Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom.

Sec XVII-XVIII
Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru de !oltarea oraselor de unde a re ultat o de !oltare libera caracteri ata prin spontaneitate si organicitate. "xceptii facind desc#iderea caii !ictorie 16$% &onstantin 'rinco!eanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. ( sec. XVIII 177)*1776 +(lexandru Ipsilanti, fanariot foarte culti!at, intentiile de a ela-ora un nou cod ur-an in care sa fie stranse documentele reglementate existenta ur-ana ela-orata de .otino!. &uprinde si reguli de constructii ur-ane/ oricare contructie noua tre-uie sa ai-a aprobarea domnitorului0 o reparatie a unei cladiri nu tre-uie sa ai-a ca efect o modif. De infatisare0 sensul anu modif. Inaltimea cladirii re ulta un plan de imo-ilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea proprietate1 re ulta o anumita mentaliate. 2eglementari -i antine din sec. IV* V preluate si prelucrate, unele inca !ala-ile in grecia dar fara rost in rominia. 2eguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si -raila/fortificatii construite de turci. HANURIL au aparut in a doua jum. ( sec XVII &onstructii orinetate spre interior, spre oras, spatii ur-ane de cele mai multe ori iduri opace De !oltarea considera-ila a curtilor boieresti, pre enta aparuta inca din e!ul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras oca ional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansam-l re idential si de productie si loc. 3-isnuite !RANSILVANIA 4 -anat 4 o parte din nordul moldo!ei ocupat de imperiul habsbur"iulor prin 1570 (!ansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. .. -ine organi ate foarte de !oltata dpd! -irocratic, re"uli f stricte exemplificate si in doc ur-ane. Diploma leopoldina 16$1 Tratatul de pace de la 16$$ 6rin astea re ulta restaurarea domn. 7a-s asupra trans si -anatului Dp!d al ur-anismului modificari spectaculoase/ tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi. Sistemul de fortificatii medie!ale a-andonat in trans se! XVII+contur nere"ulat, puternic fortificat, e inlocuit cu un sistem "eometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban. "xemple/ al-a iulia, cluj, si-iu, timisoara (par orase noi pe un teren complet neutili at sau restructurarea unor localitati existente +timisoara, 20 impartirea re"ulata a insuleleor in parcele, trama orto"onala , reguli f clare imagini/ orasul medie!al din trans fortificat# sebes 21 terenuri in"uste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilor 22 fortificatii de cele mai multe ori complete 23 lar"ire centrala, piata cu biserica pina la reforma lui lut#er a existat o sin"ura biserica , intregul sat era o singura paro#ie. .ortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. (u existat si orase

fara fortificatii. IASI 3ras medie!al extracarpatic 24 de$%oltare f libera in teritoriu 25 de !oltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu 26 concentrarea cladirilor in one centrale+comerciale, front continu, spre ona re identiala +case dispuse neregulat, 27 configurare nere"ulata tesutului r-an +trama, parcelar, 28 fara existenta unui spirit ordonator 29 alc din cartiere ce coincid cu paro#iile +fiecare cite o -iserica, 0 silueta dominata de mai multe flese spre de deose-ire de trans silueta dominat de o singura flesa &IUR&IU .ortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inc#id o supraf mai mare deecit cea construita0 cu destinatii a"ricole. 'raila4 8iurgiu, o a doua fortificatie in interior formea a un punct militar. 6lanul -orotin 1596 &onfigurarea oraselor in momentul in care a inceput moderni area initiata de municipalitate. Hanul serban-%oda a doua jum a sec XVII. 6rimul #an 7anurile , o ona cu caracter comercial si defensi%. (u o anumita configuratie:imagine/ comert 4 ca are 4 in jurul unei curti largi, li-ere sau uneori cu -iserica marginita de iduri groase. Intrarea in #an / control serios se facea i olare dupa model0ul cara!n seraiurilor turcesti T2(;SI<V(;I( Satu mare0 fortificatii de pamint foarte larga pe somes. 3rasul pe timisul repede si aradul pe =. 'etatea de la oradea nu se mai pastrea a asta i 30 cetate -astionara, corpuri care a!ansea a in teriotoriu 31 bastioane de forme diferite 32 in mijloc a mare biserica "otica disparuta 33 axul onei ur-ani ate cioncide cu axul intraii in cetate T8 mures ( doua jum a sdc XVII0 fortificatie tir ie > fortificatie traditionala medie!ala nu exista -astioane (IS!RI!A 3ras medie!al sasesc 34 ona li-era imprejmuita fortificata/ $ona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de ur-ani are 35 ur-ani area e)terioara fortificatiilor sa facut per traseele drumurilor de acces in localitate datotita insuficientei sp in terior si dat discrimarii cu caractre etnic, mag#iarii si rom nu a!eau drept de propriete in interiorul orasului. 'LU*UL 3ras in aproprierea Somesului 36 prima fortif de la incep. Sec.+,

37 fortif cu caract. ?ilitar pe deal de catre admin. (ustriaca 38 loc propriu isa s*a extins f. mult depasind $idurile. 39 2ecensamint 175) nr pop. Din afata idurilor e mai mare decit a celor din interior.
SI(IU

40 41 42 43

%echea fortif medie%ala a inceput sa fie moderna in prima jum. ( sec. 15 cu bastioane. 6roiect pt o citadela 6c. &u rol militar in apr. orasului. 2eai . 6artial. ( % jum a se- 15./ extindere @ ne!oia unor fortif. Suplimentare pe partea cealalta a &iminului re ulta o ona in care sunt plasate ca armi 4 alte cladiri de pe r. ?ariei Tere a

AL(A IULIA 44 fortif. ?edie!ala rectangulara intarita la colt uri inlocuita cu una tip Vauban 45 urmele !ec#ii incinte se mai pot citi 46 trasarea re"ulata a str. S*a pastrat, unele cladiri, etc. 47 nou/ sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel -astionar, supraf. 8oem. . regulate, supraf. ?ai mici de aparat,cu %,A platforme succesi!e, materiale f. re istente +fortif. 6r* isa,, celelalte % sunt din pamint sau oglinda d apa 48 inaltimea mare a fortif nu isi a!ea locul re ulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida, prin lo!ire1asc#ii mai mici si mai usor de e!itat sec 15 @ -arocul* curent dominant in Trans.0toate elem decorati!e capata tenta -aroca1fortif cu deco baroce exemple similare/ .(8(2(S/in mij. Vec#e fortif. ?edie!ala 4nouaincinta de dimensiuni mari D"V(* idem/ dimensiuni mari 1 amploarea loc. ARA- @ oras aparat relati! tir iu sec 19*1) la limita d !est a Trans.(cti! de comert.Sist de protectie a trecerii peste .ures. 6op. De lim-i dif. /sir-i4romani. In In timpul conducerii tucesti, (radul @ fortif mai mari @ cartierele i olate se unifica prin cresterea pop. Sec. 15/ sc#im-are imp./colonia cu pop. &ermanica, reali pe teren a unui tip d sp. Specific/ 49 strada lar"a, dreapta 50 ona constr in front continuu 51 cetatea* pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica0demolata si constr alta noua in -ucla ?uresului 52 pc. .ortif. <ateral u de ! nefortif. a orasului 53 tipurile de plan sunt cele pre ente in ur- european/ planul grila (LA* > fondat ca oras de Inocentiu ?icu Blein pe -a a unui plan ela-orat de un austriac / piata centrala cu caracter -aroc pe una din laturi apar cladiri cu fct. De in%atamint. 'lajul de!ine nuclul scolii ardelene &herla

54 pina prin se. 16 a existat pc. .ortif de impo itare a marfurilor ce a ge!enit inc#isoareC 55 1701*170%supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a !enit dela 56 57
n e org. dupa un plan facut la 2oma/ insulele imp. In propr. (prox. "gala ca dimensiuni0piata cu catedrala @ prima data e constr. Din c#irpici. 17%0*1750 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra acoperite cu tigla casa saseasca/ toate elem deco apartin -arocului , tratete cu discretie, marc#ea a elem.

