PSIHIATRIA COPILULUI 1.Caracteristici clinice in ADHD: Copilul hiperactiv are o capacitate de concentrare a aten iei sc!"ut!# di$icult!

i de control a aten iei# %ani$estat prin i%pulsivitate co%porta%ental! &i co'nitiv!# precu% &i nelini&te &i ner!(dare neadecvate.Ace&ti copii nu au r!(dare# nu stau pe loc ) op!ie intr*una )# au di$icult! i +n relationarea cu ceilalti . Aceste particularit! i +i $ac s! $ie per%anent +n de"acord cu adul ii &i s! nu $ie accepta i de cei de aceea&i v,rst!. Au di$icult! i &colare care nu se datorea"! I-# ci lipsei de aten ie# de"or'ani"!rii co%porta%entului &i stilului co'nitiv i%pulsiv. ADHD este caracteri"at! printr*un de(ut precoce# +nainte de . ani# &i printr*o co%(ina ie +ntre hiperactivitate# co%porta%ent de"ordonat &i lips! de aten ie# incapacitate de utili"are corect! a deprinderilor# nelini&te# i%pulsivitate &i un %are 'rad de distracti(ilitate. Aceste particularit! i sunt perva"ive &i persistente +n ti%p. De$ini ia DS- I/ este aproape si%ilar!# cu %en iunea c! acest co%porta%ent tre(uie s! $ie pre"ent cel pu in 0 luni &i s! cuprind! cel pu in 0 din cele 11 criterii &i +n principal: neast,%p!r# incapacitate de a sta lini&tit# nivel crescut de distracti(ilitate &i i%pulsivitate. 2or%ularea dia'nosticului# con$or% DS- I/# necesit! pre"en a $ie a 0 si%pto%e din 'rupul 314 3inaten ie4# $ie 0 criterii din 'rupul 354 3hiperactivitate 6 i%pulsivitate4# spre deose(ire de ICD 17 care cere pre"en a a 17 criterii din toate cele trei cate'orii separate. 1. Inatentia a4adesea $ace 're&eli din neaten ie la &coal! sau +n alt! parte8 nu d! aten ie detaliilor8 (4are di$icult! i +n a*&i %en ine aten ia +n cursul 9ocului sau +n ti%pul orelor de &coal!8 c4adesea pare a nu $i atent la ce i se spune sau la ce i se cere s! $ac!8 d4 nu are r!(darea cuvenit! s! dea aten ie instruc iunilor &i ast$el nu reu&e&te s!*&i ter%ine lec iile 3nu pentru c! nu poate s! +n elea'! sau pentru c! se opune4 e4 nu reu&e&te s! dea aten ia cuvenit! sarcinilor &i activit! ilor8 $4 +i displace# evit! sau devine a'resiv c,nd este o(li'at s! depun! un e$ort de aten ie &i %ental sus inut8 '4 adesea pierde din neaten ie lucruri sau o(iecte care*i sunt necesare 3c!r i# caiete# creioane# 9uc!rii4. h4 este $oarte u&or de distras de c!tre orice sti%ul e:terior8 i4 este $oarte ;uituc; +n ceea ce prive&te orarul &i activit! ile "ilnice 5.Hiperactivitate 6 i%pulsivitate Hiperactivitatea a4 se ;$oie&te +ntr*una pe scaun * ;d! din %,ini &i din picioare c,nd tre(uie s! stea pe scaun8 (4 de %ulte ori se ridic! din (anca +n clas! sau de pe scaun c,nd este nevoit s! stea a&e"at %ai %ult ti%p8 c4 c,nd ar tre(ui ;s! stea cu%inte; el nu reu&este &i +ncepe s! aler'e &i s! cotro(!ie sau s! se ca ere8 d4 +i este $oarte 'reu s! ;se 9oace +n lini&te;8 e4 este tot ti%pul +n %i&care# parc! ar $i condus de ;un %otor; 8 $4 vor(e&te %ult# ne+ntre(at8 I%pulsivitatea '4 r!spunde ne+ntre(at sau +nainte ca +ntre(area s! $i $ost $or%ulat!8 h4 este $oarte ner!(dator# are %ari di$icult! i +n a*&i a&tepta r,ndul la 9ocul cu re'uli8 i4de %ulte ori +i +ntrerupe sau +i deran9ea"! pe ceilal i <. Si%pto%ele de hiperactivitate# inaten ie sau i%pulsivitate sunt pre"ente +nainte de . ani. C. Pre"en a si%pto%elor deter%in! dis$unc ionalitate $ie acas! $ie la scoala8 D. Dovada clar! a a$ect!rii clinice se%ni$icative: social!# &colar!# ocupa ional!8 =. Si%pto%atolo'ia nu apar ine unei alte tul(ur!ri precu% Tul(ur!ri perva"ive de de"voltare# Tul(ur!ri a$ective# Tul(ur!ri an:ioase# Tul(ur!ri disociative Sunt pre"ente ur%!toarele tipuri de THDA: * tipul co%(inat: de$icit de aten ie &i hiperactivitate8 * tipul predo%inant cu neaten ie8

* tipul predo%inant i%pulsiv hiperactiv 5.Caracteristici clinice in autis%ul in$antil : Criteriile de dia'nostic ICD 17 *>nainte de v,rsta de ? ani se o(serva o a$ectare a de"volt!rii +n ur%!toarele arii: este a$ectat! $unc ia de co%unicare a li%(a9ului receptiv sau e:presiv este a$ectat! de"voltarea a(ilit! ilor sociale cu instalarea incapacit! ii de a avea reciprocitate e%o ional! sau ata&a%ent *Sunt necesare cel pu in 0 si%pto%e din ur%!toarele cate'orii: ano%alii calitative +n interac iunea social! &i e:pri%area reciprocit! ii e%o ionale copilul nu poate &i nu &tie s! utili"e"e adcvat %esa9ele $aciale &i corporale +n e:pri%area e%o ionalit! ii8 privirea )ochi +n ochi@# 'esturile &i postura corpului nu poate do(,ndi a(ilitatea de a rela iona cu cei de aceea&i v,rst!# nu &tie s! +&i e:pri%e interesul# (ucuria# s! +%part! 9ucariile. reciprocitatea socio*e%o ional! este s!rac!# copilul av,nd r!spunsuri (i"are sau deviate# %odul!rile e%o ionale sunt neadecvate conte:tului# iar inte'rarea +n conte:tul social se $ace printr*o co%unicare neadecvat! &i haotic!. Spontaneitatea e%o ional! este aproape a(sent!