UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIARCONTABIL, BUCURESTI
MASTER : CONTABILITATEA AGENTILOR
ECONOMICI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE
DISCIPLINA : METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
(MCC)
MASTERAND:
CNP:
CENTRUL TERITORIAL SIBIU
FORMA DE INVATAMANT : OL
SEMESTRUL : III
PROFESOR :

CUPRINS:

1.INTRODUCERE…………………………………………………………………pag
2.STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA………………………pag
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
2.6.

3
5

Date generale…………………………………………………………………. pag 5
Organizarea firmei............................................................................................ pag 5
Programarea cheltuielilor de productie.......................................................... pag 7
Programarea cheltuielilor directe……………………………………………pag 8
Programarea cheltuielilor indirecte………………………………………… pag 9
Programarea costului unitar………………………………………………… pag 10

3.CALCULUI COSTULUI EFECTIV……………………………………………… pag
3.1. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie………………….. pag
3.2.Repartizarea cheltuielilor de administratie si de desfacere………………... pag
3.3.Determinarea cantitativa si valorica a productiei neterminate…………….pag
3.4.Contabilitatea productiei finite obtinute……………………………………. pag
3.5.Calcului costului unitar………………………………………………………. pag

13
13
16
17
18
19

4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING LA
SC PANIFICATIE DOBRUN SA…………………………………………………... pag 20
4.1 Pragul de rentabilitate………………………………………………………...pag
4.2 Factorul de acoperire………………………………………………………….Pag
4.3.Coeficientul de siguranta dinamic……………………………………………pag
4.4 Intervalul de siguranta……………………………………………………….. pag

21
22
23
23

CONCLUZII……………………………………………………………………….. pag 24
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………pag 25
ANEXE…………………………………………………………………………….. pag 26

2

METODA DIRECT-COSTING
1 INTRODUCERE
Diversificarea activitătilor de producţie si desfacere, sub aspectele organizării, functionării ,
dotărilor şi chiar rezultatelor obţinute, a cerut si in materie de costuri o alternativă, o alta opţiune
decat cea a costurilor complete. Alternativa o reprezintă costurile parţiale care conţin numai
cheltuieli strans legate de volumul activităţii. Ne referim la cheltuielile variabile, care depind de
volumul de activitate şi la cheltuielile directe, care se identifică pe un anumit purtator de costuri
care poate sa fie un produs, o comandă, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de
cheltuieli sunt ocazionate exclusiv de producţie, de prestarea de servicii sau de execuţia de lucrări.
Pe de altă parte, relaţia cauză-efect este cel mai coerent şi profund analizată prin intermediul
cheltuielilor variabile şi fixe.
În noul mediu economic costurile parţiale şi-au extins sfera conceptuală, cuprinzand în
opinia multor specialişti, pe langă costurile variabile, costurile directe, si categorii de costuri care,
altă dată, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete . Astfel :
• costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor parţiale, el neluand in seamă
cheltuielile generale de administrare şi cheltuielile de desfacere ;
• costul marginal sau incremental, care se refera la consumurile aferente ultimei
unităţi(serie, lot, produs) adiţionale producţiei precedente. Această categorie de costuri este parţială
pe de o parte, prin prisma faptului că se referă la o parte a producţiei şi nu la intreaga producţie.
Lărgirea sferei conceptuale a costurilor parţiale dă acestora posibilitatea de a satisface
cerinţele din ce in ce mai diverse si mai profunde ale managementului, in condiţii de concurenţă, de
eficienţă maximă si de castigare a supremaţiei in cadrul ramurii, activităţii, domeniului in cauză.
În sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor parţiale se înscriu metoda direct- costing,
cunoscută şi sub numele de metoda costurilor variabile şi metoda costurilor directe.
Elemente ale metodei direct – costing au fost relevate de catre economistul german
Schmalenbach, pe la sfarşitul secolului al XIX-lea prin cercetarea comportamentului cheltuielilor în
raport cu volumul producţiei şi elaborarea a doua feluri de calculaţie : o calculaţie simplă a
cheltuielilor şi o calculaţie a « valorii de exploatare ». În opinia specialistului german, esenţa
acesteia o reprezintă împărţirea costurilor în fixe şi proporţionale, cu imputarte asupra unităţii de
produs, doar a cheltuielilor proporţionale nu şi a celor fixe.
El propunea, de asemenea, separarea cheltuielilor fixe într-un cont colector şi trecerea lor
asupra rezultatelor, prin ocolirea calculaţiei costurilor. În Germania au mai fost şi alţi specialişti
care au utilizat cate un concept sau au remodelat unul deja existent, prin prisma a ceea ce mai tarziu
avea sa devina metoda costurilor variabile. Astfel, Fr. Schar în anul 1923 foloseşte noţiunea de
3

Logica metodei constă în faptul ca fiecare produs contribuie cu o „marja bruta” la acoperirea totalului cheltuielilor fixe. • coeficientul de siguranţă dinamic. • factorul de acoperire. la uzina de autoturisme Citroen. Acesta este motivul pentru care autorii lucrărilor de specialitate renunţă tot mai mult la termenul direct-costing. înlocuindu-l cu cel de costuri variabile. fară a utiliza raţionamentul decizional pe termen scurt care este asociat metodei. în timp ce totalul cheltuielilor fixe nu este supus repartizării. ci şi una a rezultatelor pe termen scurt. Hasenack în 1929 acreditează. suport pentru deciziile managementului . Donaldson Brown a colabroat pentru prima dată o calculaţie directcosting în 1923 la General Motors.  nu este doar o calculaţie de costuri. Metoda costurilor variabile. scopul principal constituindu-l elaborarea unor decizii pe perioade scurte. O partre din aceste caracteristici sunt :  utilizează comportamentul cheltuielilor pentru a le separa pe cele încorporate în costuri(variabile) de cele neîncorporabile(fixe) . în forma sa de bază are o serie de caracteristici care o individualizează şi i-au conferit statutul de metodă. ideea eliminării cheltuielilor fixe din calculaţia costurilor. de către o întreprindere care o folosea pentru elaborarea unui sistem de preţuri. şi el. Modelarea costurilor potrivit schemei direct-costing s-a manfiestat şi în Europa in 1934.  prestaţiile sau serviciile reciproce. 4 .beneficiu brut determinat ca diferenţă între cifra de afaceri şi cheltuielile variabile şi W. nu şi pe cele fixe. Rentabilitatea fiecărui produs se apreciaza prin existenţa unei marje pozitive. Prima menţiune a utilizării metodei costurilor variabile s-a facut în 1908. este un instrument util în managementul întreprinderii. continuand însa să îşi evalueze stocurile la costuri complete. • intervalul de siguranţă. Indicatorii specifici metodei sunt: • punctul de echilibru. între diferite segmente organizaţionale se decontează la nivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri . Metoda se bazează pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe şi indirecte) asupra fiecarui produs. intrucat costul produsului cuprinde doar cheltuielile variabile.  calculaţia specifică se sprijină pe indicatori care construiesc judecăţi. acestea fiind considerate costuri ale perioadei. Metoda direct-costing se mai numeşte şi metoda costurilor variabile. • coeficientul de volatilitate sau levierul operaţional.