6rincipale ale ansam-lului0 im-inare intre caract -arocului+cur-e*contracur-e,apartine spiritualitatii armenilor @ alt tip de mentalitate si cultura !I.IS0ARA 58 cucerita prin +1+2 d armatele Habs. -e la turci. 59 Se inlocuie fortif. &u ua noua 60 'anali$are, regulari . (pei 'egai 61 ;oul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apei 62 In timpul turcilor, orasul era fortif0castelul, canalele si -ratele 'egai au generat un caracter mlastinos 63 Imediat dupa cucerire 17%) s*a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. ( ramas un fragment d castel 64 6c. strategic imp. 65 17%) @ planuri, proiecte ela-orate , rapoarte militare 66 s*a adoptat/trama str. 2egulata, rectan"ulara, piete re"ulate, sist. Defensi! dupa o forma ce preia in -una masura traseul fortif. (nterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desa!irsita a tipului de fortif. 67 6rima jum sec. 15/nou -rat al 'egai facea inutili a-ila o ona din int. fortif. 68 ( doua jum a sec. 150 apar definite sp. 3ublice, pitele erau reali are calculatorului lui .is#er !on "lac# 69 Structura gigantica a fortif fata de incinta orasului0 nereali$ completaniciodata 70 4ortif 5nonedificandi6I 7m. 71 <ocuintele militarilr @ locuinte tip0insula caract. "ra impartita regulat 72 Dupa 17)0 @ reguli de constr. . stricte D &onstructii in front continuu D 8rad de ocupare foarte mare @ generea aa aparitia unor curti e lumina D Inaltimea cladirilor/ 6 la periferie, 641 in mie ul central din moti!e de protectie inca de atac militar @ generea a o imag. ( orasului* regula Viene a

73 piata unirii/decoratie cucaracter baroc e!ident, di!ers colorat 74 in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Bm de fortif. (sta i imglo-ata in oras @
cartierul .ar-ic + ona industriala, @ cartierele ?e#ala si "lisa-etin de asta i Inagine oraselor medie!ale din seoul 15 spre deose- de orasul medie!al 75 perspecti!a a &lujului din a doua 8umatate a sec. +, e o silueta data de mai multe flese 76 %arietate mare a frontului/inaltime relati! miaca a freontului, cladiricu caracter medie!al alaturate celr renascentiste si -aroce 77 santuri de scur"ere a apei pe mi8locul stra$ii

78
'ladiri de mari dimensiuni/-iserici 3radea/ansam-lul -aroc al resedintei episcopale si -iserica incep sa iasa din scara orasului de pina atunci !imisoara#palatul "u%ernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii Sibiu#palatul (ruc7ental reali at prin unificarea mai multor proprietati medie!ale 'lu8# palatul (unff9 reali at prin unificarea a A proprietati @ contrast cu restul constr medie!ale cu resturi inguste.

79 1716 @ ocupatie a 3lteniei de catre imp 7a-s-urgic 80 reforma a facut ca %0E din populatie in transil!ania sa treaca la catolicism, restul trecind 81 82 83
la luteranism sau la religia protestanta +cal!inism pentru mag#iari, din moti!e religioase si financiare din frica nobilimii de a nu perde pamintul dat de !oie!od conduce la fortificarea cetatilor+sistem Vau-an, fortificatii interioare +% cetati,/(l-a Iulia, Timisoara !enirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte/ o aparitia unui baroc in forta o no-ilimea !iene a isi construieste resedinte in oras si in exteriorul lui +primele locuinte ur-ane in stil -aroc, o sec +2 : Iernut : 3a%ilion de poarta 1 acoperis f inalt cu o cur-a moale, arc in miner de cos @ -aroc 'astelul de la (ontida @ aripa renascentista la care in peroada -aroca/ o intrarea are o cur-a moale, o pre enta statuilor caremarc#ea a cornisa, o curtea in forma de potacoa!a o aripa neogotica

84

&onstructii 'aroce/ 85 3alatul !ele7i de la 8ornesti o elemente palat @ logie* gradina @ apa pe un teren plat 1 2enastere o peisaj, teren deni!elat, lac, insula, foisoare,statui, -anci 1 'aroc @ intrare in forma de F 86 6alatul de la Sin3aul o Sala de -al @ un mare spatiu care semnifica intrarea #a-s-urgilor cu oul stil de !iata @ -alurile !iene e o 1$77 @ cutremur inurma ccaruia palatul a fost parasit, acum @ retrocedari o fresce cu soldati, steme @ renascentism o fatada (rt ;ou!eau D -olti G(!elaH @ mult mai plate si mai moi D acoperis cu panta frinta D arc in miner de cos 87 6alatul tip -ara are aceleasi caracteristici/ 88 'urii 1 palate de mici dimensiuni, secuiesti. o "xista diferente mici de statut in colecti!itate, este important rangul in armata +resedinta mai redusa,

(27IT"&TF2( 32(S";"(S&(/

89 tesut medie!al/ fiecare no-il doreste sa*si construiasca cit mai in centru
ex/Ansamblul piscopal de la 0radea + cu palat si catedrala -a ilical cu A na!e0 una centrala 4 % laterale cu du-la cur-are a fatadei +se aproprie de -arocul !iene , o 'atedrala de la !imisoara @ fatada plana cu elemente de dIcor care dau tensiune, cornise puternice care se mule a dupa fatade preotii care slujau in -isericile unite in Trans a!eau idei unite pentru ca studiasera toti la 2oma/ o % turnuri infatade 4 fronton cu elemente de -aroc +la <ugoj @ turn cu !oluta, la sf sec 1$ *1$ se imita ar# -aroca in ; ?oldo!ei si in 'uco!ina ocupate de asustrieci o

90 91

pina la primul ra -oi mondial

?3<D3V(

&oranul ii impiedica pe turci sa in!ete lim-i straine0 pe timpul fanariotilor @ dragoman 1 traducator @ putea de!eni conducator in tarile romane 92 am-ele ar#itecturi pun accentul pe fortificatii/ ?oldo!a si 3ltenia/ existau dese incursiuni ale turcilr pe Dunare respecti! ale ca acilor in ?oldo!a o aparare in ca ul uniposi-il atac o influenta unor elemente stilistice in baroc# D Sfintul Ioan (ote$atorul, Iasi/ prid!orul are iduri groasepentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde si sa se poata trage din ele0 arce etajate D Sfintii !eodori, Iasi/ acelasi prid%or redus ca dimensiuni5tainita; influente -aroc @clasicism 93 retrageri in arc in acolada, ancadrament @ !in din S. Dunarii @ prototip pentru ar#itectura de tran itie +ar#itecutra traditionala J ar#itectura -aroc @ clasicista, o se inspira si din elemente -rinco!enesti/ o (iserica minastirii frumoasa * elemente d factura clasicista, rusesti4 #a-s-urgice0 disparitia spatiilor traditionale @ unificarea spatiului altarului, cupole false 6 baroc o (iserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele !ec#i, este clasicista +linga Iasi, @ modificare fundamentala a tiparelor o Iasul @ extrem de recepti! la nautati o Sucea!a/ pastrea a noile caracteristici

94 a %*a jumatate a sec 15 @ forme specifice de fortificatii in?oldo!a , prog de ar# intr*o 95
stilistica aparte +aparitia turnului de V, si aparitia stilurilor occidentale in moldo!a+clasicitate -aroca, fenomenul de insecuritate este !ala-il si in Tara romaneasca/ garni oanele turcesti care nu mai pot fi platite sii stapinite de 6ooarta ataca frec!ent malurile Dunarii +pasa de la Vidin,

!ARA R0.AN AS'A in a <-a 8umatate a sec. +,#

96 resedinte ale unor -oieri, dar nu in stil -rinco!enesc/ casa se reduce ca dimensiune si
reapare un $id de incinta care c#iar daca pastrea a elem de factura clasicista =rectan"ularitate, capata rol de fortificatie, rede!enind id de aparare.ex/ curtea de la (alaci o locuinta ase ata pe o latura/ 'alacestii erau crescatori de oi si in ca de atac adaposteau animalele in int curtii o se preiau astfel principiile de compo itie clasicista 'urtea "ostinari @ in aproprierea 'uc @ transf intre timp in cimitir iar -iserica in capela, pre inta urme de locuire adosate idurilor o Tip de constr care re!ine la aparare @ se pastrea a catre o epoca tir ie 'rosteni @ 'urtea de la (rosteni : se mai pastrea a o mare parte cu % cu#nii laterale o Tipul de curte inconj re!ine dar cu incinta rectangulara

97 98

99 'asa .a"heru @ fam ?ag#eru -oieri intre sec 16*17 @ pe fosta strada <a-irint 100 <ocuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui 'rinco!eanu 101 &ompo itie clasica a prid!orului @ pina in 1500, uneori prid!or cu scara inc#isa 102 &ompo itia casei/ sala centrala cu incaperi in stin"a si in dreapta , 103 (u disparut lo""ia si "radinile 104 8radinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi fructiferi 105 Intreaga gospodarie e inconj de un $id inalt cu turnuri si pa nic @ nici domnitorul
u a!ea aces fara permisiunea proprietarului De mute ori dispar si pi%nitele adinc ingropate in pamint Dispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca -rinco!eneasca, dar foisorul se pastrea$a 108 "x/ o casa la &raio!a* foisor cu scara inc#isa @ leg de aparare o casa de la &la"o%a @ pi!nite marite, guri de tragere in parapetul foisorului c#iar daca partea superioara era desc#isa, "uri de tra"ere pe tot conturul casei o casa fam (ratianu @ cele-ra pentru tipul caselor com-inate cu cula +turn de aparare @ ultim refugiu al posesorilor in ca de atac 109 exista in 0ltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor -oieresti/ de o-icei de forma rectan"ulara, cu curte int si "radina in spate0 fortificatiile pre ente ca si in alte one