# copilul nu &tie s! +&i arate (ucuria +n ti%pul 9ocului# nu &tie s! o$ere# s! cear!# s! participe la 9oc *Ano%alii calitative +n co%unicare: li%(a9ul ver(al este insu$icient de"voltat &i nu este aco%paniat de li%(a9ul non*ver(al incapacitate &i e&ec +n ini ierea &i sus inerea conversa iei li%(a9ul este stereotip &i repetitiv# cu utili"area de cuvinte &i $ra"e idiosincratice Aocul i%itativ este s!rac *Patern de co%porta%ent stereotip# repetitv# s!rac# +n activit! i &i interese copii pot avea preocup!ri &i interese anor%ale +n con inutul lor &i +n intensitatea cu care se %ani$est! pot avea uneori o aderen ! e:a'erat! pentru rutine &i ritualuri proprii. co%porta%ent %otor stereotip &i repetitv# cu $luturarea %,inilor# rotirea lor &i %i&c!ri ale +ntre'ului corp# preocup!ri pentru 9oc stereotip cu p!r i ale o(iectelor# sau cu o(iecte ne$unc ionale8 %iroase# atin'e cu li%(a# sau ascult! "'o%otul o(iectelor Si%pto%atolo'ia nu poate $i atri(uit! altor Tul(ur!ri perva"ive sau +nt,r"ierii %intale cu tul(ur!ri asociate e%o ionale sau de co%porta%ent8 &i nici tul(ur!rilor de li%(a9 cu pro(le%e socio* e%o ionale asociate8 &i nici tul(ur!rilor reactive de ata&a%ent. Caracteristici clinice A. Particularit! i de co%porta%ent: a. -odalit! i de de(ut &i speci$icul rela iilor sociale * +n 9urul v,rstei de ? ani# p!rin ii incep s! se alar%e"e c! $iul sau $iica lor pare ;a $i surd3!4;# c! nu r!spunde c,nd i se vor(e&te# c! nu +ntoarce capul# c! nu pare interesat de ce se +nta%pl! +n 9ur8 ca su'ar era ;$oarte cu%inte;# se 9uca sin'ur ore +ntre'i $!r! s! pl,n'!# $!r! s! cear! co%panie. * copilul se poart! de parc! n*ar vedea intrarea sau ie&irea %a%ei din ca%er!8 * au o atitudine indi$erent!# deta&at!8 de $apt nu +&i e:pri%! dorin a unui contact interpersonal chiar cu persoanele cele %ai apropiate * nu sunt interesa i de discu ia cu ceilal i# nu arat! preocupare pentru a*&i e:pri%a senti%entele sau e%o iile# nu*&i e:teriori"ea"! dorin ele8 * nu si%t nevoia s! $ie %,n',ia i# l!uda i8 * nu privesc interlocutorul +n ochi# d,nd i%presia c! se uita +n 'ol8 * nu pl,n' dac! se lovesc# par neaten i la o(iectele din 9ur8 * nu li se poate capta aten ia sau interesul# $oarte rar privesc adultul +n ochi8 pot avea contact vi"ual doar pentru $oarte putin ti%p &i pot $i atra&i nu%ai de o(iectul care +l preocup! +n %od special8 * nu se 9oac! cu al i copii8 copilul autist pre$er! 9ocurile solitare stereotipe# s!race# neela(orate8 * copiii auti&ti au aceast! incapacitate pro$und! de a rela iona e%patic cu propria %a%! sau cu alte persoane. (. Tul(ur!rile particulare de li%(a9

Copilul cu autis% pre"int! o a$ectare calitativ! a co%unicarii ver(ale &i non*ver(ale c,t &i a 9ocului. Aceast! tul(urare se poate %ani$esta +n dou! %oduri: $ie li%(a9ul este a(sent# $ie e:ist!# dar are c,teva particularit! i speci$ice autis%ului8 C,nd li%(a9ul nu a $ost achi"i ionat 3se pare c! p,n! la B7C din copiii auti&ti r!%,n $!r! li%(a94# copilul pare c! nu +n ele'e ce i se spune sau +n ele'e dar nu r!spunde sau r!spunsul este relativ * rareori utili"ea"! li%(a9ul non ver(al# arat,nd cu de'etul o(iectul pe care*l dore&te sau ia %,na %a%ei pentru a ar!ta o(iectul dorit8 C,nd li%(a9ul a $ost achi"i ionat e:ist! c,teva caracteristici: li%(a9ul parc! &i*a pierdut $unc ia de co%unicare# copiii au di$icult! i de a +n ele'e sensul cuvintelor8 au di$icult! i pra'%atice 3u"ul li%(a9ului +n conte:t adecvat4 8 au di$icult! i de a +n ele'e unele cuvinte# iar eventuala utili"are a cuv,ntului nou +nv! at nu se poate $ace dec,t +n conte:tul &i cu asocierea +n care el a $ost +nv! at8 nu poate +nv! a cuvinte noi dec,t (a",ndu*se pe si%ilarit! i perceptuale %ai %ult dec,t pe atri(ute $unc ionale8 pot avea di$icult! i +n a +n ele'e cuvintele cu %ai %ulte sensuri8 +n ele' 'reu ver(ele ;a da ; &i ;a lua; c,t &i utili"area pronu%elui personal la persoana I8 utili"ea"! pronu%ele personal la persoana a II*a &i a III*a copiii auti&ti repet! uneori cuvintele i%ediat ce le aud sau dup! un interval de ti%p: )ecolalie i%ediat!) sau )ecolalie +nt,r"iat!@8 * e:ist!# de ase%enea# o pro"odie# o %elodicitate particular!# adic! intona ia cu care sunt pronun ate cuvintele este deose(it!# ei r!spund la +ntre(!ri %en in,nd caracteristicile intero'a iei. Du*&i pot e:pri%a e%o iile prin tonul vocii. /or(irea are o not! de pedanterie accentuat!8 * pot $olosi aprecieri sau un li%(a9 Evasi%eta$oric sau idiosincra"ic 3e:: un ursulet de plu& care nu*i pl!cea de $apt &i cu care nu se 9uca era denu%it ;ani%alul +%p!iat;48 * copiii auti&ti au o %are di$icultate de a purta o conversa ie pentru c! nu &tiu cu% s! schi%(e un su(iect sau cu% s! %en in! conversa ia. =i nu*&i privesc interlocutorul +n ochi# nu pot anticipa sensul conversa iei * de $apt nu sunt interesa i s! o $ac!. R!spund nu%ai la +ntre(!ri sau pot repeta la nes$,r&it +ntre(!rile +n ;(and! de %a'neto$on; * +ntr*un 9oc parc! nu%ai de ei &tiut8 * co%unicarea non ver(al! este de ase%enea a$ectat!