Areal sociale care privese_apararea ppalrimoniulu ] integritigt corporate a persoanct etelaile sociale care privese—aplares patrimonivlui si demnitiit persoane. 36) Pricinuirea degradarii unui bun de valoare (autoturism) prin folosirea repetat in condi necorespungitoare , cu rea credin(S, de elite cel cere avea acest bun in gestiunea sa (spre @ fi vandut) constituie Infractiunes de 8) delapidare: b) gestinne frauduloast: ©) abuz de incredere 1) distrugere 37) Sustragerea, prin folosirea violenei, a unor bunuri de ‘mbeactminte do eatre comandantul unei nave comerciale Spete este gril 387 dle lawn pasager, in timp ce nava se afla in marea liber, ‘consttuic infractines de 2) alhiie bb piraterie ¢) watamente neomenoase ; @ turt gi lovire 38) Ueiderea copilului nou niscut , imediat dup nastere, de edtre mama care dormea sia stivit copilul sub corpul ) vcamare corporat ©) timate corporal grav’ 4) tentativa la omor deoscit de grav 77) Latura subicctiva a infractiunit de pruncucidere se caracterizeuzt prin vinovitie sub forma: 2) intenfei dea ueide ) culpei cu prevedere ©) praterintenfei 78) Ucideres copilului now nascut, imediat dupa nastere, de mama care anterior sia ascuns sacina, sina procurst instrumente pentru a putea ucide now ndscutul,constituieinfractiunes de: 2). pruncucidere >) omorcalificat ©) omor deosebit de grav 4) ucidere din culpa ©) mor simple 79) Conducerea neatenti « autoturismulul de o persoand ‘care nui poseda permis de conducere, in urma c3reia ‘sa produs un accident de circulatie care a caveat ‘moartea unei persoune.constitule infractiunea de: @ nitro” professiona400 Spete teste grils 4) ucidere din culpa, forma simpls prev. de at 178 alin. LC.pea, 6) ueidere din culpa protesionall prev. de art 178 alia, 2C.pen, ©) mu consttie infractine, pentru ci nw avew permis de canducere 4) omor calificat 80) Fapta unei persoane de a se indrepta spre victim, avind in mind un cujit, i afirmind 4 o va ucide, lurmali de sruncarea vietimei de la etajul Ml, fiind convinsd ci va fi ucist, avand ea rezultat moartoa victimei, intrmeste elementele constitutive ale infractivnii de: 3) determinarea sau inlesnirea sinocidesit ) omor ©) ueidere din cups 81) Convingerea unet persoane care sufera de oligofrenie de a consuma o mare cantitate de medicamente, aceasta necunoscand consecinfele Ia care se expune, urmata de decesul acesteia, consttuie inractiunes de: a) determintea sau Talesniressinuciderit ) omorealificat ©) loviri sau vatimari eauzatoare de moarte '82) Fapta lui X de asmui un cline asupra une persoane, ‘urmoti de mugcarea acesteia si cauzarea de leziuni care au necesitat 25 de zile de ingrijin medicale constiwie infractiunea de : 8) vitémaze corporal Spute gi teste gla 01 'b) nu este infractiune pentru e& nu este fapta material a lui X, cia animalulus acestuia ©) vitamare corporal8 grav, penta c8 victn sea primejdit ving 83) Lovirea de catre sof cu palmele si pun, timp de eleva ore, a sole sale, provocindu-se ca urmare tumefieri gi leziuni exteme pe o suprafaté de 80% din corpul victimet, care i-au produs un soc si victima a fost Ivatk de la moarte doar prin interventie medical Fntruneste elementele constitutive ae infractiuni de 8) rentaiva la omer ealifiewt ) vatimare corporala grava «tentative la omor deosebit de grav 84) Fapts lui X de a forja 0 persoand si consume 0 cantitate mare de medicamente, containdicate la boala de care suferea, urmate de decesul persoanei, constituic infracyinea 1) ueidere din culpa ») determinarea sau inlesnirca sinuciderit ©}omor <8) omor