DEVIANTA SCOLARA Pagina 1 din 2 Share

"Devianta scolara " desemneaza, in sens general, ansamblul !m"!r#amen#el!r are in al a sau #ransgreseaza n!rmele si $al!rile s !lare% In li#era#ura de s"e iali#a#e se &!l!ses , u semni&i a#ii a"r!"ia#e de ea a !n e"#ului de 'de$ian#a s !lara' ( u are nu se iden#i&i a insa(, ! $arie#a#e de #ermeni) indis i"lina, rezis#en#a s !lara, delin $en#a *u$enila, inada"#are s !lara, #ulburare de !m"!r#amen#% Indisciplina es#e un &en!men e+#rem de !m"le+, e "ermi#e di$erse in#er"re#ari si e+"li a#ii, as#&el, ele$ii sun# indis i"lina#i de!are e) au#a sa as#ige a#en#ia adul#ului, sun# "li #isi#i, sim# a sun# #ra#a#i nedre"#, nu au in redere in adul# sau-si in eilal#i !legi, se sim# umili#i de ese urile l!r s !lare, sun# #ra#a#i ne !res"unza#!r u ni$elul "!sibili#a#il!r l!r si u $ars#a, au#a sa d!bandeas a "u#ere si !n#r!l asu"ra al#!ra, $!r sa d!$edeas a e$a !legil!r, se sim# &rus#ra#i sau res"insi, se #em, au #ulburari neur!l!gi e e# % In s !ala, un a # de indis i"lina are l! and !ndui#a unui ele$ ii im"iedi a "e eilal#i sa "ar#i i"e la "r! esul de in$a#are sau "er#urba a #i$i#a#ea de "redare a "r!&es!rului% Delin $en#a *u$enila es#e un !n e"# *uridi , are desemneaza #!#ali#a#ea !ndui#el!r are in al a n!rma *uridi a si are a"ar#in min!ril!r%P!a#e &i de&ini#a a un !m"!r#amen# de in al are a legil!r din "ar#ea el!r are, din auza #inere#ii l!r, nu sun# in a $azu#i a &iind "e de"lin res"!nsabili "en#ru a #iunile l!r% .a*!ri#a#ea !ndui#el!r de delin $en#a *u$enila "!# &i in adra#e in "a#ru mari a#eg!rii) &ur#, $i!len#a "en#ru a !b#ine un a$an#a* ma#erial, in al area legil!r de s#a#u# /aband!n s !lar, absen#eism0 si !m"!r#amen#ul de gru" sau de banda re e"#a# de eilal#i a amenin#a#!r din auza zg!m!#ului si a #i$i#a#il!r &izi e im"li a#e% C!n e"#ul de 'inada"#are' es#e mar a "ers"e #i$ei "sih!l!gi e, !"ilul inada"#a# e el al arui !m"!r#amen#, indi&eren# de auza, il im"iedi a sa bene&i ieze de e+"erien#ele edu a#i!nale si s! iale !bisnui#e, a#a# in s !ala, a# si a asa%Ori e !ndui#a de de$ian#a s !lara "resu"une im"li i# ! &!rma de inada"#are% Es#e &!ar#e di&i il de s#abili# ! di&eren#a s"e i&i a in#re ei d!i #ermeni%Da a a$em in $edere &a"#ul a indi a#!rul"redi #i$ el mai "u#erni al ada"#arii s !lare es#e suu esul s !lar si a e+is#a unii ele$i bine ada"#a#i, dar are mani&es#a !ndui#e de$ian#e, a#un i am &i in lina#i sa redem a 'de$ian#a s !lara' are ! a e"#iune mul# mai larga de a# ea a !n e"#ului de 'inada"#are s !lara'% C!n e"#ul de 'rezis#en#a s !lara' es#e un !n e"# s"e i&i ab!rdarii s! i! ul#urale% S#ra#egia rezia#en#ei s !lare !ns#a in re&uzul n!rmel!r si $al!ril!r s"e i&i e ul#ur1Oii s !lare, ele$ii le !n#es#a de!are e sesizeaza a $al!rile si a #iunile s !lii sun# in !m"a#ibile u lumea in are #raies ei%S !ala si ul#ura s !lara sun# "er e"u#e in mare masura a ! &!rma de !ns#rangere% in &a#a a es#ei !ns#rangeri, ele$ii rea #i!neaza ( rezis#a( in singurul m!d "e are il un!s ) "er#urband a #i$i#a#ea edu a#i$a, absen#and,

e$adand% Pre&erin#a "en#ru sin#agma '"r!blema de !m"!r#amen#', a"aru#a in anii '23 si generaliza#a in de eniul urma#!r "r!m!$eaza ! n!ua $iziune asu"ra !ndui#el!r de$ian#e ale !"iil!r, si anume indi a ! diminuare a in ar a#urii "sih!"a#!l!gi e a a es#!r !ndui#e, sus#inand !n$ingerea a l! ul in are !ndui#a a es#!r !"ii se "!a#e ameli!ra el mai us!r es#e s !ala !bisnui#a%La ni$elul de&inirii "r!blemel!r de !m"!r#amen#, se remar a #re erea de la ! de&ini#ie !bie #i$a, n!rma#i$a, de genul 'in al are a n!rmel!r si $al!ril!r', in are a en#ul ade "e as"e #ele e+#eri!ere, are sun# !nsidera#e "ri!ri#are, la de&ini#ii de #i" ri#eri!l!gi in azul ar!ra re"erele se re&era la "ers!nali#a#ea ele$ului, la #rebuin#ele a es#uia% DEVIANTA SCOLARA ( 4N 1ENO.EN 'NOR.AL'5 Ab!rdarile "sih!l!gi e si medi ale in#er"re#eaza de$ian#a s !lara a "e un &en!men e #ine de "a#!l!gi ,$i!len#a in s !ala, indis i"lina, hiulul sau a #ele de $andalism indi a, din a eas#a "ers"e #i$a, un subs#ra# "sih!"a#!l!gi , de!are e, indi&eren# de auza s"e i&i a, a es#e &!rme de !m"!r#amen# di&era &undamen#al de ele ad!"#a#e de ma*!ri#a#ea "!"ula#iei s !lare% in !"!zi#ie u a eas#a "ers"e #i$a, ab!rdarea s! i!l!gi a sus#ine a de$ian#a s !lara es#e un &en!men n!rmal, !ndui#ele e in al a n!rmele s !lare sun# ina e"#abile, dar sun# &!rme n!rmale de !m"!r#amen#, in sensul a re"rezin#a in er ari ale ele$il!r de a rezis#a-in&run#a ir ums#an#ele s !lare s"e i&i e in are se gases % Da a a e"#am de$ian#a s !lara a "e un &en!men n!rmal, a#un i "u#em lua in !nsiderare urma#!arele &un #ii si semni&i a#ii ale sale) 6 re"rezin#a un mi*l! de e+"l!rare a limi#el!r si liber#a#ii, ele$ii "un &re $en# la in er are "r!&es!rii "en#ru a $edea "ana unde "!# merge a #iunile l!r &ara a adul#ul sa ri"!s#eze, 6 re"rezin#a un mi*l! de e+"rimare a di&i ul#a#il!r em!#i!nale de#ermina#e de rela#iile in#er"ers!nale din s !ala sau din a&ara s !lii, unii ele$i re urg la !ndui#e de$ian#e "en#ru a ri"!s#a in !n&li #ele u "arin#ii/ adul#ii semni&i a#i$i din $ia#a l!r0, 6 indi a, in#re anumi#e limi#e, a#i#udinea &a#a de s !ala a "arin#il!r, e+is#a si azuri in are "arin#ii in ura*eaza ele$ii sa in al e n!rmele-$al!rile s !lare, 6 semnaleaza ! serie de dis&un #ii sau de&i ien#e in a #i$i#a#ea s !lii) ali#a#ea slaba a "redarii, lima#ul e+ esi$ de au#!ri#ar sau de "ermisi$, li"sa de im"li are si indi&eren#a "r!&es!ril!r &a#a de e$!lu#ia !m"!r#amen#ala a ele$il!r, n!rmele s !lare ana r!ni e, li"sa de "er#inen#a a !n#inu#uril!r in ra"!r# u #rebun#ele de in$a#are ale ele$il!r e# %, 6 !&era ele$il!r are au e+"erimen#a# ese ul s !lar "!sibili#a#ea de a a ede la un s#a#us si la un "res#igiu s! ial, 6 "!a#e indi a a"ar#enen#a ele$il!r la ! 'sub ul#ura delin $en#a2, din s !ala sau din a&ara ei% PRINCIPALELE 1OR.E DE .ANI1ESTARE A DEVIANTEI SCOLARE Cele mai gra$e sau-si ele mai &re $en#e a #e de de$ian#a s !lara sun#) &uga de la s !ala, absen#eismul, aband!nul s !lar, $andalismul, !ndui#ele $i!len#e, #!+i !mania, !"ia#ul si

sui idul% COPIAT4L es#e ! &!rma s"e i&i a de insela iune, are in al a "rima si, "!a#e, ea mai im"!r#an#a n!rma din Regulamen#ul s !lar, are s#i"uleaza da#!ria ele$il!r de a(si insusi un!s#in#ele si de a(si &!rma de"rinderile "re$azu#e in "r!gramele dis i"linel!r de in$a#aman#% Ca &!rma s"e i&i a de nesin eri#a#e &a#a de "r!&es!r, !"ia#ul "!a#e &i in adra# in a#eg!ria !ndui#el!r agresi$e, de!are e adu e "re*udi iu "r!&es!rului si, une!ri, gru"ului( lasa% Prin i"alii &a #!ri are in#er$in in si#ua#iile de !"ia# sun#) de&i ien#e de su"re$eghere, a#i#udinile "ermisi$e ale "r!&es!ril!r, dar si s#ilul de a n!#a in &un #ie de &ideli#a#ea re"r!du erii un!s#in#el!r, es#e er# a "r!&es!rul are "re&era sa dea sis#ema#i ele$il!r subie #e de e$aluare s risa are er mem!rarea(re"r!du erea un!s#in#el!r se $a !n&run#a mai &re $en# u #!a#e &!rmele de !"ia# !m"ara#i$ u el are "r!"une subie #e e s!li i#a ele$ii sa in#er"re#eze-sin#e#izeze- reeze un!s#in#e% Cei are !"iaza nu sun# in#!#deauna sau nu sun# in m!d ne esar ele$i u rezul#a#e s !lare slabe, e ade$ara# a ele$ii slabi, are au a umula# mul#e la une in sis#emul de un!s#in#e, are nu mai "!# realiza ! in$a#are !ns#ien#a, "rezin#a ! "r!babili#a#e mai mare de a a"ela la a eas#a s!lu#ie ( !"ia#ul% A es#i ele$i nu sun# sus#inu#i m!#i$a#i!nal de uri!zi#a#e sau in#eresul "en#ru un d!meniu, i sun# in#eresa#i d!ar de !b#inerea unei n!#e de #re ere, "en#ru a e$i#a !n&li #ul u s !ala si u &amilia% insa si ele$ii u rezul#a#e s !lare bune !"iaza une!ri, in si#ua#ii "re um) 6 "arin#ii !bliga !"ilul sa !b#ina n!#e ma+ime la #!a#e dis i"linele de in$a#aman#, 6 ele$ii sun# nesiguri in lega#ura u in#elegerea !re #a si "r!&unda a un!s#in#el!r, 6 ele$ii s#iu a n!#a ma+ima de"inde de re"r!du erea &idela a un!s#in#el!r, 6 ele$ii d!res sa a*unga sau sa ramana in &run#ea ierarhiei lasei la in$a#a#ura% 1uga de a asa si de la s !ala re"rezin#a ! !ndui#a gra$a, u un inal# ris delin $en#ial si de $i #imizare, nu a#a# "rin ea insasi, a# "rin !nse in#ele "e are le an#reneaza% As#&el, la "rimul e"is!d e$azi!n!s#, ei are &ug de a asa #raies un s! , s"eran#ele l!r de a$en#ura si de &eri ire &iind !n#razise de reali#a#e% Cei are &ug de a asa si de la s !ala nu au de"rinderi "r!&esi!nale, de regula nu au bani, un ada"!s#, un "lan !rganiza# de a #iune, si de a eea ris a sa &ie e+"l!a#a#i-abuza#i &izi , se+ual si, "en#ru a su"ra$ie#ui, "ra #i a a #i$i#a#i delin $en#e% Ar#a de a su"ra$ie#ui a &ugaril!r !ns#a in a "u#ea d!rmi in l! uri im"r!"rii, in &ur#ul de alimen#e, in "r!s#i#u#ie si in !nsumul de dr!guri% Cu a# "eri!ada de $ia#a "e s#rada es#e mai lunga, u a#a# res#e "r!babili#a#ea de a de$eni ! $i #ima a e+"l!a#arii sau de a se im"li a in#r(! ariera delin $en#a% C!n&!rm es#imaril!r unui adminis#ra#!r de ada"!s# "en#ru &ugari din Ne7 8!r9, du"a :2 de !re de la aband!nul &amiliei, unul din ze e &ugari se im"li a in "r!s#i#u#ie, du"a sase luni de $ia#a "e s#rada, de$ine im"!sibila re u"erarea #ineril!r &ugari, !in#eresarea l!r in !n#inuarea edu a#iei, in au#area unei "r!&esii legale, in res#abilirea rela#iei u &amilia sau in aband!narea !nsumului de dr!guri% Absen#eismul s !lar% 1en!men u ! dinami a s"e #a ul!asa in ul#imele de enii, absen#eismul s !lar e de&ini# a ! "r!blema s! iala, &iind e+"li a#a mai mul# "rin ara #eris#i ile s! i! ul#urale ale mediului de "r!$enien#a si a"arand mul# mai &re $en# in mediul urban si in &amiliile sara e% Desemnaeza un #i" de !ndui#a e$azi!nis#a s#abila, "ermanen#iza#a, e "re&igureaza sau re&le #a de*a a#i#udinea s#ru #ura#a a li"sei de in#eres,

m!#i$a#ie, in redere in edu a#ia s !lara% A#un i and ele$ii in e" sa li"seas a sis#ema#i si generaliza# de le s !ala, a eas#a !ndui#a re"rezin#a un semnal #ardi$ al e+is#en#ei "r!blemel!r, absen#eismul !ns#i#uie ! &!rma de agresiune "asi$a im"!#ri$a s !lii, indi and a ele$ii &ug de la s !ala hiar u ris ul de a &i "ede"si#i% Rea #iile nega#i$e ale s !lii si ale "arin#il!r in#re #in me anismele de a"arare ale ele$ului, reand un er $i i!s, in are aband!nul #inde sa a"ara dre"# uni a s!lu#ie "rin are se "!# rez!l$a #!a#e "r!blemele% Absen#eismul es#e "rin i"alul &a #!r as! ia# u aband!nul s !lar, a$and ! inal#a $al!are "redi #i$a in ra"!r# u a es#a, numer!si au#!ri are au s#udia# !ndui#ele ele$il!r e se !releaza u de izia l!r de a aband!na s !ala au &!s# de a !rd a ea mai mare "r!babili#a#e de a aband!na se inregis#reaza la ei are li"ses e+ esi$ de la s !ala si au "r!bleme de dis i"lina, $ariabila heie in e#i!l!gia inada"#arii s !lare es#e a#i#udinea "arin#il!r &a#a de s !ala, "rin !nsiliere indi$iduala, a#a# a ele$il!r, a# si a "arin#il!r, se "!a#e a*unge la ! mai buna ada"#are s !lara% Aband!nul s !lar re"rezin#a !ndui#a de e$aziune de&ini#i$a e !ns#a in in e#area &re $en#arii s !lii, "arasirea sis#emului edu a#i$, indi&eren# de ni$elul la are s(a a*uns, inain#ea !b#inerii unei ali&i ari sau "rega#iri "r!&esi!nale !m"le#e sau inain#ea in heierii i lului de s#udii in e"u#% in#re auzele "rin i"ale ale aband!nului s !lar regasim auze e !n!mi e, s! i! ul#urale sau religi!ase, "sih!l!gi e si "edag!gi e% E&e #ele aband!nului s !lar dem!nsreaza de e a es# #i" de !ndui#a es#e !nsidera# de!sebi# de gra$% .ai in#ai, ei are aband!neaza s !ala nu au ni i ali&i area "r!&esi!nala indis"ensabila in#egrarii s! i!(e !n!mi e, ni i &!rma#ia m!rala si i$i a ne esara e+er i#arii r!lului de "arin#e si elui de e#a#ean al unei !muni#a#i% in al d!ilea rand, nea$and ! ali&i are, ei are aband!neaza s !ala sun# $ii#!rii s!meri si re"rezin#a, "e #ermen mediu si lung, ! sursa de di&i ul#a#i s! iale si de "ierderi, are de"ases in$es#i#ia eru#a de &!rmarea ini#iala% Din "un # de $edere al !s#uril!r e !n!mi e, s um"a nu es#e "ers!ana bine edu a#a, i ea insu&i ien# edu a#a, are "arases#e s !ala u ! &!rma#ie subreda sub as"e # m!ral, in#ele #ual sau es#e#i % Ele$ii are aband!neaza s !ala sun# ei are s(au &a u# remar e#i "en#ru absen#eism si al#e di&i ul#a#i de de !m"!r#amen#, "en#ru are au &!s# san #i!na#i in re"e#a#e randuri in s !ala% 4n d! umen# al de"ar#amen#ului amerri an "en#ru Edu a#ia Elemen#ara si Se undara il des rie as#&el "e ele$ul are "rezin#a un ris inal# de aband!n s !lar) in a"abil sa se ada"#eze si sa &un #i!neze ade $a# in !n#e+#ul lasei #radi#i!nale, rezul#a#e s !lare sub medie, nu(si s#abiles#e !bie #i$e "r!&esi!nale, absen#eism, !s#ili#a#e &a#a de adul#i si re"rezen#an#ii au#!ri#a#ii s !lare, "r!$ine din#r(! &amilie e e+"erimen#eaza un s#res e+is#en#ial, "r!bleme e !n!mi e seri!ase, nu es#e im"li a# in ni i ! a #i$i#a#e !rganiza#a de s !ala, n!n&!rmala sau &!rmala% Vandalismul s !lar re"rezin#a a #ele de $i!len#a s"e i&i e, !rien#a#e a#re bunuri, !bie #e, "r!"rie#a#i% C!n&!rm s#udiil!r s! i!l!gi e, $andalismul es#e ! !ndui#a s"e i&i a ad!les en#il!r de se+ mas ulin, "r!$eni#i din lasele s! iale de&a$!riza#e si are #raies in marile !rase% Semni&i a#ia $andalismului s !lar #rimi#e, in ma*!ri#a#ea azuril!r, la ! re #ie de "r!#es#% Vandalismul in s !ala "!a#e &i in#er"re#a# a ! ale de a de"asi "li #iseala, a un a # de razbunare im"!#ri$a unei si#ua#ii "er e"u#e a nedrea"#a sau a un "r!#es# im"!#ri$a au#!ri#a#il!r si regulil!r s !lare% T!#i ele$ii are !mi# in#en#i!na# !ndui#e $andale au a numi#!r !mun un ni$el s azu# al au#! !n#r!luli, ! s#ima de sine slaba si ! #!leran#a

redusa la &rus#rare% Vi!len#a in s !ala es#e, din "un de $edere s#a#is#i , ea mai &re $en#a !ndu#a de de$ian#a s !lara%Sub e#i he#a '$i!len#a' des !"erim ! di$ersi#a#e de &!rme de !ndui#a, are des riu, sub as"e #ul in#ensi#a#ii, ! linie !n#inua) la in#ensi#a#ea ea mai mi a, $i!len#a "resu"une !n&run#area $izuala, "!re lirea, #a hinarea, ir!nizarea, imi#area in s !" denigra#!r, re&uzul de a a !rda a*u#!r, brus area, l!$irea u di$erse !bie #e, "almuirea, im"ingerea, arun area, in*unghierea si im"us area sun# &!rme de in#ensi#a#e res u#a a $i!len#ei% T!+i !mania "!a#e &i de&ini#a a ! s#are de in#!+i a#ie a u#a sau r!ni a, "r!$! a#a de !nsumul re"e#a# al unei subs#an#e "sih!a #i$e% S"e i&i ul #!+i !maniei la ad!les en#i es#e de#ermine# de el "u#in d!ua elemen#e) m!#i$a#ia si ni$elul de u#ilizare al dr!gului% Debu#ul #!+i !maniei la unii !"ii si ad!les en#i es#e as! ia#, de ele mai mul#e !ri, u "r!blema#i a rizei e+is#en#iale s"e i&i e "uber#a#ii si ad!les en#ei) !"!zi#ia &e#a de adul#i, au#area unei n!i iden#i#a#i, rizele de nar isism, m!men#ele de"resi$e, uri!zi#a#ea, gus#ul "en#ru ris , "resiunile din "ar#ea "rie#enil!r% in eea e "ri$es#e ni$elul de u#ilizare, er e#arile ara#a a la mul#i subie #i #ineri !nsumul de al !!l ramane ! e+"erien#a &ara $ii#!r, in #im" e la al#ii se "!a#e $!rbi de ! u#ilizare ! azi!nala, de#ermina#a de in er area de a redu e ! #ensiune an+i!asa, de a !mba#e ! s#are de"resi$a sau de a au#a senza#ii "la u#e, d!ua #reimi din#re ei are se dr!gheaza in ad!les en#a $!r !n#inua !nsumul si la ma#uri#a#e% Sui idul nu es#e "r!"riu(zis ! &!rma de de$ian#a s !lara, in sensul a nu e+is#a n!rme s !lare are sa(l men#i!neze si sa(l in#erzi a e+"li i#, u #!a#e a es#ea se "rezin#a a a$and lega#ura u al#e "r!bleme de !m"!r#amen# ale ele$il!r% 1a #!rii de ris in sinu iderea la !"ii sun# &rus#rarea a&e #i$a "re ! e, li"sa a#asamen#ului "arin#il!r, are de#ermina absen#a iden#i&i arii a&e #i$e, sen#imen#ele de inse uri#a#e si ang!asa in !ndi#iile abuzului de au#!ri#a#e, e de lanseaza ! #eama "ermanen#a de "edea"sa% Prin i"alele si#ua#ii de ris sui idar la !"ii si ad!les en#i sun#) 6 de esul unui "arin#e sau al unei "ers!ane a"r!"ia#e !"ilului / in s"e ial da a in#er$ine "ana la $ars#a de 12 ani0, 6 !muni area de&e #u!asa u &amilia, "e &!ndul unei are#e a&e #i$e "relugin#e, 6 "eri!adele de s#res a u#) di$!r#ul sau s!ma*ul "arin#il!r, "eri!adele de e+amene sau e$aluare s !lara% ;ibli!gra&ie) Nem#u, Cris#ina, De$ian#a s !lara <hid de in#er$en#ie in azul "r!blemel!r de !m"!r#amen# al ele$il!r, Edi#ura P!lir!m, Iasi, 233= Au#!r) Pr!&es!r !nsilier) Isu& .irela Sursa ar#i !l) Si#eul Cen#rului de Asis#en#a Psih!"edag!gi a D!l*

