Primavara Pastel optimist Cand ploua lin in primavara, Toti zic: “S& dea Domnul, sé dea Si de te culci pe prisp-afara, Mai vezi pe cer si cate-o stea... E cald, si ploaia racoroasa Ozon in aerul curat In urma-i lasa; dragastoasa Natura toata-i un pupat. Se pupa corbi, de bucurie C4 au scdpat de iarna grea; Se pup' brabeti cu gélagie, Si iat si o randunea... Si-o barza... calca cu masura Cu pasul grav, explorator, Se plimbé chiar prin batStur’ Cu aerul nepasator. Cand ploua toate germineaza; PSmantul liber de zpezi, Spalat de ploi, se decoreaza Cu mii de mii de muguri ve'zi... in tarini graul incolteste, jin dealuri via o dezgrop; De ploaie tot se-nveseleste, Pe orice frunza e un strop. Si soarele o calda raza Trimite pe furis prin nori; lar flori si pasari ca sa-l vaza Se-nalta, zboard catre zori. Jon Luca Caragiale (1.1 februarie 1852, Halmanale, Prahova d.9 iunie 1912, Bein) Dramaturg, nuvelist, pamifletar, poet, scritor, director de teatru, comentator polit sziarist romanhetp://facebook.com/Lumea.Poeziilor Icoanei George Topirceanu ‘Tmpins mereu catre pacate Un suflet trist mi-au dat parintii — Bolnav de dorul clipei moarte $i ars de flacdra dorintei. Dar tu mi-ai luminat de-a pururi Al noptilor convoi tacut, Icoand scumpa, — si cu tine Mi-ai dus norocul in trecut. La tine-si cautd, sfioase, Un adapost in clipe grele, Sperantele mangaietoare $i toate visurile mele Usoare zboard catre tine, Cum zboard fluturii usori Spre floarea tainuita-n umbré, Spre cea mai dulce dintre flori.... Tu, cea dintai, mi-ai dat putere S8sfarm zSgazurile mintii Cand mi-ai sddit in pieptispita, Fiorul tainic al dorintei. Si coborand in ochii-mi tulburi Adanc, privirea ta de sfant3, Mi-ai dat belsug de viats nous Si iubitoare mi-ai zis: canta’ Acum sunt singur. Esti departe, Nepretuita mea comoara... Dar vii in ceasul mut al seri CAnd linistea din cer coboard, Si vad cum genele plecate in tremur necurmat le misti, intunecAnd surasul gurii Cu noaptea ochilor tai tristi Zadarnic pizma altor inimi Ne-a despartit atata vreme, C& ochii nu mai vor s& plang’ Si gura uita sa blesteme: Simt umbrele ce m&-nconjoar& Ca nu m-apasa atat de greu CAnd luminezi, icoana scumpa, Altarul sufletului meu.Fluturi sarutandu-se Cu gene 'ncins-a ochii tai Cel ce-a creiat din veciiubirea, lar ei sclipiri de soare-au prins Si-un fulger umed li-e privirea, Cu drag eu genele-ti ating Cu genele-mi de tremur pline, Din ochi clipesc aprins si des — Si ast-fel te sdrut pe tine ve Irtp://ocebook.com/lumec.poerilor Batand din aripi, cand ne sunt Unite-aprinsele pleoape, E par’ cd soarele-ar luci Si intr 'insul ne-am uita de-aproape. Atunci eu sorb in ochii mei Privirea ta, si ma 'mpresoara Sc€ntei, un rau adanc de foc - lar genele mise scoboara Berean @ Se face noapte 'n jurul meu! Eu pier in stangerea clipiri, Batand din ostenite-aripi, Topit de flacdra iubiri wh Elisabeta de Wied - (Carmen Sylva ) A tein Sigmaringen