Curs 6 Drept civil 10.11.

2010 Aspecte care privesc modalitate juridice ale dreptului de proprietate In regula dreptul de proprietate apartine exclusiv unui titular. Sunt insa si situatii in care dreptul de proprietate nu se prezinta ca un drept pur si simplu ci apare fie afectat de o conditie rezolutorie si atunci vor!im proprietate rezolu!ila " este do!andita in temeiul unui titlu lovit de nulitate relativa atunci vor!im de proprietate anula!ila sau apartine # este do!andita de 2 sau mai multi proprietari si atunci vor!im de proprietate comuna. $roprietatea rezolu!ila# Art. 101% Cod civil defineste conditia rezolutorie ca fiind acea conditie care supune desfiintarea o!ligatiei la un eveniment viitor si incert. Dreptul de proprietate transmis su! conditie rezolutorie are o existenta nesigura in patrimoniul do!anditorului pentru ca daca nu se indeplineste conditia el tre!uie sa restituie !unul transmitatorului. Distingem 2 ipoteze 1. $ana la indeplinirea conditiei !unul apartine la 2 proprietari. &ransmitatorul are un drept de proprietate supus conditiei suspensive iar dreptul do!anditorului este supus conditiei rezolutorie. 2. Daca conditia se indeplineste' o!ligatia transmitatorului dispare si el redevine proprietarul !unului. Daca conditia nu se indeplineste dreptul de proprietate al do!anditorului se consolideaza retroactiv. Aspecte care privesc proprietatea anula!ila. Dreptul a fost constituit prntr#un act lovit de nulitate relativa. Actul nul poate fi confirmat de cel ce poate invoca nulitatea( fie prin executarea lui' fie prin neintroducerea in anula!ilitate in interiorul termenului de ) ani. $e perioada termenului cat exista incertitudinea cu privire la invocarea nulitatii suntem in prezenta a 2 proprietari. *xista in situatia in care actiunea in anula!ilitate este introdusa incertitudinea dureasza pe parcursul solutionarii procesului' dar odata respinsa actiunea se consolideaza retroactiv dreptul de proprietate al do!anditorului. Desigur perra contrario daca actiunea este admisa dreptul revine la transmitator. ). $roprietatea comuna# Distingem 2 situatii #$roprietatea comuna pe cote parti #$roprietatea comuna in devalmasie $roprietatea comuna pe cote parti presupune ca !unul nefractionat in materialitatea sa apartine concomitent la 2 sau mai multi proprietari fiecare avand determinata o cota parte ideala a!stracta asupra !unului. $roprietatea comuna in devalmasie presupune ca !unul apartine in comun coproprietarilor fara ca acestia sa ai!a determinata o cota parte ideala a!stracta. $roprietatea comuna in devalmasie este specifica sotilor. $roprietatea comuna pe cote parti si indiviziune. +iecare co#proprietar este titular exclusiv asupra cotei partii ideale care poate fi exprimata intr#o fractie' intr#un procent etc. In caz ca exista asemanari evidente intre regimul juridic al coproprietatii pe cote parti si indiviziune. Deose!irea dintre acestea consta in acea ca proprietatea pe cote parti are ca o!iect un !un individual determinat pe cand indiviziunea are ca o!iect o universalitate de !unuri fiind o modalitate a patrimoniului. Codul civil nu cuprinde o dispozitie expresa care sa consacre proprietatea comuna pe cote parti' dar face trimiteri la indiviziune prin art.,2- care se regaseste in partea consacrata impartelii judiciare. +ormele proprietatii comune pe cote parti #$roprietatea comuna pe cote parti o!isnuita temporala" #$roprietatea comuna pe cote parti perpetua fortata" $roprietatea comuna temporala# $oate avea ca izvor mostenirea' dar poate rezulta si