# ei nu $olosesc 'esturile pentru a co%unica * doar dac! au $ost +nv! a i pot %i&ca %,na su( $or%! de ;la revedere;* alt$el nu &tiu s! $ac! nici un 'est. c. Co%porta%entul %otor# %arcat de stereotipii &i %anieris%e * cei %ai %ul i copii auti&ti pre"int! $recvent %i&c!ri stereotipe precu% ;$,l$,itul %,inilor;# ; op!it;# ;%ers pe v,r$uri;# ;le'!nat; * cei %ai %ul i dintre ei au un 'rad crescut de hiperactivitate %otorie * copilul autist poate avea 'esturi# atitudini# %i&c!ri $aciale sau posturi stereotipe pe care le poate %en ine un ti%p +ndelun'at8 * e:a%inea"! o(iectele str!ine %irosindu*le sau atin',ndu*le cu li%(a# pip!indu*le structura# ascult,nd "'o%otul pe care*l $ac# pare uneori $ascinat de ceea ce descoper!8 * poate repeta +n %od stereotip di$erite sunete $ar! valoare de co%unicare# sunete pe care le poate +nlocui cu altele dupa c,tva ti%p. d. Re"isten ! la schi%(are &i repertoriu restr,ns de interese Le'at de aceast! per%aneti"are a co%porta%entului este &i re"isten a la schi%(are. * orice %odi$icare +n %ediul lor &i +n stereotipul lor de via ! poate declan&a o stare e%o ional! accentuat!# cu ipete &i a'ita ie (i"ar!. * insist! s! %!n,nce din aceea&i $ar$urie sau s! $ie +%(r!cat cu acelea&i h!inu e 8 re$u"! s! se +%(race cu orice alt! hain!. A&teapt! s! $ie sp!lat! &i uscat! ;rochi a ei;. * uneori %,ncarea tre(uie preparat! +n acela&i %od &i a&e"at! pe %as! +ntotdeauna la $el8 * copilul insist! s! $ie respectat acela&i dru% spre %a'a"in 8 * %odi$icarea aran9a%entului %o(ilei +n ca%era copilului# schi%(area perdelelor sau a culorii a&ternutului poate declan&a# la $el# reac ii catastro$ice 8 e. Ata&a%entul particular pentru o(iecte : pre$er! s! ;se 9oace; cu o(iecte# nu cu 9uc!rii8 de"volt! uneori un ata&a%ent (i"ar $a ! de un cio(# o cheie# o s$oar!# o cutiu !# o (ucat! de %aterial8 alteori pre"int! aceea&i atitudine (i"ar!# stereotip!# $a ! de ;sunetul apei care cur'e;# $a ! de ;$o&netul h,rtiei;# pot +nv,rti sau atin'e la nes$,r&it un o(iect nu%ai pentru sunetul pe care*l produce 8 orice +ncercare de a*i desp!r i de o(iectul pre$erat# de a*i +ndeparta de sursa de "'o%ot care le place# declan&ea"! reac ii intense# de nepotolit.

$. Reac iile acute e%o ionale : Orice %odi$icare +n stereotip &i ritual duce la an:ietate &i a'itatie e:tre%!. Se pot tra'e de p!r# se pot lovi +n piept# +&i pot %u&ca de'etul# se pot lovi peste $a ! p,n! se +nvine esc. Parc! nu si%t durerea# nici a lor dar nici a altora. '. Particularit! ile 9ocului la copilul autist : Aocul este stereotip &i repetitiv# nu este ela(orat# creativ8 copilul autist %i%ea"! repetitiv atitudini sau 'esturi8 de$icit +n activitatea i%a'inativ! la di$erite niveluri ale si%(olis%ului8 natura si%(olic! a 9uc!riilor le este str!in!# nu o pot +n ele'e8 este a$ectat! &i a(ilitatea de a su(stitui un o(iect cu altul +n ;9ocul si%(olic;# ;9ocuri cu roluri; 8 copilul autist se 9oac! cu propriile lui stereotipii# el se distrea"! r!sucind o(iectele# +nv,rtindu*le sau privind o(iecte care se %i&c! repetitiv. <. De"voltarea intelectual! a. De"voltarea intelectual! 'eneral! : copiii auti&ti sunt +ntr*un procent de .B*17C cu de$icit co'nitiv. Apro:i%ativ .7 C din ei au un FI non ver(al su( .7. (. De$icite speci$ice de +n ele'ere a li%(a9ului : ',ndirea si%(olic! nu este de"voltat!# de aceea nu pot +n ele'e ce si%t &i cu% ',ndesc ceilal i 8 $ra'%entarea vor(irii &i deta&area de ea8 copilul autist este incapa(il de a atri(ui ;statusuri %entale; celorlal i8 lips! de e%patie &i intui ie social! care le e:plic! co%porta%entul8 o alt! particularitate a inteli'en ei copiilor auti&ti este e:isten a# la unii dintre ei# a unei %e%orii de $i:are e:celent!8 pro(le%e de or'ani"are a in$or%a iei &i +n a trece de la o idee la alta sau de la o ac iune la alta . C. De"voltarea so%atic!: %a9oritatea sunt de"volta i ar%onios# eutro$ici# $!r! ano%alii $i"ice 8 1BC de"volt! epilepsie 8 uneori# tul(ur!ri ale so%nului 3inversarea rit%ului so%n6ve'he4 8 pot pre"enta aversiune $a ! de unele ali%ente &i pot avea un pattern ali%entar $oarte di$icil de satis$!cut. Unii copii auti&ti pot pre"enta r!spunsuri anor%ale la sti%uli sen"oriali: hipersensi(ilitate la sunete 3se pot speria la sunete o(i&nuite precu% soneria tele$onului# l!tratul c,inilor48 hipersensi(ilitate la lu%in! 3nu pot suporta o lu%in! %ai puternic!