deosebit de arav 85) Lovirea victime, cavzarea uoui taumatism asupea fochiului sting, care a necesitat ingijiri medicale pentru vindocars de 32 zile, victima rtminind cu vederea Dchiului lezat doar de 50%, constitu: ) infroctiunea de vittmare coxpocaliaxavl (prin ‘ncetarea funetionarii unui organ) @ nitro” professional02 Spete si teste pil b) infractiunea de vitimare corporala grav (pein ‘rearea une infimita fizice permanente) ©) vatimare corporal (in raport de cele 32 zile de Ingriiri medicate) 86) Lovirea putemich de citre so} cu piciorul in burtd a sojie sale insiccinate fn luna a 6-a, care 2 avut ea urmare Feziuni vindeeabile in 44 de zile de ingrjii medicale $1 intrruperea cursului sarcinii cu pierderea tub, ‘consttuieinfraeyunes de: 2) provocarea ilegula a avortulu by vatamare corporal grava ©) tentativa la omor calificat <6) ucidere din culpa 87) Actiunea penal’ se pune in migcare din ofieiu pentru infractiunea de: a) lovire sau ate violene (art, 180 alin, 1) ») vatimare corporal grav (art. 182 ulin. 1) ‘)vitimare corporal (art. 181 alin. 1) 88) Punerea tn migeare a actiunii penale se face ta plingerea prealabili a persoanel vattmate in cazul infractiunilor de: a) vathmare corporal grav (art 182) ») vathmare corporal (art. 181 alin. 1) <6) lovite sau alte violente (at. 180 alin. 1913) 89) Lipsirea de libertte in mod ilegal, este fn forma calificataatunei ind se eomite a) prin rapire Speje ytene 403 ) asupra a dous sau mai multor persoane ©) daca vietima este minor «) prin simulare de calitdioficiale 90) Rapirea unei persoane gi solicicarea ca, penta liberarea ei, parintt acesteia sh plateased sum do bani 2) infractiunea de santaj fn concurs cu infacfiunea de lipsite de liberate in mod ilegal 1) infracfiunes de lipsire de libertate in mod ilegal, forma califieats ©) infractiunea de lipsie de liberate in mux! ilegal In concurs eu infractiunea de ameninjare 6) infractiunea de santa} 91) Rapires uni persoane, iar ea urmare a refuzului pasinitorilor de a plat riscumptruru, lovirea acestcia eu o eavd metalicd peste eap, cosa ve i-a causat decestl constitue 1) lipsire de libertate, forma caliicats (in schimbul liberi se cre un folos material) in concurs eu omoe »)lipsire de lbertate, forma calitieata (in schimbul liberi’ se cere un folos material, 2 avut ca urmare rmoartea vicimei) ©) omoreaificat (coms din interes material) 92) Sunt cerinje esenfiale ale aturii obicetive a inractiunih dde ameningare a) ameninfarea $8 fic susceptibil8 de a alarma victiana ) amenintarea si fie indreplatd impottiva. subieetulei pasiv, a sofului sau unebradeiapnopiate @ nitro” profession]y n 04 Spete sitet gil Spee tee ws ©) ameninarea 8 ie ficutain glum 996) Nu poate fi obiest material al wn! infractiunt conta | patrimoniuli \ 93) Consttuie acti ale Lauri cbiective a infzaetivnii de a) un bun abandonat violazea sceretulu corespondente: ') on bun piendut ae 4) interceptarea, far drept, a unei convorbisi sau ‘©}un bun uitat comuniciri efectuate prin mijloace de transmitero I stan ire alte pessoane by deschiderea, fra drept, 2 unei corespondente adtesatt alte: persoane ©) divulgarea, flr drept, a unor date, de eat eel care let aflat in virtutea profesiei sau funetiei, daca fapta este de natura adresa prejudici une persoare 97) Luarea de e&tre o persoant @ unui hun prin folosirea ‘oma eine dresat: 8) constituieinfracfianea de furl comin de acca persoan b) nu constituie infractiune pentru ef luarea bumului nu ‘const in faptaacelei prsoane, cia unui animal ©) este o faptd de naturd civild, pentru ch nu exist vinovatie 94) Sunt citeumstanfe agravante ale infractiuni de vil . 