31metode sociologice utilizate in cercetarile criminologice 1-metoda sociologica :anchetarea, intervierea studierea, documentelor,experimental.

Aceste metode ne permit sa cunoastem in profunzime aspectul social al fenomenilor, procesul lor de determinare sa selectam material emperice vaste, care caracterizeaza atit starea si dinamica criminalitatii in general, cit si unele tipuri ale ei, sa elaborammasuri de combatere a acestuia 32. metode psihologice Observarea, autoobservarea si testarea sint utilizate in studierea corelatiei dintre obiectiv si subiectiv in comportamentul infractorului, a procesului de formare a calitatilor antisocial ale acestuia ,a aparitiei si a realizarii intentii criminale, a motivatiei infractiunii, si a reasocilizarii infractorului. 37. notiunea si priincipile prevenirii criminalitatii Prin prevenirea infractiunilor intelegem un tip deosebit de dirijare care aremenirea sa asigure securitatea valorilor protejate prin lege, consta in elaborarea si realizarea masurilor specialede relevare si inlaturare determinantelor criminalitatii, precum si influentarea asupra persoanelor predispose spre conportament antisocial. Principiile principale de prevenire sunt : -legalitatea(respectarea cerintelor legale) -umanitatea (apararea demnitatii omului) -fundamentale(folosirea formelor si metodelor activitatii) -democratismul(participarea pe larg) -defirintierea (tine de specificul facturilor care determina criminalitatea prin influentare cremogena a persoanei. -opurtunitatea- care efectueaza)-planificarea (realizeaza activitati practice) -complexitatea- realizarea prevenirii prin diferite forme. 38 Prevenirea infractiunii constitue un system complex, care exercita o influenta anticrimogena, asupra obiectelor sociale in scopul neadmiterii incalcarilor normelor juridico- penale si neutralizarii factorilor determinate ai acestora, constituita din subiecti, obiectesi masuri de activitati de prevenire. Sistemul profilaxiei infractiunilor r/a totalitatea organelor administratiei publice a organizatiei obstesti si a cetatenilor, care la diverse niveluri de dirijare si planificare a activitatii preventive si in diverse proportii, realizeaza masuri profilactice avind anumite dr. si obligatii si poarta raspunderea p/u realizarea scopului

PE LINGA SUBIECTII SISTEMULUI PROFILAXIEI INFRACTIUNILOR Include obiecte : criminalitatea, determinarea acesteia , personalitatea infractorului. 39 Organelle administratiei publice si institutiile de stat corespunzatoare, organizatiile si formatiunile obstesti, functionarii si alti colaboratori , institutii, organizatii si formatiuni, precum si cetatenii. 40 Profilaxia individuala- include masuri orientate spre neadmiterea comportamentului criminal al persoanei concrete. Profilaxia individuala- e/e un system determinat organizat conform cerintelor pedagogice de influentare educative asupra constiintei, sentimentelor, vointei, persoanei supuse profilaxiei in scopul combaterii neutralizarii, blocarii calitatilor negative si totodata de formare a calitatilor positive a obisnuintelor de comportament legal. 41.Rolu ONU in previnirea criminalitatii. ONU are un rol foarte important deparece directiile prioritare sunt in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii. Datorita contributiiei sale prin diferite institutii ei au micsorat nr. Infractorilor care au comis infractiuni contra persoanei. A fost propusa abolirea pedepsei cu moartea sau macar reducerea nr. De infractiuni la care e/e aplecabila. 42.organisme neguvernamintale in prevenireacriminalitatii Unele organism international sunt : Asociatia mondiala de psihiatrie -Asociatia Internationala p/u ajutorarea Prizonierilor -Comisia Internationala a Juristilor -ASOCIAtia de dr. penal Toate acestea vin in contact irect sau indirect cu vasta preblomatica a prevenirii criminalitatii si a optimizarii criminalitatii sistemelor penale. 43. consiliu Europei si influenta lui in prevenirea criminalitatii. Ca urmare a preucuparilor si tendintelor conturate in ultimii anii in stiinta criminologiei , precum si necesitatii organizarii unor actiuni mai eficiente de combatere a fenomenului infractional, aflat in crestere .Comitetul European p/u problem criminale reuneste specialist din domeniul stiintelor penale (criminology,psihologi,pedagogi)benificiind de informatii sttistice si operative la un nr. Mare de state europene a preconizat pe baza unor evaluari si studii amunatite citeva directii principale p/u organizarea luptei contra criminalitatii si anume:

- ameliorarea legislatiei penale a statelo member in directia largiri incidentei masurilor de substituire la pedepsele privative de libertate -descriminalizarea unor infractiuni mai putin grve -simplificarea justitiei penale -acordarea prioritatii organizarii prevenirii criminalitatii prin mijloace nepenale. 44.Prioritati in organizarea prevenirii criminalitatii prin mijloace nepenale Pe linga mijlocele penale in ultimul timp se apeleaza mai mult si la alte cai , nepenale, de combatere a criminalitatii. Ideia este ca este mai usor si mai avantajos sa previi criminalitatea decit sa-I repair daunele nu e/e noua iar o serie de state au luat unele masuri p/u indeplinirea savirsirii anumitor categorii de infractiuni.Astfel statele europene sau preocupat de regindirea politicii penale si a politicii de prevenire, instituind si punind in aplicare programe nationale regionale si locale de luptainpotriva criminalitatii. 45. istoria aparitii si notiunea de criminalitate economica Desi are o istoie scurta acest tip de criminalitate poseda o vitalitate de invidiat ce amenita securitatea nationala si cauzeaza societatii prejudicii morale I material enorme. In anii 20 ai sec. XX acest contral era fundamental, deoarece greutatea acestor cheltuieli era enorm 80% din cheltuielile de productie pe cind astazi constitue nu mai mult de 8-12%. In fosta URSS criminalitatea economica a obtinut un character masiv in anii 70-80- n periada stagnarii, desi puterea ficiala stagna acest fapt. Fondatorul teorii criminalitatii economice , criminologul American E.Sathe rlend, in anul 1939 a introdus notiunea de criminalitate a '' gulelor albe'' care includea activitatea ilegala a corporatiilor, si in 1 rind a managerilor lor.In literature criminological autohtona , problema criminalitatii a fost abordata la inceputul anilor 70, atunci au inceput sa fie utilizati asemenea termini ca : criminalitate in sfera economica , infractiune economica, coruptie ect. Defenitia; criminalitatea economica este :a) proprie oricarui stat si este rezultatul activitatii criminale intelectuale a persoanei in scopul atragerii ilegale a unei parti din resursele economice. b) frineaza dezvoltarea relatiilor e piata , concurentii libere. c)stimuleaza coruptia , criminalitatea organizata. d)provaca instabilitate sociala, neicrederea cetatenilor cinstiti in capacitatea statului de a le apara intresele. 46.clasificarea infractiunilor economice. Din punct de vedere juridico- penal infra. Economice sint grupate astfel : Infr. Economice cu character general: .I

a)practica ilegala a infrac. De intreprinzator

b)pseudactivitatea de intreprinzator II. Infractiuni economice in domeniul finantelor: a)fabricarea sau punerea in circulatie a banilor falsi b)fabricarea sau punerea in circulatie a carnetelor de plata sau cardurilor c) incalcarea regurilor de creditare d) utilizarea contrar destinatiei a mijloacelor din inprumuturile interne sau externe garantate de stat. o) spalarea banilor k)evaziunea fiscal a intreprinderilor h) abuzurile la emiterea titlurilor de valoare insolvalitatea intentionata III Infractiuni economice in domeniul comerului Limitarea concurentei libere Concurenta neloiala Constringerea de aincheia o tranzactie Transportarea, pastrarea sau comercializarea marfurilor supuse accizilorfara marcarea lor cu timbre de control Insalarea clientilor Primirea unei remuneratii ilicite pentru indeplinirea lucrarilor legate de deservirea populatiei )a )b )c )d )e )f

