Professional Documents
Culture Documents
Materia.
Universul este format din materie, prezent sub dou forme: substan !i ener"ie radiant. Materia este #n continu transformare. Substana reprezint o form de e$isten a materiei cu o compozi ie !i structur definit. % anumit cantitate dintr&o substan sub o form !i un volum oarecare, reprezint un corp realizat din substan a respectiv 'de e$emplu: dac considerm ca substan & fierul, un cui reprezint un corp realizat din fier(. )ubstan ele se clasific #n substane pure !i amestecuri. Substana pur are o compozi ie determinat, indiferent de modul de ob inere !i are propriet i fizice constante 'densitate, temperatura de topire, de fierbere, lic*efiere etc.(, iar prin procedee fizice obi!nuite, nu poate fi descompus #n alte substan e. +n natur, #n cele mai multe cazuri, substan ele nu sunt pure, ci impure, adic con in !i alte substan e denumite ,impuriti ,. -urificarea substan elor impure poate fi realizat prin diferite procedee, func ie de starea de a"re"are: filtrare, decantare, distilare, evaporare, cristalizare. Substanele pure pot fi:
chimia fizic studiul propriet ile fizice ale substan elor !i rela ia dintre ener"ie !i transformirile c*imice. electrochimia& studiul reac iilor c*imice, ca urmare a efectului electricit ii !i a reac iilor c*imice #nso ite de fenomene electrice. fotochimia studiul proceselor c*imice produse sub influen a luminii. radiochimia studiul propriet ilor subtan elor radioactive. chimia analitic identificarea !i determinarea cantitativ a elementelor compomnente ale substan elor.
&
chimia nuclear studiul transformrilor nucleelor atomice, procesele nucleare !i a atomilor ob inu i prin reac ii nucleare. chimia industrial studiul ob inerii substan elor c*imice la scar industrial ' procedee, instala ii !i te*nolo"ii industriale(. chimia biologic 'bioc*imia( studiul mecanismelor #n or"anismele vii. chimia agricol (agrochimia)) studiul proceselor c*imice din domeniul a"riculturii 'cultura, cre!terea plantelor(. geochimia studiul compozi iei straturilor "eolo"ice ale -m/ntului.
&
&
&
&
Chimia studiaz compozi ia substan elor compuse, prin doua metode fundamentale:
& analiza chimic, metoda de descompunere a substan ei compuse #n
componentele din care este alctuit ' determinarea identit ii !i 4sau a cantit ii fiecrui component(.
& sinteza chimic, ob inerea unei substan e compuse din substan ele componente
din care trebuie format. +n natur, substan ele simple se "sesc #n stare liber, dar #n compozi ia substan elor nou formate, ele devin elemente chimice.
Starea lichid & materia are volum propriu !i ia forma vasului #n care se afl. nu au form proprie 'apa, laptele, vinul( datorit for elor de atrac ie mai slabe dintre particule dec/t #n cazul substan elor solide. & rela ia dintre masa, volumul !i densitatea lic*idului este: m6789 Starea gazoas & materia nu are volum !i form proprie. & particulele componente au o mare mobilitate !i ocup volumul vasului #n care se afl ' "az metan, o$i"en, o$id de carbon(. Plasma & forma a materiei care e$ist numai #n condi ii de temperatur #nalt: & este un "az ionizat format din atomi, ioni, electroni, !i fotoni ce formeaz un amestec neutru din punct de vedere electric 'flacra, ful"erul, stelele, )oarele(. & se "se!te #n propor ie de :;< #n univers.
>>> >>>>>>>>>>>> ?
SOLID topire vaporizare LICHID
@
GAZ
>>> AAA
solidificare
>>> AAA
condensare
AAAAAAAAAAAAAAA
desublimare
opirea reprezint trecerea unei substan e din starea solid #n starea lic*id, prin absorb ie de cldur, procesul invers, fiind denumit solidificare. !aporizarea este trecerea substan ei din starea lic*id #n stare "azoas prin absorb ie de cldur !i poate fi realizat prin evaporare sau fierbere. procesul invers este condensarea. "ichefierea este procesul de trecere a unei substan e "azoase #n stare lic*id la temperatur obi!nuit, dar sub ac iunea presiunii. Sublimarea const #n trecerea unei substan e din starea solid direct #n stare de vapori.
fito*ormoni,
pi"men i,
li"nine,
taninuri,
terpenoide,
+n or"anismele animale !i ve"etale predomin patru elemente c*imice, denumite elemente cuaternare: o$i"en, carbon, *idro"en !i azot, care reprezint :C,0< din masa or"anismelor vii. +n tabelul 0 este prezentat con inutul procentual al elementelor cuaternare din plante !i animale:
1abelul 0. Con inutul procentual al elementelor cuaternare #n plante !i animale.
Element: Organism Plante Animale 54 21 38 62 7 10 0,03 3 C O H N
+n tabelul 3 este prezentat con inutul #n procente a biomoleculelor #n lumea vie, iar #n tabelul 5, rsp/ndirea elementelor c*imice #n litosfer !i respectiv, #n or"anismul uman.
1abelul 3. Fistribu ia bioelementelor #n lumea vie. Hlemente )eparat % C M0 N Ca O Na ) M" Cl 2,2e,Zn,Cu,Mn.Co 1i,E,P,As,-b,)n,Mo,7 )i,Er CC 1G,C 1;,0 0,5 1,C ;,: ;,5 ;,3 ;,0 ;,;= ;,;K ;,0G ;,0G ;,0G Con inut < -e "rupe
;,0G
;,0G
+n materia vie, carbonul reprezint 3G&=;< din substan a uscat. Midro"enul este elementul cu cea mai mare rsp/ndire ca numr de atomi. o$i"enul este sin"urul element care ptrunde #n esuturile plantelor !i animalelor sub form de molecule "azoase sau dizolvate #n ap, iar azotul este prezent #n procent de G3,3< #n esuturile ve"etale !i animale prin "ruparea amino ' NM 0 ( a aminoacizilor. Apa reprezint un component vital al or"anismelor ve"etale, animale !i al or"anismului uman. %r"anismul unui adult con ine p/n la G;< ap, iar a unui copil, p/n la KG< din "reutatea corpului.
semiprocesate sau neprocesate ce pot fi in"erate de ctre oameni. Alimentele contribuie la desf!urarea metabolismului uman, fiind formate din substan e or"anice !i anor"anice de provenien !i #n propor ii diverse, fie c reprezint materii prime a"roalimentare, fie produse prelucrate. Qinand cont de provenien a natural sau de procesare, componetele alimentelor se clasific #n urmtoarele cate"orii:
1;
11
"#O$
,r-u Secar Or. O/. Porum0 0,78 0,85 0,56 0,68 0,57
SO%
0,01 0,02 0,$5 0,05 0,01
&#O
0,52 0,58 0,28 0,48 0,37
Na#O
0,03 0,03 0,07 0,04 0,01
CaO
0,05 0,05 0,$1 0,1 0,03
Cl
0,01 0,01 0,03 0,02
SiO#
0,02 0,03 0,4$ 1,05 0,03
Cenu'a
1,68 1,7$ 1,7 2,68 1,24
)ubstan ele minerale e$istente #n le"ume !i fructe determinate din cenu!a rezultat dup incinerare, sunt bazice ' o$izi de sodiu, potasiu, calciu, ma"neziu, fier(, acide ' o$izi de sulf, carbon, siliciu, fosfor(, sau microelemente ' cupru, zinc, man"an, aluminiu, titan, bor(. +n tabelul C sunt prezentate c/teva elemente c*imice din unele specii de fructe !i le"umel proaspte.
