Professional Documents
Culture Documents
CupFins
lntroducere in ,,Traditii gi obiceiuri" 7
a
CAte limbi se vorbesc
in !ume?
De ce nu avem
Ce este un
trib?
12
monoteiste? 14 Mai existi rdzboinici? 16 Cine sunt eschimotii? 18 Cine sunt indienii din America? 20 Mai existi cowboy? 22 lndienii din Amazonia 24 Viafa din insula Guadelupa 26 Unde triiesc creolii? 28 Unde triiesc peruanii? 30 Ce staturi au pigmeii? 32 Unde triiesc mongolii? 34 Ce sunt nomazii? 36
Cine sunt tuaregii? 38 Unde triiesc maharajahii? 40 Cine sunt fachirii? 42
Ce este un toread
or?
44
ITTRoDUcERE irv
rI
A
ntre popoarete lumii existi o mulfime de deosebiri, de Ia culoarea pielii, staturi, pini la stilul de viafi, tradiliile gi obiceiurile specifice fieciruia. Degi intre pigmeii din Africa gi eschimogii din Alaska existi diferente majore, totugi, in esenfi, ceva ii unegte pe to{i.
I
Existi oameni care triiesc in triburi gi sunt condu;i de o cipetenie. Altii se deplaseazi cu ajutorul siniilor trase de ciini. Unii triiesc pe ni;te insule plutitoare, iar alfii in nigte rulote cu care stribat lumea in lung si-n lat...
# .I 85 Dr
LlMel
iw EURoPA
Numai in Europa se vorbesc 185 de limbi. Franceza este intrebuintata de 100 de milioane de persoane. Se vorbeste fran cezd nu numai in Franla, ci si in Belgia, E lvetia, Lu xe m b u rg, in Af rica de Nord, Liban, Canada, in insulele Antile, in Tahiti, in Noua Caledonie...
\-_8
Lrnner
JoecA,-TE cu MINNtn! r TFei limbi foarte cunoscute s-au amestecat cu nume de lucruri. Recunoqti aceste limbi?
FenANDoLA
Priveqte cu aten{ie aceste steaguri. Care dintre ele este al unei [ari mari in care se vorbeqte engl eza qi care este totodatd qi insula?
.t 'Sru cr
EsrE uN Drnlecr?
6n dialect este un mod de a vorbi specific unei anumite regiuni. inZair, o lard din Africa, existi mai bine de doud sute de dialecte' in lume numirim, in total, mai mult de sase mii de modalititi de exprimare diferite.
1\ { U
f:-)
TERMENUL MULTtLtNGvtsM (LA FEL cA PLURTLINGVISM SAU POLIGLOTISM) DESCRIE O PERSOANA SAU O
$rrATr cA...
coMUNTTATE MULTtLllucvA, cEEA cE insrnrvrruA cA REspEcnvA prnsonruA SAU COMUNITATE SE POATE EXPRIMA iru rvlnt MULTE LtMBt.
&
cutoarea oamenilor variazi de la ,,negru" la ,,alb" , trecind prin ciocolatiu-deschis, galben ;i chiar rotu-auriu. Aceste diferenfe se datoreazi melaninei. Melanina este o substanfi coloranti din pielea noastri, care protejeazi impotriva periculoaselo r raze ultraviolete. Cu cit soarele dogoregte mai tare gi trimite ultraviolete, cu atAt pielea se apiri mai mult
ln lur",
;i fabrici melanini.
*7
PTeLEA
t=r
DrrurAr onMENI: AcEEASI CuLoARE Dupi spusele savantilon cei dintai oameni aveau cu siguranti pielea de culoare inchisi. incetut cu incetul, culoarea epidermei celor care locuiau in Europa s-a deschis, in timp ce epiderma africanilor s-a inchis Ia culoare. Explicatia pielii negre: soarele, bineinteles!
ln Africa
Pe
Marte
La Polul Nord
vcruJv N! 't :ltintos
B
datoriti:
Ce lume
bogati in culoare! CAnd tatil gi mama unui copil sunt de culori diferite, copilul este ,,metis" (provine din amestecul a doui rase
diferite).
Ne face sd rddem.
9TlATl CA...
EPIDERMA ESTE STRATUL DE DEASUPRA AL PIELII.
r:rl0tnvutln
:llintos
e esGe wm tdh?