# de&i sunt $ascina i de ea48 pot $i sensi(ili la atin'ere * nu suport! anu%ite te:turi 3l,n! sau haine cu etichete48 ?.Caracteristici clinice in tul(urarea Asper'er : Tul(urarea Asper'er este o tul(urare perva"iv! de de"voltare care se caracteri"ea"! printr*o a$ectare a co%porta%entului social# a interac iunii sociale# prin e:isten a unor preocup!ri &i interese restrictive# stereotipe# speci$ice autis%ului8 ace&ti copii au o (un! $unc ionare co'nitiv! &i de li%(a9# cu caracteristici speci$ice v,rstei# dar au o %are incapacitate de re"onare a$ectiv!# de e:pri%are a reciprocit! ii e%o ionale# de co%unicare e%patic!. Li%(a9ul acestor copii este corect 'ra%atical# dar cu o intona ie &i pro"odie particular!# %arcat de aceea&i stereotipie &i pedanterie. Dia'nosticul : Tul(urarea Asper'er necesit! de%onstrarea a$ect!rii calitative a interac iunii sociale &i e:isten a co%porta%entului restrictiv# repetitiv# cu stereotipii &i incapacitatea de a re"ona a$ectiv &i de a avea tr!iri e%patice * toate aceste %odi$ic!ri ap!r,nd la copiii $!r! a$ectare co'nitiv! &i de li%(a9. Li%(a9ul lor este corect 'ra%atical# are o intona ie particular! &i o pro"odie (i"ar!# este %arcat de pre io"itate &i pedanterie8 de&i +ncearc! s! $ie co%unicativi &i socia(ili ei nu reu&esc s! $ie accepta i de cei de o v,rst!. FI*ul ver(al este net superior FI*ului de per$or%an !. Ace&ti copii sunt ne+nde%anatici# st,n'aci# nepricepu i# $!r! a(ilit! i sportive# dar pot avea interese &i per$or%an e +ntr*un anu%it do%eniu. Pot %e%ora date# ci$re# nu%e proprii cu o %are u&urin ! dar nu%ai dac! se +ncadrea"! +n s$era lor de interes 3astrono%ie# chi%ie# %u"ic! etc4. Pot desena cu %are u&urin ! &i talent persona9e din ;desene ani%ate; sau pot reda sche%a i%a'inar! a unei ;%a&ini hidraulice; pe care vor s! o invente"e. Totul este %arcat totu&i de (i"ar &i stereotipie. Uneori dialo'hea"! cu persona9e i%a'inare# c!rora le dau nu%e proprii ciudate# pot $olosi neolo'is%e dar pot &i;inventa neolo'is%e; +n aceste 9ocuri i%a'inative# (o'ate# interesante chiar# dar de care nu se pot (ucura decat ei sin'uri. Criterii de dia'nostic DS- I/ A. =:isten a a$ect!rii calitative a interac iunii sociale %ani$estate prin cel pu in dou! din ur%atoarele criterii: 1. A$ectare %arcat! a co%porta%entelor non ver(ale precu%: a(sen a privirii ;ochi +n ochi;# lipsa %o(ilit! ii &i e:presivit! ii $aciale# ine:isten a 'esturilor# &i posturilor corporale cu scop de co%unicare interpersonal!8 5. Incapacitate &i e&ec +n ini ierea rela iilor cu cei de o v,rst!8 ?. Lipsa spontaneit! ii +n e:pri%area (ucuriei sau pl!cerii la +nt,lnirea unei persoane a'reate &i incapacitatea de a +%p!rt!&i (ucuria cu ceilal i8

G. Lipsa reciprocit! ii e%o ionale &i sociale8 <. =:isten a unui pattern de co%porta%ent cu interes &i activit! i restrictive# repetative &i stereotipe# %ani$estate prin cel pu in unul din ur%!toarele criterii: 1. =:isten a unei preocup!ri anor%ale ca intensitate &i interes &i care sunt caracteri"ate prin acela&i pattern restrictiv &i stereotip8 5. Aderen a in$le:i(il! la rutin! &i ritualuri proprii# non$unc ionale8 ?. -anieris%e %otorii stereotipe &i repetitive 3e:: $luturarea sau r!sucirea %,inilor sau de'etelor sau %i&c!ri co%ple:e de r!sucire ale +ntre'ului corp4 G. Aoc persistent cu preocupare intens! pentru anu%ite p!r i ale o(iectelor8 C. Pre"en a acestor si%pto%e deter%in! o a$ectare social!# ocupa ional! sau +n alte arii de $unc ionare8 D. Du e:ist! +nt,r"iere +n de"voltarea psiho%otorie sau de li%(a9 8 =. Du e:ist! nici un se%n de a$ectare clinic! 'enerala sau a de"volt!rii co'nitive sau a a(ilit! ilor speci$ice v,rstei 3cu e:cep ia interac iunii sociale48 2. Du sunt +ndeplinite criteriile pentru alte tul(ur!ri perva"ive de de"voltare. G. Caracteristici clinice in tul(urarile de invatare : Se nu%esc si tul(urari ale achi"itiilor scolare* citit# scris si6sau calcul %ate%atic 3anterior nu%ite dis'ra$ie#disle:ie# discalculie4 8 sunt tul(urari pri%are de achi"itie a scrisului# cititului si respectiv calculului %ate%atic ce $ac parte din tul(urarile de de"voltare si repre"inta o invatare a scrisului# cititului si6sau calculului %ate%atic su( nivelul corespun"ator FI*ului si nivelul 'eneral de de"voltare a copilului respectiv. Se %ani$esta la su(iecti cu inteli'enta nor%ala 3FI H.74. Dislexia : Tul(urarea speci$ic! de +nv! are a cititului este de$inita in ICD si DS- ca $iind o tul(urare caracteri"at! printr*un de$icit i%portant al achi"i ion!rii cititului &i care nu are o cau"! de%onstra(il! la nivel sen"orial 3vi"ual# auditiv4 o tul(urare e%o ional! sau I- &i nici o cau"! e:tern! precu% de"avanta9ele econo%ice sau culturale. Criteriile de dia'nostic ICD 17 * Caracteristic! este alterarea speci$ic! &i se%i$icativ! a procesului de +nv! are a cititului# copilul av,nd serioase di$icult! i +n o( inerea acestei deprinderi * Copilul pre"int! un scor %ai %ic cu doua devia ii# la testele standardi"ate# de evaluare a capacit! ii de a citi &i +n ele'e scrisul# nivel su( cel a&teptat con$or% v,rstei &i 'radului de inteli'en !. * Tul(urarea deter%in! di$icult! i &i +n o( inerea altor achi"i ii &colare * Tul(urarea nu este datorat! >nt,r"ierii %intale# tul(ur!rilor de acuitate vi"ual! sau &colari"!rii neadecvate * Coe$icientul de inteli'en ! su( .7 este considerat criteiu de e:cludere. * Sunt a$ectate posi(ilit! ile de +n ele'ere a li%(a9ului scris# copiii av,nd di$icult! i +n recunoa&terea cuvintelor scrise 3 a literelor %6n# (6d# (6p 8 a 'rupurilor de litere4 * Aceste pertur(!ri sunt adesea +nso ite de di$icult! i +n respectarea re'ulilor orto'ra$ice 3scriu urat# neinteli'i(il# cu 'reseli de punctuatie# de topica# de orto'ra$ie4 Disgrafia : repre"int! o i%portant! tul(urare de +nv! are a co%unic!rii prin scris &i care nu este atri(uit! +nt,r"ierii %intale sau unor (oli sen"oriale# neurolo'ice# tul(ur!rilor e%o ionale# sau de"avanta9ului econo%ic #cultural sau unei instruc ii neadecvate. Scrisul acestor copii este $or%at din propo"i ii scurte# s!race +n e:pri%are8 productiile 'ra$ice ale acestor copii sunt %arcate de de"ordine &i eroare# at,t +in desenarea literelor c,t &i +n aspectele 'ra%aticale# sintactice &i %or$olo'ice.Tr!s!tura esen ial! +n aceast! tul(urare const! +n ina(ilitatea de a co%pune un te:t scris. Copilul $ace 're&eli de e:pri%are# 'ra%aticale# de punctuatie &i de or'ani"are a $ra"ei# de ase%enea are o 'ra$ic! de$ecuoas!# cu litere prost desenate.=rorile de 'ra%atic! includ o%isiunile literelor# ordonarea incorect! a literelor +n interiorul cuv,ntului sau al cuv,ntului +n interiorul $ra"ei# $olosirea incorect! a ver(elor &i pronu%elor8 propo"itiile sunt incorecte# inco%plete# prescurtate.Anali"a sintactic! a acestor $ra"e relev! o sinta:! si%pli$icat!# pri%itiv!# lipsit! de nuan !ri so$isticate. Ire&elile de punctua ie sunt $recvente. Scrisul ur,t +i caracteri"ea"! pe ace&ti copii8 literele sunt 'reu li"i(ile #de$or%ate# r!sucite # inversate# uneori desenea"! litere de tipar ur%ate de litere cursive sau o %i:tur! de de litere %ari &i %ici.

Co%po"i ia relat!rii este sarac!# la $el &i or'ani"area para'ra$elor8 c,nd $ac o co%punere# aceasta este scurt!# $!r! descrierea persona9elor# a con$licului sau a +%pre9ur!rilor 8coe"iunea co%po"i iei este de$icitar!# $!r! introducere# cu re$eriri neclare# $!r! etape de tran"i ie &i cu s$,r&it (rusc. Deseori ace&ti copii pre"int! asociat &i alte tul(ur!ri8 disle:ii# discalculii sau dispra:ii &i adesea# secundar# pot de"volta tr!iri depresive &i an:ioase# ca ur%are a con&tienti"!rii de$icitului +n raport cu al i copii din clas!8 o tul(urare co%or(id! $recvent! este tul(urarea hiperJinetic! cu de$icit de aten ie# care a'ravea"! si%po%atolo'ia. Criterii DS- I/ A. >nv! area scrisului# se $ace su( a&tept!rile v,rstei cronolo'ice &i 'radului de inteli'en ! a copilului8 aprecierea se $ace prin aplicarea testelor standardi"ate de apreciere a acurate ii scrisului <. De$icitul inter$er! se%ni$icativ cu +nv! area celorlalte activit! i &colare sau activit! i cotidiene C. Asocierea unui alt de$icit sen"orial accentuea"! tul(urarea de +nv! are a scrisului8 Discalculia: a$ectare +n de"voltarea &i do(,ndirea capacit! ii de calcul arit%etic# a$ectare care este su$icient de sever! ca s! $ie o(servat! &i s! devin! un $actor deran9ant +n activitatea &colar!.Aceast! de$icien ! nu poate $i e:plicat! de un nivel sc!"ut al inteli'en ei# de o lips! de educa ie &colar!# de o a$ectare vi"ual!# auditiv! sau alte tul(ur!ri so%atice sau psihice. De(utul nu este $oarte precis # p!rin ii o(serv! treptat aceste di$icult! i pe care %ai apoi +nv! !torii le recla%! a$ir%,nd c! )nu*i place %ate%atica# dar la celelalte %aterii este (ine). Acestor copii le este di$icil s! $ac! un calcul %ate%atic8 au nevoie de a9utor supli%entar 3s! nu%ere pe de'ete# s! scrie una su( alta# s! $oloseasc! ciorna etc.4. Inva ! cu %are di$icultate ta(la +n%ul irii# dar# dup! ce reu&esc s! o %e%ore"e# +ncep s! se )descurce) &i a(ia +n ulti%ele clase de 'i%na"iu apar reale di$icult! i +n re"olvarea pro(le%elor .De"volt! de o(icei strate'ii de a9utor precu%: 'rupare# adunare +n loc de +n%ul ire# sau nu%!rare. Ace&ti copii pre"int!: di$icult! i +n +nv! area denu%irii nu%erelor# scrierea lor# +n ele'erea conceptelor de co%(inare &i separare# +n $olosirea se%nelor &i operarea cu ele# au di$icult! i +n +n ele'erea conceptului de valoare# au di$icultati in alinierea nu%eralelor #in %entinerea ordonarii lor# $ac %ereu 're&eli# au un anu%e pattern pentru eroare# au o inacurate e a calcului# socotesc cu %ult! 