dintr#o conventie sau din posedarea prelungita a unui !un. 1.In referire la drepturilor copartasilor' niciunul din copartasi nu are un drept exclusiv asupra !unului in materialitatea sa 2.+iecare copartas are drept exclusiv asupra cotei ideale. De aici o serie de consecinte. a" /egula unanimitatii !" $osi!ilitatea fiecarui copartas de a dispune li!er si neingradit de cota parte ideala. 1. /egula unanimitatii. &re!uie analizata distinct functie de natura actelor materiale si0sau juridice. $entru actele materiale. /egula impune ca niciunul din coproprietari sa nu poata efectua acte fara acordul celorlalti. $ractica judiciara este unanima si consecventa in sensul ca fiecare copartas poate efectua acte materiale de folosinta a !unului cu singura conditie ca in exercitarea acestei folosinte sa nu fie nesecotite drepturile celorlalti sa nu se sc1im!e destinatia !unului' sa nu se transforme folosinta intr#o utilizare exclusiva o!isnuita ". +ructele se cuvin tuturor copartasilor proportional cu cota parte a fiecaruia. Cel care a facut c1eltuieli cu conservarea sau intretinerea !unului' este indreptatit sa o!tina despagu!iri de la ceilalti copartasi. Ce se intampla daca coproprietarii nu se inteleg intre ei cu privire la folosinta !unului. $ractica judiciara mai vec1e a statuat in sensul ca singura solutie este acea a intentarii actiunii de iesire din indiviziune pentru incetarea coproprietatii. $ractica a fost reconfigurata in sensul ca jurisprudenta recenta admite si partajul de folosinta. Actele juridice ce pot fi exercitate de coproprietari si distingem intre. #actele de conservare #actele de administrare #actele de dispozitie $ractica a surprins consecintele nefavora!ile ale regulei unanimitatii si a statuat ca pot fi efectuate acte de conservare si de administrare a !unului si doar de catre de unii din coproprietari. *xplicatia solutiei a fost data prin prisma regulilor care guverneaza materia mandatului sau a gestiunii de a face. S#a argumentat ca atare acte de conservare sau administrare profita tuturor coproprietarilor cu titlu de exemplu. inc1irierea unei locuinte de unul dintre coproprietari. 2 situatie aparte vizeaza actiunea in revendicare a carei introducere prin prisma regulei unanimitatii impunea ca titulari ai cererii de c1emare in judecata sa fie toti coproprietarii. $ractica judiciar a fost neunitara in sensul ca printr#o interpretare si aplicare stricta a unanimitatii unele instante respingeau ca inadmisi!ile actiunea de revendicare daca nu erau introduse de toti coproprietarii. Alte instante calificand actiunea in revendicare ca fiind un act de conservare si nu de dispozitie au apreciat ca fiind admisi!ile actiunea introdusa doar de o parte din coproprietari. $ractica recenta tinde la im!ratisarea a acestei ultime solutii care este configurata si de proiectul noului cod civil prin care este inlaturata expres regula unanimitatii consacrate de doctrina. In referire la aceasta admisi!ilate sau inadmisi!ilitate' Curtea uropeana a Drepturilor 2mului s#a pronuntat prin 1otararea 3upas contra /omaniei condamnand statul roman pentru incalcarea art. 6 din conventie. +iecare coproprietar are un o!iect exclusiv' poate sa dispuna li!er de cota sau parte ideala. 2 eventuala instrainare insa nu sc1im!a situatia juridica a !unului pentru ca noul do!anditor devine coproprietar. Ce se intampla daca unul din coproprietari instraineaza !unul in intregimea sa4 #daca cumparatorul a cunosct ca !unul era o proprietate' soarta actului depinde de rezultatul partajului. Daca la partaj !unul pica in lotul coproprietarului vanzator' vanzarea se consolideaza cu efect retroactiv. $ana la partaj insa dreptul do!anditorului este afectat de conditia rezolutorie respectiv ca !unul sa cada in lotul copartasului vanzator. In acceptiunea profesorului Deac' ipoteza analizata' este privita ca fiind o vanzare a lucrului altuia' sanctionata cu nulitatea relativa. $rin exceptie daca se face dovada concernului fraudulos dintre vanzator si cumparator sanctiunea va fi acea a nulitatii a!solute prin prisma +rauda corupe totul. 2!ligatiile copartasilor