106 107

'ULA @ denumire in turca pentru cu!inteul GTurnH @ locuinta f raspindita in peninsula 'alcanica 110 turcii au adus acest tip de constr 111 premergatoare ca progr de ar# patr turcilor, ei raspindindu*l doar in pen -alcanica prin intermediul mesterilor 112 de cele mai multe ori in sp ur-an, cu "oluri foarte reduse destinate !entilarii si cu lumina foarte redusa 113 in tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice/ o transpunerea din rural in urban o modelare specifica olteniei o in relatie cu progr de tip cula si ar# din Tara 2omaneasca la sf. sec 15 @ influenta sud Dunareana resimtita 2enasterea 'ulgara @ circula prin europa si se intoarce cu idei/ anume tip de tratare ur-ana, a locuintei, cele-rele stra$i comerciale. "x/ 8a-ro!eni @ strada negustorilor !eniti din 8a-ro!a

114 in sudul Dunarii au loc atacuri otomane si se refugia a in ; Dunarii sau in ona Vienei 115 tarile romane, in special Tara 2omaneasca @ tari de mi"ratie :oameni !in si se sta-ilesc
aici, cu atit mai mult cu cit exista o (cademie la 'uc infiintata de Se-an &antacu ino

116 (flux de populatie crestina , de ne"utatori si de mestesu"ari @ patura ce lipsea in

2omania 117 .ormarea de -a in cultural/ impartasire a acelorasi cutume 118 6rogramul culelor/ program orasenesc transpus in sec 15 dat perioadelor nesigure determinate de sc#im-arile dese de domnitori

!I3URI - 'ULA 119 cula ca turn locuinta @ resedinta o-isnuita si acces de la un ni!el superior sau c#iar din pod/ cula de la. Vladoaia 120 casa mai ridicata de la sol/ alc ansam-luri cu -iserici= sau resedinte fara id inconjurator 121 cula aditionata casei printr*un palimar +pasarela, @ loc de refugiu in ca de atac 122 cula singura @ posi-il loc de refugiu, in acelasi timp semnali$are# se aprinde foc si se !ede repade pt a semnala un e!entual atac

123

&ula de la 'urtisoara/ legate de um-latoarele scoase in afara si cu fct de aparare in acelasi timp +goluri tragere,0 primele % ni!eluri aproape oar-e, ni!elulA +locui-il, desc#is printr*un element specific in !ala#ia 124 &ula de la 2a#o!ita +pitesti, @ desc#ideri putine

125

2egulamentele org. ale lui >iseleff !or-este despre creearea unor trasee din cule de semnali are 126 De remarcat ne%oia de deschidere +prispa, spre deose-ire se pop din sudul Dunarii @ elemente din lemn 127 ;*ar re ista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar cit!a soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se refugiau 128 ;u sunt propr unor -oieri mari, ci a unora cu posi-ilitati mai reduse 129 (iserica .inastirii *ianu : turn adau"at in a %*a jumatate a sec 15 pt a functiona ca loc de o-ser!atie si pro-a-il adapostire 130 Tipul de -iserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii In satele din N 0lteniei taranii se unesc si se constituie ca comunitati @ prin ridicarea de -iserici/ te#nici in urma fata de ale ctitorilor domnitori @ finante reduse @ solutii in!enti!e. &omunitatea e e!identiata prin picturile murale existente in -ierici

Secolul 1$

131 132 133

sec. 1$ @ perioada foarte importanta pt istoria ar# si urin prima parte a sec 1$ @ e!olutie mult mai lenta spre deose-ire de partea a doua, si in jurul anului 1$00 @ transformari importante 134 pt societatea europeana , sec 1$ inseamna enorm @ s*a sc#im-at totul 135 sfirsitul re%olutiei france$e @ sec 15 @ populatia ur-ana era de 1)E, mai tir iu ra de )0E 136 economia si industria* pre enta pretutindeni @ sunt motorul principal, imediat dupa acea transformare* caile ferate* rapiditate mult crescuta, mo-ilitate mai mare, au facut granitele ce!a fragil 137 sec +, : sec afirmarii natiunilor @ foarte putine erau construite ca atare innainte "x/ .ranta 138 +,1? : unificarea unor anumite tari /Italia, 8ermania0 aparitie a statului national grec desprins din imperiul otoman 139 Afirmarea identitatii nationale# reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice 140 2omania nu a facut exceptie de la miscarile politice si "uropene 141 +,@A : unificarea

142 143 144

+,11 : +,1, proclamarea Independentei Bproclamarea Re"atului populatia e legata de o noua forma de economie0 economia agricola incepe sa piarda din importanta 145 dupa 15A0 @ orasul de!ine motorul de !oltarii independentei 146 bur"he$ia capata pondere mai mare0 apar profesiunile liberale, tot ce tine de in%atamint 147 apare proletarismul legat de industrie 148 administrarea orasului tre-uie sa faca fata unui nou sistem @ re"lementari care sa dirije e de ! ur-ana si planuri de sistemati$are ur-ana care au inceput sa intre I o-isniuinta fiecarei administratii 149 orasul isi sc#im-a infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au !enit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii/ societati de asi"urari, banci 150 stilurile ar#itecturale, tipologia ar#itecturii @ modificarea imaginii oraselor 151 sec 1$ 6arisul si*a sc#im-at complet infatisarea 152 .lorenta s*a extins foarte mult si a inclus !ec#iul nucleu intr*o structura moderna ce functionea a si asta i 153 3rase care s*au de !oltat complet nou# (udapesta @ se de ! dupa principii ar# complet noi pornind de la % parti !ec#i 154 3rasul sec 1$ @ reflecta o soc capitalista @ a existat un transfer propriu a -urg#e iei spre orase 155 Realismul : actiune pragmatica, realista, eficienta @ regasit in interesu asupra oraselor 156 Saltul spre planul de sistemati$are @ planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras* se ocupa de tot orasul 157 Relatia Arhitectura :societate / ar# prin produsele ei de dimensiuni impo ante a cautat sa repre$inte bur"he$ia in urcare spre !irfurule societati @ exprima gusturile si cultura ei 158 %olutia tehnicii de !. 2apida si spectaculoasa a ind @ noi materiale de constructii/ metal sticla0 sec 1$ apare -etonul armat in formele sale primare

159 160
+,21

2omania se inscrie in procesul de sc#im-are !ransil%ania si (anatul au ramas ca parte a imperiului Austroun"ar dupa

161 162 163 164

In imp. ?ag#iar* miscare reformista importanta Sincronie importanta a modernix1 arii tarilor -alcanice Vechiul re"at : arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala 15%5 @6acea de la (drianopol a pus capat ra -oiului ruso*turc @ i*a urmat gu!ernarea rusa a principatelor su- generalul >iseleff su- care s*au ela-orat Re"ulamentele 0r"anice in tara 2omaneasca 15A1 si ?oldo!a 15A% @contin o insumare de reglementari de legi pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti @ un fel de constitutie a noilor structuri moderne 165 +,22 : prima constitutie, la scurta !reme dupa renuntarea la tron a principelui &arol 166 ?i#ail Bogalniceanu/ Hsarcin noastra este de a transforma un popor de tarani intr* un popor de cetateniH* asta inseamna moderni are, oameni egali care sa*si cunoasca drepturile dar si raspunderile 167 Al. I.Cuza 15)$* 1566 a emis legi esentiale care au pus -a a dreptului modern. (

creeat institutii noi, * a impins 2omania spre calea modernitatii rapide0 nu a pri!it neaparat mare masa, si structura si !irfurile @ motoarele societatii 168 (par dincolo de moderni are structurile !ec#i/ drumuri, cai ferate, gari, care au a!ut efecte importante asuprea oraseler/caile ferate au transformat 'onstanta in port important/ circulatia pe Dunare* consecinte importante asupra oraselor @dupa pacea de la (drianopole, prin cau ele sale @ liberali$area comertului in tarile romane 169 (par orase noi de-a lun"ul -unarii 170 'omisia uropeana a -unarii : cuprinde (nglia, .ranta, Italia care a!eau inter!entii economice si politice in ona @ scopul0 controlul gurilor Dunarii +rol legislati! @ reglementau circulatia pe Dunare, constructii importante/ Sulina, 8alati0 a creeat canalul Sulina : unicul canal na%i"abil la !arsarea Dunarii

!eritoriul in $ona a"ricola 171 Reforma a"rara a lui 'u$a / o Seculari$area a%erilor minastiresti o Di!i are a marilor proprieteti o Improprietarirea unui numar mare de tarani o Sate noi* redistri-uire a populatiei in teritoru 172 pe parcursul sec 1$ @ idei ur-anistice pe plan european @ in 2omania * acte normative/ legi4 regulamente de construire* dirija a modul de constructie ur-ana/plan de sistemati$are#actualul 3U& : de % tipuri pina la al doilea ra -oi mondial/ o in Transil!ania si 'anat0menajarea teritoriului ur-an dar si extinderea teritoriului +dupa model german, o in !ec#iul regat @ pl de sistemati are se refera exclusi! la teritoriul ur-an

