LOGICA JURIDIC

Note de curs

Autor: Galina URCAN, conf. univ., dr.

CHISINAU 2011

Cuprins: INTRODUCERE....3 Tema 1. INTRODUCERE N LOGICA JURIDIC..5 Tema . LOGICA JURIDIC !I LI"#AJUL JURIDIC1$ Tema 3. %RINCI%IILE LOGICE... $ Tema &. NO'IUNEA....3$ Tema 5. JUDECATA() Tema (. RA'IONA"ENTUL.*5 Tema *. +UNDA"ENTELE LOGICE ALE ARGU"ENTRII$& Tema ,. I%OTE-A..1)5 #I#LIOGRA+IE.....113

INTRODUCERE entru !uri"ti, activitatea c#rora este $n %ro%or&ii 'ari ar(u'entativ#, necesitatea %osed#rii cuno"tin&elor de lo(ic#, necesitatea de)voltarea culturii lo(ice este incontesta*il#. Cultura lo(ic# nu este dat# o'ului %rin na"tere, ea se for'ea)# $n %rocesul cunoa"terii, a (+ndiri creative inde%endente. Acest ti% de cultur# %resu%une e,actitate, claritate "i continuitate $n (+ndire, de)voltarea ca%acit#&ilor de a nu ad'ite contradic&ii $n (+ndire, de a ar(u'enta (+ndurile %ro%rii. -a'enii %ot s# (+ndeasc# corect f#r# ca s# cunoasc# lo(ica "i %rinci%iile sale, la fel ca "i atunci c+nd vor*esc corect f#r# ca s# cunoasc# alfa*etul sau re(ulile (ra'aticii. .ar, la fel cu' $n li'*# face' (re"eli atunci c+nd nu cunoa"te' re(ulile, la fel "i $n lo(ic# face' (re"eli dac# nu cunoa"te' %rinci%iile lo(ice. Iar (+ndirea incorect# cau)ea)# ac&iune incorect#. Studiul %rinci%iilor (+ndirii corecte %oate servi dre%t un su%ort solid $n %rocesul de ela*orare, inter%retare "i a%licare a nor'elor de dre%t. A a%lica con"tient %rinci%iile lo(ice $nsea'n# a (+ndi 'ai e,act. Aceasta este *inevenit %entru !uri"ti, care se ocu%# de %rocese de ar(u'entare, de construirea versiunilor !uridice, de crearea nor'elor de dre%t, de %rocedura !udiciar#, de anali)a teoretic# a dre%tului. /uri"tii tre*uie s# cunoasc# *a)ele teoriei ar(u'ent#rii, s# ar(u'ente)e te)e cu caracter !uridic, s# alc#tuiasc# corect %ledoariile, discursurile, 0ot#r+rile !udec#tore"ti, s# cunoasc# esen&a li'*a!ului !uridic, s# "tie a alc#tui defini&ii corecte, a reali)a clasific#ri "i divi)iuni corecte, a $nainta versiuni !uridice. .e aceea 1o(ica !uridic#, "tiin&# interdisci%linar#, ce se afl# la (rani&a dintre lo(ic# "i dre%t, este util# %entru !uri"ti. entru for'area culturii %olitice a !uri"tilor, tre*uie ca ace"tia s# ai*# o cunoa"tere a%rofundat# a %rinci%iilor lo(ice, res%ectarea c#rora contri*uie la a%licarea lo(icii $n %ractica !uridic#2 a for'elor de (+ndire a*stract#2 a 'etodelor de cunoa"tere de natur# lo(ic#: deduc&ie, induc&ie, analo(ie, anali)#, sinte)#, (enerali)are, a*stracti)are, etc.2 a re(ulilor "i cerin&elor care deriv# din %rinci%iile lo(ice, cu' ar fi re(ulile defini&iei, re(ulile clasific#rii, etc.2 a 'odurilor "i re(ulilor ar(u'ent#rii. Cunoa"terea lo(icii for'ale $i va a!uta %e viitorii !uri"ti a se folosi con"tient de %rinci%iile (+ndirii corecte, a de)volta "i a disci%lina ca%acit#&ile intelectuale2 a de)volta vor*irea %rofesional# coerent# "i ar(u'entat#, a a'%lifica ca%acitatea de convin(ere2 a de)v#lui contradic&iile lo(ice $n '#rturii, $n %ro%ria activitate "i (+ndire2 a co'*ate ar(u'entele incorecte ale o%onen&ilor2 'ai eficient "i 'ai e,act de construit versiunile !uridice2 de a folosi 'i!loacele lo(ice %entru funda'entarea ar(u'entat# a %ro%riei o%inii.

Tema 1. INTRODUCERE N LOGICA JURIDIC.

Noiuni: lo(ica, (+ndirea, lo(ica for'al#, lo(ica clasic#, lo(ica neclasic#, for'# lo(ic#, %rinci%iu lo(ic, corectitudinea (+ndirii, adev#rul, teorii ale adev#rului, lo(ica !uridic#. 1. . 3. &. L./i0a 0a 12iin34. N.3iune 5e 6.rm4 1i prin0ipiu 7./i0. A5e84ru7 1i 0.re02i2u5inea /9n5irii. De6ini3ia 1i pr.:7ema2i0a 7./i0ii ;uri5i0e.

1. L./i0a 0a 12iin34. No&iunea 4lo(ic#5 %rovine de la cuv+ntul (recesc 4lo(os5, care $nsea'n# 4(+ndire5, 4ra&ionare5, 4"tiin&#5, 4cuv+nt5. 6er'enul 5lo(ic#5este %olise'ic. Se vor*e"te des%re lo(ica eveni'entelor, av+ndu7se $n vedere c# ele au o anu'it# consecutivitate. 6er'enul 4lo(ica5 se utili)ea)# %entru a dese'na le(it#&i o*iective $n intercone,iunea feno'enelor. .e e,e'%lu: 4aceasta este lo(ica lucrurilor5, 4aceasta este lo(ica fa%telor5. 8olosi' ter'enul 4lo(ic#5 "i cu referire la %rocesul de (+ndire, eviden&iind (+ndirea lo(ic# "i (+ndirea nelo(ic#. Atunci c+nd afir'#', c# cineva (+nde"te lo(ic, ave' $n vedere c# (+nde"te corect, iar dac# )ice' c# cineva nu (+nde"te lo(ic, consider#' c# din (+ndirea sa li%se"te consecutivitatea, ar(u'entarea, c# ea este contradictorie, etc. 9n cadrul %re)entului curs vo' considera 'ai ales dou# se'nifica&ii ale ter'enului 4lo(ica5: "tiin&# ce studia)# (+ndirea "i (+ndirea %ro%riu7)is#. Logica este "tiin&a care studia)# (+ndirea. G+ndirea este %rocesul %si0ic de reflectare 'i!locit# "i (enerali)at7a*stract# a $nsu"irilor esen&iale ale o*iectelor "i a rela&iilor dintre ele. Aceast# reflectare se reali)ea)# su* for'# de no&iuni, !udec#&i "i ra&iona'ente. :a este nivelul cel 'ai $nalt de %relucrare "i inte(rare a infor'a&iei des%re lu'e. G+ndirea este o for'# su%erioar# fa&# de for'a sen)orial# de reflectare a realit#&ii. :a are un caracter (eneral7a*stract, eviden&iind caracteristicile (enerale "i esen&iale a lucrurilor "i cre+nd 'odele ideale (enerale su* for'# de no&iuni "i le(i. Obiectul de studiu al logicii $l constituie (+ndirea, le(ile "i for'ele (+ndirii corecte, %rocedeele "i o%era&iile (+ndirii %rin care o'ul cunoa"te lu'ea din !ur "i %e sine. 1o(ica cercetea)# 'ecanis'ul activit#&ii intelectuale a o'ului care are dre%t sco% o*&inerea cuno"tin&elor adev#rate des%re realitate. :a este o "tiin&# (eneral# a ra&iona'entelor, e,%lic+nd re(ulile %rin care %ot fi construite ra&iona'entele corecte. 1o(ica este o "tiin&# teoretic# ;nu %oate folosi o*serva&ia, e,%eri'entul<, dar are desc0ideri %ractice. Cu referire la o*iectul de studiu al lo(icii for'ale, se 'en&iona $n literatura de s%ecialitate c# 4lo(ica $n sensul cel 'ai restr+ns al acestui cuv+nt, are ca o*iect s2u5iu7 pr.p.<i3ii7.r ;enun&urilor, !udec#&ilor< 1i a7 ra3i.namen2e7.r ;inferen&elor< 7u9n5 =n 0.nsi5erare 6.rma 7.r 1i 6409n5 a:s2ra03ie 5e 0.n3inu2.5 =Stoian, l., %. >? Iar la acest o*iect al lo(icii for'ale, %rivind lo(ica $n sens 'ai lar(, .. Stoianovici adao(# "a a"a te'e ca: ti%olo(ia ter'enilor, ra%orturile lo(ice dintre ter'eni, o%era&iile de defini&ie "i clasificare ca 'i!loace de e,%licare, %reci)are "i siste'ati)are a ter'enilor ;no&iunilor<, anali)a ra&iona'entelor inductive, e,a'inarea condi&iilor ce asi(ur# unitatea "i eficien&a
@

ra&iona'entelor, defini&iilor "i clasific#rilor $n cadrul cunoa"terii sau $n ra%ort cu unele $ndeletniciri %ractice. =Stoianovici %.>7A? -*iectul %reocu%#rilor noastre $l va constitui $n s%ecial lo(ica for'al# "i a%lica&iile sale $n sfera dre%tului. 1o(ica for'al# se %reocu%# de for'ele %rocesului de (+ndire, cu' ar fi no&iunea, !udecata, ra&iona'entul, i%ote)a, de'onstra&ia2 de le(ile c#rora li se su%une (+ndirea a*stract#2 de 'odurile de de'onstrare a adev#rului sau falsit#&ii cuno"tin&elor. 1o(ica este 4"tiin&a care studia)# for'ele %ro%o)i&ionale "i le(ile de ra&ionare cu e,%resii %ro%o)i&ionale de diferite for'e, %recu' "i ansa'*lul 'etodelor care7i %er'it atin(erea acestui o*iectiv5. =:ns, dic&, %. 200? 1o(ica for'al# este 4"tiin&a des%re le(ile "i o%era&iile (+ndirii corecte5. =Ivin, lo(, B. 2002, dl (u', %. >? Aceast# lo(ic# se a*stra(e de la con&inuturile concrete ale (+ndurilor, %reocu%+ndu7se doar de validitatea ra&iona'entelor "i de valorile de adev#r ale !udec#&ilor. 1o(ica ne $nva&# cu' s# (+ndi' "i tre*uie s# ne fac# (+ndirea 'ai ri(uroas#. :a ne a!uta 'ai 'ult la o*&inerea unor adev#ruri *ine $nte'eiate, fiind un i'%ortant instru'ent %entru desco%erirea "i de'onstrarea adev#rului. 1o(ica este $ntr7o '#sur# oarecare "i o "tiin&# nor'ativ#, %entru c# studia)# nor'ele, re(ulile o*&inerii "i trans'iterii adev#rului, %rinci%iile (+ndirii corecte, re(uli de 'a,i'# (eneralitate, a%licarea c#rora %er'ite evitarea (re"elilor $n (+ndire "i de)v#luirea (re"elilor at+t $n (+ndirea %ro%rie, c+t "i a altora. 1o(ica nu $"i %ro%une s# arate cu' anu'e (+ndesc oa'enii, ea $ncearc# s# arate acele re(uli universale, care asi(ur# corectitudinea ra&iona'entelor. 1o(ica studia)# 'odul corect de (+ndire, ne $nva&# cu' s# (+ndi' ca s# evit#' erorile $n ra&iona'ente, $n %rocesele de ar(u'entare, deose*e"te 'odurile de (+ndire corect# de cele de (+ndire incorect#. .eci, a' %utea s# afir'#' c# lo(ica este "tiin&a des%re (+ndirea corect#. G+ndirea corect# %er'ite e,tra(erea unor cuno"tin&e adev#rate din cuno"tin&ele, %e care le ave', f#r# ca s# a%el#' la %ractic#. Unele 'etode "i %rocedee ale lo(icii for'ale, 'ai ales cele ale lo(icii si'*olice, $nde%linesc un rol de 'i!loace 'etodolo(ice $n cunoa"terea social#. .e e,e'%lu, 'etodele lo(icii al(e*rice se folosesc %entru (#sirea unor deci)ii ad'inistrative eficiente. 1o(ica astfel, ar %utea fi definit# ca "tiin&a care studia)# for'ele (+ndirii "i %rinci%iile (+ndirii corecte. Rolul lo(icii este 'a!or $n cunoa"tere. 9n o%inia lui Stoianovici, 4ca orice a%titudine natural#, "i aceea de a ra&iona corect %oate fi %re)ent# $n (rade diferite "i este %erfecti*il# %rin e,erci&iu, %rin %re)entarea "i e,a'inarea unor ca)uri e,e'%lare C %o)itive sau ne(ative. Rolul for'ativ al studierii lo(icii toc'ai $n aceasta re)id#5 =Stoianovici, l., %. A? S7a 'en&ionat c# o*iectul de studiu al lo(icii este (+ndirea. .ar dac# a' defini lo(ica doar ca "tiin&a care studia)# (+ndirea, a' co'ite o (re"eal#, deoarece (+ndirea constituie o*iectul de studiu al 'ai 'ultor disci%line C a filosofiei, %si0olo(iei, a neurofi)iolo(iei, a ci*erneticii, a lin(visticii, a %eda(o(iei. Av+nd acela"i o*iect de studiu, aceste "tiin&e cercetea)# (+ndirea din %ers%ective diferite. .e e,e'%lu, filosofia studia)# (+ndirea $n (eneral, fa%tul dac# %ute' s# o*&ine' un ta*lou 'intal veridic al lu'ii. :a studia)# (+ndirea ca %e un feno'en al realit#&ii o*iective, studia)# cele 'ai
>

(enerale $ntre*#ri ale a%ari&iei (+ndirii, i)voarele ei "i for&ele 'otrice ale de)volt#rii (+ndirii. 8ilosofia este interesat# de (+ndire "i $n as%ectul cunoa"terii, studiind7o ca %e un %roces de cunoa"tere, ca %e o 'i"care de la necunoa"tere la cunoa"tere, de la un nivel 'ai !os de cuno"tin&e la unul 'ai $nalt. .eci, filosofia studia)# (+ndirea $n totalitatea acesteia, a%ari&ia (+ndirii, ra%ortul dintre 'aterial "i ideal. si0olo(ia studia)# (+ndirea $n le(#tur# ne'i!locit# cu su*iectul (+ndirii. :a studia)# (+ndirea ca %e unul dintre %rocesele %si0ice, anali)ea)# 'otivele (+ndirii u'ane, %articularit#&ile (+ndirii $n de%enden&# de v+rst#, s#n#tate 'intal#. entru %si0olo(ie, (+ndirea este unul dintre %rocesele %si0ice, de r+nd cu e'o&iile, voin&a. :a studia)# rela&iile dintre %rocesul de (+ndire "i alte %rocese %si0ice. si0olo(ia e,a'inea)# influen&a diferitor factori asu%ra activit#&ii 'entale: cu' anu'e (+ndesc co%iii, 'aturii, v+rstnicii, oa'enii (eniali, %ersoanele $n diferite situa&ii de stres. si0olo(ia studia)# %articularit#&ile (+ndirii oa'enilor de diferite v+rste2 a oa'enilor cu facult#&i 'intale nor'ale "i ale acelor care au deficien&e cu aceste facult#&i. entru %si0olo(ie este i'%ortant care este 'ediul $n care (+nde"te o'ul, cu cine co'unic# el, cu' de%inde %rocesul (+ndirii sale de educa&ia %ri'it#, de te'%era'ent, de condi&ii e,tre'ale. .eci, %si0olo(ia e,a'inea)# (+ndirea $n le(#tur# cu activitatea su*iectului (+nditor, studia)# influen&a (+ndirii asu%ra %ersonalit#&ii "i co'%orta'entului s#u iar lo(ica studia)# (+ndirea doar din %unctul de vedere al cores%underii ei realit#&ii, adev#rului. si0olo(ia se interesea)# doar de fa%tul cu' anu'e se %roduce (+ndirea. Iar lo(ica %une accentul %e condi&iile ;le(ile "i re(ulile< care tre*uie s# fie res%ectate, %entru ca (+ndirea s# fie corect#. Neurofi)iolo(ia este interesat# de %rocesele 'ateriale, fi)iolo(ice care se %etrec $n scoar&a e'isferelor 'ari ale creierului u'an, studia)# le(it#&ile acestor %rocese, 'ecanis'ele lor fi)ico7 c0i'ice "i *iolo(ice. Ci*ernetica de)v#luie le(it#&ile (enerale ale ad'inistr#rii "i le(#turii $n or(anis'ele vii, studia)# %osi*ilit#&ile te0nice ale 'odel#rii creierului "i (+ndirii u'ane. 1in(vistica arat# le(#tura dintre (+ndire "i li'*#, unitatea "i deose*irile dintre acestea. :a de)v#luie 'odurile de e,%ri'are ale (+ndirii %rin 'i!loace lin(vistice. Dede' astfel c# aceste "tiin&e studia)# (+ndirea din alte %ers%ective dec+t lo(ica, de)v#luind de fiecare dat# alte as%ecte ale acestui feno'en co'%le, "i i'%ortant. 1o(ica se %reocu%# de %rinci%iile "i for'ele (+ndirii care %er'it o*&inerea adev#rului $n cadrul %rocesului de cunoa"tere. Cunoaterea este o activitate teoretic# a o'ului, este %rocesul de reflectare al lu'ii o*iective de c#tre con"tiin&a u'an#, %rin unitatea dintre as%ectul ra&ional "i cel sen)orial. Cunoaterea senzorial este o cunoa"tere ne'i!locit# care ofer# infor'a&ie %ri'ar# des%re o*iectele studiate. :a %resu%une interac&iunea ne'i!locit# a su*iectului cu realitatea o*iectiv#. Cunoa"terea sen)orial# ne ofer# 'ai de(ra*# infor'a&ie des%re for'a o*iectului cercetat, des%re e,teriorul acestuia, dec+t des%re esen&a sa. Cunoa"terea sen)orial# se reali)ea)# $n trei for'e: sen)a&ia, %erce%&ia "i re%re)entarea. Senzaia este o reflectare de c#tre or(anele de si'& a caracteristicilor a%arte ale o*iectului, cu' ar fi culoarea, for'a, 'irosul, etc. :a re%roduce realitatea,
A

reflect# $nsu"irile si'%le ale o*iectului, reflect# $n 'od i)olat caracteristicile o*iectului. Percepia este for'a cunoa"terii sen)oriale care reali)ea)# o i'a(ine sintetic#, $n care o*iectele "i feno'enele care ac&ionea)# asu%ra or(anelor noastre de si'& sunt reflectate $n totalitate. :a este un nivel su%erior de %relucrare si inte(rare a infor'a&iei des%re o*iecte, este i'a(inea sen)orial# $n con"tiin&# a o*iectului care a fost %erce%ut 'ai $nainte. Repre<en2area este i'a(inea %erce%tual7sen)orial# a o*iectelor, a'intit# 'intal $n a*sen&a acestora. :a reflect# o*iecte care au ac&ionat $n trecut asu%ra si'&urilor. Treap2a ra3i.na74 a 0un.a12erii este o for'# su%erioar# de reflectare a realit#&ii, este o cunoa"tere 'i!locit#, ne ofer# cuno"tin&e (enerali)ate "i a*stracte, ne red# esen&a o*iectelor "i feno'enelor. 1a aceast# trea%t# se eviden&ia)# $n o*iecte ceea ce se re%et#, ceea ce este esen&ial. G+ndirea reflect# realitatea 'i!locit, s%re deose*ire de cunoa"terea sen)orial#, care este ne'i!locit#, condi&ionat# de ac&iunea sen)a&iilor asu%ra or(anelor de si'&. rin cunoa"terea ra&ional# se o*&in cuno"tin&e din cuno"tin&e care de acu' e,ist#, f#r# a se a%ela 'ereu la %ractic#. G+ndirea este ne'i!locit le(at# de li'*#. G+ndurile nu %ot s# a%ar# "i s# e,iste doar in *a)a 'aterialului lin(vistic. 1a fel ca "i cunoa"terea sen)orial#, ea se reali)ea)# $n trei for'e: no&iunea, !udecata "i ra&iona'entul. Noiunea este for'a lo(ic# ce reflect# o*iectele cu $nsu"irile lor esen&iale. Judecata este for'a lo(ic# $n care se afir'# sau se ne(# ceva des%re o*iecte: fa%tul c# ele %osed# sau nu anu'ite se'ne, c# se afl# sau nu $n anu'ite rela&ii cu alte o*iecte, c# e,ist# sau c# nu e,ist#. Raionamentul este for'a lo(ic# ce const# dintr7o $nl#n&uire de !udec#&i de!a avute %entru o*&inerea unor noi !udec#&i, a unor noi adev#ruri. Acesta este alc#tuit din %re'ise "i conclu)ie. 1o(ica este una dintre cele 'ai vec0i "tiin&e. Unele dintre %ro*le'ele de lo(ic# au $nce%ut s# fie e,a'inate $nc# cu 2,> 'ii de ani $n ur'# C $n India "i $n C0ina antic#. Bai a%rofundat $nce% s# se e,a'ine)e aceste %ro*le'e $n Grecia "i $n Ro'a antic#. A' %utea s# afir'#' c# lo(ica ca "i "tiin&# a%are anu'e $n Grecia antic#. rintre cau)ele a%ari&iei lo(icii ca "tiin&# $n Grecia antic# se nu'#r# a%ari&ia "tiin&ei $n (enere, %roces ce se derula verti(inos $nce%+nd cu sec DI $.e.n. Etiin&a a%are %rin confruntare cu 'itolo(ia "i reli(ia, se *a)ea)# %e (+ndirea a*stract#, ra&iona'ente "i de'onstra&ii "i de aceea a a%#rut necesitatea studierii (+ndirii ca 'i!loc de cunoa"tere. 1o(ica a%are ca o $ncercare de a desco%eri "i a $nte'eia acele cerin&e, c#ror tre*uie s# se su%un# cunoa"terea "tiin&ific# %entru ca re)ultatele ei s# cores%und# realit#&ii. 9nc# una dintre cau)e este de)voltarea artei oratorice, %osedarea c#reia era necesar# $n condi&iile de'ocra&iei din Grecia antic#. .iscu&iile %olitice erau duse %er'anent. .eci)iile !udec#&ilor erau luate deseori $n func&ie de ca%acitatea de a ar(u'enta %o)i&ia %#ti'itului sau %+r+tului. Uneori se $nt+'%la ca s# fie ac0itat cel vinovat de o anu'it# infrac&iune, dac# el $"i de'onstra nevinov#&ia, indiferent de fa%tul dac# a co'is7o sau nu. :vident c# aceste realit#&i nu %uteau s# nu devin# un 'otiv %entru a de)volta lo(ica. .e ase'enea, un i'%uls %entru de)voltarea lo(ici a fost de)voltarea 'ate'aticii $n cadrul c#reia era nevoie de de'onstra&ie. 1o(ica a fost de)voltat# de c#tre ar'enide, Fenon din :leea, .e'ocrit, Socrate, laton. .ar $nte'eietorul lo(icii se consider# a fi Aristotel. :l a scris 'ai 'ulte tratate lo(ice ;Cate(orii, .es%re
G

inter%retare, 6o%ica, Analitica ri'#, Analitica Secund#< care au fost unite de ur'a"ii s#i $ntr7o sin(ur# lucrare C %ri'a lucrare teoretic# de lo(ic# C 4-r(anonul5. .enu'irea acestei lucr#ri %oate fi tradus# ca 4instru'ent5 de cunoa"tere. Aristotel a anali)at for'ele (+ndirii, a for'ulat %rinci%alele %ro*le'e %e care le cercetea)# lo(ica. :l s7a %reocu%at de %ro*le'a construirii ra&iona'entelor deductive corecte, care %er'it din enun&uri adev#rate s# se o*&in# conclu)ii adev#rate. Astfel, Aristotel a creat %ri'ul siste' deductiv C silo(istica. Barele filosof a de)voltat, de fa%t, lo(ica for'al#, %rivind lo(ica ca %e un 'i!loc de cercetare necesar %entru a o*&ine din anu'ite cuno"tin&e date, cuno"tin&e noi. .ar $nv#&#tura lui Aristotel des%re silo(is' a constituit *a)ele uneia dintre direc&iile %rinci%ale ale lo(icii conte'%orane C lo(ica %redicatelor. .e 'en&ionat c# Aristotel nu nu'ea aceast# "tiin&# 4lo(ic#5, ci $ntre*uin&a $n 'od s%ecial cuv+ntul 4analitic#5, $n sc0i'*, el utili)a cuv+ntul 4lo(ic5. 6er'enul 4lo(ic#5 $n sens de "tiin&# care studia)# (+ndirea a a%#rut $n circuitul "tiin&ific $n secolul III $.e.n. 9n %erioada de)volt#rii lo(icii tradi&ionale se distin( dou# %erioade: antic0itatea ;sec. ID7 sec. III $.e.n.< "i e%oca 'edieval# ;'i!locul sec. HII C 'i!locul sec. HID e.n.< 9n %erioada antic# Aristotel a siste'ati)at %ostulatele a%arte ale lo(icii ca "i "tiin&#, ceea ce ar fi %er'is fiec#rui care ar $nsu"i aceast# "tiin&# s# %osede o 'etod# adecvat# de cercetare a oric#rei %ro*le'e C 'etoda deductiv#. Aristotel inter%reta deduc&ia 'ai de(ra*# ca %e o ar(u'entare funda'entat# a oric#rei te)e cu a!utorul (+ndirii, %rin silo(is'. .e ase'enea, Aristotel a for'ulat %rinci%iile funda'entale ale (+ndirii: al identit#&ii, al non7contradic&iei "i al ter&ului e,clus. Bai 'ulte co'%let#ri la lo(ica lui Aristotel au fost f#cute de c#tre %eri%ateticii 6eofrast "i :ude' din Rodos, care inter%retau lo(ica ca fiind un instru'ent de cunoa"tere. Berit# 'en&ionat 'eritul stoicilor $n de)voltarea lo(icii, 'ai ales cel al lui C0rIsi%%os. Stoicii au for'ulat %ri'a versiune a teore'ei deduc&iei, ceea ce a oferit o 'etod# (eneral# de ar(u'entare %rin 'i!loace lo(ice. 9n antic0itatea t+r)ie a fost for'ulat %#tratul lo(ic de c#tre ritorul ro'an, filosoful A%uleius, "i filosoful ro'an Joet0ius, au fost latini)a&i ter'enii lo(ici de c#tre oratorul "i %oliticianul ro'an Cicero, au fost reali)ate de c#tre Joet0ius traduceri $n li'*a latin# din 4-r(anonul5 lui Aristotel. Crea&ia lui Joet0iul a servit 'ult ti'% dre%t su%ort %entru studiul lo(icii. 9n e%oca 'edieval# ;'i!locul sec. HII C 'i!locul sec. HIDe.n.< lo(ica avea o e,isten&# inde%endent# doar $n &#rile culturii ara*e. 9n :uro%a s7a constituit lo(ica scolastic#, care era aco'odat# %entru necesit#&ile credin&ei cre"tine. Ei doar du%# ce o%erele lui Aristotel au $nce%ut s# ai*# caracter nor'ativ $n cadrul scolasticii, s7a constituit lo(ica 'edieval# nescolastic#, nu'it# lo(ica 'odernora', conturat# $n 4.ialectica5 lui A*elard, continu+nd s# se de)volte la .. Scott, la -cca'. 1o(ica se $n&ele(ea ca o disci%lin# for'al# des%re %rinci%iile cunoa"terii, o*iectul c#reia $l constituie universaliile. e %arcurs, lo(ica devine unul dintre o*iectele o*li(atorii de studii. - eta%# i'%ortant# $n de)voltarea lo(icii a fost 'arcat# de constituirea teoria induc&iei, ela*orate de c#tre filosoful en(le) 8rancis Jacon. :l a scris 4Noul -r(anon5, lucrare %e care unii o nu'esc 4'anifest al lo(icii inductive5, din ti'%urile %ros%er#rii e,%eri'entului. Jacon a criticat
K

lo(ica deductiv# a lui Aristotel denaturat# de c#tre scolastica 'edieval#. $i a%ar&ine Beritul de a ela*ora 'etoda inductiv# de c#tre 8. Jacon este incontesta*il, dar el a contra%us %e nedre%t aceast# 'etod# 'etodei deductive. 9n realitate, aceste 'etode nu se e,clud, ci se co'%letea)# una %e alta. Jacon, de ase'enea a ela*orat 'etodele cercet#rii le(#turilor cau)ale dintre o*iecte, care au fost siste'ati)ate 'ai t+r)iu de c#tre filosoful en(le) /0. St. Bill. .e)voltarea de 'ai de%arte a lo(icii este le(at# "i de nu'ele lui R .escartes care a criticat scolastica 'edieval#, a de)voltat ideile lo(icii deductive "i a for'ulat re(ulile cercet#rii "tiin&ifice $n 4Re(ulile %entru conducerea 'in&ii5. Un alt (+nditor care a adus un a%ort i'%ortant la de)voltarea lo(icii este G. L. 1ei*ni). :l a for'ulat %rinci%iul ra&iunii suficiente "i a $naintat ideea lo(icii 'ate'atice, care se de)volt# 'ai t+r)iu. Anu'e lui 1ei*ni) $i a%ar&ine ideea de a crea un li'*a! s%ecific universal care ar for'ali)a (+ndirea a"a cu' $n al(e*r# este for'ali)at calculul. :viden&ie' lucrarea cu caracter didactic a lui .. Cante'ir Compendiolum Universae Logices Institutionis ;a. 1G00<. :ste %ri'ul 'anual de lo(ic# scris de un ro'+n. 1o(ica de)voltat# $n toate aceste %erioade se nu'e"te lo(ic# for'al#, deoarece ea a a%#rut "i s7a de)voltat ca "tiin&# des%re for'ele (+ndirii. :a se 'ai nu'e"te lo(ic# tradi&ional# sau aristotelic#. 9n !u'#tatea a doua a sec. HIH a%are lo(ica 'odern#. Aceast# lo(ic# nu nea(# lo(ica tradi&ional#, ci este o continuare a ei. Un savant vestit din aceast# %erioad# este Gottli* 8re(e. :l a ela*orat un nou calcul lo(ic "i a definit nu'#rul natural doar %rin conce%te lo(ice. .e ase'enea, a ela*orat %ri'ul siste' a,io'atic al calculului %ro%o)i&ional. nu'#r# definirea conce%telor funda'entale ale lo(icii si'*olice. 1o(icienii din secolul HH au de)voltat lo(ica 'ate'atic#. J. Russel, $'%reun# cu A. N. L0ite0ead au scris lucrarea $n trei %#r&i Principia Mathematica, $n care $ncercau s# (#seasc# *a)ele 'ate'aticii $n lo(ic#. 9n a doua !u'#tate a sec. HIH $n lo(ic# au $nce%ut s# fie a%licate %e lar( 'etodele de calculare ela*orate $n 'ate'atic#. Anali)a teoretic# a ra&iona'entelor deductive %rin 'etodele de calculare cu utili)area li'*ilor for'ali)ate a %ri'it denu'irea de lo(ic# 'ate'atic# sau si'*olic#. Ulti'a eta%# $n de)voltarea lo(icii este lo(ica neclasic#. 1o(ica, a"a cu' a fost ea $nte'eiat# de c#tre Aristotel a e,istat %+n# la $nce%utul secolului HH. 1a $nce%utul secolului HH s7a %rodus o sc0i'*are radical# $n lo(ic#. Aceast# sc0i'*are &ine de utili)area 'etodelor lo(icii si'*olice. ri'a lucrare de lo(ic# si'*olic# a fost lucrarea $n trei volu'e a lui J. Russel "i A. L0ite0ead 4 rinci%ia 'ate'atica5, a%#rut# $n anii 1M1071M13. 1a de)voltarea lo(icii $n Ro'+nia au contri*uit Gri(ore C. Boisil, Anton .u'itriu, etre Jote)atu, G0eor(0e :nescu, etre Jielt) ". a. 6re%tat, s7au de)voltat o 'ul&i'e de ra'uri noi ale lo(icii: lo(ica si'*olic#, lo(ica deontic#, lo(ica %ro*a*ilit#&ilor, %ro%o)i&ional# ;sau conectiv#<, lo(ica %redicatelor ;sau a cuantorilor<, lo(ica te'%oral#, lo(ica e%iste'olo(ic#, lo(ica intui&ionist#, lo(ica co'*inatoric#, calculul natural, lo(ica
M

rintre 'eritele sale %rinci%ale se

fu))I, lo(ica $ntre*#rilor ;erotetica<, lo(ica 'icrofi)icii, lo(ica %referin&ei, lo(ica acce%t#rii, lo(ica %ro%o)i&iilor de %ro*a*ilitate, lo(ica to%olo(ic# "i altele. e l+n(# lo(icele 'en&ionate, Aurel Ca)acu a'inte"te "i ur'#toarele: a< lo(ica claselor are la *a)# sc0e'a 4, a%ar&ine clasei N5 "i studia)# rela&iile lo(ice $ntre %ro%o)i&ii de e,tensiune2 *< lo(ica rela&iilor are la *a)# sc0e'a 4, are rela&ia R cu /5 "i studia)# re(ulile de ra&ionare din %unctul de vedere al %ro%riet#&ilor (enerale ale rela&iilor2 c< lo(ica 'odal#, $nte'eiat# de lo(icianul en(le) Clarence Irvin( 1eOis, clasific# %ro%o)i&iile du%# 'odalitate ;% este necesar, % este %osi*il, % este i'%osi*il, % este contin(ent< "i studia)# le(#turile lo(ice %rin a"a nu'ita 4i'%lica&ie strict#52 d< lo(ica deontic#, a%licat# la siste'ati)area nor'elor, res%ectiv a 'odalit#&ilor nor'ative ;este %er'is %, este o*li(atoriu %, este indiferent %, este inter)is %<, a fost ini&iat# de lo(icianul finlande) HenriP von Lri(0t2 e< lo(ica %olivalent#, nu'it# "i n7valent#, care 'odali)ea)# valorile lo(ice, a fost ini&iat# de %olone)ul /an 1uPasieOic) ;lo(ica trivalent#< "i a'ericanul :. 1. ost ;lo(ica cu n valori<. =Ca)acu, %.10G? 1o(ica $nde%line"te, $n (eneral 'ai 'ulte funcii, cele 'ai %rinci%ale fiind: 1. 2. Funcia cognitiv. 1o(ica sta*ile"te condi&iile de o*&inere a adev#rului. Funcia metodologic. 1o(ica studia)# 'etodele de o*&inere a cuno"tin&elor noi %rin

conc0idere. . N.3iune 5e 6.rm4 1i prin0ipiu 7./i0. 6oate o*iectele "i feno'enele %osed# un anu'it con&inut "i o anu'it# for'#. 1a fel, "i fiecare dintre (+ndurile noastre are un anu'it con&inut "i o anu'it# for'#. 8or'a, $n (enere, este 'odul de le(#tur# a ele'entelor "i %roceselor, care alc#tuiesc con&inutul. Forma logic re%re)int# structura (+ndirii, de)v#luit# $n re)ultatul a*stracti)#rii de la con&inutul acesteia, 'odul de le(#tur# a ele'entelor (+ndirii "i re%re)int# ceea %rin ce se asea'#n# diferite (+nduri, c0iar dac# au con&inut diferit. 9n (+ndurile, care sunt diferite du%# con&inut se %oate identifica ceva co'un. Aceasta se caracteri)ea)# nu %rin con&inutul concret al (+ndurilor, ci %rin sc0e'a, 'odul de construire a acestora. 6oat# 'ultitudinea de con&inuturi se include $ntr7un nu'#r relativ 'ic de for'e de (+ndire. Con&inutul (+ndurilor $l re%re)int# totalitatea tuturor caracteristicilor, a st#rilor, caracteristicilor, le(#turilor structurale, le(ilor, care re%re)int# re)ultatul reflect#rii lu'ii 'ateriale. Con&inutul (+ndului nu are nici o i'%ortan&# %entru corectitudinea (+ndirii "i de aceea de la el ne a*stra(e'. entru deter'inarea corectitudinii (+ndirii are i'%ortan&# for'a (+ndurilor. Con&inutul (+ndurilor noastre nu are nici o influen&# asu%ra corectitudinii (+ndirii. entru a a%recia corectitudinea (+ndirii are i'%ortan&# doar for'a (+ndurilor noastre. 1o(ica for'al# studia)# doar for'a (+ndurilor,
10

deoarece doar de for'a (+ndurilor de%inde corectitudinea (+ndirii noastre. .ar $n acela"i ti'%, este anali)at "i con&inutul, deoarece el este or(anic le(at de for'#. G+ndurile au con&inut "i for'#. Forma logic sau for'a (+ndirii a*stracte este 'odul de le(#tur# al ele'entelor (+ndirii, construc&ia acestora, datorit# c#reia con&inutul e,ist# "i reflect# realitatea. 9n %rocesul real al (+ndirii con&inutul "i for'a (+ndului e,ist# $ntr7o unitate indisolu*il#. 1o(ica for'al# studia)# for'ele lo(ice f#r# ra%ortare la con&inutul acestora. G+ndirea a*stract# este studiat# de c#tre lo(ica for'al# ca instru'ent de cunoa"tere al lu'ii, de o*&inere a cuno"tin&elor adev#rate des%re aceasta. S# co'%ar#' dou# (+nduri: 4Toate cometele sunt corpuri cere ti5 "i 4Toi managerii sunt conductori5. Aceste dou# !udec#&i sunt diferite du%# con&inut, dar sunt ase'#n#toare du%# structur# "i du%# for'#. 9n a'*ele se enun&# des%re fa%tul, c# toate o*iectele unei clase au un anu'it se'n. Ei dac# vo' dese'na o*iectele des%re care se enun&# %rin !, iar se'ul %ro%riu acestora %rin P, vo' vedea, c# for'a sc0e'atic# a a'*elor enun&uri este accea"i: 46o&i ! sunt P5, ea fiind o*&inut# $n re)ultatul a*stracti)#rii de la con&inutul lor concret. G+ndurile se co'%un din %#r&i co'%onente ce reflect# con&inutul. Bodul de le(#tur# al acestora re%re)int# forma de g"ndire. Su* for'# de no&iuni diferite o*iecte se reflect# $n (+ndirea a*stract# la fel, ca o anu'it# le(#tur# a se'nelor esen&iale a caracteristicilor acestora. 1e(#turile dintre o*iecte "i tr#s#turile acestora se reflect# su* for'# de !udec#&i. Sc0i'*area tr#s#turilor o*iectelor "i a rela&iilor dintre ele se reflect# su* for'# de ra&iona'ente. .eci, fiecare dintre for'ele %rinci%ale de (+ndire a*stract# are ceva co'un, ce nu de%inde de con&inutul concret al (+ndurilor, adic# are structura sa s%ecific#. rinci%alele for'e de (+ndire au fost 'en&ionate $n %unctul anterior. Acestea sunt no&iunea, !udecata "i ra&iona'entul. rinci%iile lo(ice sunt ni"te re(uli (enerale ale (+ndirii. G+ndirea lo(ic# este corect# doar dac# se su%une acestor %rinci%ii. .in aceste %rinci%ii lo(ice decur( celelalte re(uli ale (+ndirii. rinci%iile lo(icii for'ale sunt: %rinci%iul identit#&ii, %rinci%iul noncontradic&iei, %rinci%iul ter&ului e,clus, %rinci%iul ra&iunii suficiente. rinci%iile lo(ice vor constitui o*iectul anali)ei unei te'e a%arte. 3. A5e84ru7 1i 0.re02i2u5inea /9n5irii. Sco%ul final al cunoa"terii este adev#rul. Cuv+ntul 4adev#r5 %rovine din li'*a (reac# "i $nse'na la ori(ini, stare de neascundere, aletheia, adic# de fa%t este vor*a de ceea ce a fost des%rins dintr7o stare de ascundere. 8or'a %resu%une $ntotdeauna un con&inut, iar con&inutul se $nt+lne"te su* o anu'it# for'#. Cu aceste as%ecte ale (+ndirii este le(at# deose*irea dintre adev#rul "i corectitudinea (+ndirii. Adev#rul se refer# la con&inutul (+ndurilor, iar corectitudinea C la for'a acestora. :,a'inarea esen&ei lo(icii %resu%une a*ordarea %ro*le'elor cunoa"terii $n (eneral, a sco%urilor acesteia. Sco%ul %rinci%al al cunoa"terii este o*&inerea adev#rului. 1o(ica e,a'inea)# cu' anu'e tre*uie s# ai*# (+ndirea, ce re(uli tre*uie s# fie res%ectate %entru ca s# fie reali)at adev#rul. 1a
11

fel ca "i $n ca)ul cunoa"terii %rin inter'ediul or(anelor de si'&, la trea%ta sen)orial# a cunoa"terii, "i $n ca)ul cunoa"terii la nivelul (+ndirii a*stracte, se %oate o*&ine at+t infor'a&ie adev#rat#, c+t "i infor'a&ie fals#. 1o(ica este un instru'ent %entru aflarea "i $nte'eierea cuno"tin&elor adev#rate "i desco%erirea "i eli'inarea o%&iunilor false. :a are sco%ul de a a!uta la o*&inerea cuno"tin&elor adev#rate des%re lu'e. Av+nd o a"a orientare (noseolo(ic#, lo(ica o%erea)# cu no&iuni ca 4(+ndire corect#5 "i 4valoare de adev#r5. Adev#rul se refer# la con&inutul (+ndurilor, iar corectitudinea C la for'ele lor. Nu %ute' s# 'er(e' $n c#utarea adev#rului "i s# $l (#si' undeva ascuns. Adev#rul nu este un o*iect, un feno'en, el nu este nici o %ro%rietate a o*iectelor sau feno'enelor, ci este o %ro%rietate a (+ndurilor noastre des%re caracteristicile o*iectelor, des%re rela&iile o*iectelor cu alte o*iecte. Adev#rul "i falsitatea nu sunt %ro%rii o*iectelor lu'ii ci doar cuno"tin&elor noastre des%re ele, e,%ri'ate $n !udec#&i. :le nu sunt %ro%riet#&i care a%ar&in lucrurilor, ci (+ndurilor noastre, ideilor noastre des%re lucruri. Conce%tul de adev#r este anali)at de!a $n o%erele lui laton "i Aristotel. Aristotel a ela*orat o conce%&ie co'%le,# a adev#rului, afir'+nd c# a enun&a c# ceea ce este nu este, sau c# ceea ce nu este, este, constituie o !udecat# fals#, di'%otriv#, o enun&are adev#rat# este aceea %rin care s%ui c# este ceea ce este "i c# nu este ceea ce nu este. Aceast# vi)iune asu%ra adev#rului se nu'e"te teorie a adevrului#coresponden. Un enun& este considerat adev#rat dac# "i nu'ai dac# ceea ce este (+ndit $n el, cores%unde realit#&ii. Adev#rul re%re)int# cores%onden&a $ntre (+ndire "i realitate. Confor' acestei teorii dac# s%une' c# AS:B nu este o institu&ie de $nv#&#'+nt su%erior, or ea este, enun&ul dat este fals. Ei dac# afir'#' c# Re%u*lica Boldova are 10 'l. de locuitori, or ea nu are, "i acest enun& va fi unul fals. .es%re !udecata $Ion este student% s%une' c# este adev#rat# dac# un oarecare Ion $ntr7adev#r este student. - alt# teorie a adev#rului este teoria coerenei. 9n cadrul acesteia se afir'# c# o !udecat# este adev#rat# $n ca)ul c+nd ea este $n concordan&# cu toate celelalte !udec#&i acce%tate anterior ca fiind adev#rate. .eci, o !udecat# este considerat# adev#rat# doar atunci c+nd concord# cu alte !udec#&i, nu cu fa%tele. Iar o%iniile noastre se co'%ar# nu cu realitatea, ci cu celelalte o%inii ale noastre, de adev#rul c#rora sunte' convin"i. ro*a*il c# sta*ilirea adev#rului cu a!utorul acestei teorii, coeren&a $n (eneral, ar tre*ui fi considerat# 'ai de(ra*# ca o condi&ie necesar# a adev#rului dec+t ca "i una suficient#. 9nc# o teorie a adev#rului este teoria pragmatist, sus&inut# de C0. ierce, L. /a'es "i /. .eOeI. Se consider# $n cadrul acestei teorii c# %rinci%ala func&ie a (+ndirii este de a for'a idei, care s# ai*# valoare %ra('atic#. Adic# o !udecat# este adev#rat# doar dac# este util# %entru activitatea %ractic#. .oar aceast# activitate ofer# un criteriu %entru a sta*ili c# unele !udec#&i sunt adev#rate, iar altele C false. .ac# utili)+nd o idee a' %rodus o stare de lucruri dorit#, atunci aceast# idee este adev#rat#, %entru c# este util#. L. /a'es afir'a c# sunt adev#rate orice idei care aduc oa'enilor foloase vitale.
12

Una dintre teoriile adev#rului, care, de fa%t, are o a%licare 'ai rar#, este teoria deflaionist $n care se s%une c# nu e,ist# nici o diferen&# $n a )ice c# o %ro%o)i&ie p este adev#rat# "i a )ice c# p este falsa. Adev#rul, din acest %unct de vedere, nu are nici un a%ort $n ceea ce afir'#'. 9n consecin&#, dac# s%une' c#: cerul este al*astru, aceasta i'%lic#: acesta este ca)ul $n care cerul este al*astru. 9n cadrul lo(icii for'ale, de o*icei, se o%erea)# cu teoria adev#rului cores%onden&#. -*iectivitatea adev#rului $nsea'n# re%roducerea adecvat# a unui con&inut real, ce e,ist# inde%endent de con"tiin&a su*iectului cunosc#tor. Adev#rul relativ reflect# cu a%ro,i'a&ie caracteristicile o*iectului, iar adev#rul a*solut reflect# starea o*iectului $ntr7un 'od de%lin. Adev#rul %oate fi relativ din cau)a c# $n cuno"tin&e realitatea la care acesta se refer# nu este redat# $ntru totul, ci nu'ai %ar&ial. Etiin&a constituie o ierar0ie de adev#ruri %ar&iale "i relative. Relativitatea se %oate referi at+t la %ar&ialitatea con&inutului sau reflect#rii, c+t "i la fa%tul c# un adev#r %oate fi infir'at "i su*stituit. &devrul a'solut este adev#rul o*iectiv $n for'a sa de%lin# "i des#v+r"it#, afir'area unei cores%onden&e a*solute $ntre un enun& s%ecific "i st#rile %e %are le reflect#. :l constituie o cunoa"tere, ce nu %oate fi anulat# de de)voltarea ulterioare a "tiin&ei, ci re)ist# $n ti'%. Adev#rul a*solut este adev#rul, dincolo de care nu 'ai e,ist# ni'ic de cunoscut "i ni'ic de aflat. :l a re%re)entat dintotdeauna o necesitate funda'ental# %entru o'. Daloarea de adev#r e,%ri'# (radul de certitudine a cores%onden&ei dintre !udec#&i ;%ro%o)i&iei lo(ice< "i starea de fa%t a lucrurilor reflectat# $n !udecat#. .ac# adev#rul (+ndirii este o caracteristic# a acesteia care se 'anifest# $n ca%acitatea de a reda realitatea a"a cu' este ea, adic# a cores%unde realit#&ii du%# con&inut, atunci c+nd falsitatea (+ndirii este calitatea (+ndirii de a defor'a acest con&inut. Cuno"tin&ele false %ot s# a%ar# su* for'# de de)infor'are, clevetire, eroare. 8alsitatea cuno"tin&elor se afl# $n rela&iei cu su*iectul cunosc#tor "i nu cu o*iectul cunoa"terii. 1o(ica tradi&ional# este *a)at# %e %rinci%iul *ivalen&ei, confor' c#ruia %ro%o)i&iile %ot avea doar dou# valori de adev#r: 4adevrat5 "i 4fals5. .eci, $n lo(ica *ivalent# se o%erea)# doar cu dou# valori de adev#r: adevrat "i fals. .ar %ractica i'%une o relativitate $n evaluarea cuno"tin&ei, astfel la valorile de adevrat "i fals ad#o(+ndu7se "i valoarea pro'a'il. 1o(ica 'odern# a reali)at siste'e %olivalente, cu n valori de adev#r. .e e,e'%lu, cu trei valori de adev#r o%erea)# lo(ica trivalent#. rin con&inutul s#u adev#rul este o*iectiv, deoarece cuno"tin&ele %e care le cu%rinde sunt adecvate o*iectului, cores%und unei realit#&i e,istente inde%endent de su*iect, de con"tiin&a u'an#. Ne(area con&inutului o*iectiv al adev#rului este %ro%rie a(nosticis'ului sau relativis'ului. Ei $n "tiin&a dre%tului, ca "i $n alte do'enii ale cunoa"terii, sta*ilirea adev#rului este unul dintre sco%urile %rinci%ale. :,ist#, $ns#, anu'ite %articularit#&i ale adev#rului $n sfera dre%tului. .re%tul folose"te nor'e, care con&in %er'isiuni, interdic&ii, o*li(a&ii. 9n toate societ#&ile indivi)ii tre*uie s# se confor'e)e nor'elor !uridice. Nor'ele, $ns#, nu %ot fi a%reciate ca fiind adev#rate sau false. .ar ra&iona'entele !uridice tre*uie s# fie %use $n le(#tur# cu nor'ele, s# fie cu%rinse $ntr7o lo(ic# !uridic# construit# %otrivit %rinci%iilor lo(ice, a ra%ortului dintre adev#r "i fals. entru a asi(ura
13

o*&inerea unei conclu)ii adev#rate, ra&iona'entul !uridic, la fel ca "i alte ra&iona'ente, tre*uie s# ai*# $n calitate de %re'ise !udec#&i adev#rate. Iar !udec#&ile !uridice se vor considera adev#rate $n 'o'entul $n care ele reflect# o nor'# !uridic# a"a cu' este ea. 9n sfera dre%tului adev#rurile se e,%ri'# $n le(i. 9n cadrul lo(icii !uridice, $n %rocedura !udiciar#, %entru fiecare ca) a%arte se (#se"te un sin(ur adev#r !uidiciar, o*&inerea c#ruia se reali)ea)# %rin a%licarea la fa%ta sau eveni'entul cu consecin&e !uridice o nor'# sau %rinci%iu de dre%t. Sta*ilirea adev#rului !uridic "i, deci, darea unui verdict corect, de%inde de nivelul de cuno"tin&e %rofesionale, de ca%acitatea de a a%lica le(isla&ia $ntr7o situa&ie concret#. 9n dre%t se %oate vor*i "i des%re 4un adev#r su* un du*lu as%ect, al identit#&ii actului sau fa%tului su%us cercet#rii cu actul sau fa%tul re)ultat din cercetare ;adev#rul fa%tic<, c+t "i al concordan&ei %e linie !uridic# dintre acest act sau fa%t cu ter'enii nor'ei sau %rinci%iului de dre%t a c#ror a%licare se face ;adev#rul nor'ativ<5 =.o*r, %. 10K? entru a o*&ine adev#rul $n sfera dre%tului se folosesc 'ai 'ulte 'etode. .e e,e'%lu, o*serva&ia, atunci c+nd se e,a'inea)# locul co'iterii unei infrac&iuni. Se anali)ea)# fa%tele acu'ulate, se $naintea)# anu'ite versiuni, ceea ce re%re)int# de!a sinte)a, se creea)# un ta*lou (eneral $n *a)a induc&iei, de la fa%te %articulare, la ta*loul (eneral. Iar $n *a)a unor cuno"tin&e ce re%re)int# !udec#&i (enerale, se %ronun&# des%re fa%ta %articular#. 6ot a"a cu' adev#rul $n (eneral, se afl# $n discu&ii, tot a"a "i adev#rul !uridic $n ca)ul unui %roces se afl# $n cadrul ciocnirii %o)i&iilor $nvinuitorului "i avocatului. Se %oate $nt+'%la ca !uristul s# sta*ileasc# c# adev#rul !uridic nu a fost (#sit de c#tre le(islator, deoarece o le(e contravine Constitu&iei, sau %rinci%iilor (enerale ale dre%tului. /uri"tii nu ar tre*ui s# co'it# (re"eli, %entru c# de deci)iile luate de ei, de acel adev#r !uridic %e care $l sta*ilesc, de%inde soarta, uneori "i via&a unui o'. .ar acest lucru este %osi*il. 6oc'ai de aceea $nvinui&ii au dre%tul la a%el. .e i'%ortan&# 'a!or# sunt "i ini&iativele le(islative, a%ro*area unor noi le(i "i 'odificarea altora care de!a sunt $n vi(oare. Aceste le(i, articolele din ele vor constitui un adev#r s%ecific, adev#rul !uridic, adev#rul le(al. Acesta este unul dintre 'otivele %entru care %roiectele de le(i sunt discutate %e lar(. 1e(iuitorul creea)#, su* for'# de re(uli, adev#rul !uridic, c#ci ceea ce este scris $n le(e este luat dre%t adev#r $n a%lica&iile care se fac la ca)urile !udiciare. entru ca le(ile sale s# fie vala*ili $n societate, le(iuitorul tre*uie s# &in# sea'a de datele realit#&ii, iar desco%erirea adev#rului $n realitate se face cu a!utorul unor re(uli, a unor 'etode lo(ice. Corectitudinea gndirii este o caracteristic# a (+ndirii, care $nsea'n# ca%acitatea acesteia de a reda $n structura (+ndirii construc&ia o*iectiv# a e,isten&ei 'ateriale, a cores%underii rela&iilor reale dintre o*iecte "i feno'ene. G+ndirea incorect# $nsea'n# ca%acitatea acesteia de a defor'a le(#turile structurale "i rela&iile din e,isten&#. G0eor(0e :nescu scrie c# 4corectitudinea, $n (enere, se define"te ca %ro%rietate a re)ultatului unei ac&iuni de a fi efectuat# confor' cu re(ulile indicate5. =dic&, %. A0? Incorectitudinea (+ndirii defor'ea)# le(#turile structurale "i rela&iile dintre lucruri. Corectitudinea
1@

lo(ic# &ine de o%era&iile cu no&iunile ;defini&ia "i clasificarea<, de for'ali)are, de ra&iona'ente "i de'onstra&ii. G+ndirea corect# are ur'#toarele tr#s#turi: este deter'inat#, este necontradictorie, %osed# consecutivitatea "i are calitatea de a fi ar(u'entativ#. .eter'inarea este calitatea (+ndirii corecte de a reda $n structura (+ndirii tr#s#turile reale "i rela&iile o*iectelor "i feno'enelor, sta*ilitatea lor relativ#. :a $"i re(#se"te e,%resia $n e,actitatea "i claritatea (+ndirii, li%sa $ncurc#turii $n ele'entele (+ndurilor "i $n (+nduri. Noncontradic&ia este calitatea (+ndirii corecte de a evita $n structura (+ndului a contradic&iilor care nu sunt $n realitatea reflectat#. :a se 'anifest# $n fa%tul de a nu ad'ite contradic&ii $n (+ndirea strict#. Consecutivitatea este o calitate a (+ndirii corecte de a reda %rin structura (+ndirii acele le(#turi "i rela&ii structurale, care sunt caracteristice realit#&ii $ns#"i, ca%acitatea de a ur'a lo(ica lucrurilor "i a feno'enelor. Calitatea de a fi ar(u'entativ# este ca%acitatea (+ndirii corecte de a reflecta le(#turile o*iective cau)ale "i rela&iile "i le(#turile o*iectelor "i feno'enelor lu'ii. :a se 'anifest# $n sta*ilirea adev#rului sau falsit#&ii (+ndurilor $n *a)a altor (+nduri, adev#rul c#rora este sta*ilit 'ai $nainte. - eroare %oate (enerat# de insuficien&a 'aterialului %entru cercetare, de (enerali)#ri %ri%ite. .e e,e'%lu, dac# vor*i' des%re deci)iile incorecte luate $n do'eniul dre%tului, atunci ar %utea s# fie cau)ate de nivelul insuficient de cuno"tin&e %rofesionale, de a%licarea incorect# a nor'elor la ca)uri concrete. Adev#rul %re'iselor unui ra&iona'ent este %ri'a condi&ie necesar# a o*&inerii conclu)iei adev#rate. .e e,e'%lu, dac# ave' un ra&iona'ent $n care una dintre %re'ise este fals#, atunci conclu)ia %oate fi at+t adev#rat# c+t "i fals#. 9ns# %entru ca conclu)ia unui ra&iona'ent s# fie adev#rat#, nu este destul ca %re'isele s# fie adev#rate. Alt# condi&ie este ca aceste %re'ise s# fie corect le(ate $ntre ele $n structura ra&iona'entului. 1o(ica nu $"i %ro%une s# sta*ileasc# adev#rul !udec#&ilor, dar s# cercete)e for'ele "i ti%urile de ra&iona'ente valide, a c#ror utili)are asi(ur# adev#rul (+ndurilor noastre. &. De6ini3ia 1i pr.:7ema2i0a 7./i0ii ;uri5i0e. 1o(ica !uridic# este o "tiin&# de (rani&#, o "tiin&# inte(rativ#, $n care interac&ionea)# lo(ica "i dre%tul. .in cele 'ai vec0i ti'%uri au e,istat tan(en&e $ntre lo(ic# "i dre%t, $n %ri'ul r+nd $n ceea ce %rive"te 'etodele de o*&inere ale adev#rului. - serie de re(uli cu %rivire la for'ularea re(ulilor ra&iona'entului corect $n do'eniul ar(u'ent#rii !uridice au fost for'ulate $nc# $n Grecia Antic#. Iar $n sec. HDI, anul 1>KK a fost editat# cartea lui A*ra0a' 8ran& 41o(ica dre%tului5 $n care se cerceta le(#tura str+ns# dintre lo(ic# "i dre%t. 1a de)voltarea lo(icii !uridice au contri*uit a"a lo(icieni ca: G. NalinoOsPi, C0. erel'an, U. Nlu(, ". a.
1>

