Ce sunt micotoxinele?

Termenul de micotoxina vine de la cuvantul grecesc mycos care inseamna ciuperca si de la cuvantul latin toxicum care inseamna otrava. Ele desemneaza metaboliti secundari secretati de mucegaiurile care apartin in principal genurilor Aspergillus, Penicillium si Fusarium, prezente in mod natural in aerul ambient, pe pamant si pe culturi. Micotoxinele sunt considerate ca iind parte din contaminanti alimentari cei mai semni icativi in ceea ce priveste impactul asupra sanatatii publice, securitatii alimentare si asupra economiei a numeroaselor tari. Ele se gasesc pe o mare varietate de produse alimentare inainte, in timpul si dupa recolta. A ecteaza numeroase produse agricole, anume cereale, ructele, nucile, boabele de ca ea, orezul si plantele oleaginoase, care sunt substraturi oarte sensibile la contaminarea cu mucegaiuri si la producerea de micotoxine. !ontaminarea produselor de catre micotoxine se realizeaza in cazul cand intrunesc conditiile de mediu pe camp pentru aparitia lor, precum si procedee neadecvate de recoltare, de stocare si de trans ormare atunci cand sunt cumulate. Prin diversitatea e ectelor lor toxice si a propietatilor lor sinergice, micotoxinele prezinta un risc pentru consumatorul alimentelor contaminate.

1.2 Principalele tipuri de micotoxine de importanta economica "n consum de alimente contaminate cu anumite tipuri de mucegaiuri poate provoca la om si la animal, e ecte ne avorabile pentru sanatate, de la aparitia unor orme de #epatite exudative, pana in prezent la consumatorii cronici a unor #epatoame $cancer #epatic%. Ma&oritatea micotoxinelor au capacitate cancerigena. Mecanismul cancerigen al acestora se mani esta prin capacitatea lor de a se ixa pe A'(, cu producerea de alterari la acest nivel si cu determinarea de sc#imbari, sub orma de mutatii. 'in gama mare de micotoxine atentia este indreptata spre a latoxine, oc#ratoxine, sterigmatocistine, patulina.

Fig. ). E ecte toxice asociate micotoxinelor 1.2.1. Aflatoxine 'upa accidentele observate in )*+, in crescatoriile de curci $),,.,,, pasari moarte%, numeroase cercetari au ost conduse spre un grup de molecule cu inalte proprietati toxice- a latoxinele. A latoxinele constituie un grup de ). compusi cu structuri apropiate unde / compusi au orme oarte recvent intalnite in alimente- 0), 01, 2) si 21.

