Competene |n comun|care - erforman |n educa|e

rogram de formare dest|nat cadre|or d|dact|ce d|n

|nvmntu| pre;co|ar, pr|mar, g|mnaz|a| ;| ||cea|














2


rezentarea programu|u|

rogramul de formare Competene |n comun|care - erforman |n educa|e" a fosL
elaboraL in cadrul prolecLulul cu acelasl nume co - flnan(aL prln CSu8u 2007-2013 sl
lmplemenLaL de un consorlu unlverslLar dln care fac parLe unlverslLaLea nalonal de ArL
1eaLral ;l ClnemaLograflc ,l. L. Caraglale", unlverslLaLea 8abes 8olyal - laculLaLea de
slhologle ;l 5Lllnele Lducalel, unlverslLaLea Al. l. Cuza - laculLaLea de slhologle ;l
5Lllnele Lducalel, 5coala nalonal de 5Lllne ollLlce ;l AdmlnlsLraLlve - laculLaLea de
Comunlcare ;l 8elall ubllce.
rogramul isl propune formarea ;l dezvolLarea compeLenelor speclflce de comunlcare
lnLerpersonal a personalulul dldacLlc dln slsLemul de invmnL preunlverslLar, in scopul
cre;Lerll performanel sl eflclen(Lel dldacLlce.

Scopul programulul de formare vlzeaz imbunLlrea compeLenelor speclflce de
comunlcare ale personalulul dln invmnLul preunlverslLar (pre;colar, prlmar, glmnazlal ;l
llceal) in vederea faclllLrll uLlllzrll meLodelor moderne, lnLeracLlve ;l cre;Lerll callLll
procesulul educaLlv.

Ca urmare a parcurgerll programulul de formare profeslonal, cadrele dldacLlce dln
invmnLul preunlverslLar vor dobandl capaclLl nol, consolldaLe de relalonare cu elevll,
colegll ;l comunlLaLea, cum ar fl: asculLare acLlv, uLlllzare a reglsLrelor formale ;l lnformale
in comunlcare, oferlre corecL a feedback-ulul, managemenLul emolllor in procesul de
comunlcare.

ue asemenea, in programul de formare, parLlclpanll i;l vor imbogl cuno;Llne ;l vor
consLrul ablllLl cu prlvlre la uLlllzarea llmba[ulul nonverbal ;l a elemenLelor de parallmba[
in comunlcare, Leorla dlscursulul, arL dramaLlc, dlcle, panLomlm, reLorlc ;l oraLorle.

Cadrele dldacLlce vor inva s uLlllzeze dlverse modallLl ;l resurse de comunlcare
(verbal/ nonverbal, comunlcare vlrLual, prelegere, dlscule eurlsLlc eLc.), in slLuall
varlaLe de lucru cu elevll (rezolvare de probleme, aslgurarea ;l oferlre de lnformall dlverse,
slmulare eLc.), in conLexLe de dlad/ mlcrogrup/ macrogrup.

S

enLru dezvolLarea acesLel compeLene complexe, programul de formare va lnLegra
perspecLlve mulLldlsclpllnare, cu conlnuLurl speclflce dln clncl arll currlculare dlsLlncLe dar in
egal msur cu lmpacL penLru dlferlLele valene ale concepLulul de ,comunlcare":
pslhologle, pedagogle, arL dramaLlc, comunlcare ;l relall publlce, 1lC. llecrela dlnLre
arllle currlculare il esLe dedlcaL un modul in cadrul programulul, excep(le facnd arLa
dramaLlc penLru care sunL alocaLe dou module.


Date de |dent|f|care a|e programu|u|

Iurn|zoru| programu|u|
Inst|tu||:
unlverslLaLea de ArL 1eaLral ;l ClnemaLograflc ,l.L. Caraglale"
unlverslLaLea 8abes 8olyal - laculLaLea de slhologle ;l 5Lllnele Lducalel
unlverslLaLea Al. loan. Cuza - laculLaLea de slhologle ;l 5Lllnele Lducalel

D|rector program: rof. unlv. ur. Adrlan 1lLlenl
As|stent program: urd. Adrlana 1ran

Denum|re program: CompeLene in comunlcare - erforman in educale

Scopu| programu|u|:
Scopul programulul de formare vlzeaz imbunLlrea compeLenelor speclflce de
comunlcare ale personalulul dln invmnLul preunlverslLar (pre;colar, prlmar, glmnazlal ;l
llceal) in vederea faclllLrll uLlllzrll meLodelor moderne, lnLeracLlve ;l cre;Lerll callLll
procesulul educaLlv.

Categor|a de program: program med|u
Iorma de |nvmnt: z|

opu|a|a |nt ] Nr. de cursan|: 2000 de cadre d|dact|ce d|n |nvmntu| preun|vers|tar

Locu| desfurr||: 8ucuret|, C|u[, Ia|

4

Iundamentarea nevo|| pentru un program de formare
ded|cat conceptu|u| de comun|care |n educa|e

redarea eflclenL esLe condllonaL in procenL de 30 de lnformall ;l cuno;Llne ;l 30
compeLene de comunlcare lnLerpersonal. CompeLenele de comunlcare ale cadrulul
dldacLlc sunL cel puln la fel de lmporLanLe ca ;l cunoa;Lerea in profunzlme a conlnuLulul
dlsclpllnel pe care esLe auLorlzaL s o predea.
ln faa unel mase de elevl cu profll lndlvldual de personallLaLe, cu sLllurl dlferlLe de invare,
cu comblnall unlce de puncLe forLe ;l vulnerablllLl, cu reperLorll comporLamenLale varlaLe
ce acoper nevol complexe, cu un managemenL cusLomlzaL al emolllor, profesorul de
vocale va reu;l s genereze solull de invare creaLlve, eflclenLe ;l personallzaLe dac va
poseda un seL de ablllLl de comunlcare lnLerpersonal ce il va permlLe inLlnlrea ferlclL cu
flecare dlnLre suLele de elevl ale claselor sale.
Cteva d|ntre aspecte|e, at|tud|n||e | comportamente|e v|zate:
Act|varea mot|va|e| e|evu|u| | captarea aten|e| poz|t|ve
Llevll unel clase vor avea inLoLdeauna preferlne ;l lnLerese dlferlLe in raporL cu dlsclpllnele
care le sunL predaLe. LsLe mlslunea flecrul cadru dldacLlc s creeze in mlnLea ;l sufleLul
elevulul enLuzlasm ;l lnLeres penLru dlsclpllna pe care o pred. ue asemenea, esLe
responsablllLaLea flecrul cadru dldacLlc s ellmlne frlca ;l lnhlblla pe care orlce elev le-ar
puLea reslml in prezena sa la clas.
Ut|||zarea adecvat a ||mba[u|u| corpora|
Cel mal puLernlc lnsLrumenL de comunlcare al cadrulul dldacLlc. Congruena dlnLre
gesL/Lon/posLur/mlmlc ;l cuvnL condlloneaz auLenLlclLaLea mesa[ulul ca inLreg ;l las
urme adncl in mlnLea ;l emollle elevulul.
Ut|||zarea umoru|u|
ConsLanL subesLlmaL, slmul umorulul ,lne" elevul acLlv ;l lnLeresaL in sala de clas ;l
conLrlbule la sLarea lul de blne. SLudllle araL c aLL adulll cL ;l coplll inva mal mulL, mal
u;or ;l mal eflclenL aLuncl cnL experlmenLeaz emoll pozlLlve.
Ine|egerea perspect|ve| e|evu|u|
AcLul educalonal inseamn dlalog, nu monolog, dlalogul presupune empaLle, aLenle la
nevolle celullalL, dlsponlblllLaLe ;l deschldere, lnLegrarea perspecLlvel celullalL, chlar ;l aLuncl

S

- sau mal ales aLuncl, cnd apare confllcLul. ldenLlflcarea ;l luarea in conslderare a oplnlel/
pozllel elevulul esLe prlmul pas cLre solule.
Demonstrarea sp|r|tu|u| de ech|p
AcLlvlLaLea educalonal inseamn munc in dol, munc in mlcrogrup sau in grupul mare.
Munca in echlp sLlmuleaz lnLeraclunea ;l presupune ablllLl de coordonare, delegare de
responsablllLl, a;LepLarea rndulul, uLlllzarea in comun a acelora;l resurse llmlLaLe -
oblecLlve de invare la fel de lmporLanLe precum calculul arlLmeLlc ;l clLlLul.
Ut|||zarea competene|or tehn|ce
MeLode lnLeracLlve de predare, uLlllzarea calculaLorulul, aducerea medlulul vlrLual in spalul
clasel, vldeo-conferlne, Lehnlcl eflclenLe de evaluare - menln lnLeresul rldlcaL ;l aLenla
Lreaz, faclllLeaz Lransferul de lnformall in memorla de lung duraL ;l modeleaz ablllLl
;l comporLamenLe.
Llaborarea programulul de formare a fosL precedaL de reallzarea in anul 2011, in cadrul
prolecLulul ,CompeLene in comunlcare - erforman in educale" a unul raporL de
dlagnoz
l
ce a avuL ca scop lnvesLlgarea aspecLelor speclflce comunlcrll educalonale, care
consLlLule facLorl faclllLaLorl ;l barlere in procesul de invare ;l in relala profesor-elev.
8ecomandrlle dlagnozel penLru deslgnul programulul de formare, lnLegraLe in programul
elaboraL, au vlzaL urmLoarele:
lncluderea de acLlvlLl ;l exerclll de auLocunoa;Lere. uup cum aflrmau profesorll
parLlclpanl, educaLorul Lrebule s fle con;LlenL de proprllle barlere de comunlcare (,nol
Lrebule s ne facem educale lnLl nou ;l apol coplllor"). Ceva slmllar sugera un prlnLe prln
,exerclll de ogllndlre", adlc s Le vezl cum ar(l aLuncl cnd lnLeraclonezl cu coplll. Sau
cum sugera unul dlnLre profesorll parLlclpanl, ,s-l recuno;Ll lnablllLlle de comunlcare ...
dac incercl s le dep;e;Ll ;l nu reu;e;Ll, mal blne Le reprofllezl".
lncluderea in program a unel componenLe care s dezvolLe capaclLaLea de adapLare la nevol
;l exlgene in conLlnu schlmbare, sub preslunea dlnamlcll soclale ;l a evolulel Lehnologlel
lnformalel. Sau cum spunea unul dlnLre profesorl, ,1rebule sa Le lncluzl in grup, s Le
lnLegrezl in grupul lor. llecare serle e dlferlL ;l Lrebule s Le adapLezl. SunL alLe generall ;l
se slmLe, aLL la copll cL ;l la prlnl".
MuLarea accenLulul de pe Leorle pe pracLlca comunlcrll. rofesorll recunosc c suporLul
LeoreLlc e necesar, dar nu a[unge. L lmporLanL invarea pe baza unor slLuall concreLe,
lnLroducerea cursurllor de cre;Lere a ablllLllor de comunlcare prln [ocurl de rol. A;a cum
menlonau profesorll, [ocul esLe marglnallzaL in Lralnlng-url. uLlllzarea unor maLerlale
mulLlmedla, secvene observalonale, dezbaLerl ;l dlscull pe slLuall concreLe, pracLlca la

6

clas, LoaLe sunL de naLur s formeze compeLene de comunlcare verlLablle ;l nu doar
LeoreLlce.
SlLuallle evocaLe de parLlclpanl converg spre ldeea neceslLll accenLurll componenLel
empaLlce a lnLeraclunll cu elevll. 5l alcl, credem c [ocurlle de rol poL fl o solule. A;a cum
sugera ;l un prlnLe, ,profesorll ar Lrebul s se Lranspun in rolul copllulul. lraLe, s vad
cum e s-l fle ru ;l s-l fle frlc s-l spul la educaLoare. S se inLrebe de ce l-a fosL frlc?",
sau cum sugera unul dlnLre elevl, ,S lnversm rolurlle la asLfel de cursurl ;l nol s ne
comporLm exacL a;a cum am vrea ca un profesor s se comporLe cu nol. La acesLe cursurl
ar Lrebul ca clneva s se comporLe cum se comporL el la ore, s se vad ca in ogllnd".
CenLrarea pe elev ca orlenLare axlologlc a Lralnlngurllor desf;uraLe conslderm c esLe
moLlvaL de fapLul c acesLa esLe prlnclpalul acLor lnsLlLulonal la nlvelul crula se msoar
performanele ;colare.
C alL nevole evldenlaL de profesorll a fosL aceea de a inva prln schlmburl de experlen
sau pe baza unor modele de succes (,S invm de la educaLorl ldeall care pun in pracLlc
acesLe modele de comunlcare eflclenL") sau, cum sugera unul dlnLre elevl, ,ar Lrebul ca
profesorll s aslsLe la orele profesorllor care ;Llu s comunlce cu nol ;l s vad cum fac
ace;Lla orele".
C componenL lmporLanL rezulLaL dln lnLervlurl ;l care conslderm c merlL luaL in
calcul in dezvolLarea programelor de Lralnlng esLe formarea unor cuno;Llne Lemelnlce de
pslhologla copllulul, a lne conL de parLlcularlLlle de vrsL ale coplllor ;l adolescenllor
devlne o condlle absoluL necesar unel comunlcrl eflclenLe ;l in ulLlm lnsLan unel
educall care s-;l aLlng oblecLlvele.
Se lmpune ;l evldenlerea lncluderll in program a unel componenLe ludlce. ALL profesorll
cL ;l prlnll ;l elevll au evldenlaL eflclena comunlcrll aLuncl cnd profesorul e relaxaL,
cnd ;Lle s fac o glum, aLmosfera creaL asLfel fcnd procesul educalonal mal fluenL,
mal accepLabll. Sau cum plasLlc se exprlma unul dlnLre elevl, ,profesorll ar Lrebul s mearg
la clrc s-;l dezvolLe umorul ;l s fle mal amuzanl". 8ecomandn oferlrea unul lnsLrumenLar
llngvlsLlc (repllcl, glume, bancurl, pllde) care s poaL fl uLlllzaL de cLre cadrul dldacLlc in
dlferlLele eLape LenslonaLe ale relalonrll cu clasa ;l/sau elevl cu poLenlal confllcLual.
un aspecL unde apar dlferene lmporLanLe inLre percepla elevllor ;l cea a profesorllor esLe
acela al sLraLeglllor de faclllLare a LransmlLerll de cuno;Llne. ne referlm in acesL caz la
foloslrea parafrazrll ;l a feedback-ulul ;l la asculLarea acLlv a elevulul. Cadrele dldacLlce
respondenLe au evaluaL acesLe comporLamenLe ca aprnd mal rar in cazul profesorulul
ldeal decL apreclaz elevll. AcesL rezulLaL poaLe lndlca fapLul c acesLe aspecLe

7

comporLamenLale nu sunL conslderaLe foarLe lmporLanLe de cLre profesorl. ModallLaLea de
reallzare a feedback-lul in clas esLe una dln dlrecllle uLll de urmaL in formarea cadrelor
dldacLlce.
ulmlnuarea rolulul auLorlLar performaL de cadrul dldacLlc ;l percepuL de acesLa in ma[orlLaLe
ca fllnd un rol de succes. Axarea pe o relale parLenerlal profesor-elev presupune uLlllzarea
de cLre cadrul dldacLlc in prlmul rnd a unul lnsLrumenLar care s sprl[lne dlmlnuarea
caracLerulul personal al confllcLulul, ma[orlLaLea profesorllor lnLervleval consldernd c
repllclle, gesLurlle, aclunlle elevllor ll se adreseaz lor ca persoane ;l mal puln sLaLusulul de
profesor pe care il au la un anumlL momenL. ue unde ;l poLenlalul afecLlv negaLlv foarLe
rldlcaL in cazul confllcLelor profesor - elev.
CenLrarea pe sLraLegll de dramaLurgle soclal menlLe s aslgure un managemenL eflclenL al
confllcLulul cu o aLenle speclal pe eLapele de debuL al confllcLulul ;l de escaladare a
confllcLulul. 8ecomandabll esLe exercllul prlorlLar pe slLuall care afecLeaz sLlma de slne a
elevulul ;l increderea in lnsLlLula ;colar, acesLe dou elemenLe avnd lmpacL negaLlv pe
Lermen medlu ;l lung.
ln ceea ce prlve;Le modallLlle de dlsclpllnare la nlvelul inLregll clase, s-a consLaLaL c elevll
conslder ldeal un profesor care rldlc Lonul rar, in Llmp ce profesorll respondenl conslder
c rldlcarea Lonulul esLe o manler in care profesorul ldeal face frecvenL fa problemelor
dln clas. AcesL rezulLaL poaLe fl un lndlcaLor al msurll in care elevll ,ldeallzeaz" profesorul
model, dar in acela;l Llmp rldlc lpoLeza conform crela cadrele dldacLlce ar avea in fapL un
reperLorlu llmlLaL de sLraLegll de gesLlonare a abaLerllor dlsclpllnare mlnore care apar la
nlvelul inLregll clase (clasa esLe glgloas, neaLenla). ln concluzle, recomandm ca una dln
dlrecllle de lnLervenle la nlvelul Lralnlngulul profesorllor s fle dezvolLarea ablllLllor de a
dlsclpllna pozlLlv grupul de elevl.
nu in ulLlmul rnd, programul ar Lrebul s lnclud ;l o componenL de pregLlre penLru
lnLeraclunea cu copll cu slLuall speclale. A;a cum aflrma unul dlnLre profesorl, ,s flm
inval s lnLeraclonm cu coplll cu dlflculLl, cu deflclL de aLenle sau hlperacLlvlLaLe, sau
cu alLe probleme. S se recunoasc c ace;Ll copll exlsL ;l s ne invee cum s procedm s
comunlcm cu el. n acum am invaL s predm doar coplllor normall".
C recomandare speclal se lmpune in cazul facLorllor care nu poL fl modlflcal prlnLr-un
program de formare, dar care sunL numero;l ;l lnflueneaz inLr-o bun msur procesul de
comunlcare. ln slLuala speclal a Lralnlng-ulul rolul acesLor facLorl esLe lmporLanL daLorlL
poLenlalulul de bloca[ ;l alLerare pe care el il poL aduce mesa[ulul Lransmls de cLre Lralnerl.
8ecomandm a;adar ca flecare seslune de Lralnlng s fle puncLaL de elemenLe de Llp

8

defulaLorlu in care cadrele dldacLlce s poaL dlscuLa despre facLorll nemodlflcablll prln
Lralnlng, care lnflueneaz callLaLea comunlcrll cu elevll (famllla, socleLaLea, eLc.), facLorl
care sunL descrl;l pe larg in lucrarea de fa. LsLe recomandabll ca acesL Llp de momenL
defulaLorlu s fle lnclus volL in schema de organlzare a flecrul Lralnlng, plasaL preferabll la
incepuL ;l uLlllzaL ca poLenlal sublecL penLru asculLarea acLlv. Subllnlem fapLul c
poLenlalll parLlclpanl la seslunlle de Lralnlng au nevole s ll se conflrme lmporLana acesLor
facLorl in acLlvlLaLea pe care o desf;oar.


Cb|ect|ve|e programu|u| de formare

Cb|ect|vu| genera|:
Dezvo|tarea ab|||t||or de comun|care necesare cadru|u| d|dact|c pentru a
max|m|za efecte|e de |nvare pentru e|ev, a|e procesu|u| d|dact|c.

Competene v|zate pr|n parcurgerea acestu| program de formare:
Urmare a parcurger|| acestu| program de formare, cadre|e|e d|dact|ce part|c|pante vor
avea competene de:

Cunoatere | |ne|egere a concepLelor chele in procesul de comunlcare,
Lxp||care | |nterpretare a dlferlLelor mesa[e de comunlcare generaLe in spalul de
lnLeraclune al clasel de elevl, inLre prlnclpalll acLorl - elev ;l cadru dldacLlc,
Instrumenta|-ap||cat|ve:
ablllLl de recunoa;Lere, exprlmare ;l gesLlonare snLoas a emolllor in spalul clasel,
ablllLl de rezolvare de probleme, negoclere ;l managemenL al confllcLulul,
anLrenarea capaclLll de capLare a aLenlel, de c;Llgare a increderll elevllor
ablllLl de conLrol al lmaglnll personale,
ablllLl de asculLare acLlv in vederea unel relalonrl corecLe ;l eflclenLe,
ablllLl de uLlllzare a Lehnlcllor de incura[are a elevulul,
ablllLl de anLrenare a capaclLll de a dlagnosLlca oblecLlv ;l cu preclzle caracLerlsLlclle unul
grup ;l de a se raporLa la grup in funcle de acesLe caracLerlsLlcl,

9

Lch|pa de rea||zare a programu|u| de formare


D|rector program
Adr|an 1|t|en|
Adrlan 1lLlenl esLe acLor sl reglzor, profesor unlverslLar docLor al unlverslL(ll na(lonale de
ArL 1eaLral sl ClnemaLograflc, recLor al acesLel unlverslL(l.
Are aproape 20 de anl de experlen( in domenlul dldacLlc sl esLe LlLular al cursurllor
,slhologla CaracLerulul uramaLlc", ldenLlLaLe sl alLerlLaLe ln procesul crea(lel arLel
acLorulul", rocesuallLaLe sl ConcepL" sl esLe docLor in LeaLru cu lucrarea 1eaLrul in
educa(le".
LsLe dlrecLor al prolecLulul CompeLen(e in comunlcare - performan( in educa(le, al
lunda(lel 8omne penLru Lduca(le sl LducaLorl sl coordonaLor a numeroase prolecLe in
domenlul educa(lel.
A fosL conslller prezlden(lal in Cadrul ueparLamenLulul 8ela(ll ubllce al AdmlnlsLra(lel
rezlden(lale sl conslller al rlmulul MlnlsLru pe probleme de Lduca(le sl CulLur.
A fosL reallzaLor 1v in cadrul ueparLamenLulul sl 5Llln( al 1elevlzlunll 8omne.
A [ucaL in pesLe 30 de plese de LeaLru pe scene ale LeaLrelor dln 8ucuresLl sl dln (ar sl in
pesLe 30 de fllme de lung sl scurL meLra[, mulLe dlnLre ele premlaLe in fesLlvalurl na(lonale sl
lnLerna(lonale. (remlul penLru lnLerpreLare masculln, in cadrul remlllor unlunll
ClneasLllor dln 8omnla - edl(la 40, penLru rolurlle dln fllmele Collvla" sl Lord", remlul
penLru cel mal bun acLor, la lesLlvalul lnLernalonal ,CrandCff", var;ovla - 2010, penLru
fllmul de scurLmerLa[
,Collvla", remlul lLS1CC - Cel mal bun acLor de comedle - 2008).


1u


As|stent program
Adr|ana 1ran
Adrlana 1ran esLe speclallsL in comunlcare sl rela(ll publlce avnd o experlen( de pesLe 10 anl in
acesL domenlu. AbsolvenL a 5colll normale "Llena Cuza" dln 8ucuresLl sl-a lncepuL carlera ca
inv(Loare la 5coala Ceneral nr 164 dln secLorul 6, 8ucuresLl.
A absolvlL laculLaLea de ManagemenL (Academla de SLudll Lconomlce - ASL 8ucuresLl), laculLaLea
de 5Llln(e ollLlce (Scoala naLlonala de SLudll ollLlce sl AdmlnlsLraLlve - SnSA 8ucuresLl), de(lne un
masLer in Comunlcare sl 8ela(ll ubllce (SnSA), unul in ManagemenL (ASL), unul in SecurlLaLe sl
Aprare na(lonal (unlverslLaLea naLlonal de Aprare) sl esLe docLorand a laculL(ll de 8ela(ll
lnLerna(lonale (ASL).
Sl-a flnallzaL LoaLe sLudllle unlverslLare sl posLunlverslLare cu lucrrl in domenlul comunlcrll
sl rela(lllor publlce.
Carlera in domenlul comunlcrll sl relaLlllor publlce a incepuL-o cnd era inv(Loare cnd a
(lnuL prlma lec(le deschls la nlvel de scoal la ulsclpllna Comunlcare, dlsclplln obllgaLorle
la acea daLa penLru inv(mnLul prlmar. A conLlnuaL in sLuden(le cnd a fcuL parLe dln
echlpa de campanle a lul Adrlan nasLase (campanla elecLoral penLru alegerl parlamenLare
2000). Au urmaL 10 anl ca dlrecLor de comunlcare sl purLLor de cuvnL al AuLorlL(ll penLru
valorlflcarea AcLlvelor SLaLulul (2001-2010) fllnd reconflrmaL in func(le de 7 mlnlsLrl
secreLarl de sLaL. A fosL conslller pe probleme de comunlcare al presedlnLelul AuLorlL(ll
na(lonale penLru CerceLare 5Llln(lflc (2010), coordonaLor comunlcare in prolecLele
sLraLeglce ale unlL(ll LxecuLlve penLru llnan(area lnv(mnLulul Superlor, CerceLrll,
uezvolLrll sl lnovrll (uLllSCul) (2010 - prezenL).
1oL dln 2010 esLe aslsLenL ln prolecLul CompeLen(e in comunlcare - performan( in educa(le
derulaL de unlverslLaLea na(lonal de ArL 1eaLral sl ClnemaLograflc.
lnLre reallzrlle profeslonale se numr campanllle de comunlcare penLru vnzarea 8C8,
uaewoo Cralova, LlecLrlca Sud MunLenla, consulLan(a in comunlcare sl rela(ll publlce penLru
Sorln Cprescu ln campanla penLru rlmarla 8ucuresLl (2008, ales prlmar), consulLan(a in
comunlcare sl rela(ll publlce penLru Crln AnLonescu in campanla penLru funcLla de senaLor
de 8ucuresLl (2008, ales senaLor), organlzarea prlmel edl(ll a lnvenLlka penLru Llnerl - salon
lnLerna(lonal de lnven(ll penLru 1lnerl (2010), campanla de comunlcare sl rela(ll publlce
penLru rolecLul SLraLeglc CallLaLe sl Leadershlp penLru lnv(mnLul Superlor 8omnesc -
Semln(e de vllLor (2011).

11

Coordonator e|aborare program
D|ana Stancu|eanu
ulana SLnculeanu
AbsolvenL a laculLll de slhologle ;l 5Lllnele Lducalel dln 8ucure;Ll, docLorand a
unlverslLll 8abes 8olyal dln Clu[, ulana SLnculeanu esLe pslhoLerapeuL speclallzaL in
Lerapll cognlLlv comporLamenLale ;l coordoneaz in cadrul Crganlzalel Salval Coplll,
CenLrul de LducaLle Lmolonal ;l ComporLamenLal penLru Copll (CLLCC), ce ofer servlcll
comunlLare de snLaLe mlnLal (evaluare, conslllere sl pslhoLeraple) coplllor ;l
adolescenllor vulnerablll ;l famlllllor acesLora.
ln callLaLe de formaLor acredlLaL, ulana SLnculeanu a elaboraL ;l coordonaL elaborarea a
numeroase programe de formare, vlznd aspecLe speclflce ale educalel ;l snLll
copllulul, desLlnaLe unel varleLl de grupurl lnL: cadre dldacLlce dln invmnLul
pre;colar ;l preunlverslLar, pslhologle cllnlclenl ;l conslllerl ;colarl, medlcl pedlaLrl, de
famllle sau medlcl pslhlaLrl.
ulana SLinculeanu esLe co-auLoare a serlel de manuale ,Cu prlnll la ;coala", manuale ce i;l
propun s ofere prlnllor ;l cadrelor dldacLlce lnformall cu prlvlre la caracLerlsLlclle ;l
speclflcul de dezvolLare al coplllor lor ;l s le consLrulasc ablllLl de educale pozlLlv, care
s il a[uLe s ellmlne LrepLaL musLrarea, crlLlca ;l pedeapsa flzlc dln reperLorlul de
dlsclpllnare a copllulul.
racLlclan acredlLaL 1rlple (oslLlve arenLlng rograme), ulana SLnculeanu ofer,
impreun cu echlpa mulLldlsclpllnar dln cadrul CLLCC, programe de educale ;l parenLlng
adapLaLe nevollor flecrel famllll ;l profllulul de dezvolLare al flecrul copll.


12

Autor| program de formare

Modu| edagog|e

Cv|d|u n|;oar
lon-Cvldlu nlsoar (n. 1974) esLe profesor unlverslLar docLor, ulrecLorul ueparLamenLulul
penLru lormarea rofesorllor sl conducLor de docLoraL in 5Llln(e ale Lduca(lel in cadrul
laculL(ll de slhologle sl 5Llln(ele Lduca(lel, unlverslLaLea dln 8ucuresLl.
Coordoneaz prolecLe in medlul publlc sl prlvaL, a publlcaL 12 cr(l ca auLor sl co-auLor
dlnLre care cele mal recenLe sunL volumele rofesorul de succes. 39 de prlnclpll de
pedagogle pracLlc, ollrom 2009 sl MoLlvarea penLru carlera dldacLlc, LdlLura unlverslL(ll
dln 8ucuresLl, 2010. Cea mal cunoscuL aparl(le edlLorlal esLe Comunlcarea eflclenL (Lrel
edl(ll), penLru care a prlmlL in anul 2010 remlul ConsLanLln 8dulescu MoLru al Academlel
8omne.
Coordoneaz colec(la Carler. Succes. erforman(e la LdlLura ollrom.

Crengua-Lcrm|oara Cprea
Crengua-Lcrmloara Cprea esLe conferenLlar unlverslLar docLor in cadrul unlverslLll dln
8ucure;Ll, laculLaLea de slhologle ;l 5LllnLele Lducalel, ueparLamenLul penLru lormarea
rofesorllor, docLor in 5Lllnele Lducalel.
A lucraL sl lucreaz in conLlnuare in cadrul unor prolecLe ;l programe de cerceLare nalonale
;l lnLernalonale. A publlcaL cr(l ca auLor sl co-auLor dlnLre care cea mal recenL esLe
,SLraLegll dldacLlce lnLeracLlve", 8ucure;Ll, LdlLura uldacLlc ;l edagoglc, a lv- a edlLle,
2009 - auLor unlc. LsLe formaLor ln cadrul programelor de perfeclonare a profesorllor,
rogramul de formare conLlnu ,lnvLarea creaLlv", desf;uraL la laLra neam, rogramul
de formare conLlnu a profesorllor ,uldacLlca nova", desf;uraL la 8ucure;Ll, rogramulul
nalonal de dezvolLare a compeLenelor de evaluare ale cadrelor dldacLlce dln invmnLul
preunlverslLar (ueCeL), desf;uraL la 8ucure;Ll, rogramulul ,lormare conLlnu prln credlLe
profeslonale Lransferablle", desf;uraL la 8ucure;Ll, 8rlla, Clra;l), rogramul ,Conslllerea
acLlv", desf;uraL la 1lml;oara.


1S

Modu| Comun|care | re|a|| pub||ce

Vas||e 1ran
vaslle 1ran esLe profesor unlverslLar docLor in cadrul Scolll na(lonale de SLudll ollLlce sl
AdmlnlsLraLlve, laculLaLea de Comunlcare sl 8ela(ll ubllce sl profesor asoclaL la Academla
8omn de lnforma(ll 8ucuresLl.
Llcen(laL in: fllosofle, lsLorle, sLllnLe pollLlco-mlllLare, docLor in soclologle, are cursurl
posLunlverslLare in comunlcare sl rela(ll publlce, pslhopedagogle sl opera(lunl pslhologlce
speclale. LsLe experL in comunlcare in slLua(ll de crlz sl razbol lmagologlc sl in aceasL
callLaLe a a parLlclpaL la numeroase schlmburl de experlen( cu cadre dldacLlce unlverslLare
sl speclallsLl dln: Anglla, 8elgla, lran(a, lLalla, Cermanla sl SuA. A predaL cursurl de
comunlcare sl rela(ll publlce la Academla de lnformare sl Comunlcare, Cermanla, 2000.
Are o experlen( de pesLe 20 de anl de predare in inv(mnLul unlverslLar sl posLunlverslLar
in domenlul comunlcrll sl rela(lllor publlce.
lnLre lucrrlle publlcaLe se numr: 1eorla comunlcrll, Comunlcare, paLologll sl Lerapll in
comunlcare, 8aporLul om-Lehnlc, Comunlcarea in slLua(ll soclale crlLlce.

Ir|na Stnc|uge|u
lrlna SLnclugelu esLe lecLor unlverslLar docLor in cadrul laculLll de Comunlcare ;l 8elall
ubllce SnSA, unde suslne cursurlle de 1eotlo comoolctll ;l keloll lobllce io ,coll.
lnLeresele de cerceLare sunL indrepLaLe cLre domenll dlverse: fllosofla culLurll, eLlca
relalllor publlce ;l a comunlcrll soclale, comunlcarea rlsculul ;l comunlcarea in slLuall de
crlz. ulnLre lucrrlle publlcaLe amlnLlm: MsLlle comunlcrll. ue la eLlc la manlpulare sl
inapol (2009), Comunlcarea in slLuall de urgen. Chld pracLlc, coauLor (2006), lmaglne ;l
comunlcare in afacerl, coauLor (2004), Cen ;l reprezenLare soclal, coauLor (2004), 1eorla
comunlcrll, coauLor (2003), reflxul posL al modernlLll noasLre. SLudll de fllosofle a
culLurll (2002).



14

Modu| s|ho|og|e

Mugur C|umgeanu
s|ho|og s| ps|hoterapeut, coordonaLor al CenLrulul na(lonal de SnLaLe MlnLal in
perloada 2006-2008, conferen(lar unlverslLar, Mugur C|umageanu esLe dlrecLor de
programe de formare la Asoc|a|a de 1erap|e Comportamenta| ;| Cogn|t|v.
ln 2002, unlverslLaLea de Medlcln ;l larmacle vlcLor 8abe;" dln 1lml;oara l-a acordaL
LlLlul de docLor in medlcln penLru o lucrare in domenlul pslhlaLrlc.
Mugur Clumgeanu a acLlvaL in numeroase prolecLe ne-guvernamenLale in cmpurl varlaLe
cum ar fl educala, dezvolLarea rural, faclllLare comunlLar, combaLerea vlolenel
domesLlce ;l dezvolLarea de servlcll penLru grupurl defavorlzaLe.
Mugur Clumgeanu a lucraL ca medlc rezldenL ;l apol ca pslholog cllnlclan in splLale
pslhlaLrlce dln lrana ;l 8omnla. ln 2006 a preluaL conducerea CenLrulul nalonal de
SnLaLe MlnLal, infllnaL cu scopul de a coordona reforma servlclllor publlce de snLaLe
mlnLal dln 8omnla. uln 2008, Mugur Clumgeanu a prslL slsLemul publlc ;l acLualmenLe
lucreaz ca pslhoLerapeuL auLonom ;l in domenlul formrll profeslonale de pslhoLeraple,
precum ;l ca experL in prolecLe ale unor organlzall de drepLurlle omulul cum ar fl Agenla
de MonlLorlzare a resel (AcLlveWaLch) sau Salval Coplll.
e parcursul ulLlmllor anl ;l-a adus conLrlbula la imbunLlrea suporLulul leglslaLlv in
favoarea persoanelor cu probleme de snLaLe mlnLal, a conLrlbulL la formarea
profeslonl;Lllor dln slsLemul publlc pslhlaLrlc, precum ;l a vllLorllor pslhoLerapeul cognlLlv-
comporLamenLall.

Sor|na etr|c
Sorlna eLrlca esLe pslholog la CenLrul de Lducale Lmolonal ;l ComporLamenLal penLru
Copll al Crganlzalel Salval Coplll, unde desf;oar acLlvlLl de conslllere ;l Leraple cu copll
;l adolescenl dlagnosLlcal cu Lulburrl de snLaLe mlnLal, precum ;l cu famllllle acesLora.
LsLe formaLor auLorlzaL cu compeLene in elaborarea de programe de formare ;l suslnerea
de cursurl ;l workshop-url adresaLe profeslonl;Lllor dln domenlul educalel (cadre dldacLlce,
conslllerl ;colarl), snLll (medlcl de famllle, medlcl pedlaLrl, pslhologl cllnlclenl, medlcl
pslhlaLrl) ;l proLeclel copllulul (aslsLenl soclall, aslsLenl maLernall) ;l co-auLor a numeroase
publlcall de conslllere ;l pslhoeducale desLlnaLe prlnllor ;l adulllor care lucreaz cu coplll
(serla de manuale de parenLlng ,Cu prlnll la ;coal", ghldul ,rlnl lnformal, copll
snLo;l").

1S

Modu| Art dramat|c

N|co|ae Mandea
nlcolae Mandea, Conf. unlv. ur., decan al laculLaLll de 1eaLru dln unA1C "l.L.Caraglale".
red Scrlere dramaLlc (dln 2006) sl 8egle de LeaLru (dln 1990). LsLe auLor al volumulul
1eaLrallLaLea - un concepL conLemporan. 1exLe publlcaLe ln volume (roManla afLer 2000:
llve new 8omanlan lays, new ?ork, 2007, Cfenslva CenerozlLaLll 2006-2008, Ld. vellanL,
2009, 1he ulglLal CeneraLlon Self-8epresenLaLlon, urban MyLhology And CulLural racLlces,
Clu[, 2011) sl revlsLe (AlLernaLlves LheaLrales, Scena.ro, ullema veche).
A parLlclpaL la reallzarea mal mulLor prolecLe de cerceLare sl la coordonarea unor prolecLe
lnl(laLe impreun cu sLudenLl al faculL(ll (dramAcum, Langaro[ecL, uesanL, Cfenslva
generozlL(ll). Membru al Conslllulul AlCn, dln 2009.

M|hae|a 8e|u
Mlhaela 8elu esLe acLrl ;l lecL. unlv. dr. al laculLll de 1eaLru dln unA1C ,l. L. Caraglale"
8ucure;Ll, acLual prodecan ;l fosL dlrecLor al CenLrulul de CerceLare al acelela;l faculLl,
redacLor coordonaLor al revlsLel ,ConcepL" ;l al ,CaleLelor 8lblloLecll unA1C", auLoare a
programelor de LlLularlzare ;l deflnlLlvaL, auLoare a sublecLelor penLru examenele nalonale
suslnuLe de profesorll dln invmnLul preunlverslLar de speclallLaLe, experL colaboraLor
CnCS, LraducLoarea ulLlmel edlll a manualulul ,lmprovlzale penLru LeaLru" de vlola Spolln
(unaLc ress, 2008), auLoare a cursulul ,k. S. SLanlslavskl ;l fundamenLarea pslhologlc a
arLel acLorulul" (unaLc ress, 2011), edlLor de carLe.



16

Modu| 1IC

Andre| G|tnaru
Andrel ClLnaru esLe docLor in 5Lllne lnglnere;Ll, speclallzarea AuLomaLlc ;l CalculaLoare,
unlverslLaLea ,CLl1LPnlCA" dln 8ucure;Ll, cadru dldacLlc unlverslLar, ;ef ueparLamenL
lnformaLlc, la laculLaLea de Comunlcare ;l 8elall ubllce dln cadrul 5colll nalonale de
SLudll ollLlce ;l AdmlnlsLraLlve, 8ucure;Ll .
LsLe auLorul unor crl de speclallLaLe, suporLurl de curs unlverslLar, arLlcole de speclallLaLe
in domenllle Lehnologlel lnformalllor ;l comunlcalllor, slsLeme educalonale ;l eLearnlng.
ue asemenea, a parLlclpaL cu lucrrl de speclallLaLe la o serle de congrese ;l conferlne
;Lllnlflce nalonale ;l lnLernalonale (lrana, Spanla, 8omnla ;l SuA).
LsLe conducLor ;l membru in dlferlLe prolecLe nalonale ;l lnLernalonale in domenlul
educalel.

Corne||a Max|m
Cornella Maxlm esLe conferenLlar docLor ln cadrul laculLaLll de Comunlcare sl 8ela(ll ubllce
- SnSA 8ucuresLl. A fosL experL consulLanL l8CMA 1990-2002 sl a coordonaL acLlvlLaLea de
lnsLrulre sl consulLanLa ln lnformaLlca flllale reglonale (1991 - 2003). A fosL ;ef prolecL sl
dlrecLor programe de Lralnlng & consulLanLa l8CMA, 8ucuresLl, 1991-2002, ;ef prolecL
program CC8LLlCA - Comunlcare sl 8elaLll ubllce prln lnsLrulre sl ConsulLanLa AslsLaLa -
desLlnaL admlnlsLraLlel publlce locale dln orase mlcl sl medlul rural, (1999 - 2000), ;ef secLor
lnsLrulre l8CMA, 8ucuresLl, dln 1999-2002.
Lucrar| pub||cate: ApllcaLll lnformaLlce de blrou, LdlLura Comunlcare.ro, 8ucure;Ll, 2003,
u1 - ueskLop ubllshlng (formaL elecLronlc), 2004, Manual LCuL - Modul 4 (Lxcel - formaL
elecLronlc), 2003, Manual LCuL - Modul 6 (owerolnL - formaL elecLronlc), 2003, 8lroLlca ln
ManagemenL (formaL elecLronlc), 2003, Medlul lnformaLlonal / lnformaLlc - suporL al
comunlcarll (formaL elecLronlc), 2002, SecreLarlaL sl corespondenL lnformaLlonal-
elecLronlca, LdlLura Comunlcare.ro, 8ucuresLl, 2001, CC8LLlCA - Comunlcare sl 8elaLll
ubllce prln lnsLrulre sl ConsulLana AslsLaLa (coauLor), 2000, ManagemenL lmoblllar
(coauLor), 1999-2000.
A|te|e: LxamlnaLor sl Lralner LCuL-8omanla, rofesor lnvlLaL penLru cursurl ln domenlul
lnformaLlcll la lnA- lnsLlLuLul naLlonal de AdmlnlsLraLle,

17


au|a Copce|
aula Copcel esLe absolvenLa cursurllor de masLer la SnSA (ManagemenL Lducalonal ;l
Comunlcare lnsLlLulonal), esLe llcenlaL in clberneLlc-sLaLlsLlc economlc(ASL 8ucure;Ll)
;l in pedagogle penLru invmnLul prlmar-pre;colar (unlverslLaLea 8ucure;Ll).
ln perloada 2006-2008 a coordonaL cenLrul LCuL - 5coala nr 39 8ucure;Ll.
A parLlclpaL cu elevll sau ca membru al [urlulul la concursurlle ;l ollmpladele de lnformaLlc
;l 1lC organlzaLe de lnspecLoraLele ;colare sau de cluburlle coplllor. ln perloada 2003-2003,
a fcuL parLe dln comlsllle cenLrale sau [udeene de organlzare a ollmpladelor ;colare de
lnformaLlc ( evaluaLor la clasa a vlll-a).
A fosL meLodlsL educaLlv ;l meLodlsL penLru invmnL prlmar(secLor 6). ln aceasLa callLaLe,
impreuna cu LCuL 8omnla, Agenla nalonal penLru roLecla Medlulul, 1eaLrul ,Masca"
;l cu rlmrla S6 a organlzaL concursurl de ecologle ;l 1lC (Concursul Luropean de Lcologle ;l
1lC ,[u_Lco", mal 2006, Concurs lnLerzonal de 1lC cu parLlclpare european lnlC-lAl8
LA?", mal 2007, Concursul de 1lC ,lnfo lalr lay" ln cadrul rolecLulul uesLlne la
rscruce", lunle 2008).
ln prezenL, urmeaz cursurlle de masLer ale unlverslLll 8ucure;Ll (5ttoteqll loovotlve Je
iovote) .


Lch|pa de |mp|ementare a programu|u| de formare

Departament adm|n|strat|v
Corlna nlculae
Andreea AradlLs
loana Calln
lullana Corban
8eaLrlce Meda Curean


18

Departament de tra|n|ng |a n|ve| na|ona|

Modu|
s|ho|og|e
Modu|
edagog|e
Modu|
Comun|care s|
re|at|| pub||ce
Modu|
1IC
Modu|e
Arta dramat|ca
1ra|ner| 1ra|ner| 1ra|ner| 1ra|ner| 1ra|ner|
Sorlna eLrlc
Crlgore
Pavrneanu
llorln 8oLo;lneanu
Cvldlu Cavrllovlcl
uavld Cprl;
Andrel Chl;cu
Cyorgy Caspar
Cana nlculae
uorlna lu;c
Cvldlu nl;oara
Crengua
Lcrmloara
Cprea
Llena Seghedln
venera Mlhaela
Co[ocarlu
Llllana SLan
Llvla CsLafe
CLlln Clava
lon Albulescu
Adlna Llena Clava
uanlela Poaghea

vaslle 1ran
lrlna SLnclugelu
8zvan vasllescu
Angellca Pob[ll
Clanlna Ana
Masarl
veronlca uobre
(8urlacu)

aula Copcel
Cornella Maxlm
Andrel ClLnaru
ulana Chlhala
Cllvlu 1udose
vlad Mure;an
llorenLlna
Manuela Mlron
Clprlan Marlus
Ceobanu
Llena nechlLa
8are; llorln 8olan
Sllvlu Andrel MaLu
Carmen uomnlca
CoLe
Mlhaela 8lan
8elu
Andrel AradlLs
Marlus Cilea
Anca uolna
CloboLaru
Lugenla Marla
a;ca
Mlklos 8acs
Cabrlel 8adu
lrlna WlnLze
8acs
Clprlan
Cobzarlu





19

MCDUL LDAGCGIL


Autor|
Cv|d|u n|oar
Crengua Lcrm|oara Cprea

Cupr|ns

1. Conf||ct, management ;| negoc|ere |n c|asa de e|ev|
1.1.ConfllcLul - perspecLlve educa(lonale
1.2.Comunlcare sl confllcL in clasa de elevl
1.2.1. edeapsa - avanLa[e sau llmlLe
1.2.2. erspecLlve ale managemenLulul clasel
1.2.3. loloslrea sLlmulenLelor in clasa de elevl - de la modelul lul !ones la abordarea neo-
sklnnerlan
1.2.4. Modelul lul 8udolf urelkurs - de ce aleg elevll s alb comporLamenLe nepoLrlvlLe
1.2.3. Modelul lul !acob kounln - de la omnlprezen(a profesorulul la efecLul valulul
1.3. negoclerea - elemenL chele al rela(lel profesor-elev
1.3.1. asl in negoclere
1.3.2. LlemenLe forLe in negoclere

2. Comun|care ;| conf||ct |n metodo|og|a d|dact|c ;| eva|uare
2.1. ComplemenLarlLaLea avanLa[elor ;l llmlLelor meLodelor expozlLlve ;l meLodelor
lnLeracLlve.
2.2. SLraLegll lnLeracLlve. ConsLrucla ;l dezvolLarea grupurllor educalonale. 8epere pracLlce
de lnovare a meLodologlel lnLeracLlve de predare-invare. Lxempllflcrl de meLode:
mozalcul, meLoda plramldel, Lehnlca loLus, explozla sLelar, plarllle gndlLoare, flshbowl,
conLroversa creaLlv.
2.3. Comunlcarea in cadrul meLodelor Lradllonale ;l complemenLare de evaluare.
ManagemenLul auLaoevalurll elevulul.
2.3.1. lacLorl perLurbaLorl/Lrorl de evaluare

2u


1. Conf||ct, management ;| negoc|ere |n c|asa de e|ev|

1.1. ConfllcLul - perspecLlve educa(lonale

1ermenul de confllcL provlne dln laLlnescul confllcLus, desemnnd ,lovlrea impreun cu
for" ;l lmpllcnd prln aceasLa ,dezacordurl ;l frlclunl inLre membrll grupulul, lnLeraclune
in vorblre, emoll ;l afecLlvlLaLe" (lorsyLh, 1983, p. 79). Camble (1993, p. 216) deflne;Le
confllcLul ca o varlabll pozlLlv in sensul c dlncolo de LoaLe perspecLlvele, confllcLul esLe o
consecln naLural a dlverslLll". La rndul su, SLeers vede confllcLul ca ,lmpllcnd slLuall
in care a;LepLrlle unel persoane (ale unul grup), comporLamenLele acesLela prln care ea i;l
urmre;Le oblecLlvele sunL blocaLe de o alL persoan sau un alL grup" (SLeers, 1988, p.
362). ln sfrslL, clLndu-l pe ueuLsch, 8lchard ;l aLrlcla Schmuck aflrm: ,ConfllcLul exlsL in
momenLul in care acLlvlLl lncompaLlblle se inLlnesc - aLuncl cnd o acLlvlLaLe esLe blocaL,
lnLerfereaz, lezeaz sau inLr-un anumlL fel face cea de-a doua acLlvlLaLe mal puln plcuL
sau eflclenL" (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 273), auLorll preclznd ins c ,in clas confllcLul
ofer oporLunlLaLea dezvolLrll lndlvlduale ;l de grup" (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 289).








laL de ce puLem incepe de acum cu o inLrebare esen(lal: Lradl(lonal confllcLul esLe vzuL ca
un elemenL negaLlv de care oamenll se feresc orl cnd sunL confrunLa(l incearc s las cL
mal repede dln el, puLem vorbl ins sl de slLua(ll in care confllcLul esLe bun penLru planul
educa(lonal? LducaLorll sLlu c de mulLe orl, dac esLe corecL gesLlonaL, confllcLul posed in
slne energla provocrll, moLlvrll sl progresulul cognlLlv sl afecLlv penLru elevl. Mal Lrzlu in
acesL maLerlal ne vom apleca asupra meLodelor lnLeracLlve care folosesc energla confllcLulul
drepL moLor al dezvolLrll personale sl profeslonale penLru elevl. 1oLusl, de cele mal mulLe
orl cadrele dldacLlce se confrunL cu dezechlllbrele ma[ore provocaLe de confllcLe sl de
aceea ele Lrebule s sLpneasc un evanLal cuprlnzLor de sLraLegll de managemenL al
Intrebare.keoctoollzol Jotele oltlmolol coofllct pe cote l-ol ovot co elevll. com se
poteo el tezolvo oltfel Ject ol focot-o? ue ce compottomeote qte,lte ol Jot
Jomoeovostt JovoJ? cote o fost oototo lotettelolllot Jlotte Jomoeovoostt ,l
elevl Jop qestloooteo loeflcleot o coofllctolol?

21

clasel sl de negoclere penLru a dlmlnua sl ulLerlor penLru a rezolva slLua(llle confllcLuale la
nlvel profesor-elev orl elev-elev.




Comunlcare sl confllcL in clasa de elevl

Clasa de elevl esLe un spa(lu de comunlcare complex cu o poLen(lallLaLe crescuL penLru
aparl(la unor confllcLe care poL s deLurneze acLul dldacLlc de la flnallL(lle sale pozlLlve. Mal
mulL decL aLL, clasa de elevl esLe un loc in care o mul(lme de elemenLe duc spre
dlflculLaLea managemenLulul acesLela. uoyle (in LverLson sl WelnsLeln, 2006) face o slnLez
a acesLora dln perspecLlva abordrll ecologlce a managemenLulul clasel de elevl:
(1) Jlmeosloolle moltlple - clasa de elevl esLe un loc in care persoane cu ablllL(l sl lnLerese
dlverse Lrebule s uLlllzeze un numr llmlLaL de resurse penLru a aLlnge un specLru larg de
oblecLlve soclale sl personale,
(2) slmoltooeltoteo - sunL mulLe lucrurl care se peLrec in acelasl Llmp in clas lar cadrul
dldacLlc Lrebule in mod slmulLan s monlLorlzeze Lo(l elevll, s rspund cerln(elor LuLuror
acesLora, s fac fa( inLreruperllor eLc.,
(3) lmeJlote(eo - cadrele dldacLlce au pu(ln sau deloc Llmp penLru reflec(le inalnLe de
ac(lona,
(4) lmpteJlctlbllol - evenlmenLele scolare poL lua o Lurnur compleL neasLepLaL sl asLfel
esLe greu s planlflcm o ac(lune,
(3) spo(lo pobllc - elevll sunL marLorl la LoaLe ac(lunlle dln clas, orlcare dlnLre elevl poaLe
vedea cum sunL LraLa(l cellal(l, sl
(6) lstotlcol - clasa de elevl esLe un spa(lu unlc in care se acumuleaz sl consLrulesc ruLlne,
norme, seL comun de experlen(e, LoaLe acesLla fllnd un fllLru prln prlsma crula elevll
componen(l al clasel ac(loneaz.

Avem decl de a face cu o acLlvlLaLe dlflcll a cadrulul dldacLlc. AcesLa incearc ob(lnerea unel
aLmosfere pozlLlve, bun penLru procesul de inv(mnL, deparLe de dlsLurbrlle oferlLe de
cLre lndlsclpllna elevllor. e de alL parLe, de mulLe orl lndlsclpllna elevllor poaLe fl un
lndlcaLor al ceea ce Cllvler (apud negre(-uobrldor in CerghlL, neacsu, negre(-uobrldor,
nlsoar, 2001) numea slmpLome ale sclerozel currlculare. Cnd un currlculum

22

imbLrnesLe un lndlcaLor esLe sl cresLerea gradulul de lndlsclplln a elevllor (alLurl de alLe
elemenLe cum ar fl abandonul scolar, lnsuccesele absolven(llor orl "fuga dup noLe" a
elevllor). lns cnd lndlsclpllna elevllor nu esLe o consecln( a unul currlculum imbLrnlL
incepem s ne inLrebm asupra eflclen(el acLlvlL(ll cadrulul dldacLlc. Ce Lrebule s fac sl nu
face sl ce Lrebule s nu fac sl face acesLa?


edeapsa - avanLa[e sau llmlLe

ue mulLe orl cadrele dldacLlce confrunLaLe cu o slLua(le de lndlsclplln apeleaz la pedeaps.
AceasL pracLlc Lradl(lonal sufer in acLullLaLe o seam inLreag de crlLlcl. AsLfel, prelund
conLrlbu(llle aduse de cLre uanlels (2007) puLem face o llsL inLreag de dezavanLa[e ale
uLlllzrll pedepsel dlnLre care:
(1) aLuncl cnd Lrebule s fac ceva sub specLrul pedepsel, elevll vor face lucrul respecLlv
penLru c Lrebule sl nu penLru c doresc s-l reallzeze,
(2) foloslrea pedepsel aduce o Lenslonare a rela(lllor dlnLre cadru dldacLlc sl elev/elevl,
(3) pedeapsa flxeaz anumlLe sLandarde mlnlmale pe care elevul nu are nlcl un lnLeres s le
depseasc (de exemplu, dac cadrul dldacLlc spune ceva de Llpul: dac nu facl un referaL
pn spLmna vllLoare o s i(l dau o noL mlc! elevul sLle c penLru a evlLa pedeapsa
Lrebule pur sl slmplu s fac referaLul in cauz, dac poaLe face dou referaLe va face unul
slngur penLru c pur sl slmplu vrea s evlLe pedeapsa),
(4) pedeapsa nu lndlc sl ce comporLamenL Lrebule s fac persoana in cauz, de mulLe orl
ea exprlm doar ceea ce Lrebule s nu fac elevul (rofesorul spune: nu ave(l vole s vorbl(l
inLre vol! dar nu sl ce Lrebule s fac concreL),
(3) bazaL pe regula oblsnulrll o daL ce elevul se oblsnulesLe cu o pedeaps va Lrebul s
cresLem nlvelul de pedeaps, ins probabll curnd ne vom lovl de "llmlLa de sus" sl nu vom
mal puLea cresLe nlvelul pedepsel (a(l auzlL de elevl care "amenln(a(l" cu noLa 2 nu mal sunL
deloc lmpreslona(l sl acesL nlvel de pedeaps nu mal are nlcl un efecL asupra lor?).



Mal mulL decL aLL, asa cum Makln ;l Cox (2006) evldenlaz clLnd sLudllle lul Sklnn


!"#$%&'$%( *'$% %+#% ,$%-.%"/' 0#12134$11 5%6%5+%1 7" '-#1.1#'#%' 608"%'.9'+#$4
616'-#1-4: ;0 %<1+#'# +1#0'/11 7" #$%-0#02 608"%'9.'+#$4 7" -'$% '/1 '5%2'# 2'
5%6%'5+4 6%=1 %' "0 %$' "%-%+'$4: *'$% '0 ,9+# 89#1.%2% '-%+#%1 6%-1311:


2S

ALL recompensa cL ;l pedeapsa se poL apllca cu raporL flx (de flecare daL cnd elevul face
ceea ce Lrebule esLe recompensaL, de flecare daL cnd gre;e;Le esLe pedepslL) ;l cu raporL
varlabll (la inLmplare, fr ca elevul s lnLulasc cnd va prlml recompensa penLru ceea ce
a fcuL bun sau pedeapsa penLru o condulL negaLlv). rln conLrasL cu recompensa,
peJeopso fooclooeoz bloe Joot io sltoolo oool topott flx. uac elevul ;Lle c va fl pedepslL
de flecare daL cnd gre;e;Le, el va incerca s evlLe pedeapsa prln sLoparea
comporLamenLulul care conduce la aceasLa. ln schlmb, dac pedeapsa esLe cu raporL
varlabll, elevul inva c - dln momenL ce a ,scpaL" o daL nepedepslL - exlsL ;ansa s
alb ,noroc" ;l daLa vllLoare ;l s nu prlmeasc pedeapsa nlcl la urmLoarea abaLere. Makln
;l Cox ofer exemplul ;oferllor care Lrec pe culoarea galben a semaforulul (chlar inalnLe ca
semaforul s devln ro;u) deoarece de mulLe orl fac acesL lucru ;l nu au fosL pedepsll. Au
;ansa s scape de pedeaps ;l de daLa aceasLa. ln schlmb lnsLalarea unor camere vldeo in
respecLlva lnLersecle lnduce ldeea pedepsel slgure: o asLfel de perspecLlv scade
comporLamenLul dlscuLaL pn aproape de zero! edeapsa are decl nevole neapraL de un
raporL flx, LoLusl cadrele dldacLlce nu poL avea permanenL o asLfel de perspecLlv, nu poL sLll
LoaLe momenLele in care elevul gresesLe. laL de ce pedeapsa nu are decL rezulLaLe lluzorll
in pracLlca scolar. Credem c func(loneaz, in fapL nu o face!













Cu LoaLe acesLea avem de-a face cu o lnclden( puLernlc a pedepsel in pracLlca scolar
curenL. ue ce aleg profesorll s o uLlllzeze inc? kohn (2006) ne spune de ce cadrele
dldacLlce sunL indemnaLe s foloseasc mal repede pedeapsa in incercarea de a dlmlnua
frecven(a comporLamenLelor negaLlve:
Tem! de reflec"ie: Realiza!i un jurnal didactic "i nota!i n acesta graficul rela!iilor
dumneavoastr# cu elevii. ncerca!i s# pondera!i fiecare pedeaps# aplicat# acestora
prin oferirea unor stimulente pozitive de cte ori ace"tia ndeplinesc corect anumite
sarcini cerute de c#tre profesor (chiar dac# vorbim despre activit#!i minore). Crede!i
c# estomparea pedepselor prin utilizarea elementelor pozitive conduce "i la un climat
educa!ional mai bun?


24

(1) pedeapsa esLe slmplu sl usor de apllcaL,
(2) ac(loneaz lmedlaL cu consecln(e clare pe Lermen scurL (pe Lermen lung are consecln(e
dezasLruoase la nlvelul lnLerrela(lonrllor, dar acesL lucru esLe mal greu de observaL in
momenLul apllcrll pedepsel),
(3) cadrele dldacLlce s-au dezvolLaL inLr-un medlu punlLlv sl apllc mal deparLe ceea ce au
inv(aL "pe proprla plele",
(4) in momenLul in care apllc pedeapsa, cadrele dldacLlce se slmL puLernlce,
(3) saLlsface un nlvel prlmlLlv de [usLl(le soclal (de Llpul: ru facl, ru gsesLl),
(6) cadrele dldacLlce poL experlmenLa Leama c dac nu-l pedepsesc pe elevl acesLla vor
conLlnua s dezvolLe comporLamenLe negaLlve sl chlar vor avea condulLe nepoLrlvlLe de o
lnLenslLaLe sl mal mare.
AsLfel observm c pedeapsa esLe o prlm op(lune penLru a psLra dlsclpllna scolar. uar,
asa cum am observaL, nu esLe sl cea mal bun op(lune. CellalL Laler al balan(el esLe
reprezenLaL de recompens, de sLlmularea comporLamenLelor pozlLlve. Asa cum vom vedea
mal deparLe, nlcl alcl lucrurlle nu sLau Locmal slmplu.


erspecLlve ale managemenLulul clasel

Complexul fenomen al apllcrll eflclenLe a pedepsel sau a recompensel in scoal (penLru a
ob(lne un nlvel de moLlva(le saLlsfcLor de la elevl) poaLe s ofere cadrulul dldacLlc chela
succesulul in acLlvlLaLea cu elevll sl, orl poaLe s insemne rlscul eseculul. 1oLusl, desl acesLe
dou sLraLegll sunL lmporLanLe, ele sunL deparLe de a fl suflclenLe penLru a dezvolLa un
cllmaL pozlLlv in clasa se elevl. LxlsL o paleL mulL mal cuprlnzLoare de nuan(e penLru ca
profesorul s poaL gesLlona cu succes acLlvlLaLea scolar sl ca procesul de inv(mnL s se
desfsoare in bune condl(ll. ln conLlnuare vom anallza Lrel asLfel de modele ce poL conslLlLul
LoL aLLea Leme de reflec(le penLru flecare dlnLre nol.


loloslrea sLlmulenLelor in clasa de elevl - de la modelul lul !ones la abordarea
neo-sklnnerlan

ue mulLe orl cadrele dldacLlce Llnere gresesc incercnd s men(ln dlsclpllna scolar prlnLr-o
aLlLudlne pozlLlv nedublaL de o cunoasLere profund a elemenLelor fundamenLale ale

2S

managemenLulul clasel. ueslgur c o aLlLudlne pozlLlv esLe lmporLanL sl necesar, dar in
llpsa unor lnforma(ll fundamenLale ea poaLe mal degrab s sLrlce decL s a[uLe. ue plld,
mulLe cadre dldacLle conslder c negoclerea dlrecL cu elevll esLe o cale spre succesul
rela(lel cu acesLla. LxlsL sl alcl cLeva elemenLe lmporLanLe pe care Lrebule s le sLlm.
uanlels (2007) observ c dac un manager isl inLreab anga[a(ll ceea ce isl doresc, aceasL
abordare esLe neproducLlv (deoarece acesLla se vor sl asLepLa s prlmeasc LoL ceea ce au
sollclLaL). ALuncl ce poaLe face cadrul dldacLlc penLru a oferl elevllor (pe parcursul negoclerll)
lluzla alegerll sl in acelasl Llmp s nu se Lrezeasc in slLua(la descrls de cLre uanlels?
Lxpllca(la nu esLe greu de gslL sl ne esLe oferlL aLuncl cnd comblnm modelul de
managemenL al clasel propus de cLre lrederlc !ones cu abordarea neo-sklnnerlan.

!ones (apud Charles, 1998) a remarcaL c elevll poL fl fcu(l s urmeze comporLamenele
ceruLe de cLre cadrele dldacLlce, dac le sunL oferlLe anumlLe "sLlmulenLe". CLeva
elemenLe sunL lmporLanLe ins:
a). 5tlmoleotele ttebole s fle vzote co otote Je ctte elevl sl oo Je ctte ptofesotl. enLru
cadrele dldacLlce o perspecLlv conform crela "dac inve(l o s fl mndru de ce al reallzaL!"
esLe sLlmulaLoare ins penLru elev poaLe s nu fle la fel. enLru acesLla dln urm ldeea unul
Llmp dln ora de curs la dlspozl(la lor in care sunL llberl s fac ce vor poaLe fl mulL mal
oferLanL. ln acelasl Llmp, sLlmularea Lrebule s fle acceslbll flecrul cursanL, de oblcel,
cadrul dldacLlc spune ceva de Llpul "clne Lermln prlmul exercl(lul acesLa va fl recompensaL
cu..." ceea ce nu are cum s fle sLlmulaLor penLru elevll mal slab pregLl(l sau chlar penLru
cel care reprezlnL medla clasel (deoarece Lo(l acesLla sLlu dln proprle experlen( c sansa
lor de a Lermlna prlmll - in fa(a premlan(llor clasel - esLe nul).
b). 5tlmoleotele ttebole opllcote coofotm "teqolel boolcll" (mal inLl i(l mnncl mncarea sl
abla apol prlmesLl sl deserLul). ln acesL mod elevll sunL mal moLlva(l s fac ceea ce le
sollclL cadrul dldacLlc.






c). volooteo eJoco(loool o ocestot stlmoleote. 8evenlnd la problema exprlmaL de cLre
uanlels, nol il oferlm elevulul o llsL de sLlmulenLe dln care poaLe s aleag. uecl inLrebarea
Intrebare. uoc oo coJto JlJoctlc ioceotc s foc pe oo elev s oo mol iottzle lo
,cool ,l peotto osto il ptopooe Jtept stlmoleot lJeeo Je o oo mol teollzo temo peotto
ocos este o oplooe cotect? Atqomeotol tspoosol!


26

rmne: alege(l ce v dorl(l, ins dlnLr-o llsL daL in care LoaLe alegerlle sunL conLrolaLe de
cLre profesor. ln cadrul abordrll neo-sklnnerlene regslm cLeva ldel supllmenLare penLru
a moLlva elevll, ldel care ar Lrebul s se regseasc pe llsLa pe care le-o propune(l elevllor: s
lucreze cu un coleg, s alb Llmp llber la dlspozl(le, s fle scuzaL la nu LesL sau la o Lem
penLru acas, s lucreze la un prolecL speclal (dln care numal asa poaLe s a[ung s fac
parLe). ue mulLe orl cadrele dldacLlce sunL desLul de neincrezLoare la nlvelul unora dlnLre
acesLe sLlmulenLe: "s il las s nu fac nlmlc in Llmpul orel mele?" orl "cum s il dau vole s
nu dea o lucare de conLrol?" sunL cele mal frecvenLe lnLeroga(ll. nu Lrebule ulLaL c ob(lne
acesL premlu ca urmare a reallzrll a ceea ce v dorl(l dumneavoasLr. Mal mulL decL aLL,
puLem face ca acesLe sLlmulenLe s fle ob(lnuLe in urma unel llsLe mal exLlnse de
comporLamenLe dorlLe, nu doar unul slngur. SLraLegla "Loken economy" presupune ca
persoana care face ceea ce cere cadrul dldacLlc Lrebule s prlmeasc puncLe (sl nu
sLlmulenLul respecLlv), sLlmulenLele sunL coLaLe inLr-o llsL cu un numr de puncLe sl aLuncl
cnd persoana acumuleaz un numr suflclenL dlnLre acesLla ea poaLe avea acces la
sLlmulenLul dorlL. ln acesL fel sLlmulenLele isl psLeaz valoarea moLlvaLoare, ins eforLul
elevulul penLru a-l ob(lne cresLe sl cresLe sl lmpllcarea sa in acesL proces.


Modelul lul 8udolf urelkurs - de ce aleg elevll s alb comporLamenLe
nepoLrlvlLe

Am vzuL mal devreme care sunL deLermlanLele lmporLanLe penLru a apllca pedeapsa orl
recompensa in scopul men(lnerll unel aLmosfere pozlLlve in sala de clas. lnalnLe de LoaLe
ins poaLe c Lrebule s sLlm moLlvele penLru care unll elevl aleg s alb comporLamenLe
nepoLrlvlLe. ln sens conLrar exlsL rlscul ca modul in care nol s avem reac(ll care s aduc
un plus de sLres in slLua(la respecLlv (in loc s o rezolve).

8udolf urelkurs pornesLe de la ldeea c nol Lo(l ne dorlm cu ardoare sLaLus sl recunoasLere.
1o(l dorlm s flm vzu(l de cLre cellal(l (sl s ne vedem prln proprll ochl) ca fllnd persoane
deoseblLe, s ne fle luaLe in seam prerlle, s flm valorlza(l. Crl urelkurs observ c exlsL
elevl care nu reusesc s ob(ln aceasL recunoasLere in sLandardele lmpuse de cLre scoal
sl asLfel apar comporLamenLele nepoLrlvlLe. AcesLe comporLamenLe nepoLrlvlLe sunL
asoclaLe la paLru oblecLlve greslLe:
(1) ob(lnerea aLen(lel,

27

(2) cuLarea puLerll,
(3) cuLarea revansel, sl
(4) arLarea lnadecvrll.
enLru urelkurs elevll sunL persoane soclale care doresc s fle plcuLe de cLre cel dln [urul
lor (sl in cazul nosLru in speclal de cLre profesorll lor) lar LoaLe comporLamenLele lor araL
c isl doresc s fle accepLa(l sl aprecla(l.
!"#$%&'&( (*&%#$&$ apare aLuncl cnd elevll observ c nu ob(ln recunoasLerea pe care sl-o
doresc dln parLea cadrulul dldacLlc. ln acesL momenL el aleg s produc comporLamenLe
nepoLrlvlLe deoarece asLfel cred c vor ob(lne aLen(la dln parLea cadrulul dldacLlc.
ComporLamenLul de ob(lnere a aLen(lel poaLe aprea la incepuL prln cererl lrelevanLe,
sollclLarea unor favorurl speclale, cuLarea permanenL a sprl[lnulul dln parLea profesorulul
eLc. ComporLamenLul poaLe fl apreclaL drepL suprLor/sLresanL dln parLea cadrulul dldacLlc,
el esLe caracLerlzaL de fapLul c dac profesorul reac(loneaz condulLa esLe oprlL penLru
momenL sl apol reluaL.
+,-*('&( .-*&'$$ esLe o escaladare a nlvelulul anLerlor. uac la nlvelul obslnerll aLen(lel
avem de-a face cu o reac(le enervanL, cuLarea puLerll poaLe fl caracLerlzaL drepL
amenln(Loare penLru profesor. Llevul il provoac pe cadrul dldacLlc incercnd s-l aLrag
inLr-o bLlle penLru puLere, scopul acesLel ac(lunl esLe aceea de a-l provoca profesorulul
suprare. ALuncl cnd cadrul dldacLlc va aLen(lona elevul asupra comporLamenLulul
nepoLrlvlL, acesLa nu se va mal oprl (ca in sLadlul anLerlor), cl va conLlnua in greseal sl chlar
va cresLe lnLenslLaLea comporLamenLulul negaLlv. ln acesL momenL, de mulLe orl dasclul va
lua LoLul personal sl il va LrlmlLe pe elev in cel de-al Lrellea sLadlu, cel de cuLare a revansel.








+,-*('&( '&/(%0&$ esLe caracLerlzaL de vlolen( (verbal sau chlar flzlc). Llevul se
conslder umlllL sl nu il mal pas dac mal csLlg "bLlla" cu cadrul dldacLlc (esLe pe
slsLemul "ml-al fcuL-o, dar (l-o fac sl eu!"). Llevll conslder o vlcLorle s fle neplcu(l in ochll
dasclllor.
1em de ref|ec|e. cote cteJel c este teoclo elevolol Joc, soptot Je
compottomeotol Je cotote o potetll ptofesotol il cbeom lo tobl ,l il JoveJe,te c
este locompeot (,tlm co toll c Joc vteo oo ptofesot poote omlll elevol)? ocetcol s
v oJocel omlote Je expetleoo Je elev pe cote ol ttovetsot-o soo Je
compottmeotele pe cote le-ol lJeotlflcot lo coleqll Jomoeovoostt.

28

1',*('&( $%(2&3/,'$$ esLe ulLlma eLap in escaladarea comporLamenLelor nepoLrlvlLe. Llevll
sl-au consumaL pn sl energla de revans sl incep s se slmL fr puLere, nea[uLora(l, cu
un acuL senLlmenL al raLrll. nu slmL nevola de a mal incerca nlmlc. nlvelul paLru dln
modelul lul urelkurs se caracLerlzeaz prln refuzul de a coopera, parLlclpa sau lnLerac(lona in
vreun fel.
Abordarea furnlzaL de cLre 8udolf urelkurs ne prezlnL un crescendo al momenLelor
greslLe de ac(lune a profesorulul in rea(llle sale de comunlcare cu elevll. LsLe, de plld, mulL
mal usor s consLrulesLl o rel(le pozlLlv cu elevll in faza ob(lnerll aLen(lel decL in cea care-l
urmeaz. enLru ca acesL lucru s se inLmple avem nevole de o bun cunoasLere a clasel,
de o aLen(le Lreaz a cadrulul dldacLlc. rofesorul Lrebule s sLle LoL ce se inLmpl in clasa
in care isl desfsoar lec(llle. enLru kounln ascesL lucru s-a numlL omnlprezen(a
profesorulul.
Modelul lul !acob kounln - de la omnlprezen(a profesorulul la efecLul valulul

CerceLrlle lul kounln (kounln, Cump in SmlLh, ShorL, 1973) au pus in evlden( fapLul c
orlce reac(le a pe care cadrul dldacLlc o are fa( de un elev in clas se resfrnge asupra
LuLuror celorlal(l. ue alLfel, auLorul a observaL acesL lucru in momenLul in care a a fcuL
observa(le unul sLudenL care clLea un zlar in Llmpul cursulul, a observaL aLuncl c remarca
fcuL a avuL o lnfluen( nu doar asupra elevulul in cauz, cl sl al(l elevl au devenlL brusc mal
aLen(l.
Concluzla esLe c orlce reac(le pe care cadrul dldacLlc o are in clas poaLe lnfluen(a inLreaga
clas, nu doar elevul care esLe oblecLul acesLel reac(ll, acesL lucru esLe valabll aLL cnd
vorblm despre o reac(le negaLlv de Llpul celel descrlse mal sus cL sl cnd vorblm despre o
reac(le pozlLlv, de incura[are sau de laud.

ln al dollea rnd kounln anallzeaz Lrel Lehnlcl de conLrol al clasel pe care cadrul dldacLlc le
poaLe apllca in clas:
(1) clotltoteo - de mulLe orl profesorul reac(loneaz la comporLamenLul nepoLrlvlL
manlfesLaL de elevl in genul: "CpresLe-Le chlar acum!" orl "nu al vole s facl asLa!" cnd in
fapL ar Lrebul s alb o formulare mal clar de Llpul: "nu al vole s vorbesLl cu colegul Lu
pn la pauz!". un plus de clarlLaLe in exprlmare va oferl elevllor un suporL mal puLernlc de
accepLare sl in(elegere a ceea ce vrea profesorul de la el,
(2) fetmltoteo - exprlm un nlvel conslsLenL al expreslel "vorbesc serlos!", consLanL pn
elevul care are un comporLamenL nepoLrlvlL se conformeaz cerln(elor cadrulul dldacLlc, sl

29

(3) osptlme/btotolltote - cadrul dldacLlc exprlm osLlllLaLe orl exasperare la adresa elevllor
sl lmpllcnd dlmenslunea pedepslrll. ulnLre acesLea, asprlmea/bruLallLaLea desl esLe des
foloslL esLe cea mal lneflclenL, conducnd doar la LrlsLe(ea sl anxleLaLea audlen(el.







un alL aspecL lmporLanL esLe daL de capaclLaLea cadrulul dldacLlc de a fl slmulLan in flecare
loc dln clas, cum se poaLe face asLa? 8spunsul lul kounln: prln conLacL vlzual, profesorul
Lrebule s alb "ochl la spaLe". rlnLr-o asLfel de aLen(le dlsLrlbuLlv profesorul poaLe s
lnLervln lmedlaL ce un comporLamenL nepoLrlvlL a apruL (in caz conLrar, dac un elev are
un comporLamenL greslL - cum ar fl s clLeasc o revlsL pe sub banc - acesL lucru
neseslzaL sl corecLaL la Llmp poaLe s il fac sl pe al(l elevl s adopLe, prln "conLaglune"
comporLamenLe slmllare) sl asLfel nlcl nu las respecLlva condulL s creasc in lnLenslLaLe
(fllnd mal greu de oprlL in acesL dln urm caz).
Negoc|erea - e|ement che|e a| re|a|e| profesor-e|ev

uneorl cadrul dldacLlc esLe pus in fa(a unor confllcLe ce apar inLre elevl sl aLuncl el Lrebule s
sLle s aleag inLre mal mulLe rolurl. 8alffa (1982) ne ofer paLru dlnLre acesLea:
(1) cel de focllltotot (nu se lmpllc in negoclerea dlnLre pr(l, cl dezvolL un cadru amblenLal
sl pslhologlc proprlu rezolvrll confllcLulul),
(2) cel de meJlotot/moJetotot (adopLnd o pozl(le neuLr, a[uLnd pr(lle s a[ung la un
compromls),
(3) otbltto (asculL pr(lle sl ofer la flnal un verdlcL, nleuwmel[er (1992) observ c inLr-un
arblLra[ pr(lle nu mal drepLul s a[ung slngure la un acord) sl
(4) moolpolotot Je teqoll (modlflc regullle [oculul, in exemplul daL de cLre 8alffa dol copll
se cerLau asupra modulul in care puLea impr(l corecL o pr[lLur. Mama lor gsesLe o
solu(le lngenloas. Le spune c unul dlnLre el va fl cel care va Lla pr[lLura - cum va vrea s
fac acesL lucru - dar fraLele su va fl prlmul care va alege una dlnLre cele dou buc(l de
pr[lLur rezulLaLe).
Intrebare. cote Jlotte cele ttel tebolcl este pteJomlooot io stllol Jomoeovoostt
JlJoctlc? ueslqot, Je cele mol molte otl exlst o imbloote iotte cele ttel ios ooo ote o
ftecveo Je opotlle mol mote Ject celelolte.


Su

La baza LuLuror acesLora sL negoclerea. Couran (apud Coodall !r., 1990, p. 43) spune c
penLru a reduce efecLele negaLlve ale confllcLulul se recomand un sLll de comunlcare
cunoscuL sub denumlrea de negoclere. Al(l auLorl ofer o descrlere mal clar a fenomenulul:
,negoclerea esLe procesul in care dou sau mal mulLe prl, avnd oblecLlve comune ;l
confllcLuale, dezbaL poslblllLlle unul evenLual acord" (Pellrlegel, Slocum, Woodman, 1992,
p. 478).






C. kennedy propune ;ase alLernaLlve la negoclere: persuaslunea, cedarea, consLrngerea,
rezolvarea problemel, lnsLrulrea, arblLrarea, dln acesLe alLernaLlve, prl sau sensurl sunL de
fapL, in oplnla noasLr, regslLe sub dlferlLe ponderl in acLul unel negoclerl eflclenLe. ln
sfrslL, prelund llLeraLura de speclallLaLe (11 auLorl dlferl(l) nleuwmel[er observ c
negoclerea are mal mulLe caracLerlsLlcl dlnLre care re(lnem fapLul c negoclerea esLe un
proces - Lranzac(le, schlmb sau rezolvare de probleme (nleuwmel[er, 1992). e de alL
parLe ue Cuasco sl 8oblnson (2007) se refer la negoclere ca lmpllcnd aLL un proces (cum
pr(lle negoclaz) cL sl o subsLan( (ceea ce esLe de negoclaL).









asl in negoclere

ln pracLlc, llLeraLura de speclallLaLe dezvolL mal mulLe eLape sau pa;l in negoclere. C
caracLerlzare succlnL ar puLea numl paLru asLfel de eLape:
1) pregLlrea, desemnnd ce vrea parLea care propune negoclerea,
Tem! de reflec"ie: Negocierea este procesul prin care reu"im s# ob!inem ce vrem de
la cei care vor ceva de la noi (Kennedy, 1998, p. 9). Cum a!i caracteriza un proces
de negociere n care cadrul didactic dore$te ca elevul s# fac# ceva anume, dar acesta
nu vrea nimic de la cadrul didactic? Ce s-ar putea face?
Tem! de reflec"ie: Termenul de negociere desemneaz# procesul pe care l utiliz#m
pentru a ne satisface necesit#!ile atunci cnd ceea ce ne dorim este controlat de al!ii
(ori se afl# n posesia acestora). Se ncadreaz# aceast# defini!ie n modul n care
concepe!i rela!ia profesor-elev ? Dac# nu, ncerca!i s# oferi!i pornind de la
defini!iile de mai sus o defini!ie care s# corespund# a"tept#rilor dumneavoastr#.

S1

2) dezbaLerea, prlvlnd ce vrea cealalL parLe, uneorl nu avem nlmlc de oferlL, dar dorlm
de la cellalL ceva. uLem vorbl despre negoclere in acesL sens? unll auLorl conflrm, dar
Lrebule s foloslm sLraLegll speclale de negoclere (cum ar fl Lehnlca momelll), conform lul
!oule ;l colaboraLorll (apud Cueguen, 2006) oamenll poL fl fcul s accepLe un lucru dup ce
au fosL momll cu un alLul (mulL mal promlLor decL cea de-a doua propunere).
3) propunerea, urmrlnd ce se poaLe negocla (;l ce nu). Negoclerea poaLe merge inLr-o
dlrecle gre;lL dac una dlnLre prl cuL dln rspuLerl s obln ceea ce esLe de neegoclaL
de la cealalL parLe (lual exemplul unul lucru care esLe slngura amlnLlre ce l-a mal rmas
unel persoane de la clneva drag care a murlL - orlce al oferl la schlmb ;ansele de a oblne
respecLlvul oblecL sunL exLrem de mlcl). e de alL parLe Plll (2003) observ c o prlm
regul a negoclerll esLe c totol este oeqoclobll. C asLfel de perspecLlv devlne cu aLL mal
lmporLanL cu cL in anumlLe slLua(ll puLem avea lmpresla c nu avem op(lunl sau
poslblllL(l de a alege. AlLe cLeva regull speclflc c negoclerea esLe un proces permanenL
(nu se Lermln nlclodaL) sl in flecare momenL in care vom negocla cu clneva procesul de
negoclere va fl dlferlL (chlar dac am mal negoclaL cu persoana respecLlv in LrecuL, inLre
Llmp prln prlsma experlen(el de care a beneflclaL acea persoan - sl a experlen(el prln care
am LrecuL nol inslne - va Lrebul s facem fa( unor nol condl(ll de negoclere). Anallznd cele
dou perspecLlve ne puLem inLreba: LoLul esLe negoclabll sau sunL sl lucrurl nenegoclablle?
Cred c rspunsul esLe varlabll: in prlnclplu exlsL lucrurl care nu sunL de negoclaL (pu(lne la
numr) ceea ce nu Lrebule s ne impledlce s gndlm procesul de negoclere ca pe unul
flexlbll sl poslbll

4) negoclerea proprlu-zls sau ,cu ce se poaLe face schlmb".
La rndul su Couran (apud Coodall !r., 1990, p. 43) spune c penLru a reduce efecLele
negaLlve ale confllcLulul negoclerea Lrebule s urmreasc:
1) cunoa;Lerea dlferenelor de oplnll,
2) formarea unel deflnlll a slLualel focallzaLe mal mulL pe oblecLlvele comune decL pe
dorlnele sau cerlnele lndlvlduale,
3) dezvolLarea unor ablllLl de prezenLare a argumenLelor ;l dezvlulre a moLlvelor,
precum ;l a solulllor probablle.
negoclerea esLe a;adar un proces complex, aLuncl cnd se dezvolL procesul de negoclere
parLenerll Lrebule nu doar s opLlmlzeze elemenLele poslLlve ale acesLela, cl ;l s se fereasc
de evenLualele erorl pe care le-ar puLea face. !.M. PllLrop ;l S. udall ldenLlflc clncl
perspecLlve deflnlLe drepL cele mal frecvenLe gre;ell inLr-o negoclere:

S2

- slndromul ,sensulul unlc" apare aLuncl cnd negoclaLorll au decls de[a, inalnLe ca
negoclerlle s inceap, care sunL reallLlle cazulul in dlscule ;l care sunL solullle ce se
lmpun. Ll lnLr in negoclere convln;l c cealalL parLe va accepLa solullle lor,
- slndromul ,c;Llg-plerdere" apare aLuncl cnd negoclaLorll conslder dlscullle ca
fllnd un concurs sau o bLlle in care neapraL o parLe Lrebule s c;Llge, lar una s plard,
in confllcLele de ldel care apar in clas inLre elevl/sLudenl, aceasL perspecLlv esLe
adeseorl prezenL, caracLerlznd llpsa ablllLllor de comunlcare consLrucLlv,
- slndromul ,mersulul la inLmplare" esLe suslnuL de o dlscule nefocallzaL,
aspecLele problemel sunL abordaLe haoLlc inalnLe ca prlle s fl convenlL ;l s a[ung la o
concluzle comun,
- slndromul ,evlLrll confllcLulul" esLe deLermlnaL de nedlscuLarea aspecLelor
esenlale, decl de nerezolvarea problemel, aceasL sLraLegle aparlne celor care se Lem de
confllcL pe baza menLallLll conform crela evlLarea confllcLulul esLe o solule mal bun
decL infrunLarea lul. roblema esLe c inLre Llmp confllcLul se poaLe escalada ;l asLfel s-au
plerduL Llmpul ;l locul nlmerlL de rezolvare a confllcLulul,
- slndromul ,capsulel Llmpulul" apare aLuncl cnd prlle nu lau in conslderare condl-
llle concreLe in care se peLrece problema, cl o LraLeaz in lzolare, lucru ce omlLe aspecLe
esenlale, in condlllle in care cealalL parLe poaLe s acloneze pragmaLlc, vznd problema
in slLuala de fapL, ;l nu scoas dln conLexL.

1ema de ref|ect|e: Anallzal o slLuale recenL de negoclere (unde al fosL parLlclpanL sau
observaLor) prln prlsma gre;elllor frecvenLe in negoclere, dac ar fl acum s relual
respecLlva slLuale de comunlcare ce al face dlferlL?
Act|v|tate ] ana||za de caz: lmpreun cu mal mulLe persoane reallzal urmLoarea acLlvlLaLe.
Crupul vosLru se va dlvlde asLfel incL flecare dlnLre subgrupele rezulLaLe s formeze o nou
echlp sudaL. uup aceea lual o slLuale care presupune rolurl aparenL conLradlcLorll
(profesorl - elevl) ;l dlsLrlbull flecrul subgrup asLfel formaL unul dlnLre rolurl. Cerel
flecrul grup s se gndeasc la o llsL de zece "revendlcrl" de la cealalL subgrup apol se
poaLe incepe procesul de negoclere. ue cele mal mulLe orl, la flnele unel asLfel de acLlvlLl
oamenll vor observa c nu au negoclaL in adevraLul sens al cuvnLulul, cl s-au infrunLaL
dorlnd flecare ca lnLerlocuLorul s-l accepLe 1CA1L sollclLrlle.

ln concluzle, esLe lmporLanL ca inLr-o negoclere s fle urmrlLe cLeva caracLerlsLlcl proprll
unel comunlcrl eflclenLe:

SS

- foloslrea argumenLelor ambelor prl,
- exprlmarea concluzlllor, uLlllzarea unul llmba[ comun,
- caracLerlsLlclle de speclflclLaLe ;l adresablllLaLe foloslLe in comunlcare,
- evlLarea dllurll argumenLelor, foloslrea argumenLelor dlrecLe ;l caLegorlce,
- inLrebrl deschlse ;l aLmosfer pozlLlv de respecL reclproc.
Cbservm decl c negoclerea posed poslblllLl exLlnse de uLlllzare ca meLod, in sensul
reconsLruclel ;l consolldrll problemelor care imbrac o form confllcLual in mecanlsmul
perLurbrll, penLru a se oblne ulLerlor o nou echlllbrare, un progres cognlLlv lmporLanL.