este astăzi o societate cu capital privat. mult timp numindu-se „ manutanţa”. CTC SI PROT MUNCII SERV APROVIZIONARE SI DESF SEF SECTIE 1 COMPART MARKETING SEF SECTIE 2 COMPART TRANSPORT DIRECTOR ECONOMIC CONTABILITATE PERS SALARIZARE MAGAZINE COMPART TRANSPORT Managerul .A . SC Panificaţie Dobrun S. • Realizează programul zilnic • Organizează încadrarea personalului • Evaluează activităţile personalului 5 . La ora actuala exista doua secţii de panificaţie. Înfiinţata in anul 1878 ca brutărie militara. având ca obiect de activitate fabricarea si comercializarea produselor de panificaţie.A. o secţie de producere a pastelor făinoase si mai multe magazine de desfacere proprii. 2.A. patiserie. biscuiţi si paste făinoase. 2 .2.este principalul coordonator al activităţii unităţii şi îndeplineşte unele funcţii manageriale cum ar fi: • Proiectare programare • Formulează obiectivele care să asigure eficienţa activităţii. 1 D a t e g e n e r a l e c u p r i v i r e l a S . adoptând sistemul de privatizare MEBO. cofetărie. una patiserie si biscuiţi. STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN S. Redactează planul de afaceri în care sunt cuprinse acţiuni concrete pentru realizarea obiectivelor propuse Managerul este cel care negociază cu diverşi furnizori şi cu clienţii fiind principalul coordonator. Societatea s-a desprins din Întreprinderea de morărit si panificaţie Sibiu si s-a privatizat in anul 1995.2 ORGANIZAREA FIRMEI DIREC TOR DIRECTOR PRODUCTIE DIRECTOR COMERCIAL DEPART. C . Panificaţie Dobrun S.

Directorul de producţie – împreună cu compartimentele din subordine.contabilă şi evidenta tehnico-operativă. materiale etc. • Organizează activitatea de control financiar preventiv şi exercită direct sau prin delegare de competenţă controlul financiar preventiv al actelor de cheltuieli şi angajamente care conduc 6 . asigurând corecta determinare a costurilor. • Răspunde de respectarea disciplinei financiare şi contractuale având obligaţia de a refuza în condiţiile legii orice operaţie patrimonială care contravine dispoziţiilor Legii Contabilităţii nr. programează şi controlează activitatea de realizare a producţiei. urmăreşte respectarea măsurilor de protecţie a muncii de pază şi securitate şi de stingere a incendiilor. Acest compartiment are următoarele atribuţii: • Gestionează sistemul de stabilire a preţurilor şi tarifelor aferente activităţii societăţii comerciale şi verifică preţurile şi tarifele suportate de firmă. organizează. necesare producţiei precum şi cu desfacerea pe piaţă a produselor firmei şi care coordonează compartimentul marketing. • Întocmeşte documentaţiile pentru propuneri de preţuri şi tarife la produsele şi serviciile noi. De asemenea are in subordine compartimentul Transport si reţeaua de magazine proprii. control preventiv post calcul. Este subordonat managerului general al societăţii şi are atribuţiile: • Organizează şi controlează direct şi permanent întreaga activitate financiar . completata si actualizata. contabilă-statistică la nivelul societăţii. • Organizează. precum şi utilizarea lor eficientă.Directorul comercial – are în subordine serviciul aprovizionare desfacere care se ocupă cu aprovizionarea de materii prime. coordonează şi stabileşte circuitul documentelor de evidentă primară. • Urmăreşte şi analizează evoluţia preţurilor şi tarifelor proprii şi prezintă factorilor de decizie propuneri de îmbunătăţire Directorul comercial este cel care se ocupă de partea comercială a firmei si de relaţiile clienţi- furnizori. tehnic operativă şi contabilă privind mişcarea valorilor materiale şi băneşti. Directorul economic – este coordonatorul activităţii în domeniul financiar contabil şi este cel care prezintă managerului şi Consiliului de Administraţie situaţia financiară lunară şi trimestrială a firmei. evidenţa în expresia valorică a resurselor intrate în procesul de producţie şi obţinute în urma desfăşurării lui. În cadrul acestei funcţii se integrează activităţile prin care se asigură fondurile financiare necesare desfăşurării activităţii economice a societăţii.82\1991 modificata.

deci a potenţialului de vânzare. • Angajează unitatea prin semnătura sa alături de director în toate operaţiunile patrimoniale ale unităţii • Organizează. îndruma. circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate precum şi pentru preocupări şi propuneri pentru informatizarea lucrărilor financiar contabile • Asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare. • Adoptă măsuri de urmărire şi control a realizării bugetului de venituri şi cheltuieli şi a celorlalte planuri financiare aprobate. In general. credite şi plăţi casă pe baza analizelor şi studiilor proprii şi a celor de la ceilalţi componenţi ai compartimentului financiar contabil.A.întocmeşte lunar listele de plata ale salariaţilor si documentele justificative de înregistrare a reţinerilor salariaţilor si contribuţiile datorate la bugetul statului.primeşte date şi informaţii în legătură cu resursele umane şi transmite conducerii societăţii informaţii privind nivelul de salarizare. • Adoptă măsuri pentru întocmirea. adoptă măsuri şi controlează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli. la nivelul producţiei din perioada precedenta. Acesta răspunde pentru efectuarea corectă şi la timp a tuturor înregistrărilor contabile. previziunea vânzărilor constituind elementul fundamental in programarea producţiei. gradul de calificare a personalului . elaborarea programului de producţie este precedata de evaluarea obiectiva a cererilor pieţei.la efectuarea de plăţi precum şi mişcări de valori materiale şi băneşti şi îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea de control financiar intern.3 Programarea cheltuielilor de producţie Programarea producţiei In cadrul SC Panificaţie Dobrun S. 2. Serviciul personal salarizare . bilanţurilor şi a altor documente prin care se evidenţiază activitatea economico-financiară a unităţii şi rezultatele sale. Stabileşte măsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea de către întregul personal a tuturor actelor normative în vigoare Serviciul contabilitate – asigură organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii generale a firmei respectând prevederile Legii Contabilităţii. cu variaţii in plus sau in minus reduse ca mărime. Un element important in stabilirea programului de producţie îl constituie capacitatea de producţie care reprezintă producţia maxima cu o anumita structura si 7 . programul de producţie se stabileşte.