'in punct de vedere c#imic, a latoxinele sunt un ansamblu dintre o cumarina si trei urani $ igura 1%. 3unt molecule cu masa moleculara mica $4)1 5 44, g6mol%, oarte putin solubile. 3unt solubile in apa, insolubile in solventi nepolari. Foarte solubile in solventi organici $cloro orm si alcool metilic%, iind usor de extras. 7a lumina ultravioleta, sunt luorescente $albastru pentru AF0, verde pentru AF2, AFM) prezinta o luorescenta albastru5mov%. 3unt micotoxine produse de mucegaiuri din genul Aspergillus- Aspergillus lavus si Aspergillus parasiticus, mucegaiuri prezente in multe locuri si sunt putin exigente la crestere- temperatura cuprinsa intre + si 8,9!, sursa de carbon si azot si o valoare a a: mai mare de .,;. 'in acest motiv, numeroase produse alimentare destinate consumului pot contine a latoxine in cantitati uneori importante- alune, porumb, grau, istic, cacao, ca ea, manioc, soia. Metabolizate de diverse enzime microzomiale, a latoxinele sunt eliminate sub orma de glucorani pe cale urinara, prin lapte sau bila, dar pot aparea anumiti derivati epoxidici. Fiind electro ile, ele reactioneaza la grupuri nucleo ile de A'( sau de proteine. Microzomii #epatici, contin enzime cu inalta activitate, capabile sa oxideze numeroase substraturi lipo ile. Aceste reactii necesita prezenta oxigenului si a (A'P< $redus%. "n atom de oxigen este ixat pe substrat si altul este redus in apa $(A'P este oxidat%. Ast el, a latoxinele sunt toxice pentru numeroase organisme vegetale si animale procariote si eucariote $alge, ciuperci, bacterii%. Aflatoxinele au de asemenea un e ect puternic teratogen si pot provoca moartea in cateva ore sau cateva zile , in unctie de cantitatea de micotoxina si sensibiltatea animalului. Aflatoxinele au pe de alta parte un rol asupra os orilarilor si lipogenezei. =n concluzie, a latoxinele sunt recunoscute ca iind cei mai cancerigeni compusi naturali, si este posibil sa se obtina o relatie liniara intre incidenta cancerului primitiv de icat si logaritmul procentului de a latoxina ingerata. =ntoxicatia acuta cu a latoxina se traduce prin moarte si in general cu simptome de depresie, anorexie, diaree, icter sau anemie. Mai presus de orice, leziunile #epatice $necrozele si cirozele% evolueaza in inal cu #epatome sau carcinome. Formele cronice ale a latoxicozelor se traduc printr5o scadere a per ormantelor de crestere a animalelor, anemie, icter le&er si o evolutie canceroasa in inal. > doza de ,.1?g6@g timp de /A, zile declanseaza un #ematom la soareci. Mecanismul actiunii a latoxinelor- A latoxina 0) patrunde in celula si este ie metabolizata de monooxigenaza in reticulul endoplasmatic obtinindu5se produsi metabolici #idroxilati care sunt ulterior metabolizati la glucuronid si con&ugati sul uratiB ie este oxidata obtinandu5se epoxidul reactiv care este #idrolizat spontan si se poate lega de proteine devenind citotoxic. Epoxidul poate reactiona cu A'(5ul sau cu proteinele, sau poate i trans ormat de o glutationa, 35trans eraza la $23<% C con&ugat. 'atorita e ectelor negative asupra organismului animal si uman, limitele maxime admise de a latoxine in produsele alimentare sunt cuprinse intre ,.,85)8 $?g6@g% $tabel 1%. Aflatoxina M1 =n )*+4 s5a demonstrat ca la vite, a latoxina 0) este absorbita cu #rana contaminata, este metabolizata intr5un derivat numit a latoxina M) care este regasit in lapte. ,.85/; de a latoxina 0)

ingerata se regasesc sub orma de a latoxina M) in lapte. Aceasta micotoxina pastreaza , la o treapta in erioara, importantele proprietati cancerigene ale a latoxinei 0).

Ast el, e ectul cumulativ legat cu ingerarea regulata a acestor toxine, ace sa se expuna la mari riscuri copii si sugarii, marii consumatori de lapte si produse lactate. Aceste riscuri sunt cu atat mai importante deoarece a latoxina M) rezista la tratamentele uzuale de conservare si procesare a produselor lactate. A latoxina M) se regaseste in totalitate in laptele smantanit si in produsele lactate $iaurt, branza%, se regaseste oarte putin in unt. Aceasta este legata de prezenta interactiunilor #idro obe intre a latoxina M) si cazeina.

1.2.2. Ochratoxina A >c#ratoxina A a ost izolata pentru prima data in )*+8, de un grup de cercetatori sud a ricani. 'in punct de vedere c#imic este o molecula de 45metil58 cloro5. #idroxi54,/ de#idroizocumarina, legata prin legatura peptidica, la nivelul gruparilor carboxil in !A, cu o grupare aminica a 75D enilalanina $ igura 4%. Exista si alte oc#ratoxine ca oc#ratoxina 0, care este derivat al oc#ratoxinei A si oc#ratoxina ! C ester etilic. Aceste di erente de structura, au e ecte marcante asupra potentialului toxic. >c#ratoxina A este micotoxina cea mai toxica si cea mai raspandita. >c#ratoxina A are o masa moleculara de /,4,. g6mol, cu un punct de topire la *,s!, cand se cristalizeaza in xilen. 3pectrul de adsorbtie "E variaza cu p<5ul si polaritatea solvantului. >c#ratoxina A poseda un maxim de adsorbtie de 444 nm, cu un coe icient de extinctie molara de 88,, ml cm in metanol.