&
trib este atcituit din familiile care triiesc impreuni pe acela;i teritoriu. Acestea impirti;esc acelea;i tradifii, aceea;i istorie. Vorbesc aceeagi limbi. Deseori, tribul e condus de o cipetenie, un fel de judecitor care ia hotiririle importante
gi face astfel
U"
'ToTl
grup de cativa siteni. Dar poate fi alcatuit si 9in cAteva zeci de mii de pe rsoan e. I n vre m u ri le strivec h i toatd lumea triia in triburi. Astizi, in Europa nu mai exista triburi. insa ele continua sd existe pe toate ce le lalte co nti n e nte.
,
un
_---'--TnTBURTLE
* 'TnreunrlE
INDTENE inainte ca primii europeni sd se fi stabilit in America de Nord, aici triiau aproximativ un milion de indieni. Acegtia erau impd(iti in mai multe zeci de triburi: apache, cheyenne, sioux... Astdzi, indienii navajo formeazd cel mai mare trib, 130 000 dintre ei triind intr-o rezervatie din Statele Unite.
r$Ttr ffiAffirlut
Kea$ ffid:*$$'$u
Ux PTCDELocICA
Un explorator intdlneqte dou5 triburi: A Ei B.
Fiecare trib e alcituit din zece persoane.
SNVOSufd 33:tzSUdSNn'll
nJ Vl VS 3lnssul :ltintOS
{\ (
u I
ft-,
o
LrMrrAT,
$rrATr cA...
reli
&
mffi*e'...Geistd
Cre;tinismul este religia monoteisti cu cei mai multi credincioti: numirul cre;tinilor depd;egte 1,5 miliarde.
Musulmanii numiri aproape un miliard. Religia lor este islamul. Existi cel pufin 20 de milioane de evrei, insi iudaismul este cea mai veche dintre aceste religii: s-a niscut in urmi cu aproape patru mii de ani.
in lordania
*'
CAnnLE STTNTE Aceste trei religii su nt monoteiste: adeptii lor nu cred decAt intr-u n si ngu r Du m nezeu. Fiecare credincios urmeazd regulile date de Du m nezeu I sdu. Aceste regu li si viata profetilor sunt scrise in carti. Pentru cre5tini, Biblia. Pentru musulmani, Coranul. Pentru evrei, Tora si Talmudul.
r!1
ReLrcuLE
Porr, MoNo
Ajutfindu-te de defini{ii, umple spafiile goale pentru a completa cuvintele sau pentru a le gdsi pe cele care lipsesc.
* 'CAsELE
Lur DUMNEzEv
este monocrom,
Credinciosii se strang laolalta ca sa se roage si sa-l cinsteasca pe Dumnezeul lor. Crestinii se aduna intr-o biserica sau intr-un templu, iar un preot sau un pastor conduce rugiciunile. Musulmanii se roagd intr- o m osc h ee, ca Ia uza lor fiind imamul. Seful religios al evreilor este rabinul, iar casa Iui Dumnezeu este sinagoga.
Mierea pe care o produc albinele dintr-o singurd specle de floare se numeqte monoflord, cea produsd din mai multe
feluri de flori
se numeqte
Policultura este cultura mai multor specii de plant e, cultura unei singure varietdti
numindu-se
:3llnlos
{\ (
U
F:--7
uN PRoFET EsrE uN cREDtNctos,
UN MESAGER AL LUI DUMNEZEU cARE irucenncn sA-t coNVERTEAScA PE CETLALTI LA RELIGIA LUl, LA LUCRURILE IN CARE CREDE.
$rrArr cA...
VEcHn Enol
Razboinicul era un erou, un model pentru toti. El simboliza curaj ul si forta. Pentru baieti, era o onoare sa fie formati in p ragu I ad o lesce nte i in spirit de r6,zboinici. ln acest scop, luau parte la ceremonii care d u rau lu n i intregi. Acesti r6,zboinici fac acum parte din folclor.
,
RAzBotNlcn
Tnlenli:
q
Irrr NUMELE FTMEILoR RAzBorNrcE Cuceritorii spanioli au ajuns in nordul Braziliei in secolul al XVI-lea. Acolo s-au Iuptat cu razboinicii indieni, care triiau in apropierea unu fluviu urias. Acestia erau conduti de femei, care seminau cu razboinicele din mitologia greacd, am azoanele. Ele au dat numele fluviului Amazon.