potrivit formulei: Chi = Cij * Pi in care: Ch – expresia băneasca a valorii unui consum productiv. in condiţii tehnico – economice optime.A. apa. de regula un an. de obiecte de inventar. - programarea aprovizionărilor ce trebuie efectuate. - pregătirea fabricaţiei. aburi. Cheltuielile directe (cheltuieli care se repartizează direct pe unitatea de produs) sunt formate din: - cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale directe. materialului consumat. 2. j – produsul pe care se identifica respectiva cheltuiala. - asimilarea in fabricaţie a noilor produse. - cheltuieli cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.4 Programarea cheltuielilor directe Programul cheltuielilor directe se elaborează in cadrul SC Panificaţie Dobrun S. combustibilului. i – felul materialului. Procedeul folosit la SC Panificaţie Dobrun S. pentru fiecare fel de produs din nomenclatorul de fabricaţie. - elaborarea documentaţiei tehnologice. in genere. C – cantitatea consumata productiv. In raport cu programarea principala se detaliază: - lansarea in producţie. pe baza acestora se stabileşte programarea principala a producţiei de produse finite pe o perioada convenabila. de combustibili. Cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale se determina pe baza specificaţiei de materiale conform următoarei relaţii de calcul: 8 . P – preţul unitar al materiei prime. Acest procedeu se foloseşte pentru determinarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri ce se pot exprima cantitativ cum ar fi: consumul de materii prime si materiale. O data determinata capacitatea de producţie si programul de producţie.calitate pe care o poate obţine unitatea de producţie in cursul unei anumite perioade. Expresia băneasca a valorii unor asemenea consumuri pe unitate de produs se determina. de energie. pentru programarea cheltuielilor directe este „Procedeul ponderării cantităţilor cu preturile”.A.

- amortizarea mijloacelor fixe. apa. gaze folosite in scopuri administrativ – gospodăreşti. 3). normele de munca pe operaţii) si un element valoric care este tariful de salarizare corespunzător gradului de pregătire profesionala. - uzura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar cu caracter administrativ – gospodăresc.) * număr bucati i – număr curent al materialelor din specificaţia de materiale. 5. calculul cheltuielilor cu salariile directe se efectuează după formula: Chi = ∑ (norma de munca pe operaţie * tarif orar) * număr bucati j – număr curent al operaţiei din fisa tehnologica. - cheltuielile cu consumul de energie electrica. Pentru exemplificare se vor întocmi programele cheltuielilor materiale directe pentru cele doua faze.U. - cheltuieli cu protecţia muncii. - taxe poştale. - alte cheltuieli materiale indirecte. In componenta cheltuielilor generale de administraţie si desfacere sunt cuprinse: - cheltuielile cu consumul de materiale pentru nevoi administrativ - gospodăreşti. Pentru exemplificare se vor întocmi programele cheltuielilor cu salariile directe. Calculul cheltuielilor cu salariile directe se realizează având in vedere un element cantitativ (timpul de munca.8% CAS si 0.Chi = ∑ (norma consum * P. 2. La acestea se adăuga 20. gaze. in luna martie 2008 (anexele 1. termica. CAS si CFS aferente acestora pe cele doua faze de calculaţie (anexele 4. 6). 9 . apa. 2.5% CFS. cheltuielile generale ale secţiei sunt formate din: - cheltuieli pentru întreţinerea si funcţionarea utilajului. cheltuielile indirecte sunt formate din cheltuieli generale ale secţiei si cheltuieli generale de administraţie si desfacere. - salariile personalului indirect productiv inclusiv CAS si CFS aferente acestora. In continuare. - salariile personalului administrativ si de conducere inclusiv CAS si CFS aferente acestora. telefon.5 Programarea cheltuielilor indirecte In fundamentarea cheltuielilor de producţie. Deci. - cheltuielile cu consumul de energie electrica. termica.

Pentru programarea cheltuielilor generale de administraţie si desfacere se foloseşte aceeaşi metodologie.63*1.077.66*1% = 3.998% a fost rotunjit la 1%.57655 = 132.15 lei FAZA II PAINE CU CEREALE 340.296. inclusiv CAS si CFS aferente acestora) pe fiecare baza: FAZA I PAINE 83. Programarea cheltuielilor indirecte se va face după o metodologie unitara.10*1% = 3400.57655 = 63.889.31 lei FAZA II PAINE ALBA 40.77 lei 2.995. Pentru înlesnirea calculelor procentul de 0. etc. cu deosebire ca pentru determinarea procentului stabilit in loc de „Manopera directa” se vor folosi „Total cheltuieli directe” (anexa 8).27lei FAZA II PAINE ALBA 300.126.A. Programarea costului unitar se 10 .014.891. Acest coeficient este ponderea medie a cheltuielilor generale ale secţiei efective in manopera directa efectiva pe anul 2009 (anexa 7).22 lei Prin aplicarea procentului de 1% in totalul cheltuielilor directe se vor obţine cheltuielile generale de administraţie si desfacere: FAZA I PAINE 1.A.57655 la salariile directe.96*1.054. programarea cheltuielilor generale ale secţiei se realizează prin ponderea cheltuielilor cu salariile directe cu un coeficient prestabilit (1.530.57655=120.6 Programarea costului unitar Costul unitar pe produs se programează la SC Panificaţie Dobrun S.57655). alte prestaţii. Pentru luna martie a anului 2009 in cadrul SC Panificaţie Dobrun S.000.88*1. s-au înregistrat următoarele cheltuieli generale ale secţiei (prin aplicarea indicelui de 1.149. Având in vedere ca in postcalculaţie baza de repartizare a cheltuielilor generale ale secţiei este constituita din salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. dar diferenţiat pentru cheltuielile generale ale secţiei si pentru cheltuielile generale de administraţie si desfacere. plata facturilor întreprinderilor de transporturi. pentru fiecare produs in parte din nomenclatorul de fabricaţie.).04 lei FAZA II PAINE CU CEREALE 76.- cheltuieli privind desfacerea (costul ambalajelor.99*1% = 18.423.

a)Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale directe si cheltuielile cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.449. fise pe baza cărora se fundamentează preţul de vânzare. Potrivit procedeului ponderării cantităţii cu preturile.20 lei FAZA II PAINE ALBA Chm = 1.783.60 lei FAZA II PAINE CU CEREALE Chm = 2.897.49lei FAZA II 11 . unde: Chm – cheltuieli materiale pe unitatea de produs.finalizează prin elaborarea „Fiselor de antecalculaţie” ale produselor. FAZA I PAINE Chm = 2. j – numărul curent al operaţiilor din fisa tehnologica. unde: Ch s – cheltuieli cu salariile directe pe unitatea de produs.883. se foloseşte tot procedeul ponderii cantităţii cu preţul unitar. Pentru programarea cheltuielilor materiale se foloseşte specificaţia de materiale si următoarea relaţie de calcul: Chm = ∑ (norma consum i * preţ unitar). In programarea costului unitar.079. procedeu explicat in paragraful anterior.60 lei Pentru programarea salariilor directe se au in vedere normele de munca pe operaţii (schemele om-utilaj) si tarifele de salarizare. Rezultatele se înscriu in fisele de antecalculaţie: FAZA I PAINE Ch s = 59.883. se ponderează timpul de munca pe operaţii cu tariful de salarizare corespunzător operaţiilor pe baza următoarei relaţii de calcul: Ch s = ∑(norma de munca pentru operaţia j * salariul tarifar normal). b) programarea cheltuielilor indirecte. i – numărul curent al materialelor din specificaţie.996.905. Pentru realizarea antecalculaţiilor se vor parcurge următoarele etape: a) programarea cheltuielilor directe.88lei FAZA II PAINE ALBA Ch s = 28.