Se %oate afir'a c# 4lo(ica !uridic# se constituie ca o i'%ortant# direc&ie de cercetare asu%ra feno'enului !uridic, su* diversele realit#&i su* care el se %re)int#2 ea tinde s# de)v#luie construc&ia interioar# a ra&iona'entelor !uridice %rin care se reali)ea)# ar(u'entarea "i convin(erea des%re adev#rul !uridic "i se verific#, totodat#, corectitudinea conclu)iilor o*&inute5. =.*, %. 1K71M? :,ist# 'ai 'ulte defini&ii ale lo(icii !uridice, de e,e'%lu: 4lo(ica !uridic# este o disci%lin# de (rani&#, al c#rei o*iect este sta*ilirea "i ordonarea condi&iilor ra&iona'entului !uridic corect, %erfec&ionarea siste'ului !uridic din co'unitate, %recu' "i ti%urile "i re(ulile %rin care se distin(e adev#rul de fals $n activitatea de ela*orare "i a%licare a dre%tului "i, $n (eneral, $n orice situa&ie $n care se ur'#re"te convin(erea des%re lucrul dre%t5. =.o*r, %. 1M? 1o(ica !uridic# este 4o disciplin de grani( al crei o'iect este sta'ilirea i ordonarea condiiilor raionamentului )uridic corect( perfecionarea sistemului )uridic din comunitate( precum i tipurile i regulile prin care se distinge adevrul de fals *n activitatea de ela'orare i aplicare a dreptului i( *n general( *n orice situaie *n care se urmre te convingerea despre lucrul drept5. =.*. %.1M? 1o(ica !uridic# 4este a%lica*il# unei lar(i %ro*le'atici, cu%rin)+nd definiii legale( metodele de formare i clasificare a conceptelor )uridice( sistemati+area normelor )uridice( soluionarea concursului sau conflictelor de norme( regulile raionamentului )uridic( a celui )udiciar( de cunoa tere a dreptului( interpretarea normelor )uridice( metodele de verificare a faptelor *n procesul )udiciar( pro'aiunea )uridic etc,5. =Bate&, ele', %.M? 1o(ica !uridic# serve"te "i $n calitate de o 'etod# de cercetare a%licat# $n do'eniul dre%tului, utili)+ndu7se %entru verificarea ra&iona'entului !uridic corect "i $n calitate de instru'ent $n anali)a lo(ic# a ra&iona'entelor "i structurilor nor'ative din sfera dre%tului. :a este necesar# %entru studiul %ro*le'aticii dre%tului "i %entru activitatea !uridic# $n (eneral, activitate de ela*orare, inter%retare "i a%licare a dre%tului. A%recierea corect# a fa%telor "i ac&iunilor !uridice, luarea unor deci)ii corecte, %resu%une res%ectarea anu'itor cerin&e lo(ice. Aceste cerin&e, %articularit#&ile a%lic#rii acestora $n activitatea !uridic# cate(oriile lo(ice de *a)#, constituie o*iectul studiului $n lo(ica !uridic#. Se %une un accent s%orit %e no&iunile !uridice, %e o%era&iile cu acestea. .e ase'enea, se studia)# condi&iile adev#rului !udec#&ilor !uridice, 'etodele inductive de sta*ilire a le(#turilor cau)ale, analo(ia "i construc&ia versiunilor !uridice, a ar(u'ent#rii $n s%e&ele !uridice. .o*rinescu 'en&ionea)# $n le(#tur# cu lo(ica !uridic# c# 4;1< ra&iona'entul !uridic tre*uie %rivit ca s%ecific, dar nu diferit, $n con&inutul s#u, de ra&iona'entul $n (eneral2 ;2< e,ist# siste'e de dre%t diferite de la o co'unitate la alta, dar %e toate le %rivi' ca 'odele de e,%ri'are lo(ic#, a' s%une, universal acce%tate2 ;3< adevrul i falsul sunt for'e %olare ale (+ndirii noastre "i r#'+n astfel "i $n dre%t, $n '#sura $n care for'ul#' %ro%o)i&ii de constatare des%re nor'e sau %rinci%ii de dre%t $n vi(oare2 ;@< adev#rul $n dre%t se co'%line"te cu un conce%t nou, acela de dreptate "i nu'ai astfel devine 'odel de cunoa"tere !uridic#, a%t s# for'e)e convin(eri ferite de $ndoial#5. ==. %.1M720? 1o(ica !uridic# studia)# %rinci%iile funda'entale ale lo(ice2 rela&iile dintre lo(ica !uridic# "i li'*a!ul !uridic2 no&iunea ca for'# lo(ic#, ti%urile de no&iuni, %articularit#&ile no&iunii !uridice,
1A

rela&iile dintre no&iuni, %rinci%alele o%era&ii cu no&iunile, !udecata ca for'# de (+ndire, ti%urile de !udec#&i, rela&iile lo(ice dintre !udec#&i, 'odalit#&ile !udec#&ilor2 $ntre*#rile "i r#s%unsurile, ra&iona'entele deductive, inductive "i du%# analo(ie2 funda'entele lo(ice ale teoriei ar(u'ent#rii2 i%ote)a "i versiunea !uridic#. n2re:4ri pen2ru 8eri6i0are. 1. Ce este lo(icaQ 2. .e la ce cuv+nt %rovine ter'enul 4lo(ica5Q 3. Care este o*iectul de studiu al lo(iciiQ @. Ce eta%e ale de)volt#rii lo(icii cunoa"te&iQ >.Ce este for'a lo(ic#Q A. Care este deose*irea dintre lo(ica tradi&ional# "i cea conte'%oran#Q G. Care este i'%ortan&a teoretic# "i %ractic# a studierii lo(iciiQ K. Ce este lo(ica !uridic#Q M. Care este o*iectul de studiu al lo(icii !uridiceQ 10. rin ce se deose*e"te (+ndirea corect# de (+ndirea incorect#Q 11. Ce este (re"eala lo(ic#Q 12. Care sunt %articularit#&ile adev#rului !uridicQ 13. Nu'i&i co'%arti'entele lo(icii conte'%orane. Care dintre ele sunt str+ns le(ate de cunoa"terea !uridic#Q 1@.9n re)ultatul (+ndirii corecte se %ot o*&ine conclu)ii falseQ 1>. :la*ora&i o %ledoarie %entru necesitatea studierii 1o(icii !uridice de c#tre studen&ii facult#&ilor de .re%t.

1G

Tema . LOGICA JURIDIC !I LI"#AJUL JURIDIC.

No&iuni: lim'a)( lim'a) natural( lim'a) artificial( lim'a) semi#artificial( lim'a) )uridic( logica erotetic( *ntre'area( *ntre'ri de cercetare( *ntre'ri de informare( *ntre'ri *nchise( *ntre'ri deschise( *ntre'ri simple( *ntre'ri compuse( erori erotetice( rspunsul( rspunsuri relevante( rspunsuri irelevante( rspunsuri directe( rspunsuri indirecte( rspunsuri complete( rspunsuri incomplete, 1. . 3. &. 5. (. Lim:a;u7 0a sis2em 5e sim:.7uri 1i semne. Tipuri 5e 7im:a;. Lim:a;u7 ;uri5i0 1i 7im:a;u7 ;u5i0iar. N.3iune 5e 7./i04 er.2e2i04. Na2ura 1i s2ru02ura =n2re:4rii. Tipuri 5e =n2re:4ri. C.n5i3ii7e =n2re:4rii 0.re02e. Er.ri er.2e2i0e. N.3iune 5e r4spuns.

1. Lim:a;u7 0a sis2em 5e sim:.7uri 1i semne. Tipuri 5e 7im:a;. 1i'*a!ul este o condi&ie necesar# a e,isten&ei (+ndirii a*stracte. :l a%are odat# cu con"tiin&a "i (+ndirea. 1i'*a!ul re%re)int# 'ateriali)area (+ndirii $n vor*irea scris# "i oral#. Nu e,ist# li'*a! $n afara (+ndirii "i invers. :le se afl# $ntr7o unitate indisolu*il#. 1i'*a!ul este $nveli"ul (+ndirii care %oate fi %erce%ut sen)orial, este 40aina lin(vistic#5 a (+ndurilor noastre, este acea entitate care asi(ur# o e,isten&# evident#, sesi)a*il# (+ndurilor o'ului. Limba ul este %redestinat s# serveasc# dre%t 'i!loc %entru o*&inerea "i fi,area cuno"tin&elor, %#strarea "i trans'iterea acestora. 1i'*a!ul $nde%line"te un rol foarte i'%ortant, deoarece (+ndurile e,ist# $ntr7o for'# ideal# f#r# ca s# %oat# s# fie %erce%ute de c#tre or(anele de si'&. Iar li'*a!ul le confer# acestor (+nduri o for'# de cuvinte, care %ot fi %erce%ute de c#tre or(anele de si'&. 1i'*a!ul se utili)ea)# nu doar $n %rocesul de e,%ri'are al (+ndurilor, dar "i $n %rocesul de for'are al lor. 9n toate do'eniile activit#&ii u'ane, (+ndurile se e,%ri'# %rin li'*a!. 9n cadrul lo(icii s7a constituit un li'*a! care %ort# denu'irea de li'*a! for'ali)at. 9n acest li'*a! cuvintele li'*a!ului o*i"nuit sunt $nlocuite %rin anu'ite litere "i si'*oluri, acesta fiind un li'*a! si'*olic. 9n do'eniul dre%tului (+ndurile se e,%ri'# %rin li'*a!ul !uridic. ri'ele contri*u&ii i'%ortante %entru anali)a li'*a!ului !uridic a%ar&in re%re)entan&ilor "colii istorice de dre%t din Ger'ania, $n s%ecial lui /. Gri'' "i 8. C. de Savi(nI. ri'ul consider# c# dre%tul "i li'*a!ul !uridic s7au n#scut $'%reun#, %entru c# o idee !uridic# nu %oate fi e,%ri'at# corect dec+t $ntr7un li'*a! s%ecific "tiin&elor !uridice. .e aceea istoria dre%tului este totodat# o istorie a de)volt#rii "i 'aturi)#rii conce%telor !uridice. =Bat, Bi0, %. @>? Limba ul este un siste' de se'ne "i si'*oluri care are func&ia de a fi,a, %#stra "i trans'ite infor'a&ia $n %rocesul de cunoa"tere a realit#&ii "i a co'unic#rii dintre oa'eni. 1i'*a!ele se clasific# du%# 'ai 'ulte criterii. :,ist# li'*a!e vor*ite "i scrise, nefor'ali)ate "i for'ali)ate, alc#tuite din cuvinte "i ideo(rafice.

1K

Una dintre cele 'ai i'%ortante clasific#ri a li'*a!elor este cea reali)at# $n func&ie de ori(inea acestora, confor' c#reia li'*a!ele se $'%art $n li'*a!e naturale, li'*a!e artificiale "i li'*a!e se'i7 artificiale. Limba ele naturale sunt li'*a!ele care a%ar $n 'od s%ontan, se constituie tre%tat "i sunt inse%ara*ile de %o%or, care este %urt#torul lor. 1i'*a!ul natural este un siste' de se'ne care s7a constituit %e %arcursul de)volt#rii u'anit#&ii %entru a $nde%lini func&ia de co'unicare "i cunoa"tere. Acestea sunt, de fa%t, li'*ile na&ionale. Limba ele arti!iciale sunt li'*a!ele care se creea)# de c#tre oa'eni, $n *a)a li'*a!elor naturale, $n 'od con"tient, %entru anu'ite sco%uri, $n s%ecial, %entru a trans'ite e,act "i $n 'od econo' infor'a&ia, 'ai ales cea "tiin&ific#. 1i'*a!ul artificial este for'at %entru solu&ionarea o%ti'# a %ro*le'elor s%eciale $n anu'ite sfere ale cunoa"terii. rin crearea li'*a!ului artificial se solu&ionea)# %ro*le'a c#ut#rii 'i!loacelor de anali)# "i reflectare a re)ultatelor atinse. .re%t e,e'%lu de li'*a!e artificiale %ot servi li'*a!ele de %ro(ra'are, li'*a!ele lo(icii "i 'ate'aticii, li'*a!ele de se'nalare ;$n siste'ul trans%ortului feroviar "i acvatic<, cifruri, ".a.'.d. 1i'*a!ele "tiin&elor e,acte "i socio7u'ane se %ot considera limba e semi"arti!iciale, deoarece ele includ "i ter'inolo(ie din li'*a!ul natural, dar "i ter'inolo(ie "i si'*olic# s%ecial# "i anu'ite re(uli de func&ionare %resta*ilite. 1i'*a!e %ar&ial artificiale sunt siste'e de se'ne care includ se'nele li'*a!ului natural "i a celui artificial. 1a ele se atri*uie li'*a!ele "tiin&elor, de e,e'%lu, cel al fi)icii sau al dre%tului. 1i'*a!ul natural este unul universal, %entru c# %rin acest li'*a! se %oate trans'ite infor'a&ie des%re orice do'eniu, c0iar dac# nu de fiecare dat# $n 'odul cel 'ai reu"it. .e ase'enea, acest li'*a! este i'%recis, %entru c# ad'ite %olise'ia "i nu se funda'entea)# %e ni"te %rinci%ii universale de for'are. .ac# $n li'*a!ul natural e,isten&a no&iunilor, enun&urilor %olise'ice, i'%recise este ad'isi*il#, atunci $n li'*a!ele se'i7artificiale, "tiin&ifice se face tot %osi*ilul ca acestea s# fie $nl#turate. .in %ers%ectiva lo(icii limba ul uridic se %oate diferen&ia $n felul ur'#tor: 7 7 7 li'*a!ul teoretic, care este li'*a!ul teoriilor !uridice, a le(ilor !uridice2 li'*a!ul e'%iric, a%licativ, adic# li'*a!ul anali)ei !uridice, intere%ret#rii nor'elor de dre%t2 li'*a!ul o*iectual sau nivelul o*iectual al li'*a!ului !uridic este siste'ul de se'ne "i

si'*oluri ale li'*a!ului natural "i celui for'ali)at care re%re)int# "i reflect# o*iectele reale %e care le cercetea)# !uristul $n %rocesul activit#&ii !uridice2 . Lim:a;u7 ;uri5i0 1i 7im:a;u7 ;u5i0iar. .re%tul are nevoie de 'i!loace lin(vistice %entru a dese'na e,act no&iunile !uridice "i a e,%ri'a corect ideile s%eciali"tilor $n dre%t. .e e,e'%lu, %entru a7"i $nde%lini eficient func&ia, le(ile tre*uie s# fie i'%eca*ile at+t du%# con&inut, c+t "i du%# for'# iar li'*a!ul le(ilor tre*uie s# fie unul e,act. 9n do'eniul dre%tului, $n care ave' nevoie de %reci)ie, $n care nu se ad'ite %re)en&a %arado,urilor "i a sofis'elor, se utili)ea)# un li'*a! se'i7artificial, care o%erea)# cu anu'i&i ter'eni
1M

C cuvinte "i $'*in#ri de cuvinte, no&iuni s%eciale. Una dintre %rinci%alele caracteristici ale li'*a!ului !uridic este e,actitatea. Claritatea, %e l+n(# e,actitate "i si'%litate re%re)int# una dintre calit#&ile i'%ortante ale li'*a!ului !uridic. .ac# nor'a !uridic# va fi trans'is# %rintr7un li'*a! ine,act, ea nu va fi $n&eleas# "i e,ecutat#. %ers%ectiv# e'o&ional#. Limba ul uridic este un li'*a! se'i7artificial, %entru c# de"i acest li'*a! atin(e for'a su%erioar# de 4!uridi)are5 $n activitatea le(islativ#, c0iar "i $n acest ca) $n el se %#strea)# ele'ente ale li'*a!ului natural. .ar %rintre ter'enii !uridici se %ot $nt+lni ter'eni e,%ri'a&i %rin $'*in#ri de cuvinte care nu sunt o*i"nuite %entru li'*a!ul natural, literar. 1i'*a!ul !uridic $nde%line"te anu'ite func&ii: a. !uncia de !i#are a cunotinelor uridice. :le sunt e,%ri'ate $n %ro%o)i&ii, care nu sunt %osi*ile $n afara o%era&iei de no'inali)are !uridic# reali)at# cu a!utorul li'*a!ului. *. !uncia constituti$. 1i'*a!ul !uridic este 'ediul $n care se for'ea)# cunoa"terea !uridic# "i con"tiin&a !uridic#. c. !uncia comunicati$. 1i'*a!ul !uridic este instru'entul de trans'itere a cuno"tin&elor !uridice. d. !uncia argumentati$. 1i'*a!ul !uridic serve"te la $nte'eierea aser&iunilor "i cuno"tin&elor !uridice, $n (eneral. =Bat, Bi0, %. @K? 9n do'eniul dre%tului se o%erea)# cu o 'ul&i'e de ter'eni, care se nu'esc uni$ersul discursului uridic. Ace"tia sunt ter'enii !uridici "i cei din li'*a!ul natural, folosi&i $n sens !uridic. =Bat, Bi0, %. @K? Una dintre for'ele li'*a!ului !uridic este lim'a)ul normativ, care tre*uie s# fie si'%lu "i %recis %entru ca nor'a !uridic# s#7"i trans'it# corect 'esa!ul. 6re*uie s# se evite ter'enii a'*i(ui "i cei va(i, i'%reci)iile. - alt# for'# de li'*a! !uridic este lim'a)ul )udiciar. 41i'*a!ul !udiciar este acea for'# a li'*a!ului !uridic care se $ntre*uin&ea)# $n activitatea !udiciar#, at+t $n cau)ele %enale, c+t "i $n cau)ele civile, de c#tre or(anul de cercetare %enal#, !udec#tor sau avocat5. =Bat, Bi0, %. >@? .e ase'enea, se %oate vor*i des%re e,isten&a unui lim'a) doctrinar, care este li'*a!ul ela*or#rii doctrinelor $n dre%t, li'*a!ul su%ortului teoretic al dre%tului, li'*a!ul teoreticienilor din do'eniul dre%tului. 1i'*a!ul !uridic ;nor'ativ, !udiciar sau doctrinar< ca li'*a! de s%ecialitate, tre*uie s# fie interpretat, adic# e-plicat( :ste vor*a de inter%retarea gramatical( lingvistic a discursului !uridic. 9n literatur# se 'en&ionea)#, de o*icei un ansa'*lu de reguli de interpretare a lim'a)ului )uridic normativ, for'ulat $n doctrina str#in#: 1< Inter%retarea vulgari sau lo.uendi ;ceea ce a' %utea nu'i o inter%retare ad literam<, care %resu%une ado%tarea sensului 4natural5, %ri'ar al ter'enilor folosi&i2
20

entru acest li'*a!, de ase'enea, este caracteristic# neutralitatea

e'o&ional#: fa%tele "i eveni'entele tre*uie descrise $n li'*a!ul !uridic $n e,%resii neutre din

2< Inter%retarea a' et/mologia ;adic# inter%retarea etimologic<, care $nsea'n# %reluarea sensului ori(inar al e,%resiei C de %ild# $n ca)ul unui te,t !uridic cu o vec0i'e a%recia*il#, ce cu%rinde ter'eni care fie nu se 'ai re(#sesc $n li'*a!ul conte'%oran, fie se re(#sesc cu un $n&eles diferit de cel ori(inar2 3< Inter%retarea a' ratione legis stricta ;%ractic, o inter%retare oficial< C adic# %reluarea %ur "i si'%lu a sensului dat de $nsu"i le(iuitor unui cuv+nt sau unei e,%resii. C+nd e,ist# o astfel de e,%licare a ter'enilor folosi&i intr7un act nor'ativ, e'an+nd c0iar de la le(iuitor, ea are caracter oficial "i o*li(atoriu %entru inter%ret. Acest ti% de inter%retare este folosit de le(iuitor nu nu'ai $n situa&iile c+nd dore"te s# %reci)e)e $n&elesul )uridic al unui ter'en din li'*a na&ional#, dar "i atunci c+nd ar dori s# i'%un# un ter'en cu totul nou, ine,istent $n le,ic ;o crea&ie ori(inal# sau o %reluare %rin traducere dintr7o alt# li'*# na&ional#<. @< Inter%retarea a' ratione legis C este ti%ul de inter%retare care %resu%une %#trunderea de c#tre inter%ret a spiritului legii "i asu'area cores%un)#toare a $n&elesului ter'enilor folosi&i, dincolo de sau c0iar $n contra sensului lor literar. >< Inter%retarea pro su')ecta materiae ;la li'it#, o inter%retare conte-tual< C $n care ter'enii folosi&i de le(iuitor tre*uie %relua&i $n sensul i'%us de s%e&a dedus# !udec#&ii, c0iar dac# $n acest fel s7ar o%era o a*atere de la sensul lor 4natural5. =Bat, Bi0, Log )urid,, %.>2? Re(ulile $n cau)# tre*uie s# fie folosite $n cores%undere cu %articularit#&ile te,tului le(al. 9n li'*a!ul !uridic se folosesc re(uli, 'a,i'e, ada(ii ;ar(u'ente< care sunt for'ulate $n li'*a latin#. Ma-imele ;sau re(ulile< !uridice sunt defini&ii scurte ce %re)int# %rinci%ii care se a%lic# diferitelor ti%uri de ca)uri. &dagiile ;aforis'e sau ar(u'ente< sunt %ro%o)i&ii, for'ule (enerale care direc&ie atunci c+nd le(ea este o*scur# sau insuficient#. Ba!oritatea ada(iilor au fost for'ulate de c#tre !urisconsul&ii latini. Acestea sunt $ns# $ntre*uin&ate "i acu', %ro%o)i&ia %#str+ndu7"i for'a e,act#, sensul ori(inar c+nd sunt enun&ate $n li'*a latin#. :,e'%le de 'a,i'e !uridice: 1. Idem est non esse et non pro'ari a nu fi sau a nu fi probat este tot una. Se are n vedere c n domeniul dreptului orice afir'aie tre*uie s fie $nsoit de %ro*e care s confir'e adev#rul ei. 2. Mala grammatica non vitiat chartam gramatica defectuoas nu afecteaz validitatea unui act !uridic. Adic# dac unii ter'eni sunt (reii din %unct de vedere orto(rafic sau (ra'atical actul $n sine e valid. 9n actele !uridice nu este *inevenit for'alis'ul e,cesiv. 3. 0rror communis facit ius eroarea comun este creatoare de drept. Atunci cnd e,ist o eroare colectiv# iar victi'a este de *un# credin&# actul res%ectiv r#'+ne valid. Autorii ro'+ni Bateu& "i Bi0#il# identific# anu'ite func&ii ale utili)#rii ada(iilor latine in discursul !uridic: 1< Funcia mnemotehnic, Aforis'ele sunt concise "i se 'e'orea)# u"or. Uneori, ada(iile nici nu sunt enun&ate $n $ntre(i'e $n li'*a!ul !uridic u)ual, %ri'ele sale cuvine fiind suficiente %entru a evoca $ntre( %rinci%iul de dre%t %e care aforis'ul $l e,%ri'#.
21

2< Funcia de conservare a principiilor de drept, 8olosirea li'*ilor na&ionale %redis%une la alterarea sensului e,act al %rinci%iului de dre%t, datorit# tendin&ei de folosire a ter'enilor sinoni'i, care niciodat# nu %re)int# identitate a*solut# de $n&eles "i referin&#. .in acest %unct de vedere, $nv#&area ada(iului $n for'a sa ori(inar#, $n li'*a latin#, for'# care este de u) interna&ional, %re)int# avanta!ul de a %#stra for'a e,act# a %rinci%iului de dre%t evocat, c0iar in conte,tul folosirii lui in discursul for'ulat in li'*ile na&ionale, evit+nd astfel riscurile %olise'iei. 3< Funcia de fundamentare a argumentrii )uridice, :,ist# situa&ii c+nd le(ea nu re(le'entea)# $n a'#nunt anu'ite c0estiuni, care totu"i a%ar in via&a social# "i se cer a fi solu&ionate. .incolo de ar(u'entele de analo(ie, %rinci%iile de dre%t ofer# $ntotdeauna o funda'entare solid# ra&iona'entului !uridic, $ntruc+t, du%# cu' a' ar#tat, ele re%re)int# le(ile funda'entale %e care se $nte'eia)# $nsu"i siste'ul de dre%t. Astfel, o ar(u'entare !uridic# coerent# "i evident# care %orne"te de la certitudinea unui %rinci%iu de dre%t, este la ad#%ost de critica ar*itrariului, c0iar dac# nu se fondea)# %e un anu'e te,t de le(e. @< Funcia de sporire a solemnitii discursului )uridic, 9n fine, folosirea ada(iilor latine are "i rolul de a conferi sole'nitate discursului !uridic, fie c# este vor*a de %ledoaria avocatului ori a %rocurorului, sau c0iar de 'otivarea 0ot#r+rilor !udec#tore"ti. =Bat, Bi0, Log )urid,, %.@M? 3. N.3iune 5e 7./i04 er.2e2i04. Na2ura 1i s2ru02ura =n2re:4rii. .e)voltarea cuno"tin&elor se %etrece %rin trecerea de la !udec#&i, adev#rul c#rora a fost constatat 'ai $nainte la !udec#&i, 'ai noi, 'ai *o(ate du%# con&inut. Aceast# trecere se reali)ea)# %rin consecutivitatea ur'#toarelor eta%e: %unerea $ntre*#rii2 c#utarea infor'a&iei noi2 for'ularea r#s%unsului la $ntre*area %us#. 9ntre*area, $n (eneral, este orientat# s%re de)voltarea, %reci)area sau co'%letarea infor'a&iei. 8or'a (ra'atical# a $ntre*#rii este %ro%o)i&ia intero(ativ#. unerea corect# a $ntre*#rilor nu asi(ur# nea%#rat o*&inerea adev#rului, a r#s%unsurilor adev#rate, dar $ntre*#rile for'ulate (re"it, incorecte $'%iedic# "i c0iar %ot s# e,clud# o*&inerea r#s%unsurilor adev#rate. .in %ers%ectiva lo(icii, $ntre*area este o %ro%o)i&ie, care necesit# o infor'a&ie, sau care $ndea'n# s%re un r#s%uns. .u%# or(ani)area sa for'al#, $ntre*area este foarte a%ro%iat# de !udecat#. Co'%arti'entul lo(icii care se ocu%# de studierea $ntre*#rilor se nu'e"te logic erotetic. No&iunea erotetic %rovine de la cuv+ntul erotema, care $nsea'n# *ntre'are. Logica erotetic este un co'%arti'ent al lo(icii care studia)# calit#&ile lo(ico7se'antice ale %ro%o)i&iilor intero(ative, studia)# natura, func&iile, structura $ntre*#rii "i condi&iile $ntre*#rilor corecte. %ntrebarea este o for'# a (+ndirii lo(ice, orientat# s%re o*&inerea r#s%unsului su* for'# de o !udecat# sau de 'ai 'ulte !udec#&i. :a constituie un (+nd e,%ri'at %rintr7o %ro%o)i&ie intero(ativ#, care este orientat c#tre %reci)area sau co'%letarea cuno"tin&elor. 9ntre*area are rolul de a %reci)a infor'a&ia va(# "i de a aduce infor'a&ie nou#. 49ntre*area este un 'od de trecere de la necunoscut la cunoscut, un 'od de u'%lere a unei lacune de cunoa"tere5. =Bat, Bi0, %. >G?
22

9ntre*#rile $nde%linesc anu'ite func&ii: 1. Funcia cogniti$ const# $n aceea c# $ntre*area este un 'i!loc de c#utare a infor'a&iei, ea le(+nd cunoscutul cu necunoscutul. 8unc&ia co(nitiv# a $ntre*#rii se reali)ea)# su* for'# de c#utare "i o*&inere a unui r#s%uns. Aceast# func&ie &ine de co'%letarea, %reci)area "i concreti)area re%re)ent#rilor 'ai $nainte o*&inute des%re o*iectele "i feno'enele realit#&ii. 2. Funcia comunicati$ se 'anifest# %rin aceea c# $ntre*area este un 'i!loc de trans'itere a infor'a&iei, de co'unicare infor'ativ#. 9ntre*area 'ai $nde%line"te "i alte func&ii %rintre care: de control, de siste'ati)are, critic#, %si0olo(ic#. Jino'ului $ntre*are7r#s%uns $i revine un rol i'%ortant $n sfera !uridic#. 9n do'eniul dre%tului $ntre*#rile se %un $n cadrul discut#rii %roiectelor de le(e, a ur'#ririlor %enale, a cercet#rii !udec#tore"ti, a %rocesului %enal, $n audierea 'artorilor. C#utarea r#s%unsurilor la $ntre*#rile anc0etatorilor "i !udec#torilor constituie con&inutul anc0etei, a e,%eri'entelor !udiciare, a '#rturiilor, a altor ac&iuni de !udecat#. 9n activitatea de anc0et# *ino'ul $ntre*are7r#s%uns deter'in# orient#rile %rinci%ale ale cercet#rii $n ca)urile civile "i %enale. Cunoa"terea 'ecanis'ului de %unere a $ntre*#rilor, "i de construire a r#s%unsurilor la aceste $ntre*#ri serve"te dre%t un funda'ent ra&ional %entru %etrecerea cu succes a '#rturisirilor, anc0etei, recunoa"terii "i a altor ac&iuni cu caracter !uridic. 8iecare $ntre*are este alc#tuit# din dou# ele'ente: 1. Partea descripti$. :ste premisa *ntre'rii, %artea $n care se con&in anu'ite cuno"tin&e des%re o*iectul, des%re care se caut# infor'a&ie su%li'entar#. Se 'ai nu'e"te datum .uestionis. 9ntre*area nu a%are de la sine, f#r# un anu'it funda'ent. -rice $ntre*are se *a)ea)# %e anu'ite cuno"tin&e, de!a e,istente. Infor'a&ia, din care este alc#tuit# %resu%o)i&ia $ntre*#rii este cunoscut# dinainte celui care %une $ntre*area, "i, $n 'ulte ca)uri, celui, c#ruia infor'a&ia $i este adresat#. 2. Necunoscuta sau incertitudinea &ntrebrii. Re%re)int# ceea ce nu se cunoa"te des%re o*iect C cantitate, calitate, loc, circu'stan&e, etc. .e e,e'%lu, %re'isa $ntre*#rii 4C+&i de%uta&i sunt $n arla'entul Re%u*licii BoldovaQ5 o constituie ur'#toarele enun&uri: a< e-ist 1epu'lica care se nume te Moldova2 *< aceast 1epu'lic are un Parlament2 c< Parlamentul este alctuit din deputai. Iar necunoscuta $ntre*#rii o constituie cantitatea, nu'#rul concret de de%uta&i $n arla'ent. re'isele %ot fi adev#rate "i false. re'isa $ntre*#rii 42n ce an a fost adoptat Constituia 1epu'licii Moldova35 este adev#rat#. Iar $ntre*area 42n secolul 4I4 telefoanele mo'ile artau la fel ca i acum35 are o %re'is# fals#. -rice $ntre*area are caracteristici (noseolo(ice, lin(vistice "i lo(ice. 9n sens (noseolo(ic $ntre*area este un 'i!loc de o*&inere a cuno"tin&elor noi "i c#utarea adev#rului. 9n sens lin(vistic $ntre*area este 'odul de li'itare a infor'a&iei ru(#'in&ii7cerin&e: a ar#ta direc&ia c#ut#rii infor'a&iei adi&ionale care $'%reun# cu infor'a&ia care e,ist# de!a sau f#r# aceasta, se va considera r#s%uns la
23

$ntre*are. 9n sens lo(ic $ntre*area este, 'ai $nt+i de toate, o for'# de (+ndire care se utili)ea)# %entru e,%ri'area fa%tului insuficien&ei infor'a&iei des%re o*iect $n sco%ul atin(erii sco%ului %ro%us. &. Tipuri 5e =n2re:4ri. :,ist# diferite ti%uri de $ntre*#ri, care se deose*esc $n func&ie de anu'ite caracteristici. I. .u%# func&ia %redo'inant# C co(nitiv# sau a infor'ativ# C $ntre*#rile se divi)ea)# $n: 1. %ntrebri de cercetare, orientate s%re o*&inerea infor'a&iei noi. Acestea sunt $ntre*#rile la care deoca'dat# nu e,ist# un r#s%uns. .e e,e'%lu: 4Care este motivul c numrul de persoane care se declar credincioase *n 1epu'lica Moldova este foarte mare( iar numrul de *nclcri ale normelor morale i )uridice este i el mare de asemenea35. rin astfel de $ntre*#ri se d# un i'*old celor c#rora le este adresat# $ntre*area s# caute infor'a&ie nou# %entru a for'ula un r#s%uns. 2. %ntrebri de in!ormare. Sco%ul acestor $ntre*#ri este de a o*&ine "i trans'ite infor'a&ia care este de!a cunoscut# de c#tre cineva. .e e,e'%lu, 4Pe ce dat ai susinut e-amenul la Logica )uridic35. II. 9n func&ie de aria de c#utare a r#s%unsului se distin( ur'#toarele ti%uri de $ntre*#ri: 1. %ntrebri categoriale. Sunt $ntre*#rile $n care datele c#utate sunt luate dintr7o sfer# de o*iecte deter'inat# de necunoscuta $ntre*#rii. Cuv+ntul intero(ativ arat# orientarea cercet#rii, cate(oria de feno'ene, $n cadrul c#rora tre*uie de c#utat $ntre*area. .e e,e'%lu: 4Care filme *i plac mai mult35. 2. 2ntre'ri propoziionale. 9n aceste $ntre*#ri %artea %rinci%al# a $ntre*#rii, %resu%o)i&ia, r#'+ne nesc0i'*at#. Iar %artea intero(ativ# se $nlocuie"te %rin confir'area sau infir'area %#r&ii descri%tive. 9n aceste $ntre*#ri se re(#se"te r#s%unsul su* for'# de !udecat#, %ro%o)i&ie lo(ic# "i acesta tre*uie s# fie doar confir'at sau infir'at. .e e,e'%lu: 4A&i %etrecut *ine vacan&aQ5. III. 9n func&ie de fa%tul dac# sunt sau nu date $n %reala*il variante de r#s%uns, $ntre*#rile %ot fi: 1. %nc'ise. 9ntre*#rile $nc0ise dau %osi*ilitatea de a da un nu'#r li'itat de r#s%unsuri. .e e,e'%lu: 4Care disciplin opional alegi: Managementul proiectelor sau 5reptul vamal35. 2. (esc'ise. 9ntre*#rile desc0ise dau %osi*ilitatea de a da o 'ultitudine de r#s%unsuri. .e e,e'%lu: 4Care este opinia ta *n legtur cu cau+ele cri+ei financiare35. 3. Semi"&nc'ise, care se nu'esc "i semideschise. 9n aceste $ntre*#ri se re(#sesc variante de r#s%uns, dar "i %osi*ilitatea de a ad#u(a o variant# %ro%rie de r#s%uns. .e e,e'%lu: 4 Preferi cafeaua( ceaiul sau alt 'utur35. ID. 9n func&ie de co'%onen&a, structura $ntre*#rii se vor distin(e: 1. %ntrebri simple, Aceste $ntre*#ri nu includ $n structura lor $n calitate de %#r&i co'%onente "i alte $ntre*#ri. .e e,e'%lu: 4Ce pa i tre'uie s faci pentru a te *nscrie la 6i'lioteca 7tiinific a &!0M35. 2. %ntrebrile compuse includ $n calitate de %#r&i co'%onente alte $ntre*#ri, unite %rin le(#turi lo(ice. .e e,e'%lu: 4Cine i c"nd a decis s *nfiine+e 8NU35 9ntre*#rile co'%use %ot fi con)unctive,
2@

dis)unctive sau 'i,te C con)unctiv#dis)unctive. .e e,e'%lu, $ntre*area 45e ce ai luat aceast deci+ie i care este re+ultatul scontat *n urma adoptrii ei35, este $ntre*are con!unctiv#. Iar $ntre*area 4&i finisat lucrarea( sau mai ai de lucru35 este o $ntre*are dis!unctiv#. D. 9n func&ie de e,tinderea o*iectului cercet#rii: 1. %ntrebri uni$ersale. Se for'ulea)# fa&# de o*iectul interesului $ntre*#rii $n totalitate. .e e,e'%lu: 4Care sunt drepturile i o'ligaiile )udectorului *n calitate de persoan care deine o funcie de stat35. 2. %ntrebri particulare. :le se refer# la o latur# a%arte a o*iectului studiat, la calit#&ile sale, la rela&iile dintre aceste laturi. S%re deose*ire de $ntre*#rile universale, $ntre*#rile %articulare au, de o*icei, un rol au,iliar. .e e,e'%lu, o $ntre*are care &ine de %articularit#&ile culturii %olitice este o $ntre*are au,iliar# $n cadrul investi(#rii culturii $n (eneral, a %articularit#&ilor culturii $n (eneral: 4Care sunt particularitile culturii politice a studenilor din 1epu'lica MoldovaQ5 9ntre*#rile universale, sunt de 'ulte ori $nso&ite de $ntre*#ri %articulare. 9ntre*#rile %articulare, $n acest ca), au sco%ul de a facilita o*&inerea r#s%unsului la $ntre*area universal#. DI. 9n func&ie de adev#rul %#r&ii descri%tive a $ntre*#rii, acestea %ot fi divi)ate $n: 1. %ntrebri cu premise ade$rate sunt acele $ntre*#ri, %re'isa c#rora o constituie cuno"tin&e adev#rate. .e e,e'%lu: 45e ce definiiile nu tre'uie s fie circulare35. 2. %ntrebrile cu premise !alse sunt $ntre*#rile care au funda'entul, %artea descri%tiv# fals#. .e e,e'%lu: 42n care secol oamenii erau nemuritori35. DII. 9n de%enden&# de corectitudine se distin(: 1. %ntrebri corecte. 9ntre*area corect# are o %re'is# adev#rat# "i necontradictorie. :le nu sunt su(estive, retorice, etc. .e e,e'%lu: 4C"te capitole sunt *n manualul de 5rept35. 2. %ntrebri incorecte. Aceste $ntre*#ri %ot s# ai*# %re'ise false sau contradictorii. :le, de ase'enea, %ot fi 'ulti%le, su(estive, i'%recise, etc. .e e,e'%lu: 4Nu#i a a c cel mai frumos ora este Chi inul35. 5. C.n5i3ii7e =n2re:4rii 0.re02e. Er.ri er.2e2i0e. 9ntre*area corect# tre*uie $n %ri'ul r+nd s# ai*# %resu%o)i&ie adev#rat#. .e ase'enea, ca s# fie corecte, $ntre*#rile tre*uie s# fie %recise, s# nu con&in# ter'eni %olise'ici, s# nu fie su(estive, s# nu fie retorice, s# nu fie 'ulti%le. 6er'enii din $ntre*are tre*uie s# fie univoci, adic# $ntre*area tre*uie s# satisfac# condi&iile %reci)iei "i univocit#&ii. .ac# ter'enii $ntre*#rii nu sunt univoci, $ntre*area este ambigu. .e e,e'%lu: 4Unde se *nt"lne te liliacul35. Aceast# $ntre*are este a'*i(u# deoarece nu este clar des%re ce fel de liliac este vor*a. 8ie des%re ar*ustul cu flori 'irositoare, de culoare de o*icei violet, fie des%re 'a'iferul ase'#n#tor cu "oarecele, ce are ari%i ada%tate %entru )*or. 9ntre*area 4C"te prelegeri ai avut35 este imprecis, deoarece nu este clar des%re ce %erioad# este vor*a, nu e clar dac# este vor*a des%re toate %rele(erile sau des%re %rele(erile la o anu'it#
2>

disci%lin#. 9n via&a cotidian# ne %er'ite' s# %une' deseori astfel de $ntre*#ri, 'ulte lucruri fiind $n&elese din circu'stan&e, din conte,t. .ar c0iar "i $n via&a cotidian#, dac# ave' nevoie nea%#rat de un r#s%uns %recis, tre*uie ca $ntre*area s# fie %recis#. Iar $n cadrul "tiin&ei %entru a o*&ine r#s%unsuri e,acte, ri(oarea tre*uie s# fie 'ai 'are. .e e,e'%lu, la $ntre*area 42n ce ca+ este permis adopia frailor i surorilor de ctre persoane diferite35 nu %ute' s# o*&ine' un r#s%uns e,act dac# nu se s%ecific# des%re le(isla&ia c#rei &#ri este vor*a. Ei deci, $ntre*area dat# este i'%recis#. .ac# $ntre*area conduce %ersoanaR%ersoanele $ntre*ate s%re un r#s%uns dorit, atunci $ntre*area este sugesti$. .e e,e'%lu: 4Nu#i a a c aceast idee este una 'un35. 9ntre*#rile care, de fa%t, re%re)int# ni"te afir'a&ii sunt $ntre*#ri retorice) Aceste $ntre*#ri $"i au rolul lor. Se enun&# %entru a da o dis%o)i&ie, %entru a convin(e %e cineva, fiind utili)ate 'ai ales $n cadrul ar(u'ent#rii. :,e'%lu de astfel de $ntre*are: 4Cine nu * i dore te fericirea35. .ac# $ntr7o $ntre*are $ntr7o sin(ur# for'ulare sunt %use dou# sau 'ai 'ulte $ntre*#ri cer+ndu7 se un sin(ur r#s%uns, dac# $ntre*area are o %resu%o)i&ie %e care cel care r#s%unde ar dori s# o ne(e dar nu %oate s# o fac# r#s%un)+nd 4da5 sau 4nu5, $ntre*are se nu'e"te multipl. S# )ice', cel care nu este student cu' ar %utea s# r#s%und# cu 4da5 sau 4nu5 la $ntre*area 49&i %lace s# fii studentQ5. (. N.3iune 5e r4spuns. Rspunsul este o !udecat# nou#, care %reci)ea)# sau co'%letea)# $n cores%undere cu $ntre*area cuno"tin&ele %recedente. C#utarea $ntre*#rii %resu%une a%elarea la o anu'it# sfer# a cuno"tin&elor e'%irice sau teoretice, care se nu'e"te sfera de cutare a rspunsului. R#s%unsurile %ri'ite %ot servi dre%t funda'ent %entru %unerea de noi $ntre*#ri, de)voltarea cunoa"terii, o*&inerea de noi infor'a&ii. R#s%unsul este o !udecat# nou# care %reci)ea)# sau co'%letea)# cuno"tin&ele e,istente $n cores%undere cu $ntre*#rile %use. C#utarea r#s%unsului se face $ntr7o sfer# concret# a cuno"tin&elor teoretice sau e'%irice care se nu'e"te aria de c#utare a r#s%unsului. I. 9n func&ie de reflectarea realit#&ii e,ist# ur'#toarele ti%uri de r#s%unsuri: 1. Rspunsuri ade$rate care reflect# realitatea a"a cu' este ea. .ar r#s%unsul tre*uie s# fie "i relevant. entru c# se %oate $nt+'%la ca r#s%unsul %ri'it s# re%re)inte o !udecat# adev#rat#, dar s# nu ai*# nici o le(#tur# cu $ntre*area. 2. Rspunsuri !alse ce defor'ea)# realitatea, reflect# ;inten&ionat sau neinten&ionat< eronat starea lucrurilor din realitate. II. 9n func&ie de sfera de c#utare a r#s%unsului: 1. Rspunsul direct este acel r#s%uns %entru (#sirea c#ruia nu este nevoie de infor'a&ie ad#u(#toare. .e e,e'%lu, la $ntre*area 42n ce an 1epu'lica Moldova a o'inut independena35, se va o*&ine r#s%unsul 41epu'lica Moldova a o'inut independena *n anul 9::95. 2. Rspunsul indirect este acel r#s%uns care este o*&inut dintr7un do'eniu 'ai lar( dec+t do'eniul c#ut#rii r#s%unsului. .e e,e'%lu, %entru $ntre*area 4Ptratul este o figur geometricQ5 un r#s%uns indirect va fi 4Ptratul este un dreptunghi cu laturile egale5.
2A

III. 9n func&ie de for'a (ra'atical#: 1. Rspunsuri scurte sunt r#s%unsurile 4da5 "i 4nu5. .e e,e'%lu, la $ntre*area 4Familia este un grup social35 se va o*&ine r#s%unsul 45a5. Iar la $ntre*area 4Capitala 1epu'licii Moldova este ora ul UngheniQ5 se va o*&ine r#s%unsul 4Nu5. 2. Rspunsurile des!urate sunt acele r#s%unsuri $n care se re%et# toate ele'entele $ntre*#rii. .e e,e'%lu, la $ntre*area 41usia este o ar federativQ5, r#s%unsul 45a5 este unul scurt, iar r#s%unsul 45a( 1usia este o ar federativ5 constituie unul desf#"urat. ID. 9n func&ie de volu'ul de infor'a&ie care se con&ine $n r#s%uns: 1. Rspunsuri complete con&in infor'a&ii ce se refer# la toate ele'entele $ntre*#rii. .e e,e'%lu, "a $ntre*area 4Cine i *n legtur cu ce a intentat acest procesQ5, un r#s%uns co'%let ar fi: 4&cest proces a fost intentat de ctre Ion *n legtur cu primirea mo tenirii5. 2. Rspunsurile incomplete nu ofer# infor'a&ie %entru toate co'%onentele $ntre*#rii. .e e,e'%lu, la $ntre*area %recedent#, un r#s%uns inco'%let ar fi: 4Procesul a fost intentat de ctre Ion5. D. 9n func&ie de cores%underea cu caracteristica $ntre*#rii: 1. Rspunsuri e#acte, determinate. 9n (eneral, se are $n vedere structura lo(ic#, no&ional# a r#s%unsului. :a se e,%ri'# $n e,actitatea no&iunilor care se con&in $n r#s%uns. .ac# toate no&iunile sunt %recise, sau dac# este $n&eles sensul utili)at, atunci r#s%unsurile sunt e,acte. 2. Rspunsuri ine#acte, nedeterminate. 9n r#s%unsurile ine,acte se utili)ea)# no&iuni i'%recise. No&iuni i'%recise foloseau (recii $n sofis'e. Astfel, la $ntre*area 4 &i *ncetat s *i 'ai tatl35 este i'%osi*il s# dai un r#s%uns corect, dac# nu &i7ai *#tut tat#l. entru c# dac# r#s%un)i 4 5a5, $nsea'n# c# l7ai *#tut, iar dac# r#s%un)i 4Nu5, $nsea'n# c# continui s# $l *a&i. :,actitatea r#s%unsului de%inde de e,actitatea $ntre*#rii. entru c# la $ntre*area 4Cine a inventat roataQ5 este clar c# se are $n vedere o %ersoan#. .ar nu este clar du%# ce criteriu ar tre*ui aceasta s# fie eviden&iat#: du%# na&ionalitate, %rofesie, v+rst#, etc. :,ist# r#s%unsuri corecti$e. Acestea sunt r#s%unsurile $n care se nea(# sau se res%in(e %resu%o)i&ia $ntre*#rii. .e e,e'%lu, la $ntre*area 4.e c+te ori ai fost la Jucure"tiQ5, un r#s%uns corectiv ar fi: 4Nu am fost nici odat la 6ucure ti5. entru ca r#s%unsul s# fie relevant, el tre*uie s# fie construit $n cores%undere cu $ntre*area. :,ist# r#s%unsuri adev#rate "i false, du%# statutul lor (noseolo(ic, adecvarea reflect#rii realit#&ii2 directe "i indirecte, du%# 'odul de e,%ri'are a infor'a&iei, cele directe se iau din aria de c#utare a r#s%unsului, iar cele indirecte C dintr7o sfer# 'ai lar(#2 scurte "i desf#"urate, du%# for'a (ra'atical#, cele scurte C da, nu, $n cele desf#"urate se re%et# toate ele'entele $ntre*#rii, cele desf#"urate sunt %refera*ile $n ca)ul $ntre*#rilor co'%use2 co'%lete "i inco'%lete, cele co'%lete includ infor'a&ie cu referire la toate ele'entele $ntre*#rii, cele inco'%lete includ infor'a&ie cu referire doar la unele ele'ente ale $ntre*#rii. Calitatea r#s%unsului de%inde de calitatea $ntre*#rii. %entru a o*&ine un r#s%uns e,act, clar, deter'inat, tre*uie s# fie %us# o $ntre*are clar#, e,act# "i deter'inat#.
2G

.e e,e'%lu, este (reu s# o*&ii un r#s%uns e,act dac# $n $ntre*are se con&in no&iuni i'%recise. oate s# a%ar# nedeter'inarea $n r#s%uns $n ca)ul c+nd se d# un r#s%uns scurt la o $ntre*are dis!unctiv#. .e e,e'%lu: la $ntre*area 4Preferi merele sau perele35, r#s%unsul 45a,5. 1a aceea"i $ntre*are r#s%unsurile 4Merele,5 sau 4Perele,5 constituie r#s%unsuri relevante, directe, co'%lete "i scurte. R#s%unsurile 40u prefer merele,5 sau 40u prefer perele,5 sunt r#s%unsuri relevante, directe, co'%lete "i desf#"urate. Iar r#s%unsul 4Mie nu *mi plac fructele.5 este un r#s%uns irelevant "i indirect. n2re:4ri pen2ru 8eri6i0are. 1. 2. 3. @. >. A. G. K. M. 10. 11. 13. 1@. Ce este li'*a!ulQ Ce este li'*a!ul naturalQ Ce este li'*a!ul artificialQ Care sunt %articularit#&ile li'*a!ului !uridicQ Ce este lo(ica erotetic#Q Ce este $ntre*areaQ Care este structura $ntre*#riiQ Ce este %resu%o)i&ia $ntre*#riiQ Ce este necunoscuta $ntre*#riiQ Ce ti%uri de $ntre*#ri cunoa"te&iQ Care sunt re(ulile alc#tuirii $ntre*#rilorQ 12. Ce ti%uri de $ntre*#ri incorecte cunoa"te&iQ Ce este r#s%unsulQ Ce ti%uri de r#s%unsuri cunoa"te&iQ E>er0i3ii 1i pr.:7eme. 1. G#si&i ter'eni care au $n li'*a!ul !uridic o se'nifica&ie, iar $n li'*a!ul natural C o alt# se'nifica&ie. 2. .eter'ina&i %resu%o)i&iile "i necunoscutele $n ur'#toarele $ntre*#ri: a. 4Care este cea mai important instituie a dreptului n general, a dreptului public n special?; *. 4Care este o'iectivul principal al dreptului internaional352 c. 4Poate oare fi com'inat eficient sectorul pu'lic i sectorul privat *n domeniul ocrotirii sntii352 d. 4Prin ce se deose'esc definiiile nominale de cele reale352 e. 4Care sunt particularitile sanciunii administrative( aplicate *n sfera financiar# 'ancar352 f. 4Crei instituii *n 1epu'lica Moldova *i aparine dreptul e-clusiv de liceniere a activitii 'ancare35. 3. .eter'ina&i ti%ul $ntre*#rii: @. .eter'ina&i (re"elile $n ur'#toarele $ntre*#ri: 4Care dou cuvinte le folosesc cel mai des studenii35 4Nu tiu5. 4Corect5.

a.

