UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIARCONTABIL, BUCURESTI

MASTER : CONTABILITATEA AGENTILOR
ECONOMICI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE
DISCIPLINA : METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
(MCC)
MASTERAND:
CNP:
CENTRUL TERITORIAL SIBIU
FORMA DE INVATAMANT : OL
SEMESTRUL : III
PROFESOR :

CUPRINS:

1.INTRODUCEREpag
2.STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN SApag
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
2.6.

3
5

Date generale. pag 5

Organizarea firmei............................................................................................ pag 5
Programarea cheltuielilor de productie.......................................................... pag 7
Programarea cheltuielilor directepag 8
Programarea cheltuielilor indirecte pag 9
Programarea costului unitar pag 10

3.CALCULUI COSTULUI EFECTIV pag

3.1. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie.. pag
3.2.Repartizarea cheltuielilor de administratie si de desfacere... pag
3.3.Determinarea cantitativa si valorica a productiei neterminate.pag
3.4.Contabilitatea productiei finite obtinute. pag
3.5.Calcului costului unitar. pag

13
13
16
17
18
19

4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING LA

SC PANIFICATIE DOBRUN SA... pag 20
4.1 Pragul de rentabilitate...pag
4.2 Factorul de acoperire.Pag
4.3.Coeficientul de siguranta dinamicpag
4.4 Intervalul de siguranta.. pag

21
22
23
23

CONCLUZII.. pag 24
BIBLIOGRAFIEpag 25
ANEXE.. pag 26

METODA DIRECT-COSTING
1 INTRODUCERE
Diversificarea activittilor de producie si desfacere, sub aspectele organizrii, functionrii ,
dotrilor i chiar rezultatelor obinute, a cerut si in materie de costuri o alternativ, o alta opiune
decat cea a costurilor complete. Alternativa o reprezint costurile pariale care conin numai
cheltuieli strans legate de volumul activitii. Ne referim la cheltuielile variabile, care depind de
volumul de activitate i la cheltuielile directe, care se identific pe un anumit purtator de costuri
care poate sa fie un produs, o comand, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de
cheltuieli sunt ocazionate exclusiv de producie, de prestarea de servicii sau de execuia de lucrri.
Pe de alt parte, relaia cauz-efect este cel mai coerent i profund analizat prin intermediul
cheltuielilor variabile i fixe.
n noul mediu economic costurile pariale i-au extins sfera conceptual, cuprinzand n
opinia multor specialiti, pe lang costurile variabile, costurile directe, si categorii de costuri care,
alt dat, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete . Astfel :
costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor pariale, el neluand in seam
cheltuielile generale de administrare i cheltuielile de desfacere ;
costul marginal sau incremental, care se refera la consumurile aferente ultimei
uniti(serie, lot, produs) adiionale produciei precedente. Aceast categorie de costuri este parial
pe de o parte, prin prisma faptului c se refer la o parte a produciei i nu la intreaga producie.
Lrgirea sferei conceptuale a costurilor pariale d acestora posibilitatea de a satisface
cerinele din ce in ce mai diverse si mai profunde ale managementului, in condiii de concuren, de
eficien maxim si de castigare a supremaiei in cadrul ramurii, activitii, domeniului in cauz.
n sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor pariale se nscriu metoda direct- costing,
cunoscut i sub numele de metoda costurilor variabile i metoda costurilor directe.
Elemente ale metodei direct costing au fost relevate de catre economistul german
Schmalenbach, pe la sfaritul secolului al XIX-lea prin cercetarea comportamentului cheltuielilor n
raport cu volumul produciei i elaborarea a doua feluri de calculaie : o calculaie simpl a
cheltuielilor i o calculaie a valorii de exploatare . n opinia specialistului german, esena
acesteia o reprezint mprirea costurilor n fixe i proporionale, cu imputarte asupra unitii de
produs, doar a cheltuielilor proporionale nu i a celor fixe.
El propunea, de asemenea, separarea cheltuielilor fixe ntr-un cont colector i trecerea lor
asupra rezultatelor, prin ocolirea calculaiei costurilor. n Germania au mai fost i ali specialiti
care au utilizat cate un concept sau au remodelat unul deja existent, prin prisma a ceea ce mai tarziu
avea sa devina metoda costurilor variabile. Astfel, Fr. Schar n anul 1923 folosete noiunea de
3

beneficiu brut determinat ca diferen ntre cifra de afaceri i cheltuielile variabile i W. Hasenack
n 1929 acrediteaz, i el, ideea eliminrii cheltuielilor fixe din calculaia costurilor.
Prima meniune a utilizrii metodei costurilor variabile s-a facut n 1908, de ctre o
ntreprindere care o folosea pentru elaborarea unui sistem de preuri, continuand nsa s i evalueze
stocurile la costuri complete. Donaldson Brown a colabroat pentru prima dat o calculaie directcosting n 1923 la General Motors, far a utiliza raionamentul decizional pe termen scurt care este
asociat metodei.
Modelarea costurilor potrivit schemei direct-costing s-a manfiestat i n Europa in 1934, la
uzina de autoturisme Citroen.
Metoda direct-costing se mai numete i metoda costurilor variabile, intrucat costul
produsului cuprinde doar cheltuielile variabile, nu i pe cele fixe. Acesta este motivul pentru care
autorii lucrrilor de specialitate renun tot mai mult la termenul direct-costing, nlocuindu-l cu cel
de costuri variabile.
Metoda costurilor variabile, n forma sa de baz are o serie de caracteristici care o
individualizeaz i i-au conferit statutul de metod. O partre din aceste caracteristici sunt :
utilizeaz comportamentul cheltuielilor pentru a le separa pe cele ncorporate n
costuri(variabile) de cele nencorporabile(fixe) ;
calculaia specific se sprijin pe indicatori care construiesc judeci, suport pentru
deciziile managementului ;
prestaiile sau serviciile reciproce, ntre diferite segmente organizaionale se deconteaz
la nivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri ;
nu este doar o calculaie de costuri, ci i una a rezultatelor pe termen scurt, este un
instrument util n managementul ntreprinderii, scopul principal constituindu-l elaborarea unor
decizii pe perioade scurte.
Metoda se bazeaz pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe i indirecte) asupra fiecarui
produs, n timp ce totalul cheltuielilor fixe nu este supus repartizrii, acestea fiind considerate
costuri ale perioadei. Logica metodei const n faptul ca fiecare produs contribuie cu o marja
bruta la acoperirea totalului cheltuielilor fixe. Rentabilitatea fiecrui produs se apreciaza prin
existena unei marje pozitive.
Indicatorii specifici metodei sunt:
punctul de echilibru;
factorul de acoperire;
intervalul de siguran;
coeficientul de siguran dinamic;
coeficientul de volatilitate sau levierul operaional.
4

2. STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN S.A .

2 . 1 D a t e g e n e r a l e c u p r i v i r e l a S . C . Panificaie Dobrun S.A.
Societatea s-a desprins din ntreprinderea de morrit si panificaie Sibiu si s-a
privatizat in anul 1995, adoptnd sistemul de privatizare MEBO. nfiinata in anul 1878
ca brutrie militara, mult timp numindu-se manutana, SC Panificaie Dobrun S.A.
este astzi o societate cu capital privat, avnd ca obiect de activitate fabricarea si
comercializarea produselor de panificaie, patiserie, cofetrie, biscuii si paste finoase.
La ora actuala exista doua secii de panificaie, una patiserie si biscuii, o secie
de producere a pastelor finoase si mai multe magazine de desfacere proprii.
2.2 ORGANIZAREA FIRMEI

DIREC
TOR
DIRECTOR
PRODUCTIE

DIRECTOR
COMERCIAL

DEPART. CTC SI PROT MUNCII

SERV APROVIZIONARE SI DESF

SEF SECTIE 1

COMPART MARKETING

SEF SECTIE 2

COMPART TRANSPORT

DIRECTOR
ECONOMIC
CONTABILITATE

PERS SALARIZARE

MAGAZINE
COMPART TRANSPORT

Managerul - este principalul coordonator al activitii unitii i ndeplinete unele funcii

manageriale cum ar fi:

Proiectare programare

Formuleaz obiectivele care s asigure eficiena activitii.

Redacteaz planul de afaceri n care sunt cuprinse aciuni concrete pentru realizarea obiectivelor
propuse
Managerul este cel care negociaz cu diveri furnizori i cu clienii fiind principalul coordonator.

Realizeaz programul zilnic

Organizeaz ncadrarea personalului

Evalueaz activitile personalului

5

Directorul comercial are n subordine serviciul aprovizionare desfacere care se ocup

cu aprovizionarea de materii prime, materiale etc. necesare produciei precum i cu desfacerea pe
pia a produselor firmei i care coordoneaz compartimentul marketing.
Acest compartiment are urmtoarele atribuii:

Gestioneaz sistemul de stabilire a preurilor i tarifelor aferente activitii societii

comerciale i verific preurile i tarifele suportate de firm.

ntocmete documentaiile pentru propuneri de preuri i tarife la produsele i serviciile noi,

asigurnd corecta determinare a costurilor.

Urmrete i analizeaz evoluia preurilor i tarifelor proprii i prezint factorilor de decizie

propuneri de mbuntire
Directorul comercial este cel care se ocup de partea comercial a firmei si de relaiile clieni-

furnizori.
De asemenea are in subordine compartimentul Transport si reeaua de magazine proprii.

Directorul de producie mpreun cu compartimentele din subordine, organizeaz,

programeaz i controleaz activitatea de realizare a produciei, urmrete respectarea msurilor de
protecie a muncii de paz i securitate i de stingere a incendiilor.

Directorul economic este coordonatorul activitii n domeniul financiar contabil i este

cel care prezint managerului i Consiliului de Administraie situaia financiar lunar i
trimestrial a firmei.
n cadrul acestei funcii se integreaz activitile prin care se asigur fondurile financiare
necesare desfurrii activitii economice a societii, precum i utilizarea lor eficient, evidena n
expresia valoric a resurselor intrate n procesul de producie i obinute n urma desfurrii lui.
Este subordonat managerului general al societii i are atribuiile:

Organizeaz i controleaz direct i permanent ntreaga activitate financiar - contabil i

evidenta tehnico-operativ, contabil-statistic la nivelul societii.

Rspunde de respectarea disciplinei financiare i contractuale avnd obligaia de a refuza n

condiiile legii orice operaie patrimonial care contravine dispoziiilor Legii Contabilitii
nr.82\1991 modificata, completata si actualizata.

Organizeaz, coordoneaz i stabilete circuitul documentelor de evident primar, tehnic

operativ i contabil privind micarea valorilor materiale i bneti, control preventiv post
calcul.

Organizeaz activitatea de control financiar preventiv i exercit direct sau prin delegare de
competen controlul financiar preventiv al actelor de cheltuieli i angajamente care conduc
6

la efectuarea de pli precum i micri de valori materiale i bneti i ndrum din punct de
vedere metodologic activitatea de control financiar intern.

Adopt msuri pentru ntocmirea, circulaia i pstrarea documentelor justificative care stau
la baza nregistrrii n contabilitate precum i pentru preocupri i propuneri pentru
informatizarea lucrrilor financiar contabile

Asigur ntocmirea la timp i n conformitate cu dispoziiile legale a balanelor de verificare,

bilanurilor i a altor documente prin care se evideniaz activitatea economico-financiar a
unitii i rezultatele sale.

Angajeaz unitatea prin semntura sa alturi de director n toate operaiunile patrimoniale

ale unitii

Organizeaz, ndruma, adopt msuri i controleaz proiectul bugetului de venituri i

cheltuieli, credite i pli cas pe baza analizelor i studiilor proprii i a celor de la ceilali
componeni ai compartimentului financiar contabil.

Adopt msuri de urmrire i control a realizrii bugetului de venituri i cheltuieli i a

celorlalte planuri financiare aprobate. Stabilete msuri pentru cunoaterea i aplicarea de
ctre ntregul personal a tuturor actelor normative n vigoare
Serviciul contabilitate asigur organizarea i funcionarea n bune condiii a contabilitii

generale a firmei respectnd prevederile Legii Contabilitii. Acesta rspunde pentru efectuarea
corect i la timp a tuturor nregistrrilor contabile.
Serviciul personal salarizare - primete date i informaii n legtur cu resursele umane i
transmite conducerii societii informaii privind nivelul de salarizare, gradul de calificare a
personalului ,ntocmete lunar listele de plata ale salariailor si documentele justificative de
nregistrare a reinerilor salariailor si contribuiile datorate la bugetul statului.

2.3 Programarea cheltuielilor de producie

Programarea produciei
In cadrul SC Panificaie Dobrun S.A. elaborarea programului de producie este
precedata de evaluarea obiectiva a cererilor pieei, deci a potenialului de vnzare,
previziunea vnzrilor constituind elementul fundamental in programarea produciei.
In general, programul de producie se stabilete, cu variaii in plus sau in minus
reduse ca mrime, la nivelul produciei din perioada precedenta.
Un element important in stabilirea programului de producie l constituie
capacitatea

de producie care reprezint producia maxima cu o anumita structura si

7

calitate pe care o poate obine unitatea de producie in cursul unei anumite perioade, de
regula un an, in condiii tehnico economice optime.
O data determinata capacitatea de producie si programul de producie, pe baza
acestora se stabilete programarea principala a produciei de produse finite pe o perioada
convenabila. In raport cu programarea principala se detaliaz:
-

lansarea in producie;

programarea aprovizionrilor ce trebuie efectuate;

elaborarea documentaiei tehnologice;

pregtirea fabricaiei;

asimilarea in fabricaie a noilor produse.

2.4 Programarea cheltuielilor directe

Programul cheltuielilor directe se elaboreaz in cadrul SC Panificaie Dobrun S.A.
pentru fiecare fel de produs din nomenclatorul de fabricaie.
Cheltuielile directe (cheltuieli care se repartizeaz direct pe unitatea de produs)
sunt formate din:
-

cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale directe;

cheltuieli cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.