LlemenLe forLe in negoclere
ln callLaLe de profesor sunLe(l permanenL in posLura de negoclaLor. laL de ce Lrebule s
avel in vedere cLeva elemenLe lmporLanLe ;l - de mulLe orl - adevraLe Lrucurl de care
Lrebule s lnel seam. C asLfel de Label de sLraLegll de baz poL s ofere for pozllel pe
care o exprlmal (o excelenL expunere a acesLora o puLel regsl ;l in la 8oger uawson,
2007):
NlcloJot oo sollcltol exoct ott ct Jotll s ptlmll, sollcltol iototJeoooo mol molt! ue
mulLe orl pracLlc aceasL sLraLegle cu sLuden(ll cnd le cer s fac un prolecL de lnvesLlga(le
pedagoglc. SunL inLrebaL: cLe paglnl Lrebule s alb? uac le exprlm de la incepuL cerln(a
de mlnlm 13 paglnl vor exlsLa incercrl de dlmlnuare a acesul volum. ln schlmb la spun: 40
de paglnl. ueslgur c ll se pare mulL, ceea ce lmpllc o "negoclere" care se Lermln undeva la
13-20 de paglnl. SLuden(ll au lmpresla c au ob(lnuL o mare vlcLorle sl vor fl incnLa(l sl
ferlcl(l, mulL mal lmpllca(l in acLlvlLaLe decL in cazul in care le-as fl lmpus! Adaug in
favoarea acesLel Lehnlcl ldeea c au fosL sl cazurl in care llmlLa mare de negoclere a fosL
accepLaL, sLuden(ll fllnd de acord cu cele 40 de paglnl!
C a doua sLraLegle esLe aceea de a nu resplnge lmedlaL propunerlle celullalL orlcL de
nerezonablle ar prea acesLea. No le occeptol, Jot olcl oo le tesploqel. lapLul c nu v-al
reLras dln negoclere sde;Le in sufleLul celellalLe persoane ldeea c ar puLea s v
deLermlne s accepLal cererea sa. ue mulLe orl "preLen(llle" elevllor poL s vl se par
exageraLe, dar o reac(le dur dln parLea dumneavoasLr, o reac(le de resplngere poaLe s
provoace un confllcL. lnexlsLen(a resplngerll poaLe consLrul ceea ce pslhologll numesc
amorsare comporLamenLal. ue alLfel, se observ in persuaslune c nlclodaL nu Lrebule s
spune(l "nu" dac v dorl(l s schlmba(l o aLlLudlne sau un comporLamenL. Mal mulL decL
aLL puLe(l la incepuL chlar s arLa(l in(elegere puncLulul de vedere al celullalL sl asLfel s il
csLlga(l increderea , in momenLul in care lnLerlocuLorul conslder c a gslL pe clneva care il

S4

imprLsesLe vlzlunea asupra lucrurllor puLe(l s incepe(l s aduce(l argumenLe in favoarea
prerll dumneavoasLr.
nu inLrerupel. ulmpoLrlv, moLlval-l pe elevul dumnevoasLr s fle el cel care vorbe;Le cel
mal mulL. Camenll au nevola s vorbeasc, Lrebule doar s le dal ocazla s o fac. Cu cL
vorbe;Le mal mulL, cu aLL vel afla mal mulLe lnformall despre el, despre credlnele sale,
despre slblclunlle sale. Mal mulL decL aLL, dac ;Lll s asculLal cellalL va cpLa mal
mulL incredere in dumneavosLr ;l va avea mal mulL ingduln ;l slmpaLle in ceea ce v
prlve;Le.
Conform lul kohlrleser (2007) in cadrul negoclerll Lrebule s Lrecem dlncolo de orlce
senLlmenL naLural de anLlpaLle fa de cealalL persoan ;l s dezvolLm cu aceasLa o
legLur profund. Cum puLem face asLa cnd persoana respecLlv reprezlnL poaLe LoL ceea
ce deLesLm la un om? kohlrleser ne spune s avem LoLdeauna in mlnLe oblecLlvul pe care nl
l-am propus (el d exemplul negoclaLorllor de osLaLlcl care Lrebule s creeze o legLur cu
lnfracLorl care au comls crlme orlblle), dln experlena mea cred c Lrebule s mal adugm o
naLuralee a legLurll. Cum puLem face asLa (deoarece dac slmulm doar lnLeresul sunLem
fal;l ;l nu puLem crea o legLur la nlvelul de lnLenslLaLe ceruL de slLuale)? nu Lrebul s
ulLm ceea ce remarca ZalLman (2007) in cadrul unul experlmenL in care unor paclenl la un
cablneL sLomaLologlc ll s-a admlnlsLraL un analgezlc placebo (in fapL subsLana respecLlv nu
avea nlcl o vlrLuLe in a calma durerlle pe care urmau s le suporLe respecLlvele persoane). ln
slLuala in care aLL paclenll cL ;l denLl;Lll credeau c respecLlva subsLan reprezlnL un
analgezlc, el nu slmeau durerea, in schlmb, in condlla in care denLl;Lll ;Llau c subsLana
respecLlv nu are cum s calmeze in fapL durerea paclenllor lor, chlar dac se prefceau
fa de ace;Lla c le admlnlsLreaz un calmanL, in fapL paclenll dln acesL al dollea caz
slmeau durerea. Lxpllcala esLe slmpl ;l cu lmporLanLe efecLe ;l in conLexLul lnsLrucLlv-
educaLlv. AnumlLe aspecLe, exprlmaLe la nlvel lncon;LlenL, le ddeau paclenllor incredere in
prlmul caz ;l le sugerau c sunL pclll in cel de-al dollea caz (orlcL ar fl incercaL denLl;Lll
care ;Llau c subsLana nu esLe bun de nlmlc s mlmeze conLrarlul). ln plan educaLlv
lucrurlle se peLrec ldenLlc. uac nu sunLel convln;l de adevrul celor pe care le spunel
celorlall nu avel cum s fll convlngLorl. AcesL lucru a fosL de mulL vreme probaL ;l
clamaL in pslhologla persuaslunll. uac avel o ,zl proasL" ;l nu avel nlcl un chef s facel
ora respecLlv, acesL lucru se va LransmlLe, odaL cu cuvlnLele spuse, elevllor
dumneavoasLr. uac crede(l c elevul pe care incerca(l s il convlnge(l reprezlnL un
"dezasLru" educa(lonal, persoana in cauz va reslm(l acesL lucru. enLru a puLea fl credlblll
Lrebule s ave(l un grad conslderabll de slncerlLaLe. 1rebule s ldenLlflca(l acel aspecL penLru

SS

care il puLe(l aprecla in mod real pe elev. uneorl va Lrebul s "spa(l" adnc penLru a
ldenLlflca ceea ce cuLa(l ins esLe unlcul mod de a ac(lona credlbll.
Cuasco sl 8oblnson (2007, p. 174) observ c Lrebule s evlLm inLr-o negoclere s
promlLem/oferlm ceva ce nu sunLem slgurl c puLem s sl oferlm la inchelerea negoclerll. ln
cazul in care cadrul dldacLlc face acesL lucru el ob(lne penLru momenL o sLare pozlLlv la
elevll sl, sLare ce se va sparge ca un balon de spun in momenLul in care promlslunea
fcuL nu va avea acoperlre in reallLaLe.


Am vzuL pn acum cum lnLerac(lunlle dlnLre profesor sl elev(l) poL conLrlbul la o
comunlcare eflclenL in clas orl, dlmpoLrlv, poL fl sursa unor slLua(ll problemaLlce sl chlar
de vlolen( scolar. ln cenLrul acesul demers se afl ac(lunea cadrulul dldacLlc sl modul in
care acesLa sLle s se deschld spre elevll sl. Poy sl WlnsLeln (in LverLson, WelnsLeln, 2006)
fcnd o slnLez a dlferlLelor perspecLlve dln llLeraLura de speclallLaLe rellefeaz Lrel aspecLe
lmporLanLe care fac in percep(la elevllor ca un cadru dldacLlc s fle caracLerlzaL drepL un
"profesor bun":
(1) obllltoteo Je o stoblll lotettelo(ll pozltlve co elevll (s demonsLreze c "il pas" de
acesLla),
(2) obllltoteo Je o exetclto o oototltote sl s ofete sttoctot sl clotltoteo teqolllot fr a face
acesL lucru inLr-un mod rlgld, amenln(Lor sau ca urmare a uLlllzrll pedepselor, sl
(3) obllltoteo Je o foce iov(oteo Jlsttoctlv prln uLlllzarea unor sLraLegll pedagoglce
creaLlve.

Ca o slnLez a acesLora urkey sl SLrahan (2002) aflrm c sLudllle prlvlLoare la profesorul de
succes demonsLreaz c acesLa Lrebule s monlLorlzeze permanenL performan(a elevllor sl
sl s alb asLepLrl pozlLlve in ceea ce-l prlvesLe pe acesLla. Modul in care vor face acesLea
esLe unul pozlLlv sl prescrlpLlv sl nu punlLlv sl sLresanL penLru elevl in ldeea de a-l face pe
acesLla mal responsablll de proprla inv(are sl de a psLra deschlse LoaLe canalele de
comunlcare cu acesLla. AcesLe aspecLe vor fl urmrlLe in conLlnuare prln prlsma a dou
elemenLe esen(lale: modul in care cadrul dldacLlc alege meLode sl Lehnlcl care s incura[eze
comunlcarea sl lnLerac(lunea pozlLlv sl modul in care evaluarea poaLe fl o surs de coeren(
sl suporL penLru sLlma de slne a elevllor orl dlmpoLrlv, poaLe dlzolva increderea sl respecLul
muLual dlnLre cadrul dldacLlc sl elevll sl.


S6

Comun|care ;| conf||ct |n metodo|og|a d|dact|c ;| eva|uare


ComplemenLarlLaLea avanLa[elor ;l llmlLelor meLodelor expozlLlve ;l meLodelor
lnLeracLlve.

MeLodele de invmnL (oJos = cale, drum, metbo = cLre, spre) reprezlnL clle
foloslLe in ;coal de cLre profesor penLru a-l sprl[lnl pe elevl s descopere vlaa, naLura,
lumea, lucrurlle, ;Lllna. Lle sunL LoLodaL modallLlle prln care se formeaz ;l se dezvolL
prlceperlle, deprlnderlle ;l capaclLalle elevllor de a aclona asupra naLurll, de a folosl
roadele cunoa;Lerll Lransformnd exLerlorul in faclllLl lnLerloare, formndu-;l caracLerul ;l
dezvolLndu-;l personallLaLea. 1ehnlc vorblnd, meLoda dldacLlc cuprlnde un ansamblu
organlzaL de procedee ce sunL Lehnlcl llmlLaLe de aclune, deLalll.

AsLfel, meLoda esLe un mod eflclenL de aclune, o modallLaLe pracLlc de lucru a
profesorulul cu elevll sl. LlLeraLura de speclallLaLe (l. CerghlL, S. CrlsLea, l.C. nl;oar)
prezlnL meLoda dldacLlc ca fllnd calea eflclenL de organlzare ;l dlrl[are a invrll elevulul
de cLre cadrul dldacLlc.

1em de ref|ec|e. llecoJ Je lo ioelesol ottlbolt metoJel Je ctte keoe uescottes (1569-
1650) io ol so ulscots osopto metoJel, io cote oceosto este otlllzot peotto o boo
cooJocete o tolooll ,l cotote o oJevtolol io ,tlloe, otqomeotol io ce msot cooslJetol
opottoo co elevll s JeclJ ptlo ce metoJ s-,l ioso,eosc oool cooloot? 5tobllll
cootJoootele ocestel oclool, pteclzoJ ovootojele ,l Jezovootojele ooel oeqocletl io ocest
seos co elevll.

Lflclena meLodel dldacLlce esLe relevaL in msura in care are callLl LransformaLoare, fllnd
ineleas drepL modallLaLea foloslL de profesor penLru a-l deLermlna pe elevl s gseasc el
in;l;l calea proprle de urmaL in vederea consLrulrll proprlel cunoa;Lerl. AsLfel elevul devlne
con;LlenL nu numal de conlnuLul unul domenlu cl Lrle;Le ;l emola de a-l sLudla,
moLlvndu-;l alegerlle, reallznd o invare Lemelnlc.

ALuncl cnd alege o meLod dldacLlc, profesorul are in vedere reallzarea unor flnallLl blne
preclzaLe, speclflcaLe ;l concreLlzaLe sub form de oblecLlve. MeLodele expozlLlve ( Je

S7

exemplo. povestlteo, Jesctleteo, expllcolo, pteleqeteo, losttoctojol, cotsol etc.) au avanLa[ul
prezenLrll conlnuLurllor unul numr mare de audlLorl, inLr-un Llmp relaLlv scurL, cu accenL
pe elemenLele esenlale. 8olul profesorulul in acesL caz se rezum la cel de
emlLor/LransmlLor al mesa[ulul educalonal. Lsenlal esLe ins modallLaLea in care
reu;e;Le s capLeze ;l s menln lnLeresul ;l aLenla concenLraL a elevllor pe parcursul
expunerll. C condlle a eflclenel meLodelor de Llp expozlLlv o consLlLule adapLarea
llmba[ulul la parLlcularlLlle audlLorlulul, foloslnd un reperLorlu comun.

ln cazul foloslrll unel meLodologll lnLeracLlve, rolurlle cadrulul dldacLlc se dlverslflc, se
imbogesc, asLfel c el devlne anlmaLor, conslller, moderaLor, parLlclpanL alLurl de elevll
sl la solulonarea problemelor, chlar membru in echlpele de lucru. Cre;Le gradul de
acLlvlsm ;l de lmpllcare a elevulul la acLlvlLaLe, de la slmplu recepLor la parLlclpanL acLlv.
lnLeracLlvlLaLea presupune ;l o aLlLudlne pozlLlv fa de relallle umane, fa de lmporLana
muncll in echlp ;l o deschldere fa de cooperare, o aLlLudlne de suslnere a ldellor apruLe
prln colaborarea cu cellall. Speclflc meLodelor dldacLlce lnLeracLlve esLe ;l
mulLlrelalonallLaLea inLre profesor ;l elevl, inLre elev ;l colegll sl, pe de o parLe, dlnLre elevl
;l conlnuL pe de alL parLe. MeLodele expozlLlve nu sollclL schlmburl inLre agenll
educalonall, fllnd unldlreclonale, mesa[ul clrculnd doar dlnspre profesorul - emlLor
cLre elevul - recepLor.

MeLodologla lnLeracLlv lnLe;Le, pe lng reallzarea oblecLlvelor de ordln cognlLlv
(sLlmularea proceselor cognlLlve superloare, dezvolLarea capaclLll de a lega cuno;Llnele
inLre ele ;l de a crea reele concepLuale, dezvolLarea lnLellgenelor mulLlple eLc.) ;l aLlngerea
oblecLlvelor de ordln soclo-afecLlv (dezvolLarea capaclLllor de comunlcare, de dlalogare
lnLerpersonal ;l lnLrapersonal, sLlmularea increderll in slne, sLlmularea capaclLllor de
reflecLare asupra proprllor demersurl de invre - meLacognlla ;l asupra relalllor
lnLerumane eLc.)

Intrebare. cote este pooJeteo folosltll metoJelot expozltlve fo Je cele cote ptesopoo
otqoolzoteo octlvltll pe mlctoqtopotl, io coJtol octlvltllot JlJoctlce pe cote le ptopooel?
5osloel tspoosol co otqomeote speclflce Jlsclplloel J-voostt, pteclzoJ ovootojele ,l
Jezovootojele folosltll ocestoto lo clos.


S8

LxlsL o relale sLrns inLre organlzarea ;l sLrucLurarea conlnuLulul lnformalonal, nlvelul
de absLracLlzare ;l generallzare a cuno;Llnelor, dozarea ;l prelucrarea meLodologlc a
acesLora in manualele ;colare ;l luarea unor declzll meLodologlce dln parLea profesorulul.
Manlera Lradllonal, llnear, bazaL cu precdere pe prezenLarea, descrlerea,
exempllflcarea conlnuLurllor lmpune cu precdere in procesul de LransmlLere - aslmllare a
cuno;Llnelor foloslrea meLodelor Lradllonale ;l de mulLe orl paslve (meLode de expunere
oral ;l conLlnu a cuno;Llnelor, demonsLrala, exempllflcarea eLc.). uac declzla cadrulul
dldacLlc vlzeaz prezenLarea lnformalllor inLr-o manler acLlv-problemaLlzanL, lmpunnd
parLlclparea dlrecL a elevllor in redescoperlrea cuno;Llnelor, aLuncl ;l meLodologla uLlllzaL
lmpllc meLodele acLlve ;l lnLeracLlve (problemaLlzarea, descoperlrea, colaborarea, sLudlul
de caz, invarea reclproc, eLc.)

Comunlcarea expozlLlv a cuno;Llnelor are avanLa[ul c scurLeaz drumul de acces la
valorlle culLurll, la cunoa;Lerea ;Lllnlflc care esLe mal greu acceslbll prln alLe meLode.
lnvmnLul modern pune accenL pe pozlla elevulul ca sublecL acLlv al proprlel formrl, pe
descoperlre ;l cerceLare, pe creale, pe refacerea parcursulul ;Lllnlflc in laboraLor al
cerceLLorulul, ins de mulLe orl, acesLea neceslL un Llmp mal indelungaL care nu se
suprapune cu Llmpul ;colar dlsponlbll. valenele lnformaLlve ale meLodelor expozlLlve le
confer acesLora o pozlle vlabll in ansamblul meLodelor dldacLlce, deoarece, inLr-un Llmp
relaLlv scurL, un slngur profesor poaLe LransmlLe unel colecLlvlLl o canLlLaLe mare de daLe.
AcesL lucru apare ca o neceslLaLe mal ales in condlllle explozlel lnformalonale, a accelerrll
rlLmulul de dezvolLare culLural ;l a aparllllor de nol descoperlrl, fapL ce se reflecL in
volumul sporlL de cuno;Llne cuprlns in programele ;l manualele ;colare. un alL avanLa[ al
meLodelor expozlLlve il consLlLule fapLul c exlsL ;l adevrurl care nu poL fl supuse unel
verlflcrl dlrecLe dln parLea elevllor.

e de alL parLe, comunlcarea de Llp expozlLlv, prln ins;l fapLul c ofer o cale mal scurL
de invare, poaLe avea dezavanLa[ul formallsmulul, al superflclallLll sau al llpsel
operalonallLll, elevul acumulnd un bogaL baga[ de cuno;Llne ce nu-;l gsesc
corespondenLul in pracLlc sau pe care nu ;Lle cum s le foloseasc. |lne de mlesLrla
cadrulul dldacLlc felul in care va reu;l s confere meLodelor expozlLlve valene formaLlve,
moLlvnd elevll s receploneze acLlv mesa[ele, prln prelucrare personal ;l redare orlglnal.
nu meLoda in slne esLe crlLlcaL, cl modul in care esLe apllcaL ;l manlera in care esLe
sollclLaL elevul s rspund cerlnelor ;l sarclnllor de invare. ln slLuallle in care cadrul

S9

dldacLlc alege s LransmlL elevllor sl cuno;Llne ,de-a gaLa elaboraLe" ;l combln acesL
fapL cu un sLll auLorlLar prln care lmpune reproducerea acesLora in aceea;l manler in care
ele au fosL predaLe, lnLervlne dogmaLlsmul ;l rlgldlLaLea speclflce unul invmnL bazaL pe
memorlzare ;l reproducere, llpslL de aspecLele formaLlv-educaLlve ce au in vedere
sLlmularea gndlrll ;l a operalllor el (anallza, slnLeza, absLracLlzarea, generallzarea,
concreLlzarea), a lmaglnalel, a creaLlvlLll.

e de alL parLe, meLodele lnLeracLlve accenLueaz laLura formaLlv-educaLlv de dezvolLare
a personallLll aLL prln oferlrea de ocazll de a descoperl ;l a vallda in pracLlc cuno;Llnele
LeoreLlce cL ;l prln oporLunlLlle soclale de dezvolLarea a LrsLurllor de caracLer, de voln
;l persveren.

Speclflcul metoJelot lotetoctlve Je qtop esLe fapLul c ele promoveaz lnLeraclunea dlnLre
mlnlle parLlclpanllor, dlnLre personallLlle lor, ducnd la o invare mal acLlv ;l cu
rezulLaLe evldenLe. AcesL Llp de lnLeracLlvlLaLe deLermln ldenLlflcarea elevulul cu slLuala de
invare in care acesLa esLe anLrenaL, ceea ce duce la Lransformarea acesLora in sLpnll
proprlllor Lransformrl ;l formrl.

ln condlllle indepllnlrll unor sarclnl slmple, acLlvlLaLea de grup esLe sLlmulaLlv, genernd un
comporLamenL conLaglos ;l o sLrdanle compeLlLlv, in rezolvarea sarclnllor complexe,
rezolvarea de probleme, oblnerea solulel corecLe e faclllLaL de emlLerea de lpoLeze
mulLlple ;l varlaLe. lnLeraclunea sLlmuleaz eforLul ;l producLlvlLaLea lndlvldulul ;l esLe
lmporLanL penLru auLodescoperlrea proprlllor capaclLl ;l llmlLe, penLru auLoevaluare.
LxlsL o dlnamlc lnLergrupal cu lnfluene favorablle in planul personallLll, lar sublecll
care lucreaz in echlp sunL capablll s apllce ;l s slnLeLlzeze cuno;Llnele in modurl varlaLe
;l complexe, invnd in acela;l Llmp mal Lemelnlc decL in cazul lucrulul lndlvldual. ln acesL
fel se dezvolL capaclLlle elevllor de a lucra impreun ce se consLlLule inLr-o componenL
lmporLanL penLru vla ;l penLru acLlvlLaLea lor profeslonal vllLoare. Crupul d un
senLlmenL de incredere, de slguran ;l de anLrenare reclproc a membrllor ce duce la
dlsparlla frlcll de e;ec ;l cura[ul de a-;l asuma rlscul, reducnd la mlnlm fenomenul
bloca[ulul emolonal al creaLlvlLll. Lucrul in echlp ofer elevllor poslblllLaLea de a-;l
imprL;l prerlle, experlena, ldelle, sLraLegllle personale de lucru, lnformallle,
lnLerrelallle dlnLre membrll grupulul, emulala sporesc lnLeresul penLru o Lem sau o
sarcln daL, moLlvnd elevll penLru invare.

4u


e de alL parLe, meLodele lnLeracLlve sollclL anumlLe condlll de Llmp mal indelungaL fa
de cele expozlLlve (de exemplu: Llmp de gndlre acordaL elevllor, Llmp de lnLerrelalonare,
Llmp de expunerea a ldellor lndlvlduale ;l comune, Llmp de evaluare eLc.), anumlLe
apLlLudlnl ale elevllor de lucrul in colaborare, dorln de soclallzare, capaclLl de
comunlcare ;l lnLerrelalonare, precum ;l resurse maLerlale adecvaLe. uln parLea
profesorulul, meLodele dldacLlce lnLeracLlve neceslL poaLe mal mulL decL alLe Llpurl, un
eforL de prolecLare ;l corelare aLenL a resurselor in concordan cu meLodele, Lehnlclle ;l
forma de organlzare grupal a elevllor, penLru a menlne consLanL ;l penLru mal mulL Llmp
lnLeresul elevllor penLru acLlvlLaLe.

ln llpsa acesLul lnLeres de parLlclpare dln parLea elevllor penLru a colabora ;l a lucra
impreun, meLodele lnLeracLlve nu-;l saLlsfac condlllle de eflclen ;l de eflcaclLaLe dorlLe.
|lnnd conL c scopul lnLeracLlvlLll esLe cel de sLlmulare a parLlclprll la lnLeraclunl ;l la
gslrea unor solull prln cooperare, ml[loacele de invmnL Lrebule s se consLlLule in
facLorl de sprl[lnlre a lucrulul in grup ;l de sLlmulare a invrll lndlvlduale ;l colecLlve. Llpsa
resurselor maLerlale adecvaLe poaLe conduce la renunrl ;l la dlsconforL cu efecLe nedorlLe
asupra invrll.

uldacLlca consLrucLlvlsL accenLueaz lmporLana medlulul invrll, aLrgnd aLenla asupra
alegerll ;l amena[rll locolol lnsLrulrll. ln cazul acLlvlLllor desf;uraLe in grup, moblllerul
Lrebule s permlL asLel de aran[amenLe care s u;ureze dlscullle fr a perLurba acLlvlLaLea
celorlall.

1em de ref|ec|e: ce competeoe cooslJetol c soot oecesote ptofesotolol peotto o sosloe
octlvltl JlJoctlce lotetoctlve?

SLraLegll lnLeracLlve. ConsLrucla ;l dezvolLarea grupurllor educalonale. 8epere
pracLlce de lnovare a meLodologlel lnLeracLlve de predare-invare.
Lxempllflcrl de meLode: mozalcul, meLoda plramldel, Lehnlca loLus, explozla
sLelar, plarllle gndlLoare, flshbowl, conLroversa creaLlv.

8aporLul dlnLre sttoteqlo JlJoctlc ,l metoJo JlJoctlc evldenlaz dlferenele exlsLenLe la
nlvelul *$4.-5-$ .&2(676$3 ooqojot io ptolectoteo ,l teollzoteo octlvltllot Je

41

losttolte/eJocole. AsLfel, metoJo JlJoctlc reprezlnL o aclune care vlzeaz eflclenLlzarea
invrll in Lermenll unor tezoltote lmeJlote, evldenLe la nlvelul unel anumlLe acLlvlLl de
predare-invare-evaluare. 5ttoteqlo JlJoctlc reprezlnL un model de aclune cu valoare
normaLlv, anga[aL pe tetmeo scott, meJlo ,l looq, care lnLegrez in sLrucLura sa de
funclonare pedagoglc:
meLodele, conslderaLe cosubsLanlale sLraLeglllor in callLaLea lor de elemenLe operalonale
sau LacLlce" (uan oLolea, 1989, p.144),
sLllurlle educalonale, de Llp auLorlLar, permlslv sau democraLlc, care plaseaz declzla
profesorulul inLr-un cmp pslhosoclal favorabll sau nefavorabll slLualllor de invare
concreLe,
resursele de opLlmlzare a acLlvlLll", (Sorln CrlsLea, 2002, pp.330-331)
SLraLegla esLe o succeslune de eLape marl prln care a[uLm elevll s dobndeasc o
cuno;Lln sau s sLpneasc o capaclLaLe." (ulctloooolte ocyclopeJlpoe Je leJoqoqle
MoJetoe, 1973, pp.198-199)

8*'(*&6$( 2$2(3*$3, esLe moJolltoteo eflcleot prln care profesorul il a[uL pe elevl s
accead la cunoa;Lere ;l s-;l dezvolLe capaclLlle lnLelecLuale, prlceperlle, deprlnderlle,
apLlLudlnlle, senLlmenLele ;l emollle, consLlLulndu-se dlnLr-un oosomblo complex ,l cltcolot
Je metoJe, tebolcl, mljlooce Je iovmot ,l fotme Je otqoolzote o octlvltll,
complemeotote, pe baza crora profesorul elaboreaz un ploo Je locto cu elevll, in vederea
reallzrll cu eflclen a iovtll.

Conslderm 9*'(*&6$$5& 2$2(3*$3& $%*&'(3*$/& 2& 6'-. ca fllnd modallLlle de organlzare a
acLlvlLll prln care se favorlzeaz schlmburlle lnLerrelalonale inLre parLlclpanll la acLlvlLaLe
prln procese lnLerumane de cooperare ;l compeLlle consLrucLlv (educaL(l) - educaL(l),
educaL(l) - profesor, educaL(l) - grup), sLlmulnd acLlvlsmul sublecLulul in lnLeralunea sa,
nu numal cu cellall, cl ;l cu maLerlalul de sLudlu (educaL(l) - conlnuL), prln procese de
aclune ;l de Lransformare a lnformalel.

ulrecLa lmpllcare in sarcln esLe o condlle a acLlvlsmulul ;l a aslgurrll unel invrl
Lemelnlce. ln suslnera acesLel ldel, Appelbaun . preclzeaz fapLul c elevll inva mal blne
aLuncl cnd le pas despre ceea ce inva, cnd sunL dlrecL moLlval s reallzeze un lucru,
cnd exlsL un scop, cnd exlsL o responsablllLaLe ;l un anga[amenL asupra a ceea ce au de
fcuL." (2001, p.117). ldel slmllare sunL regslLe ;l la L. Celssler (1977, p. 313) care conslder

42

esenlale penLru formarea unul grup, urmLoarele Lrel elemenLe: motlvolo - cere rezulL
dlnLr-un scop comun, unlLar - comoolcoteo ;l oceptoteo teclptoc a membrllor.

Intrebare: coJ cooslJetol c iovoteo este mol ptoJoctlv, otoocl coJ elevll locteoz
sloqotl soo otoocl coJ se ofl io qtop?

enLru a rspunde la aceasL inLrebare, mull cerceLLorl au decls s anallzeze facLorll care
faclllLeaz sau impledlc acLlvlLaLea in grup. laL clva dlnLre foctotll fovotlzool ol iovtll
ptlo coopetote (vezl WaLson, 1966):
SLlmularea in sarcln esLe imbunLlL daLorlL prezenel alLora,
8esursele grupulul (de memorle, de sLocare, de aLenle eLc.) sunL mal bogaLe decL in
cazurlle lndlvlduale,
LxlsL ;anse marl ca prlnLre membrll grupulul s fle unul capabll s descopere solula,
Cre;ellle inLmplLoare sunL compensaLe: in cluda aparllel acesLora rezulLaLul general al
grupulul va fl mal precls decL cel al lndlvldulul luaL separaL."
eLele oarbe" sunL corecLaLe. LsLe mal u;or s recuno;Ll gre;ellle alLora decL pe cele
proprll.
SLlmularea aparllel de ldel nol esLe o rezulLanL a lnLeraclunll cumulaLlve, deoarece
flecare membru dezvolL ldelle celullalL."
Se inva dln experlena alLora. LxlsL mulLe dovezl (vezl 8andura ;l WalLers, 1963) c una
dln formele cele mal obl;nulLe ;l mal eflclenLe de a inva esLe observarea acLlvlLll alLora
in rezolvarea problemelor.

ulnLre foctotll cote ioqteooeoz octlvltoteo io qtop ;l care fac ca uneorl grupurlle s fle mal
puln eflclenLe decL acLlvlLaLea lndependenL, amlnLlm urmLorll (vezl WaLson,1966):
Opozllo Je scopotl, lotetese ;l obl,ooloe ale membrllor poaLe face ca aclunea de
colaborare s fle exLrem de dlflcll,
ulflcoltlle Je comoolcote Llnd s sporeasc pe msur ce grupul cre;Le, lar penLru cel
Llmlzl esLe mal greu s parLlclpe acLlv aLuncl cnd grupul esLe mal mare,
ulflcoltlle Je cootJooote cresc, de asemenea, pe msur ce grupurlle sunL mal marl, asLfel
incL esLe LoL mal greu s se reallzeze un eforL comun, lnLegraL, fr s se chelLulasc mulL
Llmp penLru rezolvarea ;l prevenlrea dlflculLllor de coordonare.
ulsttoqeteo ,l soptoestlmoteo care fac dlflcll de oblnuL eforLul lndlvldual concenLraL,
suslnuL, necesar penLru invarea anumlLor sublecLe ;l penLru rezolvarea problemelor,

4S

uepeoJeoo exceslv Je celloll poaLe fl favorlzaL de acLlvlLaLea in grup. lapLul c unll
membrl dln grup se bazeaz pe cel mal capablll, duce la lenevlre ;l la evlLarea proprlllor
responsablllLl.

CallLaLea superloar a produselor grupulul esLe suslnuL de unll cerceLLorl fle in Lermenl
foarLe opLlml;Ll (nlvelul aLlns de grup dep;e;Le pe cel al elevulul cel mal lnLellgenL care
uLlllzeaz excluslv ml[loacele sale proprll" - C. uubal, 1969), fle mal moderal (de;l grupul
esLe de oblcel mal bun decL lndlvldul medlu, el esLe rareorl mal bun decL cel mal bun
lndlvld" - A. . Pare, 1962).

Comparnd Lravallul in grup cu cel lndlvldual, W. uolse ;l C. Mugny, speclflc fapLul c
dup naLura sarclnll, dup resursele lndlvlduale ale membrllor grupulul ;l dup modul lor
de lnLeraclune, Lravallul unul grup poaLe fl lnferlor, egal sau superlor celul al lndlvldulul
confrunLaL lzolaL cu aceea;l sarcln." (1998, p.38).

Anallznd dlnamlca grupulul ca lnsLumenL de aclune pslhosoclal, uumlLru CrlsLea speclflc
fapLul c se consLlLule un cmp dlnamlc, a crel organlzare, unlLaLe ;l funclonallLaLe se
bazeaz pe lnLerdependena membrllor, care suporL la rndul lor LoaLe efecLele acesLora.
AcesL fapL deschlde calea uLlllzrll grupulul ca slsLem de formare ;l schlmbare pslhosoclal."
(CrlsLea, u., p.278)
LxlsL ins Lrel Llpurl generale de grupurl:
grupurl de invare lnformale,
grupurl de invare formale,
sLudlu in echlp (adapLaL dup !ohnson, u. W, !ohnson, 8. 1. ;l SmlLh, 1991):

Ctopotlle lofotmole Je iovote sunL creaLe ad-hoc, Lemporar, prln adresarea sollclLrll
elevllor de a forma o echlp prln slmpla inLoarcere cLre colegul de banc penLru dlscuLa o
problem daL, penLru cLeva mlnuLe. La fel de rapld poL fl creaLe grupurl de cLe 3-4 elevl
penLru a rezolva o problem, a gsl solull unel slLuall creaLe orl a rspunde la o inLrebare.
rofesorul poaLe crea orlcnd grupurl lnformale de lucru in clas, de orlce mrlme, penLru a
aprecla gradul de inelegere de cLre elevl a unul maLerlal sau a le oferl ;ansa de a apllca
ceea ce au invaL orl fle doar penLru a schlmba forma de organlzare a colecLlvulul in
vederea cre;Lerll moLlvalel ;l Lrezlrll aLenlel.


44

Ctopotlle fotmole Je iovote sunL echlpe sLablllLe dlnalnLe penLru a rezolva o sarcln
anume, a efecLua un experlmenL in laboraLor, a redacLa un raporL de cerceLare. Llevll
lucreaz impreun mal mulL Llmp (cLeva zlle sau spLmnl) sau pn Lermln prolecLul de
cerceLare.

5toJlol io ecblp lmpllc derularea muncll colaboraLlve pe o perload lung de Llmp (chlar ;l
un semesLru). Lchlpele i;l sLabllesc regullle ;l responsablllLlle, precum ;l planul de lucru.
AcLlvlLaLea e bazaL pe cooperarea inLre membrl ;l pe sprl[ln reclproc. Lvaluarea flnal se
face de oblcel oferlnd LuLuror membrllor echlpel acela;l callflcaLlv ce rezulL dln msurarea
;l apreclerea rezulLaLulul colecLlv. AcesL fapL sLlmuleaz conlucrarea ;l a[uLorul reclproc ;l nu
incura[eaz compeLlla in lnLerlorul echlpel, cl inLre echlpe.
MeLodele lnLeracLlve de grup deLermln ;l sLlmuleaz munca colaboraLlv desf;uraL de
cel lmpllcal in acLlvlLaLe (elevll), in cadrul crela, Lol vln" (parLlclp) cu ceva ;l nlmenl nu
pleac" cu nlmlc. roflLul esLe aLL al grupulul (solulonarea problemel, gslrea varlanLel
opLlme), cL ;l al flecrul lndlvld in parLe (rezulLaLele oblnuLe, efecLele apruLe in planurlle
cognlLlv, emolonal-afecLlv, comporLamenLal, o invare nou)
lnLeracLlvlLaLea presupune aLL competllo - deflnlL drepL forma moLlvalonal a aflrmrll
de slne, lncluznd acLlvlLaLea de avansare proprle, in care lndlvldul rlvallzeaz cu cellall
penLru dobndlrea unel slLuall soclale sau a superlorlLll" - cL ;l coopetoteo care esLe o
acLlvlLaLe orlenLaL soclal, in cadrul crela lndlvldul colaboreaz cu cellall penLru aLlngerea
unul el comun" (Ausubel, 1981) Lle nu se sunL anLlLeLlce, ambele lmpllc un anumlL grad de
lnLeraclune, in opozlle cu comporLamenLul lndlvldual.

Intrebare: Aoollzol ce Jlfeteoe opot io lotetoclooeo Jlotte elevl ,l io colltoteo ptocesolol Je
iovote, Jototlt telolllot Je colobotote soo o celot competltlve Jlotte el?

Lecla de predare-invare Lrebule s devln o oveotot o coooo,tetll" in care copllul esLe
provocaL s parLlclpe dup puLerlle proprll, inLlnlnd probleme ;l slLuall de invare menlLe
s-l deLermlne s le anallzeze, s le examlneze, descoperlnd solull plauzlblle. 8olul
profesorulul consL mal mulL in cel de sLlmulare ;l dlrl[are, lar moLlvala acLlvlLll relese dln
potlclpoteo eotozlost o coJtolol JlJoctlc. Llevul e lmpllcaL aLL in procesul de predare, de
invare ;l de evaluare, lar dlsclpllna devlne auLodlsclplln a muncll ;l lnLeresulul, aslguraL
de saLlsfacla cooperrll. ,rocesul de invare ar Lrebul s fle dlsLracLlv" - aflrm !. Clsen ;l
1h. W. nlelsen (2009), foloslnd o meLodologle adapLaL, dlvers ;l lnclLanL. ,uac invarea

4S

nu e dlsLracLlv - compleLeaz auLorll - vom face eforLurl lmense, aLL elevll, cL ;l nol,
profesorll."
lnvmnLul modern preconlzeaz o meLodologle axaL pe aclune, operaLorle, decl pe
promovarea meLodelor lnLeracLlve care s sollclLe mecanlsmele gndlrll, ale lnLellgenel, ale
lmaglnalel ;l creaLlvlLll. SLrucLurlle auLorlLare dlnLr-un grup sau pledlclle impoLrlva
comunlcrll poL foarLe blne llmlLa parLlclparea acLlv a anumlLor membrl la o aclune
coordonaL.

vorblnd despre neceslLaLea lnovrll in domenlul meLodologlel dldacLlce ;l a cuLrll de nol
varlanLe penLru a sporl eflclena acLlvlLll lnsLrucLlv-educaLlve dln ;coal, prln dlrecLa
lmpllcarea a elevulul ;l moblllzarea eforLulul su cognlLlv, profesorul loan CerghlL aflrm:
edagogla modern nu cauL s lmpun nlcl un fel de reeLar rlgld, dlmpoLrlv, conslder
c flxlLaLea meLodelor, conservaLorlsmul educaLorllor, ruLlna exceslv, lndlferena eLc. aduc
marl pre[udlcll eforLulul acLual de rldlcare a invmnLulul pe nol LrepLe, ea nu se opune in
nlcl un fel lnllaLlvel ;l orlglnallLll lndlvlduale sau colecLlve de regndlre ;l reconslderare in
splrlL creaLor a orlcror aspecLe care prlvesc perfeclonarea ;l modernlzarea meLodologlel
invmnLulul de LoaLe gradele. ln fond creala, in maLerle de meLodologle, inseamn o
neconLenlL cuLare, reinnolre ;l imbunLlre a condllllor de munc in lnsLlLullle ;colare."
(1997, p. 44)

ropunem in conLlnuare cLeva exemple de meLode ce sLlmuleaz schlmburlle lnLeracLlve
dlnLre parLlclpanll la acLlvlLaLe cu efecLe formaLlv-educaLlve asupra dezvolLrll personallLll
elevllor.

:&*72( :!;1<+=>=< ?@<A81BC
MeLoda mozalculul (in englez jlqsow pozzle inseamn mozalc) esLe bazaL pe invarea in
echlp (Leam-learnlng). llecare elev are o sarcln de sLudlu in care Lrebule s devln
experL". Ll are in acela;l Llmp ;l responsablllLaLea LransmlLerll lnformalllor aslmllaLe,
celorlall colegl.
Ltape | faze:
D'&6,*$'&( 4(*&'$(5-5-$ 2& 9*-2$-E
rofesorul sLablle;Le Lema de sLudlu ;l o imparLe in 4 sau 3 9-"F*&4&. 8eallzeaz o fl,-
expett in care Lrece cele 4 sau 3 sub-Leme propuse ;l care va fl oferlL flecrul grup.


46

!'6(%$G('&( 375&3*$/-5-$ H% &3I$.& 2& H%/,J('& de cLe 4-3 elevl (in funcle de numrul lor in
clas). llecare elev dln echlp, prlme;Le un numr de la 1 la 4-3 ;l are ca sarcln s sLudleze
in mod lndependenL, sub-Lema corespunzLoare numrulul su. Ll Lrebule s devln experL
in problema daL.

lozo loJepeoJeot.
llecare elev sLudlaz sub-Lema lul, clLe;Le LexLul corespunzLor. AcesL sLudlu lndependenL
poaLe fl fcuL in clas sau poaLe consLlLul o Lem de cas, reallzaL inalnLea organlzrll
mozalculul.

+7%9*$*-$'&( 6'-.-'$57' 2& &K.&'J$E
uup ce au parcurs faza de lucru lndependenL, experll cu acela;l numr se reunesc,
consLlLulnd grupe de experl penLru a dezbaLe problema impreun. AsLfel, elevll cu numrul
1, prsesc echlpele de invare lnllale ;l se adun la o mas penLru a aprofunda sub-Lema
cu numrul1. La fel procedeaz ;l cellall elevl cu numerele 2, 3, 4 sau 3. uac grupul de
experl are mal mulL de 6 membrl, acesLa se dlvlzeaz in dou grupe mal mlcl.

lozo Jlscolllot io qtopol Je expetl:
Llevll prezlnL un topott loJlvlJool asupra a ceea ce au sLudlaL lndependenL. Au loc dlscull
pe baza daLelor ;l a maLerlalelor avuLe la dlspozlle, se adaug elemenLe nol ;l se sLablle;Le
modallLaLea in care nolle cuno;Llne vor fl Lransmlse ;l celorlall membrl dln echlpa lnllal.
llecare elev esLe membru inLr-un grup de experl ;l face parLe dlnLr-o echlp de invare.
uln puncL de vedere al aran[amenLulul flzlc, mesele de lucru ale grupurllor de experl
Lrebule plasaLe in dlferlLe locurl ale slll de clas, penLru a nu se deran[a reclproc. Scopul
comun al flecrul grup de experl esLe s se lnsLrulasc cL mal blne, avnd responsablllLaLea
proprlel invrl ;l a predrll ;l invrll colegllor dln echlpa lnllal.

L&H%*7('3&'&( H% &3I$.( $%$J$(5, 2& H%/,J('&M
lozo topottolol Je ecblp.
Lxperll LransmlL cunosLlnele aslmllaLe, relnnd la rndul lor cuno;Llnele pe care le
LransmlL colegll lor, experl in alLe sub-Leme. ModallLaLea de LransmlLere Lrebule s fle
scurL, concls, aLracLlv, puLnd fl insolL de suporLurl audlo-vlzuale, dlverse maLerlale.
Speclall;Lll inLr-o sub-Lem poL demonsLra o ldee, clLl un raporL, folosl compuLerul, poL

47

llusLra ldelle cu a[uLorul dlagramelor, desenelor, foLograflllor. Membrll sunL sLlmulal s
dlscuLe, s pun inLrebrl ;l s-;l noLeze, flecare reallzndu-;l proprlul plan de ldel.

N/(5-('&(

lozo Jemoosttolel.
Crupele prezlnL rezulLaLele inLregll clase. ln acesL momenL elevll sunL gaLa s demonsLreze
ce au invaL. rofesorul poaLe pune inLrebrl, poaLe cere un raporL sau un eseu orl poaLe
da spre rezolvare flecrul elev o fl; de evaluare. uac se recurge la evaluarea oral, aLuncl
flecrul elev l se va adresa o inLrebare la care Lrebule s rspund fr a[uLorul echlpel.

Intrebare: cote cteJel c soot ovootojele ,l Jezovootojele ocestel metoJe opllcot lo
Jlsclplloo J-voostt?

MeLoda llkAMlul
MeLoda plramldel" sau meLoda bulgrelul de zpad" are la baz impletlteo octlvltll
loJlvlJoole co ceo Jesf,otot io moJ coopetotlv, io coJtol qtopotllot. La consL in
incorporarea acLlvlLll flecrul membru al colecLlvulul inLr-un demers colecLlv mal amplu,
menlL s duc la solulonarea unel sarclnl sau a unel probleme daLe.

O(G&5& 2& 2&9P,Q-'('& ( 4&*72&$ .$'(4$2&$E
lozo lottoJoctlv. profesorul expune daLele problemel in cauz,
lozo loctolol loJlvlJool: elevll lucreaz pe conL proprlu la solulonarea problemel Llmp de
clncl mlnuLe. ln aceasL eLap se noLeaz inLrebrlle legaLe de sublecLul LraLaL.
lozo loctolol io petecbl. elevll formeaz grupe de dol elevl penLru a dlscuLa rezulLaLele
lndlvlduale la care a a[uns flecare. Se sollclL rspunsurl la inLrebrlle lndlvlduale dln parLea
colegllor ;l, in acela;l Llmp, se noLeaz dac apar alLele nol.
lozo teoolooll io qtopotl mol motl. ue oblcel se alcLulesc dou marl grupe, aproxlmaLlv
egale ca numr de parLlclpanl, compuse dln grupele mal mlcl exlsLenLe anLerlor ;l se dlscuL
despre solullle la care s-a a[uns. 1oLodaL se rspunde la inLrebrlle rmase nesolulonaLe.
lozo topotttll sololllot io colectlv. lnLreaga clas, reunlL, anallzeaz ;l concluzloneaz
asupra ldellor emlse. AcesLea poL fl LrecuLe pe Labl penLru a puLea fl vlzuallzaLe de cLre
Lol parLlclpanll ;l penLru a fl comparaLe. Se lmuresc ;l rspunsurlle la inLrebrlle
nerezolvaLe pn in aceasL faz, cu a[uLorul conducLorulul (profesorul),

48

lozo Jeclzloool. Se alege solula flnal ;l se sLabllesc concluzllle asupra demersurllor
reallzaLe ;l asupra parLlclprll elevllor/sLudenllor la acLlvlLaLe.

Intrebare: cote cteJel c soot ovootojele ,l Jezovootojele ocestel metoJe opllcot lo
Jlsclplloo J-voostt.

Ca ;l celelalLe meLode care se bazeaz pe lucrul in perechl ;l in colecLlv, meLoda plramldel
are ovootojele sLlmulrll invrll prln cooperare, al sporlrll increderll in forele proprll prln
LesLarea ldellor emlse lndlvldual, mal inLl in grupurl mlcl ;l apol in colecLlv. uezvolL
capaclLaLea de a emlLe solull lnedlLe la problemele ;l sarclnlle apruLe, precum ;l
dezvolLarea splrlLulul de echlp ;l inLra[uLorare.
uezovootojele inreglsLraLe sunL de ordln evaluaLlv, deoarece se poaLe sLablll mal greu care ;l
cL de insemnaL a fosL conLrlbula flecrul parLlclpanL. (vezl caplLolul dedlcaL reducerll
,fenomenulul de complezen" ;l cel al ,lenll soclale")

1ehnlca lO1u5 (llooteo Je ooft) (lO1u5 8lO55OM 1cnNlOu)
*

1ehnlca florll de nufr presupune deducerea de conexlunl inLre ldel, concepLe, pornlnd de la
o Lem cenLral. roblema sau Lema cenLral deLermln cele 8 ldel secundare care se
consLrulesc in [urul celel prlnclpale, asemenl peLalelor florll de nufr. Cele 8 ldel secundare
sunL LrecuLe in [urul Lemel cenLrale, urmnd ca apol ele s devln la rndul lor Leme
prlnclpale, penLru alLe 8 florl de nufr. enLru flecare dln acesLe nol Leme cenLrale se vor
consLrul cLe alLe nol 8 ldel secundare. AsLfel, pornlnd de la o Lem cenLral, sunL generaLe
nol Leme de sLudlu penLru care Lrebulesc dezvolLaLe conexlunl nol ;l nol concepLe.
LLapele Lehnlcll florll de nufr:
ConsLrulrea dlagramel, conform flgurll,

*
AdapLaL dup 1blokpok" de Mlchael Mlchalko, publlcaL de 1en Speed ress, 1994


49



Scrlerea Lemel cenLrale in cenLrul dlagramel,
arLlclpanll se gndesc la ldelle sau apllcallle legaLe de Lema cenLral. AcesLea se Lrec in
cele 8 peLale" (cercurl) ce incon[oar Lema cenLral, de la A la P, in sensul acelor de
ceasornlc,
loloslrea celor 8 ldel deduse, drepL nol Leme cenLrale penLru celelalLe 8 cadrane. (florl de
nufr").
LLapa consLrulrll de nol conexlunl penLru cele 8 nol Leme cenLrale ;l consemnarea lor in
dlagram. Se compleLeaz in acesL mod cL mal mulLe cadrane. (florl de nufr").

Su

LLapa evalurll ldellor. Se anallzeaz dlagramele ;l se apreclaz rezulLaLele dln puncL de
vedere callLaLlv ;l canLlLaLlv. ldelle emlse se poL folosl ca surs de nol apllcall ;l Leme de
sLudlu in lecllle vllLoare.

1ehnlca LoLus poaLe fl apllcaL cu succes aLL la ;colarll mlcl cL ;l la adolescenl ;l adull.
LsLe compaLlbll cu mulLe domenll de acLlvlLaLe ;l poaLe fl un excelenL ml[loc de sLlmulare a
creaLlvlLll elevllor ;l de acLlvlzare a energlllor, capaclLllor ;l sLrucLurllor cognlLlve la
dlferlLe oblecLe de invmnL. LsLe o modallLaLe de lucru in grup cu marl valene formaLlv-
educaLlve.

Ap||ca|e: keollzol oo lO1u5 loJlvlJool pe o tem speclflc Jomeololol J-voostt. ocetcol s
copletol ct mol molte petole. Amlotll-v ce spooeo lostelo. lmoqloolo e mol
lmpottoot Ject coooo,teteo.

NRD>!;<1 8SN>1LT ?8*('"-'9*$%6 C
Lxplozla sLelar (eng. sLar" = sLea, eng. "bursL" = a exploda), esLe o meLod nou de
dezvolLare a creaLlvlLll, slmllar bralnsLormlngulul.
lncepe dln cenLrul concepLulul ;l se impr;Lle in afar, cu inLrebrl, la fel ca o explozle
sLelar.
+-4 9& .'73&2&(G,E
Se scrle ldeea sau problema pe o foale de hrLle ;l se in;lr cL mal mulLe inLrebrl care au
legLur cu ea. un bun puncL de plecare il consLlLule cele de Llpul: +&UV +$%&UV =%2&UV W&
3&UV +X%2UM
LlsLa de inLrebrl lnllale poaLe genera alLele nea;LepLaLe care, poslbll, sollclL o ;l mal mare
concenLrare penLru a rspunde la ele.
Scopul meLodel esLe de a oblne cL mal mulLe inLrebrl ;l asLfel cL mal mulLe conexlunl
inLe concepLe. LsLe o modallLaLe de sLlmulare a creaLlvlLll lndlvlduale ;l de grup.
CrganlzaL in grup, explozla sLelar faclllLeaz parLlclparea inLregulul colecLlv, sLlmuleaz
crearea de inLrebrl la inLrebrl, a;a cum bralnsLormlngul dezvolL consLrucla de ldel pe
ldel.
LLapele meLodel:
ropunerea unel probleme,
Crganlzarea colecLlvul in grupurl preferenlale,
Munca in echlp penLru a elabora o llsL cu cL mal mulLe inLrebrl ;l cL mal dlverse.

S1

Comunlcarea rezulLaLelor muncll de grup.
Lvldenlerea celor mal lnLeresanLe inLrebrl ;l apreclerea muncll in cooperare.

laculLaLlv, se poaLe proceda ;l la elaborarea de rspunsurl la unele dlnLre inLrebrl.
MeLoda explozlel sLelare esLe u;or de apllcaL orlcrel vrsLe ;l unel paleLe largl de domenll.
nu esLe cosLlslLoare ;l nlcl nu neceslL expllcall amnunlLe. arLlclpanll se prlnd repede in
[oc, acesLa fllnd pe de o parLe o modallLaLe de relaxare ;l, pe de alL parLe, o surs de nol
descoperlrl.

Ap||ca|e: cteol oo set Je iottebtl potoloJ Je lo cele mol slmple ctte cele complexe, pe o
tem speclflc Jomeololol J-voostt. ltopooel ocest exetcllo ,l elevllot.


Metoda DT>TL<<>!L ATYW<S!1LN ("1h|nk|ng hats" - Ldward de 8ono)

LsLe o Lehnlc lnLeracLlv, de sLlmulare a creaLlvlLll parLlclpanllor care se bazeaz pe
lnLerpreLarea de rolurl in funcle de plrla aleas. SunL 6 pltll qoJltoote, flecare avnd
cLe o culoare: alb, ro;u, galben, verde, albasLru ;l negru. Membrll grupulul i;l aleg plrllle
;l vor lnLerpreLa asLfel rolul precls, a;a cum conslder mal blne. 8olurlle se poL lnversa,
parLlclpanll sunL llberl s spun ce gndesc, dar s fle in acord cu rolul pe care il [oac.
Culoarea plrlel esLe cea care deflne;Le rolul. AsLfel:
lltlo olb. Cfer o prlvlre oblecLlv asupra lnformalllor, esLe neuLr, esLe concenLraL pe
fapLe oblecLlve ;l lmaglnl clare, sL sub semnul gndlrll oblecLlve.
lltlo to,le. u fru llber lmaglnalel ;l senLlmenLelor, ofer o perspecLlv emolonal
asupra evenlmenLelor. 8o;u poaLe insemna ;l suprarea sau furla, descLu;area sLrllor
afecLlve.

lltlo oeoqt. Lxprlm prudena, grl[a, averLlsmenLul, [udecaLa. Cfer o pespecLlv
inLunecoas, LrlsL, sumbr asupra slLualel in dlscule. LsLe perspecLlva gndlrll negaLlve,
peslmlsLe.

lltlo qolbeo. Cfer o pespecLlv pozlLlv ;l consLrucLlv asupra slLualel. Culoarea
galben slmbollzeaz lumlna soarelul, sLrluclrea, opLlmlsmul. LsLe gndlrea opLlmlsL,
consLrucLlv pe un fundamenL loglc.

S2


lltlo vetJe. Lxprlm ldelle nol, sLlmulnd gndlrea creaLlv. LsLe verdele proaspL al
lerbll, al vegeLalel, al abundenel, slmbol al ferLlllLll, al produclel de ldel nol, lnovaLoare.

lltlo olbostt. Lxprlm conLrolul procesulul de gndlre. AlbasLru e rece, esLe culoarea
cerulul care esLe deasupra LuLuror, aLoLvzLor ;l aLoLcunoscLor ce supravegheaz ;l
dlrl[eaz bunul mers al acLlvlLll 8eprezlnL preocuparea de a conLrola ;l de a organlza.

arLlclpanll Lrebule s cunoasc foarLe blne semnlflcala flecrel culorl ;l s-;l reprezlnLe
flecare plrle, gndlnd dln perspecLlva el. nu plrla in slne conLeaz, cl ceea ce semnlflc
ea, ceea ce lnduce culoarea flecrela.

1em de ref|ec|e: lJeotlflcol sob cote pltle v slmll io pleleo J-voostt ,l cote tol se
opooe slstemolol ptoptlo Je qoJlte. xpetlmeotol scblmboteo tolotllot peotto oo lotetvol Je
tlmp, iocetcoJ s ptlvll o ptoblem cote v pteocop, Jlo petspectlvo opos cele co cote v-
ol obl,oolt.


+!YSL!ZNL81 +LN1S<ZT

LsLe o meLod bazaL pe lnLerpreLare de rolurl lnLerschlmbablle de suslnere pro ;l conLra a
argumenLelor pe o Lem daL. ,lnllaL de uavld ;l 8oger !ohnson (1982), conLroversa
creaLlv presupune dlvlzare colecLlvulul in mlcrogrupurl care s conln flecare cLe paLru
persoane. ln flecare mlcrogrup dol dlnLre parLlclpanl Lrebule s susln cu fermlLaLe o
pozlle inLr-un caz conLroversaL, in Llmp ce cellall dol vor suslne pozlla dlameLral opus.
Sublecll se documenLeaz in prealabll asupra Lemel aflaLe in dlscule." (l.-C. nl;oar,
2007, p. 227)

Intrebare: cote cteJel c soot ovootojele ,l Jezovootojele ocestel metoJe opllcot lo
Jlsclplloo J-voostt.





SS

S&I%$3( (3/('$-5-$ ?O<8[\!B>C

numlL ;l teotto io cetc, Lehnlca acvarlulul presupune imblnarea a dou lposLaze: cea de
observaLor (audlLorlul exLerlor) ;l cea de parLlclpanL la dlscullle lnllaLe de cel care ocup
locurlle dln cenLrul incperll. CbservaLorll ;l cel care dlscuL sunL a;ezal in dou cercurl
concenLrlce. ln ml[loc sunL cel care dezbaL problemele puse in dlscule, in Llmp ce cel dln
cercul exLerlor asculL, i;l noLeaz proprllle ldel, observall. Ll poL alege s parLlclpe la
dlscule, schlmbnd locul ;l a;ezndu-se alLurl de cel dln cercul cenLral. AcesL ,demers
dldacLlc presupune Lranspunerea sublecllor aLL in rolul de parLlclpanl acLlvl la o
dezbaLere, cL ;l in cel de observaLorl al lnLeraclunllor care se produc." (l.-C. nl;oar,
2007, p. 1127)
e msur ce problemele dlscuLaLe i;l gsesc solullle, acLlvlLaLea poaLe conLlnua prln
schlmbarea pozllel sublecllor: cel dln cercul lnLerlor Lrec in cercul exLerlor ca obsevaLorl,
lar cel care au urmrlL dlscullle devln dlrecL lmpllcal in noua acLlvlLaLe.

Intrebare: Care credel c sunL avanLa[ele ;l dezavanLa[ele acesLel Lehnlcl apllcaL la
dlsclpllna d-voasLr.

Ap||ca|e: Anallzal in ce msur meLodele ;l Lehnlclle descrlse mal sus sLlmuleaza moLlvala
penLru invare, sprl[ln consLrulrea unor sLraLegll de gndlre, dezvolL creaLlvlLaLea elevllor
;l il sprl[ln in procesul de acumulare de nol lnformall.
8lfal, in Labelele urmLoare, rspunsurlle d-voasLr penLru flecare meLod/Lehnlc:
Mozolcol 0-23 23-
30
30-
73
73-
100
sLlmuleaza moLlvala penLru invare
sprl[ln consLrulrea unor sLraLegll de gndlre
dezvolL creaLlvlLaLea elevllor
sprl[ln in procesul de acumulare de nol lnformall

MetoJo pltomlJel 0-23 23-
30
30-
73
73-
100
sLlmuleaza moLlvala penLru invare
sprl[ln consLrulrea unor sLraLegll de gndlre

S4

dezvolL creaLlvlLaLea elevllor
sprl[ln in procesul de acumulare de nol lnformall

1ebolco lotos 0-23 23-
30
30-
73
73-
100
sLlmuleaza moLlvala penLru invare
sprl[ln consLrulrea unor sLraLegll de gndlre
dezvolL creaLlvlLaLea elevllor
sprl[ln in procesul de acumulare de nol lnformall

xplozlo stelot 0-23 23-
30
30-
73
73-
100
sLlmuleaza moLlvala penLru invare
sprl[ln consLrulrea unor sLraLegll de gndlre
dezvolL creaLlvlLaLea elevllor
sprl[ln in procesul de acumulare de nol lnformall

llotllle qoJltoote 0-23 23-
30
30-
73
73-
100
sLlmuleaza moLlvala penLru invare
sprl[ln consLrulrea unor sLraLegll de gndlre
dezvolL creaLlvlLaLea elevllor
sprl[ln in procesul de acumulare de nol lnformall

coottovetso cteotlv 0-23 23-
30
30-
73
73-
100
sLlmuleaza moLlvala penLru invare
sprl[ln consLrulrea unor sLraLegll de gndlre
dezvolL creaLlvlLaLea elevllor
sprl[ln in procesul de acumulare de nol lnformall

llsbbowl 0-23 23-
30
30-
73
73-
100

SS

sLlmuleaza moLlvala penLru invare
sprl[ln consLrulrea unor sLraLegll de gndlre
dezvolL creaLlvlLaLea elevllor
sprl[ln in procesul de acumulare de nol lnformall

Anallznd rspunsurlle oblnuLe, formulal oplnll cu prlvlre la modallLlle de organlzare a
acLlvlLllor d-voasLr penLru ca aspecLele lnformaLlv-formaLlve preclzaLe mal sus s fle cL
mal aproape de nlvelul maxlm.
lncadral oplnllle d-voasLr in graflcul de mal [os, poLrlvlnd in cele 4 spall ale pLraLulul
meLoda/Lehnlca corespunzLoare:








Comunlcarea in cadrul meLodelor Lradllonale ;l complemenLare de evaluare.
ManagemenLul auLaoevalurll elevulul.

ACUMULARE DE
INFORMA!II
STRATEGII DE
GNDIRE
METODA/TEHNICA

MOTIVA!IE

CREATIVITATE

S6


Corelarea sLraLeglllor dldacLlce de predare ;l invare cu cele de evaluare s-a dovedlL a fl
esenlal penLru buna desf;urare a acLlvlLll lnsLrucLlve-educaLlve dln ;coal.
Comunlcarea eflclenL se poaLe manlfesLa aLL in apreclerea procesulul de invare
desf;uraL de elev, cL ;l a rezulLaLelor muncll sale.
Lvaluarea reprezlnL LoLallLaLea acLlvlLllor prln care se colecteoz, otqoolzeoz ,l
lotetpteteoz daLele oblnuLe in urma foloslrll unor metoJe, tebolcl ,l losttomeote Je
msotote ,l opteclete, in conformlLaLe cu oblectlvele ,l sttoteqlo oJoptot, in funcle de
coolootol ,l qtopol Je locto vlzaL, in scopul emlLerll unel joJecl Je voloote pe care se
bazeaz adopLarea unel Jeclzll in plan educalonal.

Intrebare: coteloteo sttoteqlllot JlJoctlce Je pteJote ,l iovote co cele Je evoloote s-o
JoveJlt o fl eseolol peotto booo Jesf,otote o octlvltll losttoctlve - eJocotlve Jlo ,cool
cote Jlo cele ttel ptocese. pteJote, iovote, evoloote cooslJetol c este mol lmpottoot io
coJtol ,colll?
ottebote complemeotot. ue ce vloe elevol lo ,cool?

rln indepllnlrea cu eflclen a funclllor sale, evaluarea aslgur premlsele desf;urrll in
condlll opLlme, a proceselor de predare ;l invare in clas. lnLerrelala care se reallzeaz
inLre cele Lrel procese creeaz un clrculL conLlnuu, conform crula nu puLem infpLul unul
dlnLre ele fr a lne conL de celllalL:

Jetetmlo cteeoz ptemlse



lnflueneaz








PREBAREA

EVALUARE
NV"!ARE

S7


llq. ot. 1. kelolo pteJote-iovote-evoloote

SLraLegllle de evaluare permlL aLL cadrulul dldacLlc cL ;l elevulul cunoa;Lerea gradulul ;l
msurll in care au fosL indepllnlLe flnallLlle propuse. Lflclena proceselor de predare ;l
invare deplnd de corecLlLudlnea ;l de prompLlLudlnea cu care se reallzeaz acLele
evaluaLlve. ue aceea am conslderaL necesar abordarea problemaLlcll sLraLeglllor dldacLlce
in mod unlLar, dln perspeclva celor Lrel procese, esenlale penLru buna desf;urare a
acLlvlLll dldacLlce.

Apare asLfel neceslLaLea accenLurll preocuprllor care urmresc dezvolLarea capaclLll
elevllor de (auLo)evaluare, in condlllle desf;urrll unul dlalog deschls inLre profesor ;l elev.
ln plus acesLe nol preocuprl au ca scop dezvolLarea unel invrl creaLlve menlLe s
formeze oamenl lnovaLorl ;l nu repeLlLlvl, con;Llenl de proprllle capaclLl, indrumal de un
educaLor care esLe la rndul lul un auLoformaLor.

ln pracLlca ;colar s-au imbunLlL meLodele ;l Lehnlclle de evaluare in scopul reallzarll
unor corelall eflclenLe inLre predare - invare -evaluare ;l penLru a aLlnge dezlderaLele
propuse. Aclunea de evaluare lnsLrumenLeaz o serle de meLode varlaLe dup oblecLul de
sLudlu:
metoJe cootltotlve, bazaLe pe LraLarea sLaLlsLlc a nlvelulul de cuno;Llne ;l compeLene,
metoJe colltotlve care furnlzeaz lnLerpreLrl mal ales aLuncl cnd se lnLroduce un demers
de Llp experLlz,

uorlnd s-;l imbunLeasc pracLlca evalurll, cadrul dldacLlc recurge la alLernarea
meLodelor ;l lnsLrumenLelor de evaluare Lradllonale (probe scrlse, probe orale, probe
pracLlce) cu cele complemenLare (observarea slsLemaLlc ;l dlrecL a elevulul, lnvesLlgala,
lnLervlul) ;l acLlve (lucrrl de laboraLor, prolecLul de cerceLare, porLofollul, sLudlul de caz,
[urnalul reflexlv, hrlle concepLuale).
Metode trad||ona|e de eva|uare Metode comp|ementare de eva|uare
8eprezlnL o cuLare a oblecLlvlLll ;l a
modallLllor ;LllnLlflce de evaluare cu
procedurl sLandard. AccenLul se pune pe
ptofesotol-evolootot.
SunL prlvlLe ca parLe lnLegranL a procesulul de
dezvolLare ;l schlmbare ;l lmpllc joJecoto
teflexlv

S8

SunL lnLeresaLe mal mulL de msurarea
ospectelot cootltotlve. AspecLele callLaLlve
fllnd dlflcll de msuraL Llnd s fle lgnoraLe.
SunL cenLraLe pe dlalog, pe cetcetoteo
colltotlv mal mulL decL pe msurarea
canLlLaLlv,
Au un grad inalL de coottol moooqetlol al
procesulul de evaluare de cLre evaluaLor,
slngurul care pune inLrebrlle. Llevul se
supune procesulul evaluaLlv, profesorul
fllnd cel care delde coJ, com ;l ce se
evalueaz.
luncla prlnclpal esLe de eoetqlzote Jlo
lotetlot a procesulul, dep;lnd concepla prln
care evaluarea esLe un proces de conLrol care
acloneaz dln exLerlorul procesulul de
invare.Llevul parLlclp octlv la procesul de
evaluare. negoclerea ;l consensul consLlLule
elemenLe lmporLanLe, lar profesorul dlscuL cu
elevll rezulLaLele ;l le face recomandrl.
nu exlsLa o cooperare inLre evaluaLor ;l
elev prlvlnd modallLlle de evaluare, dln
acesL moLlv profesorul evaluaLor poaLe fl
percepuL negaLlv
8olul evaluaLorulul esLe cel de focllltotot dln
lnLerlor al procesulul de invare mal mulL
decL un observaLor neuLru. Ll u;ureaz
invarea ;l evaluarea, plecnd de la premlza c
evaluarea indepllne;Le funcll mal degrab de
amellorare ;l de corecLare decL de sanclonare
;l de speculare a gre;elllor.

uln puncL de vedere al comunlcrll educalonale, scopul evalurll Lrebule s incllne balana
mal mulL asupra dezvolLrll capaclLll de a teflecto ctltlc asupra eflcaclLll acLlvlLll
personale ;l colecLlve (aLuncl cnd se lucreaz in echlp) ;l de a o imbunLl prlnLr-o
permanenL auLoevaluare.

N/(5-('&( Q375(', 2$(576(*, Q$ .('*$3$.(*$/, esLe un proces in care Lrebule negoclaLe ;l
consensuaLe dlferlLele lnLerese, valorl ;l puncLe de vedere, inLre profesor ;l elev. rocesul
LehnlclsL, bazaL pe o conceple dlrecLlvlsL in evaluare, leglLlmeaz rolul ;l puLerea
profesorulul asupra elevulul, llmlLnd relallle lnLerpersonale. Llevul are un rol paslv, lar
evaluarea esLe cenLraL pe rezulLaLele muncll sale. N/(5-('&( .('*$3$.(*$/,V 37%9&%9-(5,,
are la baz responsablllLaLea imprL;lL inLre elev ;l profesor. Se pune accenLul pe
lnLeracLlvlLaLe, pe cooperare, pe colaborare ;l pe procesulul invrll. Llevul, ca evaluaLor,
inva s cunoasc ;l i;l consLrule;Le invarea.LsLe sLlmulaL acLlvlsmul ;l lmpllcarea aLL in
procesele de invare cL ;l in cele de elaborare a crlLerlllor ;l lndlcaLorllor de evaluare.

S9

8eallzarea &/(5-,'$$ P7'4(*$/& ptesopooe Jlo potteo .'7P&97'-5-$ oo tol Jlo ce io ce mol
octlv in invare. Ll Lrebule s supravegheze acLlvlLaLea elevllor, s comenLeze expllcallle
acesLora ;l s-l orlenLeze dlferenLlaL pe cel care comlL erorl sau inLmpln dlflculLl" (l.1.
8adu, 2000, p. 139)
enLru a exprlma mal blne funcla sa prlorlLar - aceea de a-l a[uLa pe elev - &/(5-('&(
P7'4(*$/, prlme;Le de la auLorul C. nunzlaLl (1990) callflcaLlvul de P7'4(*7('&.
N/(5-('&( P7'4(*$/,, creeaz lumln asupra procesulul de desf;uraL in clas, fllnd cenLraL
pe lnLervenla profesorulul cLre elev. La relev rspunsurl dln parLea elevulul, la lnLervenla
profesorulul. N/(5-('&( P7'4(*7('& vloe ctte &5&/ ,l lollotlvo il opotloe. uaca &/(5-('&(
P7'4(*$/, faclllLeaz invarea, lar cadrul dldacLlc orlenLeaz ;l conduce elevul, in cadrul
&/(5-('$$ P7'4(*7('& lnllaLlva de invare ;l lmpllclL de evaluare aparlne elevulul care
reflecL asupra rezulLaLelor acLlvlLll sale. rofesorul il urmre;Le evolula, oferlndu-l sprl[ln
;l indrumare.


N/(5-('&( P7'4(*$/, nu garanLeaz de la slne c elevul a invaL, deoarece vlne dln afara sa.

8olul su prlorlLar esLe cel de reglare a acLlvlLll cu a[uLorul profesorulul.
N/(5-('&( P7'4(*7('& esLe mulL mal eflclenL penLru c vlne dln proprla lnllaLlv a celul
care inva, acesLa lmpllcndu-se in reallzarea unor maLerlale cu scop evaluaLlv, sporlndu-;l
in acela;l Llmp capaclLlle de auLoevaluare. enLru acesLa esLe necesar ca profesorul s
deln o serle de Lehnlcl prln care s-l invee pe elevl s invee, modallLal prln care elevul s
se slmL acLlv ;l s-;l poaLa evalua proprllle acLlvlLl. N/(5-('&( P7'4(*7('& are rol de
S&4, 2& '&P5&3J$&. lotoloJ Je lo otmtotol cltot, ooollzol Jlo petspectlvo Jomeololol J-voostt ce
ptesopooe oeqocleteo io evoloote?
vetslooe moJeto o vecblolol coottoct Je mooc loJlvlJool, evolooteo fotmotoote il iofl,eoz elevolol
Jlfetlte oblectlve ole iovtll. Acesteo Jlo otm foc ios, pe Je o potte, oblectol ooel oeqocletl iotte
ptofesot ,l elev, ceeo ce coostltole o ptlm cooJlle peotto imbootlteo iovtll, pe Je olt potte,
elevolol l se ofet Joo poslbllltl. s obotJeze iovoteo pe bozo ooel loqlcl combloototll, leqot Je oo
scop, Je oo ptoJos, ,l s teflecteze lo mljloocele, metoJele ,l ctltetllle Je teollzote o oblectolol flolt. utmele
&/(5-,'$$ P7'4(*7('& o ooel competeoe vot fl Jecl, pe Je o potte, etopele soo oblectlvele lotetmeJlote
ptlo cote elevol o bottt s tteoc ,l, pe Je olt potte, llsto metoJelot soo losttomeotelot pe cote le vo
otlllzo soo pe cote le-o otlllzot (ctltetll Je teollzote). Acceotol coJe, io ocest moJel, pe tepetoteo Je ctte
elev o ctltetlllot Je teollzote. Acesto este ,l ptloclpolo Jlflcoltote Je otJlo peJoqoqlc(Ceoevleve Meyet,
2000)


6u

reglare ;l auLoreglare a acLlvlLll cu sprl[unul ambllor parLenerl al aclunll educalonale,
avnd un caracLer lnLeracLlv. N/(5-('&( P7'4(*7('& il a[uL pe elev s invee cerndu-l s
anLlclpeze.




kspunsu| ar putea |nreg|stra urmtoare|e aspecte:
cnd rezulLaLele sunL conforme cu oblecLlvele,
dac elevul inelege mal blne cum Lrebule s invee,
dac are in vedere procese de co-evaluare,
dac elevll au dobndlL cuno;Llnele necesare ;l au poslblllLaLea de a-;l imbunLll
acLlvlLaLea penLru a evlLa erorlle,
dac elevul poaLe reflecLa asupra proprlllor rezulLaLe, reallznd auLoevaluarea procesulul de
invare, a acLlvlLll desf;uraLe ;l a rezulLaLelor oblnuLe,
dac elevul e con;LlenL de exlsLena mal mulLor perspecLlve ;l e deschls varlanLelor nol de
acLlvlLaLe,
dac evaluarea nu lnduce sLres parLlclpanllor,
dac elevll vor s fle dln nou evalual,
dac evaluarea a conLrlbulL la dezvolLarea capaclLll de comunlcare ;l de auLoevaluare,


Iactor| perturbator|]Lror| de eva|uare

Lrorlle sublecLlve de evaluare se manlfesL prln dlsLorslonarea relalel dlnLre:
- nlvelul real al performanelor elevllor ;l
- nlvelul callflcaLlvulul, noLel sau puncLa[elor acordaLe de evaluaLor.

LlLC1uL PALC
A fosL descrls penLru prlma daL de 1horndlke (1920) ;l consL in prerea bun de[a formaL
a profesorulul despre un elev sau un colecLlv de elevl in ceea ce prlve;Le poLenlalul lul de
invare, gradul de moLlvale, nlvelul de reu;lL, performanele. uln acesL moLlv
conseclnele ale efecLulul halo sunL: Lendlna evalurllor de a rmne consLanLe, chlar dac
nlvelul performanelor evaluaLe inreglsLreaz varlall, globallzarea evalurll pe ansamblul
Intrebare: coJ ptofesotol poote fl molomlt Je evolooteo efectoot?


61

crlLerlllor de evaluare, Lendlna de a acorda acelea;l callflcaLlve penLru LoaLe caracLerlsLlclle
evaluaLe, chlar dac presLala elevulul nu esLe egal in raporL cu flecare dln crlLerllle de
evaluare.

Intrebare: o ce msot v lofloeoeoz io ptocesol Je evoloote, ootele Jlo cotoloq, pe cote
le-o obloot oo elev lo olt motetle?

LlLC1uL uL An1lClA|lL (?CMALlCn)
CunoscuL ;l ca efecLul ,oedlplan", esLe asemnLor efecLulul halo, dar in sens negaLlv,
expecLallle fllnd nefavorablle. AnLreneaz subapreclerea performanelor prezenLe ale
elevulul in concordan cu prerea negaLlv a profesorulul, formaL in legLur cu
rezulLaLele anLerloare ale acesLula. neincrederea profesorulul in poslblllLlle de invare ale
elevllor conLrlbule la formarea unel ,lmaglnl de slne" nefavorablle elevllor, conducnd la
neincrederea in capaclLaLea lor de a indepllnl cerlnele ;colare. (v. l.1. 8adu, 1999, p.291)

Intrebare: Al ovot vteoJot coovloqeteo c oo elev (ootmol Jezvoltot flzlc ,l lotelectool) oo
poote tspooJe cetloelot ,colote, loJlfeteot Je sttJoloo ptofesotolol?


LlLC1uL uL CCn18AS1
Se manlfesL aLuncl cnd ne raporLm la grupul dln care face parLe elevul. LfecLul de
conLrasL are in vedere pozlla pe care o ocup acesLa sau lucrarea lul fa de presLala unul
alL elev sau fa de grupul dln clas. Cu cL dlferena esLe mal mare (conLrasLanL) cu aLL
evaluaLorul Llnde s subaprecleze elevul/lucrarea mal slab ;l s supraaprecleze
elevul/lucrarea mal bun, comparndu-le.

1em de ref|ec|e: ln cazul muLrll unul elev de la o ;coal la alLa se poL lvl urmLoarele
slLuall:
inLr-un colecLlv de copll bunl la invLur, elevul nou poaLe s fle percepuL ca fllnd slab
pregLlL,
inLr-un colecLlv de copll cu rezulLaLe medll sau slabe la invLur, acela;l elev poaLe s fle
percepuL ca fllnd foarLe bun,
Cum se poaLe reallza o apreclere oblecLlv in acesLe slLuall?

62


LlLC1uL uL C8ulnL
Se manlfesL aLL la evalurlle orale cL ;l la cele scrlse. Are in vedere ordlnea in care
urmeaz elevll la examenul oral sau ordlnea in care sunL corecLaLe lucrrlle scrlse. ue
exemplu: un elev pare c ;Lle mal puln dac lnLr la examen dup un elev care a rspuns
foarLe blne ;l lnvers.

LlLC1uL uL CCn1AMlnA8L
Lvalurlle prezenLe sunL lnfluenaLe de cele anLerloare. C lucrare foarLe bun sau foarLe
slab, inLlnlL inLr-un pacheL de lucrrl scrlse, perLurb corespondena dlnLre noLele
acordaLe pn aLuncl ;l cele care urmeaz. ln alL slLuale profesorul lne conL de noLele
acordaLe (in caLalog) acelula;l elev de cLre all profesorl la maLerll dlferlLe.

Intrebare: com pot fl temeJlote efectol Je otJloe ,l efectol Je ootlclpole?

L8CA8LA LCClC
Se mal nume;Le ;l eroarea consLanL ;l se produce aLuncl cnd profesorll, in mod dlferlL, ln
conL in noLare ;l de alLe aspecLe, lndependenLe de barem cum ar fl corecLlLudlnea
exprlmrll, respecLarea regulullor orLograflce ;l de puncLuale, esLeLlca lucrrll, scrls
ordonaL.

Intrebare: o ce msot v-o lofloeoot collqtoflo ooel locttl io optecleteo ooel locttl? A-l
iotlolt teoJloo Je o Jlfeteolo ptlo pooctojol ocotJot, Joo locttl cote tspooJ ocelolo,l
botem, Jot Jlfet ptlo ospectol estetlc?

L8CA8LA 8ln ASLMnA8L
Se exprlm prln lndulgena manlfesLaL fa de aspecLele negaLlve in care educaLorll se
regsesc pe el in;l;l. LsLe un efecL care decurge dln Lendlna de auLodlsculpablllzare a
evaluaLorulul.

L8CA8LA 8ln CCn18AS1
Se refer la apreclerea mal sever a unor insu;lrl pe care le posed evaluaLorul , dar care
sunL deflclLare la cel evaluaL.


6S

LlLC1uL 8Lnu
Are in vedere apreclerea mal lndulgenL fa de sublecll mal blne cunoscul de evaluaLor orl
mal slmpaLlcl, comparaLlv cu apreclerea mal sever a celor mal puln cunoscul


L8CA8LA uL CLnL8CZl1A1L
Apare dln nevola de a mu;amallza rezulLaLele reale ;l de a prezenLa o slLuale mal bun
decL cea real in cazul unor evaluarl exLerne, cum ar fl lnspecllle, rapoarLele de clas sau
de ;coal eLc.

nC1A8LA S18A1LClC
Se manlfesL prln Lendlna de a subaprecla presLallle elevllor in prlma parLe a anulul ;colar.
leac de la pre[udecaLa c noLele marl nu inLreln lnLeresul ;l moLlvala elevllor, genernd
auLomulumlrea. oLrlvlL acesLel menLallLl, ,elevll Lrebule lnul sub Lenslunea exlgenelor
vlell ;colare, a cror impllnlre ;l-ar avea suporLul in nemulumlrea fa de rezulLaLele
oblnuLe" (l.1. 8adu, 1999, p. 289) AcesL Llp de noLare inLrelne invarea de frlc. Concepla
unanlm accepLaL esLe c noLa 10 esLe doar a profesorulul.

nC1A8LA SAnC|lunL
ConsL in acordare noLelor mlcl in caLalog drepL pedeaps penLru aLlLudlnl lndlsclpllnaLe orl
fapLe nepermlse, cum ar fl absene, ;opLlLul, glgla eLc. AcesL fapL consLlLule o eroare
deoarece nu are legLur cu nlvelul de pregLlre a elevulul la maLerla respecLlv.

nC1A8LA SLCuLA1lv
ConsL in specularea unor slLuall in care un elev (sau o clas) inreglsLreaz o lacun sau o
eroare de inelegere lzolaL, penLru a da o lecle" penLru c l-a prlns pe plclor gre;lL".
ln acesL caz s-ar lmpune reinvare sublecLulul respecLlv.

Apllcale: Apreclal in ce msur noLarea sLraLeglc, noLarea sanclune sau noLarea
speculaLlv sunL pracLlcl mal des sau mal rar inLlnlLe in slsLemul ;colar ;l ce efecLe au
acesLea asupra procesulul de invare desf;uraL de elev.

Ap||ca|e: llecoJ Je lo ooollzo oltlmllot ttel etotl Je evolote, ptopooel moJolltl eflcleote
Je Jep,lte o oeojoosotllot ocestoto.


64

Cadrul dldacLlc se afl asLfel inLr-o re(ea complex de comunlcare prln prlsma crela ar
Lrebul s consLrulasc cu elevul aLL prln meLodele uLlllzaLe, managemenLul clasel de elevl
sau prln modul in care face evaluarea o rela(le de incredere, conslsLenL sl capabll s ofere
cerLlLudlnea unel nol perspecLlve penLru inv(mnLul romnesc.









i
uella Cola, Mlrela 5aupe, Ana 8ulal eL al., CompeLene in Comunlcare, erforman in Lducale. 8aporL de
dlagnoz, unlverlsLaLea de ArL 1eaLral ;l ClnemaLograflc l.L. Caraglale", 2011


6S

8|b||ograf|e

Charles, C.M. (1992). 8ulldlng Classrom ulsclpllne. new ?ork: Longman
uanlels, A. (2007). ManagemenLul performanel, lasl: ollrom.
ulnkmeyer, u, urelkurs, 8. (2000) Lncouraglng Chlldren Lo Learn. n?: 8runner-8ouLledge
LverLson, C. M., WelnsLeln, C. S. (eds.)(2006) Pandbook of Classroom ManagemenL.
8esearch, racLlce and ConLemporary lssues. n!: Lawrence Lrlbaum AssoclaLes
lorsyLh, u.8. (1983). An lnLroducLlon Lo Croup uynamlcs. aclflc Crove: 8rooks/Cole
ubllshlng Company.
Camble, 1.k., Camble, M. (1993), CommunlcaLlon Works. new ?ork: McCraw-Plll.
Coodall !r., L. (1990). Small group communlcaLlon ln organlzaLlon. lA: Wm.C. 8rown
ubllshers.
Cuasco, M. ., 8oblnson, . 8. (2007) rlnclples of negoLlaLlon: sLraLegles, LacLlcs, resoluLlon.
LnLrepreneur Medla.
Cueguen, n. (2006) slhologla consumaLorulul. lasl: ollrom.
Parvard 8uslness LssenLlals: negoLlaLlon (2003) 8osLon: Parvard 8uslness ress
Pellrlegel, u., Slocum, !., Woodman, 8. (1992). CrganlzaLlonal 8ehavlour. u.S.A.:WesL
ubllshlng Company.
Plll, u. (2003) Crlsls and Lhe classroom. A racLlcal Culde for 1eachers. Sprlngfleld: Charles C
1homas ubllsher.
kehle, 1. !. 8ray, M. A., 1heodore, L. A mulLlcomponenL lnLervenLlon deslgned Lo reduce
dlsrupLlve classroom behavlor, sychology ln Lhe Schools, vol. 37(3), 2000
kohlrleser, C., (2007) Solulonarea confllcLelor ;l cre;Lerea performanel. la;l: ollrom.
kohn, A. (2006) 8eyond ulsclpllne. lrom Compllance Lo CommunlLy, Alexandrla: ASCu
(AssoclaLlon for Supervlslon and Currlculum uevelopmenL)
kounln, !., Cump, . 1he 8lpple LffecL ln ulsclpllne in SmlLh, . ShorL v (eds.) (1973) A olnL
ln 1lme ... 8eadlngs ln Larly Chlldhood LducaLlon. n?: MSS lnformaLlon CorporaLlon
nleuwmel[er, L. (1992) negoLlaLlon: MeLhodology and Lralnlng, reLorla: PS8C ubllshers.
Makln, ., Cox, C. (2006) Schlmbarea in organlza(ll. lasl: ollrom
urkey, W. SLrahan, u. (2002) lnvlLlng oslLlve Classroom ulsclpllne. WesLervllle: naLlonal
Mlddle School AssoclaLlon.
nl;oar l. C. (2010) Comunlcarea eflclenL, edlla a llla. la;l: ollrom.
8alffa, P. (1982). 1he ArL and Sclence of negoLlaLlon. Cambrldge: Parvard unlv. ress.
5cbmock, k.A., 5cbmock, l.A. (1992). Ctoop ltocesses lo tbe closstoom, uobopoe. wm.c.
8towo lobllsbets.
5teets, k. (1988). lottoJoctloo to Otqoolzotloool 8ebovlot. Cleovlew. 5cott,lotesmoo
lobllsbloq noose.

66

Appelbaum, eLer, asLlche Sclence: 8rlnglng culLural SLudles of Sclence Lo LducaLlon and
LducaLlon Lo Lhe CulLural SLudles of Sclence, in Weaver, !., Morrls, M., Appelbaum, .,
(lost)moJeto scleoce (eJocotloo). ptoposltloos ooJ oltetootlve potbs, new ?ork: eLer Lang
ubllshlng, lnc., 2001,
Ausubel, uavld, lloyd, 8., ovoteo io ,cool, 8ucure;Ll: LdlLura uldacLlc ;l edagoglc,
1981,
8andura, A., ;l WalLers, 8. P., 5oclol leotoloq ooJ petsooollty Jevelopmeot, new ?ork: PolL,
1963, in uavlLz, !. 8., 8all, S., lslboloqlo ptocesolol eJocoloool, 8ucure;Ll, LdlLura uldacLlc
;l edagoglc, 1978,
CerghlL, loan, MetoJe Je iovmot, 8ucure;Ll: LdlLura uldacLlc ;l edagoglc, 1997,
CrlsLea, u., 1totot Je pslboloqle soclol, LdlLura ro 1ransllvanla
CrlsLea, Sorln, ulclooot Je peJoqoqle, Chl;lnu: Crupul LdlLorlal LlLera Lducalonal, 2002,
ue 8ono, Ldward, 5lx 1blokloq nots, ubllshere: LlLLle, 8rown and Company, 1983,
ulctloooolte ocyclopeJlpoe Je leJoqoqle MoJetoe, PoLyaL, lernand, ueleplne, uenlse,
1ouyaroL Charles, arls: lernand naLhan, LdlLlon Labour, 8ruxelles, 1973,
uolse, W., Mugny, C., lslboloqle soclol ,l Jezvoltote coqoltlv, la;l: LdlLura ollrom, 1998,
uubal, C., lo Jlolectlpoe Jes qtoopes, in LducaLlon eL developmenL, nr. 46/1969.,
Celssler, L., Lrlch, Mljlooce Je eJocole, 8ucure;Ll: LdlLura uldacLlc ;l edagoglc, 1977,
Pare, A. ., nooJbook of 5moll Ctoop keseotce new ?ork: 1he lree ress, 1962.,
!ohnson, u. W., !ohnson, 8. 1., SmlLh, k. A., coopetotlve leotoloq. locteosloq colleqe
locolty losttoctloool ltoJoctlvlty. ASPL-l8lC Plgher LducaLlon 8eporL no.4. WashlngLon,
u.C.: School of LducaLlon and Puman uevelopmenL, Ceorge WashlngLon unlverslLy, 1991,
Clsen, !., nlelsen, 1P. W., Nol metoJe ,l sttoteqll peotto moooqemeotol closel, 8ucure;Ll:
uldacLlca publlshlng Pouse, 2009,
Cprea, Crengua-L., 5ttoteqll JlJoctlce lotetoctlve, tepete teotetlce sl ptoctlce.8ucure;Ll,
LdlLura uldacLlc ;l edagoglc, 2009,
Meyer, Cenevleve, ue ce ,l com evolom, la;l, LdlLura ollrom, 2000,
nl;oar, lon-Cvldlu in noveanu L., oLolea, u., tlloele eJocolel. Jlclooot eoclclopeJlc,
8ucure;Ll: Slgma, 2007,
oLolea, uan, "rofesorul ;l sLraLegllle conducerll invrll", in 5ttoctotl, sttoteqll ,l
petfotmooe io iovmot, 8ucure;Ll, LdlLura Academlel 8omne, 1989,
8adu, l. 1., volooteo io ptocesol JlJoctlc, 8ucure;Ll LdlLura uldacLlc ;l edagoglc, 2000,
nl;oar, lon-Cvldlu, comoolcoteo eflcleot. MetoJe Je lotetoclooe eflcleot, la;l LdlLura
ollrom, 2003
WaLson, C., Soclal sychology - lssues ans lnslghLs", hlladelphla: LlpplncoLL, 1966, in
uavlLz, !. 8., 8all, S., lslboloqlo ptocesolol eJocoloool 8ucure;Ll, LdlLura uldacLlc ;l
edagoglc, 1978,

67

MCDUL SInCLCGIL
Autor|
Mugur C|umgeanu
Sor|na etr|c

Cupr|ns:
Impactu| emo|||or asupra procesu|u| de comun|care d|n contextu| c|ase| de e|ev|
Ce sunL emollle ;l care esLe rolul lor in funclonarea noasLr de zl cu zl?
8eacllle emolonale ;l comporLamenLele cadrelor dldacLlce - conLexL de invare a
comporLamenLelor adecvaLe/lnadecvaLe de cLre copll
ModallLl adecvaLe de experlmare verbal a emolllor de dlsconforL in conLexLul clasel de
elevl,

art|cu|ar|tat| a|e dezvo|tr|| cogn|t|ve a cop||u|u| care |nf|ueneaz ca||tatea comun|cr||
cadru d|dact|c-e|ev
ctevo pottlcolotltlJe Jezvoltote o oteolel io ptocesol Je comoolcote lotetpetsoool
lottlcolotltl Je Jezvoltote ,l fooclooote ole memotlel io ptocesol Je comoolcote
lotetpetsoool

Comun|carea |n s|tua|| spec|f|ce de |nterac|une |a c|as
kecompeoso soclol (mesojele Je looJ) - foctot Je iottlte soo Jlmloooteo o motlvolel
lottlosecl o coplllot
looJo ,l voleoele el motlvolooole
Attlbolteo sosocesolol /e,ecolol - foctot cote moJeteoz telolo Jlotte looJ ,l motlvole.