BINE ixeRMATr
IatE armele pe care le foloseau odinioari rdzboinicii. Uneqte cu o linie
fiecare armd de numele continentului unde era folositi cel mai frecvent.
sul i td
sarbacand
bumerang
Africa
America de Nord
$TtATt CA...
CUVANTUL,,ONOARE" VINE DIN LATINESCUL,,HONOS", O FORMA ARHATCA n LUt cARE irusrrvlNA LA oRtctNE $r ,,oMAGru ADUs O LUPTA". ONORUL, ONOAREA ESTE UN SEMN DE VENERATIE, DE CONSIDERAT|E, :oNSTDERAT;,-ft-iFd!, LEGATA gt EA
,,HoNoR-, zerr-diiiiirpa
i I
r I I I I
ro (l
)
:=l'i:'l=r:"_'llT_
-O/,
$z
Eschimogii se deplaseazi in sinii trase de cAini (husky) care rezisti foarte bine Ia frig.
-/
tu ai, poate, un hanorac. Eschimo;ii sunt cei care l-au inventat, pentru a se apira de frig. Tot ei au inventat li caiacul.
$i
\:
EscHrMogn
*'
BuNr VArrrAronl
Eschimosii vineazd foci, ursi si karibul (ren canadian). De asemenea, sunt ti foarte buni pescari. Primdvara sparg copci in gheata ;i pescuiesc pastravi aurii arctici.
Tpsr
A
Ce este
un pistriv auriu?
t un pegte
2 O focd din Alaska :t IJn ren din Can ada
Numai un obiect din cele care urmeazd nu a fost inven tat de eschimoqi. Care?
I
Hanoracul Coniacul
Caiacul
;i
nume al eschimoqilor?
z J'lyz:lcNvuJ JNtDtuo
-zg
'! v :rlintos
$TlATl CA...
EscHrMogn igl onu uN ALT NUME: sE NUMESC^ PE Et tNgt$t ALTFEL, rNUrTr, cuvAlur cARE ilusenruruA
,,ADEVARATUL POPOR".
din fuerie&?
&
Cu mult timp in urmi, America era populati de indieni impe(ifi in triburi .
lndienii din Nord triiau ca nigte eschimoti. lndienii din peduri (irochezi) cultivau pamantul. Indienii din prerii ti din zonele de deal (cheyenr, sioux) vanau bizolli, de la care luau carnea 9i pielea din care isi confectionau hainele si isi construiau iorturile, numite tipi.
lndienii nu ;tiau si citeasci 9i si scrie. Comunicau cu ajutorul unor semne trasate cu vopsea ti al unor
semnale de fum.
.ERIREA
EuRoPEnruA cuceriti de
europeni, numerosi indieni si-au pierdut viala incercAnd si-si apere teritoriul. Astizi, in Statele Unite nu mai exista decAt 400 000 de indieni. Le este greu si se integreze in societate si uneori triiesc in rezervatii. Acestia isi mai poarti imbricdmintea lor traditionala din piele si pene d oar la sirbato ri
.
--"......'-tF'
Tnsr
DnSPRE
este:
Serut, INnrAr\r
A Un tipi
f Dr
7
cE ,, lNDlENt"?
r Un animal t Q plantd
:r ljn cort
Giseqte numele de popor care nu se potriveqte:
I roch
Cristofor Columb I descoperit America in 1 492. lnsd cAnd a ajuns pe acest continent credea cd se afla in lndii, in Asia. De aceea, oamen ii pe care i-a intAlnit au fost botezali,,indieni " ...
ezi
Cheyenne
Hinduqi
Sioux
(rrurtorur
e g '
v :lti.ntos
Alimentafia indienilor cuprindea I 000 de varieta{i de fructe 9i legume ti I 500 de animale sau pegti. Triburile de indieni credeau in armonia profundi dintre om 9i naturi.
frJ--r Ad U ^-t!
' )
t t^rt'
$TlATl C4...
oe vrnrA cu AcEl cnup.
OercEluRJ-:
si
se
bati.
Marcarea vitelor
+, CowBoY
Cowboy-ii de astizi nu i;i mai mAna cirezile de bovine doar de pe cal. in ranch-urile lor, care pot fi la fel de mari ca un judet, se deplaseaz6, mai degrabd in maSina sau chiar in elicopter. Dar in unele orate mici inca mai regesim, in timpul marilor vAnz6,ri de vite, atmosfera de vest
sa I batic.