Procedeul folosit la SC Panificaie Dobrun S.A. pentru programarea cheltuielilor

directe este Procedeul ponderrii cantitilor cu preturile. Acest procedeu se folosete
pentru determinarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri ce se pot exprima
cantitativ cum ar fi: consumul de materii prime si materiale, de combustibili, de energie,
apa, aburi, de obiecte de inventar.
Expresia bneasca a valorii unor asemenea consumuri pe unitate de produs se
determina, in genere, potrivit formulei:

Chi = Cij * Pi
in care: Ch expresia bneasca a valorii unui consum productiv;
C cantitatea consumata productiv;
i felul materialului, combustibilului;
j produsul pe care se identifica respectiva cheltuiala;
P preul unitar al materiei prime, materialului consumat.
Cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale se determina

pe baza

specificaiei de materiale conform urmtoarei relaii de calcul:

8

Chi = (norma consum * P.U.) * numr bucati

i numr curent al materialelor din specificaia de materiale;
Pentru exemplificare se vor ntocmi programele cheltuielilor materiale directe
pentru cele doua faze, in luna martie 2008 (anexele 1, 2, 3). Calculul cheltuielilor cu
salariile directe se realizeaz avnd in vedere un element cantitativ (timpul de munca;
normele de munca pe operaii) si un element valoric care este tariful de salarizare
corespunztor gradului de pregtire profesionala. La acestea se aduga 20,8% CAS si
0,5% CFS.
Deci, calculul cheltuielilor cu salariile directe se efectueaz dup formula:
Chi = (norma de munca pe operaie * tarif orar) * numr bucati
j numr curent al operaiei din fisa tehnologica.
Pentru exemplificare se vor ntocmi programele cheltuielilor cu salariile directe,
CAS si CFS aferente acestora pe cele doua faze de calculaie (anexele 4, 5, 6).
2.5 Programarea cheltuielilor indirecte
In fundamentarea cheltuielilor de producie, cheltuielile indirecte sunt formate din
cheltuieli generale ale seciei si cheltuieli generale de administraie si desfacere. In
continuare, cheltuielile generale ale seciei sunt formate din:
-

cheltuieli pentru ntreinerea si funcionarea utilajului;

alte cheltuieli materiale indirecte;

salariile personalului indirect productiv inclusiv CAS si CFS aferente acestora;

amortizarea mijloacelor fixe;

cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze.

In componenta cheltuielilor generale de administraie si desfacere sunt cuprinse:

-

cheltuielile

cu

consumul

de

materiale

pentru

nevoi

administrativ

gospodreti;
-

salariile personalului administrativ si de conducere inclusiv CAS si CFS

aferente acestora;

uzura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar cu caracter administrativ

gospodresc;

cheltuieli cu protecia muncii;

cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze folosite in

scopuri administrativ gospodreti;

taxe potale, telefon;

9

cheltuieli

privind

desfacerea

(costul

ambalajelor,

plata

facturilor

ntreprinderilor de transporturi, alte prestaii, etc.).

Programarea cheltuielilor indirecte se va face dup o metodologie unitara, dar
difereniat pentru cheltuielile generale ale seciei si pentru cheltuielile generale de
administraie si desfacere.
Avnd in vedere ca in postcalculaie baza de repartizare a cheltuielilor generale
ale seciei este constituita din salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora,
programarea cheltuielilor generale ale seciei se realizeaz prin ponderea cheltuielilor cu
salariile directe cu un coeficient prestabilit (1,57655). Acest coeficient este ponderea
medie a cheltuielilor generale ale seciei efective in manopera directa efectiva pe anul
2009 (anexa 7).
Pentru programarea cheltuielilor generale de administraie si desfacere se
folosete aceeai metodologie, cu deosebire ca pentru determinarea procentului stabilit in
loc de Manopera directa se vor folosi Total cheltuieli directe (anexa 8). Pentru
nlesnirea calculelor procentul de 0,998% a fost rotunjit la 1%.
Pentru luna martie a anului 2009 in cadrul SC Panificaie Dobrun S.A. s-au
nregistrat urmtoarele cheltuieli generale ale seciei (prin aplicarea indicelui de 1,57655
la salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora) pe fiecare baza:
FAZA I
PAINE

83.995,63*1,57655 = 132.423,31 lei

FAZA II

PAINE ALBA

40.296,88*1,57655 = 63.530,04 lei

FAZA II
PAINE CU CEREALE

76.149,96*1,57655=120.054,22 lei

Prin aplicarea procentului de 1% in totalul cheltuielilor directe se vor obine

cheltuielile generale de administraie si desfacere:
FAZA I
PAINE

1.889.126,99*1% = 18.891,27lei
FAZA II

PAINE ALBA

300.014,66*1% = 3.000,15 lei

FAZA II
PAINE CU CEREALE

340.077,10*1% = 3400,77 lei

2.6 Programarea costului unitar

Costul unitar pe produs se programeaz la SC Panificaie Dobrun S.A. pentru
fiecare produs in parte din nomenclatorul de fabricaie. Programarea costului unitar se
10

finalizeaz prin elaborarea Fiselor de antecalculaie ale produselor, fise pe baza crora
se fundamenteaz preul de vnzare. Pentru realizarea antecalculaiilor se vor parcurge
urmtoarele etape:
a) programarea cheltuielilor directe;
b) programarea cheltuielilor indirecte.
In programarea costului unitar, se folosete tot procedeul ponderii cantitii cu
preul unitar, procedeu explicat in paragraful anterior.
a)Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale
directe si cheltuielile cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Pentru
programarea cheltuielilor materiale se folosete specificaia de materiale si urmtoarea
relaie de calcul:
Chm = (norma consum i * pre unitar),
unde: Chm cheltuieli materiale pe unitatea de produs;
i numrul curent al materialelor din specificaie.
FAZA I
PAINE

Chm = 2.897.905,20 lei

FAZA II
PAINE ALBA

Chm = 1.449.883,60 lei

FAZA II
PAINE CU CEREALE

Chm = 2.079.883,60 lei

Pentru programarea salariilor directe se au in vedere normele de munca pe operaii

(schemele om-utilaj) si tarifele de salarizare. Potrivit procedeului ponderrii cantitii cu
preturile, se pondereaz timpul de munca pe operaii cu tariful de salarizare
corespunztor operaiilor pe baza urmtoarei relaii de calcul:
Ch s = (norma de munca pentru operaia j * salariul tarifar normal),
unde: Ch s cheltuieli cu salariile directe pe unitatea de produs;
j numrul curent al operaiilor din fisa tehnologica.
Rezultatele se nscriu in fisele de antecalculaie:
FAZA I
PAINE

