The Freeedom of Choice TJ Chalko Versiunea in Limba Romana

Libertatea de a alege Thomas J.
Chalko
Pagina 1
..
THOMAS J. CHALKO MSc, Ph.D.
LIBERTATEA DE A ALEGE
Oricui care cunoa e o u!, Dar "i !i#$e e In erioru!, %i !i#$e e TOT&L...'
Me!(ourne, Au$ ra!ia, )*** Scien i+ic En,ineerin,, Re$earch P-L
Libertatea de a alege Thomas J. Chalko
Pagina 2
? Tom J. Chalko 1999, Toate drepturile rezer ate !i"i o parte a a"estei publi"a#ii nu poate $i publi"at% &n reo $orm%, de"'t da"% urm%toarele "ondi#ii sunt &ndeplinite &n totalitate( 1. )nten#ia *i "onte+tul a"estei publi"a#ii nu sunt &n ni"i un $el gre*it interpretate 2. ,utorul -r. Thomas J. Chalko este men#ionat .. /ite0ul http(11222.thiaoouba."om1 este spe"i$i"at "a *i "ontra"t pentru -r. Chalko 3. 4 "opie a &ntregii publi"a#ii "are "on#ine este &naintat% -r.Chalko 5. 4b#inerea permisiunii s"rise e+pli"ite a d0lui -r. Tom J. Chalko 6di#ia pre0tip%rit%, 17 -e"embrie 1999 6di#ia ele"troni"% 1.7, 28 -e"embrie 1999 6di#ia ele"troni"% 1.71, .1 -e"embrie 1999 6di#ia ele"troni"% 1.72, 1 )anuarie 2777 6di#ia ele"troni"% 1.1, 8 )anuarie 2777 6di#ia ele"troni"% 1.2, 22 )anuarie 2777 6di#ia ele"troni"% 1.., 2 )unie 2771 6ditor( /"ienti$i" 6ngineering 9esear"h P1L 935 Toora0:un;ah 9d, <t =est, >i" .9?7, ,ustralia @a+ A ?1 . 5?81 ?.?1 http(11s"i0e0resear"h."om http(11thiaoouba."om http(11The@reedomo$Choi"e."om http(11The@reedom@orum."om )/=! 7 95BB882 7 B ed. 6le"troni"% CP-@ $ile $reedom.pd$D )/=! 7 95BB882 1 5 edi#ia tip%rit% 1 C@ebruarie 2777D Tradu"ere &n limba 9om'na 0 <aria Cristina >orotnea"
Pagina .
C u#rin$ In ro.ucere %n re(0ri u1ua!e Pri3u! 3are #a$ Conce# u! Sco#u!ui %nce#u u! De17o! area In e!ec u!ui &n.e $e a+!0 In e!ec u!8 Ori,inea In e!ec u!ui :e7oi!e in e!ec ua!e Crearea Iu(irii Con$ecin;e!e au ono3iei %n.r0,o$ irea Sco#u! E$ e #o$i(i!8 <enera;ie i Tea30 =i ce .ac08 <eri+icarea Rea!i 0;ii &ni7er$u! Proiec area au ocorec;iei E7i area ,ree!i!or %n re(0ri +rec7en e &ne! e .e (a10 Perce#;ia ?i! rarea in+or3a;ii!or Me.i a;ia i concen rarea Tehnici $i3#!e .e 3e.i a;ie EAe3#!e .e eAerci;ii .e concen rare R0$#un$u! !a A acuri P$ihice M0$urarea #ro,re$u!ui E.ucarea co#ii!or = iin;0 i Tehno!o,ie / 2 4 55 56 5/ 52 59 )5 )6 )/ )2 6) 6/ 64 >) >> >2 /* /6 // /9 /9 @) @6 @@ @4 24 9> 4* 4)
Pagina 3
E7o!u;ia Li(er a ea .e a a!e,e Ce! 3ai .i+ici! !ucru E,oBu! Cre.e;i8 %n;e!e,erea e$ e o u! :u CE C ci DE CE Trecu u! <ii oru! A!e,erea 3ea ADu En.uBi #e a!;ii %nc0 un ci a Do7a.a Po$ $cri# u3 Bi(!io,ra+ie Mu!;u3iri A! e c0r;i a!e au oru!ui
49 5** 5*) 5*6 5*/ 5*2 55* 55) 556 55/ 554 5)) 5)6 5)/ 5)@ 5)2 5)9
Pagina 5
In ro.ucere )magina#i0 % un "'ine. /% presupunem "% &i prezenta#i "'inelui dou% lu"ruri pentru a $a"e o alegere( un diamant $rumos *i o bu"at% de rahat. :hi"i#i "e &l a interesa pe "'ine? En mod singur !F diamantul. 6 entual "'inele a urina pe el. -6 C6 "'inele este pe deplin @69)C)T de alegerea $%"ut%? Pentru simplul $apt "% intele"tul limitat al "'inelui nu0i permite s% apre"ieze $rumuse#ea diamantului. A!e,eri!e noa$ re con ien e $un !i3i a e .e In e!ec u! no$ ru. -e "e am &n"eput "artea "u o parabol%? Pentru "% acea$ 0 car e a +o$ $cri$0 $#ecia! #en ru a +i o #ro7ocare #en ru In e!ec u! .7. Care este pro o"area? Pro o"area "onst% &n a &n"er"a s% nu s"%pa#i reo "omoar%G Hi &n "azul &n "are nu g%si#i nimi" ini#ial, % rog s% nu urina#i pe "arte, pentru "% % pute#i sim#i "iudat mai apoi "'nd e#i "%p%ta maturitatea de a &n#elege mai mult. !u % grabi#i. 6ste posibil s% $ie ne"esar s% "iti#i *i s% studia#i a"east% "arte de mai multe ori, &n di$erite stadii ale ie#ii oastre, &nainte "a a"easta s% &n"eap% s% aib% un sens real.
Pagina ?
/"opul prin"ipal al a"estei "%r#i este a"ela de a % ar%ta "'t de mare poate $i progresul "on*tient pe "are &l pute#i &nregistra pri ind din )!T69)49 studiindu0 % pe oi E!H)>I "a $iind parte integrant% a &ntregului Fni ers. @i#i preg%ti#i pentru multe surprize atun"i "'nd e#i des"operi "ol#uri nee+plorate ale P94P9)6) oastre Con*tiin#e. 6+ist% multe &ntreb%ri &n a"east% "arte. 6le sunt destinate trezirii rspunsurilor deja existente n mintea voastr. C't de mult din "on*tiin#a oastr% pute#i adu"e &n aten#ia oastr% "on*tient%?
Tom Chalko <elbourne, ,ustralia, 3 -e"embrie 1999 , 50a s%ptam'n% de post
Cine nu cunoate Sinele nu cunoate nimic, dar cine cunoate Sinele a atins deja Cunoaterea Despre Profunzimea Universului !J2K
Pagina B
%n re(0ri u1ua!e Ce este mai u*or( $0 +aci o ca$0 sau s% readu"i la 7ia;0 un cor# 3or ? Cu alte "u inte, este mai u*or s% "reezi o "as% sau s% "reezi ia#%? 6ste <FLT mai simplu s% $a"i o "as% de"'t s% "reezi >ia#%. >% rog s% % g'ndi#i "u aten#ie da"% a e#i dubii &n leg%tur% "u a"easta. -a"L sunte#i absolut siguri &n leg%tur% "u "ore"titudinea r%spunsului de mai sus, sunte#i preg%ti#i pentru urm%toarea &ntrebare. Crede#i "% o "as% se poate "rea singur%, $%r% "a "ine a s0o proie"teze? Ce da"% ar trebui s% a*tept%m un timp E!-6LF!:,T? )n$init de mult? Poate o "as% &ntr0ade %r s% se "onstruias"% singur%? Cu geamuri, "u u*i, pardoseli, instala#ii ele"tri"e, te i, et".? Putem determina e+a"t "are ar $i H,!/6L6 "a o "as% s% se "onstruias"% singur%? -in e+perien#a noastr%, trebuie s% "on"hidem "%, o "as% nu se poate "onstrui singur%. Probabilitatea "a o "as% s% se "reeze singur% este M6941.
1
Pute#i spune "% a"east% probabilitate este in$initezimal% *i nu este "hiar zero. En a"est "az, s% ne "on"entr%m pe s"enariul "%, este de un num%r in$init de ori mai probabil.
Pagina 8
-ar -6 C6 nu se poate "onstrui singur%? 4 "as% nu se poate "onstrui singur% pentru "% este ne oie de )ntele"t *i )!T6L):6!NI pentru a o imagina, proie"ta, "onstrui, testa *i a &mbun%t%#i o "as% pentru a o $a"e $olositoare. Tre(uie $0 conc!u1ion03 c0 In e!ec u! i In e!i,en;a re(uie $0 eAi$ e %:AI:TE ca o ca$0 $0 #oa 0 +i con$ rui 0, #en ru $i3#!u! +a# c0 o ca$0 re(uie $0 +ie 3ai "n Ei IMAGI:ATF, "nain e .e a +i #roiec a 0. >% rog s% % asigura#i, &nainte de a tre"e la se"#iunea urm%toare a a"estei "%r#i, "% a#i &n#eles pe deplin "on"luzia de mai sus *i "% nu a e#i ni"i o &ndoial% "u pri ire la a"easta.
Pri3u! MARE Pa$
Pagina 9
To"mai am $ost de a"ord "% ia#a este mult mai di$i"il de "reat de"'t o "as%. -e"i, da"% probabilitatea "a o "as% s% se "reeze singur% este zero, probabilitatea "a ia#a s% se "reeze singur% este "hiar mai mi"% OOO Trebuie s% admitem "%, >ia#a !F se poate "rea singur%. -e"i, <ia;a re(uie $0 +ie PROIECTATF. )ntele"tul *i )nteligen#a trebuie sL e+iste &nainte "a ori"e $orm% de >ia#% sL e+iste. -e "e? Pentru simplul $apt "% >ia#a trebuie s% $ie )<,:)!,TI *i apoi proie"tat%. Ento"mai "a *i o "as%. C't de mult )ntele"t *i )nteligen#% sunt ne"esare pentru a "on"epe >ia#a? Pu#in sau <FLT? /unt "on ins "% e#i $i de a"ord "% este ne oie de un <are )ntele"t &ntr0ade %r pentru a "on"epe ia#a. -e $apt, at't de mare, &n"'t nou% ne0ar $i pra"ti" imposibil s% ne imagin%m &n zilele noastre. Putem rezuma dis"u#ia noastr% la urm%toarea de"lara#ie( &n MARE In e!ec re(uie $0 eAi$ e I:IGIAL C "nain e ca orice +or30 .e <ia;0 $0 eAi$ e "n &ni7er$.
Pagina 17
,* dori s% subliniez ambele "u inte( MARE *i I:TELECT, deoare"e $%r% o )nteligen#% $enomenal%, pur *i simplu >ia#a nu ar $i putut ap%rea. ,minti#i0 % a#i $ost de a"ord, "itind "apitolul anterior, "% p'n% *i o "as% nu poate $i "reat% $%r% )nteligen#%. Hi a#i $ost de a"ord "% >ia#a "ere o mult mai mare inteligen#% pentru a $i "on"eput% de"'t o "as%. >% rog s% % asigura#i "% &n#elege#i &ntr0ade %r despre "e orbim ai"i. 6+ist% un mi" impediment &n a "iti mai departe da"% nu &n#elege#i *i nu sunte#i de a"ord "u de"lara#iile anterioare.