Inter%entii urbanistice in scopul moderni$arilor# 173 orasele situate de-a lun"ul -unarii- restructurari radicale5aparitia unor orase complet noi 174 e)tinderea planificata a oraselor existente 175 transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri/ o modificare tramei stradale, inclusi% prin noi artere de circulatie o modificarea structurii parcelare @ modul de di!i are si utili area teritoriului o aparitia unor spatii publice de a"rement/ parcuri, gradini o ase area cladirilor fata de !ecinatati, inaltimea cladirilor, 63T, ar#itectura.+1560, 176 toate aceste modificari* modificare lenta a contextului ur-an 0rase noi sau structurate inte"ral# !urnu .a"urele @ nucleu de cetate @ Turnu 177 forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate 178 plan pe cuori ce semnifica pretul teitoriului : cel mai scump e cel aflat aproape de $ona %erde, periferica 179 proiectarea unor spatiipu-lice noi @ pietele 180 +A?? : e)tindere# $ona %erde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat

181
!urnu Se%arin

182 183 184 185

forma re"ulata, a)e ce fac legatura cu restul teritoriului mie$ %arde al orasului pre ent si acum extindere @spre ;, V si " @ fata de nucleul principal @ se pastrea a ordinea

'alafat, 0ltenita, Cimnicea, 'alarasi : orase noi de*a lungul Dunarii @ interesul acordat culoarelor de circulatie &iur"iu, (raila- orase structurate inte"ral &iur"iu : pre enta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garni oana turceasca. Imediat dupa 15A0+2egulamentul 3rganic, @ ar# austriac ?ori !on 3tl a facut actualul plan al 8iurgiului modern/ 186 a darimat turnul militar al garni oanei turcesti @ in locul ei urma sa fie amenajat un parc pu-lic 187 pe teritoriul %echiului $id : artera de circulatie 188 spatiu !erde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni pu-lice 189 1570 @ un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale (raila @ sf sec 15 @ ) iduri de fortificatii relati! concentrice 190 15A% @ plan facut de un colonel rus @ nemultumitor 191 15A9 @ 2udolf !on 'orot in @ s*a pastrat doar ultima fortificatie du-lata de o circulatie si aici fragmente luate din !ec#ea structura 192 impartirea altor one in insule datorita aparitiei unor noi artere 193 in aproprierea portului @ ona cu functiuni legate de acesta @ depo ite, cantine 194 spatii publice# piete de forme %ariate 195 citi!a ani mai tir iu, orasul s-a e)tins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale 196 putin inainte de 1$00 @ o noua e)tindere/ se o-s coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea existenta 197 succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmea$a $ona urb )tindere spontana (ucuresti 15$)*15$$ @ plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei 198 +,1<- &ara de N, iar in 1$90 se darima ateliere &.2 si se constr actualul 6alat &.2 199 se remarca apropr de &alea 8ri!ite @ asemanarea cu 8ara din 6aris 200 apare -dul Dinicu 8olescu si Scoala de drumuri si sosele

)tindere planificata &alati @ 15A0* extindere intensa @ spre ; functiuni o-isnuite ale orasului 201 intre Dunare si 6rates @ transformati in timp pt functiuni ale portului 'onstanta : prin #otarirea lui &arol 1 @ proiectul arh. 0rascu 202 inceputul sec @ orasul se de ! in peninsula 203 15$$ : e)tindere @ tesut regulat 4 ortogonalitate 204 parc, extindere a portului, cai ferate 3redeal :de ! spectaculoasa ca statiune si oras 205 trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului 206 proprietati neregulate c#iar daca sunt ec#i!alente

207

.0- RNICAR A !RA. I S!RA-AL

208

regulari area stra ilor existente @ tendinte spre se"mente lun"i, articulate cu arce de cerc 209 noi sra i @cele mai importante @ -ule!ardele. "x/ 6loiesti / -dul ce leaga gara principala a orasului de gara de S de ona !ec#e 210 'ule!ardele leaga punctele imortante in oras/ o &arile de functiuni importante o -ublea$a caile e)istente 211 diferenta de 'd din 3aris# nu tra%ersea$a $one istorice, generea a ur-ani area 212 articularea stra ilor/ piete ce preiau a-il diferente de prospect 'raio%a : 15$0 @ peisagistul france 2omaneau @ c#emat sa proiecte e un parc dar a mai reali at si un -ule!ard (ucuresti : cele mai multe -ule!arde sunt noi/ 213 a)a N-S spre piata Fni!ersitatii @ 1$1A -ule!ard proiectat si executat in timp/fragmente locale/ o -d. ?arasesti, ?aria, Dinicu 8olescu, Sc#itu ?agureanu o dupa 1$60 @ -d. Dacia 214 a)a -V 6iata Fni!ersitatii @ &ismigiu,api Sc#itu ?agureanu @ &otroceni 215 spre " @ soseaua Iancului, soseaua 6antelimon 216 15$) @ prima amenajare a 3ietei Victoria 217 piata din fata Uni% ri"uros a)ata pe cladirea Fni!ersitatii 3robleme "enerale ale orasului 6rograme de ar#itectura @ elemente ce contri-uie la sc#im-area imaginii orasului 218 modificari importante ale configuratiei constructiilor 219 dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor pro"ramelor 220 apar pro"rame noi Locuinta : accentuarea %ietii ur-ane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului 221 noi tipuri de locuire @ modificari legate de situatia economica (par in 2omania A tipuri de locuinte/

222
D D D

VILA - locuinta de !oltata, de lux, adaptata unui mod de !iata ur-an Treptat !ec#ile resedinte -oieresti si palatele ur-ane dispar si sunt inlocuite de %ile <a innceputul sec 1$ @ locuinte unifamiliare, treptat, termenul s*a largit si pentru cladiri cu mai multe apartamente Casa Asandu din 6iata la#o!ari + actuala &.3.S., @ interesanta este anexa/ in spatele locuintelor unloc pentru parcarea automo-ilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii

D imobilul de raport K numar foarte mare in Timisoara, (rad, unde influenta %iene$a este foarte puternica0 pe parcurs au aparut si iin !ec#iul regat D locuinta ieftina =socialaE D apare in jurul anului 1$00

D D D D D D

locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii a aparut la initiati!a unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea au existat proiecte tip dupa care au fost construite nu au fost in!estitori pri!ati GSocietatea comunala a locuintelor ieftineH +'ucuresti, @ construieste incepind cu 1$11 ?inisterul &ailor .erate @ puternic -irou de ar#itectura @ se ingrijeste pentru ca area angajatilor in diferite orase

L D

'onstructiile industriale : legate de aparitia si de !oltarea industriei si a &ailor .erate chipamente publice : in special in a doua jumatate a sec 1$ gestionate de ministerul pu-lic, gindite intr*o structura ierarhi$ata - scoli primare, licee, apoi institutii dei in%atamint superior - institutii administrati%e# de la primarii ici la ministere * institutii bancare/ -anci, societati de asigurari, &"&

Stilul Arhitectural : 223 Fn program de ar#itectura tre-uie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp ce conceptul ar# tine de o!i iune mai larga 224 3 cladire @ aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau clasici anta 225 In sec 1$ @ modificari importante ale economiei, ale ci!ili atiei, cultutrale @ au pus pro-lema exprimarii unui program de ar#itectura printr*un stil +expresie ar#itecturala, o In 1$9%* 1$9A in 8ermania a aparut un articl/ G In ce stil tre-uie sa construimMH 226 sec 1$ teritoriul din interiorul oraselorincep sa*si micsore e suprafata si sa adaposteasca functiuni ur-ane @ functiune predominanta @ locuirea 227 1597 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului 228 s*a inter!enit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului/ 229 dispare incinta hanului 230 teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de teren 231 rectan"ularitatea stra$ilor @ !i i-il mai mare, usurare a circulatiilor 4 mai usor de a construi pe un teren mai regulat 232 Str. 2iureanu @ unde!a !is*N*!is de ?u eul ;ational de pe calea Victoriei @ aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului/ di%i$area proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate locuirii

233 234

3arcul 4ilipescu +pe sos. Oianu, sos. (lexandru , @ pe o mare proprietate a lui (l. filipescu parcelata pentru locuinte @ se remarca o eleganta a trasarii, cur-e elegante, scuaruri, regularitate a teritoriului 235 3arcul Ioanid @ -dul Dacia, str. 6olona, Dum-ra!a 2osie , pe o proprietate a uni li-rar Ioanid @ locuinte grupate in jurul uni spatiu li-er pentru !egetatie0 denumirea de parc este datorita spatiilor !er i largi, caselor indi!iduale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina

236
L

(lt tip de di!i are pentru locuintele ieftine @ reali ate de soc comunala pentru locuintele refugiatilor @ suprafete mici de aproximati! %00 mp

orasele fortificate din Transil!ania @ fortificatiile nu mai a!eau sensul din sec 1$ @ erau

darimate si se recuperau $onele foarte mari ocupate de acestea si onele nonedificanti din exteriorul oraselor - modelul de inter!entie @ cel al rin"ului %iene$ reali at la mijlocul sec 1$ - 'luj @ primele fragmente demolate @ in jur de +,?? - !imisoara @ deci ie luata a-ia in +,A< - Teritoriul utili at pentru scopuri publice+ artere de circulatie, cladiri pu-lice, @ acolo unde primariile a!eau fonduri0 in ca contrar @ terenurile erau !indute si erau construite locuinte L D D D unificarea oraselor/ ona !ec#e e legata de cartierele periferice construite intre timp 3radea, (l-a Iulia @ cetatea1caracter militar, de mici dimensiuni @ a fost ing#itita treptat de oras Sibiu : inainte de mi8locl sec +A apare amena8area unei promenade pe locul fortificatiilor; F?de ani mai tir$iu : separarea intre $ona %eche si $ona noua se fae doar prin densitate si modul de impartire al teritoriului &luj @ ona medie!ala este !i i-ila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete li-ere dupa demolarea unor fragmente de fortificatii0 - 159)reali are in afara idurilor de incinta o -iserica reformanta @ nucleul unei ur-ani ari !iitoare a onei (raso% - o mare parte din fortificatii sunt demolate @ spre platoul Tarii 'irsei* in locul fortificatiilor : cladiri moderne ale orasului !imisoara : exmplul desa!irsit al unui sistem de fortificatii tip Vau-an @ 15$% armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii @ apare planul unor tesuturi foarte diferite/ - <atimea ocupata de fortificatii de aproape 1 Pm aintrat in posesia municipalitatii @ a fost organi ata dupa modelul rin"ului %iene$

L L

3lanul de sistemati$are @ in 2omania pe la +A?? , % tipuri de planuri de sistemati are/ L Transil!ania @ planuri e sistemati are intelese in sensul german @ pre%edea si o e)tindere a oraselo L Vec#iul 2egat/ influenta france a @ planurile de sist nu pre!edeau decit or"ani$area $onelor e)istente Se remarca re"ularitate impartirii teritoriului, a)e desimetrie cu capete de perspecti%a, hasurarea suprafetelor infunctie de tipul de constructii prmis ="rupat, insirute, indi%idualeE onele extracarpatice @ planificare de tip france @ amenajarea doar a perimetrului administrat planul (ucurestiului intocmit in +A??, aprobat abia in+A<+ * intentie de $onificare a orasului pe anumite functiuni * centerul orasului @ multifunctional, one cu caracter militar, one industriale si in rest locuinte * functiui dirijate spre anumite one ale orasului * a existat o gindire ur-anistica * apar spatii %er$i cu caracter pu-lic/ parcuri, gradini, scuaruri * pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesi-ile pu-licuui larg Iasi @ amenajarea arterei importante @ "radina de tip linear ce urmea a axul stra ii insotita si de o parcelare 'lu8 : pe malul Somesului promenada de la incep sc 1$ se trnsforma intr* un parc de mari dimensiuni 'raila @parc la periferia orasului (ucuresti @ gradina Biseleff *1590 @ 159)* de-a lun"ul stra$ii >iseleff# diferite stiluri/ pe o parte lineara restul gradinii @ tratare li-era, peisagera, stil de pro!enienta engle easca, !egetatie f diferita, incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului 'raio%a : actualul 3arc (ibescu#

L D

L D L L D

* * * * * * L

2eali at de 2edon +fr, &ontine foarte multe functiuni0 promenada, !elodrom, parte ur-anisti!a Inaugurat purin inainte de 1$07 relief creeat in mare masura de ar# oglinda de apa* reali ata prin transformarea uni riu din ona amestec de stiluri

8radina 'ismi"iu din 'ucuresti - Inaugurata in +,@< * 2eali ata de peisagistul austriac ?eier * "sente diferite de copaci gindite la !remea respesti!a * <a !remea sa una din cele mai moderne gradini * ( de!enit spatiu al orasului a-ia dupa trasarea -dului "lisa-eta si Sc#itu ?agureanu, prin care el s*a desc#is spre oras

?odificarea cladirilor/ la inceput retrase la etaj, constructiile se completea a apoi pina la limita proprietatii Vitrina Jse desc#ide spre srtada Sala de biliard @di!ertisment foarte raspindit in sec 1$ Impbilul de raport @ de factura ar#itecturala foarte di!ersa 3asa8e acoperite/ 6asajul Vilacros, Vulturul ;egru @3radea Hale alimentar- inlocuiesc !ec#iul spatiu desc#is al pietelor alimentare 3rimarii : (rad @reia sim-oluri medie!ale ale turnului cu ceas ce repre enta orasul 6refectura, <iceu la &luj @ maniera clasicista, riguroasa, so-ra Fni!ersitatea de la &luj @ neorenascentista

Neoclasicism si romantism

237

au i -ucnit pe la jumatatea sec 15 in An"lia, &ermania, 4ranta sau Italia si s* au manifestat pina in prima parte a sec 1$ 238 intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trcutul N 0'LASI'IS.UL 239 are perspecti!a dramatica asupra trecutelor ar#itecturi ale ci!ili atiilor europene +germana si romana, 240 a aparut ca reactie %ehementa la baroc, s*a -a at in mare masura pe descoperirile ar#eologice ce au a!ut loc in sec 15 +descoperirile de la 6ompei si 7erculanum acoperite de la!a, 241 .ranta si (nglia au desc#is scoli la 2oma unde studentii puteau face rele!ee ale ar#itecturii antice @ miscare culturala foarte larga 242 3 noua expresie plastica ce se !rea ce!a de tip stiintific, -a ata pe niste canoane !erifica-ile 243 cunoasterea ar#itecturii antic#itatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele !ala-ile 244 Academia 4rance$a :infintata de 'olbert ina doua jum a sec 17 a sta-ilit regulile dupa care sa se reali e e ar#itectura -una, ade!arata 245 In istoria neoclasicismului : sunt diferite etape/ o Fna de sfirsit @ mijlocul sec 1$ @ orice incercare indi!iduala de a determina ar#itectura antica era exclusa

o o o

o o o o

Sin"urele re"uli %alabile;cele stabilite de Academie : caracter do"matic al sfirsitului de clasicism @sta-ilirea uni lim-aj uni!ersal, omogen, posi-il de adoptat de orice program 2epetarea unui anumit model +locuinte mici de serie sau monument unicat,a insemnat si un interes pentru tipolo"ia arhitecturala france ul -urant, ele! al lui 'rullet a fost numit profesor de ar#itectura la scoala de ar#itectura din 6aris. "l a ela-orat o metoda de gindire foate simpla aplica-ila la orice/ el spunea spre ex ca in plan elementl principal este o tra%ee multiplicabila dupa necesitati0 din aceastamecanica aplicata si in fatada si !olumetrie re ulta modul de gindire al secolului 1$ simplificarea planurilor si sc#ematism al proiectelor Durant aduna toate exemplele importante ale !remii referitoare la un program, toate la aceeasi scara0 utili area formelor si %olumelor primare, elementare / cu-ul,sfera, prisma De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi e!identiate prin aceste !olume simple @ fapt premergator gindirii moderne in ar#itectura 2ationalitatea @ exprimarea prin "eometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii

R0.AN!IS.UL 246 pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite 247 gindirea romantica a!ea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta sentimentelor 248 lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refu$area oricaror do"me 249 tot de aici de !oltarea peisa"isticii, mai inti in (nglia, apoi in restul "uropei 250 refu a orica idee de mimetism +imitare: in fa!oarea afirmarii imaginatiei artistului 251 *ohn Rus7in * ar#itectura este mai intii o stiinta a simtiri si apoi a gindirii 252 ;eexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii +nu ca neoclasicismul @ o opera se se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu, 253 &aracterul ar#itecturii era gindit in raport cu niste stiluri ar#itecturale deja consacrate @ un mu eu putea fi configurat in spiritul uni templu grec0 o -iserica @ ar#itectura gotica sau romanica 254 In prima jum a sec 1$ @ disputa intre .ranta, (nglia, 8ermania @ care isi re!endicau ar#itectura gotica ca fiind ar#itectura lor nationala 255 Arhitectura NationalaG s*a declansat in 2omania prin cautarile lui ?incu de gasire a unui stil romanesc 256 Arh romantica : a folosit fragmente sauansam-luri intregi de ar# gotica, dar desenele structurii gotice au fost ansam-late in constructii care nu sunt e)clusi% "otice, elemente din diferite epoci subordonind caracterului romantismului 257 ;u exista reguli clare @ inter!ine li-erul ar-itru al ar#itectului @ fiecare ar#itect a imaginat propria sa ar#itectura romantica @ compo$itii foarte ri"uroase in care dispar re"ulile clasice 258 2edescoperire a culorii in ar#itectura + s*a descoperit in sec 1$ ca templele antice erau pictate, 259 Viollet Le -uc a pu-licat numeroase carti/ G Dictionar al (r# france e din sec 1% pina in sec 15 @ proiecte de restaurare, proiecte noi nereali ate, a incercat sa inteleaga arh "otica dincolo de forma 260 2aportul intre a a!ea o expresie locala +nationala sau regionala,si aceea de a relua experientle trecutului