Ch s = 59.996,88lei

FAZA II
PAINE ALBA

Ch s = 28.783,49lei

FAZA II
11

PAINE CU CEREALE

Ch s = 54.392,83lei

La cheltuielile cu salariile directe astfel determinate se aplica procentul de 20,8%

corespunztor CAS pentru a determina totalul manoperei directe. Se folosete urmtoarea
relaie de calcul:
TOTAL MANOPERA DIRECTA = Ch + Ch s *20,8% + Ch s *1%
Rezultatele se trec in fisa de antecalculaie:
FAZA I
PAINE
Total manopera
directa = 59.996,88+20.998,91+2.999,84=83995,63lei
FAZA II
PAINE ALBA
Total manopera
directa

= 28.783,48+10.074,22+1.439,17=40296,88lei

FAZA II
PAINE CU CEREALE
Total manopera
directa

= 54.392,83+19.037,49+2.719,64=76.149,96lei

b) Cheltuielile indirecte cuprind cheltuielile generale ale seciei si cheltuielile

generale de administraie si desfacere.
Programarea cheltuielilor generale ale seciei se realizeaz prin aplicarea
coeficientului prestabilit de 1,57655 la total manopera directa determinata in fisa de
antecalculaie cu ajutorul relaiei:
CGS = Total manopera directa * 1,57665
unde: CGS cheltuieli generale ale seciei.
Rezultatele se trec in fisele de antecalculaie:
FAZA I
PAINE
12

CGS = 83.995,63 * 1,57655 = 132.423,31lei

FAZA II
PAINE ALBA
CGS = 40.296,88 * 1,57655 = 63.530,05lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE
CGS = 76.149,96 * 1,57655 = 120.054,22lei
Cheltuielile nsumate pana la acest punct determina costul unitar al produciei
antecalculat. Programarea cheltuielilor generale de administraie si desfacere se
realizeaz prin aplicarea procentului prestabilit de 1% (calculat anterior) la totalul
cheltuielilor directe (total materiale directe + total manopera directa), determinate in fisa
de antecalculaie. Se va folosi relaia:
CGAD = Total cheltuieli directe * 1%
unde: CGAD cheltuieli generale de administraie si desfacere.
Rezultatele se trec in fisa de antecalculaie pentru ca prin nsumare, sa rezulte
costul complet unitar antecalculat.
FAZA I
PAINE
CGAD = 1.829.126,99 * 1% = 18.291,27lei
FAZA II
PAINE ALBA
CGAD = 300.014,66 * 1% = 3.000,1466lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE
CGAD = 340.077,10 * 1% = 3.400,77 lei
3.CALCULUL COSTULUI EFECTIV
3.1 Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie
Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie presupune urmtoarele etape:
1. Repartizarea cheltuielilor comune de producie ale fazelor, care se face separat pentru
cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor si pentru cheltuieli generale ale
seciei.
2. Repartizarea cheltuielilor de administraie si desfacere.

13

1. In cadrul SC Panificaie Dobrun S.A., pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de

producie pe faze se folosete procedeul suplimentarii. Din punct de vedere teoretic,
aceasta presupune urmtoarele etape:
a) Alegerea unui criteriu sau al unei baze de repartizare comuna cu natura tuturor
produselor care constituie obiecte de calculaie, dar diferite ca mrime (nivel) pentru
fiecare din ele.
b) Calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea cheltuielilor de repartizat
(Chr) la baza de repartizare in cazul fiecrui produs folosind formula:
Ch r

Ks =

B
j =1

unde: K s - coeficientul de suplimentare;

Ch r - cheltuieli de repartizat;
B j - baza de repartizare corespunztoare produsului;
n - numrul de produse.
c) Calculul cotei de cheltuieli C, care revine unui produs oarecare j se determina
folosind formula:
Cj = Bj * Ks
In contabilitate cheltuielile de ntreinere si funcionare a utilajelor (CIFU) se in
separat. Acestea se compun din :
- cheltuieli curente efectuate cu forte proprii;
- cheltuieli cu reparaii curente efectuate cu terii;
- cheltuieli cu reparaiile capitale executate cu forte proprii;
- cheltuieli cu reparaii capitale efectuate cu terii;
- amortismente;
- alte cheltuieli.
Pentru repartizarea cheltuielilor cu ntreinerea si funcionarea utilajului, ca baza de
repartizare se considera salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Se
calculeaz un coeficient K CIFU astfel:
K CIFU =

Cheltuieli .cu .ntre ntre ea .i . func unci ea .utilajului

Salarii .directe + CAS + CFS
124 .406 ,44

K CIFU = 109 .935 ,40 = 1,131632

Coeficientul determinat se inmulteste

cu baza de repartizare obinndu-se

cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor pe faze.

- La produsul pine alba:

CIFU = 43.988,31*1,131632 = 49.778,58lei

- La produsul pine cereale: CIFU = 65.947,09*1,131632 = 74.627,86lei

14

Cheltuielile generale ale seciei specifice seciei Pine se compun din salarii
indirecte inclusiv CAS-ul si CFS-ul acestora, amortismentele utilajelor indirecte,
cheltuielile cu poluarea, cheltuielile efectuate de laboratorul CTC aferent, cheltuieli cu
protecia muncii, alte cheltuieli.
Pentru repartizarea cheltuielilor generale ale seciei, baza de repartizare o
constituie tot manopera directa. Se calculeaz urmtorul coeficient:
K CGS =

K CGS =

CHELTUELI ..GENERALE .. ALE .. SECTIEI

SALARII .. DIRECTE + CAS + CFS

481.87,98
109.935,40

= 0,4383

Coeficientul astfel determinat se aplica la baza de repartizare, obinndu-se

cheltuielile generale ale seciei:
- La produsul Pine alba:

CGS = 43.988,31 * 0,43833 = 19.281,39lei

- La produsul Pine cereale: CGS = 65.947,09 * 0,43833 = 28.906,58lei

Situaie de repartizare a CIFU si CGS

PRODUS

SALARII

CIFU

CGS

CGS (total)

43.988,31
65.947,09

49.778,57
74.627,85

19.281,39
28.906,58

69.059,97
103.534,45

109.935,40

124.406,42

48.187,97

172.594,42

DIRECTE

CAS + CFS
Pine alba
Pine
cereale
TOTAL

In contabilitate se vor nregistra cheltuielile indirecte pe total, respectiv cele

translocate din faza I in faza II si cele nregistrate in faza II efectiv. Rezulta ca vom avea
urmtoarele:
- La Pine alba:

CIFU = 59.997,86+49.778,57=109.776,44lei
CGS = 23.238,99+19.281,39= 42.520,39lei

- La Pine cu cereale: CIFU = 35.009,75+74.627,86=109.637,61lei

CGS = 13.560,94+28.906,59= 42.467,53lei
nregistrarea contabila este urmtoarea:
921Cheltuielile

923Cheltuieli

304.401,97lei
15

activitii de baza

indirecte de producie

---------------

Pine alba CIFU

1.976,44lei

Pine alba CGS

42.520,39lei

Pine cereale CIFU

109.637,61lei

Pine cereale CGS

42.467,53lei

3.2 Repartizarea cheltuielilor de administraie si de desfacere .

Pentru repartizarea acestor cheltuieli se calculeaz coeficientul KCGA si KCGD
dup formulele:
KCGA =