2K

Tema 3. %RINCI%IILE LOGICE.

No&iuni: principiu( principiu logic( principiul identitii( principiul noncontradiciei( principiul terului e-clus( principiul raiunii suficiente, 1. . 3. &. 5. N.3iune 5e prin0ipiu 7./i0. %rin0ipiu7 i5en2i243ii. %rin0ipiu7 n.n0.n2ra5i03iei. %rin0ipiu7 2er3u7ui e>07us. %rin0ipiu7 ra3iunii su6i0ien2e. 1. N.3iune 5e prin0ipiu 7./i0. entru a fi corect#, (+ndirea tre*uie s# se su%un# anu'itor %rinci%ii lo(ice, acestea fiind ni"te le(i (enerale ale (+ndirii. rinci%iile lo(ice sunt ni"te le(#turi necesare "i esen&iale dintre (+nduri $n %rocesul de ra&ionare. G+ndirea !uridic#, de ase'enea, se su%une %rinci%iilor lo(ice. Activitatea le(islativ#, cea de inter%retare a le(ilor, de a%licare a nor'elor !uridice este (uvernat# de %rinci%iile lo(ice. 1e(ile lo(icii sunt o reflectare (enerali)at# a le(it#&ilor e,isten&ei, 'odificate $n ca%ul oa'enilor "i devenite %rinci%ii (enerale ale (+ndirii cunosc#toare. .eci, ordinea "i le(#tura dintre lucruri deter'in# ordinea "i le(#tura dintre (+nduri. G+ndirea se reali)ea)# $n dou# orient#ri: de con&inut ;%rocesul de reflectare $n con"tiin&a oa'enilor a le(#turilor lucrurilor reale "i a caracteristicilor lor< "i for'al ;sta*ilirea le(#turilor $ntre for'ele (+ndirii<. Astfel, le(ile (+ndirii se $'%art $n le(i dialectice "i le(i lo(ico7for'ale. rinci%iile lo(ice au un caracter universal, stau la *a)a func&ion#rii (+ndirii $n (eneral, $n ele se reflect# cele 'ai (enerale "i %rofunde calit#&i, rela&ii "i le(#turi ale lu'ii o*iective, care este %erce%ut# de (+ndirea noastr#. rinci%iile dialectice sunt %redestinate %entru a reflecta $n (+ndire st#rile inter'ediare2 reflectarea sc0i'*#rilor o*iectelor $n ti'%2 reflectarea o*iectului $n rela&iile lui cu alte o*iecte. rinci%iile (+ndirii se $'%art $n: %rinci%ii ale lo(icii for'ale "i %rinci%ii ale lo(icii dialectice. rinci%iile lo(icii for'ale au un caracter universal, adic# ele sunt funda'entale %entru func&ionarea (+ndirii, $n (eneral. :le au un caracter o*iectiv, $n ele se reflect# cele 'ai (enerale "i %rofunde calit#&i, le(#turi "i rela&ii ale lu'ii o*iective. rinci%iile lo(icii for'ale sunt ur'#toarele: %rinci%iul identit#&ii, %rinci%iul noncontradic&iei, %rinci%iul ter&ului e,clus, %rinci%iul ra&iunii suficiente. Res%ectarea %rinci%iilor lo(icii for'ale constituie o condi&ie necesar# a cunoa"terii esen&ei realit#&ii. :a asi(ur# atin(erea cuno"tin&elor adev#rate $n %rocesul de (+ndire, f#r# de care nu este %osi*il# cunoa"terea. .e ase'enea, 4res%ectul %entru %rinci%iile lo(icii se $nte'eia)# %e fa%tul c# ele s7au dovedit indis%ensa*ile %entru *unul 'ers al tre*urilor o'ene"ti $n cele 'ai esen&iale sfere ale vie&ii civili)ate5 =lo(Sdre%, %. 13?

2M

Intuitiv, %rinci%iile lo(ice sunt cunoscute tuturor oa'enilor, ei res%ect+ndu7le, de o*icei, c0iar dac# nu le cunosc. Noi %ute' s# nu con"tienti)#' %rinci%iile lo(ice, s# nu le cunoa"te', dar sunte' nevoi&i s# le res%ect#' atunci c+nd dori' ca (+ndirea noastr# s# fie corect#. Aceste %rinci%ii ale (+ndirii sunt le(i %rinci%ale %entru c# ele e,%ri'# %rinci%alele caracteristici ale (+ndirii incorecte: deter'inarea, necontradic&ia, continuitatea "i ar(u'entarea. rinci%iile lo(ice 4ne $ndre%t#&esc s# ave' $ncredere $n adev#rul re)ultat din %re'ise5. =.o*r, %. G1? Res%ectarea %rinci%iilor lo(ice este o*li(atorie %entru (+ndirea corect#. Ben&ion#', $ns#, c# a%licarea %ri'elor trei %rinci%ii C %rinci%iului identit#&ii, %rinci%iului noncontradic&iei, %rinci%iului ter&ului e,clus C este %osi*il# doar dac# entit#&ile la care se a%lic# sunt considerate *n acela i timp "i su' acela i aspect. .eci, ac&iunea acestor trei %rinci%ii este li'itat# de ur'#toarele su%o)i&ii: 4$n acela"i ti'%5 "i 4su* acela"i as%ect5. . %rin0ipiu7 i5en2i243ii. Fiecare g"nd *n procesul raionrii tre'uie s fie identic cu sine. Unul "i acela"i (+nd nu %oate s# fie el $nsu"i "i altul. ri'ul %rinci%iu al lo(icii for'ale este cel al identit#&ii. Acest %rinci%iu e,%ri'# calitatea (+ndirii corecte de a fi deter'inat#. 8iecare %rinci%iu lo(ic are un funda'ent ontolo(ic. 8unda'entul ontolo(ic al %rinci%iului identit#&ii $l re%re)int# una dintre calit#&ile esen&iale ale realit#&ii C deter'inis'ul calitativ al o*iectelor "i feno'enelor realit#&ii reflectate $n (+ndire. Aceste o*iecte "i feno'ene sunt identice cu ele $nsele ;$n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort<. 8or'ularea ontolo(ic# a %rinci%iului identit#&ii este: 4orice lucruRfeno'en este identic cu sine $n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort5. -*iectele "i feno'enele $"i %#strea)# calitatea de a fie ele $nsele, de a fi identice cu sine "i, deci, (+ndurile des%re ele tre*uie s# fie "i ele identice cu ele $nsele dac# $n ele se reflect# corect aceste o*iecte "i feno'ene. .eci, (+ndul des%re un o*iect deter'inat calitativ, dac# el cores%unde acestui o*iect, nu %oate s# nu fie deter'inat, s# nu fie identic sie $nsu"i. -rice (+nd tre*uie s# fie identic cu el $nsu"i. Sc0e'a %rinci%iului identit#&ii este: A T A, unde A este orice (+nd. Se va citi: A este identic cu A. Acest %rinci%iu %reci)ea)# c# A este el $nsu"i "i nu %oate fi ni'ic $n afar# de A. 8or'ularea se'antic# a %rinci%iului dat este: orice !udecat# este identic# cu sine, orice no&iune este identic# cu sine. rinci%iul identit#&ii este universal. .in con&inutul acestuia reiese c# fiecare no&iune, !udecat# ". a. tre*uie s# fie utili)ate $n unul "i acela"i sens %e care s#7l %#stre)e %e %arcursul $ntre(ului %roces de (+ndire ;discu&ie, ar(u'entare, etc.<. Sau, altfel vor*ind: sta*ilind sensul unui cuv+nt, a unei e,%resii la $nce%utul unui %roces de (+ndire, s# nu sc0i'*#' acest sens %+n# la sf+r"itul acestui %roces. 9naint+nd !udecata 4Jroasca este un ani'al cu s+n(e rece5, atunci c+nd vo' vor*i $n continuare des%re *roasc#, va tre*ui s# utili)#' ter'enul 'roasc cu acela"i sens, de ani'al, "i nu de %arte a lac#tului. .e ase'enea, este i'%ortant ca %e %arcursul %rocesului de (+ndire !udec#&ile s# $"i %#stre)e valoarea de adev#r.
30

rinci%iul identit#&ii $naintea)# (+ndirii "i ur'#toarele cerin&e: nu tre*uie s# fie identificate (+nduri diferite2 nu tre*uie ca (+ndurile diferite s# fie %rivite ca identice. 9nc#lcarea acestor cerin&e $n %rocesul (+ndirii %oate s# fie le(at# de e,%ri'area diferit# a unui "i aceluia"i (+nd $n li'*a!. .e e,e'%lu, !udec#&ile: 4Irina a citit poemul ;Luceafrul<5 "i 4Irina a citit cel mai important poem al lui M, 0minescu5 e,%ri'# unul "i acela"i (+nd. C0iar dac# $n li'*# %redicatele acestor !udec#&i se e,%ri'# %rin cuvinte diferite, !udec#&ile $n $ntre(i'e tre*uie calificate ca fiind identice. e de alt# %arte, folosirea cuvintelor %olise'ice %oate s# duc# la identificarea (+ndurilor diferite. .e e,e'%lu, !udec#&ile 4Mo Ion a cumprat o capr5 "i 4Mo Ion a cumprat o capr5 %ot fi "i !udec#&i diferite dac# cuv+ntul capr din %ri'a !udecat# "i cuv+ntul capr din a doua !udecat# sunt diferite C ani'al "i instru'entar s%ortiv. 9n ca)ul $nc#lc#rii %rinci%iului identit#&ii a%ar diferite erori logice. Una dintre (re"eli este am!ibolia C utili)area unui "i acela"i cuv+nt o'oni' $n acela"i ti'% "i su* acela"i as%ect, %e %arcursul aceluia"i %roces de (+ndire $n sensuri diferite. .e aici C confundarea no&iunilor, $nlocuirea te)ei cu alta $n %rocesul de ar(u'entare. .e cele 'ai dese ori %rinci%iul identit#&ii se $ncalc# din cau)a c# diferite no&iuni se %ot e,%ri'a %rin diferite cuvinte sau e,%resii. 9n activitatea !uridic# cerin&ele %rinci%iului identit#&ii tre*uie s# se res%ecte cu stricte&e. Neres%ectarea acestor cerin&e se 'ateriali)ea)# uneori c0iar "i su* for'# de neclarit#&i "i a'*i(uit#&i $n actele le(islative. Aceasta %oate duce la inter%retarea diferit# a unei "i aceleia"i le(i, "i deci, o a%licare incorect# a le(ii. e %rinci%iul identit#&ii se *a)ea)# recunoa"terea $n %rocesul cercet#rii, identificarea lucrurilor, a docu'entelor, a *#nui&ilor. .e ase'enea, %rinci%iul identit#&ii solicit# deter'inarea (+ndirii "i este orientat $'%otriva i'%reci)iei, neclarit#&ii no&iunilor, !udec#&ilor. Iar aceast# cerin&# este i'%ortant# %entru sfera dre%tului, unde se %ot confunda no&iunile, dac# diferi&i oa'eni le $n&ele( $n 'od diferit. .e e,e'%lu, dac# %rin no&iunea )af unii $n&ele( una, iar al&ii C alta, nu va fi clar o*iectul discu&iei. 9n dre%t este foarte i'%ortant# sta*ilirea identit#&ii %ersoanelor, actelor, o*iectelor. 6re*uie de sta*ilit %entru to&i %artici%an&ii unui %roces folosirea no&iunilor $n acela"i sens, altfel, ace"tia vor vor*i des%re lucruri diferite. Anc0etatorii, !udec#torii, $nvinuitul, 'artorii tre*uie s# foloseasc# cuvintele $n unul "i acela"i sens, altfel sco%ul co'un, de a de)v#lui adev#rul "i de a evalua situa&ia din %ers%ectiva le(isla&iei nu va fi reali)at. 9n activitatea le(islativ# este i'%ortant s# se fi,e)e $n le(i sensul no&iunilor %rinci%ale utili)ate, "i s# se foloseasc# $n le(e doar cu unul "i acela"i sens. Iar dac# se folose"te ter'enul cu alt sens, acest lucru s# fie sti%ulat. :ste i'%ortant ca $n sentin&# s# se utili)e)e no&iuni %recise, ter'eni univoci %entru ca sentin&a s# fie clar#. 6re*uie s# se res%ecte cerin&ele %rinci%iului identit#&ii $n cadrul discu&iilor, de)*aterilor,
31

ac&iuni $n care a*und# activitatea de !urist. entru %etrecerea cu succes a acestora una dintre condi&iile %rinci%ale este sta*ilirea cu e,actitate a o*iectului discu&ieiRde)*aterii. 3. %rin0ipiu7 n.n0.n2ra5i03iei. rinci%iul noncontradic&iei e,%ri'# a"a o caracteristic# a (+ndirii corecte ca, noncontradic&ia sa. .e ase'enea, el asi(ur# consecven&a lo(ic# a (+ndirii. Contradic&ia lo(ic# este condi&ionat# de enun&area a dou# !udec#&i inco'%ati*ile, care se e,clud reci%roc, "i care sunt enun&ate des%re un o*iect luat $n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort. 8unda'entul ontolo(ic al %rinci%iului noncontradic&iei este ur'#torul: o*iectele din realitate nu %ot s# e,iste "i s# nu e,iste $n acela"i ti'% "i su* acela"i as%ect. Nu %ot s# %osede "i s# nu %osede o caracteristic# $n acela"i ti'% "i su* acela"i as%ect. Nu %ot s# se afle $n rela&ii "i s# nu se afle $n rela&ii cu alte o*iecte $n acela"i ti'% "i su* acela"i as%ect. Cu referire la aceasta Aristotel afir'a: 4nu e cu %utin&# ca acela"i lucru s# fie "i s# nu fie $ntr7unul "i acela"i ti'%5 "i c# nu se %oate 4ca unuia "i aceluia"i su*iect s# i se %otriveasc# "i totodat# s# nu i se %otriveasc# su* acela"i ra%ort unul "i acela"i %redicat5. .eci, for'ularea ontolo(ic# a %rinci%iului noncontradic&iei este: $n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort este i'%osi*il ca un lucru s# ai*# "i s# nu ai*# o %ro%rietate, s# fie "i s# nu fie, s# ai*# anu'ite rela&ii "i s# nu le ai*#5. Utili)area con"tient# a acestui %rinci%iu %er'ite s# desco%eri' "i s# $nl#tur#' contradic&iile $n %rocesul de (+ndire at+t al nostru, c+t "i al altora. Acest %rinci%iu nu inter)ice contradic&iile dialectice, ci doar contradic&iile (+ndirii incorecte, care distru( continuitatea (+ndirii, $ncurc# cunoa"terea realit#&ii. G0. :nescu ne %ro%une ur'#toarele for'ul#ri se'antice ale acestui %rinci%iu: a< $n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort o %ro%o)i&ie este i'%osi*il s ai' i s nu ai' o valoare lo(ic# L, *< o %ro%o)i&ie este i'%osi*il s# fie adev#rat# "i s# nu fie adev#rat#, c<este i'%osi*il ca o %ro%o)i&ie s# fie adev#rat# $'%reun# cu ne(a&ia ei. =:ns, .ic&, %. 2KA? Ben&ion#' c# cuv+ntul %ro%o)i&ie se refer# aici la %ro%o)i&ia lo(ic#, la !udecat#. .ac# vo' (+ndi: 4Cafeaua este %rielnic# s#n#t#&ii5 "i $n acela"i ti'%, 4Cafeaua nu este %rielnic# s#n#t#&ii5, atunci a%are o contradic&ie. S# &ine' $ns# cont de su%o)i&iile a'intite anterior C 4$n acela"i ti'%5 "i 4su* acela"i ra%ort5. Contradic&ia nu va fi una ca atare dac# !udec#&ile de 'ai sus se refer# la %ersoane diferite unora dintre care li se %oate s# *ea cafea, iar altora nu le %er'ite s#n#tatea. Sau %oate ne referi' la o cantitate e,cesiv# $n cel de7al doilea ca), sau la diferite 'o'ente de ti'% C di'inea&a sau seara t+r)iu. Ei $n aceste ca)uri nu va e,ista o contradic&ie. Astfel, dou# !udec#&i inco'%ati*ile des%re unul "i acela"i o*iect %ot fi conco'itent adev#rate dac# o*iectul este e,a'inat $n as%ecte diferite sau 'o'ente de ti'% diferit. .ar ele nu %ot fi conco'itent adev#rate dac# sunt e,a'inate $n acela"i ti'% "i $n acela"i as%ect. rinci%iul noncontradic&iei ar %utea fi for'ulat $n felul ur'#tor: dou )udeci contradictorii sau contrare despre unul i acela i o'iect( care este luat *n acela i timp i acela i aspect( nu pot fi concomitent adevrate, Una dintre ele este cu necesitate fals,
32

Sc0e'atic, vor reda %rinci%iul dat $n felul ur'#tor: U ;A S UA<. Se va citi: nu este adev#rat c# a "i non a. Nu %ot fi ad'ise dre%t adev#rate $n acela"i ti'% "i su* acela"i as%ect A "i UA. rin A se $n&ele(e orice enun&, iar %rin UA C ne(a&ia acestuia. Nu %ot fi conco'itent adev#rate dou# (+nduri, unul dintre care $l nea(# %e cel#lalt. At+t !udecata, c+t "i ne(a&ia ei tre*uie s# enun&e des%re acela"i o*iect, e,a'inat $n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort. .ac# nu sunt $nde%linite aceste condi&ii, atunci li%se"te contradic&ia. rinci%iul noncontradic&iei este a%lica*il !udec#&ilor inco'%ati*ile C celor contrare "i celor contradictorii. :l indic# c# dou# !udec#&i inco'%ati*ile nu %ot fi conco'itent adev#rate. Una dintre ele este cu necesitate fals#. .ac# !udec#&ile sunt contrare, atunci una dintre ele fiind adev#rat#, cealalt# !udecat# %oate s# fie at+t adev#rat#, c+t "i fal#. .eci, din dou# !udec#&i contrare una %oate s# fie adev#rat#, cealalt# C fals#. .e e,e'%lu, !udecata 4Fiecare om are dreptul la pre+umia nevinoviei5 este adev#rat#, iar !udecata 4Nici un om nu are dreptul la pre+umia nevinoviei5 este fals#. Nu %ot fi conco'itent adev#rate nici dou# !udec#&i contradictorii. .e e,e'%lu: 4Toi avocaii sunt )uri ti5 este adev#rat#, dar !udecata 4Unii avocai nu sunt )uri ti5 este fals#. rinci%iul noncontradic&iei cere ca (+ndirea s# fie consecvent#, ca $n ca)ul c+nd noi afir'#' ceva des%re ceva, s# nu ne(#' aceasta des%re acest lucru $n acela"i ti'%. Adic# noi nu tre*uie s# acce%t#' $n acela"i ti'% afir'a&ia "i ne(a&ia sa. Afir'+nd ceva des%re un anu'it o*iect, nu %ute', f#r# a ne contra)ice, s# ne(#' acela"i lucru des%re acela"i o*iect $n acela"i ti'% "i su* acela"i as%ect. .ar %ute' s# afir'#' cu certitudine, ca nu e,ist# contradic&ie, dac# noi afir'#' c# un o*iect are un se'n, dar nu are alt se'n, dac# afir'#' lucruri contradictorii des%re diferite o*iecte, dac# afir'#' "i $n acela"i ti'% ne(#' ceva des%re acela"i o*iect, dar $n diferite intervale de ti'% sau dac# afir'#' "i ne(#' ceva des%re acela"i o*iect $n acela"i ti'%, dar $n diferite as%ecte. Nu %este tot acolo unde func&ionea)# %rinci%iul noncontradic&iei, func&ionea)# "i %rinci%iul ter&ului e,clus. .ar %este tot unde $"i 'anifest# for&a %rinci%iul ter&ului e,clus, se 'anifest# "i cel al noncontradic&iei. 8#r# %rinci%iul ter&ului e,clus ar fi i'%osi*il# de'onstra&ia indirect#. rinci%iul noncontradic&iei se re(#se"te $n de'onstra&ie: funda'entele de'onstra&iei nu tre*uie s# se contra)ic#. 9n do'eniul dre%tului %rinci%iul noncontradic&iei se a%lic# la alc#tuirea siste'elor de dre%t, $n structura actelor !uridice, la ra&iona'entele care se for'ulea)# de %#r&i cu oca)ia %rocedurilor !udiciare %rin care se fi,ea)# dre%turile "i o*li(a&iile contestate, etc. 1a neres%ectarea %rinci%iului noncontradic&iei $n 0ot#r+rile !udec#tore"ti, se %ot $nt+lni 'otiva&ii contradictorii, care %rovoac# ne$ncredere $n $ntre( %rocesul de ra&ionare care a stat la *a)a solu&iei. .e ase'enea, $n do'eniul dre%tului se %ot $nt+lni contradic&ii $ntre diferite articole ale uneia "i aceleia"i le(i, $ntre diferite le(i, care sunt $n vi(oare conco'itent, $ntre le(i "i le(ea su%re'# C Constitu&ia, $ntre le(ile unei &#ri "i nor'ele interna&ionale de dre%t. 9n a!utor aici vine codificarea le(isla&iei, care %resu%une $nl#turarea lacunelor, $nl#turarea contradic&iilor dintre nor'e. .ac# dou#
33

nor'e se contra)ic, ar %utea s# e,iste ni0ilis'ul !uridic. .oar dac# dou# nor'e s%un lucruri diferite, atunci aceste nor'e %ot fi a'*ele $nc#lcate. Ali*iul se *a)ea)# %e %rinci%iul noncontradic&iei. .oar o %ersoan# nu %utea s# fie "i s# nu fie conco'itent $n unul "i acela"i loc. .ac# el nu se afla la locul s#v+r"irii unei cri'e "i aceasta este adev#rat, atunci nu 'ai %oate s# fie adev#rat c# el se afla acolo. :ste i'%ortant s# se de%iste)e contradic&iile $n '#rturii. 9n (eneral, una dintre 'etodele eficiente de co'*atere $n cadrul !udec#&ii este desco%erirea contradic&iilor $n !udec#&ile o%onentului. rin aceasta se de'onstrea)# c# discursul s#u nu este vala*il. Res%ectarea %rinci%iului noncontradic&iei este necesar# "i $n ca)ul $naint#rii i%ote)elor, versiunilor !uridice. 6re*uie ca aceste versiuni s# nu contra)ic# fa%tele, $n *a)a c#ror ele sunt $naintate, dar "i fa%tele s# nu se contra)ic# unele %e altele. .eci)ia final# a !udec#&ii tre*uie s# se *a)e)e %e fa%te veridice, care nu se contra)ic unele %e altele. Nu se %er'it contradic&ii $n sentin&# sau 0ot#r+rea !udec#toreasc#, iar 4uneori, $n 0ot#r+rile !udec#tore"ti, se $nt+lnesc 'otiva&ii contradictorii, care %rovoac#, cu' "i e firesc, ne$ncredere $n $ntre( %rocesul de ra&ionare care a stat la *a)a solu&iei5 =.o*r, %. G@?. .ac# totu"i e,ist# contradic&ii $n deci)ii, 0ot#r+ri, sentin&e, atunci acestea ar %utea fi contestate. 9n ceea ce %rive"te %rocesul le(islativ, articolele din le(i nu tre*uie s# se contra)ic#, c#ci unul "i acela"i co'%orta'ent nu %ateu s# fie $n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort "i %er'is, "i inter)is. Aceste articole nu tre*uie s# contra)ic# ceea ce se sti%ulea)# $n alte le(i. .e ase'enea, ele nu tre*uie s# contra)ic# articolele Constitu&iei &#rii res%ective sau %e cele din .eclara&ia .re%turilor -'ului. Cu referire la a%licare %rinci%iului noncontradi&iei $n dre%t, s7a afir'at, %rintre altele, c# 4dac# o dis%o)i&ie din le(e o*li(# la ceea ce alte dis%o)i&ii din acela"i siste' !uridic refu)# s# ad'it#, ori c0iar %er'it $n 'od e,%res, dac# o 0ot#r+re !udec#toreasc# se contra)ice $n ter'enii 'otiva&iei sale "i ia ca valid ceea ce ea $ns#"i indicase ca fiind invalid "i, $n (eneral, dac# $ntr7un ra&iona'ent, scris sau oral, %rin 'odul $n care este e,%us, se ru% le(#turile interioare care asi(ur# cur(erea (+ndirii s%re conclu)ii neec0ivoce, este evident c# a%are nesi(uran&a "i ne$ncrederea $n valoarea de adev#r a celor sus&inute5. =.o*r, %. G@? Contradic&iile %ot s# a%ar# "i $n ca)ul c+nd nu se sta*ile"te e,act con&inutul no&iunilor. Ei aici res%ectarea %rinci%iului noncontradic&iei se a%lic# $n tande' cu cel al identit#&ii. @. %rin0ipiu7 2er3u7ui e>07us. Acest %rinci%iu este o ad#u(are %entru %rinci%iul noncontradic&iei dar "i cel al ter&ului e,clus. 9n el se e,%ri'#, la fel, deter'inarea (+ndirii, continuitatea acesteia, noncontradic&ia. 8unda'entul ontolo(ic al acestui %rinci%iu este deter'inarea calitativ# a o*iectelor "i feno'enelor lu'ii $ncon!ur#toare. Ei deci, un anu'it o*iect sau e,ist#, sau nu e,ist#, sau are rela&ii cu alte o*iecte, sau nu are. 8or'ulare ontolo(ic# a %rinci%iului ter&ului e,clus este: $n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort un lucru are o %ro%rietate, sau nu o are, are o rela&ie sau nu, e,ist# sau nu e,ist#, a treia %osi*ilitate este e,clus#.
3@

rinci%iul ter&ului e,clus ar %utea s# fie for'ulat astfel: dou )udeci contradictorii despre unul i acela i o'iect nu pot fi concomitent false, Una dintre ele este cu necesitate adevrat) rinci%iul ter&ului e,clus ac&ionea)# doar $n ca)ul !udec#&ilor contradictorii. Sc0e'a acestuia este: A v UA. Se cite"te: a sau non a. A este o oarecare !udecat#, iar UA este !udecata contradictorie acestei !udec#&i. rin acest %rinci%iu se sti%ulea)# c# e,ist# doar dou# valori lo(ice de adev#r $n cadrul lo(icii for'ale: adevrat "i fals. .eci %rinci%iul ter&ului e,clus inter)ice ca s# se recunoasc# dre%t adev#rate conco'itent sau false conco'itent dou# !udec#&i contradictorii. .ou# !udec#&i cu %redicate contradictorii nu %ot fi conco'itent adev#rate. Aceast# le(itate, %ro%rie la a"a ti% de !udec#&i "i7a (#sit reflectarea $n %rinci%iul ter&ului e,clus. Una dintre !udec#&ile contradictorii este adev#rat#, cealalt# C fals#, iar a treia %osi*ilitate este e,clus#. rinci%iul ter&ului e,clus cere s# se alea(# una din dou# C sau7sau C tertiu' non datur. Adic# $n 0ot#r+rea unei $ntre*#ri nu tre*uie s# evit#' un r#s%uns deter'inat "i nu tre*uie de c#utat ceva de 'i!loc. Nu %este tot unde este a%lica*il %rinci%iul contradic&iei, ac&ionea)# "i %rinci%iul ter&ului e,clus. .ar %este tot unde ac&ionea)# el, se 'anifest# "i %rinci%iul noncontradic&iei. Astfel, dac# !udecata 4Toi ur ii nu sunt al'i5 este fals#, !udecata 4Unii ur i sunt al'i5 este adev#rat#. Iar dac# !udecata 4Nici un om nu este 'un5 este fals#, atunci !udecata 4Unii oameni sunt 'uni5 este adev#rat#. .in adev#rul !udec#&ii 4&ceast carte este interesant5 reiese falsitatea !udec#&ii 4&ceast carte nu este interesant5. rinci%iul ter&ului e,clus nu %oate s# arate care anu'e dintre !udec#&i este adev#rat#. Aceasta se %oate sta*ili doar cu a!utorul %racticii, care sta*ile"te cores%onden&a sau necores%onden&a !udec#&ii cu realitatea. rinci%iul ter&ului e,clus doar arat# direc&ia $n sta*ilirea adev#rului: sunt %osi*ile doar dou# solu&ion#ri ale acestei %ro*le'e, "i doar una dintre ele este cu necesitate adev#rat#. rinci%iul ter&ului e,clus $naintea)# cerin&a s# nu se res%in(# $n acela"i ti'% "i o afir'a&ie "i ne(a&ia sa. /udec#&ile A "i non A nu %ot fi res%inse $n acela"i ti'%, deoarece una dintre ele este cu necesitate adev#rat#, deoarece o situa&ie sau are loc, sau nu are. S%re deose*ire de %rinci%iul noncontradic&iei care sus&ine c# o !udecat# "i ne(a&ia sa nu sunt adev#rate $n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort, %rinci%iul ter&ului e,clus sus&ine c# dou# !udec#&i contradictorii nu %ot fi $n acela"i ti'% "i su* acela"i ra%ort false, una dintre ele este cu necesitate adev#rat#. Acest lucru se utili)ea)# $n cadrul %rocedeului de de'onstra&ie. .eoarece dou# %ro%o)i&ii contradictorii nu %ot fi $n acela"i ti'% false, atunci dac# a' de'onstrat falsitatea %ro%o)i&iei care nea(# te)a de de'onstrat, atunci a' de'onstrat c# te)a este adev#rat#. 9n %ractica !uridic# res%ectarea %rinci%iului dat este foarte i'%ortant#. 9n %rocesele de !udecat# se $nt+lnesc %er'anent alternative, dintre car tre*uie s# se acce%te ca fiind adev#rat# doar una. /udecata tre*uie s# sta*ileasc# dac# *#nuitul este vinovat sau nu este vinovat. .e ase'enea, "i $n %rocesul le(islativ, de alc#tuire a le(ilor C sau e,ist# cvoru', sau nu e,ist#, sau o anu'it# deci)ie este ado%tat#, sau nu este.
3>

5. %rin0ipiu7 ra3iunii su6i0ien2e. 9n %rinci%iul ra&iunii suficiente se e,%ri'# o caracteristic# de *a)# a (+ndirii corecte C funda'entarea acesteia. 9naint+nd un (+nd, "i %retin)+nd c# el este adev#rat, tre*uie s# funda'ent#' adev#rul s#u. Calitatea de a fi ar(u'entat# este una dintre cele 'ai i'%ortante calit#&i ale (+ndirii lo(ice. 9n ca)ul c+nd afir'#' ceva, convin(e' %e al&ii de ceva, tre*uie s# de'onstr#' !udec#&ile noastre, s# aduce' ra&iuni suficiente, care confir'# adev#rul (+ndurilor noastre. Sta*ilirea adev#rului dar "i a falsit#&ii unui (+nd este %osi*il# doar $n ca)ul funda'ent#rii acestuia. 8or'ularea ontolo(ic# a acestui %rinci%iu: 4orice lucru =fenomen( etc,> e-ist *n virtutea unui temei5. =:nescu, .ic&, %. 2KG? - %re'is# i'%ortant# %entru func&ionarea %rinci%iului ra&iunii suficiente este de%enden&a universal# a unor o*iecte de altele. .ac# %ri'ele trei %rinci%ii ale (+ndirii au fost for'ulate de c#tre Aristotel, atunci acest %rinci%iu a fost for'ulat de c#tre 1ei*ni). 1a el acest %rinci%iu a%are ca unul universal at+t al e,isten&ei, c+t "i a cunoa"terii C %rinci%iul cau)alit#&ii. Cu referire la (+ndire se %oate da ur'#toarea for'ulare: nici o !udecat# nu %oate s# fie recunoscut# dre%t adev#rat# f#r# o ra&iune suficient#. Suficiente sunt acele funda'ente fa%tice "i teoretice, din care !udecata dat# reiese cu necesitate. :nun&urile $naintate $n cadrul oric#rei "tiin&e tre*uie s# fie funda'entate. Iar o deose*ire %rinci%al# a (+ndirii "tiin&ifice de cea ne"tiin&ific# const# $n aceea c# cea "tiin&ific# tre*uie s# fie $ntotdeauna ar(u'entat#. rinci%iul ra&iunii suficiente nu este co'%ati*il cu su%ersti&iile, do('ele. :l nea(# orice su%ersti&ii, c#ci nu e,ist# nici un fel de le(#tur# $ntre si'%lul fa%t %isica nea(r# a trecut calea unui o' "i ne%l#cerile %e care le %oate avea acesta. Cel %u&in, acest lucru nu se %oate de'onstra $n ter'eni ra&ionali, nu se %ot aduce ar(u'ente %entru aceasta. rin %ris'a %rinci%iului ra&iunii suficiente, nu %ot fi acce%tate $n siste'ul !udec#&ilor adev#rate nici do('ele. rinci%iul ra&iunii suficiente este o re(ul# 'etodolo(ic# definitorie %entru cunoa"terea "tiin&ific#. :l res%in(e do('atis'ul, deoarece nu ne %er'ite s# acce%t#' $n 'od necondi&ionat a unor !udec#&i care %ara a fi adev#ruri evidente, f#r# a le funda'enta. 9n acela"i ti'%, %rinci%iul ra&iunii suficiente res%in(e "i sce%ticis'ul, %rin care se nea(# %osi*ilitatea de a o*&ine adev#ruri $nte'eiate. rinci%iul ra&iunii suficiente cere ca orice afir'a&ie s# fie $nte'eiat#. -rice !udecat# o acce%t#' ca fiind adev#rat# doar $n ca)ul c+nd %ute' s7o funda'ent#'. 6re*uie s# e,iste destule funda'ente %entru a conc0ide din ele !udecata dat#. 8unda'entul lo(ic este le(at cu cel o*iectiv, dar se deose*e"te de el. 9n calitate de funda'ent o*iectiv serve"te cau)a, iar re)ultatul ac&iunii ei este consecin&a. Iar dre%t funda'ent lo(ic %oate s# serveasc# indicarea at+t a cau)ei, c+t "i a consecin&ei. .oar cau)a "i consecin&a sunt le(ate $ntre ele $n 'od necesar. Cerin&a %rinci%al# %e care o $naintea)# %rinci%iul ra&iunii suficiente este ur'#toarea: orice (+nd se recunoa"te dre%t adev#rat, dac# el are o ra&iune suficient#. .ac# e,ist# un oarecare ., e,ist# "i funda'ent %entru acesta C p. .ac# din adev#rul !udec#&ii p decur(e adev#rul !udec#&ii ., atunci p
3A

va fi ra&iune %entru ., iar . C consecin&a acestui funda'ent. 1e(#tura dintre funda'ent "i consecin&# %oate s# fie e,%ri'at# cu a!utorul i'%lica&iei p?., unde p este funda'ent, iar . C consecin&#. Uneori, funda'entul are "i el nevoie de funda'entare. Iar dac# adev#rul !udec#&ii ? se funda'entea)# cu a!utorul !udec#&ii ., care, la r+ndul ei, se funda'entea)# cu a!utorul !udec#&ii p, atunci ave' un lan& de !udec#&i, le(ate $ntre ele $n felul ur'#tor: ;pV .< S ;.V ?<. Adev#rul acestor !udec#&i %oate fi sta*ilit, de e,e'%lu, %rin confruntarea cu fa%tele din realitate, cu e,%erien&a %ro%rie, dar "i cu e,%erien&a $ntre(ii societ#&i, care este fi,at# $n le(i, a,io'e "i %rinci%ii ale "tiin&ei. A,io'ele nu tre*uie s# fie funda'entate, %entru c# ele sunt confir'ate de %ractica u'anit#&ii. .atorit# "tiin&ei, care $n le(ile "i %rinci%iile sale fi,ea)# %ractica social7istoric#, noi, %entru funda'entarea (+ndurilor noastre nu ave' nevoie de fiecare dat# s# a%el#' la %ractic#, ci funda'ent#' (+ndurile $n 'od lo(ic, %rin confruntarea acestora cu lucruri de!a sta*ilite. .eci, o ra&iune suficient# %entru un oarecare (+nd %oate s# serveasc# un alt (+nd, de!a controlat "i recunoscut dre%t adev#rat "i din care decur(e adev#rul %ri'ului (+nd. 1e(#tura dintre antecedent "i consecvent este reflectarea $n (+ndire a le(#turilor o*iective, inclusiv celor cau)ale, care se e,%ri'# $n aceea c# un feno'en ;cau)#< $l (enerea)# %e altul ;consecin&#<. .ar aceast# reflectare nu este ne'i!locit#. rinci%iul ra&iunii suficiente are i'%lica&ii i'%ortante $n do'eniul dre%tului. :l $"i (#se"te a%lica&ia 'ai ales $n a"a activit#&i !uridice cu' sunt for'ularea 0ot#r+rilor !udec#tore"ti, ela*orarea de noi le(i. C0iar sinta('ele raiune suficient sau temei suficient sunt destul de des folosite $n do'eniul dre%tului. Cineva %oate s# fie re&inut doar dac# e,ist# un 'otiv, un te'ei suficient %entru aceasta. Ei $n activitatea le(islativ#, o le(e nou#, enun&urile acesteia tre*uie s# fie ar(u'entate. 6re*uie s# ne *a)#' %e fa%te, %e !udec#&i, adev#rul c#rora este de!a recunoscut. 9n %ractica !uridic# orice deci)ie a !udec#&ii tre*uie s# fie ar(u'entat. Una dintre (re"elile %osi*ile $n ca)ul neres%ect#rii %rinci%iului ra&iunii suficiente se nu'e"te: 4du%# aceea $nsea'n# in cau)a aceea5. 9n (eneral, sta*ilirea adev#rului $n %rocesele de !udecat# se reali)ea)# $n 'are '#sur# $n *a)a cunoa"terii %rinci%iilor lo(ice %rinci%ale, a %rinci%ilor 'etodolo(ice ale lo(icii for'ale, a"a ca corectitudinea (+ndirii, identitatea (+ndurilor $n cadrul unui "i aceluia"i %roces de (+ndire, necontradic&ia "i ar(u'entarea (+ndirii.

n2re:4ri pen2ru 8eri6i0are. 1. 2. Ce este %rinci%iul lo(icQ Ce calit#&i ale (+ndirii lo(ice e,%ri'# %rinci%iile lo(ico7for'aleQ 3. rin ce se deose*esc %rinci%iile lo(ice de %rinci%iile ;le(ile< naturiiQ @. Ce li'ite e,ist# %entru %rinci%iul identit#&ii, al noncontradic&iei "i cel al ter&ului e,clusQ
3G

>. A. G. K. M.

Care este esen&a %rinci%iului identit#&ii "i care este rolul s#u $n %rocesul (+ndiriiQ Care este esen&a %rinci%iului noncontradic&iei "i care este rolul s#u $n cadrul cunoa"teriiQ Care este esen&a %rinci%iului ter&ului e,clus "i c#ror !udec#&i este el a%lica*ilQ Care este esen&a "i care este i'%ortan&a %rinci%iului ra&iunii suficienteQ Care este rolul %rinci%iilor lo(icii for'ale %entru activitatea !uristuluiQ E>er0i3ii 1i pr.:7eme

1. 9n ur'#toarele ra&iona'ente deductive conclu)ia este fals#, de"i %re'isele sunt adev#rate. Sta*ili&i care dintre %rinci%iile lo(ice a fost $nc#lcat "i des%re ce eroare este vor*a: a. Cerul este al'astru( iar al'astru este ad)ectiv( deci cerul este ad)ectiv2 *. @erde este o culoare( iar frun+a este verde(deci frun+a este o culoare2 c. Martorul &, nu poate s spun adevrul( deoarece *ncalc disciplina de munc2 d. Cred c &dina poate s c"nte la pian( deoarece are pian acas. 2. .e ce este neclar# ur'#toarea !udecat#: 4Ion se m"ndre te foarte mult cu operaia sa5. 3. Ce %rinci%ii lo(ice sunt $nc#lcate $n ur'#toarele ra&iona'ente: a. 1adu este student pentru c el susine e-amene2 *. !tudentul nu a venit la test( deci el nu era pregtit pentru acesta2 c. &pa stinge focul pentru c este lichid2 d. &ceast )udecat este adevrat pentru c este corect alctuit2 e. 5ac te *ntorci din drum *napoi( nu *i merge 'ine2 f. &cest raionament este corect alctuit( deoarece premisele sale sunt adevrate2 (. Aoul dore te 'inele( pentru c el nu vrea s o'in =prin furt> nimic ru( ci doar 'un . Iar o'inerea la ceva 'un este un 'ine. @. .a&i e,e'%le de $nc#lcare a %rinci%iilor lo(ice. >. Ce %rinci%iu lo(ic a fost $nc#lcat $n ur'#toarea situa&ie: Profesorul: $Ion( sper s nu mai vd c copiai la test%, Ion: $7i ei sper s nu vedei%, A. ot fi oare aceste dou# %erec0i de !udec#&i conco'itent adev#rate din %ers%ectiva %rinci%iului noncontradic&iei: a, Toi studeni din grupa 5#999 au susinut e-amenul la Logica )uridic, Unii studeni din grupa 5#999 nu au susinut e-amenul la Logica )uridicB ', Unii studeni din grupa 5#999 au susinut e-amenul la Logica )uridic, Unii studeni din grupa 5#999 nu au susinut e-amenul la Logica )uridicB c, Unii studeni din grupa 5#999 au susinut e-amenul la Logica )uridic, Nici un student din grupa 5#999 nu a susinut e-amenul la Logica )uridicB

3K

Tema &. NO'IUNEA.

No&iuni: noiunea( noiuni vide( noiuni nevide( noiuni po+itive( noiuni negative( noiuni concrete( noiuni a'stracte( noiuni a'solute( noiuni relative( operaii cu noiunile( definiia( definitul( definitorul( definiii reale( definiii nominale( definiii prin indicarea genului pro-im i a diferenei specifice( definiii structurale( definiii funcionale( definiii genetice( definiii legale( definiii doctrinare( definiii de aplicare( clasificare( univers de clasificare( clase( divi+iune( calificarea )uridic, 1. 2. 3. @. >. A. G. Esen3a n.3iunii. Tipuri7e 5e n.3iuni. Rap.r2u7 5in2re n.3iuni. Opera3ii 0u n.3iuni7e. De6ini3ia. C7asi6i0area 1i 5i8i<iunea. R.7u7 5i8i<iunii 1i 07asi6i04rii =n .pere7e 5e 0a7i6i0are ;uri5i04.

1. Esen3a n.3iunii. Noiunea este una dintre %rinci%alele for'e de (+ndire, $n care se reflect# o*iectele cu caracteristicile lor %rinci%ale. 9n no&iuni o*iectele sunt deli'itate ;'intal< dintr7o 'ul&i'e de o*iecte "i (enerali)ate $n clase $n *a)a unor se'ne co'une. A%ari&ia no&iunilor este o le(itate o*iectiv# a devenirii "i de)volt#rii (+ndirii u'ane. 6oate o*iectele "i feno'enele au anu'ite caracteristici, care %ot fi: (enerale "i %articulare, esen&iale "i neesen&iale, necesare "i incidentale. Crearea no&iunilor este un %roces co'%licat, care %resu%une un su*iectul activ "i 'ai 'ulte %rocedee. .intre aceste %rocedee cele 'ai i'%ortante sunt: anali)a, sinte)a, co'%ara&ia, a*stracti)area "i (enerali)area. No&iunile reflect# o*iectele din realitate, reflect# lucruri, %rocese, oa'eni, feno'ene, eveni'ente, rela&iile "i le(#turile acestora. .ar no&iunile au "i o anu'it# inde%enden&# fa&# de o*iectele realit#&ii. :le %ot s# reflecte o*iecte, care nu e,ist# $n realitate C din %ove"ti, ideali)#ri, etc. .e ase'enea, no&iunile %ot s# a%ar# $naintea o*iectelor, cu' ar fi $n ca)ul c+nd se $ncearc# o*&inerea unor noi 'ateriale, construirea unor noi 'ecanis'e. Se $nt+'%l# ca o*iectele s# dis%ar#, dar no&iunea s# r#'+n#, de e,e'%lu, dino)aur sau 'a'ut. e %arcursul de)volt#rii istorice a o'enirii a%ar 'ereu no&iuni noi. 9n no&iuni se reflect# se'nele esen&iale ale o*iectelor. Semnele constituie ceea %rin ce o*iectele se asea'#n# "i %rin ce se deose*esc unele de altele. 6ot ceea ce $ntr7un fel sau $n altul caracteri)ea)# o*iectul, %er'ite s# fie %erce%ut ca fiind anu'e el "i nu un oarecare altul, re%re)int# se'ne ale o*iectelor. Semne eseniale sunt se'nele indis%ensa*ile o*iectului, f#r# de care o*iectul nu este el $nsu"i, ci este cu totul altceva. .e e,e'%lu, a avea trei laturi constituie un se'n esen&ial %entru triun(0i. 8#r# de acest se'n un oarecare o*iect nu va re%re)enta un triun(0i. 9n sc0i'*, se'nul a avea trei laturi e(ale nu constituie un se'n esen&ial %entru triun(0i $n (eneral. Un oarecare triun(0i %oate s# ai*# acest se'n, dar %oate s# nu $l ai*#. .ar, se'nul a avea trei laturi e(ale, este un se'n esen&ial %entru triun(0iul ec0ilateral.
3M

-rice caracteristici, st#ri, rela&ii ale o*iectelor, care caracteri)ea)# o*iectul, $l eviden&ia)#, a!ut# ca el s# fie recunoscut %rintre alte o*iecte, for'ea)# tr#s#turile acestuia. 6r#s#tura este aceea %rin ce o*iectele se asea'#n# "i %rin ce se deose*esc. -*iectele au 'ai 'ulte caracteristici. Ei doar acele care a%ar&in o*iectului cu necesitate, care e,%ri'# natura intern# a acestuia, se nu'esc caracteristici esen&iale. Iar acel caracteristici, care %ot s# a%ar&in# "i s# nu a%ar&in# acestora, se nu'esc neesen&iale. No&iunile se %ot for'a datorit# ca%acit#&ii (+ndirii u'ane de a co'%ara o*iectele $ntre ele du%# diferite caracteristici. No&iunea, ca for'# de (+ndire reflect# o*iectele $n ansa'*lul lor $n for'# a*stract#, (enerali)at#, $n *a)a se'nelor lor esen&iale. No&iunile a%ar $n con"tiin&a noastr# "i $nlocuiesc o*iectele, %rocesele %rin c0i%uri lo(ice. No&iunea este o for'# si'%l# de (+ndire, una din care sunt alc#tuite 'ai a%oi !udec#&ile "i ra&iona'entele. :a este o 4c#r#'id#5 din care construi' !udec#&ile, iar din acestea C ra&iona'entele. Astfel, din no&iunile 4student5, 4vacan&#5, 4noi5, %ute' s# alc#tui' ur'#toarele !udec#&i: 46o&i studen&ii au vacan&#5 "i 4Noi sunte' studen&i5. Iar din acestea C ra&iona'entul: 6o&i studen&ii au vacan&#. Noi sunte' studen&i. Noi ave' vacan&#. 9n li'*#, no&iunea se fi,ea)#, se %#strea)#, se e,%ri'#, se trans'ite %rin cuvinte "i $'*in#ri de cuvinte. Acestea re%re)int# %urt#torul 'aterial al no&iunii, 40aina lin(vistic#5 a acesteia. No&iunile "i cuvintele sunt indisolu*ile $n %rocesul de a%ari&ie "i func&ionare. Nu orice no&iune se e,%ri'# %rintr7 un cuv+nt. Unele no&iuni se e,%ri'# %rin e,%resii. No&iune "i cuv+ntul nu coincid nea%#rat, lucru condi&ionat de e,isten&a sinoni'elor "i a o'oni'elor. -'oni'ele sunt cuvintele care sun# la fel, dar se refer# la no&iuni diferite. Sinoni'ele sunt cuvinte identice sau a%ro%iate du%# se'nifica&ia lor. Unitatea dintre cuv+nt "i no&iune nu $nsea'n# nea%#rat o coinciden&# a acestora. No&iunile au un sin(ur sens, iar cuvintele %ot fi %olise'ice, astfel unul "i acela"i cuv+nt e,%ri'+nd $n li'*# 'ai 'ulte no&iuni. Acesta este ca)ul o'oni'elor. .e e,e'%lu, cuv+ntul capr va e,%ri'a "i 'a'iferul 4ca%r#5 "i un instru'ent s%ortiv 4ca%r#5. 9ns#, $n ca)ul cuvintelor sinoni'e, cuvinte care au acela"i, sau a%ro,i'ativ acela"i sens, 'ai 'ulte cuvinte e,%ri'# una "i aceea"i no&iune, cu' ar fi cuvintele omt, +pad, nea, sau cuvintele so "i consort. entru ca s# nu se confunde no&iunile cu cuvintele, 'en&ion#' c# $n diferite li'*i, no&iunile se e,%ri'# %rin cuvinte diferite. No&iunile $nde%linesc 'ai 'ulte funcii, dintre care cele 'ai i'%ortante sunt: !uncia cogniti$ C no&iunea este un re)ultat al %rocesului de cunoa"tere, dar, de ase'enea, ea serve"te dre%t 'i!loc de cunoa"tere. 9n %rocesul for'#rii no&iunii, de o*icei, se de)v#luie cele 'ai (enerale caracteristici ale o*iectelor, se relev# esen&a acestora. !uncia comunicati$ C $n no&iuni se fi,ea)# cuno"tin&ele o*&inute des%re o*iecte "i cu a!utorul no&iunilor oa'enii trans'it aceste cuno"tin&e altor oa'eni "i altor (enera&ii. 9n acest 'od se asi(ur# continuitatea s%iritual# a (enera&iilor.
@0

No&iunea este cea 'ai si'%l# for'# de (+ndire, totu"i, ea are dou# ele'ente structurale: coninutul "i sfera, dou# as%ecte C unul cantitativ "i altul calitativ. Coninutul noiunii, care se 'ai nu'e"te comprehensiune sau intensiune( este ansa'*lul de caracteristici esen&iale ale o*iectelor, (+ndite $n no&iunea dat#. .e e,e'%lu, con&inutul no&iunii 4%#trat5 $l re%re)int# ansa'*lul caracteristicilor: 4fi(ur# (eo'etric#, cu %atru laturi e(ale "i %atru un(0iuri dre%te5. 9n siste'ul de se'ne ale no&iunii, e,ist# se'ne (enerale "i se'ne s%ecifice. Cele (enerale sunt %ro%rii (enului din care face %arte o*iectul, iar cele s%ecifice sunt %ro%rii doar s%eciei date de o*iecte. Con&inutul re%re)int# infor'a&ia %rinci%al# des%re o*iecte. :l %oate s# fie de fiecare dat# altul, $n de%enden&# de %unctul de vedere asu%ra o*iectelor, de volu'ul de cuno"tin&e %e care $l ave' des%re aceste o*iecte, reflectate de c#tre no&iunea dat#. .e e,e'%lu, 'a!oritatea oa'enilor eviden&ia)# ur'#toarele caracteristici ale Soarelui C 4steaua cea 'ai a%ro%iat# de #'+nt5, astrono'ii, %ro*a*il, vor accentua alte caracteristici C 4astrul care se afl# la o distan&a 'edie fa&# de #'+nt de 1,@MAW10K P' ;K,31 'inute lu'in#< "i are dia'etru 'ediu de 1,3M2W10A P'5. S!era no&iunii, care se 'ai nu'e"te e-tensiune, este re%re)entat# de 'ul&i'ea de o*iecte, %e care le reflect# no&iunea, o*iectele, care se (+ndesc $ntr7o no&iune. 1a aceste o*iecte se %ot a%lica se'nele incluse $n con&inut. .e e,e'%lu, sfera no&iunii 4nor'#5 este alc#tuit# din toate nor'ele %osi*ile, cele care au e,istat, care e,ist#, "i care vor e,ista iar sfera no&iunii 4scriitor5 cu%rinde to&i scriitorii din lu'e, cei care au fost "i cei care vor fi. No&iunea %oate s# reflecte un sin(ur o*iect, 'ai 'ulte o*iecte, dar "i o*iecte care nu e,ist# $n lu'ea real#. .eci, sfera unei no&iuni %oate fi alc#tuit# dintr7un sin(ur ele'ent, din 'ai 'ulte sau s# fie vid#. Sfera no&iunii 4%ol (eo(rafic al #'+ntului5 este alc#tuit din dou# o*iecte C olul Nord "i olul Sud, iar sfera no&iunii AS:B o constituie un sin(ur o*iect C anu'e aceast# institu&ie de $nv#&#'+nt, $ns#"i AS:B. Grafic, sfera no&iunii se dese'nea)# %rintr7un cerc, iar con&inutul acesteia se dese'nea)# %rintr7o liter# $n interiorul acestui cerc. A