68

Impactu| emo|||or asupra procesu|u| de comun|care d|n contextu| c|ase| de
e|ev|


lelul in care se comporL coplll la clas ;l manlera in care cadrul dlcacLlc rspunde in faa
acesLor comporLamenLe seLeaz Llpul de relale ;l modul de comunlcare cu in conLexLul
clasel . Mal speclflc, in foarLe mulLe sLudll, problemele de comporLamenL ale coplllor cum ar
fl cele de exLernallzare (comporLamenLul agreslv, hlperacLlv) sau de lnLernallzare (de
reLragere dln faa slLualllor nol sau dlflclle) poL s perlcllLeze callLaLea relalel pe care elevll
o sabllesc cu cadrelele dldacLlce. ComporLamenLele agreslve manlfesLaLe ca urmare a
deflclLul de gesLlonare a emolllor de dlsconforL (furle, Leam, pllclseal) cresc
probablllLaLea ca elevll s dezvolLe relall deflclLare cu cadrele dldacLlce.
ulflculLlle de comunlcare ;l relallle problemaLlce pe care coplll le sLabllesc la grdlnl cu
educaLoarele se asoclaz cu probleme academlce ;l comporLamenLale in clasa a vlll-a
(Pamre & lanLa, 2001). ln Llmp, relallle problemaLlce daLoraLe deflclLulul de comunlcare
dlnLre cadrul dlcaLlc ;l elevl ln s se sLablllzeze ;l s alb un efecL negaLlv asupra adapLrll
;colare (Penrlcson and 8ydell, 2004)
racLlca de zl cu zl ne araL c relallle problemaLlce cadru dldacLlc - elev se asoclaz cu un
LraLamenL dlscrlmlnaLorlu. AsLfel, ace;Ll copll beneflclaz de mal puln aLenle pozlLlv dln
parLea adulLulul, sunL mal puln sollclLal s rspund la ore, sunL mal puln ludal, prlmesc
mal pulne feedback-url pozlLlve, sunL prlvll inLr-o msur mal mlc, prlmesc mal pulne
mesa[e de apreclere sau gesLurl de afeclune ;l conslderale. ln esen, percepla cadrulul
dldacLlc asupra unu copll, afecLeaz modul in care comunlc ;l se raporLeaz la nevolle lul.

C|asa de e|ev| este un context de mode|are a modu|u| |n care e|ev|| se raporteaza |a
propr|||e emo|| | |a emo|||e ce|o|a||. ALL penLru cadrelele dldacLlce cL ;l penLru elevl,
conLexLul clasel prln slLuallle ;l lnLeraclunlle zllnlce, ofer nenumraLe oporLunlLl de
exprlmare ;l gesLlonare a emolllor de dlsconforL. Modul in care acesLe emoll sunL
comunlcaLe ;l gesLlonaLe i;l pune amprenLa asupra relalel dlnLre cadrul dldacLlc ;l copll ;l
asupra callLll procesulul de comunlcare.


Ce sunL emollle ;l care esLe rolul lor in funclonarea noasLr de zl cu zl?

Lmola esLe o Lrlre a unel persoane in faa unul evenlmenL. La apare ca urmare a modulul
in care persoana lnLerpreLeaz acel evenlmenL. Lmola unel persoane esLe insolL de
modlflcrl in mal mulLe planurl:

69

blologlc/flzlologlc (ex. cre;Lerea rlLmulul cardlac),
cognlLlv (ex. ceva ru ml se poaLe inLmpla),
comporLamenLal - modul in care persoana se comporL ca urmare a emolel LrlLe
(evlLarea, abordarea),
somaLlc - durerl de burL, de cap, ameeal eLc.,
Lmollle ne furnlzeaz lnformall foarLe valoroase despre nol in raporL cu ceea nl se
inLmpl. uac ceea ce Lrlm esLe in acord cu ceea ce asLepLm s nl se inLmple, Lrlm o
sLare de conforL emolonal (sunLem vesell, saLlsfcul, ferlcll, relaxal), dac ceea ce nl se
inLmpl esLe in dezacord cu ceea ce a;LepLm, Lrlm emoll de dlsconforL (frlc, LrlsLee,
furle).
Lmo|||e sunt |ntotdeauna adevrate | corecte. Lmo|||e nep|cute cum sunt tr|steea,
fr|ca, anx|etatea, fur|a - sunt emo|| natura|e. L|e s-au men|nut |n repertor|u|
comportamenta| a| oamen||or pentru c au o func|e adptat|v. Lmollle noasLre nu sunL
bune sau rele, cl sunL funclonale, a[uL la adapLarea noasLr. Lle au legLur cu modul
personal in care nol lnLerpreLm ceea ce nl se inLmpl. AsLfel, dac un cadru dldacLlc
percepe o slLuale sau un comporLamenL al unul copll ca fllnd un aLac la adresa personal
sau la slgurana person, cel mal probabll ceea ce va slml va fl o emole de furle sau de
frlc.
Ir|ca esLe un rspuns naLural al organlsmulul care apare in slLuall percepuLe ca fllnd
amenlnLoare, care ne a[uL s ne pregLlm penLru a face fa perlcolulul. uac nu am Lrl
aceasL emole ne-am expune la slLuall in care am puLea s ne plerdem vlaa. Chlar ;l in
slLuallle in care ne confrunLm cu un perlcol slmbollc (ex. comporLamenLul agreslv al unul
elev) ;l nu cu unul real (ex. un anlmal floros), organlsmul nosLru reacloneaz ca ;l cum ar fl
in faa unul perlcol flzlc real.
1r|steazea funcloneaz ca un baromeLru care ofer lnformall despre ce se inLmpl in
vlaa noasLr. 1rlsLeea ne ofer lnformall despre cL esLe de lmporLanL un lucru penLru nol,
despre valorlle ;l nevolle noasLre. uac plerdem ceva care esLe valoros ;l are semnlflcale
penLru nol, auLomaL ceea ce vom slml va fl o sLare de LrlsLee. Cu cL LrlsLeea esLe mal
puLernlc, cu aLL mal semnlflcaLlv esLe penLru nol plerderea suferlL.
Iur|a apare cnd slLuala creaL, comporLamenLul manlfesLaL de un copll, lnLerfereaz cu
scopurlle noasLre. ue exemplu, cnd copllul manlfesL un comporLamenL care vlne in
conLradlcle cu scopul cadrulul dldacLlc (,Copllul ar Lrebul s m asculLe") cadrul dlcaLlc
Lrle;Le emola de furle. lurla esLe o emole care ne aprople de slLuala in care ne aflm ;l
ne d energla necesar penLru a ne lmpllca in solulonarea el.
ln concluzle:

7u

L norma| sa ne s|mt|m tens|onat|, ne||n|t|t|, |ntr|stat|, abatut|, fur|os|, enervat| fata de
anum|te s|tua|| |n care percepem comportamente|e cop|||or cu care |ucrm ca f||nd
|nadecvate |n raport cu contextu| |n care se man|fest,
Lmot|||e noastre au o ut|||tate |n v|aa noastr, ne spun ca ceea ce facem este |mportant
pentru no|, ca ne putem raporta autent|c |a ceea n| se |ntamp|a,

Lx|st o d|ferena |ntre a tr| o emo|e | a o expr|ma. ALL coplll cL sl adulll au nevole s
;Lle c exlsL o dlferenLa inLre emoll ;l manlfesLarea lor. LsLe flresc s ne slmlm inLr-un fel
sau alLul, s avem dlverse emoll. Lle nu sunL bune sau gre;lLe. Ceea ce Lrebule s avem in
vedere esLe ca sub lmpacLul lor, uneorl ne comporLm adecvaL, alLeorl lnadecvaL. ue
exemplu: este f|resc sa f|m fur|o| dar nu este f|resc s fo|os|m fur|a ca o scuz pentru c
am |ov|t pe c|neva.


8eacllle emolonale ;l comporLamenLele cadrelor dldacLlce - conLexL de
invare a comporLamenLelor adecvaLe/lnadecvaLe de cLre copll

Coplll inva cum s i;l exprlme ;l s i;l gesLloneze emollle de dlsconforL (furle, frlc,
dezamglre, LrlsLee, pllclseal) in cadrul relalllor pe care le sLabllesc cu persoanele
semnlflcaLlve dln vlaa lor. Cadrul dldaLlc esLe o persoan semnlflcaLlv penLru un copll lar
conLexLul grupel sau al clasel ofer cadrul oporLun penLru exersarea ;l invarea ablllLllor
soclale ;l emolonale care consLlLule baza manlfesLrll unul comporLamenL adapaLaL.
8eacllle emolonale ;l comporLamenLale ale cadrelor dldacLlce reprezlnL prlnclpalul
conLexL de invare a comporLamenLelor adecvaLe, conLrlbulnd la modelarea lor.

keac|a emo|ona| | comportamenta| a cadre|or d|dact|ce este |nf|uenat de
exper|ene|e de |nvare. 8eacla cadrelor dldacLlce fa de comporLamenLul unul copll esLe
rezulLaLul unor experlene de invare. ue exemplu, educaLoarea sollclL copllulul s
sLrng [ucrllle dup ce s-a [ucaL cu ele lar acesLa refuz. uup mal mulLe sollclLrl, adulLul
rldlc Lonul ;l amenln copllul c il va lua [ucrllle.

+& H%/(J, H% (3&9* 37%*&K* (2-5*-5 Q$ 37.$5-5U
uln aceasL slLuale copllul inva s se supun sollclLrll adulLulul doar aLuncl cnd apare
amenlnarea (prezena emolel de furle ;l probablllLaLea ca [ucrllle s-l fle luaLe) lar adulLul
inva s foloseasc comporLamenLele asoclaLe emolel de furle (rldlcarea Lonulul,
amenlnarea) penLru a oblne compllana copllulul.


71

keac|a cadru|u| d|dact|c este |nf|uenat de semn|f|ca|a pe care o acord
comportamentu|u| cop||u|u|. Modul in care adulll reacloneaz la ceea ce fac coplll nu esLe
inLmplLor cl esLe produsul unel manlere personale de a semnlflca comporLamenLul lor.
SunLem obl;null s observm ceea ce se inLmpl in [urul nosLru ;l lmedlaL s facem
lnLerpreLrl asupra lucrurllor observaLe (ex. copllul a sLrlcaL [ucrla penLru c nu l-a plcuL ce
l-am spus). Semnlflcala pe care o acordm esLe rezulLaLul dlrecL al experlenel noasLre de
invare ;l deLermln modul in care ne raporLm la o anumlL slLuale, felul in care
reaclonm - emollle pe care le slmlm (sunLem , Lrl;Ll, enerval) precum ;l
comporLamenLele prln care care ne manlfesLm (ex rldlcm Lonul, lpm eLc).
ComporLamenLele noasLre sau reacllle noasLre emolonale cu prlvlre la ceea ce fac coplll
sunL deLermlnaLe de semnlflcallle pe care le aLrlbulm comporLamenLulul respecLlv ;l de
modul in care percepem ;l lnLerpreLm conLexLul in care apare.
keac|||e cadre|or d|cat|ce pentru aceea| s|tua|e sau comprtament sunt d|fer|te.
ConfrunLal cu aceea;l slLuale, educaLorll au reacll dlferlLe fa de acela;l comporLamenL al
coplllor. ue exemplu, confrunLal cu comporLamenLul de smulgere a [ucrlllor dln mna alLul
copll educaLoarele reacloneaz dlferlL in funcle de lnLepreLarea pe care o fac. Cele care
gndesc c ,Copllul sLa esLe egolsL! lace lnLenlonaL ca s m enerveze!", se vor slml
furloase ;l prezlnL o mare probablllLaLe de a reaclona prlnLr-un comporLamenL agreslv
(smulg [ucrllle dln mna copllulul, rldlc Lonul eLc). Cele care dau o alL lnLerpreLare
comporLamenLulul - ,Copllul asLa nu ;Lle inc s cear [ucrla ", vor rmne calme ;l vor
anLrena copllul in exersarea comporLamenLulul adecvaL ,pol s prlme;Ll [ucrla dac o
cerl".
8eacllle adulllor care se confrunL cu un asLfel de comporLamenL poL fl dlferlLe in funcle
de lnLepreLarea ;l semnlflcallle pe care le ofer.

I|gura nr. 1
CCMCk1AMLN1UL CCILULUI
Copllul sulge [ucrla dln mna alLul copll



IN1LkkL1AkL
Copllul esLe ru, egolsL Copllul nu are ablllLaLea de a formula o
cerere




72


LMC|IA
lurle, enervare, Calm


LDLAS kLAC|IL ADLCVA1
ll cerL ,nu l-e ru;lne" ll inv s formuleze o cerere


In conc|uz|e:
Acela;l Llp de comporLamenL al copllulul deLermln reacll emolonale ;l comporLamenLale
dlferlLe, la persoane dlferlLe in funcle de modul in care flecare semnlflc ceea ce face
copllul.
Acela;l Llp de comporLamenL deLermln reacll dlferlLe chlar ;l la aceea;l persoan, in
momenLe dlferlLe, in funcle de cum percepe conLexLul in care se manlfesL
comporLamenLul.

Ce se |ntmp| |n rea||tate?
comporLamenLul copllulul esLe rezulLaLul unor experlne de invare (loglca copllulul se
inscrle in llmlLele unel ecuall slmple: fac k - ob|n ,
comporLamenLul copllulul esLe o reflecle a ablllLllor pe care le are dezvolLaLe la un
momenL daL,
manlfesLarea comporLamenLelor lnadecvaLe ascunde un deflclL de ablllLl ;l reflecL nevola
unor conLexLe nol de invare,
comporLamenLele lnadecvaLe reprezlnL un feedback deoarece LrasmlL lnformall despre
aspecLele pe care copllul le mal are de invaL cL ;l despre callLaLea procesulul de invaare.

Acele comporLamenLe ale coplllor percepuLe ca nepoLrlvlLe in conLexLul clasel sau grupel
semnaleaz prezena unul deflclL. Lle reprezlnL un feedback penLru cadrul dldacLlc prlvlnd
nlvelul achlzllllor pe care copllul le are dezvolLaLe in momenLul respecLlv ;l ce anume mal
are de invaL. Adesea comporLamenLel neadecvaLe (ex. crlzele de furle, smulsul oblecLeler,
implnsul, foloslrea cuvlnLelor neadecvaLe, inLreruperea celorlall, leslLul dln banc, vorblLul
fr s fle numlL, refuzul de a face ce l se cere) sunL lnLerpreLaLe ca aLac la persoan, llps de
respecL, llps de educale, ruLaLe. AcesLe lnLerpeLrl genereaz cadrulul dldacLlc o paleL
varlaL de emoll de dlsconforL care se manlfesL prlnLr-o gam varlaL de comporLamenLe
;l mesa[e verbale.


7S

Lxemp|e de comportamente percepute ca f||nd prob|emat|ce | def|c|te|e soc|a|e |
emo|ona|e pos|b||e asoc|ate |or:
Comportamente
|nadecvate
Ab|||t| def|c|tare
smulge [ucrllle llpsa ablllLll de formulare a unel cererl ;l de a;LepLare a
rndulul, de gesLlonare a frusLrrll, de imprlre a [ucrlllor
cu cellall
love;Le un alL copll llpsa ablllLll de gesLlonare a furlel, de exprlmare verbal a
furlel, de sollclLarea a a[uLorulul
implnge llpsa ablllLll de a;LepLare a rndulul, de gesLlonare a furlel
refuz s fac ce l se
sollclL
llpsa ablllLll de compllere la sollclLarea adulLulul, a
ablllLll de gesLlonare a pllclselll
vorbe;Le fr s fle
numlL
llpsa ablllLll de asLepLarea a rndulul, de respecLarea a
regulllor asoclaLe unul conLexL

SlLuala Llplc in vlaa de zl cu zl esLe c deseorl adulll reacloneaz la comporLamenLele
coplllor in concordan cu emollle personale ;l nu in raporL cu oblecLlvele de invare
supraodonaLe. ue exemplu, cnd copllul manlfesL un comporLamenL care vlne in
conLradlcle cu scopul adulLulul (ex. copllul ar Lrebul s m asculLe) acesLa Lrle;Le o serle de
emoll negaLlve ;l pune in apllcare o serle de meLode, penLru a sLopa comporLamenLul
neplcuL al copllulul, care sunL congruenLe cu sLarea emolonal (ex. pedepse;Le copllul). ln
acesL exemplu, rspunsul adulLulul esLe unul la proprla lul emole (o modallLaLea de
auLoreglare emolonal), care lgnor oblecLlvele de invare supraordonaLe. ln reallLaLe,
coplll au nevole s invee de la adull comporLamenLe adecvaLe de rspuns la anumlLe
slLuall problemaLlce cu care se confrunL. Ceea ce face un cadru dldacLlc cnd Lrle;Le o
emole de dlsconforL (gesLurlle pe care le face, Lounul pe care il foloes;Le), ceee ce spune
(modul in care exprlm emola respecLlv), reprezlnL un conLexL de invare penLru copll.
Ll observ ;l lmlL ce fac ;l spun adulll dln vlaa lor, cnd Lrlesc dlverse emoll. C alL surs
de invare esLe rspunsul pe care cadrele dldacLlce il au in slLuallle in care coplll Lrlesc ;l
manlfesL dlverse emoll. AsLfel, dac el pedepsesc coplll penLru c slmL o anumlL emole
(ex. furle) coplll vor inva c emollle sunL perlculoase lar dac slmL acesL lucru inseamn c
ceva ru se inLmpl cu el.





74

ModallLl adecvaLe de experlmare verbal a emolllor de dlsconforL in
conLexLul clasel de elevl,

keac|| | mesa[e adecvate |n s|tua|||e |n care cop||u| tr|ete | man|fest emo|| de
d|sconfort |n contextu| |nterac|un||or z||n|ce.
una dlnLre cauzele care provoac dlflculLl in comunlcare esLe reprezenLaL de lnablllLaLea
cadrulul dldacLlc de recunoa;Lere ;l exprlmare a emolllor. A comunlca eflclenL presupune a
;Ll s il exprlml emollle. llecare dlnLre nol am LrlL momenLe in care clneva, lgnornd
modul in care ne slmeam, incerca s ne spun ce s facem penLru a dep;l slLuala
respecLlv. ln acele momenLe, am slmlL c respecLlva persoan nu ne inelege sau nu ne
asculL. Acela;l lucru il slmLe ;l un copll. enLru ca el s aud ceea ce il spune cadrul dlcaLlc,
copllul are nevole s ;Lle c acesLa l-a asculLaL ;l inelege ce slmLe el in acel momenL. Copllul
are nevole s se slmL accepLaL cu emollle sale penLru a puLea s fle recepLlv la
recomandarea adulLulul. ln acesL mod copllul poaLe s se schlmbe, fr s slmL c ceva esLe
in neregul cu el.
Mesa[ele de va||dare emo|ona| ofer copllulul poslblllLaLea s ineleag c toate emo|||e
noastre, poz|t|ve sau negat|ve, sunt f|ret|, ele regslndu-se in reperLorlul comporLamenLal
al flecrel persoane. rofesorul poaLe s uLlllzeze mesa[e de valldare emolonal in msura
in care accepL ;l inelege fapLul c ;l copllul are acelea;l emoll ca ;l el, slngura dlferen
consLnd in resursele llmlLaLe de care dlspune copllul penLru o gesLlonare adecvaL a lor.
Lflclena mesa[elor de valldare emolonal se LesLeaz prln rspunsul pe care il prlme;Le de
la copll. AsLfel dac copllul se llnl;Le;Le sau incepe s imprL;easc cL mal mulL dln ceea ce
slmLe inseamn c mesa[ul Lransmls de adulL esLe valldanL penLru copll. LsLe lmporLanL ca
adulLul s reln fapLul c esLe poslbll s nu obln un rezulLaL favorabll de la prlma
incercare. erseverena a[uL copllul s invee nol modallLl de rspuns. nevola de
consLan ;l perseveren in rspunsurlle adulllor se [usLlflc prln fapLul c adesea coplll
au nevole de Llmp penLru a inva un nou rspuns.
Cum s constru|m | c comun|cm mesa[e de va||dare a emo|||or de d|sconfort pe care |e
man|fest cop||| |n s|tua|||e cot|d|ene? Va||darea emo|ona| se face sub forma Lraducerll
in cuvlnLe a sLrll emolonale clLlLe pe faa sau dln aclunlle copllulul. Mesa[ele Lrebule s
subllnleze fapLul c inelegel ;l accepLal ceea ce slmLe copllul
Lxemp|u:
Cbservm ;l descrlem in cuvlnLe ce face copllul.
Anallzm modul in care lnLerpreLm ce face copllul ;l ce emole Lreze;Le acesL lucru in nol.
x. copllol se ploqe c coleqol so oo vteo s se jooce co el.
Mesa[ de valldare emolonal:

7S

lote s-l fle Jlflcll / obsetv c e,tl footte soptot peotto c ...., ce ol poteo s focl peotto o
te slml oltfel?

una dln ablllLlle lmporLanLe ale cadrelor dldaLlce care aslgur o comunlcare eflclenL cu
elevll esLe aceea de ldenLlflcare a modallLllor de exprlmare comporLamenLal a emolel
prln recunoa;Lerea reaclllor comporLamenLale ale emolllor, dlferenlerea dlnLre emole ;l
comporLamenL, invarea modulul de inelegere a mesa[elor emolonale Lransmlse de alLe
persoane. Aceaste ab|||t| au o |mportan covr|toare |n spec|a| |a vrste|e m|c| (ex 3-7
an|) cnd cop||u| nu are exerc||u| expr|mr|| verba|e a emo|||or, expr|marea |or f||nd
preponderent comportamenta|.
keac|| | mesa[e adecvate pr|n care cadru| d|dact|c || poate expr|ma emo|||e de
d|sconfort |n cadru| |nterac|un||or z||n|ce cu e|ev||. Lxprlmarea emolel pe care o reslmLe
cadrul dldacLlc esLe un aspecL foarLe lmporLanL care poaLe bloca sau faclllLa comunlcarea cu
elevll. ln acesL sens esLe lmporLanL ca exprlmarea s se reallzeze prlnLr-un llmba[ adecvaL
care s lmpllce foloslrea eLlcheLelor llngvlsLlce care denumesc dlferlLe sLrl emolonale.
AcesL lucru nu permlLe reducerea comunlcrll afecLlve in Lermenll de b|ne sau ru. ln
aceasL ordlne de ldel, emola poaLe fl exprlmaL:
prlnLr-un cuvnL: "SunL supraL/bucuros/curlos/incnLaL",
prln descrlerea a ceea ce s-a inLmplaL cu Llne: "lml Lremur vocea cnd ..."
prln descrlerea a ceea ce-l dore;Ll s facl: "SlmL c-ml vlne s ".

C alL modallLaLe eflclenL de exprlmare a emolllor de dlsconforL esLe foloslrea ||mba[u|u|
responsab|||t|| (asumarea responsablllLll penLru ceea ce o persoan slmLe. lormularea
mesa[ulul esLe la persoana l ,sunL furlos" ;l nu la persoan a ll-a ,m enervezl").
Llmba[ul responsablllLll esLe o form de comunlcare prln care cadrul dldacLlc i;l poaLe
exprlma proprllle oplnll ;l emoll fr s aLace copllul. AceasL form de exprlmare are o
mare uLlllLaLe pracLlc prln fapLul c deschlde comunlcarea chlar in slLuallle poLenlal
confllcLuale, prevlne declan;area reaclllor defenslve in comunlcare prln evlLarea crlLlcll ;l a
evalurll elevulul.
Llmba[ul responsablllLll uLlllzeaz Lrel componenLe:
descrlerea comporLamenLulul (ex. "cnd folose;Ll cuvlnLe nepoLrlvlLe", "cnd nu respecl
regula"),
exprlmarea proprlllor emoll ca ;l consecln a modulul de lnLerpreLare a comporLamenLulul
elevulul ("m supr cnd .... sunL furlos cnd ..."),
formularea conseclnelor comporLamenLulul asupra proprlel persoane ( "penLru c m
deran[eaz s nu respecLm regullle"),


76

Llmba[ul la persoana a ll-a - "Lu", lmpllc [udecarea elevulul ;l inLrerupe comunlcarea
daLorlL reaclllor defenslve pe care le declan;eaz. Lxemple de mesa[e la persoana a ll-a:
"nu ;Lll s-l fll promlslunlle."
"lar nu l-al fcuL Lemele!"
"nu inelegl ce-l spun?"
"nu-ml spul adevrul!"
"M enervezl".

Avanta[e|e comun|cr|| mesa[e|or |a persoana I-a:
ln acesL Llp de llmba[ cadrul dlcaLlc i;l poaLe comunlca emollle ;l descrle comporLamenLul
elevulul cu care comunlc, fr a face evalurl sau aLacurl la persoan. AcesL mod de
comunlcare permlLe asLfel imbunLlrea relalel ;l modlflcarea comporLamenLelor care nu
sunL percepuLe ca fllnd adecvaLe inLr-o relale.
Llmba[ul responsablllLll are o eflclen mare in comunlcarea emolllor. lormularea
mesa[elor la persoana inLl comunlc coplllor modul in care comporLamenLul lor a lnLerferaL
cu cel al adulllor ;l ceea ce slmLe adulLul despre aceasL slLuale, dln perspecLlva modulul in
care lnLerpreLeaz slLuala respecLlv. LsLe foarLe lmporLanL ca adulLul s comunlce
emollle pe care le slmLe fr s invlnoveasc copllul: "M-a deran[aL c al rldlcaL Lonul la
mlne" ;l nu formulrl ca "ulLe ce am plL dln cauz c Lu nu al...!!!".
un aspecL foarLe lmporLanL pe care il LransmlLe cadrul dldacLlc prln llmba[ul responsablllLll
esLe c accepL responsablllLaLea penLru ceea ce slmLe. AsLfel in loc de "M-al supraL" el
poaLe spune "SunL supraL" sau in loc de "M-al rnlL" - "M slmL rnlL cnd facl acesL lucru".
Asumarea responsab|||t|| a ceea ce s|m|m | expr|mm este o form de va||dare
persona|.

Not!
AcesL Llp de exprlmare emolonal esLe lndlcaL s fle foloslL in comunlcarea cu coplll de
vrsL ;colar mare. Coplll pre;colarl ;l ;colarl mlcl nu au inc resursele necesare penLru a
inelege corecL cauza unel emoll (fapLul c emola esLe generaL de modul proprlu de a
lnLerpreLa ceea ce se inLmpl). Ll ineleg cauza emolel ca fllnd exLerloar (ex. in
comporLamenLul lor sau in slLuala exLern). ln cazul coplllor de vrsL mlc un asLfel de
feedback va genera mal degab emoll de vlnovle ;l va inLrl convlngerl legaLe de
lnadecvarea personal (,sunL ru c am supraL-o pe d-na, nu sunL bun de nlmlc).
Mesa[ele responsablllLll comunlcaLe pe un Lon nervos devln mesa[e negaLlve. AcesLea
invlnovesc copllul ;l il crlLlc ;l omlL mesa[ul care ar Lrebul s lndlce care esLe
responsablllLaLea lul penLru a schlmba ceea ce a fcuL.
Sarcasmul, rldlcullzarea ;l preslunlle sunL o form de nerespecLare a drepLurllor personale.

77

LLlcheLrlle araL llpsa increderll in copllul crula il esLe adresaL mesa[ul.

Ap||ca|| pract|ce - keac|| | mesa[e adecvate |n s|tua|||e |n care cadru| d|dact|c gest|oneaz
comportamente|e neadecvate care se man|fest |n |nterac|un||e d|ntre e|ev|
Cop||u| preco|ar:
NK&4.5- 2& H%/(J('& ]E uol copll se [oac impreun de-a docLorul. un copll are in mn
sLeLoscopul ;l spune c el esLe docLorul. un coleg se aprople ;l il smulge sLeLoscopul de la
gL spunnd c el esLe docLorul.
keac|a cadru|u| d|dact|c - context de |nvare a comportamente|or nepotr|v|te. LxlsL
dou slLuall Llplce in acesL caz. C reacle ar puLea fl cea de evlLare, lar alLa de aLac, de
rspuns agreslv. Modul de reacle apare in funcle de manlera in care educaLorea semnlflc
comporLamenLul de smulgere al copllulul. Cnd comporLamenLul copllulul esLe percepuL ca
o amenlnare asupra proprlel persoane, adulLul anLlclpeaz o consecln negaLlv asupra sa,
ceea ce conduce la aparlla unor emoll de furle ;l /sau Leam. ln consecln, adulLul poaLe
adopLa fle o reacle de evlLare fle o reacle de aLac.
Var|anta 1:
Cum lnLerpreLeaz adulLul comporLamenLul copllulul? LducaLoarea anLlclpeaz poslblle
conseclne negaLlve asupra el (dac o sa-l lau sLeLoscopul copllulul care a smuls, o sa fac o
crlz de furle urla; ;l iml va sLrlca LoaL zlua, nu o s am llnl;Le s iml fac acLlvlLlle dac nu
il las lul sLeLoscopul).
Cum se slmLe adulLul? AdulLul care anLlclpeaz poslblle conseclne negaLlve ca urmare a
lnLervenlel lmedlaLe, slmLe Leam, il esLe frlc s la o msur sau s lnLervln penLru a nu
degenera slLuala inLr-o crlz de furle.
Cum reacloneaz adulLul? AdulLul las sLeLoscopul copllulul care a smuls sau lgnor
comporLamenLul, ceea ce lmpllclL va concura la menlnerea ;l perpeLuarea lul. LducaLoarea
in acesL caz are un mod de reacle in concordan cu emola de Leam - evlL slLuala, fr
s ln conL de oblecLlvele de invare supraordonaLe.
Ce inva copllul dln aceasL experlen?S foloseasc comporLamenLul de smulgere ;l in
slLuallle vllLoare cnd va avea nevole de un oblecL care esLe la un alL copll.
Var|anta 2:
Cum lnLerpreLeaz adulLul comporLamenLul copllulul? LducaLoarea gnde;Le despre copll c
esLe egolsL, ru sau obraznlc ;l c nu are respecL penLru nlmenl.
Cum se slmLe adulLul? AdulLul se va slml lrlLaL, enervaL, furlos.
Cum reacloneaz adulLul? AdulLul poaLe s cerLe copllul, s il vorbeasc pe un Lon rldlcaL,
s eLlcheLeze ;l s il pedepseasc dndu-l afar dln [oc sau punndu-l pe scaunul ru;lnll.
ln acesL caz reacla lul are legLur mal degrab cu emola LrlL (enervare) ;l mal puln cu
oblecLlvele de invare penLru copll.

78

Ce inva copllul dln aceasL experlen?
s foloseasc acela;l comporLamenL in slLuallle vllLoare,
s exprlme furla prln comporLamenLe agreslve (s rldlce Lonul, s loveasc),
s eLlcheLeze,
s se deflneasc in Lermenll folosll de adulL (sunL ru, sunL obraznlc),

keac|a cadru|u| d|dact|c congruent cu nevo|a de |nvare a cop||u|u|.
Cum lnLerpreLeaz adulLul comporLamenLul copllulul? LducaLorul ldenLlflc in spaLele
acesLul comporLamenL llpsa ablllLll de a formula in mod adecvaL o cerere (Le rog s-ml dal)
sau a ablllLll de a;LepLare a rndulul,
Cum se slmLe adulLul? AdulLul i;l menlne calmul,
Cum reacloneaz adulLul ? 8eacla educaLoarel va fl cenLraL pe exersarea ablllLllor care
llpsesc,
CblecLlvul de invare consL in exersarea ablllLll de formulare a unel cererl, de a;LepLare
a rndulul ;l de redlreclonare a aLenel pe o alL acLlvlLaLe.
Cum poaLe s rspund adulLul in acord cu oblecLlvele de invare?
la [ucrla dln mna copllulul care a smuls-o.
Cbserv | traduce |n cuv|nte emo|a |dent|f|cat la copllul crula l-a fosL smuls: ,Cbserv
c e;Ll LrlsL".
Iac|||teaz expr|marea emo|ona|: ,Ce s-a inLmplaL?",
Sumar|zeaz |nforma|a pr|m|t: ,lneleg c e;Ll LrlsL penLru c lonlc l-a smuls [ucrla dln
mn",
Incura[eaz expr|marea emo|ona| , Spune-l lul lonlc cum Le slml penLru c l-a smuls
[ucrla",
Se raporLeaz la experlnaa celullalL copll: , lneleg c al smuls [ucrla dln mn",
Iace ape| |a regu|: ,8egula spune s cerl spunnd 1L 8CC S-Ml uAl, s spul MUL|UMLSC
dac al prlmlL sau s a;Lepl fcnd alLceva inLre Llmp dac copllul nu poaLe s il dea
lmedlaL ce al ceruL.
Iace ape| |a consec|n (conseclna penLru inclcarea regulll Lrebule s fle apllcaL lmedlaL):
,enLru c al smuls [ucrla, acum vel merge 3 mln in afara spalulul de [oac dup care vel
venl ;l il vel conLlnua [ocul).
lmpllc copllulul inLr-o acLlvlLaLe ;l il incura[eaz s sollclLe un oblecL sau o [ucrle de la un
alL copll foloslnd comporLamenLul adecvaL (formularea unel cererl).
8ecompenseaz comporLamenLul copllulul prlnLr-o |aud spec|f|c sau un sLlmulenL.
Ce inva coplll dln aceasL experlen?
S |dent|f|ce | s denumeasc propr|||e emo||,
S expr|me emo|||e de tr|stee |n cuv|nte,

79

S |ndent|f|ce care sunt consec|ne|e emo|ona|e ale comporLamenLulul su,
S foloseasc un comporLamenL poLrlvlL (s formu|eze o cerere) penLru a prlml un oblecL
care esLe in mna alLul copll,
S atepte cnd nu poaLe prlml lmedlaL oblecLul,
S || red|rec|oneze aten|a cLre o alL acLlvlLaLe pn cnd poaLe prlml oblecLul sollclLaL,

Sco|ar|tatea m|c (7-10 an|)
Lxemp|u| de |nvare 2: un copll i;l love;Le cu palma colegul care l-a luaL plxul de pe banc.
lnvLoarea observ lncldenLul.
keac|a cadru|u| d|dact|c - context de |nvare a comportamente|or nepotr|v|te
Cum lnLerpreLeaz adulLul comporLamenLul copllulul? lnvLoarea lnLerpeLeaz
comporLamenLul copllulul ca un lndlcaLor al auLoeflcaclLll sale ca educaLor. AsLfel il poL
venl in mlnLe gndurl de genul: ,copllul asLa nu m respecL, cum i;l permlLe s loveasc in
prezena mea",
Cum se slmLe adulLul? AcesL Llp de lnLerpreLare declan;eaz emoll de furle ;l lrlLare.
Cum reacloneaz adulLul? lnvLoarea poaLe s:
cerLe sau crlLlce elevul (nu e frumos ce facl! nu l-e ru;lne!),
uLlllzeze un Lon rldlcaL,
lovesc copllul penLru a vedea ;l el cum esLe,
pedepseas (s pun copllul s sLea in plcloare la or Llmp de cLeva mlnuLe),
8spunsul invLoarel apare in aceasL slLuale ca rspuns la emola reslmlL (o modallLaLe
de auLoreglare emolonal).
Ce inva copllul dln aceasL experlen? S-;l manlfesLe furla prln comporLamenL agreslv in
slLuallle vllLoare
Ce inva adulLul dln aceasL experln? 8spunsul su sLopeaz pe momenL
comporLamenLul nepoLrlvlL al copllulul ceea ce-l conflrm fapLul c aceasL reacle
func(loneaz. Ca urmare a acesLul fapL, invLoarea va Llnde s foloseasc acesL Llp de
rspuns ;l in slLuallle vllLoare.
ue;l reacla invLoarel poaLe sLopa pe momenL comporLamenLul nepoLrlvlL al copllulul ea
nu are eflclen pe Lermen lung deoarece nu inva copllul un comporLamenL alLervaLlv
accepLabll care s inloculasc comporLamenLul agreslv (ce s fac in slLuala vllLoare cnd va
fl furlos). ln consecln, inLr-o slLuale slmllar vllLoare, cnd copllul va fl furlos, va adopLa
acela;l Llp de comporLamenL.
keac|a cadru|u| d|dact|c congruent cu nevo|a de |nvare a cop||u|u|.
Cum lnLerpreLeaz adulLul comporLamenLul copllulul? lnvLoarea lnLerpreLeaz slLuala
creaL ca pe o oporLunlLaLe a-l inv pe cel dol copll cum s se comporLe alLfel, inLr-o
slLuale slmllar.

8u

Cum se slmLe adulLul? Ca urmare a acesLel perspecLlve invLoarea va puLea s rmn
calm,
Cum reacloneaz adulLul? AdopL un comporLamenL care s fle in acord cu oblecLlvele de
invare penLru cel dol copll.
CblecLlvele de invare in aceasL slLuale sunL penLru ambll elevl. Amndol au nevole s
invee s fac ceva dlferlL inLr-o slLuale slmllar vllLoare. Cel care a lovlL are nevole s invee
modallLl adecvaLe exprlmare ;l gesLlonare a furlel, lar cellalL are nevole s invee
ablllLaLea de a cere permlslunea penLru a folosl un oblecL care nu esLe al lul. Coplll inva
aceasLe ablllLl dac adulLul le ofer conLexLe in care s le exerseze. ln consecln, penLru a
le oferl coplllor un conLexL de invare esLe lmporLanL ca invLoarea s alb un rspuns
congruenL cu oblecLlvul de invare.
Cum poaLe s rspund cadrul dldacLlc in acord cu oblecLlvele de invare?
observ ;l Lraduce in cuvlnLe emola copllulul (observ c e;Ll LrlsL!),
relaloneaz emola cu conLexLul (ce s-a inLmplaL?),
faclllLeaz exprlmarea emolonal (spune-l lul... cum Le slml penLru c Le-a lovlL),
se raporLeaz in egal msur la experlna celullalL copll (care a lovlL),
Lraduce in cuvlnLe emola celullalL copll (observ c e;Ll furlos),
relaloneaz emola cu conLexLul (ce s-a inLmplaL?),
face apel la regul (regula esLe ca aLuncl cnd dore;Ll s lel un lucru care nu esLe al Lu s
cerl permlslunea, regula esLe ca aLuncl cnd e;Ll furlos s spul in cuvlnLe cum Le slml),
apllc conseclne loglce penLru inclcarea regulllor (3 mln in Llmpul de llnl;Llre),
ldenLlflc solull penLru slLuallle vllLoare (cum puLem rezolva alLfel slLuala? ce pol s facl
dlferlL cnd e;Ll furlos in loc s love;Ll: s spul in cuvlnLe cum Le slml, s il lel dlsLan, s
sollcll a[uLorul adulLulul dac nu pol rezolva problema slngur, ce pol s facl cnd dore;Ll s
lel ceva ce nu esLe al Lu: s cerl permlslunea).
Ce inva coplll dln aceasL slLuale?
s i;l exprlme in mod adecvaL emollle,
s prlveasc lucurlle dln prespecLlva celullalL,
s foloseasc comporLamenLe care faclllLeaze lnLeraclunea soclal (exprlmarea emolllor in
cuvlnLe, sollclLarea permlslunll),
s i;l gesLloneze in mod adecvaL emola de furle.


Lxemp|u de |nvare 3: un copll esLe scos la Labl ;l gre;e;Le la un exercllu. un coleg il
sLrlg c esLe prosL ;l nu ;Lle nlmlc. Copllul incepe s plng.

81

keac|a cadru|u| d|dact|c - context de |nvare a comportamente|or nepotr|v|te. Modul in
care reacloneaz adulLul cnd se confrunL cu un asLfel de comporLamenL deplnde de
modul in care el a invaL il semnlflce.
Cum gnde;Le adulLul? Cnd adulLul prlve;Le comporLamenLul de eLlcheLare ;l evaluare
negaLlv a celorlall ca pe un semn de ruLaLe, de proasL cre;Lere sau ca o sfldare sau un
aLac la persoan, va fl mulL mal predlspus s reacloneze prlnLr-o pedeaps.
Cum se slmLe adulLul? AdulLul slmLe furle, lndlgnare, lrlLare.
Cum reacloneaz adulLul? rldlc Lonul, [lgne;Le, crlLlc, cearL, pedepse;Le (d copllul afar
de la or, il scoaLe la Labl),
Ce inva elevul dln aceasL experln?
S foloseasc rzbunarea ca modallLaLe de auLoreglare emolonal,
S lnLre in lupLe de puLere cu cadrul dldacLlc,
S se cenLreze pe aspecLele negaLlve ale celorlall,

keac|a cadru|u| d|dact|c congruent cu nevo|a de |nvare a cop||u|u|.
Cum lnLerpreLeaz adulLul comporLamenLul copllulul? AdulLul ldenLlflc comporLamenLul de
eLlcheLare al copllulul ca un rezulLaL al unel experlne de invare (modul in care el se
raporLeaz la gre;eala celullalL esLe rezulLaLul modulul in care adulll dln vlaa lul s-au
raporLaL la proprllle lul gre;ell),
Cum se slmLe adulLul? l;l menlne calmul,
Cum reacloneaz adulLul ? AdulLul reacloneaz in acord cu oblecLlvele de invare.
CblecLlvul de invare - s exerseze ablllLaLea de a se focallza pe ce a fcuL copllul blne la
Labl, s foloseasc cuvlnLe poLrlvlLe la adresa celorlall, s vad gre;eala ca pe un conLexL
de invare ;l nu ca pe o caLasLrof.
Cum poaLe s rspund adulLul in acord cu oblecLlvele de invare?
Cbserv | numete emo|a |dent|f|cat: ,Cbserv c e;Ll LrlsL",
Incura[eaz expr|marea emo|ona|: ,Spune-l lul lonlc cum Le slml penLru c a spus c e;Ll
prosL",
Se raporteaz |a exper|ena ce|u||a|t cop|| | sch|mb perspect|va pentru a |dent|f|ca
consec|ne|e emo|ona|e a|e comportamentu|u| |u|: ,Al spus despre ..... c esLe prosL. Cnd
clneva a foloslL un cuvnL nepoLrlvlL fa de Llne, Le-a fcuL prosL sau alLcumva Lu cum Le-al
slmlL?"
Iace ape| |a regu|: ,8egula esLe s foloslm cuvlnLe poLrlvlLe la adresa celorlall"
1ransm|te mesa[u|u| c f|ecare om face gree|| |ar asta nu |nsemn c este prost. Atunc|
cnd greet| |nsemn c ma| a| une|e |ucrur| de |nvat.
Ap||c consec|na |og|c pentru |nc|carea regu|||: enLru c al foloslL cuvlnLe nepoLrlvlLe
acum vel sLa 3 mln la locul de llnl;Llre,

82

Ident|f|c so|u|| de ame||orare a s|tua|e| (ex. s ldenLlflce modallLl adecvaLe de
semnalare a fapLulul c clneva a fcuL o gre;eal).

Vrsta co|ar mare (10-14 an|)
L|psa de comp||an a elevllor esLe una dlnLre cele mal frusLranLe ;l cosLlslLoare ca Llmp
probleme de comporLamenL cu care cadrele dldacLlce Lrebule s se lupLe zllnlc. 1lpul de
reacle a cadrulul dldacLlc conduce la lnLenslflcarea sau dlmlnuarea comporLamenLelor
agreslve ale elevllor.
ln cazul de fa, comporLamenLul lul Mlrcea a fosL lnLenslflcaL de modul in care d-na
profesoar a reaclonaL la llpsa lul de compllan.
Lxemp|u de |nvare 4: Mlrcea esLe in clasa a v-a ;l esLe la ora de maLemaLlc. uoamna
profesoar spune elevllor s scoaL caleLele ;l s lucreze lndependenL Lrel exerclll dln
culegere. Mlrcea se inLorce la colegul dln spaLe ;l il implnge caleLul cu coLul, cnL ;l baLe la
Lobe in banc. uoamna profesoar il spune s inceLeze ;l Mlrcea il rspunde c nu vrea.
uoamna profesoar il amenln c il pune 4 in caLalog. Mlrcea lp ;l il spune s il lase in
pace c nu o suporL.
keac|a cadru|u| d|cact|c - context de |nvare a comportamente|or nepotr|v|te.
Cum lnLerpreLeaz adulLul comporLamenLul copllulul? rofesorul i;l expllc comporLamenLul
elevulul ca fllnd o sfldare sau un aLac la persoan, ceea ce cre;Le probablllLaLea ca el s
reacloneze prlnLr-un comporLamenL agreslv sau de evlLare: ,M|rcea refuz s se supun
so||c|tr|| pentru c..... vrea s m enerveze... m sf|deaz." ComporLamenLul lul Mlreca
esLe vzuL ca fllnd un aLac la persoan ;l prln urmare profesorul va fl mal incllnaL s apeleze
la sLraLegla de supravleulre de Llpul ,lupL sau fugl" care se Lraduce fle in comporLamenLe
de evlLare fle de aLac.


M|rcea spune "nu vreau, |as-m |n pace". kefuz s fac sarc|na
Ant|c|parea unor consec|ne negat|ve asupra propr|e| persoane
,scop closo Jlo mo, tol o s foc lo fel, iml pletJ oototltoteo io foo elevllot


team
fur|e
ev|tare atac


8S

Ce se
|ntmp|?
Cum
|nterpreteaz
cadru|
d|dact|c?
Cum se
s|mte
cadru|
d|dact|c?
Cum reac|oneaz
cadru| d|dact|c
Ce mesa[e
transm|te cadru|
d|dact|c pr|n
reac|||e pe care |e
are ?
Mlrcea
imploqe co
cotol coletol
coleqolol
cot ,l
bote lo tobe
io booc
tspooJe c
oo vteo s
foc
exetclllle
lp ,l
spooe s il
lose io poce
c oo o
sopott

M sflJeoz
vteo s m
eoetveze
5cop closo
Jlo mo
1ol o s foc
lo fel
ml pletJ
oototltoteo io
foo elevllot

furle





Leam
keac|e agres|v:
rldlc Lonul
amenln (il pooe
4, il J ofot Je lo
ot)


keac|e pas|v
il las s fac ce
vrea: f ce vtel
lmpottoot este
s fle llol,te co eo
,l celloll s
potem s loctm
8eacla agreslv
esLe accepLaL ca
modallLaLe de
rezolvare a
problemelor

8eacla agreslv
esLe o modallLaLe
de a evlLa
lmpllcarea in
sarclnlle care sunL
percepuLe ca fllnd
prea grele sau
pllcLlslLoare.

Se inLmpl uneorl ca profesorll s evlLe s dea sarclnl sau s sollclLe lmpllcarea elevllor care
sunL necompllanl. ln pracLlca curenL, se consLaL c refuzul elevulul lneflclenL gesLlonaL
opereaz slmulLan aLL asupra comporLamenLulul profesorulul, cL ;l asupra
comporLamenLulul elevulul in sensul c la elev inLre;Le rspunsurlle de Llp rezlsLenL, lar la
adulL inLre;Le comporLamenLul de evlLare. Conseclna care rezulL esLe c elevul care
refuz in mod frecvenL s se lmpllce in sarclnlle ;colare plerde oporLunlLl lmporLanLe de a
inva ;l folose;Le sLraLegla reaclllor agreslve ca o modallLaLe de a evlLa sarclnlle ;colare.
Ambele Llpurl de reacll (de evlLare sau de aLac) care apar in conLexLul acesLel lnLerpreLrl
(elevul m sfldeaz") au rolul de a menlne ;l ampllflca cmporLamenLele de opozlle ale
elevulul.

keac|a cadru|u| d|dact|c congruent cu nevo|a de |nvare a cop||u|u|.
Cum lnLerpreLeaz adulLul comporLamenLul copllulul? AdulLul ldenLlflc comporLamenLul
elevulul copllulul ca un rezulLaL al unel auLoeflcaclLl sczuLe ;l a deflclLulul de Lolerare a
frusLrrll rezulLaLe dln perceperea unor ablllLl sczuLe in raporL cu sarclnlle pe care le are

84

de rezolvaL. Lx."... nu |ne|ege, cons|der exerc||||e d|f|c||e | are |mpres|a c nu |e poate
rezo|va."
Llpsa de compllan apare adesea cnd elevul nu poaLe s reallzeze sarclnlle, nu inelege
sollclLarea, esLe pllclLlslL, sarclnlle ;colare ;l-au plerduL funcla de inLrlre penLru el. C asLfel
de lnLerpreLare a[uL cadrul dldacLlc s adopLe o reacle care s furnlzeze un conLexL
adecvaL de invare penLru elev. ln acesL caz Mlrcea folose;Le comporLamenLul de refuz ca
ml[loc in incercarea de a scpa de o slLuale poLenlal negaLlv (percepe exerclllle ca fllnd
dlflclle ;l conslder c nu poaLe s le fac). enLru a avea o reacle care s il a[uLe pe elev s
se lmpllce in acLlvlLaLea ;colar esLe foarLe lmporLanL s ldenLlflcm acuraL care esLe
moLlvul dln spaLele comporLamenLulul ;l ce anume dore;Le s obln elevul comporLndu-
se asLfel.
Cum se slmLe adulLul? l;l menlne calmul.
Cum reacloneaz adulLul ? AdulLul reacloneaz in acord cu oblecLlvele de invare.
CblecLlvul de invare - s exerseze ablllLaLea de a se focallza pe ceea ce are de fcuL, de a-
| testa prop|||e ab|||t| de a face o ser|e de sarc|n| care |a pr|ma vedere sunt eva|uate ca
f||nd ,prea gre|e | p||ct|s|toare".
Cum poaLe s rspund cadrul dldacLlc in acord cu oblecLlvele de invare?
CapLarea aLenlel elevulul ;l exprlmarea clar a sollclLrll (pronunarea numelul sLablllrea
conLacLul vlzual inalnLe de a face sollclLarea): ,Mlrcea Le rog s scol caleLul ;l s scrll
exerclllle dln culegere,,
Comunlcarea de lnsLruclunl slmple fr a face repro;url, amenlnrl sau eLlcheLrl.
Lxemp|u de preferat : Mlrcea Le rog s scrll impreun cu colegll Ll,
Lxemp|u de ev|tat: Mlrcea, l-am spus de o suL de orl s scrll. Al rmas in urm, nu o s il
Lermlnl exerclllle. Ce l-e aLL de greu s facl ceea ce-l spun. S nu Le mal prlnd c Le
comporl a;a!"
uLlllzarea unul Lon sczuL:
AccenLuarea momenLulul de inceperea, lnllere a sarclnll, ;l nu de inceLare a alLela
(preclzarea a ceea ce Lrebules fac ;l nu ce s nu fac):
Mlrcea deschldem manualul la paglna.../
Lxemp|u de preferat: ,lncepe s scrll"
Lxemp|u de ev|tat: lnceLeaz s mal vorbe;Ll cu..."
lgnorarea comporLamenLelor mlnore manlfesLaLe de Mlrcea (cnL, baLe cu palmele in
banc),
Lxprlmarea preocuprll fa de modul in care se slmLe elevul: ,are c ceva Le deran[eaz.
1e-a; puLea a[uLa cu ceva? vrel s vorblm in pauz sau dup ore",
lnvarea ;l exersarea ablllLll de sollclLare a a[uLorulul (acesL lucru are rolul de a oferl
aLenle ;l de a reduce percepla negaLlv asupra sarclnll daLorlL expllcalllor oferlLe sau

8S

adapLrll sarclnllor la nlvelul lul de inelegere): ,Cnd al nevole de a[uLor Le rog s sollcll
acesL lucru rldlcnd un degeL sus".
valorlzarea elevllor care urmeaz lnsLruclunlle: ,8ravo, sunL foarLe incnLaL de modul in
care lucral", , Mlrcea, mulumesc c al fcuL ce Le-am rugaL"
Acceslblllzarea sarclnll de lucru (imprlrea sarclnll in subsarclnl, lnllerea lmpllcrll in
sarcln pornlnd de la sarclnlle cele mal u;oare care permlL oblnerea succesulul ;l cre;eLerea
LrepLaL a gradulul de dlflculLaLe),
Ludarea elevulul penLru lmpllcarea in efecLuarea sarclnll (compllerea la sollclLare):
, Mlrcea, mulumesc c al fcuL ce Le-au rugaL".
Cferlrea de alLernaLlve prlvlLor la modul de efecLuare a sarclnll dac sarclna dep;e;Le
nlvelul acLual de achlzlll (a face sarclna in inLreglme sau [umLaLe cu aslsLen).
SLablllrea unel recompense lmedlaLe care s urmeze efecLurll sarclnll: ,uup ce Lermlnl de
rezolvaL exerclllle prlme;Ll 3 mlnuLe de pauz."
8eaLragerea LrepLaL a nlvelulul de aslsLen in rezolvarea exercllllor, asLfel incL acesLa s
le reallzeze lndependenL: ,1ermln de fcuL operallle ;l pesLe 3 mlnuLe vln s vd cum al
lucraL",
Ce inva elevul dln aceasL experln?
|ne|ege c adu||| sunt de |ncredere | sunt d|spon|b||| pentru a ofer| a[utor atunc| cnd ||
se cere acest |ucru,
|| testeaz prop|||e ab|||t| de a face o ser|e de sarc|n| pe care |a pr|ma vedere |e
eva|ueaz ca f||nd ,prea gre|e | p||ct|s|toare",
|nva s a|b |ncredere |n propr|||e capac|t| de a face fa sarc|n|||or co|are care
neces|t efort menta| sus|nut (crete autoef|cac|tatea),
|nva es cear a[utor |n mod adecvat.

Lxemp|u de |nvare S: uan esLe elev in clasa a v-a, are rezulLaLe bune la invLur.
Ceorge, colegul su, in Llmpul pauzel, alearg pe culoarul dlnLre bncl, indrepLndu-se spre
u;. Cnd Lrece prln drepLul bncll lul uan, Ceorge il implnge dln calea lul. uan alearg dup
el ;l il Lrage un pumn.
rofesorll sunL de mulLe orl marLorll unul asLfel de lncldenL. 8eacla lor lmedlaL modeleaz
comporLamenLul elevllor in sensul invrll unor comporLamenLe alLernaLlve care s
inloculasc reacllle agreslve sau in sensul menlnerll ;l ampllflcrll comporLamenLelor
agreslve. Manlera in care cadrele dldacLlce rspund la reacllle agreslve manlfesLaLe de
elevl, in dlferlLe slLuall dln clas, deplnde de modul in care ace;Lla expllc ;l lnLepreLeaz
modul in care el se comporL.
keac|a cadru|u| d|dact|c - context de |nvare a comportamente|or nepotr|v|te.

86

Cum lnLerpreLeaz adulLul comporLamenLul copllulul?8eacla cadrulul dldacLlc faa de
comporLamenLul celor dol elevl esLe deLermlnaL de modul in care el percepe ;l
lnLepreLeaz reacllle lor. ln acesL caz, modul in care uan ;l Ceorge se comporL esLe vzuL
ca un semn de ,.'7(9*, 3'&Q*&'& Q$ 5$.9, 2& &2-3(J$&^M AcesL Llp de lnLepreLare adesea
deLermln un rspuns agreslv dln parLea cadrulul dldacLlc.
Ce se
|ntmp|?
Cum
|nterpreteaz
profesoru|?
Cum se
s|mte
profesoru|
?
Cum reac|oneaz
profesoru|?
Ce |nva e|evu| d|n reac|||e
cadru|u| d|dact|c?
Ceorge
implnge
ste
obtozolc
ste ptost
ctescot

furlos keac|e agres|v
pedepse;Le
rldlc Lonul,
amenln
S exprlme furla prln
comporLamenLe agreslve
S reacloneze la fel inLr-o
slLuale slmllar vllLoare
uan love;Le
cu pumnul
ste
obtozolc
ste
loJlsclplloot

lurlos keac|e agres|v
8ldlc Lonul
Amenln
edepse;Le
S reacloneze agreslv aLuncl
cnd esLe furlos (eLlcheLare,
rldlcarea Lonulul, amenlnare)

8spunsul agreslv al cadrulul dldacLlc la slLuala in care sunL lmpllcal cel dol elevl esLe o
reacle la proprla sa emole. Cadul dldacLlc se slmLe furlos ;l are un comporLamenL care il
a[uL s i;l ellmlne dlsconforLul personal. 8eacla agreslv a profesorulul funcloneaz mal
degrab ca o modallLaLe de auLoreglare emolonal (de llnl;Llre, de ellmlnare a
dlsconforLulul) ;l mal puln ca o lnLervenle care are in vedere nevola de invare a elevllor.
Ct de ef|c|ent este acest t|p de reac|e d|n perspect|va nevo|| de |nvare a ce|or do|
e|ev|? lneflclena reaclel agreslve manlfesLaLe de profesor rezulL dln fapLul c:
esLe o reacle la emola de dlsconforL a profesorulul care se cenLreaz pe ellmlnarea
dlsconforLulul personal ;l nu pe nevola de invare a celor dol elevl,
valldeaz reacla agreslv ca rspuns la emola de furle (exprlmarea furlel de cLre profesor
prln lnLermedlul comporLamenLelor agreslve LransmlLe elevllor mesa[ul c acesL mod de
rspuns esLe accepLaL soclal),
inLre;Le ldeea c o problem sau dlflculLaLe soclal se rezolv prlnLr-un comporLamenL
agreslv inLrucL elevll inva s rezolve problemele prln observarea ;l lmlLarea adulllor dln
conLexLele lor de vla.


87

Un a|t mod de |nterpretarea a acestu| comportament este: ,...cop||| se ma| |mp|ng
uneor|...aa sunt to| cop|||, e| se bat, e| se |mpac ".
ueseorl, reacllle agreslve in forme mal u;oare de Llpul implnsulul sau bruscrll sunL
conslderaLe ca fllnd Llpurl de comune de lnLeraclune speclflce LuLuror coplllor. A;a se
expllc c de cele mal mulLe orl, ele Lrec neobservaLe, conslderndu-se c fac parLe dlnLr-un
a;a-numlL obl;oolt peJoqoqlc de flecare zl. ln reallLaLe, acesLe forme u;oare reprezlnL
sLadllle lnclplenLe ale formelor mal grave de Llpul vlolenel flzlce.
Ce se
|ntmp|?
Cum
|nterpreteaz
profesoru|?
Cum se
s|mte
profesoru|?
Cum reac|oneaz
profesoru|?
Ce |nva e|evu| d|n
reac|||e cadru|u|
d|dact|c?
Ceorge
implnge
coplll se mol
imploq, oo e cevo
qtov
No m boq
peotto c o,o il
iovt s i,l
tezolve sloqotl
ptoblemele
5oot obtzolcll
mtoote oo ote
tost s m
compllc
AccepLare keac|e pas|v
lgnorare
LsLe accepLaL s implngl
penLru a-l aLlnge scopul
propus: ,s a[ungl prlmul
la u;"
uan
love;Le cu
pumnul
No ote tost s
m boq, Joc
lotevlo o s foc
,l mol to
loctotlle pot
Jeqeoeto ,l o s
m poo iott-o
lpostoz ptoost
io foo closel,
1eam keac|e pas|v
lgnorare
LsLe poLrlvlL s il exprlml
furla lovlnd cu pumnul.
8eacla paslv esLe suslnuL adesea de convlngerea c penLru a inva s fac fa
dlflculLllor cu care se confrunL elevll au nevole s fle pu;l in slLuala de a se descurca
slngurl ( ,nu m bag penLru c a;a il invL s i;l rezolve slngurl problemele"). LsLe adevraL
c, o condlle esenlal penLru dezvolLarea ablllLllor de lnLeraclune soclal ;l rezolvare
adecvaL a confllcLelor esLe oferlrea de conLexLe care s permlL exersarea lor. Cu LoaLe
asLea, oferlrea conLexLelor esLe doar o condlle necesar dar nu ;l suflclenL penLru

88

dezvolLarea ablllLllor soclale, deoarece furnlzeaz doar premlsele exersrll lor. enLru ca
elevll s invee ;l s manlfesLe comporLamenLele de lnLeraclune soclal ;l de rezolvare
adecvaL a dlflculLllor cu care se confrunL, au nevole permanenL, in speclal in faza de
invare, de a[uLorul suporLlv al adulllor. ln absena acesLul sprl[ln elevll recurg de cele mal
mulLe orl la comporLamenLele exersaLe cel mal des, care se prezlnL sub o form agreslv.
ALL reacla agreslv (,nu v esLe ru;lne, nu avel bun slm!") cL ;l reacla de lgnorare (,nu
m bag penLru c a;a il invL s i;l rezolve slngurl problemele"") sunL comporLamenLe ale
adulllor care menln ;l ampllflc comporLamenLele agreslve ale elevllor. Lle nu ofer un
conLexL adecvaL de invare deoarece nu le furnlzeaz elevllor alLernaLlve poLrlvlLe de
comporLamenL care s inloculasc reacllle agreslve.

keac|a cadru|u| d|dact|c congruent cu nevo|a de |nvare a cop||u|u|.
Abordeaz slLuala ca pe un conLexL de invare ;l nu ca pe o caLasLrof sau ,problem",
8eacloneaz lmedlaL ;l sprl[ln elevll s se opreasc dln ceea ce fac ,sLop, acum ne
llnl;Llm!",
LsLe aLenL la emollle elevllor ;l-l incura[eaz s vorbeasc despre cum se slmL inalnLe de a
ldenLlflca o solule de rezolvare a problemel,
Cfer poslblllLaLea flecrul elev s vorbeasc depre cum se slmLe, fr a eLlcheLa sau spune
cuvlnLe nepoLrlvlLe la adresa celullalL: ,8egula esLe flecare vorbe;Le despre el...",
Cfer elevulul care a fosL lovlL poslblllLaLea de a vorbl prlmul,

Cum poaLe s rspund cadrul dldacLlc in acord cu oblecLlvele de invare?
Cbserv | numete emo|a |dent|f|cat ,Cbserv c e;Ll LrlsL",
ke|a|oneaz emo|a cu contextu| ,Ce s-a inLmplaL?",
Sumar|zeaz |nforma|a pr|m|t: , lneleg c e;Ll LrlsL penLru c uan Le-a lovlL",
Incura[eaz expr|marea emo|ona|: ,Spune-l lul uan cum Le slml penLru c Le-a lovlL",
Se raporteaz |a exper|na ce|u||a|t cop|| | sch|mb perspect|va pentru a |dent|f|ca
consec|ne|e emo|ona|e a|e comportamentu|u| |u|: ,lneleg c l-al lovlL pe Ceorge",
Spr|[|n |ne|egerea consec|ne|or propr|||or comportamente asupra ce|u||a|t e|ev: ,lnLr-o
slLuale slmllar cnd clneva Le-a implns, Lu cum Le-al slmlL?",,lnLr-o slLuale slmllar cnd
clneva Le-a lovlL, Lu cum Le-al slmlL?",
Iace ape| |a regu|: ,8egula esLe s spul in cuvlnLe cum Le slml aLuncl cnd e;Ll
furlos",,8egula esLe s s spul in cuvlnLe celullalL s il fac loc s Lrecl",
Ap||c consec|na |og|c pentru |nc|carea regu||| (se sancloneaz comporLamenLul ;l nu
emola elevllor):,enLru c al lovlL acum vel sLa 3 mlnuLe la locul de llnl;Llre sau al plerduL 1
leu dln banll de buzunar (vor lnLra la fondul clasel)",
Va||darea emo||or ce|or do| e|ev| | |dent|f|carea unor moda||t| adecvate de expr|mare,

89

Ceorge esLe flresc s fll nerbdLor s le;l in pauz dar ce pol face dlferlL daLa vllLoare
cnd Le vel grbl ;l un coleg il va sLa in cale?
5ollclt io covlote c vteo s ttec,
5spoo scoze o fost Jlo qte,eol, io cozol io cote il lovesc,
uan esLe normal s fll furlos, dar cum pol s exprlml aceasL emole alLfel?
5poo io covlote com m slmt

Ce |nva e|ev|| d|n acest exper|ent?
Lmo|||e |or sunt f|ret| | norma|e. rln reacla sa, cadrul dldacLlc valldeaz emollle elevllor
(LransmlLe mesa[ul de accepLare a lor ca fllnd flre;Ll ;l comune LuLuror) dar lnvalldeaz
comporLamenLul elevllor (sancloneaz modul in care uan ;l-a exprlmaL furla lar Ceorge ;l-a
rezolvaL problema).
Lx|st moda||t| de expr|mare a emo|||or potr|v|te | nepotr|v|te. Llevll sunL sprl[lnll s
cunoasc care sunL modallLlle adecvaLe ;l neadecvaLe de exprlmare a emolel de furle.
,ste pottlvlt s spoo celotloll c 5uN1 luklO5!, este oepottlvlt s-l lovesc soo s-l toesc
pe celloll, peotto c soot fotlos.
Lmo|||e nep|cute se pot expr|ma pr|n |ntermed|u| cuv|nte|or. Llevll sunL sprl[lnll s
exprlme emollle reslmlLe cu a[uLorul cuvlnLelor adecvaLe.
Comportamente|e noaste au o ser|e de consec|ne soc|a|e | emo|ona|e. Llevll sunL
sprl[lnll s cunoasc care sunL conseclnele emolonale ;l soclale ale comporLamenLelor lor
(cum se slmL cellall cnd nol ne comporLm inLr-un anume fel, care sunL cosLurlle pe Lemen
lung ;l scurL al modulul in care ne comporLm cu cellall)

In conc|uz|e...
entru dezvo|tarea unor t|pare ef|c|ente de comun|care, cadre|e d|dact|ce au nevo|e s
|nvee:
S alb reacll cu mesa[ de invare penLru copll,
S adopLe comporLamenLe care s fle conforme cu oblecLlvele supraordonaLe de invaare ;l
in conLradlcle cu emollle personale,
S ldenLlflce ;l s uLlllzeze sLraLegll de auLoreglare emolonal care s se manlfesLe in afara
conLexLulul relalel cu copllul.

Care sunt aspecte|e ce|e ma| |mportante |a care este |mportant s f|| aten| |n ca||tate de
cadru d|dact|c?
ln pracLlca curenL cadrele dldacLlce au Lendlna de a ldenLlflca lmedlaL o solule penLru
rezolvarea slLualel. ln reallLaLe, coplll au nevole de un Llmp mal mare in care s vorbeasc
despre modul in care se slmL in acel momenL.

9u

C alL slLuale Llplc esLe cea in care adulLul inLreab coplll despe cauza felulul in care s-au
comporLaL. lnLrebarea comun ,de ce a| fcut asta?" esLe lneflclenL deoarece lncrlmlneaz
copllul, il face s se slmL vlnovaL, il deLermln s lnLre in defenslv sau s dea vlna pe
alLclneva. C inLrebare eflclenL care ofer copllulul poslblllLaLea de a-;l exprlma emollle
esLe ,Ce s-a |ntmp|at?"
In or|ce s|tua|e |n care apare un comportament neadecvat cadru| d|dact|c trebu|e s f|e
atent: s observe emola coplllor ;l s o Lraduc in cuvlnLe, s faclllLeze exprlmarea
emolonal - ,ce s-a inLmplaL?", s fac apel la regull (regula ghldeaz comporLamenLul
copllulul inLr-o slLuale soclal).

art|cu|ar|tat| a|e dezvo|tr|| cogn|t|ve a cop||u|u|, care |nf|ueneaz ca||tatea
comun|cr|| cadru d|dact|c - e|ev


CLeva parLlcularlLl de dezvolLare aaLenlel in procesul de comunlcare
lnLerpersonal

A fl aLenL presupune s lgnorl o serle de aspecLe penLru a puLea s gesLlonezl eflclenL pe
cele conslderaLe a fl lmporLanLe penLru ceea ce facl.
Aten|a este vo|utar | |nvo|untar. ALenla lnvolunLar esLe deflnlL ca fllnd lmedlaL sau
reflexlv ;l se leag de aclunea dlrecL a unul sLlmul asupra slsLemulul senzorlal (vz, auz
eLc.). ue exemplu, lpLul poaLe s declan;eze aLenla lnvolunLar. ALenla acLlv
volunLarse asoclaz cu concepLul de lnLeres ;l are legLur cu gradul de lmporLan sau
semnlflcale pe care il are un sLlmul penLru o persoan. La esLe lmpllcaL in acLlvlLlle
lnLenlonaLe (sarclnlle de lucru) sau in procesele de planlflcare (ex. planlflcarea lucrurllor
care sunL de fcuL).
La vsLele mlcl, procesele aLenlonale opereaz pe un conLlnuum, de la act|vare cLre
focusarea aten|e|(ue Candl, 2000):penLru a fl aLenL, copllul are nevole de o sLare opLlm de
acLlvare flzlologlc. SLarea de hlperacLlvare pe care oamenll o experlenlaz in slLuall in care
Lrlesc emoll lnLense de dlsconforL (frlc, furle eLc.) sau de subacLlvare (sLarea de
somnolen) afecLeaz capaclLaLea de a fl aLenL la ceea ce facl. AcLlvarea flzlologlc
puLernlc (cre;Lerea bLllor lnlmll, modlflcarea resplLalel eLc) are un rol esenlal in
moblllzarea organlsmulul penLru a face fa slLualllor de perlcol. ue;l in acesL caz ablllLlle
aLenlonale se ascuL ;l devln eflclenLe, ele lmpledlc performana cognlLlv deoarece au o
orlenLare predomlnanL pe elemenLe care au legLur cu slLuala de perlcol, lgnornd alLe
aspecLe relevanLe penLru ceea ce Lrebule s fac copllul in acel momenL. ue exemplu dac

91

un copll observ semnale ale furlel pe faa cadrulul dldacLlc sau lnLerpreLeaz Lonul ca fllnd
amenlnLor, aLenla lul esLe predomanlnaL indrepLaL pe scanarea acesLor elemenLe care
au legLur cu slLuala percepuL ca fllnd amenlnLoare, lgnornd lndlcallle verbale de
reallzare a sarclnll sau reallzarea sarclnll efecLlve ceea ce va conduce in flnal la afecLarea
modulul de performare.
ln absena ablllLll de a fl aLenl la ceea ce nl se inLmpl, nol nu puLem s dlferenlem
lnformala relevanL de cea nerelevanL. ln consecln, capaclLaLea noasLr de a fl aLenl se
poaLe deflnl prln urmLoarele aspecLe:
un nlvel opLlm de acLlvare flLlologlc,
obl;nulrea cu sLlmulll cu care lnLrm in conLacL mal mulL Llmp sau nu sunL relevanl penLru
nol,
manlfesLarea lnLeresulul penLru sLlmulll nol,
ldenLlflcarea ;l selecLarea lnformalllor dln medlu,
moLlvala ;l perslsLena in sarcln sau suslnerea procesulul de procesare a lnformalel,
auLomonlLorlzarea ;l auLoconLrolul comporLamenLulul.

Act|varea procese|or aten|ona|e- se refer |a act|v|tatea f|z|o|og|c sau comportamenta|
care dep|nde de sch|mbr| |a n|ve|u| s|stemu|u| nervos centra|.SepoaLe reallza in dlferlLe
modurl. ue exemplu, rspunsul de acLlvare poaLe avea loc sponLan, lnvolunLar penLru
sLlmulll care acloneaz asupra slsLemulul senzorlal (auz, vz, plplL, eLc) sau volunLar (are
legaLur cu lnLeresul copllul, cu nouLaLea ;l lmporLana sarclnllor).
nlvelul de acLlvare opereaz pe un conLlnuum: sLarea de acLlvare lnLens - somnolen-
somn adnc.ln funcle de nlvelul de acLlvare personal, persoanele rspund dlferlL la sLlmulll
senzorlall. AsLfel nol sunLem mulL mal responslvl la sLlmulll senzorlall aLuncl cnd sunLem in
sLarea de vlgllen (Lrezlre) decL cind sunLem in sLare de adormlre.
AlerLarea esLe procesul prln care se cre;Le nlvelul de acLlvare. ue exmplu o persoan care
esLe in sLare de somnolen va fl alerLaL de un zgomoL puLernlc. In contextu| c|ase| de e|ev|,
comportamentu| opt|m de acordare a aten|e| poate f| men|nut de st|mu|| adecva| de
a|ertare.
AlerLarea esLe procesul prln care sub aclunea unor sLlmull (de lnLenslLaLe mare sau care
sunL nol)se modlflc nlvelul de acLlvare. 1ranzlla de la sLare de Lrezlre la o sLare de acLlvare
opLlm care faclllLeaz concenLrarea aLenlel deplnde de reglsLrul senzorlal. SlnLemul nervos
cenLral pregLe;Le lndlvldul s rspund la sLlmulll care acloneaz asupra lul.ragul de
alerLare dlfer de la o person la alLa. SunL coplll care au nevole de o sLlmulare mal lnLens
penLru a-;l aslgura nlvelul opLlm de acLlvare, alll care au nevole de o lnLenslLaLe mal redus.
ln aceasL ordlne de ldel sunL copll care sunL foarLe u;or de suprasLlmulaL de zgomoLele dln
conLexLul experlnelor de zl cu zl ;l poL devenl cople;ll de acesLe lucrurl.8sunsul de

92

acLlvare ;l alerLare esLe adesea vzuL ca fllnd paslv ;l lnvolunLar. Manlpularea lmporLanel
sLlmulllor speclflcl poaLe s conduc la modlflcarea capaclLll de alerLare fa de sLlmulll
respecLlvl.

kef|exu| de or|entare sau ,ce este? ...ce se |ntmp|?"
8eflexul de orlenLare esLe esenlal penLru supravlelulrea noasLr ca specle. un mecanlsm
lmporLanL penLru aLenle esLe nouLaLea sLlmululul. Cu alLe cuvlnLe, ne acLlvm aLuncl cnd
se produc o serle de modlflcrl in conLexLul senzorlal. ue lndaL ce reflexul de orlenLare a
fosL declan;aL decldem dac facem ceva sau nu. 8eflexul de orlenLare apare sub aclunea
sLlmulllor de lnLenslLaLe medle sau [oas. Cnd esLe prezenL un sLlmul prea lnLens se pun in
funclune mecanlsmele de aprare.
C prlm dlferen consL in fapLul c reflexul de orlenLare dlspare dup expunerea repeLaL
la un sLlmul, inLrucL apare procesul de obl;nulre. 8eflexele de aprare sunL foarLe
rezlsLenLe la hablLuare. ue exemplu ne puLem obl;nul foarLe repede cu un zgomoL de fond
(LlclLul ceasulul) dar nlclodaL nu ne vom obl;nul cu zgomoLul produs de un plsLol. avlov
aflrma ca reflexul de orlenLare aduce organlsmul mal aproape de sursa sLlmulrll.
un alL reflex lmporLanL esLe ce| de |nvest|gare. AcesL reflex esLe deLermlnaL de schlmbrlle
lmporLanLe care se produc in conLexL, asLfel incL persoana lmedlaL i;l orlenLeaz recepLorul
adecvaL penLru a face o lnvesLlgare a sLlmululul care a promovaL schlmbarea. lmporLana
blologlc a acesLul reflex esLe evldenL. 8elexul de orlenLare nu esLe inLoLdeuna asoclaL cu
comporLamenLele de lnvesLlgare dar poaLe fl relalonaL cu aLenla lnvolunLar penLru
schlmbrlle care apar in conLexLul lmedlaL. 8eflexul de orlenLare esLe prlmul rspuns al
organlsmulul la orlce Llp de sLlmul (Sokolov, 1969). LsLe o incercare funclonal de a acLlva
slsLemul adecvaL de recpele penLru a crea condlllle opLlme penLru percepla sLlmululul. ue
exmplu, o persoan poaLe s i;l pozlloneze urechea ;l s reduc acLlvlLaLea moLorle penLru
a capLa un mesa[ Lransmls in ;oapL.
C daL ce reflexul de orlenLare a fosL declan;aL, lndlvldul esLe pregLlL penLru aclune. Se
consLaL o cre;Lere a senzlLlvlLll la sLlmulll prezenl. uac sLlmularea esLe puLernlc,
slsLemul nervos va incerca s reduc lnLenslLaLea, dac sLlmularea esLe slab, dar
lmporLanL penLru lndlvld, organlsmul va lucra penLru a cre;Le lnLenslLaLea (ex pupllele se
dllaL penLru a cre;Le fluxul de lumln).
8eflexul de orlenLare are aLL aspecLe blologlce cL ;l pslhologlce(cre;Lerea bLllor lnlmll,
inLoarcerea capulul, acLlvarea LLC) ca rspuns la conLacLul cu un sLlmul nou. rlma
componenL care apare esLe orlenLarea capulul sau a organulul recepLor cLre sursa
sLlmularll. Ml;carea lnllal a capulul penLru a avea o vedere mal bun sau a auzl mal blne
esLe urmaL de reducerea ml;crllor corporale penLru a dlmlnua zgomoLul de fond ;l a

9S

cre;eLe aculLaLea vlzual. Aproplerea sau aparlla comporLamenLelor de lnvesLlgare are
legLur cu lmporLana sLlmululul penLru flecare persoan.
ulferena dlnLre reflexul de orlenLare ;l cel de aprare esLe fapLul c prlmul pregLe;Le
organlsmul penLru a accenLua percepla sLlmululul lar cel de-al dollea permlLe o cre;Lere a
pragulul de perceple. Cel de orlenLare cre;Le senzlLlvlLaLea recepLorulul la sLlmul. uac
lnLenslLaLea sLlmulul devlne prea mare ;l deLermln durerea, se declan;eaz reflexele de
aprare.
8eflexul de orlenLare aduce organlsmul in conLacL cu sLlmulll, cele de aprare llmlLeaz
lmpacLul sLlmululul asupra organlsmulul.ue exmplu, un copll care esLe subresponslv la
sLlmularea LacLll, se va orlenLa mal greu ;l va rspunde doar la sLlmulrl LacLlle lnLense. Ll
va avea un slab reflex de orlenLare ;l recll puLenlce de aprare la sLlmularea LacLll. Coplll
cu o asLfel de problem adesea vor cuLa o sLlmulare LacLll mal lnLens (sLng adulll sau
coplll cu puLere) dar vor avea rspunsurl neadecvaLe la sLlmulrl puLernlce ;l dureroase (rd
cnd se lovesc sau lgnor).

Cb|nu|rea | |nteresu|. C caracLerlsLlc lmporLanL a reflexulul de orlenLare esLe
obl;nulrea(copllul nu mal rspunde la sLlmulare) daLorlL conLacLulul repeLaL cu sLlmulul.
PablLuarea se deflne;Le ca descre;erea a rspunsulul la un sLlmul ca urmare unor sLlmulrl
repeLaLe.
uezobl;nulrea se reallzeaz cnd aLenla esLe dlreclonaL cLre sLlmull dup ce s-au operaL
in prealabll o serle de modlflcrl asupra naLurll sLlmululul. ue exemplu, ne concenLrm
aLenla asupra suneLulul pe care il face ma;lna de splaL in prlmele mlnuLe cnd a incepuL s
funcloneze. uup un Llmp ne obl;nulm cu zomoLul ;l nu mal sunLem con;Llenl de el.
resupunndc o moned cade in cuv in Llmp ce ma;lna spal, suneLul produs se schlmb,
se produce o dezobl;nulre ;l apare orlenLarea cLre sLlmulul modlflcaL. uac vel fl lnLeresaL
de ce a produs modlflcarea zgomoLulul, vel avea mal mulL Llmp pn s v obl;null cu noul
zomoL. uac nu apare lnLeresul, hablLuarea se va produce foarLe rapld.
uLem spune cL de lnporLanL esLe un sLlmul penLru o persoan anume evalund
lnLenslLaLea ;l duraLa orlenLrll persoanel respecLlve cLre acel sLlmul. PablLuarea esLe un
proces lmporLanL care faclllzeaz adapLarea la medlu. La reflecL procesul de baz al
lgnorrll sLlmulllor lrelevanl ;l seleclonarea celor relvanl care sunL lmporLanl penLru
supravleulre ;l care neceslL aLenle lmedlaL.
uLem culege o mare canLlLaLe de lnformall despre modul in care un lndlvld inva,
observnd sLlmulll speclflcl care deLermln modul lor de a se orlenLa sl penLru care
manlfesL lnLeres. ue exemplu un copll care nu se orlenLeaz cLre un sLlmul fa de care
ma[orlLaLea ar reaclona poaLe fl conslderaL ca fllnd subreacLlv (cu un prag mare de
sLlmulare). ln acesL caz copllul are nevole de o sLlmulare mulL mal lnLens penLru a decla;a

94

reflexul de orlenLare ;l lnLeresul (ex. un suneL de alarm mal puLernlc sau o lumln mal
puLernlc).
Llpsa de orlenLare ar puLea aprea cnd sLlmulul esLe prea complex sau prea slmplu. uneorl
inLlnlm copll cu inLirzlerl congnlLlve care par a fl LoLal dezlnLeresal in anumlLe acLlvlLl.
AsLa se poaLe inLmpla deoarece copllul a vzuL aceea;l [ucrle mal mulL Llmp (zl de zl Llmp
de Lrel lunl) ;l nu mal esLe lnLeresaL de ea. Ar puLea de asemenea ca [ucrla s fle prea
compllcaL penLru nlvelul de dezvolLare cognlLlv al copllulul sau caracLerlsLlclle el s nu
ofere suflclenLe lnformall senzorlale in procesul de explorareal.
ueflclLul de hablLuare poaLe aprea deoarece copllul reacloneaz la sLlmull lrelevanl ;l nu
relne lnformallle relevanLe penLru experlena de invare sau sLlmulll nu se poLrlvesc cu
nevolle cognlLlve ;l senzorlale ale copllulul. Llpsa de hablLuare apare cnd corLexul cerebral
esLe afecLaL.

ko|u| caracter|st|c||or st|mu|u|u| |n procesu| aten|ona|.
nol adesea sunLem lnLeresal de oblecLe, oamenl, evenlmenLe, sarclnl care au elemenLe de
nouLaLe, complexlLaLe, cofllcL, suprlz sau lncerLlLudlne(8erzne, 1963). Ace;Ll sLlmull sunL
dlsLlncLlvl ;l unlcl in relale cu ceea ce de[a ;Llm, ne deLermln nu doar s ne orlenLm ;l s
ne menlnem lnLeresul penLru a inva. Cu cL sunL mal nol, mal complexl ;l mal lnLeresanl
cu aLL aveme nevole de o perload mal mare s lnLervln obl;nulrea. Cbl;nulrea apare
rapld cnd sLlmulll sunL famlllarl, au o duraL foarLe llmlLaL sau foarLe lung sau sunL
prezenLal in succeslunl raplde. AcesL lucru esLe valabll penLru orlce Llp de sLlmulare: LacLll,
audlLlv, vlzual,eLc.
rocesul aLenlel selecLlve esLe lnLlm legaL de sLrucLurlle de la baza crelerulul (slsLemul
reLlcular de acLlvare) care fllLreaz lnpuLul senzorlal ;l moduleaz sLrlle de acLlvare
flzlologlc. rocesarea lnpuLulul la nlvel corLlcal con;LlenL esLe poslbll dac se reallzeaz o
lnhlbare a celorlalLe acLlvlLl corLlcale ;l subcorLlcale. AsLfel nol puLem inva mulL mal
eflclenL, nol lnformall despre medlul in care ne aflm dac puLe[m lgnora sLlmulll lrelevanl.

Mode|u| neurona|. Sokolov propune un model neuronal care araL modul in care
caracLerlsLlclle sLlmululul sunL sLocaLe in memorle in Llmpul concenLrrll aLenlel. S-a
presupus c reflexul de orlenLare esLe nu doar un rspuns la sLlmularea curenL. Ll araL c
expunerea repeLaL la sLlmul produce o reprezenLare neuronal. ln mod obl;nulL nol avem
nevole s lum conLacL de mal mulLe orl cu un sLlmul nou inalnLe de a puLea s-l inelegem
;l s nl-l reamlnLlm. lnformallle prlvlnd lnLenslLaLea sLlmululul, duraL, callLaLea sau ordlnea
prezenLrll sunL Lransmlse in lanul neuronal. ln Llmp ce lnformallle care vln sunL neuronal
codlflcaLe sub dlferlLe aspecLe esLe poslbll ca slmulLan s se evalueze caracLerlsLlclle
sLlmululul penLru a deLermlna dac au fosL experlenlaLe anLerlor ;l sLocaLe in memorle sau

9S

sunL nol. Cnd o lnformale nou esLe lnLrodus, slsLemul nervos cauL s sLablleasc dac
ea se poLrlve;Le sau nu cu lnformallle care exlsL de[a in memorla persoanel. uac exlsL o
dlscrepan inLre lnformala nou ;l memorllle anLerloare (ex. reprezenLarea neuronal)
reflexul de orlenLare se declan;eaz. ALuncl persoana Lrle;Le ceea ce la nlvelul llmba[ulul se
exprlm in ,ce esLe, ce se inLmpl?", reflexul de orlenLare apare cnd sLlmulul esLe
lmporLanL sau semnlflcaLlv penLru persoan. ln acesL caz persoana spune ,cunosc acesL
lucru, esLe lmpornLan ;l Lrebule s fac ceva".
La cellalL capL al cont|nuumu|u| se af| sus|nerea aten|e| se|ect|ve.
Sus|nerea aten|e| esLe ablllLaLea de a dlreclona ;l focusa acLlvlLaLea cognlLlv pe sLlmulll
speclflcl. AceasLa are legLur cu ceea ce cuLm s invm ;l cu lgnorarea sLlmululor care
nu au relevan penLru ceea ce facem in acel momenL. uezvolLarea ;l suslnerea aLenlel
selecLlve sunL procese care se inva dar care sunL suslnuLe de o bun funclonare a
slsLemulul nervos. ue exemplu sunL persoane care au o bun capaclLaLe de concenLrare pe
sarclnl dlflclle chlar ;l inLr-un conLexL cu mull sLlmull dlsLracLorl (ex. zgomoLe) ;l alll care nu
reu;esc s rmn in sarcln daLorlL unul sLlmul dlsLracLor mlnor pe care nu reu;esc s il
lgnore (ex. bzlLul unel lnsecLe).
enLru a fl aLenL ;l a inva nol lnformall dln medlul exLern, lndlvldul Lrebule s fle Lreaz ;l
alerL. Cnd o persoan esLe deprlvaL de somn, descre;Le eflcaclLaLea funclllor moLorll ;l
menLale. unele persoane au nevole s foloseasc sLlmull exLernl penLru a acLlva un nlvel
opLlm de funclonare a proceselor aLenlonale, cnd se confunL cu sarclnl nol ;l dlflclle (ex.
cafea).
un alL aspecL lmporLanL al aLenlel care afecLeaz invarea esLe canLlLaLea de eforL pe care
o depunem penLru a ne suslne aLenla in ceea ce facem. MoLlvala sau perslsLena in
sarcln varlaz conslderabll de la copll la copll ;l lne de exercllul pe care copllul il are in
acesL sens ;l de speclflcul sarclnll de rezolvaL. ue exemplu, o persoan cu apLlLudlnl Lehnlce
va fl mulL mal moLlvaL s clLeasc crl Lehnlce ;l mal puln moLlvaL s clLeasc crl de
beleLrlsLlc.
Iocusarea aten|e| se reallzeaz sub dlferlLe forme in vlaa de zl cu zl. ue exemplu, nol ne
suslnem aLenla penLru a aclunlle ;l acLlvlLlle pe care le-am planlflcaL sau gndlL (ex. s
clLlm ceva, s organlzm un evenlmenL soclal, s lnLeraclonm cu cellall, s scrlem un
raporL).
AblllLaLeade suslenere a aLenlel esLe o prerechlzlL lmporLanL penLru procesarea
lnformalel. ue;l sunL mal mulLe Leorll ;l deflnlll ale aLenlel, suslenrea aLenlel poaLe fl
caLegorlzaL in Lrel secvene operalonale (Cohen, 1972):
Atragerea aten|e|. AceasL eLap esLe cea in care apare orlenLarea lnllal sau alerLarea la
sLlmul. rocesul de aLragere a aLenlel esLe slmllar cu ceea ce am dlscuLaL anLerlor legaL de
reflexul de orlenLare. ln plus fa de reflexul de orlenLare aLragerea aLenlel lmpllc ;l o

96

dlmenslune volunLar, acLlv. Slmllar reflexulul de orlenLare, aLragerea aLenlel are legLur
cu callLaLea naLurll sLlmululul. ulmenslunlle sLlmulllor care aLrag aLenla varlaz de la o
persoan la alLa in funcle de experlenele anLerloare. llecare dlnLre nol avem o anumlL
reacLlvlLaLe la sLlmularea senzorlal ;l anumlLe dlmenslunl lnLerne ;l exLerne care sunL
lmporLanLe penLru nol. ue exmplu un copll care invaa mal blne prln lnLermedlul canalulul
audlLlv va fl mulL mal capLaL de un cnLec depre prlle corpulul decL de o lmaglne care
prezlnL corpul.
Concentrarea aten|e|. AceasL eLap apare cnd sLlmulul esLe nou ;l reflecL msura ;l
duraLa in care nol ne lmpllcm in acLlvlLaLea cognlLlv care are legLur cu un anumlL sLlmul.
nouLaLea ;l complexlLaLea sunL cel mal puLernlcl medlaLorl al menlnerll aLenlel. Cnd
sarclna esLe moderaL de complex persoana va depune un eforL penLru invare. AsLfel
moLlvala [oac un lmporLanL rol ln deLermlnarea modulul in care un sLlmul poaLe s
menln concenLrarea aLenlel. AsLfel, coplll cu un nlvel redus de moLlvale vor depune un
eforL llmlLaL de menlnere a aLenlel lndlferenL de complexlLaLea sarclnll. Ace;Ll copll rldlc
probleme cadrelor dldacLlce dln perspecLlva unel dlsLlcll prlvlnd cauza llpsel lor de
concenLrare (are legLur cu nlvelul redus de moLlvale sau cu dlflculLlle cognlLlve sau de
procesare a lnformalel senzorlale). roblemele moLlvalonale se poL dezvolLa dac coplll au
dlflculLl cognlLlve sau senzorlale.
Comutarea atene|. ConcepLul de comuLarea a aLenlel are lmpllcall funclonale. AsLfel, el
ne a[uL s flnallzm o acLlvlLaLe incepuL ;l s ne muLm aLenla pe alLa nou. AsLfel avem
poslblllLaLea s sLopm acLlvlLaLea de concenLrara a aLenlel aLuncl cnd apare oboseala
flzlc sau menLal sau cnd nlvelul de acLlvare a sczuL ;l avem nevole de un anumlL Llp de
sLlmulare senzorlal penLru a ne menlne sLarea de acLlvare proplce. Cadrele dldacLlce
folosesc dlferlLe mesa[e penLru a faclllLa comuLarea aLenel: , am LermlnaL, Lrecem la
acLlvlLaLea sau sarclna urmLoare".