MoDERNT
CowBoY
?tDEo,
sAneAronnr PopumnA
Un rodeo este o sarbatoare din America de Nord, organizati cu prilejul marcirii vitelor. Unii cowboy incalecd pe cai salbatici, mustangi, ;i se intrec in indemdnare. Dar, deti pentru public este amuzant, un rodeo e dificil pentru concurenli, punand ;i caii Ia grea incercare.
LnsrnrNT
Acest vi[elug s-a pierdut in labirint. diut-o pe mama
lui si-l
g6seascd.
it
I
{,
:3tln1()s
--;;;;11.. -----t
s-A voRBrr nrAr DE MULT A DEvErur rf,dufo's
UN PERSONAJ DE LEGENDA ESTE uN PERSONAJ DESPRE CARE^
I I I
lilbt'ir:i' n )
itucAr
-'-o:'11*: - -
RADITII
OercEruR
Indienii dinAmazonia
&/
-/)- I
I
ndienii din Amazonia triiesc in pidurea tropicali, gi fiecare grup locuiegte laolalti intr-o casi numiti maloca. Tinerii i;i iau so{i ;i sofii din triburi diferite 9i fiecare trib vorbe;te o limbi diferiti. Agadar; fiecare copil vorbegte cel pufin doui limbi, pe cea a mamei ti pe cea a tatilui, iar la maturitate poate deprinde chiar mai multe limbi.
*r
IrurflERE
Exista o ceremonie pentru trecerea
de la copilarie Ia virsta adulta. Baietii sunt adunati la un loc, ii asculta pe adulti cdntind Ia flaut 5i vorbesc cu vracii-vindecitori. De asemenea, adolescentii mai trebuie sa dovedeasci 5i ci 5tiu sd pescuiasca ;i si vdneze ca niste barbati.
MEsAJ ComFrcAT
Descifreazil ceea ce spun indienii din Amazonia ajutflndu-te de codul de mai jos.
A
C
x
*
L M
N
o
P
S
t V t
"/*
'vrsvfov vcolvuu 3ov'rd rtu :rrinros
rlr dS.
f'lTnre=lAruncoNDA
ii d in Amazon ia cred ci strdmosii lor s-au ndscut dintr-o anaconda, un tarpe enorm care traie;te in Amazonia, gi ca fiecare anaconda a dat na5tere unui trib diferit care vorbegte propria limba.
lnd ien
+\(){
I
ft--,
gnATrcA...
MALocA EsrE o cAsA MARE
TRATE$TE UN TRIB |NTREG.
cnne
'UN
Nu trebuie sd ieSi niciodatd cu capu I descoperit. Femeile se acoperd cu etarfe in culori vii, ro;ii si portocalii. Fetilele au egarfe albe. Pescarii poarta o palirie trad itionati, salako. intre ora douisprezece si ora trei, oamen ii stau Ia umbra si isi fac siesta.
GUnDALUPE
*.
CARNAVAL
de banan ier.
Cn AUESTECATURAI
A ASa zd in ordine literele urmitorului cuvdnt qi vei descoperi numele pildriei
pe care o
AAOKLS
B Thind fra za in locurile potrivite, vei qti ce spune Donald. i nGu adelupaa m mAncatde I i ci oa s efru ct eexot i cea n a n a
sbananekiwiqimango.
o)lv.lvs'L ;ftln'Ios
grlATl cA...
Pentru locuitorii din Guadelupa, pescuitul e una dintre principalele indeletniciri.
o PLANTA
TRESnA-DE-znxAn EsrE
orru lAnne cALDE DIN CARE SE FACE ZAHAR. TULPINA EI POATE ATINGE 7 METRI iruAlnME.
Sa fi i creol inseam na si sa ai
ZouK 5r BI-AFF
o culturd, o limba, obiceiuri de viati diferite. Sa dansezi ,,zouk" si ,,biguine", sa Stii sa gatesti ,,blaff " , un fel de mancare de peste cu mirodenii, sau ,,acras', un fel de rulada din aluat umpluta cu morun.
Cneolu
q8 '
I
VoRBrn
um
CREoLA?
-l I
I
:
rinros
$TlATt C4...
DESCENDENT, A UNEI PERSOANE E FORMATA DtN COPilt, NEPOTil $t
srnAruEPonr sAr.
--!--.-\
fnnorTu gt OelcElufu
Innde trfliese
&
pruanii?