Pagina 11
Conce# u! Sco#u!ui >% pute#i imagina pe "ine a 6PT96< de inteligent proie"t'nd "e a $%r% !)C) un s"op *i $%r% !)C) o ra#iune? -e a"eea, urm%toarea "on"luzie este a"eea "% <ia;a TREB&IE $0 ai(0 un SCOP. ,"east% "arte se $o"alizeaz% pe "el mai important *i, posibil, "el mai di$i"il lu"ru imaginabil .e$co#erirea *i .e3on$ rarea /"opului &ntregului Fni ers *i al >ie#ii, &n parti"ular. Preg%ti#i0 % imagina#ia *i intele"tul s% se e+tind% "%tre limite pe "are nu le0a#i "rezut ni"iodat% posibile. -a"% pute#i r%spunde pro o"%rii, "hiar la o e+tindere limitat%, e#i *ti /):F9 "are % este lo"ul *i perspe"ti ele &n Fni ers. !u e#i mai a ea ne oie s% Q"rede#iR pe nimeni *i &n nimi".<EGI =TI En mod sigur. !u 0ar pla"e s% % ede#i ia#a din "ea mai larg% perspe"ti % imaginabil%? !u 0ar pla"e s% HT)N) "e se &nt'mpl% &n realitate &n Fni ers *i P6!T9F C6? -e "e s0a &nt'mplat? -e "e a T96=F)T s% se &nt'mple? <ul#i indi izi &n tre"utul &ndepartat au &n"er"at sa e+pli"e anumite aspe"te ale /"opului oamenilor "are, ni"i m%"ar n0au &n"eput s% &n#eleag% "eea "e au auzit. -e reme "e n0au putut &n#elege prea multe ei au dez oltat di erse Q"redin#eR.
Pagina 12
-ar Q b%nuindR sau Q"rez'ndR &n /"op *i -6<4!/T9S!-F0) &n#elesul "%tre @)6C,96 )!-)>)-, in"lusi >4FI E!H)>I sunt lu"ruri "omplet di$erite. Pro$unzimea *i En#elegerea pe "are eu a* rea s% le &mpart "u oi &n a"east% "arte au $ost dez oltate gradat, de0a lungul a peste 3 de"enii de &n"er"%ri *i e*e"uri, urma#i de 5 ani de medita#ie *i "on"entrare intensi e, timp de "'te a ore pe zi. Comuni"area a"estor lu"ruri "%tre oi este "ea mai di$i"il% sar"in% din ia#a mea de p'n% a"um. En#elegerea /"opului *i demonstrarea a"estuia "%tre mine, dealt$el o mare pro o"are prin ea &ns%*i, nu a $ost la $el de di$i"il% pre"um e+primarea a"estora ast$el &n"'t al#i oameni s% &n#eleag%. -e "e? -eoare"e este ne oie de -4FI min#i pentru a a ea &ntr0 ade %r o "omuni"are e$e"ti %. 6u m% "unos" pe mine dar nu % "unos" pe >4). Pur *i simplu, nu *tiu "e in$orma#ii *i "e e+emple din !atur% 0ar stimula "el mai e$i"ient imagina#ia. Enainte de a &n"epe s% s"riu, am &n"er"at s% e+prim des"operirile mele $a#% de "'#i a prieteni ale*i "u griT%, $a#% de "are sunt $oarte re"unos"%tor pentru r%spunsurile lor. ,proape to#i au $ost pro$und mi*"a#i *i mi0au sugerat s% Qpun pe h'rtieR "ele spuse. -e"i, iat%0le( En primul r'nd s% "onsider%m En"eputul. 4ri"e lu"ru trebuie s% aib% un &n"eput. /unte#i de a"ord?
Pagina 1.
%nce#u u! )magina#i0 % En"eputul. En"eputul tuturor lu"rurilor. !u e+ista !)<)C. ,bsolut !imi". !i"i spa#iu, ni"i timp, ni"i per"ep#ii, ni"i "on*tiin#% nimi". >% pute#i imagina "u ADE<ARAT H:IMIC'8 C idulD. Htiu "% % este greu, dar &n"er"a#iG )magina#i0 % teoreti", ipoteti" Q!)<)CFLR absolut "are trebuie s% $i e+istat &nainte de ori"e alt"e a la En"eput. En"eputul tuturor lu"rurilor. En"er"a#i s% % imagina#i !)<)C0ul &n mintea oastr%. ,"um, "'te Q!imi"0uriR absolute "a a"esta pot e+ista? -a"% spune#i 2 sau mai multe ni"i unul dintre ele nu a mai $i Qnimi"R or $i 2 Q"e a0uriR pe "are le de$ini#i *i le .i$ in,e;i "a 2 Qlu"ruriR separate. -e"i, trebuie s% tragem "on"luzia "%, la En"eput nu putea e+ista de"'t F! /)!:F9 Q!)<)CR. /ingularitate. ,tun"i, &ntregul Fni ers trebuie s% $ie un Proce$ Sin,u!ar nu "onteaz% "'t de "ompli"at pare pentru noi *i nu "onteaz% "'t de limitate sunt interpretarea *i per"ep#ia noastr% &n leg%tur% "u a"este lu"ruri.
Pagina 13
Ent'mpl%tor, tot "eea "e pot per"epe astronomii no*trii &n Fni ers, pare s%0*i $i a ut originea &ntr0un /ingur Pun"t &n /pa#iu numit de "%tre oamenii no*tri de stiin#% Centrul =ig =ang0ului J1?K. 6ste o "oin"iden#%?
Pagina 15
De17o! area In e!ec u!ui /% e+amin%m "are sunt "ondi#iile esen#iale pentru "a intele"tul s% se poat% dez olta. 6ste posibil s% Q&nregistreziR sau s% Qtransmi#iR intele"tul de la o $iin#% ie la alt%? -a"% ar $i $ost a*a am $i instruit g%ini *i maimu#e &n Fni ersit%#i. Poate &n %#a o persoan% iar "a rezultat, alt% persoan% s% de in% mai inteligent%? !u "hiar. 6ste posibil% dez oltarea intele"tului $%r% pro"esul de g'ndire? Hi mai pu#in probabil. /ingura "ondi#ie ne"esar% pentru dez oltarea intele"tului pare a $i )!T6!N), )ntele"tului E!/FH). !imi" alt"e a nu este ne"esar numai in en;ia .e a ,En.i. Lu'nd &n "onsiderare "ele de mai sus, este "lar "% -4,9 )ntele"tul se poate dez olta pe sine E!/FH). !imeni nu ne poate $a"e mai inteligen#i sau mai &n#elep#i numai noi &n*ine. !u0i a*a? -e"i, #ro#rie a ea cheie a in e!ec u!ui e$ e aceea c0 $e #oa e .e17o! a #e e! %:S&=I "n .irec;ia #ro#rii!or $a!e I:TE:GII. ,"um, &n"er"a#i s% % imagina#i "e i s0ar &nt'mpla intele"tului , da"% !F ar a ea inten#ia de a se dez olta pe sine. Ce i s0ar &nt'mpla propriului ostru intele"t da"% a#i hot%r& s% !F0l $olosi#i delo"?
Pagina 1?
/% presupunem "% a#i hot%r't s% !F g'ndi#i delo". 6ste "lar "%, &n timp, intele"tul ostru a de"ade *i a regresa semni$i"ati . -e"i, intele"tul are un 3o i7 #en ru a $e .e17o! a #e $ine "n$ui. Cea mai bun% *i "ea mai logi"% alegere pentru intele"t este de a se dez olta *i de a se e+tinde. ,lt$el el de"ade *i &n "azul e+trem el poate "hiar &n"eta s% mai e+iste. !u este un sentiment pl%"ut s% de ii mai inteligent *i &n %#at? A;i !ua "n con$i.era;ie a! erna i7a o#u$08 A;i #u ea a7ea .orin;a .e a .e7eni 3ai #u;in in e!i,en;i8 >% rog s% p%stra#i &n minte r%spunsurile la &ntreb%rile de mai sus s0ar putea s% a e#i ne oie de ele $oarte "ur'nd.
Pagina 1B
&n.e $e a+!0 In e!ec u!8 Care este di$eren#a dintre un "orp 7iu *i un "orp 3or &n momentul mor#ii? @ie"are organ este e+a"t a"ela*i &n ambele "azuri. Chiar *i $ie"are atom este a"ela*i. -e"i, "are este di$eren#a? UCon*tiin#a s0a dusR dup% "um ar spune mul#i e+per#i. F!-6 s0a dus? Hi unde se a$l% a"easta de $apt atun"i "'nd suntem &n ia#%? En mod sigur !F &n reun organ, *i ni"i m%"ar &n ori"e atom al "orpului nostru pentru "% ei to#i r%m'n e+a"t la $el &n momentul mor#ii. 4rganele *i atomii nu Uplea"%R ni"%ieri. 6le 9I<S! a"elea*i, *i doar mai t'rziu &n"ep s% se degradeze. -e la a"est e+emplu simplu, trebuie s% admitem "% "on*tiin#a, la $el de bine "a *i intele"tul C"are este un anumit aspe"t al "on*tiin#eiD, e+ist% independent de realitatea material% "are este "ompus% din atomi. Fnde se a$l% ele? En"% nu *tim2, dar asta nu &nseamn% "% nu putem s% le studiem. En ori"e "az, este "lar "%, utiliz'nd tehnologia material% Cori"e instrument al"%tuit din atomiD pentru a studia "on*tiin#a *i intele"tul nu pare a $i "ea mai bun% idee. <)!T6, ar trebui s% $ie instrumentul nostru. /0o $olosim.
Pentru ultimele des"operiri a""esa#i http(11!FTournal.net1"hoi"e.html, U!F Journal o$ -is"o er;R J27K
Pagina 18
Ori,inea In e!ec u!ui ,m "%zut de a"ord asupra /ingularit%#ii U!imi"0uluiR de la En"eput. -e asemeni, am $ost de a"ord "% &nainte "a >ia#a s%0*i &n"eap% e+isten#a trebuie s% $i e+istat un <are )ntele"t "are s0o proie"teze. Cum a putut s% apar% un <are )ntele"t? Hi0a &n"eput e+isten#a &n *i din U!imi"R? 6i bine, to"mai am des"operit, e+amin'nd anumite aspe"te pri indu0ne pe noi &n*ine &ntr0unul din "apitolele anterioare ale a"estei "ar#i, "% intele"tul P4,T6 *i "hiar /6 dez olt% pe sine. , e#i o do ad% a a"estui $apt "hiar &n interiorul P94P9)FLF) ostru intele"t. Entr0ade %r, "'nd e+amina#i sin"er *i ad'n" /inele ostru e#i des"operi "% intele"tul d . s0a e+tins el &nsu*i de la o simpl% stare de "on*tient%, de $apt at't de simpl%, &n"'t ni"i m%"ar nu 0a#i putea0o aminti &n mod "on*tient. -e"i, a em o se" en#% $oarte logi"%. )ntele"tul s0a dez oltat prin sine E!/FH) de la simpla stare de "on*tien#% &nto"mai "um a pro"edat *i intele"tul ostru. Cu alte "u inte, "on*tien#a U>id0uluiR s0a autoe+tins mai mult de"'t a $%"ut0o "on*tien#a !4,/T9I. -e a"eea este ,TST de important s% ne studiem pe noi &n*ine este singura "ale de a &n#elege Con*tiin#a.