8iecare dintre o*iectele care face %arte din sfer# se nu'e"te ele'ent al sferei. -*iectele din sfera unei no&iuni se nu'esc clas de o*iecte. 1uate a%arte, fiecare dintre aceste o*iecte constituie un element al clasei. Se %ot eviden&ia clase universale, sin(ulare "i vide. Clasa alc#tuit# din toate ele'entele unei sfere se nu'e"te universal. .e e,e'%lu, clasa tuturor statelor. Clasa singular const# dintr7un sin(ur o*iect: ora"ul -r0ei. Iar clasa vid nu con&ine nici un o*iect: centaur, cel 'ai 'are nu'#r natural. Se folosesc "i no&iunile clas, su'clas "i element al clasei. Clasa este un ansa'*lu de o*iecte care au anu'ite calit#&i co'une. Clasa %oate s# includ# $n sine su*clase sau su*'ul&i'i. Con&inutul "i sfera no&iunii se afl# $ntr7o intercone,iune or(anic#. 9ntre ele e,ist# o rela&ie, nu'it# relaie de $ariaie in$ers: cu c+t este 'ai 'are con&inutul, cu at+t este 'ai 'ic# sfera "i invers. .eci, no&iunea cu sfer# 'ai lar(# este 'ai s#rac# $n con&inut. .e e,e'%lu, ave' no&iunea
@1

contract, .ac# ad#u(#' la con&inutul acesteia $nc# un se'n C 4a fi relativ la 'unc#5, atunci vo' o*&ine o no&iune nou# C cea de contract de munc. 9ns# contracte de 'unc# sunt 'ai %u&ine dec+t contracte $n (eneral "i, deci, sfera s7a 'ic"orat. :,ist#, $ns# o li'it# a $n(ust#rii sferei unei no&iuni C un o*iect sin(ular. Sfera no&iunii 4o'5 %oate fi $n(ustat# %+n# se a!un(e la un sin(ur o' C de e,e'%lu, Adrian ereteniuc. .ac# sfera unei no&iuni constituie o %arte a sferei altei no&iuni, atunci con&inutul celei de7a doua no&iuni, de ase'enea, constituie o %arte a con&inutului %ri'ei no&iuni. .eci, sfera unei oarecare no&iuni constituie o %arte a altei no&iuni dac# "i nu'ai dac# con&inutul celei de7a doua constituie o %arte a con&inutului %ri'ei no&iuni. .e e,e'%lu, sfera no&iunii 4lo(ic#5 re%re)int# o %arte a sferei no&iunii 4"tiin&#5. Ei, deci, con&inutul no&iunii 4"tiin&#5 constituie o %arte a con&inutului no&iunii 4lo(ic#5. . Tipuri7e 5e n.3iuni. No&iunile reflect# o*iecte foarte diferite. Cores%un)#tor, e,ist# 'ai 'ulte ti%uri de no&iuni. :le se clasific# $n func&ie de con&inut "i de sfer#. .u%# s!er se distin( ur'#toarele ti%uri de no&iuni: I. 9n func&ie de nu'#rul de o*iecte reflectate de c#tre no&iune se distin(: 1. Noiuni singulare, Acestea sunt no&iunile care reflect# un sin(ur o*iect ;feno'en, eveni'ent<. Sfera acestora o constituie doar un sin(ur o*iect al (+ndirii. .e e,e'%lu: Constituia 1epu'licii Moldova, &!0M. 2. Noiunile generale reflect# dou# sau 'ai 'ulte o*iecte. Astfel de no&iuni sunt, de e,e'%lu: capital, carte, prelegere. No&iunile (enerale %ot fi re(istra*ile "i nere(istra*ile. Noiuni registrabile sunt acele no&iuni, %entru care 'ul&i'ea de ele'ente (+ndite $n ea %oate fi sta*ilit#, nu'#rat#, $nre(istrat#. :le reflect# o*iecte, nu'#rul c#rora %oate fi, $n %rinci%iu sta*ilit .e e,e'%lu: oper a lui Mihai 0minescu( stat, ora din 1epu'lica Moldova. Noiuni neregistrabile sunt no&iunile care au o sfer# neli'itat#. :le se refer# la un nu'#r nedeter'inat de ele'ente. .e e,e'%lu, om( copac( stea. 3. Categoriile sunt no&iunile de 'a,i'# (eneralitate (sumum (enus). Aceste noiuni nu au un gen superior. n drept e!ist o mulime de categorii" dintre care ra%ort !uridic, dre%t su*iectiv, o*li(aie, etc. II. 9n func&ie de fa%tul dac# no&iunile reflect# o*iecte care e,ist# $n realitate, sau care nu e,ist#, no&iunile se divid $n: 1.Noiuni $ide ce reflect# 'ul&i'i de o*iecte, care nu con&in nici un ele'ent. :le se refer# la o*iecte ce nu e,ist# $n lu'ea $ncon!ur#toare, cu' ar fi: 4centaur5, 4triun(0i rotund5. No&iunile vide %ot fi logic vide "i factual vide. Noiunile factual vide reflect# o*iecte care nu e,ist#, dar care %ot s# e,iste $n (eneral. .e e,e'%lu: om ce a *mplinit v"rsta de DEE de ani ;%oate, $n (eneral s# e,iste $n viitor<. No&iunile logic vide reflect# o*iecte ce nu %ot s# e,iste nic#ieri "i nici odat#, deoarece $n con&inutul lor se con&in caracteristici contradictorii: ptrat rotund, cel mai mare numr natural.
@2

2. Noiunile ne$ide reflect# 'ul&i'i de o*iecte care con&in unul sau 'ai 'ulte ele'ente, adic# reflect# o*iecte, care au o e,isten&# real#. :le au o sfer# $n care se con&ine, cel %u&in, un o*iect real. .e e,e'%lu: drept civil, manual de matematic, !oarele. III. 9n func&ie de %reci)ia sta*ilirii sferei, no&iunile se divid $n: 1. Noiuni precise. No&iunea este %recis# dac# %entru orice o*iect ales, %ute' s# s%une' cu certitudine c# el a%ar&ine sau nu clasei %e care o reflect# no&iunea. Aceste no&iuni au un con&inut e,act "i o sfer# *ine sta*ilit#. .e e,e'%lu: cerere, proces ver'al, automo'il. 2. Noiuni imprecise* sunt acele no&iuni care nu au un con&inut "i o sfer# sta*ilite cu e,actitate. .e e,e'%lu, no&iuni i'%recise sunt no&iunile: t"nr( frumos( *nelept( grmad( turm. Aceste no&iuni %ot s# cree)e ne$n&ele(eri "i confu)ii $n cadrul co'unic#rii. .e e,e'%lu, av+nd no&iunea om t"nr, %e cine vo' considera un o' t+n#r ca atareQ 1a trei)eci de ani o %ersoan# %oate $nc# fi considerat# t+n#r#Q .ar la trei)eci "i !u'#tateQ .in care cli%# un o' $ncetea)# s# 'ai fie t+n#rQ :vident, a"a o cli%# este foarte dificil de indicat. Ben&ion#' c# %entru e,actitate "i claritate $n do'eniul dre%tului se fi,ea)# $n le(isla&ie anu'ite cadre te'%orare %entru a ar#ta care anu'e %ersoane %ot fi considerate tineri. 9n Re%u*lica Boldova tinere sunt considerate %ersoanele de la 1K la 2M de ani. /udec#&ile care con&in no&iuni i'%recise nu %ot fi evaluate din %ers%ectiva valorii de adev#r. .e e,e'%lu, !udecata 48mul care are FG de ani este t"nr5 va fi considerat# adev#rat# de c#tre unele %ersoane "i fals# C de c#tre altele. 9n sfera dre%tului ID. .u%# fa%tul dac# 'ul&i'ea de o*iecte reflectate $n no&iune se consider# sau nu a fi o totalitate, no&iunile se $'%art $n: 1. Noiuni colecti$e care se refer# la 'ul&i'i de o*iecte %rivite ca totalitate. Bul&i'ile date au tr#s#turi diferite fa&# de fiecare ele'ent $n %arte. .e e,e'%lu, caracteristica unei %#duri de a fi vast# nu %oate fi atri*uit# fiec#rui co%ac din aceast# %#dure $n %arte. :,e'%le de no&iuni colective: pdure( armat( colectiv. 2. Noiuni di$izi$e sau distri*utive sunt cele care se refer# la acele clase de o*iecte, %entru care ceea ce este vala*il %entru toate ele'entele 'ul&i'ii, este vala*il "i %entru fiecare ele'ent $n %arte. .e e,e'%lu, norm( partid( telefon. .u%# coninut se %ot deose*i ur'#toarele ti%uri de no&iuni: I. 9n func&ie de fa%tul dac# reflect# o*iecte sau $nsu"irile acestora, no&iunile se divid $n: 1. Noiuni concrete, care reflect# o*iecte, e,isten&a c#ror este relativ de sine st#t#toare. :le reflect# 'ai 'ulte $nsu"iri ca fiind luate $'%reun# $ntr7un o*iect: idiom, impo+it, moment. 2. Noiuni abstracte sunt cele care reflect# caracteristici ale o*iectelor "i rela&iile dintre ele, care nu e,ist# inde%endent de o*iecte. :le dese'nea)# tr#s#tura astfel, de %arc# aceasta ar fi de sine st#t#toare, nele(at# de un o*iect: competen, ro ea. .ar no&iunile a*stracte %ot s# fac# %arte din no&iuni concrete co'%le,e. 6i%ul no&iunii se sta*ile"te $n acest ca) du%# no&iunea %rinci%al#. Astfel, no&iunea 'unvoina prietenului este o no&iune a*stract#, iar no&iunea prietenie sincer este no&iune concret#.
@3

II. 9n func&ie de fa%tul dac# o*iectele reflectate de no&iune au sau nu e,isten&# inde%endent#, no&iunile se divid $n: 1. Noiuni absolute sunt acele no&iuni care reflect# o*iecte, ce e,ist# a%arte "i %ot fi (+ndite $n afara rela&iilor lor cu alte o*iecte. Con&inutul acestor no&iuni %oate s# fie de)v#luit f#r# referire la rela&iile o*iectului reflectat $n no&iune cu alte o*iecte. .e e,e'%lu: cod, televi+or( manager, 2. Noiuni relati$e sunt no&iunile ale c#ror note caracteri)ea)# o*iectul doar $n rela&ie cu alte o*iecte, cu' ar fi: prini, *nceput, anali+, profesor, elev. III. 9n func&ie de fa%tul dac# indic# %re)en&a unor caracteristici la o*iecte sau li%sa acestora, no&iunile se divid $n: 1. Noiuni poziti$e sunt no&iunile con&inutul c#rora este alc#tuit din caracteristicile ce sunt %ro%rii o*iectului reflectat. .eci, aceste no&iuni reflect# %re)en&a la o*iecte a unor se'ne. .e e,e'%lu: revist, departament, omor( om'udsman. 2. Noiuni negati$e ce reflect# li%sa la o*iect a unor se'ne. Cuvintele %rin care se e,%ri'# aceste no&iunii se alc#tuiesc cu a!utorul la a"a %articule ca: non7, ne7, anti7, 7in. .e e,e'%lu, de+ordine, incolor, asimetrie, necredincios, de+acord. Aceast# divi)are a no&iunilor nu are conota&ii a,iolo(ice. Astfel, no&iunea hoie este una %o)itiv#, deoarece reflect# anu'ite caracteristici ale 0o&iei ca fa%t# antisocial#. A deter'ina c#ror ti%uri a%ar&ine o no&iune $nsea'n# a7i da o caracteristic# lo(ic#. Anali)a lo(ic# a no&iunilor a!ut# s# se %reci)e)e con&inutul "i sfera acestora "i for'ea)# de%rinderi de a utili)a 'ai e,act no&iunile $n %rocesul ra&ion#rii. Acele no&iuni %e care le folosi' $n dre%t le nu'i' no&iuni !uridice ele fiind reflectarea $n (+ndire a ntr#o form logic abstract a %ro%rietilor eseniale co'une ale unei anu'ite realiti !uridice. 3. Rap.r2uri7e 5in2re n.3iuni. No&iunile reflect# o*iecte, care se afl# $n anu'ite rela&ii. Res%ectiv, $n anu'ite rela&ii se afl# "i no&iunile. Unele o*iecte %ot fi co'%arate, iar altele C nu, deci, "i no&iunile care le reflect# %ot fi compara'ile sau incompara'ile. Noiunile comparabile sunt acele no&iuni care au $n con&inutul lor caracteristici esen&iale co'une, care le d# %osi*ilitate s# fie confruntate. Noiunile incomparabile nu reflect# caracteristici co'une. No&iuni co'%ara*ile sunt, de e,e'%lu: matematica, "i chimia, a'*ele reflect+nd "tiin&e2 anali+a "i sinte+a, acestea fiind o%era&ii cu no&iunile. Iar no&iuni inco'%ara*ile sunt, de e,e'%lu, no&iunile ceas "i piatr. 9n (eneral, se %ot sta*ili rela&iile dintre no&iunile cu acela"i (en, confrunt+nd sau sferele lor, sau con&inutul. 9ntre no&iunile co'%ara*ile sunt %osi*ile dou# ti%uri de rela&ii: co'%ati*ilitate "i inco'%ati*ilitate. Noiunile 0ompatibile sunt no&iunile care au ele'ente co'une de sfer#. Noiunile incompatibile nu au ele'ente co'une $n sfera lor.
@@

Rela&iile dintre no&iunile co'%ara*ile se redau cu a!utorul dia(ra'elor :uler, nu'ite du%# 'ate'aticianul 1eonard :uler. rin cercuri se re%re)int# ra%ortul dintre sferele no&iunilor. 8iecare %unct din cerc re%re)int# un o*iect reflectat de c#tre o no&iune. Iar o liter# $nscris# $n cerc red# con&inutul no&iunii. 8iecare dintre %unctele unui cerc re%re)int# un o*iect, care face %arte din sfera no&iunii. 9n afara cercului %unctele re%re)int# o*iectele, care nu fac %arte din sfera no&iunii date. Noiunile compati'ile se %ot afla $n ur'#toarele rela&ii: 1. +dentitate. 9n rela&ie de identitate se afl# no&iunile care reflect# unul "i acela"i o*iect, sau unele "i acelea"i o*iecte. Sferele no&iunilor care se afl# $n rela&ie de identitate coincid, dar con&inutul este diferit, deoarece reflect# tr#s#turi diferite ale o*iectelor. Sunt identice, de e,e'%lu, ur'#toarele %erec0i de no&iuni: Mihai 0minescu "i autorul poemului $Luceafrul% sau noiune "i form logic *n care se reflect caracteristicile eseniale ale claselor de o'iecte, Av+nd dou# no&iuni identice & "i 6, nu e,ist# un o*iect care este & "i nu este 6 "i nu e,ist# o*iect care este 6 dar nu este &. No&iunile identice & "i 6 reflect# acela"i o*iect sau la aceea"i clas# de o*iecte. Sc0e'atic, rela&ia dintre dou# no&iuni identice & "i 6 se re%re)int# $n felul ur'#tor:

entru a o%era cu un 4li'*a! de calitate5 %entru !uri"ti este i'%ortant de a se $n&ele(e esen&a no&iunilor identice "i a utili)a, de e,e'%lu $n %rocesul de !udecat# nu doar cuvintele 4dl /itaru5 sau 4el5, ci "i a"a cuvinte ca 4%#ti'itul5, 4!ertfa $n"el#ciunii5, etc. 2. +ntersecie sau *ncruci are. 9ntr7o astfel de rela&ie se afl# no&iunile, sferele c#rora coincid %ar&ial. Sfera unei no&iuni se include %ar&ial $n sfera celeilalte "i invers. .ou# no&iuni C & "i 6 C se afl# $n rela&ie de intersec&ie dac# unii & sunt 6 "i unii & nu sunt 6. Ei invers, unii 6 sunt &, iar unii 6 nu sunt &. .e e,e'%lu, no&iunile medic "i filatelist se afl# $n rela&ie de intersec&ie. Adic# unii 'edici sunt $n acela"i ti'% filateli"ti iar unii nu sunt. Ei invers C unii filateli"ti sunt 'edici, iar al&ii C nu. Sc0e'atic, rela&ia dintre dou# no&iuni & "i 6, ce se afl# $n rela&ie de intersec&ie se va re%re)enta astfel:

9n aria coinciden&ei %ar&iale a sferelor celor dou# no&iuni se re(#sesc ele'entele no&iunii &, care sunt 6 "i cele ale no&iunii 6, care sunt &. 3. Subordonare, .ou# no&iuni se afl# $n rela&ie de su*ordonare $n ca)ul $n care sfera uneia dintre ele se include co'%let $n sfera alteia, dar nu o e%ui)ea)# co'%let. .ac# ave' dou# no&iuni & "i 6, care se afl# $n rela&ie de su*ordonare, "i dac# no&iunea & este cea su*ordonat#, atunci sfera no&iunii & se include total $n sfera no&iunii 6. 8iecare & este 6, dar nu fiecare 6 este &. No&iunea cu o sfer# 'ai
@>

'are se nu'e"te su*ordonatoare, iar no&iunea cu sfer# 'ai 'ic# C su*ordonat#. .e e,e'%lu, no&iunile principiu "i principiu logic se afl# $n rela&ie de su*ordonare. 8iecare principiu logic este principiu, dar nu fiecare principiu este "i principiu logic. Aceast# rela&ie dintre no&iuni se 'ai nu'e"te "i rela&ie de ordonare. .ac# no&iunile ce se afl# $n rela&ie de su*ordonare sunt no&iuni (enerale, atunci no&iunea su*ordonatoare se nu'e"te gen, iar cea su*ordonat# C specie, .e e,e'%lu, no&iunea manual este (en %entru no&iunea manual de matematic. Sc0e'atic, rela&ia dintre dou# no&iuni ce se afl# $n rela&ie de su*ordonare C & "i 6, unde & este no&iunea su*ordonat# "i 6 C su*ordonatoare, se va re%re)enta $n felul ur'#tor:

9ntre noiunile incompati'ile se sta*ilesc ur'#toarele rela&ii: 1, Coordonare. 9n rela&ie de coordonare se afl# no&iunile care sunt s%ecii ale unuia "i aceluia"i (en. Sferele unor astfel de no&iuni se includ $n sfera uneia "i aceleia"i no&iuni su*ordonatoare, e,clu)+ndu7se reci%roc. Astfel, no&iunile familie "i partid politic se afl# $n rela&ie de coordonare, fiecare dintre ele fiind su*ordonat# no&iunii grup social. .ac# ave' no&iunile &, 6, C, 5, 0 C anali+, sinte+, comparaie, a'stracti+are, generali+are, care sunt s%ecii ale aceluia"i (en C operaie logic, no&iune dese'nat# %rin F, atunci, sc0e'atic, vo' re%re)enta rela&ia dintre toate aceste no&iuni $n felul ur'#tor:

2. Contrarietate. 9n rela&ie de contrarietate se afl# no&iunile7s%ecii ale unuia "i aceluia"i (en care reflect# o*iecte, caracteristicile c#rora sunt contrare, o%use. Una dintre aceste no&iuni con&ine anu'ite caracteristici iar alta aceste caracteristici le nea(#, $nlocuindu7le %rin caracteristici o%use. 9'%reun#, sferele acestor no&iuni constituie doar o %arte din no&iunea (en. Serele no&iunilor contrare se e,clud reci%roc, dar nu e%ui)ea)# sfera no&iunii su*ordonatoare. .e e,e'%lu, contrare sunt no&iunile al' "i negru, mare "i mic, Sc0e'atic, rela&ia dintre dou# no&iuni contrare A "i J se va reda $n felul ur'#tor:

3. Contradicie, 9n aceast# rela&ie se afl# dou# no&iuni7s%ecii ale unui "i aceluia"i (en, sferele c#rora se e,clud reci%roc "i e%ui)ea)# sfera no&iunii7(en. Una dintre no&iuni indic# careva caracteristici, iar alta Cli%sa acestora. A doua e,clude caracteristicile reflectate de c#tre %ri'a f#r# ca s# le $nlocuiasc# cu alte caracteristici. .e e,e'%lu, no&iunile sincer "i nesincer.
@A

Cercul $n acest ca) se $'%arte $n dou# %#r&i e(ale, una re%e)ent+nd no&iunea & "i alta C non &. 9ntre ele nu e,ist# o a treia no&iune. &. Opera3ii 0u n.3iuni7e. :,ist# 'ai 'ulte o%era&ii cu no&iunile. ,eneralizarea este trecerea de la o no&iune cu o anu'it# sfer# la o no&iune cu sfer# 'ai lar(#. :a re%re)int# trecerea de la o no&iune la (enul s#u. .e e,e'%lu de la no&iunea student al facultii 0conomie Heneral i 5rept( &!0M se va trece la no&iunea cu o sfer# 'ai lar(# C student al &!0M. Generali)are nu %oate fi infinit#. 1i'ita acesteia o constituie no&iunile (enerale "i cate(oriile, no&iunile care au un (rad 'a,i' de (eneralitate. -%era&ia de (enerali)are nu tre*uie confundat# cu trecerea de la %#r&i la $ntre(. Aceste dou# %rocedee se %ot deose*i $n felul ur'#tor: dac# trece' de la no&iunea mas din lemn la no&iunea mas, atunci se %oate afir'a c# orice 'as# din le'n este 'as#. .ar dac# trece' de la no&iunea picior al mesei la no&iunea mas, a%oi nu se %oate afir'a c# orice %icior al 'esei este 'as#. -%era&ia invers# de trecere de la o no&iune cu o sfer# 'ai lar(# la una cu o sfer# 'ai $n(ust# este speci!icarea no&iunii. -%era&ia de (enerali)are are loc %rin $nl#turarea unor caracteristici. Astfel, de la no&iunea triunghi echilateral trece' la no&iunea triunghi $nl#tur+nd din con&inutul acestei no&iuni caracteristica c# toate laturile sunt e(ale. Iar $n ca)ul s%ecific#rii, invers, se va ad#u(a o caracteristic#. .e e,e'%lu, no&iunii medic i se va ad#u(a caracteristica de a lecui anu'e co%iii "i astfel se va o*&ine o no&iune nou# C medic pediatru. entru o%era&ia de s%ecificare, de ase'enea, e,ist# li'ite. Astfel, li'ita s%ecific#rii no&iunii ora o constituie ora ul Chi inu, sau ora ul Iiev, sau orice alt ora". Ei dac# li'ita (enerali)#rii o constituie no&iunile (enerale sau cate(oriile, atunci li'ita s%ecific#rii o constituie no&iunile individuale. .eci, o%era&iile de (enerali)are "i de s%ecificare %ot fi reali)ate %rin 'odificarea con&inutului no&iunii, $n *a)a rela&iei de varia&ie invers# dintre con&inutul "i sfera no&iunii. Astfel, %entru a (enerali)a, se va trece la o no&iune 'ai %u&in infor'ativ#, $nl#tur+nd anu'ite tr#s#turi ale no&iunii, iar %entru a s%ecifica, se trece la no&iuni 'ai infor'ative %rin ad#u(area anu'itor caracteristici. Alt# o%era&ie cu no&iunea este comparaia. rin co'%ara&ie se confrunt# 'intal o*iectele reflectate de c#tre no&iuni %entru a vedea %rin ce acestea se asea'#n# "i %rin ce se deose*esc. -naliza este desco'%unerea 'intal# a o*iectului $n %#r&ile sale co'%onente. Sinteza este unirea 'intal# a acestor %#r&i co'%onente. 5. De6ini3ia. Una dintre cele 'ai i'%ortante o%era&ii lo(ice este definiia. (e!iniia este o%era&ia lo(ic#, care de)v#luie con&inutul unei no&iuni, sau sta*ile"te se'nifica&ia unui ter'en. A defini o no&iune $nsea'n# a ar#ta ce $nsea'n# aceasta, a desco%eri se'nele, care se includ $n con&inutul s#u, a %reci)a con&inutul acesteia. A defini $nsea'n# a de)v#lui esen&a o*iectului definit. rin defini&ie tre*uie s#
@G

diferen&ie' "i s# deli'it#' o*iectul dat de toate celelalte din lu'e. 9nsu"i cuv+ntul 4defini&ie5 vine de la cuv+ntul latin 4finis5, 0otar. .eci, a defini o no&iune ec0ivalea)# cu a7i 4sta*ili 0otarele5, $n a"a fel, ca ea s# nu 'ai %oat# fi confundat# cu alt# no&iune. .efini&ia este, $n acela"i ti'%, un %rocedeu i'%ortant de cunoa"tere. .efini&ia %oate fi doar re)ultatul cercet#rii a%rofundate a o*iectelor. .eci, defini&ia este "i o o%era&ie de deter'inate a no&iunilor, "i re)ultatul acestei deter'in#ri. Nu e,ist# necesitatea s# se defineasc# toate o*iectele, %rocesele "i feno'enele din lu'e. Unele lucruri ne sunt foarte *ine cunoscute "i f#r# defini&ii, de aceea nu sunt necesare anu'ite %reci)#ri $n le(#tur# cu con&inutul lor, 'ai ales dac# ne ciocni' de aceste lucruri $n activitatea noastr# cotidian#. 9n acela"i ti'%, unele o*iecte nu le cunoa"te' $nc# destul de *ine, ca s# le %ute' defini. rin defini&ii se e,%ri'# re)ultatul cunoa"terii o*iectelor. 9n func&ie de nivelul cuno"tin&elor noastre des%re o*iectul definit, se %oate sc0i'*a (radul de %rofun)i'e al defini&iei. .efini&iile se %ot sc0i'*a su* influen&a a%rofund#rii cuno"tin&elor des%re o*iecte, ceea ce duce la sc0i'*area re%re)ent#rilor noastre des%re esen&a o*iectelor, iar aceasta, la r+ndul s#u, la sc0i'*area defini&iilor. 9nsu"i o*iectul $"i %oate sc0i'*a esen&a cu ti'%ul "i atunci este necesar# alc#tuirea unei noi defini&ii. .efini&ia este necesar# "i $n ca)ul c+nd se introduce $ntr7un do'eniu "tiin&ific un ter'en nou, sau unul care se utili)ea)# de!a $n li'*a!ul natural sau $n cel artificial cu alte se'nifica&ii dec+t cea cu care se va utili)a $ntr7un do'eniu dat. .e ase'enea, este necesar# alc#tuirea unei defini&ii $n ca)ul c+nd to&i utili)ea)# un ter'en cu aceea"i se'nifica&ie, dar $ns#"i se'nifica&ia este doar intuit#. 9n cadrul "tiin&elor e,acte, defini&iile se alc#tuiesc 'ai u"or "i nu (enerea)# discu&ii $ndelun(ate, dac# o*iectul definit este *ine cercetat. : %rea %u&in %ro*a*il ca cineva s# ini&ie)e discu&ii $n vederea fa%tului c# %#tratul este o fi(ur# (eo'etric#, c# are %atru laturi e(ale sau c# are %atru un(0iuri dre%te. .ar $n cadrul "tiin&elor socio7u'ane unele o*iecte, feno'ene, au 'ai 'ulte defini&ii. .e e,e'%lu, este %rea %u&in %ro*a*il ca prietenia s# fie %erce%ut# "i definit# $n acela"i 'od de c#tre toate %ersoanele. .in aceste considerente, se construiesc 'ai 'ulte defini&ii diferite %entru unul "i acela"i o*iect, feno'en. Astfel, $n literatura "tiin&ific# se $nt+lnesc %este 200 de defini&ii ale no&iunii cultur. Rolul defini&ie $n do'eniul dre%tului este incontesta*il %entru c# corectitudinea deci)iilor, evaluarea diferitelor situa&ii "i co'%orta'ente de%inde direct de corectitudinea defini&iilor utili)ate. 9n s%ecial este i'%ortant de a defini corect no&iunile !uridice. .efini&ia $nde%line"te ur'#toarele funcii: 1. !uncia cogniti$. 9n defini&ii se fi,ea)# re)ultatele cercet#rii o*iectelor "i res%ectiv, defini&iile servesc dre%t 'i!loc %entru de)voltarea de 'ai de%arte a cunoa"terii. 2. !uncia comunicati$. rin defini&ii se trans'it cuno"tin&ele des%re o*iecte, se asi(ur# $n&ele(erea reci%roc# dintre oa'eni $n %rocesul co'unic#rii. .in structura defini&iei fac %arte ur'#toarele ele'ente: 1. de!initul ;definiendum( dfd< C este no&iunea care se define"te2
@K

2. de!initorul ;definiens( dfn< C este ceea ce se s%une des%re o*iectul definit, este ansa'*lul se'nele (enerale "i esen&iale care constituie con&inutul no&iunii definite, este no&iunea %rin care se define"te2 3. relaia de de!inire este rela&ia de ec0ivalen&# dintre definit "i definitor. Aceast# rela&ie se notea)# cu se'nul 4X df5 sau 4T df5 "i se cite"te: 4este identic %rin defini&ie5, 4este %rin defini&ie5, 4se nu'e"te5, 4re%re)int#5 4este5, 4este %rin defini&ie5, 4este identic %rin defini&ie5, 4este e(al %rin defini&ie5, 4se nu'e"te5, 4nu'i'5. .efini&ia se %oate e,%ri'a %rin for'ula .fdT.fn sau .fdX.fn, unde .fd este definitul ;definiendul<, .fn C definitorul ;definiensul<, iar 4T5 sau 4X5 C rela&ia de definire, ec0ivalen&a dintre cele dou# ele'ente, dintre cei doi ter'eni, dintre definit "i definitor. .e e,e'%lu: 4Nivelul general al preurilor este o medie ponderat a preurilor tuturor 'unurilor i serviciilor produse *n economie5. 9n aceast# defini&ie, nivelul general al preurilor este definitul, o medie ponderat a preurilor tuturor 'unurilor i serviciilor produse *n economie , este definitorul "i este e,%ri'# rela&ia de definire, de ec0ivalen&# dintre definit "i definitor. .ipurile de!iniiei) :,ist# 'ai 'ulte ti%uri de defini&ii: I. .u%# natura entitilor definite, se deose*esc defini&ii nominale "i defini&ii reale. (e!iniia real de)v#luie se'nele esen&iale ale o*iectelor. :le se refer# la o*iecte, scot $n eviden&# tr#s#turile lor caracteristice. 9n ca)ul defini&iilor reale se %resu%une c# se'nifica&ia ter'enilor este de!a cunoscut#. .e e,e'%lu: 46alana comercial este situaia statistico#economic( *ntocmit pe grupe de mrfuri i pe o perioad determinat( *n cuprinsul creia se compar valorile e-portului i importului unei ri5. (e!iniia nominal ;denu'irea c#reia vine de la cuv+ntul latin nomen, care $nsea'n# nume< sunt defini&iile $n care se de)v#luie sensul cuv+ntului, se fi,ea)# nu'ele o*iectului. .efini&ia no'inal# 4$naintea)# cerin&a5 de a nu'i un o*iect dat cu un anu'it nu'e. .e e,e'%lu: 4Numim ofert numrul de uniti dintr#un produs( care sunt oferite spre v"n+are la un pre dat5, 4C este vite+a luminii5, sau 4&,!,0,M, C este o prescurtare pentru a desemna &cademia de !tudii 0conomice din Moldova5. 6er'enul, nu'ele care se introduce %rin defini&iile no'inale, se %#strea)# de o*icei "i $n ca)ul c+nd se de)v#luie lucruri noi des%re o*iectele %e care el le dese'nea)#. Iar $n ca)ul defini&iilor reale, odat# cu sc0i'*area esen&ei o*iectului, tre*uie s# fie sc0i'*at# "i defini&ia sa. .ac# defini&iile no'inale %ot fi deseori conven&ii sau nor'e, care %ot s# fie a%reciate doar din %ers%ectiva eficien&ii, adecv#rii lor, atunci defini&iile reale sunt !udec#&i co(nitive, care %ot fi a%reciate ca fiind adev#rate sau false. Clasificarea defini&iilor $n no'inale "i reale este oarecu' relativ#, deoarece defini&iile reale, care descriu un anu'it o*iect, deseori %ar a con&ine cerin&a de a nu'i un o*iect cu un anu'it nu'e, iar cele no'inale %ot s# con&in# descrierea o*iectului. II. 5up procedeul de definire vo' deose*i defini&ii e,%licite "i defini&ii i'%licite, .efini&iile e-plicite au for'a standard, cu definitul "i definitorul *ine deter'ina&i. .e e,e'%lu: 4&ciunea este o
@M

h"rtie de valoare emis de o societate pe aciuni( prin care se dovede te dreptul de proprietate al deintorului asupra unei pri din capitalul social al societii care a emis#o( pe 'a+a creia deintorul prime te dividend5, Iar $n defini&iile i'%licite definitul "i definitorul sunt eviden&ia&i doar $n conte,t. - for'# %articular# a defini&iilor e,%licite o constituie definiiile prin indicarea celui mai apropiat gen i a diferenei de specie( care se 'ai nu'esc definiii prin indicarea genului pro-im i a diferenei specifice sau generice. (e!iniia prin indicarea genului pro#im i a di!erenei speci!ice este defini&ia $n care esen&a o*iectului definit se sta*ile"te $n %ri'ul r+nd %rin indicarea celui 'ai a%ro%iat (en, (enului %ro,i' ;sau al unuia destul de a%ro%iat< din care face %arte acest o*iect "i, $n al doilea r+nd, %rin indicarea diferen&ei de s%ecie. Henul pro-im este no&iunea i'ediat su%erioar# no&iunii definite. 5iferena specific o constituie ansa'*lul tr#s#turilor s%eciei date care diferen&ia)# no&iunea definit# de celelalte no&iuni su*ordonate aceluia"i (en %ro,i'. Structura acestui ti% de defini&ie se %oate reda %rin for'ula: 4&T 6C5, unde & este definitul, 6 este cel 'ai a%ro%iat (en, sau (enul %ro,i', iar C constituie diferen&a s%ecific#, ceea ce deose*e"te s%ecia dat#, &, de toate celelalte s%ecii ale (enului 6. .efini&iile %rin indicarea (enului %ro,i' "i a diferen&ei s%ecifice se $nt+lnesc destul de des. .ar ele au anu'ite li'ite "i nu %ot fi a%licate no&iunilor care nu au un (en a%ro%iat, sau no&iunilor sin(ulare, care nu au s%ecii. Una dintre (re"elile co'ise $n ca)ul for'ul#rii defini&iilor (enerice este o'iterea (enului. 9n acest ca) $n loc de (enul %ro,i' se utili)ea)# cuvintele 4atunci c"nd5. .e e,e'%lu, $n locul defini&iei corecte 45efiniia este operaia logic prin care se de+vluie coninutul noiunii5 se alc#tuie"te defini&ia 45efiniia este atunci c"nd de+vluim coninutul noiunii5. :,ist# 'ai 'ulte tipuri de definiii generice, eviden&iate $n de%enden&# de for'a diferen&ei s%ecifice: (e!iniiile atributi$e sunt defini&iile $n care definitorul %rin diferen&a s%ecific# e,%ri'# calit#&ile distinctive ale o*iectului definit. .e e,e'%lu: 4Macroeconomia este tiina care se ocup cu structura i funcionarea economiei ca *ntreg5. (e!iniii genetice sunt defini&iile $n care se %recaut# a%ari&ia o*iectului, definitorul indic# 'odul de for'are a o*iectului definit. .e e,e'%lu: 48'iceiul este o norm de comportament format *n practica vieii sociale( acceptat i respectat unanim( fr a fi impus prin constr"ngere5. (e!iniii operaionale $n care caracteristica s%ecific# a o*iectelor este redat# %rin indicarea 'etodelor, o%era&iilor sau %roceselor de identificare a o*iectelor definite. .e e,e'%lu: 4&cidul este lichidul( care colorea+ h"rtia de turnesol *n culoare ro ie5. (e!iniii relaionale sunt defini&iile $n care definitorul indic# siste'ul unor rela&ii esen&iale $n care se (#se"te o*iectul definit. .e e,e'%lu: 4Jero este acel numr a pentru care este adevrat c a-Ka i aL-K-5,

>0

(e!iniii structurale sunt defini&iile $n care se enu'#r# ele'entele unui siste', s%eciile unui (en, sau %#r&ile unui $ntre(. .e e,e'%lu: 4Puterea politic este alctuit din putere legislativ( putere e-ecutiv i putere )udectoreasc5. (e!iniii !uncionale sunt defini&iile $n care definitorul indic# func&iile o*iectului definit. .e e,e'%lu: 4Termometrul este instrumentul cu care se msoar temperatura5. .u%# func&iile $nde%linite $n cadrul %rocesului de cunoa"tere defini&iile no'inale se $'%art $n: (e!iniii le#icale =e-plicative>, care %reci)ea)# sensurile cu care %oate fi utili)at un ter'en $ntr7o li'*#. .e e,e'%lu: 4Termenul $putere% este utili+at pentru a desemna: 9, &'ilitatea sau dreptul de a face cevaB D, Capacitatea de a# i impune propria voin sau de a e-ercita autoritatea asupra altoraB F, 1aportul de dominaie5. (e!iniii stipulati$e sunt defini&iile %rin care: a< se co'%letea)# sau se 'odific# sensul unui ter'en, a unei e,%resii. .e e,e'%lu: 4 Numim $cartu % componenta imprimantei( care conine tu tipografic5. rin aceast# defini&ie s7a introdus un sens nou %entru cuv+ntul cartu , care era utili)at 'ai $nainte cu un alt sens. *< se introduce un ter'en nou $n voca*ularul unei li'*i, sau se introduce un ter'en $'%ru'utat dintr7o li'*# str#in#. .e e,e'%lu: 4Managementul este tiina conducerii eficiente a *ntreprinderilor i instituiilor private sau pu'lice5. c< se %reci)ea)# un sens care se atri*uie, $ntr7un anu'it conte,t %articular unui ter'en a'*i(uu, %entru a se evita %osi*ilele confu)ii. .e e,e'%lu: 4Noiunea $eveniment% se utili+ea+ *n drept cu sensul de fapt )uridic( care apare independent de voina oamenilor5. Construc&ia defini&iei se su%une unor anu'ite re(uli. 1egulile definiiei sunt condi&ii necesare %entru corectitudinea lo(ic# a o%era&iei de definire. Res%ectarea lor asi(ur# corectitudinea defini&iei "i %er'ite evitarea (re"elilor. Aceste re(uli sunt ur'#toarele: 1. Regula identitii. Sfera definitului tre*uie s# coincid# cu sfera definitorului, adic# definitul "i definitorul tre*uie s# reflecte acelea"i o*iecte. : de 'en&ionat, $ns#, c# re(ul# se refer# doar la defini&iile reale. 9n ca)ul neres%ect#rii re(ulii identit#&ii $ntre definit "i definitor e,ist# o rela&ie de su*ordonare "i nu una de identitate. Neres%ectarea re(ulii identit#&ii %oate cau)a ur'#toarele gre eli: 5efiniie prea larg. Gre"eala se %roduce $n ca)ul c+nd sfera definitorului este 'ai lar(# dec+t sfera definitului. 9n acest ca), $n loc de o rela&ie de identitate, e,ist# o rela&ie de su*ordonare, sfera definitului inclu)+ndu7se total $n sfera definitorului. .e e,e'%lu: 4Familia este un grup social5. Aceast# defini&ie este %rea lar(#, fa'ilia fiind doar unul dintre (ru%urile sociale. Sfera no&iunii grup social este 'ai 'are dec+t sfera no&iunii familie. Aceste dou# no&iuni nu se afl# $n rela&ie de identitate, ci de su*ordonare. 5efiniie prea *ngust este defini&ia $n care sfera definitului este 'ai lar(# dec+t sfera definitorului. .efinitorul constituie doar o %arte, o s%ecie a definitorului. .e e,e'%lu: 46ugetul este documentul *n cuprinsul cruia se prevd toate veniturile i cheltuielilor care urmea+ a se reali+a
>1

pe parcursul unui an5. Aceast# defini&ie este %rea $n(ust#, deoarece sfera no&iunii definite este 'ai lar(# dec+t sfera definitorului. 9n definitor se con&ine o caracteristic#, care nu este s%ecific# tuturor ti%urilor de *u(et, ci doar celor, care sunt alc#tuite %e un an de )ile. Ei $n aceast# defini&ie, rela&ia necesar# de identitate este $nlocuit# cu o rela&ie de su*ordonare. 2. Regula e$itrii cercului, .efini&ia nu tre*uie s# fie circular#. a< 5efinitorul nu tre'uie s conin definitul su' nici o form. Adic# ter'enul care se $nt+lne"te $n %artea definit# s# nu se $nt+lneasc# $n %artea definitoare. 9n ca)ul neres%ect#rii acestei re(uli for'ula defini&iei nu 'ai este AXdf J ;A este %rin defini&ie J<, ci AXdf A ;A este %rin defini&ie A<. .efinitorul difer# de definit doar din %ers%ectiv# ver*al#. Gre"eala se nu'e"te idem per idem sau acela i prin acela i "i constituie o defini&ie %rin sine. .e e,e'%lu: 40-istena este tot ceea ce e-ist5, 45efiniia este operaia logic prin care se define te noiunea5. *< 5efinitorul nu tre'uie s utili+e+e definitul pentru propria sa definire. 9n ca)ul neres%ect#rii re(ulii se o*&ine (re"eala nu'it# cerc vicios. .e e,e'%lu: 4Cau+a este o'iectul sau procesul care precede i generea+ un alt o'iect sau proces( numit efect5 "i 40fectul este o'iectul sau procesul care succede altuia( numit cau+( i care este produs de ctre acesta5. 9n aceste defini&ii cau)a este definit# %rin efect, iar efectul C %rin cau)#. entru a ie"i din acest cerc vicios, tre*uie s# defini' efectul %rin alt# no&iune, dec+t cea de cau)#. 3. Regula !ormei a!irmati$e, .efini&ia tre*uie s# fie lo(ic afir'ativ#, ea tre*uie s# arate ce este o*iectul "i nu ce nu este el. .efini&ia %oate con&ine unele caracteristici ne(ative, dar %entru a fi corect#, nu %oate s# se li'ite)e doar la acestea. .e e,e'%lu: 4Mitologia nu este un tip de definiie5. .ar atunci c+nd se define"te o no&iune ne(ativ#, definitorul tre*uie s# includ# ne(a&ii. .e e,e'%lu: 48pera anonim este lucrarea a crei autor este necunoscut5. @. Regula claritii i uni$ocitii, .efini&ia tre*uie s# fie clar# "i %recis#. 9n defini&ie nu tre*uie s# se con&in# no&iuni i'%recise, no&iuni vide. .efinitorul nu tre*uie s# con&in# ter'eni necunoscu&i, deoarece astfel se %roduce (re"eala cu denu'irea latin# 4i(notu' %er i(notius5 care se traduce ca 4ceva necunoscut %rin altceva "i 'ai necunoscut5. 9n defini&ie tre*uie s# fie evita&i ter'enii fi(ura&i, 'etaforele, fi(urile de stil, co'%ara&iile. 9n literatura de s%ecialitate se 'ai eviden&ia)# "i alte re(uli ale defini&iei, dar toate acestea sunt derivate din re(ulile 'en&ionate 'ai sus. Procedee asemntoare cu de!iniia) .efini&iile se utili)ea)# atunci c+nd este nevoie de e,actitate $n re)olvarea unor anu'ite %ro*le'e. .ac# nu %ute' s# alc#tui' o defini&ie, sau nu ave' nevoie s# o alc#tui', atunci $ncerc#' s# sta*ili' esen&a o*iectelor cu un anu'it (rad de %reci)ie. entru aceasta se folosesc anu'ite %rocedee nu'ite procedee asemntoare cu definiia: 5escrierea C enu'erarea se'nelor o*iectului, ur'#rindu7se o*&inerea unui volu' c+t 'ai 'are de cuno"tin&e. Se enu'#r# c+t 'ai 'ulte tr#s#turi, fie esen&iale, fie neesen&iale, $n %ri'ul r+nd a se'nelor e,terioare. .e e,e'%lu: 4!te)arul este un copac *nalt( cu coroana mare( care face ghind5.
>2

Acest %rocedeu se $ntre*uin&ea)# deseori $n %ractica !udiciar#. .e e,e'%lu, $n ca)ul $n care anc0etatorul reali)ea)# e,a'inarea locului cri'ei "i $l descrie. Caracteri+area. 9n ca)ul caracteri)#rii se %une accentul %e enu'erarea caracteristicilor esen&iale. 9n %rocesele !udec#tore"ti se utili)ea)# deseori caracteri)area %ersoanelor ca fiind, de e,e'%lu, 4*uni fa'ili"ti5, sau 4*uni %rofesioni"ti5, etc. Comparaia, entru a se ar#ta ce anu'e este un o*iect, acesta se co'%ar# cu altele, confrunt+ndu7se unele caracteristici, sau toate. 9n do'eniul !uridic se co'%ar#, de e,e'%lu, tr#s#turile %ersoanelor cu tr#s#turile de %e %ortretul7ro*ot %entru a (#si o anu'it# %ersoan#. Sau, de e,e'%lu, la eta%a ela*or#rii le(ilor noi, se co'%ar# le(isla&ia na&ional# cu cea din alte &#ri. Utili+area e-presiilor metaforice i aforistice, .e e,e'%lu: 4Cmila este cora'ia pustiului5. 5efiniiile ostensive %resu%un ar#tarea o*iectului, ac&iunilor, feno'enelor sau situa&iilor. Acest %rocedeu reali)ea)# le(#tura dintre cuvinte "i o*iecte. .ac# dori' ca cineva s# "tie ce este un telefon, $i ar#t#' un telefon. .efini&ia ostensiv# se utili)ea)# des $n $nv#&area unei li'*i str#ine. .ar ea %oate fi folosit# doar %entru cele 'ai si'%le "i concrete o*iecte "i feno'ene C co%ac, %loaie. Cu a!utorul ei nu a' %utea, $ns#, s# ar#t#' cuiva ce este incon tientul sau dorul. 9n afar# de aceasta, 'ai e,ist# "i anu'ite riscuri la utili)area acestei %roceduri. Astfel, dac# $i ar#t#' unui co%il o cea"c# "i $i s%une' c# aceasta este o cea"c#, s7ar %utea ca el s# r#'+n# cu i'%resia, c# cea"ca %oate avea doar a"a for'#, doar a"a culoare "i s# fie fa*ricat# doar din a"a 'aterial. .e 'ulte ori aceste %rocedee %reced defini&ia, 'ai ales $n cadrul %rocesului didactic. (e!iniiile &n domeniul dreptului (e!iniiile din domeniul dreptului sunt acele defini&ii care au $n calitate de definitor o no&iune !uridic#. 9n dre%t se utili)ea)# 'ai ales trei ti%uri de defini&ii ale no&iunilor !uridice: definiii aparin"nd tiinei dreptului, definiii legale ;le(islative< "i definiii formulate de organele de )ustiie ;defini&ii !udec#tore"ti sau !urisdic&ionale<. =1o(Sdr., %. GM? Aceste defini&ii se deose*esc %rin ori(inea sa. .efini&iile le(ale se re(#sesc $n le(i. :le tre*uie s# se *a)e)e %e cunoa"terea "tiin&ific#, %e "tiin&a dre%tului, deoarece anu'e $n "tiin&# se re(#se"te infor'a&ia ini&ial# des%re esen&a o*iectelor reflectate de c#tre con&inut. .efini&iile le(ale sunt o*li(atorii "i nu %ot s# fie afectate de c#tre defini&iile "tiin&ifice. .efini&ia e,act#, corect# a no&iunilor are $n sfera dre%tului at+t i'%ortan&# teoretic#, c+t "i %ractic#. .ac# $n le(i nu ar e,ista defini&ii e,acte, de e,e'%lu, a 4fa%tei ilicite5, a 4cul%ei5, a 4neaten&iei5, atunci acestea nu ar %utea fi corect inter%retate, feno'enele reflectate $n aceste no&iuni nu ar fi *ine $n&elese, iar deci)iile !udec#tore"ti ar %utea s# fie eronate. 8#r# defini&ii *ine for'ulate nu %ute' s# vor*i' des%re no&iuni "tiin&ifice %recise, ci doar re%re)ent#ri neclare, care %er'it inter%ret#ri su*iective ar*itrare. 9n activitatea de !urist, s%eciali"tii a%elea)# destul de frecvent la defini&ii. :,ist# totu"i $n dre%t anu'ite neclarit#&i "i confu)ii $n le(#tur# cu i'%reci)ia "i necoinciden&a defini&iilor $n cadrul diferitor siste'e de dre%t. 9n "tiin&a dre%tului e,ist# o %uternic# autoritate a defini&iilor le(ale.
>3

9n fiecare siste' al le(isla&iei na&ionale e,ist# anu'ite nor'e definitive care, de o*icei, se con&in $n %artea (eneral# a codurilor de ra'ur#, $n care se dau defini&ii ale no&iunilor de *a)# ;%ersoan#, %ro%rietate, %artid %olitic, etc. Aceste defini&ii sunt defini&ii le(ale, definitio legis, alte defini&ii sunt cele de a%licare, !uridice %ro%riu7)ise, definitio )uris care se dau $n s#lile de !udecat# "i defini&iile doctrinare, date de c#tre savan&ii7!uri"ti, definitio legis. .esi(ur, defini&iile le(ale sunt de o*icei %ro%use de c#tre savan&i !uri"ti cu autoritate. .ar se $nt+'%l# ca unele defini&ii s# fie defor'ate $n %rocesul de ado%tare a le(ilor $n de%enden&# de con!unctur#, for&e %olitice "i interese econo'ice sau ca !uri"tii din anu'ite interese cor%orative s# nu fie cointeresa&i s# dea defini&ii corecte. .ac# %e %arcursul definirii unei no&iuni noi a%el#' la alt# no&iune, care, la r+ndul s#u, se define"te cu a!utorul %ri'ei, atunci aceast# defini&ie con&ine un cerc vicios. - s%ecie a%arte de cerc $n defini&ie este tautolo(ia. 6autolo(ia este o defini&ie incorect# $n care definitorul re%et# definitul. 6autolo(ia este o (re"eal# 'ai si'%l# dec+t cercul. Nu tre*uie s# defini' necunoscutul %rin necunoscut. .efini&iile le(ale se ela*orea)# $n cadrul %rocesului de le(iferare. Aceste defini&ii se con&in $n le(i. 9n o%inia lui D. Nna%%, defini&ia le(al# este 4o o%era&ie !uridic# de deter'inare a no&iunilor, adic# dre%t un %rocedeu !uridic de fi,are a se'nifica&iei unei e,%resii dintr7un te,t de le(e, iar %e de alt# %arte, deter'ina&ia no&ional# $ns#"i $n care se 'ateriali)ea)# %rocedeul 'en&ionat5. =1o(Sdr., %. K1? .e cele 'ai 'ulte ori, defini&iile le(ale sunt defini&ii %rin (enul %ro,i' "i diferen&a s%ecific#. 9n defini&iile le(ale este %re)ent un ele'ent nor'ativ $n %ri'ul r+nd %entru c# $n le(e se s%ecific# con&inutul unei no&iuni !uridice "i $n al doilea r+nd din cau)a c# o*lic# le(iuitorul s# $n&elea(# o no&iune !uridic# anu'e $ntr7un anu'it fel. .efini&iile le(ale au caracter o*li(atoriu, c0iar dac# $n le(i se $nt+lnesc "i defini&ii cu caracter neo*li(atoriu, fa%t ce se %oate sta*ili %rin inter%retarea le(ii. 6otu"i, nu se e,clude ca defini&iile din sfera "tiin&ei dre%tului s# le conteste, ceea ce nu se va r#sfr+n(e asu%ra defini&iilor le(ale, cel %u&in %+n# la o viitoare activitate le(islativ# care va vi)a no&iunea vi)at# $n defini&ie. (. C7asi6i0area 1i 5i8i<iunea. entru siste'ati)area o*iectelor "i feno'enelor se utili)ea)# o%era&iile de clasificare "i divi)iune. Clasi!icarea este o%era&ia lo(ic# %rin care ter'enii 'ai %u&ini (enerali sunt (ru%a&i, $n *a)a anu'itor caracteristici $n sfera unor ter'eni 'ai (enerali. rin clasificare ter'enii 'ai %u&in (enerali sunt (ru%a&i $n func&ie de anu'ite caracteristici din con&inutul lor, $n sfera unor ter'eni 'ai (enerali. Clasificarea se eviden&ia)# %rintr7un caracter relativ sta*il, o le(#tur# 'are cu %ractica, ceea ce %er'ite ca ea s# fie %e lar( a%licat# $n do'eniul dre%tului. Structura clasi!icrii) Clasificarea con&ine trei elemente principale: 1< 2< ele'entele clasific#rii, adic# ter'enii care for'ea)# o'iectul clasificrii2 clasele, adic# ter'enii 'ai (enerali o*&inu&i $n re)ultatul clasific#rii2
>@