'reutate +n %inte# au pro(le%e cu repre"entarea 'ra$ic! a in$or%a iei Se consider! c! au si%pto%e speci$ice calcului %ate%etic dar &i pro(le%e de aten ie# ast$el: au di$icult! i +n e$ectuarea opera iilor arit%etice de (a"! * adunarea &i sc!derea * %e%orarea nu%eralelor# ur%!rirea pa&ilor speci$ici +n calcul# nu%!rarea o(iectelor# +n%ul irea etc. Si%pto%ele de inaten ie includ: neaten ie +n copierea nu%erelor# o%iterea se%nelor de calcul# a "eci%alelor# sau a si%(olurilor c,nd scriu r!spunsul. De %ulte ori discalculia se asocia"! cu dis'ra$ia &i disle:ia. Criterii de dia'nostic DS- I/ A. Capacitatea de calcul %ate%atic# %!surat! prin teste standard# este se%ni$icativ %ai %ic! +n raport cu v,rsta cronolo'ic! a pacientului# +n raport cu inteli'en a &i educa ia coespun"atoare <. Pertur(area de la criteriul A inter$erea"! se%ni$icativ cu per$or%an a &colar! sau cu activit! ile cotidiene care necesit! aptitudini %ate%atice C.Dac! este pre"ent un de$icit sen"orial# di$icult! ile sunt +n e:ces. B.Caracteristici clinice in tul(urarea de conduita : TC este de$init! ca o conduit! antisocial! persistent! la copil &i adolescent. Clasi$icare ICD 17: =:ist! un pattern de co%porta%ent repetitiv &i persistent de +nc!lcare a drepturilor celorlal i &i de +nc!lcare a re'ulilor &i a nor%elor sociale de cel pu in 0 luni. Si%pto%ele enu%erate sunt ur%!toarele: * $recvent +&i pierde $irea &i se enervea"!8 este adesea a'resiv cu adul ii8 * re$u"! adesea &i s$idea"! re'ulile adul ilor8 * deli(erat $ace lucruri care*i sup!r! pe ceilal i8 * +i acu"! pe ceilal i de 're&elile lui8 * adesea se enervea"! sau se +n$urie din cau"a celorlal i8 * este %ereu nelini&tit &i nervos8 * este %ereu ;pus pe har !;# ne%ul u%it8 * %inte &i*&i +ncalc! pro%isiunile pentru a o( ine $avoruri sau pentru a evita o(li'a iile pe care le are8 * adesea sare la (!taie cu al i copii 3nu cu $ra ii48

* a $olosit o ar%! care poate provoca r!ni 'rave 3(! # sticl! spart!# ar%! de $oc48 * adesea r!%,ne a$ar! din cas! noaptea# +n ciuda restric iilor p!rin ilor8 * este a'resiv $i"ic cu alte persoane8 * este a'resiv cu ani%alele8 * deli(erat distru'e proprietatea altora8 * deli(erat d! $oc cu scopul de a provoca pa'u(e8 * $ur! o(iecte# $!r! a se con$runta cu victi%a 3$ur! din %a'a"ine48 * chiule&te adesea de la &coal!8a +nceput s! $ac! asta +nainte de 1? ani8 * pleac! de acas! 3de cel pu in dou! ori sau a $u'it o dat! noaptea48 * a $ost a'resiv cu victi%a# +n ti%p ce $ura 39a$ ar%at48 * $or ea"! alte persoane la acte se:uale8 * adesea se (ate cu alte persoane 3provoc,nd durere# r!ni# inclusiv inti%idare# %altratare48 * a spart casa sau %a&ina altuia. Tul(urarea nu tre(uie s! +ndeplineasc! criteriile pentru: Tul(urarea de personalitate disocial!# Schi"o$renie# =pisod %aniacal# =pisod depresiv# Tul(urare perva"iv! de de"voltare sau Tul(urare hiperJinetic!. 0. Caracteristici clinice in tul(urarea Iilles de la Tourette : -anualul DS- I/ pre$er! ter%enul de tul(urare# +n ti%p ce autorii en'le"i utili"ea"! no iunea de sindro%# dat $iind %area hetero'enitate a (olii. DS- I/ %en ionea"! c!: A. Tul(urarea Tourette se caracteri"ea"! prin pre"en a in cursul %aladiei at,t a ticurilor %otorii c,t &i vocale# desi nu in %od necesar conco%itent * %ai %ulte ticuri %otorii &i unul sau %ai %ulte ticuri vocale sunt pre"ente de*a lun'ul (olii8 <.Ticurile apar de %ai %ulte ori pe "i# +n $iecare "i sau inter%itent pe o perioad! %ai %are de ti%p de 1 an 8 +n acest ti%p# nu e:ist! interval li(er %ai %are de trei luni consecutiv8 C.Tul(urarea produce un sever discon$ort &i o a$ectere serioas! socio*pro$esional! D. De(utul are loc +nainte de 11 ani. =. Tul(urarea nu se datorea"! unei su(stan e to:ice sau unei (oli or'anice cere(rale .. Caracteristici clinice in enure"is6 encopre"is : Enurezis*ul este de$init +n acela&i %od +n DS-*I/ &i ICD 17# ca $iind o eli%inare involuntar! de urin! +n a(sen a unei cau"e or'anice# &i care survine la un copil %ai %are de B ani. =nure"is*ul poate $i nocturn sau diurn# pri%ar sau secundar. >n DS- I/# =nure"is*ul este introdus +n capitolul tul(ur!ri de eli%inare# cu %en iunea c! nu se datorea"! unei (oli or'anice &i pre"int! ur%!toarele criterii de dia'nostic: A. Repetate e%isii de urin! +n pat +n ti%pul so%nului sau +n haine +n ti%pul "ilei 3$ie c! sunt involuntare sau voluntare48 <. Co%porta%entul devine se%ni$icativ clinic cu o $recven ! de 5 ori6s!pt!%,n!# pentru cel pu in ? luni consecutiv# put,nd $i declan&at &i de $actori stresan i 3sociali# &colari# ocupa ionali4 C. Copilul tre(uie s! ai(! %ai %ult de B ani v,rst! cronolo'ic! sau v,rst! %intal! +n 9ur de B ani. D. Co%porta%entul nu se datorea"! unor (oli or'anice 3dia(et# spina (i$ida# epilepsie4 sau su(stante Clasi$icarea O-S# ICD 17 introduce =nure"is*ul +n capitolul Alte tul(ur!ri de co%porta%ent &i e%o ionale# ap!r,nd de o(icei +n perioada copil!riei &i adolescen ei. Criteriile ICD 17 sunt: * v,rsta cronolo'ic! &i %intal! a copilului s! $ie de cel pu in B ani8 * de cel pu in dou! ori pe lun!# la copilul %ai %ic de . ani &i de cel pu in o dat! pe lun! la copilul %ai %are de . ani apare eveni%entul enuretic involuntar sau inten ionat * enure"isul nu este o consecin ! a epilepsiei sau a incontinen ei de etiolo'ie neurolo'ic! sau a altor ano%alii ale tractului urinar *nu sunt +ntrunite criteriile pentru alte tul(ur!ri psihice *durata (olii este de cel pu in ? luni Encoprezis*ul este de$init ca $iind eli%inarea de %aterii $ecale cu consisten ! nor%al! sau aproape nor%al!# la o v,rst! la care controlul ar $i tre(uit s! $ie do(,ndit# eli%inarea av,nd loc +n locuri neadecvate