Iaze|e aten|e| kspuns Natura st|mu|r||
aLragerea aLenlel callLaLea naLurll
sLlmululul
deLermlnaL de oblecLe, sarclnl
evenlmenLe care sunL lmporLanLe ;l
nol.
concenLrarea
aLenlel
menlnerea aLenlel deLermlnaL de evenlmenLe, oblecLe,
sarclnl care sunL nol, complexe ;l au
semnlflcale penLru persoan.
comuLarea
aLenlel
reLragerea aLenel de la
sLlmul
deLermlnaL de obl;nulre ;l de
corespondena la nlvelul memorlel.


97

ln vlaa de zl cu zl suslnerea aLenlel are un rol lmporLanL penLru copll. Ll au nevole s
acorde aLenle in mod adecvaL oblecLelor, evenlmenLelor, sarclnllor pe care le efecLueaz.
Suslnerea aLenlel in Llmpul acLlvlLllor lnLenlonaLe cum ar fl manlpularea oblecLelor, [ocul
llber rezolvarea sarclnllor [oac un rol lmporLanL penLru procesul de invare ;l modul de
performare a sarclnllor. Modul in care sunLem aLenl in dlferlLe sarclnl cognlLlve dlfer in
funcle de naLura sarclnllor.

ko|u| efortu|u| |n sarc|n||e care neces|t sus|nerea aten|e|. Ce ne a[uL s depunem eforL
inLr-o sarcln? Se pare c exlsL o mulLlLudlne de aspecLe care conLrlbule la acesL lucru. e
de o parLe sunL resursele menLale sau sLrucLurlle menLale care a[uL persoana s proceseze
lnformala. 1ol avem o capaclLaLe llmlLaL de procesare a lnformalel ;l flecare dlnLre nol a
experlmenLaL slLuala de a se slml suprasollclLaL menLal. Alocarea resurselor menLale esLe
lnfluenaL de o serle de facLorl cum ar fl:
procesarea sarclnll lmpus de acLlvlLaLe (nr de alegerl sau de declzll),
crlLerllle de deflnlre a succesulul performanel,
nlvelul de acLlvare.
Cnd dou sarclnl sunL performaLe concurenlal, apare lnLerferena ;l afecLeaz
performana chlar dac cele dou sarclnl lmpllc sLrucLurl dlferlLe de procesare. Cel mal
mull dlnLre nol am LrlL slLuala in care am incercaL s menlnem o conversale la Lelefon cu
clneva in Llmp ce alLclneva ne lpa in ureche (clne esLe ;l ce vrea?).
un alL facLor care ne a[uL s suslnem eforLul pe o sarcln esLe auLomaLlzarea ablllLllor
invaLe. C ablllLaLe invaL se auLomaLlzeaz, ceea ce permlLe ca aLenla noasLr s se
concenLreze pe aspecLe ale acLlvlLll care sunL mulL mal complexe. e msur ce un copll
inva llLerele, el se va concenLra surprlnderea semnlflcalel cuvnLulul decL s depun
eforL pe cum s scrle flecare llLer in parLe.
Aten|a se|ect|v: |dent|f|care | se|ec|e
Ce il permlLe unul copll s i;l concenLreze aLenla ;l s o menln in sarcln, lgnornd
sLlmulll lrelevanl? AcesL proces poarL denumlrea de aLenle selecLlv. La se refr la
ablllLaLea de a selecLa ;l focusa pe un anumlL Llp de lnformall, excuznd alLa. La are aLL
componenLe volunLare cL ;l lnvolunLare.ALenla selecLlv acLlv lmpllc depunerea unul
eforL penLru suslnerea aLenlel fa de o lnformale selecLaL, ;l are la baz experlnele
anLerloare de invare sau exercllul. ComporLamenLul vlgllenL esLe un Llp de aLenle
selecLlv cnd ne focusm pe sLlmull neobl;null. ALenla selecLlv paslv esLe llpslL de
eforL. LvenlmenLele par a fl lgnoraLe dar sunL inreglsLraLe ;l percepuLe. AcesL Llp de aLenle
esLe lmporLanL in proLecla impoLrlva slLualllor de perlcol.

Dezvo|tarea aten|e|

98

1. Vrsta preco|ar|t|| (3-6]7an|)
Aten|a se|ect|v la vrsLa pre;colarlLll esLe mal puln eflclenL decL in cazul coplllor de
vrsLe mal marl. Copllul de vrsL pre;colar scaneaz mal puln slsLemaLlc sLlmulll dln
medlu ;l esLe cu u;urlnL dlsLras de sLlmulll nerelevanl. AblllLaLea de auLomonlLorlzare a
aLenlel o regaslm abla dupa vrsLa de 6-7 anl. una dln caracLerlsLlclle ablllLllor aLenlonale
la vrsLa prescolar esLe scanarea nes|stemat|c. ln slLuallle in care au de scanaL mal mull
sLlmull in vederea lurll unel declzll, coplll de vrsL pre;colar apeleaz la sLraLegll
neslsLemaLlce sau dezorganlzaLe. ln 1968, L. vurpllloL fcuL un exeprlmenL ;l a pus copll de
3-6 anl s compare perechl de csue (flecare cu cLe 6 feresLre) care nu se dlferenlau prln
nlcl o fereasLr, sau perechl care se dlferenlau prln una, 3 sau 3 feresLre. 8ezulLaLele au
arLaL c cel de 3 anl nu au comparaL feresLrele pereche cu pereche, cl la inLmplare, lar
numrul de flxrl oculare a fosL mal mlc decL in cazul coplllor mal marl. AcesL
comporLamenL a generaL concluzla c |a preco|ar| ex|st o ||ps a unor procedur|
s|stemat|ce aten|ona|e ceea ce conduce la un numr crescuL de erorl. ln slLuala in care
pre;colarll scaneaz o lmaglne, coplll mal mlcl de 6 anl pornesc dln cenLrul lmaglnll ;l
coboar cu prlvlrea lar cel mal marl de 6 anl pornesc de sus ;l incearc s acopere LoL
cmpul vlzual, asemenea adulllor.
locusarea aLenlel in Llmpul [oculul llber pare a fl legaL de ablllLaLea copllulul de a rspunde
la o mare varleLaLe de sarclnl LoL mal complexe, de capaclLaLea de a-;l organlza acLlvlLaLea
orlenLaL spre un scop, ;l ablllLaLea de lnhlbare a acLlvlLll moLorll exLerne(8uff eL al. 1990).
N|ve|u| de act|vare a resurse|or aten|ona|e var|az de |a cop|| |a cop||. enLru acLlvarea
volunLar a resurselor aLenlonale esLe lmporLanL ca sLlmulll sau acLlvlLlle prezenLaLe
copllulul pre;colar s alb un anumlL grad de nouLaLe ;l s fle lnLeresanLe. enLru a
ldenLlflca care esLe sfera de lnLeres a copllululul pre;colar esLe nevole ca el s fle expus in
prealabll la medll cL mal varlaLe ;l s invee ablllLl cL mal dlverse. 8ecompensarea
copllulul penLru lmpllcarea in sacln, ludarea, expunerea lucrrllor poL deLermlna cre;Lerea
lnLeresulul penLru anumlLe acLlvlLl ;l lmpllclL cre;Lerea acLlvrll resurselor aLenlonale.

2. Vrsta co|ar|t|| m|c| (7 an|- 10]11 an|)
uln puncLul de vedere al dezvolLrll aLenlonale, exlsL Lrel progrese care se inreglsLreaz
peparcursul acesLul lnLerval de Llmp: cresLe capaclLaLea de expandare sau de consLrlcle a
cmpulul aLenlonal, cresLe vlLeza de comuLare a aLenlel, cresLe capaclLaLea de
desprlndere" a aLenlel de dlsLracLorl.
AcesLe progrese ale slsLemelor aLenlonale au semnlflcale penLru exlsLena soclal a
copllulul,inLrucL se leag de aparlla unor forme LoL mal soflsLlcaLe de auLoreglare, aLL in
modallLaLea de operare concepLual cL sl in cea emolonal (in [ur de 6-7 anl). Coplll cu
capaclLl de focallzare a aLenlel sl lnhlbare a sLlmulllor lrelevanl sunL cel care manlfesL un

99

nlvel redus de comproLamenLe agreslve la nlvelul lnLeraclunllor cu cellall sl emolonallLaLe
negaLlv redus. CapaclLaLea de conLrol aLenlonal sl emolonal pare a rmne un
parameLru consLanL de-a lungul vlell. unll auLorl conslder c puLem corela conLrolul
aLenlonal sl cu empaLla sl de asemenea cu vlna sl ruslnea (incepnd cu vrsLa de 7 anl).


arLlcularlLl de dezvolLare ;l funclonare ale memorlel in procesul de
comunlcare lnLerpersonal

Memor|a de |ucru esLe ablllLaLea noasLr de a ne reamlnLl lnformala care ne esLe necesar
rezolvrll unel sarclnl curenLe. La funcloneaz ca un fel de posL-lL al crelerulul pe care
lnsemnm lnformall relevanLe pe care avem nevole s nl le reamlnLlm. Memorla de lucru
are un rol ma[or in reallzarea dlferlLelor acLlvlLl ;colare cum ar fl inelegerea maLerlalulul
clLlL, calculul menLal arlLmeLlc, coplerea cuvlnLelor de pe Labl, orlenLarea in spalul ;colll ;l
in impre[urlml eLc.

Memor|a de |ucru vs memor|a de scurt durat
Memorla de lucru ;l memorla de scurL duraL sunL dou procese mnezlce dlferlLe. vom
llusLra acesL exemplu prln lnLermedlul unul exemplu. S presupunem c mergel la o
inLlnlre la o ;coal nou. v-al rLclL ;l inLrebal pe clneva care esLe dlrecla corecL. ln
gnd repeLal de mal mulLe orl lnformala aflaL penLru a o relne. La aceasL nlvel folosll
memorla de scurL duraL penLru a v reamlnLl dlrecla corecL. Al a[uns la ma;ln ;l
incepel s conducel in dlrecla lndlcaL. e msur ce repeLal in gnd sLrada pe care
Lrebule s a[ungel, v ulLal in [ur s vedel dac sLrada pe care sunLel se poLrlve;Le ca
denumlre pe care o avel in mlnLe. ln acesL momenL folosll memorla de lucru.
Acela;l lucru se inLmpl ;l in clasa in care lucral. Cnd il dal unul elev un seL de
lnsLruclunl, el va folosl memorla de scurL duraL penLru a repeLa ce are de fcuL. uup ce
elevul se inLoarce la locul su in banc va Lrebul s inceap s lucreze. Coplll care au
dlflculLl la nlvelul memorlel de lucru au ;anse marl s ulLe ce au de fcuL sau cu ce Lrebule
s inceap dup ce a[ung la locul lor. Memorla de lucru a[uL elevll s lucreze cu lnformallle
pe care ;l le amlnLesc.

Memor|a de |ucru (ML) reprezlnL cuno;Llnele dln memorla de lung duraL care sunL
acLlvaLe la un momenL daL. AsLfel, dln mullmea LoLal de cuno;Llne de care dlspune o
persoan la un momenL daL Lemporar sunL mal acLlvaLe doar acele cuno;Llne de care el are
nevole inLr-un anumlL conLexL. ue exemplu, aLuncl cnd vlne la consulLale un copll cu
AuPu, unul medlc l se acLlveaz LoaLe cuno;Llnele despre aceasL Lulburare, de;l el are

1uu

cuno;Llne despre LoaLe Lulburrlle pslhlaLrlce. Memorla de lucru nu esLe o slmpl unlLaLe
de memorle cl esLe un slsLem complex care lnclude aLL aLenla de lucru cL ;l memorla de
lucru. lmpreun servesc la gesLlonarea fluxulul de lnformale in mlnLe. uac la un copll cu
AuPu sunL afecLaLe suslnerea ;l selecLlvlLaLea aLenlel aLuncl inseamn c vor fl acceslblle
in memorla de lucru lnformall lrelevanLe. AcesL lucru afecLeaz performana deoarece
comporLamenLul se va afla mereu sub conLrolul sLlmulllor exLernl.

ko|u| memor|e| de |ucru |n func|onarea cogn|t|v
erm|te stab|||rea unor conex|un| |ntre e|emente care aparenL nu prezlnL nlcl o legLur
unele cu alLele.
||ne act|v o cant|tate de |nforma|e |n t|mp ce cop||u| |ucreaz cu a|tceva (ex. lne mlnLe
un gnd sau o lnformale in Llmp ce slmulLan face alLceva).
ln vlaa soclal ea [oac un rol foarLe lmporLanL in parLlclparea la dlscullle de grup sau la
conversallle lndlvlduale deoarece copllul Lrebule s ineleag ce l se spune in Llmp ce i;l
formuleaz rspunsul.
erm|te ana||za |ucur||or d|n ma| mu|te perspect|ve. enLru a lua in conslderare 2 sau mal
mulLe perspecLlve, mlnLea Lrebule s le reacLuallzeze in acelal Llmp asLfel incL s poaL s
fac o comparale.
erm|te stab|||rea core|a|||or |ntre |de|.enLru inelegerea unel pove;Ll copllul are nevole
s-;l amlnLeasc slmulLan LoaLe plesele consLlLuLlve, incepuLul, cuprlnsul ;l inchelerea. AcesL
lucru esLe poslbll prln lnLermedlul memorlel de lucru.
Are un ro| esen|a| |n |ne|egere deoarece permlLe mlnll s la in conslderare lucrurlle
experlmenLaLe anLerlor ;l s le compare cu cele pe care le experlmenLeaz in prezenL.
erm|te performarea secven|a| a unu| set de so||c|tr|.Memorla de lucru faclllLeaz
Lransformarea lndlcalllor, lnsLruclunllor in comporLamenLe ;l respecLarea ordlnll de
manlfesLare a lor (succeslunea pa;llor de urmaL in performarea unul comporLamenL).
erm|te mon|tor|zarea modu|u| propr|u de a gnd|.Memorla de lucru ne permlLe in acela;l
Llmp, s gndlm ;l s ne gndlm la ceea ce am gndlL. ue ex. clLlm un LexL ;l in acela;l Llmp
inelegem semnlflcala cuvlnLelor clLlLe.
CanLlLaLea de lnformale pe care ne-o reamlnLlm descre;Le odaL cu vrsLa. Cea mal
specLaculoas cre;Lere se inreglsLreaz in mlca copllrle. Cea mal mare dezvolLarea a
memorlel de lucru se inreglsLreaz in prlmll 10 anl. Cre;Lerea se reallzeaz pn in [urul
vrsLel de douzecl de anl dup care se inreglsLraz o perload de sLagnare (faza de plaLou)
urmaL de o descre;eLere dup vrsLa de 33 de anl. ln medle o persoan de 23 de anl poaLe
s i;l reamlnLeasc cu succes 3 lLeml.
LxlsL o llmlL flx a capaclLll de operare a memorlel de lucru penLru dlferlLe eLape de
dezvolLare AsLfel: un copll de vrsL pre;colar (ex. 4 anl) poaLe s ln in mlnLe acLlv

1u1

lnformala legaL de o slngur lnsLruclune, un copll de 7 anl poaLe s opereze slmulLan cu
dol lLeml, un copll de 10 anl i;l poaLe reamlnLl Lrel lLeml lar la 14 anl poaLe s opereze cu 4
lLeml.
SLudllle araL c exlsL dou Llpurl de memorle de lucru care se dezvolL relaLlv la fel:
memorla verbal ;l memorla vlzuo-spalal. Memorla verbal a[uL coplll in clas s i;l
reamlnLeasc lnsLruclunlle verbale, s invee llmba[ul ;l s ineleag sarclnlle pe care le au
de fcuL. Memorla vlzuo-spalal a[uL la reamlnLlrea secvenelor de aclunl, evenlmenLe,
Llpare de comporLamenL, lmaglnl, ablllLl maLemaLlce.
C alL llmlL a memorlel de lucru are legLur cu vlLeza cu care se LransmlLe o lnformale
(lnsLruclune). Cnd cadrul dldacLlc vorbe;Le foarLe repede, coplll cu o memorle de lucru
llmlLaL nu poL s proceseze lnformala suflclenL de repede ceea ce lnvarlabll conduce la
abandonarea acLlvlLll.

Dezvo|tarea memor|e| |a vrsta preco|ar. Memorla esLe sl ea mal puln performanL
decL mal Lrzlu. 8ecunoasLerea esLe LoLusl malbun decL reacLuallzarea. LxlsL mal mulLe
expllcall poslblle ale acesLul deflclL:
baz de cunosLlne mal srac, ce duce la llpsa de famlllarlLaLe cu sLlmulll care urmeaz s
fle reamlnLll,
llpsa unor sLraLegll eflclenLe de codare sl reacLuallzare a maLerlalulul de memoraL,
o capaclLaLe redus a memorlel de lucru, deLermlnaL de llmlLrl de ordln maLuralonal ale
nlvelulul de acLlvare a cunosLlnelor.
S-a crezuL lnllal c exlsL un deflclL la nlvelul memorlel de lucru a coplllor prescolarl. Mal
recenL ins s-a arLaL c penLru maLerlale ,poLrlvlLe" copllulul - adlc bazel sale de
cunosLlne - capaclLaLea memorlel de lucru cresLe, aLlngnd nlvelul adulL.ln al dollea rnd, s-
a aflrmaL c nu puLem vorbl de metacogn||e sau metamemor|e la aceasLvrsL. oaLe ins
c pur sl slmplu coplll de 3 anl nu reallzeaz c ll se cere s memoreze ceva sl apol s redea,
pe cnd cel de 6 anl ineleg ce anume dorlm de la el.LxlsL experlmenLe care demonsLreaz
c lnLenla de memorare apare la cel mlcl dac sLlm s lesollclLm acesL lucru. lnLr-un asLfel
de experlmenL (Wellman & llavel, 1973) s-a ascuns un cel de [ucrle sub o cuLle (pe mas
fllnd mal mulLe cuLll) sl s-a urmrlL ce comporLamenLe sunL puse in valoare sponLan de copll
penLru a memora" unde e celul. Au apruL mal mulLe sLraLegll: unll au flxaL lnslsLenL
cuLla, alll au dellmlLaL-o de celelalLe (Lrgnd-o spre el), lar alll chlar au lnuL mna pe
cuLle. Cel care au apelaL la acesLe sLraLegll mnezlce au avuL performane mal bune, ceea ce
araL c aLuncl cnd coplll sunL moLlval s-sl amlnLeasc un anumlL lucru, vor depune eforL
in acesL sens.
ln alL experlmenL, copllulul l s-a fcuL o poz, lar apol s-a ascuns aparaLul (sub ochll lul). nu
numal c acesLa a lnuL mlnLe unde esLe aparaLul, dar dac s-au fcuL poze in mal mulLe

1u2

locall, copllul a incepuL s cauLe cu cea dln urm locale, Lrecnd apol la celelalLe. Coplll au
dovedlL decl o loglc a cuLrll, chlar dac nu Lol au avuL aceleasl performane.
Concluzla esLe c exlsL metamemor|e, dar e llmlLaL la slLuall famlllare, conLexLe speclflce
sl efoloslL LoLusl lnconslsLenL de cLre cel mal mlcl de 6 anl. SLraLegllle celor mal marl de 6
anl sunL generale sl foloslLe slsLemaLlc.

Dezvo|tarea strateg|||or mnez|ce |a vrsta co|ar
SLraLegla de memorare esLe un fel de plan cognlLlv foloslL in mod consLlenL, volunLar sl
conLrolabll de cLre lndlvld in vederea sporlrll performanel mnezlce.
Ltape|e dezvo|tr|| strateg|||or mnez|ce:
rescolarll nu poL folosl o sLraLegle chlar dac le e sugeraL sau lmpus dlnafar,
Coplll de 6-7 anl poL folosl una sau mal mulLe sLraLegll, dar nu in mod sponLan,
Coplll de 8-9 anl poL folosl in mod sponLan sLraLegll de memorare dar acesL lucru nu duce
neapraL la rezulLaLe sau la performane ldenLlce cu cele ale coplllor mal marl.
AceasL reparLlle pe vrsLe nu e unlvoc. vrsLa la care se poaLe opera mal blne cu o
sLraLegle deplnde de Llpul sarclnll in care se apllc sLraLegla.
Strateg|| de codare. S-au sLudlaL sLraLegll speclflce cum ar fl: repet||a, organ|zarea,
e|aborarea.
kepet||a
La 6 anl coplll nu sunL in sLare s repeLe sponLan un maLerlal, dar o fac dac sunL inval.
erformana cresLe prln apllcarea acesLel sLraLegll, dar dac apol sunL lsal s opLeze
penLru sLraLegla proprle sau cea nou invaL, 30 doar aleg repeLlla.
La 10 anl Lol coplll folosesc sponLan repeLlla - poaLe daLorlL sollclLrllor scolare sau
daLorlL fapLulul c au in fa lnformala de memoraL (evenLual in formaL scrls).
LxlsL mal mulLe felurl de operare a repeLllel: la 7 anl coplll repeL flecare cuvnL, lar la 10
anl grupeaz lLemll sl il repeL ca sl grup.

Crgan|zarea. AceasLa se refer la gruparea lnformalel in unlLl cu sens. numal dup 10 anl
coplll folosescaceasL sLraLegle sponLan, pe baza gruprll caLegorlale.
L|aborarea. S-a sLudlaL relaLlv la invarea unor perechl de lLeml aparlnnd unor caLegorll
dlferlLe, care poL flconecLal prlnLr-o lmaglne menLal care s-l conln pe amndol (s
lnclud asoclala inLre lLeml).n la 6-7 anl nu esLe foloslL sponLan dar coplll poL fl inval
s consLrulasc asLfel de lmaglnl. Sl asa ins, elaborrlle sunL slmple ca sLrucLur sl
lneflclenLe.ue la 11 anl, foloslrea elaborrllor esLe sponLan.
Strateg|| de reactua||zare. uac un bleel ar dorl s isl amlnLeasc la ce Crclun a prlmlL in
dar un cel, prlnLre sLraLegllle de reacLuallzare s-ar puLea numra cunoasLerea vrsLel
celulul, sau reamlnLlrea an de an, inapol in Llmp, a flecrul Crclun, cu darurlle prlmlLe de

1uS

flecare daL.La 3-6 anl coplll nu sLlu s foloseasc asLfel de sLraLegll, dar la 10-11 anl el
reusesc s le sLpneasc desLul de blne.Se pare c acesL prag de 11 anl esLe cel la care se
fac dou achlzlll lmporLanLe:
Coplll reallzeaz c, aLuncl cnd lnformallle nu sunL prea numeroase, se poaLe opera o
cuLare sl recuperare slsLemaLlc a lLemllor dln memorle.
Coplll reallzeaz c penLru domenll de cunosLlne exLrem de bogaLe o asLfel de cuLare nu e
poslbll sl esLe mal uLll o sLraLegle in care un lLem il amorseaz pe alLul sl asLfel se a[unge la
lLemul lnllal (aceasL sLraLegle e foloslL mal mulL de coplll mal marl).

A|ocarea de resurse cogn|t|ve. AceasLa esLe foarLe lmporLanL in conLexLul sarclnllor
scolare. Copllul Lrebule s isl dea seama ceLrebule flxaL cu precdere in memorle sl ce va
Lrebul reacLuallzaL. La 6-7 anl copllul memoreaz doar un subseL relevanL al unul maLerlal sl
nu isl d seama c poL exlsLa 2-3 seLurl relevanLe, decl nu apare o dlsLrlbulre eflclenL a
resurselor.uln puncLul de vedere al alocrll de resurse, copllul nu sLudlaz un Llmp mal
indelungaL lLemll maldlflclll sl de mulLe orl repeL nu maLerlalul necunoscuL, cl pe cel
cunoscuL.
Dezvo|tarea une| baze de cunost|ne. CunosLlnele dlnLr-un domenlu faclllLeaz memorarea
lnformalllor legaLe de acel domenlu. La 8 anl, dac ll se prezlnL coplllor o llsL de lLeml
famlllarl, cresLe Lendlna de repeLlle a acesLor lLeml, decl cresLe performana mnezlc. ln
plus, cunosLlnele dlnLr-un domenlu aLrag dup ele sLraLegllle poLrlvlLe acelul domenlu.

Dezvo|tarea metamemor|e|
Cunost|ne dec|arat|ve:
AcesLea reprezlnL ceea ce sLle o persoan despre memorle in general, despre proprllle
performanemnezlce, despre felul in care funcloneaz proprla lul memorle, cunosLlnele
despre ce presupundlferlLele Llpurl de sarclnl, ce sLraLegll sunL bune eLc.
Se refer la: a) persoane, b) Llpurl de sarcln,c) sLraLegll.

2. Cunost|ne |egate de persoan. AcesLea cuprlnd urmLoarele lnformall:
CunosLlne despre proprla memorle:
LxperlmenLele legaLe de esLlmarea capaclLll proprll de memorare au arLaL c la cel mlcl
apare o supraesLlmare.
AceasL capaclLaLe de esLlmare esLe dependenL cel puln de conLexL: aLuncl cnd cadrul
memorrll esLe un [oc speclflcaL clar (mers la cumprLurl"), esLlmrlle sunL mal reallsLe. La
fel se inLmpl dac esLlmarea nu e verbal - copllul opresLe o band de cuvlnLe cnd crede
c nu mal poaLe memora.

1u4

AceasL supraesLlmare a proprlllor capaclLl mnezlce nu Lrebule valorlzaL doar negaLlv. Se
conslder, de exemplu, c ea le confer coplllor o incredere mal mare in forele sl resursele
proprll, ca urmare duce la cresLerea sLlmel de slne.
CunosLlne legaLe de Llpul de sarcln:
1oL in [urul vrsLel de 9-10 anl coplll reallzeaz c unele sarclnl poL fl mal dlflclle decL alLele
dlnpuncLul de vedere al canLlLll sl Llpulul de lnformale.
8eallzeaz c unele sollclLrl sunL mal marl ca alLele (recunoasLerea esLe mal bun
decLreproducerea).
L mal usor s memorezl un maLerlal in cadrul crula s-au sLablllL relall inLre lLeml.
L mal usor s memorezl scheleLul semanLlc al unel povesLl (a povesLl esenlalul cu
proprlllecuvlnLe").
CunosLlne legaLe de sLraLegll:
ln general la 6 anl exlsL consLlenLlzarea nevoll de a folosl sLraLegll exLerne (s flxezl cu
prlvlrea, s pulmna pe oblecLul de memoraL). Abla la 10-11 anl coplll sLlu c Lrebule s
recurg la sLraLegll lnLerne.
CunosLlne procedurale
Se refer la ceea ce copllul sLle c Lrebule s fac in funcle de:
dlsLana fa de scop (auLomonlLorlzare),
planlflcarea sl dlreclonarea proprlulul comporLamenL penLru a a[unge la scop (cL va mal
Lrebul s invee pn va sLl lecla).


kecomandr|
Cunoa;Lerea parLlcularlLllor de dezvolLare ;l funclonare cognlLlv ale coplllor, speclflce
dlferlLelor eLape de vrsL sprl[ln cadrul dldacLlc in seLarea unor paLernurl adecvaLe de
comunlcare cu elevll la clas. ln acesL sens, penLru coplll de vrsL pre;colar ;l ;colar mlc
adapLarea ;l modul lor de funclonare la clas deplnd inLr-o mare msur de nlvelul de
dezvolLare a capaclLll de concenLrare a aLenlel ;l de funclonare a memorlel de lucru.
MlnLea coplllor mlcl funcloneaz dlferlL in slLuallle in care sunL lmpllca(l in sarclnlle care le
plac fa de slLua(llle cnd se afl in faa unel sarclnl lmpuse, fa de care nu au nlcl o
moLlvale lnLern. ln consecln, cresLerea performanel educa(lonale a coplllor pre;colarl ;l
;colarl mlcl deplnde in mare msur de comun|carea ef|c|ent a |nstruc|un||or in cadrul
acLlvlLll la grup/ clas. Lflclena lnsLruclunllor care sunL daLe elevllor esLe lnfluenaL de
modul in care acesLea sunL formulaLe, fllnd aslguraL de respecLarea urmLoarelor regull:
lnalnLe de formularea lnsLruclunll, as|gura|-v de aten|a e|ev||or.
Cb|ne| aten|a e|evu|u| f|e pr|n as|gurarea une| prox|m|t| spa|a|e sau prln sLablllrea
conLacLulul vlzual. uac elevll sunL aLenl, ceea ce le LransmlLel va fl recepLaL mal blne.

1uS

Iormu|a| |nstruc|un||e |ntr-o man|er s|mp|, |a ob|ect.
lnsLruclunlle Lrebule s |nd|ce concret comportamentu| dor|t ;l s nu fle vagl. C
lnsLruclune concreL de Llpul ,une crlle in banc ;l penarul in geanL!" esLe mal
eflclenL decL lnsLruclunea ,l-l curaL pe banc!," deoarece prlma speclflc exacL
comporLamenLul, a doua lnsLruclune are un caracLer mal vag.
Nu da| ma| mu|te |nstruc|un| |n ace|a| t|mp! Copll de vrsL pre;colar ;l ;colar mlc au
dlflculLl in a opera la nlvelul memorlel de lucru cu mal mulLe lnformall dlferlLe, in acela;l
Llmp. ln pracLlc, le va fl dlflcll s fle aLenl ;l apol s execuLe lnsLruclunlle in ordlnea
dorlL.
Cel mal eflclenL esLe s prezenta| |nstruc|un||e pe secvene m|c| de comporLamenL. ue
exemplu, lnsLruclunea ,,ueschlde carLea la paglna 43 ;l clLe;Le prlmele Lrel propozlll,"
poaLe fl reformulaL corecL asLfel: dal mal inLl lnsLruclunea: ,,ueschlde carLea la paglna
43...,, dup care a;LepLal ca elevll s execuLe comanda. uac comporLamenLul esLe reallzaL,
ludal verbal (,,8ravo, foarLe blne!") sau prln gesLurl aprobaLoare. Abla apol formulal
ulLlma lnsLuclune: "ClLe;Le prlmele Lrel propozlll", a;LepLal execula el ;l ludal elevul
penLru reallzare. Instruc|un||e trebu|e segmentate |n un|t| cL mal mlcl penLru a puLea fl
execuLaLe corecL.
Cfer|| mode|e de ac|une atunc| cnd da| |nstruc|un|, dac lnsLruclunea esLe un
comporLamenL, incercal s-l efecLual dumneavoasLr sau sollclLal a[uLorul alLul elev in
Llmp ce spunel lnsLruclunea. ue exemplu lnsLruclunea ,,ueschlde manualul de clLlre!" esLe
mal eflclenL dac ;l dumneavoasLr reallzal in Llmp ce spunel comanda, comporLamenLul
sollclLaL.
enLru a fl mal blne recepLaL, ofer|| aceea| |nstruc|une |n ma| mu|te fe|ur|! AcesL lucru
nu inseamn repeLarea el, cl exprlmarea lnsLruclunll, prln oferlrea de lndlcaLorl
comporLamenLall sau verlflcarea modulul in care elevul a ineles lnsLruclunea.

AcesLe regull de comunlcare la clas lnfluneeaz inLr-o mare msur comporLamenLul de
compllere sau de refuz prlvlnd efecLuarea sarclnllor penLru care copll nu au o moLlvale
lnLern.
SlLuall Llplce care favorlzeaz aparlla comporLamenLul de refuz:
+X%2 3(2'-5 2$2(3*$3 3&'& 37.$5-5-$ 9, P(3, 4($ 4-5*& 5-3'-'$ H% (3&5(Q$ *$4.. Coplll care au o
serle de deflclLe la nlvelul fuclllor execuLlve (la nlvelul aLenlel, memorlel de lucru ;l
lnhlbllel) sau sunL in faze lnclplenLe ale dezvolLrll lor (ex. cel de vrsL pre;colar ;l ;colar
mlc) au dlflculLl in a face o alegere aLuncl cnd prlmesc prea mulLe lucrurl de fcuL.
enLru a deLermlna copllul s fac ceea ce l se cere, esLe foarLe lmporLanL s l se dea o
slngur lnsLruclune / un slngur lucru de fcuL inLr-un anumlL lnLerval de Llmp.

1u6

+X%2 37.$$$ %- .'$4&93 $%9*'-3J$-%$ 35('& 2&9.'& 3& 9& (Q*&(.*, 2& 5( &$. uaLorlL nlvelulul
lnclplenL de dezvolLarea a memorlel de lucru coplll de vrsL pre;colar in speclal, au
dlflculLl in procesarea unel lnformall verbale care are mal mulLe inelesurl sau esLe
amblguu formulaL.
+X%2 3&'&'&(_ 975$3$*('&( (2-5*-5-$ &9*& P,3-*, H%*'F-% 474&%* %&.7*'$/$*. Coplll de vrsL
pre;colar care au dlflculLl de auLoreglare emolonal sunL mulL mal incllnal s lgnore
sollclLarea adulLulul cnd sarclna lmpus de adulL concureaz cu o acLlvlLaLea care le aduce
un beneflclu lmedlaL (fac ceva lnLeresanL eLc).
+X%2 (2-5*-5 P7579&Q*& *&'4&%$ .'&( 6&%&'(5$ 9(- /(6$M Coplll de vrsL pre;colar au
dlflculLl de a urma lnsLruclunl sau cererl care nu sunL clare (ex." sLal cumlnLe").


Cum putem a[uta cop||| s || dezvo|te ab|||tatea de concentrare | focusare a aten|e| pe
act|v|t||e d|dact|ce?

Ut|||za| metode var|ate de |ucru cu cop||| pentru a menlne Lreaz lnLeresul acesLora penLru
acLlvlLaLea ;colar. Schlmbarea frecvenL a meLodelor de predare ofer avanLa[ul de a
inLrzla aparlla hablLurll.AcesL lucru se lmpune cu neceslLaLe in speclal in cazul coplllor
pre;colarl ;l ;colarl mlcl in cazul crora hablLuarea se reallzeaz foarLe u;or daLorlL
parLlcularlLllor de dezvolLare cognlLlv.Coplll mlcl se obl;nulesc foarLe repede cu un sLlmul
(conLexLul in care i;l desf;oar acLlvlLaLea, sarclna pe care o au de efecLuaL, meLodele prln
care Lrebule s efecLueze sarclna respecLlv). lerderea elemenLulul de nouLaLe fa de un
sLlmul duce la scderea resurselor aLenlonale alocaLe penLru acea acLlvlLaLe ;l lmpllclL a
modulul de performare a sarclnll.

Da| e|ev||or sarc|n| dar comp|exe scurte | |ncerca| s comblnal act|v|t| a|ternat|ve cu
scurte momente de pauz. ue exemplu, in cadrul unel ore, un elev poaLe rezolva 3 exerclll
de maLemaLlc, lar apol s coloreze 1 flgur geomeLrlc.

A|ternarea t|pu|u| de act|v|tate ;l lunglmea redus a sarclnll impledlc dlsLragerea aLenlel.
Coplll care au dlflculLl la nlvelul ablllLll de auLoreglare emolonal ;l moLlvalonal au
dlflculLl in a face fa emolllor de pllcLlseal. C sarcln care i;l plerde elemenLul de
nouLaLe penLru c esLe prea lung ;l dlflcll, le creeaz coplllor dlsconforL. ALenla esLe
dlrecL lnfluenaL de reglsLrul emolonal al copllulul ;l de lnLenslLaLea acesLor emoll. C
capaclLaLe bun de concenLrare a aLenlel neceslL un nlvel opLlm de acLlvare flzlologlc. un
nlvel prea inalL (pe care il regslm aLuncl cnd copllul esLe furlos sau il esLe Leam) dar ;l un

1u7

nlvel mal sczuL (sLarea de somnolen) afecLeaz capaclLaLea de acLlvare ;l concenLrare a
aLenlel ;l lmpllclL performana.

3. kecompensa soc|a| (mesa[e|e de |aud) - factor de |ntr|e sau d|m|nuarea
a mot|va|e| |ntr|nsec| a cop|||or

Mesa[e de |aud precum | ce|e de cr|t|c au un |mpact cons|derab|| asupra procesu|u| de
|nvare d|n perspect|va dezvo|tr|| cop|||or.
una dlnLre cele mal frecvenLe recomandrl oferlLe cadrelor dlcacLlce de cLre speclall;Lll dln
domenlu snLll menLale esLe s incerce s lgnore comporLamenLele nepoLrlvlLe ale
coplllor ;l s recompenseze comporLamenLele adecvaLe aLuncl cnd apar. racLlca ne araL
c acesL lucru nu esLe inLoLdeauna aLL de u;or de fcuL. LxlsL mal mulLe expllcall penLru
acesLe dlflculLl.
uneorl, adulllor le esLe greu s Lolereze comporLamenLele nepoLrlvlLe ale coplllor, ceea ce
conduce la dlflculLaLea de a amna rspusul lmedlaL (reacla de crlLlc sau cearL) sau de
lgnorare a lor. ulflculLaLea de a lgnora comporLamenLele nepoLrlvlLe poaLe avea legLur cu
dlscrepana care apare inLre convlngerlle adulLulul prlnvlnd rolul su ;l modul in care coplll
se comporL. ln anumlLe slLuall, adulll poL vedea modul in care se comporL coplll ca fllnd
in dezacord cu prlnclpala lor responsablllLaLe: s il invee pe ace;Lla ;l s le corecLeze
comporLamenLul aLuncl cnd esLe nepoLrlvlL cu conLexLul, lgnorarea pare, dln puncLul lor de
vedere, a fl un comporLamenL de accepLare sau chlar de recompensare a gre;elll.
CerceLrlle recenLe in neuro;Llne araL c pn la 12 anl coplll inva dlferlL fa de puberl
;l adolescenl. ulferena rezulL dln mecanlsmele cerebrale lmpllcaLe in procesarea
feedbackulul pe care ace;Lla il prlmesc penLru performanele pe care le obln sau penLru
modul in care se comporL.SLudllle au arLaL c recompensa, feedbakcul pozlLlv (ex. lauda)
sunL mal eflclenLe la pre;colarll ;l ;colarll mlcl (sub 12 anl) decL pedeapsa (crlLlca).
erformana coplllor sub 12 anl se imbunLe;Le conslderabll cnd prlmesc un mesa[
pozlLlv legaL de comporLamenLul lor (ll se spune ce au fcuL blne) ;l scade cnd se scoaLe in
evlden ceea ce nu au fcuL blne. ln cazul coplllor de pesLe 12 anl feedbackul negaLlv are
valene educalonale, puLnd imbunLl performana.
Mecanlsmele cerebrale responsablle de dlferenele care apar la nlvelul modulul in care
inva pre;colarll ;l ;colarll mlcl ;l cel mal marl de 12 anl sunL arllle de conLrol cognlLlv
locallzaLe la nlvelul corLexulul cerebral. Cu alLe cuvlnLe, cenLrll de conLrol al crelerulul sunL
mulL mal puLernlc acLlval in prezena unul feedback negaLlv, in cazul puberllor,
adolescenllor ;l adulllor dar nu ;l in cazul coplllor mal mlcl. ln cazul lor, feedback-ul pozlLlv
esLe cel care acLlveaz puLernlc arllle de conLrol cognlLlv.

1u8

Cum se exp||c acest |ucru? lnformala care LransmlLe mesa[ul c al fcuL ceva gre;lL esLe
mulL mal compllcaL decL cea care araL ce al fcuL ceva blne. Cop||| ma| m|c| de 12 an| au
resurse cogn|t|ve ||m|tate care nu perm|t procesarea |nforma|e| negat|ve | |nvarea d|n
greea|. AuLorll araL c a inva dln gre;eal presupune a prlvl reLrospecLlv pe aceea;l cale
pe care al parcurs-o ;l a anallza ce anume nu a mers ;l cum a fosL poslbll acesL lucru. AsLa
inseamn c esLe nevole de o anallz amnunlL penLru a rellefa c ceea ce al fcuL esLe o
gre;eal.
Lauda ;l valenele el moLlvalonale

Mesa[ul de laud esLe ca penlclllna: nu poaLe fl adlmlnlsLraL la inLmplare, admlnlsLrarea
esLe guvernaL de regull ;l conLralndlcall, regullle prlvesc modul ;l momenLul admlnlsLrrll
;l doza[ul, precaullle se refer la poslbllele efecLe secundare. ln aceea;l manler, exlsL
reglemenLrl prlvlnd admlnlsLrarea medlcalel emollonale: "mesa[ele de laud".
Cadrele dldacLlce recompenseaz coplll cu mesa[e verbale aLuncl cnd ace;Lla manlfesL
comporLamenLe dezlrablle. Lauda se refer la ,un mesa[ de evaluare pozlLlv Lransmls de o
persoan fa de performanele, rezulLaLele, sau aLrlbuLele oblnuLe/delnuLe de o alL
persoan, in care evaluaLorul presupune valldlLaLea sLandardelor pe care i;l bazeaz
evaluarea."
Lauda esLe dlferlL de slmpla inelegerea sau de feedback (ex. esLe corecL, al oblnuL 90 de
puncLe) care sunL forme neuLre de recunoa;Lere a unor rezulLaLe.
Mesa[ul de laud are o serle de caraLerlsLlcl aparLe ;l se dlferenlaz de alLe Llpurl de
feedback. ue exemplu, spre deoseblre mesa[ul de incura[are (,pol s o facl") care are un
focus mal puLernlc pe aclunea vllLoare ;l de regul apare ca rspuns la performanele slabe
oblnuLe in prezenL, lauda are un focus pe rezulLaLele dln prezenL ;l se refer speclflc la ce l-
a reu;lL copllulul.
SLudllle ln domenlu araL c mesa[ele de laud nu au inLoLdeuna o puLernlc funcle de
inLrlre a comporLamenLelor dezlrablle, eflclena lor deplznd de o serle de facLorl. ln
anumlLe, condlll chlar ;l mesa[ele de laud poL conduce la slblrea moLlvalel lnLerne a
coplllor.
Lauda ca ;l recompensa flzlc, chlar dac sunL vzuLe ca fllnd pozlLlve, uneorl, in anumlLe
condlll, poL crea premlsele unor lnLeraclunl cu mare grad de conLrol, care inLrzle sau
afecLeaz dezvolLarea auLonomle lndlvlduale a coplllor.
Lauda ca proces comp|ex de comun|carea soc|a|.Lauda nu esLe un proces de comunlcare
cu un slngur sens, de la evaluaLor la recepLor (copll, elev), cl esLe un proces complex de
comunlcare soclal, in care rolul de recepLor esLe la fel de lmporLanL ca ;l cel de evaluaLor.
rln urmare, efectu| mesa[e|or de |aud dep|nde nu doar de con|nutu| mesa[e|or c| | de

1u9

contextu| |n care se transm|te mesa[u|, de n|ve|u| de dezvo|tare | poten|a|u| de
|ne|egere a| receptoru|u| | de man|era part|cu|ar de |nterpretarea a receptoru|u|.
Cond||| care as|gur ef|c|ena mesa[e|or de |aud. Lepper ;l Penderlong (2002 ) au fcuL 30
de anl cerceLrl asupra efecLelor moLlvalonale ale mesa[elor de laud. SLudllle lor araL c
acesL lnsLrumenL esLe foarLe eflclenL dac se respecL o serle de condlll:
Mesa[ul s fle percepuL ca fllnd slncer ;l s fle formulaL speclflc,
Mesa[ul s se cenLreze pe aspecLe care sunL in conLrolul copllulul (are puLerea de a le
schlmba),
Mesa[ul s LransmlL sLandarde reallsLe ;l care poL fl aLlnse (conforme nlvelulul de
dezvolLare al coplllor),
LxlsL o serle de condlll care Lransform mesa[ul de laud dlnLr-un lnsLrumenL cu valene
moLlvalonale inLr-unul cu efecLe de submlnare a moLlvalel lnLrlnsecl.
Mesa[e de laud legaLe de acLlvlLl sau comporLamenLe care il sunL plcuLe copllulul sau il
esLe u;or s le performeze,
Mesa[e de laud legaLe de acLlvlLl pe care ;Lle de[a s le fac,
Mesa[e care focuseaz coplll pe evaluarea prln comparale cu performanele celorlall,
LfceLele moLlvalonale ale mesa[elor de laud nu se poL dlscuLa fr a lua in calcul vrsLa
coplllor ;l nlvelul lor de dezvolLare.
I|| sens|b||| |a n|ve|u| de dezvo|tare a| cop||u|u|! Coplll mal mlcl de Lrel anl au un beneflclu
dln lauda care il incura[eaz s exploreze in felul lor. CerceLrlle araL c coplll de 3 anl sunL
mulL mal incllnal s se lmpllce in sarclnl nol, provocaLoare penLru el ;l s perslsLe in
efecLuarea lor aLuncl cnd mamele lor l-au ludaL ;l incura[aL lndependena la 24 de lunl
(keley, 2000).Coplll mal marl de Lrel anl devln con;Llenl de poslbllele moLlve ale adulllor
care poL sLa in spaLele mesa[elor de laud. uac mesa[ul esLe percepuL ca fllnd neslncer,
Lendlna esLe de a-l lgnora.
Cum percep cop||| mesa[e|e de |aud |a vrsta preco|ar (3-6]7an|)?unele sLudll araL c
mesagele de laud, cu focus pe ablllLaLe sau lnLellgen (e;Ll de;LepL, e;Ll un bun
desenaLor), in cazul coplllor pre;colarl, conLrlbule la cre;Lerea moLlvalel (Penderlong,
2000.)
SLudllle experlmenLale araL c:
pre;colarll care prlmesc mesa[e de laud (aLL pe ablllLaLe ,e;Ll un bun desenaLor", cL ;l pe
sLraLegle ,al gslL o cale foarLe bun de a face acesL lucru") sunL mulL mal moLlval s se
lmpllce in acLlvlLaLea respecLlv decL cel care prlmesc un feedback neuLru (al LermlnaL de
fcuL desenul") sau nlcl un mesa[.
coplll care prlmesc mesa[e de laud pe proces (,al gslL o cale foarLe bun de a face acesL
lucru") sunL mulL mal moLlval s fac acea acLlvlLaLe pe vllLor decL cel care prlmesc pe
persoan (,e;Ll lsLe, e;Ll un bun desenaLor").

11u

coplll care prlmesc feedback generlc sau pe persoan (,e;Ll un bun desenaLor") Lrlesc un
mare dlsconforL in conLexLul in care fac gre;ell ;l au Lendlna de a evlLa s mal fac
acLlvlLaLea respecLlv dup ce apare e;ecul sau prlmele gre;ell.
coplll care prlmesc feedback speclflc (,al munclL mulL la acesL desen, al foloslL culorlle
poLrlvlLe penLru flecare oblecL") manlfesL o cre;Lere a lnLeresulul penLru acLlvlLaLea
respecLlv.
na la vrsLa de 7 anl coplll au Lendlna de ale lnLerpreLa dlrecL, adllLeram mesa[ele pe care
le aud, avnd dlflculLl in a ldenLlflca nuane (lronll, dezamglre eLc). D|ntre toate t|pur||e
de mesa[e fo|os|te, cea ma| ef|c|ent ch|ar | |a acest v|rst este |aud spec|f|c, centrat
pe efort | pe a|egerea strateg|e| de |ucru.
S|ncer|tatea perceput a mesa[u|u| de |aud este un factor esen|a| care modereaz
consec|ne|e mot|va|ona|e a|e |aude|.Mesa[u| de |aud care este perceput ca f||nd fa|s,
neadevrat poate afecta st|ma de s|ne | re|a|a cu cop||u|.Lauda neslncer poaLe fl exLrem
de lneflclen deoarece poaLe deLerlora relala cu copllul. AcesL lucru esLe valabll mal ales in
cazul coplllor mal marl de 7 anl.
Coplll poL inelege dln mesa[ul Lransmls c sunLel dezamgll sau c dorll s il manlpulal.
Lauda neslncer LransmlLe copllulul mesa[ul c nu esLe ineles de adull (Penderlong and
Lapper, 2002). AcesL Llp de lnLerpreLare apare pe msur ce coplll cresc ;l au resursele
cognlLlve care il a[uL s pun sub semnul inLrebrll moLlvele adulllor. ln acesLe momenLe
el devln senslblll la efecLele laudel neslncere.
Cnd pot cop||| s |nterpeteze mesa[u| adu|||or ca f||nd fa|s sau neadevrat?
Adulll dau frecvenL mesa[ele de laud care sunL formulaLe in Lermenl generall - ,e;Ll
lnLellgenL", daLe pe un Lon exuberanL.
Mesa[ele au formulrl la superlaLlv, de Llpul ,e;Ll scllplLor!". Cndul la slLuall in care copllul
a manlfesLaL comporLamenLe conLrare mesa[ulul daL conduce la lmedlaLa lul
desconslderare.
Mesa[ele verbale sunL in conLradlcle cu ceea ce exprlm adulLul nonverbal (nu exlsL
concordan inLre ce spune adulLul ;l ce face: mlmlca, gesLlca, comporLamenLul su).

kanouse (1981) araL c acesL Llp de mesa[ de |aud (genera|) conduce |a autocr|t|c sau |a
|ncercarea de a sabota performana v||toare pentru a rezo|va d|screpana care apare |ntre
mesa[u| de |aud | conv|nger||e persona|e despre s|ne.
ln consecln, un mesa[ de laud cenLraL pe aspecLe speclflce ale performanel nu ofer
poslblllLaLea aparllel dlscrepanel inLre ce aude copllul despre el ;l ce crede despre el. ln
funcle de modul in care au invaL s se perceap (cL de capablll, compeLenl sunL) coplll
accepL lauda care esLe in concordan cu prea lor despre slne ;l resplng mesa[ele
dlscordanLe.

111

Mesa[e|e oneste,re|a|onatecu comportamentu| | rezu|tate|e care sunt ev|dente pentru
cop|| pot s |ntreasc mot|va|a |ntr|nsec.
Manler in care coplll lnLepreLeaz slncerlLaLea unul mesa[ de laud dln parLea unul cadru
dldacLlc are legLur cu naLura relalel pe care ace;Lla o au cu cadrul dldacLlc. ln conLexLul
unel relall aproplaLe ;l slgure, mesa[ul de laud va fl percepuL ca fllnd slncer ;l uLll. Acela;l
mesa[ de laud in conLexLul unor relall confllcLuale sau neslgure poaLe fl percepuL ca fllnd
manlpulav. 8elallle coplllor cu cadrul dldacLlc pe de o parLe lnflueneaz modul de
lnLerpreLare a mesa[elor de laud Lransmlse de cadrul dldacLlc, lar pe de alL parLe ele poL fl
afecLaLe in funcle de cL de slncer esLe percepuL mesa[ul. Cordon araL c aLuncl cnd
lauda esLe percepuL ca fllnd neslncer copll slmL c adulll nu-l ineleg, ceea ce va conduce
in Llmp la deLerlorarea callLll relalel. L|psa de s|cer|tatea are consec|ne mot|va|ona|e
negat|ve.

, Lt| detept!" ], A| a|es o ca|e foarte bun de a rezo|va aceast s|tua|e,
Lauda pentru aspecte a cror sch|mbare st |n puterea mea.
ln mod naLural se crede ca mesa[ele de laud care se refer lnLellgena coplllor sau la
LalenLulul lor susln o sLlma de slne crescuL ;l o moLlvale crescuL. SLudllle au dovedlL c
acesL Llp de laud are efecLe conLrare. Carol uweck ;l colegll sl au demonsLraL acesL efecL
inLr-o serle de sLudll experlmenLale:
ALuncl cnd ludm copll penLru ablllLaLea lor (lnLellgen, LalenL eLc.) el devln mulL mal
precaul ;l evlL provocrlle ;l slLuallle nol nefamlllare, alLfel spus evlL s mal fac ceva
care l-ar puLea aduce in slLuala de e;ec ;l la plerderea evalurll pozlLlve pe care au prlmlL-o.
rln acesL Llp de mesa[, coplll ineleg c lnLellgena sau LalenLul esLe o LrsLur pe care orl o
al, orl nu o al. AcesL lucru il face s se slmL nepuLllnclo;l aLuncl cnd gre;esc. lnLrebarea
care apare esLe, care ar mal fl rosLul incercrll de a imbunLl performanele, dac gre;ellle
Lale sunL rezulLaLul llpsel de lnLellgen?

De ce a spune cop|||or c sunt detep| || face s se comporte nepotr|v|t? ln mod naLural se
crede c dac dorlm ca un copll s alb reallzrl Lrebule s il spunem c esLe ,de;LepL" .
racLlca ;l vlaa de zl cu zl ne araL c acesL Llp de mesa[ de laud are efecLe conLrare - dac
il spunem unul copll c esLe de;LepL acesL lucru il face s se comporLe nepoLrlvlL.Mal mulL
decL aLL, coplll care sunL ludal pe lnLellgen Llnd s gndeasc c lnLellgena esLe ceva
innscuL care nu se schlmb (Mueller ll al, 1998). ln consecln el se slmL nepuLlclo;l in
condlll de e;ec gndlnd c ,dac gre;e;Ll insemn c nu e;Ll lnLellgenL".Cum se expllc
acesL efecL?
Cnd ludm ablllLaLea (e;Ll de;LepL) coplll schlmb focusul de pe invare pe ldeea de a
arLa blne in ochll celorlall ;l de a prlml apreclere.

112

Coplll ludal penLru lnLellgen doresc s-;l psLreze dovada c el fac lucrurlle blne, c nu
fac gre;ell. ue;l lnllal sun blne, in esen esLe conLraproducLlv. Copll care prlmesc mesa[e
de laud pe lnLellgen au Lendlna de a evlLa slLuallle mal dlflclle ;l provocaLoare ;l prefer
lmpllcarea in sarclnl u;oare care nu il consLrng s i;l asume rlscul de a gre;l.
Mesa[ele cenLraLe pe lnLellgen fac coplll s fle foarLe lnLeresal de pozlla lor comparaLlv
cu cellall (prlmul, al dollea eLc.) ;l mal puln de invarea modulul in care poL s i;l
imbunLeasc performanele vllLoare.
ln consLrasL, coplll care sunL ludal penLru eforL prefer sarclnlle dlflclle ;l le vd ca
oporLunlLl de invare. Ll sunL mulL mal preocupal s invee nol sLraLegll de succes decL
cel care sunL cenLral pe aflarea noLelor celorlall copll.
Coplll dlfer ;l dln puncLul de vedere al modulul in care rspund la mesa[ele de laud oferlLe
de adull. ComparaLlv cu cel care prlmesc mesa[e pe eforL (,al lucraL dln greu la acesLe
probleme"), cel care sunL ludal penLru ablllLaLe manlfesL:
Lendln crescuL de a renuna la sarclnlle care umeaz unul e;ec,
rezulLaLe/performane slabe dup o slLuale de e;ec,
mare predlspozlle de a lnLerpeLa gre;lL modul in care s-au descurcaL la o sarcln,
dlspozlle crescuL de a vedea gre;eala sau e;ecul ca pe o evlden a unel lnLellgene
sczuLe,

Cnd |udm cop||| pentru |nte||gen, e| |nva s vad eecur||e ca pe o dovad a ||pse|
aceste|a.Speclall;Lll in comunlcarea eflclenL cu coplll araL c mesa[ul de laud care ofer o
evaluarea a persoanel (chlar dac esLe pozlLlv) declan;eaz copllulul o sLare de dlsconforL
(laber, Mazllsh, 1993). 1endlna naLural a coplllor esLe de a resplnge mesa[ul prlmlL sau de
a se comporLa conLrar eLlcheLel apllcaLe penLru a dovedl conLrarlul celor aflrmaLe de adulL.
Lauda pe persoan sau pe ablllLaLe (e;Ll de;LepL, e;Ll lnellgenL) pune o preslune pe copll
deoarece il foreaz s conLlnue s performeze la fel de blne, descura[nd asumarea
rlscurllor ;l reducnd auLonomla percepuL.
uln acesL cauz esLe mulL mal lndlcaL s evlLm ludarea coplllor penLru ablllLlle lor. ln
schlmb este de preferat s |udm cop||| pentru |ucrur| pe care e| pot |n mod ev|dent s |e
sch|mbecum ar fl eforLul depus sau sLraLegla foloslL.


ALrlbulreasuccesulul /e;eculul -facLor care modereaz relala dlnLre laud ;l
moLlvale.
ALrlbulrlle deLermln Llpul de conseclne moLlvalonale ale laudel. Camenll cauL s expllce
cauzele reallzrllor ;l rezulLaLelor lor in speclal in slLuall de e;ec.Modul cum i;l expllc
e;ecul ghldeaz reacllle emolonale ;l comporLamenLale fa de slne ;l fa de cellall.

11S

SLudllle araL c dup un e;ec, performanele se imbunLesc cnd coplll expllc cauza
e;eculul prln llpsa de eforL ;l Llnd s se inruLeasc cnd aLrlbulrea se face pe llpsa de
ablllLaLe. Cu alLe cuvlnLe esLe mulL mal incura[aLor penLru nol oamenll s conslderm c
e;ecul se daLoreaz eforLulul lnsuflclenL decL llpsel de ablllLl. ln prlma slLuale cauza esLe
Lemporar ;l sL in conLrolul persoanel s schlmbe ceva(ex s depun mal mulL eforL) in a
doua slLuale conLrolul esLe redus.
Cnd [udecm performana celorlall, nol Llndem s reaclonm cu mesa[e de pedeaps
doar cnd presupunem llpsa de eforL dar nu ;l cnd presupunem llpsa de ablllLll.
aradoxal, aLrlbulrea llpsel de eforL, de;l deLermln comporLamenLe de pedepslre dln
parLea celorlall pe Lermen scurL, conduce la performane pozlLlve pe Lermen lung penLru
slne (cre;Lerea performanel). ALrlbulrea pe llpsa ablllLll conduce la reacll pozlLlve dln
parLea celorlall pe Lermen scurL dar la conseclne negaLlve penLru slne pe Lermen lung
(scderea performanelor).
Coplll care prlmesc laude pe lnLellgen, cnd sunL rugal s expllce cauza penLru care au
inreglsLraL rezulLaLe slabe, aLrlbule inLr-o mare msur e;ecul llpsel de lnLellgen sau
lnLellgenel sczuLe.Coplll care au prlmlL laude pe eforL aLrlbule rezulLaLele slabe lnvesLllel
slabe de eforL. Cu alLe cuvlnLe a spune coplllor c sunL lnLellgenl sau de;Lepl il deLermln
s se vad inLr-o mal mlc msur ca fllnd lnLellgenl. Ludnd coplll c sunL de;Lepl, il
invm c performana lor esLe un LesL deflnlLlv al gradulul de lnLellgen. Coplll poL fl
incnLal la incepuL de acesL Llp de laud dar pe msur ce el se confrunL cu slLuall cu un
grad mare de dlflculLaLe, mesa[ul are efecLe conLrare.
5colarll mlcl (pna in clasa a lll-a) gndesc relala eforL - ablllLaLeinLr-un mod foarLe slmpllsL,
comparaLlv cu coplll mal marl sau adulll. ue exmplu, unll auLorl araL c pna la 9 anl, coplll
gndesc eforLul sl ablllLaLea ca fllnd una ;l aceea;l dlmenslune. Cu alLe cuvlnLe el cred c
eforLul ;l ablllLaLea lucreaz impreun penLru a produce performana, in Llmp ce coplll mal
marl cred c eforLul ;l ablllLaLea au o relale compensaLorle lar c ablllLaLea reprezlnL
capaclLaLea maxlm (CovlngLln, 1984).
ln concluzle, a le spune coplllor c sunL de;Lepl poaLe fl neproducLlv. uar asLa nu inseamn
c nu esLe lndlcaL s oferlm coplllor mesa[e de laud. Ch|ar | ce| ma| contraproduct|v t|p de
|aud este ma| |nd|cat dect absena e|. Ceea ce esLe lmporLanL esLe s evlLm s foloslm
mesa[ele de laud care deLermln coplll s evlLe lmpllcarea in slLuall dlflclle ;l
provocaLoare.

Ce a|ternat|ve avem?
Mesa[e de laud relalonaLe cu sLraLegllle foloslLe (,al gslL cea mal bun meLod de a face
asLa"),

114

Mesa[e de laud relalonaLe cu eforLul ;l perslsLena in sarcln ( ,observ c al fcuL
exerclllle, eforLul Lu a daL roade!"),
Mesa[e speclflce,
enLru a avea funcle de inLarlre a unul comporLamenL, lauda Lrebule s fle conLlngenL,
speclflc ;l slncer.

Contexte |n care mesa[e|e de |aud au consec|ne mot|va|ona|e negat|ve.
Mesa[ele de laud oferlLe copllulul pe sarclnl pe care e| |e poate performa cu uur|n poL
avea efecLe conLrare. Adesea acesLe conLexLe conduc la formarea convlngerllor depre
exlsLena unul nlvel sczuL de ablllLaLe, ceea ce pe vllLor afecLeaz moLlvala de a mal face
sarclnlle respecLlve(Meyer, 1992). Lxceple de la regul fac pre;colarll. Ll nu au ablllLlle
cognlLlve care s le permlL asemenea lnLerpreLrl. uoar coplll pesLe 6-7 anl au resurse
soflsLlcaLe care le permlL s ldenLlflce semnlflcallle soclale ale mesa[elor de laud.
Cbservallle asupra mesa[elor pe care cadrele dldacLlce le ofer elevllor la clas, araL c
lauda daL inLr-o form nepoLrlvlL (ex. relalonaL cu nlvelul de lnLellgen) sau inLr-un
conLexL nepoLrlvlL (cnd copllulul il place acLlvlLaLea sau il esLe u;or s o fac) conduce la
comporLamenLe de dependen de adulL sau de cuLarea a conflrmrll adulLulul:perslsLen
redus in sarcln, cre;Lerea comporLamenLelor de cuLarea a prlvlrll cadrulul dldacLlc
(comporLamenLe de aslgurare) ca modallLaLea verlflcarea ;l conflrmare a modulul de
performare.
loloslrea mesa[elor de laud in s|tua|| |n care cop||u| man|fest de[a un |nteres penLru
sarclna respecLlv (il face plcere s o fac) conduce la plerderea lnLeresulul penLru acea
acLlvlLaLe. ue;l esLe in regul s ludm coplll penLru ceea ce le place s fac, esLe lndlcaL s
flm aLenl la excesul de laud penLru acLlvlLlle penLru care coplll au de[a o moLlvale
lnLrlnsec (in speclal in cazul coplllor mal marl de 7 anl). Cnd coplll prlmesc de flecare daL
un mesa[ de laud penLru ceea ce de[a le place s fac, acesL lucru le reduce moLlvala
lnLern de a mal face acel lucru.
ue exemplu, lul Andrel il place s deseneze. ue flecare daL cnd deseneaz,invLoarea il
laud. ln Llmp, Andrel i;l va schlmba aLlLudlnea fa de acLlvlLaLea de desen. AceasL
acLlvlLaLe va devenl penLru copll o sarcln ;l nu o plcere, penLru c el inva s fac acea
acLlvlLaLea penLru a oblne apreclerea adulLulul ;l nu penLru plcerea lul personal. uac
lauda inceLeaz, Andrel i;l plerde lnLeresul penLru acea acLlvlLaLe.SLudllle au documenLaL
foarLe blne aceasL modlflcare de aLlLudlne care apare in cazul in care un copll prlme;Le o
recompens lmedlaL (verbal sau flzlc, de plld banl sau mesa[e de laud) de flecare daL
cnd manlfesL un anumlL comporLamenL inLr-un conLexL plcuL. leedback-ul lmedlaL
reseLeaz aLlLudlnea copllulul fa de acLlvlLaLea respecLlv (Lepper eL. Al, 2000). SLudll
recenL fcuLe de neurologl araL c recompensa soclal (lauda) ;l cea flzlc (cnd prlme;Le

11S

ceva concreL, ca de plld banl) acLlveaz acelea;l reglunl cerebrale (lzuma eL al, 2008). AsLa
lnseamn c aLL lauda cL ;l recompensa flzlc, dac sunL oferlLe daLe de flecare daL pe
aclunl penLru care copllul are de[a un lnLeres, conduc la scderea moLlvalel penLru acea
acLlvlLaLe.
Lauda || p|erde efectu| mot|va|ona| atunc| cnd este transm|s de f|ecare dat cnd
copllul face o aclune. ln acesLe condlll, copllul inva s a;LepLe s fle laudaL penLru
efecLuarea acLlvlLll respecLlve. Lauda rmne un lnsLrumenL puLernlc moLlvalonal cnd
esLe oferlL sponLan, dln cnd in cnd, inLr-un mod nea;LepLaL penLru copll.
ln concluzle asLa nu insemn c nu Lrebule s foloslm lauda penLru comporLamenLele
adecvaLe pe care coplll le manlfesL. 8ecomandarea esLe s o foloslm cu msur asLfel incL
s nu dezacLlvm sursele de moLlvale naLurale ale coplllor.
Mesa[e de |aud pr|n care cop||| |nva compara|a cu ce||a|| co|eg|: ,A| |uat cea ma|
mare not, et| pr|mu| d|n c|as, a| term|nat pr|mu|...."
La o prlm vedere pare o ldee bun s ludam coplll penLru performanele pe care le obln,
raporLndu-le la performanele celorlall copll. SunL sLudll care araL c lauda care
promoveaz comparala soclal inLre;Le moLlvala coplllor ;l lmpllcarea in sarcln (Lepper,
eL al, 2002). e de alL parLe acesLe mesa[e rldlc dou marl probleme:
ln prlmul rnd comparala soclal esLe o surs de inLrlre a moLlvalel aLL Llmp cL coplll i;l
menln sLaLuLul de copll care Lermln prlmll sau au performane foarLe bune. ln slLuallle
care nu presupun compeLlla, coplll care prlmesc frecvenL acesL Llp de mesa[ de laud i;l
plerd moLlvala. ln plus, coplll obl;null s i;l evalueze performanele prln raporLare la
cellall nu inva ablllLaLea de a face fa unul e;ec (nu inva s plard). ln slLuale de
plerdere, moLlvala de a mal face acel lucru scade foarLe mulL.
ln al dollea rnd, comparala soclal inva coplll c oblecLlvul prlnclpal esLe ,clne c;Llg
prlmul" (pozlla de compeLlle) ;l nu invarea ;l exersarea ablllLllor penLru a se descurca
mal blne.Cnd coplll au ca oblecLlv s las prlmll, el i;l plerd moLlvala lnLern penLru
sarclna respecLlv: o acLlvlLaLe devlne lnLeresanL penLru el doar in msura in care le
permlLe s demonsLreze celorlall c sunL cel mal bunl.
reocuparea de a-;l menlne sLaLulul de cel mal bunl conduce la evlLarea slLualllor
provocaLoare care sunL lmporLanLe oporLunlLl de invre. Asumarea rlsculul ;l lmpllcarea in
acLlvlLl nol cu poLenlal de invare neceslL s al ablllLaLea de a face fa e;eculul.
Comparala soclal dln pcaLe nu pregLe;Le coplll penLru a face fa e;eculul. ln loc s
invee dln gre;ell, ace;Ll copll rspund la slLuala de e;ec prln nea[uLorare (LlloL ;l uweck,
1988).

116

8|b||ograf|e

8enga, C. (2010). Curs de pslhologla dezvolLrll, unlverslLaLea 8abes 8olyal, Clu[ napoca.
8erlyne, u.8., (1963). SLrucLure and dlrecLlon ln Lhlnklng. new ?ork: Wlley.
8lvens, !. A. and 8erk, !. A., (1990). A LonglLudlnal SLudy Cf 1he uevelopmenL Cf LlemenLary
School Chlldrens rlvaLe Speech. ln Merrlll-almer uarLerly, vol. 36, no. 4, p. 443-463,
CcLober.
8rown, 8. (1973) A llrsL Language: Lhe Larly SLages. Cambrldge, Mass.: Parvard unlverslLy
ress.
Case, 8. (1983).lnLellecLual developmenL: 8lrLh Lo adulLhood, Academlc ress, new ?ork.
cobeo, l.8., (1972). ALLenLlon-geLLlng and aLLenLlon-holdlng processes of lnfanL vlsual
preferences. Chlld uevelopmenL, 43, 869-879. ue Candl, C., (2000), edlaLrlc ulsorders of
8egulaLlon ln AffecL and 8ehavlor, a 1heraplsLs Culde Lo AssessmenL and 1reaLmenL,
Llsevler, p 240-279.
Schaffer, 8. P. (2003, 2007). Copllul ca om de sLlln: Leorla lul lageL despre dezvolLarea
cognlLlv. (CaplLolul 6). lnLroducere in pslhologla copllulul. LdlLura ASC8, Clu[-napoca.
Sokolov L.n.(1969) 1he modellng properLles of Lhe nervous sysLem. ln Cole M, and
MalLzman l (eds.). A handbook of conLemporary SovleL psychology. (pp.671-704). new ?ork,
8aslc 8ooks, 1969.
vurpllloL, L. (1968). 1he developmenL of scannlng sLraLegles and Lhelr relaLlon Lo vlsual
dlfferenLlaLlon. Iootool of xpetlmeotol cbllJ lsycboloqy, 6, 632-630.
Wellman, P. M., 8lLLer, k., & llavell, !. P. (1973). uellberaLe memory behavlor ln Lhe delayed
reacLlons of very youngn chlldren. uevelopmenLal sychology, 43, 377-373.
8lrch, S. P., & Ladd, C. W. (1997). 1he Leacher-chlld relaLlonshlp and chlldrens early school
ad[usLmenL. !ournal of School sychology, 33, 61-79.
Chazan, M., Lalng, A., & Parper, C. (1987). 1eachlng flve Lo elghL year-olds. Cxford:
8lackwell.
Pamre, 8. k., & lanLa, 8. C. (2001). Larly Leacher-chlld relaLlonshlps and Lhe Lra[ecLory of
chlldrens school ouLcomes Lhrough elghLh grade. Chlld uevelopmenL, 72, 623-638.
Penrlcsson, L., & 8ydell, A. M. (2004). LlemenLary school chlldren wlLh behavlor problems:
1eacher-chlld relaLlons and self-percepLlon. A prospecLlve sLudy. Merrlll almer uarLerly,
30, 111-138.



117


MCDUL CCMUNICAkL ]I kLLA|II U8LICL


Autor|

Vas||e 1ran
Ir|na Stnc|uge|u
Adr|ana 1ran

Cupr|ns

Comun|care |nterpersona|
CblecLlvele comunlcrll
8olul comunlcrll in aLlngerea oblecLlvelor personale
1

lacLorl ce conLrlbule la meLamesa[e
8arlere in calea comunlcrll
LmpaLla
AsculLarea acLlv

ke|a|||e pub||ce | |mag|nea organ|za|||or co|are
CaLegorll de publlc lnL
ldenLlLaLea ;l lmaglnea ;colll. LlemenLe de creare ;l menlnere a ldenLlLll
lanul unel campanll de relall publlce
lanul ca lnsLrumenL de lucru in cadrul campanlllor de relall publlce



1
Textul este adaptat dup# Sue Knight, Tehnicile program#rii neuro-lingvistice, Ed. Curtea Veche,
Bucure$ti 2004

118

Comun|care |nterpersona|

CblecLlvele comunlcrll


Crl de ciLe orl scrlem sau vorblm, incercnd s convlngem, s expllcm, s lnfluenm, s
educm, sau s indepllnlm orlce alL oblecLlv prln lnLermedlul procesulul de comunlcare,
urmrlm inLoLdeauna paLru scopurl prlnclpale:
S flm recepLal (auzll sau clLll)
S flm inele;l
S flm accepLal
S provocm o reacle (o schlmbare de comporLamenL sau de aLlLudlne)

Comunlcarea esLe deflnlL ca fllnd procesul de LransmlLere ;l prlmlre a mesa[elor. ALuncl
cind vorblm sau scrlem, LrlmlLem mesa[e, cind asculLm sau clLlm, prlmlm mesa[e. ue
asemenea, LrlmlLem ;l mesa[e nonverbale, prln llmba[ul corpulul ;l prln alLe
comporLamenLe. 1oL ceea ce facem (chlar ;l fapLul c nu facem nlmlc) comunlc ceva. nu
puLem s nu comunlcm.
loloslm cuvlnLele penLru a reprezenLa ldelle care exlsL in mlnLea noasLr. A aLrlbul sensulul
un cuvinL de nume;Le codlflcare. CellalL aLrlbule sens cuvlnLelor foloslLe. AcesL proces esLe
cunoscuL ca decodlflcare. vrel ca cellalL s aLrlbule acela;l sens ca ;l nol mesa[ulul care l-a
fosL Lrlmls. lar cand credem c acesL lucru s-a inLimplaL, in general avem senLlmenLul
reu;lLel. Ma[orlLaLea acLelor de comunlcare sunL reu;lLe. Cu LoaLe acesLea esLe lmporLanL s
lnem mlnLe c mesa[ul Lrlmls nu e nlclodaL ldenLlc cu cel prlmlL. Lxperlenele oamenllor
sunL dlferlLe. nu au nlclodaL exacL acela;l sens penLru dol oamenl. 8lneineles, cu ciL
dlferenele sunL mal marl, cu aLiL exlsL mal mulLe ;anse s nu alb loc comunlcarea.


8olul comunlcrll in aLlngerea oblecLlvelor personale
2


Ceea ce spunem conLeaz puln in comparale cu modul in care o spunem, lndlferenL de
canalul la care apelm penLru a LransmlLe cuvlnLele. lnfluenam prln comunlcare, fle
foloslnd un llmba[ care s-l lase pe lnLerlocuLor rece ;l nelnLeresaL, fle alegem un llmba[ care
il deschlde lnlma ;l mlnLea ;l pe care il conslder convlngLor.
LlngvlsLul noam Chomsky a dlsLlns dou nlvelurl ale llmba[ulul:

2
Textul este adaptat dup# Sue Knight, Tehnicile program#rii neuro-lingvistice, Ed. Curtea Veche,
Bucure%ti 2004

119

SLrucLura de suprafa - ceea ce spunem, nou in;lne sau alLora
SLrucLura de adinclme - inelesul profund a ceea ce spunem, conlnind lnformala ce nu esLe
nlcl exprlmaL, nlcl ;LluL in mod con;LlenL.
lnLre sLrucLura de adinclme ;l cea de suprafa a llmba[ulul se poL peLrece o serle de lucrurl:
lnLenla comunlcrll se poaLe s fl fosL plerduL sau modlflcaL in procesul converslel unela
in cealalL. Cu ciL ceea ce spunem se poLrlve;Le mal mulL cu ceea ce credem, cu aLiL mal
coerenL ne esLe mesa[ul ;l cu aLiL mal blne vom comunlca ;l ne vom indepllnl scopurlle ;l
rolul, lndlferenL de conLexL.
ueslgur, nol nu foloslm numal cuvlnLe penLru a comunlca. ue ciLe orl comunlcm, nol
LrlmlLem in exLerlor mesa[e ;l prln lnLermedlul alLor ml[loace. Chlar aLuncl cind nu scrlem
sau vorblm, nol LoLu;l comunlcm ceva, uneorl nelnLenlonaL, prln aspecLele nonverbale ale
comunlcrll (expresle, gesLurl, pozlla corpulul, orlenLarea, proxlmlLaLea, aspecLul exLerlor,
aspecLele non verbale ale vorblrll, aspecLele nonverbale ale scrlsulul. Ansamblul
elemenLelor non-verbale ale comunlcrll esLe uneorl numlL meLacomunlcare (cuvinLul
grecesc meLa inseamn dlncolo sau ln plus). MeLacomunlcarea esLe decl ceva dlncolo de
comunlcare ;l Lrebule s flm LoLdeauna con;Llenl de exlsLena sa. ln speclal, prln
meLacomunlcare se LrasmlLe sLrucLura de adinclme a llmba[ulul. 1rebule s subllnlem c
meLacomunlcarea esLe foarLe lmporLanL, consLlLulndu-se in chel penLru asculLLor care il
a[uL s lnLerpreLeze ceea ce spunel. Mal mulL, el va prelua inelesul mal degrab dln
meLacomunlcare deciL dln cuvlnLele auzlLe, in speclal cind una spunel ;l alLa facel.
uac dorlna noasLr esLe s LransmlLem meLamesa[e ,snLoase", cu alLe cuvlnLe, s creem
lmpresla pe care o dorlm asupra alLor oamenl, exlsL ciLeva convlngerl care vln in a[uLorul
acesLela.
Mal inLil, semnlflcala comunlcrll noasLre reprezlnL efecLul pe care il produce. uac dm
vlna pe alll penLru fapLul c nu au ineles ceea ce nol am lnLenlonaL s spunem, nu vom
reu;l s avem lnfluena pe care o dorlm. und vlna pe alll, renunm la poslblllLaLea de a ne
sporl gradul de con;LlenLlzare, de senslblllLaLe ;l flexlblllLaLe. Ceea ce oblnem esLe
rezulLaLul dlrecL a ceea ce facem, a ceea ce spunem ;l a felulul in care le ducem la capL pe
acesLea dou. A crede c efecLele acLelor noasLre sunL rezulLaLul dlrecL al acLelor noasLre
inseamn s flm deschl;l la o invare conLlnu. 1oL ceea ce nl se inLimpl, flecare reacle pe
care o oblnem esLe rezulLaLul acLelor noasLre ;l a felulul in care le indepllnlm. SlLuala
opus esLe aceea in care auzlm pe clneva spunnd lucrurl de genul: ,LsLe vlna el" sau ,asLa
esLe percepla La" (ca ;l cand ar fl gre;lL) sau ,nu esLe problema mea" (cnd clneva
reacloneaz negaLlv fa de dumneavoasLr.)
ln al dollea rnd, flecare lndlvld are o perceple unlc asupra lumll. uLem merge pn acolo
inciL s spunem c nu exlsL reallLaLe, cl doar perceple: experlenele noasLre sunL fllLraLe
prln lnLermedlul slmurllor - chlar aceasL fllLrare esLe unlc in cazul flecrula. AcesL aspecL

12u

nu face ca percepla unel persoane s fle corecL ;l a alLula nu, pur ;l slmplu sunL dlferlLe.
SunLem dlferll dln mulLe puncLe de vedere. uorlnd s explorm ;l s invm dln acesLe
dlferene, in cele dln urm vom inva s cooperm ;l s Lrlm impreun. lnvm s-l
accepLm pe cellall oamenl drepL clne sunL ;l penLru ceea ce sunL.
ALuncl cand ne confrunLm cu o dlferen de perceple inLre nol ;l cellall, cel mal adesea
reacla naLural esLe s cuLm alLe percepll care s se poLrlveasc cu a noasLr. ln acesL fel
ne conflrmm harLa pe care ne-am fcuL-o nou in;lne despre lume, dar aceasLa nu ne va
conduce la invarea a ceva nou. numal impoLrlvlndu-ne acesLor Lendlne naLurale ;l
permlindu-ne s invm dln dlferen ne puLem dezvolLa ;l sporl lnfluena.

oslblllLaLea ca un acL de comunlcare s nu fle reu;lL exlsL in orlce slLuale. ln ;coal,
profesorll sunL preocupal s predea lecllle ;l nu au Llmp penLru a fl aLenl la modul in care
elevll percep comunlcarea. ueseorl, profesorll sunL mal lnLeresal de indepllnlrea unel
sarclnl deciL de acordarea unul Llmp supllmenLar penLru a se aslgura c mesa[ele lor sunL
bune. 5l apol, clne ;Lle ce anume face ca un mesa[ s fle reu;lL? Mull cred c, aLiLa vreme ciL
mesa[ul esLe comunlcaL, el esLe reu;lL. Cu LoaLe acesLea, mull alll sunL con;Llenl de fapLul
c un acL de comunlcare reu;lL lmpllc mal mulL deciL slmpla LransmlLere a mesa[ulul cLre
cellall.


lacLorl ce conLrlbule la meLamesa[e

un meLamesa[ esLe suma mal mulLor facLorl, ca de exemplu:
8osLlrea la momenLul poLrlvlL a ceeea ce avem de spus
lmpre[urrlle in care facem aflrmala
Medlul pe care-l foloslm
Ce purLm
Cradul in care foloslm llmba[ul ;l sensurlle preferaLe de audlLorlul lnL
Ce nu se spune
Ce se presupune dln ceea ce spunem
MeLaforele pe care le foloslm
Convlngerlle noasLre ;l modul in care le comunlcm
Con;LlenLlzarea ;l senslblllLaLea noasLr in ce prlve;Le nevolle alLora.





121

8arlere in calea comunlcrll

LxlsL o mulLlLudlne de facLorl care poL cauza probleme ;l de care Lrebule s flm con;Llenl
penLru a le dep;l sau penLru a le mlnlmlza efecLul.
D|ferene de percep|e - modul in care nol prlvlm lumea esLe lnfluenaL de experlenele
noasLre anLerloare, asLfel c persoane de dlferlLe virsLe, nalonallLl, culLurl, educale,
ocupale, sex, LemperamenLe eLc vor avea alLe percepll ;l vor lnLerpreLa slLuallle in mod
dlferlL. ulferenele de perceple sunL deseorl numal rdclna mulLor alLe barlere de
comunlcare.
Conc|uz|| grb|te - deseorl vedem ceea ce dorlm s vedem ;l auzlm ceea ce dorlm s auzlm,
evlLind s recunoa;Lem reallLaLea in slne. AceasLa ne poaLe duce la ceea ce se spune ,a face
dol plus dol s dea clncl".
Stereot|pur| - invind permanenL dln experlenele proprll, vom inLimplna rlscul de a LraLa
dlferlLe persoane ca ;l cind ar fl una slngur: ,uac am cunoscuL un lnglner, un docLor, un
malsLru eLc) l-am cunoscuL pe Lol"
L|psa de cunoatere - esLe dlflcll s comunlcm eflclenL cu clneva care are o educale
dlferlL de a noasLr, ale crel cunosLlne in legLur cu un anumlL sublecL de dlscule sunL
mulL mal reduse. ueslgur, esLe poslbll, dar neceslL indeminare dln parLea celul ce
comunlc: el Lrebule s fle con;LlenL de dlscrepana inLre nlvelurlle de cunoa;Lere ;l s se
adapLeze in consecln.
L|psa de |nteres - una dln cele mal marl barlere ce Lrebule dep;lL esLe llpsa de lnLeres a
lnLerlocuLorulul fa de mesa[ul dumneavoasLr. 1rebule s v a;LepLal ;l la aceasL
poslblllaLe. 5l orlcum sunLem mal lnLeresal de problemele noasLre deciL de ale alLora. Acolo
unde llpsa de lnLeres esLe evldenL ;l de ineles, Lrebule s aclonal cu ablllLaLe penLru a
dlreclona mesa[ul dumneavoasLr asLfel inciL s corespund lnLereselor ;l nevollor celul ce
prlme;Le mesa[ul.
D|f|cu|t| de expr|mare - uac sunLel emlLorul ;l avel probleme in a gsl cuvlnLe penLru
a exprlma ldelle, aceasLa va fl in mod slgur o barler in comunlcare ;l lnevlLabll Lrebule s v
imbogll vocabularul (cea mal buna meLod esLe, deslgur, lecLura). Llpsa de incredere,
care, de asemenea, poaLe cauza dlflculLl de comunlcare poaLe fl invlns prln pregLlre ;l
planlflcarea aLenL a mesa[elor.
Lmo||- emoLlvlLaLea emlLorllor ;l recepLorllor de mesa[e poaLe fl o barler. Lmola
puLernlc esLe rspunzLoare de blocarea aproape compleL a comunlcrll. C meLod de a
impledlca acesL bloca[ consL in evlLarea comunlcrll aLuncl cind sunLel afecLaL de emoll
puLernlce. AcesLe sLrl v poL face lncoerenL sau poL schlmba compleL sensul mesa[elor
Lransmlse. 1oLu;l, uneorl, cel care prlme;Le mesa[ul poaLe fl mal puln lmpreslonaL de o

122

persoan care vorbe;Le fr emole sau enLuzlasm, conslderind-o pllcLlslLoare - asLfel c
emola poaLe devenl un caLallzaLor al comunlcrll.
ersona||tatea - nu numal dlferenele dlnLre Llpurlle de personallLl poL cauza probleme, cl,
adeseorl, proprla noasLr perceple a persoanelor dln [urul nosLru esLe afecLaL ;l, ca
urmare, comporLamenLul nosLru lnflueneaz pe acela al parLenerulul comunlcrll. AceasL
,clocnlre a personallLllor"esLe una dlnLre cele mal frecvenLe cauze ale e;eculul in
comunlcare. nu inLoLdeauna sunLem capablll s lnfluenm sau s schlmbm personallLaLea
celullalL, dar, cel puln, Lrebule s flm pregLll s ne sLudlem proprla persoan penLru a
observa dac o schlmbare in comporLamenLul nosLru poaLe genera reacll saLlsfcLoare.

Ace;Lla sunL doar ciLlva facLorl care poL face comunlcarea mal puln eflclenL, sau chlar s
e;ueze compleL. oLenlalele barlere de comunlcare nu deplnd numal de nol, respecLlv de
emlLor ;l recepLor, cl ;l de condlllle de comunlcare pe care Lrebule nu numal s le
cunoa;Lem, cl ;l s incercm s le conLrolm, penLru ca procesul comunlcrll s capeLe
;ansa de a fl eflclenL.

`%2&4% 5( 4&2$*(J$&
ltlvll io jotol Jomoeovoostt ocom. cote soot elemeotele cote v iocoojoot? ltlo ce se
cotoctetlzeoz meJlol Jomoeovoostt iocoojottot? ste mo,teolt? lot Joc Jo, ce Jeclzll ol
loot fle peotto o-l occepto fle peotto o-l scblmbo? o ce seos este meJlol Jomoeovoostt o
metofot peotto tlpotele pe cote le folosll io vloo voostt? o ce fel occeptoteo soo
lofloeooteo o ceeo ce v iocoojoot soot slmbollce peotto Jeclzllle pe cote le lool co ptlvlte
lo olte slsteme mol motl Jlo cote focel potte?- Je exemplo ecblpo, otqoolzolo, fomlllo?
CooJll-v lo tot ceeo ce ol fcot ostzl, pio io ocest momeot. ltlo ce ooome ol fost oo
exemplo peotto olll?
CioJll-v lo o petsooo pe cote ol iotilolt-o teceot ,l ole ctel votbe oo se pottlveoo co
foptele. ce efect o ovot ocest locto osopto Jomoeovoostt?
CooJltl-v lo o petsooo ole ctel votbe coloclJeoo co foptele. ce efect o ovot ocest locto
osopto Jomoeovoostt?