Este o micotoxina toxica, o doza de 1 ppm este su icienta pentru a opri cresterea animalului. Este un contaminant recvent al cerealelor, al ca elei, nucilor, ructelor uscate, piperului. Ochratoxina A este un metabolit secundar, elaborat de di erite mucegaiuri din genurile Aspergillus si Penicillium. Productia de oc#ratoxina A este legata de temperatura, umiditatea mediului ambiant si continutul de apa al suportului contaminant. Ealorile minimale ale umiditatii pentru productia de oc#ratoxina oscileaza intre ,,.4 si ,,*,, in unctie de mucegaiul studiat. Temperatura optima pentru productia de oc#ratoxina de catre Aspergillus oc#raceus este de 1.s!, sinteza poate avea loc la temperaturi cuprinse intre )8s si 4A s!. Penicillium veridicatum insa creste intr5o gama de temperaturi care variaza intre /s si 4,s! in prezenta unei umiditati de 11;. =n regiunile reci, oc#ratoxina este produsa de mucegaiuri din genul Penicillium, iar in regiunile calde , oc#ratoxina este sintetizata de mucegaiuri din genul Aspergillus . Productia de oc#ratoxina A este legata de psi#ologia proprie a iecarei specii de mucegai si de parametrii ecologici. =n Europa si !anada, Penicilium verrucosum este considerat ca iind principalul mucegai producator de oc#ratoxina A in cereale, ormandu5se in general pe alimente acide. !oncentratiile de oc#ratoxina A, regasite in alimente sunt oarte variate, si sunt cuprinse intre cateva ng6@g pana la multe zeci de mg6@g. Mucegaiurile producatoare de oc#ratoxina A pot produce si alte toxine sau pot cu alte mucegaiuri sa produca toxine di erite ca citrinina sau a latoxine. "n enomen de sinergism cu oc#ratoxina A se poate deci produce si poate complica analiza e ectelor toxice, ceea ce nu poate i atribuit exclusiv oc#ratoxinei A. Prezenta oc#ratoxinei A in alimente prezinta un pericol pentru sanatatea umana si animala. >c#ratoxina A, odata ingerata este absorbita partial la nivelul stomacului prin di uzia pasiva a ormei neionizate. Totusi, acest mecanism pasiv nu contribuie decat la absorbtia scazuta a oc#ratoxinei A. Principala cale de absorbtie este nivelul intestinal. Procentul de absorbtie al oc#ratoxinei A la nivel intestinal este de ++, 8+, 8+ si /,; la porc, sobolan, iepure si pui. Este apoi distribuita la di erite organe. "rmeaza apoi ciclul entero#epatic. 3e pot intalni cantitati mici de oc#ratoxina A libera in sange. >c#ratoxina A are o mare a initate pentru anumite proteine plasmatice de care este ixata $aproximativ *,;%. 3e ixeaza pe albumina serica si pe o macromolecula serica neidenti icata cu masa moleculara de 1,F'a. Fixarea oc#ratoxinei de aceste proteine este un enomen saturat. Mecanismul prin care oc#ratoxina A se leaga de proteine este putin cunoscut. 35a aratat ca oc#ratoxina A sub orma de di5anion, este legata la nivelul a doua pozitii de ixare pe albumina serica. Aceste pozitii de ixare apartin subunitatilor == A si == 0 a albuminei serice. 35a aratat de asemenea ca aceste legaturi pot i deplasate prin legaturi anionice, ca aspartamul, enilalanina si anti5in lamatorii. Aceasta ixare intarzie transportul oc#ratoxinei, la nivelul di eritelor organe, si contribuie la dezvoltarea e ectelor cronice si toxice ale acestei toxine.