Cauze ale inadaptarii scolare

C!"ilul es#e un mi uni$ers iar re>#erea >i de$enirea lui a adul# re"rezin#? un drum lung >i sinu!s,"lin de ur u>uri >i !b!r@>uri, al ?rui as"e # en#ral Al re"rezin#? "ers!nali#a#ea An #!a#e as"e #ele ei% B !larul mi are ! "ers!nali#a#e An e$!luCie% Ada"#area sa > !lar? rezul#? din &elul in are se a*us#eaz? ara #eris#i ile >i #r?s?#urile sale de "ers!nali#a#e la e+igenCele > !lare din e An e mai mari%Preg?#irea "en#ru ! in#egrare > !lar? reu>i#?, An e"e An ? din &amilie,a"!i !n#inu? An gr?diniCa /"eri!ada e "remerge elei > !lare 0% In#ra# in > !al?, !"ilul es#e s!li i#a# in#ens in#ele #ual, An$?Carea de$enind #i"ul &undamen#al de a #i$i#a#e% El d!b@nde>#e ! mai mare s#abili#a#e >i un e hilibru al $ieCii a&e #i$e% A#i#udinea &aC? de > !al?, &elul relaCi!n?rii u eilalCi, de"ind de D'e+"erienCa de $iaC?D'a umula#? An &amilie, a"!i !n#inu? An gr?diniC?% In#ra# An > !al?, !"ilul es#e s!li i#a# in#ens in#ele #ual, An$?Carea de$enind #i"ul &undamen#al de a #i$i#a#e% El d!b@nde>#e ! mai mare s#abili#a#e >i un e hilibru al $ieCii a&e #i$e% Da ? "?rinCii reu>es s? menCin? An &amilie ! a#m!s&er? ald?, se urizan#? >i A>i m!di&i ? au#!ri#a#ea An#r(un m!d e hilibra#, a es# &a"# $a a$ea rez!nanCe "!zi#i$e An ada"#area "r!"riu(zis?/ !"ilul are ! s#im? de sine Anal#?, e An rez?#!r An sine, res"!nsabil0%C!"ilul are ne$!ie de ! ambianC? ald?, dar >i de su"unere, de reguli ?r!ra s? se !n&!rmeze, s#abili#e An a !rd u "?rinCii% Cum"?#area e m?sura #u#ur!r lu ruril!r, ! d!zare !"#im? a ?ldurii a&e #i$e >i au#!ri#?Cii "?rin#e>#i &iind "remisele unei buni ada"#?ri a !"ilului% In$ers, e+ esele An e+er i#area au#!ri#?Cii "?rin#e>#i, de#ermin? di&i ul#?Ci An ada"#area !"ilului% 4n "?rin#e "rea e+igen#, e+ esi$ de au#!ri#ar, Ai m?re>#e a es#uia de"endenCa de el% C!"ilul nu se mai sim#e liber, es#e mai "uCin "rie#en!s >i s"!n#an, $a a$ea mari di&i ul#?Ci de ma#urizare% La ealal#? e+#rem?, !"iii ai ?r!r "?rinCi au un !n#r!l insu&i ien# asu"ra l!r, &iind as#&el &!rCaCi s? &ie "rema#ur au#!n!mi, sun# dez!rd!naCi, medi! rii, inada"#aCi la erinCele > !lare% P?rin#ele !s#il >i au#!ri#ar reeaz? !"ilului ! su"unere &!rCa#?, "asi$(agresi$?% C!"ilul #r?ie>#e An #ensiune >i se sim#e res"ins,ne&eri i#, in&eri!r >i $a dez$!l#a #eama de adulCi, sus"i iunea An leg?#ur? u m!#i$ele >i !m"!r#amen#ele al#!ra, $a a$ea #endinCa s? se au#!"ede"seas ? >i s? aib? di&i ul#?Ci de relaCi!nare% P?rin#ele !s#il >i u !n#r!l insu&i ien# asu"ra !"ilului, An ura*eaz? la a es#a din urm? im"ulsi$i#a#ea >i !ndui#el!r dez!rd!na#e/ azul &amiliil!r din are "r!$in deli $enCii *u$enili0% RelaCiile din &amilie au !nse inCe An "ri$inCa &!rm?rii "ers!nali#?Cii !"ilului% Tensiunile, er#urile din &amilie sun# #rauma#izan#e "en#ru !"il% Tr?ind re"e#a# >i in#ens An a ele #ensiuni, #rebuinCa de se uri#a#e a !"ilului nu es#e sa#is&? u#?, iar "ers!nali#a#ea !"ilului se $a ris#aliza dizarm!ni , &a"# e Ai a&e #eaz? e$!luCia sa > !lar?% Su&erinCa m!ral? a

!"ilului se re&le #? An !ndui#a > !lar?, de#ermin@nd a"a#ie, dezin#eres &aC? de An$?C?#ur?, hiar res"ingerea &aC? de > !al? sau !s#ili#a#e% Bi hiar da ? "?rinCii nu di$!rCeaz?, ambianCa #ensi!na#? >i nesigur? are !nse inCe nega#i$e asu"ra "er&!rmanCel!r > !lare% Clima#ul a&e #i$ *!a ? un r!l !nsiderabil "en#ru ele$ii em!#i$i% Inada"#area !m"!r#amen#al? a un!r ele$i $izeaz?, An "rin i"al, #ulbur?rile de relaCi!nare a ele$il!r An auz?, u "?rinCii, "r!&es!rii, !legii si An ?l area regulil!r !le #i$i#?Cii > !lare sau e+#ra> !lare% Pale#a a es#!r #ulbur?ri es#e larg?, u"rinz@nd a#@# m!di&i ?ri !m"!r#amen#ale mai "uCin gra$e sub ra"!r# *uridi , dar su"?r?#!are, de #i"ul) min iuna, in !nse $enCa !m"!r#amen#al?, $i!lenCe $erbale, !"ia#ul la !re, &uma#ul !s#en#a#i$, re&uzul de a salu#a di&eri#e a#i#udini n!n !n&!rmis#e @# >i aba#erile gra$e de la n!rmele m!rale >i legislaCia "enal? um sun#) &ur#ul re"e#a#, $agab!nda*ul, a #ele de s"argere sau #@lh?rie, !nsumul de al !!l sau dr!guri, "r!s#i#uCie,e# % Pr!&es!rii se !n&run#? de !bi ei u #ulbur?ri de !ndui#? mai u>!are, nein&ra Ci!nale An sensul "r!"riu al #ermenului, dar des#ul de r?s"@ndi#e sun#, An ul#imul #im", >i aba#erile se$ere de !ndui#?, are er mul# #im" >i e&!r# "en#ru a &i eradi a#e/Du"? C!sm!$i i, Andrei, Ia !b, LuminiCa ,Psih!l!gie s! ial?, "ag%13E0 .ani&es#?rile u ara #er deli #ual >i ele in&ra Ci!nale rezul#?, de !bi ei, din in#era Ciunea un!r auze indi$iduale >i s! iale u ! serie de !ndiCii &a$!rizan#e% Cauzele indi$iduale, a#rag a#enCia a#@# asu"ra un!r "!sibile de#ermin?ri eredi#are, @# >i "ers!nali#?Cii #@n?rului sub in&luenCa un!r &a #!ri de mediu nega#i$i, &a"# e du e la im"rimarea An !m"!r#amen#ul s?u a un!r !rien#?ri an#is! iale% Cauzele s! iale $izeaz?, de regul?, in&luenCele n! i$e ale si#uaCiil!r !n re#e de $iaC? An are s(a a&la# #@n?rul Anain#e de mani&es#area !ndui#ei de$ian#e% C!ndiCiile &a$!rizan#e u"rind, a ele Am"re*ur?ri >i si#uaCii e+#erne are &a ili#eaz? !mi#erea deli #ului% N!Ciunea de auzali#a#e nu "!a#e &i redus?, An a es# d!meniu al de$ianCei !m"!r#amen#ale, la ! singur? auz? &undamen#al?, i "resu"une un !m"le+ de !ndiCii, de a Ciuni >i m!#i$aCii "ar#i ulare% TendinCa un!r s"e iali>#i de a "une un a en# "rea mare "e r!lul &a #!ril!r s! iali es#e !mb?#u#? de alCii, are a#rag a#enCia asu"ra &a"#ului ? &a #!rii e+#erni a Ci!neaz? An#!#deauna "rin in#ermediul !ndiCiil!r in#erne, neur!"sihi e)D'Ori e &en!men "sihi es#e de#ermina# An ul#im? ins#anC? de a Ciunea e+#ern?, dar !ri e a Ciune e+#ern? de#ermin? a #ul "sihi numai mi*l! i#, re&ra #@ndu(se "rin Ansu>irile,s#?rile >i a #i$i#a#ea "sihi ? a "ers!anei are es#e su"us? a es#ei a Ciuni D' /;!gdan, T%, 1FE=, "ag% 1E0% D' C@nd m!#i$aCiile indi$iduale de$in "resa#e, D'&a #!rii ambien#ali de "re i"i#areD' "!# ins"ira sau de lan>a a #ul de$ian#, !&erind mi*l!a ele "rin are deli $enCa se "er"e#ueaz?D'/C!sm!$i i, Andrei, Ia !b, LuminiCa, Psih!l!gie s! ial?, "ag%1320 Inada"#area > !lar? >i auzele are ! de#ermin? Cauzele !m"!r#amen#ale de$ian#e la ele$i "resu"un "rezenCa el!r #rei gru"e de &a #!ri) #endinCele eredi#are se realizeaz? >i se mani&es#? An#!#deauna An#ru(un m!d di&eri#, An de"endenC? de an#e eden#ele dez$!l#?rii indi$iduale, de e$enimen#ele !"il?riei >i de mediul An are #r?ie>#e !"ilul% 1ie are az de inada"#are > !lar? are ! D'is#!rie D'"r!"rie are im"une ! in#er"re#are "sih!(gene#i ?, dinami ? >i &un Ci!nal? a inada"#?rii > !lare% E+is#? ! serie de &a #!ri are de#ermin? a"ariCia !ndui#el!r de$ian#e An > !li sau gr?diniCe)

1a #!rii indi$iduali (Cin de a"a i#a#ea "ers!nal? a &ie ?rui ele$ de a rea Ci!na, adi ? de resursele "ers!nale, de b!g?Cia >i ali#a#eaD's hemel!r de ada"#areD'as#&el, unii ele$i au un "!#enCial mai mare de ada"#are, iar alCii unul mai redus% Gn general, a e>#i &a #!ri indi$iduali "!# &i gru"aCi An d!u? a#eg!rii) ( &a #!ri !ns#i#uCi!nali, de"endenCi de zes#rea eredi#ar? >i de s#ru #ura neur!("sihi ? a !"ilului , ( unele "ar#i ulari#?Ci ale "ers!nali#?Cii An &!rmare/#ulbur?rile de ara #er0 /Du"? Andrei, C!sm!$i i, Ia !b, LuminiCa, Psih!l!gie s! ial?, "ag%13F0 C!m"!r#amen#ul de neada"#are al !"iil!r es#e ! !nse inC? a unei labili#?Ci a&e #i$e u #endinC? s"re em!#i$i#a#e ridi a#? din are auz? sun# adesea bl! aCi a&e #i$% A es#e bl! a*e se r?s&r@ng nega#i$ asu"ra a"a i#?Cii de a(>i ade $a !"#im s#ra#egiile de a Ciune edu a#i$? >i asu"ra "r!"riil!r Ande"liniri >i dez$!l#?ri "lenare a "!#enCiali#?Cil!r% 1re $en# "rin#re ei se semnaleaz? !"ii u an+ie#a#e >i li"siCi de #r?irea "r!"riului su es, An adrul a #i$i#?Cil!r !bliga#!rii /C!asan, Aurelia, Vasiles u, An#!n, Ada"#area > !lar?, "ag% =H0% De#ermin?rile eredi#are 1a #!rii eredi#ari se mani&es#? "rin in#ermediul &a #!ril!r de mediu are &a$!rizeaz? sau nu e+"rimarea a es#!r "!#enCiali#?Ci eredi#are) a0De&i ienCele in#ele #uale ( Gn#@rzierile min#ale sun# ! "remis? a de$ianCei !m"!r#amen#ale, mai ales a#un i @nd ni$elul min#al s ?zu# se as! iaz? u #ulbur?ri a&e #i$e >i u !ndiCii de&a$!rabile de mediu% b0.!di&i ?ri a en#ua#e ale $ieCii a&e #i$e >i ale $!inCei ( Din#re a es#e m!di&i ?ri, u un "u#erni subs#ra# eredi#ar menCi!n?m ) #!leranC? &!ar#e s ?zu#? la &rus#rare, ! "r!nunCa#? labili#a#e a&e #i$?, un "!#enCial agresi$ ridi a#, indi&erenC? a&e #i$?% Ele$ii D'"r!blem? D' sub ra"!r# !m"!r#amen#al sun#, de !bi ei, "ers!ane An !rse#a#e de eg!ism An in#er"re#area si#uaCiil!r s! iale, sun# "ers!ane d!mina#e de in a"a i#a#ea de a se de#a>a de "r!"riile #r?iri >i #endinCe eg! en#ri e, eea e le de#ermin? s? read? ? au numai dre"#uri nu >i Anda#!riri% In a"a i#a#ea de a a e"#a ! &rus#rare, un re"r!> sau ! suges#ie !ns#ru #i$? Ai &a e "e a e>#i ele$i s? re urg? la An er ?ri de sa#is&a ere a #rebuinCel!r l!r eg!is#e "e al#e ?i de @# ele legale% /Du"? C!sm!$i i, Andrei, Psih!l!gie s! ial?, "ag%13F0 1en!menul de agresi$i#a#e de#ermina# de ins#abili#a#ea em!#i$? >i de ! s#ru #ur? dizarm!ni ? de "ers!nali#a#e de #i"ul "sih!"a#ii im"ulsi$e, s#? la !riginea mul#!r de$ieri !m"!r#amen#ale% In$es#igarea #endinCel!r "sihi e ale deli $enCil!r u #es#e de "ers!nali#a#e a rele$a# &a"#ul ? &!ar#e mulCi din#re min!rii deli $enCi #es#aCi au da# r?s"unsuri de #i" agresi$, are e+"rim? !"!ziCia >i in#!leranCa des his? a a es#!ra &aC? de reguli >i de eilalCi din *ur/Du"? Cris#es u, .%, 1FE2, "ag%1E2(23:0% De>i nu se "!a#e "une semn de egali#a#e An#re ara #eriali >i deli $enCi, de!are e nu #!Ci !"ii u #ulbur?ri de ara #er de$in deli $enCi >i nu #!Ci deli $enCii au un!s u# An !"il?rie sau ad!les enC? ! &az? D' ara #erial?D', se !ns#a#? #!#u>i ?, An numer!ase azuri ,deli $enCa *u$enil? es#e "re eda#? de #ulbur?ri de ara #er are a"!i, "rin r!ni izare, s( au &i+a# An s#ru #ura ara #erului res"e #i$il!r min!ri% As#&el, er e#?#!ri um ar &i D% Laga he /1FI:0, R% .u hielli /1FIH0, <% ;asiliade /1FE20, e# %, ara#? ? un !"il ara #erial se "rezin#? adesea, An adrul $ieCii s! iale a un inada"#a#, a un s! i!"a#, de!are e el nu reu>e>#e s? realizeze relaCii arm!ni!ase An#re el >i mediul s! ial % Du"? R% .u hielli, D'dis! ializarea !"ilului ara #erial se e+"rim? "rin)&als? "er e"Cie a el!r din *ur,absenCa a"r!&und?rii >i e$alu?rii !re #e a !nse inCel!r a #el!r !mise,

res"ingerea sar inil!r >i r!luril!r "r!"use de "?rinCi sau "r!&es!ri% As#&el de #r?s?#uri, are e+"rim? ins!lenCa, $!lun#arismul a&e #i$, !"!ziCia &aC? de An er ?rile edu a#i$e ale adulCil!r se !bie #i$eaz?,An di&eri#e rea Cii >i a #e "re deli #uale, are "rin r!ni izare, se s#ru #ureaz? An "ers!nali#a#ea #@n?rului, d@nd na>#ere la eea e se heam? ara #er de&i i#arD'% 1a #!rii e+#erni e de#ermin? inada"#area > !lar? ( 1a #!ri "sih!("edag!gi i de !rdin &amilial% 1amilia, "rin #!nali#a#ea >i a#m!s&era sa a&e #i$?, "rin dimensiunea sa ul#ural? >i gradul ei de in#egrare s! ial?, !ns#i#uie un mediu edu a#i$ de#erminan#% Ori e deza !rduri >i #ensiuni e+is#enCi, An mediul &amilial $!r genera An !n>#iinCa !"ilului And!ieli re#i en#e sau rea Cii de inada"#are% ( Din#re &a #!rii &amiliali are "!# genera #ulbur?ri !m"!r#amen#ale la !"ii sun# menCi!naCi) a0De&i i#e de lima# &amilial >i de s#ru #ur? &amilial?% 1amilia re"rezin#? un s!i de "ers!nali#a#e !le #i$? a ?rei arm!nie general? in&luenCeaz? e hilibrul "sih!l!gi al &ie ?reia din#re "?rCi% 1a"#ele de $iaC? ara#? An a es# sens, ? di&eri#ele Ansu>iri m!ral( $!li#i$e ale !"ilului, um ar &i, de e+em"lu, iniCia#i$a >i &ermi#a#ea An a Ciuni, uri!zi#a#ea e"is#emi ?, s"iri#ul !bie #i$ de au#!e$aluare de"ind de ! serie de #r?s?#uri "e are le are &amilia An are !"ilul #r?ie>#e% As#&el, e+is#? &amilii re"rima#!are, are An?bu>? s"iri#ul de inde"endenC? al !"ilului >i &amilii liberale are dez$!l#? iniCia#i$ele a es#uia% De asemenea, sun# &amilii in#egra#e s! ial, sigure de ele, are "rezin#? un grad ridi a# de re e"#i$i#a#e s! ial? >i &amilii la limi#a in#egr?rii, nesigure, An his#a#e, re&ra #!are la #!# e a"are n!u "e "lan s! ial% Nu mai "uCin in#eresan#e sun# a>a numi#ele &amilii a #i$e >i "asi$e% Gn azul el!r a #i$e "rin i"ala Ansu>ire es#e a eea de a se a&irma, de a lu"#a u greu#?Cile, de a se im"une, An sensul bun al u$@n#ului, An s! ie#a#e, ele An ura*eaz? &!rmarea la membrii mai #ineri ai &amiliei, a dinamismului, a An rederii An sine, a m!#i$aCiei mun ii% 1amiliile "asi$e, indi&eren#e, ind!len#e, genereaz? sen#imen#ul de e>e , de neAn redere An $iaC?, de des ura*are An lu"#a u !bs#a !lele An#@lni#e An a #i$i#a#e/Du"? R!se, Vin en#, 1FE2, "ag% 231(21E0% P?rinCii &!rmeaz? miezul gru"ului &amilial% AbsenCa #em"!rar? a unuia din#re "?rinCi, si#uaCia de de es a unuia din#re "?rinCi sau a ambil!r "?rinCi re"rezin#? !ndiCii u r?sune# di&eri# asu"ra mediului &amilial >i al e hilibrului "sihi al !"ilului% Gn &amilia ad!"#i$?, al ?#ui#? de !bi ei din ambii "?rinCi mai $@rs#ni i >i din#r(un singur !"il, An&ia# sau lua# sub ! r!#ire, An#reaga a&e Ciune se Andrea"#? de regul? s"re a es# !"il, An&ia# sau lua# sub ! r!#ire% S?#ura# >i "li #isi# de a#@#a a#enCie, !"ilul $a ad!"#a a#i#udinea minimei rezis#enCe &aCa de greu#?Ci, &aC? de e&!r#% Gn &amiliile dis! ia#e, dese!ri ei d!i "?rinCi, de>i des"?rCiCi re$endi ?, An a eea>i m?sur? !"ilul, &ie are din#re ei ?u#@nd s?(l a#rag? de "ar#ea lui >i s?(l ins#ige Am"!#ri$a eluilal#, "en#ru a(l !m"r!mi#e% Im"resi!na#e sun# An a eas#? "ri$inC? azurile a el!r !"ii de$eniCi !n&iden#ul unuia sau al#uia din#re "?rinCi ) a&laCi An "!s#ura de !ns!la#!r, de D'su"!r# a&e #i$D' al unuia din#re !"ii, a e>#i "?rinCi A>i dau seama de "r?bu>irea !ndiCiil!r se uri#?Cii $ieCii l!r de &amilie eea e(i &a e s? de$in? blazaCi >i neAn rez?#!ri An !ameni% Gn azul !"iil!r !r&ani sau aband!naCi are se a&l? An gri*a asis#enCei "ubli e, u #!a#? a#enCia are li se a !rd? ai i, le li"se>#e #! mai mediul &amilial a&e #i$% De a eea, din r@ndul a es#!ra se de#a>eaz?, une!ri, !"ilul