LmpaLla
3


Lmpat|a este apt|tud|nea de a f| cont|ent, de a |ne|ege | de a aprec|a sent|mente|e |
g|ndur||e a|tora. Lmpat|a |nseamn s v ,acorda|" (s f|| sens|b|||) |a ce, cum | de ce
oamen|| s|mt | g|ndesc aa cum o fac. Aceasta |nseamn a f| capab||| s-| ,c|t|m d|n punct

3
Textul a fost adaptat din Steven J. Stein, Howard E Book, For!a inteligen!ei emo!ionale, Bucure%ti,
Editura Allfa, 2003

12S

de vedere emo|ona|" pe ce||a|| oamen|. Camen|| care posed astfe| de ca||t| || arat
|nteresu| fa de a||| | sunt preocupa| de s|tua|a |or.

ln esen, empaLla esLe apLlLudlnea de a vedea lumea dln perspecLlva unel alLe peroane,
capaclLaLea de a v acorda la modul cum ginde;Le ;l slmLe alLclneva in legLur cu o anumlL
slLuale - lndlferenL cum dlfer acesL mod de proprla voasLr perceple. LsLe o unealL de
comunlcare lnLerpersonal exLrem de puLernlc. Cind facel o aflrmale plln de empaLle,
chlar ;l in ml[locul unel dlscull de alLfel LenslonaLe sau anLagonlce, schlmbal echlllbrul.
AsLfel, un schlmb agreslv ;l [enanL devlne o allan plln de colaborare. Cind o relale esLe o
colaborare eflclenL, v mrll capaclLaLea de a oblne ceea ce dorll sau ceea ce avel
nevole de la cealalL parLe. enLru c, orlcum, nlmenl nu va va da ceea ce dorll dac se
slmLe neineles sau aLacaL. ln acel caz al fl prlvlL cu neincredere sau suprare. rln conLrasL,
de flecare daL cind cellall slmL c sunLel in acord cu el, se slmL moLlval. LegLura
emolonal dlnLre puncLele voasLre forLe se inLre;Le ;l cealalL persoan poaLe lucra mulL
mal u;or cu vol ;l nu impoLrlva voasLr.
enLru o unealL aLiL de puLernlc, empaLla nu esLe uLlllzaL suflclenL de blne. ln legLur cu
empaLla exlsL in prlnclpal Lrel concepll eronaLe care il impledlc pe mull oamenl s o
Lransforme in avanLa[ul lor.
ln prlmul rind, oamenll confund de cele mal mulLe orl empaLla cu comporLamenLul amabll
- cu declarall generale, pollLlcoase ;l plcuLe.
ln al dollea rind, mull oamenl confund empaLla cu compaslunea, dar acesLea sunL de fapL
desLul de dlferlLe. ue fapL, compaslunea il pune pe vorblLor in prlm plan, fcindu-l s-;l
exprlme reacllle ;l senLlmenLele prlvlnd slLuala unel alLe persoane. ueclarallle pllne de
empaLle incep mereu cu cuvinLul ,Lu" - de exemplu: ,probabll c Lu Le slml sau ginde;Ll
(inLr-un anumlL mod)". ueclarallle pllne de compaslune incep de oblcel cu ,eu" sau ,al
meu" ;l reflecL de oblcel perspecLlva vorblLorulul.
ln al Lrellea rind, unll oamenl cred c, fcind o declarale plln de empaLle, vor oferl
aparena unul acord sau aprobrll pozllel unel alLe persoane, cind de fapL el sunL impoLrlva
acesLel pozlll. nu esLe a;a. LmpaLla esLe pur ;l slmplu recunoa;Lerea fapLulul c ;l parLea
cealalL are un puncL de vedere. Lxprlmind empaLle, admlLel exlsLena el, fr al pune la
indolal valablllLaLea.
uln neferlclre, empaLla esLe lsaL deseorl de-o parLe deoarece, cind avem mal mulL nevole
de ea, sunLem cel mal puln deschl;l cLre ea - respecLlv, aLuncl cind sunLem supu;l
sLresulul, neinelegerll, sunLem lrlLal sau ne aprm. ln asLfel de momenLe, comenLarllle
noasLre reflecL in mod auLomaL perspecLlva pe care o avem. ne grblm s ne aprm
pozlla, s ne argumenLm comporLamenLul ;l s aLacm aLlLudlnea unel alLe persoane. lar

124

aceasLa, la rndul el, reacloneaz in acela;l mod. 8ezulLaLul esLe o escaladare emolonal
care in flnal esLe conLraproducLlv penLru Lol cel lmpllcal.


1repte pentru a f| empat|c|

1|ne|-v emo|||e |n fru
uac sunLel incllnal cLre un LemperamenL luLe - a;a cum sunLem Lol in anumlLe
momenLe - ce-ar fl s v lual LemperaLura emolonal inalnLe ca aceasLa s a[ung la ro;u?
AcesL lucru poaLe fl uLlllzaL pe posL de radar sau de slsLem de averLlzare care s v indrume
in lnLeraclunlle cu cellalal, oferlnd semnale care s v permlL s recunoa;Lel mal blne
proprlul medlu.
ln loc s reaclonal, oprll-v ;l gindll-v pre de o secund, reflecLind mal ales la naLura
comporLamenLulul celullalL.
Alcl esLe o provocare dubl: s uLlllzm con;Lllna de slne penLru a ne calma sLarea de
lrlLablllLaLe crescind, de a ne relne lmpulsurlle ;l de a reaclona rezonabll in faa
lnsLlgrllor ;l de a apela la empaLla dln nol penLru a inelege pozlla celellalLe persoane.

une| |ntrebr| ,scormon|toare"
ueslgur, empaLla (sau orlce componenL a lnLellgenel emolonale) nu esLe o bagheL
maglc. uac una dln parl exprlm empaLle nu inseamn c o inLilnlre poaLe lua o Lurnur
favorabll. ue fapL, suprarea celellalLe peroane esLe poslbll s creasc pe momenL. 5Lllnd
c clneva il imprL;e;Le puncLul de vedere, acea persoan s-ar puLea slml mal in largul su
s-;l deschld lnlma in prlvlna exprlmrll senLlmenLelor de neplcere sau [lgnlre. uac
exlsL o aLmosfer de neincredere sau un dezechlllbru lerarhlc ar puLea fl ;l mal dlflcll s va
uLlllzal empaLla.
LsLe LenLanL s credem c dac ;Llm o persoan desLul de blne puLem s facem o apreclere
relaLlv exacL cu prlvlre la senLlmenLele pe care esLe poslbll s le alb ;l in prezenL. uar esLe
o gre;eal s presupunem prea mulLe despre o persoan - fle sLrln sau prleLen. laL de ce
,inLrebrlle scormonlLoare" sunL un preludlu lmporLanL in exprlmarea empaLlel. AcesLea
descoper emollle cele mal ascunse ale unel persoane, sollclLindu-l s ofere mal mulLe
lnformall, care permlL formularea unul rspuns. 8spunsul la acesLe inLrebrl nu poaLe fl un
slmplu da sau nu. Lle sunL personale ;l deschlse, de;l sunL foarLe des generale ;l nespeclflce.
Cum Le-al slmlL (sau ce al crezuL) despre asLa, ce al fl dorlL s se fl inLmplaL?
enLru a exprlma empaLla, Lrebule s scoaLel la lveal ;l s fll foarLe aLenl la dou Llpurl de
lnformall: cuvlnLele pe care o alL persoan le uLlllzeaz penLru a descrle gindurl ;l
senLlmenLe ;l cele uLlllzaLe penLru descrlerea dorlnelor ;l a;LepLrllor.

12S

AceasL capaclLaLe de a pune inLrebrl care s indeprLeze schlmbul de preocuprl
superflclale v a[uL penLru a v concenLra pe o inelegere mal profund a perspecLlvel
celullalL, mal ales dac dlfer de proprla voasLr conceple.

Concentra|-v pe perspect|va sub|ect|v a ce|u||a|t
A fl cu adevraL empaLlcl inseamn s v concenLral pe perspecLlva sublecLlv a celullalL. C
asculLare plln de empaLle, asculLarea acLlv, esLe puLernlc deoarece v ofer lnformall
clare cu care s lucral. ln loc s v prolecLal proprla auLoblografle ;l s presupunel
gndurl, senLlmenLe, moLlve ;l lnLerpreLrl, avel de-a face cu reallLaLea dln mlnLea ;l
sufleLul unel alLe persoane.


NK&'3$J$$

1-*7&/(5-('&
Avel tbJote s oscoltol ceeo ce v spoo olte petsoooe? oeleqel cotect ceeo ce v spoo
ocesteo ioolote Je o le tspooJe? keloel, io ocest momeot este lmpottoot s Jeveoll oo fel
Je losttomeot oeotto Je ioteqlsttote. No este momeotol s v lmpooel ptoptlo vetslooe o
ceeo ce vl se spooe soo s lotetveoll co ofltmoll Jespte ptoptllle voostte seotlmeote,
qoJotl ,l oploll.
loto mol jos ptezeotot oo exemplo, bottil, Jlo qtopol Je tspoosotl, cote soot empotlce ,l
cote oo.
oc locopobll s stpioeosc ptoqtomol Je colcolotot, Mltceo se ioJteopt spte vol peotto o
ttelo oot io oceeo,l zl cotioJ sptljlo ,l ioJtomote, JeclotioJ. oc oo pot s-ml Joo seomo
com fooclooeoz ptoqtomol sto ofotlslt. l vol loctol lo el co otito o,otlo!
lo cote vol tspooJel.
o tot ce focl e,tl o,o Je iocet?
O s-l iovel. lo iocepot ,l eo om ovot cevo ptobleme
ltoqtomele osteo pot fl cblot ftosttoote ooeotl ,l te foc s ctezl c o-ol s le mol pol iovo
olcloJot. uot oo-l foce ptobleme, co tlmpol o s fle mol o,ot.
uoeotl ptoqtomele soot o,o Je compllcote c-l vloe s Jol co ozvitllto co colcolototol. uot
iocet iocet o s fle mol o,ot.
tlo com este cioJ oo teo,e,tl s-l ioeleql Je ptlmo Jot. lo iocepot etom ,l eo spetlot.
kspoosotlle c ,l J soot empotlce. Ambele copteoz seotlmeotol Je ftosttote pe cote il slmte
Mltceo.

126

kspoosol o este oo comeototlo teoJeolos cote exptlm seotlmeotele voostte Jespte moJol
com Mltceo opeleoz Jlo ooo lo vol ,l oo copteoz seotlmeotele, qioJotlle soo
compottomeotol ocestolo.
kspoosol b oo este olcl el empotlc, mol Jeqtob este oo tospoos pllo Je composlooe ,l
coovloqete. loote fl Je ojotot, Jot oo este empotlc.
kspoosol e, Je,l este bloe Jlteclooot, io seosol c este oo tspoos llol,tltot, este Jot Jlo
petspectlvo votbltotolol ,l oo Jlo petspectlvo lol Mltceo. l ocest tspoos votbe,te mol molt
Jlott-o petspectlv pllo Je composlooe Jecit Je empotle.

S&4&
o qeoetol, oscoltol-l mol molt pe celloll. uoc cooslJetol c seotlmeotele ,l ptetlle colvo
oo voloote peotto vol, oslqotol-v c ol ioeles cotect ceeo ce spooe petsoooo io cooz.
oolote Je o v iotilol co cloevo lmpottoot peotto vol, pteqtll-v qioJlJo-v cote soot
o,tepttlle voostte Je lo tespectlvo petsooo. lll qoto ,l peotto poslbllltoteo co oceste
o,tepttl s fle etooote. cote ol Jotl s fle tezoltotol iotloltll? o ce ospecte ol Jotl s ,tll
mol molte Jespte petsoooo io cooz?
o tlmpol iotiloltll cooceottol-v pe ceololt petsooo. lsttol cootoctol vlzool ,l fll footte
oteol lo exptesllle foclole ,l lo llmbojol ttopolol so. vetlflcol lotetptettlle voostte co
ptlvlte lo ceeo ce se iotmpl, pooioJ iottebtl Je qeool vtel s spooel c....?
uop iotilolte, ttecel io tevlst tezoltotele. ce ol iovot Jespte petsoooo tespectlv? ce
otltoJloe o ovot oceo petsooo io ptlvloo loctotllot cote soot lmpottoote peotto vol? ce
loctotl soot lmpottoote peotto eo? com potel folosl iott-o vlltoote telole ceeo ce tocmol ol
iovot? com ol ptoceJot co s-l Jol Je ioeles celellolte petsoooe ce ptete ovel Jespte
eo?


AsculLarea acLlv
4


ln cele mal mulLe cazurl, oamenll deln o bun experLlz in domenll speclflce ;l o slab
pregaLlre in comunlcare.
Camenll peLrec mal mulL de 80 dln perloada de veghe foloslnd ablllLl slmple de
comunlcare precum:
Scrlerea
ClLlrea
vorblrea
AsculLarea

4
Textul este adaptat dup# Nicki Stanton, Comunicarea, Ed &tiin'# %i Tehnic#, Bucure%ti, 1995

127

40 dln sLarea de veghe o reprezlnL doar asculLarea, cu LoaLe c Llndem s dm puln
aLenle asculLrll, ca parLe a unul proces de comunlcare. Mal mulL, oamenll reln doar 23
dln ceea ce aud.
LxlsLa mal mulLe moLlve care poL expllca acesL fapL:
AsculLarea esLe conslderaL o acLlvlLaLe paslv ;l nu incercm s ne concenLram o perload
mal lung de Llmp ,
Ca medle, oamenll oamenll vorbesc cu aproxlmaLlv 130 de cuvlnLe pe mlnuL, in Llmp ce
fluxul nosLru menLal esLe in [ur de 300 de cuvlnLe pe mlnuL. MlnLea noasLra are Lendlna s
dep;easc ceea ce esLe spus sau, pur ;l slmplu, plecm adesea la ,o pllmbare menLal",
gindlndu-ne la alLe lucrurl ,
ln momenLul in care ne pregaLlm s asculLam, nu obl;nulm s ne clarlflcm mlnLea, asLfel c
,zgomoLele" dln proprlul nosLru slsLem ne lmpledlc s asculLm sau dlsLorsloneaza ceea ce
esLe spus ,
Chlar ;l asculLaLorul esLe incercaL de dlferlLe emoll, asLfel c ablllLaLea sa de a asculLa esLe
afecLaL ,
Ca ;l asculLLorl, uneorl sunLem preocupal mal mulL de ceea ce dorlm nol s spunem, asLfel
incL ne concenLram mal mulL pe acesL lucru, decL pe ceea ce nl se spune.
ercepla asculLLorulul poaLe fl dlferlL de percepla vorblLorulul, asLfel c poaLe aprea o
lnLerpreLare LoLal dlferlL a lnformalel.

8arlere in asculLare:

8arlere in asculLare lncearc s
1u gnde;Ll c ;Lll de[a ceea ce au de
gnd s spun ;l facl presupozlLll asupra
acesLul lucru
lncearc s-l ll mlnLea deschls ;l s al o
aLlLudlne pozlLlv. Spune-l le insul c
persoana respecLlv are ceva nou ;l
lnLeresanL de spus.
L;Ll dornlc s-l spul prerea. S-ar puLea
s slml c momenLul prlelnlc va Lrece
fr ca Lu s-l spul puncLul de vedere,
sau s crezl c lnLervenla La esLe foarLe
lmporLanL
ConcenLreaz-Le pe ceea ce spun cellall
sl pe ceea ce fac. noLeaz-l pe scurL ceea
ce vrel sa spul, asLfel incL s nu Le
ingrl[orezl c vel ulLa.
1e gande;Ll la alLceva ln mod lnLenlonaL indeprLeaz dln
mlnLe LoaLe celelalLe gndurl


128

Cum ne puLem imbunLl asculLarea?uesLul de slmplu, prln punerea in conLacL a
emlLorulul mesa[ulul cu recepLorul penLru a crea o comunlcare bldlreclonal. 1ehnlca
reallzrll acesLul proces se nume;Le oscoltote octlv.
AsculLarea acLlv esLe o apLlLudlne care poaLe fl dezvolLaL pn la un nlvel foarLe inalL, dar :
Lrebule s flm convln;l c esLe apLlLudlne lmporLanL
Lrebule s accepLam c nol nu sunLem aLL de bunl la asLa in prezenL - esLe unul dlnLre cele
mal bune exemple de apLlLudlnl fa de care cel mal mulLl dlnLre nol au un grad inalL de
lncompeLen de care nu sunL con;Llenl
nol Lrebule s flm pregLll s pracLlcm asculLarea acLlv- dln ferlclre, flecare lnLeraclune
ne d poslblllLaLea de a face acesL lucru, dar lual in conslderare ;l c exerclllle poL s
grbeasc procesul de invare.

ModallLl prln care v puLel imbunLl apLlLudlnlle de asculLare :

Ac|une Mot|va|e
1rebule s-l pese de asLa penLru a dorl
simbunLe;Ll
lr aceasL moLlvale, inLreaga munc
va reprezenLa un eforL prea mare depus
in zadar
lncerc s ldenLlflcl un loc llnlsLlL in care
s conversezl
S-l menll ;lrul gindurllor esLe dlflcll
dac apar barlere de concenLrare
lll pe deplln con;LlenL de proprllle Lale
presupozlll ;l pre[udecl
AsLfel lncL s nu v lasal lnfluenal de
ele
lll foarLe aLenL la ceea ce se spune nu-l inLrerupe asculLarea in scopul
pregLlrll unel lnLervenll parLlculare
lll aLenL la cuvlnLele care poL fl
lnLerpreLaLe negaLlv ;l care poL conduce
la reacll neconLrolaLe sau la reacll
sLereoLlpe
Lxemple de acesL Llp sunL ;ovlnlsm
masculln, femlnlsm, eLc
nu-l permlLe le insul s mergl cu
ralonamenLul inalnLe de ceea ce spune
vorblLorul
nu incerca s conslderl c de[a al ineles
despre ce esLe vorba
La anumlLe lnLervale, incearc s
parafrazezl ceea ce vor s spun oamenll
Cferll-le vorblLorllor oporLunlLaLea de a
;Ll ceea ce credel dumneavoasLr c
spun el
CuLal cuvlnLe chele dac al plerduL
;lrul conversalel
AceasLa se inLmpl in parLlcular dac
vorblLorul vorbesLe mulL sau are Lendlna
de a baLe cmpll

129

nu inLrerupel penLru a cere clarlflcrl,
sau s punel inLrebrl plecnd de la
deLalll nesemnlflcaLlve sau lrelevanLe
uLel inLreba acesLe deLalll aLuncl cnd
vorblLorul i;l inchele lnLervenla

Ltape|e ascu|tr|| act|ve:
A LrlmlLe un mesa[
8 prlme;Le mesa[ul. AceasLa presupune ca recepLorul s se concenLreze asupra a ceea ce
esLe spus
8 spune ceea ce a ineles fr a face eva|ur|
A fle esLe de acord cu reformularea lul 8, fle emlLe dln nou mesa[ul
AcesL proces esLe repeLaL pn cnd ambele prLl ;l-au insu;lL semnlflcallle mesa[elor

1ehn|c||e ascu|tr|| act|ve
Cele dou Lehnlcl care ne poL a[uLa s devenlm mal compeLenl in asculLarea acLlvsunL
rezumarea ;l ref|ectarea:

kezumarea.AceasLa se refer la parLea de conlnuL a mesa[ulul ;l presupune s-l spul
emlLorulul ceea ce inelegl Lu dln mesa[ul lul. AceasL parafrazare poaLe avea loc la
lnLervale regulaLe ;l are urmLoarele avanLa[e:
verlflc gradul de inelegere
Cfer oporLunlLl penLru clarlflcrl
ArLnd vorblLorulul c al asculLaL ceea ce a spus, v demonsLral asLfel lnLeresul
Cfer vorblLorulul feed-back asupra a cL de blne a fosL exprlmaL mesa[ul

kef|ectarea.AceasL Lehnlc esLe ca ;l cum al lne o ogllnd in faa vorblLorulul, reflecLnd
frazele pe care le auzll. AsLfel cre;Le clarlLaLea dlalogulul ;l permlLe vorblLorulul s ;Lle c il
auzll. uLel reflecLa lnformala sau senLlmenLele. ln ulLlmul caz, recunoa;Lerea
senLlmenLelor vorblLorulul cre;Le empaLla dlnLre vol.
Comun|carea non-verba|a. Comunlcarea acLlv esLe mulL imbunLlL dac se folose;Le
corecL comunlcarea non-verbal, ceea ce lnclude:
Ca recepLorul s alb conLacL vlzual cu vorblLorul 60 - 80 dln Llmp
lncuvllnarea ;l daLul dln cap aLuncl cnd sunLel de acord
8eflecLarea llmba[ulul non-verbal al vorblLorulul, aveLl grl[ LoLu;l sa nu-l lmlLal pozlLla
corporal.

L|mba[u| | mesa[e|e |n comun|care
La incepuL a fosL cuvinLul.CuvlnLele sunL vlaa omulul. Llmba[ul flecrula dlnLre nol esLe o
broderle de Llpare verbale care ne deapn povesLea. Llmba[ul esLe fle poarLa penLru

1Su

invare ;l alegere, fle poarLa spre neinelegere ;l dlzarmonle. lnvnd s dezvolLal
mlesLrla llmba[ulul, puLel:
S imbunLll callLaLea lnformalel pe care o schlmbal cu alll in orlce medlu ar fl
S comunlcal la un nlvel de inelegere mal rldlcaL
S lnfluenal rezulLaLele unel slLuall
S v sporll puLerea dumneavoasLr ;l pe a alLora lupLnd impoLrlva consLrngerllor care
apar in llmba[
S dep;ll rezlsLena con;LlenL anga[nd lncon;LlenLul
S comunlcal inLr-un mod capLlvanL ;l convlngLor
S v imbogll llmba[ul ;l, lmpllclL, vlaa.
S inval ce mesa[e comunlcal lncon;LlenLulul alLor personae ;l s descoperll dac
acesLea sunL inLr-adevr cele pe care vrel s le comunlcal
S inval s recunoa;Lel semnalele pe care dumneavoasLr ;l alll le LransmlLel prln
llmba[ul Lrupulul.
AblllLaLea in foloslrea llmba[ulul esLe de folos nu numal cnd lnLeraclonal cu alll, dar, mal
ales, cnd lnLeraclonal cu dumneavoasLr in;lv.
erceperea unul mesa[ esLe un fenomen caLharLlc: penLru emlLor, in msura in care el se
slLueaz, meLodlc, in concordan cu el lnsu;l, fr a-;l cuLa un allbl, fr a ceda LenLalel
de a prolecLa ceva asupra alLula ;l penLru recepLor, care se plaseaz, fr ocoll;url, fr
morallzare, fr lpocrlzle, fa in fa cu emlLorul sau cu el insu;l.


ke|a|||e pub||ce | |mag|nea organ|za|||or co|are

CaLegorll de publlc lnL

Crlclne esLe neincrezLor in neceslLaLea fapLulul ca relallle publlce s fle pracLlcaLe in
admlnlsLrala ;colllor generale ;l a llceelor de asLzl, Lrebule doar s arunce o prlvlre asupra
LlLlurllor dln zlare. rofesorll lnLr in grev, lnfraclunlle sunL in cre;Lere, prlnll cer ca
planul de invmnL s se modlflce, elevll ;l profesorll sunL aLacal in clase, llsLa
problemelor dln scoll ar puLea conLlnua. ln unele comunlLl, pulne probleme sunL la fel de
lmporLanLe ca ;l cele legaLe de unlLlle de invmnL.Crlce chesLlune care afecLeaza
;collle poaLe afecLa in egal msur ma[orlLaLea segmenLelor comunlLll, cele mal mulLe
persoane dln socleLaLea noasLr sunL de prere c esLe drepLul lor de a cunoa;Le ;l de a
avea drepLul la repllc in legaLur cu ceea ce se inLmpl in ;coll. Cu cL nlvelul educalonal
global cre;Le, dln ce in ce mal mulLe persoane cred c au drepLul ;l callflcarea necesar de a-
l exprlma oplnllle legaLe de flecare faz a educalel publlce.

1S1


8elallle publlce ale unel organlzall prlvesc organlzarea ;l admlnlsLrarea slsLemulul complex
de relall comerclale, economlce, pollLlce, admlnlsLraLlve, soclale, medlaLlce, culLurale in
care aceasLa evolueaz. Lle sunL responsablle de organlzarea comunlcrll lnLerne ;l exLerne
a flrmel, ele concep sLraLegla ;l pollLlclle de comunlcare. rln lnLermedlul lor se concepe
sLraLegla ;l se aleg Lehnlclle de comunlcare, se creeaz mesa[ele ;l evenlmenLele ;l se
flxeaz canalele de comunlcare. ln comunlcarea lnLern ;l exLern a organlzalel nu poaLe fl
vorba de Lransparen LoLal, cl doar de Lransparen conLrolaL. nevola de dlscrele ;l
confldenlallLaLe esLe mare. ln aceasL ldee, relallle publlce reprezlnL ;l un fllLru al
comunlcrll, fllLru care las s Lreac ;l chlar ampllflc clrculala mesa[elor favorablle ;l care
impledlc sau aLenueaz lmpacLul mesa[elor nefavorablle. 8olul aclunllor de relall publlce
esLe acela de a consLrul lmaglnea ldenLlLar a organlzalel, de a o apra ;l imbunLl cu
orlce ocazle, de a creea ;l inLrelne relall bune ;l lndlrecL proflLablle cu cele mal lmporLanLe
caLegorll de publlc.

Mal [os sunL enumeraLe cLeva categor|| de pub||c |nt:
lnLern - profesorl, elevl, admlnlsLraLor, all anga[al, prlnl, alumnl, membrll conslllulul
;colar
LxLern - grupurlle de conLrlbuablll, cluburlle clvlle, leaderll lndusLrlel ;l afacerllor locale,
rezldenll dlsLrlcLelor ;colare, persoanele aflaLe in veclnLaLea ;colllor, blserlcl ;l organlzall
rellgloase, leglslaLorl, agenll locale ;l de sLaL, agenll guvernamenLale, organlzall ale
profesorllor ;l unlunl profeslonale, slndlcale.
llecare dln acesLe caLegorll de publlc lnL afecLeaz ;coala pe dlferlLe cl, dar paLru grupurl
- profesorl, elevl, prlnl ;l rezldenLl al dlsLrlcLulul ;colar au o lmporLan deoseblL ;l
Lrebule sa fle LraLaLe cu aLenle.

rofesor|| sunL acum o for organlzaL chalr dac nu au inc lnfluena pe care o merlL.
AcesL grup exerclL lnfluena ;l asupra leglslaLorllor, agenlllor guvernamenLale ;l prlnllor.
naLura pollLlc a admlnlsLralel ;colllor publlce ;l suprafaa mare a mulLor dlsLrlcLe ;colare
au foraL flrescul relalllor ce ar Lrebul s exlsLe inLre profesorl ;l admlnlsLraLorl. llecare
segmenL al populalel cere exlsLena unel vocl mal puLernlce in legLur cu ceea ce se
inLampl in clase, mull profesorl fllnd llpsll de auLorlLaLe. Ca ;l alLe grupurl de anga[al,
profesorll se alLur unlunllor penLru a c;Llga lnfluen asupra evenlmenLelor de la locul de
munc.
L|ev|| sunL acum mal acLlvl ;l mal proLesLaLarl chlar ;l la nlvel de ;coal general sau llceu,
cernd mal mulL lnfluen asupra declzlllor luaLe in slsLemul educalonal.LforLurlle relalllor

1S2

publlce Lrebule depuse asLfel incL s lnformeze elevll despre moLlvele dln spaLele declzlllor
care il afecLeaz.

r|n||funcloneaz ;l ca grup lnLern ;l ca grup exLern. uaLorlLa lnLeresulul lor sporlL in LoL
ceea ce le afecLeaza coplll, prlnll sunL la fel de blne lnformal de evenlmenLele ;colare ca ;l
elevll. unll prlnl se slmL adesea lmpllcal in ;coala la fel ca ;l profesorll. Crganlzallle
prlnllor, ca ;l cele ale profesorllor, aLrag aLenla asupra fapLulul c parLlclparea prlnllor
esLe esenLlal in buna educale a coplllor.

kez|dent|| dlsLrlcLelor ;colare sunL preocupal de acLlvlLlle ;colllor chlar dac el nu au copll
ce urmeaz o ;coal. regLlrea Llnerllor de a devenl ceLenl producLlvl esLe o chesLlune ce
lmpllcmulL lume. rogramele ;colllor publlce Lrebule s fle senslblle la lmpacLul eforLurllor
in afara orelor de curs. Cel care plaLesc Laxe Lrebule lnformal despre nevolle, preocuprlle
;l conLrlbula ;colllor locale.
ue ce un prlnLe prefer o ;coal in locul alLela? ln mulLe cazurl esLe vorba de o callLaLe mal
bun. ln alLe cazurl, aLuncl cnd callLaLea ;l preul sunL egale, personallLaLea", lmaglnea"
face dlferena. LsLe necesar decl s dlspunel de o sLraLegle ;l de o planlflcare a acLlvlLll de
relall publlce penLru a sLablll ;l derula bune relall cu caLegorllle de publlc lnL ale
organlzalel ;colare.
enLru reallzarea unul asemenea plan adecvaL organlzaLlllor ;colare, Lrebule sondaL
permanenL, slsLemaLlc, dlrecL ;l, pe cL poslbll, in mod personal, oplnla publlculul.



ldenLlLaLea ;l lmaglnea ;colll. LlemenLe de creare ;l menlnere a ldenLlLll

Crganlzala i;l creeaz proprla ldenLlLaLe cu scopul de a modela lmaglnea publlculul despre
ea ins;l, lmaglne care esLe deLermlnaL penLru flecare persoan in parLe de o serle de
facLorl. 1rebule s facem ins deoseblrea inLre ldenLlLaLe ;l lmaglne. ldenLlLaLea se refer la
modallLlle prln care o organlzale urmre;Le s se regseasc pe slne in faa cllenllor sl,
lar lmaglnea reprezlnL modul in care publlcul consumaLor percepe flrma respecLlv. llecare
cauL anumlLe caracLerlsLlcl la o lmaglne. La Lrebule s fle purLLoarea unul mesa[ unlc, care
s sugereze prlnclpala callLaLe ;l pozlla produsulul pe pla. Mesa[ul Lrebule Lransmls inLr-
un mod dlsLlncL, penLru a nu fl confundaL cu mesa[e slmllare ale concurenllor.
Cel mal lmporLanL slmbol de creare a ldenLlLll il reprezlnL |ogo-ul. ueflnlL ca reprezenLare
graflc oflclal a unel organlzall sau mrcl, logo-ul a devenlL un elemenL esenlal al
clvlllzalel moderne ;l al socleLll de consum, se esLlmeaz c un lndlvld care acLlveaz inLr-

1SS

un medlu urban esLe expus zllnlc la pesLe 1200 de logo-url. ApllcaL unul ansamblu deseorl
exLlns de suporLurl comerclale (produse, afl;e, documenLe comerclale, clrculare lnLerne),
prlmul su rol esLe acela de a aslgura recunoa;Lerea organlzalel emlLoare de cLre un
publlc cL mal dlvers. ln aceasL callLaLe, el esLe conslderaL cel mal reprezenLaLlv elemenL de
ldenLlLaLe al comunlcrll unel organlzall sau mrcl, componenLa esenlal a LuLuror
programelor de ldenLlLaLe vlzual". uLerea de reprezenLare a logo-ulul esLe real prln
prezena sa pe LoLallLaLea suporLurllor de comunlcare ale organlzalel: fol cu anLeL, crl de
vlzlL, rapoarLe anuale,afl;e publlclLare, ma;lna organlzalel, eLc

Cartea de v|z|t.Cnd nu sunL banl penLru cllpurl, spoLurl ;l anunurl in mass-medla, carLea
de vlzlL poaLe lne loc de pllanL, bro;ur ;l scrlsoare de prezenLare a organlzalel ;l a
produsulul/servlclllor. ln acesL scop, crlle de vlzlL poL fl duble sau Lrlple, dar pllaLe la
dlmenslunlle sLandard. rlma pagln conlne lnformala Llplc (logo-ul, numele persoanel,
LlLlurlle ;l onorurlle, profesla, funcla, adresa, Lelefonul, faxul, adresa de e-mall. rlle
lnLerloare prezlnL lnformall asupra organlzalel, asupra produselor, a servlclllor, a
persoanelor de conLacL, a programulul, ruLelor ;l ml[loacelor de acces la sedlu.

Lcusonu|. Lcusonul poaLe vorbl despre organlzale, acLlvlLaLe ;l persoane in dlverse ocazll,
conLacLe ;l aclunl de relall publlce. ConcepuLe lnsplraL, cu un deslgn plcuL, o graflc
sugesLlv ;l un mesa[ u;or de desclfraL, ecusoanele sLlmuleaz conLacLele de afacerl. AgaL
la plepL el esLe vzuL de LoaL lumea ;l poaLe ellmlna compllcaLele formallLl de prezenLare.

Un|forma. ln anumlLe genurl de acLlvlLaLe, unlforma consLlLule un semn dlsLlncLlv ;l un
slmbol al lmaglnll publlce. LsLe un elemenL lmporLanL penLru ;coll. n la un anumlL puncL,
elevll sunL ldenLlflcal cu scoala dln care fac parLe ;l reclproc. unlforma poaLe aduce un plus
de presLan ;l dlsLlncle, care aslgur ;colll o form speclal de publlclLaLe.

Af|a[u| exter|or. enLru ;coll, nu esLe vorba de panourl ;l bannere scumpe, cl de mlcl afl;e
;l lndlcaLoare sLradale pe care le puLel reallza slngurl ;l plasa fr chlrle ;l Laxe. Cnd exlsL
loc penLru un mlc panou sau un afl; in faa scolll nu plerdel ocazla de a-l plasa acolo. Cnd
lnLrarea esLe ascuns, poaLe fl lndlcaL cu un indemn corecL.
xetclll
5e ptesopooe c, iott-o Jlscole lo cote lool potte, cloevo ot foce otmtootele ofltmoll.
kelollle pobllce oo folosesc lo olmlc. O otqoolzole ttebole s-,l voJ ptoJosele ,l ott.
uoc ptoJosol este Je colltote, se vloJe otlcom, lot Joc ptoJosol este Je ptoost colltote oo
se vo vloJe, lo cloJo tototot efottotllot. uoc ot fl s Jol oo tspoos, cote ot fl ocelo?
AJoptol tspoosol lo otqoolzolo ,colot.

1S4


lJeotlflcol ptloclpolele coteqotll Je pobllc lot ole otqoolzolel ,colote Jlo cote focel potte
,l focel o scotto cotoctetlzote o lot.


lanul unel campanll de relall publlce


LforLurlle de relall publlce ale orlcrel organlzall au ca scop suslnerea mlslunll organlzalel
in general. uln acesL moLlv, elaborarea planulul anual Lrebule s alb la baz declarala de
prlnclpll a organlzalel sau scopul organlzalel. unul dln rolurlle deparLamenLulul de relall
publlce esLe acela de aslsLen penLru evaluarea mlslunll unel organlzall. AcesL lucru poaLe
lnclude revlzulrea ;l rescrlerea sau, poaLe, concepLuallzarea ;l scrlerea unel declarall de
prlnclpll.
Cele mal mulLe organlzall au o declarale de prlnclpll de la incepuLul exlsLenel lor, dar, cel
puln odaL la clncl anl declarala ar Lrebul s fle revlzulL. ueclarallle de prlnclpll dau Lonul
organlzalel, il sLabllesc caracLerul ;l deflnesc parameLrll acLlvlLllor el. Lle poL fl comenLarll
lungl ;l fllosoflce despre naLura organlzalel sau poL avea numal un paragraf sau dou.
AlLurl de declarala de prlnclpll, organlzallle scrlu declarall descrlpLlve despre ele insele.
AcesLea apar in rapoarLele anuale sau in rapoarLele daLe de anall;Ll sau brokerl aLuncl cnd
Le lnLeresezl de aclunlle unor companll.
enLru c declarallle de prlnclpll ;l cele descrlpLlve au Lendlna s fle lungl, cele mal mulLe
organlzall mal scrlu ;l o declarale de ldenLlflcare scurL ;l eleganL care poaLe fl foloslL in
conLexLele in care apare ;l numele organlzalel.

!"$&3*$/& Q$ 937.-'$
Scopurlle organlzalel sunL inLoLdeauna legaLe de declarala de prlnclpll ;l Lrebule s fle in
Lon cu vlzlunea organlzalel prolecLaL prln declarala descrlpLlv ;l prln cea de ldenLlflcare.
Spre deoseblre de declarala de prlnclpll, cu lnLerpreLrlle el in declarallle descrlpLlve ;l de
ldenLlflcare, scopurlle ar Lrebul s alb rezulLaLe clare, dar duraLa sau gradul rmn
nespeclflcaLe. unele deflnlll de dlclonar folosesc penLru ,scop" Lermenul ,oblecLlv" ca
slnonlm. enLru planlflcare, esLe mal blne s conslderm un scop ca desLlnale ;l oblecLlvele
ca reallzrl sau pa;l supllmenLarl penLru a inalnLa. CblecLlvele sunL mal mlcl, pe Lermen scurL
;l mal u;or de msuraL. llecare descrle o obllgale care Lrebule indepllnlL inLr-o anumlL
perload de Llmp ;l inLr-un anumlL grad. Se poL crea ;l lmplemenLa aclunl de cerceLare
penLru a msura oblecLlve speclflce ;l a monlLorlza progresul pe parcurs.


1SS

D-"5$3-'$5& Q$ .7G$J$7%('&(
un alL aspecL al planlflcrll penLru o organlzale lmpllc ldenLlflcarea ;l descrlerea LuLuror
publlcurllor sale. Apol se poL deLermln care sunL publlcurlle prlmare in cele mal mulLe
dlnLre clrcumsLane - acelea cu care Le a;Lepl s menll legLura dlrecL, aproape in flecare
zl. Se lucreaz ;l cu publlcurlle secundare, dar mal rar. ubllcurlle unel organlzall spun ceva
despre ce esLe ;l ce face organlzala, in acela;l mod in care prleLenll ;l asoclall unel
persoane spun ceva despre ce esLe ;l ce face organlzala. Modul in care organlzala vrea s
fle vzuL de cele mal mulLe dlnLre publlcurlle sale prlnclpale ;l care esLe reflecLaL in
declarala descrlpLlv ;l in cea de ldenLlflcare se nume;Le pozllonare. AsLfel, pozllonarea
esLe slmllar cu sLraLegla de dlferenlere dln markeLlng, care lmpllc subllnlerea modulul in
care un produs sau un servlclu se dlferenlaz de cele ale compeLlLorllor. C declarale de
pozllonare comunlc modul in care o organlzale vrea s fle vzuL de LoaLe publlcurlle sale.
Cslrea modulul de exprlmare a unel pozlll ;l de promovare a ldell pe care pozlla o
reprezlnL penLru flecare publlc se afl in cenLrul planlflcrll fcuLe de deparLamenLul de
relall publlce al organlzalel.

D5(%$P$3('&( Q$ 4(%(6&4&%*-5 (3*$/$*,J$57' 2& '&5(J$$ .-"5$3&
8olul relalllor publlce in planlflcarea formal a unel organlzall esLe semnlflcaLlv. Conslllerll
de relall publlce a[uL la crearea unel declarall de prlnclpll penLru organlzale, ca parLe a
sLablllrll oblecLlvelor ;l scopurllor organlzalel pe un an, pe clncl sau pe zece.
unele planurl de relall publlce de comunlcare sunL legaLe dlrecL de planurlle organlzalel.
Chlar dac o organlzale nu are planurl sLablllLe pe anumlLe perloade, LoLu;l deparLamenLul
de relall publlce Lrebule s alb un plan de comunlcare generlc care se incadreaz in
acLlvlLlle anuale ale organlzalel. ln plus, deparLamenLul de relall publlce are nevole de un
plan de comunlcare in cazul crlzelor, sau cel puln de nl;Le regull generale penLru LraLaLrea
crlzelor.
lanlflcarea sLraLeglc esLe foloslL penLru c planlflcarea Lradllonal deplnde de un medlu
desLul de prevlzlbll, dar, dln cauza naLurll globale a pollLlcll ;l a economlel, nu mal exlsL
medll prevlzlblle. ConsulLanLul de managemenL eLer urucker scrla: ue teqol, ploolflcoteo
iocepe co teoJloele Jlo ttecot ,l co ptoleclo lot io vlltot, folosloJ poote oo Jozoj Jlfetlt, Jot
o cooflqotote Jestol Je osemeotoote. Acest locto oo vo mol fooclooo. ceo mol ptobobll
lpotez iott-o petloJ Je totboleoe este opotllo oool eveolmeot oolc cote scblmb
cooflqotolo. veolmeotele oolce, ptlo Jeflolle, oo pot fl ploolflcote, Jot pot fl ptevzote.
Acest locto cete teollzoteo ooot sttoteqll peotto vlltot, sttoteqll cote ootlclpeoz cele mol
motl scblmbtl cote se pot iotmplo ,l fotmele pe cote le pot loo, sttoteqll cote Joo
poslbllltoteo ooel otqoolzoll s oblo ovootoje Je pe otmo oollot teolltl ,l s ttoosfotme
totboleoele io ,oose.

1S6

8eallzarea unel campanll inseamn a urma anumll pa;l sLabllll in planul campanlel:
campanllle incep cu cerceLarea, conLlnu cu flxarea oblecLlvelor, planlflcarea ;l declzllle
sLraLeglce ;l sfr;esc cu evaluarea. kendal propune formula 8AlSL: keseotcb, AJoptotloo,
lmplemeototloo, 5ttoteqy, volootloo (CerceLare, AdapLare, lmplemenLare, SLraLegle,
Lvaluare) care lmpllc planlflcarea la flecare nlvel. Ll subllnlaz lmporLana AdapLrll -
adapLarea pare a fl mal poLrlvlL cu ceea ce se inLmpl in reallLaLe in acesL sLadlu deoarece,
prlma sarcln dup cerceLare, esLe adapLarea la nevolle publlculul pe care ;l-l flxeaz
organlzala penLru o campanle.

8*'(*&6$$ 2& '&G75/('& ( .'7"5&4&57' H% 3(2'-5 3(4.(%$&$ 2& '&5(J$$ .-"5$3&
una dln cele mal vechl formule penLru rezolvarea problemelor esLe formula 8-A-C-L a lul
!ohn MarsLon un acronlm penLru CerceLare (8esearch) Aclune(AcLlon), Comunlcare
(CommunlcaLlon) ;l Lvaluare (LvaluaLlon). un alL acronlm esLe esLe al lul !erry Pendrlx: 8-C-
-L. Ca ;l MarsLon, Pendrlx incepe cu CerceLarea (8), dar Lrece apol la oblecLlve (C), pe care
le imparLe in oblecLlve de producle ;l oblecLlve de lmpacL. CblecLlvele de producle sunL
acLlvlLlle de comunlcare care ar Lrebule generaLe de acLlvlLaLea de relall publlce inLr-o
perload daL. CblecLlvele de lmpacL au Lrel dlmenslunl: oblecLlvele lnformalonale
(expunerea la mesa[, inelegerea ;l relnerea), oblecLlve aLlLudlnale (creare, consolldare ;l
schlmbare), ;l oblecLlve comporLamanLale (creare, consolldare ;l schlmbare). -ul reprezlnL
elaborarea de programe. ulLlmul pas, dln nou, esLe evaluarea.
rocedura de rezolvare a problemelor oferlL de Clen M .8room ;l de uavls M. uozler esLe
mal complex. Cel zece pa;l sunL:
deflnlrea sau ldenLlflcarea problemel
anallza slLualel (cerceLarea lnformalel , a daLelor de conLexL ;l examlnarea facLorllor ;l
forelor lnLerne ;l exLerne)
flxarea oblecLlvelor programulul
ldenLlflcarea publlcurllor
flxarea oblecLlvelor programulul penLru flecare publlc
planlflcarea programelor de aclune penLru flecare publlc.
planlflcarea programulul de comunlcare penLru flecare publlc: sLraLegll penLru mesa[ ;l
penLru canalele de comunlcare
lmplemenLarea programulul (responsablllLl, calendare ;l bugeLe)
evaluarea
feed-back-ul.




1S7

|anu| ca |nstrument de |ucru |n cadru| campan|||or de re|a|| pub||ce

rlmul pas in reallzarea planulul de relall publlce presupune deflnlrea ;l anallzarea
problemelor penLru a sLablll prlorlLlle ;l apol oblecLlvele acLlvlLll. roblemele dlfer,
deslgur, in funcle de domenlul de acLlvlLaLe al organlzalel ;l de ceea ce dore;Le aceasLa s
reallzeze.
1oaLe acesLe probleme ;l alLele sunL semnalaLe, de regul, de deparLamenLe in cazul in care
organlzaLla ;colar esLe suflclenL de mare, dac organlzala esLe mlc ;l nu are in
componen deparLamenLe speclallzaLe, chlar ;l anga[all, dac il incura[al, v poL spune
unde conslder el c sunL probleme. LvldenL, ele Lrebule abordaLe corespunzLor, pe calea
flxrll unor oblecLlve. La modul ldeal, oblecLlvele Lrebule s fle msurablle ;l reallzablle.
Clneva care i;l propune oblecLlve nereallzablle e;ueaz dln sLarL, orlcL de mulL s-ar sLrdul.
enLru ca un oblecLlv s fle msuraL cu eflcaclLaLe, acesLa Lrebule deflnlL clar. nu au nlcl un
sens aflrmallle de Llpul cre;Lerea nlvelulul de famlllarlzare al publlculul" orl, reallzarea
unel schlmbrl de aLlLudlne", acesL lucru nu ar fl suflclenL. CblecLlvele Lrebule s cuprlnd
rspunsurl ;l inLrebrl cum ar fl care publlc", ;l aLlLudlnea fa de ce?", ceea ce presupune
deflnlrea publlculul lnL. Apol rspunsul la inLrebarea" pe clne Lrebule s lnfluenm?" ne
duce la o alL inLrebare: cum puLem face a;a ceva?".lar odaL a[un;l alcl planul incepe s
devln vlabll.
lanul unel campanll de relall publlce Lrebule s la in conslderare urmLoarele eLape:
ueflnlrea problemelor
Anallza slLualel, sLablllrea oblecLlvelor
ldenLlflcarea dlferlLelor caLegorll de publlc
SLablllrea sLraLeglllor
SLablllrea LacLlcllor
llxarea calendarulul de lucru
SLablllrea bugeLulul
SLablllrea procedurllor de evaluare

ueflolteo ptoblemelot ,l stoblllteo oblectlvelot
ln general, aclunlle de relall publlce poL vlza Lrel marl Llpurl de probleme:
reinLmplnarea ;l rezolvarea unor crlze,
Cre;Lerea repuLalel,
Crearea, schlmbarea sau cosmeLlzarea lmaglnll unel organlzall ;colare.
Anallz" esLe de oblcel un cuvnL care lnLlmldeaz, chlar ;l pe profeslonl;Ll, in fond, deschls
anallzel esLe cel care are o aLlLudlne favorabll schlmbrllor pe care anallza le-ar puLea
consldera uLlle sau necesare. Anallza nu lmpllc un eforL prea mare: Lrebule doar s v ulLal

1S8

in [urul dumneavoasLr, in loc s a;LepLal ca schlmbrlle s soseasc pe nea;LepLaLe.
Anallza inseamn de fapL aLenle la modul in care puLel imbunLl lucrurlle. Anallza se
apllc in orlce secLor al acLlvlLll umane. CrlenLaL spre anallz esLe acela care incerc s
rezolve problemele in loc s se plng de cum sLau lucrurlle in prezenL.
enLru a reallza o anallz", inLil Lrebule s deflnll de unde plecal:
aruncnd o prlvlre in urm, vel cunoa;Le lsLorlcul lnsLlLulel ;l al sLrucLurll crela il
aparlnel,
aruncnd o prlvlre in [ur, vel puLea sLablll clrcumsLanele in care s aclonal, va fl necesar
s inelegel relallle lnsLlLulel dumneavoasLr cu dlferlLe segmenLe de publlc, penLru a
puLea sLablll oblecLlve reallsLe,
aruncnd o prlvlre in lnLerlor, v creal poslblllLaLea s cunoa;Lel caracLerul, personallLaLea
;l sLllul de funclonare al flrmel dumneavoasLr.
Anallza slLualel se poaLe maLerlallza inLr-un dosar de lucru care cuprlnde dou seclunl:
anallza facLorllor lnLernl - se Lrec in revlsL aclunlle persoanelor lmporLanLe dln organlzale,
sLrucLurlle ;l procesele relevanLe penLru problema in cauz, lsLorlcul lmpllcrll flrmel in acea
problem. ue asemenea, se poaLe face un audlL al comunlcrll (aLlLudlnlle ;l pracLlclle de
comunlcare ale organlzalel) cu scopul de a inelege mal blne modul in care ea comunlc cu
publlcurlle sale. ln urma acesLel evalurl se poaLe afla cum, ce ;l cul se LransmlL mesa[ele
organlzalel, permlnd conducerll s alb o lmaglne precls asupra a ceea ce se face in mod
curenL ;l ofer o baz de daLe penLru declzllle lmedlaL urmLoare,
anallza facLorllor exLernl se refer indeosebl la segmenLele de publlc lmpllcaLe sau afecLaLe
de acea problem.
Anallza deLallaL a facLorllor lnLernl ;l exLernl permlLe efecLuarea unor evalurl de Llp SWC1,
a puncLelor Larl (sLrenghL) ;l slabe (weekness) ale organlzalel, ale impre[urrllor favorablle
(opporLunlLles) ;l amenlnrllor (LhreaLs) cu care ea se confrunL.
5toblllteo oblectlvelot
lormularea unul oblecLlv Lrebule s saLlsfac mal mulLe cerlne: s lndlce o aclune
observabll prln care s poaL fl exLerlorlzaL un comporLamenL (aLlLudlne), s descrle
comporLamenLul (aLlLudlnea) dorlL a se forma prln acLlvlLaLea de relall publlce, s
preclzeze condlllle care ar puLea face msurabll comporLamenLul (aLlLudlnea), fllnd asLfel
probaLe crlLerllle de evaluare a performanelor prln care sublecLul aLesL
comporLamenLul/aLlLudlnea/oplnla dorlLe, (ex. - membrll lnsLlLulel s fle in msur s
descrle programul/oblecLlvele lmedlaLe ale flrmel, fr ml[loace a[uLLoare, cu o exacLlLaLe
de 80").
CblecLlvele se vor flxa in scrls, deLermlnndu-se aLL oblecLlvele generale, cL ;l cele
speclflce. ln formularea lor se va reallza permanenL corelarea cu resursele maLerlale ;l de
Llmp dlsponlblle. ue asemenea, oblecLlvele Lrebule raporLaLe la problema in cauz.CosLurlle

1S9

lnvesLlLe inLr-o campanle de popularlzare a unul produs sau servlclu nu Lrebule s
dep;easc valoarea incasrllor oblnuLe prln comerclallzarea produsulul respecLlv.
lJeotlflcoteo pobllcotllot ,l stoblllteo sttoteqlllot
uup ce au fosL sLablllLe oblecLlvele, urmLorul pas consL in deflnlrea caLegorlllor de publlc
crora le sunL desLlnaLe mesa[ele. enLru aceasLa esLe necesar s ne inLrebm pe clne
Lrebule s lnformeze sau s lnflueneze campanla planlflcaL. enLru a flxa caLegorllle de
publlc Lrebule s segmenLm publlcurlle in unlLl mal mlcl. CerceLrlle fcuLe in eLapa de
anallzare a slLualel permlL ldenLlflcarea unor grupurl de oamenl care au in comun ceva
caracLerlsLlc, ceva relevanL penLru oblecLlvele campanlel: oplnll ;l aLlLudlnl asemnLoare cu
sau dlferlLe de cele ale flrmel. SLablllrea acesLor segmenLe de publlc conslderaLe ca
lmporLanLe duce la concluzla c lor Lrebule s ll se acorde o aLenle speclal, ceea ce
inseamn mal mulLe mesa[e, mal mulL Llmp, mal mull banl.

5toblllteo sttoteqlllot:
Alegerea unel sLraLegll esLe deLermlnaL de resursele organlzalel, de gradul de
acceslblllLaLe al publlculul, de scopurlle campanlel, de clrcumsLanele concreLe ;l de
callLlle profeslonale.
SLraLegla aleas Lrebule s inLruneasc urmLoarele callLl:
S aLlng publlcurlle alese ca lnL ale respecLlvel campanll,
llecare elemenL al sLraLeglel s poaL fl corelaL cu segmenLele dlferlLe ale caLegorlllor de
publlc deLermlnaLe,
SLraLegla global ;l elemenLele consLlLuLlve Lrebule s rspund cel mal blne oblecLlvulul
flxaL penLru campanla respecLlv,
SLraLegla Lrebule s fle in concordan cu resursele de Llmp, umane ;l flnanclare ale flrmel,
SLraLegla Lrebule s fle compaLlbll cu sLllul de conducere ;l valorlle managerllor flrmel.

laL exemple de sttoteqll.
looctlvltoteo sttoteqlc: in anumlLe condlll (confrunLarea cu o persoana sau cu o alLa
organlzale care are o proasL repuLale) cea mal bun sLraLegle esLe s o lgnorl ;l s nu
inLreprlnzl nlmlc
Actlvltl Je Jlsemloote o lofotmolel: acesLe sLraLegll au ca flnallLaLe dlsLrlbulrea de mesa[e
care prezlnL organlzala dln puncLul el de vedere, in acesLe cazurl dlsemlnarea lnformalel
poaLe lua mal mulLe forme:
rogramul de lnformare publlc: lnformala prezlnL puncLul de vedere al organlzalel care
sponsorlzeaz programul, suslnerea oflclallLllor, declarall eLc.
Conferlne de pres: acesLea ofer LuLuror lnsLlLulllor mass-medla, slmulLan, lnformall
semnlflcaLlve despre organlzale

14u

Lobby-ul: acesLa ofer leglulLorllor lnformall flablle despre organlzale ;l LransmlLe
organlzalel feed-back-ul forulul leglslaLlv
Aparlll publlce ale unor personallLl, Lurnee ale purLLorulul de cuvnL: acesLea aduc in
prlm-plan nume de rezonan soclal care poL promova organlzala ;l poL dlsLrlbul lnformall
despre aceasLa
8lroul de pres
CorecLarea lnformalllor eronaLe sau ruvolLoare
Lxpunerea de suporLurl lnformaLlve cu ocazla unor reunlunl publlce
Otqoolzoteo Je eveolmeote: acesLe sLraLegll vlzeaz LransmlLerea de lnformall prln:
LvenlmenLe neplanlflcaLe, mal exacL reacla la un evenlmenL relaLlv nea;LepLaL: descoperlrl,
acLe de erolsm, numlrl de nol llderl, fuzlunl eLc
Ceremonll: ocazll fesLlve care marcheaz anumlLe evenlmenLe: anlversrl, comemorrl,
momenLe de penslonare, lnaugurrl
LvenlmenLe puse in scen penLru medlaLlzare, adlc acLlvlLl organlzaLe penLru a aLrage
aLenla presel ;l a genera vlzlblllLaLe publlc: (lansrl de aclunl, acLe de carlLaLe, gesLurl
slmbollce)
Concursurl, compeLlll (lncluslv momenLele fesLlve ale decernrll unor premll de excelen).
Actlvltl ptomolooole: acesLea au ca scop lmpunerea lmaglnll organlzalel prln:
aclunl de markeLlng, care incearc s focallzeze aLenla asupra eforLurllor de saLlsfacere a
consumaLorllor: Lrgurl, expozlll, demonsLrall ;l LesLrl de produse, lansrl de nol produse,
eLc
dramaLlzrl: acesLea vor s araLe cum funcloneaz un produs sau un servlclu prln
prezenLarea dramaLlzaL a acesLula
sLrngere de fondurl: eforLurl desLlnaLe s colecLeze banl penLru dlverse caLegorll de publlc
orl dlverse organlzall sau penLru a compleLa bugeLul unel campanll
descoperlrl ;Lllnlflce: oferlrea de lnformall prlvlnd o Lem conLroversaL sau lansarea
rezulLaLelor unor cerceLrl
aclunl clvlce
Actlvltl otqoolzolooole: acesLea urmresc promovarea organlzalel in medlul el speclflc
prln:
pozllonarea unel organlzall: deflnlrea celor care o sprl[ln ;l crearea unul grup penLru
eforLurl de cooperare,
consLlLulrea coalllllor: reallzarea de allane cu grupurl ;l organlzall care au acelea;l
oblecLlve ;l imprLesc acelea;l valorl
conferlne, convenll, semlnarll: acesLea permlL dlsemlnarea lnformalllor, schlmbul de ldel
;l cre;Lerea presLlglulul organlzalel

141

lobby-ul lndlrecL: acesLa se reallzeaz prln moblllzarea alegLorllor in [urul unel anumlLe
probleme penLru a exerclLa preslunl asupra leglslaLlvulul
negoclerl: lnLervenla, ca auLorlLaLe dezlnLeresaL, penLrua rezolva confllcLele dlnLre
grupurl.

llxoteo coleoJotolol ,l stoblllteo boqetolol
un elemenL lmporLanL esLe flxarea momenLelor de incepere ;l inchelere a campanlel,
precum ;l daLelor la care va avea loc flecare aclune.
lnLervalul de Llmp ocupaL de o campanle deplnde de oblecLlvele ;l de naLura acesLela.unele
campanll precum cele care i;l propun s lnformeze publlcul despre lansarea unul nou
produs, Lrebule s fle raplde ;l energlce, alLele (precum cele care au ca oblecLlv s schlmbe o
perceple negaLlv sau s convlng publlcul s accepLe valorl nol) se vor derula pe perloade
lungl de Llmp.lnLlnderea acesLora se [usLlflc prln fapLul c schlmbarea aLlLudlnllor esLe
dlflcll, ceea ce lmpllc sLablllrea unor oblecLlve care nu se poL aLlnge decL in unul, dol sau
Lrel anl.
Calendarul are rolul de a lndlca daLa, zlua, ora la care va avea loc aclunea respecLlv ;l de a
arLa Llmpul necesar penLru pregLlrea ;l desf;urarea acesLela. ln sLablllrea lnLervalulul de
Llmp necesar pregLlrll unul elemenL sLraLeglc al campanlel, Lrebule s se ln seama de
LoaLe acLlvlLlle care concur la reallzarea evenlmenLulul sau mesa[ulul in cauz.

5toblllteo boqetolol
lnc dln eLapa flxrll oblecLlvelor campanlel esLe de dorlL s se conLureze ;l un bugeL
prellmlnar. Calculul efecLlv al bugeLulul se poaLe face dup ce au fosL sLablllLe sLraLegllle,
LacLlclle ;l calendarul campanlel, in felul acesLa vor puLea fl evaluaLe chelLulellle penLru
flecare aclune in parLe, in raporL cu LoLalul aclunllor planlflcaLe ;l Llmpul alocaL penLru
flecare dln acesLea. La acesLea se adaug un procenL supllmenLar penLru chelLulell
neprevzuLe ;l un alLul penLru a se face fa raLel lnflalel (in speclal penLru campanllle de
lung duraL).

Succesul in execuLarea unel campanll blne planlflcaLe deplnde de ;ase facLorl esenlall:
uelegarea responsablllLllor: rspunderea penLru execuLarea flecrel acLlvlLl Lrebule s
fle aLrlbulL in mod precls unul membru al echlpel, lar aceasL delegare Lrebule s flgureze
in planul scrls
llxarea Lermenelor llmlL de indepllnlre a flecrel aclunl,
ConLrolul callLll: coordonaLorul campanlel Lrebule s verlflce flecare documenL, modul de
indepllnlre al sarclnllor, sLarea echlpamenLelor, callLaLea produselor de comunlcare

142

Comunlcarea in lnLerlorul echlpel: coordonaLorul Lrebule s aslgure clrculala lnformalel
prln inLlnlrl de lucru ;l schlmburl de ldel inLre membrll echlpel
Comunlcarea cu beneflclarul campanlel (conducerea organlzalel)
Lvaluarea permanenL: pe msur ce aclunlle preconlzaLe sunL reallzaLe, ele Lrebule supuse
evalurll, penLru a deLecLa evenLualele nereu;lLe ;l a le corecLa sau inLmplna.

NK&'3$J$$E
lotmolol clocl oblectlve Je teloll pobllce, 5electol Jlo llsto Je sttoteqll ptopos pe cele
opottooe ,l lJeotlflcol ocloolle sobsomote.

keollzol oo ploo Je teloll pobllce peotto otqoolzolo ,colot lo cote loctol. coocepel
mesoje oJecvote sttoteqlllot olese ,l coteqotlllot Je pobllc vlzote.




14S

Anexa 1

Lxerc||u| 1.*$*-2$%$ 2& 374-%$3('& H% 6&%&'(5
Scopul acesLel acLlvlLl esLe ca dumneavoasLr s descoperll dlferlLele sLadll ale unul
proces de comunlcare asLfel inciL s fll capablll sa recunoa;Lel barlerele in comunlcare ce
poL lnLervenl ;l s gasll solull penLru a le dep;l.
Act|v|tate |nd|v|dua|
ldenLlflcal o slLuale de comunlcare dlflcll in care v-al aflaL. ldenLlflcal in aceasL slLuale
eLapele procesulul de comunlcare prezenLaLe mal [os. ldenLlflcal barlerele de comunlcare
ce v-au facuL sa reslmll acea slLuale ca dlflcll.
CuLal solull penLru indeprLarea barlerelor de comunlcare ldenLlflcaLe ;l scrlel
propunerlle voasLre in spalul acordaL.
Scrlel propunerlle voasLre penLru solull in spalul acordaL.
AveLl 13 mlnuLe penLru a reallza aceasL acLlvlLaLe.

Ltape a|e procesu|u| de
comun|care
8ar|ere So|u|| de |ndeprtare
ConsLrulrea mesa[ulul


Mesa[
lncompleL/lncorecL

AdapLarea mesa[ulul


Mesa[ul nu esLe adapLaL
caracLerlsLlcllor audlenel

regLlrea recepLorulul


8ecepLorul nu esLe
pregLlL s il accepLe

1ransmlLerea mesa[ulul


Ml[locul de LransmlLere
nu esLe blne ales

lnLerpreLarea mesa[ulul



Mesa[ul nu a fosL ineles
a;a cum s-a lnLenlonaL

Conflrmarea fapLulul c
mesa[ul a fosL ineles


L;ecul in a cere ;l a prlml
feed-back


144


Anexa 2

Lxerc||u| N4.(*$(
Scopul acesLel acLlvlLl esLe ca dumneavoasLr s descoperll lmporLana asculLrll penLru a
reallza o relale de empaLle.
Act|v|tate pe perech|
Alegel un sublecL general de dlscule plecnd de la Lemele: prleLenle, fldellLaLe, dlvor,
Apol lsal conversala s se desf;oare Llmp de clncl mlnuLe. La flnal, descrlel
lnLerlocuLorulul verslunea voasLr cu prlvlre la ceea ce ginde;Le ;l slmLe el.
8epeLal exercllul, pornlnd de la un alL sublecL de dlscule de acela;l Llp. lnversal rolurlle.

Anexa 3

Lxerc|t|u| Ascu|tarea act|v
Scopul acesLel acLlvlLl esLe ca dumneavoasLr s descoperll ;l s pracLlcal Lehnlclle
asculLrll acLlve asLfel incL s v puLel imbunLl ablllLlle de asculLare aLuncl cnd lucral
cu oamenll.
Act|v|tatea grupu|u| (3 persoane)
Convenll asupra unul sublecL de dlscule - ceva slmplu, cum ar fl un fllm sau un evenlmenL
recenL la care al parLlclpaL amandol.
arLlclpanLul A ;l parLlclpanLul 8 i;l exprlm puncLul de vedere inLr-o dlscule de 3 mlnuLe,
ln Lrel mlnuLe, parLlclpanLul C, cu rolul de observaLor, are ca sarclnl s rezume ;l s exprlme
puncLele de vedere asumaLe de A ;l 8,
ulscuLaLl rezulLaLele in cadrul grupulul.
AveLl 13 de mlnuLe penLru a reallza aceasL acLlvlLaLe.

Anexa 4

Lxerc||u| 137'2('&( P&&2"(3aF-5-$
Scopul acesLel acLlvlLl esLe ca dumneavoasLr s exersal reformularea, in mulLlple felurl, a
gndlrll exprlmaLe de una sau mal mulLe persoane asLfel incL s se sLlmuleze conLlnuarea
dlalogulul ;l lnLeraclunea.
Act|v|tate pe perech|
ldenLlflcal o Lema de dlscuLle de lnLeres comun (probleme managerlale sau dlflculLl
lnLervenlLe in cadrul claselor de elevl)


14S

ue caLe orl vel avea poslblllLaLea ;l chlar de flecare daL cnd o persoan va vorbl, cellalL
va reformula mesa[ele emlse. Cel care va reformula il va inLreba pe emlLor daca e de acord
cu modul de re-exprlmare a mesa[ulul su. uaca e de acord, vor puLea fl emlse ;l alLe
mesa[e. ln caz conLrar, emlLorul lnllal va re-exprlma el insu;l ceea ce dorlse s spun , se
va face o nou reformulare a mesa[ulul su, dup care va fl dln nou consulLaL. ln cazul in
care nu va fl nlcl acum de acord, se va repeLa procesul, pana la oblnerea conflrmrll (aveLl
zece mlnuLe penLru a reallza aceasLa acLlvlLaLe).
Anexa S

Lxerc|t|u| N4$*&'&( 2& 4&9(b& 2& *$. N= ?(C
Scopul acesLel acLlvlLl esLe ca dumneavoasLr s recunoa;Lel Llpurlle de mesa[e asLfel
incL s puLel alege inLre mal mulLe forme de lnLerpelare a celullalL, cu exprlmare neuLr
sau lmpllcare personal.
Act|v|tate |nd|v|dua|
SLudlaLl lolle 1 care conln mesa[e de rspuns la slLuall schemaLlzaLe, exprlmal-v
senLlmenLele pe care vl le lnduc rspunsurlle ;l comenLal efecLele produse.
8edacLal mesa[e corespunzLoare celor Lrel reglsLre ;l noLal-le pe loala de slLuall 2.

AveLl 30 mlnuLe penLru a reallza aceasL acLlvlLaLe.
Ioa|a de s|tua|e cu mesa[e (1)
SlLuall 8eglsLrul Lu" (sau
vol")
8eglsLrul se" (sau
el")
8eglsLrul eu" (sau
nol")
un mlc grup face
mulL zgomoL,
deran[nd celelalLe
grupurl
- sunLel prea
zgomoLo;l!
Al puLea s v
domolll puln
ar Lrebul s v dal
seama ce glgle
facel
ce v insuflee;Le
a;a de Lare?
al puLea s m
asculLal?
- nu e corecL s il
deran[ezl pe alll
- un plc de llnl;Le
- Ar fl mal blne s ne
inelegem
- Ce se peLrece?
- nu se mal inelege
nlmlc !
- nu sunL deloc
incnLaL de glgla
voasLr
- A; vrea s nu flu
deran[aL de
zgomoLul vosLru
- Ml-ar plcea s
fle mal puln
aglLale
- M inLreb ce se
peLrece
- A;LepL momenLul
in care flecare
grup s poaL
lucra in llnl;Le.

146

Clneva (Lnar sau
adulL) se exprlm
inLr-un mod
grosolan
- nu Ll-e ru;lne s
vorbe;Ll asLfel?
- Al puLea s Le
exprlml mal aLenL
- Al puLea s-l cerl
scuze
- ue ce ll s vorbe;Ll
grosolan?
- 8lne, spune-ne ce
nu e in ordlne
- nu e normal s se
vorbeasc grosolan
- Crlcnd se poL
modlflca acele
cuvlnLe nepoLrlvlLe
- L mal blne s Lacl
decL s fll vulgar
- L chlar lmposlbll o
exprlmare mal
dellcaL !
- L in regul, malne
va fl mal blne.
- Csesc c e
necuvllnclos s Le
exprlml asLfel.
- A; vrea s aud un
alLfel de llmba[
- 1e sfLulesc sa-l
conLrolezl
cuvlnLele !
- Ar Lrebul s m
supr sau s m
lndlgnez ?
- n-am auzlL nlmlc!
nlsLe colegl de
echlpa au inalnLaL
un raporL cu
adevraL superflclal
- 8aporLul vosLru
esLe lnsuflclenL
- va Lrebul s-l
refacel ;l s-l
Lermlnal
- 1rebule s
colaboral mal mulL
penLru a face o
lucrare corecL
- ue ce nu al avuL
Llmp ?
- romlslunlle
voasLre sunL vorbe
in vanL !
- un raporL pres
superflclal nu e
deloc saLlsfcLor
- 1rebule reluaLe
LoaLe acesLea
- CorecL e s facem
blne ceea ce facem
- Ce s-a inLmplaL ?
- va fl mal blne daLa
vllLoare !
- 8egreL c Lrebule
s clLesc un LexL
neLermlnaL
- A;LepL o alLa
redacLare !
- lml place s cred
c vel reu;l s v
organlzal mal
blne
- Ce-ar Lrebul s
cred despre o
asLfel de lucrare ?
- nu am nlmlc de
spus
un coleg a[unge cu
inLarzlere ;l
deran[eaz ;edlna
- nu va sLn[ene;Le
fapLul c deran[al
aLLa lume ?
- nu e blne s Le facl
asLfel remarcaL
- Sa Lrecem pesLe
asLa
- ueplng
dezlnvolLura unora
- v cer puln
llnl;Le !
unll dlnLre elevl i;l
conLesL cu
vehemen
profesorll
- SunLel nedrepl
- Al face mal blne s
ne asculLal
- nu vel ca;Llga
nlmlc daca vel
conLlnua a;a
- SunLel convln;l de
- nu se recomand
crlLlcarea declzlllor
unor persoane cu
responsablllLaLe
- Ar fl blne s
schlmbal Lonul
- Cu lnvecLlve nu
- SunL dezolaL de
Lurnura pe care o
lau dlscullle alcl
- As vrea s
schlmbal Lonul
- Am puLea s
vorblm mal calm

147

[usLeea aLlLudlnll
dumneavoasLr
- ne puLel spune
poaLe ;l alLceva
decaL s ne facel
repro;url
vom reu;l s
progresm deloc
- Care sunL
adevraLele moLlve
ale acesLul confllcL?
- 1oaLe acesLe
cerLurl lnslplde nu
folosesc la nlmlc
- ne e permls s
nu reaclonm !
- lrumoas
recompens!
Lchlpa de prolecL
resplnge solula
inalnLaL de cLre
experLul prolecLulul
- v opunel fr s
;Lll despre ce e
vorba
- lncercal aceasLa
Lehnlc, vom dlscuLa
dupa aceea
- Avel lnLeres s
experlmenLal
Lehnlcl nol
- Ce v sperle ?
- Cred c unll dlnLre
dumneavoasLr ar
dorl s inceap
- L mal u;or s crlLlcl
decL s aclonezl
- 1rebule s
incercm
- lndeprLnd
pre[udeclle, nu
puLem decL c;Llga
- Ce va face cel mal
mulL s ezlLal ?
- nu se moare dln
asLa !
- nu am ineles
reLlcenele voaLre
exceslve
- v cer s incepel
- vd foarLe blne
c ezlLal!
- AcesL lucru nu v
poaLe impledlca s
incercal, credel-
m !
- Ce lmpresle v
creez
propunndu-v
aceasL Lehnlc?
va admlr.
Ioa|a de s|tua|e cu mesa[e (2)
SlLuall 8eglsLrul Lu" (sau
vol")
8eglsLrul se" (sau
el")
8eglsLrul eu" (sau
nol")
un subordonaL a ulLaL
s v lnformeze in
legLur cu o
comunlcare
lmporLanL

un coleg v
lnLerpeleaz lnslsLenL
;l, conslderal
dumneavoasLr, pe
nedrepL

un superlor lerarhlc a

148

ulLaL de o cerere de
concedlu (penLru un
evenlmenL famlllal,
penLru o
inmorminLare) pe care
l-o inalnLasel
un subordonaL v
adreseaz o inLrebare
care v surprlnde

e sLrad, o persoan
v bruscheaz


Anexa 6

Lxerc||u| <2&%*$*(*&( 7'6(%$G(J$&$ Q375('&

CulLura reprezlnL modul de vla al unul grup de oamenl, culLura unel organlzall ;colare
reprezlnL modul de vla dln cadrul ;colll, lncluslv llmba[ul, fllosofla ;l valorlle sale, rlLurlle
;l rlLualurlle, pracLlclle comunlcalonale, relallle lnLerpersonal, a deflnl culLura unel
organlzall inseamn, in bun msur, s-l deflne;Ll ldenLlLaLea. 8spunznd la urmLoarele
inLrebrl despre ;coala dumneavoaLr vel inelege mal blne cum puLel deflnl ldenLlLaLea
acesLela.
Care esLe numele ;colll? numele poaLe reflecLa mlslunea, fondaLorul sau orlce alLceva dorll
ca el s comunlce publlculul.
Al creaL un logo? Ce semnlflcale are el? 8eflecL ceva aparLe legaL de ;coal?
Cum esLe deflnlL mlslunea ;colll?
5coala are o declarale de prlnclpll sau un slogan care s comunlce o valoare lmporLanL?
Are organlzala vreun rlLual (un evenlmenL, o ceremonle, un oblcel la care nu se renun
nlclodaL)?
Care sunL caracLerlsLlclle unul persona[ model dln cadrul ;colll? Ce callLl Lrebule s alb
penLru a devenlun erou?Clne a supravleulL ;l clne esLe admlraL de cellall?
Care ar fl caracLerlsLlclle unul raLaL" dln ;coala dumneavoasLr? Ce Llpurl de oamenl nu au
nlcl o ;ans s rezlsLe in organlzale?
Care esLe de facLo reeaua de comunlcare? Cea formal sau cea lnformal? Care esLe
pollLlca de comunlcare pracLlcaL de organlzale?
Cum ar puLea fl descrls ;coala? ue cLre persoanele dln lnLerlor?uar de cele dln exLerlor?
Care ar fl dlferenele inLre cele dou descrlerl? ue ce?

149

LsLe nevole ca anga[all s cunoasc un [argon speclal, regullle sau pollLlca ;colll? Avel
programe de perfeclonare?
ln ce caLegorle al lnLroduce organlzala?
1tebole s fl tote peotto o soptovleol olcl
Mooclm Jlo qteo Jot oe ,l Jlsttm lo qteo
No ,tlm Joc moloe vom fl olcl
vom fl olcl iototJeoooo. lo fel ,l btoqtolo ooostt
AlLele
Ce alLe lucrurl credel c esLe lmporLanL s fle ldenLlflcaLe sau exprlmaLe in legLur cu
;coala dumneavoasLr?

1Su

8|b||ograf|e

nlckl SLanLon, comoolcoteo, SocleLaLea SLllnLa sl Lehnlca, 8ucuresLl, 1993
Sue knlghL, 1ebolclle ptoqtomotll oeoto-lloqvlstlce, CurLea veche, 8ucuresLl, 2004
Allan ease, llmbojol ttopolol, ollmark, 8ucuresLl, 2001
uanlel Coleman, lnLellgenLa LmoLlonala, CurLea veche, 8ucuresLl, 2003
!ohn W. 8alrd, !ames 8. SLull, comoolcoteo lo ofocetl, comunlcare.ro, 8ucuresLl, 2003
8odlca Candea, comoolcoteo moooqetlolo, Ld. LxperL, 8ucuresLl, 1996
uan opescu, Atto Je o comoolco, Ld. Lconomlca, 8uc. 1998
SLefan ruLlanu, comoolcote sl oeqoclete lo ofocetl, Ld. ollrom, lasl, 1997
Les Clblln, Atto Jezvoltotll telotlllot lotetomooe, Ld. CurLea veche, 8ucuresLl, 2000
SLeven !. SLeln, Poward L. 8ook, loto lotellqeoel emolooole, 8ucure;Ll, Ld. Allfa, 2003
www.mlndLools.com/page8.hLml
S.M.CuLllp, A.P.CenLer, Noovo moooole Jl telozlool pobbllcbe, lrancoangell, Mllano, 1997
8oberL Plebeler, 1homas 8. kelly, Charles keLLeman, ArLhur Andersen - cele mol booe
ptoctlcl, lmage, 8ucure;Ll 1998
valenLln SLancu, Marcela SLolca, Adrlan SLolca, 8elall ubllce, ConcepL ubllshlng, 1997
5Lefan ruLlanu, Mooool Je comoolcote ,l oeqoclete io ofocetl, ollrom, la;l, 2000
!udlLh 8ldgway, keloll co meJlo, Codecs, 2001
CrlsLlna Coman, kelollle pobllce - ltloclpll ,l sttoteqll, ollrom, 2001
kaLle Mllo, Sharon ?oder, eLer Cross, 5Lefan nlculescu Maler, lottoJocete io keloll lobllce,
nlm, 8ucure;Ll 1998
Anne Cregory, lloooloq ooJ Moooqloq lobllc kelotloos compolqos, 1he lnsLlLuL of ubllc
8elaLlons
8oberL kendall, lobllc kelotloos compolqo 5ttoteqles, Paerper Colllns, 1996
CLls 8askln, Cralg Aronoff, uan LaLLlmore, lobllc kelotloos - 1be ltofessloo ooJ tbe ltoctlce,
8rown & 8enchmark, 1997

1S1




MCDUL DL Ak1 DkAMA1IC


Autor|
N|co|ae Mandea
M|hae|a 8|an 8e|u


Cupr|ns

Introducere
1. 1eor|a arte| actoru|u| |n spr|[|nu| educa|e| genera|e
1.1. Conslderall generale
1.2. uespre capaclLaLea profesorulul de a crea un medlu proplce invrll, dezvolLrll
personale, poLenrll creaLlvlLll

2. nomo symbo||cus
2.1. Conslderall generale

3. 1ehn|c||e teatru|u| sunt tehn|c||e comun|cr||
3.1. uezvolLarea ablllLllor de comunlcare prln [ocurl LeaLrale3
3.2. Lxersarea conLrolulul emolonal prln focusare asupra puncLulul de concenLrare

4.Moda||tatea de eva|uare

Conc|uz||

1S2


,Lducala esLe, inalnLe de LoaLe, ml[locul prln care socleLaLea
i;l reinnole;Le neinceLaL condlllle proprlel sale exlsLene."
mlle uotkbelm
5



Introducere


lnvarea esLe un proces cumulaLlv. rocesul de invare Lrebule s-;l menln perpeLuu
callLaLea dlnamlc. numal dac plecm de la aceasL reallLaLe puLem poLena callLaLea
comunlcrll profesor-elev. enLru c un profesor care conslder c a LransmlLe cuno;Llne ;l
a evalua memorlzarea lor esLe esena fl;el posLulul su, mlnlmallzeaz procesul invrll.
uou aspecLe fac ca un slsLem educalonal s fle funclonal: capaclLaLea profesorllor de a-l
inva pe elevl s invee ;l ablllLaLea lor de a le forma caracLerele.
Modulul de arL dramaLlc i;l propune s aduc in sprl[lnul comunlcrll profesor-elev
Lehnlclle speclflc LeaLrale, prln ele insele Lehnlcl ale comunlcrll, ;l, mal mulL decL aLL,
Lehnlcl ce pun accenL pe aspecLele mal profunde ;l mal greu conLrolablle ale comunlcrll:
comunlcarea non-verbal - cea prln conLacL vlzual, mlmlc, gesLlc, LonallLaLe vocal,
lmaglne.

1eor|a arte| actoru|u| |n spr|[|nu| educa|e| genera|e

Conslderall generale

vom potol tspoozoJ lo iottebtlle otlctol sceootlo, fle el eplc soo Jtomotlc, teol soo
flcloool.
unde: closo - cmp Je lopt soo teteo Je spott? ueseorl, dln cauza unor experlene
negaLlve, rezulLaLe in genere dln llpsa de comunlcare, profesorul a[unge s consldere clasa
un cmp de lupL, un spalu menlL confrunLrllor penLru puLere (vom deLalla mal [os). Cu
LoaLe acesLea, profesorul Lrebule s-;l exerseze capaclLaLea de a se raporLa proaspL, in
flecare zl la flecare clas de elevl in parLe. Crupul pe care-l formeaz o clas evolueaz dup
o paradlgm unlc ;l experlena profesorllor sL mrLurle cum clase ,problem" au oferlL
,surprlze" exLraordlnare ;l LoLal nea;LepLaLe in Llmp, a;a cum clase care ,promlL" s-au
,plafonaL" in mod aparenL lnexpllcabll. CapaclLaLea de a se raporLa proaspL la un grup de
elevl lncumb o ablllLaLe esenlal - aceea de dlagnosLlclan. AceasL ablllLaLe (innscuL sau

5
Durkheim, mile, Educa ie i sociologie, Ed. Didactic i Pedagogic , Buc., 1980, p. 67-68

1SS

nu) Lrebule zllnlc exersaL prln raporLarea corecL, oblecLlv la grupul de elevl, la ablllLlle
;l lnablllLlle sale, la neceslLlle sale, la preocuprlle sale preponderenLe.

ropunem, a;adar, profesorllor s consldere mal degrab clasa un Leren de sporL decL un
cmp de lupL. 1erenul de sporL presupune o acLlvlLaLe de [oc, desf;uraL cu sporLlvlLaLe,
cu falr-play, o acLlvlLaLe care presupune, de asemenea, provocrl conLlnue (dar mal puln
perlculoase ;l deflnlLlve), o acLlvlLaLe in care Lol parLlclpanll sunL [ucLorl, co-parLlclpanl la
o aclune, parLenerl egall al experlenel comune, chlar dac, la un momenL daL, sau ? sunL
c;LlgLorl, performana lor esLe un rezulLaL al acLlvlLll grupulul, lar camplonll s-ar puLea s
fle, in alL eLap, alll. ln orlce caz, profesorul ;l elevll sunL parLenerl in procesul de invare,
chlar dac au rosLurl dlferlLe (;l Locmal acesL lucru, pe lng vrsL ;l experlen, le confer
un sLaLuL dlferlL), ambll sunL elemenLe slne ua non ale acesLul proces.

uac profesorul va reu;l s deLermlne lnsLalarea acesLul Llp de menLallLaLe in rndul elevllor
sl, dac va reu;l s Lransforme clasa inLr-un grup de lucru, elevll vor cpLa incredere in
procesul pe care profesorul il conduce, in rolul lor in acesL proces ;l in proprla ablllLaLe de a
inva.

Clne: ltofesotol ,l elevll - comoolcoteo foclllteoz iovoteo
ConfrunLarea penLru puLere esLe real - elevll, cu cL sunL mal puln doLal penLru
aslmllare/invare, cu aLL sunL mal dornlcl s conduc. LsLe o incercare dlsperaL de a-;l
arLa superlorlLaLea mcar inLr-un plan, dac nu poL in cellalL. Ll pun accenLul gre;lL ;l
blocheaz comunlcarea. Alcl sunL necesare LoaLe ablllLlle profesorulul de a sparge zldul
creaL ;l de a cucerl, in cele dln urm, reduLa. e de alL parLe, exlsL ;l elevl foarLe bunl care
au probleme cu auLorlLaLea. Ambele exLreme in comporLamenLul elevllor sunL provocaLe de
nevola noasLr de aprobare. SocleLaLea conLemporan se axeaz foarLe mulL pe compeLlle,
lar lndlvldul, in incercarea sa de a supravleul soclal, nu poaLe decL s cauLe cu dlsperare
aprobarea, apreclerea. Apreclerea prlnllor, a profesorllor, a colegllor, a ;efllor, a
parLenerulul de vla ;l, mal Lrzlu, a coplllor. ue fapL, goana dup apreclere nu face decL
s ne deLermlne s muLm accenLul de pe dezvolLarea personal, in rlLm proprlu, pe
lmpreslonare, de pe conlnuL pe carcas, de pe fond pe form. ue alcl ;l lzolarea lndlvldulul.
ueslgur c procesul de invmnL Lrebule s conln componenLa de evaluare (v. ulLlmul
caplLol), dar evaluarea nu esLe decL anallza unel eLape dln evolula elevulul. CdaL ce
elevul esLe a[uLaL s ineleag c nu inva penLru profesor, penLru prlnl sau ,penLru
noL", el capL incredere in forele proprll, responsablllLaLe asupra procesulul de invare.
Slndromul auLorlLarlsmulul exacerbaL - inLlnlL la unll profesorl (ca ;l la unll prlnl) rlsc s
LraumaLlzeze elevul, la fel cum llpsa auLorlLll (ca slsLem referenlal) il dezorlenLeaz

1S4

compleL. Ambele exLreme sunL de evlLaL penLru c-l indeprLeaz pe elev de la ldeea de
educale (dac nu chlar de la ;coal) ca proces personal de invare, in care profesorul, de;l
nu esLe decL un ghld, are LoLu;l un rol exLrem de lmporLanL.

enLru a gsl echlllbrul in prlvlna manlfesLrll auLorlLll, profesorul are sarclna de a c;Llga
increderea elevllor sl. 5l exlsL un slngur mod de a o face: prln compeLenele sale
pedagoglce ;l prln dezvolLarea ablllLllor sale in domenlul vasL al comunlcrll. Comunlcare
in ;coal ;l, pe cL proslbll, ;l in exLerlorul el. ueslgur, nu Lol profesorll au ore de dlrlgenle,
dar ;l cel care nu au poL s aloce ceva dln Llmpul orelor penLru a-;l cunoa;Le elevll, penLru a
le cunoa;Le preocuprlle, neceslLlle, penLru a fl mereu la curenL cu acLlvlLlle exLra-
currlculare in care sunL cuprln;l. ln orlce caz, LrepLaL profesorul Lrebule s ellmlne Leama
exacerbaL a elevulul de dezaprobare, ca ;l nevola exacerbaL de aprobare.

Ce: cooloototlle cottlcolote, motetlo Je stoJlo
ln prlvlna conlnuLulul, a maLerlel de sLudlu, profesorul Lrebule s-;l dezvolLe ablllLaLea de
a-;l sLrucLura lecla asemenea unul dlscurs. lnLroducerea Lrebule s prezlnLe Lema prlnclpal
a leclel ;l s reallzeze LoLodaL acea ,capLaLlo benevolenLlae" aLL de rvnlL de anLlcl. ln
conLlnuare, conlnuLul leclel Lrebule blne sLrucLuraL, asfLel incL ldelle prlnclpale s fle
percepuLe ;l chlar invaLe dln clas de cLre elevl. Cu cL profesorul esLe mal puln arld in
expunerea sa (lucru care cere ;l mal mulL LalenL in cazul ;Lllnelor exacLe), cu cL expunerea
are mal degrab sLrucLura unel pove;Ll (a unul scenarlu dramaLlc), cu aLL conlnuLurlle sunL
mal lesne preluaLe, lar, ca rezulLaL, profesorul capL aura mulL-dorlL a ,llderulul
carlsmaLlc". ln plus, profesorul Lrebule s alb ablllLaLea de a-;l adapLa dlscursul la nlvelul de
vrsL al elevllor sl, la experlena pe care ace;Lla o au inLr-un anumlL domenlu, in prlvlna
unul anume sublecL, la callLlle lnLelecLuale ale grupulul cu care lucreaz, la callLlle sale
arLlsLlce (in cazul invmnLulul de speclallLaLe), la callLlle sale umane.

uar, dlncolo de maLerllle de sLudlu, ;coala are ;l un cottlolom oscoos menlL s LransmlL
valorlle ;l Lradlllle socleLll respecLlve, care se converLesc mal Lrzlu in aLlLudlnl ;l
comporLamenLe. ln aceasL prlvln, profesorul Lrebule s-;l foloseasc LoaLe ablllLlle
verbale ;l non-verbale penLru c el, alLurl de prlnl ;l deseorl mulL mal mulL decL ace;Lla,
pune bazele acesLor aLlLudlnl ;l ale manlfesLrllor lor soclale. uac ;coala inva coplll s
vad socleLaLea in mod mal degrab pozlLlv decL crlLlc, esLe penLru c socleLaLea are nevole
de acesL ml[loc penLru a-;l LransmlLe ;l imbunLl culLura. ue aceea rolul profesorulul esLe
esenlal inLr-o socleLaLe ;l guvernanll care-l lgnor aduc un mare deservlclu vllLorulul
respecLlvel socleLl. A;adar profesorll (unll fr s fle, dln pcaLe, con;Llenl de acesL lucru)
;l ;coala ca lnsLlLule se ocup de LransmlLerea acesLul currlculum ascuns ;l impreun

1SS

culLurallzeaz sau, alLfel spus, ,lnculc lolallsmul" (dup arsons), adlc aderarea la
credlnele, llmba, normele ;l regullle, valorlle ;l cuno;Llnele unel socleLl. rofesorll au
;ansa de a lnocula lnLeresul ;l respecLul penLru cunoa;Lere, penLru cerceLare, penLru munc,
penLru creaLlvlLaLe, penLru lnovale, el poL deLermlna deschlderea cLre experlmenLare ;l
soclallzare, poL faclllLa cunoa;Lerea valorllor
6
morale, esLeLlce, rellgloase eLc.