Pro ilul toxicogenic al oc#ratoxinei A variaza oarte mult in unctie de specie. 7a om, calea de eliminare a oc#ratoxinei este inca oarte lunga, si a ost estimata la o luna. Pe de alta parte, eliminarea oc#ratoxinei A a ost descompusa in doua aze- una rapida cu o trecere a >TA in sange de 1, ore, si una secunda, mult mai lenta, unde trecerea >TA in sange este de 18,8 zile. >TA este distribuita la organe, unde este metabolizata in vederea eliminarii sale.

Mecanismul de actiune ipotetic al ochratoxinei A: >c#ratoxina A $>TA% este transportata in celula prin intermediul transportorilor organici anionici multispeci ici. 3tructura c#imica a >TA contine o grupare izocumarinica legata de enilalanina $P<E%. Multe studii au demonstrat aptul ca >TA poate altera procesele care implica enilalanina si multe dintre e ectele biologice ale >TA pot i prevenite partial prin suplimentarea cu enilalanina sau substante analoage. 'atorita e ectelor negative pe care le are oc#ratoxina A asupra sanatatii omului si animalului, limitele maxime admise in produsele alimentare sunt cuprinse intre 1 C ), ppb $tabel 4%. 1.2.3. Patulina Este o G lactona nesaturata, produsa de numeroase mucegaiuri, dar cel mai recvent de Aspergillus clavatus, o ciuperca a micro lorei granelor, Penicillium expansum, agent de mucegaire a merelor in depozite si 0assoc#lamys nivea si 0assoc#lamys ulva prezente sub orma lor imper ecta. =n alimentatia animala, este o micotoxina oarte recventa in ura&ele depozitate ude si in cerealele cultivate in sladarii. Este olosita de asemenea in armacii ca antibiotic pentru a lupta impotriva sta ilococilor, insa toxicitatea sa a dus la abandonarea acestei intrebuintari. E ectele patulinei se mani esta prin leziuni congestive la nivelul plamanilor, rinic#ilor si splinei, dar poate provoca o degenerescenta de neuroni in cortexul cerebral, putand rezulta di erite simptome nervoase $paralizii, etc.%. Poate avea e ecte toxice asupra globulelor albe $leucocite%, cat si proprietati cancerigene. Potrivit Monitorului o icial al Homaniei din 1+ noiembrie 1,,+ limita maxima admisa pentru continutul de patulina este de ), ?g6@g. $tabel /%. 1.2.4. Zearalenona Poate i produsa de di erite specii de Fusarium- Fusarium culmorum, Fusarium graminearum si Fusarium !roo@:ellense. Este un compus cristalin, de culoare alba. A ost numita initial toxina F1. !onditiile optime pentru a se produce sunt umiditate ridicata si temperatura scazuta.