8) vietitna este membew al familie 98) Luarea unui bun de Ja locul nde se depoziteaz8 i >) fapta a fost stivicsité tn timpal nopti gunoaiele une localitai: wl ce) sa cauzal vietimel o vitimare grav 9 2) constitu infratiunea de fart incepta »b) constitu infracunea de insusirea bunului pasit corporale sau a sina ©) na constituieinfraciune «) vietima nu a implinit 15 ani 0) Conse ft exist fl vin to ama dln 05) Fapa de nie un et sexual inte it #8, cu Urmitowele inprejr i soordul amdndurora, ae ca subieet activ al inreotunti de ‘a de dood sau mai multe persoane impreunt hh tno Pisum i a) doar pe tat ‘c) de citre o persoana mascat’ \ ) doar pe fied ‘D dint-un tren aflat in Gepou pentra reparalié | pean {d)nu pot fi subiccti activi ai infractiunit pentrw ch a 100) Constinuie furt ealificat furtu! siviryit to una din 4 eee ce tae tena \ yim dip i i Dein ci i pte i, pn nse @ nitro” profession406 Spete sites grid Spa teste gla 407 pe usa daschisa 8) predarea bunului, la cerere ©} prin intrarea into euro, prin escaladarea gardului 105) Tnfractiunea de gestiune fruuduloass are ex Forma) 4) fne-un ten de ctor, aflt in miseare 101) Luarea unor bunuri personale ale mecanicului din Jocomativa oprits tn stajia CFR, prin folositea violentei, 1) tlie b)furt ealificat ©) au este talhdrie pent c& locomotiva mu este mile de transport ia coman 102) Col care promite infractonului c& va ascunde Ta el fn Joctsinga bunurile pe care acesta le va sustrage (Fapeuitorul sustrage apoi bunurile din curtea unui cetijean din alta te, prin folasirea violen(e) comite infreciunea: 2) de tinue ') de complicate Ja fur ©) de complicitace la tiie 103) Poate fi subiect activ al infractiunii de pirates: 8) oFice persoans, aati in orice loc b)echipajul unei nave ©) pasagerii unei nave 104) Sunt actiuni ale lawl obiective a infractiunit de uz de tncredere: 1) fnsugirea bunulut by vinderea fied drept a burnt ¢) reiuzul de arestitai banal agravald stvarsizea fap 12) in timpal nopyi b) de dova sau mai multe persone impreuna ©) pentru a doband un folos material 4) deo persoan’ mascald, deghizath sau tavestita 106) La vatianta speciald a inglaciunil ~ ingelaciunea in convent ~ inducerea in eroare trebie 0 se produc: 8) cu prilejul mcheieri unui contract by cu priejul exeeutiri unui contract, ©) oricand 4) prin ponerea victimel in imposibiltate de a se pia 107) Nu constituie infraefiunea de supunere Ia mune’ foraca sau obligatorie: 2) munea prestai fn timpul executirii pedepsei de citce cei condamna}i Ia executarea unei pedepse prin munca b) munca prestatl datorit neplatini unei sume {impromutate ©) munca prestatl fn cadrul unui program de munca Stabili la 12 ore pe 2 (de comnun acord) 108) Obiectal juridic al inlracjiunié de santa} consta fn relafile sociale care prives: a) apararea liberi fizice a persosne 1b apararea liberia psihice a persoanei ©) apaarea patrimaninuipersoanei @ nitro” professior/fil08, Spot teste gi 109) La forma agravatd a infractionii de viol, obiectal Juric cuprinde: a) relaile sociale privitoare la Ubertatea si inviolailitates sexuald a pessoanet 'b)_relafile sociale privitoare lo Hbertatea morala, a demusitatié persoanel ) relaile sociale privitoare Ja integrtatea ‘corporal, sinitatea of visja persoane 110) Constituie acte de corspyie sexu ‘8)raportul sexual ine fri si surori ) promisiunea de cisitorie care determina o persound de sex femiain mai mica de 18 ani si accepic act sexvale e)actele eu earacter obscen savaryite