3< criteriul clasificrii C se'nele utili)ate %entru (ru%area ele'entelor $n clase. Criteriul este acel un(0i de vedere din care se efectuea)# co'%ararea o*iectelor. :l %oate fi at+t o %ro%rietate, c+t "i o clas# de %ro%riet#&i. .ipurile de clasi!icare. I. 9n func&ie de nu'#rul de clase o*&inute $n re)ultatul clasific#rii se deose*esc clasific#ri di0oto'ice "i clasific#ri %olito'ice. 1. Clasi!icri di'otomice sunt clasific#rile $n cadrul c#rora 'ul&i'ea de o*iecte este re%arti)at# $n dou# clase. 9ntr7o clas# se includ o*iectele, care au un anu'it se'n, iar $n a doua clas# C o*iectele, care nu au acest se'n. .e o*icei se reali)ea)# du%# o %ro%rietate "i se o*&ine o clas# %o)itiv# "i una ne(ativ# ;co'%le'entar#<. .e e,e'%lu: 4Muncitorii se clasific *n muncitori calificai i muncitori necalificai5. .e 'ulte ori, clasificarea di0oto'ic# %resu%une o*&inerea a dou# no&iuni contradictorii. .e e,e'%lu, oa'eni: cinsti&i "i necinsti&i. .ar nu $ntotdeauna se o*&in no&iuni contradictorii. .e e,e'%lu, defini&ii: no'inale "i reale. 2. Clasi!icri politomice sunt clasific#rile $n ur'a c#rora se o*&in 'ai 'ult de dou# clase. 9n acest ca) toate clasele sunt %o)itive "i nu e,ist# co'%le'entaritate. .e e,e'%lu: 4Re(i'urile %olitice se clasific# $n re(i'uri totalitare, re(i'uri autoritare "i re(i'uri de'ocratice5. II. 9n func&ie de natura criteriului utili)at, se distin( clasific#ri naturale "i artificiale. 1. Clasi!icri naturale sunt clasific#rile $n care clasele sunt ar#tate a"a cu' sunt ele $n realitate. .re%t criteriu %entru clasificare servesc se'nele esen&iale ale o*iectelor. .e e,e'%lu: 4!ateliii corpurilor cere ti se clasific *n satelii naturali i satelii artificiali5. 2. Clasi!icri arti!iciale sunt clasific#rile care au dre%t criteriu %entru clasificare se'ne neesen&iale. Se folosesc ni"te criterii conven&ionale, care sunt convena*ile din %unct de vedere al utilit#&ii, necesit#&ilor %ractice. .e aceea, aceste clasific#ri se 'ai nu'esc "i clasific#ri %ra('atice. .e e,e'%lu, clasificarea studen&ilor $n catalo( du%# litera cu care $nce%e nu'ele. III. .u%# natura claselor o*&inute se va deose*i $ntre clasificarea teoretic "i cea empiric. 1. Clasi!icarea teoretic %resu%unere o*&inerea nu doar claselor e,istente, reale, ci "i a unor clase %osi*ile. .e e,e'%lu: 4Toate fiinele se clasific *n fiine terestre i fiine e-traterestre5. 2. Clasi!icarea empiric %resu%une o*&inerea doar unor clase reale, Regulile clasi!icrii. 1. Regula completitudinii clasi!icrii) Clasificarea tre*uie s# fie co'%let#. Adic# fiecare dintre ele'entele ce for'ea)# o*iectul clasific#rii tre*uie s# fie introdus $ntr7o clas#, f#r# a fi o'is vre7o unul. .eci, clasificarea nu tre*uie s# lase rest. Astfel, clasificarea 48amenii se *mpart *n europeni( africani i australieni5, las# rest %e oa'enii de %e alte continente. 2. Regula e#cluderii claselor, Clasele o*&inute nu tre*uie s# se intersecte)e. -rice ele'ent tre*uie s# fie introdus doar $ntr7o sin(ur# clas#, nu $n dou# sau 'ai 'ulte conco'itent. 3. Regula criteriului, e aceea"i trea%t# a clasific#rii, criteriul tre*uie s# fie unic "i *ine deter'inat. Aceast# re(ul# i'%une cerin&a de a nu sc0i'*a acel se'nul sau ansa'*lu de se'ne du%#
>>

care a' $nce%ut s# efectu#' clasificarea. -rice o*iect din universul clasific#rii tre*uie s# fie re%re)entat $n clase du%# unul "i acela"i criteriu. .esi(ur, acelea"i ele'ente %ot fi clasificate du%# criterii diferite, dar nu $n acela"i ti'%. .e e,e'%lu, nu este corect s# reali)#' clasificarea oa'enilor $n fe'ei, *#r*a&i "i co%ii din cau)a c# de la $nce%ut noi a' clasificat oa'enii du%# (en, iar 'ai a%oi a' $nce%ut o clasificare du%# v+rst#. .ac# criteriul nu este deter'inat, atunci clasificarea nu este %erfect#, se vor o*&ine 'ul&i'i va(i, i'%recise. C0iar dac# criteriul clasific#rii nu tre*uie s# fie o no&iune i'%recis#, acest lucru nu este $ntotdeauna %osi*il. .ac# totu"i se efectuea)# o clasificare du%# o no&iune i'%recis#, a%oi con&inutul acesteia tre*uie s# fie %reci)at $n cadrul clasific#rii date. .e e,e'%lu, dac# dori' s# efectu#' o clasificare a %o%ula&iei Re%u*licii Boldova $n clase du%# avu&ie $n *o(a&i, s#raci "i clasa de 'i!loc, a%oi tre*uie s# sta*ili' $n cadrul acestei clasific#ri ce anu'e $n&ele(e' %rin oa'eni *o(a&i "i %rin oa'eni s#raci. @. Clasi!icarea trebuie s !ie proporional , Adic# su'a claselor o*&inute tre*uie s# fie e(al# cu universul de clasificare. .e fa%t, dac# sunt res%ectate %ri'ele dou# re(uli, de o*icei se res%ect# "i aceast# re(ul#. .ar se %oate $nt+'%la ca unele ele'ente ale o*iectului clasific#rii s# fie l#sate rest, iar $n locul lor $n clase s# fie introduse de dou# ori acelea"i ele'ente. >. -semnrile dintre obiectele a!late &n aceeai clas trebuie s !ie mai importante dect deosebirile dintre ele. 9ntr7o clasificare su%erficial#, delfinii sau *alenele ar sta al#turi de %e"ti, av+nd $n vedere 'ediul $n care tr#iesc, for'a cor%ului "i 'odul de loco'o&ie C criterii du%# care, la r+ndul lor, liliecii s7ar situa al#turi de %#s#ri $n clasa )*ur#toarelor. .u%# criteriul 'ai esen&ial al 'odului de re%roducere, $ns#, at+t *alenele "i delfinii, c+t "i liliecii fac %arte din clasa 'a'iferelor C ase'#n#rile fiind, %e acest %lan, 'ult 'ai i'%ortante dec+t deose*irile, oric+t ar fi acestea de vi)i*ile $n %ri'# a%aren&#. (i$iziunea. .ivi)iunea 'ai este nu'it# "i clasificare analitic, (i$iziunea este o%era&ia lo(ic# %rin care %ornind de la o no&iune (eneral#, de)v#lui' 'ai $nt+i s%eciile ei, a%oi su*s%eciile acestora, %+n# a!un(e' la o*iectele individuale care a%ar&in clasei re%re)entate de ter'enul ini&ial. .ivi)iunea este o%eraia lo(ic %rin care se desco'%une (enul $n s%eciile sale. .ivi)iunea de)v#luie sfera no&iunii. 9n structura divi)iunii se distin( ur'#toarele ele'ente: o'iectul divi+iunii C o no&iune (eneral# luat# ca (en "i $'%#r&it# $n s%ecii, su*s%ecii ". a. '. d.2 criteriul divi+iunii C o caracteristic# $n *a)a c#reia se (ru%ea)# s%eciile "i su*s%eciile2 mem'rii ;ele'entele< divi)iunii. Re(ulile divi)iunii coincid $n 'are '#sur# cu re(ulile clasific#rii. .ivi)iunea tre*uie s# fie co'%let#. 1a fiecare trea%t# a divi)iunii criteriul tre*uie s# fie unic "i deter'inat. 1a fiecare trea%t# $ntre s%eciile care re%re)int# 'e'*rii divi)iunii tre*uie s# e,iste un ra%ort de o%o)i&ie ;contrarietate sau o%o)i&ie<. .ivi)iunea nu tre*uie s# fac# salturi, no&iunile de %e fiecare trea%t# a divi)iunii tre*uie s#7"i (#seasc# (enul %ro,i' %e trea%ta i'ediat su%erioar#. K. R.7u7 5i8i<iunii 1i 07asi6i04rii =n .pere7e 5e 0a7i6i0are ;uri5i04.
>A

9n sfera dre%tului divi)iunea "i clasificarea se utili)ea)# $n o%erele de calificare !uridic#. .e e,e'%lu, %entru a deter'ina %edea%sa, tre*uie s# se sta*ileasc# v+rsta *#nuitului, %entru c# %oate s# e,ist# o diferen&# 'are $ntre %edea%sa a%licat# celor car au v+rsta 'a!oratului "i a celor care nu o au. .e aceea 'ai $nt+i e,ist# o divi)are a %ersoanelor $n cele care au atins v+rsta 'a!oratului "i $n cele care nu au atins v+rsta 'a!oratului. Cei care nu au atins v+rsta 'a!oratului se $'%art $n cei care au atins 1A ani "i care $nc# nu au atins 1A ani. Bai de%arte, cei care nu au atins v+rsta de 1A ani se $'%art $n cei care au atins v+rsta de 1@ ani "i $n cei care nu au atins v+rsta de 1@ ani. Cunoa"terea esen&ei "i a re(ulilor divi)iunii a!ut# s# se re%arti)e)e corect o*iectele $n (ru%uri, s# se cercete)e "i astfel s# se cunoasc# 'ai *ine %ro%riet#&ile $ntre(ii clase. entru !uri"ti cunoa"terea ti%urilor "i re(ulilor divi)iunii are o 'are i'%ortan&#. .ivi)iunea se a%lic# $n cadrul anc0et#rii, $n clasificarea versiunilor !uridice "i alte ac&iuni de anc0et#. n2re:4ri pen2ru 8eri6i0are. 1. Ce este no&iuneaQ 2. Care sunt for'ele lin(vistice de e,%ri'are a no&iuniiQ 3. Care este structura no&iuniiQ @. Ce este con&inutul no&iuniiQ >. Ce este sfera no&iuniiQ A. Care este esen&a rela&iei inverse dintre sfera "i con&inutul no&iuniiQ G. Ce ti%uri de no&iuni cunoa"te&iQ K. Ce rela&ii dintre no&iuni cunoa"te&iQ M. 9n ce const# s%ecificul no&iunii !uridiceQ 10. Care sunt o%era&iile cu no&iunileQ 11. Ce este defini&iaQ 12. Care este structura defini&ieiQ 13. Care sunt %rinci%alele ti%uri de defini&iiQ 1@. Care este rolul %rinci%al al defini&ieiQ 1>. rin ce se deose*esc defini&iile reale "i cele no'inaleQ 1A. Ce este o defini&ie %rin indicarea (enului %ro,i' "i a diferen&ei s%ecificeQ 1G. Care sunt re(ulile defini&ieiQ Care sunt cele 'ai frecvente (re"eli $n o%era&ia de definireQ 1K. Care este esen&a defini&iilor utili)ate $n (+ndirea !uridic#: le(ale, doctrinare, de a%licareQ 1M. Care este rolul defini&iei $n o%era de calificare !uridic#Q 20. Ce este clasificareaQ 21. Care sunt avanta!ele clasific#rii naturaleQ 22. Ce este clasificarea di0oto'ic#Q 23. Ce re(uli ale clasific#rii cunoa"te&iQ 2@. Ce este divi)iuneaQ 2>. Care este rolul clasific#rii "i divi)iunii $n o%erele de calificare !uridic#Q E>er0i3ii 1i pr.:7eme.

1. .eter'ina&i con&inutul "i sfera ur'#toarelor no&iuni: stat, partid politic, lege.
2. Care dintre no&iunile date are un con&inut 'ai *o(at: lege, Constituie, Constituia 1epu'licii MoldovaQ 3. .eter'ina&i care dintre no&iunile enu'erate sunt sin(ulare "i care sunt (enerale: carte, satelit natural al Pm"ntului, ordin, Curtea Constituional a 1epu'licii Moldova, anotimp, partid. @. .eter'ina&i care dintre no&iunile enu'erate sunt concrete "i care sunt a*stracte: idiom, calificat, *ntreprindere, al'ea, rectificare, 'inevoitor, anali+, e-erciiu, facultate, sociali+are, carte, rigiditate, inegalitate, anga)are.
>G

>. .eter'ina&i care no&iuni sunt %o)itive "i care C ne(ative: de+ordine, nelini tit, nefericit, antiviral, vesel, suprat, nevoie, independen, introspecie, nedumerit( frumos, neloial. A. .eter'ina&i care no&iuni sunt %recise "i care C i'%recise: element, de ert, sfer, 'untate, *nelept, frumos, interesant, foios, uria , trunchi, t"nr, grmad, chel, acum, ciread, stol. G. .eter'ina&i care no&iuni sunt a*solute "i care C relative: numr impar, *nceput, sor, elev, so, prieten, pacient, printe, creditor, cau+, ef, form, posi'ilitate, cetean. K. Reali)a&i anali)a lo(ic# a ur'#toarelor no&iuni: g"nd, &!0M, 'anc comercial, 5eclaraia Universal a 5repturilor 8mului, *ntre'are, ipote+, element, regul, e-amen, student. M. Co'%ara&i ur'#toarele no&iuni din %unctul de vedere al '#ri'ii sferei "i al '#ri'ii con&inutului: a. instituie de *nvm"nt "i instituie de *nvm"nt cu profil economic2 *. operaie logic "i clasificare2 c. stat "i stat de drept2 d. definiie i definiie legal, 10. 9n ce rela&ie se afl# con&inuturile ur'#toarelor no&iuni7%erec0i: a. numr ce se divide prin M "i numr ce se divide prin M i prin F2 ', drept i drept civilB c. prelegere i prelegere la filosofie, 11. .a&i e,e'%le de no&iuni co'%ara*ile "i inco'%ara*ile. 12. .a&i e,e'%le de no&iuni co'%ati*ile "i inco'%ati*ile. 13. .a&i e,e'%le de no&iuni ce se afl# $n rela&ie de identitate. 1@.G#si&i no&iuni identice %entru ur'#toarele no&iuni: capitala 1epu'licii Moldova, cel mai lung r"u din lume, constituie, autorul romanului $Ion%, cel mai vestit ucenic al lui Platon. 1>. .a&i e,e'%le de no&iuni ce se afl# $n rela&ie de intersec&ie. 1A. .a&i e,e'%le de no&iuni ce se afl# $n rela&ie de su*ordonareRordonare. 1G. .a&i e,e'%le de no&iuni ce se afl# $n rela&ie de coordonare. 1K. .a&i e,e'%le de no&iuni ce se afl# $n rela&ie de contrarietate. 1M. .a&i e,e'%le de no&iuni ce se afl# $n rela&ie de contradic&ie. 20. .eter'ina&i rela&ia dintre ur'#toarele %erec0i de no&iuni: a. relaie "i relaie de intersecie2 *. principiu "i principiu logic2 c. logic "i logic deontic, 21. Sta*ili&i ra%ortul dintre ur'#toarele no&iuni "i re%re)enta&i7l %rin cercurile lui :uler: a. pedeaps, amend2 *. stat, stat federativ, stat european2 c. form logic, noiune, noiune vid2 d. filosof, Platon, grec2 e. stat european, Italia2 f. student, dansator. 22. Ar#ta&i cu a!utorul cercurilor lui :uler rela&ia dintre ur'#toarele no&iuni: a. )urist, avocat2 *. precipitaii, ploaie, ninsoare, ploaie torenial2 c. corp ceresc, stea, !oarele, Pm"ntul, planet, comet( Marte. 23. 9n ce rela&ii se afl# ur'#toarele no&iuni: a. localitate, ora , Chi inu2 *. norm, norm social, norm )uridic2 c. sfer a dreptului, drept financiar, drept administrativ2 d. drepturi, dreptul la via, dreptul la li'era e-primare. 2@.Care %erec0i de no&iuni e,%ri'# rela&ia gen#specie "i care C parte#*ntreg: carte, pagini2 definiie, definiie nominal2 clasificare, clasificare dihotomic2 definiie, definitor2
>K

norm, lege2 &!0M, facultatea $0conomie Heneral i 5rept%2 facultate, facultate de istorieQ 2>. .a&i e,e'%le de defini&ii reale. 2A. .a&i e,e'%le de defini&ii no'inale. 2G. .eter'ina&i definitul "i definitorul $n ur'#toarele defini&ii: a. 6ro?er vamal este persoana )uridic( *nregistrat *n conformitate cu legislaia( care deine licen pentru activitatea de 'ro?er vamal( eli'erat de Camera de Liceniere( i care( *n numele i pentru tere persoane( declar mrfurile( le pre+int pentru vmuire( efectuea+ i alte operaiuni vamale. ;Codul Da'al al R. Boldova<. *. Economia de pia este un mod de organizare a economiei prin care mecanismele naturale asigur fr intervenia unui monopol sau a statului, echilibrul permanent al ofertei i cererii. 2K. .eter'ina&i ti%ul defini&iei: a. @om numi definiie operaia logic prin care de+vluim coninutul unei noiuni sau sta'ilim sensul unui cuv"nt( termen2 *. 0tica este tiina filosofic care studia+ morala2 c. Numim sociologie tiina care studia+ societatea. 2M. Anali)a&i din %unct de vedere al corectitudinii lo(ice ur'#toarele defini&ii: a. Noiunea este o form de g"ndire2 *. Ta-a vamal este un impo+it indirect2 c. Capitala este ora ul *n care se afl Parlamentul unei ri2 d. Instalatorul este persoana care se ocup de instalareB e. Parlamentul este o instituie politic2 f. Fi+ica este o tiin care se pred *n licee2 (. Leul este regele animalelor2 0. 5efiniia nu este clasificare. 30. .a&i e,e'%le de defini&ii din sfera dre%tului. 31..a&i e,e'%le de clasificare di0oto'ic#. 32.Reali)a&i clasificarea ur'#toarelor no&iuni: norm de drept, stat. 33. .eter'ina&i corectitudinea ur'#toarelor clasific#ri: a. 1aporturile )uridice civile pot fi: patrimoniale i nepatrimoniale2 *. A"rtiile de valoare se clasific *n aciuni i cecuri2 c. Nrile se *mpart *n democratice i federative.

>M

Tema 5. JUDECATA.
Noiuni: !udecat#, !udec#&i cate(orice, !udec#&i de rela&ie, !udec#&i e,isten&iale, !udec#&i universal7afir'ative, !udec#&i %articular7afir'ative, !udec#&i universal7ne(ative, !udec#&i %articular7 ne(ative, !udec#&i si'%le, !udec#&i co'%use, !udec#&i con!unctive, !udec#&i dis!unctive, !udec#&i i'%licative, !udec#&i ec0ivalente, !udec#&i ne(ative co'%use, !udec#&i 'odale, !udec#&i !uridice. 1. . 3. &. 5. A. G. ,. Cara02eris2i0a /enera74 a ;u5e043ii. Ju5e043i7e simp7e. Tipuri7e 5e ;u5e043i simp7e. C7asi6i0area ;u5e043i7.r 0a2e/.ri0e. Dis2ri:uirea 2ermeni7.r =n ;u5e043i7e 0a2e/.ri0e. Rap.r2uri7e 5in2re ;u5e043i7e 0a2e/.ri0e 5up4 a5e84r. Ju5e043i7e 0.mpuse 1i 2ipuri7e 7.r. Ju5e043i7e m.5a7e. @pe0i6i0u7 ;u5e043ii ;uri5i0e. 1. Cara02eris2i0a /enera74 a ;u5e043ii. Judecata este for'a de (+ndire %rin inter'ediul c#reia se de)v#luie %re)en&a sau a*sen&a unor caracteristici la o*iecte "i %re)en&a sau a*sen&a rela&iilor dintre o*iecte. ute' s# deose*i' !udecata de alte for'e lo(ice %rin fa%tul c# $n ea se afir'# sau se nea(# ceva des%re ceva. /udecata este o for'# de (+ndire 'ai co'%le,# dec+t no&iunea, ea fiind alc#tuit# din no&iuni. .e ase'enea, !udecata %oate fi adev#rat# sau fals#. Forma lingvistic a )udecii este %ro%o)i&ia (ra'atical#. /udec#&ile nu %ot s# a%ar# "i s# e,iste $n afara %ro%o)i&iilor. .ar nu toate %ro%o)i&iile e,%ri'# !udec#&i. Su*iectul "i %redicatul for'ea)# !udecata %rin inter'ediul co%ulei. 8i,+nd a%artenen&a sau nea%artenen&a calit#&ii unui o*iect, le(#tura lo(ic# une"te ter'enii !udec#&ii $ntr7un tot $ntre(. 9n unele !udec#&i se reflect# a%artenen&a sau nea%artenen&a la o*iect a c+torva caracteristici. 9n aceste !udec#&i su*iectul are dou# sau 'ai 'ulte %redicate. 8unda'entul ontolo(ic al !udec#&ii $l constituie le(#turile "i rela&iile dintre o*iecte. Aceste le(#turi "i rela&ii sunt foarte diverse, ceea ce condi&ionea)# diversitatea !udec#&ilor. Rolul !udec#&ii $n %rocesul cunoa"terii este incontesta*il. Su* for'# de !udec#&i se identific# %ro*le'ele $n %rocesul cunoa"terii, su* for'# de !udec#&i se $naintea)# i%ote)ele "i se for'ulea)# adev#rurile "tiin&ifice. 9n sfera dre%tului su* for'# de !udec#&i a%ar actele nor'ative, articolele din le(i. /udec#&ile sunt un 'i!loc de co'unicare $ntre oa'eni, de sc0i'* de infor'a&ii. 9n li'*# !udec#&ile se e,%ri'# %rin %ro%o)i&ii (ra'aticale, dar nu orice %ro%o)i&ie (ra'atical# re%re)int# o !udecat#, ci doar %ro%o)i&iile enun&iative. :le constituie !udec#&i, deoarece e,%ri'# ceva des%re ceva "i %ot fi a%reciate ca fiind adev#rate sau false. .e cele 'ai 'ulte ori, adev#rul !udec#&ilor $l deter'in#' confor' teoriei cores%onden&ei: dac# ceea ce se afir'# sau se nea(# $n !udecat# cores%unde realit#&ii, atunci ea se consider# adev#rat#. 9n ca) contrar, !udecata se consider# fals#. Adev#rul unor !udec#&i %oate fi sta*ilit cu u"urin&#, iar adev#rul altora se sta*ile"te $n re)ultatul unor cercet#ri a%rofundate. ro%o)i&iile intero(ative nu re%re)int# !udec#&i, ele nu sunt nici afir'a&ii, nici ne(a&ii "i nu %ot fi a%reciate ca adev#rate sau false. .oar $ntre*#rile retorice re%re)int# !udec#&i, %entru
A0

c# $ntr7adev#r ele re%re)int# ni"te afir'a&ii. .e e,e'%lu, $ntre*area 4Cine nu * i dore te fericireaQ5 nu necesit# un r#s%uns, ci re%re)int#, de fa%t, afir'a&ia 4Fiecare * i dore te fericirea5. Uneori "i %ro%o)i&iile i'%erative %ot fi !udec#&i. .e e,e'%lu, %ro%o)i&ia i'%erativ# 4Ce fel de e-pert mai este i elY5 re%re)int#, de fa%t, afir'a&ia 40l nu este un e-pert5, iar orice afir'a&ie este o !udecat#. /udecata are o anu'it# structur. :a const# din dou# co'%onente %rinci%ale: su'iectul "i predicatul lo(ic, ceea ce este condi&ionat de fa%tul, c# orice %ro%o)i&ie %resu%une e,isten&a a cel %u&in dou# o*iecte (+ndite, care se afl# $ntr7o anu'it# rela&ii. :le'ente ale !udec#&ii sunt, de ase'enea, co%ulaRle(#tura lo(ic# "i cuantorii. Subiectul !udec#&ii re%re)int# no&iunea care reflect# o*iectul, des%re care se afir'#, sau se nea(# ceva, acel o*iect, c#ruia i se atri*uieRsau nu o anu'it# $nsu"ire. Su*iectul se dese'nea)# %rin litera !. .e e,e'%lu, $n !udecata 4Familia este un grup social5, no&iunea familia este su*iectul lo(ic al !udec#&ii. Anu'e o*iectului familie i se atri*uie calitatea de a fi grup social. Predicatul !udec#&ii constituie ceea, ce anu'e se afir'#, sau se nea(# des%re o*iectul e,%ri'at de c#tre su*iect. :l constituie %ro%rietatea atri*uit# su*iectului. redicatul se dese'nea)# %rin P. .e e,e'%lu, $n !udecata 4I'%o)itarea este su%ortul funda'ental al e,isten&ei oric#rui stat5, %redicatul lo(ic este suportul fundamental al e-istenei oricrui stat. Su*iectul "i %redicatul se nu'esc termeni ai )udecii. Ace"tia se e,%ri'# %rin no&iuni. 6er'enii !udec#&ii au caracter corelativ, ei nu %ot s# e,iste unul f#r# altul "i invers. 1e(#tura dintre su*iectul lo(ic "i %redicatul lo(ic, care reflect# rela&ia o*iectiv# dintre o*iectele (+ndite, se de)v#luie %rin le(#tura lo(ic#, care se nu'e"te "i co%ul#. Co%ula e,%ri'# rela&ia dintre su*iect "i %redicat, une"te ter'enii !udec#&ii $ntr7un tot $ntre(, sta*ilind a%artenen&a sau li%sa la o*iect a unei caracteristici. 9n li'*a ro'+n# aceast# le(#tur# se e,%ri'# %rin cuvintele 4este5, 4nu este5, 4sunt5, 4nu sunt5, 4repre+int5, 4nu repre+int5. C+te odat# co%ula li%se"te $n e,%ri'area lin(vistic# a !udec#&ii, dar ea se su*$n&ele(e. .e e,e'%lu, $n !udecata 4.efini&ia este o operaie logic5, co%ula are o e,%ri'are lin(vistic# C este. Iar $n !udecata 4Lenea plictise te pe om5, co%ula este se su*$n&ele(e. Su*iectul lo(ic "i %redicatul lo(ic sunt varia'ile logice. :le varia)# de la !udecat# la !udecat#. Iar co%ula este o constant logic, deoarece are tot ti'%ul acela"i con&inut: indic# dac# un o*iect are sau nu are anu'ite se'ne. .in structura %ro%o)i&iilor cate(orice fac %arte "i o%eratori lo(ici nu'i&i cuantori sau cuantificatori. Ace"tia se refer# doar la su*iect "i caracteri)ea)# !udecata din %ers%ectiva cantit#&ii, indic# fa%tul dac# afir'a&iaRne(a&ia din !udecat# se refer# la toate ele'entele sferei no&iunii e,%ri'ate de c#tre su*iect, sau la o %arte a acesteia. Ace"ti cuantori sunt: a. cuantorul uni$ersal, care se e,%ri'# $n li'*# %rin cuvintele 4toi5, 4toate5, 4fiecare5, 4orice5, 4oricine5, 4oricare5, 4nici un5, 4nici o5. Acest cuantor arat# fa%tul, c# rela&ia dintre su*iectul lo(ic "i %redicatul lo(ic are loc %entru fiecare ele'ent din sfera su*iectului. Se notea)# %rin

A1

*. cuantorul e#istenial( care se e,%ri'# $n li'*# %rin cuvintele 4unii5, 4unele5, 4o parte5, 4e-ist5, 4minoritatea5, 4ma)oritatea5. Cuantorul dat arat# c# rela&ia dintre su*iect "i %redicat are loc doar %entru unele ele'ente din sfera su*iectului. Se notea)# %rin 0. cuantorul indi$idual se red# %rintr7un %ronu'e de'onstrativ C 4acest5, 4acel5 sau %rintr7un nu'e %ro%riu "i arat# c# un sin(ur ele'ent din sfera su*iectului ;sfer# cu 'ai 'ulte ele'ente sau cu unul sin(ur<, se afl# $n rela&ie cu %redicatul !udec#&ii. . Ju5e043i7e simp7e. Tipuri7e 5e ;u5e043i simp7e. Cele 'ai ele'entare !udec#&i sunt cele simple. Nu'ite "i atomice, aceste !udec#&i nu includ $n sine alte !udec#&i. :le constituie reflectarea unei sin(ure le(#turi dintre o*iecte. .e e,e'%lu: 48'iceiul este cel mai vechi i+vor de drept5, 4Toate persoanele sunt egale *n faa legii5. /udec#&ile si'%le se $'%art $n diverse ti%uri $n func&ie de caracteristicile lo(ice: caracterul le(#turii lo(ice ;calitatea "i cantitatea< su*iectului "i %redicatului, rela&ia dintre su*iect "i %redicat. 9n func&ie de rela&ia dintre su*iect "i %redicat se eviden&ia)# ur'#toarele !udec#&i: a. udeci atributi$e, acestea sunt !udec#&ile ce reflect# le(#tura dintre o*iect "i caracteristica sa, aceast# le(#tur# afir'+ndu7se sau se ne(+ndu7se. 9n !udec#&ile atri*utive se afir'# sau se nea(# a%artenen&a unui anu'it se'n la toate sau doar la unele dintre o*iectele clasei (+ndite, e,a'inate. Ra%ortul dintre su*iectul "i %redicatul lo(ic se enun&# $n aceste !udec#&i cate(oric, f#r# a se reali)a vre7 o evaluare a acestei le(#turi. .e aceea aceste %ro%o)i&ii se 'ai nu'esc categorice. Sc0e'a lo(ic# a !udec#&ii atri*utive este: ! C P, se cite"te: S este . ! este su*iectul !udec#&ii, P este %redicatul !udec#&ii, iar 4C5 este le(#tura lo(ic#, co%ula. .e e,e'%lu, !udec#&ile 4Unii studeni studia+ la drept5, 45reptul privat cuprinde normele care reglementea+ raporturile dintre particulari5, sunt !udec#&i cate(orice. *. udeci de relaie, $n care se (+nde"te fa%tul c# $ntre dou# sau 'ai 'ulte o*iecte e,ist# R sau nu e,ist# o anu'it# rela&ie. Rela&iile %ot fi diverse: de e(alitate "i de ine(alitate, de ti'%, s%a&iu, cau)ale. .e e,e'%lu: 46locul & al &!0M este mai *nalt dec"t 'locul C al &!0M5, 48ra ul 6li este situat mai la sud dec"t ora ul 0dine5. Sc0e'atic, aceste !udec#&i se re%re)int# $n felul ur'#tor: -1/, Se cite"te: - se afl# cu / $n rela&ia 1. 4 "i / sunt 'e'*ri ai rela&iei, ei dese'nea)# no&iunile ce reflect# o*iectele (+ndirii, iar 1 este rela&ia dintre aceste o*iecte. .ac# $ntr7o anu'it# rela&ie se afl# 'ai 'ulte o*iecte, de e,e'%lu, a, ', c, d "i e, atunci !udecata se %oate reda sc0e'atic $n felul ur'#tor: 1=a('(c(d(e>, ceea ce se va citi: o*iectele a, ', c, d "i e se afl# $n rela&ia 1. /udec#&ile de rela&ie %osed# o structur# deose*it# de a celor atri*utive, dar ele %ot fi transfor'ate $n !udec#&i atri*utive. c. udeci e#isteniale, care reflect# $nsu"i fa%tul e,isten&ei R ine,isten&ei o*iectului (+ndirii. redicatul acestei !udec#&i este no&iunea des%re e,isten&a sau ine,isten&a o*iectului. .e e,e'%lu, !udec#&ile 40-ist contracte care sunt *ncheiate fr negociere preala'il5, 4Nu e-ist definiii vide5 sunt !udec#&i e,isten&iale.
A2

3. C7asi6i0area ;u5e043i7.r 0a2e/.ri0e. 8iecare !udecat# cate(oric# are o latur#, o caracteristic# calitativ# "i una cantitativ#. Calitatea unei !udec#&i cate(orice indic# natura le(#turii dintre su*iect "i %redicat, fa%tul dac# aceast# le(#tur# se afir'# sau se nea(#. 9n func&ie de calitate, e,ist# !udec#&i afir'ative "i !udec#&i ne(ative. 9n udecile a!irmati$e se de)v#luie %re)en&a unei le(#turi dintre su*iect "i %redicat, ceea ce se e,%ri'# %rin a"a cuvinte ca 4este5, 4sunt5, 4era5. Sc0e'a %ro%o)i&iei afir'ative este 4! este P5, care se %oate scrie "i 4S C 5. .e e,e'%lu: 4&cci+ul este impo+itul pe v"n+area mrfurilor5. .in contra, $n udecile negati$e se de)v#luie li%sa unor calit#&i, li%sa anu'itor le(#turi dintre su*iect "i %redicat. Aceste !udec#&i se deose*esc de cele afir'ative %rin calitatea le(#turii lo(ice, e,%ri'at# $n li'*# %rin a"a e,%resii cu' ar fi 4nu este5, 4nu sunt5, 4nu a fost5. .e e,e'%lu: 4!clavii nu erau recunoscui *n calitate de persoane5. Sc0e'a !udec#&ii ne(ative este 4! nu este P5. A doua caracteristic# a !udec#&ii, cantitatea acesteia, indic# dac# $n !udecat# se (+nde"te des%re toate o*iectele unei clase, des%re o %arte dintre ele sau des%re un sin(ur o*iect. 9n func&ie de cantitate, se eviden&ia)# !udec#&i universale, %articulare "i sin(ulare. Judecat uni$ersal este !udecata $n care se afir'# sau se nea(# ceva des%re toate o*iectele unei clase. .in structura acestui ti% de !udecat# face %arte cuantorul universal. .e e,e'%lu: 4Partidul politic este un grup social5. 9n aceast# !udecat# calitatea de a fi (ru% social se atri*uie fiec#rui o*iect al clasei (+ndite fiec#rui %artid %olitic. Sc0e'a !udec#&ii universale este 4Toi ! sunt P5 sau 4Nici un ! nu este P5. Judecat particular este !udecata $n care se afir'# sau se nea(# ceva des%re o %arte a o*iectelor unei clase. /udecata %articular# include $n structura sa cuantorul e,isten&ial. .e e,e'%lu: 4Unele persoane sunt lipsite de discernm"nt5. Sc0e'a !udec#&ii %articulare este 4Unii ! sunt P5 sau 4Unii ! nu sunt P5. Judecat singular este !udecata $n care se afir'# sau se nea(# ceva des%re un sin(ur o*iect. .e e,e'%lu: 4&ceast deci+ie este 'inevenit5. Sc0e'a !udec#&ilor sin(ulare este 4&cest ! este P5 sau 4&cest ! nu este P5. /udec#&ile atri*utive sin(ulare se asea'#n# cu cele universale %entru c# su*iectul !udec#&ilor sin(ulare re%re)int# o clas# cu un sin(ur ele'ent "i (+ndind des%re acesta, (+ndi' des%re aceast# $ntrea(# clas# ca "i $n ca)ul !udec#&ilor universale. Astfel, !udecata sin(ular# este asi'ilat# de !udecata universal# "i, deci, se vor considera $n ceea ce ur'ea)# doar dou# ti%uri de !udec#&i atri*utive $n func&ie de caracteristica cantitativ#: universale "i %articulare. A"a cu' !udec#&ile sin(ulare se asi'ilea)# de !udec#&ile universale, vo' o%era doar cu dou# ti%uri de !udec#&i cate(orice: !udec#&i universale "i !udec#&i %articulare. :,ist# %atru for'e %osi*ile ale !udec#&ilor cate(orice. :le se o*&in $n re)ultatul clasificrii unificate a )udecilor atri'utive dup cantitate i calitate: !udec#&i universal7afir'ative, universal7 ne(ative, %articular7afir'ative "i %articular7ne(ative. Aceste %atru ti%uri de !udec#&i au fost dese'nate de c#tre lo(icienii 'edievali %rin literele &, 0, I "i 8 C vocale luate din dou# cuvinte latine: 4affirmo5 "i 4nego5.
A3

Judecile uni$ersal"a!irmati$e ;&< sunt !udec#&ile universale du%# cantitate "i afir'ative du%# calitate. 9n ele se afir'# c# toate ele'entele clasei e,%ri'ate de c#tre su*iectul lo(ic %osed# caracteristica dese'nat# de c#tre %redicatul lo(ic sau c# orice 'e'*ru al clasei dese'nate de c#tre su*iect este inclus $n clasa dese'nat# de c#tre %redicat. Sc0e'a acestor !udec#&i este 4Toi ! sunt P5. .e e,e'%lu: 48rice contract este o convenie5. Judecile particular"a!irmati$e ;I< sunt !udec#&ile %articulare du%# cantitate "i afir'ative du%# calitate. 9n aceste !udec#&i se afir'# c# doar o %arte din ele'entele clasei des%re care se (+nde"te, %osed# caracteristica e,%ri'at# de c#tre %redicatul lo(ic. 9n !udec#&ile %articular7afir'ative se e,%ri'# fa%tul c# e,ist# cel %u&in un o*iect, care este 'e'*ru at+t al clasei dese'nate de c#tre su*iect, c+t "i al clasei dese'nate de c#tre %redicat. Sc0e'a acestor !udec#&i este 4Unii ! sunt P5. .e e,e'%lu: 4Unele persoane )uridice urmresc alte scopuri dec"t cele declarate5. Judecile uni$ersal"negati$e ;0< sunt !udec#&ile universale du%# cantitate "i afir'ative du%# calitate. 9n aceste !udec#&i se e,%ri'# c# orice 'e'*ru al fiec#rei clase este e,clus din alta. Sc0e'a acestor !udec#&i este: 4Nici un ! nu este P5. .e e,e'%lu: 4Nici o persoan nu are *n concret toate drepturile i o'ligaiile civile5. Judecile particular"negati$e ;8< sunt !udec#&i %articulare du%# cantitate "i ne(ative du%# calitate. 9n aceste !udec#&i se e,%ri'# fa%tul, c# unele o*iecte ale unei anu'ite clase nu %osed# o anu'it# caracteristic# ceea ce $nsea'n# c# e,ist# cel %u&in un o*iect, care este 'e'*ru al clasei reflectate de c#tre su*iectul lo(ic, dar nu este 'e'*ru al clasei reflectate de c#tre %redicatul lo(ic. Sc0e'a acestor !udec#&i este 4Unii ! nu sunt P5. .e e,e'%lu: 4Unele dintre aspectele rspunderii penale pentru concurena neloial nu sunt *ndea)uns studiate5. &. Dis2ri:uirea 2ermeni7.r =n ;u5e043i7e 0a2e/.ri0e. entru a $n&ele(e sensul !udec#&ilor "i a o%era corect cu ele, se ur'#re"te distri'uirea termenilor *n )udecile categorice. - !udecat# cate(oric# une"te $'%reun# doi ter'eni "i arat# c# e,ist# o anu'it# le(#tur# $ntre clasele de o*iecte, %e care acestea le reflect#. Un termen ;su*iectul lo(ic sau %redicatul lo(ic< se nu'e"te distribuit, atunci c+nd !udecata furni)ea)# infor'a&ie des%re fiecare 'e'*ru al clasei, reflectate de c#tre aceast# no&iune :l este distri*uit, dac# este (+ndit $n volu' de%lin. 6er'enul, $ns#, este nedistri'uit, dac# nu este (+ndit $n volu' de%lin. 9n !udec#&ile universal7afir'ative ;&< su*iectul lo(ic este distri*uit, iar %redicatul lo(ic nu este distri*uit. Astfel, $n !udecata 4Toate valorile sunt idei a'stracte despre ceea ce se crede a fi 'un5, ave' $n vedere toate valorile, dar nu "i toate ideile a*stracte des%re ceea ce se crede a fi *un. .ar e,ist# e,ce%&ii. 9n ca)ul c+nd sfera su*iectului coincide cu sfera %redicatului, at+t su*iectul, c+t "i %redicatul sunt distri*ui&i. .e e,e'%lu, $n !udecata 4Fiecare ptrat este un dreptunghi cu laturile egale5, este distri*uit at+t su*iectul, ptrat, c+t "i %redicatul, dreptunghi cu laturile egale. 9n !udec#&ile %articular7afir'ative ;I< nu este distri*uit nici su*iectul lo(ic, nici %redicatul lo(ic. .e e,e'%lu, $n !udecata 4Unele instituii de *nvm"nt sunt instituii particulare5 se (+nde"te
A@

doar o %arte a sferei su*iectului lo(ic. Ne e,%ri'#' doar des%re o %arte dintre institu&iile de $nv#&#'+nt, deci su*iectul nu este distri*uit. 1a fel, (+ndi' doar des%re o %arte din institu&iile %articulare. Res%ectiv, "i %redicatul este nedistri*uit. Ca s# $n&ele(e' 'ai u"or acest lucru, %ro%o)i&ia ar %utea s# fie citit# "i $n felul ur'#tor: 4Unele instituii de *nvm"nt sunt =constituie> o parte din instituiile particulare5. Se o*serv# clar c# $n !udecata dat# (+ndi' doar o %arte a sfere su*iectului lo(ic "i o %arte a sferei %redicatului lo(ic. Ei $n ca)ul !udec#&ilor %articular7afir'ative e,ist# e,ce%&ii. .ac# sfera su*iectului include $n sine sfera %redicatului, atunci su*iectul este nedistri*uit, iar %redicatul este distri*uit. 9n !udecata 4Unii )uri ti sunt avocai5, su*iectul este nedistri*uit, iar %redicatul este distri*uit. 9n !udec#&ile universal7ne(ative ;0< sunt distri*ui&i "i su*iectul lo(ic "i %redicatul lo(ic. Astfel, $n %ro%o)i&ia 4Nici un t"nr care nu a atins v"rsta de 9G ani nu are dreptul s vote+e *n alegerile parlamentare din 1epu'lica Moldova5, sunt distri*ui&i si su*iectul "i %redicatul. Sferele su*iectului lo(ic "i a %redicatului lo(ic se e,clud reci%roc. 9n !udec#&ile %articular ne(ative ;8<, su*iectul lo(ic este nedistri*uit, iar %redicatul lo(ic este distri*uit. .e e,e'%lu, $n !udecata %articular ne(ativ# 4Unii oameni nu sunt )uri ti5, su*iectul nu este distri*uit %entru c# se (+nde"te doar des%re o %arte a o*iectelor e,%ri'ate de c#tre su*iectul lo(ic, doar des%re unii oa'eni. Iar %redicatul este distri*uit, deoarece toate o*iectele e,%ri'ate de %redicatul lo(ic, sunt e,cluse din sfera su*iectului. Conc0ide', astfel, c# su*iectul este $ntotdeauna distri*uit $n !udec#&ile universale "i nedistri*uit $n cele %articulare, iar %redicatul este distri*uit $n !udec#&ile ne(ative "i nedistri*uit $n cele afir'ative. .oar c# e,ist# e,ce%&ii $n !udec#&ile afir'ative, $n ca)ul c#rora este distri*uit "i %redicatul. .ese'n+nd calitatea de a fi distri'uit cu se'nul 4Z5 "i de a fi nedistri'uit cu 4C5, se %oate alc#tui ur'#torul ta*el: 6i%ul de !udecat# ca) de e,ce%&ie + ca) de e,ce%&ie / O S, su*iectul lo(ic Z Z C C Z C P, %redicatul lo(ic C Z C Z Z Z

5. Rap.r2uri7e 5in2re ;u5e043i7e 0a2e/.ri0e 5up4 a5e84r. 9n func&ie de con&inut !udec#&ile %ot fi co'%ara*ile "i inco'%ara*ile. Judecile incomparabile au su*iecte lo(ice "i %redicate lo(ice diferite, sau "i su*iectul lo(ic "i %redicatul lo(ic, a'*ele, diferite. .e e,e'%lu, !udec#&ile 46anii sunt mi)locul de plat general acceptat5 "i !udecata 4Huvernul este responsa'il *n faa Parlamentului5 sunt inco'%ara*ile. 9n acest ca), adev#rul sau falsitatea uneia dintre !udec#&i nu de%inde de adev#rul sau falsitatea celeilalte.
A>

Judecile comparabile au acela"i su*iect lo(ic "i acela"i %redicat lo(ic, dar difer# din %unct de vedere al cantit#&ii "i calit#&ii. Adev#rul a dou# !udec#&i cate(orice co'%ara*ile care au for'e diferite, dar au acela"i su*iect "i acela"i %redicat, este lo(ic interde%endent. entru a ur'#ri rela&iile dintre !udec#&ile care au su*iecte "i %redicate si'ilare, se folose"te $n 'od tradi&ional dia(ra'a nu'it# 4%#tratul lo(ic5, alc#tuit# de Joet0ius ;filosof "i $nv#&at ro'an din sec D7DI<.

/udec#&ile diferite at+t du%# cantitate "i du%# calitate, cele care sunt situate %e dia(onal# $n aceast# dia(ra'# ;& "i 8 %e de o %arte "i 0 "i I %e de alta<, sunt contradictorii. 9n aceste %erec0i de !udec#&i contradictorii una dintre ele este adev#rat#, iar alta C fals#. .e e,e'%lu: !udec#&ile 4 Toate legile sunt norme5 ;&< "i 4Unele legi nu sunt norme5 ;8< sunt contradictorii. 9n acest ca) concret & este adev#rat# "i 8 este fals#. /udec#&ile universale & "i 0, care $n dia(ra'# sunt situate la col&urile de sus ale %#tratului sunt contrare. Aceste dou# !udec#&i nu %ot fi conco'itent adev#rate, dar %ot fi conco'itent false. .eci, dac# una dintre !udec#&ile contrare este adev#rat#, cealalt# este fals#, iar dac# una este fals#, cealalt# este nedeter'inat#, %oate fi sau adev#rat# sau fals#, $n func&ie de con&inutul concret al acestor !udec#&i. .e e,e'%lu, !udec#&ile 4Toi studenii susin e-amene5 "i 4Nici un student nu susine e-amene5 sunt contrare, %ri'a ;&< este adev#rat#, iar a doua ;0< este fals#, iar !udec#&ile 4Toi studenii *nva 'ine5 ;&< "i 4Nici un student nu *nva 'ine5 ;0< sunt conco'itent false. /udec#&ile %articulare I "i 8 se afl# $n rela&ie de su'contrarietate. Aceste !udec#&i %ot fi conco'itent adev#rate, dar nu %ot fi conco'itent false. /udec#&ile 4Unele definiii sunt corecte5 ;I< "i 4Unele definiii nu sunt corecte5 ;8< sunt !udec#&i su*contrare, a'*ele fiind adev#rate. 9ntre %erec0ile de !udec#&i & cu I "i 0 cu 8 e,ist# rela&ie de su'ordonare, care se 'ai nu'e"te "i de ordonare, !udec#&ile & "i 0 fiind su*ordonatoare %entru, res%ectiv, I "i 8. .ac# !udecata su*ordonatoare ;& sau 0< este adev#rat#, atunci !udecata su*ordonat# ;I sau 8< este "i ea adev#rat#. .e e,e'%lu, !udecata 4Toate definiiile sunt operaii logice5 ;&< este adev#rat# "i de ase'enea, este adev#rat# "i !udecata 4Unele definiii sunt operaii logice5;I<. .ar dac# este adev#rat# !udecata su*ordonat# ;I sau 8<, atunci !udecata su*ordonatoare ;& sau 0< %oate fi sau adev#rat#, sau fals# $n func&ie de con&inutul s#u concret. .e e,e'%lu, !udecata 4Unii ur"i sunt feline5 ;I< este adev#rat# "i de ase'enea, este adev#rat# "i !udecata su*ordonatoare &, 46o&i ur"ii sunt feline5. 9n acela"i ti'%, !udecata 4Unii oameni sunt economi ti5 ;I< fiind adev#rat#5, !udecata 4Toi oamenii sunt economi ti5 ;&< este fals#. .ac# !udecata su*ordonat# ;I sau 8< este fals#, atunci cea su*ordonatoare ;& sau 0< este "i ea fals#, dar nu "i invers. .ac# este fals# !udecata su*ordonatoare, atunci cea su*ordonat# %oate s# fie sau adev#rat#, sau fals# $n func&ie de con&inutul s#u concret. .e e,e'%lu, fiind fals# !udecata I
AA

4Unii oameni sunt +'urtori5, !udecata & 4Toi oamenii sunt +'urtori5 este "i ea fals#. 8iind fals# !udecata su*ordonatoare & 4Toate plantele sunt mamifere5 "i !udecata su*ordonat# I 4Unele plante sunt mamifere5 este fals#. 9ns#, $n ca)ul !udec#&ii su*ordonatoare false & 46oate ciu%ercile sunt otr#vitoare5, !udecata su*ordonat# I 4Unele ciu%erci sunt otr#vitoare5 este adev#rat#. Re(ulile e,a'inate 'ai sus %ot fi re%re)entate su* for'a unei ta*ele, unde &, 0, I "i 8 sunt !udec#&i cate(orice, a este valoarea de adev#r adevrat "i f C valoarea de adev#r fals. ACa :Ca ICa -Ca ACf :Cf I7 f -7f A a f aRf f f aRf f a : f a f aRf aRf f a f I a f a aRf aRf a f a f a aRf a a aRf a f

5. Ju5e043i7e 0.mpuse 1i 2ipuri7e 7.r. Judecile compuse sunt alc#tuite din !udec#&i si'%le "i conectori lo(ici. Se cunosc ur'#toarele ti%uri de !udec#&i co'%use: con!unctive, dis!unctive, i'%licative, ec0ivalente "i ne(ative. .e ase'enea, e,ist# !udec#&i co'%use co'*inate. Judeci con uncti$e sunt !udec#&ile alc#tuite din dou# sau 'ai 'ulte !udec#&i si'%le unite $ntre ele %rin conectorul con)unciei. 9n li'*a!ul natural conectorul con!unc&iei se e,%ri'# %rin cuvintele 4 i%, 4dar%, 4iar%, 4de asemenea%, 4dar%, 4cu toate acestea%, 4*n acela i timp% ". a. Iar si'*oluri %entru conectorul con!unc&iei sunt: 4S%( 4[5. .e e,e'%lu, !udecata 4Noiunea este form logic( iar definiia este operaie logic5 este o !udecat# con!unctiv# alc#tuit# din dou# !udec#&i si'%le: 4Noiunea este form logic5 "i 45efiniia este operaie logic5. .ese'n+nd %ri'a !udecat# %rin p "i a doua %rin ., for'ula !udec#&ii va fi p O ., /udecata con!unctiv# %oate fi e,%ri'at# %rin una din ur'#toarele trei structuri: 1. un su*iect "i dou# %redicate. .e e,e'%lu: 4&ndrei a privit pe geam i s#a *ntors la cartea pe care o citea5. 2. dou# su*iecte "i un %redicat. .e e,e'%lu: 4Maria i &lina au pregtit *mpreun un referat5. 3. dou# su*iecte "i dou# %redicate. .e e,e'%lu: 4Ion i &ndrei au privit filmul i au discutat despre acesta5. Adev#rul !udec#&ii con!unctive se deter'in# de adev#rul !udec#&ilor si'%le care fac %arte din ea. /udecata con!unctiv# este adev#rat# doar $n ca)ul c+nd toate !udec#&ile si'%le din care ea este alc#tuit# sunt adev#rate. .ac# doar o sin(ur# !udecat# si'%l# din co'%onen&a !udec#&ii con!unctive este fals#, atunci !udecata con!unctiv# $n $ntre(i'e este fals#. .ese'n+nd %rin % "i \ dou# !udec#&i cate(orice, %ute' s# alc#tui' ur'#torul ta*el: % \ %S\
AG

a a f f

a f a f

a f f f

Judecile dis uncti$e sunt !udec#&ile alc#tuite din c+teva !udec#&i si'%le unite $ntre ele %rin conectorul dis!unc&iei. .ac# %osi*ilit#&ile (+ndite nu se e,clud reci%roc, atunci i'%lica&ia este una nee-clusiv, iar dac# aceste %osi*ilit#&i constituie ni"te alternative "i se e,clud reci%roc, atunci i'%lica&ia este e-clusiv. Conectorul dis!unc&iei nee,clusive, sau si'%le, se e,%ri'# $n li'*a!ul natural %rin cuvintele 4sau5, 4ori5. Si'*olul acestui conector este 4D5. .e e,e'%lu: 45up ore Ileana va citi sau va scrie un referat5. 9n acest ca), ac&iunile de a citi sau de a scrie nu se e,clud. /udecata dis!unctiv# si'%l#, nee,clusiv# este adev#rat# doar $n ca)ul c+nd cel %u&in una dintre 'e'*rii s#i, una dintre !udec#&ile si'%le din care este alc#tuit# ea, este adev#rat#. % a a f f \ a f a f %D\ a a a f

Pudecile dis)unctive stricte %resu%un e,isten&a unor alternative. Conectorul dis!unc&iei e,clusive, sau stricte, se e,%ri'# $n li'*a!ul natural %rin cuvintele 4sau numaiQ sau numai5. Si'*olul acestui conector este 4L5. :ste vor*a, de fa%t, des%re o 4dis!unc&ie du*l#5. .e e,e'%lu, !udecata 45efiniiile pot fi corecte sau incorecte5 re%re)int# o dis!unc&ie strict#, deoarece alternativele C de a fi corect sau de a fi incorect se e,clud, o defini&ie nu %oate fi "i corect# "i incorect#. Be'*rii !udec#&ii e,clusive stricte nu %ot fi conco'itent adev#ra&i. /udecata dis!unctiv# strict#, e,clusiv# este adev#rat# $n ca)ul c+nd doar o sin(ur# %ro%o)i&ie si'%l#, din cele din care este ea alc#tuit#, este adev#rat#. .ac# alternativele sunt conco'itent adev#rate su conco'itent false, !udecata dis!unctiv# strict# este fals#. % a a f f \ a f a f %L\ f a a f

/udec#&ile dis!unctive 'ai %ot fi co'%lete ;$nsc0ise< sau inco'%lete ;desc0ise<. Pudecile dis)unctive complete sunt acele !udec#&i $n care sunt enu'erate fie toate s%eciile unui (en, fie toate caracteristicile unui o*iect. 8or'ula cestor !udec#&i %oate fi scris# $n felul ur'#tor: ]%D\Dr^. .e e,e'%lu, 4Pudecile pot fi universale( particulare sau singulare5. 9n func&ie de nu'#rul de o*iecte al
AK

clasei des%re care se afir'# sau se nea(# $ntr7o !udecat#, nu e,ist# alte ti%uri de !udec#&i dec+t universale, %articulare sau sin(ulare. Pudecile dis)unctive incomplete, desc0ise sunt !udec#&ile $n care se enu'#r# doar o %arte din s%eciile unui (en sau doar unele dintre tr#s#turile unui o*iect. 8or'ula cestor !udec#&i %oate fi scris# $n felul ur'#tor: %D\Dr_ .e e,e'%lu, !udecata 49n calitate de e,e'%lu de 'a'ifer %oate fi adus sau calul sau vul%ea, sau *alena ".a.'.d.5 9n li'*a!ul natural se vor folosi cuvintele 4"i altele5, 4etc.5, 4".a.'.d.5. Judecile implicati$e sau condiionale. 9n aceste !udec#&i se reflect# diferite ti%uri de condi&ionare. 9n !udec#&ile condi&ionale e,ist# un antecedent "i un consecvent. Antecedentul este o condi&ie "i re%re)int# acea %arte a !udec#&ii i'%licative care se afl# $ntre cuvintele 4dac5 "i 4atunci5, antecedentul se $nce%e cu cuv+ntul dac, iar consecventul C cu cuv+ntul atunci. Iar %artea !udec#&ii condi&ionale, care se afl# du%# cuv+ntul 4atunci5, se nu'e"te consecvent. 9n li'*a! conectorul i'%lica&iei se e,%ri'# %rin cuvintele 4dacQatunci5. Si'*ol al acestui conector este 4V5. Su* for'# de !udec#&i i'%licaive a%ar $n li'*# a"a ti%uri de le(#turi o*iective cu' ar fi cele cau)ale, func&ionale, de loc, de ti'%, !uridice, etc. 9n te,tele !uridice su* for'# de !udec#&i i'%licative se fi,ea)# deseori %rescri%&ii !uridice %rin care un anu'it co'%orta'ent este %er'is, este inter)is sau este o*li(atoriu. 9n acest ca) $n li'*a! ar %utea s# se foloseasc# a"a cuvinte: 4cu condi&ia c#_se ad'ite5, 4$n ur'#toarele circu'stan&e_este o*li(at5, etc. :,e'%lu de !udecat# i'%licativ#: 45ac se respect toate regulile impuse( atunci argumentarea este una corect5. /udecata i'%licativ#, condi&ional# este adev#rat# $n toate ca)urile, $n afar# de acela c+nd antecedentul este adev#rat, iar consecventul C fals. % a a f f \ a f a f %V\ a f a a

Judecile ec'i$alente sunt !udec#&ile co'%use alc#tuite din dou# !udec#&i si'%le care e,%ri'# ni"te st#ri de fa%t care se condi&ionea)# reci%roc. Aceste !udec#&i sunt le(ate $ntre ele %rin condi&ionare du*l#. 9n li'*a!ul natural conectorul ec0ivalen&ei se e,%ri'# %rin cuvintele 4dac i numai dacQatunci5, si'*olul acestuia fiind 4`5 sau 4AB..e e,e'%lu: 45ac i numai dac *n contractul individual de munc nu este fi-at durata acestuia( contractul se consider *ncheiat pe o durat nedeterminat5. S%ecific %entru aceste !udec#&i este fa%tul c# adev#rul %ri'ei !udec#&i este %rivit ca o condi&ie necesar# "i suficient# %entru adev#rul celei de a doua. .ar "i adev#rul celei de a doua !udec#&i este %rivit ca o condi&ie necesar# "i suficient# %entru adev#rul %ri'ei. Aceast# condi&ionare de%enden&# este o condi&ionare du*l#. 9n li'*# se 'ai %ot folosi "i ur'#toarele cuvinte: 4doar *n condiia c Qatunci5, 4atunci i numai atunci c"nd5, 4*n ca+ul i doar *n ca+ul c"ndQ atunci5, 4doar atunci c"ndQ apoi5. Unele dintre aceste e,%resii se %ot utili)a "i $n te,tele !uridice.
AM

/udec#&ile ec0ivalente sunt adev#rate $n ca)ul c+nd a'*ele !udec#&i, care le alc#tuiesc sunt conco'itent adev#rate, sau conco'itent false. % a a f f \ a f a f %`\ a f f a

Judecile negati$e sunt alc#tuite din !udec#&i si'%le "i o%eratorul ne(a&iei, care se e,%ri'# $n li'*a! %rin cuvintele 4nu este adevrat c5. Si'*oluri %entru acest conector sunt 4U5, 4a5. .e e,e'%lu, 4Nu este adevrat( c succesul se o'ine u or5. /udec#&ile ne(ative sunt adev#rate atunci c+nd !udec#&ile care se con&in $n ea, sunt false. % a f U% f a :,ist# !udec#&i co'%use, care con&in 'ai 'ul&i conectori lo(ici conco'itent. .e e,e'%lu: 45ac se duce o politic fiscal neadecvat situaiei *n societate( apare eva+iunea fiscal i aceasta este o piedic serioas *n faa de+voltrii sectorului economic5. (. Ju5e043i7e m.5a7e. Judecata modal este !udecata alc#tuit# dintr7o !udecat# cate(oric# ;dictum< "i o no&iune 'odal# ;modus<, dintr7o !udecat# cate(oric# "i caracteristica ei 'odal#. No&iunile 'odale sunt no&iunile, ce %er'it caracteri)area %ro%o)i&iei sau a unei situa&ii din 'ai 'ulte %uncte de vedere. No&iuni 'odale sunt, de e,e'%lu: 4tre'uie5, 4este inter+is5, 4'ine5 "i altele. Bodalitatea este o infor'a&ie su%li'entar# care se e,%ri'# e,%licit sau nu $n !udecat# des%re statutul lo(ic sau factual al !udec#&ii, des%re caracteristicile re(le'entative, evaluative, de ti'% "i alte caracteristici. 9n !udec#&ile cate(orice afir'#' sau ne(#' fa%tul c# o clas# de o*iecte, ! %osed# o caracteristic# P, sau c# ! "i P se afl# $ntr7o anu'it# le(#tur#. .eseori $ns# d#' o a%reciere acestor st#ri cu a!utorul no&iunilor 'odale. Ad#u(+nd o no&iune 'odal# unei !udec#&i care are for'a ! este P, "i dese'n+nd %rin B o no&iune 'odal#, vo' o*&ine o !udecat# 'odal#, a c#rei for'# este: M =! este P>. .e e,e'%lu, 40ste 'ine c familiile adoptatoare tre'uie s pre+inte garanii morale i condiii materiale necesare de+voltrii armonioase a copilului5. :,ist# un co'%arti'ent a%arte al lo(icii, logica modal, $n care se studia)# caracteristicile o*iective "i su*iective ale enun&urilor, care reflect# (radul de veridicitate a cuno"tin&elor sau care e,%ri'# atitudinea %ersonal# a o'ului fa&# de un anu'it eveni'ent, co'%orta'ent, etc. :,ist# 'ai 'ulte ti%uri de no&iuni 'odale "i, res%ectiv, 'ai 'ulte ti%uri de !udec#&i 'odale, 'ai 'ulte ti%uri de 'odalit#&i.