IV. Infractiuni economice in domeniul constructiilor Executarea necalitativa a constructiilor )a Incalcarea regurilor de explotare , reparatii si modficare a locuintelor dintrun bloc de )b locuit. 47.caracteristica criminoloica a persoanelor ce comit infractiuni economice Studierea personalitatii infractorului economici permite determinarea legitatilor de comportare .P/u a caracteriza persoanele ce comit infr. Economice e important sa stabilim date cu privire la structura personalitatii acestora care include indici socialdemografici si juridico- penali Acestia sunt : 1) atitudinea fata de diverse valori sociale, obligatiile de munca 2) caracterul si valoarea economica a cerintelor si a intereselor persoanei precum tendintele de satisfacere a acestor (legale, ilegale, criminale) 3) autojustificarea faptului ca activitatea criminal e/e utila p/ u interesele businessului si societatii. Daca e sa caracterizam persoana dlpidatorului in genere , trebuie sa mentionam ca raportul dintre femei si barbati e/e aproape egal cu :40:60% pe cind in cadrul

criminalitatii in genere e/e de 2:8%, Aceasta se evidentiaza prin faptul ca femeile mai frecvent ocupa functii ce tin evidete , deservirea valorilor material-economice in domeniului comertului si prestarea serviciilor sociale.Totodata , printre fosti conducatori de diferit nivel, care constitue 1\3 dintre condamnati p/u furturi organizate, domina barbatii.Mult mai mare e/e procentul barbatilor condamnati p/u mituire(70%) Dupa datele cercetarilor criminological, doi din trei condamnati p/u infrac. Economice au studii medii sau superioare.Iar fiecare a 5 delamidare comisa prin depasirea atributiilor de serviciu e/e savirsita in grup .In ultimul timp se observa tendinta de crestere a criminalitatii economice organizate cee ce prezinta un nou nivel calitatival crimilitatii.Drept motiv de practicare a ciminalitatii infractionale in domeniul economiei constitue locomia de bogatii immense, tendinta de a poseda obiecte de prestigiu neaccesibile oamenilor simpli, ocuparea functiilor inalte in structuriile puterii .In cadrul grupurilor criminale organizate o parte a mijloacelor obtute pe cale ilegala sunt repartizate p/u mituirea persoanelor necesare. 48.determinantele criminalitatii economice. Analizind acest fenomen trebuie sa tinem cont atit de factorii de scurta durata cit si de factorii medii si de lunga durata.Factorii de scurta durta actioneaza de regula in perioada de tranzictie din societate care dureaza citeva luni pina la citiva ani. Factorii de lunga durata lipsa relatiilor de piata civilizate , concurentei cinstite -vacuumul informational refiritor la multiple procese sociale economice, -lipsa uno traditii democratice in mediul populatiei FACTORII DE DURATA MEDIE. -monopolizarea excesiva a economiei , prezenta unui complex militaryindustrialputernic -specializarea productiei si a exportului de materie prima , cee ce creaza regresul si orientarea economiei inpotriva pietii. -implicarea administrativa excesiva in economie- nivelul inalt al coruptii in sistemul organelor puterii si dirijrii de stat. Factorii de scurta durata -lipsa unitatii moral- psihologice -presiunea impozitara exagerata asuprasubiectilor economiei -raminerea in urma a asigurarilor juridice -nedezvoltarea infrastructurii din cadrul economiei -capacitatea scazuta de plata a majoritatii cetatenilor -lipsa protectii juridice a majoritatii subiectilor. Procesul de criminalizare a economiei a fost favorizat si de imperfictiunea legii cu privire la antreprenoriat, somaj, nedeterminarea privind politica stabilirii preturilor. 49.prevenirea infractiunilor din domeniul economiei. Dezvoltarea economiei constitue un factor primordial in profilaxia social-generala a infractiunilor economice care au functia de lichidare sau neutralizare a fenomenelor negative ce le determina.sunt 3 directii de prevenire ; 1-relevarea si lichidarea fctorilor crimogeni,care cditioneaza real aceste infractiuni(prevenireagenerala) 2-depistarea si suprimarea infractiunilor in curs de pregtire( prevenirea speciala)