Pagina 19
-e la "on*tien#a "on*tiin#a U$iin#eiR, inteligen#a *i intele"tul s0au dez oltat &n &ntregime prin ele E!/6L6 *i &n ele E!/6L6. !imi" alt"e a nu mai era ne"esar numai )!T6!N), )ntele"tului de a g'ndi el &nsu*i &n $ie"are stadiu al dez olt%rii. sale. ,m stabilit deTa "% una dintre "ele mai pl%"ute *i satis$%"%toare a"ti it%#i pentru intele"t este de a se dez olta pe sine E!/FH). ,st$el, este aproape sigur "%, dup% su$i"ient de multe "#nduri, )ntele"tul a de enit $oarte e oluat .in *i "n U idR. Pe l'ng% pl%"erea de a se dez olta pe sine &nsu*i, "e ,LT6 ne oi esen#iale ale )ntele"tului , ansat mai putem identi$i"a din"olo de ori"e &ndoial%? Ce ar putea satis$a"e <arele )ntele"t *i )nteligen#a Creatorului >ie#ii? Pare imposibil de spus... En ori"e "az, PFT6< determina ne oile intele"tului !4/T9F, nu0i a*a? Vaide#i s% &n"er"%m s% stabilim ce ac i7i 0;i $un ce!e 3ai $a i$+0c0 oare #en ru in e!i,en;a i in e!ec u! D<. )magina#i0 % "% nu a e#i "orp $izi" numai intele"t *i inteligen#%. Ce ar $i "el mai pl%"ut lu"ru *i "ea mai satis$%"%toare a"ti itate pentru intele"tul d .? ,"ti itatea @F!-,<6!T,LI? !0ar $i !)C)4-,TI pli"tisitoare, ast$el &n"'t 0a#i dori s0o $a"e#i un timp nede$init de lung?
,"est pun"t este $oarte a ansat *i poate $i inteles pe deplin numai studiind /inele, $apt "are poate dura pentru $ie"are "ititor o iata. En ori"e "az, intelegerea modului &n "are "onstienta poate aparea *i poate dez olta intele"tul nu este esentiala pentru intelegerea restului a"estei "arti. 6ste su$$i"ient da"a "ititorul intelege "on"eptual !imi"ului /ingular *i ne"esitatea "a )ntele"tul sa pre"eada >iata.
Pagina 27
6ste purul ade %r despre oi &n*i %. Cu "'t &n#elege#i mai bine r%spunsul "u at't % apropia#i mai mult de deplina &n#elegere a /"opului Entregului Fni ers. Pentru a"est moti , % sugerez s% % :S!-)N) la r%spunsul pentru a"east% &ntrebare, &nainte de a "ontinua s% "iti#i.
Pagina 21
:e7oi!e in e!ec ua!e ,m stabilit deTa "% una dintre "ele mai pl%"ute *i satis$%"%toare a"ti it%#i pentru )ntele"t este dez oltarea lui E!/FH). ,#i mai des"operit *i alt"e a &n"er"'nd s% r%spunde#i la &ntrebarea din "apitolul anterior? ,#i mai des"operit *i alte ne oi 6/6!N),L6 ale )ntele"tului >4/T9F? Ce pute#i spune de ne oia de /6!T)<6!T6? Ce sentiment spe"ial este "el mai pl%"ut *i &ntotdeauna satis$%"%tor? !u este sentimentul de a )F=) *i de a $i )F=)T? Entr0ade %r, doar e+amin'ndu0ne pe noi &n*ine putem stabili "u un mare grad de "ertitudine "%, 49)C6 intele"t a ansat are o !6>4)6 de /entimente Enalte, a*a "um este )ubirea. -e"i, $%r% ni"i un dubiu, putem trage "on"luzia "% un <are )ntele"t are !6>4)6 deasemeni s% e+perimenteze /entimente /uperioare. ,re ne oie s% )ubeas"% *i s% $ie )ubit. Ce este e+a"t U)ubirea ,de %rat%R? 6ste $oarte di$i"il s% de$ine*ti "u pre"izie a"east% UstareR de $eri"ire a min#ii *i intele"tului. Fn lu"ru este sigur, ori"um. Pentru a e+perimenta )ubirea trebuie s% aib% lo" un $chi3( de sentimente. Pentru a e+perimenta )ubirea a em ne oie s% .03 )ubire *i, deasemeni, $0 +i3 )ubi#i. >re#i o do ad%? )magina#i0 % "% unul dintre "ele dou% elemente de mai sus lipse*te...
Pagina 22
,tun"i, pentru "a )ubirea s% $ie "omplet% *i &ntr0ade %r &mplinit%, trebuie s% $ie un $chi3( reci#roc de sentimente. /"himb de sentimente? Cu C)!6???? !u mai e+ist% nimeni alt"ine aO )ntele"tul este $in,ur &n U>idRO -e"i, )ntele"tul, la un anumit ni el al e olu#iei sale Cnumai atun"iOD, a dez oltat !6>4), unor senza#ii, pe "are le putem numi UsentimenteR. En parti"ular, a"esta imagineaz% un $oarte spe"ial, sublim /CV)<= de sentimente pe "are a"um &l numim )F=)96. -ar pentru a $a"e posibil un asemenea s"himb )ntele"tul are ne oie de o U"ompanieR a altor Uintele"te indi idualeR pentru a $a"e P4/)=)L un asemenea s"himb pl%"ut. Hti#i "um s% P94)6CT,N) un sistem, &n "are este adus% la ma+im posibilitatea e+periment%rii iubirii? Vaide#i s% e+plor%m "'te a aspe"te "heie ale unei asemenea "rea#ii.
Pagina 2.
Proiec area Iu(irii Pute#i +or;a pe "ine a s% % iubeas"%? Pute#i cere s% $i#i iubit? ,#i iubi &ntr0ade %r pe "ine a da"% ar $i atasate anumite Ucon.i;iiR? Ce se &nt'mpl% "u ade %rata )ubire &n a"este situa#ii? En momentul &n "are &n"er"%m s% $or#%m pe "ine a s% ne iubeas"%, sau s% impunem anumite "ondi#ii, sentimentul Enalt pe "are &l numim )ubire pur *i simplu &n"eteaz% s% mai e+iste. 6ste &nlo"uit instantaneu de sentimente de am%r%"iune, dezam%gire *i "hiar min"iun%, pe m%sur% "e se "reeaz% "ondi#iile. 6ste o Usitua#ie e+trem de deli"at%R *i asta este pu#in spus. -in "ele de mai sus este "lar "%( Pen ru a eA#eri3en a Iu(irea A.e70ra 0 C au ono3ia in e!ec e!or in.i7i.ua!e nu #oa e +i co3#ro3i$0 "n nici un +e!. )ntele"tele indi iduale trebuie s% ,L6,:I ele &nsele s% o$ere "ele mai &nalte sentimente ale lor altor intele"te indi iduale prin P94P9), >oin#% Liber% Cde bun% oieD. ,st$el, putem de$ini au ono3ia Uintele"telor indi idualeR "a $iind o con.i;ie nece$ar0 &n UProie"tarea )ubiriiR.
Pagina 23
?0r0 au ono3ia in e!ec e!or in.i7i.ua!e' C nu eAi$ 0 nici o #o$i(i!i a e .e a eAi$ a iu(ire. 4 parte esen#ial% a a"estei autonomii indi iduale este >oin#a Liber% ne"onstr'ns% sau Libertatea de a ,lege CLiberul ,rbitruD. ,r trebui s% $ie atun"i reo limit% a unei asemenea autonomii a Uintele"tului indi idualR? -a"% e+ist% oriunde &n Proie"t reo limit% imediat "e este des"operit% de "%tre Uintele"tul indi idualR ar putea indu"e sentimente $oarte nepl%"ute de dezam%gire *i min"iun%. -e"i, %n Proiec area Iu(irii, au ono3ia in e!ec u!ui in.i7i.ua! re(uie $0 +ie ne!i3i a 0.
Pagina 25
Con$ecin;e!e au ono3iei -e reme "e Uintele"tele indi idualeR trebuie s% aib% autonomie nelimitat%, nu e+ist% ni"i o garan#ie "% ele or alege s% % )ubeas"%, odat% "e ele de in autonome. -e reme "e autonomia a"estora trebuie s% $ie nelimitat% *i nu se poate inter eni asupra a"estui $apt intele"tele indi iduale pot alege ori"e a! e a"ti it%#i sau sentimente pe "are ei le pot imagina. 6ste important de obser at "% alegerile lor or $i limitate .oar de "%tre intele"tul P94P9)F. C>% aminti#i po estea "u "'inele?D. Ce se poate $a"e pentru a inspira a"este Uintele"te indi iduale autonomeR, ast$el &n"'t s% ,L6,:I "alea )ubirii prin P94P9), >oin#% Liber%? 6ste &ntr0ade %r o situa#ie $oarte deli"at%, deoare"e o asemenea inspira#ie nu trebuie s% inter$ereze &n ni"i un $el "u !)C) F! aspe"t al autonomiei intele"tului indi idual. En a"est pun"t trebuie s% ne reamintim una dintre "on"luziile noastre anterioare, *i anume "% /entimente Enalte, a*a "um este )ubirea, sunt posibile numai da"% )ntele"tul este su$i"ient de bine dez oltat. Cu "'t )ntele"tul )ndi idual este mai dez oltat "u at't pot $i e+perimentate mai bine /entimente Enalte. ,tun"i Crearea con.i;ii!or #en ru De17o! area In e!ec u!ui In.i7i.ua! Au ono3 e$ e o a! 0 con.i;ie nece$ar0 #en ru eA#eri3en area Sen i3en e!or %na! e.
Pagina 2?
-ez oltarea intele"tului nu este numai "ea mai logi"% alegere *i o a"ti itate pl%"ut% pentru intele"tul &nsu*i, dar este *i "ondi#ia esen#ial% pentru "rearea, dez oltarea *i e+perimentarea /entimentelor Enalte, in"lusi )ubirea. ,r trebui limitat% &n reun $el intele"telor indi idualeR? a"east% Udez oltare a
A;i impune o limit% a inteligen#ei pe "are o poate atinge propriul ostru "opil? -in nou, da"% e+ist% ori"e limit% &n Proie"t imediat "e este des"operit% de "%tre Uintele"tul indi idualR a produ"e sentimente e+trem de nepl%"ute de dezam%gire *i min"iun%. 4ri"e *ans% de a atinge /entimente Enalte ar $i "omplet eliminat%. ,tun"i :u #o eAi$ 0 !i3i e "n .e17o! area in e!ec u!ui in.i7i.ua!. -e"i, ade %ratele sentimente &nalte pot $i a*teptate din partea a"elor Uintele"te indi idualeR "are au a!e$ s% se dez olte su$i"ient H) au ales s%0l )ubeas"% pe Creator prin propria lor >oin#% Liber%. -ar, "hiar da"% oportunit%#ile pentru dez oltare *i autonomie pentru Uintele"tele indi idualeR sunt ambele nelimitate &n"% nu este nici o ,aran;ie "% ele or alege C%rarea )ubirii. En "azul &n "are n0o $a" nu e+ist% un pun"t &n Proie"t de la "are s% se porneas"%. Pentru "e? Pentru a perturba <arele )ntele"t? A;i proie"ta un /istem "are ar putea s% % perturbe serios )ntele"tul?