CGA
Total .cheltuieli .directe

KCGD =

CGD
Total .cheltuieli .directe

Se poate observa ca baza de repartizare o constituie totalul cheltuielilor directe,

adic cheltuieli materiale directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.
3.940 ,37

K CGA = 626 .349 ,63 = 0,006291 = 0,63%

Coeficientul astfel determinat se aplica la bazele de repartizare astfel:
- La pine alba:

CGA = 331.607,93 * 0.006291 = 2.086,14lei

- La pine cereale: CGA = 294.741,50 * 0.006291 = 1.854,22lei

Se nregistreaz in contabilitate cheltuielile de administraie translocate din faza I
in faza II. Astfel vom avea:
La Pine alba:

CGA = 7.642,13 + 2.086,14 = 9.724,87lei

La Pine cereale: CGA = 4.487,17 + 1.854,22 = 6.341,39lei

Formula contabila prin care se nregistreaz CGA este:
921Cheltuielile
baza

924Cheltuieli

generale de administraie

16066,26lei activitii de
-----------------

Pine alba

9.724,87lei

Pine cu cereale

6.341,39lei

16

K CGD =

272,64
626.349,63

= 0,004107 = 0,41%

Aplicat acest coeficient la bazele de repartizare, rezulta:

- La pine alba:

CGD = 331.607,93 * 0,004107 = 1.362,01lei

- La pine cereale: CGD = 294.741,50 * 0,004107 = 1.210,50lei

nregistrarea contabila a cheltuielilor de desfacere se face cu formula contabila:
921Cheltuielile

= 924Cheltuieli

activitii de baza

de desfacere

2572,63lei
-----------------

Pine alba

1362,01lei

Pine cereale

1210,50lei

3.3 Determinarea cantitativa si valorica a produciei neterminate

Desfurarea normala a fabricaiei presupune in permanenta existenta unei
cantitati de producie aflata in prelucrare la locurile de munca purtnd denumirea de
producie neterminata. Aceasta producie lipsete in mod fizic doar acolo unde fabricaia
se desfasoara instantaneu sau are o durata foarte scurta.
Spre a determina costul produciei finite se pune problema separrii din total a
costurilor aferente produciei neterminate. Aceasta separare nu este ntotdeauna
necesara. Acolo unde producia neterminata ramane constanta din punct de vedere fizic
si deci valoric, ea nu trebuie luata in considerare la calcularea produciei finite. Aa este
cazul ntreprinderilor cu producie de masa.
Determinarea corecta a costurilor privind producia neterminata, condiioneaz nu
numai exactitatea calculului costului produciei finite ci si a altor indicatori privind
eficienta activitii ntreprinderii.
In cazul SC Panificaie Dobrun S.A., metoda folosita pentru determinarea
produciei neterminate este inventarierea, metoda ce presupune urmtoarele etape:
Pregtirea inventarierii, ce consta in:
- recepia produciei terminate pana la data inventarierii si depunerea ei la magazia sau
depozitul de produse finite;
- aranjarea in loturi omogene si etichetarea loturilor de producie neterminata.
2. Constatarea cantitilor de producie neterminata, care se efectueaz de o comisie
tehnica prin:
17

- cantarire;
- masurare;
- numararea produselor aflate la locurile de munca;
- inscrierea in liste de inventariere.
Evaluarea stocurilor de producie neterminata nscrisa in listele de inventariere se
efectueaz in raport cu gradul de finisare tehnica. Acest grad se stabilete sub forma
procentuala de ctre comisia tehnica de inventariere cu ocazia constatrii faptice a
stocurilor de producie neterminata.
Calculul se efectueaz pe structura articolelor de calculaie, iar evidenta
produciei neterminate se tine pe faze.
Cota de cheltuieli generale ale seciei nu se include in costul produciei neterminate,
deoarece, conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitii, acestea sunt
considerate cheltuieli fixe ce aparin perioadei in care au fost efectuate si nu se pot relua
in perioada urmtoare, incarcand costul acesteia.
nregistrarea in contabilitatea de gestiune interna a produciei neterminate:
933

Costul produciei in curs de execuie

921
Cheltuielile activitii de baza

3.4 Contabilitatea produciei finite obinute

Produsele finite sunt nregistrate in contabilitatea SC Panificaie Dobrun S.A. in
contul

931COSTUL

902DECONTARI

PRODUCTIEI

INTERNE

PRIVIND

OBTINUTE
PRODUCTIA

prin

creditul

OBTINUTA

contului
la

costul

antecalculat.
In cursul lunii martie s-au obinut 880 tone din produsul finit Pine alba. De
asemenea, se consemneaz ca nu avem sold de producie neterminata nici la nceputul si
nici la sfritul lunii si ca nu rezulta produse secundare.
Organizarea contabilitii produselor finite urmrete pe deoparte modul in care
producia obinuta se ncadreaz sau nu in planurile de producie si vnzare, si pe de alta
parte, este o etapa necesara in determinarea costului unitar efectiv al produselor
realizate.
Pe baza antecalculaiilor, produselor finite obinute le corespund urmtoarele
cheltuieli:
- pentru produsul Pine alba:
880 * 2.120 = 1.865.600lei
- pentru produsul Pine cu cereale :
520 * 2.460 = 1.279.200lei
18

Formula contabila pe baza creia se face nregistrarea in conturi este urmtoarea:

931Costul

= 902Decontari interne

produciei obinute

3.144.800lei

privind producia obinuta

-----------------

Pine alba

1.865.600lei

Pine cu cereale

1.279.200lei

3.5 Calculul costului unitar

Calculul costului unitar se realizeaz prin cumularea cheltuielilor pe fiecare sort
de produs finit, prin adugarea soldului produciei neterminate la nceputul lunii sau
deducerea soldului produciei neterminate de la sfritul lunii si prin raportarea la
cantitatea obinuta din fiecare produs.
Pe baza calculelor efectuate in capitolele anterioare putem determina calculul
costului unitar efectiv pe cele doua produse finite, Pine alba si Pine cu cereale, care se
realizeaz astfel:
ARTICOL DE
CALCULATIE
Producia fabricata
Materii prime si
materiale directe
Salarii directe

CAS (20,8%)

CFS (0,5%)

PAINE ALBA
880 tone
1.162.378,11 +
287.619,62 =
1.449.997,73
37.424,45 + 31.420,21 =
68.844,66
7.297.77 +
13.424.71

6.126.94 =

PAINE CU CEREALE
520 tone
682.093,38 + 228.794,61
= 910.887,99
22.267,90 +
47.105,06 = 69.372,96
4.342.24 +
9.185.49 =