3e prezinta ca o lactona nesaturata a acidului D exorcilic $ igura. 8%. Este termostabila si rezista la o depozitare prelungita. Prin #idrogenare, se reduce unctia cetonica in alcool ast el incat se obtin izomerii zearalenonei- izomerul I este olosit ca stimulent de crestere pentru ovine. (u are e ecte toxice cronice. Porcul este animalul cel mai sensibil. !ontaminarea ungica intervine pe camp, porumbul prezentand un mucegai rosu. 'ar productia de toxine se realizeaza in principal in timpul depozitarii. (u prezinta e ecte toxice cronice. 7imita maxima admisa pentru continutul de zearalenona este de 1, ?g6@g $tabel +%. Mecanismul de actiune al earalenonei- Jearalenona $J%, asemenea poliestrogenilor $PE% si al estrogenilor din mediu $AE%, traverseaza pasiv membrana celulara si se leaga de receptorii estrogeni. !omplexul receptor 5J a&unge in nucleu oarte rapid unde se leaga de receptori nucleari speci ici si genereaza raspunsuri estrogene prin activarea genelor- acest lucru are ca rezultat producerea de AH( mitocondrial $mAH(% care codi ica in mod normal producerea de proteine care apar in mod normal prin legarea de receptorii estrogeni. 1.2.!. "umonisinele 3unt produse de di erite specii de Fusarium, in special de Fusarium monili orme. !ele mai toxice umonisine sunt umonisina 0) si umonisina 01. 3e gasesc in principal in porumb si produsele pe baza de porumb. Are o structura liniara din 1, atomi de carbon cu grupari metil, #idroxil si doi substituienti cu masa mai mare $ igura +%. Au de asemenea o unctie aminica primara care ii con era o reactivitate interesanta si o solubilitate in mediu apos. 3unt #epatotoxice, ne rotoxice. 3e gasesc de obicei in porumb, dar si in orez, mirodenii, berii 1.2.#. $richotecinele Au ost asociate inca de la inceputul secolului cu consumul de cereale ametitoare $de apt mucegaite% in 3iberia, avand ca simptome greata, varsaturi, ameteli si tulburari vizuale. 'upa descoperirea lor in anul )*A/, s5a putut constata ca sunt responsabile de Aleucie Toxica Alimentara $ descresterea numarului de globule albe%, ca o consecinta a consumului de cereale mucegaite. =n plus s5a vazut ca tricotecinele sunt capabile sa induca reactii c#imice cu irigatii severe, in lamatii, descuamari ale pielii in contact cu micotoxina. 3ub acest nume, sunt cunoscute mai mult de A8 de micotoxine, produse de Fusarium, dar si de Tricot#ecium, Mycot#ecium. Toxicitatea poate i olosita ca arma clinica dar se poate olosi si in c#imioterapii datorita e ectelor bene ice. 3unt grupate in tricotecine de tip A $ Toxina T51 si <T51% si de tip 0 $desoxinivalenolul, nivalenolul%. 3unt ormate dintr5un nucleu )1, )4 epoxitricotecine, ormat din patru cicluri sixterpenice cu o dubla legatura

si un epoxid stabil. !ei cinci substituienti care pot i inserati pe acest nucleu ormeaza )/. compusi cunoscuti, grupati in patru grupe. 2rupele A si 0 sunt cele mai recvente, si sunt caracterizate prin prezenta sau nu a unei unctii atomice in pozitia !.. Au o mare stabilitate si rezista atat la tratamente termice cat si alcaline. Toxicitatea este legata de numarul radicalilor substituiti in nucleul central. (u se acumuleaza in organism, sunt eliminate prin ecale si urina.

$oxina $%2 este produsa de numeroase specii de Fusarium, in special de Fusarium tricinctum, Fusarium sporotric#ioides, Fusarium solani si Fusarium eKuiseti .

&esoxini'alenolul (&O)*+ tric#otecina cea mai raspandita in lume si este produsa de

F.

'intre tric#otecine, cea mai recvent intalnita este desoxinivalenolu. 7imita maxima admisa con orm Monitorului o icial al Homaniei din 1+ noiembrie 1,,+ este de 1,,ppb $tabel +%.

Modul de actiune la nivel molecular al '>( si al altor tricotecene- '>( patrunde in celula prin di uzie si se leaga de ribozomii activi care transmit un semnal la protein@inazele activate de AH( $PFH% si la #ematopoeto@inaza celulara $<!F%. Are loc os orilarea protein5@inazelor activate $MAPF3% si se obtine activarea actorului de transcriptie avand ca rezultat e ectele cronice si imunotoxice.

Micotoxinele in cereale

Practica a demonstrat aptul ca, la depozitarea cerealelor, a produselor de macinis si pani icatie apare in anumite conditii o micro lora care avorizeaza cresterea mucegaiurilor si producerea de micotoxine. Mucegaiurile existente in depozitele de cereale se inmultesc cand umiditatea relativa a aerului se situeaza intre .,5.8 ;, iar temperatura a&unge la peste 1+s !. Produsele atacate la randul lor devin sursa de in ectie, acumuland toxine. A latoxinele au ost puse in evidenta in paine, produse de pani icatie, crupe de porumb si in unele tipuri de paine dietetica. =n cereale pe langa oc#ratoxina A s5a pus in evidenta si alti metaboliti toxici ai ungilor, cei mai multi din genurile Aspergillus si Penicillium, care trec si in produsele de macinis, concentratiile cele mai mari inregistrandu5se in tarate. 3i in aina depozitata in conditii de umiditate ridicata pot aparea ungi care produc micotoxine $Fusarium, Mucor, Penicillium, Aspergillus%. Porumbul recoltandu5se la o umiditate ridicata poate avoriza aparitia mucegaiurilor $Aspergillus lavus% c#iar inca din camp.

