Professional Documents
Culture Documents
a) Privita in general, stiinta reprezinta "Totalitatea cunotiintelor stiintifice acumulate in decursul vremii, avand la baza descoperirile ipotezelor realizate de savantii,oamenii de stiinta si pecialistii din intreaga lume si care au fost puse in slujba omenirii.
b) Privita in sens restrans, fiecare stiinta este formata dintr-o mare diversitate de cunostiinte specifice unui domeniu, ramura sau specialitate, acumulate in timp, ca rezultat al cercetarii desfasurate.
stiinta este o ramura de studiu care este preocupata atat de multimile conectate ale adevarurilor demonstrate cat si cu factorii sistematici clasificati si mai mult sau mai putin corelati, obtinandu-se legi generale si care includ metode demne de incredere pentru descoperirea ade 232f52c varului pur in interiorul domeniului sau.(Oxford Dictionary).
Privita in sens restrans, cercetarea e o activitate specifica unui domeniu al stiintei, tehnicii si tehnologiei, economiei, medicinei, vietii, precum si pentru cunoasterea marilir, oceanelor si cosmosului.
Dupa profunzimea, amplitudinea, importanta si rezultatele obtinute, cercetarea stiintifica este "una dintre acele actvitati extrem de complexe si de subtile" (BEVERIDGE)
Cercetarea stiintifica este de doua feluri: cercetarea fundamentala si cercetarea opertionala-aplicativa. Ele se afla intr-o relatie de intredependenta si interconditionare.
Cercetarea stiintelor fundamenale ete o activitate profunda, minutioasa,laborioasa, foarte complexa care se ocupa de un anumit domeniu vital pentru omenire.
Cercetarea stiintelor operationala-aplicativ este aceea activitate specifica intr-un anumit domeniu, strict limitata, care are ca scop cunasterea si aplicarea intr-un timp cat mai scurt.
Metodologiile dupacontinutul si domeniul de aplicare sunt de doua feluri: metodologia generala si metodologia specifica.
a) Metodologia clasica farmata din totalitatea metodologiilor utilizare in decursul vremii, in cercetarea stiintifica si din care fac parte: observatia, analiza si comparatia, sinteza, inductia, deductia sau rationamentul, studiile de caz si generalizarea concluziilor.
Metodologia specifica se utilizeaza numai intr-un cadru restrans, asupra unui singur domeniu al unei stiinte.
Stiinta este creatia umana, fiind rezultat al gandirii, inteligentei si inventivitatii, precum si activitatii de cercetare si creare de bunuri si valori corespunzatoare nevoilor sociale, deosebit de complexe si dinamice.
In decursul istoriei, savantii, oamenii de stiinta prin activitatea lor de cercetare au creat o mare diversitate de stiinte. Dintre acestea amintim: stiintele matematice si economice ca fundament al existentei si evolutiei societatii omenesti, precum si o mare gama de stiinte specifice ca: astronomia, fizica, chimia, biologia, geologia, ecologia, medicina, stiintele sociale si multe altele.
Gandirea stiintifica reprezinta facultatea superioara a creierului omenesc de a reflecta n mod abstract si generalizat realitatea obiectiva. Concentrare a activitatii psihicului asupra unui lucru; meditare; gnd. Capacitatea de a-si nchipui ceva n mod creator; imaginatie creatoare; fantezie.
Gandirea stiintifica a debutat n Grecia o data cu filozofii ionieni Thales, Anaximandros si Anaximenes. Filizofii ionieni sunt primii care au avut convingerea ca oamenii pot ntelege universul bazndu-se doar pe rationament si nu pe mitologie si religie.
Cercetatorul e omul pasionat si dornic sa patrunda in "Tainele naturii", sa faca descoperiri sau sa aduca elemente stiintifice nooi la ceea ce s-a descoperit si se cunoaste. El traieste pentru stiinta si care ii aduce mari satisfactii.
Cercetatorul trebuie sa posede o pregatire superioara in domeniul profesional si o cunoastere profunda in domeniul cercetat, precum si in directii adiacente. Ell este un student toata viata. Citeste mult si permanent fiind in cunostiinta cu realizarile stiintei in general, darmai ales in domeniul cercetat.
O caracteristica a cercetatorului e capacitatea de gandire profunda si de investigatie. Face legatura intre procese sau fenomene si formele de manifestare.
Atitudineal lui este critica, curajoasa si logica. El trebuie sa recunoasca cand a gresit sau nu a reusit in executarea unei teme sau in formularea unei ipoteze, dar fara a renunta la cautarea adevarurului.
Dupa beveRIDGE: "cercetatorul in multe privinte se aseamana cu un piner cu: spirit intreprinzator, initiativa, capacitatea de a infrunta si invinge dificultatile prin propriile resurse, ingeniozitate si perseverenta, spirit de aventura si sentimentul de insatisfactie fata de domenii necunoscute si ideile dominante, nerabdarea de a-si verifica propria judecata"
delimitarea sau clasificarea stiintelor economice difera de la o scoala economica la alta, de la o tara la alta.