G0

0odalitatea logic se alc#tuie"te cu a!utorul la a"a no&iuni 'odale cu' ar fi: 4logic necesar5, 4logic posi'il5, 4logic incidental5, 4logic imposi'il5. .e e,e'%lu, 40ste logic imposi'il ca cercul s fie ptrat5. 0odalitatea ontologic( fi+ic se alc#tuie"te cu a!utorul no&iunilor 4fi+ic necesar5, 4fi+ic posi'il5, 4fi+ic incidental5, 4fi+ic imposi'il5. .e e,e'%lu, 40ste fi+ic imposi'il ca aerul rece s se ridice singur deasupra aerului cald5. 0odalitatea gnoseologic( epistemic( teoretico#cognitiv ;din (reac# e%iste'e C cunoa"tere< caracteri)ea)# (radul de veridicitate al cuno"tin&elor, sta*ile"te %osi*ilitatea cunoa"terii. Se for'ea)# cu a!utorul no&iunilor 'odale 4de'onstra*il5, 4este de'onstrat5, 4este nede'onstra*il5, 4este co'*ati*il5, 4convin(#tor5, 4este nere)olva*il5. .e e,e'%lu, 40ste demonstra'il c o lege este favora'il R sau nu pentru societate5. Se eviden&ia)# dou# ti%uri de !udec#&i 'odale e%iste'ice: !udec#&i *a)ate %e credin&# "i !udec#&i *a)ate %e cuno"tin&e. .e e,e'%lu, 4!#a demonstrat c pm"ntul nu este plat5, 4Cred c e-ist e-tratere tri5. 0odalitatea deontic( normativ( ;denu'irea %rovine din (reac# C deon, deontos C o*li(atoriu, datorie< este 'odalitatea care se refer# doar la activitatea oa'enilor, la nor'ele 'orale "i !uridice de co'%orta'ent $n societate, este 'odalitatea care reflect# re(le'entarea co'%orta'entului u'an. :,ist# trei ti%uri de 'odalit#&i nor'ative: o*li(ative, interdictive "i %er'isive. Cea o*li(ativ# arat# cu' tre*uie s# se %rocede)e, se for'ea)# cu a!utorul no&iunilor: 4este o'ligat5, 4tre'uie5 ". a. .e e,e'%lu: 4Fiecare cetean este o'ligat s achite impo+it pe venit5, 4Hestiunea 'ugetar tre'uie s se reali+e+e printr#o structur administrativ#)uridic 'ine definit5. Bodalitatea interdictiv# se refer# la %rescri%&ii care e,%ri'# o*li(a&ia ne(ativ#, arat# cu' nu tre*uie s# se %rocede)e "i includ no&iuni ca: 4nu este permis5, 4este inter+is5. 4nu poate5, 4nu este *n drept5. .e e,e'%lu, 4Nimeni nu are dreptul de a pta cinstea unei persoane5. Bodalitatea %er'isiv# re%re)int# %rescri%&ii care %er'it s# se fac# ceva. No&iuni 'odale: 4are dreptul5, 4poate s ai'5, 4poate s utili+e+e5, 4se permite5, 4este *n drept5 ". a. .e e,e'%lu: 4Fiecare are dreptul la li'ertatea cuv"ntului5. 0odalitatea a#iologic, denu'irea c#reia %rovine de la cuv+ntul (recesc a,ia C valoare este 'odalitatea care caracteri)ea)# as%ectul valoric al !udec#&ii. :a e,%ri'# atitudinea o'ului fa&# de valorile 'ateriale "i s%irituale, e,%ri'# atitudinea sa din %ers%ectiv# valoric# fa&# de starea de fa%t reflectat# $n !udec#&ile cate(orice. rin 'odalitatea a,iolo(ic# se reali)ea)# evalu#rile "i se e,%ri'# %referin&ele. Se utili)ea)# no&iunile 'odale: 4'ine5, 4ru5, 4indiferent din perspectiv a-iologic5, 4la fel5, 4mai 'ine5, 4mai ru5. .e e,e'%lu, 40ste 'ine c *n &!0M a fost inaugurat un nou 'loc de studii5. 0odalitate de timp( temporal( este 'odalitatea %rin care se caracteri)ea)# factorul de ti'% care este %re)ent $n enun&. No&iuni 'odale: 4*ntotdeauna5, 4uneori5, 4nici odat5, 4*nainte5, 4*n acela i timp5, 4mai devreme5, 4mai t"r+iu5, etc. .e e,e'%lu, 4Nici odat oamenii nu se vor *mpca cu nedreptatea5.
G1

Aceast# clasificare a 'odalit#&ilor lo(ice nu este unica care se $nt+lne"te $n literatura de s%ecialitate. S# e,a'in# o alt# clasificare: aletic#, deontic#, e%iste'ic#, a,iolo(ic#. 0odalitatea aletic ;denu'irea %rovine de la cuv+ntul (recesc aletheia( adev#r< e,%ri'# caracterul le(#turii dintre o*iectele (+ndite, deci dintre su*iectul "i %redicatul !udec#&ii. No&iuni 'odale sunt, $n acest ca) no&iunile posi'il, *nt"mpltor "i sinoni'ele lor. .in %ers%ectiva 'odalit#&ii aletice se deose*esc: )udeci asertorice sau !udec#&i des%re fa%te reale, $n care 'odalitatea acestora este le(at# de deter'inarea o*iectiv#, c+nd adev#rul sau falsitatea unei !udec#&i se deter'in# se starea lucrurilor $n lu'ea real#. .e e,e'%lu, 42n 1epu'lica Moldova *ntr#adevr avem un regim democratic52 )udeci pro'lematice, sau !udec#&i des%re %osi*ilitatea a ceva. .e e,e'%lu, 40ste posi'il ca )udeci apodictice sau !udec#&i des%re necesitatea a ceva. .e e,e'%lu, 40ste necesar ca s *n 1, Moldova s se reali+e+e modificri *n Constituie5. se produc reforma )udectoriilor5. *. @pe0i6i0u7 ;u5e043ii ;uri5i0e. n2re:4ri pen2ru 8eri6i0are. 1. Ce este !udecataQ 2. Care este structura !udec#&iiQ 3. Ce este su*iectul lo(icQ @. Ce este !udecata cate(oric#Q >. Care este structura standard a !udec#&ii cate(oriceQ A. Ce ti%uri de !udec#&i cate(orice cunoa"te&iQ G. Ce este %#tratul lo(icQ K. Ce este !udecata co'%us#Q M. Ce ti%uri de !udec#&i co'%use e,ist#Q 10. rin ce se deose*esc !udec#&ile i'%licative de cele ec0ivalenteQ 11. Ce este !udecata 'odal#Q 12. Ce ti%uri de !udec#&i 'odale cunoa"te&iQ 13. Ce ti% de 'odalitate se $nt+lne"te 'ai des $n sfera dre%tuluiQ 1@. 9n ce const# s%ecificul !udec#&ii !uridiceQ E>er0i3ii 1i pr.:7eme. 1. .eter'ina&i care din %ro%o)i&iile de 'ai !oc e,%ri'# !udec#&i "i care C nu: a. Instituia rspunderii subsidiare a aprut n cadrul dreptului roman; *. 1egula de drept este( *n acela i timp( i una social32 c. 6a+a eficienei economice se afl *n economisirea timpului2 d. Care dintre noi nu a au+it de povestitorul Ion Creang32 e. Care sunt compartimentele dreptului3B f. !ta'ile te corectitudinea acestei definiiiS2 (, Cine nu ar vrea s cltoreasc *n )urul glo'ului3. 2. .eter'ina&i su*iectul lo(ic, %redicatul lo(ic "i co%ula $n ur'#toarele !udec#&i: a. Instituia statal este o instituie politic care particip *n reali+area funciilor statului2 *. Partidul politic este un grup de oameni care tinde s o'in puterea politic *ntr#un stat2 c. 5reptul reglementea+ relaiile sociale2
G2

a.
*.

c.

c. d.

d. Activitatea creativ este o parte constitutiv a activitii intelectuale; e. Statul ca subiect de drept internaional are responsabilitatea de a ndeplini obligaiunile prescrise de normele dreptului internaional. 3. .eter'ina&i ti%ul !udec#&ii $n func&ie de %redicat: 0-ist drept su'iectiv2 Teritoriul Italiei este mai mare dec"t teritoriul MonacoB 1amura de drept reglementeaz un anumit gen de relaii sociale ; d. Contractul matrimonial nu este considerat drept un mi)loc de soluionare a problemelor familiale; e. Nu e-ist definiii dihotomice, @. .eter'ina&i calitatea "i cantitatea !udec#&ilor: a. Ma)oritatea )uri tilor au studii superioare2 *. Familia este o instituie social2 c. Unii studeni au ales s devin )uri ti2 d. Unii oameni nu dispun de locuin proprie2 e. 5repturile aparin su'iecilor de drept, >. .eter'ina&i dac# sunt distri*ui&i ter'enii ;su*iectul "i %redicatul< $n ur'#toarele !udec#&i: a. Nici un r+'oi nu poate s fie *ndreptit2 *. Toate versiunile *naintate au fost verificate2 c. Elaborarea tehnologiei noi acord monopol temporar n producerea de bunuri; d. Nici un om nu evit *n viaa sa gre elile2 e. Nrile *n curs de de+voltare * i mresc potenialul de cre tere economic doar cu condiia acumulrii datoriilor e-terne prin apelul la credite de peste hotare, A. Sta*ili&i valoarea de adev#r a celorlalte !udec#&i cate(orice, dac#: a. !udecata & este adev#rat#2 *. !udecata I este fals#: c. !udecata 0 este fals#2 d. !udecata 8 este adev#rat#. G. Scrie&i !udecata care se afl# $n rela&iei de contrarietate cu !udecata 4Fiecare dintre cei pre+eni a *neles ideea5. K. Scrie&i !udecata care se afl# $n rela&iei de contradic&ie cu !udecata 4 Fiecare dintre cei pre+eni a *neles e-emplul5. M. Sta*ili&i ti%ul !udec#&ii co'%use: a. 5ac vrei s cuno ti cu adevrat un fenomen( tre'uie s cercete+i at"t istoria( c"t i preistoria sa2 *. !tatul *nfptuie te )ustiia( apr teritoriul i ordinea pu'lic( sta'ile te i percepe impo+ite. Ion i &ndrei fie sunt colegi de grup( fie locuiesc *n vecintate2 5ac cresc veniturile consumatorilor( ace tia devin mai li'eri *n alegerile lorB 10. Scrie&i ur'#toarele !udec#&i co'%use cu a!utorul si'*olurilor: a. 5ac se respect regulile de formulare a unei definiii( atunci aceasta este corect2 ', Cine tie carte( are patru ochiB c, 7i lupul stul( i oaia *ntreagB d. Nu este adevrat c )udecile con)unctive au doar doi termeni2 e. 5ac cheltuielile dep esc venitul( *ntreprinderea sufer pierderi( av"nd un re+ultat financiar negativ2 f. Clasificrile pot fi dihotomice i politomice, 11. 8or'ula&i o !udecat# ne(ativ# co'%us#. 12. Sta*ili&i 'odalitatea ur'#toarelor !udec#&ii: a. Timpul nu se *ntoarce niciodat *napoi2 b. reptul !ust trebuie s fie ntotdeauna n acord cu aspiraiile sociale; c. Mai 'ine mai t"r+iu( dec"t niciodat2 d. !tatul tre'uie s sta'ileasc un cadru legal pentru desf urarea 'usinessului2
G3

*.

e. Prinii sunt o'ligai s ai' gri) de copii2 f, 0ste 'ine c &!0M#ul are o 'i'liotec foarte 'ogat *n resurseB g, Legiuitorul tre'uie s transpun valorile sociale *n norme )uridice, 13. .eter'ina&i ti%ul dis!unc&iei: a. Ion a o'inut la test sau not po+itiv( sau not negativ2 *. Investitori strini n "epublica #oldova pot fi sau persoanele fizice sau persoanele !uridice strine. c. 5up ore Irina va merge la 'i'liotec sau la cantin, 1@. .eter'ina&i $n care enun&uri se con&ine i'%lica&ie "i $n care C ec0ivalen&#: a. !tudentul cunoa te 'ine doar ceea ce poate s e-prime corect2 !tudentul va *nva corect doar ceea ce va fi pus s e-pun2 c. 5ac studentul va asculta mai mult dec"t va vor'i( el nu va fi *nvat s g"ndeasc independent. 1>. Sta*ili&i adev#rul ur'#toarelor !udec#&i co'%use: a. 5ac e-ist insuficiene legislative( contri'ua'ilii se sustrag total sau parial de la plata impo+itelorB *. 5ac ora ul Chi inu are D milioane de locuitori( atunci duminica este +i de odihn,

G@

Tema (. RA'IONA"ENTUL.
1. . 3. &. 5. (. *. N.3iune 5e ra3i.namen2. Ra3i.namen2e 5e5u02i8e ime5ia2e. @i7./ismu7 0a2e/.ri0. @pe0i6i0u7 si7./ismu7ui ;uri5i0. +.rme 0.mpuse 1i 6.rme pres0ur2a2e a7e si7./ismu7ui. Ra3i.namen2e 0u pr.p.<i3ii 0.mpuse. Ra3i.namen2e in5u02i8e. Ra3i.namen2e prin ana7./ie. Ana7./ia ;uri5i04. 1. N.3iune 5e ra3i.namen2. Unele cuno"tin&e le o*&ine' ne'i!locit, cu a!utorul or(anelor de si'&, iar %e altele C 'i!locit, %rin inter'ediul (+ndirii lo(ice, f#c+nd conclu)ii din cuno"tin&ele %e care le ave'. Raionamentul este o for'# de (+ndire, %rin care se o*&in cuno"tin&e noi din !udec#&ile e,istente. /udec#&ile din care deriv# conclu)iile se nu'esc premise, iar !udecata o*&inut#, cea care re%re)int# cuno"tin&e noi, se nu'e"te conclu+ie. Raionamentul este o o%era&ie lo(ic#, $n re)ultatul c#reia din una sau 'ai 'ulte !udec#&i, %e care le nu'i' %re'ise, deriv# o !udecat# nou#, care se nu'e"te conclu)ie. :l este %rocesul de o*&inere a cuno"tin&elor, e,%ri'ate %rin !udec#&i din alte cuno"tin&e, care la fel sunt e,%ri'ate %rin !udec#&i. :sen&a lo(ic# a ra&iona'entului const# $n 'i"carea (+ndirii de la anali)a cuno"tin&elor de!a e,istente la sinte)a cuno"tin&elor noi. Aceast# 'i"care are un caracter o*iectiv "i se deter'in# de le(#turile reale ale realit#&ii. 1e(#tura o*iectiv#, reflectat# $n con"tiin&# asi(ura le(#tura lo(ic# a (+ndurilor. Iar li%sa le(#turilor o*iective a realit#&ii duce la (re"eli lo(ice. entru ca conclu)ia o*&inut# s# fie o !udecat# adev#rat#, tre*uie ca %re'isele ra&iona'entului s# fie !udec#&i adev#rate, .e ase'enea, tre*uie ca ra&iona'entul s# fie corect, adic# s# fie alc#tuit confor' re(ulilor i'%use, $n func&ie de ti%ul acestuia. 9ns#, se %oate $nt+'%la c# "i din %re'ise false se %ot o*&ine conclu)ii adev#rate. .e e,e'%lu: 6o&i %e"tii au %icioare. 6o&i oa'enii sunt %e"ti. .eci, to&i oa'enii au %icioare. :,ist# 'ai 'ulte ti%uri de ra&iona'ente. .u%# orientarea conc0iderii, funda'entarea lo(ic# a conclu)iei: deductive, inductive "i %rin analo(ie. .u%# nu'#rul de %re'ise: i'ediate "i 'ediate. .u%# calitatea conc0iderii: certe "i %ro*a*ile. Raionamentele deducti$e sunt acele ra&iona'ente $n care conclu)ia decur(e cu necesitate lo(ic# din %re'ise, adic# dac# acce%t#' anu'ite %re'ise, atunci conclu)ia $n 'od o*li(atoriu decur(e din ele. .educ&ie sau ra&iona'ent deductiv este 4ra&iona'ent $n care se trece de la !udec#&i de un anu'it (rad de (eneralitate la !udec#&i de acela"i (rad de (eneralitate sau la !udec#&i de un (rad 'ai 'ic de (eneralitate5. =:nes, dc&, %. AK?. .educ&ia se su%une unei condiii logice: dac# %re'isele sunt adev#rate, atunci este adev#rat# "i conclu)ia. Ei dac# ea nu satisface aceast# condi&ie, atunci se %oate afir'a c# ra&iona'entul a fost alc#tuit incorect.

G>

.educ&ia ne %er'ite s# o*&ine' conclu)ii adev#rate, iar ra&iona'entele deductive se su%un unor re(uli clare, %recise "i ordonate siste'atic. .e aceea unii autori sus&in c# 4 logica *n sens strict tre*uie %rivit# ca studiu for'al consacrat nu'ai inferen&elor deductive sau, 'ai %e scurt, ca teorie a deduciei5. =Cr#ciun, %. 1>? Raionamentul deducti$ este ra&iona'entul %rin care se o*&ine o conclu)ie des%re un o*iect al unei clase sau des%re un (ru% de o*iecte al unei clase $n *a)a cuno"tin&elor anterior e,istente des%re toat# clasa de o*iecte. Sau, altfel s%us, $n *a)a %osed#rii de c#tre o*iect a unei caracteristici esen&iale, se deter'in# a%artenen&a acestui o*iect la o anu'it# clas#, 'ai a%oi se face conclu)ia c# caracteristice co'une %entru toate o*iectele acestei clase, $i sunt %ro%rii "i acestui o*iect. Conclu)iile o*&inute %rintr7un ra&iona'ent deductiv sunt adev#rate "i nu necesit# verificare ad#u(#toare. 8unda'entul lo(ic al adev#rul conclu)iei unui ra&iona'ent deductiv $l constituie adev#rul %re'iselor, sta*ilirea $ntre ele a unor rela&ii de (en "i de s%ecie. C#ci, caracteristicile (enului sunt conco'itent "i caracteristici ale s%eciei. Sau, se %oate afir'a c#: tot ceea ce se afir'# des%re toate o*iectele unei clase, se %oate afir'a sau ne(a "i des%re fiecare o*iect $n %arte. Ra&iona'ente deductive sunt i'%ortante %entru evalu#ri !uridice, %entru o%era de calificare !uridic#. 9n ra&iona'entele deductive le(#tura dintre %re'ise "i conclu)ie se *a)ea)# %e le(i lo(ice, de aceea conclu)ia decur(e cu necesitate din %re'ise. Ra&iona'entele deductive se 'ai nu'esc "i lo(ic necesare, iar cele inductive 7 ra&iona'ente %ro*a*ile. Ra&iona'entul deductiv nu %resu%une doar trecerea de la (eneral la %articular. .e e,e'%lu, ra&iona'entul 4Unii studen&i sunt dansatori, deci, unii dansatori sunt studen&i5, este deductiv. Dede' $ns# c# nu este %re)ent# aici o trecere de la (eneral la %articular. 6otu"i, conclu)ia unui ra&iona'ent deductiv nu este nici odat# 'ai (eneral# dec+t %re'isele acestuia. S%re deose*ire de ra&iona'entele deductive, $n care $ntre %re'ise "i conclu)ie e,ist# o rela&ie de ur'are lo(ic#, raionamentele inducti$e constituie a"a le(#turi $ntre %re'ise "i conclu)ie, $n care %re'isele doar confir'# conclu)ia. re'isele doar sus&in conclu)ia, dar nu asi(ur# adev#rul ei "i $n conclu)ia inferen&ei inductive se con&ine o infor'a&ie, care nu e,ista $n %re'ise. 9n ra&iona'entele inductive conclu)ia nu decur(e cu necesitate lo(ic# din %re'ise. .e aceea conclu)iile o*&inute nu le %ute' califica ca adev#rate, ci ca 'ai 'ult sau 'ai %u&in %ro*a*ile. 6otu"i, aceast# afir'a&ie nu este vala*il# %entru induc&iile co'%lete, $n cadrul c#rora se studia)# toate o*iectele unei clase anu'ite. .ac# $n cadrul ra&iona'entelor conclu)ia decur(e lo(ic dintr7un ansa'*lu de %re'ise, atunci $n ca)ul ra&iona'entelor inductive se reali)ea)# s%ri!inirea %rin %re'ise a conclu)iei f#r# ca s# o i'%lice cu necesitate. 9n ra&iona'entele deductive le(#turile dintre %re'ise "i conclu)ie re%re)int# le(i lo(ico7 for'ale, de aceea $n ca)ul c+nd %re'isele sunt adev#rate, conclu)iile sunt cu necesitate adev#rate ;dac# ra&iona'entul este alc#tuit corect<.
GA

9n ra&iona'entele inductive $ntre %re'ise "i conclu)ii au loc a"a le(#turi du%# for'#, care asi(ur# o*&inerea 'ai cu sea'# a conclu)iilor verosi'ile atunci c+nd %re'isele sunt adev#rate. rin ra&iona'ente deductive un (+nd se deduce din altele. rin cele inductive se induce la un (+nd7conclu)ie. Iar $n ra&iona'entele %rin analo(ie (+ndul se trans%une de la un o*iect la altul. . Ra3i.namen2e 5e5u02i8e ime5ia2e. Una dintre cele 'ai caracteristice for'e de deduc&ie este trecerea de la cuno"tin&e (enerale la cuno"tin&e %articulare. 6otu"i, nu tre*uie s# identific#' deduc&ia doar cu un ra&iona'ent $n care se trece de la (eneral la %articular. 9n unele ra&iona'ente deductive (+ndirea %orne"te de la o sin(ur# %re'is# "i 'er(e de la (eneral la %articular sau de la %articular la %articular. Acestea sunt ra&iona'entele deductive i'ediate. Raionamentele deducti$e imediate sunt acele ra&iona'ente, $n care dintr7o sin(ur# !udecat# cate(oric# este derivat# o conclu)ie. Aceasta se reali)ea)# %rin anu'ite transfor'#ri lo(ice. Ra&iona'entele deductive i'ediate sunt ra&iona'entele $n care se %orne"te de la o sin(ur# %re'is#. 1a fel ca "i alte ra&iona'ente, ele %ot fi valide "i nevalide. Cele valide sunt corect alc#tuite "i $n ele se reali)ea)# trecerea necesar# de la %re'ise adev#rate la o conclu)ie adev#rat#. Se deose*esc ur'#toarele ti%uri de ra&iona'ente deductive i'ediate: conversiunea, o*versiunea, conversiunea o*vertit#, contra%o)i&ia, inversunea, inferen&e *a)ate %e %#tratul lo(ic. Con$ersiunea este ra&iona'entul deductiv i'ediat %rin care dintr7o oarecare !udecat# cate(oric# se deduce o alt# !udecat# cate(oric# %rin inversarea ter'enilor. ri'a !udecat# se nu'e"te convertend, iar !udecata nou o*&inut# C convers. Sc0e'a conversiunii este ur'#toarea: ! C PT P C !. Nu toate ti%urile de !udec#&i cate(orice %ot fi convertite valid. Se distin( conversiuna simpl, care se reali)ea)# f#r# sc0i'*area cantit#&ii "i conversiunea prin accident, care se reali)ea)# cu sc0i'*area cantit#&ii. /udecata universal7afir'ativ# & se converte"te valid %rin accident. T! C P T UP C ! ;din !udecata Toi ! sunt P se deduce !udecata Unii ! sunt P<. .e e,e'%lu, din !udecata 4Toi studenii sunt oameni5 se va deduce !udecata 4Unii oameni sunt studeni5. /udecata de ti%ul & se %oate converti valid $ntr7o !udecat# de ti%ul &, $n ca)ul c+nd sfera su*iectului coincide cu sfera %redicatului. .e e,e'%lu, din convertenda 4Toi oamenii sunt fiine raionale5 se va o*&ine conversa 4Toate fiinele raionale sunt oameni5. 9n acest ca) conversiunea este valid# $n ca)ul si'%lei inversiuni a ter'enilor. .ac# $ns# a' $ncerca s# reali)#' o conversiune si'%l# $n ca)ul c+nd sfera su*iectului nu coincide cu sfera %redicatului, conversiunea ar fi nevalid# "i a' o*&ine o conclu)ie fals#. /udecata de for'a 0 se %oate converti valid at+t si'%lu, c+t "i %rin accident. Sc0e'ele sunt ur'#toarele: T! L P T TP L ! "i T! L P T UP L !. .e e,e'%lu, din convertenda 4Nici o definiie nu este clasificare5 vo' o*&ine conversa 4Nici o clasificare nu este definiie5. Iar din !udecata 4Nici un om nu este +'urtor5 se deduce %rin conversiune !udecata 4Unii +'urtori nu sunt oameni5.
GG

/udecata de for'a I se converte"te valid doar si'%lu. U! C P T UPC !. .e e,e'%lu, din !udecata 4Unii medici sunt filateli ti5 se deduce %rin conversiune !udecata 4Unii medici sunt filateli ti5. /udecata de for'a - nu se converte"te valid nici $ntr7un 'od, nici si'%lu, nici %rin accident. Ob$ersiunea este ra&iona'entul deductiv i'ediat care se funda'entea)# %e introducerea, de%lasarea sau eli'inarea ne(a&iei. 9n acest ra&iona'ent se sc0i'*# calitatea co%ulei "i a %redicatului lo(ic. .intr7o %re'is#, o !udecat# care se nu'e"te o'vertend, se deduce o conclu)ie, care se nu'e"te o'vers. /udecata o*&inut# are aceea"i cantitate ca "i %re'isa, dar o calitate o%us#. .e ase'enea, su*iectul este acela"i, dar %redicatul este contradictoriu %redicatului din %re'is#. Sc0e'a o*versiunii este ! C P T U =! C UP> 3. @i7./ismu7 0a2e/.ri0. @pe0i6i0u7 si7./ismu7ui ;uri5i0. Silogismele sunt cele 'ai si'%le ra&iona'ente cu !udec#&i cate(orice. - for'# r#s%+ndit# de ra&iona'ent deductiv este silogismul categoric simplu. Silogismul categoric simplu este silo(is'ul $n care conclu)ia se o*&ine din dou# %re'ise, a'*ele fiind !udec#&i cate(orice. :fectuarea le(#turii dintre %re'ise este asi(urat# de c#tre coinciden&a %ar&ial# a su*iectului "i %redicatului acestor !udec#&i. 9n (eneral, silo(is'ul cate(oric si'%lu are trei ter'eni. 1e(#tura dintre dou# %re'ise este asi(urat# de un ter'en co'un, care se nu'e"te termen mediu ;M>, 6er'enul 'ediu se $nt+lne"te $n %re'ise dar nu se $nt+lne"te $n conclu)ie. e l+n(# ter'enul 'ediu, 'ai e,ist# termenul minor, no&iunea care devine su*iectul conclu)iei ;!< "i termenul ma)or, no&iunea care devine %redicatul conclu)iei ;P<. 6er'enul 'ediu 'i!loce"te le(#tura dintre ter'enul 'inor "i ter'enul 'a!or. 6erenul 'ediu este unul i'%ortant, f#r# de el nu ar fi %osi*il# o*&inerea conclu)iei. .e e,e'%lu, din %re'isele: 6o&i avoca&ii sunt !uri"ti "i 6o&i 'edicii au studii su%erioare nu a' %utea s# o*&ine' nici o conclu)ie. e aceste dou# !udec#&i nu le 4lea(#5 ni'ic, ele nu au nici o no&iune co'un#. 6er'enul 'inor "i cel 'a!or se nu'esc termeni e-tremi. re'isa $n care se (#se"te ter'enul 'inor se nu'e"te premis minor. Iar %re'isa $n care se (#se"te ter'enul 'a!or se nu'e"te premis ma)or. 6er'enul 'a!or este nu'it a"a deoarece are o sfer# 'ai cu%rin)#toare, iar ter'enul 'inor are o sfer# 'ai restr+ns#. Bersul (+ndirii $n ca)ul silo(is'ului si'%lu cate(oric este ur'#torul: fiindc# orice ele'ent din sfera no&iunii ! a%ar&ine lui M "i orice ele'ent din M a%ar&ine lui P, atunci orice ele'ent din ! a%ar&ine lui P. Se %oate, astfel, afir'a c# silo(is'ul cate(oric si'%lu este un ra&iona'ent des%re rela&ia dintre doi ter'eni e,tre'i $n *a)a rela&ia lor cu ter'enul 'ediu. Iar !uste&ea conclu)iei $n silo(is'ul si'%lu cate(oric se *a)ea)# %e a-ioma silogismului: tot ceea ce se afir'# sau se nea(# des%re toate ele'entele unei clase, se afir'# sau se nea(# des%re fiecare ele'ent al acestei clase, sau des%re orice %arte a ele'entelor acestei clase. entru co'oditatea anali)ei silo(is'ului %re'isele se fi,ea)# $ntr7o anu'it# consecutivitate: cea 'a!or# %e %ri'ul loc, cea 'inor#, %e al doilea "i la ur'# C conclu)ia. .ar $n silo(is'ele reale aceast# re(ul# nu este una o*li(atorie. Se %oate $nt+'%la ca %re'isa 'inor# s# se afle %e %ri'ul loc,
GK

sau %re'isele s# se afle du%# conclu)ie. re'isele se diferen&ia)# nu du%# locul %e care $l ocu%#, ci du%# ter'enii %e care ei $i con&in. .eci, %re'isa 'inor# se %oate situa "i %e %ri'ul loc. S# anali)#' ur'#torul ra&iona'ent: -a'enii ;B< sunt 'uritori ; <. Suru ;S< este o' ;B<. Suru ;S< este 'uritor ; <. No&iunea 4!uru5 este su*iect al conclu)iei, deci aceast# no&iune este ter'enul 'inor al acestui silo(is' si'%lu cate(oric. No&iunea 4muritor5 este %redicat al conclu)iei, deci aceast# no&iune este ter'enul 'inor. Iar ter'enul 4om5, care asi(ur# le(#tura dintre cele dou# %re'ise "i nu se $nt+lne"te $n conclu)ie, este ter'enul 'ediu. Se distin( %atru fi(uri ale silo(is'ului cate(oric si'%lu, $n func&ie de %o)i&ia ter'enului 'ediu $n %re'ise: MP !M !P Figura 9 !M PM !P Figura D M! MP !P Figura F PM M! !P Figura U

8i(urile I, II, II au fost desco%erite de c#tre Aristotel , iar fi(ura ID C de c#tre 'edicul ro'an Galenus "i se 'ai nu'e"te fi(ur# (alenic#. ri'a fi(ur# este cea 'ai ti%ic# %entru ra&iona'entul deductiv. .intr7o !udecat# universal#, care %oate deseori s# e,%ri'e o le(e a naturii, sau o le(e !uridic#, se face o conclu)ie des%re o %ersoan#, un o*iect, un feno'en. Aceast# fi(ur# se folose"te deseori $n do'eniul dre%tului. 8i(ura a doua se utili)ea)# $n ca)ul c+nd tre*uie s# se arate c# un ca) concret ;%ersoan#, o*iect, feno'en< nu %oate fi adus su* o afir'a&ie universal#. Acest ca) se e,clude din nu'#rul de o*iecte des%re care se s%une ceva $n %re'isa 'a!or#. 8i(ura a treia acord# doar conclu)ii %articulare "i se folose"te cel 'ai des %entru a sta*ili co'%ati*ilitatea %ar&ial# a tr#s#turilor care se refer# la un o*iect. Se folose"te destul de rar. 8i(ura a %atra a%roa%e c# nu se folose"te. Daloarea co(nitiv# a ei este foarte 'ic#. 9n %ri'a fi(ur# ter'enul 'ediu este su*iect $n %re'isa 'a!or# "i %redicat $n %re'isa 'inor#. Aceast# fi(ur# are o %re'is# 'inor# afir'ativ# "i %re'isa 'a!or# C universal#. .e e,e'%lu: 6o&i oa'enii sunt ra&ionali. Ion este o'. Ion este ra&ional. 9n fi(ura a doua ter'enul 'ediu este %redicat $n a'*ele %re'ise. Una dintre %re'ise este ne(ativ# "i %re'isa 'a!or# este universal#. .e e,e'%lu: 6o&i !uri"tii au studiat lo(ica. Ion nu a studiat lo(ica. Ion nu este !urist. 9n fi(ura a III7a ter'enul 'ediu este su*iect $n a'*ele %re'ise. re'isa 'inor# este afir'ativ# "i conclu)ia este %articular#. .e e,e'%lu: Unele nor'e sunt foarte utile.
GM

Unele nor'e sunt reli(ioase. Unele nor'e reli(ioase sunt foarte utile. 9n fi(ura a ID7a ter'enul 'ediu este %redicat $n %re'isa 'a!or# "i su*iect $n %re'isa 'inor#. entru aceast# fi(ur# este caracteristic: dac# o %re'is# este ne(ativ#, atunci %re'isa 'a!or# tre*uie s# fie universal#2 dac# %re'isa 'a!or# este afir'ativ#, atunci %re'isa 'inor# tre*uie s# fie universal#2 dac# %re'isa 'inor# este afir'ativ#, atunci conclu)ia tre*uie s# fie %articular#. .e e,e'%lu: Unii studen&i se ocu%# cu s%ortul. Unii dintre cei care se ocu%# cu s%ortul sunt decora&i. Unii dintre cei care sunt decora&i sunt studen&i. 9n fiecare fi(ur# a silo(is'ului cate(oric si'%lu sunt %osi*ile A@ de co'*ina&ii, care se nu'esc 'oduri ale silo(is'ului. 9n total e,ist# 2>A de 'oduri ale silo(is'ului, $ns# doar 1M dintre ele sunt valide. Bodurile sunt deter'inate de ti%ul !udec#&ilor din care sunt alc#tuite silo(is'ele. 9n :vul Bediu au fost introduse anu'ite cuvinte 'ne'ote0nice %entru a re&ine 'ai u"or denu'irile acestor 'oduri: Jar*ara, Celarent, .arii, 8erio ;%entru %ri'a fi(ur# a silo(is'ului<2 Cesare, Ca'estres, Jaroco, 8estino ;%entru a doua fi(ur#<2 .ara%ti, .isa'is, .atisi, 8ela%ton, Jocardo, 8erison ;%entru fi(ura a treia<2 Jra'anti%, Ca'enes, .i'aris, 8esa%o, 8resison ;%entru fi(ura a treia<. Docalele din aceste cuvinte de fa%t re%re)int# ti%urile de !udec#&i cate(orice C &, 0, I, 8. Astfel, 'odul Jar*ara are $n calitate de %re'ise "i de conclu)ie !udec#&i universal7afir'ative, !udec#&i de ti%ul &, Are sc0e'a: 6o&i B C 6o&i S C B 6o&i S C .e e,e'%lu: 8iecare o' este ra&ional. 8iecare student este o'. 8iecare student este ra&ional. Re/u7i7e /enera7e a7e si7./ismu7ui simp7u 0a2e/.ri0 Re/u7i7e 2ermeni7.r 1. Silogismul simplu categoric conine doar trei termeni . .ac# se $ncalc# aceast# re(ul#, se %roduce (re"eala care se nu'e"te *mptrirea termenilor, .uaternio terminorum. Aceasta se $nt+'%l# din cau)a c# unul dintre ter'eni se $ntre*uin&ea)# cu se'nifica&ii diferite $n %re'ise, e,ist+nd o a'*i(uitate a sa. .e e,e'%lu: 8recventarea AS:B de c#tre studen&ii (ru%ei .7H21 este 'i"care. Bi"carea este ve"nic#. 8recventarea AS:B de c#tre studen&ii (ru%ei .7H21 este ve"nic#. Acest ra&iona'ent este deductiv. Cunoa"te' c# dac# %re'isele unui ra&iona'ent deductiv sunt adev#rate, iar ra&iona'entul este corect alc#tuit, atunci conclu)ia este cu necesitate adev#rat#. 9n acest ra&iona'ent %re'isele sunt adev#rate, iar conclu)ia C fals#. .eci, el nu este corect alc#tuit. Adev#rul este c# no&iunea 4mi care5 care este "i ter'enul 'ediu se utili)ea)# cu dou# sensuri diferite. 9n %re'isa 'a!or# no&iunea 4mi care5 se utili)ea)# cu sensul de 'i"care fi)ic#, iar $n cea de7a doua %re'is# no&iunea 4mi care5 este o cate(orie filosofic# care reflect# 'i"carea $n (eneral, orice fel de
K0

'i"care. Astfel, vede' c# aceste dou# %re'ise $n (eneral nu %ot fi le(ate, din ele nu ave' dre%tul s# deduce' o conclu)ie, %entru c# %e ele ni'ic nu le lea(#. 1e lea(# doar a%arent cuv+ntul mi care. 2. .ermenul mediu trebuie s !ie distribuit &n cel puin una dintre premise . S# consider#' ur'#torul ra&iona'ent: 6o&i studen&ii "tiu s# scrie. Ion "tie s# scrie. Ion este student. 9n acest ra&iona'ent ter'enul 'ediu 4 tie s scrie5 nu este distri*uit nici $n una dintre %re'ise, de aceea ra&iona'entul este incorect. Conclu)ia nu este decur(e lo(ic din %re'ise cu necesitate ca $n ra&iona'entele deductive corect alc#tuite. 3. .ermenul care nu este distribuit &n premis* nu poate !i distribuit nici &n concluzie . 9n ca) contrar, $n ter'enii conclu)iei s7ar vor*i 'ai 'ult dec+t $n %re'ise. .e e,e'%lu: 6oate "edin&ele de catedr# re%re)int# adun#ri de %ersoane. 6oate "edin&ele de catedr# sunt fi,ate $n %rocese ver*ale. 6oate adun#rile de %ersoane sunt fi,ate $n %rocese ver*ale. 9n acest silo(is' %redicatul %re'isei 'a!ore 4adunri de persoane5 nu este distri*uit, deoarece nu doar "edin&ele de catedr# re%re)int# adun#ri de %ersoane, dar, de e,e'%lu, "i "edin&ele diferitor consiliuri, "i "edin&ele 'e'*rilor sindicatelor, etc. 9ns#, $n conclu)ie ter'enul 4adunri de persoane5, el fiind su*iect, a%are ca fiind distri*uit. Re/u7i7e premise7.r 1. (in dou premise una trebuie s !ie cu necesitate a!irmati$. A doua %oate s# fie at+t afir'ativ#, c+t "i ne(ativ#. .ac# a'*ele %re'ise sunt !udec#&i ne(ative, din ele nu %oate fi dedus# nici o conclu)ie. .e e,e'%lu: Bedicii nu sunt fer'ieri. Conta*ilii nu sunt 'edici. Q 2. (in dou premise una trebuie s !ie cu necesitate uni$ersal. .in dou# %re'ise %articulare nu %oate fi dedus# nici o conclu)ie. 3. (ac una dintre premise este negati$* atunci concluzia este i ea negati$, @. (ac una dintre premise este particular* atunci concluzia este i ea particular) .e e,e'%lu: 6o&i 'edicii au studii su%erioare. Unii 'edici se ocu%# de "tiin&#. Unii dintre cei care se ocu%# de "tiin&# au studii su%erioare. rin silo(is'ele !uridice se trece de la nor'ele !uridice (enerale la nor'e individuale, iar 4%ersoana care e'ite silo(is'ul !uridic efectuea)# constat#ri des%re noi ra%orturi !uridice, adic# des%re dre%turi "i o*li(a&ii n#scute ca ur'are a actului sau fa%tului !uridic s#v+r"it. 9n acest sco%, ea %rocedea)# la anali)e care scot $n eviden&# s%ecificul !uridic al consecin&elor acestui act sau fa%t, ceea ce, %ractic cores%unde cu o conclu)ie $'*un#t#&it# su* as%ect !uridic5. =.o*r, %. MG? .e 'ulte ori
K1

silo(is'ul !uridic este un silo(is' i%otetico7cate(oric, silo(is' care are $n calitate de %re'ise o !udecat# i%otetic#, i'%licativ# "i una cate(oric#. Cu referire la ra&iona'entul !uridic, se %recaut# nu doar adev#rul, ci "i no&iunea de )ust, astfel, 4ra&iona'entul !uridic nu a*dic# niciodat# de la %olaritatea adev#r7fals2 din contra, el %ri'e"te, al#turi de di'ensiunea 4adev#r5 %entru fa%tele re&inute, "i %e acela de 4!ust5 %entru solu&iile $n ansa'*lul lor5. =.o*r, %. 100? .e 'ulte ori conclu)ia unui ra&iona'ent !uridic a%are ca o deci)ie !uridic#. Aceast# deci)ie este 4edificat# %e ar(u'ente, %rin care nu se ur'#resc conclu)ii su* for'# de re(uli C c#ci re(uli e,ist# de!a $n con&inutul nor'elor "i %rinci%iilor !uridice C ci de adev#r !uridic $ntr7un ca) %articular, a"a cu' re)ult# el din infor'a&iile oferite de 'i!loacele de %ro*# ad'inistrate "i din ra%ortarea acestor infor'a&ii la o nor'# sau %rinci%iu de dre%t5. =.o*r, %. 10K? &. +.rme 0.mpuse 1i 6.rme pres0ur2a2e a7e si7./ismu7ui. Polisilogismul este un silo(is' cu 'ai 'ult de trei !udec#&i, un lan& de dou# sau 'ai 'ulte silo(is'e cate(orice si'%le, $n care conclu)ia fiec#rui silo(is' ;afar# de ulti'ul< este folosit# ca %re'is# $n cel ur'#tor. Silo(is'ele cate(orice si'%le din care este alc#tuit %olisilo(is'ul %ot s# fie toate de aceea"i fi(ur# sau de fi(uri diferite. Silo(is'ul care %recede se nu'e"te prosilogism, iar cel care ur'ea)# se nu'e"te episilogism. Se distin( dou# ti%uri de %olisilo(is': %olisilo(is' %ro(resiv "i %olisilo(is' re(resiv. Polisilogismul progresi$ este %olisilo(is'ul $n care conclu)ia %rosilo(is'ului devine %re'is# 'a!or# $n e%isilo(is'. .e e,e'%lu: 6oate fa%tele *une sunt utile %entru societate. 6oate fa%tele eroice sunt fa%te *une. 6oate fa%tele eroice sunt utile %entru societate. 6oate fa%tele eroice sunt utile %entru societate. 6oate fa%tele de a salva %e cineva de la $nec sunt fa%te eroice. 6oate fa%tele de a salva %e cineva de la $nec sunt fa%te eroice. 9n acest %olisilo(is' conclu)ia %rosilo(is'ului 4Toate faptele eroice sunt utile pentru societate5 a devenit %re'is# 'a!or# %entru e%isilo(is'. -*serv#' c# %rin %olisilo(is'ul %ro(resiv noi a' transferat caracteristica 4util pentru societate5 de la no&iunea (eneral# 4fapt 'un5 la no&iunea 4fapta de a salva de la *nec5. Polisilogismul regresi$ este %olisilo(is'ul $n care conclu)ia %rosilo(is'ului devine %re'is# 'inor# $n e%isilo(is'. .e e,e'%lu: Ac0itarea i'%o)itelor este o condi&ie a e,isten&ei statului. Ac0itarea i'%o)itului %e venit este ac0itare a i'%o)itelor. Ac0itarea i'%o)itului %e venit este o condi&ie a e,isten&ei statului. Condi&iile de e,isten&# a statului sunt necesare %entru func&ionarea de'ocra&iilor 'oderne. Ac0itarea i'%o)itului %e venit este o condi&ie a e,isten&ei statului. Ac0itarea i'%o)itului %e venit este necesar# %entru func&ionarea de'ocra&iilor 'oderne.
K2

9n acest %olisilo(is' conclu)ia e%isilo(is'ului 4&chitarea impo+itului pe venit este o condiie a e-istenei statului5 devine %re'is# 'inor# $n e%isilo(is'. olisilo(is'ele sunt ni"te construc&ii co'%le,e. 9n (+ndire ele se utili)ea)# destul de rar. Bai des se o'it acele %re'ise care sunt evidente, astfel se o*&ine un silo(is' co'%us care se nu'e"te sorit. Soritul este un %olisilo(is' $n care conclu)iile inter'ediare nu se enun&#, ci se su*$n&ele(. Sau, altfel s%us, $n sorit, $nce%+nd cu al doilea silo(is' si'%lu, se o'ite o %re'is#. Se distin( dou# ti%uri de sorit: aristotelic "i goclenian. Soritul $n care este o'is# %re'isa 'inor#, $nce%+nd cu fiecare al doilea silo(is' si'%lu se nu'e"te aristotelic. .e e,e'%lu: 6o&i studen&ii sunt iste&i. 6o&i oa'enii iste&i se descurc# u"or cu %ro*le'ele. 6o&i oa'enii care se descurc# u"or cu %ro*le'ele au ca%acit#&i s%orite de (+ndire. 6o&i cei care au ca%acit#&i s%orite de (+ndire au avanta!e fa&# de ceilal&i. Studen&ii au avanta!e fa&# de ceilal&i. Acel sorit $n care este o'is# %re'isa 'a!or# a fiec#rui silo(is' si'%lu, $nce%+nd cu al doilea, se nu'e"te goclenian. .e e,e'%lu: 6o&i oa'enii f#&arnici sunt ne%l#cu&i. 6o&i cei care te critic# doar $n a*sen&a ta sunt f#&arnici. Unii vecini te critic# doar $n a*sen&a ta. Unii vecini sunt f#&arnici. /pic'erema este un silo(is' co'%le,, alc#tuit din 'ai 'ulte enti'e'e. Sc0e'a unei e%ic0ere'e %oate fi re%re)entat $n felul ur'#tor: 6o&i J sunt C deoarece to&i J sunt .. 6o&i A sunt J deoarece to&i A sunt :. 6o&i A sunt C. .e e,e'%lu: .eoarece toate felinele sunt 'a'ifere, ele sunt ani'ale. .eoarece toate %isicile sia'e)e sunt %isici, ele sunt feline. .eci, toate %isicile sia'e)e sunt ani'ale. Corectitudinea e%ic0ere'ei de%inde, %e de o %arte, de corectitudinea enti'e'elor din care este alc#tuit#, iar %e de alt# %arte, de corectitudinea for'al# a e,tra(erii conclu)iei finale din conclu)iile enti'e'elor "i din restul %re'iselor. 9n (+ndirea cotidian#, o*i"nuit#, utili)#' de 'ulte ori for'e %rescurtate ale silo(is'ului. Uneori, alc#tuind "i enun&+nd un silo(is', o'ite' fie o %re'is#, fie conclu)ia, %e aceste &in+ndu7le $n (+nd, av+ndu7le doar $n vedere. A"a un silo(is' este enti'e'a. /ntimema este for'a %rescurtat# a silo(is'ului cate(oric si'%lu, e for'a din care este o'is# una dintre !udec#&i. .e 'ulte ori se o'it %re'isele care constituie adev#ruri *ine cunoscute de c#tre to&i. :nti'e'ele contri*uie la fa%tul c# (+ndirea devine concis# "i la aceea c# cel care aude enti'e'ele, se (+nde"te la %artea silo(is'ului care li%se"te. :nti'e'ele se folosesc deoarece %re'isa su*$n&eles# con&ine o te)# cunoscut# care nu are necesitatea de a fi e,%ri'at# oral sau $n scris sau %entru c# $n conte,tul te)elor e,%ri'ate ale ra&iona'entului, conclu)ia se su*$n&ele(e u"or. .eseori se folosesc enti'e'e 'ai ales *a)ate %e %ri'a fi(ur#. ot avea for'# de enti'e'# "i acele ra&iona'ente, %re'isele c#rora sunt ra&iona'ente i%otetice
K3

"i dis!unctive. .e e,e'%lu: 4!untem muritori( pentru c suntem oameni5. 9n acest silo(is' este o'is# %re'isa 'a!or# 4Toi oamenii sunt muritori5. Iar silo(is'ul co'%let va fi: 6o&i oa'enii sunt 'uritori. Noi sunte' oa'eni. Noi sunte' 'uritori. Se deose*esc trei ti%uri de enti'e'e: a< silo(is'ul $n care li%se"te %re'isa 'a!or#. .e e,e'%lu: 4Noi vom avea vacan de Pa ti( pentru c suntem studeni din 1epu'lica Moldova5. Aici este o'is#, dar se su*$n&ele(e %re'isa 'a!or#: 4Toi studenii din 1epu'lica Moldova au vacan de Pa ti5. *< silo(is'ul $n care li%se"te %re'isa 'inor#. .e e,e'%lu: 4 8rice mamifer este verte'rat( deci( unele animale sunt verte'rate5. Aici este o'is#, dar se su*$n&ele(e %re'isa 'inor#: 48rice mamifer este animal5. c< silo(is'ul $n care li%se"te conclu)ia. .e e,e'%lu: 41oianu( iar toi oamenii au sl'iciuni5. :nti'e'ele se folosesc deoarece %re'isa su*$n&eles# con&ine o te)# cunoscut# care nu are necesitatea de a fi e,%ri'at# oral sau $n scris sau c# $n conte,tul te)elor e,%ri'ate ale ra&iona'entului, ea se su*$n&ele(e u"or. rinci%ala valoare a enti'e'ei re)id# $n aceea c# $n ca)ul utili)#rii sale (+ndirea devine succint#. Se s%une c+t 'ai 'ult %rin c+t 'ai %u&ine cuvinte. Se %oate folosi atunci c+nd se e,%une o succesiune de ar(u'ente silo(istice toate dintre care conduc la o sin(ur# conclu)ie final#. 5. Ra3i.namen2e 0u pr.p.<i3ii 0.mpuse. Silo(is'ele %e care le7a' studiat 'ai sus au $n calitate de %re'ise !udec#&i cate(orice si'%le. :le se nu'esc silogisme pur categorice. .ar silo(is'ele %ot s# ai*# $n calitate de %re'ise "i !udec#&i co'%use. Astfel, ca cele pur categorice se adau(# cele pur ipotetice, pur dis)unctive "i mi-te. Silogismele pur ipotetice sunt silo(is'ele alc#tuite din !udec#&i cate(orice. :l are dou# for'e: de tran+itivitate. .e e,e'%lu: .ac# cineva este un *un %rofesionist, atunci "tie s# $"i $nde%lineasc# *ine func&iile de serviciu. .ac# cineva $"i $nde%line"te *ine func&iile de serviciu, atunci el este sti'at. .ac# cineva este un *un %rofesionist, atunci el este sti'at. de contrapo+iie. .e e,e'%lu: .ac# e,ist# eroi, e,ist# "i fa%te eroice. .ac# nu e,ist# fa%te eroice, atunci nu e,ist# eroi. Silogismele ipotetico"categorice sunt silo(is'ele $n care una dintre %re'ise este o !udecat# i%otetic#, iar cealalt# C o !udecat# cate(oric#. Acest ti% de silo(is' are dou# 'oduri valide, $n care conclu)ia decur(e cu necesitate din %re'ise. modus ponens, modus ponendo ponens sau modul punerii. Acest 'odus este unul afir'ativ. .e e,e'%lu:
K@

Aici este o'is#, dar se su*$n&ele(e conclu)ia: 41oianu are sl'iciuni5.