10
+n tabelul G este prezentat con inutul total de substan e minerale e$primat #n procente care se observ c variaz #ntre ;,3 !i 0,C< .
1abelul G. Con inutul mediu #n substan e minerale totale ale fructelor !i le"umelor, la 1;;" material proaspt
Specia A4ina Agrise Alune Ananas 1anane !aise !astane !a2suni !irese !oaca.e negre !oaca.e rosii ,ra2e 4ruit Subst.minerale % 0,32 0,45 2,5 0,3$ 0,83 0,66 1,18 0,5 0,5 0,8 0,63 0,4 Specia (ure Pere Piersici Portocale Prune Smoc ine Struguri 3isine 5meura Ar*ei !astra/et i !arto4i Subst.minerale % 0,65 0,33 0,45 0,48 0,4$ 0,7 0,48 0,4$ 0,51 0,6 0,44 0,$$
13
'.(.(.(. )oninutul de ap din alimente Con inutul de ap din alimente determin calitatea alimentelor !i de asemenea, influen eaz propriet ile !i stabilitatea acestora. Apa din alimente se "se!te sub dou forme: ap liber !i ap legat. Apa liber e$ist #n or"anismele vii, sub form de solu ii ale substan elor solubile din sucul celular sau intercelular, #n micro& !i macrocapilare. +n plus, datorit *i"roscopicit ii componentelor *idrofile, alimentele con in apa *i"roscopic. Apa liber poate fi #ndeprtat u!or din produsele alimenzare prin stoarcere, uscare, fr modificarea maIor a celorlal i componen i ai alimentelor. Apa legat poate fi fi$at #n produsele alimentare, prin le"turi fizice #n microcapilare !i prin le"turi fizico& c*imice #n macromolecule, datorit "ruprilor or"anice func ionale *idrofile: *idro$ilice, %M, carbo$ilice, &C%%M, aminice NM0 , amidice C%NM0 , form/nd solu ii coloidale. Hliminarea apei le"ate din alimente se face "reu, dar dac se #ndeprteaz #n cantit i mari, au loc
15
+ntre moleculele de ap din mediu #nconIurtor !i moleculele de ap din alimente e$ist un sc*imb permanent p/n se atin"e un ec*ilibru 'umiditatea relativ de ec*ilibru( valoare caracteristic fiecrui tip de produs.
1=
1C
www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z #(#( Le!ea con'tan,ei compo-i,iei .le!ea p opo ,iilo /e0inite1
Combinarea elementelor c*imice ce formeaz o substan , are loc dup anumite re"uli, de e$emplu, indiferent de propor ia dintre componentele unui amestec de "aze, ele reac ioneaz #ntotdeauna #n raport de volume 'cantit i strict determinate(, pentru a forma aceea!i substan . Fe e$emplu: & *idro"enul !i o$i"enul pentru formarea apei: 0 vol. M0 D 1 vol. %0 1 vol. M0 D 1 vol. Cl0 'raport 0:1( 'raport 1:1( & *idro"enul !i clorul pentru formarea acidului clor*idric:
+n secolul al R7PPP&lea, L.U.-roust a enun at Le"ea constan ei compozi iei 'le"ea propor iilor definite sau le"ea propor iilor constante(: ,orice compus chimic conine totdeauna acelea&i elemente combinate -n acelea&i proporii de mas/.
1G
Baporturile #n care se "sesc cantit ile de o$i"en cu care se combin azotul #n cazul celor cinci o$izi, sunt K:1C:30:5; sau 1:0:3:5:= La #nceputul secolului al RPR&lea, Falton a enun at le"ea propor iilor multiple: ,dac dou substane simple se combin pentru a forma mai multe substane compuse, diferitele mase ale uneia substanele simple care intr -n combinaie cu o mas dat din cealat substan simpl, se gsesc -ntre ele -n raporturi de numere -ntregi mici/.
ecip oce
1K
1:
0;
01
00
electronului fa de nucleul atomului, adic a semia$ei mari a orbitei sta ionare. are valori de la 1 la G, fiind notate O, L, M, N, %, - !i respectiv, Z.
& numrul cuantic secundar, l, care corespunde momentului un"*iular al
electronului pe orbit, fiind o msur a semia$ei mici a elipsei. are valori #ntre ; !i n&1, fiind multiplu de *40[
& numrul cuantic magnetic, m, care caracterizeaz momentul ma"netic creat
electronului, #n mi!carea de rota ie #n Iurul a$ei sale. are dou valori: D140 !i Y unit i cuantice *40[, pentru rota ia #n acela!i sens sau #n sens contrar fa de a$a proprie. Consider/nd modelul atomului din teoria 2ohr-Sommerfeld, se consider c structura electronic a atomului ca fiind stratificat. Hlectronii "raviteaz pe orbite caracterizate de numrul cuantic principal, n, care formeaz -n$eli&ul electronic al atomului. )tratul electronic este format din electronii cu acela!i numrul cuantic principal: O 'n61(, L 'n60(, M 'n63( !i a!a mai departe. 2iecare strat con ine un numr ma$im de +n+ electroni: 0 electroni pe stratul O 'n61(, K electroni pe stratul L 'n60(, 1K electroni pe stratul L 'n60( etc. %rbitele caracterizate de un numr cuantic principal, n, sunt formate de substraturi electronice caracterizate de m 6 +l9' valori pentru un numr cuantic secundar cu valori de la l la 9l.
03
05
numesc
s p d f g h
?rbitalul s este caracterizat prin n61 !i l 6 ;, notat 's !i are simetrie sferic 'de e$emplu, orbitalul ocupat de electronul atomului de *idro"en(. ?rbitalii p sunt orienta i #n spa iu pe a$ele o<, o= !i oz, deci c/te trei pentru fiecare strat principal cu n ` 0. 2orma nu este simetric, ci bilobar. ?rbitalii d fiecare strat principal are cinci orbitali cu forme mai comple$e, tetralobare. )onfiguraia electronic reprezint totalitatea electronilor distribui i pe straturile, substraturile !i orbitalii atomului unui element c*imic. )ompletarea cu electroni a orbitalilor atomilor, se face #n mod succesiv, dup re"uli ale mecanicii cuantice: a( principiul de e$cludere enun at de a. -auli: Sdoi electroni ai aceluia!i atom nu pot avea cele patru numere cuanticeT , ceea ce #nseamn c un orbital poate fi ocupat de cel mult doi electroni, !i numai dac spinii lor au direc ii opuse, adic sunt antiparaleli. b( re"ula lui Mund: Sdistribu ia electronilor se face astfel #nc/t numrul electronilor cu spin paralel, necupla i, s fie c/t mai mareT.
0=
?@ ?@ ?@
+n 1:C5 M. Jell&Mann si J.Zwei" a descoperit particula subatomic, denumita @uar8, care se "ase!te in nucleu si poate e$ista in duble i sau triple i, demonstr/ndu&se astfel ca nucleu este divizibil.