Peru-Lrl este de aproape cinci ori gi jumitate mai mare decit RomAnia. Este a treia {ari din America de Sud ca mirime! Peisajele sunt compuse din munti
va
gi dintr-un platou alpin inalt, Altiplano. Pe malul mirii, climatul este cald gi uscat, la munte, uscat gi reG, iar in zona de
Machu Picchu
f'
Peruanii sunt indieni sau mestizos: meti5i (amestec de nativi-american si europeni). Traiesc mai mult in orate decit la sate. Un peruan din trei Iocuieste in Lima, capitala. in Peru, piincipala activitate este mineritul argintului si cuprului. De asemenea, s-au dezvoltat agricultura si productia de !esdturi de bumbac.
INDTENI SI
MEsrrzos
i
rSTT
RAil-I
TEsr
:A'
' r "Peruani
t 'Peruezi
qi perue zoaice
3. Perueni qi peruence
se numeqte:
Lima
de:
incagi
eJ'tg'rv:ilintos
\r
:
grlATl c4...
EsrE cEL cARE ARE pAnrrun
DE RASE DIFERITE.
METISUL
Ce stnturi au
pigrneii?
triiesc in pidurea virgini din Africa sr su nt oamenii cei mai scunzi de pe planeti. Cei mai inalfi nu misoari mai mult de 1,50 m, iar cei mai mici, 7,2O m! Au inilfimea unui copil de vArsta ta, dar sunt vAnitori curajogi ;i cunosc pidurea pini in cele mai indepirtate cotloane.
o
Pig."ii
Mnnnn, HIPoPoTAM!
Pigmeii se ospiteazd cu animalele pe care le aduc de Ia vAndtoare. Reteta lor preferata? Taie mdrunt carne de antilopa si carne de hipopotam, o invelesc in frunze 5i o frig in
cen
usi.
Ll2
.2
LASELE
Casele pigmeilor sunt mici colibe construite din ramuri elastice legate
unele de alte cu Iiane. Acoperisul e ficut din frunze mari de bananier: acestea ii feresc de ploaie. Paturile sunt simple culcuguri din ferigi. Trebuie sa fie placut
sa locuiesti acolo!
si afli
aceste
ffiffiffi
A
$TlATl CA...
I'A ZDROBI" ^ INSEAMNA A FACE CEVA
PRAF.
A -oD
$rt.
&
Mon*otia
csnlifi?
este o
Asiei, care se invecineazi la nord cu Rusia 9i la sud cu Republica Populari Chinezi. Mongolia are o suprafa{i, de aproape gapte ori mai mare decit RomAnia: 1,6 milioane de km2. insi nu e prea primitoare. Ctima este uscati, prea caldi vara, prea rece iarna. Aici locuiesc numai doui milioane 9i jumitate de locuitori.
lmensa stepi la
picioarele muntelui
Altai
CnPTTALA ACLOMERATA Jumitate din mongoli traiesc in zone rurale. Adesea sunt nom azi: pistori in ciutarea de noi pa;uni. Ei cresc cimile, cai, boi... Cel mai mare oras este U lan Bataar, capitala, u nde trdiesc 800 000 de persoane: o treime din populatie!
MoNGoLTA
*'
imparatul Cengis Han, in secolul al Xlll-lea. Ca si se apere, chinezii au construit u n zid inalt de-a lungul granitei, Marele Zid Chinezesc, care nu a fost prea eficient.
KIbsl's
Hto
care s-a
M'rcn
Pnln
Gnei
unui fluviu din nordul Mongoliei:
Kbrllbo
N31nU3)t'r tgo9' o-tod o3uvn'z NVH
tvlgnx't :ilrntos
$TlATl CA...
SATEAN ESTE CEL CARE TRA|E$TE iru snr. rNVERs, cEL cARE rnArEgrr
iru onng EsrE onAgrnN, crrApiru (DE LA cErArE, vEcHrur-
Stepele
ti de;erturile
_:i":1$:Y1
ruijii'i'' n
_.) -'C;
Ce sunt nomnroii?
&
Pentru nomazi nu se pune problema si triiasci in case ;i si rimAni tot timpul in acelasi loc. Viafa lor inseamni si fie mereu pe drum, si meargi din oras ?n ora9. in funcfie de anotimpuri, ei schimbi regiunea sau fara. Odinioari, nomazii mergeau in ciru{e trase de cai. Astizi se deplaseazi in caravane remorcate de masini.
sirbitorii
SfAnta Maria a
Mirii.