de"resi$, des ura*a#, a&la# An !n#inu? ?u#are de a&e #i$i#a#e, de An redere >i AnCelegere din "ar#ea el!r din *ur% 1amiliile re !ns#i#ui#e din "ers!ane di$!rCa#e, u !"ii rezul#aCi din ?s?#!rii an#eri!are, $in de !bi ei u "rin i"ii >i de"rinderi de edu aCie #!#al di&eri#e, &a"# e "!a#e &a$!riza ! a#m!s&er? de nesiguranC? >i nelini>#e sau a"ariCia un!r !n&li #e >i #ensiuni &ie An#re "?rinCi, &ie An#re "?rinCi >i !"ii% O si#uaCie s"e ial? ! re"rezin#? a ele &amilii u ! ambianC? a ?minului a"?s?#!are, a rezul#a# al un!r er#uri !n#inue din#re "?rinCi% A es#e &amilii reeaz? un mediu ne&a$!rabil dez$!l#?rii "sihi e n!rmale a !"ilului) ! a#m!s&er? &amilial? "rea #ris#? sau "rea agi#a#?, ara #eriza#? "rin er#uri, in*urii, se r?s&r@nge An sens nega#i$ asu"ra "sihi ului !"ilului, "r!$! @ndu(i #ulbur?ri em!Ci!nale "u#erni e% /Du"? ;an iu, D%, R?dules u, 1F2E0 b0C!"ilul >i di$ergenCele edu a#i$e din#re membrii adulCi ai &amiliei% Es#e >#iu# ? mediul &amilial nu se limi#eaz? s#ri # la membrii gru"ului &amilial nu lear/adi ? numai la "?rinCi si !"ii0%Cel mai adesea si alCi adulCi, um ar &i )buni i, m?#u>i, un hi, $eri, $e ini iau "ar#e, in m!d "ermanen# sau d!ar din @nd in @nd la $ia#a &amiliei res"e #i$e% A es#e "ers!ane "!# s? *!a e un r!l im"!r#an# in&luenC@nd, in unele azuri, na#ura relaCiil!r !"ilului u "?rinCii% Ceea e !m"li ? "edag!gia &amilial? ( ara#? Andrei ;erge (, es#e num?rul de *urisdi Cii ?r!ra #rebuie sa li se su"un? !"ilul% Sun# &amilii in are ea mai mi a m?sur? de !rdin edu a#i$ s#@rne>#e s#riga#ele de indignare ale buni il!r, un hil!r, m?#u>il!r, "rie#enil!r e# %, are A>i "rezin#? !"iniile , se !n#razi , re"r!>eaz? se$eri#a#ea sau indulgenCa,sugereaz? sis#eme >i s!luCii sal$a#!are% C!"iii mi i sun# me>#eri mari @nd es#e $!rba sa "r!&i#e de a es#e di$ergen#e "en#ru a se elibera de !ri e regul? /1FIF,""%I3( I10% De ele mai mul#e !ri, buni ii !ns#i#uie ! surs? de e+"erienC? b!ga#? >i "reCi!as? "en#ru !"il% As#&el, "en#ru !"iii din#r(! &amilie numer!as?, buni ii !&er? a el ,,sur"lus de ?minJJ, are !m"le#eaz? >i An#rege>#e mediul &amilial "r!"riu(zis >i An are &ie are din#re !"ii se bu ur? de ! a#enCie egal?% C!"ilul gel!s, are !nsider? ? al# !"il i(a lua# l! ul An inima "?rinCil!r s?i, $ine la buni i, unde g?se>#e un l! de re&ugiu% Es#e ade$?ra# Ans? ? une!ri buni ii se ara#? de!sebi# de "r!#e #!ri si de Ang?dui#!ri u ne"!Cii, ! r!#indu(i >i a"?r@ndu(i de "ede"sele "?rinCil!r l!r >i a#un i @nd nu ar #rebui% As#&el, buni ii "reia Ang?dui#!ri, are "ermi# !"ilului s? se mani&es#e !ri um, ,,edu ?JJ ne"!Ci "rea alin#aCi, !brazni i% 0 <ru"ul &ra#ern% Es#e un!s u# &a"#ul ?, An &amilie, !"ilul su&er? in&luenCa nu numai a membril!r adulCi, i >i a el!rlalCi !"ii% A es#e in&luen#e de"ind de num?rul !"iil!r in &amilie, de $@rs#a >i se+ul &ie ?ruia >i de "!ziCia !"ilului An !le #i$ul &amilial% Adesea, An s@nul &amiliei A>i &a simCi#? "rezenCa, "rin#re !"ii unele gru"uri !s#ile) el al !"iil!r mi i Am"!#ri$a el!r mari, al &e#iCel!r Am"!#ri$a b?ieCil!r, al &raCil!r Am"!#ri$a $eril!r e# %% 1a"#ele de $iaCa ara#? ?, de ele mai mul#e !ri, !n&li #ele din#re &raCi sun# de#ermina#e de "!ziCia !"ilului "e s ara $@rs#ei% Cel mai mare, are a a$u# la un m!men# da# #!#ul #r?ie>#e, din m!men#ul a"ariCiei urm?#!rului !"il u are #rebuie sa Am"ar#? drag!s#ea "?rinCil!r, un D' !m"le+ de de#r!nareD' /A% Adler0 >i "u#erni e sen#imen#e de gel!zie% El "!a#e a*unge hiar s? read? ? es#e ign!ra#, res"ins de "?rinCi% eea e(l $a &a e s?(>i uras ? &ra#ele mai mi , s? se An hid? An sine >i s?(>i negli*eze !bligaCiile > !lare% C!"ilul el mai mi din &amilie ! u"? >i el ! "!ziCie des#ul de "rime*di!as? An !le #i$ul &amilial% El a*unge An si#uaCia de a &i r?s&?Ca#ul &amiliei, &iind An !n*ura# de ele mai alde sen#imen#e de dui!>ie >i drag!s#e din "ar#ea "?rinCil!r% Gn &elul a es#a, el "!a#e de$eni im"ulsi$ si !brazni An relaCiile u ei din *ur% 1raCii lui mai mari sau ei in#ermediari de

!bi ei nu(l iubes as! iindu(se "en#ru a(l e+ lude din gru"ul l!r sau "en#ru a rezis#a mai bine An &a#a "resiunil!r "?rinCiil!r% Pr!blemele ele mai mari "en#ru $iaCa gru"ului &amilial le are !"ilul ,,uni JJ are es#e des#ul de des un D' !"il("r!blem? D' An > !al?% R?s&?Cul !n#inuu Al #rans&!rm? "e !"ilul uni in#r(un mi #iran al &amiliei, "e @# de iraCi!nal >i a"ri i!s, "e a#@# de #emu# >i de im"re$izibil An rea Cii, An ra"!r# u eilalCi din *ur% d0Deza !rdul An#re erere >i !&er#?% P?rinCii #rebuie s? &a ? d!$ada unui simC al m?surii An a#i#udinea >i e+igenCele "re !niza#e &aC? de !"il, dubla# de a"a i#a#ea de a "re$edea rea Ciile >i s#?rile in#erne ale !"ilului, a"?ru#e a#un i @nd iau ! m?sur? edu a#i$?% E+igenCele e+agera#e, mani&es#a#e de unii "?rinCi &aC? de !"ii l!r, &a$!rizeaz? e>e urile >i inada"#area > !lar?, "r!$!a ?,, in#!+i aCii in#ele #ualeJJ, genera#!are de iras ibili#a#e >i hiar agresi$i#a#e in ra"!r# u sar inile > !lare% De&e #ele !"ilului re"rezin#? "ar#ea $izibil? a unui !n&li # "r!&und din#re "?rin#e si !"il) ,, 4n de&e # nu es#e ! im"er&e Ciune esenCial? a &iinCei, i un m!d de!sebi# >i aberan# de a a Ci!na la e+igen#ele lumii e+#eri!areJJ% De&e #ul s?de>#e ! di&i ul#a#e de ada"#are K%L un !"il di&i il es#e a"r!a"e An#!#deauna un !"il are are anumi#e di&i ul#?CiJJ%/A% ;erge, De&e #ele !"ilului0 1a #!rii "sih!("edag!gi i de !rdin > !lar) .ediul > !lar "!a#e "rezen#a une!ri in&luenCe "sih!("edag!gi e nega#i$e, are s? de#ermine &en!mene de inada"#are > !lar? la ele$i% 1% Sub >i su"raa"re ierea a"a i#?Cil!r reale ale ele$ului 4n &a #!r de!sebi# de im"!r#an# al reu>i#ei > !lare a ele$ului Al re"rezin#? An rederea lui An &!rCele "r!"rii% C@nd e+igenCele "r!&es!rului &aC? de un ele$ !nsidera# sub medi! ru, sun# su"er&i iala >i &!rmale, An$?Carea ele$ului res"e #i$ de$ine &!rmal? >i me ani ?% Sar inile > !lare "rea u>!are au a e&e # s#abilirea energiei ner$!ase >i s#ingerea in#eresel!r de un!a>#ere% Ne s#imula# de ?#re "r!&es!r, ele$ul An auz? $a de$eni #!# mai "asi$ >i indi&eren# An #im"ul !rel!r, #re @nd #re"#a# An r@ndul ele$il!r r?ma>i An urm? la An$?C?#ur?% Gn azul An are "r!&es!rul A>i $a e+"rima An mai mul#e r@nduri neAn rederea An a"a i#?Cile a es#uia de a se Andre"#a An $ii#!r, ele$ul res"e #i$ $a An e"e s? se !n$ing? #!# mai mul# de D'ade$?rulD' el!r s"use de "r!&es!r, d@nd r?s"unsuri din e An e mai nesigure >i !bCin@nd rezul#a#e #!# mai slabe% D'In a"a i#a#eaD' a es#ui ele$ se Ans rie An a#eg!ria de&i ienCel!r D'didas !geneD' rea#e de "r!&es!r "rin ign!rarea, une!ri &?r? $!ia lui, a e&e #el!r "sih!l!gi e "e are le au a"re ierile $erbale >i au#!ri#a#ea "r!&es!ral? /Du"? Pa$el !, V%, 1FI2, "ag% 1=20% Ca e&e # al su"raa"re ierii >i a An rederii de!sebi#e "e are ! mani&es#? An a"a i#?Cile unui ele$, "r!&es!rul su"raAn ar ? in#ele #ual, ele$ul An auz? &iind ne$!i# s? &a ? mereu &aC? unei dis"r!"!rCii, de !rdin in#ensi$ >i ali#a#i$, An#re sar inile >i erinCele are(i sun# "use An &aC? si "r!"ria rezis#enC? ner$!as?% A es# deza !rd An#reD' erere D' >i D' !&er#? D' Al "!a#e de#ermina "e ele$ s? a Ci!neze &ie "rin "r!#es# >i res"ingere a e+igenCei, &ie "rin#r(! Ande"linire &!rmal? a a es#uia% b0 Deza !rdul asu"ra m!#i$aCiil!r !ndui#ei ele$ului% Gn#re "r!&es!r >i ele$ "!# s? a"ar? deza !rduri im"!r#an#e u "ri$ire la m!#i$ele reale are e+"li ? reu>i#ele sau nereu>i#ele

sale > !lare, as#&el, An #im" e "r!&es!rul a#ribuie !m"!r#amen#ul ele$ului un m!#i$ "e are el, a edu a#!r, Al !nsider? real, ele$ul An auz? nu se ara#? de a !rd u m!#i$ele e i se a#ribuie An leg?#ur? u ! &a"#? s?$@r>i#? de el >i, An !nse inC?, res"inge m?surile lua#e de "r!&es!r Am"!#ri$a lui% A es# deza !rd >i "r!#es#ul l?un#ri "!# du e la a"ariCia sen#imen#ului ele$ului ? es#e $i #ima unei nedre"#?Ci sau a unei neAnCelegeri, "re um a !n$ingerii sale ? "edea"sa la are a &!s# su"us es#e nemeri#a#?% Adesea, $?z@nd ? nu es#e AnCeles, ele$ul "!a#e s? se An hid? An sine >i s? re&uze s? dea e+"li aCii% Da ? asemenea azuri se re"e#?, a"are la ele$ul res"e #i$ a>a numi#ul &en!men de D'rezis#enC? in#eri!ar? D' / Du"? Sal$ina, L%S%0, An $ir#u#ea ?ruia ele$ul, de>i AnCelege bine >i "!a#e s? &a ? eea e(i ere "r!&es!rul, nu(>i Ansu>e>#e a eas#? erinC? >i se An ?"?C@neaz? s? nu ! mai du a la Ande"linire% Gn a es#e azuri !n#a #ul din#re "r!&es!r >i ele$ se An#reru"e,iar AnCelegerea re i"r! ? dis"are% Da ? un ele$ nu(>i "reg?#e>#e ! "eri!ad? de #im" le Ciile sau >i le "reg?#e>#e An m!d negli*en#, es#e e#i he#a# de "r!&es!r a un ele$ lene>% Lenea de are d? d!$ad? un ele$ la un m!men# da# An a #i$i#a#ea sa "!a#e s? &ie ! lene de D' ! azieD' sau ! lene D'din na>#ereD'/Du"? Al&red ;ine#, 1FEH, "ag% 21E(2220% Lenea de ! azie es#e #ranzi#!rie, a iden#al?, &iind de#ermina#? de un e$enimen# ne"l? u#% La lene>ul din na>#ere e+is#? un de&e # iniCial An "re! u"area "en#ru mun ?% A es# ele$ es#e a"a#i din &ire, eea e se !ns#a#? din insensibili#a#ea sa &aC? de s#imulii !bi>nuiCi , An !nse inC? el es#e indi&eren# la !ri e% Deza !rdul Al &a e "e ele$ s? de$in? lene> u ade$?ra#, el e+#inz@ndu(>i resen#imen#ele de la "ers!ana "r!&es!rului la dis i"lina "e are ! "red?, >i hiar asu"ra a #i$i#?Cii > !lare An general % Prin i"alele mani&es#?ri ale hi"era #i$i#?Cii >i auzele are le de#ermin? C!"ii u hi"era #i$i#a#e "rezin#? mani&es#?ri mai in#ense An el "uCin #rei d!menii im"!r#an#e >i a#rag a#enCia "rin) a0Di&i ul#?Ci de a#enCie >i de !n en#rare) ( dese!ri nu !bser$? de#aliile, iar An realizarea #emel!r de a as? sau a al#!r a #i$i#?Ci &a gre>eli da#!ra#e nea#enCiei ( de mul#e !ri An#@m"in? di&i ul#?Ci @nd #rebuie s?(>i menCin? a#enCia !n en#ra#? la #eme sau la *! , "en#ru un #im" mai Andelunga# ( de ele mai mul#e !ri @nd alCii Ai $!rbes d? im"resia ? nu as ul#? ( de mul#e !ri nu urmeaz? An#ru #!#ul erinCele el!rlalCi >i nu "!# &inaliza #emele sau elelal#e a #i$i#?Ci ( "ierde adesea !bie #e are sun# ne esare realiz?rii #emel!r sau a #i$i#?Cil!r / *u ?rii, rei!ane, ?rCi 0 ( se las? u>!r dis#ra>i de s#imuli e+#eri!ri ( es#e ui#u An a #i$i#?Cile zilni e b0C!m"!r#amen#e im"ulsi$e) ( dese!ri r?s"unde &?r? s? a>#e"#e a An#rebarea s? &ie !m"le# &!rmula#? ( are di&i ul#?Ci An a(>i a>#e"#a r@ndul la *! sau An al#e a #i$i#?Ci de gru" ( dese!ri $!rbe>#e &!ar#e mul#, &?r? s? Ai "ese de !ns#r@ngerile s! iale 0Mi"era #i$i#a#ea / agi#aCie e$iden#?0 ( dese!ri A>i mi> ? m@inile >i "i i!arele sau nu A>i g?se>#e l! ul "e s aun ( de mul#e !ri se ridi ? An las? sau An al#e si#uaCii An are a es# !m"!r#amen# nu es#e

ade $a# ( are di&i ul#?Ci @nd #rebuie s? se *!a e sau s? &a ? al#e a #i$i#?Ci An lini>#e ( de mul#e !ri es#e agi#a# >i are ! a #i$i#a#e m!#!rie e+agera#?, are nu "!a#e &i in&luenCa#? "rin reguli s! iale sau "rin !bser$aCiile "?rinCil!r Da ? !"ilul es#e nelini>#i#, im"ulsi$ >i are "r!bleme de !n en#rare nu Anseamn? nea"?ra# ? su&er? de ! #ulburare hi"era #i$?, de!are e a es#e mani&es#?ri "!# a"?rea >i An adrul al#!r #ulbur?ri um ar &i) = as"e #e !m"!r#amen#ale #ranzi#!rii s"e i&i e $@rs#ei, are "!# a"?rea la !"ii a #i$i , : #ulbur?ri "sihi e >i "r!bleme de An$?Care, H su"ras!li i#are > !lar?, I subs!li i#are > !lar?, E mani&es#?ri de hi"era #i$i#a#e induse de medi amen#e, 2 mani&es#?ri de !m"!r#amen# de #i" !"!zan# , F nelini>#e >i "r!bleme de !n en#rare la !"ii u an+ie#a#e, 13 nelini>#e >i "r!bleme de !n en#rare la !"ii u dis"!ziCie de"resi$? >i u #ulbur?ri em!Ci!nale % Cauzele mani&es#?ril!r de #i" hi"era #i$ ) = #ulbur?ri &un Ci!nale ale reierului de lan>a#e de !m"li aCii An #im"ul sar inii, na>#erii sau An "eri!ada de sugar, &a #!ri eredi#ari, !m"!nen#e ale alimen#aCiei% : &a #!rii de mediu ( !ndiCiile de &amilie, de la gr?diniC? >i de la > !al?% .ani&es#?ri !m"!r#amen#ale !"!zan#e >i auzele de#erminan#e C!"iii u mani&es#?ri !m"!r#amen#ale !"!zan#e au di&i ul#?Ci An res"e #area regulil!r im"!r#an#e, in !m"araCie u ei de a eea>i $@rs#?, dar &?r? "r!bleme% .ani&es#?rile !"!zan#e >i de"resi$e sun# "@n? la un "un # "ar#e !m"!nen#? a unei dez$!l#?ri n!rmale, e+is#@nd anumi#e &aze An are a es#e mani&es#?ri sun# mai "regnan#e% Cara #eris#i ile #ulbur?rii !m"!r#amen#ale !"!ziCi!nale sun#) 1 Au rize ne!bi>nui#e >i "u#erni e de &urie sau se ener$eaz? re"ede !m"ara#i$ u !"ii de a eea>i $@rs#?, 2 Se ear#? des u adulCii , = 1re $en# se Am"!#ri$e>#e An m!d a #i$ regulil!r sau erinCel!r adulCil!r sau re&uz? s? le urmeze, : Gi agreseaz? "e eilalCi An m!d in#enCi!na#, H A#ribuie al#!ra $ina "en#ru gre>elile "r!"rii , I Sun# des iri#aCi sau se las? u>!r "r!$! aCi de eilalCi, E Sun# An m!d &re $en# g?l?gi!>i >i se ener$eaz? u>!r, 2 Sun# &re $en# r?u#? i!>i >i d!rni i de r?zbunare% Diagn!s#i area unei #ulbur?ri de #i" !"!ziCi!nal "!a#e &i realiza#? d!ar de un s"e ialis#% La &el a >i An mani&es#?ril!r hi"era #i$e, auzele !m"!r#amen#el!r !"!ziCi!nale sun# mul#i"le% Gn #im" e An azul mani&es#?ril!r de hi"era #i$i#a#e se a en#ueaz? r!lul &a #!ril!r bi!l!gi, An azul mani&es#?ril!r !"!ziCi!nale se subliniaz? r!lul &a #!ril!r "sih!s! iali% Gn relaCia u auzele mani&es#?ril!r de hi"era #i$i#a#e, er ul $i i!s al a es#!ra "!a#e s? a"ar? si An &amiliile !"iil!r u mani&es#?ri !"!ziCi!nale) "?rinCii si !"iii sun# sur"rin>i in#r(un er de !n#inue a$er#ismen#e, mus#r?ri, nemulCumiri, ign!rare re i"r! ?, in#enCi!na#?, ameninC?ri%

.!#i$ele are de#ermin? un as#&el de er $i i!s sun#) 1 Tr?s?#urile #em"eramen#ale ne&a$!rabile ale !"ilului, 2 .ani&es#?rile hi"era #i$e ale !"ilului, = 1aze ri#i e de dez$!l#are, : Pr!bleme &izi e >i "sihi e ale "?rinCil!r, H Pr!bleme An &amilie, I Pr!bleme An a&ara &amiliei% Da ? la un !"il se !bser$? !m"!r#amen#e agresi$e si !"!ziCi!nale e se mani&es#? "e ! "eri!ad? mai lung? de #im", se re !mand? e$aluarea de ?#re un s"e ialis# %4n ris mai ridi a# s"re ! e$!luCie ne&a$!rabil? Al au !"iii are se remar ? de #im"uriu "rin agresi$i#a#e, "re um >i !"iii are mani&es#? !m"!r#amen#e !"!ziCi!nale nu d!ar An &amilie, i >i An gr?diniC?,la > !al?,sau An #im"ul liber% Gn general la !"iii u !m"!r#amen#e !"!ziCi!nale >i agresi$e e$!luCia es#e "r!blema#i ? >i ne&a$!rabil?, da ? nu se i(au masuri An $ederea edu aCiei >i a reabili#?rii%