0C
Cl De 6 Cl Fin punct de vedere electronic, reducerea este procesul invers o$idrii. -rocesul de o$idare reprezint cedare de electroni, fie din partea unui atom, fie din partea unui ion. Astfel, numrul de o$idare poate varia de al &5 la DG. +n procesul de reducere, prin acceptarea de electroni, numrul de o$idare poate avea valori de la DG la &5. -rocesul simultan de reducere !i o$idare se mai nume!te reacie redo<, de e$emplu, #n reac ia dintre fier !i acid clor*idic are loc o$idarea fierului de la ; la D0 !i reducerea *idro"enului de la D1 la ;. 2e+ 0M Cl 2e Cl 0 + M 0 Feci, #ntr&o reac ie, substan a 'molecula, atomul, ionul( care accept electroni se reduce !i se numes!te agent o<idant, iar substan a care cedeaz
0G
+1
+0
Ca a"en i o$idan i sunt utiliza i: o$i"enul, apa o$i"enat, pero$izii, clorul, bromul, *ipocloritul de potasiu sau de sodiu, bicromatul de potasiu, perman"anatul de potasiu, acidul azotic, azota i, clora i, iar ca a"en i reductori: carbonul, o$idul de carbon, *idro"enul, metale 'sodiu, potasiu, ma"neziu, aluminiu, fier(. +n ecua iile redo$, stabilirea coeficien ilor stoec*iometrici se face prin analizarea preoceselor de o$idare !i reducere, adic a transferului de electroni, pe baza respectrii le"ii conservrii masei: 0OMn%5 D =M0) D C MCl 6 0OCl D0MnCl0 D =) D KM0% 3Cu D KMN%3 6 3Cu'N%3(0 D 0N% D 5M0% +n ec*ilibrele cu transfer de elctroni, donorul de electroni se nume!te reductor 'prescurtat Bed(, iar acceptorul de electroni se nume!te o$idant 'prescurtat %$(. Hc*ilibrul cu sc*imb de electroni se poate scrie #n forma "eneral : Bed %$ D ze -rin cedarea sau acceptarea unui anumit numr de electroni, fiecare reductor se transform #ntr&un anumit o$idant !i respectiv fiecare o$idant se transform numai #ntr&un anumit reductor. Cuplurile o$idant4reductor sunt bine definite prin numrul de electroni transforma i #ntre cele dou specii care alctuiesc cuplul redo$.
0K
Bed1 D %$0 bb%$1 D Bed0 -entru a #n ele"e ec*ilibrele cu transfer de elctroni !i a putea prevede produ!ii de reac ie #ntr&o reac ie redo$ este necesar s cuno!ti modalita ile de stabilire a numrului de o$idare 'N.%.(. +n tabelul K sunt trecute elementele cu mai multe N.%., cel mai des #nt/lnite #n practic.
1abelul nr. K Hlementele cu mai multe N.%., cel mai des #nt/lnite #n practic
Hlement C*imic )imbol Na, O, A" Ca, M", Zn, Ni, Al, )i Cr Mn 2e Metal N.%. D1 D0 D3 D5 D3, DC D0, D5, DG D0, D3 Cu Au M" )n -b As Au D1, D0 D1, D3 D1, D0 D0, D5 D0, D5 3, D3, D= D3 )imbol 2 Cl Er P % ) N Nemetal N.%. 1 1, D1, D3, D=, DG 1, D=, DG 1, D=, DG 0, 1 0, D5, DC 3, D1, D0, D3, D5, D=
0:
0lementele gal$anice surse de energie electric Beac iile redo$ reversibile sunt folosite #n celulele electroc*imice pentru producerea curentului electric. +n anul 1K=: Jaston -lantc a inventat pila numit acumulatorul cu plumb !i a formulat defini ia unui acumulator: S Acumulatorul este un generator electrochimic care acumuleaz energie electric &i o restituie sub form de curentd. % baterie este un acumulator format din mai multe pile electrochimice legate -n serie. Astzi termenul de baterie se folose!te pentru dispozitivele formate dintr&o sin"ur pil: baterie de ceas, de lantern, etc. Acumulatorul cu plumb s&a dezvoltat ca surs portabil de curent continuu #ncep/nd cu anul 1:1= c/nd au aprut demaratoarele automate la automobile. Acest tip de acumulator poate func iona mai mul i ani #n condi ii de temperatur variind #ntre 3=oC !i D5;oC. Acumulatorul cu plumb este format din !ase celule eletroc*imice le"ate #n serie, fiecare "ener/nd o for electromotoare de 0 7. Acidul sulfuric se consum #n timpul func ionrii. Pni ial concentra ia acidului sulfuric este de 35< 'aceasteia corespunz/ndu&i o densitate de 1,0C "4mL(. Feoarece prin func ionare acidul sulfuric se consum densitatea acestuia scade. Msurarea densit ii solu iei de acid sulfuric este o modalitate util !i pu in laborioas de apreciere a strii de #ncrcare a acumulatorului cu plumb. -e msur ce acumulatorul func ioneaz se formeaz sulfat de plumb '-b)% 5(: "ranulele de -b)%5, ini ial fine, se mresc cu timpul, devin "reu solubile !i acoper suprafa a activ a electrozilor. Acest fenomen, cunoscut sub numele de sulfatare, #mpiedic func ionarea la parametrii optimi ai acumulatorului. Acumulatorul cu plumb este o pil secundar deoarece poate fi re#ncrcat. +n bateriile tradi ionale trebuie adu"at periodic ap distilat deoarece aceasta se consum #n timpul reac iei de electroliz care se produce la #ncrcarea
3;
31
30
33
35
3=
M i Cl sau
M i Cl
Le"tura dintre atomi realizat prin punerea #n comun a unor perec*i de electroni necuplati din stratul de valen se nume!te le"tur covalent, care, spre deosebire de le"tura ionic, este ri"id !i orientat #n spa iu. Fe e$emplu, molecula de C%0 este linear '%6C6%(, iar molecula de tetraclorura de carbon, CCl5, are o simetrie tetraedric. Molecula de ap, M 0% ' M i % i M( nu este linear, un"*iul format de cele dou le"turi fiind de 1;5,3;; . Mi%,
3C
3G
 #3& !u
2<


3K
Capitolul 4I SOLUII
Soluiile reprezint amestecurile omo"ene a dou sau mai multe componente #n diferite propor ii. 2unc ie de starea de a"re"are a componentelor 'solid, lic*id !i "azoas(, e$ist urmtoarele tipuri de soluii: "aze #n "aze, "aze #n lic*ide, "aze #n solide, lic*ide #n lic*ide, lic*ide #n solide, lic*ide #n lic*ide, solide #n solide. Fizolvantul 'solventul( este componenta #n e$ces, iar substan a dizolvat 'solutul( este componenta care se afl #n propor ie mai mic #n solu ia respectiv.
C.1. Fizolvarea
Fizol$area este procesul prin care particulele solutului difuzeaz printre cele ale solventului, datorit at/t a mi!crii moleculare, c/t !i datorit interac iunii moleculelor de ap.