"fi
Deosebit de inzestrati pentru artele Iu i sau circu lu i, ei su nt m uzicien i extraord inari si dansatori fara pereche. Si lucrarile lor artizanale sunt
spectacolu
renumite: broderiile, coturile impletite sau vasele lor sunt foarte apreciate.
NoMAz
CrRcuRrLE RnoMrLoR
Rulotele circului sunt in drum spre c6teva capitale europene foarte
cunoscute.
$tii si spui in
ce
Amsterdam
ffiffi RR
Bruxelles
Varqovia
Roma
Berlin
%MULTIME DE NuMEI
Rromii nom azi isi datoreazi numele unei regiuni din Europa centrala de unde sunt originari: Bohemia. insi numele Ior variazi in functie de tara care ii primeste si in care se stabilesc: in Spania sunt numiti gitanos, in ltalia su nt zingari, in tirile d in E u ropa centrali, ca Ungaria sau Serbia, sunt numiti tigani. $TlATl CA...
CUVANTUL ,,ARTIZANAT" DENUME$TE TOATE ACELE OBIECTE FRUMOI\SE FABRICATE cu ruArun.
f'
REGIT DTSERTULUI
Mu ltum ita
d
romaderu lu i,
tuaregii au fost vreme indelungata regii negotului. Caravanele transportau ceai, zahdr, curmale, bij uterii, tesaturi... Astizi, camioanele le inlocuiesc, fi indci sunt mai rapide. incetul cu incetul, tuaregii devin sedentari.
Dnrrr{rTrr
Gdseqte definifia corect6.
c
7
OruuL AIBAsTRU
A
B
Insulitd de vegeta[ie in mijlocul deqertului Curte mare inconjuratd de cl6diri, unde fac popas catavanele. Fructele unui copac asemdndtor cu palmierul, dulci qi delicioase.
Ilu zie opt icd,, in general plScutd
I t \
catavanserai
oazd,
:t miraj
gurmale
Daca femeia tuareg iese cu ch ipu I descoperit, birbatul i;i acopera fata. in acest fel, se proteje azA de nisip si de soare, iar faptul ca nu-gi arati n iciodata gu ra este u n semn de politete. Foarte des, acest voal este albastru, iar vopseaua se imprima in piele. Ata se face ca a fost supranumit ,,omul albastru ".
tq'?3'!g'z,v:3lln10s
9TlATl CA...
SEDENTAR ESTE OMUL CARE TRAIE$TE MEREU iru ncelA$t Loc.
DrMPorRrvA, tuoruADuL
cALATORE$TE.
&rya hfii?
&
Od,n,oari, lndia era divi zatdin regate mici. Fiecare era cirmuit de un prinl hindus, numit maharajah. Datoriti comer.tului, bogi{iilor
naturale gi impozitelor pe care le impuneau supugilor lor, maharajahii erau incredibil de bogafi. igi construiau palate fastuoase, purtau bijuterii, dideau petreceri mari ;i organizau vinitori de tigri in pidurile regatului lor.
Palat pe
api
Miniaturi prefioasi
*'
PALATE DrvENlrE
HoTELURT Astdzi, cea mai mare parte a maharajahilor si-au pierdut puterea si nu mai sunt atat de bogati. Unii si-au transformat palatele in hoteluri de Iux pentru turistii care vin sa vi zileze lndia. Ei Iocuiesc tot acolo si cAteodata pot fi vazuli. Dar duc o viata mai
simpla.
--MaHARAJAHu
Cn PnrAr FnuMosl
Ordoneazi cf,t poti de repede aceste palate de maharajahi, de la cel mai mic la cel mai mare.
r{ rr
, ,l^c
.-rl
| 't
i! {i
I
.;
zl t
ip
: qa
B
*
I
i.s # rf Sr
tr st
fl
HI
'jfltr iiSr
, i t/t
;
irtr
D
Palat de marmuri
A
TTGRII GEMENI
Priveqte aceqti doi tigri demni de un maharajah. Sunt identici, cel putin in aparen(6. Totuqi, intre ei existd o diferen(d. Care e aceea?
trtfitI
'v tnugtl lv33o vrun3s tvw vovo3 3uv g tnugll 'z a'o'8 '3 'v 'L :Sllnlos
*'
PALAT DE VIS
Maharajahilor le plac culorile si Iumina. Toate inciperile palatelor sunt foarte confortabile, impodobite CU tesituri, tapiserii si perne. Lumea se plimba in cu rti le interioare si in gradinile inflorite. Pretutindeni se gasesc fAntani ce improspateazi atmosfera, fiindca in lnd ia e foarte cald
.