+iecare copartas este tinut sa suporte c1eltuielile legate de intretinerea' conservarea si administrarea !unului corespunzator cotei sale parti. 5odurile de incetare a coproprietatii pe cote parti. $roprietatea comuna pe cote parti poate inceta prin do!andirea in proprietate exclusiva a !unului de catre din unul din copartasi. 5odalitatea specifica de incetare a proprietatii comune pe cote parti o reprezinta partajul sau imparteala prin care se pune capat starii de indiviziune in sensul ca !unul in materialitatea sa este impartit intre copartasi. Daca este posi!ila' impartirea se realizeaza in natura iar daca nu se procedeaza la vanzare. $rocedura partajului este consacrata de art. 6,).1 6,).16 din codul de procedura civila' capitol intitulat $rocedura Impartelii 7udiciare. Acestea sunt dispozitiile de drept procedural la partajul judiciar. *xista insa si dispozitii de drept su!stantial sau material care reglementeaza partajul' respectiv dispozitiile art. ,61 si urmatoarele din codul civil. $artajul poate fi ceruta de catre oricare din copartasi de succesorii copartasului dar si de catre creditorii personali pe calea actiunii o!lice sau su!rogatorii. Actiunea este imprescripti!ila' extinctiv prin al.1 al art. ,2- cod civil se dispune ca nimeni nu poate fi o!ligat sa ramana in indiviziune. Al.2 al aceluiasi articol permite copartasilor sa realizeze conventii prin care sa mentina indiviziunea pe o perioada de cel mult 8 ani' cu posi!ilitatea ca la expirarea termenului' conventia sa fie reinnoita. Cat priveste formele partajului' acesta poate fi. #conventional #judiciar $entru realizarea partajului conventional sunt necesare 2 conditii. 1. $rezenta tuturor copartasilor 2. +iecare sa ai!a capacitatea de exercitiu deplina. Daca unul din ei este minor sau interzis' este necesar acordul autoritatii tutelare. $rin art. ,)0' al.1 din codul civil' se dispune ca daca aceste 2 conditii sunt indeplinite' partajul se face fara indeplinirea vreunei alte formalitati. +ormele cum se realizeaza. a" $rin atri!uirea in natura a !unurilor' prin formare de loturi egale' cu numarul copartasilor Diferenta se egalizeaza prin sulta. Atri!uirea !unului in proprietatea exclusiva a unuia din copartasi ca despagu!irea sa prin sulta. 9anzarea !unului si impartirea pretului potrivit cotelor. /etinem ca partajul are efect declarativ. /etroactiv proprietatea comuna se transforma in proprietate exclusiva ceea ce explica validarea eventualului act de instrainare a intregului !un de catre proprietarul in al carui lot a picat !un. Coproprietatea' proprietatea comuna pe cote parti fortata sau perpetua Spre deose!ire de proprietatea comuna o!isnuita care inceteaza prin partaj' exista si situatii in care coproprietatea nu poate inceta. De regula aceasta stare de coproprietate intervine in cazul !unurilor prin care prin natura si destinatia lor nu pot folosite decat de mai multe persoane' !unurile fiind accesorii pe langa alte !unuri determinate ca fiind principale. Avem 2 drepturi de proprietate. #unul exclusiv asupra !unului principal #unul coproprietate asupra !unului accesoriu. $entru !unul coproprietate titularul justifica o cota parte ideala exclusiva pe care insa nu o va putea instraina niciodata separat de !unul principal. 2 coprietate fortata avem in situatia locuintelor dintr#un !loc. Cazurile de coproprietate forta.