3- determinarea persoanelor capabile de comiterea infractiunilor si luarea masuriloreducationale fata de ele.Infractiunile descoperite in ultimul timp in sfera economica demonstreaza necesitatea creerii unui mechanism principal nou valutarvamal care sa fie bazat pe interdectiunea orgazitionala a organelor financiare , bancare si vamale . drept rezultat al imperfectiunii unui atare control statul nostrum pierde annual mijloace valutara is suma de miliarde , care ajung pe conturi bancare sraine. 50.Notiunea si tipurile infractiunilor violente. Violent e/e un fenomen la fel de vechi ca si omenirea. O data cu dezvoltarea civilizatiei manifestarile acesteia n s-au diminuat ci, dimpotriva au luat proportii catastrofale. Infractiunile violente sunt actiuni intentionate penal- sanctionabile , care atenueaza asupra valorilor fizice (viata si sanatatea ) ale persoanei si se comit contrar vointei persoanei prin violent psihica sau fizica. Manifestari tipice ale violentei sunt : 1lipsirea de viata , cauzarea leziunilor corporale, atentarea la inviolabilitatea sexual , capturarea ostaticilor , extorcarea si alte metode de instrainarea averii , aplicarea torturii si a altor masuri ilicite de influentare asupra persoanelor arestate sau aflate sub urmarire penala. 2- abuzul de putere, lipsirea de anumite dr.si libertati, comporament inuman c copii. Pe linga cele enumerate , alti autori include aici si omorurile intentionate, , cauzarea intentionata a leziunilor corporale grava, huliganism, care constitue un grup aparte in cadrul criminologiei. 51. caracterstica criminologica a criminalitatii violente. Desi procentul criminalitatii violente este nesemnificativ in comparative cu structura generala a infractionalitatii (16-17) %,ea se distinge prin pericol social sporit, deoarece implica consecinte grave p/u victime. Criminalitatea violent are adesea ori un caracter situational, usual.Totodata creste nr. Infractiunilor organizate pregatite din timp , care se caracterizeaza adesea prin cruzime, inpertinenta, subtilitate. Studierea dinamicii unor tipuri de inf. Grave in ultimii ani dovedeste prezenta unor schimbari negative grave . In majoritatea cazurilor nu sunt inregistrate omorurile evidente si cele tainute, redate in forma de accident, omor accidental/nententionat sau sinucid, multe personae sunt date disparate fara urma.E de mentionat ca de o perioada indelungata de timp predomina omorurile intemeiate in conflicte de trai, de familii sau incaerari in timpulk betiei. Mai reduse sunt sunt omorurile cu scop de tainuire a altor infractiuni. Totodata, tot mai frecvent se manifesta ucigasii maniaci si killerii. Printre infractiunile violente un loc deosebit il ocupa violurile si alte infractiuni sexuale. De regula catre violent sunt predispose persoanela slabe, care nu pot crea relatii normale cu sexul opus, de aceea recurg la violent.Cercetarile au demonstrate ca femeile victime devin mai frecvent urmatoarele categorii: A) Personae cu comportament neutru tinind cont de de situatia care a precedat comiterea infractiunii, nu a provocat aparitia intentii violului, nu a intretinut anterior relatii sexual cu infractorul.

b) cu comportament mult prea credul- e/e vorba in special despre petrecirea timpului liber cu barbati necunoscuti, vizitarea lor la domiciliu c) cu comportament victimologic (amoral)Asemenea comportament e/e inregistrat in 22 % din cazuri.In multe cazuri factorul provocant constitue starea de ebrietate a femeii, Printre victimile violului predomina femeile in virsta de pina la 25 de ani.84% sunt necasatorite.si doar 18% in timpul zilei.ect Cercetarile criminologice au permis sa delimitam 3 tipuri esentiale de infractori violent: 1-categorie fac parte persoanele cu orientareantisociala pronuntat agresiva. E vorba de persoanele cu comportament periculos p/u viata si sanatatea altora.din numaru general de condamnati p/u infractiuni violente acestia constitue aproape jumatate. Al 2 tip include infractorii care see caracterizeaza in general negativ si au comisanterior delicate, acestia insa fiind neorentate asupra persoanei. ACEST TIP POATE FI NUMIT INTERMEDIAR SI constitue 20% din infractori violent. Al 3 categorie fac parte asa numitii infractori situationali care erau caracterizati anterior pozitiv sau neutru iar atentatul lau comis sub influenta unei situatii de viata negativa.din aceasta categorie alcatuiesc 30 %. 52. determinantele criminalitatii violente. E cunoscut faptul ca toate actiunile umane sint determinate de interactiunea omului cu mediul inconjurator. Factori determinanti ai acestor infractiuni sunt : 1-influenta negative a micromediului 2-betia, persoanele in stare de ebrietate comit 63%din omoruri si 65% din vatamarile grave ale integritatii corporale. 3-relatii interumane ostile- pina la 70% din omoruri sint comise din motive casnice, iar 16 % din intentii huliganice. 4-situatii conflictuale intre infractor si victim 5-criminalizarea care se exprima prin : -sporirea nr. Persoanelor cu antecedente penale, a somerilor si a milorilor nescolizati. -cresterea greutatii specifie a infractorilor, care au caracteristica negaiva la locul de trai - sporirea nr. Persoanelor declarate irensposabile in comiterea actiunilor socil- periculoase - cresterea nr. Infractoilor condamnati conditionat 6) controlul insufficient asupra condamnatilor in locurile de detentie. 7) lacunele in realizarea profilaxiei infractiunilor violente 8- dficiente in domeniul descoperiirii infractiunilor violente.