Adaptarea scolara

C!n e"#ul de ada"#are > !lar? Ada"#area > !lar? im"li ? a Ciunea de m!di&i are, de a*us#are, de #rans&!rmare a !"ilului "en#ru a de$eni "reg?#i# "en#ru > !al?, a"abil de a &a e &aC? erinCel!r ins#ru #i$e( edu a#i$e >i de a &i !m"a#ibil An a !rd u n!rmele >i regulile "re#inse An "r!grama > !lar? "en#ru d!b@ndirea u su es a r!lului >i s#a#u#ului de ele$% Gn sis#emul general al >#iinCel!r, ada"#area es#e !n e"u#? a una din#re "r!"rie#?Cile &undamen#ale ale !rganismului de a(>i m!di&i a ade $a# &un Ciile >i s#ru #urile !res"unz?#!r s himb?ril!r an#i#a#i$e >i ali#a#i$e ale mediului An !n*ur?#!r% Cu al#e u$in#e, ea re"rezin#? e+"resia ansamblului de a #i$i#?Ci "rin are ! "ers!an? A>i m!di&i ? !ndui#a "en#ru a se a !m!da !"#im mediului de#ermina#% De i, "resu"une "rezenCa a"a i#?Cii !mului de a &a e &aC?, de a r?s"unde &a$!rabil s!li i#?ril!r >i e+igenCel!r an#ura*ului, im"li @ndu(>i An a ela>i #im", >i erinCele indi$iduale% Gn !n e"Cia "iage#ian?, ada"#area desemneaz? "r! esul de e hilibrare An#re asimilare >i a !m!dare, in#er$eni# An adrul in#era Ciunii din#re !m >i reali#a#ea An !n*ur?#!are% Da ? #rans"unem a es# me anism la "ar#i ulari#?Cile a #i$i#?Cii ins#ru #i$e(edu a#i$e, "u#em a&irma ? ada"#area > !lar? e+"rim? ali#a#ea >i e&i ienCa realiz?rii !n !rdanCei relaCiei din#re "ers!nali#a#ea ele$ului >i erinCele > !lare% A eas#a den!#a, rezul#a#ul &a$!rabil al "r! esului de An$?C?m@n#, a #i$i#a#e are re lam? un e&!r# An $ederea realiz?rii An m!d in#egral a !bie #i$el!r edu aCiei, An&?"#uirea &iind re un!s u#? >i a"re ia#? a a#are de ?#re !le #i$i#a#e% Gn $ir#u#ea a es#!ra, ada"#area > !lar? "resu"une !m"a#ibili#a#ea e&!r#uril!r, a di&i ul#?Cil!r u a"a i#a#ea ele$ului, u "r!babili#a#ea subie #i$a a realiz?rii sar inil!r > !lare% C!n !rdanCa din#re erinCele !bie #i$el!r ins#ru #i$e >i r?s"unsul !m"!r#amen#ului ele$ului &aC? de ele re"rezin#? !ndiCia de baza a ada"#?rii% P!rnind de la !nsideren#ele enunCa#e a"re iem ada"#area > !lar? a &iind "r! esul de realizare a e hilibrului An#re "ers!nali#a#ea An e$!luCie a ele$ului "e "ar ursul &!rm?rii sale mul#ila#erale >i, e+igen#ele as enden#e ale an#ura*ului An !ndiCiile asimil?rii !nCinu#ului in&!rmaCi!nal, An !n&!rmi#a#e u "r!"riile dis"!nibili#?Ci >i a a !rd?rii la s himburile ali#a#i$e >i an#i#a#i$e ale ansamblului n!rmel!r >i $al!ril!r "r!"rii sis#emului de An$?Care% EsenCa ada"#?rii > !lare !ns#? An a*us#area in&!rma#i$(&!rma#i$a a "r! esului ins#ru #i$e( edu a#i$, "e de ! "ar#e, >i a ara #eris#i il!r >i #r?s?#uril!r de "ers!nali#a#e ale ele$ului "e de al#a "ar#e% Dar, es#e un!s u# ? "ers!nali#a#ea !"ilului se a&la An !n#inu? e$!luCie, in #im" e e+igen#ele > !lare >i ale "reg?#irii de s"e iali#a#e sun# din e in e mai mari% Da#!ri#? s himb?ril!r simul#ane, a#@# a !"ilului @# >i a mediului > !lar, "en#ru e$aluarea ada"#?rii > !lare #rebuie s? ra"!r#am "ar#i ulari#?Cile mediului > !lar la ! anumi#a e#a"? de dez$!l#are a !"ilului% Gn adrul a es#eia, me anismele de asimilare >i a !m!dare #rebuie sa &ie ele !res"unz?#!are "r!&ilului e$!lu#i$ >i dinami al a#i#udinil!r, a"#i#udinil!r >i #r?s?#uril!r m!#i$aCi!nal( ara #eriale ale ele$ului &aC? de mun ? An general >i &aC? de ea de ins#ruire >i &!rmare An s"e iali#a#ea aleas?, An m!d "ar#i ular% Din "un # de $edere al D'ada"#?rii s#ru #urii >i !rganiz?rii > !lare la ne$!ile !"iluluiD', N% Dub!ss!n $!rbe>#e des"re D'inada"#area > !liiD' la !"il, iar R% Oazz! ara#? ? a #i$i#a#ea > !lar? adi ? &!rmarea, es#e a eea are #rebuie a*us#a#? du"? "ar#i ulari#?Cile "sih!&izi!l!gi e ale !"ilului >i nu in$ers% De asemenea, ele$ul es#e a ela are #rebuie s? se ada"#eze > !lii, @nd de &a"# ar #rebui s? e+is#e "re! u"?ri nemi*l! i#e mai in#ense, a

erinCele > !lare s? &ie ada"#a#e, An mai mare m?sur?, nu numai "ar#i ulari#?Cil!r s!ma#!( "sih!s! iale, ni$elului >i &!rmei de An$?C?m@n#, $@rs#ei, i >i el!r indi$iduale% Preg?#irea !"ilului "en#ru gr?diniCa -> !al? Preg?#irea !"ilului "en#ru gr?diniC?-> !al? re"rezin#? ! &az? a e#a"ei an#e > !lare, are d!b@nde>#e ! !n!#aCie a"ar#e, mai mul# in "lanul $ieCii a&e #i$e% S himbarea mediului re"rezin#?, "en#ru !"ilul de #rei ani ( el are An e"e gr?diniCa >i "en#ru el de I-E ani, are in#r? dire # An > !ala "rimar?, un m!men# are Ai $a m!di&i a subs#anCial m!dul de $iaC?% A#@# "en#ru "?rinCi, @# >i "en#ru !"il, e$enimen#ul es#e "lin de semni&i aCii >i ere e&!r#uri de ada"#are de!sebi#e% Bi #!#u>i, a es# e$enimen# nu #rebuie dila#a# "rin a Ciuni >i ges#uri e+agera#e% Ideea de a An e"e un n!u i lu de a #i$i#?Ci, An#r(un adru di&eri#, An relaCii u al#e "rezenCe umane, reeaz? An#r(ade$?r ! s#are em!Ci!nal?, "e are unii "?rinCi ! An ?r ? An "lus u "r!"riile l!r em!Cii% Gns?, An &amiliile An are !"ilul a &!s# sis#ema#i s!li i#a# An *! uri >i a #i$i#?Ci !rganiza#e, e$enimen#ul ar #rebui s? &ie An#@m"ina# a unul &ires , are "r!$!a ? bu urie/CreCu El$ira, Pr!bleme ale ada"#?rii > !lare, 1FF3, " H30% Gn #e!ria sa des"re "ers!nali#a#e, M% .urrai &!l!se>#e #ermenul de #em? sau #ema#izare, sin!nim u el de m!n#a*% Din "ers"e #i$e "edag!gi e, #ema-m!n#a*ul de$ine !bie # edu aCi!nal, "en#ru realizarea ?ruia #rebuie &!l!si#e s#ra#egii de #i" &!rma#i$% 1ie are a Ciune a subie #ului, #rebuind s? &ie "r!ie #a#? as#&el An @# susCinerea energe#i ? ne esar?, s? se "r!du ? Puasi(in !n>#ien#, a a#i#udine la#en#?, e se im"une An !m"!r#amen#% Gn a es# sens, m!n#a*ul de$ine &inali#a#e edu aCi!nal? !ndiCie >i mi*l! a unui "r! es "edag!gi e&i ien#% 4nii "sih!l!gi/Na#adze Elia$a0 au d!$edi# e+"erimen#al, ? la anumi#e ni$ele de !m"le+i#a#e >i An anumi#e i"!s#aze, m!n#a*ul "ar#i i"? An abs!lu# #!a#e "r! esele >i a #i$i#?Cile "sihi e, An#ru @#, el se s#ru #ureaz? An hi" gl!bal An "ers!nali#a#e% .!n#a*ul de$ine ! &!rmaCiune de au#!(!rganizare, au#!regla* al sis#emului "sihi % As#&el se dedu e ? "reg?#irea !"ilului "en#ru ! n!u? e#a"? ada"#i$?, nu es#e ! a Ciune des&?>ura#? An#r(un #im" limi#a#, a se $enC? imedia# "remerg?#!are An$?C?m@n#ului "re> !lar sau elui "rimar% C!ndui#a !"ilului la An e"u#ul gr?diniCei sau a lasei I $a &i de&ini#? de "arame#rii Anregis#r?rii An #!a#a e#a"a an#e(> !lar? sau "re> !lar?, d!ar An "lan a&e #i$, subie #ul $a resimCi e&e #ele !n#a #ului u un n!u mediu de $iaC? >i "reg?#irea de ?#re "?rinCi a e$enimen#ului $a ?"?#a !n!#aCia s"e i&i ? An#@m"l?rii !ri ?rui e$enimen# ne mai An#@lni#% O a #i$i#a#e im"!r#an#? An !m"!nenCa "reg?#irii !"ilului "en#ru gr?diniCa-> !al?, !ns#? An e hi"area lui din "un # de $edere ma#erial% Gn "rimul r@nd, !bie #ele de Ambr? ?min#e, uni&!rma s"e i&i ? uni#?Cii res"e #i$e% Qinu#a $es#imen#ar? are ! in&luenC? "u#erni ? asu"ra edu aCiei m!rale >i nu numai% D'Es#e ! m!dali#a#e de a&irmare a "ers!nali#?Cii, ! relaCiei An#re !rdinea in#eri!ar? >i ea e+#eri!ar? a subie #ului, uni#a#ea din#re !nCinu# >i &!rm?D' /CreCu, El$ira, Pr!bleme ale ada"#?rii > !lare, 1FF3, " H30% De"rinderea unei "ers!ane de a ad!"#a Cinu#a $es#imen#ar? An &un Cie de Am"re*ur?ri, se &!rmeaz? din !"il?rie% Cu #im"ul se &!rmeaz? s#ilul, a n!#? e+#eri!ar? dis#in #i$? a "ers!nali#?Cii% A#@# la "re> !lari, @# >i la > !larii mi i, !bie #ele de Ambr? ?min#e >i ele ne esare "r! esului de An$?C?m@n# au $al!are de s#imuli mul#i&un Ci!nali% C!"ii mani&es#? ! #endinCa nes#?"@ni#? de a(>i e#ala An @n#area &aC? de uni&!rma > !lar? are mar heaz? n!ul

l!r s#a#u#% <hi!zdanul, manualele >i elelal#e re hizi#e le s#imuleaz? in#eresul "en#ru a #i$i#a#e% C!"ilul de I-E ani, are a &!s# edu a# An s"iri# "!zi#i$ de adeziune la ! n!ua &!rm? de $iaC?, $ine u "l? ere la > !al? >i se "reg?#e>#e, An "lan subie #i$, a "en#ru ! ?l?#!rie mul# d!ri#?% C!m"!nen#a a&e #i$ (m!#i$aCi!nal?, a s#are la#en#a a m!n#a*ului, de$ine a u#? An des&?>urarea e$enimen#el!r are Ans!Ces des hiderea anului > !lar% Es#e a+ul An *urul ?ruia gra$i#eaz? #!a#e me anismele ada"#i$e% Ne esi#a#ea de a s#abili leg?#ur? An#re Eul bi!"sihi "ers!nal >i D' eilalCiD', in lusi$ elemen#ele ambianCei, di&eri#e de imaginile mediului de "r!$enienC?, Ai "une !"ilului la An er are #!a#e &!rCele% Tranzi#ul de la un s#adiu la al#ul de#ermin? res#ru #ur?ri >i rea>ez?ri de elemen#e e "r!$!a ? sal#ul s"re ! n!u? ali#a#e, "rin redis#ribuirea energe#i ? a An#regului !rganism% Pen#ru > !larul An e"?#!r, #!#ul es#e n!u, ne!bi>nui# >i el An ear ? s? e$alueze e i se "!#ri$e>#e % As#&el, "reg?#irea !"ilului "en#ru gr?diniCa -> !al? nu re"rezin#? ! e#a"a D' u eri#?D' An asal#% Se im"une ! dis#ribuire e>al!na#? a &!rCel!r >i !nsumului de energie >i un e+er iCiu "r!gresi$ a me anismel!r ada"#a#i$e % 1a #!ri &a$!rizanCi ai ada"#?rii > !lare Analiza !n e"Ciil!r re&eri#!are la ada"#area > !lar? a ele$il!r ne "ermi#e s? !nsideram ? a eas#a de"inde de in#era Ciunea "ermanen#? a &a #!ril!r in#erni >i a el!r e+#erni% 1a #!rii in#erni ai ada"#?rii > !lare !"#imale de"ind An "rimul r@nd de "ers!nali#a#ea ele$ului, ei &iind !ndiCii subie #i$e, "e @nd ei e+#erni sun# a"re iaCi a &iind !ndiCii !bie #i$e An#ru @# sun# inde"endenCi de !"il% Gn !n#e+#ul !ndiCiil!r subie #i$e &a #!rii de#erminanCi ai ada"#?ri > !lare sun# !nsideraCi ei bi!l!gi i /re"rezen#aCi u "ri!ri#a#e "rin s#area de s?n?#a#e 0 >i ei "sih!l!gi i% Reu>i#a > !lar? es#e e$iden# in&luenCa#? de ni$elul dez$!l#?rii in#ele #uale% De &a"#, realizarea !bie #i$el!r a #i$i#?Cii > !lare "resu"une ! dez$!l#are n!rmal? a in#eligenCei !"ilului, An s"e ial a &!rmei sale s"e i&i e, un!s u#? sub denumirea de in#eligenC? > !lar? are e+"rim? gradul de ada"#are a ele$il!r la a #i$i#?Cile de #i" > !lar/Rul sar T%, 1F2E0% Se s"une ? es#e ada"#a# erinCel!r > !lare a el ele$ are !bCine "er&!rmanCe s !n#a#e, a&la#e An !n !rdanC? u ni$elul in#eligenCei sale% In#eligenCa desemneaz? ansamblul !rganiza#!ri al s#ru #uril!r !gni#i$e e "!# &i e+#eri!riza#e "rin "er&!rmanCe e$alua#i$e% Gn#ru @# ada"#area > !lar? se mani&es#? An "r! esul de An$?C?m@n#, are es#e &!rma &undamen#al? de a #i$i#a#e "en#ru "re> !lari, ea "resu"une im"li area "rim!rdiala a An#regii s#ru #uri "sihi e a !"ilului% A eas#a in#egreaz? "er e"Ciile, re"rezen#?rile, mem!ria, g@ndirea, limba*ul, a#enCia >i imaginaCia sub a Ciunea dinamiza#!are a m!#i$aCiei >i u "ar#i i"area $!inCei, &iind media#e de ara #er, #em"eramen# >i a&e #i$i#a#e, a "rin i"ale #r?s?#uri d!minan#e ale "ers!nali#?Cii% Prin urmare ada"#area es#e An &un Cie de in#eligenC?, de!are e a eas#a !ns#? An a"a i#a#ea de a un!a>#e >i AnCelege re"ede >i bine, de a an#i i"a e$enimen#ele >i de a e$alua !nse inCele a es#!ra, iar ine se !m"!r#? as#&el se >i ada"#eaz? u>!r si#uaCiil!r% Gn sensul el!r de mai sus in#eligenCa es#e !nsidera#? a ! ada"#are ra"ida >i e&i a e la erinCele mediului An #rans&!rmare >i ale !ndiCiil!r s! i!(e !n!mi e% Cu #!a#e ? in#eligenCa deCine un r!l h!#?r@#!r An "r! esul de ada"#are > !lar?, An ul#imul #im" se semnaleaz? #!# mai &re $en# "!nderea im"!r#an#? a "ar#i ulari#?Cil!r n!n(in#ele #uale%

4n r!l im"!r#an# An ada"#area !"iil!r "re> !lari es#e dial!gul% N% Piage# subliniaz? im"!r#anCa &!rmei dial!ga#e a limba*ului, !"in@nd ? D'!"eraCiile in#er(indi$iduale, "r!"rii !!"er?rii >i !"eraCiile in#ra(indi$iduale s"e i&i e !!rd!n?rii a Ciunil!r, sun# !m"lemen#areD'% Da#? &iind uni#a#ea g@ndire(limba*, ni$elul uneia din#re ele d!u? s#ru #uri es#e a#ins da#!ri#? eleilal#e% V!rbirea dial!ga#? Al "laseaz? "e !"il An in#eri!rul gru"ului >i "rin a eas#? si#uaCie de An$?Care, ea d!b@nde>#e ! Ansemna#? $al!are m!dela#!are% C!"ilul de =-I ani es#e a"abil s? g@ndeas ? anumi#e reguli ale *! ului, !ri ale al#ei a #i$i#?Ci des&?>ura#? An !mun "e are An ear ? s? le im"un? "ar#eneril!r, dar s? ia An seama >i "e ele ale a es#!ra% A es# s himb !n#inuu de mesa*e es#e un e+er iCiu e&i ien# "en#ru &!rmarea a"a i#?Cii de !muni are% .e anismele $!rbirii sun# a #i$a#e, a"a i#a#ea de !rien#are al#erna#i$? a a#enCiei d!b@nde>#e n!i dimensiuni% C!"ilul a&l@ndu(se "rins An gru" es#e !ns#r@ns de ne$!ia de ai urm?ri "e in#erl! u#!ri% Trebuie sublinia#? >i im"!r#anCa "e are ! "rezin#? $!rbirea dial!ga#?, "en#ru re>#erea $!lumului le+i al% V! abularul !"ilului de = ani Ansumeaz? An#re minimum :33 de u$in#e >i ma+imum de 1333 de u$in#e% T!#u>i a es#e i&re nu #rebuie lua#e a &a #!r !mun% Ele $ariaz? An &un Cie de ali#a#ea sursel!r >i mi*l!a el!r din mediul An are s(a dez$!l#a# !"ilul% C!"ii "r!$eniCi din &amilii u ni$el ul#ural ridi a#, la are se ad?uga mi*l!a e #ehni e "rezin#? un $!lum u"rins in#re 1233 >i 1:33 de u$in#e u#iliza#e An limba*ul a #i$ @# >i An limba*ul "asi$% O al#a a#eg!rie es#e &!rma#? din !"ii res uCi "rin#re "ers!ane adul#e, u ni$el ul#ural &!ar#e s ?zu# >i s#andard e !n!mi , de asemenea, al ?r!r $! abular nu de"?>e>#e =:3(=H3 de u$in#e% Gn !rdine des res ?#!are, se Ans riu !"ii l?saCi singuri An as?, &?r? su"ra$eghere >i &?r? surse ,,$!rbi#!are' sau al#e mi*l!a e imagis#i e /re$is#e, ?rCi0 !ri *u ?rii An an#i#a#e su&i ien#?% CarenCele e+is#en#e la ni$elul limba*ului, au indus a elea>i e&e #e >i la ni$elul el!rlal#e s#ru #uri !gni#i$e% Di&erenCe de $!lum le+i al >i ali#a#ea !muni aCi!nal? s(au Anregis#ra#, de asemenea, An#re !"ii are au &re $en#a# gr?diniCa >i ei are nu au "ar urs a eas#? #rea"#? de edu aCie% Chiar >i la !"ii are au &re $en#a# un singur an de An$?C?m@n# "re> !lar s(a "u#u# !ns#a#a un ni$el su"eri!r An !m"araCie u ei are nu au a$u# a es la gr?diniC?% .ulCi "?rinCi li"siCi de mi*l!a e ma#eriale, dar !n>#ienCi de !n#ribuCia An$?C?m@n#ului "re> !lar, A>i Ans riu !"ii hiar >i numai "en#ru un singur an, de An$?C?m@n# de !bi ei, anul "remerg?#!r > !lii "rimare% Gn !ndiCiile An are, mediile an#e "re> !lare -> !lare sun# a#@# de di&eri#e a "!#enCial "edag!gi , sun#em Andre"#?CiCi s? a en#uam r!lul indis"u#abil, "e are Al *!a a An$?C?m@n#ul "re> !lar An dez$!l#area a"a i#?Cil!r >i !ndui#el!r ada"#i$e >i de in#egrare An $iaCa > !lar?% A+ul "rin i"al, An *urul ?ruia gra$i#eaz? "r! esele ada"#a#i$e es#e m!#i$aCia, ale ?rei elemen#e !ns#i#u#i$e se di$ersi&i ?, se nuanCeaz?, An "r! esul umaniz?rii% Des hiderea sis#emului bi!"sihi s"re mediul e+#eri!r, m?re>#e "r!gresi$ a"a i#a#ea de asimilare a m!delel!r s! i!( ul#urale, a"r!"iindu(l "e !"il, u &ie are s#adiu, de indi a#!ri s"e i&i i ni$elului de ma#urizare bi!l!gi ? >i "sihi ? ai s#adiului a #ual, ale ?rui !nCinu# >i &!rme !m"!r#amen#ale sun# "remise "en#ru urm?#!arele s#adii% Iden#i#a#ea "sihi ? a "re> !larului de H(I ani Al de&ine>#e a &iind a"# "en#ru asimilarea s#a#u#ului de ele$% Gn ul#imule de enii, An$?C?m@n#ul "re> !lar >i(a d!$edi# e&i ienCa, s#r?duindu(se s?(l D'e hi"ezeD' "e !"il, @# mai ade $a#, "en#ru a(>i !n#inua drumul