Pagina 2B
%n.r0,o$ irea Cum este posibil s% inspiri Uintele"tele indi idualeR "are au autonomie nelimitat% *i un poten#ial de dez oltare proprie nelimitat s% te iubeas"%? ,m stabilit deTa "%, a "omanda "ui a s% $a"% "e a !F are "a rezultat apari#ia /entimentelor Enalte. , "omanda altora este un sabotaT iolent al )ubirii. -e"i, poate $i ma+imizat% P4/)=)L)T,T6, apari#iei )ubirii *i a altor /entimente Enalte? 6ste posibil s% P94)6CT6M) pentru )ubire, de la En"eput? )magina#i0 % En"eputul Fni ersului. 6+ista numai )ntele"tul *i nimi" alt"e a. <arele )ntele"t. /ingur. -ez olt'ndu0se deoare"e era singurul lu"ru logi" *i satis$%"%tor pe "are &l putea $a"e. -ez olt'ndu0se p'n% la un asemenea pun"t la "are &*i putea imagina *i proie"ta 49)C6 *i T4T "e *i0ar $i putut dori, )ntele"tul a imaginat /entimentele. )ntele"tul a imaginat )F=)96, un s"himb parti"ular *i $eri"it de sentimente. )ntele"tul a dorit s% e+perimenteze un asemenea s"himb s% )ubeas"% *i s% $ie )ubit. -up% "e *i0a stabilit ne oile, )ntele"tul a imaginat o C4<P,!)6 pentru /ine.
Pagina 28
, imaginat "ompania ,LT49 )ntele"te autonome *i independente, deoare"e numai a"estea sunt "apabile s% dea *i s% primeas"% ,de %rata )ubire pe "are )ntele"tul a imaginat0 o *i pe "are dorea s0o e+perimenteze. ,m stabilit deTa "%, ade %ratele /entimente Enalte pot $i a*teptate doar din partea a"elor Uintele"te indi idualeR "are au a!e$ s% se dez olte su$i"ient prin ele &nsele. ,#i $i pe deplin satis$%"u#i s% primi#i )ubire de la "ine a primiti "u o inteligen#% limitat%, "are nu % poate &n#elege? ,tun"i, )ntele"tul , )<,:)!,T *i apoi , P94)6CT,T "el mai bun UsistemR posibil, &n "are ori"e )ntele"t )ndi idual ,utonom este &n"uraTat s% se dez olte el &nsu*i "'t de mult dore*te *i s%0*i dez olte propria ne oie de a e+perimenta )ubirea. ,r $i nai s% presupui "% <arele )ntele"t a a ut "a s"op doar "rearea U*anseiR de a $i )ubit. 6ste $oarte rezonabil s% presupui, "% *i0a $olosit <area )nteligen#% pentru a ma+imiza posibilitatea de a primi )ubire. Cum este posibil s% "re*ti posibilitatea de a primi )ubire $%r% s% "ompromi#i autonomia altui )ntele"t )ndi idual &n ori"e $el? Pentru a p%trunde &n interior, haide#i s% e+amin%m pro"esul U&ndr%gostiriiR. Care sunt "ondi#iile ini#iale pentru Ua te &ndr%gostiR? 6ste posibil% ade %rata )ubire $%r% s% *tii pe cine iube*ti? @oarte pu#in probabil.
Pagina 29
,tun"i, <arele )ntele"t a trebuit s% imagineze o "ale pe "are s% poat% de eni U"unos"utR de "%tre "elelalte )ntele"te )ndi iduale. -esigur, a "unoa*te pe "ine a nu este su$i"ient pentru a te &nd%gosti, dar este o "ondi#ie esen#ial%. /unte#i de a"ord? Cum s% te ar%#i altora pentru a le st'rni "uriozitatea, interesul *i $as"ina#ia $a#% de tine? Cum s% ma+imizezi *ansele ast$el &n"'t "eilal#i s% &n"eap% s% te admire prin Libera lor >oin#%? Ce este de $%"ut? ,minti#i0 % "%, &n a"est pun"t, <arele )ntele"t este singur &n >id. /ingurul lu"ru "are poate $i Ure elatR &n a"est moment este )ntele"tul *i <agnitudinea sa. Cum s% re elezi )ntele"tul ast$el &n"'t "eilal#i s% poat% a!e,e s% &l apre"ieze? - . "e a#i $a"e? Cum ar $i s% "reezi !atura ,TST de $rumoas%, ,TST de $as"inant%, ,TST de maiestuoas% *i magni$i"%, *i ,TST de inteligent proie"tat%, &n"'t ori"ine, "u reo urm% de inteligen#% *i sensibilitate T96=F)6 s% admire P94)6CTFL. ,#i &nt'lnit reodat% pe "ine a "are s% nu admire !atura? Trebuie s% admite#i "%, admira#ia este un prim pas $oarte bun pentru )ubire...Pute#i iubi &ntr0ade %r pe "ine a $%r% admira#ie? ,tun"i, <arele )ntele"t a imaginat <agni$i"a 9ealitate *i >ia#a <aterial%, ast$el &n"'t U)ntele"tele )ndi iduale ,utonomeR s% poat% &ntr0o zi s% &n e#e s% admire @rumuse#ea *i )nteligen#a Crea#iei dar numai da"% ele or de"ide s% e7o!ue1e su$i"ient pentru a o &n#elege *i or a!e,e s% aib% o asemenea atitudine ele &nsele.
Pagina .7
Cu alte "u inte, eAi$ en;a Ma,ni+icei Rea!i 0;i i a <ie;ii Proiec a e e$ e ca!ea .e a re7e!a Ma,ni u.inea In e!ec u!ui +a;0 .e orice o($er7a or in e!i,en , +0r0 a in er+era cu au ono3ia $a i cu Li(eru! $0u Ar(i ru. -e"i, prin Crearea !aturii *i a >ie#ii, <arele )ntele"t a "res"ut mult P94=,=)L)T,T6, "a )ntele"tele )ndi iduale s% obser e e+isten#a )ntele"tului s%u, aTung'nd s%0l "unoas"%, &n %#'nd s%0i apre"ieze <agnitudinea *i s%0i o$ere &n s"himb admira#ia *i )ubirea prin propria lor >oin#% Liber%. ,poi, <arele )ntele"t, a imaginat "on*tient, a proie"tat &n "el mai mi" detaliu *i apoi a ini#iat pro"esul de "rea#ie al Fni ersului *i al !aturii a*a "um o *tim ast%zi. Pro"esul de proie"tare a &n"eput "a o perturbare )nteligent proie"tat% a >idului J27K "a o imens% e+plozie "ondus% de "%tre <arele )ntele"t. 4amenii no*tri de *tiin#% au numit a"east% e+plozie =ig =ang. ,tomi, gala+ii, stele, planete, >ia#a sunt "reate "on*tient *i "ontinuu, imaginate, proie"tate *i "reate. Proie"tarea este departe de a $i terminat% a em toate do ezile "% ea &n"% mai "ontinu% *i ast%zi... 4bser a#i "% a"easta este o Udo ad% material% "u greutateR a $aptului "% Fni ersul &*i are originea &ntr0un /)!:F9 PF!CT &n /pa#iu. Tot "eea "e pot per"epe astronomii no*tri &n Fni ers "%l%tore*te "u o mare itez% P49!)!- dintr0 un singur pun"t &n toate dire"#iile, pun"t numit Centrul =ig =ang0ului J1?K. /a an#ii de pe P%m'nt sunt uimi#i &n mod "onstant de "omple+itatea *i @rumuse#ea pro"eselor pe "are le pot obser a la mare departare, &n ,d'n"ul /pa#iului.
Pagina .1
Cres"'nd num%rul oamenilor de s#iint% "are pot obser a pro"esele "are se petre" &n ,d'n"ul /pa#iului au ap%rut mai multe &ntreb%ri de"'t r%spunsuri. -e "e? Pentru "% ei ignor% T4T,L $aptul "%, Fni ersul a $ost "reat Con*tient, dup% un Proie"t *i "u un /"op. Ca produs al unui <are )ntele"t, Fni ersul este la $el de mult "a *i o 4per% de ,rt% sau "a 4bie"t al @rumuse#ii, &n egal% m%sur% util *i $un"#ional. !0am $ost de a"ord "% unul dintre primele obie"ti e ale Proie"t%rii Fni ersului a $ost @rumuse#ea? Pot oare "er"et%torii no*trii s% m%soare @rumuse#ea?
Pagina .2
Sco#u! !u "um a am omis "e a &ntr0ade %r important? Cine sunt a"este Uintele"te indi idualeR "u Uautonomie nelimitat%R *i Upoten#ial nelimitatR de Udez oltare proprieR? Cine sunt a"es#i poten#iali Uto ara*i inteligen#iR ai <arelui )ntele"t "are au ne oie s% $ie Uinspira#iR s% &n e#e s% iubeas"% Creatorul prin Propria lor >oin#% Liber%? 4are Entregul Fni ers *i >ia#a au $ost proie"tate pentru ei? Fnde se a$l% ei? Ace$ ea $un +iin;e!e u3ane. Oa3enii. :oi. T& i E&. )ndi idualitatea noastr%, intele"tele noastre autonome, "u poten#ial nelimitat de dez oltare...Csau de a $i s"hilodite, $apt "are depinde e+"lusi de Liberul nostru ,rbitru...D. :oi $un e3 Sco#u! "n re,u!ui &ni7er$. !oi suntem <4T)>FL "entral *i primar de la "are s0a pornit pentru "rearea &ntregului Fni ers material. ,tomi, /tele, :ala+ii, Planete, >ia#a *i ori"e alt"e a "e noi &n"% nu *tim "% e+ist%.
Pagina ..
!4) suntem poten#ialii Uto ara*i inteligen#iR ai <arelui )ntele"t, "are se a$la singur la En"eput. CI:D *i DACF om a$la "ine suntem, desigur. CI:D *i DACF om e olua pentru a de eni su$i"ient de e olua#i pentru a &n#elege *i a apre"ia <agnitudinea <arelui )ntele"t. CI:D *i DACF om &n"eta s% abuz%m !atura *i s% o re"unoa*tem "a $iind o mani$estare a <arelui )ntele"t C<arii )nteligen#eD &n $a#a o"hilor no*tri. C'nd ne om DEMO:STRA toate "ele de mai sus studiindu0ne /inele. Cine nu cunoate Sinele nu cunoate nimic, Dar cine cunoate Sinele a atins deja Cunoaterea Despre Profunzimea Universului !J1K, J2K
Pagina .3
-e"i, "are a $ost /"opul ORIGI:AL pentru a ne proie"ta? >% aminti#i? En pro"esul dez olt%rii sale, <arele )ntele"t a imaginat ne"esitatea pentru dez oltarea *i e+perimentarea /entimentelor Enalte "um sunt ,dmira#ia *i )ubirea "are, erau imposibil de e+perimentat atun"i "'nd <arele )ntele"t era singur. ,tun"i, e+ist% -4FI moti e pentru "a $ie"are $iin#% uman% indi idual% s% e+iste(
1D #en ru a .e17o! a in e!ec u! in.i7i.ua! !a ce! 3ai
"na! ni7e! #o$i(i!J 2D #en ru a .e17o! a a(i!i a ea .e a eA#eri3en a ce!e 3ai %na! e Sen i3en e #e care !e #u e3 i3a,ina. Ace$ e .ou0 3o i7e $un eAac ace!eai 3o i7e Ki.en iceL #en ru eAi$ en;a Mare!ui In e!ec .e !a %nce#u ... :u eAi$ 0 !i3i e nic0ieri ... :u #o eAi$ a nici un +e! .e !i3i e ... E7o!u;ia in e!ec u!ui no$ ru e$ e !a +e! .e ne!i3i a 0 ca i e7o!u;ia Mare!ui In e!ec "n$ui... En#elege#i? -a"% sunte#i la $el de mi*"a#i a*a "um sunt eu "'nd s"riu a"este "u inte a"est $apt reprezint% do ada "% a#i atins "el pu#in &n#elegerea ini#ial% a /"opului. -a"% nu &n#elege#i % rog s% "iti#i din nou a"east% "arte *i s% &n"er"a#i s% &n#elege#i "eea "e &n"er" eu s% e+pli".