3:
5;
C.0. )olubilitatea
Solubilitatea sau gradul de solubilitate a unei substan e dizolvate 'solut( reprezint cantitatea ma$im de substan care se poate dizolva #ntr&o anumit cantitate de dizolvant 'solvent( #n condi ii de ec*ilibru,la o anumit temperatur. -rocesul de dizolvare a unei substan e aIun"e la un moment dat, la o stare de ec*ilibru dinamic #ntre cantitatea de substan nedizolvat !i substan dizolvat, dup care, concentra ia solu iei nu mai cre!te: substan nedizolvat substan dizolvat '#n solu ie(
Feci la o anumit temperatur, la ec*ilibru, solu ia con ine cantitatea ma$im de substan dizolvat #ntr&un dizolvant, fiind considerat soluie saturat. +n cazul #n care o solu ie con ine o cantitate mai mic de substan dizolvat, solu ia este o solu ie nesaturat. solu ia care con ine o cantitate mai mare de substan dizolvat dec#t solu ia saturat, reprezint o soluie suprasaturat..
51
+n cazul fiecrui electrolit, numai o anume cantitate de substan este disociat #n ioni liberi, fa de cantitatea total a acesteia. Gradul de disociere electrolitic ' m ( reprezint substan a dizolvat disociat #n ioni liberi ce conduc curentul electric, #ntr&o solu ie de o anumit concentra ie.
50
53
55
5=
5C
5G
R %0 D M0% 6 M0R%3 H$emple: & reac ia cu apa a mono$idului de clor "azos trecut peste o$id mercuric, la 5oC Cl0%
Mono$id de clor'"az(
M0 % 6
apa 'lic*id(
0MCl%
acid *ipocloros 'solu ie(
5K
?<izii amfoteri formeaz cu apa acizi sau baze, #n func ie de condi ii. H$emplu: formarea *idro$idului de aluminiu prin reac ia cu apa a o$idului de aluminiu care poate disocia at/t ca o baz, c/t !i ca un acid: Al0%3 D M0% 6 Al'%M(3 care poate disocia ca o baz > Al3D D 3%M& sau M3Al%3 care poate disocia ca un acid > 3MD D Al%33& H$ist o$izi care nu sunt an*idride nici de baze !i nici de acizi, denumi i o$izi indiferen i, cum sunt: o$idul de carbon, mono$idul de azot.
G.3. Acizi
Acizii sunt substan e care con in #n molecula lor ioni de *idro"en, care #n solu ie apoas disociaz astfel: acizii tari: MR > MD D R & unde MR poate fi de e$emplu: acid clor*idric, MCl, acid sulfuric, M 0)%5 #n prima treapt de ionizare, acid percloric, MCl%5. acizii slabi: MR D M0% radicalul acid, R&:
5:
M 3%D D R&
unde MR poate fi de e$emplu: acid fosforic, M3-%5 , acid sulf*idric, M0), etc.
Molecula de acid disociaz pun/nd #n libertate a unui proton sau a mai multor protoni !i radicalul acid, format din elementul central sau "ruparea format din atomii elementului central !i cei ai o$i"enului ' de e$mplu: Cl &, )%5 0&, C%3 0& , N%3&, -%5 3&(.
=;
MR D M %M 6 M R D M0%
acid baz sare ap
MCl D O%M 6 OCl D M0% & reac ia cu o$izi bazici, cu formare de sruri !i ap:
D0 D0
0MR D M % 6 M R0 D M0%
acid o$id sare ap
0MCl D Cu% 6 CuCl0 D M0% & reac ia cu metale, cu formare de sruri !i de"aIare de *idro"en:
D0 D0
0MR D
acid
M
metal
M R 0 D M0 ?
sare *idro"en
0MCl D Zn 6 ZnCl0 D M0 ? & ionizarea #n solu ie: Cu c/t concentra ia de ioni din solu ie la o dilu ie dat, este mai mare, acidul este mai puternic disociat, fiind considerat un acid tare. Acizii tari sunt complet disocia i #n ionul de *idroniu !i radicalul acid, pe c/nd acizii slabi sunt caracteriza i de prin constanta de ec*ilibru : MR D M0% R& D M3%D O 6 g R& h p g M3%D h 4 gMR h p gM0% h
=0
G.5. Eaze
Conform teoriei disocia iei electrolitice, bazele sunt compu!i c*imici care au #n molecul ioni de *idro$id, %M& '"ruparea *idro$il, %M(, !i care #n solu ie, disociaz astfel: M%M > M D D %M& +n molecula *idro$idului, "ruparea *idro$il este le"at de atomul metalic prin atomul de o$i"en: M % M, caz #n care metalul este monovalent.
G.5.1. Clasificare
a( 2unc ie de solubilitatea bazelor #n ap, se clasific #n: & baze solubile: *idro$izii metalelor alcaline 'Li%M, Na%M, O%M, Bb%M, Cs%M( denumi i alcalii. *idro$izii metalelor alcalino&pm/ntoase sunt mai pu in solubili #n ap ' Ee%M(0, M"'%M(0,Ca'%M(0, )B'%M(0, Ea'%M(0. & baze insolubile: *idro$izii de cupru, fie, aluminiu. b( 2unc ie de "radul de disociere #n solu ie apoas, deci de concentra ia ionilor de *idro$id #n solu ie, la o concentra ie dat, se clasific #n:
=3
0M%M D0 N D CM0% 6 0 M g N '%M(5 h D 3M0 0Na%M D 0Al D CM0% 6 0Na g Al '%M(5 h D 3M0 G.5.5. 1eoria teoria protolitic +n cadrul teoriei protolitice, U.N.Er\nsted a considerat Sacid, orice substan care are tendin a de a ceda protoni !i baz, orice substan care are tendin a de a accepta protoniT. +ntre un acid !i o baz e$ist un transfer de protoni, reac ia fiind denumit reacie protolitic : ACPF EAZq D MD )istemul se nume!te acid&baz conIu"at, acidul !i baza respectiv, fiind conIu"ate sau corespondente.Fe e$emplu, #n solu ie apoas: MCl D M0% > Cl& D M3%D
acid baz conIu"at
NM + 5 D M%
NM3 D M0%
==
G.5.=. 1eoria electronic a acizilor !i bazelor Fin punct de vedere electronic J.N. Lewis a definit acidul !i baza, ca fiind molecula capabil s Ss accepte o o perec*e de electroni !i respectiv, s furnizeze o perec*e de electroniT. Astfel, baza are rol de donor de electroni !i acidul are rol de acceptor, le"tura dintre ionii forma i fiind o le"tur coordinativ. Fe e$emplu: MD D M % M
baz
M3%D
acid conIu"at
G.=. )ruri
-rin reac ia dintre un acid !i o baz rezult, pe l/n" ap, o substan denumit sare, MR, format din cationul bazei ' ionul de metal, M(( !i anionul acidului ' radicalul acid, R(: Fe e$emplu, reac ia: Na%M D MCl 6 NaCl D M0%
baz acid sare
G.=.1.Clasificare
=C
carbonic,
=G
MR D M0% >
MR D M%M
+n cazul #n care acidul sau baza din care s&a format sarea este electrolit slab, *idroliza are loc astfel: & *idroliza unei sri care provine dintr&un acid slab !i o baz tare: R& D M0% >
anion
MR D %M&
acid
0 M0%
%M& D 3M3%D
-rin *idroliza srurilor se formeaz cantit ile ec*ivalente de acid slab, acid acetic 'CM3C%%M( care disociaz pu in !i *idro$id de sodiu 'Na%M( complet disociat #n ioni de NaD !i %M& . Beac ia este bazic, deoarece #n solu ie se "sesc un numr mare de ioni de *idro$id. & *idroliza unei sri care provine dintr&un acid tare !i o baz slab:
MMD D M0%
sare
M%M D M3%D&
baz
Fe e$emplu, prin *idroliza azotatului de aluminiu, Al'N%3(3 se formeaz cantit ile ec*ivalente de acid azotic, MN%3 complet disociat !i *idro$idul de aluminiu, un electrolit slab par ial disociat. Feci, reac ia este acid: Al'N%3(3 CM0%
Al3D D 3N%3&
3%M& D 3M3%D
=:
Al'N%3(3 D C M0%
Al3D D C M0%
& *idroliza unei sri care provine dintr&un acid slab !i o baz slab MMD D R&
solu ie de sare
Fe e$emplu, #n solu ia de acetat de amoniu 'CM 3C%%NM5 ( e$ist ionii de CM3C%%& !i amoniu, NM5D, sarea fiind complet disociat !i ionii rezulta i din ionizarea apei:
CM3C%% NM5
CM3C%%& D NM5D
0M0%
%M& D M3%D
+n solu ie, prin combinarea cationilor NM5D !i M3%D se combin cu anionii %M& !i respectiv, CM3C%%& , form/nd *idro$idul de amoniu, NM5 %M !i acidul acetic, CM3C%%M.: CM3C%%& D M3%D NM5D D %M& CM3C%%M D M0% NM3 D M0%
At/t acidul acetic, c/t !i *idro$idul de amoniu sunt electroli i slabi., deci slabi disocia i.+n acest caz, datorit diferen elor foarte mici dintre "radele de disociere ale celor doi electroli i slabi, solu ia are un caracter aproape neutru. Beac ia de *idroliz poate fi considerat ca reac ia invers reac iei de neutralizare: sare D ap baz D acid Gradul de hidroliz 'r( reprezint raportul dintre cantitatea de substan *idrolizat !i cantitatea total de sare dizolvat pentru realizarea solu iei respective: r 6 cantitate substan *idrolizat 4 cantitate total dizolvat
C;
unde: Ow este produsul ionic al apei. Oa este constanta de aciditate a acidului slab, respectiv, al bazei slabe. c este concentra ia solu iei.
G.C. Apa
Una din cele mai rsp/ndite substan e din natur este apa, sub forma "azoas 'vapori(, lic*id ' apele de suprafa , apele freatice, apele subterane, apele minerale( !i solid 'zpad, "rindin(. Fin punct de vedere c*imic, apa din natur nu este pur, con in/nd substan e c*imce, #n special sruri #n cantit i mai mici ' ape moi( sau mai mari ' ape dure(. )ubstan ele minerale "reu solubile 'e$. carbona ii de calciu !i ma"neziu( se #ndeprteaz prin procesul de dedurizare. -entru #ndeprtarea substan elor dizolvate #n ap, se procedeaz la distilarea apei, adic aducerea apei #n stare de vapori, urmat de condensarea acestora prin instala ii de rcire. Fe asemenea, deionizarea apei se realizeaz prin #ndeprtarea anionilor !i cationilor care impurific apa, uitliz/nd sc*imbtori de ioni.
C1
G.C.1.)tructura moleculei de ap
Molecula de ap nu are o structur linear, con in/nd un atom de o$i"en central !i doi atomi de *idro"en care formeaz #ntre ei un un"*i de 1;5 ; 3;t, 'formula c*imic, M0%(. La formarea celor dou le"turi covalente % i M particip doi electroni necupla i de doi orbitali p$ !i p z ai atomului de o$i"en !i doi electroni ai celor doi atomi de *idro"en. Molecula de ap are un moment electric, n, de 1,K5. +n stare lic*id, moleculele de ap sunt asociate datorit le"turilor de *idro"en. +n stare solid, conform cercetrilor lui L.-aulin", un atom de o$i"en este #nconIurat de #nc patru atomi de o$i"en #ntr&o structur spa ial tetraedic, le"a i prin atomi de *idro"en pozi iona i #ntre fiecare perec*e de atomi de o$i"en.Molecula de ap poate forma patru le"turi de *idro"en, at#t n stare solid, c/t !i #n stare lic*id. Fistan a dintre doi atomi de o$i"en le"a i prin intermediul atomului de *idro"en este de 0,GC u, iar protonul se afl la o distan de 1,;; u de un atom de o$i"en !i la 1,GC u de cellalt atom de o$i"en.
C0
G.C.3. Cristalo*idra i
C3
C5
K.0. Corela ia dintre structura #nveli!ului electronic al atomului !i pozi ia elementului c*imic #n 1abelul -eriodic
C=
CC
K.3. Corela ii #ntre pozi ia elementului #n 1abelul -eriodic !i propriet ile lui fizice !i c*imice
+n func ie de felul #n care variaz de la un element la altul propriet ile elementelor sunt: & neperiodice variaz continuu de la un element la altul: numrul atomic !i masa atomic. & periodice care se repet la un numr de elemente !i sunt func ii periodice de numr atomic Z. -ropriet ile periodice sunt at/t fizice c/t !i c*imice. +n Ane$ele 1 !i 0 sunt prezentate valori ale propriet ilor periodice c*imice !i fizice ale elementelor.
CG
Bazele ionilor pozitivi sunt mai mici dec/t ele atomilor din care provin. Bazele ionilor ne"ativi sunt mai mari dec/t ale ionilor din care provin. Bazele ionilor cresc #n perioade de la "rupa 1K la "rupa 1 !i #n "rupe de la perioada 1 la perioada a G&a. 0nergia de ionizare Hner"ia de ionizare reprezint cantitatea de ener"ie necesar pentru a smul"e un electron dintr&un atom al unui element aflat #n stare "azoas. Atomul se transform astfel #n ion pozitiv. Atomii care au mul i electroni #n #nveli!ul electronic au ener"ie de ionizare mic, deoarece stratul e$terior este mai
CK
C:
G;
3. +n compu!ii covalen i, de re"ul, atomului de *idro"en i se atribuie N.%. D 1 !i atomului de o$i"en N.%. &0. numrul de o$idare al celorlalte elemente se stabile!te in/nd seama de re"ula urmtoare : suma al"ebric a numerelor de o$idare ale tuturor elementelor componemte ale compusului covalent este e"al cu zero. H$emplu: N M 3 , M 0 %, M Cl, ) % 0 5. +ntr&un ion poliatomic atomului de *idro"en are totdeauna N.%. D1 !i cel de o$i"en N.%. &0. )uma al"ebric a N.%. ale tuturor elementelor componente ale
+ = &0 0 ionului poliatomic este e"al cu sarcina sa. +n ionul N%3 : N %3 , #n ionul )% 5 : + C 0 0 3 +1 +1 0 +1 1 +5 0
) % 5 , #n ionul M% : M %
+ 1 0&
=. H$cep ii: #n pero$izi atomul de o$i"en are N.%. &1. H$emplu: M 0 % 0 . +n *idruri ale metalelor alcaline !i alcalino&pm/ntoase atomul de *idro"en are N.%. &1. H$emplu : Na M, Ca M 0 0lectronegati$itatea Capacitatea unui atom fc/nd parte dintr&o le"tur c*imic de a atra"e electronii spre el se nume!te electrone"ativitate. No iunea de electrone"ativitate a fost introdus de ).MulliVen care a realizat !i o scal a electrone"ativit ii cu valori cuprinse #ntre 1 !i 5. Hlementele
G1
+1 1 +0 1
+1 1
Capitolul I5 METALE
:.1. Bsp/ndirea #n natur
Cele mai multe dintre elementele din 1abelul -eriodic sunt metale. Hle se "sesc #n natur sub form de minerale !i foarte pu ine #n stare nativ, adic libere, necombinate. Metalele care se "sesc #n stare nativ sunt de obicei cele pre ioase ca ar"intul, aurul, platina. Metalele se "sesc #n scoar a terestr #n diferite forme #n func ie de solubilitatea srurilor metalului !i de u!urin a cu care metalele reac ioneaz cu apa sau sunt o$idate. Metalele situate #n seria poten ialelor electroc*imice mult dup *idro"en precum aurul, ar"intul, platina se "sesc #n natur #n stare elementar. Metalele mai reactive, dar situate tot dup *idro"en, se "sesc sub form de sulfuri: sulfur de cupru, sulfur de plumb. )ulfurile sunt compu!i "reu solubili !i au rezistat ac iunii apei. Metalele situate imediat #naintea *idro"enului au fost o$idate !i se "sesc sub form de o$izi : o$id de man"an, o$id de aluminiu, o$id de titan. Metalele
G0
Element Al Fe Ca
9 :n 'coa ,a Mine alul :n ca e 'e !+'e<te "+m;ntului G,= 5,G 3,5 elementul Aluminosilica i , feldspa i, o$izi %$izi, sulfuri, carbona i Carbona i, sulfa i, fluoruri
G3
+n "eneral metalele din "rupa P A 'Na, O( se "sesc #n natur sub form de sruri u!or solubile #n ap: halogenuri 'cloruri(, silicai !i azotai. Metalele din "rupa a Pl&a A 'M", Ca( se "sesc #n sruri "reu solubile #n ap, #n carbonai !i sulfai. Aluminiul, metalul cel mai rsp/ndit #n scoar a terestr, se "se!te #n aluminosilicai !i feldspai; el nu se e$tra"e #ns din aceste minerale, deoarece au un con inut mare de steril. Aluminiul se ob ine industrial din bau$it.
G5
GC
G:
K;
K1
n e-
>
MnD
Fatorit tendin ei de a ceda electroni, #n maIoritatea reac iilor c*imice, metalele ac ioneaz ca reductori. 2unc ie de poten ialele de o$idare, activ & cel mai puternic pozitiv. Potenial normal. Seria potenialelor electrochimice -e baza propriet ilor c*imice ale metalelor a fost realizat seria de acti$itate a metalelor, seria acti$ittii electrodinamice sau seria 2e8eto$-!olta -rimul element 'O( din aceast serie este cel mai activ metal, cel mai electropozitiv, care se o$id cel mai u!or, iar la sf#r!itul seriei se afl metalele pre ioase:A", -t, Au. O, Na, Ca, M", Al, Mn, Zn, Cr, 2e, Ni, )n, -b, H, Cu, Ei, )b, M", A", -t, Au metalele sunt a!ezate #n ordinea descresctoare a poten ialelor normale, primul fiind potasiul, metatul cel mai
K0
Feci , reac ia are loc astfel: Zn D Cu0D 6 Zn0D D Cu A!adar au loc concomitent o$idarea atomilor de Zn !i reducerea ionilor de Cu0D, cu transfer de electroni de la Zn la Cu,ceea ce duce la o diferen a de poten ial msurabil. +ntruc/t metalele au o tendin a diferit, mai mare sau mai mic de a elibera ioni #n solu ie, s&a determinat valoarea poten ialelor c*imice la concentra ii e"ale ale solu iilor ionilor lor. )e consider o pil electric 'elementul "alvanic al lui Fauriel(, notat: Zn x Zn)%5 y Cu )%5 x Cu unde,
K3
K5
7aloare 0,:3 0,K 0,G1 0,35 1,CG 1,1 ;,GC ;,55 ;,51 ;,0K ;,15 ;,13 ; &;,35 &;,G: &;,K &1,0 &1,3
Na4Na
Zn4Zn0D
A"4A"D
3D
+n func ie de pozi ia #n seria poten ialelor redo$ standard metalele pot reac iona sau nu cu elemente situate dup ele sau le pot deplasa pe acestea din compu!ii lor: Metalele reacioneaz u&or cu nemetalele: *alo"eni, o$i"en, sulf, azot, fosfor !i carbon form/nd compu!ii corespunztori. 2e D ) *idruri. 2e) M" D %0 0M"% Metalele cu H; cele mai ne"ative pot reac iona cu *idro"enul form/nd
K=
Zn)%5 D M0
Aci/
Sa e
D H#
metalele situate dup *idro"en, dar aproape de el, reac ioneaz numai cu acizii cu caracter o$idant 'MN%3, M0)%5 concentrat(. +n aceast reac ie nu se de"aI *idro"en deoarece reac iile redo$ au loc #ntre metal !i nemetalul din acid. Fe e$emplu, reac ia dintre cupru !i acid azotic: 3Cu D KMN%3 +n "eneral
electroni Metal 'ituat ime/iat D /up+ 3i/ o!en Aci/ cu ca acte o>i/ant Sa e /e nemetal cu N(O( D O>i/ D mai mic /ec;t :n aci/ Ap+
metalele situate dup *idro"en, la captul seriei, nu reac ioneaz nici cu acizii cu caracter o$idant. ele se numesc metale inerte, sau nobile. de e$emplu : Au, -t, -d. Aceste metale reac ioneaz numai #n amestecuri de acizi, de e$emplu : ap re"al 'MCl : MN%3 6 3 : 1( )aracterul reductor al metalelor -n reacia cu apa se manifest diferit #n func ie de pozi ia metalului #n seria poten ialelor electroc*imice. Astfel: metalele cu valori ale Ho cele mai ne"ative reac ioneaz violent cu apa la temperatura camerei 0Na D M0% apa la temperatur
KC
0Na%M D M0
metalele cu valori ale Ho pozitive nu deplaseaz *idro"enul din ap. )aracterul reductor al metalelor este pus #n eviden !i -n reacii cu compu&i ai altor metale. ?rice metal poate reduce ionii tuturor metalelor situate dup el -n seria acti$itilor electrochimice &i poate fi la r.ndul su redus din compu&ii s de metalele care -l preced -n seria potenialelor electrochimice:
C Cu D M"% t Cu% D M"
;
Metalelor le sunt carcateristice urmtoarele reac iile c*imice: & reac ia cu *idro"enul: Metalele pozi ionate #naintea *idro"enului, pot intra #n combina ii, cu atat mai ener"ic cu c/t se afl se afl la #nceputul seriei 2e8eto$-!olta: #n cazul metalelor Li, O, Ea, )r, Ca, Na, Al: M D M0% >
lic*id
M0 ?
M0 ?
#n cazul metalelor #ncep/nd cu O p/n la -b, inclusiv: M D acid & amfoteri. & reac ia fa a de acizi: metalele situate la #nceputul seriei p/na la M reac ioneaz cu acizii dilua i, cu eliberare de *idro"en, iar cele dup M, Cu, Ei, )b, M" !i A" reac ioneaza numai cu acizi o$idan i ' MN% 3 si M0)%5 ( cu formare de ap: Cu D 0MN%3 6 Cu% D 0N%0 D M0%
KG
>
M0 ?
inclusiv, metale pot reac iona cu o$i"enul , cu formare de o$izi acizi, bazici sau
Metalele pre ioase, platina !i aurul, situa i la sfar!itul seriei EeVetov& 7olta, nu sunt ataca i de nici un acid. & reac ia cu *alo"enii: metalele se combin direct, form/nd *alo"enuri: 0Na D Cl 6 0NaCl Metalele puternic active 'Na,Cl(, reac ioneaz violent cu clorul,bromul, pe c/nd -t si Au pot forma cloruri numai prin reac ia cu apa re"al 'raportul MN%3 : MCl este de 1:3( & reac ia cu sulful: toate metalele cu e$cep ia Au, formeaz sulfuri: metalele alcaline se combine ener"ic prin #nclzire, pe cand platina reac ioneaz numai #n stare de pulbere. +n maIoritatea cazurilor, metalele sunt utilizate #n laboratoare !i #n industrie sub form de sruri solide sau dizolvate #n ap. +n solu ii, srurile metalice disociaz #n anioni !i cationi 'ionii pozitivi ai metalelor(.
Capitolul 5 NEMETALE
KK
K:
:;
1;.0. Midro"enul
:1
sulf, *alo"eni
*idruri ionice ale metalelelor ' notate M( din "rupele PA !i PPA, cu formulele "enerale MM !i respectiv, MM0. moleculele lor sunt le"ate prin pun i de *idro"en '*idruri polimere(.
& *idruri volatile ale elementelor din "rupele P7A, 7A, 7PA,7PPA , cu care *idro"enul formeaz le"turi covalente. & *idruri intersti iare formate cu metalele "rele din "rupele secundare, cu compozi!ie stoec*iometric. +n atmosfer, *idro"enul se "se!te sub form de urme '#n procent de 1;&5 <(. 2iind component al apei !i al compu!ilor or"anici, *idro"enul este prezent #n or"anismele vii.
1;.0.1.-ropriet i fizice
:0
izotopul 31M, numit tritiu, 311. Caracteristicile fizice ale *idro"enului sunt prezentate #n tabelul 11:
1abelul 11. Caracteristicile fizice ale *idro"enului Masa atomic Fensitatea in raport cu aerul,"4cm3 -unctul de lic*efiere oC -unctul de topire, oC Conductibilitatea termica 1,;;K ;,;C: &0=0,K &0=G,3
';oC( z ;,;;;510 cal4cm s "rd )olubilitatea in apa '1KoC( ;,;1K= vol41 vol. apa Caldura de formare a moleculei de M0 din atomi ';oO(.Vcal4mol M0 Fistanta intre nuclee M&M. Momentul u 1;0,G0
:3
:5
:C
1e
1el0 . 1el5
Malo"enii sunt o$idan i puternici !i reac ioneaz cu un numr mare de compu!i ai diferitelor elemente. Hi se #nlocuiesc #n ordinea fluor, clor, brom !i iod din *alo"enurile ionice: 0MR D 20 > R0 D 0 M2, R : Cl, Er, P. Beac ioneaz diferit cu apa: & fluorul o descompune cu de"aIare de o$i"en:
&
& clorul !i bromul formeaz apa de clor 'amestec de MCl !i MCl%( !i respectiv apa de brom 'amestec de MEr !i MEr%(, ambele o$idan i puternici:
&
:G
1abelul nr. 15 -ropriet ile fizice ale elementelor din "upa a 7P&a
Hlementul %$i"en )ulf )eleniu 1elur )tarea de a"re"atet Jaz )olid )olid )olid Culoarea Pncolor Jalben Bo!u&brun Alb&ar"intiu, luciu metalic 1emperatura de topire & v01K,:%C D 11K,;oC D 00;,0oC D 5=0,;oC
:K
::
1;;
Cu e$cep ia azotului, toate celelalte elemente situate #n "rupa a 7&a principal pot e$ista #n dou sau mai multe modifica ii cu propriet i fizice !i uneori c*imice diferite. -roprietatea unor elemente de a se e$iste #n mai multe forme, structuri moleculare sau cristaline diferite se nume!te alotropic 2ormele sau modi&fica iile diferite sub care se prezint un element se numesc stri alotropice.Astfel, fosforul poate aprea sub 5 forme alotropice: fosfor alb, fosfor ro!u, fosfor violet !i fosfor ne"ru & Arsenul, stibiul !i bismutul care, de asemenea, prezint diferite modifica ii alotropice au drept form obi!nuit pe cea metalic. Bezult deci, c #n "rupa a 7&a principal caracterul nemetalic scade de sus #n Ios, iar caracterul metalic cre!te #n acela!i sens. Azotul este un nemetal, bismutul un metal, iar celelalte elemente prezint stri #n care apar ambele caractere. 1oate elementele din "rup, cu e$cep ia azotului, formeaz compu!i #n care valen a ma$im este =.
La temperaturi #nalte se mai combin direct cu borul, carbonul !i siliciul,, form#nd azoturi. Azotul nu reac ioneaz direct cu *alo"enii !i sulful, #n sc*imb se combin prin #nclzire la temperaturi cuprinse #ntre 0;;v1;;;oC cu metalele, rezult#nd azoturi metalice. Beac ia cu litiul are loc c*iar la temperatura camerei, iar cu ma"neziul la 0;;&v3;;oC. Pnteresant !i cu consecin e practice sub aspect aplicativ este reac ia azotului cu *idro"enul #n prezen a carbonului, la temperatura arcului electric, c#nd se ob ine acid cian*idric cu randament 33< : M0 D N0 DC 0MCN Fe asemenea, azotul poate reac iona la temperaturi #nalte cu unele com& bina ii c*imice cum ar fi CM5, CaC0, Ca)i, rezult#nd substan e foarte importante cu aplica ii industriale. Fin punct de vedere c*imic, fosforul alb, arsenul !i stibiul #n form me& talic, se distan eaz mult de azot, av/nd o mare reactivitate, propriet i
1;0
1;3
1;5
1;=
1;C
1;G
1;:
11;
111
110
A&E=A
,ru2a
> A #
(asa atomic 7ensitatea in ra2ort cu aerul,g?cm3 Punctul *e lic e4iere @! Punctul *e to2ire, @! !on*ucti0ilitatea termica B0@!C cal?cm s gr* Solu0ilitatea in a2a B18@!C /ol?1 /olE a2a !al*ura *e 4ormare a moleculei *e # *in atomi B0@'CFGcal?mol # 7istanta intre nuclee #A#F (omentul electric Potentialul *e ioni.are A4initatea 2entru electron,e3 Electronegati/itatea BPaulingC
H e3
6i &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic,B(<C, H ,ru2a
0 1
' 1$ gArh5s 3$,0$83 0,86 63,7 760 5,34 0,8 1,$6 1,33
1
%r 87 gBnhGs 223
0
(g 4 12
!a 20
Sr 38
1a 56
9a 88
0s
3s
5s
=s
Cs
Gs
$,01218
24,305
40,08
87,62
137,33
226,0254
113
1,42
0s00p1
10,81 2,34 2300 2550 8,2$ 2 0,82 0,2 >3 A !