?#re > !ala "rimar?, &?r? a s? resim#? D'An?lCimeaD' "ragului des"?rCi#!r An#re gr?diniCa >i lasa I(a% .ediul &amilial urban "!ar#? am"ren#a e$!luCiei #ehni e, me anizarea >i r!b!#izarea Al s!li i#a "e !"il mai in#ens, &a"# are !n#ribuie la dez$!l#area in#eresel!r >i a in#eligenCei% .ulCi "?rinCi ne(au rela#a# des"re anumi#e a #i$i#?Ci ale !"iil!r An are &a #!rul in#eligenCa es#e &!ar#e "u#erni % Nu mai es#e ! n!u#a#e "en#ru nimeni &a"#ul ? mass ( media e+er i#? ! in&luenC? "u#erni ? asu"ra "sihi ului !"ilului% Can#i#a#ea de in&!rmaCii re e"#a#? de !"il "e mul#i"le anale es#e masi$?, m!#i$ are i(a de#ermina# hiar >i "e "sih!l!gi >i "edag!gi s? u#ilizeze sin#agma D'b!mbardamen# de in&!rmaCiiD'% Indi a#!ri ai ada"#?rii > !lare Ada"#area > !lar? "resu"une !"erarea u ! serie de indi a#!ri are !ns#i#uie sis#emul de re&erinC? a ni$elului de realizare a in#era Ciunii din#re "ers!nali#a#ea ele$ului >i ansamblul !ndiCiil!r de des&?>urare a "r! esului ins#ru #i$ ( edu a#i$, din "ers"e #i$a e&e #ului in&!rma#i$ ( &!rma#i$ e+er i#a#% C!nCinu#ul An$?C?m@n#ului, !n re#iza# An "lanurile de An$?C?m@n#, An "r!gramele > !lare >i An manuale re"rezin#? unul din#re sis#emele esenCiale de re&erinC? ale ada"#?rii >i An !nse inC? unul din#re "rin i"alii s?i indi a#!ri% A eas#a se re&er? la ansamblul un!>#inCel!r "e are !"ilul #rebuie s? >i le Ansu>eas ? din "rin i"alele d!menii ale >#iinCel!r !n#em"!rane, ale li#era#urii, ar#ei >i #ehni ii a #uale, "re um >i la "ri e"erile >i de"rinderile de s#udiu% Ca im"era#i$e ale An$?C?m@n#ului a es#ea desemneaz? An &!nd s !"ul edu aCiei, adi ? &inali#a#ea a Ciunii edu a#i$e >i de#ermin? !bie #i$ele edu a#i$e generale >i "r!"rii &ie ?rei dis i"line > !lare, "rin are se !n re#izeaz? idealul edu aCiei, eea e es#e d!ri# >i "!sibil de realiza# sub as"e #ul &!rm?rii s! ial ( m!rale in#ele #uale, &izi e >i es#e#i e% Gn realizarea !bie #i$el!r "r!"use An "r! esul ins#ru #i$ edu a#i$, ele$ul #rebuie s? se !n&!rmeze erinCel!r, sar inil!r An$?C?m@n#ului, s?(>i Ansu>eas ? u ma+imum de e&i ienC? uan#umul de in&!rmaCii "re$?zu#e >i s?(>i &!rmeze de"rinderile >i "ri e"erile ne esare% T!a#e a es#ea se realizeaz? "rin An$?Care ( a #i$i#?Ci u are !"ilul se de"rinde #re"#a# /C!asan Aurelia, Vasiles u An#!n, Ada"#area > !lar? , 1F22, " 1: (1H0% Ada"#area > !lar? nu "!a#e &i !n e"u#? &?r? analiza indi a#!ril!r relaCi!nali% A e>#ia se re&er? la "re&erinCele "e are un anumi# ele$ le mani&es#? &aC? de eilalCi !legi >i ale a es#!ra &aC? de el% A es#e relaCii in#er"ers!nale se s#abiles An#re ele$i u ! azia "ar#i i"?rii l!r la a #i$i#?Ci ins#ru #i$ ( edu a#i$e% L! ul "e are res"e #i$ul ele$ Al ! u"? An sis#emul a es#!r relaCii ne indi ? s#a#u#ul s?u, "res#igiul s?u An gru" are rezul#? din !m"!r#amen#ul el!rlalCi &aC? de el% Gn !ndiCiile e+is#enCei unei a#m!s&ere &a$!rabile !!"er?rii, de#ermina#? de relaCii "re&erenCiale, are sun# m!#i$a#e mul#ila#eral >i $aria#, An e"@nd u ele mai sim"le &!rme de mani&es#are a&e #i$?, a sim"a#ia, "@n? la ele ale un!a>#erii "r!&unde, randamen#ul a #i$i#?Cii re>#e% Gn !ndiCiile unei a#m!s&ere "rielni e !"ilul A>i des&?>!ar? a #i$i#a#ea la ni$elul ma+im al "!sibili#?Cil!r sale% Gn si#uaCii !n#rare !"ilul se !m"le+eaz?, se erme#izeaz? >i mai "r!&und An er ul $i i!s al inada"#?rii la $iaCa gru"ului, la a #i$i#a#ea > !lar% Indi a#!ri ai dezada"#?rii

E&!r#ul s"!ri# la are es#e su"us !"ilul "en#ru a se ada"#a sar inil!r > !lare, An !ndiCiile a #uale de "u#erni ? as ensiune s! i!( ul#ural >i de e+"l!zie in&!rmaCi!nal?, "!#enCeaz? di$ersi&i area ne !n#eni#? a di&i ul#?Cil!r de ada"#are a ele$il!r la erinCele "r! esului ins#ru #i$(edu a#i$e% Di&i ul#?Cile de ada"#are > !lar? "!# &i e&e #ul in a"a i#?Cii #em"!rare a indi$idului de a &a e &aC? e+igen#el!r ins#ru #i$e(edu a#i$e ale "r! esului de An$?C?m@n# sau !nse inCa unui "r! es "relungi# u a es#ea% Gn#re in#egrarea #!#ala >i inada"#area ea mai anarhi a e+is#a ! serie de s#?ri in#ermediare are a"arCin unei a#eg!rii di&eri#e de di&i ul#?Ci% Delimi#area ne#a a &!rmel!r de mani&es#are a di&i ul#?Cil!r > !lare es#e di&i il de realiza# An#ru a# sim"#!ma#!l!gia l!r es#e e+#rem de $aria#a >i s#ru #ura#? An#r(! gam? larg? de mani&es#?ri deza #i$e% Gn adrul a eleia>i &!rme "!# a"?rea de la ele mai sim"le mani&es#?ri "@n? la ele !m"le+e, e+is#@nd "!sibili#a#ea a la a ela>i !"il s? &ie "rezen#e &!rme umula#e de di&i ul#a#e) a0Debili#a#ea min#al? Se e$idenCiaz? a ea mai "regnan#? di&i ul#a#e de ada"#are > !lar?, are a"are a ! e+"resie a in a"a i#?Cii !"ilului de a &a e &aC? erinCel!r An$?C?m@n#ului de mas?% Debili#a#ea min#al?, An "!&ida di$ersi#?Cii sale e#i!l!gi e, "rezin#? @#e$a sim"#!me, #r?s?#uri "sihi e !mune% Din#re a es#ea, ea mai im"!r#an#a es#e An#@rzierea, re#ardarea gl!bal? a &un Ciil!r in#ele #uale, are genereaz? la r@ndul ei ! e&i ienCa min#al? mai s ?zu#?% As#&el sub as"e #ul s#ru #uril!r !gni#i$e, la !"ilul debil min#al se !ns#a#? ! &i+are ire$ersibila la un anumi# s#adiu al dez$!l#?rii% Limi#a su"eri!ar? a in#eligenCei, a#ins? de debilul min#al es#e a eea a s#ru #urii !"eraCiil!r !n re#e, "e are nu ! "!a#e de"?>i% C!"ilul debil min#al "are s? realizeze !nser$area subs#anCei >i a greu#?Cii, dar nu >i "e a eea a $!lumului% Prin urmare, g@ndirea debilului min#al nu a#inge s#adiul !"eraCiil!r &!rmale, la are n!rmalii a*ung la $@rs#a de 1:(1I ani% Debilii min#ali sun# a"abili de raCi!namen#e l!gi e !"era#!rii, dar sun# in a"abili de g@ndire i"!#e#i !( dedu #i$a, eea e &a e a ei s? nu "!a#? !!rd!na *ude ?Cile enunCa#e $erbal An $ederea rez!l$?rii de "r!bleme abs#ra #e% Ins#ruirea >i edu area debilil!r min#ali se &a e An > !li s"e iale% De a eea ei #rebuie su"u>i unei !rien#?ri > !lare ade $a#e% De>i "r!blema de"is#?rii >i edu ?rii a es#!r !"ii es#e am"lu dezb?#u#a An li#era#ura de s"e iali#a#e, es#e insu&i ien# s!luCi!na#? An "ra #i ?% La $@rs#a "re> !lar?, An diagn!s#i area debili#?Cii min#ale "!# a"?rea unele rezer$e, "r!babil >i a urmare a rela#i$ei $alidi#?Ci a diagn!s#i ului An#r(! "ers"e #i$? mai Ande"?r#a#?% Gn#re H >i E ani es#e di&i il? s#abilirea limi#el!r din#re ima#uri#a#ea > !lar?, de&i ienCa min#al? >i n!rmali#a#e% Ele$ii n!rmali dez$!l#aCi >i ei u in#ele # de limi#? sun# > !larizaCi An An$?C?m@n#ul de ul#ur? general?% Cei u diagn!s#i de debili#a#e min#al? sun# AndrumaCi s"re An$?C?m@n#ul s"e ial% Adesea din auza D'rezis#enCei &amilieiD', unii debili min#al nu &re $en#eaz? > !ala a*u#?#!are% Ori menCinerea l!r An > !ala de masa Ai su"ras!li i#? >i s#reseaz?, An hiz@ndu(i as#&el An er ul $i i!s al di&i ul#?Cil!r > !lare% b0 In#ele #ul de limi#? C!"ii u in#ele # laminar sun# a eia are se ada"#eaz? d!ar la limi#a in&eri!ar? a erinCel!r a #i$i#?Cii > !lare, m!#i$ "en#ru are sun# numiCi >i !"ii u in#eligenC? > !lar? de limi#?% Chiar An "!&ida un!r "ar#i ulari#?Ci a&e #i$(m!#i$aCi!nale >i $!liCi!nale "!zi#i$e, ei nu "!# rez!l$a sar inile > !lare de @# "@n? la un anumi# ni$el de !m"le+i#a#e >i abs#ra #izare% Prin urmare, in#eligen#a > !lar? de limi#a e+"rima a el grad de a #i$i#a#e in#ele #ual? are "ermi#e ele$ului s? &a ? &aC? la limi#a, dar al?#uri de marea masa de !"ii, sar inile

> !lare, An !ndiCii !"#ime de m!#i$aCie, a#i#udinea "erse$eren#? >i de !rganizare a le Ciei, de me#!de >i erinCe% La $@rs#a > !lar?, !"ii u in#eligen#a la limi#? "rezin#? ! sim"#!ma#!l!gie mai s"e i&i ?, &iind mai u>!r de delimi#a# de debili#a#ea min#ala, u are "rezin#? unele "ar#i ulari#?Ci !mune% S"re de!sebire de debilii min#ali are, da#!ri#? "!#enCiali#?Cii l!r min#ale handi a"a#e, nu sun# a"abili An !n#!geneza l!r s? de"?>eas ? s#adiul !"era#!r !n re# al in#eligenCei(ele$ii u in#ele # de limi#?, ara #erizaCi "rin ra&inamen#e "r!gresi$e, a*ung, de !bi ei(An urma Anl?#ur?rii &a #!ril!r indi$iduali/a&e #i$i0 sau in#erindi$iduali/"sih! ( s! iali0, inhibi#i$i ai dez$!l#?rii g@ndirii(la s#adiul !"era#!r &!rmal al dez$!l#?rii in#eligenCei% T!Ci "rezin#? An s himb, in#eligenC? general? slab dez$!l#a#? >i &lu #uaCii An "er&!rmanCele "r!gresi$e% A e>#i !"ii An#@m"in? di&i ul#?Ci An realizarea a #i$i#?Cil!r de analiz? >i sin#ez?, !m"araCie >i abs#ra #izare, lasi&i are u !nCinu# seman#i >i simb!li % La ni$elul $erbal(abs#ra # al a #i$i#?Cii, !"eraCiile min#ale ale a es#!r ele$i de$in im"re ise, nesigure >i iner#e% Li"sa de s#?"@nire, de au#! !n#r!l, au#!reglarea nesigur? >i insu&i ienCa, sun# #r?s?#uri are ara #erizeaz? ele$i u in#eligenC? de limi#? % Ele$ii u in#ele # liminar "rezin#? rea Cii de !"!ziCie, a#i#udine nega#i$a &aC? de a #i$i#a#ea > !lara% Gn eea e "ri$e>#e a#i#udinea a es#!r ele$ii &aC? de sar ina in#ele #ual?, iniCial ei se an#reneaz? mai greu % 1!rme de mani&es#are a #ulbur?ril!r de !m"!r#amen# Tulbur?rile ins#rumen#ale D'Sub a eas#a denumire, a#ribui#a de A% Calm in 1FI=, $!m des rie di&i ul#?Cile de An$?Care a s risului, i#i#ului >i al ului, !nsidera#e a ins#rumen#e ul#urale esenCiale de Ansu>ire a un!>#inCel!r >i !muni are a ideil!r, de!sebi# de indis"ensabile An "r! esul ada"#?rii'/CreCu , El$ira, Pr!bleme ale ada"#?rii > !lare,1FF30% E+#eri!rizarea #ulbur?ril!r ins#rumen#ale, numi#e >i di&i ul#?Ci > !lare ele #i$e, "rezen#e de*a Anain#e de > !larizare, dar a ?r!r "!ndere "red!min? An#re E >i 11 ani, se mani&es#? "rin disle+ie, disgra&ie, dis!r#!gra&ie, dis al ulie, iar An azuri mai gra$e "rin a&azie, ale+ie, agra&ie, a al ulie% Disle+ia !ns#? An "ersis#enCa Andelunga#a a un!r di&i ul#?Ci An &!rmarea >i !ns!lidarea de"rinderi de i#ire !re #?% Se !ns#a#? ? un !"il es#e disle+i da a are auzul, $?zul >i in#ele #ul n!rmal dar A>i Ansu>e>#e di&i il #ehni a i#i#ului % De ele mai mul#e !ri a es#e di&i ul#?Ci se da#!reaz? unei slabe !!rd!n?ri a "r! esel!r senz!riale, m!#ri e >i in#ele #uale im"li a#e An a #ul i#irii, "re um >i insu&i ien#ei sin r!niz?ri a s#imulil!r e+#erni u !nCinu#urile idea#i$e re&eri#!are la u$in#ele "er e"u#e >i i#i#e % D'Disle+ia es#e lega#a de ! #ulburare "ar#i ulara !rganiz?rii s"aCiale) s#re&!simb!liaD' /S%Or#! P%Teile0% A eas#? "er#urbare &undamen#al? An An$?Carea le #urii s(ar da#!ra unui de&i i# de d!minanC? la#eral? !n#raria#?, are reeaz? un !n&li # An#re ele d!u? emis&ere% Disle+i ii sun# u>!r re"eraCi &iind ? ei i#es "e li#ere sau silabi , u ezi#?ri An se"ararea gru"uril!r de u$in#e, An #im" e !legii l!r realizeaz? ursi$ >i !n>#ien# a es# a #% GnCelegerea !nCinu#ului seman#i al #e+#ului "ar urs es#e de$al!riza#a la disle+i i >i din auz? ? ei &a !misiuni, in$ersiuni sau ad?ug?ri de sune#e, sau silabe, An#ru @# nu >i(au !ns!lida# de"rinderea de i#ire in#eligibila >i !n>#ien#a, ei realizeaz? di&i il Am"?rCirea An &ragmen#e l!gi e >i e+#ragerea ideil!r "rin i"ale, de>i in#ele #ul l!r es#e n!rmal dez$!l#a#%

4nii "rezin#? inhibiCie $erbal?, "e @nd alCii $!rbes An#r(un &lu+ abunden# de u$in#e, "!a#e #! mai "en#ru a(>i mani&es#a de&i ienCa% Disle+ia Al dem!ralizeaz? "e ele$% A es#a "!a#e de$eni "asi$, inhiba#, #im!ra#, >i des ura*a# sau, dim"!#ri$?, agresi$, $i!len#% Nu de "uCine !ri a e>#i ele$i sun# e#i he#aCi lene>i, hiulangii sau hiar re#ardaCi % Gn azul unei disle+ii u>!are a eas#a "!a#e s? nu !ns#i#uie ! "iedi ? An alea realiz?rii "ers!nale, mai ales da ? nu se as! iaz? u disgra&ia >i dis!r#!gra&ia% T!#u>i, n!i am !bser$a# ? ma*!ri#a#ea ele$il!r u inabili#a#e !ns#an#? de &!rmare a de"rinderii de i#ire au di&i ul#?Ci >i An Ansu>irea sis#emului grama#i al al limbii >i !r#!gra&iei, An unele "ubli aCii, am An#@lni# &!l!sirea An sens dubla# >i a n!Ciunii de l!gas#enie% Di&i ul#a#ea An#@m"ina#? de ele$ii din "rimele lase An "r! esul de !ns!lidare >i au#!ma#izare a s rierii es#e denumi#? disgra&ie sau agra&as#enie% Gn$?Carea s rierii es#e An relaCie u ni$elul dez$!l#?rii m!#ri i#?Cii &ine a m@inil!r >i "er e"Ciei di&erenCierii gra&emel!r% Redu erea a"a i#?Cii de dis riminare "er e"#i$?, de re"rezen#are >i de !rien#are s"aCial? a >i li"sa de "re izie a engramel!r $izuale, la are se al?#ur? une!ri >i ! mem!rie $izual? slab?, de#ermin? di&i ul#?Ci de s riere !re #?% Dis al ulia es#e ! #ulburare de inabili#a#e s"e i&i ? &!rm?rii de"rinderil!r elemen#are de al ul An#r(! &az? elemen#ar? de ins#ruire a ele$il!r% Ea "!a#e s? a"ar? inde"enden# sau Am"reun? u elelal#e di&i ul#?Ci enunCa#e, An s#ru #ura ?r!ra se in lud simb!luri ling$is#i e% Di&i ul#?Cile ele mai &re $en#e ale !"iil!r u dis al ulie !ns#au An &a"#ul a ei nu AnCeleg semni&i aCia numerel!r, nu "!# des"rinde din da#ele "r!blemei relaCiile din#re a es#ea, i sun# !rien#aCi An m!d "red!minan# numai s"re $al!rile numeri e, m!#i$ "en#ru are sur"rinderea alg!ri#mil!r are s#au la baza rez!l$?rii "r!blemel!r ari#me#i e nu are l! % Ele$ii slabi la ma#ema#i ? se ara #erizeaz?, de !bi ei, "rin dez$!l#area insu&i ien#? a !m"!nen#el!r $erbal l!gi e ale a #i$i#?Cii in#ele #uale% Ni$elul su"eri!r al a es#!r !m"!nen#e, u #!a#e ? re"rezin#? ! !ndiCie ne esara An "r! esul rez!l$?rii "r!blemel!r, nu de#ermin? !bliga#!riu a"#i#udinea "en#ru ma#ema#i ?% Gn s himb, ni$elul s ?zu# al dez$!l#?rii !m"!nen#el!r !n e"#ului (l!gi ale g@ndirii indi ? ! in a"a i#a#e rela#i$? "en#ru ma#ema#i ?% Se "are ? leg?#ura e+is#en#? An#re limba* >i !"eraCiile l!gi !( ari#me#i e de"ind de &a ili#a#ea u are limba*ul "!a#e &i u#iliza# a semni&i an# al !"eraCiil!r ma#ema#i e >i l!gi e% Gn#r(! anumi#? m?sur?, limba*ul "!a#e su"lini an!maliile re"rezen#?ril!r &igura#i$e% A eas#a es#e "!sibil da ? ni$elul de u#ilizare a limba*ului i se !n&er? r!lul de su"!r# "ri$ilegia# al !"eraCiil!r in#ele #uale% Gn $ederea asigur?rii unei bune ada"#?ri > !lare, An ? Anain#e de in#rarea !"ilului An lasa An#@i, #rebuie analiza# da ? >i An e m?sur? el es#e "reg?#i# "en#ru Ansu>irea s ris( i#i#ului >i a al ulului% A$@nd An $edere im"!r#anCa "e are ! are a es# as"e # a"are de la sine *us#i&i area ? An adrul e+amenului s#?rii de s?n?#a#e a !"iil!r s? &ie in lus? >i e+aminarea eur! ( m!#ri i#?Cii in s !"ul de"is#?rii azuril!r e "rezin#? #ulbur?ri ins#rumen#ale% Di&i ul#?Cile ins#rumen#ale se "!# "rezen#a >i sub &!rma de mu#ism e&e #i$, are !ns#i#uie a#eg!ria de !"ii #? uCi &aC? de marea ma*!ri#a#e a "ers!anel!r, ei An#reCin relaCii de !muni are u un num?r res#r@ns de "ers!ane, el mai adesea numai u membrii &amiliei% A&azia, agra&ia, a al ulia sun# #ulbur?ri ins#rumen#ale u &re $enCa des#ul de redus?% Ele !ns#au An "ierderea a"? i#aCii de a $!rbi, s rie sau al ula% Pierderea s"aCial? sau #!#al? a limba*ului es#e numi#a a&azie% Gn &!rmele de a&azie