3inclusiv +n chilo ei4. Poate alterna cu perioade +n care doar %urd!re&te pu in chilo eii cu %aterii $ecale# lichide sau solide. Caracteristicile clinice ale copilului cu =ncopre"is ar putea $i enu%erate ast$el: * de(utul acestui co%porta%ent neadecvat poate s! se %ani$este continuu de la na&tere sau poate ap!rea dup! o perioad! de control s$incterian 8 * nu se datorea"! unei tul(ur!ri or'anice di'estive# %eta(olice sau unor %al$or%a ii8 * se asocia"! de cele %ai %ulte ori o u&oar! constipa ie8 * %urd!rirea chilo eilor este $recvent!# apare de %ai %ulte ori pe "i &i +n cantit! i %ici8 * nu prea apare la &coal!# ci dup! ce copilul s*a +ntors acas! &i s*a rela:at &i este un act par ial involuntar8 * adesea# acest co%porta%ent este interpretat ca $iind un 'est de ostilitate din partea copilului8 * atitudinea copilului $a ! de %urd!rire este varia(il!: unii nea'! dar# +n %o%entul +n care percep %irosul# se duc &i se schi%(!8 al ii se 9enea"!# se ru&inea"! &i*&i ascund hainele %urdare8 * caracteristica de act voluntar sau act involuntar este di$icil de identi$icat# dar co%porta%entul copilului ne poate a9uta s! identi$ic!% tipul co%porta%entului8 * uneori# copiii $olosesc %ateriile $ecale ca %odalitate de e:pri%are a a'resivit! ii &i %urd!resc pere i# %o(ile# al ii depo"itea"! cantit! i %ici +n patul p!rin ilor sau +n dulapul cu len9erie a acestora8 * %urd!rirea poate repre"enta o %odalitate de a*&i p!stra statutul de ;copil %ic $a ! de care tre(uie s! ai %are 'ri9!;8 * +n ciuda inteli'en ei lor# ace&ti copii nu &tiu s!*&i e:pri%e dorin a de a$ir%are &i recunoa&tere printre %e%(rii $a%iliei sau la &coal!# printre cole'i. >n ICD 17 # la capitolul 2K1 * Alte tul(ur!ri de co%porta%ent &i tul(ur!ri e%o ionale care apar de o(icei +n perioada copil!riei &i adolescen ei este inclus =ncopre"is*ul neor'anic# caracteri"at ast$el: * este o tul(urare caracteri"at! prin e%isii de %aterii $ecale# repetate# involuntare sau inten ionate +n locuri neadecvate3+n haine# pe podea48 secundar retentiei $unctionale apare constipatia8 * v,rsta cronolo'ic! &i %intal! a copilului este de cel pu in G ani8 *e:ist! cel pu in un eveni%ent enco%pretic pe lun!8 * durata tul(ur!rii este de cel pu in 0 luni * nu e:ist! nici o cau"! or'anic!# care s! e:plice satis$!c!tor eveni%entul encopretic =ncopre"is*ul poate $i o tul(urare i"olat!# %onosi%to%atic! sau poate $i un si%pto% +n cadrul altei tul(ur!ri * o tul(urare e%o ional! sau o tul(urare de conduit!. 1. Caracteristici clinice in tul(urarea reactiva de atasa%ent de tip inhi(at6 de"inhi(at : DS- I/ de$ineste ast$el Tul(urare Reactiv! de Ata&a%ent : L=le%entul esen ial +l constituie rela ionarea social! inadecvat! din punct de vedere evolutiv &i pertur(at! +n cele %ai %ulte conte:te &i care +ncepe +nainte de B ani &i este asociat! cu o +n'ri9ire $la'rant patolo'ic!@. Sunt speci$icate 5 tipuri: tip IDHI<AT &i tip D=MIDHI<AT Tr!s!turile clinice +n TRA - tipul inhibat sunt ur%!toarele: * copilul pare +nsp!i%,ntat# ne$ericit &i hipervi'ilent8 * poate pre"enta $recvent co%porta%ent autoa'resiv8 * uneori re$u"! s! %!n,nce &i cre&te 'reu +n 'reuate8 * $ace 'reu pro'rese psihice * nu arat! interes +n a*&i $ace prieteni de aceea&i v,rst! sau pentru a se ata&a de adul ii care*l +n'ri9esc8 * r!spunsul copilului la interac iunea social! este e:cesiv de inhi(at# hipervi'ilent# a%(ivalent sau contradictoriu8 * +n rela ie cu persoana care*l +n'ri9e&te e:ist! un a%estec de evitare &i a'resiune# re"isten ! &i tea%! e:cesiv!. Tr!s!turile clinice +n TRA - tipul dezinhibat sunt ur%!toarele: * Copilul este nediscri%inativ +n rela iile de ata&a%ent8 uneori nu*i pas! de cel care*l +n'ri9e&te dar se ata&ea"! de persoane str!ine8 * Rela iile de prietenie sunt super$iciale# copilul nu se +n'ri9orea"! &i nici nu se +ntristea"! dac! se schi%(! persoana care*l +n'ri9e&te8