.ac# e"ti student, ai ore. :"ti student. .eci, ai ore. e,e'%lu: .ac# e luna dece'*rie, este ulti'a lun# din an. Nu este ulti'a lun# din an. .eci, nu este luna dece'*rie. Silogisme pur dis uncti$e sunt silo(is'ele alc#tuite din !udec#&i dis!unctive. Se $nt+lnesc destul de rar $n (+ndire, fiind %rea si'%le. .e e,e'%lu: Citesc sau ascult 'u)ic#. .eci citesc sau ascult 'u)ic#. Silogisme dis uncti$"categorice sunt silo(is'ele alc#tuite at+t din !udec#&i dis!unctive, c+t "i cate(orice. Acest silo(is' are dou# for'e: 'odus %onendo tollens. :ste un 'odus afir'ativ7ne(ativ, vala*il doar %entru dis!unc&iile e,clusive. 9n el se %roduce o ne(a&ie %rin afir'a&ie. .e e,e'%lu: Un fil' %oate s# fie docu'entar sau artistic. Acest fil' este docu'entar. .eci, acest fil' nu este artistic. 'odus tollendo %onens. :ste un 'odus ne(ativ7afir'ativ. 9n acest silo(is' din ne(area unui 'e'*ru al dis!unc&iei se trece la afir'area $n conclu)ie a altui 'e'*ru. .e e,e'%lu: .efini&iile %ot fi reale sau no'inale. Aceast# defini&ie nu este real#. Aceast# defini&ie este no'inal#. Silogisme cu premise ipotetice i dis uncti$e sunt silo(is'ele $n care una dintre %re'ise este i'%licativ#, iar cealalt# C cate(oric#. Aceste silo(is'e se 'ai nu'esc "i lematice sau lem, ceea ce $nsea'n# alegere. .ac# %re'isa dis!unctiv# con&ine doar doi ter'eni, ea se nu'e"te dilem. .ac# aceast# %re'is# con&ine trei ter'eni, se nu'e"te trilem. Iar dac# con&ine 'ai 'ul&i ter'eni dec+t trei atunci ea se nu'e"te polilem. .ile'a 4este un ra&iona'ent $n care indiferent de ce alternativ# din dou# %resu%une' a!un(e' la aceea"i conclu)ie5. =:nescu, Ban, %. 1@>? Se distin( dileme simple "i dileme comple-e. (ilema simpl este dile'a care are $n calitate de conclu)ie o !udecat# cate(oric#. (ilema comple# are $n calitate de conclu)ie o !udecat# dis!unctiv#. .e ase'enea, dile'ele se $'%art $n constructive "i distructive. rin clasificare unificat# a dile'elor o*&ine': dileme simple constructive. .e e,e'%lu: .ac# dileme simple distructive. .e e,e'%lu: dileme comple-e constructive. .e e,e'%lu: dileme comple-e distructive. .e e,e'%lu:
K>

modus tollens, 'odus tollendo tollens, modul lurii. Acest 'odus este unul ne(ativ. .e

(. Ra3i.namen2e in5u02i8e. 9n ra&iona'entele inductive le(#tura dintre %re'ise "i conclu)ie nu se *a)ea)# %e le(ea lo(ic#, ci %e *a)e factuale sau %si0olo(ice, care nu au caracter for'al. 9n de%enden&# de ti%ul de 'i!loace 'etodolo(ice a%licate $n ra&iona'entele inductive, se ra&iona'ente inductive se $'%art $n: inducie popular ;ne"tiin&ific#< "i induc&ie "tiin&ific#. 1a *a)a induc&iei %o%ulare se afl# Induc&ia "tiin&ific# %resu%une utili)area 'etodolo(iei "tiin&ifice. 9n astfel de ra&iona'ente conclu)ia nu ur'ea)# lo(ic din %re'ise "i %oate s# con&in# o infor'a&ie, care li%se"te $n %re'ise. .e aceea adev#rul %re'iselor nu asi(ur# cu necesitate adev#rul conclu)iei. Induc&ia ne d# doar conclu)ii %ro*a*ile, adev#rul c#rora tre*uie s# fie verificat %e %arcurs. Conclu)iile inferen&elor inductive sunt doar %ro*a*ile C 'ai 'ult sau 'ai %u&in. .esi(ur, se au $n vedere inferen&ele inductive inco'%lete. Cu toate c# induc&ia aduce conclu)ii %ro*a*ile, i'%ortan&a ei este deose*it de 'are. .e"i ra&iona'entele inductive nu ne ofer# dec+t cuno"tin&e verosi'ile, totu"i, a%roa%e toate %rinci%iile "tiin&ei, inclusiv "i le(ile "tiin&ifice sunt re)ultatul (enerali)#rii inductive. Astfel, cu toate nea!unsurile sale, induc&ia este *a)a cunoa"terii noastre. Nici un ter'en nu %oate fi distri*uit $n conclu)ia unei inferen&e dac# nu e distri*uit "i $n %re'ise. Neres%ect+nd aceast# re(ul#, a' fi $n situa&ia de a tra(e o conclu)ie asu%ra $ntre(ii sfere a unui ter'en, de"i %re'isele ne dau infor'a&ii nu'ai des%re o %arte din sfera lui C ca) $n care adev#rul %re'iselor nu %oate fi o condi&ie suficient# %entru adev#rul conclu)iei. In5u03ia in0.mp7e24 este acel ti% de ra&iona'ent %rin care se e,a'inea)# doar o %arte din o*iectele clasei cercetate. Ei dac# $n ca)ul cercet#rii acestor o*iecte se reali)ea)# c# toate au o anu'it# %ro%rietate, atunci aceast# %ro%rietate se e,tinde asu%ra $ntre(ii clase "i se afir'# c# toate ele'entele acestei clase %osed# aceast# %ro%rietate. 49ntruc+t afir'# des%re orice ele'ent al unei 'ul&i'i ceea ce se cunoa"te nu'ai des%re unele din ele'entele acesteia, induc&ia inco'%let# nu %oate furni)a adev#ruri certe, ci nu'ai diferite (rade de %ro*a*ilitate, iar conclu)iile $nte'eiate inductiv nu decur( cu necesitate lo(ic# din %re'isele lor deoarece sunt mai generale dec+t acestea2 cu alte cuvinte, conclu)ia unei inferen&e inductive s%une 'ai 'ulte dec+t ceea ce se %oate e,tra(e din %re'isele asu'ate.5 =Cr#ciun, %. 1>? Induc&ia inco'%let# $n cadrul c#reia nu se folosesc anu'ite 'i!loace 'etodolo(ice, sau se folose"te 'etodolo(ia si'&ului co'un, ce %resu%une ur'#toarele %rinci%ii: s# fie studiate c+t 'ai 'ulte o*iecte "i s# se diversifice ale(erea o*iectelor %entru cercetare. .ac# sunt res%ectate aceste %rinci%ii, atunci (radul de verosi'ilitate al conclu)iei cre"te, dar ea nu devine adev#rat# cu certitudine. In5u03ia p.pu7ar4. :ste induc&ia %rin enu'erare si'%l#. Se 'ai nu'e"te induc&ie %rin enu'erare si'%l# $n li%sa ca)urilor contradictorii. A"a e,e'%le se $nt+lnesc deseori $n via&a de toate )ilele. Se e,a'inea)# 'ai 'ulte din ele'entele unei 'ul&i'i. Ei dac# $n toate ca)urile cercetate se o*serv# %re)en&a unei %ro%riet#&i, f#r# ca s# e,iste e,ce%&ii, atunci se face conclu)ia c# toate
KA

ele'entele 'ul&i'ii date %osed# aceast# %ro%rietate. C0iar dac# %entru 'o'ent nu e,ist# e,ce%&ii, este %osi*il ca acestea s# a%ar# 'ai t+r)iu. .e 'ulte ori oa'enii au o*servat, c# $n $nainte de %loaie r+ndunelele )*oar# a%roa%e de %#'+nt. .e aceea, a fost f#cut# conclu)ia, c# $ntotdeauna $nainte de %loaie r+ndunelele )*oar# %e !os. .ar aceste o*serva&ii au caracter de cuno"tin&e verosi'ile. Un e,e'%lu elocvent $l constituie fa%tul, c# euro%enii au cre)ut foarte 'ult ti'% c# toate le*edele sunt al*e, deoarece caracteristica de a fi al*e a%ar&inea tuturor le*edelor cunoscute de c#tre ei. .ar 'ai t+r)iu s7au desco%erit $n Australia le*ede ne(re "i astfel, conclu)ia o*&inut# 'ai devre'e $n *a)a unei inferen&e inductive inco'%lete s7a dovedit a fi fals#. Gradul de verosi'ilitate al conclu)iilor o*&inute $n re)ultatul ra&iona'entelor *a)ate %e induc&ie %o%ular# de%inde de nu'#rul de ca)uri cercetate "i de calitatea caracteristicii, adic# de (radul de esen&ialitate al s#u %entru o*iectele date. rintre %rinci%alele nea!unsuri ale acestei 'etode se nu'#r# fa%tul c# nu se efectuea)# o ale(ere con"tient# a fa%telor "i nu se cercetea)# cau)a feno'enelor. In5u03ia 12iin3i6i04. Cu a!utorul acestui ti% de induc&ie nu se cercetea)# %ur "i si'%lu ca)uri a%arte, ci se cercetea)# natura feno'enului studiat. Res%ectiv, (radul de verosi'ilitate al feno'enului studiat cre"te si'&itor. Se deose*esc dou# ti%uri de induc&ie "tiin&ific#: induc&ia %rin selec&ie, adic# induc&ia $n cadrul c#reia se selectea)# $n 'od s%ecial o*iecte care vor fi cercetate. .ac# %entru induc&ia %o%ular# este i'%ortant s# fie studiate c+t 'ai 'ulte ca)uri, a%oi %entru induc&ia "tiin&ific# acest lucru nu este la fel de i'%ortant. .esco%erirea le(ilor $n "tiin&ele %recise, dar "i $n "tiin&ele sociale au fost reali)ate %rin induc&ie inco'%let#. 0etodele de stabilire a legturilor cauzale dintre !enomene . entru de)v#luirea le(#turilor cau)ale dintre o*iecte "i feno'ene se folosesc anu'ite 'etode de cercetare inductiv#. Sunt 'etode inductive de desco%erire a cau)ei, for'ulate de /. S. Bill. Betodolo(ic, aceste 'etode se s%ri!in# %e %rinci%iul cau)alit#&ii. Cau)a este un feno'en, care $n anu'ite condi&ii condi&ionea)# alt feno'en. Iar consecin&a, efectul este feno'enul condi&ionat de cau)#. Betodele date %er'it s# fie sta*ilite doar cele 'ai si'%le rela&ii cau)#7efect. 8iecare din aceste 'etode %oate fi redat# su* for'# de o sc0e'#, unde %rin litera 4a5 se va dese'na feno'enul, cau)a c#ruia se $ncearc# s# fie sta*ilit#, iar celelalte litere sunt condi&ii sau cau)e se %etrece sau nu feno'enul 4a5. 0etoda concordanei) rin aceast# 'etod# se co'%ar# c+teva ca)uri $n fiecare din care se $nt+'%l# un anu'it feno'en. .ar ca)urile se asea'#n# doar $n ceva "i se deose*esc $n toate celelalte. Adic#, dac# $n 'ai 'ulte ca)uri e,ist# o circu'stan&# co'un#, care %recede feno'enul cercetat, atunci face' conclu)ia c# aceast# circu'stan&# este cau)a feno'enului dat. Sc0e'atic, aceast# 'etod# %oate fi redat# astfel: AJC C a
KG

AC. C a A.: C a A este %ro*a*il cau)a lui a. .e e,e'%lu: 1a o fa*ric# de conserve, la de%o)it, trei )ile la r+nd au lucrat c+te trei 0a'ali. 9n fiecare )i, din de%o)it dis%are c+te o cutie cu conserve din ardei, dar ni'eni nu recunoa"te c# ar fi luat aceste cutii. .oar un sin(ur 0a'al a lucrat $n fiecare dintre cele trei )ile C un oarecare A. Sunte' tenta&i la $nce%ut s# consider#' c# anu'e A. a furat cutiile. 6otu"i, la o e,a'inare 'ai atent#, se %ot %resu%une 'ai 'ulte variante, %rintre acestea: $n fiecare )i o cutie a fost furat# de to&i trei $'%reun#2 $n %ri'a )i a fost furat# de c#tre doi, la fel "i $n ur'#toarele )ile2 e,ist# un oarecare S., care de fiecare dat# a %#truns %e teritoriul de%o)itului %e neo*servate "i a furat cutiile2 A. a furat cutiile $'%reun# cu un oarecare 6. des%re care nu "tia', etc. Astfel se vede foarte clar c# conclu)ia ra&iona'entului alc#tuit este doar verosi'il#. 0etoda di!erenelor. AJC C a JC C C A este %ro*a*il cau)a lui a. .e e,e'%lu: Ieri au fost %re)en&i la curs to&i cei 20 de studen&i, care au ascultat cu aten&ie lec&ia. Unicul lucru care deran!a %e 'ai 'ul&i era 'u)ica care se au)ea $n surdin#. Ast#)i la curs sunt %re)en&i 1M studen&i, li%se"te doar Cristian Ciucure "i 'u)ica nu se 'ai aude. ri'a conclu)ie %e care sunte' tenta&i s# o face' este c# nu'e studentul care li%se"te a inclus 'u)ica la %rele(erea din a!un. 9ns# conclu)ia aceasta este doar %ro*a*il#. Se %oate $nt+'%la ca 'u)ica s# fi fost inclus# de un oarecare alt student. 0etoda combinat a concordanei i di!erenelor) 0etoda $ariaiilor concomitente. A1JC C a1 A2JC C a2 A3JC C a3 A este %ro*a*il cau)a lui a. .e e,e'%lu: ave' c+teva 0aine de culoare 'ov, care con&in un %rocent diferit de fi*re naturale, s# )ice', 10b, 1>b "i 20b. -*serv#' c# la s%#lare ;se%arat#< 0ainele "i7au %ierdut din intensitatea culorii res%ectiv 10b, 1>b "i 20b. .ac# te'%eratura a%ei $n care au fost s%#late este aceea"i, %raful de s%#lat este acela"i, vo' fi tenta&i s# consider#' c# anu'e %rocentul diferit de fi*re naturale a cau)at decolorarea diferit# a 0ainelor ;lucru, %rintre altele destul de %ro*a*il, dar nu "i cert<. Ar %utea s# e,iste "i alte %osi*ile cau)e %e care nu le7a' luat $n considera&ie. .e e,e'%lu, duritatea a%ei, calitatea vo%sirii la fa*ric# a 'aterialului, etc. .eci, conclu)ia ra&iona'entului nostru este doar %ro*a*il#. 0etoda reziduurilor. AJC C a*c J C * C C c
KK

A este %ro*a*il cau)a lui a. 1a )iua sf+ntului Dalentin, Ale,andra, o do'ni"oar# dr#(u&# a %ri'it trei felicit#ri dintre care una anoni'#. .in fa%tul c# $i f#ceau curte trei *#ie&i C Ion, Diorel "i Nicu, iar %ri'ele dou# felicit#ri au fost isc#lite de c#tre Ion "i Diorel, Ale,andra conc0ide c# a treia felicitare vine de la Nicu. :ste %osi*il# aceast# conclu)ieQ .esi(ur. :ste ea cert#Q Nu, este doar %ro*a*il#. :,ist# %osi*ilitatea ca aceast# felicitare s# fi fost trans'is# de alt *#iat. .eci, "i conclu)ia unui ra&iona'ent inductiv $n care se utili)ea)# 'etoda re)iduurilor este doar %ro*a*il#. -*serv#' c# 'etodele enu'erate ne a!ut# $n %rinci%iu, ca veridicitatea conclu)iei s# fie 'ai verosi'il#. .ar, totu"i, aceasta nu devine cert#. :,ist# 'ai 'ulte dificult#&i. Se %oate $nt+'%la ca feno'enele s# a%ar# si'ultan "i nu succesiv. .e ase'enea, nu s %oate sta*ili cu e,actitate cau)a $n ca)ul e,isten&ei unor feno'ene care se condi&ionea)# reci%roc. Ne convin(e' c# dac# ne orient#' doar la for'a %re'iselor, f#r# a &ine sea'a de le(#turile lor o*iective, atunci aceasta %oate crea doar a%aren&a unui ra&iona'ent corect. :ste clar c# nu tre*uie s# 'i)#' %e fa%tul c# din %re'ise false se %ot o*&ine conclu)ii adev#rate, ci s# ave' 'are (ri!# ca %re'isele se fie $ntotdeauna adev#rate. 9n al doilea r+nd, $n %rocesul de ra&ionare tre*uie s# se res%ecte re(ulile de conc0idere, care condi&ionea)# corectitudinea lo(ic# a ra&iona'entului, f#r# aceasta c0iar din %re'ise adev#rate se %ot o*&ine conclu)ii false. .e e,e'%lu: 6o&i 'ate'aticienii au studiat arit'etica. :u a' studiat arit'etica. .eci, eu sunt 'ate'atician. Cunoa"terea $n orice do'eniu al "tiin&ei $nce%e de la cunoa"terea e'%iric#. Se o*serv# o*iecte "i feno'ene de acela"i ti% "i fa%tul c# ele au caracteristici care se re%et#. Aceast# re%etare duce la (+ndul c# a"a caracteristici nu sunt individuale, ci sunt %ro%rii tuturor o*iectelor unei clase. 6recerea (+ndirii de la cuno"tin&e des%re o*iecte a%arte la cuno"tin&e (enerale se %roduce su* for'# de ra&iona'ent inductiv. 9n ra&iona'entele inductive %re'isele sunt !udec#&i sin(ulare, $n ele se con&ine infor'a&ie des%re o*iecte a%arte, dar se %oate con&ine "i des%re (ru%e de o*iecte ale unei clase. 8unda'entarea lo(ic# a o*&inerii unei conclu)ii $n ra&iona'entul deductiv serve"te le(#tura lo(ic# dintre %re'isele ra&iona'entului "i conclu)ie, $n care se reflect# le(#tura o*iectiv# dintre %articular "i (eneral, cau)# "i consecin&# "i care face %osi*il# transferul cuno"tin&elor de la o*iecte a%arte la clase de o*iecte sau de la clase 'ai %u&in (enerale la clase 'ai (enerale. re'isele ra&iona'entului inductiv sunt !udec#&ile care fi,ea)# infor'a&ia o*&inut# %e cale sen)orial# des%re re%etarea unei caracteristici S1 este d S2 este d Sn este d
KM

la un "ir de feno'ene S1, S2, Sn, care a%ar&in uneia "i aceleia"i

clase c. Sc0e'a ra&iona'entului inductiv va avea for'a:

S1, S2_Sn sunt ele'ente ale clasei c 6oate o*iectele clasei c au caracteristica d. 9n ca)ul induc&iei inco'%lete trecerea de la cuno"tin&e des%re o*iecte a%arte la cuno"tin&e des%re clase de o*iecte nu %oate s# ia for'a de necesitate lo(ic#, deoarece re%eta*ilitatea caracteristicii %oate s# fie doar re)ultatul unei coinciden&e. Ra&iona'entele inductive inco'%lete sunt nede'onstrative. 9n ele conclu)ia ur'ea)# %re'isele cu un anu'it (rad de verosi'ilitate C de la puin pro'a'il %+n# la foarte pro'a'il. C0iar dac# conclu)iile induc&iei inco'%lete sunt dor verosi'ile, ele totu"i, u servit "i 'ai servesc oa'enii $n diferite do'enii: a(ricultur#, folosirea uneltelor de 'unc#, co'unicare, ". a. .e 'ulte ori anu'e conclu)iile induc&iei inco'%lete dau un i'%uls cercet#rilor "tiin&ifice. Conclu)ii false se %ot face dac# se vor ale(e doar ca)urile care $&i %lac, iar alte fa%te se i(norea)#. :le %ot fi i(norate fie din cau)a neaten&iei, fie din cau)a defectelor o*serva&iei. .ar se %oate co'ite "i (re"eal# s%ecial. C+nd ca)urile contradictorii se i(norea)# sau se ascund. e induc&ia inco'%let# 4se &in5 su%ersti&iile. G. Ra3i.namen2e prin ana7./ie. Ana7./ia ;uri5i04. Analo(ia nu aduce conclu)ii adev#rate, ci doar %ro*a*ile. Analo(ia se *a)ea) %e ideea c aceeai cau) tre*uie s %roduc aceleai efecte. Se co'%ar# dou# o*iecte "i se o*serv# c# ele au unele tr#s#turi ase'#n#toare. .e aici se face conclu)ia c# ase'#narea lor se r#s%+nde"te "i asu%ra acelor tr#s#turi, care nu au fost $nc# e,a'inate. .eci, cuno"tin&ele o*&inute $n re)ultatul e,a'in#rii unui o*iect se trec asu%ra altui o*iect. Ra&iona'entul %rin analo(ie este $ntotdeauna antici%at de o%era&ia de co'%ara&ie a dou# o*iecte, care %er'ite s# se (#seasc# ceea %rin ce ele se asea'#n# "i %rin ce se deose*esc. Se deose*esc dou# ti%uri de analo(ie C analo(ia o*iectelor "i analo(ia rela&iilor. -nalogia obiectelor este analo(ia $n care o*iect al ase'#n#rii servesc dou# o*iecte, iar tr#s#tura transfera*il# o constituie calit#&ile acestor o*iecte. -nalogia relaiilor este ra&iona'entul %rin analo(ie $n care o*iect al ase'#n#rii sunt rela&iile $ntre dou# %erec0i de o*iecte, iar caracteristic# transfera*il# C calit#&ile acestor rela&ii. 9n ca)ul alc#tuirii ra&iona'entelor du%# analo(ie ar tre*ui s# se &in# cont de ur'#toarele 'o'ente: o*iectele co'%arate tre*uie s# fie le(ate $ntre ele nu for'al ci $ntr7adev#r, esen&ial. Cu c+t sunt 'ai esen&iale tr#s#turile co'%arate, cu at+t conclu)iile sunt 'ai %recise "i 'ai verosi'ile. 6r#s#turi co'%arate ar tre*ui s# fie c+t 'ai 'ulte. Ra&iona'entele %rin analo(ie se %ot folosi $n %rocesul de inter%retare "i de a%licare a dre%tului, iar 4a%licarea dre%tului %rin analo(ie re%re)int#, $n acela"i ti'%, "i o activitate lo(ic#, "i o activitate de crea&ie5. =Avorn, %. @30? 9n dre%t, 4analo(ia are o du*l# func&ie: 1< de constatare a ine,isten&ei unei re(le'ent#ri !uridice directe a ca)ului su%us re(le'ent#rii "i 2< de u'%lere a lacunei5. =Avorn, %. @30 ? C0iar daca
M0

analo(ia nu este unicul 'i!loc de u'%lere a lacunelor $n dre%t. Ei deci, 4a%licarea dre%tului %rin analo(ie are la *a)# constatarea unei lacune a le(ii, $n ur'a c#reia se a%lic# analo(ia le(ii sau analo(ia dre%tului5. =Avorn, %. @30? .ar, le(ea nu %er'ite acest lucru $n toate ra'urile dre%tului. I. .o*rinescu 'en&ionea)# $n le(#tur# cu a%licarea analo(iei $n do'eniul dre%tului dou# ar(u'ente: a fortiori rationae "i a ma)ori ad minus, ri'ul ar(u'ent, a fortiori rationae este utili)at 'ai ales 4%entru a %er'ite a%licare unei nor'e de dre%t la un ca) ne%rev#)ut de ea, dar care %oate fi cu%rins $n alt# nor'# cu un con&inut a%ro%iat. Se o%erea)#, $n acest 'od, o e,tindere de trata'ent !uridic $ntre dou# situa&ii care nu sunt ec0ivalente !uridic, dar care, %rin inter%retare, devin asi'ila*ile5. =.o*r, %. 100? 9n cel de al doilea ca), ca)ul a ma)ori ad minus, care se 'ai nu'e"te 4cine %oate 'ai 'ult, %oate "i 'ai %u&in5, 4%ro*le'ele de inter%retare vi)ea)# ca%acitatea ter'enilor utili)a&i de a r#s%unde la deter'in#ri de (enul: 4este - 'ai 'ult dec+t /, sau este e(al, sau 'ai %u&in dec+t /Q55. =.o*r, %. 100? n2re:4ri pen2ru 8eri6i0are. 1. Ce este ra&iona'entulQ 2. Care este structura ra&iona'entuluiQ 3. :nu'era&i ti%urile de ra&iona'ente. @. Ce este deduc&iaQ >. Ce este silo(is'ul si'%lu cate(oricQ A. Ce este %olisilo(is'ulQ G. Care este esen&a enti'e'eiQ K. Ce este e%ic0ere'aQ M. Ce este induc&iaQ 10.Adev#rul %re'iselor ra&iona'entului deductiv asi(ur# adev#rul conclu)ieiQ 11. Ce sunt ra&iona'entele deductive ne'i!lociteQ .a&i e,e'%le de ra&iona'entele deductive ne'i!locite. 12. Ce sunt ra&iona'entele deductive 'i!lociteQ .a&i e,e'%le de ra&iona'entele deductive 'i!locite. 13. Care este rolul ra&iona'entelor $n activitatea !uridic#Q 1@. Ce ti%uri de ra&iona'ente inductive cunoa"te&iQ 1>. Ce este induc&ia co'%let#Q 1A. Ce este induc&ia inco'%let#Q 1G. Ce ti%uri de induc&ie inco'%let# cunoa"te&iQ 1K. Ra&iona'entele inductive asi(ur# adev#rul conclu)iilorQ 1M. :nu'era&i 'etodele de cercetare a le(#turilor cau)ale. 20. Ce este ra&iona'entul %rin analo(ieQ 21. Ce ti%uri de ra&iona'ente %rin analo(ie cunoa"te&iQ 22. Care este rolul ra&iona'entelor %rin analo(ie $n activitatea !uridic#Q E>er0i3ii 1i pr.:7eme. 1. Reali)a&i, dac# este %osi*il, conversiunea ur'#toarelor !udec#&i: a. 8'iectivele politicii economice sunt importante pentru societate2 *. $ivelul minim al capitalului social al ntreprinderilor cu investiii strine n "epublica #oldova se determin de prevederile legislaiei "epublicii #oldova; c. %nele ri se afl ntr&o criz socil&economic profund; d. %nii manageri nu recunosc diversitatea n organizaii.
M1

a. *. c,

2. Reali)a&i o*versiunea ur'#toarelor !udec#&i: Principiile de drept sunt re+ultatul e-perienei sociale2 5iscriminarea generea+ conflicte la nivelul social2 Unele tratate internaionale nu se respect, 3. .eter'ina&i ter'enul 'a!or, ter'enul 'inor "i ter'enul 'ediu $n ur'#toarele ra&iona'ente: a. Toi cetenii 1epu'licii Moldova au dreptul la educaie. 1adu este cetean al 1epu'licii Moldova. 1adu are dreptul la educaie. *. Evaziunea fiscal frauduloas se sv'rete cu nclcarea flagrant a legii. &ceast eva+iune fiscal a fost sv"r it cu nclcarea flagrant a legii. &ceast eva+iune fiscal este frauduloas, @. S# se deter'ine de ce sunt incorecte ur'#toarele ra&iona'ente: a. &l'ul este o culoare. Podul este al'. 5eci( podul este o culoare, *. Toi ofierii sunt disciplinai. Ion nu este ofier. Ion nu este disciplinat. c. @iaa este lupt. Tr"nta este lupt. Tr"nta este via. d. !oii tre'uie s se susin reciproc, Ion i Maria se susin reciproc, Ion i Maria sunt soi, >. .eter'ina&i fi(ura silo(is'ului: a. !tudenii susin e-amene. Ion nu susine e-amene. Ion nu este student. *. Cei care au studiat chimia( tiu formula apei, &driana a studiat chimia, &driana tie formula apei, c. Toate corpurile care au densitatea mai mic dec"t apa( plutesc pe ap. Toate corpurile din lemn au densitatea mai mic dec"t apa. Toate corpurile din lemn plutesc pe ap. d. !truii nu pot s +'oare. !truii sunt psri. Unele psri nu pot s +'oare. A. 8or'ula&i %artea o'is# a enti'e'ei, construi&i enti'e'a "i sta*ili&i corectitudinea acesteia: a. &vocaii nu sunt medici pentru c sunt )uri ti2 *. Toi studenii din grupa 5#9E9 au fost ieri la concert, 5eci( Ion !tra'e a fost ieri la concert2 c. !andu Incule nu are drept de vot pentru c nu are 9G ani2 d. &ndrei 5, are sl'iciuni( pentru c este om. G. Sta*ili&i care ra&iona'ente sunt alc#tuite $n *a)a induc&iei co'%lete "i care C $n *a)a induc&iei inco'%lete: a. Toi studenii din grup au cuno tine suficiente la disciplina Conta'ilitate( pentru c toi au susinut testul pe not po+itiv2 *. !tudenii care au *nvat temele i din manual au note mai mari dec"t cei care au consultat doar conspectul2 c. 0lena a *nt"r+iat ieri i a+i la ore, 5eci( 0lena *nt"r+ie *ntotdeauna i peste tot. K. ot oare ur'#toarele conclu)ii s# fie o*&inute cu a%licarea induc&iei co'%lete: a. Toi copacii au frun+e2 *. Toate planetele !istemului solar se mi c *n )urul !oarelui2
M2

c. Toi oamenii * i doresc pacea.Q M. Sta*ili&i 'etoda de cercetare inductiv# care a fost folosit# $n ur'#torul fra('ent: a. La primele patru e-amene Lidia a avut cu ea pi-ul norocos i a susinut 'ine e-amenele, La ultimul e-amen Lidia a uitat pi-ul su norocos acas, 0a nu a susinut acest e-amen i consider c aceasta s#a *nt"mplat din cau+a c a uitat pi-ul, 10. .eter'ina&i ce ti% de ra&iona'ent a fost utili)at $n ur'#toarele fra('ente: a. !andu a a'solvit &cademia de !tudii 0conomice cu meniune i anga)"ndu#se cu succes *n c"mpul munci a devenit peste doi ani ef de secie, 5eci( dac 1adu a a'solvit cu meniune &cademia de !tudii 0conomice i s#a anga)at cu succes *n c"mpul muncii( atunci el va deveni peste doi ani ef de secie,

M3

Tema *. +UNDA"ENTELE LOGICE ALE ARGU"ENTRII.

1. . 3. &. 5. (. N.3iune 5e ar/umen2are. Tipuri7e ar/umen24rii. Dem.ns2ra3ia 1i 0.m:a2erea. +.rme7e 5em.ns2ra3iei 1i a7e 0.m:a2erii. Re/u7i7e 5em.ns2ra3iei 1i 0.m:a2erii. Er.ri =n pr.0esu7 ar/umen24rii. @pe0i6i0u7 ar/umen24rii ;uri5i0e. 1. N.3iune 5e ar/umen2are. Tipuri7e ar/umen24rii. Activitatea !uridic# este o activitate ar(u'entativ#. /uri"tii sunt ni"te %rofesioni"ti co'unican&i. :i tre*uie 'ereu s# se %reocu%e de ar(u'entare. -rice conclu)ii $n le(#tur# cu o*iectul cercetat tre*uie funda'entate. rocesul ar(u'ent#rii $n sfera !uridic# %resu%une e,isten&a "i a unui as%ect retoric, c#ci 4ter'enul 4 ar(u'entare5 aco%er# sfera conce%tual# a unui do'eniu aflat la intersec&ia retoricii cu lo(ica "i lin(vistica5 =S#vul, %. Q? rin acesta se folosesc func&iile li'*a!ului, se utili)ea)# 'etafore, e,e'%le, etc. .e ase'enea, se utili)ea)# as%ecte %si0olo(ice, se &ine cont de %articularit#&ile %ersonalit#&ii o%onentului. Bai 'ult dec+t at+t, s%ecificul activit#&ii !uri"tilor cere ca ace"tia s# se (+ndeasc# din ti'% nu doar la ar(u'entele %e care le vor aduce %entru a s%ri!ini te)a, ci "i la %osi*ilele contraar(u'ente ale o%onen&ilor, %entru a construi un %osi*il %rocedeu de co'*atere. Ar(u'entarea este o for'# a (+ndirii care const# $n funda'entarea afir'a&iei des%re adev#rul sau falsul unei afir'a&ii sau teorii. Ar(u'entarea este un 4%roces de !ustificare lo(ic# a unei %ro%o)i&ii5. =:nesu, dic, % 20.? 9n %rocesul ar(u'ent#rii se reali)ea)# cerin&a unui dintre cele 'ai i'%ortante %rinci%ii ale (+ndirii corecte C %rinci%iul ra&iunii suficiente. Sarcina %rinci%al# a ar(u'enta&iei este o $nte'eiere co'%let# sau %ar&ial# a unor afir'a&ii cu a!utorul folosirii altor afir'a&ii. Ar(u'entarea are un rol foarte 'are $n 'ai 'ulte do'enii C $n %rocesul cunoa"terii "tiin&ifice, $n de)voltarea teoriilor "tiin&ifice, $n %rocesul didactic, $n %rocesul co'unic#rii dintre oa'eni, $n discu&ii "tiin&ifice. 9n concordan&# cu acest %rinci%iu noi tre*uie s# acce%t#' ca adev#rate doar acele enun&uri %entru care ave' ar(u'ente. 9n %rocesul de ar(u'entare au i'%ortan&# 'ai 'ul&i factori C de e,e'%lu, factorul lo(ico7e%iste'ic "i factorul socio7%si0olo(ic. Nu orice afir'a&ie adev#rat# %oate fi de'onstrat#. Nu %ot fi de'onstrate unele enun&uri din "tiin&ele sociale. .e e,e'%lu: 4!ociali+area politic *ncepe de la v"rsta de trei ani5. Nu %ot fi de'onstrate enun&urile care &in de (usturile oa'enilor. .e e,e'%lu, 4Filmele sunt mai interesante dec"t piesele de teatru5. .in %ers%ectiv# lo(ic# %rin ar(u'entare !ustific#' o %ro%o)i&ie, sta*ili' o rela&ie $ntre ar(u'ente "i o conclu)ie. Iar din %ers%ectiv# lin(vistic#, ar(u'entarea este o activitate ver*al#, %rin care se !ustific# sau se res%in(e o idee. .e 'ulte ori no&iunea 4argumentare5 este considerat# identic# cu no&iunea 4demonstraie5. .ar totu"i, el are un sens 'ai lar( dec+t cel de ar(u'entare. Ar(u'entarea %oate fi de'onstrativ# "i nede'onstrativ#. -rice enun& des%re ceva este sau adev#rat sau fals. .es%re adev#rul unor enun&uri %ute' s# ne convin(e' ne'i!locit
M@

Ar(u'entarea este alc#tuit# din 'ai 'ulte ele'ente: 1. .eza de argumentat este enun&ul al c#rui adev#r sau falsitate se funda'entea)#. 2. -rgumentele sau !undamentele ar(u'ent#rii sunt afir'a&iile cu a!utorul c#rora se $nte'eia)# te)a se nu'esc. :,ist# 'ai 'ulte ti%uri de ar(u'ente: a. rinci%ii (enerale: %rinci%ii filosofice2 %rinci%ii ale "tiin&elor2 re(uli 'orale2 nor'e de dre%t2 *. :nun&uri care sunt acce%tate %rin adev#rul lor evident: a,io'e ale teoriilor "tiin&ifice2 cuno"tin&e des%re %si0olo(ia u'an#, fi,ate $n %rover*e, )icale2 %re)u'&ia nevinov#&iei $n do'eniul dre%tului2 c. enun&uri des%re fa%te: date statistice, date ale o*serva&iei "i e,%eri'entelor2 $n dre%t '#rturii, %rocese ver*ale ale e,a'in#rii locului cri'ei, etc. 3. Procesul de argumentare este al treilea ele'ent al ar(u'ent#rii. .e'onstra&ia este un ca) %articular al ar(u'ent#rii. :ste un ti% de'onstrativ de ar(u'entare, $n care te)a se funda'entea)# %rin ar(u'ente, adev#rul c#rora este sta*ilit, iar for'a de de'onstrare este una de'onstrativ# ;reali)at# %rin ra&iona'ente deductive, inductive co'%lete sau %rin analo(ie strict#<. .e ase'enea, e,ist# "i ar(u'entare nede'onstrativ#. Acestea sunt de trei ti%uri: 1. Ar(u'entarea $n care adev#rul a cel %u&in unuia dintre ar(u'ente nu este sta*ilit cu e,actitate, acesta fiind o !udecat# adev#rul c#reia este doar verosi'il. Aceasta %oate s# fie o !udecat#, $n care se enun&# un adev#r unani' acce%tat, dar nede'onstrat. Iar for'a ar(u'ent#rii este de'onstrativ#. :vident, te)e va vi doar %ro*a*il# din cau)a %ro*a*ilit#&ii adev#rului ar(u'entelor. 2. Ar(u'entarea $n care ar(u'entele sunt !udec#&i adev#rate, dar for'a ar(u'ent#rii este nede'onstrativ# ;se %roduce cu a!utorul ra&iona'entelor inductive inco'%lete sau %rin analo(ie si'%l#<. Ei $n acest ca) te)a este un enun& adev#rul c#ruia este doar %ro*a*il. 3. Ar(u'entarea $n care nu toate ar(u'entele sunt !udec#&i adev#rul c#rora este funda'entat "i for'a ar(u'ent#rii este nede'onstrativ#. 6e)a, de ase'enea va constitui un enun& al c#rui adev#r este doar %ro*a*il. Una dintre cerin&ele %rinci%ale $n le(#tur# cu te)a ar(u'ent#rii este clarificarea te)ei. 6re*uie s# deter'in#' dac# cunoa"te' sensul cuvintelor din te)#. 9n acest ca) tre*uie s# sta*ili' sensul fiec#rui cuv+nt. :ste de %referat ca s# %ute' s# defini' ter'enii. entru aceasta defini' cuvintele de sinest#t#tor sau s# utili)#' literatur# de s%ecialitate sau dic&ionare enciclo%edice. Se $nt+'%l# s# $nt+lni' defini&ii diferite ale unui "i aceluia"i ter'en. 9n acest ca) ale(e' defini&ia care ne %lace cel 'ai 'ult, dar &ine' cont de fa%tul c# e,ist# "i alte defini&ii. 6ot $n le(#tur# cu te)a tre*uie s# clarific#' dac# ceea ce se afir'# sau se nea(# $n te)# se refer# la toate ele'entele clasei, la o %arte din o*iecte sau doar la unul sin(ur. :ste un 'o'ent deose*it de i'%ortant. Se %oate $nt+'%la ca atunci c+nd vo' clarifica c# aveau $n vedere doar unele din o*iectele clasei, atunci te)a nu 'ai %re)int# du*ii, controverse "i nu 'ai este o*iect de discu&ie.
M>

1a fel, tre*uie s# vede' dac# se afir'# c# te)a este declarat# ca fiind adev#rat# sau doar verosi'il#. S# clarific#' dac# este declarat# ca fiind foarte verosi'il# sau %osi*il verosi'il#. Adic# s# sta*ili' (radul de verosi'ilitate al te)ei, 'odalitatea %ro%o)i&iei. 6e)a tre*uie s# r#'+n# aceea"i %e tot %arcursul ar(u'ent#rii. C+te odat# te)a este sc0i'*at# %rin una ase'#n#toare, c+te odat# %rin una care are le(#tur# cu te)a $naintat#, dar c+te odat# "i %rin una care nu are nici o le(#tur# cu te)a dat#. e %arcursul cunoa"terii !uridice se %une $n eviden&# adev#rul $n fiecare din ca)urile de conflict $n care se risc# %ro*le'e de vin# "i r#s%undere !uridic#2 de ase'enea s# se str#duiasc# $n edificarea unei ordini sociale a,ate %e le(alitate. Bi!locul utili)at este ar(u'entarea !uridic#. . Dem.ns2ra3ia 1i 0.m:a2erea. .e'onstra&ia este derivarea lo(ic corect# a conclu)iei din %re'ise adev#rate. .e'onstra&ia este ti%ul de ar(u'entare $n care dre%t ar(u'ente servesc %ro%o)i&ii, adev#rul c#rora este sta*ilit. :ste i'%ortant nu doar de a de'onstra o te)# adev#rat#, ci "i de a co'*ate una fals#. .ac# a fost co'*#tut %rocesul de de'onstra&ie %rin care e de'onstrat# te)a, nu $nsea'n# c# te)a este fals#. osi*il doar nu a' reu"it s# de'onstr#' *ine te)a. 3. +.rme7e 5em.ns2ra3iei 1i a7e 0.m:a2erii. Se distin( dou# ti%uri %rinci%ale de de'onstra&ie: de'onstra&ia direct# "i de'onstra&ia indirect#. (emonstraia direct este de'onstra&ia $n care te)a se conc0ide ne'i!locit din ar(u'ente. Adev#rul te)ei se funda'entea)# ne'i!locit %rin ar(u'ente. Ben&ion#', de ase'enea, c# de'onstra&ia unei %ro%o)i&ii, de e,e'%lu a %ro%o)i&iei 46o&i S sunt 5 %oate fi reali)at# sau $n 'od deductiv "i $n acest ca) aceast# %ro%o)i&ie va fi dedus# din altele, sau inductiv "i atunci va tre*ui s# enu'er#' %e fiecare S "i s# ar#t#' c# el are caracteristica , sau s# ar#t#' c# ne(area acestui enun& aduce la o contradic&ie, sau s# ar#t#' c# calitatea S deter'in# calitatea , adic# s# de'onstr#' necesitatea enun&ului 46o&i S sunt 5. .ar %entru ca s# ar#t#' falsitatea acestui enun&, atunci este de a!uns s# ar#t#' un sin(ur ca) $n care S nu este . 9n ca)ul c+nd nu se %ot (#si ar(u'entele necesare, se utili)ea)# demonstraia indirect care este de'onstra&ia %rin care adev#rul unei %ro%o)i&ii este sta*ilit %rin res%in(erea %ro%o)i&iei o%use. :,ist# dou# ti%uri de de'onstra&ie indirect#: de'onstra&ie apagogic "i de'onstra&ie e-clusiv. (emonstraia apagogic* prin reducere la absurd const# $n sta*ilirea vala*ilit#&ii conclu)iei ad'i&+nd contradictoria "i ar#t+nd c# conclu)ia ce ur'ea)# este i'%osi*il#. Se afir'# c# este adev#rat# antite)a. Ei dac# conclu)iile care decur( din aceast# ad'itere co'*at ni"te te)e dinainte sta*ilite, antite)a se consider# fals# iar te)a C adev#rat#.
MA

(emonstraia e#clusi$ sau de'onstra&ia %rin o'iterea alternativelor const# $n fa%tul c# %entru a ar#ta adev#rul unui enun&, noi folosi' $n calitate de ar(u'ent o %ro%o)i&ie dis!unctiv#, o enu'erare de alternative. .ac# se e,clud anu'ite alternative, atunci alternativa r#'as# este adev#rat#. rinci%ala dificultate $n cadrul acestui ti% de de'onstra&ie este necesitatea enu'er#rii tuturor alternativelor %osi*ile, una dintre ele fiind te)a %e care tre*uie s7o de'onstr#'. .e e,e'%lu, 4Furtul a putut fi comis de ctre & sau 6 sau C, 0ste sta'ilit c furtul nu a fost comis nici de ctre 6( nici de ctre C, 5eci( furtul a fost comis de ctre &5. Co'*aterea %oate s# fie reali)at# %rin trei 'oduri: critica te)ei, critica ar(u'entelor, critica %rocesului de de'onstra&ie. Combaterea tezei, de ase'enea, %oate fi direct# "i indirect#. Com'aterea direct a te+ei se ela*orea)# %rin inter'ediul consecin&elor lo(ic care decur( din te)#. Se ad'ite c# te)a este adev#rat#. Se deduc consecin&ele care ur'ea)# din te)#. Se sta*ile"te fa%tul dac# ele sunt ni"te enun&uri adev#rate, confrunt+ndu7se cu fa%tele. .ac# consecin&ele sunt false, atunci "i te)a este considerat# fals#. Com'aterea indirect a te+ei se reali)ea)# $n *a)a de'onstra&iei adev#rului antite)ei. .ac# antite)a se va dovedi a fi adev#rat#, atunci te)a se va considera fals#. Combaterea argumentelor se va reali)a %rin sta*ilirea falsit#&ii acestora. .ar din falsitatea ar(u'entelor nu decur(e falsitatea te)ei. .ac# au fost (#site doar ar(u'ente care se dovedesc a fi false, te)a r#'+ne nede'onstrat#. 6e)a %oate s# fie "i adev#rat#. .oar c# nu au fost (#site ar(u'ente necesare %entru a o de'onstra. Combaterea procesului de demonstraie se reali)ea)# %rin a ar#ta c# nu e,ist# o le(#tur# lo(ic# $ntre te)a de de'onstrat "i ar(u'ente. .e e,e'%lu, ave' te)a ur'#toare: 4&gricultura este o ocupaie demn5. entru a de'onstra, $naint#' ur'#toarele ar(u'ente 4Toate ocupaiile demne sunt aciuni social#utile5 "i 4&gricultura este o aciune social util5. Construi' ra&iona'entul: Toate ocupaiile demne sunt aciuni social#utile &gricultura este o aciune social util, &gricultura este o ocupaie demn. Dede' c# acest silo(is' este unul de fi(ura a doua, silo(is' $n care una dintre %re'ise tre*uie s# fie ne(ativ#. .ar $n ra&iona'entul %e care l7a' construit, a'*ele %re'ise sunt afir'ative. .eci, conclu)ia nu decur(e cu necesitate din %re'ise, "i deci, te)a nu decur(e cu necesitate din ar(u'ente. &. Re/u7i7e 5em.ns2ra3iei 1i 0.m:a2erii. .e'onstra&ia este o o%era&ie lo(ic# "i, deci, ea %oate s# fie corect# sau incorect#. entru ca de'onstra&ia s# fie corect#, tre*uie s# se res%ecte anu'ite re(uli. :,ist# anu'ite re(uli cu referire la fiecare ele'ent al de'onstra&iei C re(uli cu referire la te)#, re(uli cu referire la ar(u'ente "i re(uli cu %rivire la %rocedeul de de'onstrare. 9nc#lcarea acestor re(uli ale de'onstra&iei duce la (re"eli lo(ice
MG

"i, $n cele din ur'#, nu %er'ite s# se confir'e te)a $naintat# sau s# se infir'e aceasta $n cadrul co'*aterii. Reguli re!eritoare la tez: 1. .eza trebuie s !ie !ormulat clar i precis . Adic# te)e tre*uie s# evite cuvinte cu du*lu sens "i s# nu fie indeter'inat# du%# sensul s#u. Ne(li!en&a $n for'ulare te)ei $'%iedic# %rocesul de ar(u'entare. 6e)a tre*uie s# fie for'ulat# clar "i e,act. 9n !udecata care este e,%ri'at# %rin te)# tre*uie s# fie *ine eviden&iat su*iectul "i %redicatul. .ac# su*iectul este re%re)entat %rintr7o no&iune (eneral#, atunci tre*uie de s%ecificat cuantorul C fie el este (eneral, fie c# el este e,isten&ial. .e ase'enea, tre*uie de clarificat caracteristicile 'odale ale !udec#&ii. No&iunile din !udecat# tre*uie s# fie e,acte, %entru c# $n ca) contrar, te)a va fi una va(#. Se %oate include $n te)# no&iunea 4*un5. .e e,e'%lu, 4Gestionarea eficient# a resurselor este un lucru *un5. Nu este clar ce anu'e %revede acest 4*un5 aici. Alte e,e'%le: 4conte'%oran5, 4nou5, 4a(rea*il5, etc. .ac# !udecata care e,%ri'# te)a este o !udecat# si'%l#, atunci tre*uie s# se eviden&ie)e foarte clar su*iectul "i %redicatul. Iar $n !udecata co'%us# tre*uie s# se eviden&ie)e foarte clar ele'entele sale "i caracterul le(#turii lo(ice. .ac# $n calitate de su*iect se utili)ea)# o no&iune (eneral#, tre*uie s# fie clar s%ecificat dac# se au $n vedere toate ele'entele clasei sau doar unele dintre ele, adic# dac# se folose"te cuantorul universal sau cel e,isten&ial. 1a neres%ectarea acestei re(uli sunt %osi*ile (re"eli, esen&a c#rora va consta $n aceea c# te)a este for'ulat# va( "i de aceea el nu deter'in# e,act ce tre*uie s# fie funda'entat sau ad'ite diferite inter%ret#ri. .e e,e'%lu, no&iunea 4acum5 %oate s# $nse'ne $n ulti'ii 100, 10, 1 an, sau $n aceast# secund#. Ei atunci nu este clar des%re ce se discut#. Nu tre*uie s# $nainte)e te)e care &in de (usturile individuale ale oa'enilor. Nu %ute' s# $naint#' te)a 4Merele sunt mai gustoase dec"t portocalele5. 9n sc0i'*, %ute' s# $naint#' "i s# $ncerc#' s# de'onstr#' te)a 4Merele sunt mai utile pentru sntate dec"t portocalele5. 2. .eza trebuie s rmn aceeai pe tot parcursul demonstraiei sau combaterii . :a nu %oate fi su*stituit# cu alt# te)# "i nici nu %ute' s# sc0i'*#' unele %#r&i ale te)ei. Aceast# re(ul# este dictat# de cerin&a %rinci%al# a %rinci%iului identit#&ii de a %#stra nesc0i'*ate (+ndurile, con&inutul acestora %e tot %arcursul unui %roces de (+ndire. 1a $nc#lcare acestei re(uli %ot s# a%ar# anu'ite (re"eli. Una dintre acestea este su*stituirea te)ei. 9n loc de te)a ini&ial# se $naintea)# o alt# te)#, si'ilar# cu %ri'a. .e e,e'%lu, nu %ute' $n loc de a de'onstra te)a cu' c# H a co'is o infrac&iune c# H se afla $n acel loc. Una dintre (re"elile, care %ar la neres%ectarea acestei re(uli se nu'e"te su*stituirea te)ei. Su*stituirea se reali)ea)# deseori ca un re)ultat al de'onstra&iei unei idei, care este a%roa%e du%# sens te)ei, iar re)ultatul este ar#tat ca "i cu' ar fi de'onstra&ia te)ei. Su*stituirea te)ei se %roduce din contul su*stituirii no&iunilor.
MK

-pelul la persoan . :ste (re"eala co'is# $n ca)ul c+nd $n loc de te)# se aduc ar(u'ente, care sunt le(ate de influen&a e'o&ional# asu%ra %ersoanelor. .e e,e'%lu, fa%tul c# o %ersoan# este vinovat# de co'iterea unui delict este de'onstrat# %rin fa%tul c# *#nuitul a avut co'%orta'ente si'ilare $n trecut. Afir'#' c# cel care $naintea)# te)a nu este un s%ecialist, sau c# a co'is (re"eli $n (+ndurile sale 'ai $nainte. Reguli re!eritoare la argumente1 1. -rgumentele trebuie s !ie ade$rate. 1a neres%ectarea acestei re(uli sunt %osi*ile dou# (re"eli: eroarea fundamental, care are loc $n ca)ul c+nd te)a se funda'entea)# %rin ar(u'ente false. A doua (re"eal# este anticipare te+ei, care const# $n aceea c# $n calitate de ar(u'ente se aduc ar(u'ente necontrolate, care au nevoie ele $nsele de funda'entare. .e o*icei, c+nd se aduc astfel de ar(u'ente, se )ic ur'#toarele e,%resii: 4se cunoa te c5, 4este evident5, 4s#a sta'ilit e-act5. 2. 3. 2) -rgumentele nu trebuie s se combat reciproc. (emonstraia ade$rului argumentelor trebuie s poat !i realizat independent de tez. (in argumente trebuie s reias teza) Ar(u'entele tre*uie s# se de'onstre)e inde%endent de te)#. .ac# se $ncalc# re(ula dat#, se %roduce (re"eala care se nu'e"te 4cerc vicios5. 9n calitate de e,e'%lu se %oate lua ra&iona'entul: .e'onstra&ia tre*uie s# se construiasc# du%# re(ulile (enerale ale ra&iona'entului. 1a neres%ectarea acestei re(uli se %ot %roduce dou# (re"eli: .es%re %arado,uri "i sofis'e. 5. Er.ri =n pr.0esu7 ar/umen24rii. -rgumente !alacioase comune Petitio principii. :ste un ra&iona'ent $n care $n una dintre %re'ise ceea ce de fa%t tre*uie de de'onstrat $n conclu)ie. Astfel, conclu)ia este efectuat#, f#r# %rocesul de ar(u'entare. Un ca) %articular al acestei erori $l constituie eroarea circulus in pro'ando =circulus in demonstrando> , 9n acest ca) %ro%o)i&iile sunt de'onstrate unele %rin altele $n 'od reci%roc. re'isele %resu%un indirect conclu)ia. Adic#, ave' un cerc vicios. 6i'lia ne spune c 5umne+eu e-ist, 6i'lia a fost dictat de 5umne+eu, 5eci 5umne+eu e-ist, =S#vulescu, %.1@G? Post hoc( ergo propter hoc =dup aceasta( deci din cau+a aceasta> 9n acest ca) se consider#, c# dac# un feno'en a avut loc du%# altul, atunci el a avut loc din cau)a %ri'ului. &m visat ca am primit un doi la logic, & doua +i am primit un doi la logic, 5eci( am primit nota de doi la logic din cau+a visului meu, 9ns# $n acest ca) tre*uie s# sta*ili' o le(#tur# cau)al# "i s7o de'onstr#'. Iposta+ierea
MM