Lxemple de modallLl de aclune ale currlculum-lul ascuns:
inLl, insu;l fapLul c ;coala are proprllle regull, LransmlLe in mod organlc lndlvldulul
respecLul penLru regul se inva conformarea la regullle ;l leglle socleLll, chlar dac e;Ll
de acord cu ele sau nu (dar ;l dac nu e;Ll de acord, numal cunoscndu-le, pol incerca s le
schlmbl)
in ;coal profesorul reprezlnL auLorlLaLea accepLaL, a;a cum prlnLele esLe auLorlLaLea de
acas (ambll Lrebule s o manlfesLe fr a abuza de ea) se lnva c inLreaga socleLaLe esLe
consLrulL in mod lerarhlc ;l se lnoculeaz respecLul penLru ;efll de la locul de munc,
penLru polll;Ll, preol eLc.
prln responsablllLlle daLe elevllor mal marl ;l respecLul fa de profesorl se inva
respecLul fa de vrsLnlcl
prln respecLul fa de colegl se inva respecLul fa de semenl
prln noLare ;l premlere se inva fapLul c munca, sLudlul sunL recompensaLe, c
dlferenlerea sLaLusurllor soclale sunL naLurale ;l [usLlflcaLe. ue aceea e necesar ca noLarea
;l premlerea s se fac inLoLdeauna in mod corecL!
prln parLlclparea la compeLlllle sporLlve elevll inva s lucreze in grup (lnsLlLule, flrm,
companle mal Lrzlu), dar inva ;l fapLul c grupul nu poaLe reu;l decL cu condlla ca
flecare lndlvld s munceasc el insu;l. Lucru cu aLL mal valabll in sporLurlle lndlvlduale unde
;l evaluarea se face lndlvldual ;l unde se inva ce inseamn s Le pol baza numal pe Llne
insul lucrLorll, lndlferenL de profesle, Lrebule s lnLre in compeLlle penLru locurlle de
munc ;l penLru salarll (vom vorbl mal [os de efecLele negaLlve ale exacerbrll compeLllel).
1oL in cadrul compeLllllor sporLlve, mal mulL decL prln slmpla dlferen de echlpamenL
sporLlv, de unlform ;colar sau de lnuL exLra;colar elevll inva s se conformeze
sLereoLlpurllor de gen
7
, descoper ablllLlle speclflce flecrul sex.

6
Tipologii ale valorilor corespunz toare celor apte forme ale culturii religia, filosofia,
arta, tiin a, morala, juridicul, politicul care au n centrul lor, ca miez, valori-polare, astfel: religios
i laic i/sau sacru i profan, obiectul i subiectul, artistic i non-artistic, adev r i/sau exactitate,
eroare i fals, binele i r ul, legal-ilegal, dictatur i democra ie. Ceau u, Gheorghe, 9 discipline
i 3 domenii, editor Mihaela Be iu, Unatc Press, Buc., 2011
7
ln prlvlna genulul, prerlle sunL imprlLe. LsLe un fapL oblecLlv - socleLaLea acLual pregLe;Le LoL
mal puln feLele ;l blell penLru sLaLuLurl dlferenlaLe. 8especLlv, feLele nu mal fac numal acele ,profesll

1S6

prln organlzarea sLudlulul pe ore ;l prln cerlna puncLuallLll se inva foloslrea eflclenL a
Llmpulul la locul de munc. A;a cum ;coala ;l famllla organlzeaz Llmpul elevulul, LoL asLfel,
mal Lrzlu, Llmpul su va aparlne anga[aLorulul, plLlLorulul.
maLerllle exacLe lnoculeaz respecLul valorllor ;Lllnlflce, lnoculeaz respecLul penLru
marlle personallLl ale omenlrll ;l confer ablllLl pracLlce
maLerllle umanlsLe lnoculeaz respecLul penLru valorlle esLeLlce (arLlsLlce ;l exLra-
arLlsLlce), penLru valorlle morale, rellgloase, [urldlce, lnoculeaz respecLul penLru marlle
personallLl ale omenlrll
prln fapLul c obllgallle ;colare sunL a;ezaLe in prlm-planul vlell copllulul, lndlferenL dac
sunL pllcLlcoase, neceslL rbdare, perseveren, repeLlLlvlLaLe se inva, pe de o parLe, c
anga[all Lrebule s accepLe munca repeLlLlv, uneorl pllcLlcoas, lar pe de alL parLe, se
inva fapLul c performana, in orlce domenlu presupune rbdare ;l acrlvle
pe de o parLe, elevllor le llpse;Le conLrolul asupra currlculum-ulul ;l a organlzrll ;colll a;a
cum anga[allor le llpse;Le conLrolul asupra declzlllor anga[aLorllor
pe de alL parLe, pe msur ce progreseaz in vrsL ;l compeLen, elevll ;l mal ales
sLudenll au un cuvnL de spus in organlzarea unlverslLllor, de exemplu. ue asemenea, in
cadrul acLlvlLllor exLra-;colare - sporLlve sau arLlsLlce - au responsablllLl LoLale acesL
fapL il anLreneaz penLru ocuparea posLurllor de conducere ;l penLru cunoa;Lerea loculul
proprlu in lerarhllle de puLere ;l conLrol
nu in ulLlmul rnd, promovarea in invmnLul llceal ;l unlverslLar prln examene
lnoculeaz respecLul penLru munca asudu, penLru sLudlul conLlnuu

ue ce (oblectlvol). dezvolLarea personal a elevulul, poLenarea callLllor ;l ablllLllor sale,
descoperlrea paslunllor sale, decl a proprlulul drum in vla, a vllLoarel profesll. enLru ca
acesL oblecLlv s fle poslbll a fl urmrlL, profesorul Lrebule s-;l cunoasc elevll ;l, in cluda
Llmpulul uneorl scurL de inLlnlre cu el, Lrebule s se adapLeze la capaclLaLea lor de
aslmllare, la profllul lor pslhologlc ;l caracLerlal. LsLe evldenL fapLul, pracLlca ne-o spune ;l
inelepclunea Lradllonal ne conflrm, c oamenll au capaclLl dlferlLe de invare. ln acesL
sens unll sunL mal bunl decL alll, unll au aplecare spre laLura concreL a aslmllrll de
cuno;Llne, alll spre laLura LeoreLlc ;l slmbollc, unll vdesc de mlcl aplecare spre
aspecLele Lehnlco-;Lllnlflce, alll spre aspecLele umanlsLlce ;l arLlsLlce. AsLfel, de;l o funcle
lmporLanL a educalel esLe s selecLeze pe acela care au capaclLaLea s invee, s il
lnsLrulasc ;l s-l dlsLrlbule in pozlll soclale care se poLrlvesc callLllor acesLora, LoLu;l,
socleLaLea modern, avansaL Lehnologlc, reclam o educale mal bun decL decL o

femlnlne", care erau o exLensle a rolulul lor domesLlc, lar blell nu mal sunL unlcll inLrelnLorl al famlllel. unll
fllosofl ;l soclologl pun decllnul famlllel conLemporane pe seama acesLul fapL.


1S7

socleLaLe prelndusLrlal. Cu alLe cuvlnLe, socletoteo moJeto oo-,l mol poote petmlte s
excloJ pe olmeol io otmo seleclel, cl Lrebule s reallzeze o educale de succes in care
flecare lndlvld s dobndeasc acea pozlle care il permlLe s-;l frucLlflce ablllLlle
innscuLe ;l pe cele dobndlLe. Cerlna alfabeLlzrll esLe o condlle slne ua non a
invmnLulul acLual, penLru c nlcl cele mal slmple profeslunl nu poL fl indepllnlLe in zlua
de azl fr capaclLl (cel puln medll) de ordln ;Lllnlflc ;l Lehnologlc.

ue aceea, oblecLlvul profesorulul Lrebule s fle cenLraL pe ldenLlflcarea profllulul ;l
neceslLllor lndlvlduale ale elevulul. uac predarea devlne uneorl pllcLlslLoare penLru
profesor, esLe penLru c acesLa LransmlLe conlnuLurlle in mod ldenLlc de la o clas la alLa,
fr a observa profllul unlc al grupulul. rofesorul Lrebule s se consldere parLener cu elevll
sl inLr-un proces cognlLlv comun. lapLul c profesorul pred, lar elevul inva esLe numal
parLea vzuL a educalel. arLenerlaLul acesLa, ineles corecL ;l managerlaL cu ablllLaLe,
poaLe aduce marl beneflcll de ambele prl. 5coala Lrebule s fle un medlu plcuL penLru c,
aLL nol, cL ;l elevll no;Lrl, ne peLrecem o mare parLe dln vla ... la ;coal. CallLaLea de
parLener il face pe profesor [ucLor ;l 1. nu-l mal lzoleaz pe profesorul Llmld, 2. nu-l mal
exclude grupulul ;l nu-l mal pune pe o pozlle de superlorlLaLe hlperbollzaL pe profesorul
Llran.

Cnd: lerl, azl, mlne, Je-o looqol ptocesolol Je stoJlo.

Cum: cu obllltote peJoqoqlc. u;or de zls ... ln reallLaLe aceasL ablllLaLe inseamn pe de o
parLe LalenL innscuL, pe de alL parLe experlen. rocenLa[ul nu poaLe fl sLablllL, doza[ul
ldeal nu exlsL. 5l LoLu;l, aceasL ablllLaLe nu esLe decL o sum a mal mulLor elemenLe,
mereu dlnamlce, lar profesorul nu Lrebule decL s lucreze la flecare elemenL in parLe in
incercarea conLlnu de a face fa provocrllor consLanLe, de a fl in flecare zl un profesor
mal bun.


uespre capaclLaLea profesorulul de a crea un medlu proplce invrll,
dezvolLrll personale, poLenrll creaLlvlLll

lncura[nd experlmenLarea proprle, manlfesLarea in cadrul grupulul de lucru, procesul de
sLudlu in favoarea rezulLaLulul, aslmllarea cuno;Llnelor in favoarea memorlzrll, exersarea
lnLellgenel emolonale ;l dezvolLarea creaLlvlLll.

ulmenslunea parLenerlal a relalel profesor-elev ;l incura[area experlmenLrll personale

1S8

uac medlul incon[urLor o permlLe, orlclne poaLe inva ceea ce vrea s invee
;l dac lndlvldul o permlLe, medlul incon[urLor il poaLe inva
LoL ceea ce are de invaL."
8
vlolo 5pollo

rlnclplul enunaL de marea profesoar amerlcan de LeaLru (care a lucraL ;l ca aslsLenL
soclal cu copll normall ;l subnormall in cadrul unor programe de recuperare), produce, in
pedagogla modern, o schlmbare lmporLanL de accenL de pe profesorul care pred pe
lndlvldul care inva. racLlc, spune vlola Spolln, penLru invare esLe esenlal un medlu
proplce ;l dlsponlblllLaLea de a inva. AsLa nu inseamn c profesorul nu mal esLe un facLor
esenlal in acesL proces. uln conLr, medlul proplce poaLe fl creaL numal de profesor (ccl
exlsLena unel cldlrl ;l a unel clase de sLudlu, orlcL de lmporLanL, nu poaLe inlocul
profesorul, la fel cum performana doLrllor nu poaLe inlocul callLaLea profesorulul), lar
dlsponlblllLaLea de a inva poaLe fl poLenaL pozlLlv sau negaLlv LoL numal de profesor.
ulferena fa de pedagogla claslc esLe aceea c maLerla nu se mal LransmlLe rlgld ;l
lmpersonal, cl profesorul face un eforL conLlnuu de adapLare la grupul de sLudlu ;l la flecare
lndlvld in parLe. ln felul acesLa, vlola Spolln incearc s eradlcheze auLorlLarlsmul
pedagoglc
9
. ALenle, nu auLorlLaLea profesorulul, cl foloslrea abuzlv a acesLel auLorlLl, in
dauna experlenel normale de invare. rofesorul nu mal poaLe fl delnLorul adevrulul
absoluL sau, deseorl, Llranul care provoac experlene insplmnLLoaLe (aLL de
LraumaLlzanLe c abla poL fl dep;lLe ;l, in orlce caz, nu vor fl ulLaLe nlcl in vlaa de adulL),
omul inchls in proprlul slsLem de referln, refracLar poslbllelor modlflcrl, cl Lrebule s fle o
persoan lnsLrulL, performanL, care dega[ auLorlLaLe daLorlL compeLenel sale, nu a
Lonulul rldlcaL al vocll, a felulul cum LrnLe;Le caLalogul pe caLedr sau a poslblllLll de a
pedepsl prln noLare.

rofesorul pe care-l propune vlola Spolln la parLe el insu;l la procesul cognlLlv in care e
cuprlns elevul, un proces pe care ne place s-l conslderm de ,impreun experlmenLare".
AuLoarea mar;eaz chlar spre aflrmala exLrem: ,lnvm dln experlen ;l prln
experlmenLare ;l nlmenl nu poaLe inva pe nlmenl nlmlc."
10
ln orlce caz, asupra unul
prlnclplu credem c puLem cdea cu Loll de acord: nlmlc nu poaLe inlocul experlena dlrecL
a elevulul - conLacLul dlrecL cu oblecLul de sLudlu, lecLurlle personale, cerceLarea
lndlvldual, experlena de laboraLor, unde e cazul, eLc. Crl, cadrul penLru aceasL

8
vlola Spolln, lmptovlzole peotto teotto, edlla 1999, Lrad. Mlhaela 8elu, unaLc ress, 8ucure;Ll,
2008, p. 49
9
AuLhorlLarlanlsm, engl = a lmpune alLora proprla experlen, proprllle puncLe de vedere ;l Llpare
comporLamenLale, negarea capaclLll de experlmenLare a alLel persoane. (vlola Spolln, op. clL., p. 431)
10
vlola Spolln, op. clL., p. 49

1S9

experlmenLare dlrecL, medlul proplce de care vorblm, il poaLe crea numal profesorul. Ll
esLe cel care sLablle;Le regullle [oculul, granlele inLre care se poaLe exLlnde flecare rol
(proprlul rol ;l cel al elevulul), regullle relalel (;l evolulel relalel) rolurllor, amblana de
lucru
11
. Ll esLe cel care poaLe capaclLa elevul, il poaLe aduce in clas nu numal ca prezen
flzlc, cl ca flln LoLal, blo-pslho-soclal. llln doLaL cu lnLelecL, afecLlvlLaLe ;l lnLulle,
elevul Lrebule LrezlL la nlvel senzorlal, el Lrebule s fle mal inLl aLenL, apol concenLraL, apol
lnLeresaL la nlvel lnLelecLual, provocaL la nlvel lnLulLlv, ellberaL penLru a-;l puLea uLlllza
creaLlvlLaLea.

Cea mal lmporLanL descoperlre a vlolel Spolln esLe lnLroducerea in noua pracLlc
pedagoglc a prlnclplulul colobottll, coopettll in dauna concurenel exageraLe ;l
complexanLe inLre elevl sau a Lerorll exerclLaLe de profesor. rofesorul zllelor noasLre
Lrebule s fle mal degrab un ghld penLru elevl ;l, dac se poaLe, o lnsplrale, un model.

ManlfesLarea in cadrul grupulul de lucru
uespre avanLa[ele invrll colecLlve, in cadrul unul grup organlzaL nlcl nu mal esLe nevole s
vorblm. 1oLu;l, vom subllnla cLeva ldel. Lucrnd cu un grup, elevul se lnLegreaz mal u;or in
acLlvlLaLea de invare regslndu-;l, LoLodaL, mal lesne ;l scopurlle penLru care Lrebule s
invee. ln cadrul grupulul, lndlvldul capL incredere in slne, capL cura[ in a se manlfesLa,
deoarece aLL asemnrlle, cL ;l deoseblrlle sunL accepLaLe. rofesorul nu Lrebule s
foloseasc grupul penLru a lnduce o conformlLaLe, cl ca un lmbold penLru aclunea flecrul
lndlvld in parLe.

ue fapL, oblecLlvul profesorulul esLe capaclLarea lndlvldual ;l a grupulul penLru acLlvlLaLea
de invare. Ll Lrebule s urmreasc parLlclparea llber a flecrul elev la flecare momenL:
Sarclna profesorulul sau a coordonaLorulul esLe de a acLlva pe flecare elev dln grup,
respecLnd LoLodaL capaclLaLea lmedlaL de parLlclpare a flecrula. ue;l elevul inzesLraL va
prea inLoLdeauna c are mal mulL de daL, LoLu;l, dac un elev parLlclp pn la llmlLa
puLerllor sale ;l i;l folose;Le apLlLudlnlle la inLreaga lor capaclLaLe, Lrebule respecLaL, orlcL
de mlc l-ar fl conLrlbula. Llevul nu poaLe face inLoLdeauna ceea ce crede profesorul c
Lrebule s fac, dar, dac progreseaz, apLlLudlnlle lul se vor dezvolLa. Lucral cu elevul a;a
cum esLe el, lar nu a;a cum ar Lrebul s fle dup prerea voasLr."
12

rofesorul poaLe crea, cu a[uLorul elevllor sl, deslgur, un cadru in care flecare lndlvld s se
slmL conforLabll, s alb incredere s se exprlme, s-;l manlfesLe capaclLlle, s-;l prezlnLe

11
Amblana sau aLmosfera dln cadrul clasel, al grupulul de sLudlu esLe foarLe lmporLanL penLru c
elevll o aslmllleaz odaL cu conlnuLurlle.
12
Viola Spolin, op. cit., p. 57

16u

ldelle, eLc. Armonla colecLlv, prln opozlle cu concurena prosL ineleas, poLeneaz
puLerea de munc, inlLur oboseala ;l Lenslunlle rlvallLll. C aLmosfer incrcaL de
rlvallLaLe creeaz Lenslunl arLlflclale, incrncenrl, rlgldlzrl, ccl dorlna de a fl mal bun
decL cellall chelLule inLreaga energle a lndlvldulul care se lzoleaz penLru c se slmLe
amenlnaL, comparaL, [udecaL. AcesLa esLe Lerenul ferLll penLru dou Llpurl de devlall
comporLamenLale: elevul fle devlne agreslv (chlar vlolenL), fle se reLrage apaLlc ;l pllcLlslL.

e de alL parLe, o inLrecere flreasc esLe o parLe organlc a orlcrel acLlvlLl colecLlve ;l
alLerneaz Lenslunea cu relaxarea in a;a fel incL elevul i;l psLreaz echlllbrul. rofesorul
Lrebule s alb ;l ablllLaLea de a-;l sLrucLura maLerla in a;a fel incL s psLreze vlu lnLeresul
elevulul, lnLeres ce poaLe chlar sporl pe msur ce flecare problem esLe rezolvaL ;l apar
alLele nol. arLenerll, colegll sunL necesarl ;l blnevenll (asemenea parLenerllor inLr-un [oc),
lar sLudlul poaLe devenl un proces de pLrundere mal adnc in medlul incon[urLor, un
proces cognlLlv ;l soclallzanL deopoLrlv.

CenLrarea pe lmporLana feedbackulul in LoaLe aspecLele sale (ca mesa[ non-verbal, gesLurl,
posLur, conLexL) conslderm c are un rol foarLe lmporLanL in dlmlnuarea poLenlalulul
confllcLual al lnLeraclunll profesor-elev. - SLudlul de dlagnoz, p. 28

rocesul de sLudlu in favoarea rezulLaLulul
LsLe foarLe lmporLanL, a;a cum spuneam ;l mal sus, ca elevul s ineleag (in mod organlc,
nu numal ralonal) c procesul de sLudlu, cerceLarea, experlmenLarea, drumul cLre rezulLaL
esLe mal lmporLanL decL rezulLaLul insu;l. Chlar dac noLa sau premlul cerLlflc in general
reu;lLa inLr-o eLap a procesulul, procesul de invare in fapL nu se Lermln nlclodaL (de alcl
concepLul aLL de valldaL in ulLlma vreme al invrll conLlnue). 8a chlar sunL foarLe
frecvenLe cazurlle in care anumll adull sunL foarLe performanl in domenllle lor, de;l au
fosL medlocrl in ;coal. AcesL lucru se inLmpl, in general, penLru c profesorll respecLlvl au
apllcaL acelea;l crlLerll de evaluare penLru copllul exceplonal ca ;l penLru colegll sl care se
inscrlau in llmlLele normalulul. rlnLre arLl;Ll sunL desLul frecvenLe cazurlle in care, in
copllrle, creaLlvlLaLea lor exceslv, dublaL de senslblllLaLe era prlvlL drepL lnadapLare sau,
prlnLre oamenll de ;Llln, cazurlle in care lmaglnala exageraL, dublaL de o lnLellgen cu
funclonallLaLe aLlplc era prlvlL drepL reLard.

ConcenLrarea asupra procesulul de invare, aLL a profesorulul, cL ;l a elevulul, va duce la
rezulLaLe mulL mal Lemelnlce. Llevul va fl asumaL conlnuLurlle inLr-un mod mulL mal
profund, dac procesul a fosL organlc, dublaL de cerceLare proprle ;l inelegere. colltoteo
tezoltotolol oo vo fl Jlfetlt Je colltoteo ptocesolol. Crl Locmal acesLa esLe prlnclplul de baz

161

al unel educall Lemelnlce. (uac ne anLrenm numal penLru succes, in loc s ne anLrenm
penLru a-l c;Llga, vom a[unge s foloslm LoLul (;l oamenll) in acesL scop, puLem a[unge s
in;elm, s mlnlm, s ne Lrm, s Lrdm sau s renunm la vlaa soclal in inLreglme
penLru a reallza succesul. Cu cL mal sollde ar fl cuno;Llnele noasLre, dac ele ar rezulLa dln
plcerea de a inva? CL de mulLe valorl umane ar fl fosL plerduLe ;l cL de srclLe ar fl fosL
formele noasLre de arL, dac s-ar fl cuLaL numal succesul?"
13
)

Aslmllarea cuno;Llnelor in favoarea memorlzrll
rofesorul Lrebule s cunoasc perlcolul memorlzrll (= a inva fr s gnde;Ll) ;l s
sprl[lne ldeea ;l neceslLaLea unel invrl in care memorlzarea s fle dublaL de inelegere
(laL. lnLel-legere = a clLl pe dlnunLru, nu a inva ,pe dlnafar", cl a pLrunde inlunLrul a
ceea ce e de invaL)

rocesul de invare Lrebule s fle ;l s rmn in orlce momenL un proces vlu, dlnamlc,
schlmbLor. noLarea esLe menlL a evalua un momenL inLr-un proces de invare de lung
duraL. LLapele organlce ale procesulul de invare (cele prln care Lrebule s Lreac
profesorul insu;l cnd inva) sunL: conLacLul cu lnformala, cerceLarea proprle - suporLul
lmaglnaLlv, suporLul lecLurllor proprll, experlmenLarea dlrecL. ln orlce caz, dou elemenLe
ale procesulul de invare sunL mal lmporLanLe decL memorlzarea: lnLulla ;l lmaglnala. Cu
a[uLorul lor invarea devlne un proces personal, dlnamlc, decl valld, real, nu lmproprlu,
rece, decl sLaLlc. rofesorll ar puLea oblecLa c, in cazul elevllor cu capaclLl lnLelecLuale
foarLe sczuLe, esLe foarLe lmporLanL ;l memorlzarea. Credem ins c le-ar fl mal uLll s
cuprlnd mal pulne cuno;Llne, dar s alb capaclLaLea de a opera cu ele.

Lxersarea lnLellgenel emolonale ;l dezvolLarea creaLlvlLll

uezvolLarea economlc, pollLlc ;l culLural a orlcrel rl cere oamenl compeLenl, creaLlvl
;l cu sLandard culLural rldlcaL. nu e inLmplLor fapLul c personallLl dln LoaLe domenllle
lndlc LoL mal des ;coala ca solule la problemele soclale ;l economlce acLuale.








13
Idem op. cit. p. 59

162

nomo symbo||cus

Conslderall generale

CulLura consL in slmbolurl ;l se LransmlLe prln comunlcarea slmbolurllor. Cmul nu esLe
numal anlmal ralonal, esLe deopoLrlv emolonal ;l ralonal, mal precls un anlmal
symbollcum, un uLlllzaLor de slmbolurl. lllosoful german LrnsL Casslrer arLa c ,omul nu
mal Lrle;Le inLr-un unlvers excluslv flzlc, cl inLr-un unlvers slmbollc. Llmba[ul, mlLul, arLa...
sunL componenLe ale acesLul unlvers. Cmul nu mal poaLe infrunLa reallLaLea in mod
neml[loclL, el nu o mal poaLe prlvl fa in fa... ALL de mulL s-a invellL pe slne cu forme
llngvlsLlce, cu slmbolurl mlLologlce sau cu rlLurl rellgloase, incL nu poaLe vedea sau
cunoa;Le nlmlc decL prln ml[loclrea acesLul medlu arLlflclal". lnLr-adevr, slmbolulurlle l-au
LransformaL pe sLrmo;ll no;Lrl anLropolzl in oamenl ;l l-au fcuL fllne soclale. AlLe
organlsme poL comunlca lnformall prln gesLurl, suneLe, aLlngere ;l emanall chlmlce, dar
inLr-o mare msur sensurlle acesLor semnale sunL programaLe geneLlc. 1oaLe acLele
noasLre soclale lmpllc o acLlvlLaLe slmbollc ;l ne lnfluenm conLlnuu ;l reclproc prln
slmbol, semnlflcall ;l lnLerpreLrl.

nomo symbollcos a recurs la crearea slmbolurllor penLru a exprlma reallLl splrlLuale a
cror naLur nu puLea fl descrls prln llmba[ul loglco-verbal. Llmba (vorblL ;l scrls) esLe cea
mal lmporLanL componenL a slmbollsmulul soclal. uar, spre deoseblre de slmbolurlle
verbale, slmbolurlle non-verbale sunL mulL mal abundenL foloslLe in lnLeraclunlle soclale.
Lxpresllle faclale (mlmlca) ;l gesLuale [oac ;l ele rolul de slmbolurl soclale. rln lnLermedlul
lor exprlmm ldel ;l senLlmenLe, fllnd foarLe frecvenLe cazurlle in care exprlmm la nlvel
non-verbal ;l ceea ce am vrea s ascundem, s dlslmulm dln dlscrele, dln Leam, dln
ru;lne eLc. LxpreslvlLaLea Lrupulul vlne s inLregeasc expreslvlLaLea vorblrll ;l, penLru c nu
mlnLe nlclodaL, prevaleaz verballzrll. 8azaL pe experlmenLe, AlberL Mehrablan a sLablllL
c lmpacLul LoLal al unul mesa[ esLe in proporle de 7 verbal, 38 vocal ;l 33 faclal. un alL
speclallsL, 8aymond L. 8lrdwhlsLell sugereaz c nu mal mulL de 30 pn la 33 dln
semnlflcallle unel conversall sau ale unel lnLeraclunl sunL Lransmlse prln lnLermedlul
cuvlnLelor. non-verbalul exprlm mal curnd emoll, senLlmenLe ;l aLlLudlnl decL
concepLe ;l ldel ;l dep;e;Le barlerele de llmb, menLallLaLe, condlle soclal ;l pozlle
lerarhlc. Llmba[ul non-verbal, LransculLural ;l unlversal, ne deflne;Le fllnarea. laL,
a;adar, o Lem foarLe lmporLanL penLru orlce Llp de profeslonlsL, mal cu seam penLru
profesllle de scen" unde se incadreaz nu numal acLorll, dansaLorll, cnLrell, cl ;l
profesorll, avocall, [urnall;Lll, pollLlclenll, preoll eLc.

16S


Ml[loc ;l oblecLlv LoLodaL: Jezvoltoteo iocteJetll io sloe (a profesorulul ;l a elevulul in
profesor ;l in procesul de invmnL).

ConLrolnd LoaLe aspecLele lmaglnll personale, flecare dlnLre nol cpLm incredere in
forele proprll. Cnd spunem ,lmaglne" a nu se inelege numal corporallLaLe (lnuL, gesL,
mlmlc, cosLum) ;l voce, dar ;l lnLerlorlLaLe. Ce vrem s spunem, cu alLe cuvlnLe, esLe c
exlsL profesorl care ;Llu c nu sunL frumo;l, dar care, de;l dlscrlmlnal lnllal de elevl (chlar
lncon;LlenL), avnd incredere in slne, ;l-au c;LlgaL acea aur cucerlLoare a profesoulul
carlsmaLlc care sLrluce;Le daLorlL unor aLuurl mulL mal puLernlce: lnLellgen, lnLulle,
creaLlvlLaLe, LalenL oraLorlc, compeLen eLc. Alcl lnLr in dlscule cele dou elemenLe ale
bloomolol Att-Notot. lnc dln AnLlchlLaLe, fllosofll s-au inLrebaL crul elemenL s-l dea
inLleLaLe - elemenLulul naLural, darurllor innscuLe, ,daLelor" fllnel sau elemenLulul
dobndlL prln munc, prln exercllu, prln ;lefulre, prln culLur? Concluzla esLe lmplacabll:
ArLa corecLeaz naLura, o poaLe invlnge, chlar dac n-o s-o poaL nlclodaL inlocul
14
. rln
urmare, dac sunL domenll unde nu se poaLe acLlva fr mcar o mlnlm componenL
naLural, aproape nu exlsL domenlu in care s nu se poaL acLlva, ;l chlar performa, prln
munc ;l experlen.

AuLo-con;LlenLlzarea esLe prlma eLap necesar comunlcrll. Ca s comunlcm Lrebule s
;Llm clne sunLem. aradlgma comunlcrll (unamlm cunoscuL sub numele de 8egula celor 3
inLrebrl: Clne? Ce? unde? Cnd? ue ce?
13
) presupune o con;LlenLlzare cL mal corecL a
slnelul - Clne sunL? in conLexL soclal, in raporL cu proprllle a;LepLrl legaLe de sLaLuL,
lmaglne personal, famllle, carler, snLaLe, relala cu uumnezeu eLc., in raporL cu
a;LepLrlle celorlall, ce callLl, ce defecLe am eLc. AuLo-con;LlenLlzarea esLe un exercllu
necesar pe care Lrebule s-l facem cL mal des cu puLln.

rlmul adevr ce Lrebule accepLaL de profesor esLe acela c frumuseea vlne dln lnLerlor.
Armonla lnLerloar, conLrolul emolllor negaLlve, conLrolul frusLrrllor personale, conLrolul
llmba[ulul ;l conLrolul lnuLel (posLur ;l imbrcmlnLe), LoaLe impreun creeaz un conLrol
al lmaglnll personale LoLale. racLlc, elevul Lrebule s prlmeasc de la profesor ceea ce-l

14
Lu nu vd nlcl sLudlul fr LalenL poeLlc vlguros
nlcl LalenLul ne;lefulL la ce folose;Le
AsLfel flecare lucru cere puLerea celullalL. (notolo, Atto poetlc)
1S
SI& c BE WhoUV WhatUV WhereUV WhenU Q$ WhyU W(3, -%( 2$% (3&9*& 377'27%(*& 5$.9&Q*&V
374-%$3('&( &9*& $4.'&3$9,M

164

LransmlLe acesLa, ceea ce vrea s-l LransmlL - lmaglnea unel persoane echlllbraLe,
armonloase la exLerlor ;l in lnLerlor, demne de incredere, deschlse nouLll ;l creaLlvlLll,
capablle a LransmlLe cuno;Llne vlLale, capablle a selecLa ceea ce e lmporLanL ;l valoros
penLru educala elevllor sl, capablle a conLrola procesul evoluLlv al proprlllor elevl cel puln
in perloada in care lucreaz cu el. Am spus ,lucreaz cu el" ;l nu ,le pred", avnd lnLenla
de a elasLlclza ;ablonul blnecunoscuL de predare-preluare, cLre unul mal larg, de incura[are
a experlmenLrll proprll, de poLenare a creaLlvlLll, de incura[are a sLudlulul inLr-un
domenlu descoperlL de elev a-l lnLeresa.

Lchlllbrul pslhlc, emolonal ;l chlar flnanclar al profesorulul esLe lmporLanL deoarece, aLuncl
cnd profesorul esLe in dezechlllbru, cnd esLe, dac nu cople;lL, mcar afecLaL de
problemele mulLlple ale vlell personale ;l nu reu;e;Le s separe acLlvlLaLea sa in clas de
acesLe reallLl deLermlnanLe, are Lendlna de a-;l face pslhoLerapla in clas. Crupul de lucru
il poaLe oferl ocazla fllnd sau foarLe asculLLor ;l deschls comunlcrll - ;l alcl se lnsLaleaz un
Llp de abuz emolonal (care poaLe merge pn la ;anLa[ senLlmenLal) - sau fllnd foarLe
recalclLranL dnd asLfel ocazla le;lrllor vlolenLe dln parLea profesorulul, [usLlflcaLe de oblcel
cu scuza: ,AlLfel nu poL fl conLrolal!" ... S nu flm lpocrll! llecare dlnLre nol am fosL, de-a
lungul carlerel noasLre pedagoglce, fle c am vruL sau nu, in ambele slLuall!

A;a cum ne puLem maxlmlza prln exercllu callLlle lnLelecLuale ;l nl le puLem menlne prln
anLrenamenL, LoL asLfel, ba chlar mal lesne, esLe a ne ocupa de aspecLele exLerloare ale
fllnel noasLre.



Con;LlenLlzarea ;l conLrolul lmaglnll personale - probleme legaLe de look,
aLlLudlne ;l mesa[

S abordm pe rnd aspecLele lmaglnll personale:

ltomoseeo flzlc esLe un daL dln na;Lere. lns, dac nu esLe dublaL de frumusee
lnLerloar, Lrece neobservaL, capL, pe de alL parLe, LrsLurl maleflce cnd esLe dublaL
de meschlnrle, ruLaLe, fals (neinLmplLor, lnLerprell lul MeflsLo, lsplLlLorul lul lausL, au
fosL ale;l inLoLdeauna frumo;l).

una dln lposLazele exlsLenlale ale omulul esLe cea de nomo lcoolcos. lllna uman lube;Le
lmaglnea (de alcl succesul LeaLrulul de-a lungul aLLor mllenll ;l al arLel clnemaLograflce

16S

moderne) ;l crede mal mulL ceea ce vede decL ceea ce aude. rln urmare omul frumos esLe
mal lesne plcuL, mal convlngLor, de;l rar exlsL frumusel capablle s insumeze
unanlmlLaLea absoluL dln parLea semenllor.

Andrea erruccl, auLor, acLor ;l reglzor al LeaLrulul de lmprovlzale Commedla dellArLe scrla
in anul 1699 un LraLaL
16
ce slsLemaLlzeaz prlnclpllle arLel acLorulul modern ;l sugereaz
exerclll penLru flecare cusur al acLorulul. vom clLa cLeva ldel ;l cLeva pasa[e dln acesL
manual care farmec prln llmba[ ;l mal ales prln lmpreslonanLa sa acLuallLaLe. Mal mulL, el
se adreseaz nu numal acLorllor, cl LuLuror celor care vor s-;l desvr;easc ml[loacele de
comunlcare, dup cum spune ;l Clcero: ,Comedla esLe de mare folos CraLorlel." uar, s ne
inLoarcem la frumusee, la ,acesL dar ales al cerulul", ,scrlsoare de recomandare", ,dulce
Llranle a inLmplrll", ,prlvlleglu al naLurll", ,in;elclune LlnulL, care Le convlnge fr
vorbe" ;l care, dac nu esLe ocroLlL cu me;Le;ug, ne spune erruccl, ,va rmne ca un
copac slbaLlc, neingrl[lL"
17
: ,Cunosc o mullme de comlcl care, prnd nepuLlnclo;l la
incepuL, fr elegan ;l fr frumusee, inchlnndu-se cu LoLul sLudlulul ;l ingrl[lrll
meLehnelor lor, au a[uns acLorl mlnunal care, apol, cu o larg ;l bogaL rsplaL au fosL
chemal de cel mal marl rlnclpl dln lLalla ;l cu preloase darurl drull, dlmpoLrlv, am
cunoscuL persoane plmdlLe cu frumusee ;l cu LoaLe asLea penLru c s-au daL Lrndvlel,
increzndu-se in acel mlc dar pe care ll-l drulse naLura, n-au fosL nlclodaL vzul le;lnd dln
hl;urlle naLale..."
18


A;adar, regula in prlvlna frumusell ar fl aceea c, dac o avem, Lrebule ;lefulL, dublaL de
compeLen, de profeslonallsm, la fel cum LalenLul Lrebule dublaL de sLudlu.
19

uar dac n-o avem? ALuncl Lrebule s-o dobndlm!
1rebule s ne ;lefulm LoaLe ml[loacele prln care ne puLem cucerl lnLerlocuLorll. 5l alcl ne vlne
in sprl[ln alL lposLaz a fllnel umane - Pomo flcLus. Cmul, spune Lrasmus, e cldlL asLfel
incL flclunlle il fac o lmpresle mal puLernlc decL adevrul. Sau, cum ar zlce erruccl, ArLa
inlocule;Le naLura, ccl nscoce;Le zl de zl aLLea lucrurl nol ;l frumoase incL Le deLermln,
ca specLaLor, s zlcl c e mal frumoas decL naLura.

16
erruccl, Andrea, uespte otto teptezeotolel Jloolote qoJlte ,l Jespte lmptovlzole, Lraducerea Clga
Mrculescu, edlLura Merldlane, 8ucure;Ll, 1982
17
ldem op. clL., p. 78, 79, 80
18
ldem op. clL., p. 81
19
,L un mare noroc ;l o mare blnefacere s le al imblnaLe laolalL, clne ins de frumusee e llpslL, s nu
deznd[dulasc cLu;l de puln, ccl poaLe a[unge prln sLudlu s dobndeasc aplauze, ccl ;Lllna l le va
aduce penLru prlcepere, ;l clne are frumusee s se ingrl[easc ;l s o suble cu arLa, ca s nu lase o plaLr
preloas aLL de scump ne;lefulL ;l o comoar a;a de mare ingropaL." ldem op. clL., p. 82

166


ArLa arLa infl;rll umane! A look-ulul, acea compozlle proprle in care LrsLurlle oferlLe
de naLur sunL prelucraLe prln coafur, machla[ ;l cosLumale poLrlvlL ldell despre slne,
culLurll ;l educalel arLlsLlce.
ln prlvlna cosLumulul poLrlvlL acLlvlLll de predare exlsL mulLe Labu-url. nu le vom lua in
dlscule. vom spune LoLu;l c esLe deslgur lmporLanL psLrarea msurll ;l c unlforma
;colar" a profesorllor esLe reprezenLaL de costomol Je boloe, respecLlv de tolot.
unlform clvll lnLernalonal", cum il nume;Le Adlna nanu, cosLumul esLe obllgaLorlu
penLru funcllle publlce, LransmlLe mesa[ul lnLegrrll in admlnlsLrale, are o rlgldlLaLe care
reprezlnL callLaLea oflclal a profeslel (vezl ;l cosLumul mlllLar, al preollor, avocallor,
[udecLorllor), are avanLa[ul de a ascunde sub formele clllndrlce conformallle lmperfecLe,
esLe ca o corLln dup care acLorul scoaLe capul, cenLrul inLregll compozlll, lndlcaL ;l de
Lrlunghlul neL al cm;ll.
Ieoo,ll, pe de alL parLe, s-au lmpus la sfr;lLul secolulul LrecuL ca un alL Llp de unlform.
urepl, inchl;l la culoare, poL conferl aceea;l llnle eleganL a cosLumulul de halne, avnd ;l
avanLa[ul unul look mal Llneresc, mal u;or adapLabll, mal relaxaL. uomnll il poL asorLa la
sacou, in Llmp ce doamnele poL compleLa cu cm;l sau cu bluze eleganLe, Lrennd (sau nu)
asemenea rochlllor, pn pesLe ;oldurl, compleLnd (sau nu) cu o curea.
colooteo. Mal ales in perloada comunlsL, ambele sexe alegeau, de oblcel, cosLume in culorl
neuLre sau inLunecaLe. Cu Llmpul, regullle au devenlL mulL mal maleablle ;l ma[orlLaLea
profesorllor au incepuL s aleag acele culorl care il reprezlnL, care il avanLa[eaz, poLrlvlLe,
de asemenea, orel ;l anoLlmpulul. AsLfel, un brbaL are poslblllLaLea de a colora compozlla
LoLal cu a[uLorul cm;llor ;l cravaLelor. Am puLea spune c are poslblllLl lnflnlLe asLzl,
cnd se poarL lncluslv cm;l roz ;l cravaLe mov, Labu-url pn nu demulL, slngura condlle
fllnd ca acesL sLll s se poLrlveasc vrsLel ;l alurll personale. uoamnele au poslblllLl de
colorare a compozllel aLL prln cm;l, prln bluze, prln accesorll, prln panLofl ;l genl, dar,
in cazul lor, insu;l cosLumul poaLe fl foarLe coloraL, in funcle de gusL ;l, dln nou, de vrsL ;l
alur. (um alcl exemplul 8ecLorulul unlverslLll ollLehnlce, doamna LcaLerlna
Andronescu, fosL mlnlsLru al Lducalel, ale crel cosLume slclam sunL de[a o marc
personal, Lransmlnd, in cluda aparenelor, un mesa[ de for ;l lnLranslgen.)
rln alegerea cosLumulul, prln felul in care ne asorLm cma;a la culoarea
panLalonulul/fusLel, accesorllle, e;arfa, geanLa eLc., in culorl armonloase sau conLrasLanLe,
compunem o lmaglne vlzual a crel rezonan ne afecLeaz emolonal aLL pe nol in;lne,
cL ;l pe cel dln [ur. 1ol profesorll ar Lrebul s fle preocupal de acesL aspecL, deseorl
negll[aL!, dar care esLe un elemenL lmporLanL in capLarea aLenlel, dobndlrea respecLulul ;l
lmpunerea auLorlLll. Mal mulL, se inLmpl des ca o dlsonan vesLlmenLar s provoace
anLlpaLle inc de la prlma vedere. lelul in care alegem ;l comblnm culorlle spune foarLe

167

mulLe despre personallLaLea noasLr. Culoarea esLe prlmul semnal al unel prezene
lnconfundablle.
20

Spuneam c flqoto Lrebule s fle cenLrul compozllel vesLlmenLare in cazul profesorllor. 5l
penLru c profesorul LransmlLe conlnuLurlle prln llmba[, dar ;l penLru c sensurlle sunL mal
lesne percepuLe cnd exlsL conLacL vlzual conLlnuu. 1rebule s avem LoLu;l deoseblL grl[
de inLreaga lmaglne ccl esLe semnlflcanL.
ltol esLe, in proporle de 99 Luns scurL la brbal, Locmal penLru a LransmlLe un mesa[
dlsclpllnar. La doamne llberLaLea esLe mulL mal mare ;l regula care se lmpune esLe aceea de
a alege coafura poLrlvlL geomeLrlel flgurll ;l dlmenslunllor Lrupulul in general. llgura poaLe
devenl mal lnLeresanL ;l mal plcuL ;l prln alegerea culorll sau prln ondularea sau
inLlnderea prulul. ln orlce caz, o ;edln de halr sLyllng nu sLrlc nlmnul.
Mocblojol d poslblllLaLea orlcrel femel s-;l reallzeze chlpul dorlL. Ca ;l in cazul coafurll,
doamnele Lrebule s ;Lle c deschlderea, opLlmlsmul, energla, Llnereea sunL sugeraLe de
curbele ascendenLe, c uLlllzarea culorllor Lrebule fcuL cu gusL, deoarece buzele, de
exemplu, ru[aLe cu un ro;u prea aprlns sau cu un maro prea inchls poL sLrlca armonla
ansamblulul.
8otbo ,l mostoo ofer brballor poslblllLaLea de a regularlza volumele flgurll, [usLlflcnd
proemlnenele sau umplnd efecLlv golurlle. AceasL remodelare Lrebule s ln conL de
geomeLrla feel ;l de mesa[ul pe care domnul alege s-l LransmlL, mal degrab decL de
mod.
vecLorl de lmaglne conLrolaL sunL ;l ocbelotll, oblecL de uz curenL, blnefacere a clvlllzalel
moderne, slmbol al muncll lnLelecLuale. ueslgur c aspecLul lor funclonal esLe fundamenLal,
dar nu Lrebule deloc lgnoraL laLura esLeLlc, cu aLL mal mulL cu cL exlsL rame de dlverse
forme, groslml ;l culorl ce poL compleLa in mod ferlclL flgura.

20
llecare persoan i;l poaLe sLablll un acord fundamenLal" proprlu, in care lnLr obllgaLorlu culorlle
plelll, prulul ;l ochllor. ln acesL acord" se poL lmaglna nenumraLe varlalunl pe aceea;l Lem. 1onallLaLea
muzlcal a compozllllor e daL de LemperamenLul ;l sLrucLura sufleLeasc proprle. Lle hoLrsc alegerea unel
game ma[ore (in culorl Larl, blne deflnlLe, Lonlce) sau mlnore (cu nuane dellcaLe ;l semlLonurl), ca ;l rlLmul (de
la alerL la lenL) in care se succed accenLele vlzuale. AceasL muzlc Le inLmpln la prlma inLlnlre cu o
personallLaLe ;l LoL ea nu Le las s o ull." Adlna nanu, Atto pe om, Ld. Companla, 8uc., 2001, p. 68
ln 5toJlol Je Jloqooz, la paglna 13, esLe clLaL declarala unul elev de llceu referlLor la o doamn
profesoar paslonaL de culoarea mov, dar care exagera purLnd-o in mod excluslv, moLlv penLru care ;l-a
dobndlL o porecl desLul de anLlpaLlc: ,Aveam o profesoar, foarLe respecLabll, care ulLerlor a devenlL
lnspecLoare general. numal c doamna respecLlv are o problem: lube;Le culoarea mov. lar ea cnd se
imbrac, se imbrac dln cap pn in plcloare in mov. Are Lelefonul mov, ramele de la ochelarl sunL mov.
AbsoluL LoLul esLe mov la ea. Casa el esLe mov. ne-a spus inLr-o excursle. A;a c s-a ales cu porecla run."
uespre problema eLlcheLrll profesorllor prln porecle vom mal dlscuLa ;l la caplLolul lv.

168

e scurL, profesorul, ca orlce alL Llp de profeslonlsL care se la in serlos, Lrebule s ln conL
de arLa cosLumulul, mod eflcace de comunlcare soclal, dar ;l de lmpreslonare arLlsLlc.
Alegerea halnelor, culorllor ;l formelor lor, ca ;l a accesorlllor Lrebule s ln conL de mal
mulLe regull, dar de o slngur norm: 1rebule s ;Lll ce s arl ;l ce s ascunzl"
21
, Lrebule
s ln conL de mesa[ul de serlozlLaLe, decen
22
, incredere, deschldere ;l armonle lnLerloar
pe care un profesor vrea s-l LransmlL.

]looto sau posLura corporal
C pozlle corecL, dreapL, care ne aslgur nu doar orLosLalunea, dar ;l demnlLaLea, se
oblne in general prln pracLlcarea sporLurllor, a glmnasLlcll in speclal (ca meLod de inclzlre
a arLlculalllor ;l mu;chllor cu care se incepe pracLlcarea orlcrul sporL, compleLaL de
sLreLchlng) ;l se inLrelne prln anLrenamenLe regulaLe pe care un profesor, incllnaL mal ales
cLre sLudlu, nu-;l face Llmp s le pracLlce, lucru care esLe aLL in defavoarea snLll sale,
cL ;l a randamenLulul pe care-l d in munca lnLelecLual. (ln aceasL prlvln ;l lnsLlLullle
;colare ar Lrebul s-;l sprl[lne anga[all a;a cum o fac companll lmporLanLe care ;l-au crescuL
clfra de afacerl, paradoxal, prln pauzele de glmnasLlc sau masa[ oferlLe anga[allor.) 1oL la
lnuL se refer ;l grala/ sporLlvlLaLea/conforLul cu care ne purLm halnele care, evldenL, nu
e suflclenL s fle blne alese, dar Lrebule ;l blne purLaLe.
ulncolo de laLura flzlc a lnuLel, exlsL laLura lnLerloar, o vlrLuLe superloar aparenelor -
aLlLudlnea, manlera, elegana. Se spune uneorl despre o persoan c esLe o persoan de
inalL lnuL", fllnd vorba in general de lnuLa sa moral sau prefeslonal. Crlcum ar fl,
elegana aceasLa a splrlLulul presupune raflnamenL lnLerlor, capaclLaLea de a se face
remarcaL prln dlscrele, prln normallLaLe, prlnLr-o dlsLan ineleapL fa de evenlmenLe,
prln deLa;area fa de unele Lulburrl de momenL.

lemeote Je ooo-vetbolltote - qestoolltoteo ,l mlmlco - io telole co coottolol emoloool

21
laL declarala unul elev de glmnazlu, clLaL in 5toJlol Je Jloqooz la paglna 13: ,A venlL la nol una de
englez, gras ;l cu nl;Le halne sLrnse pe corp de l se vedeau ;unclle ;l s-a a;ezaL cu fundul pe banca mea, lar
eu l-am scrls cu plxul pe colcel. La a incercaL s fle bun cu nol, dar nol nu puLeam s nu ne baLem [oc de ea."
22
ueclarala unel profesoare de llceu, clLaL in 5toJlol Je Jloqooz la paglna 13: ,Lu Lrebule s am grl[
cum m imbrac. nlcl in afara ;colll nu poL s umblu de;ucheaL sau s m pup cu soul meu pe sLrad penLru
c poaLe Lrece un copll pe lng mlne ;l s povesLeasc apol la ;coal Mam, ce fcea ;l cum arLa profa!" 5l
aLuncl cum le-a; mal puLea spune eu s nu vln imbrcal ca nl;Le vagabonzl!?"
1oL de decen lne ;l un aspecL fundamenLal pe care nu l-am menlonaL conslderndu-l de la slne
ineles: problema lglenel profesorulul. LlemenLul olfacLlv esLe exLrem de lmporLanL in vlaa noasLr, a LuLuror
;l, dac nu un parfum de callLaLe, mcar o lglen desvr;lL sunL o daLorle dln parLea orlcrel persoane culLe
;l clvlllzaLe.

169

ln aceasL prlvln am puLea spune c regula esLe llpsa regulll, respecLlv c gesLurlle ;l
mlmlca unul profesor Lrebule s fle in acord cu aclunea sa lnLerloar, cu felul in care-;l
conduce lecla/dlscursul/aLellerul, cu conlnuLurlle pe care le are de comunlcaL. Lxpresla sa
flzlc Lrebule s fle rezulLaLul organlc a ceea ce comunlc/expllc/povesLe;Le.
rofesorul se confrunL, mal ales la debuLul carlerel sale, cu acesL paradox: nu inLoLdeauna
reu;e;Le, in cluda eforLulul, deseorl dlsproporlonaL de mare, s LransmlL ceea ce-;l
propune, poaLe nu reu;e;Le s LransmlL inLreg conlnuLul leclel, mesa[ul leclel sau s
expllce foarLe clar Lemele penLru acas, poaLe nu reu;e;Le s-;l LransmlL paslunea penLru
sublecLul LraLaL. Ll descoper curnd c nu esLe vorba nlcl de paslune, nlcl de eforL ;l c il
esLe necesar un lnsLrumenLar mal blne anLrenaL decL cel de care dlspune - o vorblre, o
mlmlc ;l o gesLuallLaLe mal clare, mal expreslve, mal convlngLoare. CdaL ldenLlflcaL
problema, ea Lrebule LraLaL cu rbdare ;l relaxare ;l, prln exercllu con;LlenL ;l
experlmenLare
23
, profesorul va dobndl regla[ul care il esLe necesar.
Lucrul cel mal lmporLanL esLe ca profesorul s LransmlL exacL ceea ce-;l propune, conLrolaL,
nu inLmplLor ;l s evlLe excesele. Lxcesele, in plus sau in mlnus, sunL forme de mlnclun,
de bravad, de penLru c ascund, de fapL, neincrederea in slne. Ambele varlanLe plerd
aLenla, sLrnesc neincrederea, lndlferena, chlar lronla lnLerlocuLorulul care Llnde s
gndeasc: Ce vrea de fapL s zlc?" Locmal penLru c Lrupul, prea aglLaL sau prea rlgld, il
brulaz aLenla de la mesa[. uar, aLenle!, conLrolul expreslvlLll nu se refer numal la
conLrolul exceselor emolonale, cl presupune ;l o senslblllLaLe a Lrupulul la modulallle,
subLlllLlle ;l schlmbrlle vlell lnLerloare. Ambele procese sunL acLe volllonale necesare ;l
vlzeaz oblnearea unul comporLamenL flresc, naLural.
1enslunea esLe cel mal mare du;man al flresculul, al unel manlfesLrl organlce",
adevraLe", ca s foloslm Lermenll foarLe concrel speclflcl llmba[ulul acLorlcesc, ea poaLe
venl fle dln neincredere in slne, fle dln prea mare incredere, fle dln lncapaclLaLea de a-l
conLrola emollle aLuncl cnd vorbe;Ll in faa unul grup mal mare. AcesLe emoll se
manlfesL de oblcel prln Lremur, prln daLul exageraL dln mlnl
24
, prln vorblLul prea Lare sau
prea inceL, prln lncapaclLaLea de a suslne conLacLul vlzual, prln lnconforLul flzlc pe care-l
nasc inLrebrl de genul: Ce s fac cu mlnlle?", Cum s sLau?" eLc. lncordarea flzlc Lrebule
inlLuraL con;LlenL deoarece parallzeaz ;l dlsLrosloneaz frumuseea corpulul, impledlc
concenLrarea, esLe cel mal mare du;man al lnsplralel ;l creaLlvlLll.
ln orlce caz, sunLem oamenl ;l acolo unde esLe vla esLe ;l aclne, decl nu Lrebule decL s
ne conLrolm lnsLrumenLarul, fr a vlza neapraL perfeclunea. LxlsL inLr-adevr unele

23
Lxercllul Lrebule fcuL chlar in condlllle in care apar problemele - in faa clasel de elevl.
24
laL declarala unel eleve de glmnazlu, clLaL in 5toJlol Je Jloqooz la paglna 14: rofesoara de
economle, care de alLfel e o doamn foarLe respecLabll ;l foarLe drgu, are oblcelul de a gesLlcula foarLe
mulL. 5l cnd gesLlculeaz i;l inLlnde foarLe mulL mlnlle. A;a c l-am spus CaracaLla."

17u

cazurl de exceple - unll vorblLorl in publlc sunL capablll a a[unge la marl raflnamenLe de
conLrol ;l manlpulare a asculLLorllor (dar ce mon;Lrl unll dlnLre el! nu mal deparLe PlLler
sau SLalln).

5toJlol Je Jloqooz a observaL c gesLurlle uLlllzaLe de cadrul dldacLlc, dar ;l de elev, au
menlrea, ca ;l in cazul elemenLelor de para-llmba[, s schlmbe sensul comunlcrll sau s fle
generaLoare de confllcL. lnLre gesLurlle menlonaLe de cLre lnLervleval, felul in care esLe
uLlllzaL cotoloqol
25
, ca marcaLor de sLaLus, reprezlnL gesLul cu cea mal mare frecven. lle
c esLe uLlllzaL agreslv prln LrnLlrea pe caLedr, fle c esLe pus la dlspozlla elevllor,
uLlllzarea caLalogulul ca gesL se pare c are o puLernlc incrcLur slmbollc, un profesor
fllnd eLlcheLaL ca moale sau llpslL de lmporLan, dac scap caLalogul dln mn.

rln urmare, Lrebule s facem eforLul de a ne con;LlenLlza llmba[ul non-verbal ;l de a-l
conLrola. LxlsL nl;Le regull slmple legaLe de non-verballLaLe care funcloneaz in
ma[orlLaLea cazurllor
26
, mal ales in comunlcarea cu persoane mal puln experlmenLaLe dln
acesL puncL de vedere, caLegorle in care lnLr ;l elevll. ue regul, emollle speclflce produc
gesLurl speclflce: admlrala ;l rugmlnLea sunL LrdaLe prln aproplerea palmelor,
agreslvlLaLea prln sLrngerea pumnulul ;l scr;neLul dlnllor, lar Leama, anxleLaLea ;l
dlsperarea prln gesLurl de acoperlre a feel eLc.

rofesorul, penLru c-;l dore;Le s reallzeze un conLacL real cu parLenerul elev, va uLlllza in
mod con;LlenL tebolco qestotllot Jescblse. 1rupul su, busLul ;l faa, vor fl orlenLaLe cLre
lnLerlocuLor, palmele ;l braele vor fl deschlse in aceea;l dlrecle, lar conLacLul vlzual
lnllaL ;l menlnuL. lncrucl;area braelor inseamn inchldere ;l profesorul Lrebule s
ellmlne aceasL barler ;l s lase energllle s clrcule llber. va lne conL, de asemenea, de
fapLul c gesLurlle aprobaLoare ale capulul incura[eaz ;l c LoL dln pozlla capulul se poaLe
vedea foarLe u;or dac asculL (capul u;or incllnaL) sau nu. Armonlzarea energlllor unul
grup poaLe merge pn inLr-acolo incL s apar in mod lncon;LlenL o slncronlzare a

25
,C auLorlLaLe de genul otooc cotoloqol pe coteJt poaLe s dobndeasc orlclne. L mal degrab un
gesL de for. L fora bruL." (elev llceu), rofesorul auLorlLar care LrnLe;Le caLalogul ;l il spune letlo! il
LraLezl mal degrab cu lndlferen." (elev llceu). - 5toJlol Je Jloqooz, p. 13
26
SlLuala esLe senslbll mal dlflcll cnd vlne vorba de lnLerlocuLorl anLrenal in acesL sens. ue exemplu,
esLe greu s pcle;Ll un pslhoLerapeuL, un pslholog, un soclolog, un acLor, un avocaL sau un [udecLor, un
dlrecLor de banc sau de mulLlnalonal in legLur cu adevraLele Lale lnLenll inLr-o prlvln. Lxperlena
acesLora in domenlul mlnclunll/flclunll sau al fraudel esLe prea vasL penLru a nu inelege ceea ce sL
dedesubLul fapLelor sau vorbelor orlcul.

171

gesLurllor, LonallLll in care se vorbe;Le - esLe Lehnlca ogllnzll (foloslL de negoclaLorl sau
de seducLorl) ;l pe care o vom exersa ;l nol.

ln prlvlna conLrolulul llmba[ulul non-verbal, regula cea mal lmporLanL nl se pare ins cea
legaL de auLoconLrolul emolonal, de fapLul c profesorul nu Lrebule s se araLe vulnerabll
in faa elevllor sl ;l, dac alege s-o fac, s-o fac in mod conLrolaL ;l la momenLul poLrlvlL.
rofesorul Lrebule s-;l domlne pornlrea de a lpa sau de a plnge, chlar dac in unele
slLuall acesLe reacll il vln in mod organlc. uebu;eurlle emolonale Lrebule aLenL conLrolaLe.
SunLem predlspu;l la manlfesLrl dlferlLe ale emolel pe care le puLem conLrola mal blne
dac le cunoa;Lem. rlnclpalele paLru Llpurl de emole recunoscuLe de anallza Lranzaclonal
sunL: colera (la llmlL, Lrece in vlolen), LrlsLeea (la llmlL, Lrece in dlsperare), Leama (la
llmlL, Lrece in Leroare) ;l bucurla (la llmlL, Lrece in exLaz). LsLe demonsLraL fapLul c
gndurlle pozlLlve sunL LerapeuLlce, c, de exemplu, dac inalnLe de a lnLra la clas inLr-un
momenL foarLe LrlsL in vlaa personal, profesorul i;l spune ,vreau s flu vesel! enLru
cLeva ore, vreau s ulL de orlce problem!", acesL gnd funcloneaz ;l chlar va devenl
vesel. slhlcul uman are resurse lnepulzablle!

La fel ;l in cazul zmbetolol despre care se spune c are darul de a cumpra LoLul, fr s
cosLe nlmlc. ueLensloneaz lnLerlocuLorul, c;Llg increderea, poaLe convlnge mal u;or
decL un dlscurs inLreg. 1oLu;l, in cazul profesorllor, zmbeLul Lrebule foloslL cu moderale
penLru c unll elevl il vor consldera semn de slblclune, foloslL cu dlscernmnL, in funcle
de slLuale, desLlnde, c;Llg slmpaLla, ;l, paradoxal, LransmlLe un mesa[ de puLere ;l de
serlozlLaLe. ue;l comunlcarea prln lnLerneL nu face sublecLul modululul nosLru, vom da un
exemplu elocvenL penLru comunlcarea prln mesa[e pozlLlve, fle non-verbale (gesLurl,
zmbeL), fle, ca in acesL caz, scrlse: ulrecLoarea dln llceul A are conL pe lacebook ;l chlar
dac e o femele foarLe auLorlLar ;l foarLe respecLabll, aLuncl cnd esLe, de exemplu, zlua
noasLr de na;Lere, ;l apare pe facebook c esLe zlua noasLr de na;Lere, dnsa ne LrlmlLe
mesa[ cu lo moltl ool! sau acum cum a venlL cldura ;l prlmvara lar;l a Lrlmls mesa[ cu O
ptlmvot ftomoos!" (creare de sLraLegle a llderulul puLernlc care puncLeaz mesa[ele
negaLlve, lnLerpreLaLe ca auLorlLare, cu mesa[e pozlLlve. Acest tlp Je petsoooj este cel mol
opteclot Je ctte mojotltoteo elevllot. uln puncLul de vedere al comunlcrll, acesL Llp de
emlLor aparenL performanL inLre;Le obedlena elevllor ;l apreclerea fa de
personallLlle auLorlLarlene, nonparLenerlale)." 5toJlol Je Jloqooz, p. 23

lemeote Je ooo-vetbolltote - cootoctol vlzool - io telole co coottolol emoloool
CapaclLaLea lnllerll ;l suslnerll conLacLulul vlzual denoL in mod vlzlbll sLpnlrea
cuno;Llnelor ;l, in mod subLll, sLpnlrea procesulul de comunlcare. lndlferenL c, la un

172

momenL daL, profesorul nu sLpne;Le LoaLe conlnuLurlle perfecL, el ar Lrebul s dea
senzala c o face. ln scurLul rgaz de Llmp pn afl acele lnformall care-l llpseau, elevul se
slmLe in conforL penLru c clneva ,;Lle", ,conLroleaz". Se inLmpl ca profesorl foarLe bunl,
care-;l sLpnesc foarLe blne maLerla, s nu convlng, s nu poaL nlcl mcar LransmlLe ceea
ce ;Llu dln prlclna LlmldlLll, a neincrederll sau a unul perfeclonlsm exageraL
27
. Alll sunL
lmposLorl - in sensul c nu conln ;l nu LransmlL aLL de mulL cL convlng. LsLe aceea;l
problem ca in cazul elevllor carlsmaLlcl, care convlng profesorul mal u;or, lucru care esLe in
defavoarea callLllor reale ale elevulul, a lmpllcrll sale in sLudlu ;l a rezulLaLelor sLudlulul
(penLru c, ,dac merge, nu mal e nevole s m sLrdulesc!").
8egula in prlvlna conLacLulul vlzual esLe aceea c domln relala (la nlvel ralonal ;l
emolonal) cel care suslne conLacLul. CelullalL nu-l rmne decL s rspund sau nu, prln
conLacL conLlnuu sau lnLermlLenL, in funcle de ceea ce vrea s LransmlL sau de capaclLaLea
sa de a asculLa. Cnd spunem ,suslne conLacLul" nu ne referlm la conLlnulLaLea prlvlrll
neapraL, cL la o suslnere energeLlc, un conLrol lnLerlor, menLal ;l emolonal. AsLfel, se
inLmpl des ca clneva s lnlleze ;l s susln conLacLul, lar lnLerlocuLorul s schlmbe
slLuala prelund conducerea. ln LoaLe relallle lnLerpersonale, conducerea se muL
conLlnuu de la o persoan la alLa. numal in relallle dlcLaLorlale slLuala rmne aproape
conLlnuu unllaLeral, lar profesorll Lerorl;Ll au, ca arme prlnclpale, o prlvlre Lloas ;l o voce
sonor.

Mascarea unghlulul lnLern al ochlulul, conLracla pupllelor, scnLelerea prlvlrll, prlvlLul pesLe
persoana care vorbe;Le LransmlL mesa[e osLlle, negaLlve, inLerlocuLorul se poaLe a;LepLa ca
rspunsul s fle negaLlv. ,1e ull in ochll culva, spooe o elev Je llceo - ;l il LransmlLe ceva.
ua, foarLe lnLeresanL! ua, nu dau dol banl pe ce iml zlcl Lu! oaLe fl o ldee ingrozlLor de
proasL ceea ce deblLezl Lu acolo, dar in momenLul in care il araL acesL lucru pe fa, a
doua oar cnd s-ar puLea s al o ldee bun, n-o s mal incercl s-o mal zlcl! C s-l fle frlc s
nu Le pun dln nou la zld. Mal ales dac e;Ll o persoan mal emoLlv."
28
Cnd se inLmpl
ceva de genul acesLa, elevll cu o lnLellgen emolonal mal blne dezvolLaL nu se
descura[eaz, cl gsesc dlverse meLode de a-l ,inmula" pe profesor (schlmbnd cLre o Lem
pe care o ;Llu mal blne, fcnd o glum, un compllmenL eLc.). uac, pe de alL parLe,
conLacLul vlzual dln parLea elevulul LransmlLe acesL Llp de mesa[ osLll, profesorul ar Lrebul s

27
Mal ales profesorll debuLanl sufer de neincredere ;l de aceea au o Lendln spre un perfeclonlsm
exageraL. unll dlnLre cel mal LalenLal prsesc bnclle faculLll fr s ;Lle exacL ce poLenlal urla; au, lar alll,
medlocrl, nelnLeresal s evolueze se supra-apreclaz. rofesorul LalenLaL care se subapreclaz i;l creeaz, prln
urmare, complexe lnuLlle ;l plerde un Llmp pe care ar puLea s-l uLlllzeze mal blne evalundu-se corecL.
28
5toJlol Je Jloqooz, p. 23

17S

gseasc LoaLe sLraLegllle ca s schlmbe slLuala ;l s nu se a[ung la aflrmall deflnlLlve de
genul: ,nu ne lnLereseaz maLerla asLa!"

Mesa[ul pe care Lrebule s-l LransmlL profesorul Lrebule s fle pozlLlv, el Lrebule s
LransmlL un ua ;l s provoace un ua. slhoLerapeull au demosnLraL c flecare ua
pronunaL ca rspuns lnflueneaz in mod subcon;LlenL pslhlsmul ;l a[uL la crearea unel
dlspozlll pozlLlve, care lnduce ;l relaxare flzlc (deschlderea gesLurllor, indrepLarea spaLelul,
reluarea conLacLulul vlzual eLc.). 1ehnlca funcloneaz ;l lnvers: pracLlc ora nu Lrebule
incepuL pe urmele unel slLuall LenslonaLe, cl profesorul Lrebule s incerce s schlmbe
sLarea sufleLeasc a elevllor sl, s le lnverseze dlspozlla pslhlc (se inLmpl uneorl ca un
curs obl;nulL s devln or de dlrlgenle Locmal penLru c problemele grupulul Lrebule
rezolvaLe aLuncl cnd apar ;l nu apar programaL).

ln flne, empotlo poaLe a[uLa ;l compleLa comunlcarea verbal. lenomen mal mulL sau mal
puln con;LlenL, el poaLe fl foloslL in mod volunLar. C pozllonare de genul ,uar dac a; fl eu
in locul elevulul in acesL slLuale?", ne va a[uLa s inelegem mulL mal blne problemele care
apar ;l ne va deLermlna o aLlLudlne mal LoleranL.

lemeote Je ooo-vetbolltote - Jlstooo lotetpetsoool ,l cootoctol flzlc
Sub aspecLul dlsLanelor lnLerpersonale, oamenll se comporL ca ;l magnell. uac sunL
plasal prea aproape, lau na;Lere fore de resplngere sau aLracle, lar dac sunL prea
deparLe, lnLeracloneaz prea slab sau deloc."
29

ALlngerlle flzlce sunL mesa[e cu semnlflcall lmporLanLe asupra lnLenlllor ;l aLlLudlnllor
mal mulL sau mal puln con;LlenLe de aproplere, cooperare, lnLlmlLaLe, domlnare sau
supunere. uLlllzaLe cu dlscernmnL, foarLe rar ;l neapraL in llmlLele decenel, poL sugera
aLlLudlnl nedeclaraLe verbal, poL LransmlLe elevulul mesa[e de aLenlonare sau de
incura[are/afeclune. 1oLul e ca acesLe aLlngerl s fle [usLlflcaLe de slLuale, s vln la
momenLul poLrlvlL, in cadrul poLrlvlL.
Llpsa de dlscernmnL in aceasL prlvln poaLe avea efecLe negaLlve, ccl mal u;or ulLm
o prlvlre mallloas sau lronlc, dar nlclodaL nu ulLm lnLenla cu care ne-a fosL sLrns
mna, aLlns braul, prln;l umerll sau, laL exemple ;l mal dlscuLablle - nu ulLm lnLenla cu
care am fosL prln;l de ml[loc/aLln;l pe genunchl, lual de rever/lovll pesLe ceaf.
laL cLeva dln exemplele pe care le ofer in acesL sens 5toJlol Je Jloqooz:
nol avem pe profesoara de francez care aLuncl cnd nol gre;lm ceva sau nu are Lol plLlcll
acas ne Lrage de pr. ur ;l slmplu, ne Lrage de pr!"(escaladarea confllcLulul prln gesLurl
agreslve)

29
5Lefan ruLlanu, Mooool Je comoolcote ,l oeqoclete io ofocetl, vol ll, Ld. ollrom, la;l, 2000, p. 15

174

5l eu aveam un profesor care aLuncl cnd fceam ceva iml Lrgea o palm pe spaLe.
ueplnde! 5l ne inelegeam desLul de blne cu el. 5l ne mal permlLeam cLe o glum. 5l odaL
ne-a inLrebaL de ce nu s-a inmullL nu ;Llu ce clvlllzale. 5l eu l-am spus c au descoperlL
conLracepLlvele. Ll ml-a luaL lucrurlle, ml le-a aruncaL pe hol ;l m-a daL afar." (escaladarea
confllcLulul daLorlL decodlflcrll neadecvaLe a mesa[ulul recepLaL).
Am un prleLen care e la llceul . 5l au un profesor care vlne beaL la ore. enLru profesorul
acela comunlcarea e cea mal lmporLanL. Colegul e desLul de energlc ;l fcea glgle inLr-o zl
la ;coal. 5l profesorul vlne la el, Lreaz ;l slgur pe el. ue ce vorbe;Ll?" Colegul meu foarLe
lnLeresaL de ;coal il spune Las-m in pace!" Se Lreze;Le profesorul inLr-un acces de furle
s-l dea un pumn in cap. Llevul d cu pumnul in gur profesorulul. vlne Salvarea, ollla.
LvldenL, profesorul a fosL de vln. L-au daL afar, lar colegulul l-au sczuL noLa la purLare.
Concluzla olllel prlvlnd moLlvul penLru care s-au bLuL: llpsa de comunlcare." (escaladarea
confllcLulul prln elemenLe ce ln de dependena de cale. ConfllcLul prezenLaL are in slne rol
deflclLar in comunlcare deoarece la rndu-l poaLe consLlLul un elemenL de sLereoLlplzare,
elevll slmlnd c au un ascendenL in comparale cu profesorll dln puncL de vedere al alLor
auLorlLl).
La o alL clas, profesoara de laLln despre care v-am spus, a aruncaL cu o sLlcl in capul
unul elev doar penLru c a foloslL un llmba[ neadecvaL. 5l ea s-a enervaL ;l pur ;l slmplu a
aruncaL cu sLlcla in el. 1aLl elevulul a scos o fl; medlco-legal. Au daL-o afar ;l cam a;a s-a
inchelaL. lus c a mal plecaL ;l cu Lezele noasLre. AsLa nu mal zlc! (ldem comenLarlu
anLerlor)

lovoJoteo spololol petsoool esLe un gesL non-verbal la fel de puLernlc ca ;l conLacLul flzlc.
nu exlsL regull flxe in prlvlna dlsLanelor lnLerpersonale, penLru c esLe lmpllcaL un numr
mare de varlablle (naLura relalel, raporLurlle de puLere, LemperamenLul ;l caracLerul
persoanelor, locale, momenL, dlspozlle pslhlc ;l sLare sufleLeasc), dar exlsL proLocolul,
codul bunelor manlere ;l bunul-slm, care ofer LoLu;l o orlenLare mlnlmal. ln ce prlve;Le
dlsLana uLlllzaL in cadrul unul grup de sLudlu, aceasLa deplnde foarLe mulL de vrsLa
elevllor, fllnd neapraL necesar s flm mal aproape de cel mlcl, in prlvlna lor ;l conLacLul
flzlc fllnd mulL mal frecvenL ;l mal necesar.

llecare dlnLre nol percepe spalul in mod personal, cu LoaLe acesLea, s-au sLablllL 4 arll de
proxlmlLaLe, percepuLe ca nl;Le invell;url concenLrlce, fapL penLru care in Leorla LeaLral
poarL numele de cercurl ale aLenlel:
zooo lotlm (0-43 cm), desLlnaL celor aproplal emolonal ;l apraL cu sLra;nlcle de
cellall,

17S

zooo petsoool (46 cm-1,22 m), acceslbll unul lnLerlocuLor aproplaL, prleLen, coleg sau
cuno;Lln mal veche,
zooo soclol (1,22 m-3,3 m), desLlnaL raporLurllor soclale cu lnLerlocuLorl ocazlonall,
zooo pobllc (pesLe 3,3 m), dlsLana necesar in raporLurl oflclale, rezervaL celor care se
adreseaz unul grup, de pe o pozlle domlnanL.

rofesorll Lrebule s [ongleze lnsplraL inLre cele 4 zone. uac unll profesorl unverslLarl
predau in amflLearu (zona publlc), Lrebule s reln c sunL desprll de sal prln caLedr
(deseorl maslv ;l lung, asemenea unel barlcade) ;l c va fl necesar, uneorl, s se aprople
de sLudenl sau, cel puln, s vln in faa caLedrel. LducaLorll ;l invLorll, pe de alL
parLe, uLlllzeaz zona personal ;l pe cea soclal (prlmll, a;a cum spuneam, lnLeraclonnd
des in zona lnLlm), lar profesorll de glmnazlu ;l de llceu relaloneaz in zona personal,
soclal ;l cea publlc cu elevll lor.

e msur ce capL experlen, un profesor i;l dezvolL capaclLaLea de a sLablll lnLulLlv ;l
foarLe prompL dlsLana ldeal fa de grup, fa de un elev, in funcle de loc (clasa de
;coal, clasa de grdlnl, aLeller, holul ;colll, sala de sporL, curLea ;colll, sLrad eLc.) ;l de
momenL, manlpulnd acesL aspecL in modul cel mal pozlLlv. Cel mal adesea ins, dlsLana
esLe sLablllL de volumul vocal al profesorulul, de capaclLaLea sa de a se face auzlL. 5l
poaLe c nu audlblllLaLea esLe crlLerlul cel mal lmporLanL (doar clasele unlverslLarllor sunL
foarLe marl), cl capaclLaLea de conLrol asupra audlenel.

roblemele de relalonare apar, ;l in acesL caz, in cazul exceselor. lnvadarea zonel
personale sau a celel lnLlme, fr ca acesL lucru s vln in urma chemrll sau a unul acord
esLe percepuL ca agreslune ;l va na;Le, aproape lnsLanLaneu, reacll de aprare - fle prln
resplngere, fle prln agreslune. 8egullle sunL, prln urmare, necesare: a;a cum elevul nu are
de ce s a[ung s sLea la caLedr, nlcl profesorul nu are de ce s sLea in banc, lng elev
30
.


lemeote Je ooo-vetbolltote iooscote - lotmecol, cotlsmo
uaL naLural ce Lrebule foloslL cu arL, lsLelme, neexersaL ;l nepus n valoare esLe exacL ca n
cazul frumusell, nu se observ.
Se pune inLrebarea: ce pol face ca s-l formezl mcar inLru cLva farmecul sau ca s lupl
impoLrlva acelor insu;lrl care Le fac anLlpaLlc ? Se poaLe, dar numal inLr-o anumlL masur.

30
oaLe doar in cazul unel slmulrl de schlmbare de rol, dar numal dup ce ne-am aslguraL c elevul
inelege c acesLa esLe un exercllu.

176

5l nu aLL in sensul formrll farmeculul, cL in sensul corecLrll cusururllor care resplng."
(pg.373) Cu alLe cuvlnLe: arLa corecLeaz naLura.
SLudlul de dlagnoz a ldenLlflcaL paLru Llpurl ma[ore de profesor in funcle de modelul de
raporLare ce relese dln maLrlcea prezenLaL:
rofesorul slab sau moale care laud LoL Llmpul aLL inalnLe, cL ;l dup indepllnlrea sarclnll,
care nu face dlferene inLre elevl, care nu se lmpune in nlcl un fel, incercnd un paLLern de
egallLaLe absoluL. Ll esLe cel mal prosL plasaL dln Laxonomla la care facem referln.
rofesorul nemulumlL care de;l incepe cu drepLul relala de comunlcare cu clasa prlnLr-o
lmaglne pozlLlv, se dovede;Le a fl permanenL dezamglL ;l ofer comparall fle cu clasele
paralele, anLerloare sau cu momenLul lnllal al relalel de comunlcare. Ll se slLueaz, de
asemenea, in pallerul negaLlv al perceplel elevllor.
rofesorul auLorlLar care esLe nemulumlL de la incepuL pn la sfr;lL. Cfer predomlnanL
mesa[e negaLlve, accenLueaz slmeLrla comunlcalonal, reamlnLe;Le elevllor cu flecare
ocazle fapLul c el sunL cel care Lrebule s se schlmbe. AcesL Llp de profesor esLe percepuL ca
fllnd mal degrab pozlLlv cu aLL mal mulL cu cL in cazul in care maLerla pe care o pred
esLe una lmporLanL penLru un examen.
Ce mal blne plasaL Llp de cadru dldacLlc esLe cel care debuLeaz prlnLr-o relale mal degrab
negaLlv, dar are in flnal manlfesLrl apreclaLe pozlLlv de cLre elevl, laud performanele
oblnuLe de ace;Lla, incura[eaz parcurgerea unor eLape supllmenLare, face dlferenlerl inLre
elevl fr ins a accenLua crlLerlul de comparale. LsLe cel care, in genere, uLlllzeaz
mecanlsmele llderulul puLernlc de Llp carlsmaLlc.


lemeote Je vetbolltote - Jlscotsol, voceo, tooolltoteo
ulscotsol cel mal reu;lL, mal convlngLor esLe arLlculaL dln formulrl pozlLlve, aflrmaLlve.
AsLa penLru c negala esLe o absLracle, lar crelerul nosLru Lrebule s fac eforLul de a
descoperl care esLe opusul el - Lrebule s aflu care-l aflrmala ca s ;Llu ce nu am vole s fac.
ln mod lnsLlncLlv, oamenll prefer stllol Jltect ,l fotmoltlle cooctete. SLllul amblguu ;l
compllcaL lnduce neincredere (,Care chlar zlce ceea ce gnde;Le?"), neaLenle (aLenla se
muL de pe mesa[, pe felul in care e formulaL), poaLe lnduce Leam (,Ce o vrea de la
mlne?"). SLllul dlrecL, pe de alL parLe, esLe slmplu, slncer, fluenL, plcuL, are avanLa[ul
exemplelor concreLe, al parLenerlaLulul (fr s presupun neapraL lnLeraclune verbal),
ldelle sunL preluaLe mal rapld, mal dlrecL, in comunlcare nu lnLervln parazll, lar Llmpul esLe
foloslL mulL mal eflclenL.
Lxpunerea unel lecll/curs/aLeller Lrebule s fle eflclenL ;l aLracLlv. Lflclena esLe daL de
reu;lLa LransmlLerll ldellor, de concreLeea expunerll, de foloslrea cu preclzle a Lermenllor
(chlar ;l [argonul nu esLe deran[anL aLLa Llmp cL esLe blne ineles de Lol cel lmpllcal in

177

comunlcare ;l nu coboar in vulgarlLaLe). lle c e vorba de povesLea bLllel de la WaLerloo
sau a unul roman, fle c e vorba de lnvenla elecLrlclLll, dlscursul profesorulul Lrebule s
urmeze aceea;l regul a celor 3 W: Who?, WhaL?, Where?, When? and Why? CesLuallLaLea
care insoe;Le dlscursul spuneam c Lrebule s fle rezulLaLul organlc al acelela;l comenzl
menLale, purLLoare a acelora;l ldel, penLru a evlLa mesa[ele conLradlcLorll (spunem in
norl" ;l arLm in [os). ALenlonarea pe care o facem alcl se leag de evlLarea excesulul in
mlnus, de evlLarea unel dlscrell care Llnde s mlnlmallzeze lmpacLul dlscursulul, penLru c
despre excesul in plus, mal frecvenL daLorlL neceslLll de a expllclLa, am dlscuLaL. ue
asemenea, ar fl blne ca profesorul s nu foloseasc in mod obseslv un gesL
31
sau un Llc
verbal.
rofesorul Lrebule s fle con;LlenL de llmba[ul paraverbal, de subLexLul dlscursulul su ;l s-
;l cunoasc parameLrll vocall naLlvl penLru a-;l sLpnl LrepLaL LoaLe componenLele
dlscursulul.
volomol vocll esLe in general prlmul crlLerlu dup care esLe [udecaL vocea unul profesor.
volumul Lrebule s fle adapLaL incperll, numrulul de audlLorl ;l zgomoLulul de fond.
volumul deplnde de mal mull facLorl (capaclLaLea Loraclc, callLaLea coardelor vocale,
suslnerea dln dlafragm, uLlllzarea rezonaLorllor, eLc.), dar, in genere, penLru o bun
suslnere vocal, avem nevole de o resplrale corecL. SuneLele sunL mal clare dac posLura
esLe dreapL, mu;chll gLulul inLln;l ;l relaxal, maxllarele descle;LaLe, buzele flexlblle ;l
resplrala bun. Se spune despre mull profesorl c lp LoL Llmpul, url", zblar"
MoLlvul esLe, in genere, llpsa de conLrol asupra clasel sau emoLlvlLaLea nesLpnlL.
,coJ etol io closo o v-o, stteol io booc ,l oo-l petmlteoo s tlJlcl olcl voceo. l, ocom lo
llceo e oltfel! uoc oo ptofesot lp lo tloe, cteJ c te eoetvezl ,l iocepl s spol ,l to (love,te
moso). ce focel? Ml s-o iotmplot osto coJ oo ptofesot o lpot ,l m-om eoetvot footte
tote. cteJ c Joc ptofesotol te jlqoe,te, io ocelo,l seos ttebole s-l tspoozl. leotto c oo te
tespect! l Joc oo te tespect oo ol ce iovo Je lo el! uoc oo te cobotl lo olvelol lol, s-ot
poteo s te colce io plcloote ,l s te ptlveosc co pe cel mol ptost Jlo clos!" (elev llceu),
,uoomoo Je ftoocez oo votbeo co ool. uoso lpo! No eto Jetoojoot peotto c oo o bqo
olmeol io seom. l lpo. letlo, stol comlote!, letlo, oo mol foce olo!, letlo, te
oscolt!" (elev glmnazlu).

AlLe elemenLe lmporLanLe de parallmba[:
ollmeo vocll
keqloteo tespltolel
ulclo

31
SunL celebre gesLurlle euforlzanLe sau lsLerlzanLe speclflce dlscursurllor unor persona[e carlsmaLlce
precum: 8obesplerre, Churchlll, PlLler, !uan ern ;.a.

178

Acceotol
loozele
lotooolo
kltmol votbltll
5obtextol

Ceea ce slml esLe mal lmporLanL decL ceea ce ;Lll. CuvlnLele care ne-au produs ;ocurl
emolonale, pozlLlve sau negaLlve, ne rmn adnc lmpregnaLe in memorle ;l ne poL a[uLa
sau LraumaLlza. ue aceea formulrlle deflnlLlve (de genul: ,1u n-o s lel nlclodaL zece!" sau
,nu e;Ll in sLare de nlmlc!") sau [lgnlrlle connsLlLule mesa[e la fel de grave, de aberanLe in
raporL cu scopul unul profesor aflaL in faa unel clase de elevl.

ln concluzle, deasupra LuLuror regulllor ce prlvesc lmaglnea personal, a;ezm drepL moLLo
dlcLonul horalan: st moJos lo tebos, soot cettl Jeolpoe lloes.
J2

1ehn|c||e teatru|u| sunt tehn|c||e comun|cr||

uezvolLarea ablllLllor de comunlcare prln [ocurl LeaLrale

1ehnlclle LeaLrulul sunL Lehnlclle comunlcrll - prln lnLermedlul Lehnlcllor LeaLrale, al
[ocurllor dramaLlce (cele care presupun asumarea unul concepL, de exemplu, sau asumarea
unul rol), cursanll inva in mod organlc
33


ue exemplu, exercllul Aoto-coooo,tete/coo,tleotlzote/ coocept esLe expresla concreL a
unela dln regullle esenlale ale 1eorlel Comunlcrll - 8egula celor 4 l: ltleoJly
(prleLenos/plcuL), ltook (slncer/dlrecL/deschls), lolt (corecL/LransparenL), loctool (la
oblecL, concreL).

uezvolLarea prln [ocurl LeaLrale a aLenel, concenLrrll/focusrll, memorlel, coordonrll, eLc.
AvanLa[ul [ocurllor LeaLrale - vezl despre [oc ... curs vlola.
Con;LlenLlzarea ;l reacLlvarea slmurllor - cu scopul de a prlml prompL lnformallle de la
medlul incon[urLor ;l de la sublecll vll dln el.

Lxerclll:

32
(lot.) o msot io loctotl, llmltele soot io cele Jlo otm stoblllte. Poralu, 5otlte
33
racLlca LeaLral opune de oblcel descoperlrll prln [oc, prln slmularea unor slLuall, inelegerll
rezulLaLe dln experlmanLare pracLlc, invrll organlce LeoreLlzarea exceslv.

179

2 parLenerl - plplLul mlnllor ;l apol recunoa;Lerea lor
2 parLenerl - memorarea elemenLelor lmaglnll parLenerulul (halne, culoarea lor, maLerlal,
felul in care sLau pe Lrup, accesorll, pr, culoarea ochllor, Lenulul, eLc.). Se schlmb un
elemenL - apare sau dlspare ceva ;l Lr ca prlmul s ghlceasc.
Lx de preluare in grup - bLl dln palme pesLe cerc, prln cerc, eLc. Se adaug regull nol - Zlp
Zap 8olng eLc.
loLografla - ex baromeLru pLr capaclLaLea de aLenle a grupluul, pLr memorla vlzual



Lxersarea conLrolulul emolonal prln focusare asupra puncLulul de concenLrare

uescrlerea uC. uLlllLaLea uC pLr elevl:
uLlllLaLea lul in slsLemul larg de invmnL: poLeneaz capaclLaLea de a descoperl ldelle
unul conlnuL de invare, capaclLaLea de a le sLrucLura in ldel prlnclpale ;l ldel secundare,
capaclLaLea de a descoperl scopul sau mesa[ul unel lecll. uC dezvolL ;l capaclLaLea de a
esenlallza un conlnuL.
uLlllLaLea uC ca lnsLrumenL de lucru penLru profesorl: conlnuLurlle predrll sunL mal u;or
aslmllablle, dac profesorul i;l sLrucLureaz lnformala concenLrndu-se asupra unul mesa[
(scopul comunlcrll, Lema prlnclpal), decl asupra ldellor prlnclpale ale expunerll.

Moda||tatea de eva|uare

erlcolul eLlcheLrll elevulul - vezl profela reallzrll slnelul SLudlu de dlagnoz
Coplll sunL cruzl chlar ;l inLre el - kosmodlsk
oreclele puse profesorllor sunL uneorl semn de box offlce inalL in faa elevllor, nu pol s-o
ull pe profa mov - runa
34
, pe LlnsLeln
33
, pe Scorl (Scorescu) sau pe urlx, 8ucheel (profa
de o glng;le deoseblL, dar care plerde dln presLan), LlecLroLaLale (in lumea lul, dar cLe
genll nu sunL a;a! c dln formulare se vede c eleva nu e prea de;LeapL! ue alLfel poaLe
poL s spun undeva despre elevl: unll medlocrl, llpsll de umanlLaLe - de ex asLa cu
LlecLoLaLale - penLru c el, de;l profesor de ;Lllne exacLe, esLe un arLlsL al doemnlulul su ;l
povesLe;Le inLr-un fel mal lnLeresanL decL o face un fllm bun, pe de alL parLe, eleva care
spune despre CaracaLl esLe, evldenL, un copll normal, capabll, care nu-;l dlspreule;Le

34
ln prlvlna respecLabllel ;l compeLenLel doamne profesoare, observala dln puncLul nosLru de vedere
ar fl aceea c ar fl fosL necesare varlalunl pe aceea;l Lem a movulul sau comblnall care s pun in valoare
aceasL mlnunaL culoare scpnd de monocromla exageraL (galben ;l mov, grl ;l mov).
33
S-ar puLea ca profesorul cu prlclna s culLlve aceasL asemnare!