998.84=83995.48+10.996.63lei FAZA II PAINE ALBA Total manopera directa = 28.88lei FAZA II PAINE CU CEREALE Total manopera directa = 54.57655 la total manopera directa determinata in fisa de antecalculaţie cu ajutorul relaţiei: CGS = Total manopera directa * 1.037.PAINE CU CEREALE Ch s = 54. Rezultatele se trec in fisele de antecalculaţie: FAZA I PAINE 12 .719.074.96lei b) Cheltuielile indirecte cuprind cheltuielile generale ale secţiei si cheltuielile generale de administraţie si desfacere.439.88+20.8% corespunzător CAS pentru a determina totalul manoperei directe.8% + Ch s *1% Rezultatele se trec in fisa de antecalculaţie: FAZA I PAINE Total manopera directa = 59.91+2.999.17=40296.49+2.392.149.83+19.83lei La cheltuielile cu salariile directe astfel determinate se aplica procentul de 20.64=76.783. Programarea cheltuielilor generale ale secţiei se realizează prin aplicarea coeficientului prestabilit de 1.22+1.57665 unde: CGS – cheltuieli generale ale secţiei. Se foloseşte următoarea relaţie de calcul: TOTAL MANOPERA DIRECTA = Ch + Ch s *20.392.

96 * 1. FAZA I PAINE CGAD = 1.054.99 * 1% = 18. Repartizarea cheltuielilor de administraţie si desfacere.31lei FAZA II PAINE ALBA CGS = 40.66 * 1% = 3.CALCULUL COSTULUI EFECTIV 3.CGS = 83.05lei FAZA II PAINE CU CEREALE CGS = 76.400. Programarea cheltuielilor generale de administraţie si desfacere se realizează prin aplicarea procentului prestabilit de 1% (calculat anterior) la totalul cheltuielilor directe (total materiale directe + total manopera directa). Se va folosi relaţia: CGAD = Total cheltuieli directe * 1% unde: CGAD – cheltuieli generale de administraţie si desfacere.57655 = 63.995.1466lei FAZA II PAINE CU CEREALE CGAD = 340.829.126.57655 = 132.077. Repartizarea cheltuielilor comune de producţie ale fazelor.000.77 lei 3. sa rezulte costul complet unitar antecalculat.530. determinate in fisa de antecalculaţie.296.27lei FAZA II PAINE ALBA CGAD = 300.291.423.014. care se face separat pentru cheltuieli cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor si pentru cheltuieli generale ale secţiei. 2.10 * 1% = 3.63 * 1. 13 . Rezultatele se trec in fisa de antecalculaţie pentru ca prin însumare.1 Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie presupune următoarele etape: 1.88 * 1.149.22lei Cheltuielile însumate pana la acest punct determina costul unitar al producţiei antecalculat.57655 = 120.

Din punct de vedere teoretic.131632 Coeficientul determinat se inmulteste cu baza de repartizare obţinându-se cheltuieli cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor pe faze.131632 = 74. .31*1. pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie pe faze se foloseşte procedeul „suplimentarii”. .1. Se calculează un coeficient K CIFU astfel: K CIFU = Cheltuieli . care revine unui produs oarecare „j” se determina folosind formula: Cj = Bj * Ks In contabilitate cheltuielile de întreţinere si funcţionare a utilajelor (CIFU) se ţin separat. . inclusiv CAS si CFS aferente acestora..58lei .947. func ţuncţi ea .numărul de produse.alte cheltuieli. n .86lei 14 .cheltuieli cu reparaţii capitale efectuate cu terţii. In cadrul SC Panificaţie Dobrun S. Pentru repartizarea cheltuielilor cu întreţinerea si funcţionarea utilajului.cu .935 .coeficientul de suplimentare.cheltuieli curente efectuate cu forte proprii. dar diferite ca mărime (nivel) pentru fiecare din ele.44 K CIFU = 109 . b) Calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea cheltuielilor de repartizat (Chr) la baza de repartizare in cazul fiecărui produs folosind formula: Ch r Ks = n ∑B j =1 j unde: K s . Ch r . . aceasta presupune următoarele etape: a) Alegerea unui criteriu sau al unei baze de repartizare comuna cu natura tuturor produselor care constituie obiecte de calculaţie. c) Calculul cotei de cheltuieli „C”.131632 = 49.La produsul pâine cereale: CIFU = 65.A.între ţntre ea . .cheltuieli cu reparaţii curente efectuate cu terţii. Acestea se compun din : .406 .amortismente.988.La produsul pâine alba: CIFU = 43. .cheltuieli cu reparaţiile capitale executate cu forte proprii.utilajului Salarii . B j .cheltuieli de repartizat. ca baza de repartizare se considera salariile directe.627.40 = 1.baza de repartizare corespunzătoare produsului.şi .09*1.directe + CAS + CFS 124 .778.

Cheltuielile generale ale secţiei specifice secţiei Pâine se compun din salarii indirecte inclusiv CAS-ul si CFS-ul acestora.594.98 109.776.86=109.39 28. alte cheltuieli.. respectiv cele translocate din faza I in faza II si cele înregistrate in faza II efectiv.58lei Situaţie de repartizare a CIFU si CGS PRODUS SALARII CIFU CGS CGS (total) 43.59= 42.627..57 74.238. DIRECTE + CAS + CFS 481.La produsul Pâine alba: CGS = 43.778.53lei Înregistrarea contabila este următoarea: 921”Cheltuielile = 923”Cheltuieli 304.947.637.85 19.86+49.GENERALE .40 = 0.97lei 15 . SECTIEI SALARII .31 65.39lei .La Pâine cu cereale: CIFU = 35. cheltuielile efectuate de laboratorul CTC aferent.97 103.406.09 49. ALE .40 124.42 48.401.La Pâine alba: CIFU = 59.99+19. baza de repartizare o constituie tot manopera directa.94+28.44lei CGS = 23.42 DIRECTE + CAS + CFS Pâine alba Pâine cereale TOTAL In contabilitate se vor înregistra cheltuielile indirecte pe total.281. obţinându-se cheltuielile generale ale secţiei: .560.4383 Coeficientul astfel determinat se aplica la baza de repartizare. Se calculează următorul coeficient: K CGS = K CGS = CHELTUELI .281.988.947.97 172.520..988.57=109.467.43833 = 19.906.009. Rezulta ca vom avea următoarele: .43833 = 28.58 69.059.39= 42. cheltuielile cu poluarea.906.627.906.778.La produsul Pâine cereale: CGS = 65.87. cheltuieli cu protecţia muncii.75+74.935.39lei .61lei CGS = 13.09 * 0.. amortismentele utilajelor indirecte.187.997.31 * 0.281. Pentru repartizarea cheltuielilor generale ale secţiei.534.935.45 109.