9n ca)ul acestei erori se consider# a fi real un o*iect care are doar o e,isten&# conce%tual# sau i'a(inar#. .e o*icei, ar(u'entele aduse $nce% cu a"a cuvinte: 4Etiin&a a desco%erit...5, 4Bul&i oa'eni de "tiin&# consider# c#...5. Acest ti% de eroare este utili)at frecvent $n %u*licitate. :,ist# o serie de er.ri $n ar(u'entare, care &in de su*stituirea te)ei: -rgumentul autoritii = argumentum a' auctoritate>, 9n ca)ul acestei erori, %entru a !ustifica o idee se invoc# o instan&# investit# cu autoritate, %resti(iu. .ac# se aduce doar a"a un ar(u'ent, nu nea%#rat te)a este fal# sau ne!ustificat#. 6re*uie s# c#ut#' $n continuare ar(u'ente, care %ot s# confir'e te)a, f#r# a se s%ri!ini doar %e autoritate. Se %ot aduce citate din Ji*lie %entru a funda'enta adev#rul unei te)e. -rgumantum ad $erecundiam (argumentul prin apelul la modestie). $ste foarte a%ro%iat de ar(u'entul autoritii. Se consider# c nu %ute' contra)ice o autoritate dintr7un do'eniu sau o idee acce%tat ti'% $ndelun(at deoarece trebuie s fim 'odeti $n ra%ort cu ea. -rgumentul urii = argumentum a' invidia>,Se $ncearc# %rovocarea urii fa&# de %ersoana, care $naintea)# o anu'it# %#rere, sau fa&# de aceast# %#rere. -rgumentum a contrario, :ste un 'od de ar(u'entare %rin analo(ie, $n cadrul c#ruia se reali)ea)# un transfer de la contrariu la contrariu. Adic#, dac# lui A ii cores%unde J, a%oi lui non7 A ii cores%unde non7J. -rgument pri$itor la persoan = argumentum ad hominem>. Se %ot face referiri la tr#s#turile ne(ative ale unei %ersoane, $n loc de a co'*ate %rin 'etode ra&ionale te)a %e care aceast# %ersoan# o $naintea)#. Accentul este %us %e %ersoan# "i nu %e ideea $naintat# de c#tre aceasta. Se face referire la calit#&ile unei %ersoane, care nu au le(#tur# cu te)a. .e e,e'%lu, se %oate discredita ideea %rin discreditarea %ersoanei. 9n cadrul %rocesului de !udecat# avocatul %oate s# $ncerce s de'onstre)e c 'artorul este o %ersoan# f#r# inte(ritate, c# face %arte dintr7o sect# reli(ioas#, este i'oral $n via&a %ersonal#, i deci, este %uin %ro*a*il ca '#rturiile sale s# fie adev#rate. +nsulta, :ste utili)at#, $nc#lc+ndu7se nor'ele 'orale %entru a de)orienta o%onentul. -rgument asupra ignoranei =argumentum ad ignorantiam>, Se *a)ea)# %e i(noran&a interlocutorului. .ac# o%onentul nu %oate s# dovedeasc# o%usa %ro%o)i&iei discutate, atunci aceasta se ia dre%t ar(u'ent %entru %ro%o)i&ie. Se identific# i'%osi*ilitatea de a dovedi cu neadev#rul. -rgument ce !ace apel la respect =argument relativ la modestie( argumentum ad verecundiam>, Se ar(u'entea)# o te)# doar $n *a)a fa%tului c# ea este sus&inut# de o %ersoan# ce are res%ectul celor din !ur. Se a%elea)# la res%ectul datorat autorit#&ii cuiva sau la fa%tul c# o idee este ve0iculat# de foarte 'ul&i ani. Adic# se consider# c# tre*uie s# fi' 'ode"ti. Una dintre for'ele acestei erori este argumentum ad hominem, -rgumentul btei* argumentul ad baculum =argumentum 'aculinum R argumentum ad 'aculum>. Se utili)ea)# for&a $n locul ar(u'entelor. Ceilal&i sunt sili&i %rin for&# s# acce%te o idee, se
100

ar(u'entea)# %rin constr+n(ere. Ideile sunt i'%use %rin a'enin&are. 4.ac# nu vei sus&ine ideea 'ea la "edin&#, a%oi s# nu te a"te%&i la %ri'# $n aceast# lun#5. -rgument prin tcere =argument prelevat din trecerea su' tcere( argumentum e- silentio>, Se funda'entea)# %e t#cerea adversarului, care nu nea(# afir'a&ia. -rgument relati$ la mil =argumentum ad misericordiam>, Se face a%el la senti'entele de 'il# $n favoarea unei %ersoane. Acest ti% de (re"eal# este des utili)at de c#tre avoca&i $n s#lile de !udecat#. -rgumentum ad $anitatem (argumentul prin flatarea vanitii). Se ncearc de a o*ine acordul unei %ersoane: a interlocutorului, a !udectorului, etc. %rin a7l flata. .e e,e'%lu: 4.u'neavoastr care suntei o %ersoan# cult# "i inteligent sigur c suntei de acord c#%. -rgument relati$ la popor =argumentum ad populum>, entru ar(u'entarea te)ei se face a%el la senti'entele, %asiunile, sau %re!udec#&ile unui %o%or. Se face tot %osi*ilul ca s# se (enere)e si'%atie, sau, din contra, anti%atie %entru eveni'entul, feno'enul, %ersoana, %ro*le'a discutat#. Un ca) %articular al acestui ar(u'ent este argumentul ma)oritii, c+nd te)a este ar(u'entat# %rin fa%tul c# ea are acordul 'a!orit#&ii. (ialela C cerc vicios $n de'onstra&ie sau $n e,%lica&ie. Astfel, o vor*a din %o%or s%une: 4.e ce e s#racQ5 4 entru c# e %rost5. 4Ei de ce e %rostQ5 4 entru c# e s#rac5. Ar(u'entarea $nce%e cu o %ro%o)i&ie afir'ativ#. Ei anu'e aceast# %ro%o)i&ie afir'ativ# se cere confir'at# sau infir'at#. /c'i$ocaia C decur(e din caracterul ec0ivoc al e,%resiilor. /roarea di$iziunii: decur(e din afir'a&ia c# 4ceea ce este adev#rat des%re $ntre( este adev#rat "i des%re %#r&ile acestuia5. /roarea compoziiei 4Ce este adev#rat %entru %#r&i, este adev#rat "i %entru $ntre(.5 9ns# aceasta %oate s# fie adev#rat doar %entru %#r&i luate se%arat. .ac# vor*i' des%re fa%tul c# ave' de'onstra&ie "i convin(ere, atunci se 'erit# s# 'en&ion#' c# $n %rocesul convin(erii se %ot anali)a as%ecte socio7%si0olo(ice. 9n ca)ul convin(erii convin(erea ur'#re"te $ns#"i convin(ereaQ Re)ultatele cunoa"terii "tiin&ifice "i %ractice se recunosc dre%t adev#rate dac# ele au trecut un control total. 1a eta%a (+ndirii a*stracte re)ultatele %rocesului de cunoa"tere se controlea)# 'ai ales %rin confruntarea re)ultatelor o*&inute cu alte !udec#&i, o*&inute 'ai $nainte "i adev#rul c#rora este de!a sta*ilit. .eci, adev#rul !udec#&ilor se sta*ile"te %rin alte !udec#&i, ceea ce re%re)int# o funda'entare. A funda'enta o anu'it# !udecat# $nsea'n# a aduce alte !udec#&i le(ate cu aceasta "i care o confir'#. 9n %rocesul de funda'entare ac&iunea convin(#toare a ar(u'entelor de%inde nu doar de factorul lo(ic, de corectitudinea ar(u'ent#rii, ci "i de factori e,tralo(ici: lin(vistici, ritorici, %si0olo(ici. ".a. 9n calitate de te)# %ot s# a%ar# %rinci%ii ale "tiin&elor teoretice, teore'e 'ate'atice. 9n cercet#rile e'%irice dre%t te)# %ot s# a%ar# re)ultatele (enerali)#rii datelor factuale concrete. 9n
101

calitate de te)# %oate s# a%ar# !udec#&i des%re calit#&ile, cau)ele a%ari&iei sau dis%ari&iei unor o*iecte, unor feno'ene. 9n calitate de ar(u'ente se %ot utili)a: (enerali)#ri e'%irice sau teoretice, afir'a&ii des%re fa%te, adev#rul c#rora a fost de!a sta*ilit, a,io'e, defini&ii, le(i, re(uli, nor'e !uridice. A,io'ele sunt afir'a&ii evidente "i de aceea nede'onstra*ile. .e e,e'%lu: 4%artea este 'ai 'ic# dec+t $ntre(ul5. Re%etarea de un nu'#r foarte 'are de ori $n %ractic# a unor adev#ruri contri*uie la fi,area acestora $n con"tiin&# $n calitate de a,io'e. Ar(u'entele ;e1, e2,..., en< sunt funda'ente lo(ice, iar te)a ;f< este conclu)ia lo(ic#: ;e1 S a2 S_S an< V f. 6recerea lo(ic# de la ar(u'ente la te)# se %etrece su* for'# de ra&iona'ent. oate s# fie un ra&iona'ent a%arte sau un lan& de ra&iona'ente. du%# re(ulile ra&iona'entelor concrete. Necesitatea de a de'onstra se deter'in#, $n %ri'ul r+nd de natura social# a cunoa"terii u'ane. G#sind adev#riri noi, oa'enii tind s# le $'%#rt#"easc# altora. .ar %entru ca acestea s# fie acce%tate, ei tre*uie s# $i convin(#. .e'onstra&ia direct# a te)ei se %oate reali)a %rin confir'area deductiv# a te)ei "i %rin confir'area inductiv#, utili)+nd induc&ia co'%let#. /uri"tii nu doar e,%un se'nifica&ia nor'elor "i fa%telor, ci "i "i s# %ro%un# "i s# a%ere solu&ionarea %ro%rie a %ro*le'elor din aria dre%tului: %ro*le'e de ela*orare a nor'elor, a sc0i'*#rii sau utili)#rii acestora. entru aceasta el tre*uie s# convin(#, s# de'onstre)e, deci, s# ar(u'ente)e. face %entru cei care creea)# le(ile, %entru cei care tre*uie s# le res%ecte. Ar(u'entarea !uridic# %oate s# fie una ra&ional#, corect#, care se *a)ea)# %e nor'e, %e fa%te incontesta*ile. .ar ar(u'entarea !uridic# %oate s# fie "i 'ai %u&in ra&ional#, folosind factori intuitivi sau e'o&ionali. Boduri de ar(u'entare care nu sunt str+ns le(ate de lo(ic# %ot s# fie folosite de avoca&i care $"i a%#r# clien&ii, de %arla'entari care $ndre%t#&esc un articol de le(e. .eci, e,ist# ar(u'ent#ri nera&ionale !uridice. .eci, ra&ion#rile !uridice nu sunt $ntotdeauna ra&ionale, ci %ot s# devin# instru'ente ale senti'entelor, e'o&iilor, "ireteniei. 9n acest ca) !uri"tii a%elea)# la ar(u'ente %si0olo(ice: la dre%tate sau nedre%tate social#, voin&# *un# sau rea, e(ois' sau altruis', solidaritate, 'il#. Se &ine cont $n acest ca) "i de stereoti%uri sociale, de valorile a%reciate $ntr7o societate, de ierar0ia social#. (. @pe0i6i0u7 ar/umen24rii ;uri5i0e. 9n sfera dre%tului este i'%ortant ca conclu)iile s# fie *ine ar(u'entate. .e o*icei, ar(u'entarea !uridic# se construie"te %e un funda'ent deductiv strict, cu a!utorul ra&iona'entelor deductive standard. S%ecificul ar(u'ent#rii !uridice se condi&ionea)# de s%ecificul !udec#&ilor folosite.
102

re'isele sunt ar(u'entele, iar te)a re%re)int#

conclu)ia. .e fa%t, a de'onstra ec0ivalea)# cu a ar#ta c# te)a ur'ea)# lo(ic din ar(u'entele ado%tate

9n ar(u'entarea !uridic# ave' $ntotdeauna cel %u&in dou# %#r&i care se confrunt#, cea care afir'# "i cea care nea(#. entru a c#uta ar(u'ente $n cadrul ar(u'ent#rii !uridice tre*uie s# se res%ecte 'ai 'ulte re(uli, %rintre acestea: $n ca)ul cule(erii ar(u'entelor tre*uie s# se foloseasc# doar acele 'odalit#&i care sunt %rev#)ute de le(e2 tre*uie s# e,iste o*iectivitate $n c#utarea de ar(u'ente2 tre*uie s# se caute toate ar(u'entele %osi*ile2 tre*uie s# se reali)e)e la ti'%, ra%id ac&iunile de cule(ere a ar(u'entelor2 de o*&inut (aran&ii ale veridicit#&ii infor'a&iei. Ar(u'entarea !uridic# are, %rintre altele, sarcina de a unifica fa%tele cu nor'ele !uridice. n2re:4ri pen2ru 8eri6i0are. 1. Ce este ar(u'entareaQ 2. Care este structura ar(u'ent#riiQ 3. Ce este de'onstra&iaQ @. Care este structura de'onstra&ieiQ >. :nu'era&i ti%urile de de'onstra&ie. A. Ce ti%uri de de'onstra&ie cunoa"te&iQ G. Ce este co'*atereaQ K. Ce ti%uri de co'*atere cunoa"te&iQ M. Ce $nsea'n# critica te)ei, cu' se reali)ea)# aceastaQ 10. Ce este critica ar(u'entelorQ Se %oate co'*ate te)a o%onentului %rin critica ar(u'entelorQ 11. Care sunt %rinci%alele re(uli cu referire la te)#Q 12. Nu'i&i (re"elile %osi*ile $n ca)ul c+nd se $ncalc# re(ulile cu %rivire la te)#Q 13. Care sunt %rinci%alele re(uli cu referire la ar(u'enteQ 1@. Ce (re"eli sunt %osi*ile la $nc#lcarea re(ulilor cu referire la ar(u'enteQ 1>. C#ror re(uli tre*uie s# li se su%un# %rocesul de de'onstra&ieQ 1A. Care sunt re(ulile cu referire la %rocesul de de'onstra&ieQ 1G. Ce (re"eli le(ate de $nc#lcarea re(ulilor cu referire la %rocesul de de'onstra&ieQ E>er0i3ii 1i pr.:7eme. 1. Anali)a&i ur'#toarele de'onstra&ii, deter'in+nd te)a, ar(u'entele "i evalua&i ar(u'entele din %unct de vedere al ar(u'ent#rii lor "i a le(#turii lor cu te)a: 2. Res%in(e&i ur'#toarea ar(u'entare: Ion nu este 'olnav( deoarece nu are fe'r. 3. G#si&i $n cule(erile de le(i 10 !udec#&i, de deter'inat ti%ul "i de scris for'ulele acestor !udec#&i. @. G#si&i $n literatura !uridic# 10 ra&iona'ente "i de sta*ilit ti%ul acestora. >. G#si&i $n literatura !uridic# "i $n literatura artistic# e,e'%le de de'onstra&ii "i co'*ateri. A. G#si&i $n literatura !uridic# "i $n literatura artistic# e,e'%le de $naintare a i%ote)elor, a versiunilor !uridice. G. G#si&i $n literatura !uridic# "i $n literatura artistic# e,e'%le de ra&iona'ente deductive, inductive "i %rin analo(ie. K. G#si&i $n %u*licitate e,e'%le de ar(u'entare incorect#. M. 9n ur'#toarele ra&iona'ente ar#ta&i te)a, ar(u'entele, deter'ina&i 'odul de le(#tur# dintre te)# "i ar(u'ente: 10. .e'onstra&i adev#rul te)ei: 4/udecata Unii dintre studeni au *neles 'ine tema este !udecat# %articular7afir'ativ#5. 11. Reali)a&i co'*aterea te)ei: 12. 8or'ula&i o te)# "i ar(u'enta&i7o. 13. Construi&i un discurs ar(u'entativ cu (enericul: a. 5e ce am ales aceast specialitate3
103

*. Cursul de logic )uridic o s *mi fie util *n practicarea specialitii de )urist. 1@. G#si&i ar(u'ente %entru a de'onstra ur'#toarele te)e: a. 1epu'lica Moldova este un stat democratic2 *. Ionela este efa grupei2 c. Toate lucrurile se schim' permanent2 d. &drian a susinut cu succes toate e-amenele din sesiunea de iarn. 1>. .eter'ina&i de ce sunt incorecte ur'#toarea ar(u'ent#ri: a. Toi medicii sunt oameni 'uni pentru c ei a)ut oamenii( iar cei ce a)ut oamenii sunt oameni 'uni2 *. !vetlana este 'olnav pentru c am v+ut#o cum ie ea din policlinic2 c. !oarele rsare dimineaa din cau+a c c"nt coco ul, 8r( se o'serv c dup ce c"nt coco ul( rsare soarele2 d. Pudecata dat este adevrat pentru c *n ea se enun despre regulile g"ndiriiB e. Toi parlamentarii au studii superioare( pentru c poi s devii parlamentar doar dac ai studii superioare2 f. &ceste valori sociale sunt 'une pentru c sunt fi-ate *n lege( iar *n lege sunt fi-ate pentru c sunt 'une2 (. !telu Pulian a poate s acorde o consultaie calificat *n materie )uridic( pentru c este )urist( iar toi )uri tii cunosc 'ine legile.

10@

Tema ,. I%OTE-A.
Noiuni: i%ote)#, i%ote)# sin(ular#, i%ote)# %articular#, i%ote)# universal#, i%ote)e concurente, versiune, verificarea i%ote)ei. 1. . 3. N.3iune 5e ip.2e<4. E2ape7e /9n5irii =n rap.r2 0u ip.2e<a. Cersiunea ;uri5i04. 1. N.3iune 5e ip.2e<4. I%ote)a este o for'# de cunoa"tere i%otetic#. 9n lan&ul cunoa"terii, i%ote)a re%re)int# o veri(# i'%ortant#, care asi(ur# constituirea cunoa"terii noi. I%ote)a este o for'# 'etodolo(ic# de cunoa"tere "tiin&ific# "i de interac&iune intelectual# sociocultural#, care este o %resu%unere %ar&ial funda'entat# relativ la e,%licarea sau solu&ionarea unei %ro*le'e. 6er'enul 4i%ote)#5 se utili)ea)# cu se'nifica&ie du*l#. %resu%unerea, care e,%lic# feno'enul, dar 9n teoria "i %ractica !uridic# i%ote)a se folose"te atunci c+nd fa%tele nu sunt de a!uns %entru a e,%lica cau)ele de%enden&ei cau)ale a feno'enului !uridic, dar e,ist# necesitatea de al e,%lica2 c+nd fa%tele sunt co'%le,e iar i%ote)a %oate s# aduc# foloase ca o (enerali)are a cuno"tin&elor !uridice de 'o'ent, ca un %ri' %as %entru a le e,%lica2 c+nd cau)ele a%ari&iei fa%telor le(ate de %rocesele !uridice nu sunt accesi*ile %entru e,%erien&#, dar ac&iunea lor sau consecin&ele %ot fi studiate. 9n %ractica de anc0et# %entru a se clarifica cau)ele "i con&inutul fa%tei ilicite %ot fi $naintate 'ai 'ulte i%ote)e, dar doar una este adev#rat# "i de'onstra*il#. .ar, se %oate $nt+'%la ca $n anu'ite circu'stan&e, cri'a s# fie clasat#, s# nu fie desco%erit# "i atunci toate versiunile vor r#'+ne nede'onstrate. 1o(ica for'al# studia)# at+t for'ele (+ndirii c+t "i for'ele de de)voltare a cunoa"terii "tiin&ifice. Una dintre aceste for'e este i%ote)a. I%ote)a este o %resu%unere %ro*a*ilistic# des%re cau)ele unor feno'ene, care ofer# anu'ite e,%lica&ii, care nu sunt %osi*ile f#r# aceast# i%ote)#. I%ote)a ofer# %osi*ilitatea nu doar de a e,%lica fa%tele %re)ente, ci "i de a (#si fa%te noi, la care ni'eni nu a atras aten&ie. Uneori, cuv+ntul i%ote)# se folose"te $n do'eniul dre%tului $n calitate de sinoni' %entru cuv+ntul o%inie. I%ote)a este un adev#r %osi*il, $ns#, unul care nu a fost $nc# de'onstrat. I%ote)a este o %resu%unere, dar ea se deose*e"te de alte %resu%uneri C %rice%eri, fante)ii, ad'iteri, fante)ii, %re)iceri. Nu orice %resu%unere este o i%ote)#. %resu%unerea tre*uie s# satisfac# ur'#toarele cerin&e: s# nu fie lo(ic contradictorie, s# fie $n %rinci%iu, verifica*il#. Se distin( dou# ti%uri de verifica*ilitate: %ractic# "i entru a deveni i%ote)#, rin i%ote)# $n&ele(e' "i $ns#"i

%rinci%ial#. resu%unerea este %ractic verifica*il# dac# ea %oate s# fie verificat# acu' sau $ntr7un viitor a%ro%iat. Ei %resu%unerea este $n %rinci%iu verifica*il# dac# ea %oate s# fie $n (eneral verificat#, dac# nu acu', atunci $n viitor.
10>

%resu%unerea nu tre*uie s# contra)ic# fa%te dinainte sta*ilite %entru e,%licare c#rora ea

este %redestinat#. .ac# de!a la aceast# eta%# de for'ulare a i%ote)ei fa%tele $ntr# $n contradic&ie cu %resu%unerea atunci tre*uie c#utat# o alt# for'ulare. %resu%unerea tre*uie s# e,%lice un cerc c+t 'ai 'are de feno'ene. .in aceste considerente, din dou# i%ote)e, care e,%lic# unul "i acela"i cerc de feno'ene, se ale(e cea o%ti'#. I%ote)a este o for'# de de)voltare a cuno"tin&elor care este (eneral# "i necesar# %entru orice %roces de de)voltare a cuno"tin&elor. Cunoa"terea se $nce%e %rin a se cule(e "i a se cu'ula fa%tele, care &in de un anu'it feno'en studiat. 8a%tele %e care le ave' la $nce%utul cercet#rii nici odat# nu sunt de a!uns %entru a e,%lica un feno'en "i a face o conclu)ie !ust# des%re ce $nsea'n# acest feno'en, care sunt cau)ele a%ari&iei, le(it#&ile de)volt#rii acestuia. I%ote)a are un rol central %rintre celelalte for'e de de)voltare a cunoa"terii "tiin&ifice, anu'e de la ea se $nce%e eta%a teoretic# a cunoa"terii "tiin&ifice. I%ote)a nu a%are de la sine. :a se ini&ia)# de c#tre anu'ite dificult#&i ale activit#&ii %ractice vitale, de)volt#rii "tiin&ei sau %rocesului de (+ndire. Construirea unei i%ote)e $ntotdeauna se $nso&e"te de $naintarea unei %resu%uneri des%re natura o*iectelor cercetate, care constituie 'i!locul lo(ic al i%ote)ei "i se for'ulea)# ca o sin(ur# !udecat# sau un siste' de !udec#&i care sunt le(ate $ntre ele. resu%unerile a%ar $n re)ultatul anali)ei 'aterialului fa%tic, $n *a)a (enerali)#rii 'ultor o*serva&ii. -rice i%ote)# are un funda'ent "i un re)ultat final C %resu%unerea. .e aceea cunoa"terea o*iectelor "i a feno'enelor se %roduce deseori cu utili)area i%ote)ei. 8#r# a se a"te%ta %+n# c+nd se vor aduna destule fa%te %entru ca s# se fac# o conclu)ie final# des%re caracterul "i cau)ele de)volt#rii feno'enului cercetat. .e aceea se d# o e,%lica&ie %reala*il#, a%oi aceast# %resu%unere se de)volt# "i se de'onstrea)#. -rice i%ote)# con&ine $n sine cuno"tin&e verosi'ile care tre*uie s# fie controlate. Iar dac# ea este de'onstrat#, atunci nu 'ai este i%ote)#, deoarece con&ine cuno"tin&e de'onstrate. entru a deveni cunoa"tere veridic#, i%ote)a tre*uie s# fie controlat# $n %lan "tiin&ific "i $n %lan %ractic. 9n calitate de cunoa"tere %ro*a*ilistic#, care $nc# nu este de'onstrat# "i nu este $nc# $ntr7at+ta de'onstrat# de %ractic#, ca s# fie veridic#, i%ote)a nu este nici adev#rat#, nici fals#. :a este nedeter'inat#, adic# se afl# $ntre adev#r "i falsitate. -rice dificultate $n sfera cunoa"terii sau sferele activit#&ii %ractice se conturea)# $ntr7o %ro*le'#. .ac# a a%#rut sau e,ist# o anu'it# %ro*le'#, atunci se for'ulea)# una sau 'ai 'ulte i%ote)e %entru solu&ionarea acesteia. I%ote)a reflect# lu'ea o*iectiv#. rin aceasta ea este ase'#n#tore cu alte for'e ale (+ndirii. .ar, i%ote)e se "i deose*e"te de ele. S%ecificul ei este nu $n aceea ce reflect# ea din lu'e, ci cu' anu'e reflect#, adic# verosi'il, %ro*a*il "i nu veridic, cate(oric. 9nsu"i ter'enul 4i%ote)#5 din li'*a (reac# $nsea'n# %resu%unere.

10A

I%ote)a este o for'# de de)voltare a cuno"tin&elor "tiin&ifice "i a (+ndiri lo(ice "tiin&ifice. Construirea i%ote)elor %er'ite s# se treac# de la fa%te "tiin&ifice a%arte, care &in de feno'en la (enerali)are "i cunoa"terea le(ilor de)volt#rii acestui feno'en. I%ote)a re%re)int# o %resu%unere funda'entat#, care se *a)ea)# %e fa%te concrete. Astfel, i%ote)a nu a%are s%ontan, ci re%re)int# un %roces le(ic, lo(ic, care duce oa'enii la o*&inerea cuno"tin&elor noi des%re realitatea o*iectiv#. Construirea i%ote)ei este $nso&it# %er'anent de $naintarea %resu%unerii, care este le(at# de e,%lica&ia teoretic# a feno'enelor cercetate. I%ote)a a%are su* for'a unei !udec#&i a%arte sau a unui siste' de !udec#&i. 9n aceste !udec#&i se e,%ri'# o cunoa"tere teoretic# %ro*a*ilistic#. I%ote)a $naintat# $n *a)a unor cuno"tin&e deter'inate des%re o sfer# de feno'ene are un rol de %rinci%iu conduc#tor, care orientea)# "i corectea)# o*serva&iile "i e,%eri'entele de 'ai de%arte. I%ote)a $"i $ntreru%e e,isten&a $n dou# ca)uri: c+nd ea %ri'e"te confir'are "i se transfor'# $n cuno"tin&e veridice "i devine %arte a unei teorii "i $n ale doilea ca), atunci c+nd i%ote)a este res%ins# "i devine cuno"tin&e fals#. I%ote)a re%re)int# un siste' de no&iuni, !udec#&i "i ra&iona'ente. S%re deose*ire de fiecare for'# de (+ndire a*stract# ea are un caracter co'%le,, sintetic. - !udecat# a%arte, no&iune sau ra&iona'ent nu constituie $nc# o i%ote)#, ci doar o %arte a ei. 9n structura logic a ipote+elor se eviden&ia)# ur'#toarele ele'ente: 7 fundamentul ipote+ei C ansa'*lul de fa%te sau afir'a&ii funda'entate %e care de *a)ea)# %resu%unerea2 7 forma ipote+ei C ansa'*lul de ra&iona'ente, care duce de la funda'entul i%ote)ei la %resu%unerea %rinci%al#2 7 presupunerea, sau i%ote)a $n sensul $n(ust al cuv+ntului C conclu)iile din fa%tele "i afir'a&iile, care e,%ri'# con&inutul i%ote)ei. I%ote)ele se deose*esc du%# con&inut "i func&iile $nde%linite. 9n func&ie de co'%le,itatea o*iectul cercetat i%ote)ele se $'%art $n universale "i %articulare. +potezele uni$ersale sunt acele i%ote)e care e,%lic# cau)ele unui feno'en sau (ru% de feno'ene. .e e,e'%lu, i%ote)a Nant71a%lass. .ac# aceste i%ote)e sunt confir'ate, atunci ele devin teorii "tiin&ifice. +potezele particulare sunt acele i%ote)e care e,%lic# o latur# a%arte a unui feno'en sau eveni'ent, sunt %resu%uneri funda'entate des%re a%ari&ia "i des%re caracteristicile unor fa%te "i feno'ene. .e e,e'%lu, $n anc0eta !udec#toreasc# %resu%unerea des%re fa%ta ilicit#, $n (eneral, este o i%ote)# (eneral#, iar i%ote)a des%re laturile a%arte ale fa%tei ilicite, de e,e'%lu, des%re fa%tul cu' anu'e a fost desc0is safeul, este o i%ote)# %articular#. 9n sfera dre%tului se $naintea)#, de o*icei, i%ote)e %articulare, 'ai ales $n do'eniul !udec#toresc "i cel de anc0et#, %entru c# $n el se ra&ionea)# des%re fa%te sin(ulare, ac&iunile diferitor oa'eni, fa%te, care se afl# $n le(#turi cau)ale cu ac&iunile ile(ale.
10G

9n func&ie de (radul de verosi'ilitate i%ote)ele se clasific# $n i%ote)e "tiin&ifice "i i%ote)e de lucru. +poteza tiini!ic este i%ote)a care e,%lic# le(it#&ile de)volt#rii feno'enelor naturii, societ#&ii "i (+ndirii. entru a fi una "tiin&ific#, i%ote)a tre*uie s# $nde%lineasc# anu'ite condi&ii: s# fie sin(urul analo( al %rocesului sau feno'enului dat, s# ofere e,%lica&ii %entru un nu'#r c+t 'ai 'are de circu'stan&e, le(ate de acest feno'en, s# fie $n stare s# %re)ic# feno'ene noi, care nu $ntr# $n nu'#rul acelor, $n *a)a c#ror ea a fost construit#. I%ote)a de lucru este o i%ote)# %rovi)orie, sau o ad'itere, de care ne folosi' $n construirea unei i%ote)e. I%ote)a de lucru se $naintea)#, de o*icei, la eta%ele ini&iale ale cercet#rii. :a nu are ne'i!locit sco%ul de a de)v#lui cau)ele autentice a feno'enelor studiate, ci servesc doar dre%t o ad'itere condi&ional# care %er'ite s# se (ru%e)e "i s# se siste'ati)e)e re)ultatele o*serva&iilor "i s# dea descrierea feno'enelor care cores%und o*serva&iilor. Se utili)ea)# "i ter'enul ipote+ de lucru. +poteza de lucru este o %resu%unere care se $naintea)# la %ri'ele eta%e ale cercet#rii "i care este o ad'itere conven&ional# ce %er'ite s# se (ru%e)e re)ultatele o*serva&iilor "i s# li se de e,%lica&ii %entru $nce%ut. Ce deose*e"te i%ote)a de lucru, este anu'e acest conven&ionalis' al ei "i ado%tarea ei te'%orar#. 9n *a)a acesteia se siste'ati)ea)# la $nce%utul cercet#rii fa%tele concrete, se %relucrea)# "i se trasea)# c#i de c#utare %e viitor. I%ote)a de lucru %oate s# r#'+ne $n calitate de i%ote)# %rinci%al# sau $n calitate de i%ote)# concurent#. .ar dac# ea va fi inco'%ati*il# cu noile date desco%erite, atunci ea va fi $nl#turat#. 6re*uie de avut $n vedere c# $'%#r&irea i%ote)elor $n (enerale "i %articulare are sens doar atunci c+nd se co'%ar# i%ote)ele. Aceast# divi)are nu este una a*solut#. I%ote)a %oate s# fie %articular# fa&# de o anu'it# i%ote)# "i universal# fa&# de alte i%ote)e. Astfel, i%ote)a universal# des%re cau)ele unei infrac&iuni %oate s# a%ar# ca fiind una %articular# fa&# de i%ote)a %rivind cau)ele infrac&iunii $n (eneral $ntr7o anu'it# &ar#. 9n de%enden&# de func&ia $n %rocesul de cunoa"tere se deose*esc i%ote)e descri%tive "i e,%licative. Cele descri%tive constituie o %resu%unere des%re calit#&ile %ro%rii o*iectului "i r#s%unde la $ntre*#rile 4Ce este o*iectul datQ5, 4Ce calit#&i are o*iectul datQ5. I%ote)ele descri%tive se $naintea)# $n sco%ul de a de)v#lui co'%onen&a sau structura o*iectului, de)v#luirea 'ecanis'ului ac&ion#rii sale, deter'inarea caracteristicilor func&ionale ale o*iectului. .in i%ote)ele descri%tive fac %art "i i%ote)ele des%re e,isten&a o*iectelor C i%ote)e e,isten&iale. .e e,e'%lu, des%re e,isten&a Atlantidei. I%ote)ele e,%licative sunt ni"te %resu%uneri des%re cau)ele a%ari&iei o*iectului cercetat. 9n ele se clarific# de ce a avut loc un eveni'ent, care sunt cau)ele a%ari&iei unui o*iect. .e e,e'%lu, i%ote)ele des%re a%ari&ia Universului, des%re a%ari&ia o'ului. 9n istoria "tiin&ei i%ote)ele e,isten&iale de o*icei le %reced# %e cele descri%tive, iar cele descri%tive C %e cele e,%licative. 9n func&ie de con&inut se deose*esc i%ote)e descri%tive "i e,%licative. +poteza descripti$ este o %resu%unere des%re e,isten&a unui sau altui feno'en sau le(#turi. Astfel, %resu%unerea des%re cre"terea %ericolului social al cri'inalit#&ii $n &ar# %e o anu'it# %erioad# este o i%ote)# descri%tiv#.
10K

+poteza e#plicati$ este o %resu%unere des%re le(#turile cau)ale $n o*iectul studiat. .e e,e'%lu, des%re interde%enden&a educa&iei co%iilor $n fa'ilie "i nivelul cri'inalit#&ii $n r+ndurile adolescen&ilor. I%ote)a este un %roces al de)volt#rii (+ndirii. .esi(ur, de oferit un 'odel concret de construire a i%ote)elor %entru orice $nt+'%lare nu este %osi*il. Aceasta este le(at de fa%tul c# condi&iile ela*or#rii unei i%ote)e de%ind de %articularit#&ile activit#&ii %ractice dar "i de s%ecificul unei %ro*le'e date. 6otu"i, %ot fi conturate ni"te 0otare (enerale ale eta%elor, %e care le %arcur(e %rocesul de (+ndire $n cadrul i%ote)ei. rinci%alele eta%e ale de)volt#rii i%ote)ei sunt: $naintarea i%ote)ei2 de)voltarea i%ote)ei2 verificarea i%ote)ei. entru a $nainta o i%ote)#, tre*uie s# e,iste un anu'it ansa'*lu de fa%te, care se refer# la feno'enul o*servat, care ar funda'enta %ro*a*ilitatea unei anu'ite %resu%uneri, ar e,%lica necunoscutul. .e aceea construc&ia i%ote)ei este le(at#, $n %ri'ul r+nd, de cule(erea fa%telor, care se refer# la acel feno'en %e care noi $l e,%lic#' "i care nu coincid cu e,%lica&ia care e,ist# acu'. 9n *a)a fa%telor colectate se $naintea)# %resu%unerea des%re aceea ce re%re)int# feno'enul cercetat, adic# se for'ulea)# i%ote)a $n sensul $n(ust al cuv+ntului. resu%unerea se $naintea)# $n re)ultatul %relucr#rii lo(ice a fa%telor culese. 8a%tele, $n *a)a c#rora se $naintea)# i%ote)a %ot fi $n&elese, %erce%ute lo(ic su* for'# de deduc&ie, induc&ie sau analo(ie. 9naintarea %resu%unerii constituie con&inutul %rinci%al al i%ote)ei. resu%unerea constituie un r#s%uns la $ntre*area %rivind esen&a, cau)a, le(#turile feno'enului cercetat. 9n %resu%unere se con&in acele cuno"tin&e, care sunt o*&inute $n re)ultatul (enerali)#rii fa%telor. :a constituie nucleul i%ote)ei, $n !urul c#ruia se $nv+rte $ntrea(a activitate %ractic# "i co(nitiv#. resu%unerea $n i%ote)# este, %e de o %arte, re)ultat al cunoa"terii %recedente, %rinci%alul la ce se a!un(e $n re)ultatul o*serva&iei "i (enerali)#rii fa%telor, iar, %e de alt# %arte, este un %unct ini&ial, de la care se %orne"te studierea feno'enului dat, indicarea c#ii de cunoa"tere, deter'inarea orient#rii, %e care tre*uie s# 'ear(# cercetarea. .e)voltarea i%ote)ei este le(at# de conc0iderea din aceasta a conclu)iilor lo(ice. Consider+nd %resu%unerea $naintat# adev#rat#, din ea $n 'od deductiv se scot 'ai 'ulte conclu)ii, care tre*uie s# e,iste dac# e,ist# cau)a %resu%us#. Conclu)iile lo(ice o*&inute din i%ote)# nu tre*uie s# fie identificate cu consecin&ele C veri(i ale lan&ului cau)al, care $ntotdeauna ur'ea)# cronolo(ic du%# cau)a care le7a %rodus. rin consecin&# lo(ic# se $n&ele( (+ndurile nu doar des%re circu'stan&ele cau)ate de feno'enul studiat, ci "i des%re circu'stan&ele care le %reced $n ti'%, des%re cele care le $nso&esc "i cele care ur'ea)# "i de ase'enea, des%re circu'stan&ele, care este cau)at# de alte cau)e, dar ce se afl# cu feno'enul cercetat $ntr7o anu'it# le(#tur#. Confruntarea consecin&elor care ies din %resu%uneri cu fa%tele din realitate d# %osi*ilitatea sau s# confir'e sau s# co'*at# i%ote)a. Aceasta se reali)ea)# $n %rocesul verific#rii i%ote)ei.
10M

Controlul i%ote)ei se reali)ea)#, de o*icei, %rin %ractic#. I%ote)a se na"te de necesit#&ile %racticii "i $n 'are %arte anu'e %ractica 0ot#r#"te $ntre*area des%re aceea dac# i%ote)a este adev#rat# sau fals#. e %arcursul verific#rii i%ote)ei, de ase'enea, se folosesc "i 'i!loace lo(ice. Derificarea i%ote)ei, transfor'area acesteia $n cuno"tin&e veridice constituie un %roces co'%le, "i de durat#. .e aceea el nu %oate fi redus la o sin(ur# o%era&ie lo(ic#. 1a verificarea i%ote)ei se utili)ea)# diferite for'e "i 'oduri de confir'are sau co'*atere ale i%ote)ei. Confir'areRco'*atere ne'i!locit# a i%ote)ei. :sen&a acestei 'odalit#&i const# $n aceea c# anu'ite fa%te sau feno'ene %resu%use $n %rocesul cunoa"terii %osterioare se confir'# %rin %ractica de o*servare asu%ra feno'enelor. Confir'areaRco'*aterea ne'i!locit# a i%ote)ei se %roduce %rin confir'area sau infir'area conclu)iilor lo(ice din fa%te noi desco%erite. rocesul lo(ic a scoaterii conclu)iilor din %resu%unerea $naintat# "i a funda'ent#rii adev#rului sau falsit#&ii i%ote)ei, se reali)ea)# foarte des su* for'# de ra&iona'ent i'%licativ7cate(oric. .e e,e'%lu, din %osi*ila cau)# A se o*&ine conclu)ia J. 1o(ic, aceasta se e,%ri'# $n ur'#toarea !udecat#: 4.ac# A, atunci J5. .u%# aceea consecin&a J se controlea)# $n %ractic#, dac# $ntr7adev#r e,ist#. .ac# consecin&a J $n realitate nu e,ist#, "i nu %oate s# e,iste, atunci du%# re(ulile ra&iona'entului i'%licativ7cate(oric din li%sa consecin&ei se a!un(e la conclu)ia c# %resu%usa cau)# A la fel nu e,ist#, adic# la conclu)ia veridic# des%re falsitatea i%ote)ei $naintate. e l+n(# ra&iona'entul i'%licativ7cate(oric se 'ai folose"te silo(is'ul cate(oric "i alte ti%uri de ra&iona'ent. Un alt ti% de de'onstra&ie lo(ic# a i%ote)ei este confir'area sau co'*aterea indirect# a acesteia. Se folose"te atunci c+nd e,ist# c+teva i%ote)e care e,%lic# unul "i acela"i feno'en. .e'onstra&ia indirect# se %etrece %rin co'*aterea ;confir'area< "i e,cluderea tuturor %resu%unerilor false ;adev#rate<, $n *a)a la care se afir'# des%re adev#rul ;falsitatea< unicei %resu%uneri r#'ase. Conclu)ia $n acest ca) se %etrece su* for'# de 'odus dis!unctiv7cate(oric al ra&iona'entului. Conclu)ia $n acest ca) se va considera veridic#, dac#: $n %ri'ul r+nd, este construit un "ir de %resu%uneri care e,%lic# feno'enul studiat, $n al doilea r+nd, $n %rocesul de verificare al i%ote)ei sunt co'*#tute ;confir'ate< toate %resu%unerile false ;adev#rate<. resu%unerea care va indica la cau)a r#'as#, $n acest ca) va fi unica, iar cuno"tin&ele e,%ri'ate $n ea va fi de acu' considerat# nu %ro*le'atic#, ci veridic#. I%ote)a se de'onstrea)#, de o*icei, %rin %ractic#, dar, de ase'enea, i%ote)a %oate fi funda'entat# "i %e c#i lo(ice, $n *a)a sta*ilirii le(#turilor lo(ice a !udec#&ilor "i a ra&iona'entelor. 9n de%enden&# de func&ia din %rocesul de cunoa"tere e,ist# i%ote)e descri%tive "i e,%licative. Cele descri%tive sunt %resu%uneri des%re a%artenen&a la o*iectul cercetat a unor se'ne. Se %ot $nainta $n sco%ul de a de)v#lui co'%onen&a sau structura o*iectului, de)v#luirea 'ecanis'ului sau %articularit#&ilor %rocedurale ale activit#&ii sale, deter'inarea caracteristicilor func&ionale ale o*iectului. I%ote)a e,%licativ# este %resu%unerea des%re cau)ele a%ari&iei o*iectului cercet#rii.
110

. E2ape7e /9n5irii =n rap.r2 0u ip.2e<a. I%ote)a este un %roces de de)voltare a (+ndirii. :ta%ele %rinci%ale de ela*orare a i%ote)ei sunt ur'#toarele: $naintarea i%ote)ei2 de)voltarea i%ote)ei2 controlul i%ote)ei. 1a eta%a $naint#rii i%ote)ei tre*uie s# ne funda'ent#' %e un ansa'*lu de fa%te, care au atitudine la feno'enul o*servat. Aceste fa%te tre*uie s# funda'ente)e verosi'ilitatea unei anu'ite %resu%uneri, d+nd o e,%lica&ie necunoscutului. .e aceea la $nce%utul, $nainte de a $nainta o i%ote)#, se colectea)# fa%tele, care au o anu'it# atitudine fa&# de eveni'entele, feno'enele, %e care $ncerc#' s# le e,%lic#'. 9n *a)a fa%telor se enun&# o anu'it# %resu%unere des%re aceea ce este feno'enul studiat, care sunt cau)ele sale, sau $nsu"i fa%tul dac# feno'enul e,ist# sau nu e,ist#. :la*orarea unei i%ote)e, controlul acesteia %resu%une e,isten&a 'ai 'ultor eta%e. Bai $nt+i se for'ulea)# ni"te i%ote)e de lucru, confor' cu care se siste'ati)ea)# 'ul&i'ea datelor. Bai de%arte se %relucrea)# lo(ic fa%tele "i se for'ulea)# versiuni, i%ote)e concurente. I%ote)ele concurente nu tre*uie s# fie contradictorii "i tre*uie s# se e,clud# $ntre ele. 3. Cersiunea ;uri5i04. Un ti% a%arte de i%ote)# este versiunea, una dintre %osi*ilele, deose*it# de altele e,%lica&ii sau inter%ret#ri ale unui fa%t, feno'en, eveni'ent. 3ersiunea este i%ote)a $n cercetarea !udec#toreasc#. .ar acest ter'en se folose"te "i $n alte do'enii ale cunoa"terii. 9n sfera dre%tului versiunea este una dintre i%ote)ele care e,%lic# a%ari&ia sau calit#&ile unor circu'stan&e sau a ac&iunilor $n $ntre(i'e. e %arcursul investi(a&iei !uridice se $naintea)# 'ai 'ulte versiuni. Ca "i orice i%ote)# "i versiunile sunt (enerale "i %articulare. C+te odat# ter'enul 4versiune5 se utili)ea)# $n do'eniul !uridic %entru a dese'na o%iniile, %unctele de vedere ale %artici%an&ilor la %rocesul !udec#toresc, de e,e'%lu, 4versiunea a%#r#rii5. Structura lo(ic# a versiunii este aceea"i ca "i structura lo(ic# a i%ote)ei. .ar, $n acela"i ti'%, versiunea are unele caracteristici s%ecifice C o*iectul i%ote)ei "tiin&ifice $l re%re)int# le(it#&ile de)volt#rii naturii "i societ#&ii. I%ote)ele se creea)# %entru a e,%lica eveni'ente "i feno'ene i'%ortante, se funda'entea)# %e o*serva&ii de durat#. Iar o*iectul versiunilor $l constituie fa%te "i feno'ene a%arte, uneori nese'nificative. 1a construirea versiunilor nu se %une ca sco% de a se desco%eri le(it#&i, %rin ea se ur'#re"te de a e,%lica fa%te "i eveni'ente a%arte. .e ase'enea, versiunea se funda'entea)# %e o sfer# de o*serva&ii 'ai $n(ust#. I%ote)ele "tiin&ifice %ot s# e,iste "i s# se verifice o %erioad# $ndelun(at# de ti'%, c0iar )eci de ani. Dersiunile, $ns#, se $naintea)# "i se controlea)# $ntr7un ti'% 'ult 'ai scurt. I%ote)e "tiin&ifice care e,%lic# un careva feno'en, se %ot $nainta c+teva sau doar una. Iar versiuni $n cadrul anc0etei nu %oate s# e,iste. entru fiecare ca), %entru fiecare circu'stan&# tre*uie s# fie $naintate c+teva versiuni. Nu e voie s# se $nainte)e doar una, dar 'ai ales s# se cercete)e doar una, fie c0iar "i cea 'ai verosi'il#. Dersiunea $n do'eniul cercet#rii
111

!uridice se deose*e"te de i%ote)a "tiin&ific# "i %rin aceea c# $n $naintarea "i de'onstra&ia versiunii tre*uie de condus nu doar de %rinci%iile lo(ice, ci "i de le(ile !uridice. 8a%tele, $n *a)a c#rora se de'onstrea)# adev#rul uneia sau falsitatea celorlalte versiuni, tre*uie s# fie de)v#luite, culese "i fi,ate cu res%ectarea le(ilor !uridice. Acolo unde se caut# noi idei "i fa%te, le(#turi "i de%enden&e cau)ale, acolo e,ist# i%ote)a. I%ote)a reali)ea)# o le(#tur# $ntre cuno"tin&ele e,istente "i noi adev#ruri. 9n acela"i ti'%, i%ote)a este o le(#tur# $ntre cuno"tin&ele de!a o*&inute "i adev#ruri noi "i, $n acela"i ti'%, 'i!loc de cunoa"tere care re(le'entea)# trecerea lo(ic# de la cunoa"terea inco'%let# la o cunoa"tere 'ai co'%let#. n2re:4ri pen2ru 8eri6i0are. 1. 2. 3. @. >. Care este 'ecanis'ul lo(ic al construc&iei unei i%ote)eQ Care sunt eta%ele verific#rii i%ote)eiQ Ce este i%ote)a de lucruQ Cu' a&i defini i%ote)a universal#Q Cu' a&i defini i%ote)a %articular#Q E>er0i3ii 1i pr.:7eme.

112

#I#LIOGRA+IE: 1. Codul va'al al Re%u*licii Boldova, nr. 11@M7HID din 20.0G.2000, Bonitorul -ficial al R.Boldova edi&ie s%ecial# din 01.01.200G, %a(.1032 Bonitorul -ficial al R.Boldova nr.1A071A2R1201 din 23.12.2000.
2. A'an, Ale,andru, Logic )udectoreasc sau tratat de argumente legale urmat de logica con tiinei,

Craiova: Si' Art, 200G.

3. @. >.

Avornic, G0., Ar'# :., et.al., Teoria general a dreptului, :d. Cartier, C0i"in#u, 200@ Jote)atu, etre. Introducere *n logic, Ia"i: oliro', 1MMG. :nescu,G0eor(0e, 5icionar de logic, :d. Etiin&ific# "i :nciclo%edic#, Jucure"ti. 1MK>. .o*rinescu, Ion. Introducere *n logica )uridic, Jucure"ti, :ditura 1u'ina 1e,, 1MMA. Ionescu, Nae, Istoria Logicei, Jucure"ti: Se'ne, 200M.

A. :nescu, G0eor(0e, Tratat de logic, :d. 1ider, Jucure"ti, 1MMK. G. K.

M. Logica i dreptul: culegere de traduceri. Jucure"ti: aideia, 200A. 10. Logic i educaie, ;coordonator etru Ioan<. :ditura /uni'ea, Ia"i, 1MM@. 11. Bateu& G0eor(0e. 0lemente de logic )uridic, Ia"i, :ditura 8unda&iei 4C0e'area5, 1MM@. 12. Bateu&, G0eor(0i&#2 Bi0#il#, Artur. Logica )uridic, Jucure"ti, :d 41u'ina 1e,5, 1MMK. 13. Bo0orea, :fi'. Introducere *n logic: Manual pentru facultile umanistice, C0i"in#u: Arc, 2003. 1@. Bo0orea, :fi'. Logica )uridic, C0i"in#u, 2001. 1>. S#l#v#stru, Constantin, Teoria i practica argumentrii. Ia"i: oliro', 2003. 1A.

S#vulescu, Silvia. Retoric# "i teoria ar(u'ent#rii. Note de curs. :ditura SNS A C 8acultatea de

Co'unicare "i Rela&ii u*lice, Jucure"ti, 2001.

1G. Stoianovici, .r#(an. Lecii de logic pentru )uri ti, Jucure"ti, :d. 4 aideia5, 1MM2. 1K. ghijklmmh n.c., opqrstuk v.w., VWXYZ[: \]^_`YZ abc defa^`eWg ghdiYj f]^_`hj k[g^a^`Yl,

vhxyke: gz{o|}7~dn}}, 2001.

1M. hm c.c. VWXYZ[ abc mnYdeWg. v.: lrl, 200@. 20. kehk n.{. VWXYZ[: \]^_`YZ. 27p l., ptptehr. l h., vhxyke: erpmxrkh nc, 2001. 21. kl {.{. VWXYZ[ abc mnYdeWg: \]^_`W^ oWdW_Y^. v.: wetetlyl, 200@. 22. kl {.{. VWXYZ[: \]^_`YZ abc Xfp[`Ye[n`hj q[Zfbre^eWg, vhxyke: {d7~dn}}, 2002. 23. kl {.{. sn[ZeY]^dZ[c bWXYZ[: \]^_`W^ oWdW_Y^. vhxyke: {d7~dn}}, 2002. 2@. kmpk .g., VWXYZ[: \]^_`YZ abc gfkWg. 27p l., ptptehr. l h., vhxyke: zhqhx, 2001. 2>. cltlmmhk g.., }retpyh {.{. VWXYZ[: \]^_`YZ abc mnYaY]^dZYj gfkWg( >7p l., ptptehr. l

h., vhxyke, tlxr, 2003.

2A. zlrklhk {.., feqepk .., zere }.~., VWXYZ[ g db^adeg^``Wl Y tZdo^ne`Wl a^ce^br`WdeY:

onW_b^ph onYp^`^`Yc Y Wu^`ZY, \]^_`W^ oWdW_Y^, C vhxyke: dcw{, 200>.

2G. }kprmhk g. {. sn[ZeY]^dZ[c bWXYZ[: \]^_`W^ oWdW_Y^, . 37p, lxt. l h., }~: |||

erpmxrkh dhxrhy, 2003.

2K. fpt7{yhhk {.{. vnYaY]^dZ[c bWXYZ[. 27 l., xrpt., vhxyke: |pqe7z, 200A. 2M. fhmyl

g.n, fhmyle f.g., VWXYZ[: \]^_`W^ oWdW_Y^. vhxyke: erpmxrkh

vhxyhkxyhqh xlhmhqh7xhlemhqh lxrlrre2 ghthp: erpmxrkh ~| v|oc, 200@.

113