261

in Romania, reflexiile ar# neoclasice n*au fost isotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii 262 cele doua curente * la inter!al de cite!a decenii, primul clasicismul @ nu au a!ut o delimitare foarte clara, s*au interferat adesea @ opere hibride 263 am-ele curente sunt legate clar de sc#im-arile din societate 264 clasicismul-bur"he$ia urmarea o e)presie simpla,clara o primele manifestari @ nu ca negare a -arocului, ci simplificare lenta, treptata @ tendinta spre o exprimare austera o moldo%a @ influente occidentale indirecte prin 3olonia si Rusia @ pro!incia unde s*a de ! cel mai mult clasicismul desteptarea constiintei nationale @ +clasicism si romantism, @ % expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei

Ale)andru 0rascu 265 cel mai imp repre entant al clasicismului in 2omania 266 cladirea !ec#e a Uni%ersitatii din 'ucuresti 15)7 @ 1565 267 actualul Hotel (ule%ard, la intersectia &. Vicoria cu 'd. "lisa-eta 268 (iserica .etropolitana de la Iasi 269 S*a format in germania 270 (numita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta a#r disparuse in occident

ARHI! '!URA R0.AN!I'A 271 influente ale ar# gotice pre ente, dar nu lipsesc nici monumentele in care predomina expresia si tratarea libera a %olumelor, nu atit elemente "otice 272 ?onument ar# linga ?inastirea .rumoasa de la Iasi @ esxprima % curente 273 ?ic monument din fonta+gotic,in fata mitropoliei 274 6roiectul facut in 15A0 pt (r#i!ele Statului @ ordonanta dorica ce da forta compo itiei 275 (iserica d la Letcani @ modl @ ex de arh clascista @ ansam-lare de %olume clare, simple, utili$are austera a unui limba8 clasic 276 Uni%ersitate (ucuresti : 0rascu : simetrie relati%a a planului, ierarhi$are a %olumelor, pre enta e!identa a unui templu "rec amplasat in axul cladirii @ finetea decorului care inc#eie primul ni!el

277 278 279

"&<"&TIS?F< "clecto 1 a ale"e li-ert ar#itect de a lua fragmente, structuri de compo itie si de a le recompune de agreg unei cladiri mai !ec#i in!entar rearanjare in alta formatie ordonare stiintifica @ la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandire (cademia france a a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute @ Viollet Le

280 281

-uc : totul e relati! -urand : toate cladirile la aceeasi scara 'ladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca Sec 1$ @ ar# fara caracteristici proprii, legatura intre trecut @ forma @ !iitor @ te#nici 285 Surse/ 6aris +sec17, medie!ala, renastere, 286 Inspiratie din traditiile locale @ ar# regionala, locala @ ?incu sf sec 1$ 287 6ragmatismul ar#itectului @ eficient pt socuetate, rapid 288 ;u sunt stiluri, doar ar# romantica, eclectica 289 6lan, !olum, fatada @ ec#ili-ru intre arta, te#nica, functiune 290 *ulien &uadet @ tratat @ cauta sa integre e pro-lemele sociale cu ale ar#itecturii 291 'ompo$itia @ elem cel mai important 292 "uropa in 15A0, 1560 transil!ania +germana, asustriaca,si 1550 in !ec#iul regat +franta, 293 (r# france i/ &assien 'ernard +-anca nat,, <uis 'lanc +min. agriculturii,, (l-ert 8alleron +ateneul roman, 294 Ale)andru 0dobescu studii 6aris <umina, caldura, acustica 295 Antebelic :arh era usor de reali$at <im-aj comun, comercial (teliere @ tipuri @ muluri, fri e @ cataloage 296 Imagini/ stiinta compo itiei, difu area ar#itecturii ca lim-aj de consum F;IV"2SIT(T"( DI; I(SI <3FIS '<(;& Simetrie, rigoare Ierar#i are a sp @ #ol de onoare &orpuri cu Sali de curs cu curti int mari (nexe .atada @ intrare inalta Sectiune @ #ol etaj mai inalt, peste #ol parter ';2 (<'"2T 8(<<"23; SI &(SSI"; '"2;(2D Asimetrie @ lateral functiuni foarte diferite 9 turnuri de colt disimularea fundului scarii cu pile si coloane % curti de lumina #olul g#iseelor pe % ni!eluri cu galerrie la etaj luminator central &"& 9 turnuri de colt, acelasi tip de cupola arc extrem de mare la intrare @ ca in clasicismul france$ cupola @ luminator @ te#nica @ structura independenta cupola e sferica la interior +% cojo, ?I;IST"2F< (82I&F<TF2II <3FIS '<(;& &ladire moderna de -irouri &urte de onoare cu spatii de onoare in ax &oridor in F ritmat Sugestia unei cladiri simetrice 4 preluarea unui ung#i "clectismul ia intotdeauna in considerare conte)tul .atada @ renastere 4 clasicism france sec 17 .(&F<T(T"( D" ?"DI&I;( <3FIS '<(;& .atada perfect axata, replica aunui templu antic, 4 in dreapta un etaj in plus +a de!enit intrarea principala, 6(<(TF< D" OFSTITI" Diriginte de santier ?incu

282 283 284

(r#itectura clasicism fr sec 17 (coperis inalt corp central imai inalt im-inat cu contraforti medie!ali "clectism @ programe moderne cu decoratii ale trecutului '&D 6(F< 83TT"2"(F .atade articulate li-er in functie de strada ( generat si alte doua cladiri gemene (T";"F< (<'"2T 8(<<"23; Ti!oli @ templul lui #adrian .undatii circ 1Q cupola rotunda &las fr sec 17 Scari cu podest intermediar @ -alcon 6lanseu casetat 4 planseu plat #ol rococo &upola ferestre acum astupate 6(<(TF< ?I7(I< DI; &2(I3V( <3FIS '<(;& 6(<(TF< &(;T(&FRI;3 297 (r# ioan 'erindei (ripi laterale mai inalte .atada so-ra &opertina art nou!eau la intrare @ console 4 tiranti &(S( &F <"I &3;ST(;T( &oloane cu lei desprinse din plannul fatdei <i-ertate formal si cromatica T"(T2F< DI; I(SI ."<<;"2 S 7"<?"2 6rograme similare cu aspecte foarte diferite Teatrul din (rad @ seccession, muc#ii dure 6rimaria din (rad @ turn cu ceas, logie du-la 6refectura din &luj @ -aroc austriac Arh eclectica in transil%ania @ pinioane germane medie!ale +&a inou Vatra Dornei @ ar# medie!ala,, fatade cu clinc#er, elemente ceramice +-i-l. Fni!ersitara din &luj, Teatrul ?ic, 'erindei @ cornisa in spatele unui racord cur-, art nou!eau, colt f ascutit cu cupola

(27 ;"323?(;"(S&(

298 299 300 301 302 303 304

2edescoperirea ar# locale @ moda in "uropa, sf sec 1$ Similitudini in $ona balcanilor, fond formal comun @ Turcia, 8recia Ion .incu @ modele de inspiratie 4 Turcia, Spania, Italia Fnirea 15)$, independenta 1577 75 identitatea nationala, stat national 8andire romantica @ identitate nationala, arta specifica si diferita 155$ expo 6aris @ &#arles 8arnier @ case pop din dif regiuni ale .rantei (l-ert 'allu @ palatul de justitie @ criticat in 6aris ca a exportat in loc sa cunoasca ar# trad si pitoreasca romaneasca

&3;T"XT I;T"2; 15)) 3do-escu @ -la-la arheolo"ia si etnolo"ia 1$0) @ 1$06 in scoala proiecte clasice 4 in maniera nationala dupa 1$15 introdusa fortat, pro"ramatic ar#itectura romaneasca in !ransil%ania I0N .IN'U