53. Prevenirea criminalitatii violente. Prevenirea infr. Violente la fel ca si altor infractiuni se bazeaza pe teze positive socialgenerale de ri economic, cultural-educational, juridic, si orgazitional, care permit opunerea rezistentei factorilor crimogeni.astfel masurile cu o rezultativitate sporita constitue -lichidarea , reducerea sau neutralizarea factorilor ce conditioneaza scaderea nivellui de trai al cetatenilor si aparitia situatilor critice in societate. -lichidarea sau limitarea actiunii factorilor crimogeni prin cultivarea membrilor societatii a unei atitudeni bazate pe valorile general-umane. -stabilirea controlului asupra activitatii mas-media, in special asupra teliviziunii, care propaga uneori modul infractional de viata. Metodele special-criminologice de prevenire a infractiunilor violente include: 1-aplicarea normelor juridio-penale de asa nmita prevenire dubla, p/u reactionarea oportuna in caz de aminitare cu moartea sau vatamare grava. -lupta curenta si continuua cu alcoolismul si narcomania. -reactionareaopurtuna la infr. Comise in temeiul conflictelor de familie la domiciliu. -prevenirea influentei crimogene a recedivistelor si a infractorilor profesionali include reducerea raspindirii traditiilor si obiceiurilor hotesti , in special in mediul tinerilor si a copiilor -optimizarea activitatilor centrelor de reabilitate medico-sociala a miorlor, de compeenta carora e tratarea delicventilorde alcoholism, narcomanie si anomalii psihice. -amplificarea luptei cu criminalitatea organizata -influenta profilactica oportuna asupra persoanelor cu un grad sporit de victimitate. 54.notiuni generale privind fenomenele de fon Fenomenele negative care inglobeaza in sine criminalitatea , sunt numite ''de fon''. Dintre acestea fac parte : narcomania, taxicomania, alcoolismul, prostitutia, si praticarea unui mod de viata parazitar. P/u unele din aceste comportamente e/e prvazuta raspunderea administrative. La baza lor se afla amoralitatea si dorinta de a convetui contrar intereelor societatii. Fenomenele de fon se manifesta prin : 1-practicarea unui mod parazitar de viata, acoperind necesitatile de existent mai simplu, pe cale infractionala. -2- starea de ebrietate narcotca sau alcoolica slabeste autocontrolul persoanei 3- amoralitatea sporeste riscul de a devein victim a infractiunii