520.directe Se poate observa ca baza de repartizare o constituie totalul cheltuielilor directe.63 = 0.17 + 1.50 * 0.724.341.724.006291 = 2.467.cheltuieli .93 * 0.87lei Pâine cu cereale 6.44lei Pâine alba CGS 42.642.39lei Formula contabila prin care se înregistrează CGA este: 921”Cheltuielile baza” = 924”Cheltuieli generale de administraţie” 16066.349 .39lei Pâine cereale CIFU 109.37 K CGA = 626 .487. 3.854.607.006291 = 0.741.940 .13 + 2.26lei activităţii de ----------------- Pâine alba 9.La pâine cereale: CGA = 294. Pentru repartizarea acestor cheltuieli se calculează coeficientul KCGA si KCGD după formulele: KCGA = CGA Total .directe KCGD = CGD Total .637. adică cheltuieli materiale directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.87lei La Pâine cereale: CGA = 4.086.086.2 Repartizarea cheltuielilor de administraţie si de desfacere .61lei Pâine cereale CGS 42.22lei Se înregistrează in contabilitate cheltuielile de administraţie translocate din faza I in faza II.cheltuieli .854.La pâine alba: CGA = 331.14lei . Astfel vom avea: La Pâine alba: CGA = 7.341.006291 = 1.63% Coeficientul astfel determinat se aplica la bazele de repartizare astfel: .22 = 6.14 = 9.39lei 16 .53lei 3.activităţii de baza” indirecte de producţie” --------------- Pâine alba CIFU 1.976.

La pâine alba: CGD = 331.63 = 0.93 * 0. ea nu trebuie luata in considerare la calcularea producţiei finite.362.41% Aplicat acest coeficient la bazele de repartizare.004107 = 0.741. Aceasta producţie lipseşte in mod fizic doar acolo unde fabricaţia se desfasoara instantaneu sau are o durata foarte scurta. condiţionează nu numai exactitatea calculului costului producţiei finite ci si a altor indicatori privind eficienta activităţii întreprinderii.607. Aceasta separare nu este întotdeauna necesara.50 * 0. metoda ce presupune următoarele etape: Pregătirea inventarierii.K CGD = 272.3 Determinarea cantitativa si valorica a producţiei neterminate Desfăşurarea normala a fabricaţiei presupune in permanenta existenta unei cantitati de producţie aflata in prelucrare la locurile de munca purtând denumirea de producţie neterminata.01lei . Aşa este cazul întreprinderilor cu producţie de masa. Acolo unde producţia neterminata ramane constanta din punct de vedere fizic si deci valoric. Spre a determina costul producţiei finite se pune problema separării din total a costurilor aferente producţiei neterminate. metoda folosita pentru determinarea producţiei neterminate este inventarierea..004107 = 1.64 626. Constatarea cantităţilor de producţie neterminata. care se efectuează de o comisie tehnica prin: 17 . . ce consta in: . In cazul SC Panificaţie Dobrun S.01lei Pâine cereale 1210.La pâine cereale: CGD = 294.349.aranjarea in loturi omogene si etichetarea loturilor de producţie neterminata. rezulta: .210.A. 2.50lei Înregistrarea contabila a cheltuielilor de desfacere se face cu formula contabila: 921”Cheltuielile = 924”Cheltuieli activităţii de baza” de desfacere” 2572.004107 = 1. Determinarea corecta a costurilor privind producţia neterminata.50lei 3.recepţia producţiei terminate pana la data inventarierii si depunerea ei la magazia sau depozitul de produse finite.63lei ----------------- Pâine alba 1362.

inscrierea in liste de inventariere. Organizarea contabilităţii produselor finite urmăreşte pe deoparte modul in care producţia obţinuta se încadrează sau nu in planurile de producţie si vânzare. este o etapa necesara in determinarea costului unitar efectiv al produselor realizate.600lei . Acest grad se stabileşte sub forma procentuala de câtre comisia tehnica de inventariere cu ocazia constatării faptice a stocurilor de producţie neterminata. deoarece. . acestea sunt considerate cheltuieli fixe ce aparţin perioadei in care au fost efectuate si nu se pot relua in perioada următoare. in contul 931”COSTUL 902”DECONTARI PRODUCTIEI INTERNE PRIVIND OBTINUTE” PRODUCTIA prin creditul OBTINUTA” contului la costul antecalculat.200lei 18 .865. Înregistrarea in contabilitatea de gestiune interna a producţiei neterminate: 933 = „Costul producţiei in curs de execuţie” 921 „Cheltuielile activităţii de baza” 3.460 = 1. Pe baza antecalculaţiilor.120 = 1.numararea produselor aflate la locurile de munca. Cota de cheltuieli generale ale secţiei nu se include in costul producţiei neterminate. .masurare.4 Contabilitatea producţiei finite obţinute Produsele finite sunt înregistrate in contabilitatea SC Panificaţie Dobrun S. produselor finite obţinute le corespund următoarele cheltuieli: .pentru produsul Pâine cu cereale : 520 * 2. incarcand costul acesteia. iar evidenta producţiei neterminate se tine pe faze.. Calculul se efectuează pe structura articolelor de calculaţie.cantarire. conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii.279. se consemnează ca nu avem sold de producţie neterminata nici la începutul si nici la sfârşitul lunii si ca nu rezulta produse secundare. . si pe de alta parte. In cursul lunii martie s-au obţinut 880 tone din produsul finit Pâine alba. De asemenea.A. Evaluarea stocurilor de producţie neterminata înscrisa in listele de inventariere se efectuează in raport cu gradul de finisare tehnica.pentru produsul Pâine alba: 880 * 2.

162.20 = 471.093.38 + 228.11 + 287.372.800lei privind producţia obţinuta” ----------------- Pâine alba 1.185.62 = 1.21 = 68.619.73 4.279.68+ 314.A 19 . Pe baza calculelor efectuate in capitolele anterioare putem determina calculul costului unitar efectiv pe cele doua produse finite.73 222.Formula contabila pe baza căreia se face înregistrarea in conturi este următoarea: 931”Costul = 902”Decontari interne producţiei obţinute” 3.44 693.77 + 13.600lei Pâine cu cereale 1.24 + 13.997.8%) CFS (0.200lei 3.5%) PAINE ALBA 880 tone 1.45 + 31.05 = 688. prin adăugarea soldului producţiei neterminate la începutul lunii sau deducerea soldului producţiei neterminate de la sfârşitul lunii si prin raportarea la cantitatea obţinuta din fiecare produs.424.144.844.5 Calculul costului unitar Calculul costului unitar se realizează prin cumularea cheltuielilor pe fiecare sort de produs finit.66 7. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING IN CADRUL SC PANIFICATIE DOBRUN S.378.297.94 = PAINE CU CEREALE 520 tone 682.96 4.424.73 37.267.61 = 910.887. Pâine alba si Pâine cu cereale.794.105.126.24 + 9.449.06 = 69.99 22.527.865.342.49 = 374.420.71 6.90 + 47. care se realizează astfel: ARTICOL DE CALCULATIE Producţia fabricata Materii prime si materiale directe Salarii directe CAS (20.