* Ace&ti copii sunt adesea $oarte populari printre personalul de +n'ri9ire dintr*un spital8 se +%prietenesc cu in$ir%ierele# cu asistentele. Se descurc! cu u&urin ! &i se adaptea"! cu u&urin ! schi%(!rilor. De $apt# toc%ai aceast! super$icialitate +n rela ionare +i a9ut! s! par! ;descurc!re i; de&i sunt incapa(ili de a de"volta ata&a%ente selective &i dura(ile8 * Pot pre"enta $recvent hiperactivitate# de$icit de aten ie# la(ilitate e%o ional!# toleran ! sc!"ut! la $rustrare sau co%porta%ent a'resiv. A%,ndou! tipurile de TRA se caracteri"ea"! prin aceea c!: * +n pri%ii ani de via ! ace&ti copii au $ost crescu i +n di$erite institu ii de ocrotire sau $a%ilii adoptive 3plasa%ent $a%ilial4 sau au $ost sever ne'li9a i de propria lor $a%ilie * ace&ti copii au un istoric de a(u" evident# cu at,t %ai %ult cu c,t au un co%porta%ent evitant# vi'ilent8 * %ai rar poate ap!rea TRA la copii crescu i +n $a%ilii nor%ale dar +n care pot e:ista p!rin i cu tul(ur!ri or'anice cere(rale cronice # ca ur%are a unui trau%atis% sau in$ec ie cere(ral!. K. Caracteristici clinice in intar"ierea %intala : A. >nt,r"ierea -intal! U&oar! : FI +ntre B7*0K * v,rsta %intal! la su(iectul devenit adult este si%ilar! cu cea a copilului +ntre .*17 * 15 ani * de"voltarea a $ost (un! +n 'rupul $a%ilial &i dac! este sus inut copilul do(,nde&te li%(a9ul scris# calculul %ate%atic si%plu# cuno&tin ele 'enerale echivalente celor G clase ele%entare * ca adult# poate des$!&ura o activitate pro$esional! si%pl!# +&i poate asi'ura necesarul e:isten ei * +&i poate +nte%eia o $a%ilie# are 'rad %ini% de autono%ie social! &i capacitate de autoconducere * ',ndirea# inco%plet de"voltat!# r!%,ne dependen a de concret8 este lent!# 'reoaie# iar opera iile ',ndirii 3anali"a# sinte"a# 'enerali"area# di$eren ierea# a(stracti"area4 se des$!&oara la nivelul in$erior# super$icial# inco%plet. Re%arc! %ai u&or deose(irile dec,t ase%!n!rile. Du poate sesi"a cu u&urin ! corela iile +ntre $eno%ene. =nu%er! eronat sau inco%plet +nsusirile unor o(iecte sau $eno%ene. Sesi"ea"! cu di$icultate ;ideile principale;# ele%entele de le'!tur! +ntre $eno%ene# ele%entele esen iale. =$ortul de ;sinte"!; se reduce la descrierea $eno%enlui. Sesi"ea"! cu di$icultate sau chiar nu sesi"ea"! a(surdul. Are di$icult! i +n a distin'e ceva ce este ;co%un; de ceva ce este ;particular;. La pro(a de sortare &i clasi$icare dup! criterii particulare e&uea"! $recvent. =$ortul de ;a de$ini; este di$icil# pentru c! nu poate $ace +ncadrarea +n ;'enul pro:i%;# chiar dac! sesi"ea"! ;di$eren a speci$ic!;. Li%(a9ul este s!rac# insu$icient# cu sinta:a de$icitar!# uneori di"artric sau disle:ic. * copilul cu I- u&oar! poate pre"enta asociat: sindroa%e neurolo'ice# %al$or%a ii# tul(ur!ri sen"oriale# de"echili(re endocrine care pot +n'reuna e$ortul de a $ace achi"i ii psihice * copilul cu I- u&oar!# de cele %ai %ulte ori# are &i tul(ur!ri e%o ionale &i6sau de co%porta%ent# precu% insta(ilitate psiho%otorie# a'resivitate# ostilitate# opo"i ionis%# an:ietate &i poate de"volta reac ii depresive +n condi ii de tensiuni +n %icrocli%at. <. >nt,r"ierea -intal! -edie &i C.>nt,r"ierea -intal! Sever! I.Int,r"iere -intal! -edie: FI ?B*GK II.Int,r"iere -intal! Sever!: FI 57*?G * ace&ti su(iec i# deveni i adul i# pot avea o v,rst! %intal! ase%!n!toare cu cea a copilului +ntre ?*0* . ani. * dac! a pri%it +n'ri9irile &i suportul necesar# copilul poate a9un'e s! se autoserveasc! la un nivel ele%entar cu ;%odelele de conduit!; +nv! ate. * pot e$ectua o %unc! necali$icat! auto%at!# stereotip! su( suprave'here 3are un statut se%iindependent social4 * nu sunt capa(ili s! ia deci"ii corecte pentru a putea locui sin'uri * nu se pot autoconduce * au li%(a9 s!rac# voca(ularul este restr,ns la cuvinte u"uale# sinte"a si%pli$icat!# dislalie sau di"artrie * nu pot s!*&i +nsu&easc! li%(a9ul scris# pot recunoa&te litere sau ci$re sau pot a9un'e uneori s! nu%ere auto%at

* ',ndirea este concret! # %odest!# pot re"olva doar pro(le%e de sortare. In situa ii noi sunt de"orienta i# nu le pot re"olva dec,t cu sche%e sau solu ii de9a e:istente. Procesele de 'enerali"are# a(stracti"are nu e:ist! sau sunt e:tre% de rudi%entare * aten ia &i %e%oria: au oarecare sta(ilitate &i e$icien ! +n a se descurca +n %ediul incon9ur!tor. * s$era e%o ional! este s!rac! dar se e:pri%! uneori cu violen !# sunt irasci(ili# * +nva ! s! se $ereasc! de pericolele i%inente# dar nu pot anticipa eveni%entele ne$avora(ile dec,t dac! le*au %ai tr!it. * nu au discern!%,nt# nu pot r!spunde de $aptele lor * ace&ti copii pot pre"enta %ult %ai $recvent: %al$or%a ii# tul(ur!ri neurolo'ice# sen"oriale# endocrine# uneori co%porta%ent auto si hetero a'resiv #stari de a'itatie %arcata . D. >nt,r"ierea -intal! Pro$und! : FI su( 57 * r!%,n cu o v,rst! %intal! +n 9ur de 5 ani# total dependen i social * nu dispun de li%(a9 sau li%(a9ul $unc ionea"! la nivelul sunetelor nearticulate * nu se autoservesc# nu au c!p!tat control s$incterian * au o e:isten ! %ai %ult ve'etativ! * r!spunsurile la sti%uli au caracter re$le: * nu pot recunoaste pericolul * pot pre"enta $recvent parali"ii cere(rale# epilepsie# tul(ur!ri de vedere &i au" # %al$or%a ii# st!ri de a'ita ie cu auto &i hetero a'resivitate.