4- operatiunile ilegale cu implicarea substantelor narcotice, falsificarea bauturilor alcoolice, proxenetismul si alte forme de comportament antisocial considerate infractionale. Asfel prin definitie de fon constitue ansamblu manifestarilor amorale care contravin normelor general acceptate de societate si care au legatura organic cu criminalitatea, d/e se determina reciproc si atrag dupa sine degradarea sociala a persoanei. 55. caracteristica crimonologica a narcomaniei. Norcomania consta in atractia potologica a individului fata de substantele narcotice.Astfel norcomania r/a starea psiho-patologica, conditionata de abuzul consumului de droguri , care creaz o dependenta fizica si psihica fata de ele. Substantele narcotice si psihotrope sunt administrate rin: injectare, fumare, inghetire, mirosire sau inhalare, dupaaceasta srvine starea de somn narcotic , iar lterior excitarea cedeaza locul oprimarii sistemului cerebral.Esenta consumului acestor substante consta in faptul, ca ele creaza individului o starede eforie, sau senzatii exceptionale sau chiar halucinatii. Pericolul acestei patologii consta in faptul ca ea distruge foarte repede sanatateafizica si psihica a omului.DECESUL SURVINE peste citiva ani de consum intensiv care duce la degredarea persoanei . dupa unele cercetari in domeniu, infractorii care comit infractiuni legate de substante narctice sin persoanele de pina la 30 de ani dintre care aproximativ 90% someri.Consumatorii sunt personae fara ocupatii -81% functionary 13%, elev 2% si altii.Important e/e faptul ca nici o directive de activitate infractionala nu poate fi comparata cu narcobusinessul dupa nivelul profitului obtinut. Din acest motiv acest gen de criminalitate sporeste in toata lumea , inclusive in RM.De asemenea serviciul vamal la momentul actual nu dispune de nr. Necesar de specialist si de mijloace ethnic care ar fi in stare sa verifice toata circulatia de marfuri in R>M< 56. provenirea narcomaniei si narcobisnului. ONU, realizeaza lupta in urmatoarele drectii : 1-activitatea profisionala vasta 2-lupta cu narcobisnesul prin implicarea instituitilor specializate , tehnecii special, colaboratorilor cu pregatire inalta, , precum si stabilirea controlului asupra spalarii banilor. 3- liberalizarea problemei narcotice , adica trecerea la realizarea legala a drogurilor prin intermediul farmaciilor si alte localuri comerciale ( se are in vedere drogurile fara effect puternic) Totusi investigatiile au demonstrate ca legalizarea consumului de droguri ( olanda, suedia) nu da efectele asteptate fiindca organismul norcomanuli e predispus a tot mai mult spre consumul narcotice puternice. O masura profilactica importanta cu caracter cultural-educativ e/e orgnizarea timpului liber p/u tineret.

Profilaxia trebuie realizata planificat, cu luare in consideratie a medicului narcolog sau participarea lui nemijlocita. PRACTIC TOate masurile de prevenire a norcomaniei trebuie sa include in sine participarea reprezentantilor comunitatii si a activului parintesc. 57.Caracteristica criminological si profilaxia prostitutiei. Termenul prostitututie e/e de provinienta latina si se traduce ,, expunere spre vinzare,, Prin prostitutie se are in vedere oferirea sistematica de servicii sexual persoanelor conteresate p/u recompese material. Prostitutia e/e in corelatie strinsa cu criminalitatea se exprima prin acea ca ca prostitutia e/e un mijloc de obtinere a profitului ,tine sub control toata criminalitatea , in afara de aceasta ,prostituatele sunt folosite de jefuitori si escroci in calitatea de complici ai jefuitorilor .persoanele care practica prostitutia pot fi clasificate in : -prostituate care lucreaza in hotele de lux, cazinouri,saune. -prostituate care lucreaza este hotare -prostituate pe baza de apel-la un nivel mai jos se afla prostituatele de la gari si cele de pe autotraseuri. Ce tine de prevenirea prostitutiei , e/e necesar ca problema familiei, femeii si a copilului vor devein primordial in stat si societate.de asemenea e/ e necesara elaborarea conceptiei privind educatii noi generatii , si in special a fetelor. Pe/u consolidarea pozitii prostitutii se inainteaza propuneri p/u liberalizarea ei , pornind de la astfel de repere, statul ar obtine impozite mari. 58.notiunea si caracteristica criminological a criminalitatii minorilor. Persoanele ce comit delicate de la o virsta pococe se supun mai greu corectiei ulterioare si in consecinta alcatuiesc rezerva principala a criminalitatii recedive.de aceea cu cit mai timpurii sint implicate masuri profilactice fata de minorii ce savirsesc dilecte neinsemnate , cu cit e mai mare posibilitatea de suprimare a formarii orientarii criminale. In cadrul structurii criminalitatii minorilor predomina furturile din averea proprie (45%) sustragerea averii de stat si de public (26%), jafurile(6%)ect. Criminalitatea minorilor constitue 10% din criminalitatea generala. Sub aspect criminologic, persoana infractorului minor are trasaturi biologice si psihologice specific.Dintre acestea fac parte lipsa expirientei de viata, formarea nedefenitiva a orientarii sociale, orientarea spre grupurile neformale, dorinta de demonstrare de independent. 59.particularitatile determinantelor comportamentului infractional al minorilor. Determinantele criminalitatii minorilor sint identice cu acele a criminalitatii adultilor. E vorba de acelasi fenomene si procese de criza in societatea noastra la macro si micronivele.totodata sunt si acelia particularitati specific legate de minoratul infractorilor. Traditional factorii determinant ai criminalitatii minorilor sint considerate: Influenta negative a familiei -educatia incorecta in scoala -