Pe fiecare produs se calculează numai contribuţia bruta la beneficiu (marja bruta). Contribuţia bruta unitara la beneficiu (Cb u ) se calculează ca diferenţa intre preţul de vânzare unitar (Pv u ) si costul unitar (Ct u ). Aceasta metoda consta in separarea cheltuielilor de producţie si de desfacere in raport de variaţia volumului fizic al producţiei si desfacerii in cheltuieli variabile si fixe si luarea in considerare la calculul costului unitar pe produs numai a cheltuielilor variabile. Costul unitar se determina prin raportarea cheltuielilor variabile (Ch v ) la cantitatea de producţie rezultata (Q f ). Modelul de calcul este următorul: B/P = ∑ (Qvi * Cbu i ) – Ch unde: i = produsele 1. Calcularea indicatorilor metodei direct-costing se prezint astfel : 20 . din care se scade totalul cheltuielilor fixe din perioada respectiva (Ch f ). In conceptul acestei metode. foloseşte pentru determinarea rezultatului financiar brut metoda direct-costing sau metoda costurilor variabile. ci se reduc direct din rezultatele financiare brute.3. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al întreprinderii.A. Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structura sau ale perioadei. după următorul model: Ct u = Ch v Qf Folosind aceasta metoda se urmăreşte pe langa determinarea costului pe fiecare produs in parte si calcularea rentabilităţii totale. Astfel se obţine contribuţia totala la beneficiu (Cb). calculat in funcţie de cheltuielile variabile astfel: Cb u = Pv u – Ct u Determinarea rezultatului financiar total la nivelul întregii întreprinderi consta in înmulţirea cantităţii vândute din fiecare produs in perioada respectiva (Qv) cu contribuţia bruta unitara la beneficiu. deoarece cresc si descresc in raport cu mărirea sau micşorarea volumului producţiei si desfacerii. cheltuielile variabile se identifica si se colectează direct pe purtătorii de cheltuieli (respectiv pe produs) deoarece se considera ca numai ele depind de fabricarea si desfacerea acestora.SC Panificaţie Dobrun S.…….2. De aceea ele se programează si se urmăresc global si nu se includ in costul fiecărui produs. cheltuieli ce se efectuează indiferent de volumul producţiei si privesc in ansamblu capacitatea întreprinderii de a produce si a vinde. la nivelul întregii întreprinderi.n.

1 tone Pâine cereale = 294.3 tone 332 .186.137.7 21 .25 lei 1400 Cb u = Pe = i 97 .2 tone Deci numai respectând aceasta structura. nu pot fi insa considerate sui generis.200 TOTAL 3.159 .600 Pâine cu cereale 520 * 2460 1. Pragul de rentabilitate: Determinarea aritmetica: Cb Cb u = n ∑Qv i =1 465 .642.00 EXPLICATII SUME TOTALE 1. ci au la baza o anumita structura stabila prin programul de producţie si de desfacere care in situaţia noastră va fi după cum urmează: Pâine alba = 294.73 1.866.144.3 tone.800 2.116.25 Cele 294.4.38 = 294. VOLUMUL DESFACERII LA PRET DE VANZARE Pâine alba 880 * 2120 1.279.3 * 62.04 1.1 = 109.1.18 = 332.865.9 = 185.3 tone care constituie pragul de rentabilitate.097.50 TOTAL 2779213. VOLUMUL DESFACERII LA COST PROGRAMAT Pâine alba 880 * 1.20 Pâine cu cereale 520 * 2. secţia poate avea pragul de rentabilitate situat la 294. PRODUS VOLUM FIZIC AL PRODUCTIEI Absolut (tone) Relativ (%) Pâine alba Pâine cu cereale 880 520 62.3 * 37.792 .90 37.10 TOTAL 1400 100.

30 4.68 * 100 = 14. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) 367.071. Fa = Cb 465 . fie raportând cheltuielile fixe (Ch f ) la volumul desfacerilor (la preţ de vânzare) la nivelul pragului de rentabilitate(d) si înmulţind cu 100.200 Secţia a optat in cursul lunii pentru o producţie mai mare la Pâine alba fata de cea luata in consideraţie la începutul lunii.80 EFECTIVE (5-6) 4.087 . 22 . fie raportând contribuţia bruta la beneficiu (Cb) la volumul total desfacerilor la preţ de vânzare (D) si apoi înmulţind cu 100.50 TOTAL 456.102.366.50 TOTAL 2.71 % 1. CHELTUIELILE VARIABILE Pâine alba 880 * 1.38 7.086. Aceasta înseamnă ca conducerea secţiei si a întreprinderii sa-si facă o politica de fabricaţie si desfacere câtre produsul cu factorul de acoperire cel mai ridicat. Factorul de acoperire (Fa) acesta se calculează in procente. CHELTUIELI FIXE TOTALE 97.53 % 1.50 * 100 = 15.50 TOTAL 365.071 .811. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) PLANIFICATE (1-2) Pâine alba 880 * 253.865 .085.600 Pâine cu cereale = 194 .159.679. Pentru produsele noastre factorul de acoperire este următorul: Pâine alba = 271 .792.144 .3.18 6.75 1.79 % D 3. La Pâine alba beneficiul planificat pe produs este de 273.112.96 1.528.18 * 100 = * 100 = 14.640. Acest lucru a dus la diminuarea rentabilităţii potenţiale pentru Pâine cu cereale.82 5.68 Pâine cu cereale 194. Aceasta rezulta si din compensarea beneficiilor planificate pe fiecare produs.86 223.279 .2.32 Pâine cu cereale 520 * 2.087.27 lei/tona.800 Cu cat acest indicator va fi mai mare cu atât si beneficiul va fi mai ridicat.594.586. CONTRIBUTIA LIMITA LA BENEFICIU (1-4) Pâine alba 271.483.80 Pâine cu cereale 520 * 273.27 142.159 .