18u

profesorul penLru fapLul c d prea mulL dln mlnl. Acolo unde in declarallle elevllor sau
profesorllor esLe evldenL dlspreul fa de cellalL, Locmal ace;Lla au probleme grave de
raporLare la lume, probleme reale de comunlcare, semn de inchldere in proprlul slsLem de
referln, de vanlLaLe.) Semne de slmpaLle, o recunosc chlar elevll. Slgur c nu Lreb s
exagerm, dar nu sunL penLru a Lrece neobservaL, penLru llpsa ldenLlLll. Lxemplele daLe in
sLudlul de dlagnoz ml se par mal degrab pozlLlve ;l le-am foloslL doar ca s ne
con;LlenLlzm unele probleme, nu ca s lnsLlLulm un auLo-conLrol care ne-ar face cyborgl.
ue alLfel, ;l prlnLre acLorl - au porecle cel mal slmpaLlcl.
1ermenl opu;l: compeLlle, inLrecere, concuren/conlucrare, cooperare, parLlclpare,
colaborare
Lvaluarea oblecLlv. CuvlnLe chele: a rezolvaL problema/nu a rezolvaL problema. am
ineles/nu am ineles.
Lvaluarea pozlLlv - ogllnd nedlsLorslonaL a muncll elevulul ;l modallLaLe de incura[are a
progresulul
LvlLarea pre-[udecll (;Llu/;Llam/presupuneam) ;l a evalurll sublecLlve (iml place/nu-ml
place)
LvlLarea Llpulul de evaluare: esLe blne sau ru ;l inloculrea sa cu crlLerll de corecL/lncorecL
dln puncLul de vedere al rezolvrll problemel.
Lvaluarea corecL, deLallaL, fcuL, aLuncl cnd e cazul, de inLreg grupul de lucru, creeaz
elevulul proprlul su seL de valorl ;l ellmln auLorlLarlsmul ;l Leama de a se supune [udecll
alLora.
Concluzle: Scopul evalurll: anallza oblecLlv a muncll/sLudlulul elevulul
CblecLlvele evalurll: crearea capaclLll de a prlml evaluarea, crearea
unul seL de valorl valabll ;l, lmpllclL, a capaclLll de a se auLo-evalua ;l de a evalua.


Conc|uz||
usos te ploto Joceblt
J6


CblecLlvul modululul de ArL uramaLlc: exersarea, in vederea dobndlrll compeLenel, a
comunlcrll non-verbale, a comunlcrll creaLlve, a comunlcrll LoLale (la LoaLe nlvelurlle:
ralonal, afecLlv, corporal) cu scopul de a compleLa comunlcarea verbal (slngurul Llp de
comunlcare penLru care a fosL pregLlL profesorul). uLlllzarea Lehnlcllor LeaLrale penLru
poLenarea callLllor dorlLe.


36
(laL.) racLlca Le va inva mal mulLe.

181

uln inLreaga expunere reallzaL in acesL manual se poL selecLa, la o prlvlre aLenL, o serle de
regull slne ua non ale acLulul pedagoglc. 5l LoLu;l, norma se deflne;Le perpeLuu in funcle
de abaLere, lar abaLerea de la regul aduce deseorl beneflcll mal marl decL respecLarea
moL-a-moL a regulll. rofesorll Lrebule s-;l descopere proprla msur ;l in aceasL prlvln.
Ll Lrebule sa alb ;l cura[ul de a desLrucLurallza uneorl, Locmal penLru c in genere i;l
consum energla penLru consLrucle. lcnd acesL lucru, el poaLe oblne o mal mare
lmpllcare a elevllor, o mal crescuL responsablllLaLe. ,S le;l uneorl dln regul esLe cea mal
bun regul care se gse;Le"
37
spunea Andrea erruccl. racLlc, profesorul, hlsLrlon el insu;l,
ccl esLe purLLor de rol ;l de rosL, Lrebule s alb capaclLaLea de a renuna perpeLuu la
regull care funclonau foarLe blne lerl ;l de a descoperl acele regull ale procesulul de
comunlcare ;l de invare care funcloneaz asLzl. Ll Lrebule s alb cura[ul de a lmprovlza,
de a se avenLura (fooLnoLe nolca, Ceau;u) in necunoscuL, de a LenLa orlzonLurl nol, de a
deschlde cl, decl capaclLaLaLea de conLlnu up-daLare ;l up-gradare.


37
Andrea erruccl, uespte otto teptezeotolel Jloolote qoJlte ,l Jespte lmptovlzole, Lraducerea Clga
Mrculescu, edlLura Merldlane, 1982, p. 39

182

8|b||ograf|e

Achlel, Cheorghe, ltomosol Jlocolo Je ott, Ld. Merldlane, 8ucure;Ll, 1988
Agabrlan, Mlrcea, 5ocloloqle qeoetol, lnsLlLuLul Luropean, 2003
Albu, Cabrlel, O pslboloqle o eJocolel, lnsLlLuLul Luropean, 2003
AssunLo, 8osarlo, uolvetsol co spectocol, Ld. Merldlane, 8ucure;Ll, 1983
8abel, Adrlana, uooJysmol. O lstotle, Ld. ollrom, la;l, 2000
8enolsL, Luc, 5emoe, slmbolotl ,l mltotl, Ld. PumanlLas, 8uc., 1993
8laga, Luclan, Att ,l voloote, Ld. PumanlLas, 8uc., 1996
8laga, Luclan, Aspecte oottopoloqlce, Ld. lacla, 1lml;oara, 1976
8oal, AugusLo, Iocotl peotto octotl ,l ooo-octotl - teottol optlmollot io ptoctlc, lundala
ConcepL, 2003
8onLe, lerre, lzard Mlchel, ulclooot Je etooloqle ,l oottopoloqle, Ld. ollrom, la;l, 1999
8orges, !orge Luls, ltomoseeo co seozole flzlc, Ld. aldela, 8ucure;Ll, 1998
8ourdleu, lerre, keqollle ottel, Ld. unlvers, 8uc., 1998Morar, vaslle, stetlco. lotetptettl ,l
texte, Ld. unlverslLll dln 8ucure;Ll, 8uc., 2003
8oyd, neva, nooJbook of kecteotloool Comes, uover ubllcaLlons. lnc., new ?ork, 1973
8uLa, Cvldlu, vlctlmo moJel, Ld. ollrom, la;l, 2006
Ceau;u, Cheorghe, Omol ,l volotlle - leoomeooloqlo otoqooel, edlLura vllLorul romnesc,
2004
CerghlL, loan, MetoJe Je iovmot, edlLura ollrom, 2006
ColleLL, eLer, cotteo qestotllot eotopeoe, Ld. 1rel, 8uc., 2006
Connor, SLeven, coltoto postmoJeto, Ld. Merldlane, 8uc., 1999, p. 268-283 (sLll ;l mod)
Cuco;, ConsLanLln, leJoqoqle, edlLura ollrom, 8ucure;Ll, 2006
ulma, Mlhal, comoolcoteo, Ld. Algos, 8ucure;Ll, 2000
Lllade, Mlrcea, utomol spte ceotto, Ld. unlvers, 8uc., 1991
Pabermas, !rgen, coooo,tete ,l comoolcote, Ld. ollLlc, 8uc., 1983, p. 321-323 (succesul
lndlvldual ;l consLlLulrea ellLel)
Pegel, Ceorg Wllhelm lrledrlch, leoomeooloqlo spltltolol, Ld. Academlel, 8uc., 1963, p. 174-
203 (despre flzlonomle ;l mlnl) sau Ld. l8l, 8uc., 2000
Pulzlnga, !ohan, nomo loJeos, edlLura PumanlLas, 8ucure;Ll, 2002
nanu, Adlna, Atto pe om, Ld. Companla, 8uc., 2001
nanu, Adlna, Att, stll, costom, Ld. nol Medla rlnL, 8uc., 2007
nanu, Adlna, vezl? comoolcoteo ptlo lmoqloe, LdlLura vlzual, 8uc., 2001
nolca, ConsLanLln, MoJelol coltotol eotopeoo, edlLura PumanlLas, 1993
ease, Allan, llmbojol ttopolol, Ld. ollrom, la;l, 1993

18S

erruccl, Andrea, uespte otto teptezeotolel Jloolote qoJlte ,l Jespte lmptovlzole,
Lraducerea Clga Mrculescu, edlLura Merldlane, 8ucure;Ll, 1982
ruLlanu, 5Lefan, Mooool Je comoolcote ,l oeqoclete io ofocetl, ollrom, la;l, 2000
8aclneL, AlberL, nlstolte Jo costome, 8ooklng lnLernaLlonal, arls, 1993
8alea, Mlhal, ParlLon, 1., 5ocloloqlo soccesolol, Ld. 5Lllnlflc, 8uc., 1962
8oco, Mlhaela, cteotlvltote ,l lotellqeo emoloool, Ld. ollrom, la;l, 2001, p. 32
SlvsLru, uorlna, lslboloqlo eJocolel, edlLura ollrom, 2004
Spolln, vlola, lmptovlzole peotto 1eotto, unaLc ress, Lrad. Mlhaela 8elu, 8uc., 2008
Sponvllle, Andr CompLe, Mlc ttotot ol motllot vlttol, Ld. unlvers, 8ucure;Ll, 1998
SLanlslavskl, konsLanLln Sergheevlcl, Mooco octotolol co sloe ioso,l, LSLA, 8ucure;Ll, 1933
1nsescu, AnLoaneLa, 5ttoteqllle compottomeotolol eotopeoo, Ld. aldela, 8uc., 2003
xxxx OxfotJ ulclooot Je 5ocloloqle, edlLura unlversul Lnclcplopedlc, 8ucure;Ll, 2003
xxxx, oclclopeJle Je fllosofle ,l ,tlloe omooe, Ld. All LducaLlonal, 8uc., 2004
xxxx, lstotlo ftomosell, ed. ingrl[lL de umberLo Lco, Ld. 8ao, 8uc., 2003, p. 333-333
(dandysmul)

184



MCDUL 1IC

Autor|
Andre| G|tnaru
au|a Copce|
Corne||a Max|m


Cupr|ns

+7%9$2&'(J$$ $%*'72-3*$/&E ko|u| 1IC |n mode|area persona||t|| e|evu|u|, |n dezvo|tarea
profes|ona| | persona| a cadre|or d|dact|ce | |n promovarea |mag|n|| co|||
Competene d|g|ta|e
CompeLenele generale ;l speclflce prevzuLe de programele ;colare ;l de programele
furnlzorllor de servlcll educalonale ;l cerLlflcare speclflce
1lC penLru clclul glmnazlal, prlmar ;l penLru pre;colarl(Cu5)
rograme 1lC penLru llceu
LCuL, ClSCC, C8ACLL - uaLabase ueslgn
AdapLarea cerlnelor europene la poLenlalul ;colll ;l la cererea comunlLll dln care face
parLe ;coala
uemocrala lnformalel
ConcepLe chele
8eLele de caculaLoare
lnLerneLul ;l WWW
Apllcall lnLerneL
lnformala - resurs de cunoa;Lere, economlc, de valorlzare lndlvldual ;l de grup
AvanLa[ele ;l rlscurlle conecLrll/lnLerconecLrll
Comunlcarea Llnerllor vs/& formallsmul adulllor
Modlflcarea sensulul de ,dlsLan" in spalul vlrLual
Ut|||zarea 1IC |n coa|
valorlflcarea poLenlalulul 1lC la nlvel pre;colar ;l prlmar
valorlflcarea poLenlalulul 1lC in glmnazlu(Llpurl de lecll, arll currlculare)
1lC inLre neceslLaLe ;l nevola de cerLlflcare, in llceu(nevola de aflrmare lndlvldual ;l de
grup, de pregLlre profeslonal ;l de dlverLlsmenL)

18S

oslblllLl de valorlflcare a experlenel e-comunlLllor
8ar|ere de comun|care |ntre genera||, |n era d|g|ta|
5abloane
5abloanele uzuale penLru documenLe, prezenLrl, baze de daLe eLc
lormallsmul ;l cenzura in comunlcarea dlnLre generall
LmoLlcon
1recerea de la rlgoarea scrls-clLlLulul speclflc Calaxlel CuLenberg la orallLaLea sLllulul speclflc
acLualel perloade
LmoLlcon - lnformale, emole, umor
rescurLrlle ;l abrevlerlle in spalul vlrLual
kesurse pentru profesor|
8eallzarea unel fl;e, a unul prolecL dldacLlc, a unel prezenLrl
oslblllLl oferlLe de e-comunlLl penLru reallzarea unor produse lnLeracLlve
SlLe ;l blog(free)



Cons|dera|| |ntroduct|ve: ko|u| 1IC |n mode|area persona||t|| e|evu|u|, |n
dezvo|tarea profes|ona| | persona| a cadre|or d|dact|ce | |n promovarea
|mag|n|| co|||


Conform Leorlel
ll
, o paradlgm reprezlnL un seL de regull, norme ;l meLode de cerceLare
foloslLe de cLre o comunlLaLe ;Lllnlflc in procesul de cerceLare. 1homas kuhn
38
aflrm c,
foloslnd acesLe paradlgme, cerceLLorll conLrlbule la dezvolLarea ;Lllnel normale, adlc o
perload de cre;Lere cumulaLlv a ;Lllnel. uar se inLmpl s apar fenomene nol, care nu
mal poL fl cerceLaLe cu meLodele paradlgmel curenLe, deoarece aceasLa nu poaLe oferl
rspunsurl ;l expllcall mulumlLoare, palpablle, ;Lllnlflce ale fenomenulul nou apruL.
ALuncl comunlLaLea academlc ;l procesul de cerceLare lnLr in crlz. ln acesL momenL
lnLervlne schlmbarea de paradlgm, adlc are loc o revolule ;Lllnlflc(exemplu de
prezenLare a unel paradlgme
39
). aradlgma reprezlnL ,procesul LransformaLor la care
apeleaz cerceLLorul in eforLul de a consLrul oblecLul ;Lllnlflc al cerceLrll sale


38
Alex Mucchieli, Arta de a comunica, Collegium Polirom, 2005, p.1517
39
RSA Animate - Changing Education Paradigms,
http://www.youtube.com/watch?v=zDZFcDGpL4U&feature=player_embedded

186

Cele 4 marl slsLeme de referln penLru anallza comunlcrll sunL: paradlgma sLrucLural-
expreslv, paradlgma formal-Lranzaclonal, paradlgma relalonal-slsLemlc ;l paradlgma
fenomeno-praxeologlc. Alcl, elevll ar folosl un emoLlcon
40
de genul:




ln acesL fel, am avea un feed-back dur, care ne obllg s schlmbm reglsLrul. Apelm la
;Lllna ;l arLa blbllc de a comunlca, prln pllde, scenarll cu rol morallzaLor, care cer
decrlpLare, decodlflcare de cLre un medlaLor ... profeslonlsL. Alex Mucchlelll propunea
doua Llpurl de reclame penLru a llusLra comunlcarea ca expresle a unel organlzrl lnLerne a
pslhlculul (brbaLul flulernd dup o domnl;oar frumoas, comblnaL cu o verslune ldlllc,
nereallsL - brbaLul alearg s cumpere ceva penLru a cucerl lnlma domnl;oarel- ;l
publlclLaLea care provoac o dorln, o nevole profund, o moLlvale penLru a crea energla
necesar lnvesLllel inLr-un produs sau servlclu). ln acesLe cazurl, dorlna se Lransform in
lmpuls sau reacle emolonal de Llp ;ablon -fluleraLul admlraLlv, publlclLaLea va crea
dorlna de a cumpra, sLlmulnd vlzual ;l audlLlv, speculnd reacllle Llplc mascullne,
incadraLe de speclall;Ll in sLllurl: Clomeol, Mocolltol, Ceotelmoool/Ceotlemoool cotlsmotlc,
Afocetlstol Je top, tool ,l 8ofoool.
41
lemelle reacloneaz, la rndul lor, la provocarea
publlclLll, prln apelurl adecvaLe, o exLensle a Lelenovelelor.

ue alLfel, coplll speculeaz foarLe blne adulll, lnsLlncLlv, pornlnd de la nevolle celor marl(in
lmaglnea de mal [os.











40
http://messenger.yahoo.com/features/emoticons/
41
http://www.media-awareness.ca/english/issues/stereotyping/men_and_masculinity/masculinity_stereotypes.cfm

187

urmrll cu aLenle urmLoarele reclame penLru produse desLlnaLe, chlpurlle celor mlcl, apol
comenLal cu elevll
42
! enLru mlne a fosL realmenLe un ;oc s consLaL c ma[orlLaLea coplllor
fceau apel la acesLe reclame, ca la o lnsLan ce nu puLea fl pus la indolal: ,uac sunL
daLe la Lelevlzor, inseamn c sunL snLoase. uoar nu ar da cel marl, la Lelevlzor, ceva
nesnLos!". uac reacla prlnllor esLe de evlLare sau opozlle, urmeaz inLrebarea: ,vrel
s spul c adulll mlnL?". Mal LrlsL esLe c elevll mel se folosesc de acesLe produse inLr-un
Lroc emolonal: ,8lne, sucul acesLa nu e bun, lar eu nu poL s flu ca sau ? dln clas, dar
mcar s iml cumperl "(;l urmeaz negoclerea, lar produsul ceruL esLe, inLoLdeauna, mal
scump decL cel la care a renunaL). enLru asLfel de provocrl Lrebule s flm lnformal ;l
adapLal nevollor lor de comunlcare, lar paradlgma pus in dlscule de Alex Mucchlelll esLe
un poslbll puncL de plecare.

Cunoa;Lerea de slne ;l a organlzalllor dln care facem parLe reprezlnL prlma LreapL a unel
comunlcrl eflclenLe ;l premlsa consLruclel unel lmaglnl penLru lnsLlLula la care lucrm ;l in
care am dorl s ne recunoa;Lem ;l proprla lmaglne. lnLeresanL esLe c, dac avem o lmaglne
pozlLlv despre nol in;lne, cellall, ca lndlvlduallLl, sunL accepLal sau au puLere de aLracle
asupra noasLr, lar lnsLlLula se ldenLlflc, parlal, cu aceasL lmaglne, ca o recunoa;Lere a
prolecLelor, a;LepLrllor, aLlLudlnllor noasLre, mal ales cnd lucrm de ceva vreme in acea
unlLaLe de invmnL. lmaglnea ;colll, ins, esLe ca un dlamanL: cu cL sunL mal mulLe
faeLe expuse lumlnll, cu aLL ea esLe mal sLrluclLoare, mal aLracLlv. lar dumneavoasLr
puLel crea o faeL (blog, slLe, ;Llrl despre lnsLlLule, mesa[e de fellclLare sau suslnere
adresaLe sponsorllor, arLlcole laudaLlve in revlsLe de mare Llra[, parLlclparea la compeLlll,
concursurl, fesLlvalurl, afl;e elecLronlce ale evenlmenLelor ;colll
43
eLc), care s aduc un plus
de lmaglne unlLll dumneavoasLr de invmnL ;l s esLompeze lnformallle negaLlve,
cele mal mulLe nefondaLe.
44


enLru flecare dln nol, ml[loacele de comunlcare in mas reprezlnL oporLunlLl de
lnformare despre lumea incon[urLoare ;l de reacle la coLldlan. lnLerneLul, nscuL dln
dorlna de redobndlre a valorllor democralel, a conLrlbulL la revolulonarea modulul de a
comunlca, lar lnformala a devenlL, in SocleLaLea Cunoa;Lerll, cea mal lmporLanL resurs.
enLru adapLarea noasLr ;l a lnsLlLulllor noasLre la cerlnele locale ;l reglonale, regullle

42
http://www.youtube.com/watch?v=kVis9SrGZKw&NR=1, http://www.youtube.com/watch?v=Q9ZGqeA8Eqk
http://www.youtube.com/watch?v=zZiXuQ4vAmI&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=qmWP7xmIjZU,
http://www.youtube.com/watch?v=mHiJX68yb_Q
43
Asocierea numelui %colii de numele unor personalit#'i(Gabriela Szab), http://www.youtube.com/watch?v=6ShGxfUoSko
44
Asocierea numelui institu'iei cu o firm# de succes(Microsoft),
www.microsoft.com/romania/business/studiu_de_caz/Liceul_Grigore_Moisil_Bucuresti.aspx

188

celul de-al 1rellea val nu mal sunL valablle, lar noul seL de regull, compeLene ;l slLuall
genereaz o problemaLlc fasclnanL. LvldenL, puLem Lrl mlorlLlc, dac alegem acesL sLaLuL
;l esLe poslbll s flm mal snLo;l ;l mal echlllbral, ins coplll, adolescenll ;l Llnerll doresc
aclune, experlmenLare, verlflcare, apllcare ;l umor. LsLe lnLeresanL c Lnra generale
nu exclude cele dou Llpurl de exlsLen, penLru c inelege ce plerde inloculnd conexlunlle
cu mllle de vleLl, care au sens in exlsLena celor rma;l in rlmul ;l Al uollea val. urmrll
un grup de copll inLr-o ferm: flecare incearc s relaloneze, s mngle, cu afeclune ;l
curlozlLaLe, LoaLe vleLlle, asLfel incL flecare vleLaLe suporL mlnlm 3 x n mnglerl!
8elallle acesLea vll sunL inloculLe cu alLe conexlunl, efemere, llpslLe, uneorl, de profunzlmea
cunoa;Lerll, care poL duce, in Llmp, la alLerarea personallLll, la allenare.

Sarclna cadrulul dldacLlc esLe de a fl lnLerfa inLre valorlle Lradllonale ;l cele moderne ;l de
a umple unlversul dlglLal cu sens, acel vecLor care Lransform lnformala in aur curaL.


Competene d|g|ta|e


noul pacheL leglslaLlv Lrebula s fle in concordan cu sLaLuLul nosLru de ar aflllaL unel
comunlLl dornlce s sLandardlzeze produsele slsLemulul de invmnL, penLru o mal bun
coordonare pe plaa muncll ;l penLru lnLegrarea culLural, soclal ;l economlc a Llnerllor in
spalul uL. noua lege lmure;Le conLroversaLa Lem a lnLroducerll 1lC in invmnLul
prlmar ;l glmnazlal, ca un rezulLaL flresc al redeflnlrll ldealulul educalonal
lll
.
un exemplu prlvlnd ulLlmul arLlcol clLaL, puLel gsl la
hLLp://advancedelearnlng.com/lndex.php/arLlcles/c3112/, referlLor la rogramul AeL
Lducalonal lmplemenLaL, de ceva vreme, in unlLlle noasLre de invmnL, dar
nevalorlflcaL suflclenL nlcl pn azl.

uaL fllnd fapLul c in aceea;l lege apare o alL denumlre penLru 1lC, decL cea sLandard,
adlc C dln 1lC se refer la comun|care ;l nu la comun|ca||, avem probleme de lnLerpreLare
cu prlvlre la ce vor lnclude programele ;colare penLru reallzarea puncLulul 2 dln sulLa de 8
compeLene chele. lecm de la premlsa c vom avea denumlrea claslc referlLoare la 1lC
43
.


45
Articolul 68 (3) Disciplina Tehnologia informa!iei "i comunic!rii constituie o disciplin# op!ional#
pentru elevii din clasele IIV "i este disciplin# obligatorie n nv#!#mntul gimnazial "i liceal.

189

Ce legLur exlsL inLre compeLenele dlglLale ;l celelalLe 8 compeLene chele? Cum puLem
comunlca, in llmba maLern sau romn, foloslnd ml[loacele moderne? Cum ;Llm dac
sunLem compeLenl sau nu? Ce forme de recunoa;Lere exlsL? Ce legLur exlsL inLre
acesLe ;Llrl ;l nevola de sLandardlzare a pregLlrll forel de munc?
S anallzm cLeva exemple de cerLlflcare a pregLlrll:
o) cettlflcote cllk
46
peotto stoJeoll mostetoozl io comoolcote.
b) lteqtlte exomeoe lotetoolooole (lLL1S
47
, CAL
48
, 1CLlL
49
, lClL
30
, u8LL1
31
)
c) 1Olc (1be 1est of oqllsb fot lotetootloool commoolcotloo) - teptezlot stooJotJol Je
evoloote o competeoelot lloqvlstlce peotto llmbo eoqlez io meJlol Je ofocetl.
J) xomeool 5A1
52
se sosloe lo coolo Ametlcoo Jlo 8ocote,tl. osctleteo lo exomeo se foce
oolloe pe slte-ol www.colleqebootJ.com.
e) lle co tetmlol focoltoteo sl ol oevole Je oo otestot peotto exomeool Je llceoo, fle co vtel
s te iosctll lo o focoltote Jlo sttlotote soo co ol oevole Je o JovoJ o cooo,tloelot Je
llmbl sttloe peotto ooqojote, ol oevole Je oo cettlflcot Je competeo lloqvlstlc. Acesto

46
CIPR (Chaiteieu Institute of Public Relations) este cea mai maie oiganizatie a piofesionistiloi in ielatii publice uin Naiea
Biitanie si uin Euiopa. Fonuata in 1948 si numaianu in piezent 9 Suu ue membii, oiganizatia le ofeia acestoia, uai si altoi
piacticieni in ielatii publice o seiie ue cuisuii ue peifectionaie si ue ceitificaie piofesionala.
47
IELTS (Inteinational English Language Testing System)
Testul ceitific abilitile lingvistice pe nivelul ueneial ,i Acauemic ale peisoaneloi caie uoiesc s lucieze sau s stuuieze
n iile unue limba ue comunicaie este engleza. Biploma IELTS este iecunoscut n sistemele ue euucaie uin Austialia, Canaua,
Noua Zeelanua, Afiica ue Suu ,i Naiea Biitanie, ue univeisiti ,i colegii uin Statele 0nite.
48
CAE (Ceitificate in Auvanceu English) - nivel C1. Examen la nivel "uppei - inteimeuiate", ce testeaz capacitatea ue
comunicaie n situaii ue zi cu zi, sciis ,i voibit, pentiu o comunicaie eficient.
49
Testul T0EFL (Test of English as a Foieign Language)
este folosit pentiu a evalua competena lingvistic a canuiuailoi, a cioi limb matein este alta uecat limba englez.
Scoiuiile T0EFL sunt acceptate ue peste 6uuu ue univeisiti, colegii ,i agenii uin 11u ii.
50
ICFE (The Inteinational Ceitificate in Financial English). Examenul veiific competenele lingvistite n uomeniu
specializat financiai-contabil. Pentiu un angajatoi acest ceitificat este gaiania unei bune comunicii piofesionale n uomeniul
financiai-contabil.
51
0BELT (0niveisity of Bath English Language Testing). Testul veiific competenele lingvistice n meuiu piofesional, cu
specializaie n uomeniul meuical. El se auieseaz stuueniloi ,i meuiciloi ce uoiesc s stuuieze sau s lucieze n iile n caie limba
ue comunicaie este engleza. Testul aie tiei specializii : meuicin geneial, stomatologie ,i faimacie.
52
SAT este prescurtarea de la Scholastic Aptitude Test %i este sus'inut de elevii care doresc s# fie admi%i la un colegiu n Statele
Unite. n urma testului vei ob'ine un scor, pe baza acestui scor %i a celorlalte documente pe care le depui la dosar e%ti admis la un colegiu.
Scorul ob'inut la SAT este acceptat de universit#'i vreme de 5 ani.

19u

este oo Jocomeot emls Je lostltoll speclol octeJltote, cote cettlflc, pe bozo oool test
stooJotJlzot, olvelol to Je cooo,tloe Je llmbl sttloe soo Je llmbo tomo
5J
.

enLru a avea acces la acesLe lnformall al Lrel alLernaLlve: lnLerneLul, un drum la furnlzorul
de servlcll educalonale sau inLrebl un prleLen. uup ce al accesaL lnformala, urmeaz
pregLlrea. Caul un suporL de curs claslc sau unul elecLronlc, invel ;l Le auLoevaluezl pe
baza unor LesLe model, puse la dlspozlle de furnlzor. uac furnlzorul esLe in alL
locallLaLe/ar/conLlnenL, aLuncl al o slngur alLernaLlv: lnLerneLul. enLru cel mal vrsLnlcl,
barlera llngvlsLlc esLe dublaL de llpsa compeLenelor dlglLale, decl ;l ;ansele relnLegrrll pe
plaa muncll se reduc.

8enunm la domenlul llngvlsLlc ;l ne orlenLm spre cel maLemaLlc, ;Lllnlflc sau Lehnologlc.
CerLlflcrlle in acesL domenlu sunL ;l mal numeroase ;l mal speclallzaLe, lar duraLa de
accepLare, de valablllLaLe, a acesLora varlaz inLre 2 ;l 3 anl. AlLfel spus, e;Ll obllgaL s
plLe;Ll permanenL penLru pregLlrea personal, penLru a evlLa uzura moral, lndlferenL de
domenlul ales. AcesL gen de cerLlflcrl, in ulLlma vreme, sunL mal relevanLe decL sLudllle in
slne, lar marlle flrme lnvesLesc in pregLlrea personalulul, penLru a face suporLablle cosLurlle
formrll penLru anga[aL.



CompeLenele generale ;l speclflce prevzuLe de programele ;colare ;l de
programele furnlzorllor de servlcll educalonale ;l cerLlflcare speclflce

enLru c in ar noasLr nu a exlsLaL preocuparea oflclal penLru 1lC sau lnformaLlc, la
nlvel prellceal, cadrele dldacLlce au pacLlzaL cu furnlzorll de servlcll de evaluare ;l cu
profesorll coleglllor nalonale sau cu unele cluburl ale coplllor penLru a crea oporLunlLaLea
pregLlrll(cursurl speclale, ore in Cu5-oplonal) ;l valorlflcarea poLenlalulul
elevllor(concursurl, ollmplade, fesLlvalurl, expozlll). LsLe de domenlul amuzamenLulul
reacla unul lnspecLor, care dorea s suspende ollmplada de lnformaLlc, la glmnazlu, penLru
c ,ne cosL prea mulL: aLLea calculaLoare, lnformaLlclenl cosL cL Lrel dln celelalLe".
Msura esLe la fel de ,economlc" precum orele de lnformaLlc ,pe hrLle". nlcl un
anga[aLor nu esLe lnLeresaL de frumuseea programulul scrls pe o foale de concurs, cl de cL
de slgur ;l rapld esLe acel program, care Lrebule s ruleze pe orlce plaLform, nu doar pe un
Llp de compuLer. Ca aLare, medlul exLern a lmpus cerLlflcarea compeLenelor-chele, lncluslv

53
http://www.birouldeconsiliere.ro/detaliu.aspx?eID=380&t=Articole

191

dlglLale, penLru a sLandardlza evaluarea vllLorllor anga[al
|v
. Lmurlrlle meLodologlce ;l un
exemplu puLel gsl la flnalul acesLul maLerlal
34
,
v
.


1lC penLru clclul glmnazlal, prlmar ;l penLru pre;colarl(Cu5)

uac se urmresc cerlnele documenLelor oflclale penLru cerLlflcarea in domenlul 1lC, se va
observa c acesLea corespund cu cele ale LCuL, furnlzor de servlcll educalonale ;l de
cerLlflcare agreaL de MLC1S. CaleLul poolskllls concepuL penLru cel mlcl, a fosL surs de
lnformare penLru mulLe cadre dldacLlce care au dorlL s pregLeasc elevll mlcl ;l pre;colarll
in acesL domenlu. C alL surs de documenLare a fosL lundala de Lvaluare in Lducale
33
,
care a pus la dlspozlle programe penLru concursurl, acesLea aslgurnd unlformlLaLea
cerlnelor, conLlnulLaLe ;l consLan in pregLlrea ;l evaluarea elevllor, lnnd conL de
parLlcularlLlle lor de vrsL
v|
.

8eamlnLlm c, la nlvel prlmar nu exlsL formulrl de flnallLaLe exprlmaLe in Lermenl de
compeLen, cl de oblecLlve. enLru a venl in sprl[lnul cadrelor dldacLlce, oferlm un
documenL aprobaL de lSM8-S6, penLru un oplonal de 1lC
vll
, ca surs de lnsplrale. La
glmnazlu, conform Legll 1 dln 2011, vor aprea programe ;colare, penLru 1C(Lrunchl
comun).
Ca suporL de lucru, v recomandm lecllle de lnformaLlc AeL, penLru 1lC, care poL fl
adapLaLe penLru invmnL prlmar. enLru glmnazlu, in cazul in care avel reea AeL, cerel
lnformaLlclanulul Cu 1 (klL de lnsLalare) ;l Cu2 (1uLorlale lnLeracLlve), ulLlmul lncluznd ;l
lecll penLru uLlllzarea compuLerulul, invarea Word, Lxcel ;l ower olnL, varlanLe 2003 ale
MlcrosofL Cfflce, LesLe de evaluare)
vlll
. ln prlvlna nollor verslunl de Cfflce, elevll au unele
reacll negaLlve, noul deslgn fllnd, pn la acomodare, mare consumaLor de Llmp de lucru.
Cndll-v c acel ueskLop esLe exacL ca un blrou de lucru, lar dumneavoasLr cunoa;Lel
foarLe blne flecare coll;or, flecare usLensll, lar uLlllzarea spalulul a devenlL auLomaLlsm.
uac il schlmb clneva aran[amenLul camerel, aLuncl ;l penLru gslrea unel perechl de
clorapl plezl Llmp. Cam acela;l lucru se inLmpl cu uLlllzaLorul care ;Lle unde s cauLe in
menlu, dar acesLa esLe u;or modlflcaL, a;a c se plerde Llmp cu descoperlrea comenzllor sau
a usLensllelor, in loc s alocl acel Llmp penLru ce al de fcuL. Cu cL sunL mal mlcl, cu aLL
proLesLele scad, penLru c pre;colarul nu a a[uns s lnLerlorlzeze-auLomaLlzeze operallle,

54
http://www.gheorghesincai.ro/legislatie/D_competente_digitale_model.pdf
55
http://www.evaluare-edu.ro/evaluare-informatica/discipline-evaluate-35.html, http://www.evaluare-
edu.ro/evaluare-informatica/tic-tehnologia-informatiei-si-comunicarii-190.html

192

a;a cum se inLmpl cu Llnerll sau adulll. uln nou cel mlcl, au avanLa[ul vrsLel in adapLarea
la nou.

rograme 1lC penLru llceu

enLru documenLare, cel mal slmplu esLe s verlflcm documenLele oflclale posLaLe pe
bttp.//cottlcolom2009.eJo.to/clclol_llceol/1ebooloqll_vJ.zlp. SunL acelea;l compeLene
generale
36
, aproxlmaLlv acelea;l orlenLrl meLodlce, dar compeLenele speclflce ;l
conlnuLurlle sunL sLrucLuraLe pe anl de sLudlu, dlsclplln, flller, profll eLc. Am selecLaL
cLeva dlsclpllne, penLru a observa dlferenele. ln parLea flnal a cursulul, vor fl reallzaLe, de
dumneavoasLr, cLeva apllcall slmple.

ln cadrul dlsclpllnel D'73&9('&( 374.-*&'$G(*, ( $4(6$%$$, la clasa a l-a se sLudlaz
elemenLe de graflc 2u, urmnd ca la clasa a ll-a, in funcle de speclallzare, se preflgureaz
sLudlul modular al unor elemenLe de graflc 3u, prelucrarea lnformalel audlo-vlzuale sau
prolecLare Web
lx
.

ulsclpllna S&I%$3$ 2& .'&5-3'('& (-2$7F/$G-(5, Lrebule s aslgure dobndlrea unor
cuno;Llne de uLlllzare a calculaLorulul la nlvel de culLur general, cuno;Llne necesare unor
acLlvlLl cu caracLer apllcaLlv uLlle in medlul in care i;l vor desf;ura acLlvlLaLea. ornlnd de
la fapLul c nu exlsL domenlu de acLlvlLaLe unde s nu se foloseasc/prelucreze ;l s nu se
LransmlL lnformall cu caracLer graflc, aLL in cadrul domenlulul respecLlv, cL ;l spre
exLerlorul lul, aflrmm c azl lnformala graflc sau audlLlv esLe foarLe preloas, ea Lrebule
sLocaL, prelucraL ;l Lransmls in condlll care aslgur corecLlLudlne ;l exacLlLaLe, dar ;l
caracLerlsLlcl arLlsLlce, decl la nlvel profeslonal.

ulsclpllna 8$9*&4& 2& 6&9*$-%& ( "(G&57' 2& 2(*&
x
, clasa a l-a ofer poslblllLaLea uLlllzrll
daLelor numerlce, a ;lrurllor de caracLere ;l a operalllor speclflce, elevll invnd s opereze
asupra daLelor dln llsLe, Labele, in Word, Lxcel, Access, eLc.

ln prlvlna slsLemelor de operare uLlllzaLe, poslblllLlle de sLudlu, in ma[orlLaLea ;colllor
romne;Ll se reduc la 2 - 3. Chlar ;l aLesLaLele se dau LoL in funcle de evolula produselor
MlcrosofL
xl
.

56
C0NPETEN|E uENERALE
1. Bezvoltaiea uepiinueiiloi moueine ue utilizatoi
2. Cunoa,teiea mouului ue utilizaie a unoi meuii infoimatice ue luciu
S. Elaboiaiea unoi piouuse utilizabile caie s uezvolte spiiitul inventiv ,i cieativitatea

19S

LCuL, ClSCC, C8ACLL - uaLabase ueslgn

ermlsul european de conducere a compuLerulul (LCuL - Luropean CompuLer urlvlng
Llcence) esLe un program de cerLlflcare a compeLenelor dlglLale, recunoscuL la nlvel
lnLernalonal in pesLe 148 de rl. MLC1S a inchelaL un acord cu promoLorll acesLul program
de pregLlre lar cadrele dldacLlce care au prlmlL acesL cerLlflcaL poL beneflcla de credlLe
profeslonale Lransferablle: penLru delnerea cerLlflcaLulul LCuL complet - 23 credlLe
profeslonale Lransferablle, penLru delnerea cerLlflcaLulul LCuL 5tott - 20 credlLe
profeslonale Lransferablle
37
. Crlce lnsLlLule de invmnL acredlLaL poaLe prlml llcen
penLru examlnarea candldallor, in msura in care indepllnesc condlllle de doLare
prevzuLe.

Clsco SysLems a dezvolLaL, in 1997, un program de lnsLrulre numlL clsco Netwotkloq
AcoJemy ltoqtom. A reallzaL, asLfel, un slsLem educalonal lerarhlc, formaL dln Academll,
suslnuLe prln programe de sLudll, programe de evaluare, maLerlale dldacLlce, echlpamenLe
de laboraLor ;l personal callflcaL. ue-a lungul anllor acesL program a devenlL dln ce in ce mal
puLernlc, fllnd acum prezenL in pesLe 163 rl, esLe urmaL de pesLe 1.6 mllloane cursanl in
cele pesLe 10.000 academll dln lume. ln acesL momenL, se conslder c slsLemul de
Academll Clsco esLe prlnLre prlmele in lume ca amploare, callLaLe a procesulul de invare
precum ;l a poslblllLllor creaLe cursanllor. Netwotkloq AcoJemy ofer cuno;Llne
compleLe, necesare, asLfel incL cursanll s-;l dezvolLe compeLenele fundamenLale in
domenlul l1&C necesare penLru prolecLarea, consLrulrea ;l admlnlsLrarea reelelor.

ln aceea;l manler a nevoll de adapLare a comunlcrll elev-profesor la rlgorlle secolulul
nosLru, se incadreaz ;l AcoJemlo Otocle. llrma Cracle, produsele ;l servlcllle sale, prlnLre
care Cracle uaLabase -conslderaL de unll drepL baza de daLe numrul 1 pe plan mondlal-
ofer lnovall care permlL organlzalllor s se adapLeze mal repede. 8azele de daLe Cracle
rezolv exacL problemele care inceLlnesc deparLamenLele l1. Crganlzallle poL slmpllflca
lnfrasLrucLura, faclllLnd unlflcarea lnformalllor, imbunLlnd performanele, rldlcnd
callLaLea servlclulul. Cracle 8omnla ;l MLC1S au semnaL un proLocol, care creeaz cadrul
unel colaborrl inLre cele dou lnsLlLull, in vederea lmplemenLrll ;l dezvolLrll unor
programe educalonale desLlnaLe elevllor ;l profesorllor de llceu dln 8omnla. ln baza

57
Conform Ordinului Ministerului Educa'iei Nr. 5794/29.10.2009 referitor la aprobarea metodologiilor de
recunoa%tere %i echivalare a rezultatelor ob'inute la examene cu recunoa%tere europeana pentru certificarea competentelor
digitale, se recunosc %i se echivaleaz# cu proba de evaluare a competen'elor digitale - proba D) din cadrul examenului de
bacalaureat, rezultatele ob'inute la examenele ECDL, finalizate cu certificatul ECDL Start sau cu certificatul ECDL
Complet.

194

acesLul proLocol, companla Cracle 8omnla i;l aflrm anga[amenLul de a suslne medlul
educalonal ;l reformele lnllaLe in ulLlmll anl penLru adopLarea nollor Lehnologll ;l a
meLodelor moderne de invare. rogramul Academla Cracle" penLru llcee a fosL lansaL in
8omnla in anul ;colar 2003-2004. Acordul inchelaL inLre Cracle 8omnla ;l MLC1S are ca
oblecLlv compleLarea programel ;colare penLru clasa a ll-a cu modulul de Lehnologll de
baze de daLe uaLabase ueslgn and rogrammlng wlLh SL", dln cadrul programulul
Academla Cracle penLru llcee". Succesul leclllor desf;uraLe deplnde in cea mal mare
msur de meLodele selecLaLe de profesor ln vederea predrll nollor cuno;Llne elevllor, lar
Cracle poaLe face dlferena... enLru a afla despre oporLunlLlle oferlLe de acesL Llp de
Lranlng, v recomand arLlcolul doamnel profesoare uolna ulnc
38
, LlLular la un coleglu
nalonal bucure;Lean.


AdapLarea cerlnelor europene la poLenlalul ;colll ;l la cererea comunlLll dln
care face parLe ;coala

5coala romneasc beneflclaz de lnvesLlll, lnegal reparLlzaLe ;l in valurl, care nu-l aslgur,
nlcl pe deparLe, o vlLez de adapLare corespunzLoare cu cererea soclal-economlc. uln
puncL de vedere culLural, famllla ;l flecare persoan se cupleaz la o vaLr splrlLual, in
funcle de consLrngerlle ;l aporLul educalonal al comunlLll. 8lserlca rmne un llanL
nalonal mal puLernlc decL orlce alL elemenL, in condlllle in care, al dollea pllon - armaLa -
;l al Lrellea - ellLa culLural-educalonal - sunL bombardaLe permanenL cu cerlne
conLradlcLorll dln parLea blrocralel guvernamenLale domlnanLe, lndlferenL de eLap. lar
blserlclle noasLre sunL mal adapLaLe la nou decL puLem crede (www.paLrlarhla.ro,
www.bru.ro, www.caLhollca.ro, www.vaLlcan.va). ue la sfaLurl despre coLldlan, pn la cele
mal lmporLanLe daLe dln calendarul cre;Lln, gslm lnformall preloase ;l raporLaLe la
acLuallLaLe. ln plus, exlsL oporLunlLl de cunoa;Lere vlrLual a blserlcllor ;l mnsLlrllor, la
care se adaug oferLele avanLa[oase de vlzlLare a acesLor slLurl. Ce llpse;Le ;colllor s se
manlfesLe ca o comunlLaLe coerenL arLlculaL, nu fragmenLaL pe enLlLl? Llpse;Le
comunlLaLea. nu avem nevole de un slngur porLal, de o slngur abordare, ca pe Llmpul
comunl;Lllor, cl de dorlna de aflllere ;l lmpllcare. 8lserlca noasLr se bazeaz pe lerarhle ;l
asculLare, valorl care nu sunL speclflce socleLll clvlle. Llevll no;Lrl doresc s experlmenLeze
cL mal mulLe oporLunlLl, la adposLul unul pseudonlm ;l al unul avaLar, care exprlm o
nevole (probabll una prezenLaL la incepuLul cursulul). ulJoctlc.to esLe o resurs lmporLanL,
care nu cere inrolare, cu nume.prenume.org ;l nlcl nu obllg la asumare de rspundere
penLru ce se posLeaz. racLlc, esLe o surs de maLerlale dldacLlce dln care poL s prelau sau

58
http://tvsimpozioane.wikispaces.com/file/view/S1_18_DincaDM_TV2010.pdf

19S

poL s m lnsplr, a;a cum fac elevll no;Lrl cu e-tefetote.to sau alL slLe de acesL Llp. Ce
llpse;Le? SplrlLuallLaLea loculul. Ca s ineleg, am avuL nevole de MnsLlrea Ca;a, un loc in
care Llnerll clugrl fllmeaz, foLograflaz, posLeaz, dar mal ales LransmlL o Lradlle
culLural general valabll. Mull sLudenl ;l llceenl de preLuLlndenl vln acolo penLru un alL
mod de lnLerpreLare a lumll, unul cu dlrecle ;l sens. uac Llnerll no;Lrl se duc acolo, nu o fac
formal, ca mulLe alLe persoane care dau ;l cer, cl penLru c vor s afle o alL fa a
adevrulul despre lume. La curs, o s vedel ce legLur exlsL inLre 1eorla unlflcrll
Cmpurllor ;l 8lserlca ulnLr-un Lemn sau lzlle de zesLre dln vlcea.

ln spalul acelora;l sLrdanll, Lrebule remarcaL eforLul profesorllor ;l al invLorllor dln
saLele romne;Ll, care au creaL macheLe sau modele mecanlce dln lemn sau alLe maLerlale,
penLru ca elevll s invee s foloseasc LasLaLura, apol l-au luaL ;l s-au dus, pe unde s-a
puLuL, s il invee s foloseasc un compuLer, penLru c a a;a au ineles: menlrea ;colll esLe
s dea ;anse egale flecrul copll la educale.

Avem dou lposLaze: una comuncalonal ;l alLa Lehnlc. LsLe cazul s lsm boclLul in
seama profeslonlsLelor ;l s inelegem c ne facem un servlclu dac reu;lm s foloslm
Lelefonul mobll ;l compuLerul s comunlcm cu cel dln [ur. uac 8adu 8ellgan, la vrsLa
dumnealul, reu;e;Le s fac asLa, nol nu avem nlclo scuz!

Ce legLur are cu spalul european? uocumenLele oflclale fac referlrl la dorlna de a
conserva ;l a dezvolLa ce avem mal valoros: Lradlla ;l creaLlvlLaLea. lar acesLea cer
promovare ;l un cadru proplce de manlfesLare, lncluslv in spalul vlrLual.



uemocrala lnformalel
ConcepLe chele
8eele de calculaLoare

un grup de calculaLoare ;l alLe dlspozlLlve conecLaLe impreun se consLlLule inLr-o teeo, lar
concepLul de conecLare a unor calculaLoare care parLa[eaz resurse se nume;Le locto io
teeo. MeLodele de conecLare sunL in conLlnu dezvolLare ;l de[a foarLe dlverse, incepnd cu
LoL felul de cablurl meLallce ;l de flbr opLlc, chlar submarlne ;l Lermlnnd cu legLurl prln
unde radlo cum ar fl WLAn, Wl-ll, WlMA sau 8lueLooLh, prln raze lnfraro;ll ca de ex. lruA
sau prln lnLermedlul saLellllor. La reelele moderne de Lelefonle, radlo, Lelevlzlune,
lnformallle de Lransmls sunL mal inLl dlglLallzaLe (LransformaLe in daLe) ;l apol Lransmlse

196

LoL prln reele de calculaLoare ;l/sau lnLerneL, deoarece acesLea ofer marl avanLa[e fa de
reelele analoage Lradllonale respecLlve.

ue;l nu exlsL o Laxonomle general accepLaL in care poL fl incadraLe LoaLe reelele de
Lelecomunlcall, sunL exLrem de lmporLanLe dou crlLerll : tebooloqlo Je ttoosmlsle (precum
;l medlul de Lransmlsle) ;l scoto lo cote opeteoz teeooo
39
. ln prlnclpal exlsL dou Llpurl de
Lehnologll de Lransmlsle: teele co Jlfozote (au un slngur canal de comunlcall care esLe
parLa[aL de LoaLe echlpamenLele dln reea. llecare echlpamenL poaLe LrlmlLe mesa[e scurLe,
pocbete, care sunL prlmlLe de celelalLe echlpamenLe dln reea ;l sunL ghldaLe de un cmp de
adres, care esLe verlflcaL, la receple, de cLre desLlnaLar), teele pooct-lo-pooct (dlspun de
numeroase conexlunl inLre perechl de echlpamenLe lndlvlduale, in cele mal mulLe cazurl
sunL poslblle Lrasee mulLlple, de dlferlLe lunglml ;l, de aceea, algorlLmll de dlrl[are [oac un
rol lmporLanL).

lnLr-o reea exlsL mal mulLe Llpurl de resurse care poL fl parLa[aLe ;l anume:
a) 8esursele flzlce reprezlnL poslblllLaLea uLlllzrll ln comun, de mal mull uLlllzaLorl, a
unlLllor de dlscurl, lmprlmanLe, scannere eLc. AcesL lucru inseamn c se poaLe lnsLala
orlcare dlnLre unlLlle enumeraLe mal sus, dup care urmeaz operalunlle de parLa[are
(sharlng). ln urma declarrll parLa[aLe a unul echlpamenL (hard dlsc, Cu-8CM, lmprlmanLa,
eLc.), LoaLe calculaLoarele dln reea au acces la acesL echlpamenL.
b) 8esursele loglce (programe) ale unul calculaLor se refer, de fapL, la un ansambl de
programe slsLem sau de apllcall. Se recomanda ca programele, pe care le folosesc Lol
uLlllzaLorll dln reea, sa fle puse pe un dlsc parLa[abll. ln acesL fel nu mal esLe nevole ca
flecare uLlllzaLor sa psLreze o cople a respecLlvelor programe, ce se uLlllzeaz ln comun.
AvanLa[ele acesLel solull sunL cosLul mal mlc al lnsLalrll programelor precum ;l poslblllLl
raplde de acLuallzare a programelor. rlnclpalul dezavanLa[ul consL in conflgurarea dlflcll a
slsLemulul.
c) 8esursele lnformalonale (baze de daLe, fl;lere). 8esursele lnformalonale sunL
reprezenLaLe de fl;lere de daLe sau baze de daLe.

e hLLp://www.apllcaLll-auLomaLlzarl.com/modele-reLea.hLml exlsL o prezenLare, mal u;or
de ineles, a modelelor de reea, claslflcaLe in: model cenLrallzaL/descenLrallzaL, peer-Lo-
peer/cllenL server (de;l, in funcle de relallle funclonale care apar inLre elemenLele unel
reele, exlsL Actlve Netwotkloq Atcbltectote, clleot-5etvet Atcbltectote ;l leet-to-peet
(wotkqtoop) Atcbltectote).


59
http://facultate.regielive.ro/cursuri/calculatoare/protocoale-de-comunicatie-33193.html

197

8eelele peet-to-peet sau ,reele inLre egall(in acesL Llp de reea LoaLe calculaLoarele sunL
LraLaLe la fel), care mal sunL numlLe ;l grupurl de lucru (Workgroups ), acesL Lermen
desemnnd un numr mlc de persoane. ue oblcel, o reea peer-Lo-peer esLe formaL dln cel
mulL 10 calculaLoare. ueoarece reLelele peer-Lo-peer sunL ln general mlcl, crearea unel
reele de acesL gen esLe slmpl, dac flecare calculaLor are plac de reea cuplaL, prln
cablu, la un dlsLrlbulLor (hub) sau rouLer. uaca esLe creaL o reea ,wlreless", aLuncl nu esLe
nevole nlcl de cablurl. Avel nevole doar de adapLoare wlreless ;l un rouLer wlreless.

8eelele de calculaLoare poL fl claslflcaLe ;l dup Lehnlogla care esLe foloslL penLru a
conecLa dlspozlLlve lndlvlduale dln reea, cum ar fl flbr opLlc, LLherneL, Wlreless LAn (dln
englez ;l inseamn "fr flr"), PomenA sau ower llne.

1opologla (sLrucLura) unel reele rezulL dln modul de conecLare a elemenLelor reelel inLre
ele. La deLermln ;l Lraseul concreL pe care clrcul lnformala in reea "de la A la 8".
rlnclpalele Llpurl de Lopologll penLru reelele LAn sunL: Lopologla 8os (inseamn
maglsLral) - are o flablllLaLe sporlL ;l o vlLez mare de Lransmlsle, Lopologla kloq (lnel) -
permlLe ca LoaLe sLallle conecLaLe s alb drepLurl ;l funclunl egale, Lopologla 5tot (sLea) -
ofer o vlLez mare de comunlcale, fllnd desLlnaL apllcalllor in Llmp real
60
.

8eelele de calculaLoare se imparL dup exLlnderea lor in urmLoarele Llpurl: LAn, MAn,
WAn ;l, ceva mal nou, An. 8eelele relaLlv mlcl, de exemplu cu cel mulL cLeva suLe de
calculaLoare in aceea;l cldlre legaLe inLre ele dlrecL, se numesc Local Area neLwork (LAn)
61
.


lnLerneLul ;l WWW

1ermenll lotetoet
62
;l lotetoet
6J
provln dln impreunarea arLlflclal ;l parlal a dou cuvlnLe
engleze;Ll: lotetcoooecteJ = lnLerconecLaL ;l oetwotk = reea. ,lnLerneL" (scrls cu ma[uscul)

60
http:io.wikipeuia.oigwikiFi,iei:Netwoik_topology.png
61
LAN - Local Area Network ; WLAN - Wireless Local Area Network ; WAN - Wide Area Network ; MAN -
Metropolitan Area Network; SAN - Storage Area Network, System Area Network, Server Area Network, or sometimes
Small Area Network; CAN - Campus Area Network, Controller Area Network, or sometimes Cluster Area Network ; PAN -
Personal Area Network; DAN - Desk Area Network; VPN - Virtual Private Network
62
ro.wikipedia.org
63
Teimenul ,inteinet" (sciis cu minuscul) uesemneaz ieele speciale ce inteiconecteaz 2 sau
mai multe ieele autonome aflate la maie uepitaie unele fa ue altele. 0n exemplu ue uou ieele maii,

198

desemneaz o reea mondlal unlLar de calculaLoare ;l alLe aparaLe cu adrese
compuLerlzaLe, lnLerconecLaLe conform proLocoalelor (regulllor) de comunlcare
,1ransmlsslon ConLrol roLocol" ;l ,lnLerneL roLocol", numlLe impreun ,sLlva 1C/l".
recursorul lnLerneLulul daLeaz dln 1963, cnd ueparLmenL of uefense sau uou dln SuA
(uefence Advanced 8esearch ro[ecLs Agency - uA8A) a creaL prlma reea de compuLere
lnLerconecLaLe sub numele A8AneL.

Super-reeaua lnLerneL
xll
dln zllele noasLre, care a conLrlbulL la fenomenul de globallzare, a
rezulLaL dln exLlnderea permanenL a acesLel reele lnllale ArpaneL. Azl pe glob exlsL un
slngur lnLerneL, care ins esLe urla;, el ofer uLlllzaLorllor sl o mulLlLudlne de lnformall ;l
servlcll precum e-mall, www, l1, Czdulre web (web hosLlng) ;l mulLe alLele, unele dlnLre
ele fllnd numal conLra cosL.

uezvolLarea rapld a lnLerneLulul
xlll
s-a daLoraL fapLulul c accesul la documenLala
proLocoalelor obllgaLorll a fosL ;l esLe llber ;l graLulL. ln 1969 S. Crocker a lnllaL o serle de
,noLe de cerceLare" denumlLe 8lC (8euesL for CommenLs), numeroLaLe cronologlc ;l
devenlLe cu Llmpul acceslblle graLulL on-llne (in lnLerneL). Marea schlmbare a incepuL in
1989, cnd 1lm 8erners Lee de la CenLrul Luropean penLru llzlca nuclear dln Ceneva
(CL8n) a pus bazele dezvolLrll prlmulul proLoLlp al World Wlde Web (WWW sau web). C
alL schlmbare radlcal s-a produs cnd, in 1993, naLlonal CenLer for SupercompuLlng
AppllcaLlons (nCSA) dln SuA a pus la dlspozlle browserul "Mosalc", care era bazaL pe o
lnLerfa graflc (Wlndows).

1ermenul World Wlde Web, abrevlaL WWW sau ;l www, numlL scurL ;l web, care in englez
inseamn ,reea mondlal" respecLlv ,reea", esLe un slsLem de documenLe ;l lnformall de
Llp hlperLexL legaLe ele inLre ele care poL fl accesaLe prln reeaua mondlal de lnLerneL.
uocumenLele, care rezldeaz in dlferlLe locall pe dlverse calculaLoare-server, poL fl regslLe
cu a[uLorul unul u8L. PlperLexLul esLe prelucraL cu un a[uLorul unul program de navlgare in
web numlL ,browser", care descarc paglnlle web de pe un server web ;l le afl;eaz pe un
Lermlnal ,cllenL" la uLlllzaLor. WWW esLe numal unul dln numeroasele servlcll ;l apllcall
lnformaLlce dlsponlblle in lnLerneL. AlLe servlcll sunL de exemplu: afl;area de lnformall mal
mulL sau mal puln sLaLlce cu form de LexL, lmaglnl ;l suneLe (a;a-numlLele paglnl web),
po;La elecLronlc e-mall, Lransferul de fl;lere de daLe ;l lnformall l1, chaL, apllcall vldeo ;l
vldeo on demand, servlcll Lelefonle ;l Lelefonle cu lmaglne prln lnLerneL de Llp vol, posLurl

inteiconectate piinti-un inteinet pentiu caie folosina acestui nume este justificat: ieelele SIPRNet ,i
FiuoNet. Reelele ue tip inteinet nu tiebuie confunuate cu supei-ieeaua ,Inteinet".


199

de radlo ;l Lelevlzlune prln lnLerneL, e-commerce, sonda[e de oplnle, rspndlrea ;Llrllor prln
meLode 8SS, LoaLe genurlle de graflc ;l muzlc, lucru pe un calculaLor de la dlsLan prln
lnLerneL, grupurl de dlscull pe dlverse Leme, slsLeme de [ocurl eLc.

1lm 8erners-Lee ;l echlpa sa au reallzaL prlmele verslunl penLru paLru componenLe chele
necesare servlclulul web, ;l anume: proLocolul de lnLercomunlcale P11
xlv
, llmba[ul de
descrlere a hlperLexLulul P1ML, serverul de web, browserul.

Cu LoaLe ca pe Web se afl o canLlLaLe foarLe mare de lnformall, gslrea unel anumlLe
lnformall nu esLe foarLe slmpl. enLru a faclllLa gslrea paglnllor care poL fl uLlle, o serle de
cerceLLorl au scrls programe penLru a reallza lndexarea Web - ulul in dlferlLe modurl. unele
dlnLre solull au devenlL aLL de populare, incL s-au LransformaL in solull comerclale.
rogramele care reallzeaz cuLarea pe Web se numesc ma;lnl/moLoare de cuLare (search
englnes, splders, crawlers, worms, knowboLs), lar in afara celor foarLe cunoscuLe ca Coogle,
?ahoo ;l 8aldu, mal sunL: 8lng, Ask, AoL, AlLavlsLa, PoLboL, lnfoseek, Lycos, LxclLe,
Webcrawler. Mecanlsmele de cuLare sunL foarLe dlverse, asLfel c puLem avea la dlspozlle
unul dln urmLoarele slsLeme de cuLare:
- arborescenLa - in acesL caz se uLlllzeaz sublecLul cuLrll (domenlul),
- mecanlsm de cuLare - in acesL caz esLe accesaL o baz de daLe prln uLlllzarea unul cuvnL
chele (keyword search),
- comblnale inLre arborescenL ;l mecanlsm de cuLare - esLe o meLoda comblnaL (dlrecLory
/ search englne), care uLlllzeaz ambele meLode descrlse mal sus,
- mulLl - mecanlsm (mulLl englne) - sunL accesaLe baze de daLe prln lnLermedlul mal mulLor
mecanlsme de cuLare in paralel.

enLru foloslrea LuLuror apllcalllor dln web esLe nevole in general doar de un slngur
program mulLlfunclonal numlL browser (cuvnL englez). Lxemple: MS lnLerneL Lxplorer,
Mozllla llrefox (provenlL dln neLscape navlgaLor), Cpera, Apple Safarl ;.a.
8ecomandm ;l arLlcolul ce ,tle lotetoetol Jespte tloe?
64



Apllcall lnLerneL

Apllcallle lnLerneLulul
63
sunL numeroase: in prlmul rnd afl;area de lnformall mal mulL sau
mal puln sLaLlce cu forma de LexL, lmaglnl sl suneLe (a;a-numlLele paglnl web), apol posLa

64
http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/internet/ce-stie-internetul-despre-tine-1096412
65
Internet Applications 1 - 99 of 812 terms !http://whatis.techtarget.com/definitionsCategory/0,289915,sid9_tax1672,00.html

2uu

elecLronlca e-mall, Lransferul de fl;lere de daLe sl lnformall, chaL, vldeo sl vldeo on demand,
Lelefonle cu lmaglne prln lnLerneL, Lelevlzlune prln lnLerneL, e-commerce, sondrl de oplnle,
medlu penLru rspndlrea ;Llrllor, medlu penLru LoaLe genurlle de graflc ;l muzlc,
deschlderea unel seslunl de lucru de la dlsLanLa, grupurl de dlscull pe Leme presLablllLe,
[ocurl lnLeracLlve prln reea ;.a.m.d. rlnLre ele, World Wlde Web, prescurLaL WWW,
deseorl numlL numal Web, esLe la loc de vrf, deoarece esLe o apllcale mulLlmedla
lnLegraLlv, cu o lnLerfaa de uLlllzaLor (Craphlc user lnLerface, Cul) foarLe aLrgLoare dln
puncL de vedere graflc, pracLlca ;l slmplu de foloslL. enLru foloslrea LuLuror acesLor
apllcall dln Web esLe nevole in general doar de un program mulLl-funclonal numlL
browser
66
.

L-mallul sau po;La elecLronlc desemneaz slsLeme penLru LransmlLerea sau prlmlrea de
mesa[e, de oblcel prln lnLerneL. 1oL ,e-mallurl" (,corespondene", ,mesa[e") se numesc ;l
mesa[ele lndlvlduale Lrlmlse prln acesLe slsLeme. CuvnLul provlne dln englez de la
elecLronlc mall - po;L elecLronlc. uneorl penLru e-mall se mal inLrebulneaz ;l denumlrea
slmpl mall. C adres de e-mall are forma uLlllzaLor[domenlu.1Lu, unde domenlul
esLe adresa slLulul web care acord servlclul de e-mall, lar 1Lu esLe exLensla de locallzare
geograflc a domenlulul (dln englez de la 1op Level uomaln).

Cel mal cunoscul furnlzorl de servlcll e-mall sunL: ?ahoo! (?ahoo! Mall), domenllle
[yahoo.com, [ymall.com, MlcrosofL (PoLmall), domenllle [hoLmall.com, [msn.com,
Coogle (Cmall), domenllle [gmall.com, [googlemall.com, (Cpera) [operamall.com
67
.

lorumurlle on-llne reprezlnL locurlle vlrLuale de inLlnlre penLru schlmburl de ldel ale
lndlvlzllor cu lnLerese comune, dar care se afl la dlsLane marl unll de cellall. lorumurlle
on-llne exlsL inLr-o varleLaLe de forme: newsgroup, grupurl de dlscull, bulleLln boards sau
forumurl de dlscull.
enLru Webul soclal exlsL urmLoarele Llpurl de apllcall:
8log-url - [urnale Web
Wlkl-url - apllcall Web colaboraLlve
Soclal neLworks - comunlLl de lnLerese,

66
Microsoft Internet Explorer, Mozilla Firefox, Opera, Netscape Navigator, Apple Safari, Google
Chrome, Chromium, Maxthon Browser, Comodo Dragon, K-Meleon, SeaMonkey, Avant Browser, Orca
Browser, SrWare Iron, ChromePlus
67
email.about.comoufieeemailieviewstpfiee_email.htm face iefeiiie la topul acestoi seivicii:
>8'12? @9A9? ;BC C'12? >CD C'12? E'A99F C'12? >'G'&H-98? I'+#C'12 I$%% >0%+# ;--90"#? J1"69G+ K1.%
L9#8'12? M1NO#$1"NH-98? B"&9<H-98? K'.'&1#? @'5'P C'12H

2u1

odcasL-url - sLreamlng Web la cerere,
Mash-ups - comblnarea conlnuLulul dln mal mulLe surse, oferlndu-se
funclonallLaLe/experlen nou,
arLa[area conlnuLulul - lmaglnl, audlo, vldeo, noLle, adrese Web
68


Adobe llash sau mal pe scurL llash esLe o apllcale uLlllzaL penLru dezvolLarea oblecLelor-
appleL de Llp llash dlsponlblle in cadrul unor paglnl WL8. rln lnLermedlul oblecLelor flash,
vel puLea cre;Le dlnamlsmul unel paglnl ;l faclllLal lnLeraclunea cu uLlllzaLorul. lnllal
dezvolLaL de Macromedla, apllcala llash a fosL preluaL de cLre Adobe odaL cu
achlzllonarea companlel sus amlnLlLe. AvanLa[ele uLlllzrll llash sunL: elemenLe graflce
vecLorlale(dlmenslunl mlcl, formaL scalabll), lndependena de plaLform (browser/slsLem de
operare), anlmall de lung duraL u;or de reallzaL, se poL aduga lnLerfeel elemenLe
mulLlmedla, nu neceslL cuno;Llne de P1ML, P1ML: in cazul in care v hoLrl s reallzal
un inLreg slLe in llash, edlLoare puLernlce ;l lucrul facll, u;urlna imblnrll elemenLelor
graflce cu scrlpLul, Lransferabll ca flux de daLe. Adobe llash are ;l dezavanLa[e
xv
, dar
accepLablle in raporL cu plusurlle acumulaLe.

ln dezvolLarea web, cometo esLe un neologlsm foloslL penLru a descrle un model de
apllcale web, in care esLe permls ca un server web s LrlmlL daLe unul browser, fr ca
browser-ul sa sollclLe in mod expllclL. ComeL esLe un Lermen-umbrel(o denumlre general),
care uLlllzeaz mal mulLe Lehnlcl de reallzare a acesLel lnLeraclunl. ln Leorle, abordarea
cometo dlfer de modelul orlglnal al apllcalllor web, in care un browser sollclL o pagln
inLreag sau bucl de daLe penLru a acLuallza o pagln de web. ln pracLlc, apllcallle
ComeLa uLlllzeaz de oblcel A[ax penLru a deLecLa nol lnformall pe server.

Ctolls esLe o plaLform llber ;l cu sursa deschls penLru dezvolLarea apllcalllor de lnLerneL,
ce folose;Le llmba[ul de programare Ctoovy (care la rndul su se bazeaz pe plaLforma
!ava).
C plaLform penLru dezvolLarea de apllcall web esLe un grup de blblloLecl, un program sau
un grup de programe, care a[uL programaLorll in dezvolLarea rapld a acesLor apllcall. rln
foloslrea unel plaLforme se incearc ellmlnarea unor acLlvlLl recurenLe ;l comune, de
exemplu mulLe plaLforme ofer blblloLecl penLru accesul la baze de daLe, penLru

68
Caracteristici ale unui Web social: Adnot#ri (tag-uri) definite de utilizatori tagging, folksonomies
Flickr, del.icio.us; Participare, nu doar publicare a datelor blogging, utilizatorii adaug# valoare resurselor;
Inteligen'# colectiv# & ncredere radical# management colectiv al con'inutului Wikipedia; Schimbarea
rela'iilor de ncredere/colaborare re'ele sociale, identificare global# OpenID; Interac'iune bogat# cu
utilizatorul interactivitate Web similar# celei conven'ionale, hipertext, noi aspecte de interes

2u2

lmplemenLarea deslgn-ulul, penLru managemenLul seslunllor ;l a[uL la refoloslrea codulul.
LxlsLa lmplemenLrl penLru ma[orlLaLea programelor cu care se creeaz apllcall web: !ava,
hp, C ;l v8.nL1, erl, yLhon, 8uby, !avaScrlpL, Coldfuslon.
un slsLem de admlnlsLrare a conlnuLulul sau CMS (in englez cooteot Moooqemeot 5ystem)
esLe un slsLem sofLware creaL penLru auLomaLlzarea cL mal deplln a gesLlunll conlnuLulul,
in speclal a slLurllor web. Scopul esLe de a reduce sau ellmlna lnLervenla programaLorllor la
edlLarea ;l admlnlsLrarea slLurllor lor. CMS-ul faclllLeaz organlzarea, conLrolul ;l publlcarea
de documenLe sau alL Llp de conlnuL, cum ar fl lmaglnl ;l resurse mulLlmedla. un CMS
faclllLeaz adesea crearea ln comun de documenLe. un "CMS web" esLe un CMS cu faclllLl
adllonale penLru u;urarea publlcrll de conlnuL pe dlversele slLurl.

un CMS web dlfer de alLe creaLoare de slLurl, precum lonLage sau ureamweaver prln
fapLul c un CMS permlLe uLlllzaLorllor fr cuno;Llne Lehnlce s fac schlmbrl in slLe cu
Lralnlng puln sau deloc. un CMS
69
esLe u;or de foloslL ;l permlLe uLlllzaLorllor auLorlzal s
admlnlsLreze un slLe web. ln general, dup ce v facel conL, puLel s v edlLal slngurl
paglnlle, s alegel un deslgn adecvaL(age 1ype, 1heme), s le muLal, s le ;Lergel sau s
folosll faclllLlle 5cop8ook
70
.


69
Exemple: http://www.html-edit.org/, http://www.agilitycms.com/home.aspx, http://lenya.apache.org/,
http://bricolagecms.org/, http://www.concrete5.org/, Modx
70
SciapBook este o baz ue uate nestiuctuiat caie poate stoca oiice uate n foim ue text. Acesta
poate fi utilizat ca agenu, list cu piobleme ue iezolvat, managei ue semne ue caite etc.


2uS


Academlclanul Mlhal urgnescu, in lucrarea amlnLlL, consldera c urmLorll vecLorl
Lehnologlcl sunL de avuL in vedere penLru socleLaLea cunoa;Lerll:
lotetoet Jezvoltot, prln exLenslune geograflc, uLlllzarea de benzl de Lransmlsle pn la cele
mal largl poslblle, Lrecerea de la proLocolul de comunlcale l4 la proLocolul l6,
cuprlnderea flecrel lnsLlLull in reea, a flecrul domlclllu ;l a flecrul ceLean.
1ebooloqlo ctll electtoolce, care esLe alLceva decL carLea pe lnLerneL, de;l dlfuzarea el se
bazeaz in speclal pe lnLerneL, dar ;l prln Cu-url.
Aqeol lotellqeol, care sunL de fapL slsLeme experL cu lnLellgen arLlflclal, folosll penLru
mlnerlLul daLelor (daLa mlnlng) ;l chlar penLru descoperlrl formale de naLura cunoa;Lerll
(knowledge dlscovery), agenll lnLellgenl vor fl uLlllzal penLru mull dlnLre vecLorll
funclonall al socleLll cunoa;Lerll.
MeJlo iocoojottot lotellqeot penLru acLlvlLaLea ;l vlaa omulul.
Noooelecttoolco, care va devenl prlnclpalul suporL flzlc penLru procesareea lnformalel, dar
;l penLru mulLe alLe funcll, nu numal ale socleLll cunoa;Lerll dar ;l ale socleLll
con;Lllnel.


lnformala - resurs de cunoa;Lere, economlc, de valorlzare lndlvldual ;l de grup

1ermenul "lnformale" esLe legaL ;l de un proces lnformalonal (succeslunea aclunllor prln
care se lnformeaz), dar ;l de rezulLaLul acesLul proces (volum, varleLaLea de lnformall
oblnuLe) precum ;l de unele fenomene speclflce (fenomenul lnformalonal, explozla
lnformalonal eLc.). ue asemenea lnformala a incepuL s fle conslderaL ca facLor
onLologlc prlmordlal, ce sL la orlglnea unlversulul, impreun cu maLerla ;l energla.
ln 1990, blologul ;l flzlclanul 1om SLonler, suslnea ldeea c lnformala esLe ,o expresle a
organlzrll energlel ;l maLerlel in evolula unlversulul. Camenll sunL expresla evolulel
naLurale a organlzrll maLerlel, energlel ;l lnformalel." LxlsL o cre;Lere exponenlal, in
splral a lnformalel: ,complexlLaLea uLlllzeaz complexlLaLea anLerloar penLru a se inla
dln nou pn la cel mal inalL nlvel de complexlLaLe, consLrulnd asLfel lnformala pn la
lnflnlL". (1990 - lnformaLlon And 1he lnLernal SLrucLure Cf 1he unlverse).
ln 1996, academlclanul Mlhal urgnescu face o descrlere orlglnal a sLrucLurll unul unlvers
compleL (ralonal ;l lralonal). uescrlerea, nefllnd decL un ansamblu de lpoLeze coerenLe,
nu se bazeaz pe rezulLaLe oblecLlve ale asLroflzlcll, dar se remarc prln fapLul c esLe
coerenL cu ;Lllna modern ;l permlLe expllcarea a numeroase conLradlcll cu care se
confrunL fllosofla ;Lllnel (1996 - LunlversallL onLologlue de llnformaLlon ).


2u4

Claude Shannon, in lucrarea sa publlcaL in 1948 ,A MaLhemaLlcal 1heory of
CommunlcaLlons", a daL un sens nou Lermenulul "lnformale": uoc oo mesoj e ote
ptobobllltoteo Je opotlle .
&
, lofotmolo osoclot mesojolol e, ootot co l, se colcoleoz co
fotmolo l = loq
o
(1/p
e
) = -loq
o
(p
e
) uoc peotto bozo loqotltmolol o se oleqe clfto 2, otoocl
lofotmolo se msoot io clfte bloote soo mol scott, bll. Shannon a evldenlaL laLura
oblecLlv, aspecLul canLlLaLlv al lnformalel, conslderaL compleL lndependenL de emlLor
;l recepLor, ca o reflecLare naLural a sLrucLurll ;l ordonrll lumll reale. La el, lnformala esLe
un Lermen maLemaLlc, absLracL, ce desemneaz o mrlme ce poaLe fl msuraL ;l LraLaL
maLemaLlc la fel ca masa, energla sau alL mrlme flzlc. 1ermenul esLe legaL de ldeea
lnLulLlv de prevlzlblllLaLe ;l de alegere. uoltoteo Je msot elemeotot o cootltll Je
lofotmole esLe 1 blt. C grupare de 8 bll formeaz oo octet (sau 1 balL, nume care provlne
de la cuvnLul engl. byte). un calculaLor personal, poaLe cuprlnde, in memorla sa rapld de
lucru, canLlLl de lnformale de ordlnul mulLor glgaball (mlllarde de ball).

Spre deoseblre de alLe resurse economlce, lnformala esLe pracLlc nellmlLaL, avnd llmlLe
aparenLe lmpuse doar de Llmp ;l de capablllLaLea cognlLlv uman. AceasL caracLerlsLlc
provlne dln fapLul c lnformala, ca resurs economlc dlfuzeaz naLural (se poaLe propaga
slngur), raLa de reproducere a lnformalel esLe mal mare decL raLa de consum ;l
lnformala nu sufer schlmbrl in cadrul Lranzaclllor (poaLe fl numal parLa[aL, foloslL in
comun). ln acela;l Llmp, lnformala esLe compreslbll, aLL slnLacLlc cL ;l semanLlc. CallLaLea
el de a se subsLlLul alLor resurse economlce, LransporLablllLaLea cu o vlLez foarLe mare, ;l
ablllLaLea el de a da un avanLa[ celul ce o delne, sLau la baza remodelrll unor lndusLrll
soclale (cum ar fl cerceLarea, educala, acLlvlLaLea edlLorlal, comerul) ;l chlar a pollLlcll.
reocuparea soclal prlvlnd admlnlsLrarea resurselor lnformalonale s-a exLlns in domenlul
Lradllonal al blblloLecllor ;l al arhlvelor ;l a cuprlns ;l lnformala organlzaLorlc,
lnsLlLulonal ;l guvernamenLal, Lransformndu-le in ceea ce a cpLaL numele de
moooqemeotol tesotselot lofotmolooole.

ln lnLerneL, se afl un numr lmens de lnformall de naLur dlferlL, precum ar fl fllme,
vldeocllpurl, crl (audlobooks), muzlc ;l mulLe alLele. ue exemplu, o adres web (adres
lnLerneL) foarLe cunoscuL esLe www.youLube.com, alcl puLndu-se gsl pracLlc orlce Llp de
vldeocllpurl. AceasL adres esLe in acela;l Llmp ;l un slLe web de exprlmare llber.

CdaL cu dezvolLarea lndusLrlel lnLerneLulul, au apruL ;l acLlvlLl conexe care ofer o
alLernaLlv sau chlar poslblllLaLea de a avea acces la lnformale: e-learnlng, audlo-learnlng
cu a[uLorul audlobooks, ;Llrl on-llne, scurLe prezenLrl ale unor produse sau servlcll,
publlclLaLe, [ocurl eLc. Mal mulL decL aLL, ca apllcale a lnLerneLulul a apruL inLreaga

2uS

bran; numlL e-commerce - comerul elecLronlc, prln care oferLanll de mrfurl ;l servlcll
dlspun de o pla de desfacere enorm. AcesLa a oferlL acces la o pla global mulLor
inLreprlnderl mlcl ;l ml[locll, care, fr aporLul su, nu ar fl avuL nlclodaL poslblllLaLea de a
se adresa unor cllenl la scar planeLar. AsLfel, lnLerneLul a devenlL ;l un lmporLanL medlu
de afacerl.


AvanLa[ele ;l rlscurlle conecLrl/lnLerconecLrll

ulnLre meLodele de cuplare flzlc a unul calculaLor sau aparaL lnLellgenL (smarL) la lnLerneL,
amlnLlm: un modem ;l o llnle de Lelefon ;l legLur Lelefonlc flx, formarea unul anumlL
numr de Lelefon -llnle de Lelefon dedlcaL / inchlrlaL unul slngur uLlllzaLor sau unel slngure
flrme-, legLur prln radlo, uLlllznd Lehnlclle WLAn sau Wl-ll, legLur prln radlo, de la un
Lelefon mobll (smarLphone) sau de la un calculaLor porLabll (de ex. noLebook sau neLbook)
la anLena celular LeresLr, uLlllznd Lehnlclle CSM sau uM1S.

ln zlua de asLzl, lnLerneLul esLe suslnuL ;l inLrelnuL de o mullme de flrme comerclale. Ll
se bazeaz pe speclflcall Lehnlce foarLe deLallaLe, ca de exemplu pe a;a-numlLele
"proLocoale de comunlcale"
71
, care descrlu LoaLe regullle ;l proLocoalele
72
de LransmlLere a
daLelor in aceasL reea. roLocoalele fundamenLale ale lnLerneLulul, care aslgur lnLer-
operablllLaLea inLre orlce dou calculaLoare sau aparaLe lnLellgenLe care le lmplemenLeaz,
sunL lotetoet ltotocol (l), 1toosmlssloo coottol ltotocol (1C) ,l uset uotoqtom ltotocol
(uu). AcesLe Lrel reprezlnL, ins, doar o parLe dln nlvelul de baz al slsLemulul de
proLocoale lnLerneL, care mal lnclude ;l proLocoale de conLrol ;l apllcaLlve, cum ar fl: unS,
, SLl, lCM, C3, lMA, SM1, P11, P11S, SSP, 1elneL, l1, LuA, SSL, WA ;l Sl.

8eeaua reglonal a lS-ulul (lotetoet 5etvlce ltovlJet, fotolzotl Je setvlcll lotetoet) esLe formaL prln
lnLerconecLarea rouLerelor
73
dln dlverse ora;e pe care le deserve;Le companla. uac

71
Un protocol de comunica!ie este un set de reguli si formate (semantice si sintactice) prin care se
reglementeaz# schimbul de informa'ii ntre doua entit#'i aflate n acela%i sistem sau n sisteme diferite.
72
Toate iegulile, foimatele si pioceuuiile caie au fost stabilite intie emitoi ,i ieceptoi, luate
mpieun, poait uenumiiea ue piotocol. nti-un fel, piotocolul foimalizeaz inteiaciunea piin
stanuaiuizaiea folosiiii unui canal ue comunicaie. Piotocolul, uup aceea, poate conine nelegeii asupia
metoueloi folosite pentiu: iniieiea ,i teiminaiea schimbuiiloi ue uate, sincionizaiea uintie emitoi ,i
ieceptoi, uetectaiea ,i coiectaiea eioiiloi ue tiansmisie, foimataiea ,i couificaiea uateloi.
73
Ruter/router - un dispozitiv hardware sau software care conecteaz# dou# sau mai multe re'ele de
calculatoare bazate pe "comutarea de pachete" (packet switching). Treaba oric#rui router a fost dintotdeauna

2u6

pacheLul esLe desLlnaL unul calculaLor-gazd deservlL dlrecL de cLre reeaua lS, pacheLul
va fl llvraL dlrecL lul. AlLfel el esLe predaL mal deparLe operaLorulul (flrmel) care furnlzeaz
companlel lS servlcll de comunlcare prln backbone-ul reelel. ln englez bockbooe
inseamn, in general, ;lra splnrll, lar in lnformaLlc inseamn sLrucLura de baz penLru
lnLerconecLarea reelelor. ln parLea superloar a acesLel lerarhll, se gsesc operaLorll
prlnclpall de la nlvelul backbone-ulul reelel, companll cum ar fl A1&1 sau S8ln1. Ace;Lla
rspund de backbone-url marl cu mll de ruLere conecLaLe prln flbr opLlc, cu band larg de
Lransfer. uac un pacheL Lrlmls in backbone esLe desLlnaL unul lS sau unel companll
deservlLe de aceea;l coloan, el esLe Lransmls celul mal aproplaL rouLer. enLru a permlLe
pacheLelor s Lreac dlnLr-un backbone in alLul, acesLea sunL conecLaLe in nA-url (neLwork
Access olnL).

unul dlnLre paradoxurlle lnLerneL-ulul esLe acela c lS-urlle, care se afl in compeLlle inLre
ele penLru c;Llgarea de cllenl, coopereaz in reallzarea de conecLrl prlvaLe ;l inLrelnerea
lnLerneLulul
74
.
AnumlLe sLaLe de pe glob lnLerzlc, cenzureaz sau resLrlcloneaz populalel lor accesul la
lnLerneL in dlverse domenll: pollLlc, rellgle, pornografle, de exemplu Coreea de nord,
Chlna. uar lnLerzlcerea nu esLe o oplune de duraL.
Accesul slmplu ;l lefLln la lnLerneL are ;l o consecln negaLlv: nlmenl nu poaLe garanLa
corecLlLudlnea uLlllzaLorllor. AsLfel, exlsL de[a o gam larg de programe dunLoare,
creaLe de ru-volLorl, care incep cu splonarea (lnvlzlbll) a acLlvlLll unul uLlllzaLor ;l se
Lermln cu furLul dln conLul bancar al persoanelor care nu se prlcep cum s se apere. La
acesLea se mal adaug ;l perlcolul manlpulrll mlnorllor de cLre persoane care se ocup de
Lraflcul de carne vle sau de persoane care proflL de nalvlLaLea celor mlcl. Campanllle de
lnformare dln 8omnla sunL cu efecL llmlLaL, penLru c 1lC nu se pred, mcar in glmnazlu,
obllgaLorlu. ue mulLe orl, prlnll sunL mal nelnformal decL coplll.

ln domenlul securlLll lndlvlduale, un rol lmporLanL revlne comunlLllor, grupurllor.
lnsLrumenLele de colaborare faclllLeaz munca in echlp inLre lndlvlzl ce nu se afl in aceea;l

c#utarea celei mai scurte c#i ntre 2 puncte, n timp ce un swich asigurar# nu doar o anume calitate a conexiunii,
n func'ie de tipul de protocol, ci implementeaz# protocoale avansate, care le permit monitorizarea calit#'ii
convorbirilor de telefonie IP; au metode de detec'ie a ncerc#rilor de a intercepta convorbirile ntre telefoane IP;
sunt capabile s# func'ioneze ca punct central n re'ele wireless; au posibilitatea s# identifice aparatele conectate
pentru a le oferi acces numai la resursele de re'ea la care au drept de acces
74
acces piin ieeaua ue telefon fix; acces piinti-o caitel ue tip NIC ,i un ioutei; acces piinti-un
contiolei ue comunicaii ueuicat; acces piin ieele ue telefonie mobil celulai; acces piin ieeaua ue
cablu ue Tv;

2u7

locale geograflc la un momenL daL. AcesLea permlL parLlclpanllor s imprL;easc ldel,
concepLe ;l oplnll, dar ;l senLlmenLe, aLlLudlnl ;l sLrl de splrlL. lnsLrumenLele de colaborare
sunL esenlale penLru medlul eLearnlng penLru c reprezlnL medlul de comunlcare ;l
colaborare inLre Lol acLorll lmpllcal in procesul educalonal - prln lnLermedlul
lnsLrumenLelor onllne care permlL comunlcarea slncron ;l aslncron chaL, forum, emall,
llsLe de dlscull eLc.) inLre profesorl, sLudenl, admlnlsLraLorl, secreLarlaLe, experl exLernl,
evaluaLorl eLc
73


Mlhal urgnescu in lucrarea 5ocletoteo lofotmoloool ,l o coooo,tetll. vectotll socletll
coooo,tetll
76
conslder c ,Avnd in vedere rolul pe care lnLerneLul il are in prezenL in
socleLaLe, vulnerablllLaLea lnLerneLulul devlne dlrecL o vulnerablllLaLe nou ;l lmporLanL a
socleLll umane. 1rebule luaLe msurl Lehnlce de proLecle ;l la o anumlL supraveghere a
lnLerneLulul, aLL la nlvel de sLaL, cL ;l lnLernalonal. ue asemenea, organlzala
lnLernalonal de pollle ln1L8CL Lrece la o serle de aclunl impoLrlva crlmel clberneLlce
(cybercrlme), consldernd c vlrusurlle lnformaLlce consLlLule o amenlnare real.
8eunlunea C8 a rllor lndusLrlallzaLe de la 1okyo a luaL in dlscule un plan de aclune
impoLrlva crlmelor dln domenlul Lehnologlel inalLe. robleme de securlLaLe penLru Lol
parLlclpanll la lnLerneL se rezolv in mod normal prln semnLura dlglLal ;l cerLlflcaLe
dlglLale de auLenLlclLaLe."
8ecomandm ;l arLlcolul bttp.//www.lotetcoooect.to/tesotse/qblJol-otlllzototolol
xvl
.



Comunlcarea Llnerllor vs/& formallsmul adulllor


Mal lnel mlnLe perloada copllrlel, cnd eral admonesLal c rspundel neinLrebaL, c ,nu
al rldlcaL dou degeLe" ca melcul? lrusLrare! Lral concenLral pe conlnuL, pe ce aveal de
spus ;l nu pe seLul de regull lmpus. Apol, dezamglrea era ;l mal mare cnd un alL copll, care
nu avea un rspuns mal bun, era ludaL, penLru c a respecLaL regullle. Cenerala mea a fosL
educaL s-;l a;LepLe rndul.
ConlnuLurlle comunlcrll sunL ambalaLe in forme, unele rlglde, care ln mal mulLe de
eLlcheL ;l, de mulLe orl, sunL o pacosLe penLru cel care au ceva urgenL de comunlcaL.

75
4 Segrave, S., Holt, D., Contempory Learning Environments: Designing e-learning for education in
the professions, n Distance Education, Vol. 24(1), pp. 7-24, 2003
76
http:// www.scribd.com/doc /10323205/ Mihai-Draganescu-Societatea-Informationala-si-a-
Cunoasterii-Vectorii-Societatii-Cunoasterii

2u8

ALlLudlnea Llnerllor seamn cu reacla falmosulul reallzaLor Mlrcea 8adea, care avea
cma; ;l cosLum, penLru ,a da blne pe sLlcl", deloc asorLaLe cu panLalonll scurl, le[erl(care
nu se vedeau, dar care il fceau s se slmL in largul lul). ulscullle celor Llnerl, pe mess, sunL
,le[ere" dln puncL de vedere gramaLlcal, dar nu llpslLe de conslsLen, in mare parLe. nu mal
conLeaz nlcl c unele cuvlnLe sunL sLlclLe, nlcl c se dlscuL in romno-amerlcana
dmbovlean, sLare care ar duce in pragul lnfarcLulul orlce cadru dldacLlc, dac
evenlmenLul s-ar peLrece inLr-o sal de clas. Ce conLeaz? 8eacla a;LepLaL in Llmp mlnlm.
lormulele de lnllere a dlalogulul sunL scurLe, mesa[ele sunL pgublLe de mulLe vocale,
emollle sunL redaLe prln lmaglnl sau prln anlmall, lar manla semnulul exclamrll -LrnLlL in
;lrurl lungl- esLe inloculL cu , :)))) ", semn de mare amuzamenL, de;l exlsL varlanLa
economlc , =)) ".
Ca ;l acum o [umLaLe de secol, exlsL
supllclul formel, mal ales in
medlul academlc, economlc sau
rellglos. uocumenLele Lrebule s fle
formulaLe precls, s lnclud un anLeL
cL mal sugesLlv, formule de
saluL/inchelere adecvaLe,
conlnuL consLrulL in [urul unor
formulrl ;l Lermenl adapLal
desLlnaLarulul ;l organlzalel, LoLul
blne cnLrlL, fr rlslp de
cuvlnLe, daLaL, semnaL ;l parafaL.
MlcrosofL a venlL in sprl[lnul acesLul Llp de formallsm ;l a creaL AuLoLexL. Clne dore;Le mal
mulL, folose;Le seLul de ;abloane dezvolLaL de MlcrosofL sau de organlzale.

lluxul documenLelor suporL ;l alLe canoane, care inceLlnesc comunlcarea ;l Le aduc la
dlsperare cnd observl c, penLru o slngur aprobare, al plerduL mulL Llmp ;l se prpde;Le
mulL hrLle. Chlar ;l cnd acesLea lau aspecL de formular elecLronlc, compleLarea esLe
anevoloas, lar unele persoane au nevole de dlclonar s ineleag cum Lrebule compleLaL
un anumlL cmp.