>rezul poate i contaminat cu micotoxine, inclusiv a latoxine, dar prin autoclavare a latoxinele sunt inactivate. Micotoxinele din produsele de macinis pot trece in paine numai cand se olosesc materii prime puternic contaminate. Este de remarcat aptul ca ermentarea aluatului reduce in mica masura cantitatea de a latoxine, coacerea nu are nici un e ect asupra lor, dar adaosul in aluat de substante oxidante $ tipul bromatilor% pot determina reduceri importante in a latoxine. !ercetarile e ectuate au scos in evidenta ca pentru in#ibarea dezvoltarii microorganismelor in paine se pot olosi diversi ungistatici ca- acidul sorbic si palmitatul de sorboil. Painea de secara cu aciditate intre ...5*.A grade de aciditate, nu permite aciditatea, ormarea oc#ratoxinelor, iar pe cea de grau se dezvolta cantitati mici din toate cele / tulpini izolate.

Micotoxinele in seminte olea,inoase si in ulei

3i semintele oleaginoase $ara#idele etc.% pot i atacate de mucegaiuri $inclusiv Aspergillus lavus% care dau nastere a latoxinelorB momentele critice iind recoltarea si depozitarea, conditii de clima, de pastrare etc. "miditatea ara#idelor $apa% in perioade ploioase poate a&unge la 4,;B recomandandu5se uscarea imediata a acestora pentru a preveni contaminarea cu a latoxine. 7a obtinerea uleiului prin presare cantitatea mare de micotoxine ramane in turte, numai 8; trece in ulei, respectiv a latoxinele din ulei reprezinta ),; din cantitatea existenta in boabe, ceea ce nu reprezinta un pericol mare. Prin pra&ire la ara#ide se reduce continutul de substante toxice. Floarea soarelui respectiv semintele sunt si ele mediu bun pentru dezvoltarea a latoxinelor. "leiul din seminte de loarea soarelui, contine cantitati mici de a latoxine, deoarece prin procesul de ra inare, $tratare cu alcali% si iltrare $prin placi de celuloza5azbest% se reduce cantitatea de toxine, iar daca se executa decolorarea in prezenta acidului citric detoxi ierea este mai completa. Micotoxinele din le,ume si fructe 7egumele si ructele pot i si ele contaminate cu mucegaiuri care pot sintetiza micotoxine. Ast el la morcovi Aspergillus parasilicus sintetizeaza Aspergillus lavus, iar pe supra ata citricelor se dezvolta Aspergillus parasilicus. 'ezvoltarea mucegaiurilor pe ructe, in sucuri ormeaza in ma&oritatea cazurilor patulina, cantitati mai mici s5au gasit in sucuri de pere, gutui, struguri, exceptii acand sucurile de tomate si pruneB in sucul de mere concentrat patulina nu se reduce. 3i pe ructele uscate se pot orma a latoxine. Ja#arul are e ect de protectie asupra micotoxinelor, ceea ce a acut ca patulina sa existe si in gemuri. Micotoxine in cafea si cacao