Pagina .5
E$ e #o$i(i!8 /"opul Fni ersului pe "are to"mai l0am des"operit pare a $i prea bun pentru a $i ade arat... Cum putem fi si"uri c suntem capa$ili s n%ele"em Scopul i motivele Creatorului cu intelectul nostru limitat& /unt de a"ord "% noi nu per"epem totul &n a"est moment. -ar "eea "e PFT6< per"epe ar putea $i e entual su$i"ient pentru a putea dez olta propria noastr% En#elegere a E!T96:FLF). !u trebuie s% #intim "%tre a"est lu"ru a em Liberul ,rbitru. 4ri"um, odat% "e ne0am propus s% &n#elegem, "reem #o$i(i!i a ea de a atinge &n#elegerea, pentru simplul $apt "% suntem inteligen#i *i intele"tul are minunata abilitate de a C96HT6 &n dire"#ia inten#iei. Cu alte "u inte, noi cree3 i $#ori3 #o$i(i!i a ea "n;e!e,erii &n totalitate prin noi &n*ine. /untem "apabili s% dez olt%m #ro#ria noa$ r0 &n#elegere. -e"i, da"% nu &n"er"a#i nu e#i a$la ni"iodat% "'t de mult pute#i &n#elege. Logi"a mea este s% N)!T6/C "%tre ma+imum de &n#elegere *i s% ,CN)4!6M &n "on$ormitate "u a"easta. ,"east% "arte este un rezumat al &n#elegerii mele. >oi a e#i ne oie s% % dez olta#i propria 7oa$ r0 &n#elegere. Pentru c nu este nimic ascuns care nu va fi revelat!!! Cine caut, va "si J2K.
Pagina .?
'u este oare corpul nostru fizic o limitare serioas& (xisten%a corpului fizic pune cumva su$ semnul ntre$rii anumite concluzii ale noastre& Enainte de toate, am aTuns la "on"luzia "% suntem )ntele"te )ndi iduale ,utonome *i !F doar "orpuri $izi"e. Corpurile $izi"e sunt unelte temporare pe "are le utiliz%m pentru a &n %#a "ine suntem. !u e+ist% limit%ri &n dez oltarea intele"tului nostru indi idual, &n ori"e "az ne putem impune noi &n*ine limit%ri temporare, pentru simplul $apt "% la un anumit stadiu al e olu#iei noastre poate p%rea pentru noi "a o idee bun%. -e e+emplu, $ie"are dintre noi poate de"ide &n mod "on*tient, "u aTutorul Liberului ,rbitru, s% tr%ias"% o ia#% &ntr0un "orp $izi". En %#'nd s% )ubim alte )ntele"te )ndi iduale, "are sunt &ntr0 un stadiu de dez oltare similar "u al nostru, este o Le"#ie a )ubirii $oarte bun% nu0i a*a? >ia#a &ntr0un "orp $izi" este deasemeni un T6/T al &n#elegerii noastre a /"opului e+isten#ei "on*tiente. 6ste un UtestR pe "are l0am proie"tat par#ial noi &n*ine pentru a U eri$i"aR "'t de mult &n#elegem E! 96,L)T,T6 despre Fni ers. )ntera"#iunea "u alte )ntele"te )ndi iduale &n "onte+tul realit%#ii materiale "reaz% "ondi#ii e+"elente pentru un asemenea test. Fna dintre primele noastre "on"luzii din a"east% "arte a $ost "% )ntele"tul trebuia s% e+iste &nainte "a "orpurile noastre $izi"e s% poat% tr%i. ,tun"i, &nainte "a d . s% % $i n%s"ut, a ea#i deTa "'te a apre"ieri "on*tiente ale UteorieiR re$eritoare la "um se tr%ie*te o ia#%.
Pagina .B
-e a"eea pute#i da r%spuns la ori"e &ntrebare din a"east% "arte. -eTa l0a#i Uauzit unde aR. ,tun"i, eu nu % pot spune nimi" "eea "e oi s% nu U*ti#iR deTa. Pot doar s% i le adu" &n aten#ia "on*tient%. Tr%ind &ntr0un "orp $izi" autonom, a e#i oportunitatea de a .e3on$ ra "% "n;e!e,e;i. -e e+emplu, da"% &n#elege#i su$i"ient de bine, pute#i re"onstrui /"opul e+isten#ei oastre &n Fni ers, "hiar da"% UmemoriaR este stears% "omplet la na*tere. -e $apt, unul dintre s"opurile prin"ipale ale ie#ii &ntr0un "orp $izi" este de a g%si /"opul odat% *i &n"% odat%, "hiar *i &n "ele mai nea*teptate *i pro o"atoare situa#ii. 6ste o "ale de a % do edi ou% &n*i % "% 7oi i;i c0 7oi i;i "ine sunte#i *i "e $a"e#i &n Fni ers. -easemeni, &n "orpul $izi" a e#i o oportunitate uni"% de a e+perimenta *i studia !atura, "are este pur *i simplu mani$estarea <arelui )ntele"t pentru ori"e obser ator inteligent. ,tun"i, tr%ind C ia#aD &n "orpul $izi" % "reaz% oportunitatea de a UaTunge s% "unoa*te#iR <arele )ntele"t prin intera"#iunea "u !atura *i prin studierea a"esteia. -esigur, pentru &n"eput, "el mai bine este s% &n"epem s% studiem propriul nostru "orp $izi". -a"% ignora#i *i distruge#i !atura *i nu pute#i re"unoa*te <agnitudinea <arelui )ntele"t "are a Proie"tat0o "um % a*tepta#i s%0i atrage#i /entimentele sale Enalte? /% presupunem "% d . proie"ta#i *i "onstrui#i o "as% magni$i"% *i o d%rui#i "opiilor d .
Pagina .8
Cum 0a#i $i3;i da"% ei abuzeaz% *i demoleaz% "asa? Le0a#i mai d%rui o alt% "as%? ,#i $i interesa#i s% $a"e#i "uno*tint% "u "ine a "are nu % poate apre"ia intele"tul *i generozitatea? <ia;a e$ e un e$ , in.i+eren c0 "n;e!e,e;i, $au c0 .oar 7i$a;i c0 "n;e!e,e;i. ,lte aspe"te ale e+isten#ei noastre $izi"e C*i ale ne"esita#ii a"esteiaD or $i dis"utate mai t'rziu &n a"east% "arte.
Pagina .9
<enera;ie i Tea30 >0ar pla"e "a co#iii .7. s% % enereze? J1BK. >0ar pla"e "a "opiii d . s% % enereze portretele, statuile, s% % "onstruias"% altare, &n lo" s% re"unoas"% "ine sunte#i &n realitate *i s% apre"ieze "eea "e $a"e#i? >0ar satis$a"e o asemenea enera#ie? -6 C6 !F? >% rog s% % g'ndi#i "u aten#ie -6 C6 asemenea a"ti it%#i par a $i un pur nonsens. En"er"a#i s% g%si#i un <4T)> logi" pentru "a a"estea s% apar% "a un nonsens. 6+amina#i0 % sentimentele. Cum 0a#i /)<N) da"% "opiii o*tri ar de"ide s% % enereze statuile *i s% se roage la portretele oastre? ,#i $i satis$%"u#i? -e "e nu? ,r $i satis$%"ute )ntele"tul *i )nteligen#% d .? !0a#i $i "um a pro$und dezam%gi#i da"% "opiii d . n0ar $i enit "u "e a mai inteligent? >enera#ia este &n mod "lar o dezam%gire, este nepl%"uta *i "hiar ener ant% pentru ori"e persoan% su$i"ient de inteligent% pentru a &n#elege toate sentimentele aso"iate. Hi asta in"lude desigur <arele )ntele"t. Trebuie s% "on"hidem "%( >enera#ia oricui *i a oric0rui lu"ru nu are ni"i un sens ori"um. >enera#ia de ori"e $el este do ada unei "omplete ignoran#e.
Pagina 37
-esigur, a#i *tiut0o de la bun &n"eput nu0i a*a? -in &nt'mplare, nu "um a a"easta este esen#a Primului *i "elui mai important UordinR3 din =iblie? J3K. >ede#i "'t de per ertit% a de enit ast%zi? >ede#i "um, negliTarea a"estui uni" s$at logi", "reeaz% "ondi#ii pentru apari#ia de "ulturi primiti e *i idolatrii peri"uloase? -e"i, -6 C6 at't de mul#i oameni de pe P%m'nt se angaTeaz% &n tot $elul de asemenea enera#ii? >enera#ia poate ap%rea numai "'nd $u#ri303 *i $a(o 03 ac i7 intele"tul indi idual. Fna dintre "ele mai e$i"iente "%i de a suprima *i a sabota intele"tul este indu"erea @9)C)). 4ri"ine, "are este &ntr0ade %r speriat, are mari di$i"ult%#i &n a g'ndi logi" nu0i a*a? !u este oare o "oin"iden#% "% oamenii angaTa#i &n enera#ie sunt deasemeni puterni" speria#i? !u este oare o "oin"iden#% "% promo area @9)C)) este o metod% "heie pentru a men#ine *i "ontrola o gloat% de adoratori? -ar @ri"a este un $en i3en con ien al )ntele"tului )ndi idual, "are este e+perimentat in.i7i.ua!. Putem e+perimenta teama &n mod "on*tient !F<,) da"% ne P69<)T6< nou% &n*ine.
-a"% "ine a &n"ear"% s% % sperie spun'nd "%( U-umnezeu % a pedepsi da"% nu $a"e#i aia *i ailalt%R % e#i sim#i
3
QC27(.D /% nu a e#i ni"i un alt zeu &naintea mea. /% nu reprezenta#i asemenea zei &n ni"i un $el de statui sau pi"turi ale ori"%rui lu"ru din "eruri, pe p%m'ntul de dedesupt, sau &n apa de sub p%m'nt. !u a &n"hina#i &n $a#a lor *i nu0i enera#i.R Hi apoi C27(27D Q!u $a"e#i ni"i o reprezentare a ni"i unui lu"ru "are este "u mine R J3K
Pagina 31
speriat? 4bser a#i "%, % e#i sim#i speria#i !F<,) da"% C96-6N) &n a"east% posibilitate >4) E!H)>I *i !F<,) da"% intele"tul a $ost in"apabil de a imagina alte posibilit%#i *i solu#ii. >0a#i sim#i speriat da"% a#i HT) "% persoana respe"ti % ori"um nu are ni"i "ea mai ag% idee despre "e orbe*te? 9ezum'nd, TEAMA con ien 0 e$ e re1u! a u! a!e,erii In e!ec u!ui In.i7i.ua! .e a SE au o!i3i a. 6+ist% C6>, &n "n re,u! Fni ersD de "are ar trebui s% ne temem? >% aminti#i /"opul? >% aminti#i C)!6 sunte#i *i C,96 este poten#ialul ostru? Ce "rede#i? Sin,ure!e !i3i e #e care !e #u e3 eA#eri3en a "n &ni7er$ C $un ace!ea #e care ni !e i3#une3 $in,uri.
=i ce .ac08
Pagina 32
-e"i, "e trebuie s% $a"em? Cum trebuie s% tr%im? !u % pot spune. -e $apt !)<6!) &n Fni ers nu poate. !i"i m%"ar <arele )ntele"t &nsu*i nu poate lua !)C) F! @6L de hot%r're &n lo"ul ostru... , lua hot%r'ri pentru ori"ine alt"ine a nu are ori"um !)C) F! sens... @ie"are )ntele"t )ndi idual in"lusi ->., a $ost /P6C),L P94)6CT,T pentru a a ea o "omplet% autonomie *i o Libertate de a ,lege Lipsit% de Constr'ngeri.
Deci, nu !0$a;i #e ni3eni $0 70 co3an.e 7ia;a...

,utonomia nelimitat% *i Liberul ,rbitru ne0au $ost date pentru un anumit <4T)>. >% aminti#i "are era? ,m %zut "lar "%( ?0r0 au ono3ia in e!ec e!or in.i7i.ua!e' i Li(eru! !or Ar(i ru C nu eAi$ 0 nici o #o$i(i!i a e #en ru a Iu(i. ,tun"i, autonomia intele"telor indi iduale nu trebuie "ompromis% &n ni"i un $el. En $un"#ie de "'t de mult sunte#i preo"upa#i, a trebui s% E!>IN,N) s% $a"e#i /)!:F9) alegerea &n ori"e situa#ie a"easta este "alea prin "are intele"tul d . indi idual se dez olt% el &nsu*i. -e"i, alegerea modului &n "are ,P,9N)!6 E!T90,-6>I9. % tr%i#i ia#a >I
-in a"est pun"t de edere este "lar "% a0i spune "ui a e+a"t "um s%0*i tr%ias"% ia#a este pur *i simplu imposibil. En ori"e "az, este mai &n#elept s% dez ol#i prin"ipii generale pe "are
Pagina 3.
oamenii s% le ia &n "onsidera#ie. 4 alt% "ale bun% este de a de eni un e+emplu iu pentru "eilal#i. /% &n"epem prin a de$ini a"#iunile "are, &n "on$ormitate "u /"opul Fni ersului, trebuie &n mod "lar e itate. -e e+emplu, da"% alege#i &n mod "on*tient s% tr%i#i &n armonie "u /"opul, n0ar trebui s% "ompromite#i Liberul ,rbitru al nim%nui &n !)C) F! $el. Putem rezuma a"estea &n urm%torul Us$atR pentru a $i luat &n "onsidera#ie de d .( EAerci En.uB70 #ro#riu! .7. Li(er Ar(i ru "n rBun 3o. care !i3i ea10 Li(eru! Ar(i ru a! oricui e$ e o cri30 .irec 0 "3#o ri7a Sco#u!ui &ni7er$u!ui M5N. -e "e? Pentru "% limitarea Liberului ,rbitru mutileaz% sau elimin% imediat /entimentele Enalte. -easemeni, aleg'nd &n mod "on*tient s% tr%i#i &n armonie "u /"opul, nu trebuie s% "ompromitem dez oltarea ni"i unui alt )ntele"t )ndi idual &n !)C) F! $el. Su#ri3En. De17o! area oric0rui In e!ec In.i7i.ua! "n orice +e! e$ e o 7io!are .irec 0 a Sco#u!ui &ni7er$u!ui. 6ste o problem% deosebit de serioas%, deoare"e saboteaz% dire"t /"opul...
<eri+icarea Rea!i 0;ii
Pagina 33
To"mai am $ost de a"ord "%, ori"e a"ti itate "are "ompromite *i1sau suprim% dez oltarea unui intele"t indi idual &n ori"e $el este un a"t "are ioleaz% *i saboteaz% /"opul Fni ersului. 6+emple de asemenea a"ti it%#i in"lud( Promo area "redin#elor *i a sistemelor de "redin#e, a 'nd &n edere interesele lor personaleW 0 Ftilizarea hipnozei, at't indi iduale "'t *i "ole"ti e pentru a ino"ula "redin#e *i sisteme de "redin#e Cdeprogram'nd sau program'nd gre*it intele"tulDW 0 Promo area *i sus#inerea $ri"ii de ori"e $el. 6+emplele in"lud ori"e $el de Upropagand% a $ri"iiR "um ar $i promo area @ri"ii de -umnezeu, @ri"a de boal%, $ri"a de moarte, $ri"a de )ad, $ri"a de r%s%rit sau $ri"a de ori"e alt"e aW 0 )mpunerea do"trinelor *i a autorit%#ii de ori"e $elW 0 /uprimarea *i ridi"ulizarea pun"telor de edere alternati eW 0 )nter$erarea "u L)=69T,T6, de a ,L6:6 indi idual &n ori"e $el C"um ar $i $or#area poporului s% urmeze ordine sau s% de in% "a alt"ine a, de e+empluDW 0 !erespe"tarea indi idualit%#ii urm%rind mai "ur'nd statisti"i de"'t intele"tW 0 9estri"#ionarea libert%#ii g'ndirii &n ori"e $elW 0 )n"e#o*area "on*tiin#ei Cst%rii de "on*tien#%D "u droguri, substan#e *i a"ti it%#i "are altereaz% per"ep#iileW 0 Ent%rirea, promo area *i glori$i"area instin"telor primiti eW 0 Promo area *i glori$i"area iolen#ei.
0
-intre "ele prezentate mai sus "are sunt a"ti it%#ile "ele mai peri"uloase pentru )ntele"tul )ndi idual? Programarea de$e"tuoas% a "on*tientului nu este &n general un lu"ru u*or de reparat. -e e+emplu, % da#i seama "'t de mare trebuie s% $ie e$ortul "on*tient *i autodis"iplina pentru
Pagina 35
a "ore"ta un obi"ei pe "are nu0l mai agreem? >% da#i seama "% dez oltarea este &n mod $re" ent mult mai di$i"il% de"'t &n %#area unui lu"ru de la &n"eput? &nii oa3eni #ar a E .e "n;e#eni;i' "ncE ei nu $e 7or $chi3(a .ecE .ac0 $e 7or na e .in nou... Pentru a "ompara "onse"in#ele di erselor abuzuri asupra /"opului, s% presupunem "% o persoan%, "are a $ost supus% la toate abuzurile e+puse anterior, des"oper% &ntr0o zi /"opul Fni ersului *i $aptul "% el1ea a $ost &n*elat un timp &ndelungat. C'nd des"operi#i "% a#i $ost &n*ela#i de mult% reme *i a e#i do ada a"estui $apt e#i alege s% a e#i "ncre.ere *i s%0i urma#i pe "ei "are 0au &n*elat *i &n zilele "are urmeaz%? Trezirea )ntele"tului )ndi idual poate a ea "a rezultat o spe"ta"uloas% in ersare a pro"esului de programare gre*it%. !oi &n %#%turi pot ap%rea destul de rapid, odat% "e o persoan% des"oper% "um s% $oloseas"% )nteligen#a *i Libertatea de a ,lege pentru a0*i redob'ndi autonomia. /e pare "% e+ist% doar o singur% e+"ep#ie( atun"i "'nd o persoan% "onsum% droguri. Fn prieten de0al meu mi0a po estit despre un "uplu de prieteni ai s%i, "are au e+perimentat "onsumul de "iuper"i halu"inogene timp de dou% luni. !umai dou% luni. <ult% reme dup% "e au &n"etat au r%mas "u "on ingerea "% sunt Udel$iniR. !i"i o "on ersa#ie inteligent% nu a $ost posibil%. 6i erau Udel$iniR... !u este nimi" &n neregul% "u "orpurile lor $izi"e, dar distrugerea )ntele"tului lor pare permanent%. 6i singuri s0au programat gre*it prin $alsi$i"area propriilor lor senza#ii... Hi0au e+er"itat propriul Liber ,rbitru...
Pagina 3?
4ri"e alt% a"#iune &mpotri a )ntele"tului )ndi idual pare a $i o poten#ial% le"#ie "are "ondu"e e entual la progresul "on*tiin#ei &n a"tuala ia#% "u e+"ep#ia utiliz%rii drogurilor. -rogurile, nu numai "% produ" de"linul imediat *i dramati" al intele"tului, dar ele deasemeni redu" &n mod se er abilitatea )ntele"tului de a se auto0repara. Cum po#i UtreziR un )ntele"t "are nu $un"#ioneaz%? C'te ie#i "u un intele"t mutilat ar trebui par"urse pentru a restaura inteligen#a? , e#i dorin#a de a a$la?
&ni7er$u! 6ste absolut $as"inant s% obser i "%, nu este !)<)C <,T69),L ni"%ieri &n /"opul Fni ersului.
Pagina 3B
<arele )ntele"t *i )nteligen#a /a au $ost ini#ial ambele imateriale. Prin imaterial reau s% spun ai"i Uneal"%tuit din atomiR J1K. <arele )ntele"t, pur *i simplu, nu putea a ea ni"i un $el de ne oi materiale. /ingurul /"op este dez oltarea )ntele"telor )ndi iduale. <arele )ntele"t *i ale noa$ re. 6ste &n mod "lar o "hestiune de <)!T6 177X. ,tun"i, "on"entr'ndu0 % ia#a e+"lusi pe e+isten#a material%, "um ar $i Uaparen#eleR "orpului d . $izi" de e+emplu, *i negliT'nd dez oltarea intele"tului d . ar putea $i "ea mai serioas% gre*eal% pe "are a#i putea0o $a"e reodat%. Cum r%m'ne "u Fni ersul? >% aminti#i pentru "e a $ost proie"tat Fni ersul <aterial? , $ost proie"tat pentru "a noi s%0l o($er703, s%0l eA#!or03 *i s%0i a.3ir03 -esign0ul )nteligent. , $ost proie"tat pentru a ne $ i3u!a curio1i a ea i in e!i,en;a. , $ost proie"tat pentru "a noi s%0i des"operim *i $0Bi "n;e!e,e3 #rinci#ii!e .e #roiec are.
, $ost proie"tat pentru a ne aTuta s% ne dez olt%m propriul intele"t *i abilit%#i pentru /entimente Enalte. , $ost proie"tat pentru "a noi s% putem &n %#a s% )ubim &n"ep'nd prin a ne iubi unii pe "eilal#i...
Pagina 38
,tun"i, &ntregul Fni ers <aterial este doar un Uteren de Toa"%R temporar pe "are, &ntr0o zi, &n 57 de milioane de ani sau mai mult J1K, putem "re*te, asemeni "opiilor "are absol % gr%dini#a Cpentru a merge la *"oal%D. 4ri"um, pute#i a!e,e s% nu "re*te#i ni"iodat%... Pute#i a!e,e s% sta#i *i s% % Tu"a#i la gr%dini#% pentru "'t de mult timp dori#i. , e#i Libertatea de a ,lege... -up% propriul meu pun"t de edere, a #inti "%tre progres reprezint% "ea mai logi"% alegere. , e#i Libertatea de a ,lege s% dez olta#i o alt% opinie. ,tun"i "'nd &n#elegem moti ele <arelui )ntele"t, de ine e ident "%, pentru noi, "ea mai rapid% "ale de a &n %#a este a"eea de a studia *i de a &n#elege prin"ipiile proie"t%rii Fni ersului, un set de prin"ipii pe "are l0am putea numi Legea !aturii sau Legea Fni ersal% J1K. 6ste important de obser at "% Legea Fni ersal% e+ist% *i se apli"%, nu numai realit%#ii materiale CLegile @izi"iiD, "i *i &n domeniul Con*tiin#ei *i )ntele"tului. ,"umularea de bunuri materiale nu "ondu"e "%tre ni"i un progres &n ni"i o dire"#ie. /unt &n mod "lar se"undare. Con$ortul material este important numai da"% &l $olosim pentru a a""elera dez oltarea )ntele"tului )ndi idual. <aToritatea oamenilor Cin"lusi euD &n a#% 3u! mai mult atun"i "'nd su$er% J12K. En pro"esul "re*terii "apa"it%#ii de &n#elegere a Legii Fni ersale, &n"er"'nd di erse lu"ruri, $%"'nd di$erite gre*eli &n $ie"are zi *i &n %#'nd din ele, trebuie s% &n"er"%m s% ne dez olt%m inteligen#a *i intele"tul.
Pagina 39
Hi peste toate a"estea, prin &n"er"%ri *i gre*eli, trebuie s% &n"er"%m s% dez olt%m *i s% e+periment%m "ele mai &nalte sentimente pe "are ni le putem &n"hipui. :radat, trebuie s% &n %#am s% re"unoa*tem *i s% respe"t%m $ie"are $iin#% uman% din Turul nostru "a $iind un )ntele"t )ndi idual, "u Poten#ial !elimitat... Ent'mpl%tor, nu este a"esta modul &n "are ne trat%m proprii "opii? 6ste o "oin"iden#%?
Proiec area au ocorec;iei Care sunt "onse"in#ele ac;iunii Ka +aceL &n opozi#ie "u a ,En.i?
Pagina 57
C'nd ne ,En.i3 rezultatele g'ndirii r%m'n pur *i simplu &n imagina#ia noastr%. !u este ne oie de intera"#iunea "u alte )ntele"te )ndi iduale pentru a g'ndi. ,tun"i "'nd +ace3 anumite lu"ruri a em oportunitatea de a eA#eri3en a con$ecin;e!e a"#iunilor noastre. -easemeni, e+ist% *i un s"himb de in$orma#ii &ntre noi *i alte )ntele"te )ndi iduale. ,tun"i, de reme "e suntem inteligen#i oportunitatea de a +ace anumite lu"ruri "reeaz% un me"anism pentru a "n70;a din propriile noastre a"#iuni. ,naliz'nd "onse"in#ele a"#iunilor noastre putem &n %#a rela#iile dintre a"#iunile noastre C"auzaD *i "onse"in#ele a"estora Ce$e"tulD, nu numai &n "eea "e ne pri e*te pe noi, "i *i pentru alte )ntele"te )ndi iduale. Care sunt "onse"in#ele ac;iuni!or Ca $a"e anumite lu"ruriD +0r0 $0 a7e3 "n 7e.ere /"opul Fni ersului? Fimitor, ori"e a"#iune "ontrar% /"opului are "a rezultat su$erin#a *i mizeria, e+perimentat% de )ntele"tul )ndi idual. Poate $i su$erin#a noastr% proprie sau su$erin#a altora. Cu "'t este mai gra % abaterea de la /"op "u at't mai mare este su$erin#a *i mizeria "are rezult%. -e reme "e suntem inteligen#i *i nu ne pla"e Usu$erin#a *i mizeriaR a em oportunitatea s% E!>IN,< "um s% le e it%m. Care este le"#ia $undamental%? , &n %#a s% tr%ie*ti *i s% a"#ionezi &n "on"ordan#% "u /"opul &ntregului Fni ers. Hi da"% re$uz%m s% &n %#am? /u$erim. Su+eri3 #En0 cEn. "n;e!e,e3 .e ce. /u$erim p'n% "'nd dez olt%m "'te a idei prin "are s% e it%m su$erin#a. /u$erim p'n% "'nd "n;e!e,e3 su$i"ient. /u$erim p'n% "'nd &n#elegem /"opul *i &l adopt%m "a $iind o "ale de e+isten#% prin propria noastr% >oin#% Liber%.
Pagina 51
,"easta este o baz% a magni$i"ului me"anism de ,uto0 Core"#ie din Fni ers. 4ri"e )ntele"t )ndi idual trebuie s% e+perimenteze toate "onse"in#ele propriului s%u Liber ,rbitru pentru a "n70;a. !u e+ist% ni"i o "ale de a s"%pa de "onse"in#e pentru simplul $apt "% intele"tele noastre "ontinu% s% e+iste la in$init *i nu #o eAi$ a ni"i un $el de limite % aminti#i? !u pute#i s"%pa de >4) E!H)>I. Liberul nostru ,rbitru nu este "ompromis &n ni"i un $el dar a em *i r%spunsul atun"i "'nd $a"em gre*eli. !u0i a*a "% este inteligent? En rezumat, este important s% realiz%m *i s% #inem minte "%(Y
1D /u$erin#a, mizeria *i ne$eri"irea eAi$ 0W 2D 6+ist% un <4T)> pentru "a a"estea s% e+iste
-es"onsiderarea /"opului Fni ersuluiW .D /u$erin#a, mizeria *i ne$eri"irea #o $i eliminateW 3D 6+ist% CI) pentru a elimina su$erin#a, mizeria *i ne$eri"irea &n %t'nd s% re"unoa*tem *i s% respe"t%m /"opului Entregului Fni ers &n tot "eea "e +ace3. Ent'mpl%tor, a"este Upatru ade %ruri nobileR sunt e+a"t "on"luziile unuia dintre "ele mai mari )ntele"te )ndi iduale din istoria "unos"ut% a planetei noastre J.K. !u "um a ele au un rost per$e"t? Prin "%utarea permanent% a "%ilor de a elimina su$erin#a, mizeria *i ne$eri"irea &n %#%m treptat s% apre"iem *i s% &n#elegem prin"ipiile Proie"tului *i ale /"opului Entregului Fni ers.
Pagina 52
4bser a#i "ompleta absen#% a ori"%ror dogme sau do"trine &n "ele de mai sus C"ele 3 ade %ruri nobileD. /ingura re$erin#% de "are este ne oie pentru a le $ormula este 9ealitatea pe "are o obser %m &n $ie"are zi.
E7i area ,ree!i!or Putem e ita "omiterea gre*elilor? Permite#i0mi s% % r%spund "u o &ntrebare(
Pagina 5.
Poa e un co#i! $0 "n7e;e $0 3ear,0 +0r0 $0 ca.08 Comiterea de gre*eli este e$en;ia!0 &n pro"esul de &n %#are. !u putem e ita gre*elile &n totalitate pentru "% $a"'nd a"est lu"ru am elimina &nsu*i me"anismul &n %#%rii. En ori"e "az, re#e area gre*elilor identi$i"ate poate *i trebuie e itat%. -easemeni, putem s% ne $olosim inteligen#a pentru a o($er7a *i a &n %#a din gre*elile a! ora. Cum putem i "e "onstituie o gre*eal%? En esen#%, ori"e a"#iune "are nu #ine "ont de /"opul Fni ersului este o gre*eal%. En pra"ti"%, e+periment'nd su$erin#a *i mizeria, $ie a /inelui sau a altora ar trebui s% ne alerteze pentru a analiza C,96 este e+a"t gre*eala !4,/T9I. 6ste $oarte important s% re"unoa*tem U"auza *i e$e"tulR rela#iilor dintre a"#iunile noastre *i "onse"in#ele lor. <ai e+ist% *i posibilitatea "a a"#iunile noastre s% determine ,LN) oameni s% "omit% P94P9))L6 L49 gre*eli. /% "onsider%m urm%torul e+emplu. <ul#i oameni din zonele noastre "ulti % a*a0numita Umentalitate de i"tim%R ei blameaz% pe al#ii pentru P94P9))L6 L49 sentimente nepl%"ute *i limit%ri.
/% presupunem "% spune#i unei asemenea persoane "% Uori"ine &n Fni ers are un poten#ial nelimitatR, "el mai probabil, persoana se a sim#i "hiar *i mai mizer% *i inade" at% *i ->. e#i $i blamat pentru a $i "auzat un asemenea sentiment. Fnde este gre*eala?
Pagina 53
:re*eala d . a $ost "% a#i &n"er"at s% e+pli"a#i prea mult prea repede. Cu3 70 #u e;i a e# a ca un co#i! $0 +ie "n $ are $0 a!er,e "nain e .e a #u ea $ a "n #icioare8 ,#i e*uat &n a re"unoa*te *i a identi$i"a limit%rile "eleilalte persoane, &n "eea "e pri e*te "apa"itatea sa de &n#elegere. Ca rezultat n0 a#i a ut ni"i un #!an &n "eea "e pri e*te modul de a "omuni"a ideea d . ast$el &n"'t ea s% $ie &n#eleas% "orespunz%tor. 9ezultatul $inal a $ost "% "ealalt% persoan% 0 a &n#eles "omplet gre*it. Pentru a e+pli"a "u su""es ori"e a e#i ne oie de un UplanR sau de o Umetod%R pentru a nego"ia "u persoane "are "ulti % Umentalitatea de i"tim%R sau "are au alte di$i"ult%#i de a &n#elege. Fn e+emplu e+"elent de metod% pra"ti"% de su""es, pe &n#eles pentru a ghida oamenii ast$el &n"'t s%0*i eradi"heze prin ei "nii Umentalitatea de i"tim%R la $el de bine "a *i multe alte limit%ri, sunt des"rise de Colin Tipping J?K. -easemeni pute#i dori s% e+plora#i metoda pe "are am $olosit0o &n a"east% "arte. !u este nou% J1K. , a ea un UplanR inteligent sau o Umetod%R este "ea mai important% parte a ori"%rei a"ti it%#i "on*tiente. Lua#i e+emplu de la <arele )ntele"t. Proie"ta#i0 % a"#iunile oastre. , e#i )ntele"t *i Liber ,rbitru. ?o!o$i;iB!e. %n re(0ri +rec7en e Ce se nt#mpl dac cineva, pur i simplu, nu n%ele"e i nici mcar nu vede necesitatea de a n%ele"e&
Pagina 55
Pu e;i con.a3na un co#i! c0 nu a "n70;a 3ear,08
"nc0 $0
Cel mai important prin"ipiu este a"ela de a respe"ta Liberul ,rbitru al "elorlalte )ntele"te )ndi iduale. L%s'ndu0i s% $a"% propriile lor gre*eli este /)!:F9, "ale pentru "a ei s% &n e#e "e a. L%s'ndu0i singuri, ast$el &n"'t s% e+perimenteze "onse"in#ele propriei lor atitudini. Dar dac oamenii r#d de voi, ridiculizeaz atitudinea voastr i continu s v a$uzeze ver$al& Dac0 un cEine ar !0 ra !a .7. C !0 ra;i i .7. !a e!8 >% aminti#i C)!6 sunte#i? /unte#i un )ntele"t )ndi idual "u Poten#ial !elimitat. !imeni nu % poate r%ni )ntele"tul )ndi idual % pute#i r%ni doar singuri. /entimentele d . sunt responsabilitatea ->. !i"i m%"ar s% nu &n"er"a#i s%0i &n inui#i pe "eilal#i pentru P94P9))L6 ->. sentimente. 4amenii "are &i ridi"ulizeaz% pe "eilal#i au $oarte mult de &n %#at. , e#i ne oie s% &n %#%#i s% respe"ta#i a"est lu"ru. Cum po#i &n inui un "opil "% n0a &n %#at &n"% s% mearg%? ,m g%sit "% o $oarte bun% solu#ie este a"eea de a dez olta o Umetod%R inteligent% de a nego"ia "u asemenea oameni. @a"e#i din a"east% nego"iere "u ast$el de oameni o pro o"are pentru intele"tul d . Pute#i re"unoa*te elemente ale unei asemenea pro o"%ri &n a"east% "arte? Ce se nt#mpl dac cineva ncearc s ne rneasc fizic& Corpul d . $izi" este ori"um temporar. 6ste doar un instrument &n pro"esul de &n %#are. C'nd sunte#i ata"a#i a e#i
Pagina 5?