800 – 661. in mod absolut vânzările pot sa scadă cu 2. Pentru a vedea marja pana unde putem scădea vânzările. dar exprimate in cifre absolute.98% aduce secţia in situaţia punctului de echilibru. Cunoscând factorul de producţie antedeterminat.si a preţului de producţie după relaţia: Ks = D −d 3.98 % Cb 4. determinam : .Coeficientul de siguranţa dinamic se poate calcula si cu formula: Ks = 367 .79 . Acest lucru este posibil prin determinarea influentelor pe care le are asupra rezultatului. respectiv pretul de vanzare.144.3. volumul productiei.206 = 2.18 * 100 = 78.683. Intervalul de siguranţa . CONCLUZII Calculele efectuate pe baza relatiei pret-cost-volum reprezinta un instrument important al conducerii societatii.8 B * 100 = 465 . putem calcula: Is = D – d = 3.594 lei Deci.594 lei pentru ca secţia sa nu intre in zona pierderilor.159 .144 .206 14 .98% pentru ca secţia sa nu intre in zona pierderilor. In urma analizei cheltuielilor si a modalitatii de calculatie a costurilor se poate concluziona daca : 23 .800 Acest indicator ne arata ca vânzările pot sa scadă cu 78.366 . care poate fi folosit in scopul optimizarii rezultatului activitatii economice. pe baza relaţiei: d= Ch f Fa = 97 .144 . modificarea factorilor care au stat la baza stabilirii lui. cheltuielile variabile.volumul desfacerii la nivelul punctului de echilibru (d).38 * 100 = 661. Scăderea vânzărilor cu 78. pe cale inversa.98 % D 3. după care orice scădere ne duce la pierderi.Din analiza celor doi indicatori (beneficiul planificat si factorul de acoperire) rezulta ca secţia si conducerea au adoptat o politica greşita de producţie. cheltuielile fixe si structura productiei.792 .206 * 100 = * 100 = 78.683. 4.800 − 661 .4.

36 ÷ 47. Băluţă Aurelian: „Metode şi procedee de calculaţie şi analiză a costurilor” Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti .Societatea are autonomie financiara si capacitate de autofinantare . Iatan Elena. 2007. 2006. Stere Mihai: „Control de gestiune”. Popescu Lucian. Popescu Lucian: „Procedee de calculaţie a costurilor de producţie – Aplicaţii on line”. Editura Tribuna Economică .aplicatii.2003. cu posibilitatea largirii ei si daca detine si capacitate de productie si de vanzare mai mare .ISBN 978-973-725-844-1.Are o piata de desfacere stabila. . 10 / octombrie. Popescu Lucian: „Calculul costurilor unitare ale producţiei de fabricaţie interdependentă”. 5. Contabilitate de gestiune .2007. 6. 24 . 1 / ianuarie. Editura Tribuna Economică . 2. Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr.Bucureşti.Societatea este profitabila . . . Editia a III a..Are produse diversificate si de buna calitate. Bucureşti. . 3. Constanta.Detine o structura organizatorica buna si are angajat personal specializat. Editura Fundaţiei România de Mâine. BIBLIOGRAFIE 1. Ion Ionaşcu. 2007 4. Popescu Lucian: „Costul instrument de manipulare a rezultatului ?” Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. Editura Economică. pag. Andrei Tiberiu Filip.2005. Editura Muntenia.

Partea I.44. 43 . Revista „Tribuna Economică” nr. 23 din 12/01/2004. Ebbeken M.40 105.084 833 180 917 Preţ unitar 3. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE Martie 2009 Faza I – PAINE Anexa 1 Denumire Unitate de material măsura Apa Ameliorator Faina Drojdie Sare Praf de ou mc tona tona tona tona tona Cantitate 833 667 1. 54 . Calculatia si managementul costurilor. Ed. Bucureşti...00 Valoare totala 2.418. Bucuresti. 2001 .017. 13. 10. 2000.A. SC Panificaţie Dobrun S.00 182. 8.00 36.200. 11. Popescu Lucian: „Modele integrate de înregistrări contabile”. 9. nr. Bucureşti.00 700. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României. 6 / februarie.035. Editura Teora.Legea contabilităţii nr. 2002.00 25 . Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr.00 170.: „Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor”.20 70.00 2.. 7 / iulie. 2001 . Partea I. 35 . 454 din 18/06/2008.: „Calculaţia şi managementul costurilor”.Popescu Lucian: „Cost versus preţ în contabilizarea producţiei finite”. Genicod. pag.ISSN 14537516. Ebbeken K. pag.Ristea M..00 583.400.7.100.00 200.64. 2000 12. Ristea M. Editura Tribuna Economică.000. Călin O.. 1826/2003 pentru aprobarea „Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune” publicat în Monitorul Oficial al României nr. Posseler L. Editura Teora.832.00 2. Possler L.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. Cârstea Gh.ISSN 1453-7516.38.

50 333.00 1.40 105.120.00 18.00 3.416.00 3.883.00 Praf de ou tona 458.00 2.060.00 458.00 18.00 170.020.A.079.50 90.00 291.60 SC Panificaţie Dobrun S.00 200.00 700.50 3.00 1.000.00 630.550.00 1.883.000.50 92.897.00 TOTAL MATERIALE DIRECTE 1. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE Martie 2009 Faza II – Pâine cu cereale Denumire Unitate de Material măsura Apa Ameliorator Drojdie Faina Sare Praf de ou Ulei Cereale mc tona tona tona tona tona mc tona Anexa 3 Cantitate 416.00 416.00 Preţ Valoare unitar totala 3.50 333.00 1.008.20 SC Panificaţie Dobrun S.550.00 700.50 542.A.00 2.00 1.00 105.000.200.00 1.Ulei mc 6.50 92.000.200.00 170. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE 26 .017.00 TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.017.00 200.449.A.020.40 105.140.008.10 35.000 6.700.00 416.140.00 291.60 SC Panificaţie Dobrun S.00 3.50 542.00 6.020.416.50 2.50 90.10 35.905. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE Martie 2009 Faza II – Pâine alba Anexa 2 Denumire Unitate de Cantitate Preţ Valoare material măsura unitar totala Apa Ameliorator Faina Drojdie Sare mc tona tona tona tona 416.700.00 Ulei mc 3.00 TOTAL MATERIALE DIRECTE 2.060.