senz!rial? es#e de&i i#ar? a"a i#a#ea de AnCelegere a u$in#el!r, s"re de!sebire de ea m!#!rie An are sun# "rezen#e #ulbur?rile e+"resi$e% E+is#? >i a&azie senz!rial(m!#!rie% Traumele rani! ( erebrale, leziunile ne!"lazi e sau in&lama#!rii sun# "rin i"alele auze are "!# de#ermina di$ersele &!rme de a&azie% Pr!gn!s#i ul es#e u a#@# mai &a$!rabil u @# "!# &i mai u>!r Anl?#ura#e auzele genera#!are, mai ales da a a in#er$eni# la ! $@rs#a mai mi ?% Gn general, la !"ii se Anl?#ur? de&ini#i$% Res#abilirea se &a e u a#@# mai greu u @# "ers!ana es#e mai An $@rs#?% A&azia #rebuie di&erenCia#? de alalie, are !ns#? An im"!sibili#a#ea unei "ers!ane de a $!rbi, de>i are auzul n!rmal% Agra&ia es#e in a"a i#a#ea de a !muni a An s ris u #!a#e ? in#ele #ul >i m!#ri i#a#ea sun# n!rmal dez$!l#a#e% A al ulia de#ermina#? de "rezenCa unei leziuni la in#erse Cia l!bului #em"!ral u el ! i"i#al es#e #ulburarea are !ns#? An im"!sibili#a#ea de a AnCelege semni&i aCia di$ersel!r simb!luri >i de a e&e #ua al ulele s rise sau min#ale elemen#are u ele "a#ru !"eraCii ari#me#i e &undamen#ale% De ele mai mul#e !ri se as! iaz? u disle+ia >i disgra&ia i&rel!r >i numerel!r% Ins#abili#a#ea "sih! ( m!#ri ? A eas#? &!rm? !nsidera#? in !n#es#abil ea mai a"aren#? mani&es#are a di&i ul#?Cil!r > !lare e+"li ? une!ri in a"a i#a#ea ele$ului de a(>i &i+a a#enCia, de a(>i !!rd!na g@ndirea >i mi> ?rile An $ederea realiz?rii unui s !" "re is, eea e submineaz? #!#!da#? ada"#area sa ade $a#a An gru"ul lasei% Gn general, ins#abili#a#ea "sihi ? nu es#e as! ia#a An m!d ne esar u ea m!#ri ? sau An a ela>i #im" "sihi ? >i m!#ri ?% .i> ?rile inade $a#e si#uaCiei sun# e+agera#e a#@# a num?r, am"li#udine @# >i a &re $enC?% Ele se a en#ueaz? An si#uaCii !n&li #uale la are es#e su"us !"ilul An e&!r#ul de a se ada"#a erinCel!r% C!"ilul ins#abil "!a#e a$ea un ni$el in#ele #ual n!rmal, ne# su"eri!r $al!ril!r medii% De &a"# remar abila "las#i i#a#e in#ele #ual?, ra"idi#a#ea !"eraCiil!r min#ale, genereaz? un de ala* &aC? de ni$elul mediu al lasei% A es# de ala* de lan>eaz?, la r@ndul lui, dezin#eresul, dis"ersarea a#enCiei, diri*area adesea in$!lun#ar? s"re al#e "re! u"?ri de @# ele > !lare s"e i&i e !legil!r% A>adar, ele$ii u in#eligenC? bun? "!# "rezen#a !ndui#e nein#eligen#e, neada"#a#e si#uaCiei > !lare, da#!ri#? un!r "ar#i ulari#?Ci ale "ers!nali#?Cii l!r% C!"ilul ins#abil An las? es#e #urbulen#, "er#urba An#regul "r! es de An$?C?m@n#% Se "limba "rin lasa, $!rbe>#e, s#rig?, r?s"unde Anain#e de a &i An#reba#, deran*eaz? !n#inuu !legii din *urul lui, ?u#@nd s?(i a#rag? de "ar#ea lui, s?(i s#?"@neas ?% N!#ele sun# sub ni$elul "!sibili#?Cil!r in#ele #uale, iar n!#a la "ur#are es#e adesea s ?zu#?% Sun# &!ar#e suges#ibili la in&luenCele nega#i$e >i "uerili An in#erese% Cu Anain#area An $@rs#?, nega#i$ismul se a en#ueaz?, re>#e hi"ersensibili#a#ea l!r la !bser$aCii% Ei se a&l? An ? in#r(! "ermanen#? #ensiune% A es#e ara #eris#i i le !n&er? ins#abilil!r ! slab? a"a i#a#e de ada"#are la mediul > !lar% Gn e#i!l!gia ins#abili#?Cii se Ans riu re#ardarea ma#uriz?rii m!#!rii sau #ulbur?ri m!#ri e din auza un!r se hele en e&al!"a#i e, a unei !rei sau a ! !nse inC? a unei hi"er#ir!idii "rimi#i$e sau #era"eu#i e% De asemenea, #r?s?#urile !leri e "e &!ndul un!r !n&li #e em!Ci!nale, la are dese!ri se "!# ad?uga D'er!rileD' edu aCiei "?rin#e>#i "!# a$ea e&e #e nega#i$e asu"ra s#?rii de e hilibru a !"ilului >i "!# genera inada"#area

> !lar?% Tulbur?rile a&e #i$(m!#i$aCi!nale >i $!li#i$e Di&i ul#?Cile > !lare nu "!# &i ab!rda#e &?r? re&eriri la m!#i$aCie, la "ar#i ulari#?Cile a&e #i$e, $!liCi!nale, a as"e #e !rela#i$e ale "ers!nali#?Cii, are "!# deregla ada"#area la erinCele > !lare An "!&ida unei dez$!l#?ri in#ele #uale An limi#ele n!rmalului% Gn azul di&i ul#?Cil!r > !lare de na#ura em!Ci!nal? e+is#a un bl! a* An dez$!l#area a&e #i$? a !"ilului, u in&luenCe nega#i$e asu"ra s#ru #urii sale !gni#i$e, are deregleaz? ra"!r#urile ele$ului u > !ala, gener@nd un deze hilibru de na#ura "red!minan# a&e #i$?% As#&el #imizii, mai ales ei An eCi >i slabi #em"eramen#al, da ? nu sun# s"ri*iniCi um #rebuie de ?#re ine es#e !m"e#en# >i la m!men#ul !"!r#un, ris ? s? de$in? ele$i u di&i ul#?Ci > !lare% A&e #i$i#a#ea s#imuleaz? An m!d n!rmal a"a i#a#ea de ada"#are, Ande"linind un r!l s#eni An de"?>irea di&i ul#?Cil!r >i insu esel!r > !lare% 4ne!ri Ans?, An urma un!r !n&li #e in#er"ers!nale, #r?i#e in#ens "e "lan in#ern, se "!a#e a*unge la ins#alarea un!r !ndiCii a&e #i$e ne&a$!rabile ada"#?rii > !lare% <ama #ulbur?ril!r a&e #i$e es#e &!ar#e $aria#?% Din#re a es#ea ele mai An#@lni#e An r@ndul ele$il!r u di&i ul#?Ci sun#) nesiguranCa, #eama, neAn redere An &!rCele "r!"rii, de"rimare, #ensiune em!#i$?, !s#ili#a#e &aC? de !"ii >i adulCi% Dis"!ziCia l!r de baz? es#e e+agera#?, &iind adesea eu&!ri i, e+"ansi$i, li"siCi une!ri de au#! ri#i ?% E+ i#abili#a#ea l!r e+agera#a es#e "rezen#a >i An "r! esele de un!a>#ere% <@ndirea de$ine su"er&i ial?, iar a"a i#a#ea de !n en#rare slaba, mai ales An a #i$i#?Cile are "resu"un e&!r# $!lun#ar% Ei nu su"!r#? e+"li aCii lungi, !b!ses ra"id, m!#i$ "en#ru are nu se "!# m!biliza, l?s@nd as#&el im"resia de insu&i ienC? "sihi ?% Se An#@lnes !"ii u #ulbur?ri de m!bili#a#e ale "r! esel!r a&e #i$e% 4nii "rezin#? labili#a#e a&e #i$?, e se ara #erizeaz? "rin #re erea ra"ida de la ! s#are de bun? dis"!ziCie la una rea% AlCii "rezin#? $@s !zi#a#e a&e #i$a, are !ns#? An #re erea len#? >i u di&i ul#a#e de la ! s#are em!Ci!nal? la al#a% La !"ii u di&i ul#?Ci > !lare am An#@lni# adesea in$ersiune a&e #i$?% A e>#ia dau d!$ada de ! buna dis"!ziCie la ! si#uaCie nega#i$? >i ! "r!as#? dis"!ziCie la ! si#uaCie &a$!rabil?% A>a se e+"li a de e ei nu#res sen#imen#ele de ur? >i !s#ili#a#e &aC? de anumi#e "ers!ane a"r!"ia#e l!r% Ambi$alenCa a&e #i$a, adi ? e+is#enCa !n#radi #!rie a un!r a#i#udini !"use &aC? de a eea>i "ers!ana, "!a#e &i de asemenea An#@lni#? la a e>#i !"ii% Mi"erem!#i$i#a#ea es#e ! #ulburare a rea Ciil!r em!Ci!nale &!ar#e &re $en#a la $@rs#a !"il?riei, ara #eriza#? "rin s#?ri de #ensiune "ermanen#?,s#ari de"riman#e, de #eama !bsesi$? An &aCa ne un!s u#ului >i a "r!"riil!r rea Cii em!Ci!nale "e are nu le "!a#e s#?"@ni >i are(i Am"iedi ? An a #i$i#a#ea l!r > !lar?, sun# hi"ersensibili An relaCiile u ei din *ur, &a"# "en#ru are se iz!leaz?% Cu #im"ul e$i#? !le #i$i#a#ea, "rie#enii >i al#e si#uaCii > !lare are Ai em!Ci!neaz? >i Ai #ensi!neaz?% Mi"erem!#i$i#a#ea, la r@ndul ei, "!a#e de$al!riza e&i ienCa in#ele #ual?% Ea !n#ribuie la diminuarea energiei neur!"sihi e "rin ins#alarea unei s#?ri de !b!seal?, "reg?#ind as#&el "remisele un!r n!i insu ese > !lare% Insu esele re"e#a#e >i "relungi#e &a$!rizeaz? generarea a di$erse &!rme de agresiune are dez$!l#? n!i rea Cii inada"#a#i$e sau le !ns!lideaz? "e ele e+is#en#e, inhib@nd as#&el An$?Carea n!rmala% An+ie#a#ea > !lar?, &!bia are "!a#e a$ea ! dura#? mai lung?, $izeaz? &ri a de n!#e rele, de e>e , de san Ciuni, de au#!ri#?Cile > !lare >i "r!&es!ri, m!#i$ "en#ru are !"ilul re&uz?

s? mearg? la > !al?% C@nd es#e #rimis u &!rC? la > !al?, a"ar rea Cii de an+ie#a#e are "!# du e la "ani ?% A e>#i !"ii absen#eaz? mul#% 1!bia > !lar? a"are mai ales la !"ii mi i, mai &re $en# la &e#e de @# la b?ieCi >i mai ales la !"ii la are ne$!ia de a&irmare es#e &!ar#e mani&es#?% An+ie#a#ea r!ni izan#? se re un!a>#e "rin !m"!r#amen#ul are se de!sebe>#e de al el!rlalCi !"ii de a eea>i $@rs#?, "rin a"a i#a#ea de !n en#rare s ?zu#?, randamen# > !lar slab, sub ni$elul "!sibili#?Cil!r in#ele #uale, ! nelini>#e "ermanen#? iz$!r@#? din#r(! #eam? ne*us#i&i a#?, "redis"!ziCia e+agera#a la s"aim?, rea Cii e+agera#e la zg!m!#e nea>#e"#a#e, an!re+ie, e&alee, &a#igabili#a#e >i labili#a#e a&e #i$?, de regul? a e>#i !"ii sun# iras ibili, se ul a nelini>#iCi, ad!rm greu, se #rezes mereu "es#e n!a"#e, nu m?n@n ? !res"unz?#!r, #r?ies u #eama "ermanen#? ? nu $!r >#i s? r?s"und? la > !al?% 4nii ele$i "rezin#? un grad redus de #!leranC? la &rus#rare% A eas#? si#uaCie Ai des ura*eaz?, Ai de"rima, le dez$!l#? ang!asa >i inse uri#a#ea , An hiz@ndu(i as#&el >i mai mul# An ' er ul $i i!s al e>e ului' % La ele$ii u di&i ul#?Ci > !lare se An#@lne>#e "asi$i#a#ea de"lin? sau !"!ziCie a #i$? &aC? de anumi#e erinCe, a #i$i#?Ci% Nega#i$ismul &izi!l!gi , An anumi#e e#a"e ale dez$!l#?rii, de$ine ara #eris#i !"iil!r u di&i ul#?Ci de ada"#are > !lar?% Nega#i$ismul se "rezin#? a ! #ulburare An s&era a #i$i#?Cii $!lun#are ara #eriza# &iind "rin#r(! rezis#enC? "asi$? sau a #i$? la s!li i#?rile e+#erne sau in#erne %Se mani&es#a "rin An ?"?C@nare, !"!zabili#a#e, a ?r!r s#abili#a#e, dura#a >i in#ensi#a#e di&er? de la un ele$ la al#ul% 4ne!ri dau d!$ad? de un eg!ism e+ esi$ >i indi$idualism% Gn#@lnim la ei ! dereglare a me anismel!r a #ului $!lun#ar >i ! insu&i ienCa a "r! esel!r "sihi e ale m!#i$aCiei% O"us? nega#i$ismului es#e suges#ibili#a#ea res u#?, !bser$a#? la unii ele$i u di&i ul#?Ci de ada"#are, adi ? de su"unere u u>urinC? un!r in&luenCe in#ele #uale% Tulbur?rile de !m"!r#amen# Tulbur?rile de !m"!r#amen# !ns#i#uie una din#re ele mai !m"le+e &!rme de di&i ul#a#e > !lar? am"lu ab!rda#? An li#era#ura de s"e iali#a#e din mul#i"le "un #e de $edere, are au &r@na# !n#urarea unei !n e"Cii >#iinCi&i e uni#are% Tulbur?rile de !m"!r#amen# "!# a"?rea &ie a un sim"#!m al un!r b!li "sihi e /s hiz!&renie, !lig!&renie, s#?ri demenCiale0, sau neur!"sihi e /e"ile"sie,#um!ri erebrale, en e&al!"a#ii, #rauma#isme rani!( erebrale0, &ie un sindr!m/uni sau "rin i"al0 An an!maliile de "ers!nali#a#e% Gn al#e si#uaCi ele "!# !ns#i#ui m!dali#a#ea de e+"resie a un!r s#?ri rea #i$e, a un!r rea Cii !m"!r#amen#ale a iden#ale sau a un!r de"rinderi nega#i$e de !m"!r#amen#% E+is#? "!sibili#a#ea "ar#i ulariz?rii #ulbur?ril!r de !m"!r#amen# du"? e#a"ele de $@rs#a ale !"ilului, du"? semni&i aCia s! ial? >i du"? sim"#!mul "re$alen#% Tulbur?rile de !m"!r#amen# a"ar a e&e #e ale un!r in&luenCe s! iale >i !rgani e s#r@ns im"li a#e% Gn adrul a es#!r in&luenCe &a #!rul !rgani are un r!l &a$!rizan#, iar &a #!rul "sih!"edag!gi un r!l de#erminan#% <@ndirea l!r &an#ezis#? "red!mina asu"ra elei l!gi ( realis#e% Nu in#ereseaz? urm?rirea a #el!r s?$@r>i#e% Ei d!$edes elan redus &aC? de mun a >i "en#ru a #i$i#a#ea susCinu#?% .ani&es#? An s himb d!rinCa arz?#!are &aC? de n!u#a#e >i "ermanen#e $arie#a#e% In#eresele l!r sun# ins#abile >i lega#e An de!sebi de ne$!ile bi!l!gi e sau ins#in #uale "rimare% Gn "lanul a&e #i$i#?Cii la a e>#i !"ii se remar ? ima#uri#a#e% Sun# eg! en#ri i% Nu A>i "!# sub!rd!na in#eresele "ers!nale el!r ale !le #i$ului din are &a "ar#e% Em!Ciile l!r,

im"regnan#e de ara #ere "rimare, sun# in !n#es#abile >i de s ur#? dura#?, u rea Cii bine !n#r!la#e% Ei nu "rezin#? An linaCii al#ruis#e% Em!Ciile de &ri ? >i ru>ine, &iind slab e+"rima#e la a e>#i !"ii, Ai "ri$eaz? de "!sibili#a#ea de a(>i ada"#a !m"!r#amen#ul erinCel!r > !lare, suges#ibili#a#ea l!r es#e m?ri#?% Din gre>elile s?$@r>i#e nu #rag An$?C?min#e "en#ru !m"!r#amen#ul $ii#!r, iar "ede"sele sun# li"si#e de e&i enC? "en#ru ei% Prin#re &!rmele de mani&es#?ri !m"!r#amen#ale sun# rele$a#e a &iind ele mai &re $en#e urm?#!arele) min iuna, &uga de la > !al?, $agab!nda*ul, #urbulenCa, &ur#ul /S#ra hinaru, I!n0% A es#e mani&es#?ri nu se "rezin#? a sim"#!me iz!la#e, i se !rganizeaz? An di$erse a#i#udini sub &!rma un!r) ( !ndui#e de d!minare, agresi$e, ara #eriza#e "rin a ese de m@nie, im"ulsi$i#a#e, rize de $i!lenC?, iri#abili#a#e, ( !ndui#e "er$erse a ele mai gra$e !m"!r#amen#e, adesea ara #eris#i e "sih!"a#iil!r% C!"ii are "rezin#? a es#e !ndui#e nu sun# !n>#ienCi de u#ili#a#ea res"e #?rii n!rmel!r m!rale, sun# nein#imidabili, re idi$i>#i, redu#abili% Din regis#rul larg al mani&es#?ril!r re"r!babile ara #eris#i e !"iil!r u #ulbur?ri !m"!r#amen#ale mai amin#im) ( nesu"unerea, ( !br?zni ii &aC? de "r!&es!ri, ( negli*enCa An Ande"linirea sar inil!r, ( del?sarea, ( ind!lenCa >i mani&es#?rile de rebeliune, ( $i!lenCa &aC? de !legi in limba* >i !m"!r#are , ( agresi$i#a#e &aC? de al#e "ers!ane, ( dis#rugerea bunuril!r !mune% A e>#i !"ii a e"#? greu ! &rus#rare, un re"r!>, ! sim"l? remar ?% Prezin#? a#i#udini re&ra #are, !"!zabili#a#e, agresi$i#a#e, ner$!zi#a#e la An er ?rile edu a#i$e% Pen#ru a asemenea a #e de !m"!r#amen# s? nu !ndu ? s"re ! $ii#!are delin $enC? se im"une in#ensi&i area "re! u"?rii #u#ur!r adrel!r dida #i e, a "?rinCil!r >i a el!rlal#e "ers!ane im"li a#e An $iaCa !"iil!r "en#ru a &!rma la ele$i n!Ciuni, *ude aCi, sen#imen#e >i !bi>nuinCe m!rale au#en#i e, are s? se !n re#izeze An#r(! !ndui#? e+em"lar?% Cri#erii de e$aluare Indi iul el mai semni&i a#i$ al ni$elului de ada"#are > !lar? se a"re iaz? a &iind ali#a#ea rezul#a#el!r !bCinu#e An mun a > !lar?% Ada"#area > !lar? "resu"une nu numai !bCinerea un!r ali&i a#i$e su"eri!are la An$?C?#ura, i >i a !m!darea res"e #i$ului !"il la gru"ul > !lar, asimilarea un!r $al!ri s! iale !res"unz?#!are $@rs#ei% S"unem a un !"il s(a ada"#a# > !lar !"#im da a a#@# rezul#a#ele lui > !lare @# >i !m"!r#amen#ul lui An > !al? sun# indi a#i$e >i ale !#el!r su"eri!are% 4n !"il "!a#e s? aib? rezul#a#e > !lare bune, dar "!a#e "rezen#a di&i ul#?Ci de ada"#are > !lara "e m!#i$ul ? se in#egreaz? di&i il An !le #i$i#a#e, se aba#e &re $en# de la n!rmele !ndui#ei s! iale s"e i&i e ele$il!r de $@rs#a !res"unz?#!are% 1re $enCa !"iil!r are se ada"#eaz? &!ar#e bine s!li i#?ril!r > !lare es#e An general mai mare de @# a el!r are au rezul#a#e > !lare e+ e"Ci!nale, "e @nd randamen#ul > !lar es#e mai &re $en# de @#

num?rul !"iil!r are se ada"#eaz? di&i il An ra"!r# u erinCele > !lii generale% .a*!ri#a#ea !"iil!r An#@m"in? greu#?Ci de ada"#are An e#a"a iniCial? a &re $en#?rii !ri ?rei uni#?Ci de ! r!#ire a s?n?#?Cii >i de edu aCie% Gn "rima "ar#e a es#ea sun# !ndiCi!na#e de s#area s?n?#?Cii a ?rei baz? se !ns#i#uie "@n? la = ani% Gn "eri!ada "re> !lar? are l! a #ualizarea "!#enCialului in#ele #ual >i dez$!l#area general? a a"#i#udinil!r in#ele #uale in "r!"!rCie de a"r!+ima#i$ H3T% A um se !ns#i#uie eul !gni#i$, a&e #i$, m!#i$aCi!nal >i $!li#i$ ara #erial% De a eea, di&i ul#?Cile An#@m"ina#e sun# de"enden#e An mare m?sur? de a es#e $ariabile &?r? a minimaliza "e al#ele% Se ada"#eaz? mai bine la erinCele > !lare !"ii are "r!$in din !le #i$i#?Ci, indi&eren# da a ei au &reg$en#a# gradiniCa in mediul rural sau urban% La unii din#re a e>#ia din urm?, An si#uaCia An are au &!s# > !larizaCi in mediul urban, se An#@lnes di&i ul#?Ci An s#abilirea relaCiil!r in#er"ers!nale "e m!#i$ de #imidi#a#e >i ! insu&i ien#? an#renare An !"erarea l!gi ?% Gn s himb, ei sun# mai !n>#ienCi de da#!ria Am"linirii sar inil!r > !lare, se su"un mai u>!r dis i"linei An las? >i > !al?% Se ada"#eaz? mai u>!r a ei !"ii are "r!$in din &amilii u mai mulCi !"ii, mai ales da ? e+is#? &raCi >i sur!ri mai mari% A e>#ia An m!men#ul s"!n#an >i in$!lun#ar re e"Ci!neaz? un!>#inCele > !lare in !m"arabil mai ra"id >i mai e&&i ien# >i "reiau "rin imi#aCie !m"!r#amen#ul de ele$% C!"ilul uni es#e un &el de D' en#ruD' al uni$ersului ul#ural al &amiliei >i &amilia #rebuie s?(i dea @# mai mul#e s&a#uri des"re um #rebuie s? se !m"!r#e la > !al?% Dar el es#e mai $ulnerabil, iar "!sibili#?Cile de a(>i rea un Cel Ai sun# a >i a#r!&ia#e% El >#ie ? !ri um $a &i a*u#a# >i la > !l? $a merge u le Ciile An$?Ca#e% Gn gru"a mare din gr?diniC? e+is#? ! !n !rdanC? n!#abil? An#re ni$elul dez$!l#?rii "sihi e a !"ilului, s#area lui de s?n?#a#e >i ada"#are% C@nd e+is#? dis !rdanCe ada"#area es#e mai "uCin sa#is&? ?#!are de @# "!sibili#?Cile bi!"sih!l!gi e% Primele luni ale semes#rului I din lasa a(I(a sun# ele mai rele$an#e din seria di&i ul#?Cil!r de ada"#are > !lar?% In#rarea An > !al? Ai reaz? !"ilului si#uaCii inedi#e "e mai mul#e "lanuri ?r!ra el #rebuie s? li se ada"#eze% T!# la a eas#? $@rs#? se semnaleaz? anumi#e de&i ienCe An s"e ial de !rdin in#elle #ual, iar An$aCarea i#i#ului, s risului, a ari#me#i ii, are &urnizeaz?, un indi iu "ar#i ular de e$idenCiere a ni$elului "er&!rmanCel!r, are "!# "r!gn!za, An bun? masur? , #! mai m!dul >i ni$elul la are !"ilul se ada"#eaz? An$?C?m@n#ului% La gradiniC? "red!min?, a #i$i#?Cile la liber? alegere% Gn lasa a( I( a es#ea sun# negli*abile% La > !al? #im"ul de mun ? im"us es#e mul# "rea lung !m"ara#i$ u "eri!ada "re> !lar?, iar el de des#indere ! u"? la ele$i un s"aCiu e+#rem de res#r@ns% Pen#ru un !"il de I ani nu es#e u>!r a din "rima zi de > !al? s? s#ea dis i"lina# An ban ?, el are An gradiniC? dis"unea de ! liber#a#e neAngr?di#?% El nu A>i "!a#e menCine s#abili#a#ea a#enCiei "e ! dura#? "relungi#?, ni i An adrul unei !re, ni i "en#ru An#regul "r!gram de la > !al?% La An e"u# el nu reCine #!a#e sar inile #ransmise, adesea ui#@nd hiar le Ciile "e are le are de "reg?#i#% Gn lasa I di$ersi#a#ea !ndui#el!r ada"#a#i$e se resim# An m!d inegal An &un Cie de $@rs#?, se+, ni$elul dez$!l#?rii "sihi e, de $!lumul de un!>#inCe d!b@ndi#e an#eri!r > !lariz?rii, de"enden#e la r@ndul l!r,de ni$elul ul#ural >i s#ru #ura edu a#i$? a mediului An are a #r?i# "@n? la I ani%