374.24 +

13.527.73
222.68+

314.20 =

471.05 =

688.44

693.73

4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING IN CADRUL SC

PANIFICATIE DOBRUN S.A

19

SC Panificaie Dobrun S.A. folosete pentru determinarea rezultatului financiar

brut metoda direct-costing sau metoda costurilor variabile.
Aceasta metoda consta in separarea cheltuielilor de producie si de desfacere in
raport de variaia volumului fizic al produciei si desfacerii in cheltuieli variabile si fixe
si luarea in considerare la calculul costului unitar pe produs numai a cheltuielilor
variabile. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al ntreprinderii.
In conceptul acestei metode, cheltuielile variabile se identifica si se colecteaz
direct pe purttorii de cheltuieli (respectiv pe produs) deoarece se considera ca numai ele
depind de fabricarea si desfacerea acestora, deoarece cresc si descresc in raport cu
mrirea sau micorarea volumului produciei si desfacerii.
Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structura sau ale perioadei, cheltuieli ce
se efectueaz indiferent de volumul produciei si privesc in ansamblu capacitatea
ntreprinderii de a produce si a vinde. De aceea ele se programeaz si se urmresc global
si nu se includ in costul fiecrui produs, ci se reduc direct din rezultatele financiare
brute.
Costul unitar se determina prin raportarea cheltuielilor variabile (Ch v ) la
cantitatea de producie rezultata (Q f ), dup urmtorul model:
Ct u =

Ch v
Qf

Folosind aceasta metoda se urmrete pe langa determinarea costului pe fiecare

produs in parte si calcularea rentabilitii totale, la nivelul ntregii ntreprinderi. Pe
fiecare produs se calculeaz numai contribuia bruta la beneficiu (marja bruta).
Contribuia bruta unitara la beneficiu (Cb u ) se calculeaz ca diferena intre
preul de vnzare unitar (Pv u ) si costul unitar (Ct u ), calculat in funcie de cheltuielile
variabile astfel:
Cb u = Pv u Ct u
Determinarea rezultatului financiar total la nivelul ntregii ntreprinderi consta in
nmulirea cantitii vndute din fiecare produs in perioada respectiva (Qv) cu
contribuia bruta unitara la beneficiu. Astfel se obine contribuia totala la beneficiu
(Cb), din care se scade totalul cheltuielilor fixe din perioada respectiva (Ch f ). Modelul
de calcul este urmtorul:
B/P = (Qvi * Cbu i ) Ch
unde: i = produsele 1,2,3,,n.
Calcularea indicatorilor metodei direct-costing se prezint astfel :

20

4.1. Pragul de rentabilitate:

Determinarea aritmetica:
Cb
Cb u =

Qv
i =1

465 .159 ,18

= 332,25 lei
1400

Cb u =

Pe =

97 .792 ,38
= 294,3 tone
332 ,25

Cele 294,3 tone care constituie pragul de rentabilitate, nu pot fi insa considerate
sui generis, ci au la baza o anumita structura stabila prin programul de producie si de
desfacere care in situaia noastr va fi dup cum urmeaz:
Pine alba

= 294,3 * 62,9 = 185,1 tone

Pine cereale = 294,3 * 37,1 = 109,2 tone

Deci numai respectnd aceasta structura, secia poate avea pragul de rentabilitate situat
la 294,3 tone.

PRODUS

VOLUM FIZIC AL PRODUCTIEI

Absolut (tone)

Relativ (%)

Pine alba
Pine cu cereale

880
520

62,90
37,10

TOTAL

1400

100,00

EXPLICATII

SUME TOTALE

1. VOLUMUL DESFACERII LA PRET DE VANZARE

Pine alba

880 * 2120

1.865.600

Pine cu cereale

520 * 2460

1.279.200

TOTAL

3.144.800

2. VOLUMUL DESFACERII LA COST PROGRAMAT

Pine alba

880 * 1.866,04

1.642.116,20

Pine cu cereale

520 * 2.186,73

1.137.097,50

TOTAL

2779213,7
21

3. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) PLANIFICATE (1-2)

Pine alba

880 * 253,86

223.483,80

Pine cu cereale

520 * 273,27

142.102,50

TOTAL

365.586,30

4. CHELTUIELILE VARIABILE
Pine alba

880 * 1.811,96

1.594.528,32

Pine cu cereale

520 * 2.086,75

1.085.112,50

TOTAL

2.679.640,82

5. CONTRIBUTIA LIMITA LA BENEFICIU (1-4)

Pine alba

271.071,68

Pine cu cereale

194.087,50

TOTAL

456.159,18

6. CHELTUIELI FIXE TOTALE

97.792,38

7. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) 367.366,80

EFECTIVE (5-6)

4.2. Factorul de acoperire (Fa) acesta se calculeaz in procente, fie raportnd

contribuia bruta la beneficiu (Cb) la volumul total desfacerilor la pre de vnzare (D) si
apoi nmulind cu 100, fie raportnd cheltuielile fixe (Ch f ) la volumul desfacerilor (la
pre de vnzare) la nivelul pragului de rentabilitate(d) si nmulind cu 100.

Fa =

Cb
465 .159 ,18
* 100 =
* 100 = 14,79 %
D
3.144 .800

Cu cat acest indicator va fi mai mare cu att si beneficiul va fi mai ridicat.

Aceasta nseamn ca conducerea seciei si a ntreprinderii sa-si fac o politica de
fabricaie si desfacere ctre produsul cu factorul de acoperire cel mai ridicat. Pentru
produsele noastre factorul de acoperire este urmtorul:
Pine alba =

271 .071 ,68

* 100 = 14,53 %
1.865 .600

Pine cu cereale =

194 .087 ,50

* 100 = 15,71 %
1.279 .200

Secia a optat in cursul lunii pentru o producie mai mare la Pine alba fata de cea
luata in consideraie la nceputul lunii. Acest lucru a dus la diminuarea rentabilitii
poteniale pentru Pine cu cereale. Aceasta rezulta si din compensarea beneficiilor
planificate pe fiecare produs. La Pine alba beneficiul planificat pe produs este de
273,27 lei/tona.
22

Din analiza celor doi indicatori (beneficiul planificat si factorul de acoperire)

rezulta ca secia si conducerea au adoptat o politica greita de producie.
Cunoscnd factorul de producie antedeterminat, pe cale inversa, determinam :
- volumul desfacerii la nivelul punctului de echilibru (d), pe baza relaiei:
d=

Ch f
Fa

97 .792 ,38
* 100 = 661.206
14 ,79

- si a preului de producie dup relaia:

Ks =

D d
3.144 .800 661 .206
* 100 =
* 100 = 78,98 %
D
3.144 .800

Acest indicator ne arata ca vnzrile pot sa scad cu 78,98% pentru ca secia sa nu

intre in zona pierderilor. Scderea vnzrilor cu 78,98% aduce secia in situaia
punctului de echilibru, dup care orice scdere ne duce la pierderi.

4.3.Coeficientul de sigurana dinamic se poate calcula si cu formula:

Ks =

367 .366 ,8
B
* 100 = 465 .159 ,18 * 100 = 78,98 %
Cb

4.4. Intervalul de sigurana . Pentru a vedea marja pana unde putem scdea vnzrile,
dar exprimate in cifre absolute, putem calcula:
Is = D d = 3.144.800 661.206 = 2.683.594 lei
Deci, in mod absolut vnzrile pot sa scad cu 2.683.594 lei pentru ca secia sa nu
intre in zona pierderilor.