in prezenta 4) actele cu caracterobscen si site asupea unei LLL) Consttuieobiect material al infraciuni de fur: a) un bun mobil >) pin care pot i detasate dinte-un bun imobil ‘)wn bon imobil, ia ansamblol si 4) energia electrics 112) Persoana care este rugatd de o alt persoand si aiba grija de un bagaj céteva clipe, dar care ia bunul (bagajul) 5 pleaca cu el, va stvargi 2) infractunea de fur Spee teste pila 209 b)infractiunea de abuz de incredere «) infractiunea de fageliciune 4) infractiunea de lburare de posesie 113) Luatea de cltre proprietar a bunului stv, care in moment Mri se g8sea in posesia legitim’ a unei alte Persoane (de exemplu, 1 era imprumutat acele} persoane Pentru o perioada stabi): 4) constitu infracjiunea de abus de incredere ») nu eoustituie infractiune ©) constitu infractinnea de furt 114) Sustragerea unei haine, in buzunarul citeig se alse, impliter, si 0 sum’ mare de bani, constituie infracjiunea de Fut, savargitd eu forma de vinovatie: a) aintenieidirece (aumai) ) a intenti’ inditecte (numaiy ) 8 itengiet diecte gi indirecto | 115) Const fue caliet fora sivcit in una din snmioartempejrt 2) tml un exemir de mare magniudine 1)in pbc | ©) nogpea, inn oe pute mint {imum milo de transprt in oman | 116) Fapta de a urna un somnifer in cafeaus gacdei, iar dupa ce aceasta adoarme, oaspetcle fi sustrage o serie de bunuri din locuin(a, consituie infraefiunea de a) tus califieat b) earie awit @ nitro” professional410 Spefe siete gril ©) furt simply 4) insusiea bunului 177) Lasrea unui bun si, in timp ee proprietaral bunului tt uurmarea, lovirea unei alte persoane care incerea si- refind, consitie: 8) infractiunea de fart, in concurs eu infractiunea de lovire by infractiunea de fur calificat ©) infractiumes de valhirie 118) Sustragere ce aceasta dormea profund (luase un somnifer spre putes odin coustituie a) iniractunea de rie ») infractiunea de fut caliicat ©) infractinea de fur simpla 4) infractiunea de insure a bunului gisit unor bunuri din Iocuin(a vietimet in timp 119) Infractiunea de pirateric are ca forme agravate: 2) dac8 s-au produs consecinge deosebit de grave +) daca 2 avut ca urmare vreuna din urmacle aratate Ia ar. 182 ©) doca a avut ca urmare urmiite erdtate La art. 180 4) daci 2 avut ea urmare moattea vietimel 120) Subiect activ a infractiunit de gestiune frauduloasi poate 88 fie: 1) orice persoand, care nu are legitura cu bunurite primite b) un gestionar, care primeste bunuril in gestiune fn baza raporturilor de servic stablitc anterior cu subiectul pasiv Spetesitesie gla au ©) orive persoan8, care are Incrediniate bunurile pentra a le administra 4) orice persoan, care are it Teconserva, redinjate bunrile pentra a 121) Inducerea im eroare, acfiune a lata objective a infseiuni de ingeliciune, forma simp, se poate relia prin 8) prezentarea ca adevirat a nei fapte mincinosse ») prezentarea ca mincinoas8 a une fapte mincinowse ©) prezontarea ca mincinoasd a unei fapte adevarate 4) prezentarce ca adevlraté a unet fapte adevarate 122) ingeldciunea, forma agravath (de la alin. 5), se comite tunel cond: 8) aavut ca urmare consecinfe deoschit de grave by) cand s-a eanzat o paguba de peste 300,000 lei RON 6) cand s-a coms fnt-un loe pablie 4) clnd s-2 comis prin efractie sau escaladare 123) Incendierea autoturismului propri, in parearea de i blocul in care locueste faptuitorul, constitu: 1) infraciunea de distrugore b)atentat care pune in perico siguranfa statu ©) au este infracfiune, pentru ci bunul era proprictatea faptuitorulu 124) Spargerea, prin lovire