-neangajarea in mnca social-utila -influenta negativa a micromediului -deficientele in activitatea organelor de drept privind profilaxia infractiunilor minorilor. 60.cauzele si conditiile ce favorizeaza atragerea minorilor in activitati criminale. Investigatiile effectuate demonsreaza ca in RM 40% din infractiuni se comit de catre adoliscenti in grup cu maturii, iar in Ukraina 30%.Analiza dosarelor penale a infractiunilor confirma ca fiecare a 3 infractiune, din nr. Celor studiate e/e savirsita de catre minori sub influenta negative a persoanelor mature.In lumina cercetarilor effectuate, constatam ca principalile cauze ale antrenarii minorilor in activitati criminale sunt : -ebrietatea si utilizarea drogurilor atit de catre cei ce antreneaza, cit si de cei antrenati -instigarea din partea recidivistelor si persoanelor cu antecedente penale. -influenta negative a familiei. Cauzele enumerate pot genera antrenarea minorilor in infractiune atunci cind sunt conditiile necesare corespunzatoare ce creeaza o ambianta favorabila savirsirii crimei date. La aceasta se refera: -organizarea la nivel a ragazului si ocupatiilor minorilor. -delicventa in activitatea educational a minorilor in colectivele scolare si de nunca. -inperfectiunea muncii organelor de drept in combaterea antrenarii minorilor in activitati criminale si antisocial. 61. rolulul subdiviziunilor organelor de interne in privinirea atragerii minorilor in activitati criminale. Organelor interne le revide o sarcina foarte importanta de relavare si tragere la raspundere penala a persoanelor care antreneaza minorii in activitati infractionale nu numai sub aspectul combaterii delicventii in general, ci si in scopul prevenirii infractionalitatii minorilor. Astfel in prevenirea antrenarii minorilor in activitati infractionale putem evidential: -profilaxia primara ( indreptata spre inlaturarea inprejurarilor ce influenteaza negativ formarea personalitatii minorului. -exluderea inprejurarilor ce au generat dj antrenarea minorilorin savirsirea unor infractiuni concrete. -prevenirea recidivului. Eficienta combaterii antrenarii minorului in activitati infractionale si antisocial depinde in multe previnte de profilaxia generala si individuala, efectuata in privinta persoanelor ce actioneaza demoralizator asupra minorilor. Dupa cum se stie profilaxia generala a infractiunilor se efectueaza in cadrul societatii in ansamblu, actiunile ei constind in prevenirea comportarii antisociale a tuuror persoanelor care au un raport cu prescriile societatii.P/u solutionarea cu success a obiectivelor profilaxiai individuale a persoanelor implicatoare a adolescentilor infractiunilor tuturor instantelor subdiviziunilor organelor de interne li se cere : -disperarea la timp a persoanelor care influenteaza negativ minorii -crearea unei atmosferi favorabile spre a nu admitesavirsirea infractinilor de tipul celor examinate

-activizarea vaduita a luptei ofenive cu persoanelle care antreneaza adoliscentii in savirsirea infractinilor si altor fapte amorale -acordarea unei atentii deosebite persoanelor cu antecedente penale, care vagondeaza, duc un mod de viata parazitar. 62. prevenirea infractiunilor comise de minori. Prevenirea infractiunilor comise de minori trebuie realizata cu concursul tuturor organelor de drept, a serviciilor lor specializate, a institutiilor de invatamint si reprezintantilor societatii. Lupta cu criminalitatea trebuie planificata si realizata la diferite nivele si sub multiple aspecte ,incluzind un contigent variat de personae.Ea trebuie sa includa un larg deapazon de masuri general-educationale,profilactice de constringere. Conform scopului, acesta impun prevenirea comportamentului criminal al minorilor, incetarea actiunilor criminale initiate si neadmiterea recedivei, care in esenta constitue viitorul tarii.