CONCLUZII

Calculele efectuate pe baza relatiei pret-cost-volum reprezinta un instrument important al

conducerii societatii, care poate fi folosit in scopul optimizarii rezultatului activitatii economice.
Acest lucru este posibil prin determinarea influentelor pe care le are asupra rezultatului, modificarea
factorilor care au stat la baza stabilirii lui, respectiv pretul de vanzare, volumul productiei,
cheltuielile variabile, cheltuielile fixe si structura productiei.
In urma analizei cheltuielilor si a modalitatii de calculatie a costurilor se poate concluziona
daca :
23

- Societatea este profitabila ;

- Societatea are autonomie financiara si capacitate de autofinantare ;
- Detine o structura organizatorica buna si are angajat personal specializat;
- Are produse diversificate si de buna calitate;
- Are o piata de desfacere stabila, cu posibilitatea largirii ei si daca detine si capacitate de productie
si de vanzare mai mare ;

BIBLIOGRAFIE
1. Popescu Lucian, Blu Aurelian: Metode i procedee de calculaie i analiz a
costurilor Editura Fundaiei Romnia de Mine- Bucureti, 2007- ISBN 978-973-725-844-1;
2. Popescu Lucian: Costul instrument de manipulare a rezultatului ? Revista Gestiunea i
contabilitatea firmei nr. 1 / ianuarie, Editura Tribuna Economic - 2007;
3. Iatan Elena, Contabilitate de gestiune - aplicatii, Editia a III a, Editura Muntenia,
Constanta, 2007
4. Popescu Lucian: Procedee de calculaie a costurilor de producie Aplicaii on line,
Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2006;
5. Popescu Lucian: Calculul costurilor unitare ale produciei de fabricaie
interdependent, Revista Gestiunea i contabilitatea firmei nr. 10 / octombrie, pag. 36 47,
Editura Tribuna Economic - 2005;
6. Ion Ionacu, Andrei Tiberiu Filip, Stere Mihai: Control de gestiune, Editura Economic,
Bucureti - 2003;
24

7. Clin O., Crstea Gh.: Contabilitatea de gestiune i calculaia costurilor, Ed. Genicod,
Bucureti, 2002;
8. Ebbeken K., Possler L., Ristea M.: Calculaia i managementul costurilor, Editura
Teora, 2000;
9. Popescu Lucian: Modele integrate de nregistrri contabile, Revista Gestiunea i
contabilitatea firmei nr. 7 / iulie, pag. 54 - 64, Editura Tribuna Economic, 2001 - ISSN 14537516;
10.Popescu Lucian: Cost versus pre n contabilizarea produciei finite, Revista Tribuna
Economic nr. 6 / februarie, pag. 35 - 38, 43 - 44, Bucureti, 2001 - ISSN 1453-7516;
11.Ristea M., Posseler L., Ebbeken M, Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora,
Bucuresti, 2000
12.Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
454 din 18/06/2008;
13.Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea Precizrilor
privind unele msuri referitoare la organizarea i conducerea contabilitii de gestiune publicat n
Monitorul Oficial al Romniei nr. 23 din 12/01/2004, Partea I;

SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE

Martie 2009
Faza I PAINE

Anexa 1

Denumire

Unitate de

material

msura

Apa
Ameliorator
Faina
Drojdie
Sare
Praf de ou

mc
tona
tona
tona
tona
tona

Cantitate
833
667
1.084
833
180
917

Pre unitar
3,40
105,00
170,00
700,00
200,00
2.200,00

Valoare totala
2.832,20
70.035,00
182.418,00
583.100,00
36.000,00
2.017.400,00
25

Ulei

mc

6,00

1.020,000

6.120,00

TOTAL MATERIALE DIRECTE

2.897.905,20

SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE
Martie 2009
Faza II Pine alba

Anexa 2

Denumire

Unitate de

Cantitate

Pre

Valoare

material

msura

unitar

totala

Apa
Ameliorator
Faina
Drojdie
Sare

mc
tona
tona
tona
tona

416,50
333,50
542,00
416,50
90,00

3,40
105,00
170,00
700,00
200,00

1.416,10
35.017,50
92.140,00
291.550,00
18.000,00

Praf de ou

tona

458,50

2.200,00

1.008.700,00

Ulei

mc

3,00

1.020,00

3.060,00

TOTAL MATERIALE DIRECTE

1.449.883,60

SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE
Martie 2009
Faza II Pine cu cereale
Denumire

Unitate de

Material

msura

Apa
Ameliorator
Drojdie
Faina
Sare
Praf de ou
Ulei
Cereale

mc
tona
tona
tona
tona
tona
mc
tona

Anexa 3
Cantitate
416,50
333,50
542,00
416,50
90,00
458,50
3,00
6,00

Pre

Valoare

unitar

totala

3,40
105,00
170,00
700,00
200,00
2.200,00
1.020,00
105.000,00

TOTAL MATERIALE DIRECTE

1.416,10
35.017,50
92.140,00
291.550,00
18.000,00
1.008.700,00
3.060,00
630.000,00
2.079.883,60

SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE
26

Martie 2009
Faza I Pine

Anexa 4

Denumire

Unitatea de

Norma de

Tarif

operaii

msura

timp

orar

Preparare aluat
Malaxare aluat
Porionare aluat
Coacere
Extragere din

ora
ora
ora
ora
ora

3.096
2.268
3.348
2.232
1.548

3,87
3,6075
5,0475
5,0475
5,0475

11.981,52
81.81,81
16.899,03
11.266,02
7.813,53

1.044

3,6925

3.854,97
59.996,88
20.998,908
2.999,844

cuptor
Ambalare
ora
TOTAL SALARII DIRECTE
CAS 19.5%
CFS 1%

Total manopera

TOTAL MANOPERA DIRECTA

83.995,632

SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE
Martie 2009
Faza II Pine alba

Anexa 5

Denumire

Unitate de

Norma de

Tarif

operaii

msura

timp

orar

Transport la secia

ora

798

4,0275

3.213,945

1.368
4.602

4,8650
4,1100

6.655,32
18.914,22
28.783,485
10.074,2198
1.439,1742

CTC
CTC
ora
Ambalare
ora
TOTAL SALARII DIRECTE
CAS 19.5%
CFS 1%

Total manopera

TOTAL MANOPERA DIRECTA

40.296,8790

SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE
Martie 2009
Faza II Pine cu cereale

Anexa 6

Denumire

Unitate de

Norma de

Tarif

operaii

msura

timp

orar

Amestec cereale

ora

4.168

4,9375

Total manopera
20.579,50
27

Transport la secia

ora

4,0275

9.617,67

1.704
3.870

4,8650
4,1100

8.289,96
15.905,70
54.392,83
19.037,4905
2.719,6415

CTC
CTC
ora
Ambalare
ora
TOTAL SALARII DIRECTE
CAS 19.5%
CFS 1%

2.388

TOTAL MANOPERA DIRECTA

76.149,9620

SC Panificaie Dobrun S.A.

PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE ALE SECTIEI N MANOPERA DIRECTA
2009

Anexa 7
- mii lei -

Trim.

Total

Cheltuieli

Ponderea cheltuielilor generale ale seciei

manopera

generale ale

n total manopera directa

directa

seciei

I
II
III
IV

317,9562
213,1370
269,0400
321,4604

501,2752
336,0744
424,2491
506,6495

501,2752 / 317,9562 = 1,57655

336,0744 / 213,1370 = 1,57680
424,2491 / 269,0400 = 1,57690
506,6495 / 321,4604 = 1,57609

Total

1.121,5956

1.768,2482

1.768,2482/1.121,5956=1,57655

SC Panificaie Dobrun S.A.

PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE N
MANOPERA DIRECTA
2009

Anexa 8
- mii lei -

Trim.

Total cheltuieli

Cheltuieli

Ponderea cheltuielilor

directe

generale de

de administraie i desfacere n total

administraie

cheltuieli directe

i desfacere
I
II
III
IV

4.835,1030
3.241,1135
4.091,2410
4.888,2365

42,6455
29,2025
50,7725
47,5625

(42,6455 / 4.835,1030) * 100 = 0,882%

(29,2025 / 3.241,1135) * 100 = 0,901%
(51,2725 / 4.091,2410) * 100 = 0,241%
(47,5625 / 4.888,2365) * 100 = 0,973%

Total

17.055,6940

170,1830

(170,1830/17.055,6940)*100= 0,998%
28

SC Panificaie Dobrun S.A.

SITUATIA DE TRANSLOCARE A CHELTIUELILOR DIRECTE I INDIRECTE DIN
FAZA I N FAZA II
Anexa 9

EXPLICATII

PAINE ALBA

PAINE CU CEREALE

Total cheltuieli

1.745.131,3645 * 800 / 1400 =

1.745.131,3645 * 600 / 1400 =

materiale directe
Total cheltuieli

9.972.17,9.225
83.995,6320 * 800 / 1400 =

747.913,4420
83.995,6320 * 600 / 1400 =

manopera
Cheltuieli generale

47.997,5040
132.423,3136 * 800 / 1400 =

35.998,1280
132.423,3136 * 600 / 1400 =

ale seciei
Cheltuieli generale

75.670,4649
18.291,2700 * 800 / 1400 =

56.752,8487
18.291,2700 * 600 / 1400 =

de administraie

10.452,1543

7.839,1157

SC Panificaie Dobrun S.A.

FIA DE ANTECALCULATIE
PAINE ALBA

Anexa 10

800 tone

Explicaii

U.M.

Cantitate /

Pre

Norma

unitar

Valoare totala

Materii prime
Materiale directe translocate din faza I n faza II asupra produsului
Pine alba

747.913,4420

Faina

kg

1.200

5,8125

6.975,0000

Amelioratori

kg

150

3,1875

478,1250

Drojdie

kg

180

0,7000

126,0000

Apa

mc

1.200

1,4720

1.766,4000

Sare

kg

19.200

0,2315

4.444,8000

Gaze

mc

131

301,5215

39.499,3165

Energie electrica

kwh

426.000

0,2005

85.285,2000

Energie termica

gcal

1.596

72,4250

115.590,3000
29

Cheltuieli transport
aprovizionare

lei/tona

TOTAL MATERIALE DIRECTE

8.412,0000
1.011.840,5835

Salarii directe
Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I n
faza II asupra produsului Pine alba
Amestec cereale

35.998,1280

ora

4.168

4,9375

20.575,9000

CTC

ora

2.388

4,0275

9.617,6700

CTC

ora

1.704

4,8650

8.289,9600

Ambalare

ora

3.870

4,1100

15.905,7000

Transport la secia

CAS 19.5%

19.037,4905

CFS 1%

2.719,6415

TOTAL MANOPERA DIRECTA

112.148,0900

TOTAL CHELTIUELI DIRECTE

1.123.988,6735

Cheltuieli generale ale seciei translocate din faza I n faza II asupra

produsului Pine cu cereale

56.752,8487

CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI N FAZA A-II-A A

PRODUSULUI PAINE ALBA

120.054,2226

COST SECTIE

1.300.795,7448

Cheltuieli generale de administraie translocate din faza I n faza II

asupra produsului Pine alba

7.839,1157

CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE

N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA

3.400,7710

COST COMPLET

1.312.035,6315

COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT

2.186,7260

PROFIT

136.964,3685

RENTABILITATE

12,5%

COST COMPLET (inclusiv beneficiu)

1.476.000,0000

PRET DE VNZARE

2.460,0000

SC Panificaie Dobrun S.A.

FIA DE ANTECALCULATIE
30

PAINE CU CEREALE

Anexa 11

600 tone

Explicaii

U.M.

Cantitate /

Pre

Norma

unitar

Valoare totala

Materii prime
Materiale directe translocate din faza I n faza II asupra produsului
Pine cu cereale

747.913,4420

Cereale

kg

5.400

0,2500

1.350,0000

Faina

kg

1.200

5,8125

6.975,0000

Amelioratori

kg

150

3,1875

478,1250

Drojdie

kg

180

0,7000

126,0000

Apa

mc

1.200

1,4720

1.766,4000

Sare

kg

19.200

0,2315

4.444,8000

Gaze combustibile

mc

131

301,5215

39.499,3165

Energie electrica

kwh

426.000

0,2005

85.285,2000

Energie termica

gcal

1.596

72,4250

115.590,3000

lei/tona

8.412,0000

Cheltuieli transport
aprovizionare

TOTAL MATERIALE DIRECTE

1.011.840,5835

Salarii directe
Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I n
faza II asupra produsului Pine cu cereale
Glazurare pine

35.998,1280

ora

4.168

4,9375

20.575,9000

CTC

ora

2.388

4,0275

9.617,6700

CTC

ora

1.704

4,8650

8.289,9600

Ambalare

ora

3.870

4,1100

15.905,7000

Transport la secia

CAS 19.5%

19.037,4905

CFS 1%

2.719,6415

TOTAL MANOPERA DIRECTA

112.148,0900

TOTAL CHELTIUELI DIRECTE

1.123.988,6735

Cheltuieli generale ale seciei translocate din faza I n faza II asupra

produsului Pine cu cereale

56.752,8487

CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI N FAZA A-II-A A

PRODUSULUI PAINE CU CEREALE

120.054,2226

COST SECTIE

1.300.795,7448
31

Cheltuieli generale de administraie translocate din faza I n faza II

asupra produsului Pine cu cereale

7.839,1157

CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE

N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE

3.400,7710

COST COMPLET

1.312.035,6315

COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT

2.186,7260

PROFIT

136.964,3685

RENTABILITATE

12,5%

COST COMPLET (inclusiv beneficiu)

1.476.000,0000

PRET DE VNZARE

2.460,0000

32