Cauze ale inadaptarii scolare

C!"ilul es#e un mi uni$ers iar re>#erea >i de$enirea lui a adul# re"rezin#? un drum lung >i sinu!s,"lin de ur u>uri >i !b!r@>uri, al ?rui as"e # en#ral Al re"rezin#? "ers!nali#a#ea An #!a#e as"e #ele ei% B !larul mi are ! "ers!nali#a#e An e$!luCie% Ada"#area sa > !lar? rezul#? din &elul in are se a*us#eaz? ara #eris#i ile >i #r?s?#urile sale de "ers!nali#a#e la e+igenCele > !lare din e An e mai mari%Preg?#irea "en#ru ! in#egrare > !lar? reu>i#?, An e"e An ? din &amilie,a"!i !n#inu? An gr?diniCa /"eri!ada e "remerge elei > !lare 0% In#ra# in > !al?, !"ilul es#e s!li i#a# in#ens in#ele #ual, An$?Carea de$enind #i"ul &undamen#al de a #i$i#a#e% El d!b@nde>#e ! mai mare s#abili#a#e >i un e hilibru al $ieCii a&e #i$e% A#i#udinea &aC? de > !al?, &elul relaCi!n?rii u eilalCi, de"ind de D'e+"erienCa de $iaC?D'a umula#? An &amilie, a"!i !n#inu? An gr?diniC?% In#ra# An > !al?, !"ilul es#e s!li i#a# in#ens in#ele #ual, An$?Carea de$enind #i"ul &undamen#al de a #i$i#a#e% El d!b@nde>#e ! mai mare s#abili#a#e >i un e hilibru al $ieCii a&e #i$e% Da ? "?rinCii reu>es s? menCin? An &amilie ! a#m!s&er? ald?, se urizan#? >i A>i m!di&i ? au#!ri#a#ea An#r(un m!d e hilibra#, a es# &a"# $a a$ea rez!nanCe "!zi#i$e An ada"#area "r!"riu(zis?/ !"ilul are ! s#im? de sine Anal#?, e An rez?#!r An sine, res"!nsabil0%C!"ilul are ne$!ie de ! ambianC? ald?, dar >i de su"unere, de reguli ?r!ra s? se !n&!rmeze, s#abili#e An a !rd u "?rinCii% Cum"?#area e m?sura #u#ur!r lu ruril!r, ! d!zare !"#im? a ?ldurii a&e #i$e >i au#!ri#?Cii "?rin#e>#i &iind "remisele unei buni ada"#?ri a !"ilului% In$ers, e+ esele An e+er i#area au#!ri#?Cii "?rin#e>#i, de#ermin? di&i ul#?Ci An ada"#area !"ilului% 4n "?rin#e "rea e+igen#, e+ esi$ de au#!ri#ar, Ai m?re>#e a es#uia de"endenCa de el% C!"ilul nu se mai sim#e liber, es#e mai "uCin "rie#en!s >i s"!n#an, $a a$ea mari di&i ul#?Ci de ma#urizare% La ealal#? e+#rem?, !"iii ai ?r!r "?rinCi au un !n#r!l insu&i ien# asu"ra l!r, &iind as#&el &!rCaCi s? &ie "rema#ur au#!n!mi, sun# dez!rd!naCi, medi! rii, inada"#aCi la erinCele > !lare% P?rin#ele !s#il >i au#!ri#ar reeaz? !"ilului ! su"unere &!rCa#?, "asi$(agresi$?% C!"ilul #r?ie>#e An #ensiune >i se sim#e res"ins,ne&eri i#, in&eri!r >i $a dez$!l#a #eama de adulCi, sus"i iunea An leg?#ur? u m!#i$ele >i !m"!r#amen#ele al#!ra, $a a$ea #endinCa s? se au#!"ede"seas ? >i s? aib? di&i ul#?Ci de relaCi!nare% P?rin#ele !s#il >i u !n#r!l insu&i ien# asu"ra !"ilului, An ura*eaz? la a es#a din urm? im"ulsi$i#a#ea >i !ndui#el!r

dez!rd!na#e/ azul &amiliil!r din are "r!$in deli $enCii *u$enili0% RelaCiile din &amilie au !nse inCe An "ri$inCa &!rm?rii "ers!nali#?Cii !"ilului% Tensiunile, er#urile din &amilie sun# #rauma#izan#e "en#ru !"il% Tr?ind re"e#a# >i in#ens An a ele #ensiuni, #rebuinCa de se uri#a#e a !"ilului nu es#e sa#is&? u#?, iar "ers!nali#a#ea !"ilului se $a ris#aliza dizarm!ni , &a"# e Ai a&e #eaz? e$!luCia sa > !lar?% Su&erinCa m!ral? a !"ilului se re&le #? An !ndui#a > !lar?, de#ermin@nd a"a#ie, dezin#eres &aC? de An$?C?#ur?, hiar res"ingerea &aC? de > !al? sau !s#ili#a#e% Bi hiar da ? "?rinCii nu di$!rCeaz?, ambianCa #ensi!na#? >i nesigur? are !nse inCe nega#i$e asu"ra "er&!rmanCel!r > !lare% Clima#ul a&e #i$ *!a ? un r!l !nsiderabil "en#ru ele$ii em!#i$i% Inada"#area !m"!r#amen#al? a un!r ele$i $izeaz?, An "rin i"al, #ulbur?rile de relaCi!nare a ele$il!r An auz?, u "?rinCii, "r!&es!rii, !legii si An ?l area regulil!r !le #i$i#?Cii > !lare sau e+#ra> !lare% Pale#a a es#!r #ulbur?ri es#e larg?, u"rinz@nd a#@# m!di&i ?ri !m"!r#amen#ale mai "uCin gra$e sub ra"!r# *uridi , dar su"?r?#!are, de #i"ul) min iuna, in !nse $enCa !m"!r#amen#al?, $i!lenCe $erbale, !"ia#ul la !re, &uma#ul !s#en#a#i$, re&uzul de a salu#a di&eri#e a#i#udini n!n !n&!rmis#e @# >i aba#erile gra$e de la n!rmele m!rale >i legislaCia "enal? um sun#) &ur#ul re"e#a#, $agab!nda*ul, a #ele de s"argere sau #@lh?rie, !nsumul de al !!l sau dr!guri, "r!s#i#uCie,e# % Pr!&es!rii se !n&run#? de !bi ei u #ulbur?ri de !ndui#? mai u>!are, nein&ra Ci!nale An sensul "r!"riu al #ermenului, dar des#ul de r?s"@ndi#e sun#, An ul#imul #im", >i aba#erile se$ere de !ndui#?, are er mul# #im" >i e&!r# "en#ru a &i eradi a#e/Du"? C!sm!$i i, Andrei, Ia !b, LuminiCa ,Psih!l!gie s! ial?, "ag%13E0 .ani&es#?rile u ara #er deli #ual >i ele in&ra Ci!nale rezul#?, de !bi ei, din in#era Ciunea un!r auze indi$iduale >i s! iale u ! serie de !ndiCii &a$!rizan#e% Cauzele indi$iduale, a#rag a#enCia a#@# asu"ra un!r "!sibile de#ermin?ri eredi#are, @# >i "ers!nali#?Cii #@n?rului sub in&luenCa un!r &a #!ri de mediu nega#i$i, &a"# e du e la im"rimarea An !m"!r#amen#ul s?u a un!r !rien#?ri an#is! iale% Cauzele s! iale $izeaz?, de regul?, in&luenCele n! i$e ale si#uaCiil!r !n re#e de $iaC? An are s(a a&la# #@n?rul Anain#e de mani&es#area !ndui#ei de$ian#e% C!ndiCiile &a$!rizan#e u"rind, a ele Am"re*ur?ri >i si#uaCii e+#erne are &a ili#eaz? !mi#erea deli #ului% N!Ciunea de auzali#a#e nu "!a#e &i redus?, An a es# d!meniu al de$ianCei !m"!r#amen#ale, la ! singur? auz? &undamen#al?, i "resu"une un !m"le+ de !ndiCii, de a Ciuni >i m!#i$aCii "ar#i ulare% TendinCa un!r s"e iali>#i de a "une un a en# "rea mare "e r!lul &a #!ril!r s! iali es#e !mb?#u#? de alCii, are a#rag a#enCia asu"ra &a"#ului ? &a #!rii e+#erni a Ci!neaz? An#!#deauna "rin in#ermediul !ndiCiil!r in#erne, neur!"sihi e)D'Ori e &en!men "sihi es#e de#ermina# An ul#im? ins#anC? de a Ciunea e+#ern?, dar !ri e a Ciune e+#ern? de#ermin? a #ul "sihi numai mi*l! i#, re&ra #@ndu(se "rin Ansu>irile,s#?rile >i a #i$i#a#ea "sihi ? a "ers!anei are es#e su"us? a es#ei a Ciuni D' /;!gdan, T%, 1FE=, "ag% 1E0% D' C@nd m!#i$aCiile indi$iduale de$in "resa#e, D'&a #!rii ambien#ali de "re i"i#areD' "!# ins"ira sau de lan>a a #ul de$ian#, !&erind mi*l!a ele "rin are deli $enCa se "er"e#ueaz?D'/C!sm!$i i, Andrei, Ia !b, LuminiCa, Psih!l!gie s! ial?, "ag%1320 Inada"#area > !lar? >i auzele are ! de#ermin? Cauzele !m"!r#amen#ale de$ian#e la ele$i "resu"un "rezenCa el!r #rei gru"e de &a #!ri) #endinCele eredi#are se realizeaz? >i se mani&es#? An#!#deauna An#ru(un m!d di&eri#, An

de"endenC? de an#e eden#ele dez$!l#?rii indi$iduale, de e$enimen#ele !"il?riei >i de mediul An are #r?ie>#e !"ilul% 1ie are az de inada"#are > !lar? are ! D'is#!rie D'"r!"rie are im"une ! in#er"re#are "sih!(gene#i ?, dinami ? >i &un Ci!nal? a inada"#?rii > !lare% E+is#? ! serie de &a #!ri are de#ermin? a"ariCia !ndui#el!r de$ian#e An > !li sau gr?diniCe) 1a #!rii indi$iduali (Cin de a"a i#a#ea "ers!nal? a &ie ?rui ele$ de a rea Ci!na, adi ? de resursele "ers!nale, de b!g?Cia >i ali#a#eaD's hemel!r de ada"#areD'as#&el, unii ele$i au un "!#enCial mai mare de ada"#are, iar alCii unul mai redus% Gn general, a e>#i &a #!ri indi$iduali "!# &i gru"aCi An d!u? a#eg!rii) ( &a #!ri !ns#i#uCi!nali, de"endenCi de zes#rea eredi#ar? >i de s#ru #ura neur!("sihi ? a !"ilului , ( unele "ar#i ulari#?Ci ale "ers!nali#?Cii An &!rmare/#ulbur?rile de ara #er0 /Du"? Andrei, C!sm!$i i, Ia !b, LuminiCa, Psih!l!gie s! ial?, "ag%13F0 C!m"!r#amen#ul de neada"#are al !"iil!r es#e ! !nse inC? a unei labili#?Ci a&e #i$e u #endinC? s"re em!#i$i#a#e ridi a#? din are auz? sun# adesea bl! aCi a&e #i$% A es#e bl! a*e se r?s&r@ng nega#i$ asu"ra a"a i#?Cii de a(>i ade $a !"#im s#ra#egiile de a Ciune edu a#i$? >i asu"ra "r!"riil!r Ande"liniri >i dez$!l#?ri "lenare a "!#enCiali#?Cil!r% 1re $en# "rin#re ei se semnaleaz? !"ii u an+ie#a#e >i li"siCi de #r?irea "r!"riului su es, An adrul a #i$i#?Cil!r !bliga#!rii /C!asan, Aurelia, Vasiles u, An#!n, Ada"#area > !lar?, "ag% =H0% De#ermin?rile eredi#are 1a #!rii eredi#ari se mani&es#? "rin in#ermediul &a #!ril!r de mediu are &a$!rizeaz? sau nu e+"rimarea a es#!r "!#enCiali#?Ci eredi#are) a0De&i ienCele in#ele #uale ( Gn#@rzierile min#ale sun# ! "remis? a de$ianCei !m"!r#amen#ale, mai ales a#un i @nd ni$elul min#al s ?zu# se as! iaz? u #ulbur?ri a&e #i$e >i u !ndiCii de&a$!rabile de mediu% b0.!di&i ?ri a en#ua#e ale $ieCii a&e #i$e >i ale $!inCei ( Din#re a es#e m!di&i ?ri, u un "u#erni subs#ra# eredi#ar menCi!n?m ) #!leranC? &!ar#e s ?zu#? la &rus#rare, ! "r!nunCa#? labili#a#e a&e #i$?, un "!#enCial agresi$ ridi a#, indi&erenC? a&e #i$?% Ele$ii D'"r!blem? D' sub ra"!r# !m"!r#amen#al sun#, de !bi ei, "ers!ane An !rse#a#e de eg!ism An in#er"re#area si#uaCiil!r s! iale, sun# "ers!ane d!mina#e de in a"a i#a#ea de a se de#a>a de "r!"riile #r?iri >i #endinCe eg! en#ri e, eea e le de#ermin? s? read? ? au numai dre"#uri nu >i Anda#!riri% In a"a i#a#ea de a a e"#a ! &rus#rare, un re"r!> sau ! suges#ie !ns#ru #i$? Ai &a e "e a e>#i ele$i s? re urg? la An er ?ri de sa#is&a ere a #rebuinCel!r l!r eg!is#e "e al#e ?i de @# ele legale% /Du"? C!sm!$i i, Andrei, Psih!l!gie s! ial?, "ag%13F0 1en!menul de agresi$i#a#e de#ermina# de ins#abili#a#ea em!#i$? >i de ! s#ru #ur? dizarm!ni ? de "ers!nali#a#e de #i"ul "sih!"a#ii im"ulsi$e, s#? la !riginea mul#!r de$ieri !m"!r#amen#ale% In$es#igarea #endinCel!r "sihi e ale deli $enCil!r u #es#e de "ers!nali#a#e a rele$a# &a"#ul ? &!ar#e mulCi din#re min!rii deli $enCi #es#aCi au da# r?s"unsuri de #i" agresi$, are e+"rim? !"!ziCia >i in#!leranCa des his? a a es#!ra &aC? de reguli >i de eilalCi din *ur/Du"? Cris#es u, .%, 1FE2, "ag%1E2(23:0% De>i nu se "!a#e "une semn de egali#a#e An#re ara #eriali >i deli $enCi, de!are e nu #!Ci !"ii u #ulbur?ri de ara #er de$in deli $enCi >i nu #!Ci deli $enCii au un!s u# An !"il?rie sau ad!les enC? ! &az? D' ara #erial?D', se !ns#a#? #!#u>i ?, An numer!ase azuri ,deli $enCa *u$enil? es#e "re eda#? de #ulbur?ri de ara #er are a"!i, "rin r!ni izare, s( au &i+a# An s#ru #ura ara #erului res"e #i$il!r min!ri% As#&el, er e#?#!ri um ar &i D%

Laga he /1FI:0, R% .u hielli /1FIH0, <% ;asiliade /1FE20, e# %, ara#? ? un !"il ara #erial se "rezin#? adesea, An adrul $ieCii s! iale a un inada"#a#, a un s! i!"a#, de!are e el nu reu>e>#e s? realizeze relaCii arm!ni!ase An#re el >i mediul s! ial % Du"? R% .u hielli, D'dis! ializarea !"ilului ara #erial se e+"rim? "rin)&als? "er e"Cie a el!r din *ur,absenCa a"r!&und?rii >i e$alu?rii !re #e a !nse inCel!r a #el!r !mise, res"ingerea sar inil!r >i r!luril!r "r!"use de "?rinCi sau "r!&es!ri% As#&el de #r?s?#uri, are e+"rim? ins!lenCa, $!lun#arismul a&e #i$, !"!ziCia &aC? de An er ?rile edu a#i$e ale adulCil!r se !bie #i$eaz?,An di&eri#e rea Cii >i a #e "re deli #uale, are "rin r!ni izare, se s#ru #ureaz? An "ers!nali#a#ea #@n?rului, d@nd na>#ere la eea e se heam? ara #er de&i i#arD'% 1a #!rii e+#erni e de#ermin? inada"#area > !lar? ( 1a #!ri "sih!("edag!gi i de !rdin &amilial% 1amilia, "rin #!nali#a#ea >i a#m!s&era sa a&e #i$?, "rin dimensiunea sa ul#ural? >i gradul ei de in#egrare s! ial?, !ns#i#uie un mediu edu a#i$ de#erminan#% Ori e deza !rduri >i #ensiuni e+is#enCi, An mediul &amilial $!r genera An !n>#iinCa !"ilului And!ieli re#i en#e sau rea Cii de inada"#are% ( Din#re &a #!rii &amiliali are "!# genera #ulbur?ri !m"!r#amen#ale la !"ii sun# menCi!naCi) a0De&i i#e de lima# &amilial >i de s#ru #ur? &amilial?% 1amilia re"rezin#? un s!i de "ers!nali#a#e !le #i$? a ?rei arm!nie general? in&luenCeaz? e hilibrul "sih!l!gi al &ie ?reia din#re "?rCi% 1a"#ele de $iaC? ara#? An a es# sens, ? di&eri#ele Ansu>iri m!ral( $!li#i$e ale !"ilului, um ar &i, de e+em"lu, iniCia#i$a >i &ermi#a#ea An a Ciuni, uri!zi#a#ea e"is#emi ?, s"iri#ul !bie #i$ de au#!e$aluare de"ind de ! serie de #r?s?#uri "e are le are &amilia An are !"ilul #r?ie>#e% As#&el, e+is#? &amilii re"rima#!are, are An?bu>? s"iri#ul de inde"endenC? al !"ilului >i &amilii liberale are dez$!l#? iniCia#i$ele a es#uia% De asemenea, sun# &amilii in#egra#e s! ial, sigure de ele, are "rezin#? un grad ridi a# de re e"#i$i#a#e s! ial? >i &amilii la limi#a in#egr?rii, nesigure, An his#a#e, re&ra #!are la #!# e a"are n!u "e "lan s! ial% Nu mai "uCin in#eresan#e sun# a>a numi#ele &amilii a #i$e >i "asi$e% Gn azul el!r a #i$e "rin i"ala Ansu>ire es#e a eea de a se a&irma, de a lu"#a u greu#?Cile, de a se im"une, An sensul bun al u$@n#ului, An s! ie#a#e, ele An ura*eaz? &!rmarea la membrii mai #ineri ai &amiliei, a dinamismului, a An rederii An sine, a m!#i$aCiei mun ii% 1amiliile "asi$e, indi&eren#e, ind!len#e, genereaz? sen#imen#ul de e>e , de neAn redere An $iaC?, de des ura*are An lu"#a u !bs#a !lele An#@lni#e An a #i$i#a#e/Du"? R!se, Vin en#, 1FE2, "ag% 231(21E0% P?rinCii &!rmeaz? miezul gru"ului &amilial% AbsenCa #em"!rar? a unuia din#re "?rinCi, si#uaCia de de es a unuia din#re "?rinCi sau a ambil!r "?rinCi re"rezin#? !ndiCii u r?sune# di&eri# asu"ra mediului &amilial >i al e hilibrului "sihi al !"ilului% Gn &amilia ad!"#i$?, al ?#ui#? de !bi ei din ambii "?rinCi mai $@rs#ni i >i din#r(un singur !"il, An&ia# sau lua# sub ! r!#ire, An#reaga a&e Ciune se Andrea"#? de regul? s"re a es# !"il, An&ia# sau lua# sub ! r!#ire% S?#ura# >i "li #isi# de a#@#a a#enCie, !"ilul $a ad!"#a a#i#udinea minimei rezis#enCe &aCa de greu#?Ci, &aC? de e&!r#% Gn &amiliile dis! ia#e, dese!ri ei d!i "?rinCi, de>i des"?rCiCi re$endi ?, An a eea>i m?sur? !"ilul, &ie are din#re ei ?u#@nd s?(l a#rag? de "ar#ea lui >i s?(l ins#ige Am"!#ri$a eluilal#, "en#ru a(l !m"r!mi#e% Im"resi!na#e sun# An a eas#? "ri$inC? azurile a el!r !"ii de$eniCi !n&iden#ul unuia sau al#uia din#re "?rinCi )