cu un ciocan, a parbrizului si 2 _geamurior lareale a autourismuni propriu constituie 4) infractiunea de dstrugere, forma simp! »)imfractinea de distrugere, forma agravat ©) nu este ingractiunes is @ nitro” profession412 Spee steve grit 125) Primirea si ascunderea in autoturismel siu, 9 unor tbunuri despre care atunci a aflat cB au fost susirase de prietenul su, constitu: a) conplictat la fur (art, 26 rap la at. 208 alin.) bp instigare la fur (art. 25 rap. la art, 208 alin) ©) inure (art. 221) 1) nedenunace (art 170) 126) Sunt sefiuni ale laturi obiective a infractionit de ult a) insula ») calormnia ©) ameninfarea 4) lovirea 127) Fapua unei persoane de a purta fara drept o decoraie, cadeul uaei reuniuni de familie, constitu! 8) uzurparea de calitii oficale ») port nelegal de decorai sau semne distinctive )mmeste infractiune 4) abuz in serviciu contra intereselor persoanclor 128) Refuzul unui funelionar public dea eibera un set, pe motiv ed soictantul este homosexual, constitu: 4) infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor ») infactiunea de neglijenfa tn servieiu ©) infeacjiunea de aboz in serviciu prin ingsSdizea unor dreptut 4) infractiunea de purtare abuzivas Spete gi teste rl 413, 129) Forma agravaté a infractiunii de lusre de mita se slvaryeste: 8) de orice functionar ») de un Functionar cu atributi de control ©) de un funefionar eu aribupi de conducere 4) de un funefionar ev atributi de gestiv 130) Subiect activ al infucfiunit de wafie de influenga poate fi: 2) orive persoant ') numai un functionar ©) mumai un funcfionar public 4) numai o persoana cv atrhuii de control 131) Subiect activ al infractvnii de delapidare poate fi 4) 0 persoand cre are in gestiune bunusile incredinjate in ‘baza unui raport de munc8) ») © persoand care are bunurile incredinfate in baza unui contract de imprumut ©) 0 persoand cate ane in proprieatea sa bunusile pe care Je vinde unei alte persoane 6) o persoand care are bunurile fn paz’ 132) Taierea anvelopelor unui autorurism gi lovires cu 0 bard metatica a parbrizuloi acestuia, motivat de un ri pe care proprietaral Ia ficut anterior fptitorulu, consttue: 8) infracjiunea de tulburare de posesie by) infractiunea de distrugere ©) mu este infraehune! @ nitro” professiong|414 Spot g teste gilt Sete i teste grils 415 Indatoririle sale de servieiu, Pars o tnjelegere wnterioara i acest sens, constituie: 1) wrafie de influent 'b) primire de foloase necuvenite ©) Iuare de mits 133) Tntrarea in curtea vietime, pe poarts deseuiaté, Tuarea unor bununi din curte, dups care faptuitocul pirsesteincinta, consti: 2) infractiunea de tulburaze de posesic, in concurs cu infractiunea de fort simpla ') infractiunea de fut calificat 138) Sunt acjiuni ale Taturii obiective 2 infractiunit de ©) infraeyiunea de violare de domiciliy, in concurs cu twafic de influena ‘nfractiunea de furt simptu ) primirea by pretinderea 134) Sunt acfiumt ale laturi obiective a infractiunit de co) norespingerea vwinuire: &) accepiarea, 9) sustragerea ») dobiindinea ©) inlesnirea valorifcte bunului 4) distrugerea abiectpasiv al infractiunii de ultra poate fi: 8) orice perscans fat in timpul serviciului ) un funetionar,aflat intimal serviinlui ©) un funcjionar publi, aflat in pul serviciulut <2) un magistrat,aflat fn tiempul serviciului 135) 136) Subiect acti al infractiunii de abuz.in serviciu contra inteceselor persoanelor poate fi: un functionar public b) uo functionar ©) orice persoant 137) Primirea unei sume de bani de etre un funtion, de a 0 persoand, ups indeplinirea