T Scl de poduri si sosele T "cole des -eauax arts T &alatorie in spania, italia, grecia, turcia &(S( <(73V(2U 305 1 an documentare 306 intrare @ peron acoperit cu foisor 307 arc lanceolat pe coloane strun8ite de lemn 308 policromie 309 interior spatiu central casetat cu luminator 'F."TF< D" <( S3S"( 310 pe Piseleff 311 !ernacular : foisor cu "arlici 312 terasa acoperita cupoala acoperisului 313 foisor cu arce lanceolate 314 -o!indou 315 policromie pe al-, pitoresc S&3(<( &";T2(<( D" ."T" 316 6arter clase etaj dormitoare 317 6lan simetric -eaux arts 1 influente manastiri 318 7ol galerie spre curte int 319 Spatii oficiale, administrati!e spre strada Icoanei, fatadadiscreta 320 4ara intrare monumentala, 321 3cnite, -rau in torsada, ancadramente policrome ceramice Vec#ea primarie : &onstanta @ -raie de caramida:tencuiala ?incu @ primaria din &raio!a @ pilastrii 9 pana pe acoperis, turnulete 15$$ ?incu @ restaurare man Sta!ropoleos incinta reali ata de el preluand ac. Deco adapt la scara 3 !R AN!0N S'U 1$00 termina -eaux arts reface proprietatea 'ratianu de la .lorica crama * Q locuinta ancadramente, foisoare mare terasa acoperita, cu semineu M tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire ?I;IST"2F< <F&2 6F'<I&" acum primaria 62"."&TF2( &2(I3V( (cces cu turn, monumental, referinte medie!ale Detalii puternice 6lan simetric 7ol pe multe ni!eluri, compo itie eclectica 7ol cu cupola de sticla pe pandanti!i Sala de sedinte @ -olta in leagan in maner de cos '(;&( ?(2?323S&7 '<(;& 'RIS!04I 'H R'H C

Studii ?ilano <ocuinta cu decoratii de stuc pe la 6otlogi 6rimul corp al maternitatii 6oli u cu turnulet de colt in consola VILA .IN0VI'I Vernacular 4 ar# culta Ooc li-er al acoperiselor (paritia acoperiselor in desfasurarea stra ii &RI&0R 'H R'H C fac de ar# @ ar# -ranco!eneasca N &HI'A (U- S!I ?FR"F< T(2(;F<FI 23?(; 3rima cladire de mu$eu din 2omania .atada caramida aparenta +?oldo!a, 8oluri si ancadr gotic moldo!enesti, logii -ranco!enesti

6"2I3(D( I;T"2'"<I&(

322

?(2"( F;I2" 1$15 1A7000 Pm% @ A00000 Pm% +Transil!ania, 'anatul,

7,) mil loc @ 17 mil loc

"conomic 3P dupa 1$%) %5 @ A% cri a mondiala 1$A5 productie extrem de -una 2% economia stagnea a, da inapoi (griculttura 2eforma agrara 6;< 1$1$ 8reu de mecani at, proprietati mici &onstitutia din 1$%A Democratic pt europa Dupa ra -oi &ulturi si traditii diferite (r# di 'ucuresti descopera orasele din Transil!ania si !or sa le sc#im-e Stilul neoromanesc @ o-iecte straine de context 1$15 @ 1$%0 ?ircea Vulcanescu, ?ircea "liade, 2e-reanu, &onstantin 'rancusi miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui ?incu R VIS! - ARHI! '!URA (paritia criticii si teoriei de ar#itectura @ comentariul scris (27IT"&TF2( ( societatii ar#itectilor romani 1$06 @ 1$99 cu intermitente (para directia traditionalista +sa nu a-andone i formele consacrate, SI?"T2I( &aiete de critica si arta 1$A7 @ 1$)7 A !olume 8 ? &antacu ino, octa! doicescu, 6aul "mil ?iclescu, estetician ?atilda 8#ica, Tudor Vianu (r#itectura, literatura, pictura, sculptura

;ici moderna, nici traditonala : echilibru clasic F2'(;IS?F< 1$%9 * 1$9% institutul ur- al 2omaniei cincinat Sfintescu 'F<"TI;F< &3?ISIIF;II ?3;F?";T"<32 IST32I&" 2igoare stiintifica pri!ind patrimoniul si proiecte de rrestaurare @ ;icolae Iorga, 6etre (ntonescu, ; 8#ica 'udesti &3;TI?632(;F< 1$%% @ 1$A% Ion Vinea si ?arcel Iancu b, idei moderne europene articole Iancu, Does-urg, UR(ANIS.UL &apitol pri!ind sistemati area oraselor, toate sa ai-a 6F8 1$%) 1$A$ instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare < tipuri de documente piese desenste sc#ita @ principiile plan director de sistemati are plan de alinere al tuturor stra ilor+cladiri, !egetatie, latimi, retrageri, piese scrise regulamente de constructii programe administrati!e de aplicare legi pri!ind locuinta sociala @ incurajare fiscala < tipuri de locuinte ieftine locuinta populara 50 mp locuinta economica 190 mp T"32I( F2'(;IS?F<FI 'incinat Sfintescu @ teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, 1Q urbanistica generala (menajari la scara nationala superurbanismul (menajari pe !alea 6ra#o!ei si pe litoral 3t#ers Duiliu ?arcu, Ion Da!idescu, alexandru Ramfiropol, De naV +Timisoara, In orase apar statiunile -alneare "forie ;, S, ?amaia I?(8I;I &I;&I;(T S.I;T"S&F 'uloarele principale de circulatie Conele de influenta ale oraselor principale 6arcul national 2ete at 3LANURI - SIS! .A!ICAR SI'IF 1$%6 %7 'ai de circulatie proiectate +centura departata, si existente Aerodrom 6lantatii, parcuri, sport, recreatie Locuinta indi%iduala pastrata ca fiin caracterul orasului 6arcelre re"ulata radiala @ adaugare succesi!a neortogonala 'F&F2"STI 1$A) 8? &antacu ino, Duiliu ?arcu, Ion Da!idescu

(menajarea 'ucurestiului si a teritoriului inconjurator =soseaua de centura si inelul de cale ferataE ?ulte artere radiale 6lansa cu one !er i existente si propuse 6lansa cu onificarea teritoriului ur-an &lase de constructii ?ie rosu @ ona comerciala (liniamente, #, retrageri, 63T I(SI 1$9A (27 'edeus 6lanse de documentare @ anali e 6rogram @ sc#ita 6lan direstor @ ona !erde intr*o !ale, M 'a#lui port "!olutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala 6<3I"STI (lexandru Ramfirescu 6roiect pentru un oras al petrolului 3ras cu axe, spatii pu-lice ierar#i ate =beau) ArtsE &(2TI"2" '(;"(S( +fosta comuna su-ur-ana, Sat plan presta-ilit 15)0 4 de ! spontana langa lac .ara parcele pri!ate, 35+ pe contur si sp %erde comun in mi8loc +'erlage, &<FO .lorea Stanculescu Spatii pu-lice centrale de cartier T"&7I287I3< ".32I" ; @ &. 'antacu$ino +-eaux art, 1$A0 !ile f moderne de 'rean"a impreuna @ 'ellona proiect pt portic in ona <ipscani @ prin decupaj in cladire adic demolare bd Unirii in 1$90 artere foarte mari -locate de cladiri importante primarie cu piateta si accente in capete +min agr, 1Q de!ier "lisa-eta DFI<IF ?(2&F Trena de % Pm a academiei militare 3iata Victoriei (rticulatie cu ona !erde <argirea pietei inel ?in. exteren 4 unul geaman )edra prin -locarea drumurilor la care renunta Turn lang 8u!ern 6I(T( 6(<(TF<FI ;enciulescu reface piata, !roia mutarea '&F pt pus in !aloare palatul cu piata clasicista

.AR' L IAN'U SI H0RIA 'R AN&A

323 324

dupa 1$%0 s*au inlocuit toate re!istele culturale, exceptie con!or-iri lit si !iata lit tipologie reinoita a programelor de ar#itectura o tipul de plan, re ol!arile spatiale o -etonul armat 1Q # mare o metalul @ ex 6alatul Telefoanelor, ?in Transp din fata 8arii de ; 325 nu existau normati!e pri!ind seismele pana 1$90 caderea cladirii &arlton, 8? &antacu ino 326 1$1$ &egareanu confortul si igiena determina forma 327 noi modalitati de expresie