a&laCi An "!s#ura de !ns!la#!r, de D'su"!r# a&e #i$D' al unuia din#re !"ii, a e>#i "?rinCi A>i dau seama de "r?bu>irea !ndiCiil!r se uri#?Cii $ieCii l!r de &amilie eea e(i &a e s? de$in? blazaCi >i neAn rez?#!ri An !ameni% Gn azul !"iil!r !r&ani sau aband!naCi are se a&l? An gri*a asis#enCei "ubli e, u #!a#? a#enCia are li se a !rd? ai i, le li"se>#e #! mai mediul &amilial a&e #i$% De a eea, din r@ndul a es#!ra se de#a>eaz?, une!ri, !"ilul de"resi$, des ura*a#, a&la# An !n#inu? ?u#are de a&e #i$i#a#e, de An redere >i AnCelegere din "ar#ea el!r din *ur% 1amiliile re !ns#i#ui#e din "ers!ane di$!rCa#e, u !"ii rezul#aCi din ?s?#!rii an#eri!are, $in de !bi ei u "rin i"ii >i de"rinderi de edu aCie #!#al di&eri#e, &a"# e "!a#e &a$!riza ! a#m!s&er? de nesiguranC? >i nelini>#e sau a"ariCia un!r !n&li #e >i #ensiuni &ie An#re "?rinCi, &ie An#re "?rinCi >i !"ii% O si#uaCie s"e ial? ! re"rezin#? a ele &amilii u ! ambianC? a ?minului a"?s?#!are, a rezul#a# al un!r er#uri !n#inue din#re "?rinCi% A es#e &amilii reeaz? un mediu ne&a$!rabil dez$!l#?rii "sihi e n!rmale a !"ilului) ! a#m!s&er? &amilial? "rea #ris#? sau "rea agi#a#?, ara #eriza#? "rin er#uri, in*urii, se r?s&r@nge An sens nega#i$ asu"ra "sihi ului !"ilului, "r!$! @ndu(i #ulbur?ri em!Ci!nale "u#erni e% /Du"? ;an iu, D%, R?dules u, 1F2E0 b0C!"ilul >i di$ergenCele edu a#i$e din#re membrii adulCi ai &amiliei% Es#e >#iu# ? mediul &amilial nu se limi#eaz? s#ri # la membrii gru"ului &amilial nu lear/adi ? numai la "?rinCi si !"ii0%Cel mai adesea si alCi adulCi, um ar &i )buni i, m?#u>i, un hi, $eri, $e ini iau "ar#e, in m!d "ermanen# sau d!ar din @nd in @nd la $ia#a &amiliei res"e #i$e% A es#e "ers!ane "!# s? *!a e un r!l im"!r#an# in&luenC@nd, in unele azuri, na#ura relaCiil!r !"ilului u "?rinCii% Ceea e !m"li ? "edag!gia &amilial? ( ara#? Andrei ;erge (, es#e num?rul de *urisdi Cii ?r!ra #rebuie sa li se su"un? !"ilul% Sun# &amilii in are ea mai mi a m?sur? de !rdin edu a#i$ s#@rne>#e s#riga#ele de indignare ale buni il!r, un hil!r, m?#u>il!r, "rie#enil!r e# %, are A>i "rezin#? !"iniile , se !n#razi , re"r!>eaz? se$eri#a#ea sau indulgenCa,sugereaz? sis#eme >i s!luCii sal$a#!are% C!"iii mi i sun# me>#eri mari @nd es#e $!rba sa "r!&i#e de a es#e di$ergen#e "en#ru a se elibera de !ri e regul? /1FIF,""%I3( I10% De ele mai mul#e !ri, buni ii !ns#i#uie ! surs? de e+"erienC? b!ga#? >i "reCi!as? "en#ru !"il% As#&el, "en#ru !"iii din#r(! &amilie numer!as?, buni ii !&er? a el ,,sur"lus de ?minJJ, are !m"le#eaz? >i An#rege>#e mediul &amilial "r!"riu(zis >i An are &ie are din#re !"ii se bu ur? de ! a#enCie egal?% C!"ilul gel!s, are !nsider? ? al# !"il i(a lua# l! ul An inima "?rinCil!r s?i, $ine la buni i, unde g?se>#e un l! de re&ugiu% Es#e ade$?ra# Ans? ? une!ri buni ii se ara#? de!sebi# de "r!#e #!ri si de Ang?dui#!ri u ne"!Cii, ! r!#indu(i >i a"?r@ndu(i de "ede"sele "?rinCil!r l!r >i a#un i @nd nu ar #rebui% As#&el, buni ii "reia Ang?dui#!ri, are "ermi# !"ilului s? se mani&es#e !ri um, ,,edu ?JJ ne"!Ci "rea alin#aCi, !brazni i% 0 <ru"ul &ra#ern% Es#e un!s u# &a"#ul ?, An &amilie, !"ilul su&er? in&luenCa nu numai a membril!r adulCi, i >i a el!rlalCi !"ii% A es#e in&luen#e de"ind de num?rul !"iil!r in &amilie, de $@rs#a >i se+ul &ie ?ruia >i de "!ziCia !"ilului An !le #i$ul &amilial% Adesea, An s@nul &amiliei A>i &a simCi#? "rezenCa, "rin#re !"ii unele gru"uri !s#ile) el al !"iil!r mi i Am"!#ri$a el!r mari, al &e#iCel!r Am"!#ri$a b?ieCil!r, al &raCil!r Am"!#ri$a $eril!r e# %% 1a"#ele de $iaCa ara#? ?, de ele mai mul#e !ri, !n&li #ele din#re &raCi sun# de#ermina#e de "!ziCia !"ilului "e s ara $@rs#ei% Cel mai mare, are a a$u# la un m!men# da# #!#ul #r?ie>#e, din m!men#ul a"ariCiei urm?#!rului !"il u are #rebuie sa Am"ar#? drag!s#ea "?rinCil!r, un D' !m"le+ de de#r!nareD' /A% Adler0 >i "u#erni e sen#imen#e de gel!zie% El "!a#e a*unge hiar s? read? ? es#e ign!ra#, res"ins de "?rinCi% eea e(l $a &a e s?(>i

uras ? &ra#ele mai mi , s? se An hid? An sine >i s?(>i negli*eze !bligaCiile > !lare% C!"ilul el mai mi din &amilie ! u"? >i el ! "!ziCie des#ul de "rime*di!as? An !le #i$ul &amilial% El a*unge An si#uaCia de a &i r?s&?Ca#ul &amiliei, &iind An !n*ura# de ele mai alde sen#imen#e de dui!>ie >i drag!s#e din "ar#ea "?rinCil!r% Gn &elul a es#a, el "!a#e de$eni im"ulsi$ si !brazni An relaCiile u ei din *ur% 1raCii lui mai mari sau ei in#ermediari de !bi ei nu(l iubes as! iindu(se "en#ru a(l e+ lude din gru"ul l!r sau "en#ru a rezis#a mai bine An &a#a "resiunil!r "?rinCiil!r% Pr!blemele ele mai mari "en#ru $iaCa gru"ului &amilial le are !"ilul ,,uni JJ are es#e des#ul de des un D' !"il("r!blem? D' An > !al?% R?s&?Cul !n#inuu Al #rans&!rm? "e !"ilul uni in#r(un mi #iran al &amiliei, "e @# de iraCi!nal >i a"ri i!s, "e a#@# de #emu# >i de im"re$izibil An rea Cii, An ra"!r# u eilalCi din *ur% d0Deza !rdul An#re erere >i !&er#?% P?rinCii #rebuie s? &a ? d!$ada unui simC al m?surii An a#i#udinea >i e+igenCele "re !niza#e &aC? de !"il, dubla# de a"a i#a#ea de a "re$edea rea Ciile >i s#?rile in#erne ale !"ilului, a"?ru#e a#un i @nd iau ! m?sur? edu a#i$?% E+igenCele e+agera#e, mani&es#a#e de unii "?rinCi &aC? de !"ii l!r, &a$!rizeaz? e>e urile >i inada"#area > !lar?, "r!$!a ?,, in#!+i aCii in#ele #ualeJJ, genera#!are de iras ibili#a#e >i hiar agresi$i#a#e in ra"!r# u sar inile > !lare% De&e #ele !"ilului re"rezin#? "ar#ea $izibil? a unui !n&li # "r!&und din#re "?rin#e si !"il) ,, 4n de&e # nu es#e ! im"er&e Ciune esenCial? a &iinCei, i un m!d de!sebi# >i aberan# de a a Ci!na la e+igen#ele lumii e+#eri!areJJ% De&e #ul s?de>#e ! di&i ul#a#e de ada"#are K%L un !"il di&i il es#e a"r!a"e An#!#deauna un !"il are are anumi#e di&i ul#?CiJJ%/A% ;erge, De&e #ele !"ilului0 1a #!rii "sih!("edag!gi i de !rdin > !lar) .ediul > !lar "!a#e "rezen#a une!ri in&luenCe "sih!("edag!gi e nega#i$e, are s? de#ermine &en!mene de inada"#are > !lar? la ele$i% 1% Sub >i su"raa"re ierea a"a i#?Cil!r reale ale ele$ului 4n &a #!r de!sebi# de im"!r#an# al reu>i#ei > !lare a ele$ului Al re"rezin#? An rederea lui An &!rCele "r!"rii% C@nd e+igenCele "r!&es!rului &aC? de un ele$ !nsidera# sub medi! ru, sun# su"er&i iala >i &!rmale, An$?Carea ele$ului res"e #i$ de$ine &!rmal? >i me ani ?% Sar inile > !lare "rea u>!are au a e&e # s#abilirea energiei ner$!ase >i s#ingerea in#eresel!r de un!a>#ere% Ne s#imula# de ?#re "r!&es!r, ele$ul An auz? $a de$eni #!# mai "asi$ >i indi&eren# An #im"ul !rel!r, #re @nd #re"#a# An r@ndul ele$il!r r?ma>i An urm? la An$?C?#ur?% Gn azul An are "r!&es!rul A>i $a e+"rima An mai mul#e r@nduri neAn rederea An a"a i#?Cile a es#uia de a se Andre"#a An $ii#!r, ele$ul res"e #i$ $a An e"e s? se !n$ing? #!# mai mul# de D'ade$?rulD' el!r s"use de "r!&es!r, d@nd r?s"unsuri din e An e mai nesigure >i !bCin@nd rezul#a#e #!# mai slabe% D'In a"a i#a#eaD' a es#ui ele$ se Ans rie An a#eg!ria de&i ienCel!r D'didas !geneD' rea#e de "r!&es!r "rin ign!rarea, une!ri &?r? $!ia lui, a e&e #el!r "sih!l!gi e "e are le au a"re ierile $erbale >i au#!ri#a#ea "r!&es!ral? /Du"? Pa$el !, V%, 1FI2, "ag% 1=20% Ca e&e # al su"raa"re ierii >i a An rederii de!sebi#e "e are ! mani&es#? An a"a i#?Cile unui ele$, "r!&es!rul su"raAn ar ? in#ele #ual, ele$ul An auz? &iind ne$!i# s? &a ? mereu &aC? unei dis"r!"!rCii, de !rdin in#ensi$ >i ali#a#i$, An#re sar inile >i erinCele are(i sun#

"use An &aC? si "r!"ria rezis#enC? ner$!as?% A es# deza !rd An#reD' erere D' >i D' !&er#? D' Al "!a#e de#ermina "e ele$ s? a Ci!neze &ie "rin "r!#es# >i res"ingere a e+igenCei, &ie "rin#r(! Ande"linire &!rmal? a a es#uia% b0 Deza !rdul asu"ra m!#i$aCiil!r !ndui#ei ele$ului% Gn#re "r!&es!r >i ele$ "!# s? a"ar? deza !rduri im"!r#an#e u "ri$ire la m!#i$ele reale are e+"li ? reu>i#ele sau nereu>i#ele sale > !lare, as#&el, An #im" e "r!&es!rul a#ribuie !m"!r#amen#ul ele$ului un m!#i$ "e are el, a edu a#!r, Al !nsider? real, ele$ul An auz? nu se ara#? de a !rd u m!#i$ele e i se a#ribuie An leg?#ur? u ! &a"#? s?$@r>i#? de el >i, An !nse inC?, res"inge m?surile lua#e de "r!&es!r Am"!#ri$a lui% A es# deza !rd >i "r!#es#ul l?un#ri "!# du e la a"ariCia sen#imen#ului ele$ului ? es#e $i #ima unei nedre"#?Ci sau a unei neAnCelegeri, "re um a !n$ingerii sale ? "edea"sa la are a &!s# su"us es#e nemeri#a#?% Adesea, $?z@nd ? nu es#e AnCeles, ele$ul "!a#e s? se An hid? An sine >i s? re&uze s? dea e+"li aCii% Da ? asemenea azuri se re"e#?, a"are la ele$ul res"e #i$ a>a numi#ul &en!men de D'rezis#enC? in#eri!ar? D' / Du"? Sal$ina, L%S%0, An $ir#u#ea ?ruia ele$ul, de>i AnCelege bine >i "!a#e s? &a ? eea e(i ere "r!&es!rul, nu(>i Ansu>e>#e a eas#? erinC? >i se An ?"?C@neaz? s? nu ! mai du a la Ande"linire% Gn a es#e azuri !n#a #ul din#re "r!&es!r >i ele$ se An#reru"e,iar AnCelegerea re i"r! ? dis"are% Da ? un ele$ nu(>i "reg?#e>#e ! "eri!ad? de #im" le Ciile sau >i le "reg?#e>#e An m!d negli*en#, es#e e#i he#a# de "r!&es!r a un ele$ lene>% Lenea de are d? d!$ad? un ele$ la un m!men# da# An a #i$i#a#ea sa "!a#e s? &ie ! lene de D' ! azieD' sau ! lene D'din na>#ereD'/Du"? Al&red ;ine#, 1FEH, "ag% 21E(2220% Lenea de ! azie es#e #ranzi#!rie, a iden#al?, &iind de#ermina#? de un e$enimen# ne"l? u#% La lene>ul din na>#ere e+is#? un de&e # iniCial An "re! u"area "en#ru mun ?% A es# ele$ es#e a"a#i din &ire, eea e se !ns#a#? din insensibili#a#ea sa &aC? de s#imulii !bi>nuiCi , An !nse inC? el es#e indi&eren# la !ri e% Deza !rdul Al &a e "e ele$ s? de$in? lene> u ade$?ra#, el e+#inz@ndu(>i resen#imen#ele de la "ers!ana "r!&es!rului la dis i"lina "e are ! "red?, >i hiar asu"ra a #i$i#?Cii > !lare An general % Prin i"alele mani&es#?ri ale hi"era #i$i#?Cii >i auzele are le de#ermin? C!"ii u hi"era #i$i#a#e "rezin#? mani&es#?ri mai in#ense An el "uCin #rei d!menii im"!r#an#e >i a#rag a#enCia "rin) a0Di&i ul#?Ci de a#enCie >i de !n en#rare) ( dese!ri nu !bser$? de#aliile, iar An realizarea #emel!r de a as? sau a al#!r a #i$i#?Ci &a gre>eli da#!ra#e nea#enCiei ( de mul#e !ri An#@m"in? di&i ul#?Ci @nd #rebuie s?(>i menCin? a#enCia !n en#ra#? la #eme sau la *! , "en#ru un #im" mai Andelunga# ( de ele mai mul#e !ri @nd alCii Ai $!rbes d? im"resia ? nu as ul#? ( de mul#e !ri nu urmeaz? An#ru #!#ul erinCele el!rlalCi >i nu "!# &inaliza #emele sau elelal#e a #i$i#?Ci ( "ierde adesea !bie #e are sun# ne esare realiz?rii #emel!r sau a #i$i#?Cil!r / *u ?rii, rei!ane, ?rCi 0 ( se las? u>!r dis#ra>i de s#imuli e+#eri!ri ( es#e ui#u An a #i$i#?Cile zilni e b0C!m"!r#amen#e im"ulsi$e) ( dese!ri r?s"unde &?r? s? a>#e"#e a An#rebarea s? &ie !m"le# &!rmula#?

( are di&i ul#?Ci An a(>i a>#e"#a r@ndul la *! sau An al#e a #i$i#?Ci de gru" ( dese!ri $!rbe>#e &!ar#e mul#, &?r? s? Ai "ese de !ns#r@ngerile s! iale 0Mi"era #i$i#a#ea / agi#aCie e$iden#?0 ( dese!ri A>i mi> ? m@inile >i "i i!arele sau nu A>i g?se>#e l! ul "e s aun ( de mul#e !ri se ridi ? An las? sau An al#e si#uaCii An are a es# !m"!r#amen# nu es#e ade $a# ( are di&i ul#?Ci @nd #rebuie s? se *!a e sau s? &a ? al#e a #i$i#?Ci An lini>#e ( de mul#e !ri es#e agi#a# >i are ! a #i$i#a#e m!#!rie e+agera#?, are nu "!a#e &i in&luenCa#? "rin reguli s! iale sau "rin !bser$aCiile "?rinCil!r Da ? !"ilul es#e nelini>#i#, im"ulsi$ >i are "r!bleme de !n en#rare nu Anseamn? nea"?ra# ? su&er? de ! #ulburare hi"era #i$?, de!are e a es#e mani&es#?ri "!# a"?rea >i An adrul al#!r #ulbur?ri um ar &i) = as"e #e !m"!r#amen#ale #ranzi#!rii s"e i&i e $@rs#ei, are "!# a"?rea la !"ii a #i$i , : #ulbur?ri "sihi e >i "r!bleme de An$?Care, H su"ras!li i#are > !lar?, I subs!li i#are > !lar?, E mani&es#?ri de hi"era #i$i#a#e induse de medi amen#e, 2 mani&es#?ri de !m"!r#amen# de #i" !"!zan# , F nelini>#e >i "r!bleme de !n en#rare la !"ii u an+ie#a#e, 13 nelini>#e >i "r!bleme de !n en#rare la !"ii u dis"!ziCie de"resi$? >i u #ulbur?ri em!Ci!nale % Cauzele mani&es#?ril!r de #i" hi"era #i$ ) = #ulbur?ri &un Ci!nale ale reierului de lan>a#e de !m"li aCii An #im"ul sar inii, na>#erii sau An "eri!ada de sugar, &a #!ri eredi#ari, !m"!nen#e ale alimen#aCiei% : &a #!rii de mediu ( !ndiCiile de &amilie, de la gr?diniC? >i de la > !al?% .ani&es#?ri !m"!r#amen#ale !"!zan#e >i auzele de#erminan#e C!"iii u mani&es#?ri !m"!r#amen#ale !"!zan#e au di&i ul#?Ci An res"e #area regulil!r im"!r#an#e, in !m"araCie u ei de a eea>i $@rs#?, dar &?r? "r!bleme% .ani&es#?rile !"!zan#e >i de"resi$e sun# "@n? la un "un # "ar#e !m"!nen#? a unei dez$!l#?ri n!rmale, e+is#@nd anumi#e &aze An are a es#e mani&es#?ri sun# mai "regnan#e% Cara #eris#i ile #ulbur?rii !m"!r#amen#ale !"!ziCi!nale sun#) 1 Au rize ne!bi>nui#e >i "u#erni e de &urie sau se ener$eaz? re"ede !m"ara#i$ u !"ii de a eea>i $@rs#?, 2 Se ear#? des u adulCii , = 1re $en# se Am"!#ri$e>#e An m!d a #i$ regulil!r sau erinCel!r adulCil!r sau re&uz? s? le urmeze, : Gi agreseaz? "e eilalCi An m!d in#enCi!na#, H A#ribuie al#!ra $ina "en#ru gre>elile "r!"rii , I Sun# des iri#aCi sau se las? u>!r "r!$! aCi de eilalCi, E Sun# An m!d &re $en# g?l?gi!>i >i se ener$eaz? u>!r, 2 Sun# &re $en# r?u#? i!>i >i d!rni i de r?zbunare% Diagn!s#i area unei #ulbur?ri de #i" !"!ziCi!nal "!a#e &i realiza#? d!ar de un s"e ialis#% La &el a >i An mani&es#?ril!r hi"era #i$e, auzele !m"!r#amen#el!r !"!ziCi!nale sun# mul#i"le% Gn #im" e An azul mani&es#?ril!r de hi"era #i$i#a#e se a en#ueaz? r!lul

&a #!ril!r bi!l!gi, An azul mani&es#?ril!r !"!ziCi!nale se subliniaz? r!lul &a #!ril!r "sih!s! iali% Gn relaCia u auzele mani&es#?ril!r de hi"era #i$i#a#e, er ul $i i!s al a es#!ra "!a#e s? a"ar? si An &amiliile !"iil!r u mani&es#?ri !"!ziCi!nale) "?rinCii si !"iii sun# sur"rin>i in#r(un er de !n#inue a$er#ismen#e, mus#r?ri, nemulCumiri, ign!rare re i"r! ?, in#enCi!na#?, ameninC?ri% .!#i$ele are de#ermin? un as#&el de er $i i!s sun#) 1 Tr?s?#urile #em"eramen#ale ne&a$!rabile ale !"ilului, 2 .ani&es#?rile hi"era #i$e ale !"ilului, = 1aze ri#i e de dez$!l#are, : Pr!bleme &izi e >i "sihi e ale "?rinCil!r, H Pr!bleme An &amilie, I Pr!bleme An a&ara &amiliei% Da ? la un !"il se !bser$? !m"!r#amen#e agresi$e si !"!ziCi!nale e se mani&es#? "e ! "eri!ad? mai lung? de #im", se re !mand? e$aluarea de ?#re un s"e ialis# %4n ris mai ridi a# s"re ! e$!luCie ne&a$!rabil? Al au !"iii are se remar ? de #im"uriu "rin agresi$i#a#e, "re um >i !"iii are mani&es#? !m"!r#amen#e !"!ziCi!nale nu d!ar An &amilie, i >i An gr?diniC?,la > !al?,sau An #im"ul liber% Gn general la !"iii u !m"!r#amen#e !"!ziCi!nale >i agresi$e e$!luCia es#e "r!blema#i ? >i ne&a$!rabil?, da ? nu se i(au masuri An $ederea edu aCiei >i a reabili#?rii%