dr. Dorin DRAGOS CODUL SECRET AL CRISTALELOR Enciclopedia cristalelor tamaduitoare VOLUMUL II Editura LUX SUBLIMA Bucuresti 2005 Colectia Terapii AlternativeEnstati Spoduen Spock ees Hiddenit Kunzit PARTEA A TILA (CONTINUARE) Indi Silla . odonit Nezosilca Larimar Fenacit. 0 tnosiica bli living 10“ petinot Zircon 10 Nett Euclaz 13 Ries Staureli 4 Gropa pital Topaz 18 prof (agama) Titanit (fen) 19 Supa meet Komerupin c tow 20 Ls Granati 21 i filosiica ‘Almandin 21 Chart Pirop Sue Spessartin 22 Sepenina Grossular 23 Cooke. Andradit B Agile Uvarovt 28 Pech Gaupe thicaioc de steaioas, 24 Tectoslica Sillmanit 28 Feldspati Andi 27 Feldspatiortoclazi Chiao. 27 Adataru Disten (cianit) 3s Piateatanl Soroslicas (pirsilica) 38 Amazonit Nezo-sorasilicati 31 Feldspatiplagioctai Tanzanit 31 Piarascareu Epidot 31 Labrador. Unakit 32 Danburi Cieostca 33 Feldspatoia Grupa bell 34 Lewcit Smarald 34 Nefain Acvamarin, 36 Lacan Morganit 38° Soda Heliodor 40 Seapotit a Grupa turmalinel 41 Seapolit 7 Turmalind neagra 4 zeolii ed Turmaling atbastra 45 Natl 102 Turmalin verde 46 Substante organice : 104 Turmalin ro. fs Chihlimbar 108 Turmalina rosie ‘3. Gaaat 106 Turmalina pepene. $9 PARTEA ALV-A sn 107 Turmalind gabens $0. Strategia fa crstaloterapie. Alt ccbositicagi $0 Abordarea petho-emosional Dioptaz Sp Abordarea eristalografca Hp Crisocol $2. Abordarea planctara th Ain 3 Abordarea elemental ie Content $3 Abordare pragmatic’ a Benito $e Modalieati de wtlzare.. c ne nasil simp 3} Indrumator terapeutic a Diopsid 3) Aspecte generale. oS Cromdiopsid $5 Aporatd cardiovascular. 122 ; Afectinilecadiace Ee4 Afectiunile vaseutare. 124 Aparatal respirator : 126 Tract respirator superior. 126 Tract respirator inferior 127 Aparatul digest 18 Aparacil urinar 133 ‘Aparatul genital. 135 ‘Aparatul genital feminin 136 Aparatul genital masculin cnssnsns 137 Sangele.. : 138 ‘Sistema! imum 139 Piele. eae 182 Sistomul endocrin : 183 ‘Metabolism. rons LAG Aparatul locomotor... 148 Sistemsul energetic oe Eis Pash: 153 Sistema! nervos 160 Simturi 161 Cap. ve 162 Geriairie 162 Pediaurie. 162 Tumori. Traumatisme, hemoragii Diferentierea cristalelor avind aceeasi culoare. ‘Semnificatia culorior. All (incolor), Violet Indigo Albsiru Roz 14 Verde. ends TO Galben 180 Portocall 184 Rosa. - 186 Brun 189 Negru. = eS 191 Metalic ae : 193 Cenusiu 193 Multicolore. a cages Arbori de decizie pe baza stailor psi 194 ‘Arborele de decise anionic. Arhorele de decize cationic Actiunile eristalelor vindeeatoare . Formulele cristalelor vindecatoare Bibliogratie.. Index chimi aes Index mineralogieicristalogratie. Index culori Index cristal Index terapeutic... st clasif fosfat colqu: nezos i ‘in nckPartea a Ill-a (continuare) DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE Siicaqi Sunt mineralele a clror parte anionic& are drept element structural de baz gruparea SiOs. Ocupi pozitia 8 clasificarea mineralogica generald: 1 — elemente; 2 — sulfuri; 3 ~ oxizi; 4 — halogenuri; 5 — carbonati; 6 ~ sulfaji; 7 ~ fosfati; 8 —silicati Gruparea SiO, de forma tetraedrict, are un atom de Si in centru si cite un atom de O tn fiecare dintre cele patru colturi ale tetaedrului'; ntre O si Si exista legituri covalente, adic& formate prin punerea in comun a cate doi electroni Fiecare O isi completeaza octetul de electroni de pe ultimul strat cu cite doi electroni: unul paricipind la legitura covalent cu Si i altul liber, aduednd o sarcind negativi fn total deci patra sarcini ne: A sat Gat P estat erosileas! negative), disponibil pentru a forma ciclosilicati legituri ionice cu diversi cationi (in consecinj3, formula corecti este Si0,4). Fiecare tetraedru (de SiO,) izolat va avea, asadar, patra sarin negative. Gruparea SiO, poate fi consideraté ca derivind din acidul omosilicic (SOM) prin Tndepirtareacelor patra proton (Si(OH). + SiO, + 4H). in unete inosilicati dublit minerale tetracdrele de SiO, apar izolate, dar in altele pot fi legate ine ele prin © comuni, la care ambii electroni (nu doar unul a singur) care completeazi octetul de SRC electroni de pe _ultimul strat participi Ia legitura covalenté. cu cate un Si; unul, doi tsi sau chiar {ofi cei patru O ai unui tetraedru pot fi comuni cu alte tetraedce. Agadar, tetmedrele de SiO, pot fi cin clasificarea care urmeaz vom mengiona doar -—-mineralele "fn continuare, in acest capitol, pentru simplitatea exprimarii, vom folosi: termenul de tetraedru tn locul sintagmel ,grapare tetracdricd de SiO,", prescurtarea .0 pentru sintagma ,atom de oxigen”; prescurtarea ,SI” pentru sintagma ,atom de siliciu” Gincluzand toate formele gramaticale: plural, enijy ete.)6 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE semnificative din punct de vedere terapeutic): > Teolate (nczosilicafi sau silicfi insular sau ortosilicai) ~ (SiOuI*: fenacit, olivine, granaf, zircon, staurolt, topaz, titanit(sfen), disten (cianit), andaluzit, silimanit, > Legate, la formarea legiturilor dintre tetracdre participand: ‘oun O ~ grupe de cite doua tetraedre — [Si:O;]° — sorasilicati (pirosilicati); doi O — tetraedrele se eaga tn: * inele (ciclositicafi) — (S103)"1 4 sau 6: beril, turmalind, cordierit, dioptaz, axinit: *lanturi infinite simple (inosilicay simpli, nur si piroxeni’)~[(SI03)"1a: diopsid, spodumen, jade ‘alternativ doi si trei O, forménd lanuri infinite duble (inoslicasi dubli, muri si amgfiboli) ~ [(SisO1s)"Te: actinot, tremolit, hornblends (intervine ea impuritate in euarful ochi-depisied), glaucofan (0 varietate a sa, crossitu, intervine ca impuritate in ewargul ochi-de-soim), riebeckit (0 varietate a sa, crocidolitul, intervine ca impuritate in " (hidroxt-silieat eu aluminiuy- Uil pentru cel care, clutindu-si pozitia in cadrul relafillor cu semenii, nu este capabil si-si recunoasca rolul, identtatea si vointa, confundandu-le cu ale oamenilor din jur si asumindu-si, drept proprit, nizuinfele unei anumite categorii umane (anumite prineipii, doctrine sau, pur si simplu, interese). Considerandu-le a avea valabilitate absolut8, el se dedic& fanatic acestor {eluri limitate, c&rora dintr-o Perspectiva egotia, ingust gi deformata le atribuie supremafie universala,crampondindu-se de iluzia cl este dreptl lui Si Je instaureze, chiar daca aceasta fl duce la izolarea de cei in numele ctrora pretinde cl lupt. Justtiar, habomie si intolerant, actioneaza egotic si impulsiv, restrangindu-si perceptia doar la acca comunitate umand (categorie etnic’, sociali sau profesionala, cere de rude, priteni sau interese), incapabil si vada ansamblul ori s& perceapa sensul general; astfel, igi margineste interactiunea cu exteriorul la cadrul rigid al unui set de norme gi de reactiistereotipice. Aceasti 18 Ia excese si fanatism (absolutism, totalitarism, intransigenfa), la actiuni si atitudini radicale, instinctuale, ‘mergind pind la separarea psihotica de restul lumii, este SUBLIMATA, sub acfiunea cristalului, in aspiratia spre absolut, {n bucuria pura, originara, de a exista dincolo de timp si spatiu, de a se identifica cu doringele si nevoile celor din jur, abandonindu-si egocentrismul si daruindu-se complet, cu abnegati, idealurilor eteme de bine, dreptate si adevar. Confuzia este distlaté in capacitatea de a distinge ceca ce este bun din influenfele exterioare, de a disceme intre propriu si strin, o datd cu definirea clara a relajiilor cu semenii, desprinderea de conveniente si diferentierea de ambianta. Omnul dobandeste, atfel,stabilitate si autonomie, isi recunoaste adevarata valoare si drepturile divine si adopt propria cale de evolutie, ascendent. Se rupe din mreaja amagitoare a trecutului, percepind adevarata totalitate gi unitate. Cauth si ‘exploreaza — perpetua lui aspirate de a descoperi adevarul ultim il conduce la trezirea sufletulu sia congtiinfi de sine. BoRO (Bo; valost elcau cu ce inere limita instau Justi (Popo perce: sterec radict aspire rept disces difere intent perpe sin FLuc ALS! pozit impo ierar acto arg noc dea meta sect oba Abar firea sufle Fw F (aD, din imp epic bri inde ings atl_SiLicaTt 9 BORO-HIDROXI-SILICAT CU ALUMINIU Ge. Illa — e&ulare, confuzie, deruti | Per. 2 — identitaea, sistemnul de 1dei si valori [| ALHO- 3 o SiO Bor — Confuzia este SUBLIMATA in discemamant in definirea proprei Wentitag. | (V- p.U-6) o z [B0,),(HO}AISLO)/" "7" (aluminiu-boro-hidroxisllicaly: Uil pentru cel care se tndoiegte de sine, de valoarea sa, aideitor sia decizilor sale, evitind si-si asume responsabilitatea lor ori si se angajeze in actiune; derutat, el cautl si incearca, dezarmind thsi usor in fata greutitilor, confuz gi schimbator, clutindu-i povifia in cadrul relatilor cu ceilalfi, este incapabil si-si recunoasca rolul, identitatea si vointa, confundandu-le cu ale oamenilor din jur si dept proprii,nizuinfele unei anumite categorii umane (anumite principii, doctrine sau, pur si simplu, interese), cirora dintr-o perspectiva egotic’, Ingusta si deformata, le atibuie suprematic universal. Acestor teluri limitate Ii se dedicat fanatic, luptind vehement pentru instaurarea lor; se cramponeaza de iluzia c& este dreptul lui sa-si instaureze propria lege, considerand-o c& are valabilitate absolut chiar daca aceasta Ml duce Ia izolarea de celal Justifar, habotnic si intolerant, actioneaza exotic si impulsiy, restringandu-si percepfia doar la acea comunitate umand (popor, clas& socials, grup de interese, familie, acolii sau, pur si simplu, gagc8), incapabil s& vada ansamblul ori si pperceapa sensul general; astfel, igi margineste interactiunea cu exteriorul la cadrul rigid al unui set de norme gi de reactii stereotipice. Aceasti tendinjl la excese si fanatism (absolutism, totalitarism, intransigenfa), la actiuni si atitudin radicale, instinctuale, mergind pana la separarea psihotica de restul lami, este SUBLIMATA, sub actiunea cristalului, in aspiratia spre absolut, in bucuria pura, originara, de a exista dincolo de timp si spatiu, de a se identifica cu dorintele si nevoile celor din jur, abandondndu-i egocentrismul si daruindu-sc complet, cu abnegatie, idealurilor eteme de bine, dreptate si adevar. Confuzia este SUBLIMATA in capacitatea de a distinge ceea ce este bun din influenfele exterioare, de a discerne intre propriu si strlin, o daté cu definirea clari a relajilor cu semenii, desprinderea de conveniente si diferentierea de ambiant fiinfa dobandeste, atl, stabiltate $i autonomie, vericalitate $i fermitate, igi contureaz& clar intenfile; recunascandu-si adevarata valoare si ceea ce fi revine prin drept divin si adoptand o cale proprie de evolutie, ascendenta, Se rupe din mreaja amigitoare a trecutului, percepind adevarata totaitate si unitate. Cauta si exploreaza, perpetua ei aspiratie de a descoperi adevarul ultim conducdnd-o la trezirea sufletulu sia constinfei de sine. Nehotararea si influenfabilitatea, confuzia si neincrederea, distlate, genereaz§ i capacitatca de a empatiza cu celal. FLUORO-SILICAT CU ALUMINIU [F—Atasament degenerat in disprot este SUBLIMAT in detagarea de principiile perimateJAI-SiOW. p. 1-6) z e [ALSiOFy Altrat in purtaea sa originard fn urma interac{iunil cu exterior, incapabil si-gi mal recunoasca roll, pozitia, identitatea, voin{a si aspiratlle, individul incearcd si-si compenseze starea de confuzie acordindu-si 0 importants exageratdsiesi si sistemului sdu de glndire si infelegere, dispretuind orice alte concepti si negind orice ierarhie, Cu mintea inglodata in amagirile trecutului, se hrdneste, egotic, cu iluzia c& Insemndtatea sa Ti di dreptul de a acfiona dup bunul plac, fie tmpingind pind la exces, fie Incllednd si distrugind indiferent ce principit sau valor, marginindu-si, astfel, interactiunea cu ambianfa la teribilismul stereotip si arbitrar al unor react care uzurp orice norma a bunuiu sim, Prin SUBLIMARE, sub acfunea cristalulu,niilismul si extremismul se transforma in capacitatea de a renunaailuzile si ritcirle trecutulu, la vechea personalitate sila sistemul de valori perimat, Astfel, confuzia se ‘metamorfozeaza in capacitata de a distinge ceea ce este bun din influenfele exterioae, de a discerne inte propriu si strlin, o dati cu definirea lard a reltilor cu semenii desprinderea de convenient si diferenferea de ambiant; fina dobindeste stabilitate si autonomic, recunoscindu-si adevarata valoare i ceea ce fi revine prin drept divin. Abandoneazd orice conditionare, se daruieste total unor principi si valoriinalte, isi cautA propria cale, cea mai scurti, fireasca si direct, tre descoperirea adevarului ultim, prin a cArui revelare renaste regenerat, o dati cu trezirea sulletului sia constintei de sine, FLUORO-HIDROXI-SILICAT CU ALUMINIU Pentru a-si feriiluzile despre insemnatatea si privilegile sale (O) de confuzia indus& de interactiunea cu exteriorul (AD, isi limiteaz& relaile cu ceilalti la stereotipia (Si) intransigenta a unor principi, idei ori interese limitate, asumate din afara (HO), pe care le transforma in criteriu de autoevaluare — isi inchipuie c& valoarea sa fi di dreptul (O) fie de a le ‘impune fntr-un mod exclusivist, hiperbolizandu-te importanta, fie de a le desfiinfa cu totul, disprefuindu-le (F): topaz lepidolit, charoit. Ansamblul aluminiu-fluor-hidroxil-silicat este caracterstie pentru structura topazului. De accea i ‘vom prezenta semnificata la topaz, folosind-o, ulterior, sila celelalte minerale ina ciror structurd este prezenta Aspectele involutive semnificate de partea anionicd, pot fi: iluzile egotice despre valoarea si drepturile sale, hranite din amagiri ale trecutului (0); reacfile stereotipice 1a care-si limiteaz comportamentul (Si); confzia indusa de interacjiunea cu exteriorul (Al) si/sau de tentativa de a-si defini personalitatea si sistemul de valori (B); ingustimea unui singur punct de vedere, inttansigenta, fanatism, habotnicic, (HO); tendinta de a se supraevalua (0 data cu sistemul siu de valori), degenerind in dispret si desconsiderare pentra sine si principiile sale (F).10 Descai EA CRISTAL )R VINDECATOARE Aspectele involutive desemnate de partea cationicd reprezinta tocmai modul in care fiinfa se iluzioneaza cu privire ta valoarea si drepturile sale (0), modul stereotipic in care se comporta cu semenii (Si), modul fn care se striduieste sé depijeascd starea de confuzie (Al, B), modul ingust (HOWexteemist (F) In care percepe realitatea. Sublimate, acestea genereaza aspectele evolutive desemnate de partea cationicd, prin a céror manifestar, fiinfa ajunge, in final, Ia manifestarea aspectelor evolutive semnificate de partea anionicd: recunoasterea adevaratei valori a fiintei sia drepturilor ei divine (Q); desprins de conveniente, stabil si autonom, se diferenfiazd de ambianti, definindu-si clar relaile cu semenii (Si); discerndimdnt si verticatitate in interacjiunea cu exteriorul (AD) silsau tn definirea propriei identixdfi (B); perspectiva atotcuprinedtoare, percepand adevarata totalitate, diruire detagata binelui tuturor (HO); abandonarea oricdrei condifionari, a conceptilor perimate, daraindu-se total-unor principii si valori inate (F). Rezultatul final, fell evolutiei spiritual, este trezirea sufletului si a const fei de sine, Nezosilicati ‘Au formula generalé [SiOq]* (asadar, procental de Si este redus: Si: O = I: 4). Tetraedrele de Sis nu au atomi de oxigen comuni, ci suntca nisteinsule izolate in edificiulcristalin (de aici denumirea de silicaii insular), ca si cum ar fi Vorba de siruri ale acidului ortsilicic (mai sunt numif i ortoslicafi). Tetraedrele au 4 O liber, fiecare cu cite o sarcina negativa. Inte tetraedre se afl cationi metalici care asigura coeziunea structuri (formand rejele tridimensionale) si echlibrul electric. Nezosilicaii se clasifict in funcjie de modul fa care sunt coordinafi acesti cationi: 1) tetraedrie: grupa fenacit fenacit); 2) octaedrie: grupa olivinei (olivind); 3) (Si0)* —octaedric si hexaedric (cubic): grupa granati [cu doua serii izomorfe: piralspite (pirop, almandin, spessartin) si ugrandite (wvarovit, grossular, andradit)) si grupa zircon (zircon). Nezosubsilicafii se clasified asemanator: 4) octaedrie: grupa staurolit(staurolt), grupa topaz (topaz), grupa sfen (sfen); 8) tetraedric: grupa silicafilor de aluminiu:disten, andaluzt,sillimanit. FENACIT ‘Are formula Be-Si0, (sau 2BcO-Si0:). CristalizeazA trigonal (romboedric), clasa romboedrict. Form, de obicei, romboedrict (a), lenticulard sau prismatica (6), terminati cu fete de romboedru. Unele fefe sunt zgrunturoase, altele striate vertical. Culoare: incolor, galben, galben ca. vinul, roz-pal, brim; urmit alba pleoeroism distinct (ineolor, portocaliu, galben); transparent, semitransparent, translucid; luciu sticlos; sparturd concoidali; clivaj bun ‘dupa unele fefe, imperfect dupa altele; durtate 7,5; iabil. Structura const in tetraedre izolate de SiO,, unite intre ele prin intermediul cationilor bivalenti de Be™ in coordinatie 4 (sunt legafi de 4 atomi de O din cadrul tetraedrelor de SiO.) [Gi Ta ~ timovat de exterioe|Per. 2 —identitatea, sistemal de idel gi valon] z z po IL6 [Be — Nesiguranfa, mimetismul fn opiil sant SUBLIMATE in Nexabiltate zs v BeSiO¢ Util pentru cel care, striduindu-se sisi defineaset propria ppersonalitate, este intimidat de contactul cu Iumea din afard; simfindu-se ‘observat, evaluat si criticat, dorindu-si susfinere si protecfe, el devine nesigur de . Raportul Mg: Fe variaza intre 16: 1 si 2: 1. Agadar, cationul ‘sential este Mg, Fe intervenind doar pentru-a nuanja si orienta efectele subtile ale olivinei. Cristalizeaz& fn sisteral ortorombic, clasa 2Zmmm (rombic-bipiramidala). Se giseste fie sub form de cristale izolate (prismatice scurte, ar gi oxide sticle color deM SiO, Toni com (chi liber elecu ea, fa wei de ru te, de fi ud at 3 SmicaTt u tabular), fie ca agregate granutare ort mase compacte. Culoare: diverse nuanje de verde (caracteristic este verde-oliv, dar 3i galben-verzu, gri-verde, verde-negru), altri de gilbui, cemusi, brun, brun-rosu, galben-brun, ros, roscat (prin oxidarea Fe), rarcoti incofori; pulbere incolora, rareori galbuie: urma alba, gilbuie; pleocroism slab: incolor pina la verde deschis, verde pind la verde-oliv; spirturd concoidald; durtate6,5-7, easant; translucid pind la transparent; luciu sticlos, pe splrturl gras. Crisolt si peridot sunt alte denumiri aribuite olivine, mai ales varietitilor fine, frumos colorate si transparente, din care se confectioneaza bijuteri Structurd. Olivinele sunt ontosilicati (nezosilicay) de Mg si Fe, adicd sunt formate din tetraedre izolate de SiO, (structuti de forma tetraedric3, avand in centra-un atom de Si gi in ficcare din cele patru coljari cite un atom de O) legate tntre ele prin cationii de Mg gi de Fe. Tonii de © formeazi o structuri hexagonali aproape compacti, cu simetrie rombica pseudohexagonali (schitati in figura b, coljul din stinga jos), in spaile libere ale structurifiind agezatiionit de Si si de Mg/Fe: Si* in coondine tetraedric (adit nonjurat de patra ©), iar Mg’"/Fe* — oetaedric& (adic& inconjurat de sase ©). Aceasti deosebire se datoreaza dimensivnii, mai mari a cationului Mg™/Fe® fata de cationul Si** (o sferd mai mare poate intra in contact cu mai multe sfere decat una mai mica). fn figura a este prezentati proiectia structurii pe planul (001). in figura b este prezentata distributa tetraedrelor de SiOx (pe fieeare rind, acestea sunt dispuse alternativ cu vleful in sus gi cu vaeful in jos; rladurile de tetraedre alterneaza cu rinduri de cationi bivalent) Olivina este, de fapt, denumirea generic a unei seri izomorfe de ortosilicai avand drept extreme Mgx(Si0.) ~ forsteit si Fe,(SiO,) ~ fayalit, Gr. Ila = timorat de Per. 3 — relafiile cu SiO | Gr. VIIIb — prin perseverenta, isi Per. 4 —actiune, exterior cella op depigese Indice datorie. mete & a ‘Tl-6) x a “Timiitata Ta de semen ext SUPLNATA FE —Taverunarca i propre opin ete SUBLIMATATS ‘in empatie i sensible persevereni in ielle benefice. 3 z v (Mg.Fe){SiO,): Este adesvati pentru cel care-st travesteste timiditatea in brufalifafe, comportamentul fluctuindui inte cele doud tendinte, decalate, ca manifestare, in timp (docil, pind nu demult, refuz4, pe neasteptate, s8 se mai supund), in spafin/conjunctural(timorat intr-un anumit context, devine abuziv in altal ~ de exemplo, la servic fafa de ‘cast; timid si complenat fata de anumite persoane, este despotic si insolent cu altele) ori ca nivel de manifestare (in interior nesigur, dar in exterior afigeaza o incredere agresiva). Trecerea de la o atitudine la cealalté. nu reprezinti 0 trezire ori un fenomen evolutiv, ci doar balansul intre dowd reacti stereotipice, in care individul isi incorseteazd teracfiunea cu semenii. Timorat la impactul cu mediul, fgi construieste, compensator, fel de fel de iluzii despre smnatatea sa, sprijinite pe criteri exterioare: poziie sociala sau profesional, venituri, opulenta locuinfei ori ‘masini, respectul, teama, admiratia sau invidia celorlalfi, onoruri, decorafi, diplome 5.a.m.d. Tocmai aceasté amiigire cu privire la importanja sa, destinath a-i camufla subrezenia launtrict, | face si-si aroge dreptul de a se impune ostentatiy si de @ da ordine, urmfrindu-si scopurile cu duritate si dispunind de ceilati ia mod arbitrar, asumiindu-si pstura omului puteric, care, stipan pe el, calcd in picioare tot ce-i std tn eale, Mult timp, el @ considerat c& absenja oriciror conflicte exterioare este condifia esential& pentru a-si gsi linigtea ~ obisnuits& abdice de la pierile personale, pentru a evita reprogurle sau ciocntile, ajunsese sA mu-si mai poati defini sentimentele, intenfile si prioritaile, {mpotmolindu-se fn atitudini de imprumut; si, deodati, cel, pana atunci, domnic de liniste si acceptind orice din partea semenilor, capati glas gi se rizvrateste. Sub actiunea olivinei insé, nesiguranja deghizata in violenff este SUBLIMATA in perseverenja tladiatt de sensibilicate iar revolta, explozie a obedienjei, se metamorfozeaza in tenacitatea deschisa catre sugestiile benefice — el depaseste, astfel, indoiala insuflaté de ccilalfi, nemaildsindu-se detumnat de opiniile acestora, si acfioneaz4, cu responsabiliate, spre indeplinirea menirii sale. Prin certitudinea tririlor si a gandurior sale, se diferenfiazA de tendinjele gregare involutive, isi recapata individualitatca, stabilitatea lfuntrick si autonomia in rlafi dobandind tinistea si echilibrul, care ji permit st-siconstientizeze valoarea autentica. Pierzindu-si,astel, rafiunea de & fi, neinduplecarea cu care 2drobea orice fmpotrivire (ca pentru 2-si demonstra anvergura si forta personalitiif) este Glistilaa in fermitatea ideilor sia sentimentelor, care-sustin in inifitiva curajoasd de a patrunde, dincolo de aparenfele realitii fizce, in tainele domeniului subtil. Emanate din tendin(a la subordonare pasiva, buncivoinja fai de semeni, compasiunea si infelegerea umplu sufletal de pace si armonie. Hotdrérea neinfricaté, modula de receptivitatea levata, ji devine cale spre regisirea de sine. «12 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE (Mg. FeISO.] SJ ] ‘Sistemul ortorombic: recitudine, direcfionare vertical, sublimare, aspirafie spre elevare, Clasa rombic- [=| bipiramidala: sublimare; actioneazi la nivel eteric, energetic, sublimnd nefncrederea, compensatd prin | \OLIVINA| rigiditate, in flexibilitatca aplicirii mui sistem de gndire stabil si coerent. forma tabulard. stabilitate Cristalul are culoarea verde uleioasa a frunzelor de mastin (de unde si numele), folosite in fitoterapie pentru efectul lor sedativ, antiritant, antiinflamator, emotient, calmant; de altfel, ramurile de maslin sunt un strivechi simbol al picii. Olivina are o actiune similars, aducnd pace $i infelepciune, triumfand asupra contradictilor, conflictelor si agresivittii, conferindu-le oamenilor linite, fericire $i bunastare, adic prosperitate' (olivina aduce noroc, in general, $i protejeazi de influengele negative; in particular. atrage bogatia ~ poate fi plasatd, ca un talisman ce inmuljeste banii, dupa caz, in portmoneu, casa de bani sau pusculita, i protejeaza de hoti; ba chiar se spune c& atrage dragostea, desi nu este Kimurit daca aceasta are legiturd cu efectul anterior). Mesajul cristalului este 8 adevarata tihna este cea din intimitatea fiinjei ~ de acolo trebuie indepartate conflictele si_neingelegerile, abolirea celor _exterioare nefiind decdt un mijloc de autoiluzionare. Ca uurmare, el accept: compromisuri pentru a evita reprogurile sau criticile, mergind pana Ia a-si reprima orice pretentii sau opinii susceptibile de ‘i incomoda pe ceilati si de a genera altercafi {In realitate inst, e1 nu reugeste si se detageze de adeviratele sale porniri, neficind decat si le indbuse — preful aparentei acalmii de la suprafata sunt zbaterea si tumultul din adancuri, generate de contradictia dintre tendinfele sale reale si falsele tipare comportamentale, cu de-a sila imprumutate de la altii pentru mentinerea stirii de armistitia ~ nu-3i mai poate defini sentimentele, intentiile $i priortaile, este nesigur de tririle si gindurile sale, nemaistiind care sunt ale lui si care impuse din afar8. Solutia pe care olivina o propune este, nu reprimarea, ci constientizarea acestor porniti rascolitoare, urmata de sublimarea si manifestarea lor intr-o forma elevat8. Candva lipsitt de personalitate, pasiv si dependenta de ceilalfi, fiinfa isi dobandeste, acum, autonomia fata de influentele strdine, isi configureazt individualitatea, cu luciditatea propriei valori, $i adopté 0 cale evolutiva proprie — astfel, si recapata constiinta de sine si echilibrul, care ti permit s8-si defineasc& propriile sentimente, intenfii si prioritai, avand certitu trdirilor si gndurilor sale Precum limpezimea cristalind a apei de izvor, olivina potoleste focul interior, ricoreste si calmeaza, emotiile ascufite si fierbingi (este uti in inflamafii, mai ales varietatea crisoli), insufland bunavointa si capacitatea de & vedea clar si fird pirtinire (este recomandatd in afectiunile oculare, inclusiv in durerile de ochi, care, cel mai desea, inseamna a privi cu patima si incordare). Este recomandata orgoliosilor, celor susceptibili, usor de lezat in amorul lor propriu elimindnd frica spirituala — teama de a evolua, de a se transforma, inspiratd, desigur, de ega incepind cu o anumita etapa, evolutia presupune dizolvarea ego-ului, adic abolirea acelei false structuri care ‘uzurpa rolul de centru al fiinfei). Prin intermediul unui proces de purificare a subconstientului, echilibreaza $i climina ideile fixe (mai ales erisolitul), dar si oscilaiile de temperament si instabilitatea emotionala, nervozitatea, i funea de nerabdarea, teama (in special crisolitul), depresia si melancolia; in plan fizic, aceasta se va reflecta in echilibrare a functiei suprarenalelor. Destinde si relaxeazA agitatia zgomotoasa, desclesteaz mintea de 21 frmantari, desprinzand-o de toate nemulfumirile si neimplinirile viefii $i ale muncii de zi cu zi, aducandu-i odihna. Este bucuria unei viefi trite ca un joc, in care nu te eramponezi de cAstigul cu orice pret ~ spiritul de Competitie este inlocuit de farmecul surprizei si al necunoscutului iar confruntarea cu orice ev vesel, plicut sau neplicut, este intimpinata cu freamatul curiozitatii. Este potiunea magica, hrénitoare si regeneranta, care ocroteste si stabilizeazA minfile dispersate de zbaterea cotidiand. Modereaza tendinta la exteriorizare, prevenind astfel inlénquirea in posesivitate si mfndrie. {ndividul isi injelege si isi asum locul in societate, acceptind necesitatea momentului si a punctului in care se afl; renunfand la inversunarea infururari, el capati adevarata independenta in fapte. Olivina il ajuta si dobndeasc& 0 perspectiva chibzuita atunci end tendinga este de a se aprinde si de a izbucni. Cind mania sau invidia, indarjirea ori gelozia ne macind, cumpatarea asezati a unei minti limpezi le domoleste, purificdnd focul distrugitor (care, altfel, ar arde si ar calcina), ‘metamorfozandu-1 in cAldurd generoasi, care se revarsi pentru tofi ~ focul viu, care sideste viata, 0 hraneste gi 0 ' Asemenea mislinului drut atenienlor de eitre“Athena, zeta fnelepeiunii,aflatd fn disput cu Poseidon, care le oferise un cal nravag si deci perspective rézboinice. f aun? proce dest petrec Deter peste crisol biorit Gitet pris durit bru: vverds (star. fier j culo: cupr radic cen, 3 ince biste nlot, SILICATL B perpetueazi. Ura, obida si invidia devin nobleje, diruire si larghefe, iubire iradiind pretutindeni. Este iubirea regali, solar8, nedramuitd, nelimitata, emanand fora masculina si fermitatea conducatorului, care conduce cu {ntelepciune si dragoste — detasarea senina il intit deasupra sentimentelor si pornitilor joase ale unui tican crud si meschin. Este cavalerul fra de prihand, care, in virtutea unui cod moral nescris, isi Iasi bundtatca si discemamantul si guverneze asupra invapaierii partinitoare, Detasat de faptele si evenimentele efemere, cu inima impacaté, el accept, deopotrivs, onorurile si oprobiul lumii ~ vanitafile sunt trecatoare si consuma fifa, 0 prébusesc: umilinta si cuminfenia supusd in fata rinduielilor Divine sunt poarta de acces, pe aripi angelice, catre Imparajia Cerurilor. In fiecare inimé, care bate pe pamént, sti un inger al Iui Dumnezeu gi nimeni nu pierde la jocul vieti, daca stie si-i respecte regulile. Susul si josul sunt in armonie, intunericul este echilibrul luminii, ziua si noaptea sunt talerele aceleiasi balan(e, ingeri si oameni cAnta laolalté, egali in Ochii si in Inima lui Dumnezeu. Avand aceasta capacitate de a inlétura resentimentele si emofile negative (mai cu scamé cele fierbinfi), olivina {indeparteazi rezonanjele joase din auri ~ pazeste, astiel, de energii negative, in particular de agresiunile din astralul inferior (farmece, cosmaruti, deochi — invidia este principala cauza a deochiului) si actiunea ei curativa generald (prepararea sau pistratea nor remedii naturale th vase de peridot se spune ca le-ar amplifica eficienta) — faciliteaza procesele de autovindecare. Este cunoscut faptul c& principalul organ afectat de acumularea energiilot fierbingi reprimate este ficatul — el ar trebui si le ,metabolizeze”; de aici utiitatea olivinei in suferinjele hepatice. Peridotul fereste au numai de otrava planurilor subtile, ci side cea a planului fizic: inepauri de insecte, museaturi veninoase, infectii (septicemii, apendicita, infecti virale ~ mai ales crisolitu!), dinamizand functia celulelor care para organism de. agenfii patogeni — leucocitele: legat de aceasta, este utilé si in afectiunile splinei; de asemenea, pentru tulburdrile legate de linia rosie (hemati). Influenfele negative exterioare nu sunt neaparat daunatoare ~ sublimate, ele pot fi 0 sursi de transformare lduntrica si clevare (otrava se transforma in nectar); procesul prin care se realizeazA aceasta este digestiz, subtila si grosier§ (care separa, disecd, analizeaza) — desféguraté in tubul digestiv, urmata de metabolizare in scopal asimilarii sau detoxificdrii si elimindrii — care se petrece in ficat; acesta este un alt argument subtil al utilitaii olivinei in afectiunile hepatice si digestive Detensioneaz, aduce liniste si odin’ ceior care au un somn frdinfntat, din cauza incrancendilor sau temerilor de peste zi, ori care sunt bintuifi de ginduri nefaste sau vise urite; elimina tendinja la autoacuzare (mai. ales crisolitul). sliniaza corpurile subsile, amplifica vibrafiile elevate, echilibreazi intreaga fapturi (inclusiv bioritmurile), putificand-o de rezonanfe joase si fecilitand tire elevate si emotiile pozitive; asigura un aport de energii benefice, de forji si vitalitate, ati in plan fizic, cit si mental-emotional; tonificd si energizeazi (influenjeaza pozitiy metabolismul energetic, prin actiunea bencfic& asupra tiroidei); regenereaza, favorizind refacerea armonioasé tuturor structurilor (este recomandaté in tratamentul leziunilor cu piérdere de substanté — ulcerati), Prin actiunea calda si prietenoasd a olivinei, prinde viata o noua find, curatd si sindtoasd, fericité si libera, Confera inspiratii elevate si darul profetiei (mai ales crisolitul. ZIRCON Este silieat de zirconiy @ZrSiO,). Intotdeauna confine cantit’fi mici de impurititi (responsabile de varietatea ccromatica): hafniu, uraniu, toriv, ytriu, niobiu, vanadiu si lantanide, care substituie partial zirconiul. Poate fi prezenta si (© cantitate mic8 de fosfor, probabil substituind siliciul. Cristalizeaz’ fn sistemu) tetragonal, in cadrul clasei 4/mmm itetragonal-bipiramidala). Forma tipicé a cristalelor este de prisme ptratice bipiramidate (terminate la ambele capete prin cite o piramid’ patratica). in aluviuni, apare sub forma de cristale rotunjite, din cauza actiunii abrazive a mediului; duritatea este 6,5-7,5 si este friabil. Culoarea obignuita este brung, dar poate fi incolor (diamant de Matara), galben (jargon), verde, royu, portocaliu, rogu-portocaliu (hiacint), albastru (starlit) sau chiar negra; malaconul este zirconul alp-aibastrui cu extremitifile brune (unele suse atribuie aceasté denumire Zirconului brun, in general). Culoarea depinde de cantitatea de fier pe care o confine si de gradul de oxidare. Dupa unele surse, culoarea intens rosie s-ar datora unei mari cantititi de oxid ccupros, Este transparent sau translucid. Adeseoti este slab radioactiv (In corelafie cu efectul subil: exprimarea de sine, manifestarea creatoare). Este printre pujinele si, in mod cert, cel mai important cristal timiduitor al sistemului tetragonal (eisturi de rut si seapoli). Struceurd, Tetracdrele de SiO, sunt izolate, dispuse simetrc prin oglindire si ordonate dupa o ax elicoidala: Zr este {in coordinatie 8, adica se leaga de 8 atomi dé O aparinand tetraedrelor de SiO,, realizind un ansamblu de forma unui bisfenoid dublu, e14 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE, Gr, IVb ~ indizneste \ZIRCO! Este un catalizator pentru creativitate deoarece aduce ordine in gnduri gi intenti,clartate gi determinare, fiind de ajutor celor care nu stiu clar ce vor si exprime, confuzi in idei, tendinfe si actiuni, nestiind incotro s& se indrepte gi ce s& fac. Nehotériti, incapabili s4 discearnd esentialul de colateral in cButarea originalitii, ei las& pe planul secund lucrurile importante — cele care le reflecta cu adevarat personalitatea — si se ocupa de aspecte ‘marginale ori trivial; rsipiti in nimicurile cotidiene, ei pierd vederea de ansamblu, iar anvergura intentiei,Intinsé peste spatin gi timp, se ingusteaza la mlrunfisurile proximitifii imediate. Este util pentru cei lipsiti de focalizare, din cauza nenumératelor imagini disparate, firi legiturA intre ele, care le populeazi mintea — ANS, sco ii sta sh devina congien de acece impregnarexidale, gindut tri pasate ‘Aduce coerent, coordonare si armonie intre difertele niveluri ale fiintei: fizic-eteric, mental- ‘emotional si cauzal. Lucrurile se petrec asa cum este dat, ordinea si necesitatea nefiind fortite, ci 100 intrinseci. Ceea ce se manifesta in afard este 0 consecinta a ceea ce deja exista in interior: orice ‘actiune in plus, ficutt doar asa ca o parere, isi releva inutiitatea, iar agitaia haoticd si vorbaria de prisos secituiesc inutil fiinta. Energia este conservati pentru introspectie, pentru contemplarea “~~ niversului luntric. Totul vine de la sine si de aceea totu! are precizia natural a firescului. Fiinfa se regenereazi prin reasezarea in mated; se reintoarce la pacea profunda a vibratiei originare si, regasindu-si rostul, se verticalizea28, pagind spre realizarea menirii sale. Zirconul induce o stare de meditatie, adundind constinfa intr-un focar situat chiar in central craniului (probabil Ia nivelul hipofizei), conectat cu focarul mentalului superior (cel de-al treilea ochi) si cu centrul suprem, pe care le energizeaza — confer entuziasm {njelept si aspirate spre Inalt; faptura devine 0 coloand spre infiit, euforie calm& in expansiune. Zirconul este cel mai important mineral care congine zirconiu. De aceea, pentru o injelegere mai claré a actiunii acestui cristal vindecdtor, cititorul este indemnat si reciteascd prezentarea semnificafei subtle @ zirconiului in sectiunea introductiva a citi. Zisconul incolor si transparent este folosit drept substitut pentru diamant, cu efect protector general, aduedind Claritate gi putere de pétrundere mental (stimuleaz& procesele mentale in general); est util in afectiuni endocrine, Zirconul galben (jargon) amplifica energia sexuala si atrage iubirea, inlaturd depresia, amplific’ atentia si discernamantul, agerimea si vioiciunea mintii, capacitatea de a sesiza circumstantele gi de a Tua decizii corecte gi prompie (de aceea aduce succes in afaceri). Hiacintul este zirconul rosu-portocaliu si este recomandat in alergit; varietifile care bat spre portocaliu. amplifici frumusejea, linistesc temerile, indeplrteazi gelozia, feresc de accidente si traumatisme in timpul calatorilor, protejeaza de hoti; cele care tind spre rosu aduc bogatie, protejeaza de dccidente si de traumatisme, au efect vitalizant si timiduitor in momentele de suprasolicitare fizica, ‘indeparteazi duretile. Zirconul bran aduce rezonanta planului fizic, material, conferind simful realititt si stabilitatea unei baze solide, bogatie si succes financiar. Zireomul verde aduce succes financiar. EUCLAZ Are formula AlBel(HO)(SiO,)]. Cristalizeazi monoclinic, clasa 2/m (prismatic). Forma cristalelor © regiume.la alta; habitusul general este mai degraba prismatic. Unele fefe au striafii verticale. Culoare: incolor, verde- palid (Cr), galben (Fe), albastru (Fe™);-urmA alba; pleocroism slab pln la puternic (gilbui, albastru, verde); dur Au de din ale hat ext sub din abs dir cak opr opr unr oprsine, la efectiv. r relagi .care il = diun a aboli exzd in te spre fixa si imarea, la nivel «, find ost se last pe aspecte intinsa alizare, intea — arazite. mental- suite, ci © orice viria de nplarea Fiinta sindu-si dundind focarul suziasm, acini iului in iducand Jocrine. a si recte $i alergii; rese de dtejeaz’ fizica, ina si alt de la | + verde- verde); SILICATI é transparent, translucid; luciu sticlos pind la adamantin, sidefos pe fetele de clivaj; spartur& concoidala; clivaj perfect uritate 6,5-7,55 casant. Este un mineral rar intinit, (Gr. la — timorat de exterior] Per. 2— identitatea, sistemul de idei gi valor] ALHO-] v 2 SiO [Be™— Nesiguranja 9i mimetismul in opin sunt SUBLIMATE in Mexibaltatelv. p. 1-8 a z AlBe{(HOYSIO I: Intimidat de sentimental de a fi observat i eriticat, dar domic de susfinere side protect, nesigur de gandirea sa si de criteriile sale de evaluare, individul cedeaza, pentru a fi acceptat, si isi construieste personalitatea din sabloane de tmprumut. Astfel, confundindu-i identitatca cu a oamenilor din ju, se limiteaza la nAzuinfele inguste ale une! anumite categorii umane — acestor scopuri restrinse le atribuie supreme sili se dedicat habotnic, incapabil si perceapa sensul_ general al ansamblului, mérginindu-si interactiunea cu exterionul Ia stereotipia obedientei nedumerite. Sub actiunea cristalului, aceasti pasivitate a subordondrii descumpinite este SUBLIMATA fn flexbilzatea lucidd de a accepta ceea ce este valoros din opinile celoralti si de a se ddapta, moduléndw-si sistemul de gindire. Astfel, in relaile cu semenii, confuzia este metamorfozata in discemndmdnt ~ stabil si autonom, se smulge din uzanfele sociale si, recunoscandu-si valoarea si drepturile divine, se rupe de amagirile trecutului si percepe, {n caleidoscopul totalicii, pulsagia unitajii. Fanatismal $i intoleranfa se transforma fn aspirata spre ‘absolut, in bucuria puri de a existe, empatizind cu cei din jur, abandondndu-si egocentrismal si diruindu-se idealurilor eterne de bine si dreptate, in aspiratia de a descoperi adevarul ultim, drept cale spre trzirea constinfei de sine. ‘AIBELHO) SIO.) sy istemul monoclinic, clasa prismatica, forma prismatics (nectioneazd procesul de sublimare]>/EUCLAZ| Prezenta cromaforilor nuanfeaza aceste efecte: cu o personalitate nesigura si sovdielnic8, confuz in relaii, se limiteaza la stereotipia de a se dedica fanatic unor interese marunte, compensandu-si timiditatea derutata: ‘prin camuflarea sub o aparent optimist, care, sublimati, genereazi aspiratia de a dobandi, launtric, adevarata ‘incredere si frumusete, izvordind din esenta fiintei - euclaz verde (Cr); ‘prin invergunarea in propriile idei (ignordnd opiniile celorlal), care, sublimati, genereaz8 fermitatea tenace in urmérirea unor idei gi teluri benefice, divin inspirate - euclaz albastru (Fe™") ‘prin indarjirea cu care igi urméreste scopusile (trecind, cu brutaitate si incrancenare, peste orice impotrvire), care, sublimata, genereaza fermitatea tenace in realizarea unor acfiuni benefice, divin inspirate ~ euclaz galben (Fe. STAUROLIT ‘Are formula simplificat&: FeAlj{(SiO,),(HO),O3]. Cristalizeaz’ monoclinic, clasa 2/m (prismatica). Unele surse 1 jncadreac’ in sistemul ortorombic sau folosesc termenul pseudorombic. Forma variaz8 de la scurth si groasé plind la Junga si prismatica (a), uneori turtte: se poate prezenta ca gi cristaleizolate; caracteristce ins sunt maclele, constituite prin intepatrunderea, sub forma de cruce, a dou cristaletabulare alungite, avind axele, fie perpendiculare (8), fie la 60° una faté de cealalt (c). Culoarea caracteristicd este un brun-rsiatic-negricios cu variagii (brun inchs, osu-brun, negri-brun) (culoarea este atribuitt urmelor de Ti, Co, Sn); urma si pulberea au culoare cenusie-alba pleocroism distinct: incoloc, uante de galben (glben-brun,galben-rosu,galben- OR FO 36 2 ws yi auriu), nuange de rosu (rosu-brun, rosu-hiacint, rosu-singeriu); daca ° are 0 cromaticS mai putin intensi, pleocroismul se poate reduce la ° ae incolor, galben-pal, galben-auriy;translucid sau opac; luciu sticlos, . aS cmegerel ins eet atc coat er aera } clivaj bun; duritate 7-7,5; casant. Lusakitul contine Co si Mg Compe cre Ne ‘ : . In realitate tus, in straturile de Fe(HO), intervin gi atomi de Al; de aceea o alta formula propusd este 2(FeO:AIOOH)-4Als{0(Si04)] (Sau HzO 2FeO'SAl05-4Si0;) care (nlocuind Fe), are culoare neagr’ (sau albastru inchis) iar, pe secfiuni fine sau in pulbere, apare albastru de cobalt. denota aliernanga de straturi 4];{0(SiO.)] $i 2(FeO-AIOOH), Straturile de tip 4Als[0(SiO,)], de grosime pentaatomic’, au structura (si formula) distenului: atomii de © formeazi o retea cubicd compacta usor deformata, avand 1/10 di Siructurd. Formula simplifcata, FeAl {(Si,)xHO).0:], Teprezentind un sfert din celula elementara (care contine 48 atomi de ©), se mai poate scrie, finind cont de structurk16 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE golurile tetrcdrice ocupate de atomi de Si coordina tetraedric (inconjurati de patru 0) si 2/5 din golurile octaedrice ‘cupate de Al coordina octaedric (Inconjurati de sase O, formeaz8 octaedre de AIO,). Prntre acestestraturi, avand structura distenulu, se interpun straturi mai subgi (uniatomice) care contin Fe, Al si HO. Cationi de Fe sunt adesea inlocuti prin Mg", Mn", Ca", Ni, uneori Fe". In figurd sunt reprezentante dous celule elementare ale staurolitulut (contururile dreptunghiulare mari; th cuprinsul acestora au fost figurate i doul celule elementare ale distenului (cele dous paralelograme mai mic) (Gr_ Vilb— prin perseverenti, ii depigeste indoieile [Per. 4 acfiune, datorie menire] ALHO- o o SiO ite — Tnversunarea in proprille opinii este SUBLIMATA in perseverenfa in ideile benefice|(v.p. 11-8) a FeAL(Si0);0,(HO)s Util pentru cel care, confundandu-si Wentitatea cu a camenilor din jur, se dedics, habotnic, Indepliniit nazuinfelor Maguste ale unei anumite categorii umane, trecdnd cu brutalitate si agresivitate peste orice fi std in cale; justjar si impulsiv, incapabil s8 perceapa ansamblul, el nu ine cont de nimeni si nimic, mirginindu-si interactiunea cu exteriorul la stereotipia intoleranjei violente. Sub acfiunea. cristalului, tendinja la duritate si intransigent& este reorientatd (dinspre exterior) spre interior $i SUBLIMATA in perseverenfl i fermitate in cultivarea unor ide si tir elevate, in chutarea adevirului ultim, care-! ajutd si depascasca indoiala insuflat de celal; astfel, nu se ‘mai las& deturnat de opiniile lor, de convenientele side insinuarile exteioare, confuzia in relafile cu semenii distikindu- se in discerndmantul aducdtor de stabilitate si autonomie. Se diferentiaza de ambianfa; se rupe de amégirile trecutului; percepe adevirata totalitate si unitate; ii recunoaste valoarea autenticd si se anzajeaza cu tenacitate si responsabiltate spre implinirea menirii sale spirituale ~ descoperitea esentei divine. Fanatismul si neinduplecarea se transformé in aspiratia spre absolut, in bucuria purd de a exista, empatizind cu cei din jur, abandonandu-si egocentrismul, ddruindu-se cu abnegatie, idealurlor eterne de bine, dreptate si adevir. Staurolitul insufl4 dinamism si vitaitate planului mental- emotional: confera fermitate ideilor si sentimentelor, enacitate, curaj $i inifiativa in pitrunderea tainelor domeniului subiil,fiind, prin aceasta, foarte util clutdtorului spiritual FeAL(Si0,),0,(HO)3, i jistemul monoclinic; clasa prismatica: ditecfionare: forma tabulard: stabilitate, concretizar=|STAUROLIT| © caracteristicd a staurolitului este prezentarea sub forma de macle (forme rezultdnd prin concresterea a doi sau mai multi indivizi cristalini) avand forma de cruce, rezultand prin intrepatrunderea a doi indivizi cristalin, care se intersecteaz, mai frecvent, in unghi de 60°, mai rar in unghi drept (dar acestea sunt exemplarele cele mai ‘yaloroase). De aceea este considerat o piatra aducatoare de noroc (ocrotind de energii negative, de boala si de accidente), mai ales de catre adepfii_crestinismului (pelerinit 11 purtau drept amuleta), datorits similitudinii frapante cu simbolul fundamental al acestei religii (desi a fost folosit ca atare si in magia si religiile precrestine).. Insufla curaj si un sentiment de protecie si securitate Faciliteazd descoperirea esenjei fiinfei, a naturi ei superioare si manifestarea acesteia in universul fizic. Pe de alta parte, favorizeazA accesul in universul astral, in tumile superioare. Crucea simbolizeaza intreptrunderea reciprocd dintre planul fizic (bratul orizontal) si cel spiritual (braful vertical), imbinarea tendinfelor feminine cu cele masculine. Braful vertical reprezint& axul lumii, scala frecventelor de vibratie, de la cele mai grosiere pana la cele mai subtile, aspirafia spre inalfare, prin parcurgerea ascendemta a acestei scale, gratie sublimarii, elevarii constiinfei, sacralizarii fiinfei, indumnezeirii (simbolizeazd evolutia spirituala); semnificd principiul unic, nedivizat, intoarcerea in sine, transcenderea diverselor planuri intermediare si aspirafia spre realitatea ultima, de dincolo de manifestarea iluzorie — este un simbol masculin, falic. Braful orizontal reprezinta expansiunea pe oricare dintre nenumaratele domenii de vibrate, int-o-cuprindere tegratoare (aduce prosperitate si bogie, favorizeaza integrarea si controlul deplin al nivelului respectiv, trea Jui plenaré si savurindu-i, cu bucurie, toate frumusefile si deliciile), dar si tendinfa la disipare, fragmentare, fnstrdinare, pierdere in iluzie, stagnare spirituala, absorbit fiind de tentatiile si fascinatia unui anumit plan intermediar de existent, oricare ar fi acesta (fie gi un teritoriu mirific din astralul superior — din lumea zeilor, de exemplu) — este un simbol feminin: fmpreunarea’ celor douk simboluri desemneazi. unirea femininalui ca ‘masculinul, ca suport fundamental al realitatii manifestate; in sens foarte restrins, simbolizeazA chiar interacfiunes sexuala, Prin aceasta, amplificd dorinfa si energia sexual, favorizdnd, totodat, sublimarea acestora fn timpul actului amoros, care, astfel, se metamorfozeaza fntr-un gest profund spiritual, de elevare si indumnezeire. Crucea este un simbol al intregii manifestiri sivdint-un alt punct de vedere: cele patra braje reprezinta cele pats — ale ele: ger apt 10 pro ‘ett pri gal ple aoasaedrice + avind desea ‘litului ui (cele tindu-si itate $i mu se ‘lindu- uta ‘biliate rm in indu-se mental veniului | 2. doi stalin, pare de si de smului tudinii (desi a sstine) aritate wit ei Pe de lumile >iritual + scala srgerea lizeaza >lanuri sculin, ‘indere trairea entare, t plan Jor, de Ii cu iunea timpul Srucea para TOPAZ SMLICATE 7 elemente, al cincilea find chiar centrul crucii (staurolitul faciliteaza dobandirea controlului asupra forfelor elementale). Toate aceste semnificafi au fost stribuite, de-a lungul timpului, si stauroliului fn cazul Jusakitului intervine si acea neincredere care precede realizarea final (Indeobste denumita «rac, generdind o permanenti alerti - Co), pe fondul rimiditapii (faji de semeni — Mg), care pot fi insa SUBLIMATE in aptitudinea de a ramfine permanent receptiv, deschis la sugestii benefice, chiar $i atunci cind te consideri in pragul desavargiri Calea cea mai directd spre regasirea de sine este regenerarea lduntricd printr-o continua abnegafie a discerimantulu Are formula simplificats Al,{(SiO,)F:]. O parte din anionii de fluor pot fi tns& inlocuiti de anioni hidroxil, in proportie de piind la 25%, topazele bogate tn hidroxil avand un raport F:HO 3:1; drept urmare, o formul mai corect ar fi Alj{(SiO,)(F,HO);]. Cristalizeaz’ ortorombic, clasa 2mm (rombic-piramidala) sau 222 (rombic- tetraedricl). Apare sub forma de cristale izolate sau reunite in grupe, avind, in general, forma scurt- prismatic4, cu fefe striate vertical; poate s& apara si in granule de dimensiuni relativ mari sau, uneori, compact, in mase mari. Culoare (datorati urmelor de Fe, Cr, Ti, V; probabil si Mn): incolor, galben, galben-auriu, roz, roscat, rosu-portocaliu, albastriu, violet, verzui, brun, cenusiu si multicolor; pleocroism distinct, in diferite nuante, in functie de culoarea cristalului; urma alba (incolors); transparent sau translucid; luciu sticlos; spartura concoidala sau inegali; fragil; clivaj perfect; duritate 8; uneori prezintd chatoiangi; piroelectric si piezoelectric. La microscop se observa prezenja a umeroase incluziuni lichide, constituite chiar din CO, lichid. Structura este aleatuith dintr-o altemanga de tetraedre de SiO, si octaedre de AIOJF; legate thire ele prin atomi de oxigen comuni. Si este tetracoordinat, find inconjurat de patru atom de O; Al este hexacoordinat, fiind inconjurat de patru atomi de O (comuni cu ai tetraedrelor de SiO.) si de doi de F. Atomii de O si de F aledtuiese 0 impachetare compacta cu succesiune mixta, cubica si hexagonala. ‘Gr. Vila — atasament/dispret pentru amagirile interioare | Per. 2 — sistemul de valoni] AFHO- v SiO F — Atagament degenerat in dispre{ este SUBLIMAT in detagarea de principiile perimate(v. p. I-8) zg v AL{(SiO)(EHOp Ua pent cel care, clutindusi poaija tn cadral elajilor cu semenii, ete Tncapabil sii recunoase’ roll, identtatca 3i voinja, confundindile cu ale cclor din jur si asumndu-si, drept propa, valor, Principle, nizuinfele (au, pur i simpiu, interesele),inevitail marginite ale unei anomie categorit umane; pe acestea le ia drept etalon in autoevaluare, abordindi-le incu 0 aitudine de tipul tot sau nimie: amplifica pind Ia exces imporanta pe eare e-o (asadar, 5-0) acorda, pentru ca, apo, si le/se desconsidere complet. Atribuindu-e, egotc, valabiltate absolut, igi hrincyte vanitatea ew iuzia cA are deptul de ale tcimbife supremafia, pind cand, situla de aceast amigire, tot infatuaea ll face sg aroge dreptl de ale dirkma si deftima, Incapabi s4 vada ansamblul or Perceapa sensul general, este absorbit intra total de aceste feluri limitate (care devin Pentru el ceva vital, organic, indispensabl, fe ea le susjne, fie cle respinge: inti li se dedicd fanatic, lupts pentru a le impune,hiprbolizandu-le insemndtatea (ji, totodata, pe sceea a propriei persoane). Ingimfarea ascunde ins fragilitae si, exageratl dincolo de orice limit, hrneste viermele indoveli, care o roade pe dinduntru, pana cind, prea gdunoasd, se niruie si degenereaza in totala negarea a valorilor a ideilor (i, inevitabil propre ine) pn atunei aduate habotnic. Ajunge s& incalce, si distrugi, si renunfe la orice concepte $i rari, dispequind tol ~ de fap, pe sine insusi In fond, sunt aceleas arme, Intoarse insi impotriva fostului obiect al devotamentuli, chiar dact aceasta il duce la izolarea de celal: acceasi intolerana,egoticd 5iimpulsivs,ristrinté ins in sens opus, mrginindu- interafiunea cu exteriorul la inflexibiltatea tor normnerigide sia unor reac stereotpice. Sub aeiuneacrstalulul Tas, acest extremism intansigent, degenerand {in niilism, este SUBLIMA in renunfarea la iluzile gi tciile trecuului, la vechea personalitate sila sistemul de valor, perimat;asfel, omal renaste,abandonind orice conditionare, se avnta spre descoperireaadevaruluiultim pe ealea care tsic, pentru el, cea mai scurti. Tendinfa instinctual la acfiun excesive gi stitadini radical, mergind pand la separarea psinotica de restul lumi, est distilat, in aspratia spre absolut, in bucuria pura, originar dea exstadincolo de tmp i Spafi, dea se identifica cu dornele si nevoile celor din jur, perepnd adevSraa totalitate si unitate, abandondndu-i egocentrismul si diruindu-se complet idealurilor eteme de bine, dreptate gi adevar. Confuzia se metamorfozeaza in Capacitatea de a dstinge ceea ce este bun din influentele exteriare. Stipa pe sine, recunoscindus valoarea autentica si drepturile divine, dstincte de convenienjele vreanui grup uman, se difereniazA de ambiant, redobindindu-j Stbiliate si autonomia. Calea cea gai directs spre regisiren de sine este cea a permanente regenerdri Iauntrice Print-ocontinud abnegafe a discernjmiénadu.18 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE, AL{(SIONFHO)a] ig ] |KORNERUPI? HOWLIT ‘Are formula Cay{(BOOH)s(Si0,)}. Cristaizeaza ortorombic (dupa uni autorij/monoctinic (dupa alfii). Formeaza cristal tabulare. Se poate prezenta si in noduli mic, albi, de culoarea si aspectul cretei, constituti prin reunirea unor cristal foarte mic; durtate 3-4. Fiind un mineral minor, nu vom dezvolta un tabel deduct. Efectul este, intrucatva, asemiindtor cu al kornerupinului, diferind prin absenfa elementului de timiditate descumpanitd 1a interactiumea cu ambianta si fiind orientat, nu spre relaille cu semenii, ci spre acjiuni. Confuz tn gindire si nesigur de faptele sale, el se muleaz unor tipare strline si se dedic& habotnic intereselor marunte ale unei categorii umane restrinse, marginindu-si raporturile cu mediul Ia stereotipia unui fanatism sovdielnic gi derutat. Sub actiunea cristalului, acesta va fi SUBLIMAT in devotament si discernamant flexibil, insufland mingii agilitatea supla de a alege metodele utile, valoroase si druindu-se pentru binele celorlalti, cu maleabilitatea une abnegafiilucide. Este piatra care linigtest, echilibreaza emotile, indepdrteazA furia (HO) si teama (Ca, B), fiind indicaté mai ales pentru cel care se angajeazA in realizarea unci actiuni (Ca) ~ il ajutd s& se focalizeze asupra a ceea ce face in momentul respectiv, atent (B) si ribdator (Ca), cu un entuziasm ambitios (HO) modulat de discerndmantul (B) flexibil si calm (Ca), fra si-gi lase mintea sB rAtdceascd, derutatd si nesigurd, dezorientata gi timoratd, brodind inspaimdntat& despre viitor sau amintindu-si descumpanita de trecut. Favorizeaza o comunicare liberd, deschisa, de I inima la inima. Granart Granafi' sunt nezosilicafi (ortosilicafi) cu formula generala Ct"sCe"'ySi0.); sau 3Ct"O-Ct",0, 38i02(oxid triplu de X,Y" 3i Si"), unde Ct! este cationul bivalent (Mg™, Fe™, Ca, Mn), ir Ct este cationul trivalent (AP, Fe™, CP); uneori Ct" poate fi Ti, Zr, V. Au doud seri izomore:pitalspite (granaft aluminosi ~ au AP" drept cation trivalent: almandin, pop, spessartn) si ugrandite (granaicaleici~ au Ca drept cation bivalent, grossular, andradi, uvarovi). Granai cxstalizeaz8 cubic, clasa 4imim (hexaoctaedricd). Formele cele mai caracteristice pentru granai sunt dodecaedrulromboidal (ranaioedrul) si trapezoedrul cubic (ea ce are onsecinge decisive m prvinfaefectulai subi), dar poate prezenta si combina de dodecaedru romboidal cu hexoctaeru; deseoriformeaza mase granatare. Cuorile sunt variate dar nu sau pus in evident granafi de culoare albastras urma alba sau slab colorata in culoarea specie; pleoeroism absent; transparent, translucid; \aietjle transparent si incolore sunt rare; Iuciu sticls, mitsos, gras; duritate 6.57.5 rab; cliva absent; spartra concoidala Siructura este grozav de complica, incluzind Si in coordinare tetraedrick inconjurat de 4 0, forming tetracdre izolate de SiO,), eatonii wivalengt in coordinare otaedric’ (Inconjurai de 6 0) sicatoni bivalent in coordinare cubicA Gnconjurai de 8 0) ALMANDIN Este granatul fero-aluminos ~ FesAly(Si0,); sau 3FeO-Al,O;3SiO:se mai numeste si granat pregios. Prezint in special fofe de trapezoedru cubic si, subordonat, de dodecaedru romboidal. Culoare: rosu, rosu-brun, brun sau aproape negra; transparent sau translucid; Iuciu sticlos; duritate 7-7,5. AP" poate fi inlocuit prin Fe”, iar Fe®* prin Mg". Sub nnumele de granat sirian sau granat nobil se cunosc varettile de culoare rosie din Ceylon, folosite in bijuteri. * Folosim pluralul ,granai” deoarece acesta sa incetienit in mineralogic. Totusi, DOOM mentioneaza doar varianta ,granate”, care. de alfl,sund $i mai bine (pe lang faptul e¥‘este corect)2 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE, Gr. Viilb — prin perseverenfl, igi dopaigagte indoielile | Per. 4—acfiune, datorie, menire | ALSIO 2 v (vp. IL-6) [Fe™— Brutalitaiea in impunerea proprillor opinil este SUBLINATA in perseverenja in delle benefice! v v FeyAI(SiOon; Derutat sub Impactil exteriorulul, confundindu-si Weniiaiea cua alfora, individal Tncearcd ssi compenseze descumpinirea amagindu-se, egotic, cu iluzia c& are dreptul sé teacd in forld peste orice fi sti in cale, mirginindu-s, astfel, inteacjiunea cu mediul $i cu ceilalti Ia steeotpia violent® a unor reacjii agresive, avand brutalitatea drept unica norm de conduitd. Sub actiunea crstalului, aceasté duritate neinduplecatd este SUBLIMATA fn perseverenti si fermitate, grate cirora depiseste indoiala insuflata de eei din jur si actioneaz8, cu hotdrdre si responsabilitate, spre 2-$i atinge {elurile. Consecvent si sidruitor in eforturile sale, nu se mai las deturnat de opinii defetiste;astfel, ceala confuzici se impristie,lisind in urma capacitatea de a distinge ceea ce este bun din influenfele exterioare, 0 data cu definirea clara a relailor cu semeni si desprinderea de convenienje. Stabil si autonom, constient de valoarea si drepturile sale autentice, adopt tenacitatea flexibilizats de discerndmant drept cale spre implinirea meniri sale: descoperirea adevarului ultim in miczul finjei sale. Sistemul cubic semmificd structurare uniforma dup toate directile, coerenfi si consecvent’, inchiderea fafa de influenjele exterioare perturbatoare si disipante; confera forma definta si statornicd; fixitatea este SUBLIMATA in stabilitte si nepdctnire. Forma de trapezoedru cubic simbolizeaza nivelu fizie (al pamntulu) si cel afectiv (al aerului); pamdnt + aer = astringent —interiorizare, pruden{a, refinere, control launtric asupra emotilor si gindurilor, nu se las& absorbit de tumultul exterior, cumplneste cu ‘njelepciune; stablitaea, consecventa si coerenta afectiva susfin capacitatea de cuprindere integratoare, compasiva, ‘empatizind cu alte finfe, gonerind tolerant, pace, armonie, echilibru. Dodecaedrul romboidal simbolizea2A nivelul apei; fluctuatie, ezitare, indoiala sublimate in flexibilitate, fluiditate, adaptabilitate. FeAlxSIO, eI istemul cub, formar wapezoedru cubic, dodecaedru romboidal->/A MANDI PIROP Este granatul magnezi-aluminos ~ MgsAl,(SiO,)s sau 3MgO-Al:05'3SiO;. Apare rareori cristalizat sub forma de cuburi, cu fefele convene si aspre, de obicei, se g8seste in granule rotunjiteizolate, de dimensiunea unei cirese. Culoare rosu-hiacint,rosu-singe pind la rosu-negru; duritate 7,5; spartur& concoidala. Citeodata este perfect transparent, fiind ‘ntrebuinjat ca piatrd pretioasi (Boemische granate sau ,Kaprubine”), avand © culoare rosie ca focul, de unde si denumirea de pirop (gr. piros = foc). Rodolitul (chodolit) este o varietate rozie-rosieticd pald, amestec de pirop si almandin intr-o proportie de 2: 1 Gr. Tia— timorat de exterior Per. 3—relatiile cu ceilalli AVSIO z a {v. p. 1-6) [Mg — Tliniditatea fat de semeni este SUBLIMATA in empatia sensibileijt conciliatoarel v tv ‘MgsAl,(SiOs: Deconcertat sub impactul ambianfei, nedumerit cu privire la identitatea sila aspiraile sale, fncearc& si-si compenseze starea de confuzie marginindu-siinteracfiunea cu ceilalti la stereotipia de a accepta, docil, corice din partea acestora, in scopul de a evita critcile, reprosurile sau conflictele, pentru a nu indispune si a nu fi neglijat ori abandonat, amiigindu-se ci va reusi, in acest mod, si menfind o aparentl de linigte gi acalmie. Abdic& de la orice pretentii sau pireri propri, ajungnd sA nu-si mai poata defini sentimentele, intenfile si prioritfile, 8 fie nesigur de trairile gi gindurile sale; drept urmare, adopti modele de comportament impuse din afar, inculcindu-siiuzia c& este lipsit de valoare si de libertate, c& nu are dreptul la opinie si la existenta autonoma Sub acfiunea cristalului insi, nedumerirea sovaielnicd, impingind Ia subordonare pasiv’, este SUBLIMATA in capacitatea de a separa sugestiile benefice si a le accepta, moduldnducsi atitudinile; neincrederea confuzd se metamorfozearA in receptivitate elevaté, deschisi spre a distinge ceea ce este bun din influentele exterioare, din dorinfa de bund tnjelegere. Astfel apele mini se limpezese, sensibiliratea lucida, apti s& desluseasci intre propriu si strdin, ajutindu-1 si ias& de sub tirani convenientelor, definindu-si cu clartate relatile cu semenii. Stabil si autonom, constient de valoarea si drepturile sale autentice, aliazt empatia si discerndmdnul pe calea spre reglsirea armoniei in pacea adevarului ultim, emanat din esenfa diving. Forma de cub simbolizeazS nivelul pimantului, bazal, fundamental, fic; viednd doar aspecte clementare, bazale; ingustimea este SUBLIMATA in stabilitate, consecven{8, coerenf. Pentru @ {ngelege clar semnificatia subtila a piropului,tebuie ett si utimul paragraf din deserierea cordiertului (Vp I-56) MEAISIODs Is] istemmul cubic (v.p. F-116), forma cubl>|PIROA Varietatea rodolit, pe ling’ acjiunile generice ale granatilor, are si cdteva efecte particulare: are o acfiune beneficd asupra intestinelor si capilarelor; arpelioreaza consecintele bolilor genetice; are o eficienta deosebita in a favo pren SPE rape Cay, rot in ror exte hs opin relay rep utesuscant 23 favoriza regenerarea celular (actiune prezent4 si la ceilalti granafi); este recomandat pentra teziunile preneoplazice; menfine elasticitatea pielii, SPESSARTIN Este granatul mangano-aluminos ~ MnsAl,(SiO,)s sau 3MnO-AhOs3SiO;. Cristalizeaz numai cu feje de ‘wapezoedru cubic. Culoare: galben-brun sau rosu-brun cu nuanfe spre violet; transparent, luciu sticlos; duritate 7-7, (Ge Vilb — se indoicste c¥ este apreciat Per. 4—actiune, datorie, menie | ALSIO a v v. p. 16) in’ — Solicitudinea slugamnict este SUBLIMATA in altruism si in aspiratia spre perfectionare! o v Mn3Al,(SiOos: Tulburat fn urma interacfiunii cu ambianja, nelimorit cu privire la Mentitatea gi Ta rohil sfu, individul {ncearea si-si compenseze starea de confuzie amigindu-se cu iluzii egotice despre valoarea si drepturile sale, hranite din stima, recunostinfa si afectiunea semenilor ~ in functie de acestea se autoevalueaz& si, pentru a le dobindi, se margineste la stereotipia de a face toate eforturile ca si-i mulfumeasca (iar. daca fi sunt refuzate, sau chiar este critcat, se supati si se inchide fn el) Prin SUBLIMARE ins, solicitudinea slugarnica se va transforma in dorinia de a face bine celor din jur, percepandu-le intuitiv nevoile, iar dependenta de aprecierea acestora, de laudele si incurajrile lor, se va rmetamorfoza tn aspiratia de a se perfectiona si adapta continu, deschis s& primeasca si s& dea sfaturi, exersind si antrendndu-se (sub o indrumare Tnfeleapt). In acest mod, confuzia este dstlati in capacitatea de a distnge ceea ce este bun din influentele exterioare, 0 dati cu definirea clara a relagilor cu semenii si desprinderea de uzanjele mediului social. Stabl si autonom, constient de valoarea si drepturile sale divine, el alege discerndimantul generos $i altruism! lucid al iubirié dtasate drept cale spre descoperirea adevaruluiultim si reglsirea de sine. MaAnGiO.s is [Sistemul eubie (v-p. -116), forma trapezoedra cubic (©. p-IF-22)|*/SPESSARTI Pe lang actiunile generale ale granatilor, prezentate mai jos, spessartinul are un efect special, datorat rezonanjei cu central afectiv, indus de prezenfa manganului: tendinfa de a se inchide intr-un scepticism ursuz.este sublimata in maturitateinjeleapts, 0 dati cu centrarea fiine, interiorizarea si regasirea in forul launtric, facilitind dobiindirea constiinfei de sine; acestea se vor manifesta, nu prin izolare, ci printr-o abordare maturd si responsabil a viefii concrete, a relatiilor cu ceilati, a realitatiifizice, in general. Favorizeaza crearea unci imagini de sine pozitive. indeparteaza cogmarurile si trrile negative (depresia, mania). Armonizeaz& seerefille hormonale = este util in dezechilibrele endocrine, Este recomandat pentru hemoragii si fenomene inflamatorii si, de asemenea, in bolile sexuale. GROSSULAR Este granatul calci-aluminos ~ CasAl(Si0,); sau 3CaO-Al,0y3Si0;. Prezintt de obicei forme cu fefe de tetrahexaedmu si trapezoedru cubic, simple sau combinate'cu fefe de dodecaedru romboidal si de hexaoctaedru. Rareori incolor; cel mai frecvent, este brun sau rosu-hiacint, de culoarea agriselor (grossularia), adesea, este verde, galben- chihlimbar sau galben-miere; rareori, poate fi si verde-smarald, (Gr. Tia — timorat de exterior Per. 4— acfiune, datorie, menire ALSIO a a v. p I-6) iesiguranja, care-I face si acfioneze dupii pare de fmprumut, este SUBLIMATA tn flexibilitate & v Ca;Al{SiODs: Simfindu-se observat ji criticat pentru modul in care munceste gi 1 face datoria, nesigur si timid, tsi protejeaza fragilitatea sub un invelis rigid, construit din sabloane de imprumut; desi adoptate pasiv din exterior, el se amigeste, considerdndu-le expresii $i doveri ale valorii si drepturilor sale. Cu aceste iluzii egotice, incearcd si-si ‘compenseze sentimental lipsei de identitate, interacfiunea cu ceilali mirginindu-se la stereotipia de a ceda si a accepta, |VAROVIT| Granafii au un efect de clasi, adicd 0 actiune generala (particularizaté, mai sus, pentru fiecare din reprezentantii acestei familii) legatd de cea ce an ei in comun: din punct de vedere fizic ~ componenta SiOs, sistemul, clasa si forma de cristalizare: din punct de vedere subtil - tendinfa de raportare la exterior si dependent de ambianta Componenta SiO, mu are o relevanta specific& granatilor, finfnd cont & este comund intregii imense clase a silicagilor. in schimb sistemul, clasa, dar, mai ales, forma de cristalizare, au implicafii decisive in ceea ce priveste actiunea specifica a granatilor. Din cele prezentate mai sus s-a putut constata c& formele de cristalizare cele mai ccaracteristice pentru granafi sunt trapezoedrul cubic si dodecaedrul romboidal — ele reliefeazi cele dou’ aspecte esentiale ale cefectului subtil al granatilor: de a sublima scepticismul rugos si retractil in prudenta interiorizata a imjelepciunii (trapezoedru cubic) si sovaiala fluctuanta in adaptabilitate (dodecaedru romboidal). Astfel, ezitarea si indoiala se rafineaza in flexibilitate, iar rigiditatea ursuza in stabilitate, consecventé. si coerenfa afectiva, mentala $i emotionalé, grafie cérora individul, neperturbat de valtoarea exterioara, devine apt s3 empatizeze cu alte finte, compasiv si tolerant, mentindndu-si ns armonia si echilibrul. fn ceea ce priveste raportarea la exterior, granatii sunt indicafi pentra cel care se inchide afectiv din cauza neincrederi in ceilalfi (care, de fapt, este 0 expresie a nesiguranfei); igi camnfleaza acest sentiment in spatele unui paravan de sobrietate si strctefe — este 0 rigidizare, slujind drept armura izolatoare, manifestata prin gesturi si expresii verbale retinute, formale, stereotipe, lipsite de traire ~ o atitudine crispata, contractatd. Granatul confera ceildura sufleteasc4, disponibilitate spre iubire si prietenie. Aduce destindere si veselie in locul rigori si atitudinii rezervate,climina stirile depresive si tendinfa la izolare, sporind capacitatea de a primi si de a manifesta afectiune. Favorizeaza aportal de energii benefice, conferind vigoare psihica si rupeascd, puterea de a indura, de a face fata solicitiilor susfinute, de lunga durati,forta de a se apéra si de a rezista agresiunilor. Ocroteste sAnatatea, mai ales, {n timpul ealatorilor (afectiuni ale pieli, mai ales de tip inflamator; beneficd pentru inima gi singe). O energie teluricd volatilizaindu-se in freevenfe elevate, esenfializindu-se. Ridicd frecventa de vibrajie a liniilor aurice si le intéreste, conferindu-le luminozitatea si densitatea protectoare a unei impenetrabile armuri bioenergetice, care ocroteste de entiati gi energii malefice, atit la nivel fizic (spargator, tilhari, agresori), cat si eteric (Fantome) si astral (fapturi demoniace sau satanice). Efectul protector al granatului induce un sentiment de siguranta, care face inutilé orice incordare ori baricadare, substituindu-le relaxarea si voiosia, emandnd naturaleje si spontaneitate. Obisnuita s4 socoteasca indelung, privind in jur cu suspiciune, fiinga se metamorfozeaza, desferecindu-si porfile inimii citre acceptarea fireasc4 a celorlalfi si armonizarea relatillor sociale. Din posomorata si ursuz4, devine luminoas8, calda si comunicativa, Daruit reciproc intre prieteni, granatul asigurd trainicia relatiei si certitudinea revederi. Ezitarea banuitoare si sceptica, duritatea si asprimea, riceala fadi si lipsa de implicare sentimental, sunt distilate in sobrietatea interiorizarii meditative, iar zgSrcenia emosionald si impenetrabilitatea morocinoasi, in surdsul chibzuit al retragerii in noblefea tcuta a sufletului, in confortal auster al libertajii Iauntrice. Astfel, universul intreg se transforma, rispunziind pe aceeasi frecventd, inalt, de vibrajie; chiar cei apropiati, desi, aparent, aceeasi, cable W.26 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE igi schimba atitudinea (care nu este decat o reflectare a propriei noastre stiri). Gratie acestei perspective noi, ‘transfiguratoare, viziunea mohordta si pesimisti se metamorfozeaza in Incredere prudenta si optimism cumpanit. Granatul inféturd stagnarea, mai ales de pe nivelul apei, favorizand, astfel, integrarea sociala si deschiderea spre ceilalti, ingdduitoare si libera, dar, totodat4, cumpanit§ si infeleaptd. Este jocul savuros al unui infelept care ‘glumeste subtil, cu profunzime, imbindnd compasiunea, intelegerea, iubirea, dar si detagarea, in devotamentul fafi de semeni, pe care fi antreneaz4 cu el in jocul divin. Granaiul mobilizeaza fluxurile subtle si grosicre, mai ales singele (aducdind viata si cildura), hrinind inima si intreaga faptura; faciliteaza, astfel, procesele de cuplare, transfer, comunicare, sinapsi, cu efect regenerator ~ impiedicd senescenja, degenerarea, apoptoza (moartea celulara). Aceasti curgere si distribuire echilibrat& si ordonati, se realizeazA aliniind traiectele energetice ale ‘organismului la liniile de forja ale macrocosmosului. Acesta este secretul veritabilei eficienfe: punerea in acord cu influxurile naturii si cu voinja divina, renuntind la felurile egotice si la vanitatea de a se crede faptuitorl si acceptind rolul de unealti prin care Dumnezeu se exprima. Stipinirea magica a universului inseamnd incadrarea ddetasata in misterioasa lui alcatuire si nu incercarea samavolnicd de a 0 subordona, cdci vrajile se infaptuiese prin voia Lui, si nu prin arbitrarul celui care le pune in act. Astfel personalitatea igi gaseste, in daruirea mistic’, deplina desfégurare, valorificndu-si la maximum resursele, asemenea unui profesionist desivarsit, utlizindu-si plenar tele si experienta, cu bucuria Iucrului bine facut. Aceasta este adevérata si suprema libertate — nu incrancenarea in decizii si actiuni samavolnice, care incalcd armonia lumii. Este libertatea faptei, dar sia gandului — sfirdm& oprelistile impuse mentalului, limitat si egoist, inlatura barierele care zAgizuiesc imaginatia, descétuseazit gandirea, care expansioneazi, dar cu masura. Conferd luciditatea si capacitatea de a vedea totul integrat intr-un ansamblu care il include si pe cel care observa si experimenteazA. Insufla devotiune, dar nu aceea apoasd, izvorata din spiritul gregar, ci diruirea infeleptului, care, prin fapte, isi pune cunoasterea in slujba oamenilor, angajindu-se total la realizarea felurilor sale nobile ~ actiunea inchinati unui fel divin, izvorat din profunzimea forului stu Hiuntric, devine un instrument al realizari de sine. El isi manifesta, astel, creaivitatea, expresie eleva gi ardentd a naturii sale esentiale, izvordta din pasiune si iubire. ‘Suructura este resorbita in adine gi rearanjat4 intr-o ordine superioard, mai compact, coerenta si organiza. Stapinirea de sine este cumpitarea consecventei (granatul climind oscilafile temperamentale $i instabilitatea emoionala, anxietatea, supararea si depresia, fiind benefic in bolile psihosomatice). Prin resorbtia in esen{i, se cristalizeaza adevarata intelegere, fat de sine si fafa de lume. Sinteza a intregului univers, fiinfa part, in fiecare particula, intreaga-i structurd condensata; este fundamentul solid si sigur, postamentul ferm si stabil, prispa, calda inca de razele amurgului, pe care Tnjelepeiunea se aseaza pentru a-si aduna gandurile, a le ceme si a vedea cu limpezime ce are de facut mai departe — pentru un nou inceput. Curgerea anilor aduce cunoastere, dar nu ‘mbitrdnire. Fiecare popas pe cirarea viefii este 0 novi tinerefe — fiptura se recreeaza din propria-i plimada. Autoperfectionarea este seriozitatea copilului care se joac&; el nu se preface, ci ¢ patruns si total ~ mereu mai invatat, dar permanent acelasi copil, mai proaspat, mai profund. Transformarea este o curgere perpetu, care se finsJizeazi neincheiat in necuprinsul desivarsirii spirituale, Dizolvé complexele, facilitind construirea unei imegini pozitive despre propria persoan’, gratie unui optimism cumpanit: doar cel care-si acorda siesi respect, iubire si incredere are forta de a le oferi i altora si poate nddajdui sa fie rasplatit cu aceleasi sentimente. Granatul ste, indicat pentru cei tematori $i inchistati, retrasi si limitati de propriile convingeri ~ ii eleveaza citre méretia pilin de forté a umilintei. ,Doamne, Tu care esti in inima mea, primeste-ma in inima Ta pentra totdeauna!” Protejeaza sinatatea, mai ales in timpul calatorilor. Este util in special in suferinfele dermatologice, mai ales de natura inflamatorie; de asemenea, in herpes. Ate 0 acfiune beneficd la nivel tisular si celular: favorizeazi Fegencrarea celulari (rodolitul, in particular), incetinind sau reversind procescle de senescent’ $i favoriznd Procesele de reparare celulara si autovindecare (mai ales grossularul); regleaza functiile metabolice celulare ‘Gnclusiv print-o actiune asupra ficatului ~ este util in hepatopati),activitatea cardiaca si circulatia (inclusiv la nivelul capilarelor), cantitatea de hemoglobin’ si numfrul de hemati (indicat in anemii), facilitind, astfel, aportul de oxigen si substanfe nutritive la nivel celular, echilibreaza funcfile endocrine. Rodolitul este considerat eficace chiar In bolile genetice; de asemenea, in afectiunile intestinale. Granatul este util in tulburdrile de dinamic& sexuala (frigiditate, impotenta) si, in general, in maladiile sexuale. Elimind cosmarurile. Indepirteaz energiile negative de la nivelul centrlor de fort elimina toxinele subtle $i grosiere, armonizeaza intreaga structurd. Aduce noroc. (GRUPA SILICATILOR DE ALUMINTU Efectal subtil al acestor minerale este cel al ansamblului aluminiu-silicat (v. p. 1-6). Dinte silicatit de aluminiu, doar distenul este cu adevirat important in cristaloterapie; andaluzitul si chiastolital sunt mai putin folosite; iar sillimanitul, aproape deloc. De aceea vom detalia doar efectele distenului, pentru celelate ficind 0 discutic de ansamblu, la sfrgitul acestei secfiuni, subliniind modul in care pot fi diferenfiate.Pee EYRE Re He He Oe SILICATI 2 SILLIMANIT ‘Are formula Al(SiO3), sau, mai corect, AKAISiO}). Cristalizeaz& ortorombic, clasa 2/mmm (rombic-bipirsmidal. Cristale de form prismatic; feele de prism sunt puteric striate si rotunjite. De obicei formele nu sunt bine dezvoltate si nu prezintd feje terminale. FormeazA cristae aciculare dispuse in mase radiare compacte, in agregate fibroase si sub forma de incluziuni aciculare, adeseori cu aspect curbat, prinse tn alte ‘minerale (In cuar si in feldspaf), Culoare: galben-cenusiu, brun-cenusiu, gri deschis, cenugiu, cenusiu-verzui, oliv-pal, verzui, verde deschis, brun deschis; urml incolori; pleoeroism distinct; transparent pani la translucid; duritate 6-75; liu sticlos sau gras, in agregate matisos;clivaj bun sau perfect; spirturd inegal8. Unele surse [25] il consider inosiicat. ° Q ‘Structurd. Structura cuprinde coloane de octaedre de AlO,, dispuse CO Paralel cu axa verticalé (exa lunga a prismei), in care inlanfuirea se realizeazi prin muchii comune ale octaedrelo; Tegatura intr coloane se realizeazA in egal proportic prin atomi de Si i de Al coordinaji de atomii de O din coloanele octaedrice. Jumatate din atomii de Al se gasesc in coordinare octacdricd. Gnconjuragi de 6 atomi de O), cealalth jumitate, in coordinare tetraedrick sonjurati de 4 atomi de O) ~ de aici formula, mai corecta Al'*!AI"(Q(SiO,)]. Atomii de Si sunt coordina retreive si formeazt, impreuni cu atomii de Al coordina ttraedri, complexe de forma (AISiOs)", care alcdtuiesc benzi tetraedrice de forma ((AISiOs)"]y ~ a © _ aceasta este formula general a inosilicailor, [(Si,0.)"],, fn care jumatate din atomii de Si au fost inlocuiti prin atomi de Al (rezultind, agadar, un aluminosilicat), motiv pentru care unit autori incadreazA silimanitul fare inosilicai. Propriu-zs, silimanitul este un aluminosilicat de aluminiu, spre deosebire de andaluzt si disten (care sunt silieaji de aluminiu), Strucura fn lanfuri a sillimanitului se reflects in habitusul prismatic al erstalelor sn structua sa fibroast, ANAISIOS) (vp. 1-6) iy ist ortorombic, cls. rombic-bipiramidalé (v. p. I-18); F. prismatic& (direojionare>|SILLIMANTT| La sfirgitul acestei sectiuni este prezentata diferenta dintre sillimanit si ceilalfi silicaji de aluminiu. Este un ‘mineral putin (sau deloc) folosit in cristaloterapie. ANDALUZIT Are formula Al,{O(SiOD). Cristalizeaza ortorombic, clasa 2/immm (rombic-bipiramidal). CCistalele, de obicei simple, de dimensiuni mari, sunt prismatice, eolumnare; uneori sunt aproape pitratice si acoperite cu foife de micd: se poate prezenta si in mase bacilare radiale sau granular. Poate fi incolor, alb, gri, cenusiu sau divers colorat, in roz, rogu, violet, rosu-cenusiu, brun, albastru, galben, rareori nuanfe de verde (managan-andalucit, ‘sau viridin — varietate continind Mn” si Fe”): verde-oliv, verde inchis; urma alba; pleocroism (roz-rosu, verde, verde- masliniu); transparent, translucid pind la opac; luciu sticlos;, sparturi egalk pind la inegal; clivaj bun; duritate 6,5-7,5; casant Structurd. Tetraedrele de SiO, apar izolate,printre ele fiind dispusi atom de Al. Jumitate din atomii de Al sunt in coordinare 6 (octaedricé) iar cealaltjumatate fn Coordinare 5 (neobignuité pentru atomul de Al); atomii de Si sunt in coordinare 4 (etraedric8). in structura andaluzitului apar aceleasi lanjuri de octaedre de AIO, (ca si la sillimanit) dispuse parale cu axa verticala (axa lung a prismei), legate altemativ prin atomi de Si fn coordinare tetraedricd (4) si prin atomi de Al in coordinare 5. ALIOSION 5 ist ortorombie, els. rombie-bipiramidala (v.p. F118), 1. primariea Grecjionare}>NDALUZIT| La sfarstul acestei sectiuni este prezentaté diferenta dintre andaluzit si ceilalf silicati de aluminiu. Interventia cromoforilor nuanjeaza efectele subtile ale andaluzitului: acest cristal simbolizeazé individul care, confuz in Telatiile cu semenii (Al), igi compenseaza descumpanirea limitindu-si conduita la stereotipia (Si): solicitudinii, urmarind s& le facd celorlalti pe plac, in speranta de a le cAstiga afectiunea, aprecierea si recunostinfa ~ andalucit roz (Mn); prin SUBLIMARE se naste aliruismul generos $i dezinteresat si aspiratia de a se perfectiona sub o indrumare in{eleapta; *solicitudinii agresive (v. axinit), urmlsind, parcd, si facd bine cu forta, fri a tine cont de ceilalfi (sau osciland fntre grija exagerata pentru unii si nepésarea brutalé fad de alii) andaluzit verde = (Min™*, Fe"; prin SUBLIMARE se nagte fenacitatea generocitafii, fermitatea altruismului dezinteresat gi perseverent;28 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE +inversunirit agresive in urmitea propriilor scopuri ~ andalucit galben, andalusit bran (Fe™); prin SUBLIMARE ‘genereazd perseverenfa in realizarea unoracfiuni benefice, divin inspirate. CHIASTOLIT Varietate de andaluzit care, atunci cind s-a format, a prins in interioruledificului cristal si pufind substan ‘etrbunoast, care se dispune in centru gi pe diagonalele interioare ce unesc cele patru muchii longitudinale ale cristalulu, astel inet, dacd tiem transversal un cristal se observ dispozite particular informa de cruce (chiastolit ‘nseamnd ,piatra avind forma de cruce” ~ de fapt, forma literei grecesti chi ~ 7). Culoare: cenusiu-brun; urma alba; pleocroism (roz-rosu, verde, verde-misliniu); opac; luciu sticlos; spirturi neregulat&; clivaj bun; duritate 6,5-7,5; ccasant. Gr. IVa — stabiltaterelativa, definire de sine | Per. 2— identitatea, sistemul de idei i valon a v |C-igiditaea in concept (ndscutl din neincredere) este SUBLIMATA In stabilitate si echilibrul v z CHIASTOLIT: Dezorientat in urma confruntirii cu mediul, nedumerit cu privire la identitatea si aspiraille sale, individul isi pierde increderea si incearca s8 se protejeze Inchizindu-se in fixitatea unor principii si atitudini rigide. Starea de confuzie si-o compenseazi prin iluzii egotice despre valoarea si drepturile sale, niscute din amagirile ‘recutului, marginindu-si, astfel, interacfiunea cu ambianta la cadrul infepenit al unui set de norme gi de reactii stereotipice. Sub actiunea cristalului, sobrietatea suspicioasi si retinuti este SUBLIMATA in stabilitate, care permite deschiderea prudent citre exterior. Astfel, confuzia se transforma in capacitatea de a distinge ceea ce este bun din influenjele exterioare. Dobandind, launtric, incredere, se rupe de convenienfe si igi defineste clar relaiile cu semenii, Ferm si sigur de sine, capata stabilitare recunoscdndu-si valoarea si drepturile divine. Cautarea plonjeaza spre miezu! luerurilor, acolo unde, prin discerndmant 51 echilibru, isi regiseste esenta divin. Desenul in forma de cruce confer& stipanirea magic a celor patru clemente ale ‘universului fizic, facilitind echilibrarea acestora in structura celui care-1 foloseste. De aceea este folosit in practicile ‘magice pentru amplificarea forjei, a energiei subtile mobilizate; de asemenea pentru sporirea eficienjei subtile a plantelor de leac. Aduce noroc. DISTEN (CIANIT) Formula este Al,SiOs, care poate fi infeleasd ca Alz{O(SiO.)] (oxsilicat de Al) sau ca Al:O; ‘SiO, (oxid dublu de Si si de Al). Cristalizeaz4 in sistemul triclinic, clasa pinacoidala. Se prezinta sub forma de cristae prismatie tabulare sau ca agregate lamelare; uncle fefe sunt striate. Poate fi incolor (cind nu confine cromofori) dar, de obicei, este colorat alb-albastrui,albastru, albastru-cenusiu, cenusiu,albastru-verde, verde; mai rar, poate fi galben, ror, rogu, brun sau chiar negru; culoarea este atribuith urmelor de Fe™ (verde-albastru), Cr” (verde — foarte rar) si Ti (albastru), Fe™ (rosu, galben); urma alba; cdnd este colorat albastru, este intens pleocroic: incolor, violet, albastru-cobalt; transparent sau translucid;luciusticlos, sidefos pe feele de cliva, gras pe celelalte fete; duritatea 4-7.5 (variazd in functie de directie ~ de aici si denumirea, di-stenos insemnand _eare are dou dura"); sparturd nega; clivaj perfect, foarte bun sau bun (in functe de directie); rateor, i chatoianta. Struciurd. Unele surse consider’ cianitul un aluminosilicat, incorect tnsi, deoarece Al se giseste tn coordinatie ‘ctacdrica (legat de sase 0), si nu tetraedric& (asadar, nu substituie Si in cadrultetraedrelor de SiO.), cum ar trebui si fie pentru a fi socotit un aluminosilicat. Precum la sillimanit si la andaluzit, si fn structura distenului apar coloane de ‘ctacdre de AlOs, azezate paral cu axa vertical (axa lungi a prismei), legatura dintre coloane fiind realizata de atomi de Si in coordinare tetraedric’ si de atomi de Al aflagi in coordinare octaedrica (se leaga de 6 atomi de O, in timp ce in sillimanit se legau de 4 atomi de O, iar in andaluzit de 5-atomi de oxigen), astfel neat, n structura distenului, gruparile tetraedrice sunt alc&tuite exclusiv din Si si O, fara intervengia Al. Anionii de O% sunt dispusi intr-o rejea aproximativ cubic compactd uyor deformatd (hexagonald compact, dup alte surse), in golurile clreia sunt dispusicatonii de AP” si cei de Si”, Atomii de Si sunt coordina tetraedric (sunt inconjurafi de patru O, formdnd tetraedre de SiO,), ocupand 1/10 din goluile tetraedrice ale reel, iar atomii de Al sunt coordinati octaedric (sunt inconjurati de sase O, forméind octaedre de AIO6), ocupind 2/5 din golurile octaedrice ale refelei anionilor de O. Acest lucru este ugor de infeles dact ne reamintim cd intr-un aranjament compact de sfere egale exist& un numdr de goluri tetraedrice dublu fal de numirul sferclor i un numar de goluri octaedrice egal cu numérul sferelor. Cum sferele, in cazul de fafa, sunt atomii de oxigen, considerdnd formula Al3SiOs, la 5 sfere (atomi de O) corespund 10 goluri tetraedrice si 5 goluri octaedrice. Deoarece Si este coordinat tetraedrc iar Al este coordinat octaedric, rezultd c8 numai Si poate ocupa golurile tetraedrice si numa Al pe eele octaedrice. Dar la 5 atomi de O corespunde un singur Si, deci numai 1/10 din goluriletetraedrice sunt ocupate de atomi de Si; iar la 5 atomi de O corespund 2 atomi de Al, deci 2/5 din golurile octaedrice sunt ocupate de Al. Dou celule elementare ale distenului pot fi admirate in desenul structural pe care l-am prezentat, mai sus, la staurolit ~ sunt cele Als tnst alle este dre der ultir Clas Lac pie inte spec le, luce perc perc aspe rep est altio mat coer cone end mull adur mod bala ordit sick c ingel recu reali sige stn careBee ve le, ite int ile Si Stuicati 29 cele dowd paralelograme mici (care stau clare peste linia de demarcatie dintre cele doua dreptunghiuri mari), al ciror contur, desigur, nu include nici Fe, nici HO, ci doar Al, O si SiO, ‘Ge: IVb — depiisesie, prin indrizneall, indojala cf poate incepe [Per. 4 —acjiune, menire] AFSIO 3 gv v.16) Ti Nesibuinja diundtoare este SUBLIMATA in tndrizneala de a demara acfiuni benefice: o o ALSiO.""; Tulbure in voinfa gi aspirai, deconcerat de interactiunea cu exteriorul, se indoieste e& ar fi capabil st evite agreselile, astfel incat s& poats trece la indeplinirea indatoririlor sale. Incercind si-si elimine starea de confuzie i eama de ceea ce fl asteaptd, se iluzioneaza ci valoarea sa fi di dreptul de a se lansa, negocott, in actiuni diunatoare, rmirginindu-si,astfel, interactiunea cu ambianta la stereotipia nedumeririi compensate prin nesSbuin}i. Prin SUBLIMARE inst, se naste tndrdzneala de a infrunta si surmonta dificulttile, prin care se smulge din sabloanele de comportament ale societifi. si depageste neincrederea cA poate incepe o acfiune, sprijinindu-se pe aptitudinea de a distinge ceca ce este bun din influentele exterioare — astfel, isi delimiteaza net raporturile cu semenii. Stabil si autonom, constient de drepturile ce decurg din valoarea sa autentic3, el are curajul si discerndmdnaul de a alege varianta optima fn vederea demararii unei actiuni benefice. Cutezanfa lucida Ti devine instrument pentru patrunderea in intimitatea adevérului ultim, in miezul eSruia igi regaseste propria identitae. Casa (si forma) pinacoidala semnific& SUBLIMARE, metamorfozarea instabilitit tn flexibilitate. ‘ALSIOS™ Bg istemul wrilini, lasa clasa pinacoidall(v,p. 1-216), f,prismaticd (canalizare), tabular (Stabilitate>|CTANTT| Tipicd pentru cianit (dupa cum spune si numele) este culoarea albastra, datorata, mai ales impuritiilor de titan, {n mai micd masurd celor de Fe". Cianital este cristalul celor care au tendinta de a se lansa in proiecte necugetate. La cei mai multi oameni, acestea raman la nivel mental, rezultatul fiind o rétécire permanenta a mini printr-un paienjenis de fantezii periculoase, care blocheaz& perceperea corect& a realitatii - mintea este pierduta in aceasta urzeali de ganduri nesabuite. Cianitul favorizeaza proiectia mentalului tn sferele superioare ale cunoasterii si Sngelegeri, inlaturdnd tendinfa de a ratdci, chipurile in ciutarea adevérului, pe cArarile intortocheate si dubioase ale speculafiilor mentale, pavate cu divagafii elucubrante si sofisme. Adund toate fluxurile intelectului, propulséndu- Je, convergent si de-a dreptul, intr-o unicd directie ascendenta, spre acea sursi absolut a cunoasterii, unde lucrurile nu au nume si nici descriere, ci sunt numai adevaruri pure si esentiale, din care mentalul obignuit percepe, degradat si fragmentar, doar reflectari infidele in planuri din ce in ce mai joase. Cianitul ne poate ajuta si percepem aceste adevaruri fundamentale manifestindu-se direct in viata de 7i cu 7i, sesizdnd astfel rostul ultim, al tunor banale fapte cotidiene. Relevandu-ni-se semnificatia universala a unor evenimente aparent triviale, a aspectelor mérunte si foarte plmantesti, descoperim Esenta in fiecare lucru, si astel, folosind minorul si anostul ddrept trambulina, ne proiectim in planul determinarilor prime. Lumea fizica, oprité in farmecul pliceri, este 0 pestera, ai carei perefi translucizi, gren de urcat, distorsioneaza adevarata realitate, asemenea aerului supraincalzit vara ~ din ea se inalfi un vartej albastru de energie vibratorie, echilibrind nespusa profunzime a susului cu altitudinea azurie a josului, intr-o ascensiune catre adancurile fnfelegerii. Cianitul este puntea dintre minte si ‘materie, acordénd faptura la rafinamentul lumilor celeste. El purificd, astel, intreaga texturd energetica si aliniazé coerent’ focarele energetice. Faciliteaza interiorizarea i meditatia. Trezeste constiinja si o indeamnd spre concretizarea aspirajilor ei elevate, spre transpunerea lor in manifestare. La nivel fizc, sustine functia sistemului endocrin. Cianitul favorizeaz’ dobandirea unui autocontrol superior, corelat cu aptitudinea de analizé judicioasa si ‘multifafetatd, laborioas4 si exhaustiva, ce sparge realitatea in nenumérate fragmente - apoi, le reorienteaz’, adunndu-le in jurul aceleiagi directii de sinteza, juste si neechivoce, prin care perceptia asupra lumii este radical modificata - este 0 perspectiva intru totul nou’, neasteptata si totusi obiectiva; este inedita fiindca fi lipseste balastul comunului, este curijati de partinire si prejudecata, avand netezimea dura si lunecoasi a obiectivitapi si ascufimea colfuroasi a corectitudinii, Solitard, dar, in fapt, niciodatd cu adevarat singurd, faptura contemplé ordinea deplina a lucrurilor, vazaindu-i i simtindu-i densitatea aproape materiald, ca o balantd intre riceala luminii siccildura intunericului. Cascada inimii spald noroiul gindurilor, il modifica gi il roteste inapoi in iubire. Cianitul creeazi o stare plicuti, de bine si relaxare, impacare, siguranta si liniste. infelegerea se maturizeazA in infelepciune si se largeste in necuprinderea libertii. Confruntata cu intinderea uriaga, mintea cea de toate zilele reculeaza inspaimantata, infrigurata de teama singurétiti. Din incdlceala propriilor ganduri se zimisleste realitatea pe care o trim: orbectim la suprafafa prin negura labirintului ori, c&lauziti de stralucirile albe care sAgeteaza infinitul indigo al cristalului, p&sim prin coridoare drepte, lungi si ordonate spre adancimi inaparente. In stinea brut, inteligenfa igi sap& defileul ingust, cu perefi vertical si luciosi, lipsiti de excrescentele gandurilor de care mintea ar fi putut st se agate, In profitnzimea nespusd se dizolva, adunate laolalt, cioburile seeventialitii30 DESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE iluzorii — timpul este doar un vitraliu in catedrala spatiului, prin care se revarst lumina translucida a realitaii fluidizat in cronologie peste cuprinsul timpului, spafiul alb se distorsioneaza in secvente multicolore, tors prin prisma gandirii analitice. Purficaté de involburarea emotilor si focalizata din arabescul gndurilor, mintea, clara si lucida, rastoarn realitatea, intorcdnd-o in propriul miez, precum adancul oglinzii unui lac de munte, padurea. ‘Curcubeut urcd tnapoi in lumind iar fosforescenta timpului, in bezna neagra a eternititil. Chiar gi tn iubire trebuie sil existe un discernmant — ea nu trebuie risipita or irosita, diruind-o oricum si oricui. Degradata si imprastiats de vartejul speculatilor, cunoasterea se resoarbe sintetic, integrata in coerenta unica gi trepidantd a sufletului. Incinsi de vibratia inimii, mintea se limpezeste, curajata precam odaile in preajma sarbatori,filtrind amagirea realitati in contururi ttemurate si ingelatoare, precum oaza prin rasuflarea aprins& a esertului. Bulgari de aer, gandurile se rostogolesc peste dunele inimii, si se topesc in bucuria imensitafi, pornind {n cilatoria neterminatd a cunoasteri, Perindandu-se prin meren alte forme, fiinta isi pistreazd esenfa, regisindu- se perpetuu, precum un arhetip in mozaicul etern schimbstor al variatelor intruchipar Prezenja Fe”, drept cromofor, imprima distenului 0 culoare verde, adugind nuanta de Inversunare, violenta, tendinja de a trece brutal peste orice impotrivire (la nivel mental): sub acfiunea distenului, neinduplecarea si nepasarea agresiva vor fi sublimate in tenacitate si perseverena,curaj si iniativa in indeplinirea menirii sale. Tntervenfia cromoforilor nuanteaza efectele subtile ale distenului incolor (alby: confuz in relatile cu semenii (AD, isi compenseaza descumpanirea limitndu-se la stereotipia (Si): ‘enesdibuintei (Ti) (agresive ~ Fe™*) de a se lansa in proiecte insuficicnt gandite ~ disten albastru; prin SUBLIMARE se naste indrazneala dé a demara actiuni benefice, atent cumpanite si pregatite (si tenacitatea de a le duce la capa); ‘scamuflari sub o aparenta optimists (Cr) (sau agresiva ~ Fe™) — disten verde; prin SUBLIMARE se naste aspiratia de a dobandi, launtric, adevarata incredere si frumusefe, izvorand din esena fiinfei (si fermitatea de a-si urmma scopurrile pana la capat); ‘inversunarea de a-$i realiza ideile si scopurile, cu incrancenare agresiva (mai ales la nivel mental), trecind, cu Dbrutalitate nepisitoare, peste opiniile celorialji — disten verde-albastru (Fe); prin SUBLIMARE genereaz perseverenja in urmarirea unor idei si feluri benefice; inversunarea cu care isi urmireste scopurile, acfiondind cu inerincenare si trecdnd, cu brutalitate, peste orice Impotrivire - disten galben, disten rosu, disten brun, disten negru; (Fe""), prin SUBLIMARE genereazA hotdrire {n realizarea unor actiuni benefice, divin inspirate Diferentierea efectelor silicatilor de aluminiu Tofi cei trei silicafi de aluminiu au in comun coloanele de octaedre dé AIO, (formate din atomi de Al in coordinare octaedrica) si atomii de Si in coordinare tetraedrica, Legatura dintre coloane se realizeazA prin atomi de Al avind coordinare 4 (sillimanit), 5 (andaluzit) sau 6 (disten). Coordinarea octaedrica (6). la disten, creeazi rezonanfa cu energia'octaedrului, deci cu nivelul aerului, cu aspectele mental-emofionale superioare (g4nduri $i trdiri elevate, detasate, compasiune, tolerant’, cuprindere afectiva), sufletesti ~ il vom recomanda cand urmérim purificarea universului mental, cind gindirea este fragmentars, neclard, dispersati, agitats, riticind printre speculatii si fantezii (nesabuite), incapabilé si perceap§ ansamblul, si sesizeze firul cAlauzitor. Luind in considerare si rezonanfa (numerica) cu cel de-al saselea nivel al fiinfei (central mental de comanda), urmeaza c& distenul confera gandirii claritatea si focalizarea necesare pentru a controla si coordona intreaga fiinfa si, de asemenea, flexibilitatea si puterea de cuprindere necesare pentru 2 percepe coerenfa ansamblului (sistemul triclinic). Mintea dobindeste, astfel, stabilitate si limpezime, devenind instrumentul care ghideaz8 faptura, cu injelepciune, in viafa concreta (forma tabulara), dar fi si directioneaza energiile, benefic, constructiv, evolutiv (forma prismatic’). Coordinarea tetraedrica (4), la sillimanit, creeaza rezonanfa cu energia tetraedrului, deci cu nivelul focului, cu aspectele mental-emofionale inferioare ~ il yom recomanda c&nd urmarim purificarea ‘emofionald, la pacientii cu triri apasitoare, degradante, ravasitoare; dac& ne Iném si libertatea de atribui cifrei 4 rezonanta celui de-al patrulea nivel al fiintei, cel afectiv, deducem ca sillimanital faciliteaza subtimarea emofiilor {njositoare in iubire, compasiune si infelegere. La andaluzit,rezonanfa numarului 5 fl face activ asupra centrului de fort& corespunzator, fiind de folos celor care nu sunt capabili si se manifeste, a c&ror creativitate este blocaté, impotmolita in prea multe ganduri si emofii apisatoare, tulburi, confuze; faciliteaza exprimarea (mai ales verbald) clara si convingatoare (este util pentru oratori, ator, cintreti). Sillimanitul si andaluzitul au in comun si sistemal de cristalizare (ortorombic), clasa (rombic-bipiramidala) si forma (prismatica), toate subliniind direcfionarea verticala, ascendenta a influxurilor energetice, intru sublimarea aspectelor psihomentale inferioare, fie jn trairi afective superioare (sillimanis), fie in manifestari creatoare (an efec (pu pun este con ade de si per sift tegi Mit TA alby uci Ca. din sub nk ln din dre iam sit clu sy dey sis tot spatit, si ea we SiLicaTt 31 (andalucit). Aceasts discutie este la limita speculatiei; mizm totusi pe faptul cA toate cristalele vindecdtoare au un fect de sublimare ~ agadar cle directioneaz4 influxurile energetice care centrii superiori, de regula 4, 5 si 6 (pufine sunt cele care le indreapta catre centrul suprem ~ 7); este tentanté ~ si scuzabilA -, in aceste conditii, punerea in corelatie a coordinarii de ordinul 4, 5 si, respectiv, 6 cu aceste focare energetice. in plus, sillimanitul este un aluminosilicat de Al, spre deosebire de disten si andaluzit, care sunt silicagi de Al. Agadar, la starea de confuzie in interactiunea cu exterioral (desemnata de Al), reacfia este: ede tip aluminositicat la sillimanit — oscileaxa intre cdutare si limitarea la anumite stereotipii de comportament in relajile cu ambianta; cdutarea genereazi trairi emofionale confuze, apisitoare, care apoi sunt sufocate de {nchistarea in sabloanele comportamentale; ‘de tip silicat la andaluzit si disten — adopt un tipar rigid de interactiune cu ceilalf/exteriorul, limitat la anumite stereotipii de comportament: rigiditatea se manifesta mai ales in plan mental, in cazul distenului, emotional, das si mental, in cazul andaluzitului, amputindu-i creativitatea si puterea de exprimare. Cit priveste chiastoliaul, continutul de carbon este decisiv, orientindu-i acfiunea, de tip andaluzit, catre persoanele care au tendin{a de.a se fixa in anumite tipare rigide de personalitate,stereotipii de gandire, de evaluare si injelegere. Sorosilicati (pirosilicati) Tetraedrele de SiO, sunt legate cite dou’, in gruparea [Si:0,]*, avind fiecare céte un O de mon legiturd (comun) si cite tei O liberi, in total sase, gruparea avand deci ase sarcini negative. ralele din aceasta clasi nu sunt utlizate pentru moment, fn crstaloterapie Nezo-sorosilicati Tetraedrele de SiO, apar atit izolate, cat si legate cate doua in grupari Si TANZANIT Este 0 varietate de zoict, specie cristalind avand formula Ca,Als{(SiO,\Si:0,)(0.HO)]. CristalizeazA in sistem rombic, clasa 2%nmm (rombic-bipiramidala). Cristalele au, de obicei, forma prismaticd, cu fefele intens striate. Culoare: albastru, verde-albastr, albastru-violet, uneori brun, rareoti galben sau incolor (culoarea se datoreaza urmelor de 'V™ si Ce*); urma alba pleocroism, caracteristic, foarte intens, vizibil cu ochiul liber (albastru, violet, verde); transparent; luciusticlos, sidefos pe planurile de clivaj, matasos; sparturd concoidald inegalA: clivaj perfect; duritate 66,5; fiabl Gila — timorat de exterior Per. 4— ac{iune, datorie, menire “ALHO- a o SiO a” — Nesiguranfa, care-1 face sil actioneze dupa tipare de imprumut, este SUBLIMATA in flexibilitate |. p. 1-6) zg v Ca;AL{(O,HOMSIO,(Si,0-)]: Este util pentru cel care, nesigur si timid, isi cauta pozitia in cadrul relafiilor cu oamenii din jur, confundindu-i rolu, identitatea si vointa cu ale acestora, Simfindu-se observat si criticat pentru modul in care runeeste si isi face datoia, el se teme ch ar putea gresi dack ar da curs propriilr decizi de aceea, prferd sisi subordoneze faptele unor directive 3i tipare de actiune exterioare si igi asumd, drept propri, nizuingele marunte ale unei anumite categori umane (principi, doctrine sau, pur i simplu, interese), carora dint-o perspectiva ingusté si deformatd, le atribuie supremajie universal, Din acestea ig 70 construieste o fas personal, destinat ai compensa nedumerirea gi a-i prota fragilitata, si wot din ele improvizeazd o unitate de masur& pentru propria valoare: importanfa lui este proportional cu 4 acestor; de aceea le supraevalueaza si le susine cu inoleranié habotnic, iuzionfnduse cd este dreptul li si le impund dept lege absolut. Acestor felui meschine li se dedicd fanatic, jositiar si impulsiv, dar nu dint-o convingere interioara, ci find fi hranesc amiigirile despre insernnatatea sa 00! sia faptelor sale, constiuind sistemul lui de susfinee, chiar dac8, prin aceasta, sc izoleaz& sii ‘margineste interactiunea cu ceilalti la sabloanele acelei categorii umane, incapabil s4 vada ansamblul oi sf perceapal sensul general. Sub acfiunea cristaluluifnsB, oscilaia inte acceptarea pasivé si cutarea confuz& poate fi SURLIMATA in maleabilitatea de a prelua cu discerndmint ceca ce este bun si valoros din influenfele extrioare, atent permanent si-si moduleze actunile si deciziile cand imprejuriileo cer, fir a maj luncea insi in automatismele de comportament ale comunitifit.Intransigenfa fanatic, se metamorfozeazi in devoramentul pentcaidealurile eteme de bine i dreptate. Subil si autonom, se rupe din mreaja amgitoare a trecutuui si, constient de valoarea si drepturile sale divine, ii delimiteazK net raporturile cu semenii. Explorind multplicitatea totalitai, el descopert, in miezul ei uni, absolutul adevaruluiulim. Lucdizatea tn attudini si lexbilitarea i fapte 1 susjin in abnegayia eSutiriiesenfei— ii regisest identitatea ia bucuria origina a existenei ce trnscende timpul ‘spatiul. ’ aDESCRIEREA CRISTALELOR VINDECATOARE CaAL[(OHO) SONSEON. sl stem ortorombie, clasa rombic-bipiramidala (v. p. 1-118), forma prismarica (Girecfionare > TANZANTT| Pentru ca o relatie si functioneze, favorizind continua transformare interioara si evolutia spirituala, conditille esentiale sunt: discerndmantul in interactiunea cu. celélalt (Al); flexibilitatea de a-i accepta sugestile benefice, ‘modulindu-fi actiunile dupa acestea (Ca); devotamentul fata de el, mergind pana Ia identificarea cu nevoile si aspirajile lui, darvindu-te pentru implinirea acestora, abandondndu-ti egocentrismul (HO): stabilitatea sentimentelor i coerenfa in atitudin faf§ de cel drag, de natura sB-i furnizeze un sentiment de siguranta (Si). Clasa_rombie-bipiramidala concentreazé acjiunea cristalului asupra nivelului apei, aducind fluiditate, adaptabilitate si facilitind rezolvarea tensiunilor prin unirea contrarilor si trecerea pe un nivel superior. Prezenfa tetraedrelor de SiO, atatizolate, eat si in grupe de cate doua este expresiva pentru efectal subtil al tanzanitului de 2 favoriza trecerea de la individ la cuplu. Legat de aceasta, tanzanitul (si zoizitul) are o acfiune speciala asupra facultatilor creatoare, in particular, asupra functiei reproducatoare, avand un efect benefic asupra diverselor probleme si tulburari sexuale, corelat cu actiunea echilibrant& si dinamizanti asupra centrului bazal; faciliteazi climinarea tulburirilor de dinamic& sexuala (frigiditatea, impoten{a), a striitit (mai ales in asociere cu rubinu!), are 0 actiune favorabila asupra testiculelor si a colului uterin. De aici decurge efectul armonizator global, inclusiv supra personalitfil Este un instrument util pentru vindecdtori si un catalizator pentru meditati. Tanzanitul pune in evidenta gi doud dintre cele mai frecvente atitudini care submineaz’ unui individ ‘increderea/curajal si sinceritatea/autenticitatea in cadral unei relafii, corespunzand celor doi cromofori mentionati de unele surse: teama ca nu are calitifile necesare si tendinja dea se ascunde de celalalt (de a-si lua o alurd ‘optimista, tocmai pentru a-si masca sovdielile, dubiile). Confuz, dezorientat in interactiunea cu exteriorul, nesigur si timid in actiuni, indoindu-se ca inzestrdrile sale sunt suficiente pentru misiunea pe care si-a asumat-o (V"" — albastru-violet) si temindu-se de scepticismul descurajant al celorlali, se limiteazA la stereotipia dedicdrii fanatice ‘unor scopuri marunte, camuflindu-si nedumerirea, neincrederea gi team de esec sub o aparentt increzatoare (Cr'~ — albastru-verde); prin SUBLIMARE se nasle aspirayia de a se perfectiona permanent, pentru a fi apt si-si indeplineascd menirea (V** — v. vol.1, p. 43), dobandind, launtric, adevarata incredere si frumusefe (Co — v. vol.1, p. 43) izvorind din esenja fingei. EPIDOT Are formula: Ca,(Fe™,Al)Al{OGHO\(Si0.)(Si:0;)]. Cristalizeaz’ monoclinie, clasa 2/m, Crisiale prismatice; uncori agregate granulare. Culoare: de obicei verde de diferite nuanfe (verde inchis, albastru-verde, verde-cenusiu, negru-verde, galben-verde), uneori rosu (piemonti), sau chiar rosu-brun, brun-auriu; eu c&t Confinutal in Fe este'mai ridicat, cu atat culoarca este mai inchisi; la culoare mai Pot si contribuie urmele de Mn (piemontit) si de Cr (tawmawit, probabil verde — ‘mu am gist informafi clare in literatura de speciaitate); urma alba-cemusic; pleocroism puteric, vizibil cu ochiul liber; transparent pénd la translucid; luciu sticlos, sidefos pe planurile de clivaj, mat; spirtur’ concoidala, inegalé; cliva} perfect; duritate 6-7; friabil Seructurd. Deosebirea fafi de tanzanit consti in substituirea unora dintre , dispusi cate trei tm varfurile unui triunghi echilateal, ira a fi uni direct intre ei gi aleatuind 0 structurd cu simetrie ternard a clrei axi coincide cu cea a inelelor de (SiOs)e Dintre cei sase atomi de O care leagi fntre ele cele sase tetraedre de SiOs, tunul din doi se suprapune pe verticala cu cfte un radical de BOs, unghiul format de cele doua tetraedre de SiO, legate prin acel atom find mai ascutit, deca cel corespunzitor atomilor de O ‘care nu se suprapun unor radicali BOs; Q

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (346)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (843)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)