$TIATI CA...
UN HINDUS ESTE UN LOCUITOR DrN rNDrA cARE pnncncA o RELrcrE FoARre nASPANDITA iru ACEASTA TARA, HINDUISMUL.
jl)
care triiesc in
igi dedici intreaga via{i religiei: medite azd, 9i se roagi toati ziua. Au ficut un jurimAnt de siricie 9i renunfare la plicerile materiale: sunt mAndri de faptul ci nu au nimic. Mininci gi se imbraci mul{umiti generozitafii trecitorilor; ducind o via(i ca de cersetori .
Posturi yoga
f'
qt?$
PurERr MAGIcE
fachirii au puteri magice, ca pot si umble cu picioarele goale pe jar fara sa se ardi, sd se culce pe scAnduri acoperite de cuie, de cioburi de sticla sau de lame de birbierit...
Se spune ca
OercEruRr
e este un tapeadar8
+/
.-aI Lupta cu taurii este un obicei strivechi in unele firi precum Spania sau in sudul Franfei. Corida reprezinti ocazia unei adevirate sirbitori. Se desfigoari intr-o areni plini cu spectatori. inchis timp de patru ore intr-un loc intunecos, taurul este lisat deodati in areni, in mijlocul strigitelor mulfimii. Nigte tineri agiti o capi, apoi se aude sunetul unei trompete.
*"
O CnPA RoSrE
Toreadorul, numit si torero sau matador, se avAnta in vetmintu I sau au riu si incepe sa faca miScdri cu marea Iui capa rosie, pentru a atdta taurul. Acesta din urmd ataca si toreadorul trebuie sa se fereascd. EI tine capa cu mdna stanga, iar in mina dreapta tine sabia cu aj utorul careia va ucide taurul.
ToREADoRIt
Tnsr LA ConrDA
Torero este:
[Jn toreador
q#
de rugby
un jucdtor australian
lJn dans spaniol
Uru
pEcTAcoL
MINUNAT
Toreadorul face multimea sa freamete apropi indu-se cAt mai mult cu putinta de coarnele taurului. Dar, uneori se intampli si ca toreadoru I sa f ie ran it. Toreadori i sunt adevarati profesionitti, inzestrati cu mult curaj
.
Spania e o {ard vestitd pentru coridele ei. Cunoqti capitala acestei [ari?
Sidney
Madrid
Roma
('
I
Ce
instrument mu zical
ul
se aude
in timpul coridei?
Pi an
Vioara
Trornpeta
3ls:l
Af Nols 'olHovl
t 3 '(rlr-rvrr vrvrtdv3
:llintos
+\ (
in arene, multimea este
U I r r
f'-
$rrATr
cA...
imbricati colorat.
HMffi FE
./)_
umfi?
F +/ l'iecare regiune, fiecare fari a Europei igi are sirbitorile, datinile, legendele gi credinfele
specifice. Toate acestea alcituiesc folclorul firii, al regiunii respective. Tradifiile sunt foarte vechi, de mii de ani. Le datorim inaintagilor no;tri: ei sirbitoreau, de exemplu, sosirea primiverii, alungau demonii iernii...
Polonia
3 \a/
!
'ts
*'
NArunn
iru
itrr
d
)
SAnBATOARE in intreaga Europd, in sate atmosfera se insufleteste la inceputul primiverii si al verii. Cu dansurile ti costumele lor din vremurile strdvechi, saten ii sarbatoresc inceputu anoti m pu I ui recoltelor.
I
-o -
Pno\-ERB Ascur\s
inlelepciunear popoarelor se reflecti mereu in proverbe. Dacd vrei care e preferatul lui Donald, pune cuvintele in ordinea corectd.
si afli
ltttD
nu fac
L}\l
d
de
calul. mal
Folclor provensal
(csrruvuuou Hvrndod
gufnoual'rnrvo Nns
lvtnr
?i
cnnNAVAL,
Carnavalurile sunt sarbatori importante, cu defilari de care festive si grupuri de oameni deghizali. Cel din Binche, in Belgia, exista inci din timpurile preistorice. Regii sarbatorii sunt aga-numitii,,Cilles". Timp de mai multe zile, ei sirbitoresc sfarsitul iernii si danseazi in ritmul tobelor.