re%ista 'aminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic .ala)a ansam-lu de u ine modern dar propria casa neoromaneasca, clasica Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului "clectism tar iu, epurat Clasicism modern Duiliu ?arcu @ ?ussolini @ retorica monumentalului care ser!este o ideologie dictatoriala (27IT"&TF2( (2T D"&3 333 " po 6aris 1$%) @ a-undenta decoratieo o &lasica simplificata o Influente orientale @ "gipt o 3 prima forma a modernitatii 334 6opulatia o-isnuita cu decoratia accepta %olume simple, noi, moderne (27IT"&TF2( ;"323?(;"(S&( 335 &ontinuarea traditieiinter-elice, dupa Fnire 336 (celeasi elemente decorati!e pe programe foarte diferite 337 2epros/ lipsa de su-stanta ar#itecturala , decoratie mecanica pe pro"rame incompatibile 338 6ersista pe noile -iserici ortodoxe din Transil!ania si 'anat, ex -is incoronarii de la (l-a Iulia 339 "tnografi @ Dimitrie 8usti @ studiaa a satele cu studenti 340 Se intele" principii, !olum, plin:gol, sp semidesc#ise, nu doar decoratia 341 8? &antacu ino o ;on copiere formala o 3cta! Doicescu, 7enriette Dela!rancea @ si alte !olume (27IT"&TF2( ?3D"2;( 342 Volume simle, clar decupate in spatiu, fara decoratie 343 ?odificarea interioarelor !ec#i intunecoase si decorate 344 .arcel iancu idei moderne, de a!angarda, in re!ista contimporanul @ aarticole !iolente, desi nu a!ea mare raspandire re!ista 345 'ucuresti, centrul de raspandire al ideilor 346 !rans, (anat putine clad neoromanesti cu e)ceptia catedralelor 347 6utini ar#itecti proiectea aa intr*un singur stil @ prost/ ext modern interior !ec#i 348 8? &antacu ino/ folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exteror neoromanesc "X"?6<" (27 ;"323?(;"(S&( 349 'atedr Incoronarii din A. I. @ corpuri legate cu portice, ferestre gen fac ar# 350 6osturi trafo sinaia duiliu marcu 351 <iceul &antemir 'ucuresti 352 &ladirea de -irouri 6aul Smardanescu +2osetti, o 6lan cu nod de circulatie in mijloc o 'irouri cpre strada o 'irou urias spre alta fata 353 6iata <a#o!ari @ turn medie!al 354 &raio!a, &onstantin Iotu 355 &onac Statie &iortan 356 3a%ilionul rom +A<2H(arcelona o Lan"a pa% .ies

328 329 330 331 332

3cta! Doicescu 2estaurantul de la 'aneasa @ soclu masi! <ocuinte indi!iduale pt functionari 358 Henriette -ela%rancea o &onac cu !olum simplu, prispa sus cu stalpi putini si su-tiri o 'alcic @ !ile al-e simple cu soclu de piatra @ ar# orientala 4 maniera moderna o &ontinuitatea pardoselii cu terasa (27IT"&TF2( &<(SI&IR(;T( D 3 !R Antonescu, 4ac. -e -rept : semimoderna D Senatul din 3iata Re%olutiei L 6alatul 2egal preluat de ;enciulescu L (anca Natiuonala corpul nou @ 2adu Dudescu L Duiliu ?arcu D 6alatul Victoria +min "xterne, D ?in. Industriei (2T D"&3 359 4oisorul de 4oc o 3rdonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata o 'osaj cu la!a solidificata 360 Hotel Ambasador o "taje retrasee o &oloane filiforme @ "gipt o 'rise soleiuri su- -alcon (27IT"&TF2( ?3D"2;( 361 U$inele .ala)a @ gen 'au#aus 362 (telierele &.2 &luj 363 8rigore Ionescu, sanatoriu: Toria 364 8? &antacu ino, hotel (ellona, "forie ; 365 3cta! Doicescu, casa de odi#na la Snago! @ gen Wrig#t 366 Duiliu marcu @ -i-l. (cademiei 367 Doicescu @ gara gen de stijl 368 Vatra <uminoasa, locuinte tip cu supraf mici o o .AR' L IAN'U 1$07 infiintea a miscarea dadaista impreuna cu Tristan T ara 1$%% %A infiitea a re!ista contimporanul 369 Impreuna cu Ion Vinea 370 (rticole de spre <e &or-usier, T#eo !on Does-urg 371 Il finantea a singur (rtist plastic, grafician, fara studii complexe de ar#itectura Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, re ol!area 372 1$%6 @ !ila pt tatal lui, a fost pictata 373 !ila pentru pictorul Daniel @ pictata e)t 5 dormitor, fotoliu gen 2iet!eld 374 !ila fuc#s 1$%7 @ ferestre si parapet de factura na%ala =hublouri, 375 strand Biseleff @ !estisre simple 376 cladirea &#apier @ terasa pe colt la ultimul i!el, um-ra 377 !ila &#i#aiescu, simetrica 378 !ila Iluta @ raumplan, -ar su- scara 379 !ila Ouster @ pe colt, et 1 % duple), p garaje, terasa solar, anexe 380 !ila sotiei, -o!indouri si -alcoane 381 sanatoriu Valea 6ra#o!ei cu mo-ilier ?ies

357

382

locuinta ?ilita 6etrascu @ atelier %itrat cu < ni%eluri, !i i-il de la supanta dormitor 383 imobilul &old @ trepte identice cu rafturile, primul mo- de -ucatarie modern 384 imo- pt soc 'a altin @ -irouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de !ie

H0RIA 'R AN&A Studii 'ucuresti, paris, sotie ar# <ucia &reanga (r# noua @ simplitate, fereastra ori ontala, !olume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte 6erioade 1$%$ @ tatonea a piata si gustul clientilor, ar# (rt Deco 1$A0 @ 1$A) @ modernism pur @ cladirea (ro de pe ?ag#eru 1$A6 @ 1$9A @ relatii cu ?alaxa @ !olume foarte simple, precise, proportionate0 fa-r .aur, 7alele o-or, 7otelul (ro 'raso!, 6alatul &ultural:&ernauti lucrea a cu tanurul 7aralam- 8eorgescu 385 1$%7 : %ila dr 3etru &ro$a @ % -en i, circulatii si camerele principale 386 imobilul Aro @ maga ine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, -irouri, sus spital o art deco @ parter cu piatra neagra o reali at @ parter retras si in um-ra o -en i ori ontale 387 !ila ?iclescu 388 %ila (unescu 1$A% o li!ing pe % ni!eluri cu supanta o segregare a functiunilor in -en i o f !itrata in spate o terasa cu piscina 389 %ila 'antacu$ino o inalt, plin, ser!ant o jos, ser!it 390 -d Dacia @ mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla 391 bl Laho%ari @ langa cel al lui 8? &antacu ino, la dist de un an 392 %atra luminoasa, loc tip 393 1$A7, .ala)a pe ?ag#eru o pereti ingusti * Q cat tamplaria o -a a retrasa o copertina su-tire peste ultimul ni!el 394 cladirea (ro pe calea Victoriei @ continuitate spre crt int, !itrine pe colt 395 halele 0bor spre final se reintoarce spre o gandire clasici anta0 1$A0 @ 1$A$ cola-orarea cu ?alaxa 396 fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material 397 la- de c#imie si fi ica 398 inteprinderea 2epu-lica

6"2I3(D( 63ST'"<I&(

2asturnarea si negarea !alorilor anterioare 6roprietatea de stat 3rasele cresc sau apar altele noi @ 0nesti, Victoria 6osi-ilitatea construirii marilor ansambluri @ statul dispune de terenuri Stat @ institute de proiectare, antrepri e de constructii (r# tre-uie sa urme e indicatiile @ suprafete mici, materiale proaste, executie mi era-ila cu muncitori prost calificati Seful de partid sau primarul poate da mai multa li-ertate ar#itectului, cu distanta scade influenta centrali ata 6ana in )% politica nu influentea a ar# prea mult 1$60 @ 1$70 rupere de F2SS, incercare de politica nationala 1$70 @ 1$$0 regim f autoritar prima per @ prelungire a expresiei inter-elice 399 radiodifu$iunea, str 'ert#elot a doua per. ?odernism preluat textual a treia per @ ur-anism clasici ant diferenta intre produseled e serie si unicatele @ !ile luxoase sau case taranesti ec#ipamente pu-lice tip +#oteluri, case de cultura, 400 .ircea Alifanti @ sediul administrati! din (aia .are @ in context 401 'e$ar La$arescu : litoralul @ inter!entii !iolente, distruge %) centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele !ec#i 402 "ugenia 8receanu @ monografii orase dupa modificari 403 35+ balta alba +inter- , fara loturi dar scara e corecta 404 &!artale 649 @ ), in mijloc dotari, scara corecta 405 0pera Romana @ 3cta! Doicescu @ clasicism 'harta H Atena 406 8rupari elementare 407 Strada doar circulatie 408 "c#ipamente ce nu deser!esc loc. 6t ca sunt in centre comerciale 409 Stra i secundare complicate @ compo itie !i uala 1$7) lege de sistemati are, indesire, densitste minima 410 3nesti @ c!artale staliniste si pietonale artistice 411 8#eorg#ieni : &luj @ aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functionea a 412 -rumul !aberei, repetitie, ritm, ec#ipamente intre grupari 413 (alta Alba +A2? @ compo itii li-ere in jurul parcului 414 !eatrul National @ proiect cu personalitate, decorat, sc#im-at de &eausescu pt ce!a nou 415 Ansamblul 3erla @ proiect prin suprapunere peste existent 416 3iata Unirii din Iasi amenajata pietonal 417 ;icolae 6orum-escu @ case aproape identice, in 'aia ?are si Sucea!a 418 !eatrul 'onstantin Sa%escu @ decorat, acoperis se ession, sculpturi pe care sa te ase i +tg ?ures M,