1lnerll au lnLeresele lor de cunoa;Lere ;l de soclallzare. Cnd acesLea o cer, poL fl chlar
proLocolarl, ins, in ma[orlLaLea cazurllor, el se afl in crlz Llmp, Lrebule s se orlenLeze
rapld in nolanul de LuLorlale ;l referaLe, s absoarb cL mal mulL lnformale Lransformabll
in cunoa;Lere/compeLene, lar formallsmul ar consuma Llmp uLll. ln general, deskLopul unul
programaLor esLe plln de feresLre cu LuLorlale, in Llmp ce acesLa lucreaz la un prolecL

2u9

lndlvldual sau comun, Lrage cu ochlul la ce se dlscuL pe mess ;l asculL muzlc. Ca s
accesezl o asLfel de persoan, orl e;Ll lnclus in grupul lul de dlscull, orl Lrlmll mesa[e (pe
care le lgnor) sau facl o cerere scrls pe care o llpe;Ll pe frlglder.
|ln mlnLe dlscula dlnLre dol fo;Ll elevl, dornlcl s munceasc vara, la o flrm. Lrau slderal
c Lrebule s scrle un Cv in formaL european, cnd el nu Lermlnaser, inc llceul, lar
experlena lor de munc era nul: ,Lu am ceruL de munc, nu un formular in care s scrlu c
m-am nscuL, am invaL ;l am asculLaL muzlc". enLru asLa, nu au mal imprlL pllanLe!


Modlflcarea sensulul de ,dlsLan" in spalul vlrLual

ChaL-ul, alLurl de mesagerla lnsLanLanee (lnsLanL messaglng) reprezlnL lnsLrumenLe de
colaborare ce presupun comunlcarea slncron. SlsLemele de mesagerle lnsLanLanee (chaL
insemnnd ,sporovlal, Lalfas, dlscule") sunL slsLeme care aslgur schlmbul lnsLanLaneu de
mesa[e de Llp LexL cu una sau chlar mal mulLe persoane sau calculaLoare deodaL,
lnLerconecLaLe de oblcel prln lnLermedlul lnLerneLulul. ConLrar curlerulul elecLronlc e-mall,
acesL ml[loc de comunlcare afl;eaz mesa[ele aproape lnsLanLaneu, permlnd asLfel un
dlalog lnLeracLlv (in scrls). AcesLea sunL caracLerlzaLe prln schlmburl lnsLanLanee de mesa[e
scrlse sau lmaglnl. Conversala in slsLem chaL lmpllc parLlclpanl ce uLlllzeaz sofLware
cllenL speclallzaL (cllenl chaL) penLru a schlmba mesa[e LexL, lcon-url ;l/sau fl;lere audlo-
vldeo. 1exLul scrls de flecare parLlclpanL esLe ldenLlflcaL prln numele (sau pseudonlmul)
acesLula amplasaL, de regul, la incepuLul frazel, cu caracLere dlsLlncLe. La ora acLual chaLul
esLe reallzaL orl dlrecL pe browser, orl cu a[uLorul unul program sau proLocol speclal cum ar
fl de exemplu ACL lnsLanL Messenger (AlM), Coogle 1alk, lC (CSCA8), lnLerneL 8elay ChaL
(l8C), !abber (M), Wlndows Llve Messenger, ?ahoo Messenger.

Marlle flrme au observaL la Llmp c Llpul acesLa de comunlcare, bazaL de LexL, nu esLe
suflclenL, a;a c au semnaL conLracLe de preluare sau colaborare, cu flrme care aslgur
vldeocalllng. AsLfel, in lulle 2011, 8euLers ne lnforma c locebook va lnLegra servlclul de
vlJeocoofetloto oferlL de 5kype
77
in pacheLul de servlcll pe care il ofer reeaua de
soclallzare. AceasLa muLare are ca scop mrlrea rolulul pe care lacebook il [oaca in

77
Skype este un cuvnt artificial care desemneaz# un software gratuit, care permite utilizatorilor s#
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet, utiliznd tehnici de tip Voice over IP (VoIP). Apelurile
spre al'i utilizatori Skype sunt gratuite, indiferent de ora%ele %i '#rile de unde se vorbe%te. Calitatea
acustica&video a convorbirii este, de obicei, foarte bun#. Func'ionalit#'i adi'ionale gratuite: telefonie video,
mesagerie instant# de tip chat, transfer de fi%iere, conferin'e telefonice %i conferin'e video.
http://www.skype.com/intl/en-us/features/allfeatures/video-call/

21u

comunlcare dlnLre oamenl. ln augusL 2011, Webnews i;l lnforma clLlLorll despre o
inelegere anunaL de Mark Zuckerberg (fondaLorul lacebook): ,AceasLa esLe un nou pas in
colaborarea dlnLre lacebook sl Mlctosoft, companla Skype fllnd achlzllonaL de MlcrosofL,
penLru 8,3 mlllarde de dolarl.". Zuckerberg suslnea c lacebook are aproxlmaLlv 730 de
mllloane de uLlllzaLorl ;l c lnLroducerea noulul servlclu ar insemna o cre;Lere semnlflcaLlva
a numrulul uLlllzaLorllor de Skype, care inreglsLreaz aproxlmaLlv 143 de mllloane de
uLlllzaLorl.


Ut|||zarea 1IC |n coa|

valorlflcarea poLenlalulul 1lC la nlvel pre;colar ;l prlmar

SunL inLrebaL adesea ce poL face cel mlcl, ;Lllndu-se c inc nu au deprlns clLlL-scrlsul. ln
prlmul rnd, pe cel mlcl nu Lrebule s il sLresm cu denumlrlle sLandard, cl mal degrab s
asoclem lconlele cu o lmaglne cunoscuL ;l cu ce ;Lle s fac(exemplu: um cllck pe A
joco,, oJlc losett wotJ Att ,l selectm .).


1 [ucu; A nzdrvan Celul penLru lmaglnl Cubul 3 u
lnserL Word ArL Word ArL Shape 1exL Wrapplng 3 u SLyle
uLel s il inval s foloseasc llLerele ca elemenLe decoraLlve.



Alegerea fonLurllor
xvll
amuzanLe esLe un prlle[ penLru invarea alfabeLulul, in unele cazurl
fonLul fllnd o verlLabll colecle penLru reallzaL fellclLrl
78
. enLru utop cop, se poaLe folosl ;l
o llLer decoraLlv speclflc Lvulul Medlu, fonLurlle fllnd dlsponlblle la

78
http://www.themeworld.com/fonts/top50-daily.html

211

hLLp://www.ealoha.com/downloads/fpk7deco.zlp
xvlll
. 1oL penLru invmnL prlmar ;l
pre;colar, la hLLp://www.lsamulLlmedla.ro/freeware.hLml gsll desene penLru cel mlcl, care
faclllLeaz invarea alfabeLulul. La adresele hLLp://www.lsamulLlmedla.ro/prlmavara.pdf ,
hLLp://www.lsamulLlmedla.ro/anlmale.pdf puLel gsl fl;e, pe care le puLel uLlllza la orlce
dlsclplln sau acLlvlLaLe.

5l Lxcel v ofer oporLunlLl penLru deprlnderea numeralel, cu pas de 1, 2, 3, k, crescLor
sau descrescLor. uup ce vor inva s foloseasc formulele penLru aflarea sumel, medlel,
maxlmul, mlnlmul, conLorlzare, esLe uLll s il inval s i;l fac LesLe foloslnd ll. La incepuL
esLe blne s le prezenLal un LesL de[a concepuL, apol s compare rezulLaLul scrls de el, cu cel
a;LepLaL. lnsumarea auLomaL a puncLelor sau valldarea flecrul rspuns esLe nu doar un
exercllu de auLoevaluare, dar ;l unul de invare a funclllor dln Lxcel, fr sLres. Mal ru
esLe penLru dumneavoasLr: cnd vel incerca s le mal dal asLfel de LesLe, in loc s se
concenLreze pe cerln, vor cuLa coloana cu formule, pe foala de calcul
xlx
.

Cel mal u;or vor inva s foloseasc MlcrosofL Cfflce lcLure Manager, care le permlLe s
redenumeasc, s redlmensloneze sau s modlflce culoarea ;l conLrasLul unel lmaglnl, apol
s apllce acesLe modlflcrl penLru un seL de lmaglnl. uup ce folosesc cu u;urln MCM,
poL uLlllza fr dlflculLl lcasa. Crlcum, elevll de glmnazlu uLlllzeaz frecvenL lcasa in
reallzarea afl;elor, a cola[elor sau a fllmelor/anlmalllor. lellclLrlle cu rame hazlll sau
adapLaLe penLru evenlmenLele sLandard sunL prlmlLe adesea pe adresa ;colll Coogle mal
ofer ;l poslblllLaLea foloslrll on-llne a resurselor Coogle uocs: uocumenLe
79
, lol de calcul
80
,
rezenLrl
81
, uesenare
82
, lormulare P1ML
83
. Coogle uocs adaug nol oplunl ;l are avanLa[ul
c pacheLul esLe free (graLulL). uac lum in calcul ;l poslblllLlle de reallzare a unul slLe, a
unul album, a unul puzzle, de feed-back rapld prln formulare adresaLe grupurllor dln care
facem parLe, observm c Coogle devlne un lmporLanL furnlzor de servlcll de lnsLrulre ;l
auLolnLrulre. uac sunL elevl care doresc s reallzeze un slLe rapld, avnd la dlspozlle
LuLorlale vldeo corespunzLoare, poL folosl Wlx.com sau Webly. ln cazul in care sunL
probleme cu llmba englez, de mare a[uLor le va fl nlce 1ranslaLor (
hLLp://nlceLranslaLor.com/ ).


79
http:www.google.comgoogle-u-sintliouocuments
80
http://www.google.com/google-d-s/intl/ro/spreadsheets/
81
http://www.google.com/google-d-s/intl/ro/presentations/
82
http://www.google.com/google-d-s/intl/ro/drawings/
83
http://www.google.com/google-d-s/intl/ro/forms/

212

lncepnd cu clasa a lll-a, elevll doresc s descopere secreLul scrlerll ;l a Lrecerll dln cod
blnar, in hexazeclmal, ocLal, apol in blnar. uac folosesc doar CharacLer Map dln SysLem
1ools, nu se vor lamurl pe deplln, a;a c se recomand uLlllzarea comblnala AL1 ;l coJol
A5cll
84
, penLru LasLaLura numerlc. ln acesL fel, vor inelege ;l asoclerea codurllor cu
noLallle flecrel LasLe.

enLru pre;colarl ;l ;colarll mlcl, se recomand foloslrea de cuburl ;l suprafee imprlLe in
puLerl ale lul 10, 16, 8 sau 2
xx
. La glmnazlu, de[a ;Llu algorlLmul de Lrecere dln baz 10 in
baz dol sau 8.


valorlflcarea poLenlalulul 1lC in glmnazlu (Llpurl de lecll, arll currlculare)

enLru glmnazlu, dln cLe am observaL, cele mal lnLeresanLe ore sunL cele in care reallzeaz
prezenLrl ower olnL ,vocale" cu 8ecord naraLLlon sau folosesc Movle Maker penLru fllme
sau anlmall in care muzlca esLe aLenL selecLaL ;l mlxaL (MlxcrafL 3 ocup loc de clnsLe).
enLru llnla sonor a serbrll penLru invmnLul prlmar, colegll lor dln clasa a vl-a au
mlxaL nu mal puln de 40 de soundurl in dlferlLe formaLe, www.zamzar.com fllnd ,inro;lL"
penLru schlmbrl de formaL sau penLru download cu schlmbare de formaL. ll aLrag spoLurlle
publlclLare reallzaLe in Movle Maker (ar folosl ;l alLe sofLurl, dar nu avem llcen) ;l revlsLele
reallzaLe in ubllsher, dar sunL reLlcenl la poslblllLlle de reallzare a unul slLe in ubllsher,
penLru c il conslder ,devoraLor de spalu".

La clasa a vlll-a, elevll poL folosl resursele not lototoes
85
penLru a crea un evaluaLor ln
formaL hLml, avnd ca surs fl;lerele in formaLe speclflce flecrel apllcall (la curs se vor face
apllcall). vor puLea crea LesLe lacunare, cuvlnLe incrucl;aLe, LesLer cu inLrebrl cu slmpl sau
mulLlpl alegere, [oc de a;ezare ordonaL a cuvlnLelor unul enun, eLc. 8ucurla de a LesLa
alLe persoane il obllg s se documenLeze inalnLe de formularea cerlnelor, lar prolecLarea
acesLul Llp de evaluaLor are avanLa[ul exersrll uLlllzrll llmba[ulul P1ML (cnd asambleaz
sarclnlle, apare ;l codul surs, pe care puLel s il dlscuLal cu el, dac sunLel de
speclallLaLe).

Se recomand prolecLele complexe, pe arll currlculare sau lnLerdlsclpllnare, care s valorlflce
poslblllLaLea de a asocla lmaglnea, suneLul, culoarea, lnformala vorblL sau scrls,
spalallLaLea lmaglnll ;l a suneLulul. rofesorll poL flxa scopul, oblecLlvele ;l cerlnele

84
http://asciitable.com/
85
http://hotpot.uvic.ca/

21S

prolecLulul flnlL, la care se adaug o blbllografle mlnlmal, lar elevll, s reallzeze un
desf;urLor de acLlvlLl, care s poaL fl verlflcaL de coordonaLorul adulL. Cel mal greu esLe
s gseasc locul de inLlnlre penLru a lucra la prolecL, impreun cu all colegl (pn in clasa
a vll-a, plerd mal mulL Llmp dlscuLnd, pe neL, paralel cu prolecLul, decL rezolvnd sarclnlle
lndlvlduale sau de grup). ln clasa a vlll-a, sunL aLra;l de lmaglnea lor lndlvldual ;l de grup,
lar revlsLa ;colar ;l albumele fesLlve devln o modallLaLe de exprlmare a eulul, accepLaL de
grup. ln general, sunL lnLeresal de personallLl, dln dlferlLe domenll ;l de lnvenll ;l
lnvenLlc. MomenLul poaLe fl speculaL, prln alL Llp de fesLlvlLl, in care spalul vlrLual ;l cel
claslc s fle valorlflcaLe, devenlnd creuzeLe de formare de oplnle.



1lC inLre neceslLaLe ;l nevola de cerLlflcare, in llceu (nevola de aflrmare
lndlvldual ;l de grup, de pregLlre profeslonal ;l de dlverLlsmenL)

La Concursul lnLer[udeean ,Crlgore Molsll" Lugo[ sau la Concursul nalonal de SofL de la
Clcluc, produsele reallzaLe de elevl aLrag, nu doar prln callLaLea pregLlrll lnformaLlce, cl ;l
prln profeslonallsmul reallzrll unor sofLurl uLlle penLru LoaLe dlsclpllnele sau arllle
currlculare. Llevll au poslblllLaLea s concureze marlle flrme de sofL, care urmresc cu
aLenle evolula elevllor ;l conLrlbule, la rndul lor, la sLlmularea creaLlvlLll a mll de elevl,
in sulLa de concursurl de profll. AcesLe verlLablle Labere de speclallLaLe, imbln munca,
invarea, creala ;l [ocul, cu varlanLa sa - dlverLlsmenLul, ceea ce expllc randamenLul
crescuL al echlpelor compeLlLoare. uln neferlclre, in ;collle noasLre, produsele acesLea nu
a[ung. ue ludaL esLe ;l eforLul LrusLurllor de medla de a pregLl elevll penLru a prelua
lnformala ;l a o prelucra ;l llvra in funcle de speclflcul grupulul lnL. Llceenll sunL averLlzal
asupra perlcolulul de a fl lnLoxlcal lnformalonal ;l sunL pregLll s prlmeasc mesa[ul
LelevlzaL sau radlofonlc a;a cum se inLmpl cu orlce produs dln magazln.

SunL beneflce ;l lnllaLlvele llceelor, de a accesa baza Lehnlco-lnformalonal a ;colllor
europene. Conslder c, la nlvelul acLual de flnanare, ;coala romneasc esLe mulL mal
recepLlv la modlflcrlle sLrucLurale decL cea amerlcan. LlocvenL ml se pare exemplul daL
de Alvln 1offler
86
, referlLor la lnsLlLullle amerlcane ;l gradul lor de adapLare: ,C suL de mlle
pe or - cu aceasL vlLez gone;Le, pe auLosLrada noasLr lmaglnar, lnsLlLula cu cea mal
mare raL a schlmbrll, companla.", 90 de mlle pe or - socleLaLea clvll, 60 - famllla
amerlcan, 23 - ,zbLndu-se pe banda inLl, blrocrallle guvernamenLale", 10 - ,o ma;ln
care se Lr;Le, cu pan la caucluc ;l aburl le;lnd dln radlaLor", adlc slsLemul ;colar

86
Alvin Toffler, Heidi Toffler, Avu'ia n mi%care, Editura Antet, 2006, p. 38

214

amerlcan. rpasLla dlnLre ce se pregLe;Le ;l ce se cere pe plaa muncll esLe, pesLe LoL, o
problem generaLoare de Lenslunl.

Mull dlnLre c;LlgLorll concursurllor lnLerne ;l lnLernalonale de l1 ;l 1lC, se orlenLeaz s
i;l conLlnue pregLlrea in ,vesL", penLru c unlverslLlle lor sunL ,implnse" cLre economla
de Llp nou, de cLre marlle flrme, care recruLeaz personal chlar dln prlmll an de sLudenle ;l
care le ofer oporLunlLl de formare. C alL Lendln a Llnerllor no;Lrl esLe de a muncl in
,vesL" ;l a lnvesLl in ar. Ll sunL conslderal de llceele dln 1lml;oara ;l Clu[, adevral
colaboraLorl in formarea Llnerllor llceenl, in domenlul 1lC sau l1.

racLlc, cadrul dldacLlc dln llceu Lrebule s armonlzeze dou Llpurl de cerlne - cele ale
currlculel oflclale, care sLau la baza examlnrllor flnale, ;l cele lnformale, despre care
cadrele dldacLlce ;Llu c sunL o reflecLare a pleel muncll. 1ocmal ellLa noasLr profesoral
de speclallLaLe(profesorll care, de anl bunl, sunL in Comlsla nalonal de lnformaLlc) a daL
Lonul in conlucrarea cu Llnerll masLeranzl ;l docLoranzl dln LoaLe colurlle lumll, penLru a
aslgura conecLarea ;colll romne;Ll la nou ;l penLru promovarea Llnerllor no;Lrl.

Alvln 1offler consLaLa cu amrclune c, ,poLrlvlL ComlLeLulul nalonal penLru 5Llln,
sLudenll sLrlnl obln 30 dlnLre docLoraLele in maLemaLlc, lnformaLlc ;l lnglnerle
acordaLe in SLaLele unlLe", lar oflclalll nASA se plngeau c ,oamenll de ;Llln cu vrsL de
pesLe 60 de anl sunL de Lrel orl mal mull decL cel sub 30 de anl". Care cu ce seamn?


oslblllLl de valorlflcare a experlenel e-comunlLllor

e msur ce se dezvolL cel mal recenL slsLem al avulel, cel bazaL pe cunoa;Lere, ne
indrepLm spre un vllLor in care mal mull oamenl muncesc, dar mal pulnl au locurl de
munc. 1rebule s remarcm c locul nosLru de munc a suferlL o exLlndere, de care nu
sunLem con;Llenl. uac cllenLul esLe in supermagazln, aLuncl i;l verlflc slngur marfa, poaLe
plLl prln dlspozlLlve speclale de scanarea cardulul, cauL slngur servlclul sau produsul
necesar, adlc exacL ce alL daLa fceau anga[all flrmel. 8anca ne-a LransformaL dln cllenl
in anga[al: ne plLlm slngurl facLurlle, facem Lransferurl in alLe conLurl foloslnd dlspozlLlve
auLomaLe ;l/sau lnLerneLul. enLru a cumpra o ma;ln, llceanul de 18 anl va inLreba
prleLenll ;l va consulLa grupurlle de auLomoblll;Ll care se consLlLule in comunlLl exlsLenLe
in spalul vlrLual. vrel, nu vrel, Le aflllezl sau mcar consull acesLe e-comunlLl. rofesorll
au resurse suflclenLe de lnformare, mulLe care orlenLeaz cLre vlzlunea lnLel 1each de
predare. La curs, vom vedea cum puLem valorlflca aceasL experlen, fr s murlm de

21S

lnlm cnd vedem zeclle de ;abloane de predare, evaluare ;l de pregLlre a leclllor sau
penLru unlLlle de invare.
8ar|ere de comun|care |ntre genera||, |n era d|g|ta|
5abloane
5abloanele uzuale penLru documenLe, prezenLrl, baze de daLe eLc


ln programarea calculaLoarelor, ;abloanele sunL o caracLerlsLlc a llmba[ulul de programare
C, ce permlL scrlerea de cod fr a lua in conslderare Llpul de daL ce va fl uLlllzaL pn la
urm. 8lblloLeca SLandard de 5abloane (S1L) a llmba[ulul C aduce mulLe funcll uLlle inLr-
un cadru de ;abloane conecLaLe.
ln vorblrea curenL, ;ablonul esLe conslderaL un model in mrlme naLural al unel plese,
dlspozlLlv, eLc sau un lnsLrumenL cu care se conLroleaz sau se msoar dlmenslunlle sau
unghlurlle unel plese in curs de fabrlcale. Mal esLe asoclaL cu o formul sLereoLlp, repeLare
mecanlc, llpslL de lnLeres ;l de orlglnallLaLe a unul model oarecare, un cll;eu verbal.

5abloanele puse la dlspozlle de produsele Cfflce MlcrosofL sunL modele, chlar cll;ee, uLlle
penLru fapLul c reduc dln Llmpul de concepere ;l raplde, penLru c au ;l un ,vr[lLor"
aslsLenL, care ne indrum pas cu pas penLru flnallzarea documenLulul. La curs, vom folosl
cLeva ;abloane dln Word, Lxcel, Access, ower olnL ;l ubllsher (2003, 2007, evenLual
2010).



216




lormallsmul ;l cenzura in comunlcarea dlnLre generall

S nu confundm uLlllzarea ;abloanelor cu formallsmul, aLlLudlne caracLerlzaL prln
respecLarea sLrlcL a formel in dauna fondulul problemelor sau aLlLudlne conformlsL,
exageraL de proLocolar. ln Llmp ce ;ablonlzarea ne permlLe s il aproplem pe cel mlcl de
cerlnele blrocraLlce, formallsmul il indeprLeaz. nu al nevole de falmosul Lren amerlcan,
lung de 6 km, ca s Lransporl un lapLop!

Cnd dlscuLm cu cel mlcl, avem aceea;l Lendln ca ;l germanll, de a dlaloga foloslnd
sLrucLurl formale, care ln de sLaLuLul soclal. Cnd accenLul cade pe ,doamna profesoar" -
,domnule profesor" sau alL LlLlu lnnd de profesle, apare ;l cenzura in abordarea
sublecLulul, pe cnd ,doamna dlrlglnL" sau ,doamnaaaa" slmplu, sunL formule foloslLe
penLru accesarea unel persoane crela vrel s Le confesezl sau crela al ceva urgenL de
comunlcaL. L blne c nu plcm in pcaLul germanllor de a aduga ;l LlLlurlle academlce, s
avem preLenla s nl se spun ,doamna docLor docLor", in funcle de cLe docLoraLe avem.

217

e neL, se presupune c vlLeza de conversale prlmeaz, lar forma Lrebule s fle cL mal
scurL (a;a c se vor folosl abrevlerl/prescurLrl
87
, falmoasele emoLlcon ;l comblnall de
romn ;l englez - elevll, cnd au ceva de Lransmls mal [enanL, prefer Lermenul in
englez, ca ;l cum ar impacheLa conlnuLul de dou orl, s nu mlroas, nol facem decodarea
in romn, apol ne mlnunm de ce au fcuL, anallznd conlnuLul). uac dorll s vl se
adreseze, pe e-mall, cu o anumlL formul de incepuL ;l una de inchelere, nu ezlLal s le
punel la dlspozlle ;ablonul: va fl conforLabll penLru amndol.

un alL moLlv de nemulumlre, penLru Llnerl, esLe dorlna de a semna, cnd LrlmlL un mesa[
cu Lema aLa;aL (,ue[a m-am semnaL in fl;ler! 5l, apol, avea adresa mea de e-mall de aLLa
vreme). uac la acesLe cerlne se mal adaug ;l respecLarea sLrlcL a Llmpulul de LrlmlLere
a Lemel, aLuncl slgurl vor fl mulLe bombnell, mal ales c Llnerll, ca ;l nol, flnallzeaz lucrrlle
pe ulLlma suL de meLrl. ue alLfel, nu puncLuallLaLea esLe un aLu penLru spalul romnesc ;l
nu sunLem slngurll europenl care au asLfel de probleme (eLer ColleLL
88
). AuLorul, remarca ;l
dlferena de semnlflcall de mlmlc ;l gesLlc. Care cl dlnLre nol ar mal folosl semnul
vlcLorlel, dac ar ;Ll c brlLanlcll il folosesc penLru a [lgnl. Apropo de mass-medla: pe neL,
acum clva anl, clrcula o ;Llre sporLlv cu un grup de Llnerl mlcrobl;Ll grecl. Cralnlcul
brlLanlc expllca publlculul c semnul fcuL de ace;Lla, cu mna, insemna c adversarll vor
prlml 3 golurl. uup un Llmp, Lelevlzlunea a aflaL c, la grecl, semnul cu degeLele rsflraLe
era o expresla unel in[urLurl grosolane, nu a scorulul dorlL. CesLurlle flecrel zone sunL, la
rndul lor, nl;Le ;abloane, lar gesLlca speclflc inLlnlrll lne ;l de formallsm, dar ;l de ;ablon,
a;a c, esLe blne c elevll s invee de la nol s uLlllzeze acesLe unlLl formal-soclale, lar nol
s invm speclflcul formalslmulul vlrLual.

5l, ca s nu mal plerdel Llmpul, nu lnLerzlcel in[urLurlle. Musollnl, exasperaL de LrlvlallLaLea
exprlmrll conalonalllor, in Llmpul rzbolulul, a impnzlL grlle cu afl;e care lnLerzlceau ;l
aveau un aer morallzaLor. 1oL ce a oblnuL a fosL un poLop de in[urLurl vls-a-vls de cele
afl;aLe. S nu ulLm c oo Llnerll au lnvenLaL acesL Llp de llmba[!

Apropo de ;abloane, de formallsm ;l de nevola de a fl in rnd cu cellall: ,CuvnLul
compeLlle vlne dln laLln ;l inseamn a cuLa impreun. llrmele, ca s alb succes, au ucls
splrlLul llberel lnllaLlve. 1oaLe au reu;lL s creeze monopolurl. 5occesol vloe Jlo o fl Jlfetlt. 5l
apol, dln a fl pregLlL s Le schlmbl dln nou.
89
"


87
>: D <, pentru mul'umire, de%i este emoticon pentru mbr#'i%are; Npc(Nu ave'i pentru ce!)
88
Peter Collett, Cartea gesturilor europene, Psihologie practic#, Editura 3, 2006
89
Jonas Ridderstrale, Kjell Nordstrom, Funky Business, Editura Publica, 2007, p.291

218


LmoLlcon
1recerea de la rlgoarea scrls-clLlLulul speclflc Calaxlel CuLenberg la orallLaLea sLllulul
speclflc acLualel perloade

Cu ce v a[uL pe dumneavoasLr pregLlrea, aLesLarea ;l cerLlflcarea in imbunLlrea
comunlcrll cu elevll? Cred c Lrebule s ne amlnLlm care esLe dlferena inLre scrlsul de
mn ;l cel de Llpar. lnvenLarea Llparulul esLe conslderaL un salL urla; penLru omenlre: a
permls uLlllzarea acelora;l module-llLere penLru coplerea unor enunurl dlferlLe(poslblllLaLea
de reorganlzare, flexlblllLaLe) ;l a unul numr mal mare de exemplare dln acela;l model (mal
mulLe exemplare inseamn mal lefLln, mal acceslbll). racLlc, Llparul esLe prlmul pas in
democraLlzarea lnformalel. Al dollea pas lmporLanL a fosL lnLroducerea semnelor, a
slmbolurllor, in locul falmoaselor averLlzrl llplLe pe gardurl. Ar fl ca inLoarcerea la scrlerea
eglpLean, doar c averLlzarea sLandard esLe llpslL de subLlllLaLe ;l esLe pur lnformaLlv. Al
Lrellea evenlmenL ma[or a fosL lnLerneLul. AcesLa a scpaL lnformala de sub conLrolul
auLorlLllor (de;l, acum se observ c leglslala in domenlu devlne chlar sufocanL) ;l,
prlnLr-un gesL promeLelc, a daL-o LuLuror. 8eneflcllle au venlL la pacheL cu alL cuLle a
andorel. Ce dlferen exlsL inLre nol, cel care ne-am LrlL Llnereea in era Lelevlzorulul alb-
negru, ;l cel nscul in noul secol? MulLlLasklng ;l supervlLez! enLru elevll mel, Llmpul se
deruleaz alLfel, lar eu par ca m ml;c cu inceLlnlLorul. Llevll de llceu i;l fac Lemele asculLnd
muzlc, cuLnd lnformall pe neL, rspunznd prescurLaL la mesa[ele colegllor ;l flnallznd
un afl;, o prezenLare sau un slLe. ln mulLe cazurl, randamenLul flecrel acLlvlLl esLe mlc.
uac nol am aloca Llmpul necesar penLru flecare acLlvlLaLe, corespunzLor vlLezel noasLre de
lucru, am consLaLa c nu puLem cuprlnde LoaLe acLlvlLlle amlnLlLe. ulferene de vlLez se
observ ;l inLre elevll de llceu ;l cel dln invmnLul prlmar, care par hrnll cu energle
aLomlc. un fosL ollmplc a plecaL slderaL dln ml[locul unor elevl de clasa l, dup ce ace;Lla l-
au pus zecl de inLrebrl ;l se folau nemulumll c , nenea abla se ml;c". uoreau rspunsurl
condensaLe, raplde. ue aceea, elevll dln clclul prlmar reln ma[orlLaLea reclamelor, ins se
pllcLlsesc dac fllmul reallzaL de o fundale sau asoclale esLe mal mare de 10 mlnuLe: ,L
mulL! Am ineles ldeea. AlLceva!".

racLlc, cerLlflcarea nu esLe obllgaLorle, dar ne puLem face o ldee despre cerlnele socleLll
penLru elevul nosLru, care va fl noul anga[aL. ln slLuala lul, nol facem fa? vlLeza noasLr de
lucru mal esLe adapLaL cerlnelor acLuale? uac elevul folose;Le lnsLrumenLarul
comunlcalonal in scop dlsLrucLlv, ce alLernaLlv de uLlllzare il dau?

LmoLlcon - lnformale, emole, umor

219


LmoLlcon
xxl
esLe un cuvnL arLlflclal, comblnala cuvlnLelor "emole" ;l "lcoan" - decl un
chlp care exprlm dlverse sLrl emoLlve
90
.
loarLe des uLlllzaLe in LexL sunL ;l emoLlgramele, penLru a exprlma rapld sLrl de splrlL. LsLe
vorba despre comblnall de caracLere, care unlLe menLal dau na;Lere unor slmbolurl graflce
exLrem de rspndlLe, ca de ex. comblnala , :-) ". AceasL comblnale de LasLe, roLlL
menLal cu 90 spre dreapLa, seamn oarecum cu un chlp zmblLor.
lcLograma a fosL popularlzaL la incepuLurlle anllor 1970 de frall Murray ;l 8ernard Spaln,
care s-au unlL inLr-o campanle penLru a vlnde oblecLe nol. Ll au produs nasLurl, dar ;l ce;Ll
de cafea, Lrlcourl ;l mulLe alLe oblecLe pe care erau lmprlmaLe emoLlgrama ;l fraza "v
dorlm o zl ferlclL!", nscoclL de Murray Spaln.
LmoLlgramele au devenlL un slmbol al culLurll lnLerneLulul, consLnd in lmaglnl de Llp Cll
anlmaLe sau creaLe cu a[uLorul caracLerelor obl;nulLe de Llpar care poL fl scrlse cu o
LasLaLur sau ma;ln de scrls. ue asemenea, exlsL caracLere unlcode speclal fcuLe penLru
a reprezenLa unele emoLlgrame: ! lo olb, ttlst, % lo olb, fetlclt, & lo oeoqt,
fetlclt. Servlcllle de chaL ;l e-mall deln de oblcel emoLlgrame proprll, proLe[aLe de legea
drepLurllor de auLor.

Avototol esLe dlferlL de emoLlcon. ln web esLe vorba de o lmaglne dlglLal, anlmaL sau
sLaLlc, de dlmenslunl mlcl (de regul inLre 30x30 ;l 130x130 plxell), foloslL penLru
personallzarea profllulul unul uLlllzaLor al unel apllcall web. lmaglnea poaLe fl predeflnlL pe
slLul respecLlv sau/;l incrcaL de cLre uLlllzaLor. una dlnLre cele mal comune referlne
penLru avaLare esLe apllcala ?ahoo! Messenger (?MSC). ?MSC permlLe personallzarea
profllulul prln adugarea unel lmaglnl puse la dlspozlle de cLre slLe sau incrcaL pe slLe de
cLre uLlllzaLor. ?MSC redlmensloneaz lmaglnea la o mrlme sLandard. ?MSC nu accepL
avaLare anlmaLe. un alL loc unde esLe inLlnlL nolunea de avaLar esLe in forumurl. Scopul
esLe acela;l, anume de a personallza uLlllzaLorul.

ALL uLlllzarea unul emoLlcon, cL ;l foloslrea avaLarulul se consLlLule in surse de umor.
AvaLarul meu a fosL ,clLlL" de elevll mel drepL ,d-;oara plerduL in sLele", adlc rupL de
reallLaLe. 5l m-am sLrdulL aLL de mulL! lnLr-o zl, dlscuLam cu fo;Lll mel elevl despre
problemele llngvlsLlce in colaborrlle europene. Lu: ,Cnd dau de asLfel de prolecLe, m
slmL ca la 8arlera vergulul.". Alex: , :-). Clne era vergu sLa"(evldenL, fr U, omlslunlle de
llLere sau de semne de puncLuale, ln de rapldlLaLea scrlerll ;l de fapLul c emola, Lonul,
lnLenla" se slmL dln conLexL). ulferena de vrsL poaLe fl o pledlc in inelegerea mesa[ulul.
Ce conslderal dumneavoasLr foarLe amuzanL, penLru el esLe o mare nebuloas. ln cazul

90
http://ro.wikipedia.org/wiki/Emoticon; http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Emotigrame

22u

[ocurllor, cnd avaLarul presupune ;l asumarea unul rol, modul in care sunLel LraLal
reflecL aLlLudlnea pe care o au, in general, fa de dumneavoasLr. Coplll poL fl cel mal bunl
dascll cnd e vorba de [ocurl in reea. ln cazul [ocurllor de sLraLegle, observam c se aLac
unll pe alll, lar eu consLrulam in legea mea. Cel care c;Llga, se rzbola cu mlne, ca ;l cum
unlLlle mele ar fl fosL marele premlu. Lu: ue ce nu m aLacal de la incepuL?" Ll:
lerdem dlsLracla! uumneavoasLr ulLal scopul [oculul. Cred c dac [ucal de 100 de orl,
de flecare daL facel alLceva, de;l ;Lll blne ce avel de fcuL. Cred c v dezvolLal unlLlle
dup culorl, dup form, dup cumlnenle, dup orlce alLceva decL dup eflclen.". nu
acela;l comporLamenL proLecLor il aveau la shooLere, penLru c m descurcam mulL mal
blne. 5l, cnd plerdeau, nu mal era amuzanL! nu ulLal s accepLal ;l [ocurlle lor, dac dorll
ca el s accepLe propunerlle dumneavoasLr de invare ;l dlverLlsmenL! ln plus, puLel s
observal barlera fln dlnLre curlozlLaLe, amuzamenL ;l dependen


rescurLrlle ;l abrevlerlle in spalul vlrLual

Mesagerla lnsLanLanee a generaL mulLe expresll proprll. ulscullle avnd loc in Llmp real,
LexLele Lrebule scrlse repede, ceea ce a adus la o LrsLur caracLerlsLlc a chaLurllor:
uLlllzarea maslv a prescurLrllor lngenloase, pe care un chaLLer (un parLlclpanL la chaL) le
inva repede, de exemplu cf in loc de ce focl, oosb in loc de oo ,tlo, mol vb in loc de mol
votblm. un alL exemplu esLe prescurLarea englez co, care clLlL llLer cu llLer in englez se
pronun la fel ca slnLagma see yoo, ,la revedere". AlLe prescurLrl penLru cuvlnLele
romne;Ll sunL: n8 = noapLe bun!, n = nlcl o problem, C = Cu plcere!, MS = Mersl!,
CMl = ce mal facl, LM = ... obscen. ln llmba englez, cele mal uLlllzaLe acronlme sunL: Alk =
Away from keyboard, ASA = As soon as posslble, ASL = Age, sex, locaLlon, 81W = 8y Lhe
way, 888 = 8e rlghL back, Cu = See you, uL = uownload, l?l = lor your lnformaLlon, C! =
Cood [ob, CC = Cood Came (la playerl), lC = l see, lMC = ln my oplnlon, k = Ck, LCL =
Laughlng ouL loud (mal vazusem sl LoL of Laughs), MSC = Message, n = no problem, CMC
= Ch my Cod, LS = lease, Su = WhaLs up, 1P, 1, 10x = 1hanks, 11?L = 1alk Lo you laLer,
1? = 1hank you, u2 = ?ou Loo, W8 = WalL, W1l = WhaL Lhe fuck, 8ClL - 8olllng Cn 1he lloor
Laughlng, 8ClLCuL = 8olllng on floor laughlng ouL loud (cam exageraL), LMAC = Laughlng
My Ass Cff, nC = no chance.
91


enLru uana negru ;l in Marla Crosseck, in cbot-ol ,l bloq-ol - llmboje ole ooll qeoetoll ,l
lofloeoo lot osopto comoolctll concluzloneaz: ,lngrl[orLor esLe fapLul c acesL llmba[ esLe
insu;lL de cLre uLlllzaLorll de chaLroom-url ;l esLe foloslL ;l in alLe slLuall, in alLe conLexLe in

91
http://www.sharpened.net/acronyms/

221

care esLe cu LoLul nepoLrlvlL, chlar lnadmlslbll de mulLe orl. 1oL mal mull profesorl au
surprlze aLuncl cnd corecLeaz lucrrl sau Leze, deoarece unll Llnerl folosesc acelea;l
prescurLrl ;l aceea;l scrlere cu ,Lz"() sau ,sh"(;) lndlferenL de Llpul de LexL ;l de recepLorul
acesLula. rln urmare, lnfluena acesLor nol llmba[e asupra llmbll deplnde de gradul de
lmpllcare al celor in msur s expllce uLlllzaLorllor lmporLana adapLrll modulul de
exprlmare la slLuala in care se afl. Lsenlal esLe de a dlferenla llmba[ele caracLerlsLlce
dlferlLelor Llpurl de comunlcare, de a le inelege ;l de a le uLlllza pe flecare in conLexLul
poLrlvlL.

kesurse pentru profesor|

8eallzarea unel fl;e, a unul prolecL dldacLlc, a unel prezenLrl

enLru reallzarea unel fl;e, Lrebule s avem in vedere mal mulLe cerlne legaLe de oblecLlve,
nlvel de vrsL, speclflcul clasel-grupel ;l momenLul leclel sau al acLlvlLll. uLem folosl
resursele Ael, not lototoes, Mlctosoft sau alLe produse sofL free sau cu llcen(flrmele marl
au, in general, penLru medlul ;colar, varlanLe free, ;Lllndu-se c unlLlle de invmnL au
mereu probleme de doLare cu hard ;l sofL nou).

La curs, vom reallza mal mulLe maLerlale penLru flecare clclu de invmnL, lar penLru
documenLare v propun un documenL de lnformare - ltee 1ools
92
Cet 5totteJ
xxll
;l unul
penLru dlscull crlLlc-consLrucLlve
xxlll
.


oslblllLl oferlLe de e-comunlLl penLru reallzarea unor produse lnLeracLlve

C comunlLaLe vlrLual sau comunlLaLe on-llne esLe formaL dlnLr-un grup de persoane care
comunlc sau lnLeracloneaz mal mulL prln lnLermedlul lnLerneLulul decL fa in fa.
ComunlLlle on-llne au devenlL ;l o form de comunlcare supllmenLar penLru persoanele
care se cunosc in vlaa de zl cu zl. C comunlLaLe medlaL pe calculaLor uLlllzeaz programe

92
AutoCollage*: microsoft.com/AutoCollage, Windows Live Movie Maker:,
windowslive.com/desktop/moviemaker, Photosynth: photosynth.net, Photo Story for Windows XP:
microsoft.com/PhotoStory, Mathematics Add-in: microsoft.com/officeaddins, WorldWide Telescope:
worldwidetelescope.org, Songsmith free trial*: microsoft.com/songsmith, Mouse Mischief:
microsoft.com/multipoint/mouse-mischief, Windows Live SkyDrive: SkyDrive.Live.com
Interactive Classroom: www.microsoft.com/officeaddins, Bing Search and Bing Maps: bing.com
Bing Translator: microsoftTranslator.com

222

speclale penLru a conLrola acLlvlLlle parLlclpanllor. C comunlLaLe on-llne cum ar fl una
responsabll cu producerea in colaborare de sofLware open source esLe adesea numlL o
comunlLaLe de dezvolLare.

nlvelul de lnLeraclune ;l parLlclpare al membrllor varlaz in funcle de comunlLaLe, de la
adugarea de comenLarll la un mesa[ dlnLr-un blog sau forum pn la a concura unul
impoLrlva alLula inLr-un [oc vldeo on-llne de Llp MMC8C. La fel ca ;l grupurlle soclale
Lradllonale comunlLlle vlrLuale se dlvld adesea in cllcl sau chlar se separ cu scopul de a
forma o nou comunlLaLe.

ComunlLlle vlrLuale poL slnLeLlza Lehnologllle Web 2.0 ;l de aceea au mal fosL numlLe ;l
ComunlLl 2.0 de;l legLurl puLernlce on-llne au fosL creaLe inc dln zllele de incepuL ale
uSLnL1-ulul. ComunlLlle vlrLuale deplnd de lnLeraclunlle soclale ;l schlmburlle dlnLre
uLlllzaLorll onllne. AceasLa pune accenLul pe elemenLul de reclproclLaLe dln conLracLul soclal
nescrls dlnLre membrll comunlLll. Web 2.0 esLe in esen caracLerlzaL de comunlLl
vlrLuale cum sunL lllckr, lacebook ;l uel.lclo.us.
ComunlLlle vlrLuale se caracLerlzeaz prlnLr-o serle de dlmenslunl speclflce:
- senLlmenLul de aparLenena - comunlLlle vlrLuale, lndlferenL de Lema sau Lemele pe care
le abordeaz, au o ,granla" care le permlLe membrllor sl s se ldenLlflce mulL mal u;or (ex.
comunlLaLea oamenllor de afacerl dln 8omnla, comunlLaLea managerllor de prolecL,
comunlLaLea speclall;Lllor P8 sau l1 eLc.), s se slmL in slguran ;l s ll moLlveze s aloce
bune perloade de Llmp nevollor ;l problemelor respecLlvel comunlLl,
- nevola de lnLegrare ;l impllnlre - esLe asoclaL cu aparLenena la grup ;l presupune
compeLenLe ln gesLlonarea grupulul, imprlrea valorllor ;l acordarea de a[uLor celor care se
lovesc de anumlLe probleme,
- conexlunl emolonale - apar ln urma lnLeraclunllor frecvenLe de inalLa callLaLe care au loc
in lnLerlorul comunlLll, a evenlmenLelor, crlzelor ;l lsLorlel comune. Lle presupun lnvesLlle
in Llmp ;l resurse, onoare ;l legLurl splrlLuale inLre membrl,
- senLlmenLul de lnfluen - esLe generaL de normele sLablllLe de grup.

volunLarlaLul esLe apreclaL ;l pe lnLerneL. ln noul Llp de culLur, a apruL Lermenul Lgo-
boo. qoboo esLe un [argon amerlcan care deflne;Le plcerea reslmlL de cLre o persoan
cnd esLe rsplLlL de publlc penLru munca volunLar depus. 1ermenul provlne dln
fandom-ul ;Lllnlflco-fanLasLlc amerlcan, lnllal penLru a descrle slmplu fraza "ego boosL" -
senLlmenLul care esLe daL de a-l vedea numele lmprlmaL pe hrLle. un mod de a a[unge s-
l vezl numele lmprlmaL pe hrLle esLe s conLrlbul cu ceva semnlflcaLlv. A fosL mal apol

22S

asoclaL cu munca volunLar depus in lnLeresul unel anume comunlLl. ln ulLlmll anl
Lermenul a incepuL a fl conslderaL o moned senLlmenLal.

Codurlle nescrlse nu sunL speclflce doar spalulul claslc. Netlpoette - neLlcheLa esLe un
cuvnL arLlflclal compus dln cuvlnLele ,neL" (in englez: reea de calculaLoare) ;l ,eLlcheL".
Ll se refer la regullle de condulL propuse sau recomandaLe lnLernaullor, ca una dln
formele valorll culLurale a lnLerneLulul.

Cum pe vremurl exlsLau aglLaLorll, spalul vlrLual s-a ales cu ceva slmllar. e scurL, un ttoll
esLe un provocaLor fr cauz, clneva care lanseaz o dlscule cu scopul de a recrea un
confllcL de ldel. uneorl, confllcLul devlne amuzanL penLru Lroll, dar aproape nlclodaL penLru
parLlclpanll lnocenl. 1roll-ul se folose;Le de sublecLe claslce, cunoscuLe penLru paslunea pe
care o poL generea ;l penLru lmposlblllLaLea de a le argumenLa deflnlLlv. Adesea, Lroll-ul se
folose;Le de sublecLe speclflce comunlLll in care dore;Le s sLrneasc zzanla, cum ar fl
regullle sau eLlcheLa. Cnd inLmpln rezlsLen, de cele mal mulLe orl Lroll-ul nu se va
adresa unel slngure persoane, cl audlenel, in sperana de lnsLlgare a celorlall. ue aceea el
va rsLlmcl, de cele mal mulLe orl, mesa[ele ;l le va modela cL mal Lendenlos,
prezenLnd aceasL "dezvlulre" publlculul larg cu scopul de a deflma.

uac exlsL lnsLlgaLorl, Lrebule s fle ;l persona[e negaLlve, ca in pove;Ll, dar ;l erol de Llp
lL-lrumos vlrLual, respecLlv cracker
93
;l hacker. CuvnLul ctocket provlne de la ocupala
favorlL a crackerllor ;l anume de a sparge parole. Se poaLe vorbl aLL de crackerl care sparg
programe shareware sau alLfel de sofLware sau medla proLe[aLe, cL ;l de crackerl care sparg
calculaLoare ;l obln accesul la lnformall confldenlale (de exemplu numrul crll
dumneavoasLr de credlL), orl vlruseaz calculaLorul alLora (de exemplu, penLru a-l folosl
drepL fabrlc de spam sau a gzdul pornografle, de oblcel llegal, in scop de c;Llg
comerclal). Se poaLe aflrma c orlce cracker esLe fle hacker, fle haxor. ue aceea, caLegorllle
semanLlce de cracker ;l de hacker se lnLersecLeaz, dar nu colncld. nocket inseamn, la
orlglne, experL in calculaLoare. Se spune despre hackerl c sunL paslonal al lnformaLlcll care
se ocup in speclal cu "spargerea" codurllor unor slsLeme lnformaLlce. LxlsL o varlanL de
crackerl-hackerl care sparg slsLeme lnformaLlce doar penLru a demonsLra exlsLena unor
vulnerabllLl in slsLem, pe urm comunlcnd proprleLarllor/producLorllor slsLemelor
exlsLena acesLor deflclene ;l modul in care se poL proLe[a de asLfel de aLacurl (el sunL
numll crackerl eLlcl sau hackerl eLlcl). Ll poL fl numll ;l plrll albe (in llmba englez, ,whlLe
haLs"). rln urmare, hacker eLlc esLe clneva care poaLe lnLra inLr-un slsLem lnformaLlc pe alLe
cl decL cele oflclale, penLru a demonsLra exlsLena unor probleme de securlLaLe ;l

93
sinonime: sp#rg#tor de programe %i/sau sp#rg#tor de calculatoare

224

evenLual a le remedla/ellmlna. CLeva exemple, chlar dln 8omnla, sunL (in ordlne
alfabeLlc): Allen Packers, Packers8log ;l Sysboard. noxotol esLe un cracker amaLor, care se
folose;Le de unelLele de spargere a slsLemelor lnformaLlce creaLe de alll, fllnd llpslL de o
conLrlbule personal la dezvolLarea lor. Ca aLare, haxorll sunL prlvll de sus aLL de crackerll
cu experlen, cL ;l de hackerl.


SlLe ;l blog(free)

8logurlle (profeslonale, Lehnlce, personale sau de orlcare alL Llp) reprezlnL una dlnLre
Lendlnele dln lumea on-llne ;l poL fl conslderaLe componenLe ale comunlLll vlrLuale. un
weblog esLe ,un slLe acLuallzaL cu lnLrrl (insemnrl, noLe) ce sunL auLomaL lndexaLe ;l
daLaLe. LsLe slmllar unul [urnal. ue oblcel weblogul are o anumlL LemaLlc, lar lnLrrlle sunL
comenLarll cu legLurl spre alLe weblogurl/resurse onllne"
94
.
uaLorlLa evolulel lnLerneLulul ;l a orlenLrll spre 8, mulLe flrme folosesc aceasLa unealLa
penLru a se apropla de cllenL. ue aceea, puLem imprl blog-urlle in cLeva caLegorll: blog
personal ;l blog corporaLlv (corporaLlsL), blogurl LemaLlce impreuna cu slLe-url unde puLel
inscrle arLlcolele plasaLe pe blog. 8logurlle reprezlnL paglnl de web lnLeracLlve in care
auLorul acesLula posLeaz mal mulL sau mal puln regulaL, care poL avea llnk-url cLre alLe
slLe-url orl blogurl ;l, nu in ulLlmul rnd, permlL vlzlLaLorllor blogulul s lnLeracloneze cu
auLorul orl cellall vlzlLaLorl prln lnLermedlul comenLarlllor care poL fl sau nu moderaLe de
cLre delnLorul blogulul. ln funcle de Lema abordaL, acesLea se poL grupa in comunlLl
speclflce, ghldaLe dup o serle de norme ;l regull. Ca lnsLrumenL de invare, weblog-ul
poaLe fl ldeal penLru foloslrea in modele de invare consLrucLlvlsLe, prln incura[area
sLraLeglllor de invare auLonome ;l profunde. LxlsL numeroase poslblllLl de publlca blog-
url in mod facll ;l graLulL, asLfel se expllc numrul mare ;l in conLlnu cre;Lere de blog-rul
dlsponlblle pe lnLerneL. un exemplu ar fl slLe-ul www.blogger.com, prln lnLermedlul crula,
dup inreglsLrare ;l alegerea unul nume, urmeaz selecLarea unul ;ablon (LemplaLe) ;l
conflgurarea blogulul.
8ogdan Chlllc-Mlcu, Marlan SLolca, in eActlvltlle io socletoteo lofotmoloool, conslderau
c ,un porLal, un forum de dlscull, un chaL penLru comunlcarea slncron, un weblog
reprezlnL lnsLrumenLe Web suflclenLe penLru dezvolLarea unel comunlLl vlrLuale slmple,
bazaLe pe dlscull in [urul unul sublecL. 1ransformarea unel comunlLl slmple inLr-o
comunlLaLe de valorl are loc aLuncl cnd slmpla uLlllzare esLe inloculL de parLlclpare acLlv,
membrll ldenLlflcndu-se cu scopurlle comunlLll dln care fac parLe. ComunlLlle de
lnLerese apar in momenLul in care devln esenlale in funclonarea efecLlv a afacerllor sau in

94
http://www.myjob.ro/articole/ghid-cariera/226/27978/profita-de-avantajele-comunitatii-virtuale.html

22S

saLlsfacerea nevollor lndlvlduale ;l reprezlnL comunlunea dlnLre membrll compleL
dependenl de exlsLena comunlLll." C modallLaLe de[a consacraL, prln care lnsLlLullle
ofer acces cenLrallzaL la lnformall ;l faclllLeaz crearea unel comunlLl esLe pottolol, ca
form de lnLegrare inLr-o slngur apllcale a mal mulLor apllcall Web - sunL lndlcaLe penLru
comunlcare ;l colaborare, dlalogul deschls cu cellall il permlLe cursanLulul s fle in legLur
cu colegl ;l lnsLrucLorl, deLermlnndu-l s sLudleze problemaLlca unul sublecL dln mal mulLe
perspecLlve. Cu aLL mal mulL, fapLul c flecare elemenL posLaL esLe afl;aL ;l arhlvaL in mod
cronologlc, face o inreglsLrare cronologlc a consLruclel personale de cunoa;Lere ;l dlalogul
cellall dlsponlblll penLru o cerceLare mal amnunlL, de asemenea incura[eaz reflecla
93
.

AvanLa[ele acesLel lnLegrrl sunL: agregarea conlnuLulul - capaclLaLea de a imblna mal
mulLe fragmenLe de conlnuL inLr-o slngur lnLerfa conslsLenL, modurl de vlzuallzare
personallzaLe - flecare uLlllzaLor va avea acces la anumlLe lnformall prezenLaLe inLr-o form
speclflc profllulul de uLlllzaLor dln care face parLe, conlnuL personallzaL - prln aceasL
faclllLaLe, personallzarea esLe dus la un nlvel superlor ;l ofer uLlllzaLorllor poslblllLaLea de
a sLablll manlera de vlzuallzare a lnformalllor asLfel incL s fle saLlsfcuLe nevolle
personale, model de securlLaLe unlflcaL - uLlllzaLorll porLalulul au un slngur conL prln
lnLermedlul crula vor avea acces la porLal.

enLru cadrele dldacLlce, cele mal accesaLe resurse sunL: hLLp://www.webprof.ro,
hLLp://lnfoarena.ro, hLLp://www.ollmplade.ro, hLLp://epsllon.ro, hLLp://www.dldacLlc.ro,
hLLp://www.academlaonllne.ro,





ll
hLLp://ro.wlklpedla.org/wlkl/1homas_kuhn
lll
Conform >&6$$ ] 2$% de]], ArL. 4. Jocolo ,l fotmoteo ptofesloool o coplllot, o tloetllot ,l o oJolllot oo co floolltote
ptloclpol fotmoteo 374.&*&%J&57', ioelese co oosomblo moltlfoocloool ,l ttoosfetobll Je cooo,tloe, JeptloJetl/obllltl ,l optltoJlol,
oecesote peotto.
(C H4.5$%$'&( Q$ 2&G/75*('&( .&'97%(5,, ptlo teollzoteo ptoptlllot oblectlve io vlo, coofotm loteteselot ,l ospltolllot flectolo ,l
Jotloel Je o iovo pe tot potcotsol vlell,
"C $%*&6'('&( 973$(5, Q$ .('*$3$.('&( 3&*,J&%&(93, (3*$/, H% 973$&*(*&,
3C 73-.('&( -%-$ 573 2& 4-%3, ,l pottlclpoteo lo foocloooteo ,l Jezvoltoteo ooel ecooomll Jotoblle,

95
ttp://revistaie.ase.ro/content/38/Laculeanu 6p.pdf

226


2C fotmoteo ooel coocepll Je vlo, bozote pe volotlle omoolste ,l ,tllolflce, pe coltoto ooloool ,l oolvetsol ,l pe stlmoloteo
Jloloqolol lotetcoltotol,
&C eJocoteo io spltltol Jemoltll, toletooel ,l tespecttll Jteptotllot ,l llbettllot fooJomeotole ole omolol,
PC coltlvoteo seoslbllltll fo Je ptoblemotlco omoo, fo Je volotlle motol-clvlce ,l o tespectolol peotto ootot ,l meJlol
iocoojottot oototol, soclol ,l coltotol.
In Art 22, (2) ovmotol pteoolvetsltot este otqoolzot pe olvelotl, fotme Je iovmot ,l, Jop coz, flllete ,l ptofllotl ,l
oslqot cooJlllle oecesote peotto 27"X%2$'&( 374.&*&%J&57'F3I&$& ,l .&%*'- .'7P&9$7%(5$G('&( .'76'&9$/,.
1'*M fgM h ?]C cottlcolomol ooloool peotto iovmotol ptlmot ,l qlmoozlol se oxeoz pe 8 Jomeoll Je competeoe-cbele cote
Jetetmlo ptofllol Je fotmote o elevolol.
(C competeoe Je comoolcote io llmbo tomo ,l io llmbo moteto, io cozol mlootltllot oolooole,
"C competeoe Je comoolcote io llmbl sttloe,
3C competeoe Je boz Je motemotlc, ,tlloe ,l tebooloqle,
2C 374.&*&%J& 2$6$*(5& Je otlllzote o tebooloqlel lofotmolel co losttomeot Je iovote ,l coooo,tete,
&C competeoe soclole ,l clvlce,
PC competeoe oottepteootlole,
6C competeoe Je seoslblllzote ,l Je exptesle coltotol,
IC competeoo Je o iovo s iovel.
ArL. 70 (2) 5e ioflloeoz 8lblloteco colot vlttool ,l llotfotmo colot Je e-leotoloq, cote locloJe ptoqtome ,colote,
exemple Je lecll peotto toote temele Jlo ptoqtomele ,colote, qblJotl metoJoloqlce, exemple Je ptobe Je evoloote.
iv


v
roba u se desf;oar in laboraLoarele de lnformaLlc dln unlLlle de invmnL llceal ;l
presupune dou eLape, ce cumuleaz maxlmum 90 de mlnuLe ca Llmp de lucru:
a) rezolvarea unor sarclnl de lucru referlLoare la domenlul: Ml[loace moderne de
comunlcare. 8eeaua lnLerneL". uuraLa acesLel eLape esLe, de regul, de 13 mlnuLe, dar nu poaLe
dep;l 30 mlnuLe,

227


b) rezolvarea unor sarclnl de lucru dln celelalLe domenll de compeLen prevzuLe in
programa de bacalaureaL, crela l se aloc resLul Llmpulul rmas pn la cele 90 de mlnuLe cL are
proba, cumulaL. Candldall au de rezolvaL un numr de aproxlmaLlv 16-17 de lLeml, ce vlzeaz
compeLene dln urmLoarele domenll: ConcepLe de baz prlvlnd slsLemele de calcul", uLlllzarea
compuLerulul ;l organlzarea fl;lerelor/slsLeme de operare", rocesoare de LexLe", rocesoare de
calcul Labelar", rezenLrl", 8aze de daLe" ;l Ml[loace moderne de comunlcare. 8eeaua lnLerneL
(P1ML).
vl

S&I%7576$( <%P7'4(J$&$ 9$ +74-%$3(J$$57' i D'$4(' D'76'(4( N*(.( ( <<F( S<+V S-27' 87'$%
+5(9( ( <<F(
1. Componenele unul calculaLor
2. Apllcala alnL
3. 1lpurl de calculaLoare: claslflcare ;l prl componenLe
4. ornlrea/oprlrea corecL/repornlrea calculaLorulul
S. Mouse-ul, 1asLaLura (rolul ;l funclonallLaLea LasLelor numerlce, LasLelor
alfanumerlce, LasLel Caps Lock, cu apllcall in noLepad cu oplunea Word Wrap acLlvaL dln menlul
lormaL)
6. lnLerfaa slsLemulul de operare
7. Apllcala CalculaLor (vlzuallzare sLandard)
+5(9( ( <<<F(
1. ApllcaLla noLepad
2. 1asLaLura
3. ApllcaLll
jM lnLerfaa slsLemulul de operare Wlndows (deskLop). rezenLarea in deLallu a
elemenLelor feresLrelor: My CompuLer, 8ecycle 8ln, lnLerneL Lxplorer, neLwork nelghborhood

+5(9( ( <ZF(
1. ApllcaLla Wordad
2. 1asLaLura
3. Apllcall
4. ConLroale Wlndows: caseLele LexL, llsLe ascunse, llsLe deschlse, buLoane de comand,
buLoane radlo, buLoane de valldare
S. Cslrea oblecLelor in Wlndows:
6. lnLerneL Lxplorer

vll
5coala nr .39 "ulmlLrle SLurza", sLr.vladeasa nr.9, secLor 6
loolo copocel
Nk_467/29.04/2011


228


Cu88lCuLuM LA uLClZlA 5CCLll - Cu88lCuLuM LLA8C8A1 ln 5CCAL
C|lCnAL LA nlvLLuL MAl MuL1C8 A8ll Cu88lCuLA8L


1LMA: 1LnNCLCGIL ]I CCMUNICAkL IN SCCIL1A1LA CUNCA]1LkII

uLnuMl8LA C|lCnALuLul DL<NSNY=> :N=V +!:D=SNL=> i +!:D=SNL=> `Y +!S<W<1Y
C|asa a III-a C
Argument
ln conformlLaLe cu acLualele Lendlne, oflclallzaLe prln noul pacheL leglslaLlv referlLor la
educale, unlLaLea noasLr de invmnL acord formrll compeLenelor dlglLale un loc prlorlLar.
Llevll ;colll i;l desf;oar acLlvlLaLea exLra-;colar pe Lrel coordonaLe: maLemaLlc-1lC, arLe ;l
ecologle. uaL fllnd fapLul c, in ulLlmll 3 anl, unlLaLea noasLr a oblnuL aprobarea MLC1S ;l lSM8
penLru derularea a dou prolecLe care lnclud concursurl cu parLlclpare european, oplonalul acesLa
va Lrebul s aslgure, penLru elevl:

cadrul necesar penLru formarea-dezvolLarea capaclLllor de comunlcare ;l a celor
Lehnlce,
oporLunlLl de soclallzare in conLexL vlrLual,
poslblllLaLea unel serloase documenLrl penLru reallzarea monograflllor, a arLlcolelor
de revlsL, a afl;elor cu Lem daL,
Cplonalul are un cotoctet pteJomlooot ptoctlc-opllcotlv ;l lne seama de oblecLlvele cadru
speclflce invmnLulul prlmar ;l chlar glmnazlal, pe dlferlLe arll currlculare, precum ;l de lnLeresele
clasel prlvlnd domenlul economlc, ecologlc ;l medla.
Se desf;oar pe un an, fllnd concepuL ca aprofundare ;l dezvolLare penLru compeLenele
dobndlLe in prlmll dol anl de sLudlu (esLe concepuL penLru 4 anl).
kesurse
rolecLarea acesLul currlculum are urmLoarele repere:
8esurse hard - o reea AeL de 10 1 compuLere (P Compa, enLlum 4 Cu 2.80
CPz, 248 MC 8AM), un lapLop, conecLare la lnLerneL, lmprlmanL P Laser[eL, P
Scan[eL,
8esurse sofL WlnuCWS , Cfflce 2003, LncarLa, 8rlLanlca, pacheLul educalonal
AeL penLru clasele v-ll (lncluslv pe lapLop), CAS sofL pus la dlspozlLle de Ioolot
Acblevemeot, 8aslc 4.3,
AlLe resurse - laboraLorul de lnformaLlc, volumele de speclallLaLe achlzllonaLe de
blblloLeca ;colll, pacheLul currlcular penLru educale medla - www.edu.ro,
8esurse de Llmp - 1 or/grup/spLmn
8esurse umane - 29 de elevl adlc 3 grupe (10,9,10), de[a famlllarlzal cu nolunlle

229


de baz (sunL la al dollea an de 1lC)
Cb|ect|vu| centra| - fotmoteo ,l Jezvoltoteo competeoelot elemeotote Je comoolcote ,l Je
lovestlqote/explotote o meJlolol iocoojottot, otlllzoJ compotetol
Cb|ect|ve cadru
l. Cunoa;Lerea ;l uLlllzarea concepLelor speclflce Lehnologlel lnformalel
ll. uezvolLarea capaclLll de recepLare-LransmlLere a mesa[elor, prezenLaLe in dlverse
forme
lll. uezvolLarea capaclLll de explorare/lnvesLlgare ;l rezolvare de probleme cu a[uLorul
compuLerulul
lv. uezvolLarea lnLeresulul ;l a moLlvalel penLru sLudlul lumll incon[urLoare, ca surs
lnepulzabll de lnformale
v. uezvolLarea aLlLudlnll de empaLle culLural ;l lnLelecLual (corelaL cu CC
4
de la llmbl
moJetoe)

C8ILC1IVL DL kLILkIN|
l. coooo,teteo ,l otlllzoteo cooceptelot speclflce tebooloqlel lofotmolel
C8lLC1lvuL uL 8LlL8ln|LLMLL uL AC1lvl1|l uL
lnv|A8Ll. 1. s ineleag concepLul de lnformale, uLlllznd cuno;Llnele insu;lLe la
celelalLe dlsclpllne,- exerclll-[oc de LransmlLere-recepLare de mesa[e, uLlllznd suneLe, desene,
mlmlc eLc,
- exerclll de codlflcare - decodlflcare a mesa[elor,
- compararea daLelor cu lnformallle oblnuLe,l. 2. s ineleag ;l s foloseasc nolunlle de
Lehnlc, Lehnologle, compuLer, reele lnformalonale, mass-medla, mulLl-medla, uLlllznd
cuno;Llnele insu;lLe la celelalLe dlsclpllne ;l in anul anLerlor (la acela;l oplonal),- [ocurl dldacLlce
de consLrucle de reele,
- conversall in grup, pe Leme daLe,
- exerclll de asoclere a unor reprezenLrl cu lnf. corespunzLoare,l. 3. s recunoasc
suporLurlle ;l ml[loacele Lehnlce de preluare, prelucrare, sLocare ;l LransmlLere a lnformalel,-
foLomonLa[ cu LemaLlc lnformaLlc foloslnd lmaglnl de la saloanele de prezenLare sofL-hard ;l dln
revlsLele de speclallLaLe,ll. uezvoltoteo copocltll Je teceptote-ttoosmltete o mesojelot, ptezeotote
io Jlvetse fotme
C8lLC1lvuL uL 8LlL8ln|LLMLL uL AC1lvl1|l uL
lnv|A8Lll. 1. s reprezlnLe un mesa[ sub dlferlLe forme graflce, uLlllznd cuno;Llnele
despre form, mrlme, culoare, numr, dobndlLe la celelalLe dlsclpllne,- [ocurl dldacLlce de
Lranspunere a mesa[ulul in form graflc-plcLograme,
- sLudlul "desenelor" *.wmf ,
- asoclerea mesa[ulul muzlcal cu cel plcLural, pornlnd de la o Lem,ll. 2. s sorLeze ;l s

2Su


claslflce, dup crlLerll daLe, mesa[ele receplonaLe, sub dlverse forme,-compararea conlnuLulul
dlverselor mesa[e lndlcaLe,ll. 3. s efecLueze operall de incrcare, coplere, salvare, ;Lergere,
recuperare a fl;lerelor edlLaLe de el sau lndlcaLe de cadrul dldacLlc,-edlLarea in Wlndows, salvarea
fl;lerulul in dlrecLorul creaL anLerlor, coplerea fl;lerulul, ;Lergerea lul ;l recuperarea acesLula prln
dou meLode,
lll. uezvoltoteo copocltll Je explotote/lovestlqote ,l tezolvote Je ptobleme co ojototol
compotetolol
C8lLC1lvuL uL 8LlL8ln|LLMLL uL AC1lvl1|l uL
lnv|A8Llll. 1. s cauLe lnformall in fl;lerele lndlcaLe sau in dlrecLoarele lndlcaLe,-[ocurl-
dldacLlce de compleLare sau corecLare de lnformall, foloslnd mal mulLe surse-fl;lere,lll. 2. s
sLablleasc relall inLre mesa[ele prezenLaLe penLru a rezolva dlverse slLuall problemaLlce,-exerclll
de anallz, asoclere, comparare ;l slnLez a daLelor, raporLaL la o sarcln daL,lll. 3. s compleLeze
mesa[e sau s le ellmlne pe cele redundane, penLru a rezolva dlverse probleme,-[ocurl dldacLlce de
culegere de lnformall prln dubl flller,
-[oc:inLocmlrea de mlnl-rapoarLe penLru poLenlall managerl,lll. 4. s ldenLlflce gre;ellle de
loglc, de prezenLare sau de exprlmare dln mesa[ele lndlcaLe,-exerclll de redacLare de LexLe, de
verlflcare a unor lnformall, pe baza cuno;Llnelor de la alLe dlsclpllne,lll 3. s reallzeze programe de
desenare a puncLulul ;l a llnlel, in 8aslc, foloslnd modurlle graflce SC8LLn 12 ;l SC8LLn 13,-s
foloseasc lnsLruclunlle: CLS, SC8LLn ... , SL1(,), LlnL(,)-(,),8 sau 8l, 8ln1, CCLC8, 8LAu uA1A,
lC8-nL1lll. 6. s reallzeze documenLrl, foloslnd poslblllLlle mulLl-medla accesul la lnLerneL-s
foloseasc enclclopedllle cumpraLe cu llcen, slLe-url verlflcaLe de cadrul dldacLlc,lll. 7. s
reallzeze planul unul ora; lmaglnar, pe baza cuno;Llnelor dobndlLe la cercul !A8C-s reallzeze
desene la scar, s foloseasc legenda, s moLlveze alegerlle de plan sLrucLural ;l funclonal,lll. 8. s
reallzeze organlgrama unel sLrucLurl MLM lmaglnaLe de el, pe baza sLudlulul celor exlsLenLe,-s
verlflce planurlle de compensale, s verlflce daLele sLaLlsLlce prlvlnd lmpacLul economlc al acesLor
flrme,lll 9 s anallzeze, comparaLlv, o llsL de produse de larg consum, in vederea sLablllrll
poslblllLll de a economlsl, fr s coboare sLandardul de callLaLe a produselor,-s verlflce
comparaLlv parameLrll callLaLlvl prln [ocurl sau desclnderl in magazlne,
-s compare mrfurlle in funcle de raporLul preL/callLaLe,
-s verlflce oporLunlLlle consumulul pe verLlcal, prln foloslrea unul bugeL, reallzaL in Lxcel
,<Z uezvoltoteo lotetesolol ,l motlvolel peotto stoJlol lomll iocoojottoote, co sots
loepolzobll Je lofotmole
C8lLC1lvuL uL 8LlL8ln|LLMLL uL AC1lvl1|l uL
lnv|A8Llv 1. s adune lnformall despre Leme daLe la celelalLe dlsclpllne, foloslnd sofLurlle
dln doLare,-scrlerea de LexLe scurLe, pornlnd de la un plan de inLrebrl, in conformlLaLea cu
programele de nlvel, lv 2. s manlfesLe lnLeres penLru lnformallle pe care le inglobeaz lumea vle,-
s compare lnformallle de pe slLe-urlle speclallzaLe, cu lnformallle exlsLenLe pe slLe-urlle ;colll,
-verlflcarea lpoLezelor de lucru prln consulLarea slLe-urllor de speclallzaLe,

2S1


-reallzarea unul documenL de maxlm dou paglnl, cu lnserare de lmaglnl, care s fle o
pledoarle penLru prezervarea lumll vll,lv 3 s manlfesLe lnLeres penLru prerlle celorlall colegl
prlvlnd un sublecL daL (abordarea unul sublecL dln mal mulLe perspecLlve, penLru a surprlnde
inLregul-Lehnlca lcasso),-reallzarea unel revlsLe de grup, in care flecare s dezvolLe Lema dln alL
unghl de vedere,
-[oc dldacLlc: recompunerea unul seL de lmaglnl, foloslnd colecla de prl delnuLe de
flecare membru al grupulul,
- arLa dlalogulul,
v. uezvoltoteo otltoJloll Je empotle coltotol ,l lotelectool
C8lLC1lvuL uL 8LlL8ln|LLMLL uL AC1lvl1|l uL
lnv|A8Lv. 1. s manlfesLe lnLeres penLru sLudlul unor aspecLe de vla legaLe de alLe zone
geograflce-audlll de cnLece ;l mlnl-sceneLe dln colecla "Splash",
-uLlllzarea enclclopedlllor "8tltoolco" ;l "ocotto",v. 2 s comunlce empaLlc cu elevll dln
rlle europene cu care colaborm,-uLlllzarea poslblllLllor dlverse de comunlcare prln lnLerneL,
-reallzarea produselor de documenLare in comun cu cellall parLenerl de
prolecL,CCn|lnu1u8lLL lnv|8ll
nolunl-mesa[, cuno;Llne, lnformale, lnformaLlc, Lehnlc de calcul, compuLer, comunlcare,
surs, canal lnformalonal, reea, recepLor, mass-medla, mulLl-medla, arLlcol, fl;ler, dlrecLor,
sLrucLur arborescenL, paragrafare, lndenLare, edlLare, graflc, edlLur, plcLogram,
cuno;Llne despre form, mrlme, culoare, numr, ca purLLoare de lnformale,
capaclLl:
-capaclLaLea de asoclere a unor reprezenLrl graflce, cu valorl numerlce,
-capaclLaLea de a ldenLlflca ;l a caracLerlza ml[loacele Lh.(Lelefon, coplaLor, Lelevlzor,
compuLer),
-capaclLaLea de a reprezenLa lnformala sub dlferlLe forme,
-capaclLaLea de a selecLa lnformall uLlle, conform cerlnel,
-capaclLaLea de a corela lnformall penLru a rezolva o cerln,
-capaclLaLea de a deplsLa erorl loglce in mesa[ele lndlcaLe,
-capaclLaLea de a compleLa lnformall, foloslnd alLe surse sau corelnd mesa[e cunoscuLe,
-capaclLaLea de a a oblne lnformall prln lnLerogrl,
-capaclLaLea de a adopLa sLraLegll slLualonale,
-capaclLaLea de a reprezenLa lnformala prln desene schemaLlce, de Llp plcLograme,
-capaclLaLea de a Lranspune graflc mesa[e, foloslnd regullle de LransmlLere a mesa[elor,
prln dlferlLe canale de comunlcare ;l cLre dlver;l recepLorl,
-capaclLaLea de a uLlllza perlferlcele ;l suporLurlle de memorle exLern ln vehlcularea
lnformalel,
-capaclLaLea de reallza programe apllcaLlve in 8aslc, ln speclal ln domenlul graflc,
-slmul esLeLlc, splrlLul pracLlc-apllcaLlv, aLlLudlnl corecLe fa de recepLorll de lnformale

2S2


fa de programele creaLe de alll, dorlna de dlaloga in alL llmb, lnLeresul penLru proprla
culLur ;l penLru cea unlversal,
uLSl5u8A8L- clas de 29 de elevl, imprlL in 3 grupe
MCuALl1|l uL LvALuA8L:
prolecLe lnLerdlsclpllnare
o revlsL ;colar - +7.,3&$$kcl,
o album vlrLual (ubllsher),
o prezenLarea unel excursll (ower olnL ;l Wlndows Movle Maker),
o campanle publlclLar (,CombaLerea srclel prln LeaLru" -sem l/ ,8eclcleaz
penLru a economlsl!" -sem ll),
LesLe cu alegere mulLlpl, dar ;l inLrebrl cu rspuns deschls,
porLofollul



















8l8LlCC8AllL:
MaLerlalele lnformaLlve puse la dlspozlle de IAkO
www.jotomoolo.otq/Jespte/Jetolll_coteqotle_ptoqtom_/eJocotle-ecooomlco-1,
to.wlklpeJlo.otq, www.mosco.to, www.ploote-meJlcloole.otq, www.teclcloteJeseotl.otq,
www.ecoweb.oopm.to
***, cul 51A81, LdlLura Andreco Lducalonal, 2006
8ernard Lder, cul. A8c-ol compotetelot, LdlLura ALL, 2007

2SS


Manualele ;l maLerlalele lnformaLlve propuse de MLC1S - slLe www.edu.ro, seclunea penLru
educale medla ;l 1lC(llceu)
viii


ix

Competen e specificeCon inuturi1.1. Utilizarea formatelor grafice
lmaglnlle blLmap, in puncLe. CaracLerlsLlcl
lormaLul vecLorlal. CaracLerlsLlcl.
1lpurlle 8M, 1ll, Cll, !LC, eLc. uescrlere ;l caracLerlsLlcl prlnclpale1.2. ueprlnderea
Lehnlcllor de prelucrare graflc8edlmenslonarea lmaglnllor
uecuparea (crop) unel lmaglnl
Modlflcarea rezolulel
ConLrolul pe culoare, domlnanLe de culoare
Modlflcarea conLrasLulul ;l lumlnozlLll
lllLre penLru efecLe speclale1.3. uLlllzarea formaLelor audlo ;l audlovldeolormaLe audlo.
CaracLerlsLlcl
lormaLe audlo-vldeo
1lpurlle WAv, WMA, Mlu, M3 eLc. uescrlere ;l caracLerlsLlcl prlnclpale

2S4


1lpurlle MLC, Avl eLc.
x

competeoe speclflcecooloototl1.1. ldenLlflcarea Llpurllor de valorl
uLlllzaLe in codlflcarea lnformallloruaLe numerlce
5lrurl de caracLere
uaL ;l or
Codlflcrl penLru alLe Llpurl de lnformall
valldarea daLelor1.2. ldenLlflcarea operalllor elemenLare efecLuaLe asupra daLelorCperall
de lnLrare-le;lre
Cperall arlLmeLlce
Cperall loglce, comparrl, declzll1.3. ldenLlflcarea operalllor speclflce
daLelor sLrucLuraLeCuLrl, Lehnlcl de cuLare
SorLrl,
MeLode de sorLare
AcLuallzrl, adugare, ;Lergere, edlLare2.2. ldenLlflcare operalllor curenLe de
prelucrareuenumlrea operalllor
ldenLlflcarea lnsLrumenLelor speclflce
ldenLlflcarea operalllor poslblle uLlllznd Word
ldenLlflcarea operalllor poslblle foloslnd Lxcel2.3. uLlllzarea operalllor penLru llsLe/Labele,
foloslnd Word8ndurl de LlLlu (header)
lormule de calcul, funcll ;l repere in Label
SorLrl2.4 uLlllzarea operalllor penLru llsLe/baze de daLe foloslnd Lxcel lormule de calcul,
adrese, deflnlre de varlablle (deflne), caLegorll de funcll
luncll sLaLlsLlce ;l flnanclare
Menlul uaLe (uaLa)
lormular de daLe
SorLare ;l fllLrare
xl
Wlndows esLe o llnle de slsLeme de operare dezvolLaLe de MlcrosofL penLru uLlllzarea pe
calculaLoare personale sau de buslness, lapLopurl ;l cenLre medla. LlLerele "" provln de la cuvnLul
englez expetleoce (experlen)..
Wlndows 7 esLe un slsLem de operare produs de companla MlcrosofL penLru uLlllzarea pe
calculaLoarele personale de Llp C, lncluslv cele uLlllzaLe in domenlul afacerllor, pe deskLop-url,
lapLop-url, 1ableL C-url, neLbook-url ;l C-url de Llp Medla CenLer LdlLlon (MCL). Wlndows 7 a lnLraL
ln faza ,llber penLru produc(le" (8elease 1o ManufacLurlng, 81M) la 22 lulle 2009. uaLa pe punere pe
pla a fosL 22 ocLombrle 2009, la mal puln de Lrel anl de la lansarea slsLemulul anLerlor Wlndows
vlsLa. La acea;l daL a fosL lansaL ;l Wlndows Server 2008 82 (penLru servere). Wlndows 7 se
prescurLeaz deseorl cu Wln 7, Wln7 sau chlar ;l numal cu W7. ln comparale cu predecesorul su

2SS


vlsLa, Wlndows 7 se dore;Le a fl o acLuallzare a lul, cu scopul de a fl pe deplln compaLlbll cu
drlverele, apllcallle ;l echlpamenLul cu care acesLa a fosL de[a compaLlbll.
xll
ue fapL, daLa de nasLere a lnLerneLulul esLe oarecum dlscuLabll: unll auLorl conslder anul
1969 sl momenLul cnd A8AnL1 a conecLaL calculaLoarele de la SLanford 8esearch lnsLlLuLe,
unlverslLy of Callfornla Los Angeles, unlverslLy of Callfornla SanLa 8arbara sl unlverslLy of uLah. AlLl
auLorl, prlnLre care sl 1lm 8erners-Lee, conslder ca daL de nasLere a lnLerneLulul anul 1974,
momenLul desprLlrll prLll academlce de cerceLrlle mlllLare, odaL cu consLlLulrea reLelel 1eleneL
de cLre flrma 8olL, 8eranek&newman. ln sfrslL, alLll, prlnLre care sl aul kunz de la SLanford, sunL
de prere c lnLerneLul apare doar in 1982, cnd esLe foloslL prlma oar acesL nume sl cnd 8ob
kahn, vlnL Cerf sl alLll deflnesc sl lmplemenLeaz proLocolul 1C/l - conslderaL llmba[ul de
comunlcaLle al lnLerneLulul.
xlll
ln 1939 !ohn McCarLhy, profesor la unlverslLaLea SLanford, al crul nume va fl asoclaL cu
lnLellgena arLlflclal, gse;Le solula de a conecLa mal mulLe Lermlnale la un slngur calculaLor
cenLral: Llme-sharlng (parLa[area Llmpulul). AceasLa esLe o modallLaLe de lucru in care mal mulLe
apllcall (programe de calculaLor) sollclL acces concurenlal la o resurs (flzlc sau loglc), prln care
flecrel apllcall l se aloc un anumlL Llmp penLru foloslrea resursel sollclLaLe. Aprnd apol prlmele
calculaLoare in marlle unlverslLl se pune problema lnLerconecLrll acesLora. CerceLLorul Lawrence
8oberLs suslne o solule de lnLerconecLare prln comuLare de pacheLe (packeL swlLchlng) in modelul
numlL "cllenL-server". AsLfel, penLru a LransmlLe lnformala, aceasLa esLe mrunlL in porlunl mlcl,
denumlLe pacheLe. Ca ;l la po;La claslc, flecare pacheL conlne lnformall referlLore la desLlnaLar,
asLfel incL el s poaL fl corecL dlrl[aL pe reea. La desLlnale inLreaga lnformale esLe reasamblaL.
ue;l aceasL meLod inLmpln rezlsLen dln parLea speclall;Lllor, in 1969 incepe s funcloneze
reeaua "A8AnL1"
xlv
La baza funclonrll webulul sLau mal mulLe sLandarde, ;l anume:
(P11) - Pyper1exL 1ransfer roLocol, sLlva de proLocoale CSl prln care serverul web ;l
browserul cllenLulul (uLlllzaLorulul) comunlc inLre ele,
(P1ML) - Pyper1exL Markup Language, sLandard de deflnlre ;l prezenLare a paglnllor web.
(u8l) - unlform 8esource ldenLlfler, slsLem unlversal de ldenLlflcare a resurselor dln web,
foloslL penLru a ldenLlflca ;l locallza paglnlle web,
urmLoarele SLandarde au apruL mal Lrzlu:
Cascadlng SLyle SheeLs (CSS).
!avaScrlpL.
PyperLexL 1ransfer roLocol Secure (P11S).
World Wlde Web ConsorLlum (cunoscuL ;l sub denumlrea de W3C), care asLzl esLe condus
de 1lm 8erners-Lee, dezvolL sLandardele - P1ML ;l CSS, alLe sLandarde provln dln lnLerneL
Lnglneerlng 1ask lorce, LCMA sau makers ca Sun MlcrosysLems.
xv
uezavanLa[ele Adobe llash:

2S6


ueplnde de player: de;l acesLa vlne lnsLalaL pe o sulL de browsere (;l in cazul in care
nu esLe prelnsLalaL, lnsLalarea esLe desLul de rapld - dlmenslunea layerulul llash esLe
desLul de mlc ;l descrcarea acesLula in conLexLul reelelor acLuale esLe rapld), LoLu;l
exlsL cazurl in care oblecLele llash a[ung pe ma;lnl ce nu au lnsLalaL apllcala necesar
lnLerpreLrll oblecLelor llash (enLru a rula apllcallle llash pe acesLe calculaLoare Lrebule
exporLaL oblecLul llash ca un execuLabll).
Mare amaLor de resurse: deoarece Lrebule s reconsLrulasc de flecare daL
elemenLele graflce,
MoLoarele de cuLare nu poL lndexa LexLul: llashul lucreaz cu mal mulLe Llpurl de
LexLe, ma[orlLaLea dlnLre acesLea (LexLul sLaLlc) nu poaLe fl lndexaL de moLoarele de cuLare
u;urlna uLlllzrll il face sa fle foloslL in cele mal absurde modurl (de exemplu, flash-
urlle - sperleLoare).
xvl
xttos Jlo ottlcol
+& 9, %- P(3 H% <%*&'%&*U
vom expune alcl un seL de regull recomandaL de nol penLru a evlLa evenLuale neplcerl:
LvlL s subscrll adresa (adresele) La de mall pe slLe-url dubloase. ln mod aproape slgur in
maxlm o zl vel fl lnundaL de mall-url nesollclLaLe (spam) ;l il va fl foarLe greu (dac nu lmposlbll) s
recuperezl mesa[ele uLlle dln nolanul de spam.
nu comunlca adresa l care l-a fosL alocaL persoanelor necunoscuLe (am spune nol nlcl
mcar celor cunoscuLe). Cunoscndu-l adresa, aLacaLorll vor sLudla indelung puncLele slabe ale
slsLemulul Lu ;l evenLual il vor sparge, provocnd neplcerl sau chlar daune in ma[orlLaLea cazurllor.
5l s nu Le indole;Ll: aLacaLorl exlsL la LoL pasul in lnLerneL.
ln concordan cu cele spuse la puncLul anLerlor, nu Le avenLura pe lnLerneL fr proLecla
necesar. AceasLa inseamn un flrewall, updaLe-url la wlndows ;l un anLlvlrus la zl. vrel s ;Lll mal
mulLe?
nu comunlca daLe esenlale (ex: nr. de card de credlL) foloslnd proLocoale gen P11. S nu Le
indole;Ll c lnLerneLul esLe un medlu ce poaLe fl asculLaL, neslgur prln deflnlle. nu esLe cazul s
dlsperl ins. LxlsL proLocoale dedlcaLe Lranzaclllor on-llne ;l comunlcalllor dellcaLe. un exemplu
esLe P11S (Pyper 1exL 1ransfer roLocol Secure), care esLe verslunea crlpLaL a P11-ulul. uar dln
nou: nu esLe suflclenL aparlla cuvnLulul crlpLare" penLru ca o apllcale s fle slgur. nol il
recomandm s folose;Ll slLe-url cunoscuLe (in general prezenLe pe prlmele locurl in cuLrlle
efecLuaLe cu Coogle sau ?ahoo).

2S7


xvii

xviii

xix




2S8



xx
lolderul kesotse -1teceteo Jlo boz 10 io boz 2, apllcale penLru inv prlmar
xxl
lolderul kesotse - xempllflctl motlcoos
xxll


hLLp://www.mlcrosofL.com/educaLlon/en-us/Leachers/guldes/ages/blng.aspx
hLLps://www.mlcrosofLelearnlng.com/
hLLps://www.mlcrosofL.com/educaLlon/en-us/Leachers/plans/ages/lndex.aspx?=MaLh-
roducL&L=MaLhemaLlcs
hLLps://www.mlcrosofL.com/educaLlon/en-
us/Leachers/plans/ages/lndex.aspx?=Ceography
hLLp://www.mlcrosofL.com/educaLlon/en-us/Leachers/how-Lo/ages/posLcards-ln-
hlsLory.aspx
hLLp://offlce.mlcrosofL.com/en-us/LemplaLes/ulLlmaLe-excel-perlodlc-Lable-
1C030000401.aspx
hLLp://offlce.mlcrosofL.com/en-us/LemplaLes/C1010143044.aspx
hLLp://www.mlcrosofL.com/educaLlon/en-us/faculLy/guldes/ages/one-noLe.aspx
hLLp://google4learnlng.comule.com/
hLLps://chrome.google.com/websLore?hl=en-uS&caLegory=app2l8-educaLlon
xxlll


D'7$&3* .&%*'- 2&G"(*&'& Q$ 374.5&*('& - pro|ectu| /( P$ 2$93-*(* 5( 3-'9 ?2$'&3*7'-5
L&9-'9&C