Barem Clasa a IX-a Etapa I Seria I 1.

Acidul clorhidric In secolul XV, alchimistul Basilicus Valentinus prepara, turnand vitriol ( solutie de acid sulfuric) peste sare de bucatarie, un gaz pe care il denumeste spirt de sare. In secolul XVII, Glauber, medic si chimist german, redescopera metoda de preparare a spirtului de sare. (8 puncte) cuatia reactiei! "#$%& ' #(a)l * #HCl ' (a#$%&. (# puncte) #. a) denumire! Unun uadium, simbol! Uu (+ puncte) b) ,-n.8/0s# +f 1&/d 120p# (#puncte) grupa 1!( IV 3), perioada " (4puncte) c) Valenta ma5ima! & ( poate ceda cei & electroni din stratul al 06lea) (#puncte) 7u8 ' %# * 7u8%# (4puncte) 3 g9...4#g 122 g9...12,04g #! 3*#:8,##: u.a.m (+ puncte) d) 3* (#:8c1'#::c#);122 c1'c#*122 #! c1*00,1< izotop cu numar de masa #:8 c#*##,:< izotop cu numar de masa #:: (12 puncte) 4. masa de $%4 este 42g, din care sulf! m1*4254#;82*1#g (4puncte) masa de "#$%& este 102g, din care sulf! m#*10254#;:8*++,+1g (4puncte) total!/0,+1g $, ce reprezinta #,12: moli $ #! numarul atomilor de $ * 1#,02//512#4 (& puncte) 18 # &. a) =e, >*#/ ,3r. &s 4d / cedeaza 4 electroni, dobandeste o configuratie stabila cu substratul 4d semiocupat! ,3r.18&s24d +. (12 puncte) +. $arma de cupru se incalzeste in flacara spirtierei, se obtine o pulbere neagra ()u%), care se dizolva in acid clorhidric, rezultand o solutie colorata in albastru6verzui()u)l #). 3ceasta se trateaza cu hidro5id de sodiu, pana la aparitia unui precipitat albastru, gelatinos ()u(%") #). (1+ puncte) )u ' 1;#%# * )u% )u% ' #")l * )u)l# ' "#% )u)l# ' #(a%" * )u(%")# '#(a)l (1+ puncte) Concursul de chimie ChimE$pert

Etapa I Seria a II-a% Barem - clasa a IX-a

1. 3. iodul ?. dio5idul de carbon ). Euglena gracilis sau Phacus pyrum @. 3cestea asimileaza azotul elementar din aer, imbogatind solul in azot si aAuta, astfel, la obti6 nerea unor recolte mai bogate. . pseudoschelete e5terne. (+54 puncte) &. 3. #("4 ' 4%# * #"(%# '#"#% #"(%# ' %# * "(%4 "(%4 ' B)l * B(%4 ' ")l "(%4 ' (a)l * (a(%4 ' ")l (#,+5& puncte) ?. B(%4 , salpetru de India (+ puncte) ). #t salpetru contin 1,&t B(%4 si 2,#t (a(%4 care necesita un consum de amoniac de! #4+,/& Cg, respectiv &2 Cg amoniac. Dotal! #0+,/& Cg amoniac (1+ puncte) '. 3. $i) ( carbura de siliciu) (# puncte)

?. dEard 3cheson (4 puncte), chimist american care lucra pentru dison, i6a cerut acestuia permisiunea sa efectueze un e5periment pe cont propriu, in speranta ca ar putea obtine carbon cristalizat. 5perimentul a esuat, dar a mai intreprins si alte cercetari. 3 construit un cuptor special in care a incins un amestec de carbon si argila, obtinand9 un praf abraziv, pe care l6a denumit carborundum si l6a socotit a fi o carbura de aluminiu, insa dupa patru ani de cercetari a descoperit ca este carbura de siliciu. ). $tructura este asemanatoare cu cea a diamantului, atat siliciul cat si carbonul au patru electroni de valenta, intre atomii ce carbon si siliciu sunt le(aturi co)alente simple, asa incat fiecare atom de carbon este inconAurat de patru atomi de siliciu si invers, determinand o geo6 metrie tetraedrica (+ puncte) 3ceasta structura determina o duritate mare! :,+ pe scara Fohs, apropiata de cea a diaman6 tului! 12, densitate egala cu 4,#g;cm4( la diamant ! 4,+g;cm4), insolubilitate in solventi uzuali. )ristale pure sunt incolore. . (+ puncte) @. 6 pulbere de slefuitG - confectionarea pietrelor de polizatG 6 confectionarea rezistentelor in cuptoare electrice. (+ puncte) !. 3. Hrecipitatul alb gelatinos obtinut in prima etapa este hidro5idul de zinc. 3cesta se dizolva in fecare dintre reactivii indicati, rezultand solutii incolore. (+ puncte) >n)l# ' (a%" * >n(%")# ' (a)l >n(%")# ' #(a%" * (a#,>n(%")&. sau >n(%")# ' (a%" * (a,>n(%")4. >n(%")# ' &("4 * ,>n(("4) &.(%")# >n(%")# ' "#$% & * >n$% &' #"#% (#,+5& puncte) ?. "idro5idul de zinc este un amfolit, prezinta atat caracter slab acid cat si caracter slab bazic. (# puncte) ). Intre ionul comple5 de tetraammin6zinc(II) si ionii din sfera e5terioara! le(atura ionica. In interiorul ionului comple5, gratie orbitalilor vacanti ai ionului de zinc (&s si &p) si du6 bletului de electroni liberi ai atomului de azot din molecula amoniacului, se vor forma patru legaturi de tip donor6acceptor, co)alent-cordinati)e. In molecula de amoniac sunt legaturi covalente simple! intre atomul de azot si fiecare dintre cei trei atomi de hidrogen. (# puncte)

Barem de corectare clasa aIX-a SeriaIII% etapa I

I. a) &,4#/ moli 4 puncte b) 110,& atm 0 puncte II. a,c,d,f,i,A,g,l. 8 5 1,#+ puncte III. 4 ecuatii chimice 4 5 1 puncte stabilirea raportului molar! 1!1!1 0 puncte IV. ecuatia reactiei chimice! 1 punct Fasa solutiei de acid! +2g # puncte Fasa solutiei nesaturate! +&,&g & puncte Fasa apei evaporate! #,4+g 8 puncte V. # ecuatii chimice cu stabilirea coeficientilor in a doua prin metoda redo5! + puncte $tabilirea masei de =e)%4! 1,1/g 8 puncte Huritatea! +8< # puncte VI. ecuatia reactiei cuprului cu acidul azotic cu stabilirea coeficientilor prin metoda redo5 4 puncte Fasa de )u! 2,#g # puncte

Fasa de 3u! 1,2+g -aspuns! #2,1/ carate VII. a) ecuatiile reactiilor ! b) afirmatii corecte! b,c.

1 punct & puncte & 5 # puncte 1# puncte C*+CU#SU, CHI-EX.E#/ Grila de corectare Etapa a II-a Clasa a IX-a

(r. 1. #. 4. &. +. /. 0. 8. :. 12. 11. 1#. 14. 1&. 1+.

a. X

b.

c. X

d.

e.

(r. 1/. 10. 18.

a.

b. X

c.

d. X

e.

X X X X X X X X X X X X X

X X X X X X X X X X X X X

1:. #2. #1. ##. #4. #&. #+. #/. #0. #8. #:. 42.