L__-_l_u:'11-:T'
--G
&
porcului, anul ciinelui. in aceasti zi, circulafia ma;initor pe strizi este opriti. Familiile gi prietenii se reunesc pentru a sirbitori inceputul noului an.
#
.
O SARBAToARE RrLtGroAsA
Pentru chinezi, Anul Nou este in primul rAnd o sarbatoare religioasa. Fiecare profita de aceste sarbitori pentru a se reculege, pentru a face bilantul anului recent incheiat si pentru a se ruga la stramosii lui, la parinti si bu n ici.
\18*
qEPnRAoA
FnuMoAsA
Fiecare se gatette, se machiaza si se imbraci in costum chinezesc. Dupa prinz, incepe o parada mare care dureaz6, pina la cinci dupa-amiaza. Peste tot vezi o m u ltime de flori. Copiii duc un imens dragon x din hArtie viu colorata. Dupa aceasti parada, adultii merg la templu.
Y%KY ffif'-.ffi
il Eeffi
$TIATI CA...
TEMPLUL
Oercerun
Ori$nea s$rhf,torii
HdIo
&
este marea zi a fiorilor. Copiii se mascheaz6, in vrijiton, in schelete ;i fantome pentru a face turul caselor invecinate gi a cere dulciuri spunind: ,,N dati ori nu ne data?" (Tieat or trick). Sirbitoarea Haloween a fost introdusi Ia noi in fari grafie americanilor gi canadienilor. in Arnerica ;i in Canada, aceasti sirbitoare e extrem
Lampa lui Jack e utor de realizat. E de ajuns si gole;ti un dovleac gi si scobe;ti o guri gi ni;te ochi care se strimbi.
de populari.
f
nraun_
z1N1
\ \r, i ilR
td$f
\ Pciul,, TROL
SCHELE'T
i3uvorvrNVrulvdsN!
:llintOS
$TtATt CA...
CEVA CARE ESTE CUNOSCUT S.l IUBIT DE TOATA LUMEA, ATAT DE CEI MARI, T cAT sr DE cEr Mtcr, poRntA ( NUMELE DE POPULAR.
I
Ce este un e&rmevel?,
&
C"rn"ualurile existi in numeroase tiri. in timpul festiviti{ilor, milioane de participanfi mascati gi deghizafi defileazi in sunetul muzicii in spatele unor care decorate.
Muzicienii gi dansatorii insuflefesc atmosfera gi ataiurile costumate. in nordut Europei, la sirbitoare iau parte adesea nigte oameni de paie gigantici. in Franfa, carnavalul de la Nisa este faimos pentru bitaia cu flori care are loc ?n timpul paradei carelor.
*'
indepirtata. inca d in Antich itate, oamen ii se degh izau si organ izau o sarbitoare in cinstea primaverii si a naturii. in Evul Mediu, Sarbatoarea Nebunilor ii ingaduia fiecaruia sa joace un rol in spatele mastii sale. Mai apoi, carnavalul a fost asociat de multe ori cu Mardi Cras (Martea Crasa) , adicd
ziua d inaintea inceputu lu i Postu lu i Mare, si cu religia crestina.
.'-?{
5A STngATORIM!
e,rmplet eazil fraza de mai jos:
S se desfdqoard Carnavalul din N- - Oin sudul Statelor Unite. Cel de la V--) in Italia.
earna\ alul din R- - D- J- - - - - - a fdcut Bruzilia faimoasS. in sf6rqit, cel de la N- - e r r>tit pe Coasta de Azur francezd.
-I
-,.1tul este lnlt zica din S- - I-J ):rrnl'ra este [tLt zica din B- ( )psrlt este lnLl Tca din I- \ rrl:ul-musette este muzica din F
dureazi trei zile 9i trei nopfi. Mii de persoane umplu strizile oragului
ca
si
se distreze.
.VINVUJ
'3rlNn 3l3MS
Na
*'
MARI CnnNAVALURI
Carnavalu
ri
le ce'e
- l'
t:- ^-
grtATt c4...
America
t. -t^ t-
'.
/l,N ,:v
e
r-
j,
I de la
isa
in
Franta...
hL-n,shstr::
{l'53