In principal, exista 2 criterii de baza in clasificaera stiintelor economice:criteriul evolutiv si crieteriul sferei de analiza economica. Plecand de la aceste aspecte. Stiintele economice au fost clasificate astfel:
3) Istoria economica
4) Statistica economica
b) documentarea - nvatarea;
c) explicarea fenomenului economic (sau cercetarea propriu-zisa), cu doua subetape importante: formularea ipotezei (momentul creator-constructiv) si verificarea ipotezei si a concluziilor stiintifice (momentul critic-valorizator);
E organizat cu frecventa, avand o durata de 3 ani si fara frecventa cu o durata de 4 ani. In acest timpactivitatea stiintifica a doctorantului, e condusa de oameni de stiinta cu o bogata experienta in cercetare si care sunt avizatinominal de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare si aprobat de Ministerul Invatamantului si Cercetarii.
La ora actuala, in Romania, activitatea de cercetare a doctoranzilor vizeaza elaborarea a trei referate stiintifice aferente tematicii generale de cercetare mentionate in Planul studiilor universitare de doctorat.
b) documentarea - nvatarea;
c) explicarea fenomenului economic (sau cercetarea propriu-zisa), cu doua subetape importante: formularea ipotezei (momentul creator-constructiv) si verificarea ipotezei si a concluziilor stiintifice (momentul critic-valorizator);
Ipoteza, daca se confirma, poate constitui o descoperire de mare valoare stiintifica. Orice ipoteza trebuie luata in considerare si apreciata ca fiind reala pana la verificarea si confirmarea sa.
Ipoteza e principalul instrument intelectual in cercetare. Functia sa e sa sugereze noi experiente si observatii: de accea duce uneori la descoperiri chiar atunci cand nu e corecta in sine.
Ipoteza in toate cazurile nu trebuie confundata cu o parere sau o apreciere, ci e o rezultanta a cercetarii.
Orice ipoteza pentru a fi concretizata, pe langa efecte, sunt necesare mijloace materiale si financiare coniderabile care trebuiesc asigurate prin programe nationale de cercetare. Fara o asemenea sustinere ipoteza poate ramane o simpla teorie desi constituie o mare descoperire stiintifica.
Inductia impune cunoasterea fenomenelor sau proceselor in profunzime. Aici intervin si studiile de caz a caror concluzii sunt generalizate.
Inductia, ca proces al gandirii, are un mare rol in cercetare, legatura ce se efectueaza intre presupunere si realitate.
Deductia se afala in interdependenta cu logica, insa ele nu se identifica. Rationamentul este o functie a creierului si se produce permanent la om, in cercetare are rolul de a retine ce e nou si deosebit.
Variabilele oricarui model repprezinta relatii de doua feluri fie relatii de tip determinist, fie relatii de tip stochastic.
Procedeele de masurare economice calitative sunt intemeiate pe abstractie, stiintifica realizate cu ajutorul inductiei si deductiei vizeaza in principal:
Relevarea si precizarea elementelor si factorilor care explica fenomenul sau procesul economic studiat; Evidenta clara a relatiilor de conditionare dintre fiecare element si fenomen sau proces cercetat; Precizarea relatiilor de conditionare dintre elementele interne fenomenului si cele din mediul extern al acestuia, cu alte fenomene economice; Conceperea si construirea de metode economice care sa expliciteze si sa reprezinte cat mai corect fenomenul economic studiat.
Exemplu de procedee de analiza calitativa: procedeeul concordantei, diferentei, combinat, variatiilor concomitente, soldului sau ramasitei, procedeeul de grupare, procedeeul comparatiei.
Observarea ca metodologie generala e folosita atat in cercetarea fundamentala cat si in cercetarea operationala-aplicativa.
Dupa Alexandre Perieteanu "observarea este foarte diversificata dar are multe trasaturi comune care creeaza cadrul ei general si aplicativ".
Prin observare cercetarea face constatarea aupra comportamentului, structurii si mai ales a legaturii ce exista in cadrul fenomenelor, proceselor, obiectelor, vietii precum a interdependetelor lor. Prin aceasta se constata ca nimic nu e izolat, singular, intamplator si ca totul se afla intr-o mare complexitate de legaturi, influente, conditii reale, naturale si sociale. Nu se incheie printr-o constatare, ci se continua pe tot timpul cercetarii efectuate.
In concluzie, observarea sta la baza orcarei cercetari si are rol deosebit in realizarea descoperirilor, ipotezelor si teoriilor.
a. b.
Subcapitolul 1 Subcapitolul 2
3.1 subcapitolul 1
3.2 Subcapitolul 2
3.3...