97 59.266.Martie 2009 Faza I – Pâine Anexa 4 Denumire Unitatea de Norma de Tarif operaţii măsura timp orar Preparare aluat Malaxare aluat Porţionare aluat Coacere Extragere din ora ora ora ora ora 3.9375 Total manopera 20.87 3.5% CFS 1% Total manopera TOTAL MANOPERA DIRECTA 40.52 81.0475 5.854.6075 5.6925 3.096 2.439.632 SC Panificaţie Dobrun S.A.485 10.A.1742 CTC CTC ora Ambalare ora TOTAL SALARII DIRECTE CAS 19. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE Martie 2009 Faza II – Pâine cu cereale Anexa 6 Denumire Unitate de Norma de Tarif operaţii măsura timp orar Amestec cereale ora 4.368 4.32 18.783.074.8650 4.995.02 7.296.998.996.0475 11.945 1.5% CFS 1% Total manopera TOTAL MANOPERA DIRECTA 83.50 27 .22 28.981.908 2.81.044 3.348 2.548 3.0275 3.03 11.232 1.8790 SC Panificaţie Dobrun S.813.53 1.579.914.1100 6.2198 1.213.168 4.0475 5. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE Martie 2009 Faza II – Pâine alba Anexa 5 Denumire Unitate de Norma de Tarif operaţii măsura timp orar Transport la secţia ora 798 4.81 16.999.602 4.268 3.655.899.88 20.844 cuptor Ambalare ora TOTAL SALARII DIRECTE CAS 19.

mii lei - Trim.2491 / 269.091.6455 29.835.57680 424.2365) * 100 = 0.7725 47. PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE ALE SECTIEI ÎN MANOPERA DIRECTA 2009 Anexa 7 .83 19.2491 506.121.768.392.835.57690 506.96 15.4604 501.888.1370 269.6415 CTC CTC ora Ambalare ora TOTAL SALARII DIRECTE CAS 19.57655 336.2725 / 4.055.Transport la secţia ora 4.1100 8.1370 = 1.055.5% CFS 1% 2.4604 = 1. Total cheltuieli Cheltuieli Ponderea cheltuielilor directe generale de de administraţie şi desfacere în total administraţie cheltuieli directe şi desfacere I II III IV 4.5625 (42.5956 1.0744 / 213. PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE ÎN MANOPERA DIRECTA 2009 Anexa 8 .A.57655 SC Panificaţie Dobrun S.6495 501.289.1135 4.037.mii lei - Trim.0275 9.1135) * 100 = 0.241.1830/17.6455 / 4.2482/1.5625 / 4.70 54.2365 42.6940)*100= 0.2025 / 3. Total Cheltuieli Ponderea cheltuielilor generale ale secţiei manopera generale ale în total manopera directa directa secţiei I II III IV 317.905.704 3.973% Total 17.4905 2.2410 4.719.870 4.617.768.5956=1.9562 = 1.882% (29.6940 170.1030 3.0744 424.0400 321.2410) * 100 = 0.2752 336.9620 SC Panificaţie Dobrun S.8650 4.241.A.888.0400 = 1.091.2752 / 317.2025 50.6495 / 321.1830 (170.67 1.388 TOTAL MANOPERA DIRECTA 76.57609 Total 1.901% (51.2482 1.9562 213.149.998% 28 .121.1030) * 100 = 0.241% (47.

913.452.200 5.745.2315 4.423.590.4720 1.0000 Amelioratori kg 150 3.17.2000 Energie termica gcal 1.5215 39.5040 132.131.1875 478.998. FIŞA DE ANTECALCULATIE PAINE ALBA Anexa 10 800 tone Explicaţii U.752. Cantitate / Preţ Norma unitar Valoare totala Materii prime Materiale directe translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine alba 747.997.1250 Drojdie kg 180 0.444.3645 * 800 / 1400 = 1.975.4420 83.995.596 72.8000 Gaze mc 131 301.4000 Sare kg 19.766.670.225 83.4420 Faina kg 1.839.8487 18.A.200 0.2700 * 800 / 1400 = 56.200 1.2700 * 600 / 1400 = de administraţie 10.131.3136 * 600 / 1400 = ale secţiei Cheltuieli generale 75.499.2005 85.995.3645 * 600 / 1400 = materiale directe Total cheltuieli 9.745.913.7000 126.6320 * 800 / 1400 = 747.4250 115.1280 132.A.1543 7.SC Panificaţie Dobrun S.6320 * 600 / 1400 = manopera Cheltuieli generale 47. SITUATIA DE TRANSLOCARE A CHELTIUELILOR DIRECTE ŞI INDIRECTE DIN FAZA I ÎN FAZA II Anexa 9 EXPLICATII PAINE ALBA PAINE CU CEREALE Total cheltuieli 1.1157 SC Panificaţie Dobrun S.972.9.291.3165 Energie electrica kwh 426.0000 Apa mc 1.M.000 0.3136 * 800 / 1400 = 35.291.285.8125 6.3000 29 .4649 18.423.

7710 COST COMPLET 1.6415 TOTAL MANOPERA DIRECTA 112.0000 PRET DE VÂNZARE 2.148.5835 Salarii directe Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine alba Amestec cereale 35.617.9000 CTC ora 2.839.388 4.0000 SC Panificaţie Dobrun S.7260 PROFIT 136.1100 15.998.5% 19.8650 8.9600 Ambalare ora 3. FIŞA DE ANTECALCULATIE 30 .A.4905 CFS 1% 2.312.964.035.575.704 4.476.0000 1.1157 CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA 3.752.3685 RENTABILITATE 12.6315 COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.870 4.6700 CTC ora 1.795.289.0900 TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.054.123.0275 9.9375 20.000.300.7448 Cheltuieli generale de administraţie translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine alba 7.Cheltuieli transport aprovizionare lei/tona - - TOTAL MATERIALE DIRECTE 8.1280 ora 4.8487 CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA 120.011.905.7000 Transport la secţia CAS 19.400.460.988.5% COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.840.412.6735 Cheltuieli generale ale secţiei translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale 56.186.2226 COST SECTIE 1.168 4.719.037.

011.3000 lei/tona - - 8.9600 Ambalare ora 3.840.3165 Energie electrica kwh 426.1875 478.499.5835 Salarii directe Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale Glazurare pâine 35.037.913.1250 Drojdie kg 180 0.596 72. Cantitate / Preţ Norma unitar Valoare totala Materii prime Materiale directe translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale 747.590.998.9375 20.2005 85.752.2226 COST SECTIE 1.9000 CTC ora 2.8000 Gaze combustibile mc 131 301.400 0.350.7000 126.1280 ora 4.0000 Faina kg 1.6415 TOTAL MANOPERA DIRECTA 112.000 0.4250 115.6700 CTC ora 1.123.285.4420 Cereale kg 5.444.704 4.8650 8.200 0.412.0900 TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.2500 1.4000 Sare kg 19.388 4.6735 Cheltuieli generale ale secţiei translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale 56.905.617.795.148.975.0000 Amelioratori kg 150 3.0000 Apa mc 1.300.2315 4.200 5.719.766.8487 CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 120.8125 6.7000 Transport la secţia CAS 19.2000 Energie termica gcal 1.168 4.870 4.M.1100 15.0275 9.054.5215 39.4905 CFS 1% 2.PAINE CU CEREALE Anexa 11 600 tone Explicaţii U.988.0000 Cheltuieli transport aprovizionare TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.575.289.5% 19.7448 31 .200 1.4720 1.

186.1157 CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 3.7260 PROFIT 136.035.5% COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.312.7710 COST COMPLET 1.3685 RENTABILITATE 12.964.Cheltuieli generale de administraţie translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale 7.400.000.460.6315 COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.476.839.0000 PRET DE VÂNZARE 2.0000 32 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful