Duble interfaré es model de sbordare a gonextuntlor disciplinare Balen Sorina -IT0I, Gal.Ploreasca 167, 79.71440/209 Wodelul nostru are ca punct de plecare “paradigua comni- cationalé” a lui Peul Caravia dar in wreme ce paradigms conunicetio~ eld eate un demers kermenontic dezvoltind un concept cheie pentru posibile construcyii interdisciplinsre (1) modelul nostra incearcé & ofere un suport tehnologic concret paradignei couunicayionale Duble interfayé va folesi matrices constructelor aga cum este (vest fig-l.a) dar, yinind cont e& = fost conceputé ca o construc: yie deschisk, este introdusé o noud dimensiure, o a treia, accaste existind im concepyis autorului psredigmet ca o linie 0 de construc~ $e. dar nederinita incé. O vom reda fu Limbajul 1 concepyie nos: trA asumindu-ne gi responssbilitates pentru aceasta (fig.2.')« Le fel ca modelul paradigmes comunicayionale mogelul dubi interfeye este o visiune erhitecturalé (2) lergd cupriazind omul, societatea, mediul netural sf in plus un media profund sabcuantic (3) avind un potenyial iaformeyional uelinitet cure unificd celelelte paliere. Integrares diverselor paliere ale acestei arhitecturi se face prin descrierea unul model tehuologic care realizind interfaya onului ca’ un mediu profund, sursa orisérei informayii, realizeas’ 51 Aofornayionald 1s nivelul celorialte paliere. integra: Medelul pe care {1 propusen este coerent cu modelul pa: ignei comunicayionale nu numei prin convergenta sa cu o "antro- pologie prorundi” in sens lerg c1 mai ales prin aceia od priveste omul si societatea ca structuri gi medii informayionale. "Onul 91 societates eint totodaté structuri dar gi medi informayionsle de msximé complexitate gf specdalisare, f1ind pe de o parte echipate cu sisteme superioare de prelucrare gi stocare iar pe de alta parte generator’ de siatems artificiale de comunicare ce amplificd forga organizatosre"(1). Aceasté dubla valenyé a omului ca fiinyé naturelé—echipata ou efetone de prelacrere, Sn primal rind a unei informatii neforma: le, nesecventiale, fenomenologice (2) si abie fm al doilea rind 4 unei informayii formale, structurale, computayionale ~ si ca fiinya cultural’ goneratoare de cieteme artifioiale de conunicere « infor~2- mayiei, este centrul modelului dublei interfeye ca interfaya a omalui spre cele doud tipari de informatie, formala gi fenoneno~ Logica. Ce inseamm& in fond un sistem artificial de prelucrare a informatiet s1 ce este dubla interfatd ? Un sistem artificial de prelucrare eote un oisten care utilizing tehnologia electro~ nick @ wieroprocesdrii expandeaz& capacitatea naturalé a onulut de prelucrare gi stocare a informatiei formale, discontinue, computayicnale,de manevrare a unor atructuri de cunogtinge gi creayie prin utilizerea de euristici structurale, La nivelal SXC acest tip de activitate poate £1 localizaté cortical. Orice sistem artificial ar putea £1 definit ca o interfaya optimi a omalad cu acest tip de intormayie. Dar acest tip de informeyie departe de a putes reda intreags realitate a fenomenelor. Socie~ tates de exemplu nu este doar ua sistem - spune profesorul M.Driginescu - ci 91 arhem, avind 91 agpecte nefornale, tenomeno- logice dar omul fiinyé creatoare prin excelenyé lucreas& cu on ameatec de euristici structurale 1 fenomenologice. Ar fi dect neceser ca cml si descopere o molalitate tetinologicé de opti- nizare ou numel a capacitéyii de preluorare « informatiei, struc~ turale cf 9i a capacité}ii de prelucrare a informatie’ nefor mole, fenomenclogice. Pentru a putes problemetize implicapiile unei astfel de descéperiri propanem un model simplu pentru a ‘Liza eimulari care, chiar dack erectul prevézut este apropist 1 nu ideatic cu cel scontat, si ne permita modelarea unui ais: tem cadru de reelizare conexiunilor disciplinare. it Deci am dubla procesorul ob{gmuit.el oricérui calcu lator sau terminal cu un procesor de bio-feed-back PBF plus procesor de teste psitologice 91 fiztologice PIPF evind eventual uu protocol herd intre act om avea astfel o dubld inter~ aya to interteyé cu informayia profundd, fenomenclogicé, neformalé (vezi fig.3.b.) 91 8 dous interfata spre o informatie formal, matematizadilA (veri fig.3-a) yi Sn plus o mai mare capacttate de structurare @ inforn,formale detorsté capacitayit de organizare a inf. fexonenologice precum si o mai mare capaci~ tate do cuplaj, de iaterfayé,cu infornayie fenomenclogica prin permanent incercare ce structurare a ei. Deci o interpotentare. Taformayiet fenomenclogice i1 corespunde 1a nivelul SNC un anune ttip de ectivitate coracterizeti de coereny dar aceasta nu este localizataé in creier intr-o anume zond (4) ci corespunde mai de~ grabé activitatii iotegratosre s sistemului iar la nivelul activi- taysd electrice a creierulas avindu-gi expresia intr-o activitate lenté, sincronizaté (4) f1g.4). PEFB are rolul de a selects acest nivel optim de activare ce corespunde activitayii integratoare de fond s SNC, (fig.5) de a 0 resemnsliza ¢1 a o supune in scest fel invayerit, Sfectele psihologice ale acestei sturi entientropice a congtiintei sint dupé D, Constantin (4) cregteree capacitayii de Sovayore, @ oreativitésit (5), coerentet logice, luciditatit of cepscitayid de elaborare @ ideilor. S-a vorbit de asemeni de netamotivayie (D.Goleman)(6). Imensa capacitete conexionalé a creerului s~ar putea datora anes fuacyiondri hologrefice (Pribram 1971). In aceasta stere creerul 90 poute couple Je un ritm unic (4) evind astfel scelagi comporta~ ment coe: 1 al structurilor disipative descrise de Prigogiae (7) structuri in care totul comunicé cu totul, sistemul compoerté ca un intreg, fiecare parte e ingtiinyataé de comporte~ mentul enaemblulut. Greerul nostra are un inens potenyial ce releyie 91 acest lucru este concretizat in miliosne de conexiuni neuronale Dar dacé stdrile uiperiategrete de tipul reyelelor neuronale sint considerate modelitayi puternic sutientropice um ale organisuulut (8) comunteares prin cimp, la cere cuplajul se face prin coerenté gi/sau resonanyé (9), supericard comuntcdrii prin reyes gi ar putea descrie o stere ultraintegrata ca ces mai puternicé modeli~ tete antientropicd @ orgenismului, Acsestd stare antientropicd SIC este o stare unitara, self referenyielé tur din punct de vedere al timpului psihologic atemporala datorita perfectes sincroniséri @ evenimentelor neuronsle (10). Cu potenyielul dnformsyional al acestui mediu profund, referinga oriodrai act de cunoagtere, nu aven atit o interfaya pra structuré, hardware eZt prin functionalitste, software. Dupi teoria lui McLean gi Koestler (11) cu privire 1s cele trei stedii in evolutia creferalui (vezi t1g.7), evolutia exploziva a neocon~ texalui € produs o scindare intre structurile recent achisitiona te gi cele arhsice ale creierului intre emoyie 91 rayiune iuplicind deci uc lany de scindéri conexe intre veoh{ 4 nou, natura si