=n ca ea verde mucegaita s5a identi icat Aspergillus oc#raceus, iar cu recventa mai mica Aspergillus lavus si Aspergillus versicolorB prin pra&ire se distrug A8;. 0oabele de cacao contin micotoxine, produse de Aspergillus parasilicus. Micotoxine in -auturi fermeentate =n bauturile alcoolice au ost depistate a latoxine, mai recvent in cidru, prin ermentarea pulpei. !ercetarile e ectuate pe )8, de probe de vin nu a evidentiat a latoxine. Malti icarea necorespunzatoare a orzului poate orma a latoxine, in bere trec 85),; din cele existente in malt. Micotoxinele in carne si preparate din carne Micotoxinele pot in ecta carnea animalelor ca urmare a ingerarii de ura&e mucegaite, cea mai mare cantitate din micotoxina oc#ratoxina se acumuleaza in rinic#i. >c#ratoxina are o termostabilitate ridicataB prin pra&ire se reduce concentratia de micotoxina, dar in tesutul gras nu se sc#imba. Preparatele din carne pot i contaminate cu mucegaiuri din genurile- Penicillium, Aspergillus, Fusarium. 3i salamurile ermentate5uscate pot i contaminate cu tulpini de Penicillium si mai multe tulpini de Aspergillus. 'ezvoltarea mucegaiurilor are loc atunci cand pastrarea produselor se ace in conditii ne rigori ice, iar pentru prevenirea dezvoltarii acestora este necesar adaugarea de sorbat de potasiu. 35a constatat ca o sursa de in ectare a preparatelor de carne cu mucegaiuri o constituie si condimentele. Micotoxinele in lapte si produsele lactate Fura&ele cu continut mare de a latoxine determina la vaci, prezenta in lapte a unui metabolit al a latoxinei 0), denumit mil@toxin, care este detectat c#iar din primele zile de la ingerare, declansand o degerescenta a celulelor icatului. !antitatea de toxina este mai mare in lapte iarna ata de primavara. 3i in laptele pra cercetarile au pus in evidenta existenta unui numar mare de mucegaiuri, ca urmare a depozitarilor in conditii necorespunzatoare. 7aptele pra contaminat cu Aspergillus versicolor produce diaree puternica, iar Penicillium ciclopium produce simptome nervoase. =n branzeturi micotoxinele apar ca urmare a prezentei mucegaiurilor atat in mediul ambiant cat si in urma proceselor te#nologice. Absenta microorganismelor ungice s5a constatat la telemea si in unele cazuri la cascavalul tip 'obrogea. Ealorile maxime de micotoxine s5au constatat la sortimentele pastrate un timp mai indelungat. !u cat consistenta pastei este mai tare, cu atat ilamentele de mucegai patrund mai greu in pro unzime, numarul cel mai mic de mucegaiuri se inregistreaza la branzeturile opariteB in branzeturile topite recventa a latoxinelor este mult mai mica decat la celelalte tipuri. !ercetarile au aratat ca mucegaiurile Penicillium caseicolum, Penicillium camemberti si Penicillium roKue orti nu ormeaza toxine. Totusi, cercetarile intreprinse de 3cott au evidentiat aptul ca Penicillium camemberti si Penicillium roKue orti utilizate la abricarea branzeturilor sunt capabile sa produca substante toxice $patulina, acid penicilic si alcaloizi toxici%. Micotoxinele in preparatele en imatice fun,ice

> preocupare importanta a cercetarii stiinti ice actuale o constituie si problema olosirii preparatelor enzimatice in industria alimentara, ca urmare a e icientei economice, reducerii timpului de abricatie si a consumurilor speci ice, imbunatatirii calitatii produselor. Acestea in ma&oritatea cazurilor iind de natura ungica s5a ridicat problema veri icarii inocuitatii lor, deoarece in conditii de cultura exista posibilitatea dezvoltarii de micotoxine. Parerile specialistilor in aceasta directie sunt contradictorii, deoarece mucegaiurile Aspergillus oryzae, Aspergillus niger, etc, produc toxine doar in anumite conditii de cultura. 'e remarcat este aptul ca la preparatele obtinute, la aceleasi mucegaiuri apar di erente de toxicitate. Preparatele enzimatice nepuri icate care sunt obtinute din aspergili pot sa duca la aparitia unor dereglari pro unde, datorita includerii unor metaboliti toxici $a latoxine, oc#ratoxine, acid aspergilic etc%. =n urma analizarii preparatelor enzimatice din H#izopus s5a constatat actiunea lor negativa asupra organismului animal, ceea ce a determinat scoaterea acestora din abricatie. 35au izolat doua micotoxine in preparatele pectolitice obtinute din 3clerotinina sclerotium si care au actiune toxica asupra icatului, dar si un posibil e ect cancerigen $tabel *%