3s03p1
26,$8 2,7 660 2270 5,$8 1,5 1,18 0,57
5s05p1
6$,72 5,$1 2$,7$ 2070 K 6 1,6 1,26 0,65
=s0=p1
114,82 7,31 156,4 2070 K 5,78 1,7 1,44 0,$5
Cs0Cp1
204,38 11,85 302,5 1450 K 6,1 1,8 1,48 0,$5
R3D
,ru2a Si 6 14 ,e 32 Sn 50 P0 82
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H
0s00p0
12,01 3,51 3570 3850 11,264 2,5 0,771 2,6 0,15
3s03p0
28,08 2,33 1413 2355 8,14$ 1,8 1,173 2,71 0,41
5s05p0
72,61 5,32 $58,5 8,13 1,8 1,223 2,72 0,53
=s0=p0
118,71 7,28 231,8 2362 7,32 1,8 1,414 2,$4 0,71
Cs0Cp0
207,2 11,34 327,4 1750 7,415 1,8 1,538 2,15 0,84
,ru2a
3 A & P 7 15 As 33 S0 51 1i 83
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3
0s00p3
14 0,$6 A210 A1$5,8 14,54
3s03p3
30,$7 1,82 44,1 280 11
5s05p3
74,$216 5,72 817 633 10
=s0=p3
121,75 6,6$ 630,5 1640 8,64
Cs0Cp3
208,$8 $,8 271 1560 8
115
,ru2a
3> A O S 8 16 Se 34 )e 52
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 A4initatea 2entru electron,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H ,ru2a
0s 0p
3s 3p
5s 5p
=s =p5
127,6 6,25 452 13$0 $,01 2,1 1,37 2,21
15,$$ 1,27 A218,$ A182,$ 13,614 A7,28 3,5 0,74 1,4 3>> A % !l $
1r 17 35
> 53
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Solu0ilitatea in a2a,la 20 !,mol?l Energia *e *isociatie,Gcal?mol Potenial *e ioni.are,e3 A4initatea 2entru electron,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H
0s00p=
18,$$ 1,3 A223 A188,$ 37,7 17,42 4,27 4 0,70$ 1,36
3s03p=
35,45 1,$ A102 A34,6 0,0$BgC 56,$ 13,1 4,01 3 1,05 1,81
5s05p=
7$,$04 3,4 A7,3 58,8 0,21BlC 45,2 11,84 3,78 2,8 1,1$3 1,$7
=s0=p=
126,$ 4,$ 114 184 0,001BsC 35,4 10,44 3,43 2,5 1,36 2,16
,ru2a
11=
10,75
Ane;a !aracteristicile elementelor *in gru2ele secun*are ale )a0elului Perio*ic ,ru2a > 1 !u &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 2$ Ag 48 Au 80
3d s
1; 1
5d =s
1;
=d Cs
1;
R0D
,ru2a >>
!* 30 48
#g 80
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H
3d1;5s0
65,3$ 7,14 41$,5 $06 $,3$ 1,6 1,31
0D
5d1;=s0
112,41 8,65 320,$ 765 8,$$ 1,7 1,48 0,$7
=d1;Cs0
200,5$ 13,6 A38,4 357 10,43 1,$ 1,4$ 1,1
0,74
11C
3d 5s
5d =s
3
=d Cs
Cd Gs0
27,028
44,$55$
1050
1,1
0,81
1,18
,ru2a >3 1 )i &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 22 5r 40 #4 72
3d 5s
5d =s
=d Cs
R5D
,ru2a 3 1 3
0,86
&0 23 41
)a 73
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @!
3d35s0
50,$4 6,1 1$00 3450
5d5=s1
$2,$ 8,4 2415 3300
=d3Cs0
180,$4 16,6 2$$6 5425
11G
=D
0,5$
,ru2a 3> 1 !r &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 24 (o 42 M 74
3d 5s
5d =s
=d Cs
RCD
,ru2a 3>> 1 (n
)e 25 43
9e 75
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H
3d 5s
5d =s
I$8J
=d Cs
10
2200
1,$
0,46
,ru2a 3>>> 1 %e &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 27
!o 28
0
&i 2$
9u 44
K 0
9 45
1
3d 5s
3d s
7,86
G 0
3d 5s
5d =s
5d =s1
102,$ 12,4 1$66 4500 7,7
55,84
11K
5d1;=s;
106,42 12 1552 3$80 8,33 2,2 1,3 0,5
=dCCs0
1$0,2 22,6 2700 5500 8,7 2,2 1,4 0,66
=d:Cs;
1$2,22 22,5 2454 5300 $,2 2,2 1,502 0,52
=d:Cs1
1$5,$6 21,4 176$ 4530 8,$6 2,2 1,35
BIBLIOGRAFIE
1. Eeral, H., Zapan, M., )himie anorganic, Hditura 1e*nic, Eucure!ti,
1:C:.
0. Marcu, J., Erezeanu, M., EeIan, C., E/tc, A., Ctuneanu, B., )himie
Jalben, 1., )himie &i biochimie $egetal, Hditura Fidactic !i -eda"o"ic, Eucure!ti, 1:K3
=. Neam u, J., 2iochimie alimentar, Hditura CHBH), Eucure!ti, 1::G C. Ne"oiu, F.,
G. Ne"u , H.L., 2iochimia alimentelor, Hditura Eioterra, Eucure!ti, 0;;; K. Neni escu, C.F., )himie general, Hditura Fidactic !i -eda"o"ic,
Eucure!ti, 1:KC :. -amfilie, B., Merceologia &i e<pertiza mrfurilor alimentare de e<portimport, Hditura %scar -rint, Eucure!ti, 1::C 1;.-aulin", L., )himie general, Hditura }tiin ific, Eucure!ti, 1:G; 11.)pacu, -., J*eor"*iu, C., )tan, M., Erezeanu, M., anorganic, Hditura 1e*nic, Eucure!ti, 1:GK ratat de chimie
11:
industria alimentar, Hditura Eioterra, Eucure!ti, 0;;; 1=.7ldescu, L. Eadea, P., Nistor, M. C*imie manual pentru clasa a R&a , Hd. All, Eucure!ti, 0;;;. 1C.{{{ro.wiVipedia.or"4wiVi4-oluare
1G. {{{+nt/lnirea de informare n cadrul -roiectului finan at de Eanca
Mondial SControlul -olurii #n A"riculturT, Ministerul Mediului !i Jospodririi Apelor, Eucure!ti, septembrie, 0;;C
1K. {{{Curs de specializare A"ricultura !i Zoote*nia Eiolo"ic, PCHA
CU-BPN)
1. N%QPUNP 2UNFAMHN1ALH 1.1. Materia 1.0. 1ransformrile materiei 1.0.1.1ransformrile fizice 1.0.0. 1ransformrile c*imice 1.3. Compozi ia c*imic a materiei 1.3.1. Compozi ia c*imic a materiei vii 1.3.0. Compozi ia c*imic a alimentelor 1.3.3. )ubstan e c*imice native anor"anice din alimente 1.3.3.1. Clasificare 1.3.3.0. Con inutul de substan e minerale Fin produsele alimentare 1.3.3.3. Con inutul de ap din alimente 0. LHJPLH 2UNFAMHN1ALH ALH CMPMPHP 1 1 0 5 C G G 1; 11 11 11 13 1=
10;
100
103