unui act privitor ta @ nitro” professional16 Spot tse g58 Spee gtete gilt a7 | REZOLVARILE UNORA DIN BIBLIOGRAFIE TESTELE GRILA » » 5b 8 abe © M. Badiki ~ Drept penal, partea special, | ie Editura ALTIP Alba Iulia, 2004 : 18) bed ma m4 * T. Toader — Drept penal. Partea speciali, she Editura Ail Beck, 2002 sb ob | a F ee Ki © -V. Dongoroz s.a. ~ Explicatii teoretice ale a Codului penal, vol. MM si TV, Editura 8 Academiei, 1971 3) ab 96) a uo sb © T. Vasiliu s.a, ~ Codul penal, comentat gi adnotat, vol. I si II, Editura stiinfifica si enciclopedica, 1977CUPRINS NOTIUNBA, OBIECTUL sI CARACTERISTICILE PARTI SPECIALE | ‘SISTEMUL PARTI SPECIAL 5 \ Souunea: : 3 ' INPRACTIUNT CONTRA SIGURANT STATULT 0 | Dns incor omnia att 2 1 Tianea (ae SSC PEN 2 ‘HeApanaa mo aranes maacnincae GCP) 3 {UTRADAREA PeIN TRANGMITERE DE SECRETE ‘aa. STC PEN) 0 4 acne pusicase conta samULiN Ae SBC 3 5 Showa ar 1S9C.Pe 2 ScAtewranut cane ngs rane etna sTarnan 60 crow) 38 I 1, STENTATUL CONTRA UNL GOLECTIVITATL Gr ll Cre) 1 8 subnaana nia bu star (at 162 Pa) a0 1 1. Seavoxtvea Boon nionaLe ak eB CPB sa? Ti Propane PAWOAREAFTULINTEALITAR (ANT COOP) 12. aC Tio ica ONDINE CONSTETUTIONALE 33 (381668 a TP GOMPLOTUL Ae 1676 Pe ss 14 Cowrrowerenea Unon esse aa GBC Fen) 8 18 Coxtimeanse oe meow Fast (ant 16s CreN). = 16 Divucrnea suexerou cane maces ANTS NATIONALA (AKT 1E8 C29) os eB “2 ! 17. NEDENUTaRE ARF TDC Pa. is "actinic seme FF SACO, I eke © nitro" profession |= wren carrou. 1a | Inti cH ConA AN Sse acriunt vifOaRE A Wits Sad is Canton AANALIZAIFRACTIUNILOR PRTvTOARE La MAA \ SpasAcrrUNT CONTRA Vii NiBURITATICORPORALS Siac te Ska 1 Mr air 17 a te Sacman ean 88S a. i" ecru once n Seneca ve Ps) st ANALIEA NFRACTIUNTEOR % 4 etsinaetace emer Cs von tac) 8 thes. 2 wont cama Ga SCP), ” 4 raqasonseaat 3 es } ouonssemewrarent ar HSCS = Gon tenia at Cr 4 tawcenea car Cr) % Secu oar ar sme omar ars Berk) Sf INFRACTION CONTA PATHOL scquseaninn ° ANALIZA NFRACTHONGR LoUInE a vATAMARA vier kthieOnToRAL SAU A ‘Troma tne Saxarath 7 2 Fut uss er S03 SNALIZA FRAC HIONIEOR * Saimin tea oa sre urn aC % ‘taunt 212 nh Vinten const tu ie ite S hac Neen tar SIDER 3 Yaris comms tava 8 hak ‘ot 8 Gatrenes maunons eco) | ‘Novae wares ener besa 16 9 fesuaonnen tare 31890. Cron we Devarmatra at 5° RE) S.vintunmea Coens mca geome). "MY Sgro 26 a) i i tmoocun tans savoraanwt SC ra) Ialbrmmmenca 17 LL Dstucamencaunen hehe ron) carro. 19 {b'bemuoanaa or cuur at Zi9cien) | InrmAC HUNTON Lis PERSO ANE ry 1 Punnotecseromst ater cexeaaura ro 1 Fewnea e210 anata NenacTiNiCOR ta Soke inert reso wt coreuLv 2 "naman i a 8) nt INPRACTTONICONTH AURORA a Stuer 06 rn) tr ANALIERINARACTIENOR CONTRA AUTORITATI 38 5 Sroumestatamec ent taiciicaroon "Lonmin bisa hee t 8 Cre) Bi Tari eh Puncnor ee = il 4. yates nou SE SUatmruanecasrarontarate Ser) 3 S Aumont 9). 4 For nea rotons sd Dee Sen ec ry oti | (8 DIVULGAREA SECRITUA KORSSKINAL (AKT, 196°C. FON), TAR Cre nue Si) nitro” professiona+ Sustevoenea ne sue secs (ARE 244 CN) mu. INPRACTUNI CARE ADUC ATINGERE UnoR AcTIvTa tt DDE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITAT. REGLEMENTATE DELEGE ‘cartrowwLd INRAC HUNT bE SERVICTU SAUTN LEGATURA CUSERVICILL EMG UTCROO out 28880) ‘.ancza. Batavia abicarA (ura CEN) {UNauentainserwcn (Aer 209). D Lonkea baer (ar 254C.P {o.Danea be a (7 255 7EN) 1. Prout de LOASEMECOVENE (ae8 255 F6) I TARCUL Be NRE ART 257 FEN) SPETE i TESTE. GRILA ENUNTAREA SPETELON Pesala REZOIVAREA SPETELOW SPETE NEREZOLVATE Parca V2 ‘Teste ORLA aa a8 287 a9 @ nitro” professional