ne oie s% % aminti#i Cine /unte#i *i "are este /"opul e+isten#ei oastre. , e#i Libertatea de a ,lege &n a de"ide da"% % ap%ra#i sau nu. ,legerea d . a depinde e+"lusi de abilitatea d . de a &n#elege "onse"in#ele alegerii d . Putem tinde spre a atinge #eluri pe termen s"urt Csupra ie#uirea "orpului d . $izi"D sau #eluri pe termen lung dez oltarea )ntele"tului *i a abilit%#ilor de a atinge "ele mai &nalte sentimente "are se pot imagina, &n "ele mai e+treme "ir"umstan#e. Fneori pute#i alege "ompromisul. , e#i libertatea de a alege, "are este limitat% doar de propriul d . )ntele"t. -a#i0mi oie s% % reamintes" "% nimeni nu % poate e+tinde "on*tiin#a *i intele"tul, ni"i m%"ar printr0o e+plozie atomi"%. >% pute#i doar autodistruge prin programarea gre*it% *i poluarea "on*tiin#ei *i a intele"tului. Cum se $a"e "% *tiu despre e+plozia atomi"%? 6i bine <arele )ntele"t n0a $ost a$e"tat &n mod e ident &n "azul =ig =ang0ului C"ea mai mare e+plozie atomi"% din Fni ersD. )ntele"tele noastre indi iduale, dealt$el nu prea e oluate, e+ist% &ntr0un UdomeniuR similar independent de 9ealitatea material% "ompus% din atomi J27K. Entr0o zi a#i putea &n#elege pe deplin &n#elep"iunea str% e"hiului s$at U9ezist% tenta#iei de a $a"e r%uR J5K,JBK, J8K &n "el mai larg "onte+t posibil /"opul &ntregului Fni ers *i propriul ostru rol &n el.
Cum rm#ne cu sinuciderea& Prin "omiterea sui"idului oamenii dau do ada "lar% "% nu au ni"i "ea mai ag% idee despre /"opul Fni ersului *i &n
Pagina 5B
parti"ular, ei nu &n#eleg ne"esitatea *i oportunitatea de a tr%i &ntr0un "orp $izi". >% mai aminti#i di$eren#a dintre Ua $a"eR *i Ua g'ndiR? 6i Ue*ueazaR la UtestulR >ie#ii. ,u e*uat la testul de Ua $a"eR. <ai mult "a sigur, "onse"in#a a $i "% ei or a ea ne oie s% repete un asemenea test de mai multe ori p'n% "'nd or &n#elege. <ia;a e$ e un e$ , in.i+eren c0 "n;e!e,e3, $au c0 .oar 7i$03 c0 "n;e!e,e3.
&ne! e .e (a10 Perce#;ia
Pagina 58
Cum o($er703, eA#!or03 *i a.3ir03 $rumuse#ea !aturii "are ne &n"onToar%? )nstrumentul $undamental al )ntele"tului este Perce#;ia. @%r% me"anismul per"ep#iei, intele"tul nostru n0ar $i "apabil s% primeas"% ni"i un $el de in$orma#ii. Pentru a"est moti , &n#elegerea prin"ipiilor $undamentale *i a limit%rilor per"ep#iilor noastre este e+trem de important%. 6+ist% o Lege a per"ep#iilor "are poate $i numit% Fni ersal%, pentru "% se apli"% 49)CI96) situa#ii. 6ste Legea Contrastelor. Per"ep#ia se bazeaz% pe CO:TRAST. Pute#i "iti a"est te+t nu3ai pentru "% e+ist% un "ontrast su$i"ient &ntre litere *i $ond. !oi per"epem lu"rurile nu3ai "'nd ele sunt puse su$i"ient &n "ontrast. -e e+emplu, s%n%tatea este apre"iat% numai atun"i "'nd este pierdut%. <izeria *i su$erin#a trebuie s% $ie e+perimentate, pentru "% ast$el s% putem de$ini *i apre"ia o e+isten#% $eri"it%. 4amenii trebuie s% e+perimenteze "onse"in#ele luptei *i ale "ompeti#iei pentru a des"operi "% )ubirea *i "ooperarea "onstituie o alegere mai &n#eleapt%. Prin"ipiul "ontrastelor se apli"% peste tot &n !atur%, in"lusi &n ori"e aspe"t al per"ep#iilor noastre asupra 9ealit%#ii. ,tun"i, este o parte a Legii Fni ersale un set de prin"ipii "are se apli"a &n &ntreg Fni ersul J1K. Cunos"'nd a"est prin"ipiu de baz% al per"ep#iei putem e+amina alegerile noastre *i s% tindem &n a "'*tiga a antaTul ma+im posibil al "apabilit%#ilor noastre. -e e+emplu da"% rem &ntr0ade %r s% &n#elegem importan#a )ubirii trebuie s% ne imagin%m, s% obser %m, s%
Pagina 59
analiz%m *i "hiar s% e+periment%m !i#$a ei. Pun'nd lu"rurile &n "ontrastul potri it, abilitatea noastr% de a &n#elege "re*te dramati". C'nd e#i re"iti a"east% "arte &n"er"a#i s% a"orda#i aten#ie modului &n "are utilizarea deliberat% a "ontrastelor % stimuleaz% abilitatea de a &n#elege *i de "e. ,numite "ompozi#ii de "ontrast ne pro oa"%, &n timp "e altele sunt de0a dreptul ener ante. -easemeni, e+ist% anumite "ompozi#ii Cparti"ulareD de U"ontrasteR "are sunt $oarte pl%"ute *i stimulante pentru intele"tul nostru. /% lu%m &n "onsidera#ie de e+emplu muzi"a. !otele CtonurileD trebuie s% $ie &n "ontrast unele "u altele, &n "on"ordan#% "u o Us"ar%R. C'nd aranT%m a"este "ontraste CtonuriD &ntr0un mod spe"i$i" ob#inem un e$e"t pe "are &l per"epem "a UarmonieR. Compozi#iile armoni"e ale "ontrastelor sunt $oarte pl%"ute *i distra"ti e. Pentru a ob#ine o UarmonieR nu putem doar s% $olosim sunete la &nt'mplare "hiar *i pe un pian $oarte bine a"ordat. A3(e!e, a E co3#unerea cE i #erce#erea ar3oniei $un +unc;ii a!e in e!ec u!ui. >% aminti#i "um % sim#i#i "'nd as"ulta#i muzi"a d . pre$erat%? ,numite UarmoniiR parti"ulare pe "are le alegem *i le re"unoa*tem "a $iind Upl%"uteR indu" s"himb%ri pro$unde &n starea min#ii noastre *i de bun%stare. !atura, &n totalitatea ei, este un <,96 e+emplu *i o le"#ie a atingerii ,rmoniei. , $ost proie"tat% de "%tre <arele )ntele"t &ntr0ade %r nu0i a*a? ,rmonia este peste tot $ie "% suntem "on*tien#i, $ie "% nu &n"%. ,"east% armonie pe "are &n %#%m gradat s0o re"unoa*tem &n !atur% este o alt% do ad% e ident% a <agnitudinii )ntele"tului "are a imaginat Proie"tul.
Pagina ?7
Ftilizarea cu!ori!or &n !atur% "onstituie un alt e+emplu al modului &n "are trebuie utilizate U"ontrasteleR pentru a ne stimula per"ep#iile. En mod asem%n%tor "u muzi"a, printre toate "ulorile Clungimi de und% ale LuminiiD, e+ist% anumite "ombina#ii "are asigur% un U"ontrastR mai bun de"'t altele pentru per"ep#iile noa$ re. ,numite "ombina#ii de "ulori se &n"hid pentru a $i 3ai (ine per"epute pentru "% ele produ" "ontrastul ma+im posibil pentru sim#urile noastre. 6ste absolut $as"inant s% des"operi "% a"este pere"hi de "ulori UoptimeR se &n"hid pentru a "uprinde principiul c)eie al de"or%rii &n "ulori ii a organismelor din !atur%. -e e+emplu, *tia#i "% Uroz0purpuriuR este "ea mai $re" ent% U"uloareR &nt'lnit% la $lori pe P%m'nt? Hti#i de "e? Pentru simplul $apt "% Uroz0purpuriuR $ormeaz% "el mai bun U"ontrastR posibil "u U erdeleR, "are &nt'mpl%tor este "uloarea predominant% a $runzelor plantelor "are dez olt% a"este $lori. -ou% Uurm%toare "ele mai bune "uloriR "ontrastante pentru U erdeR sunt Uro*uR *i U ioletR. @lorile "are sunt roz, purpurii, ro*ii *i iolet "uprind aproape 97X din toate spe"iile de $lori de pe P%m'nt. Crede#i "% a"easta este o "oin"iden#%? @lorile "are sunt de alte "ulori atrag aten#ia "reaturilor ii prin alte "ontraste, "um ar $i mirosul. La $el "a *i &n "azul muzi"ii, putem a"orda un set de "ulori Clungimi de und% ale "ulorilorD *i s% U"ompunemR noi &n*ine "ompozi#ii armonioase de "ulori "ontrastante.
Pagina ?1
,"este U"ompozi#ii armonioase de lungimi de und% "ontrastante ale luminiiR au $ost denumite U<odele =iorezonanteR J13K, deoare"e a"estea par a UrezonaR "u emisiile ele"tro0$otoni"e ale "orpului uman C,uraD *i par a indu"e s"himb%ri sistemati"e poziti e &n psihi"ul uman *i &n starea bun% a a"estuia. Ent'lnind armonia "ontrastelor, per"ep#iile noastre sunt stimulate "ontinuu. -e enim mai senziti i. /porind aten#ia *i a"ti it%#ile aso"iate ale intele"tului nostru, mai de reme sau mai t'rziu, in$luen#eaz% psihi"ul nostru, $iziologia *i bun%starea noastr% Cpentru mai multe detalii "onsulta#i bibliogra$ia J13KD. Ce se &nt'mpl% atun"i "'nd tindem "%tre stimularea ma+im% a per"ep#iilor noastre? @ie"are ,LTI $un"#iune a )ntele"tului nostru este pro o"at% la a"#iuneO -e"i, de "e nu &n"er"a#i s% a"orda#i mai mult% aten#ie per"ep#iilor oastre? Cu "'t o e#i $a"e mai mult, "u at't mai mult e#i edea *i e#i &n#elege.
?i! rarea in+or3a;ii!or )ntele"tul nostru este bombardat "ontinuu "u o "antitate de in$orma#ii $enomenal%. Toata lumea &n"ear"% s% ne atrag% aten#ia *i moti ele lor nu sunt &ntotdeauna "lare.
Pagina ?2
Pentru "ei mai mul#i dintre noi olumul de in$orma#ii este pur *i simplu insuportabil. 4amenii doar ignor% "ea mai mare parte a lor sau aleg s% U"read%R pe "ine a "are $iltreaz% a"este in$orma#ii *i le prezint% un UrezumatR de 5 minute. 6+ist% o "ale mai bun%? !e putem dez olta P94P9)FL !4/T9F $iltru, ast$el &n"'t s% putem distinge &ntotdeauna un UdiamantR, "hiar &ntr0o mare gramad% de gunoi? Cum putem a$la "e este ade arat *i "e este important? Htiind *i &n#eleg'nd /"opul Fni ersului "hiar da"% ini#ial este limitat ne d% posibilitatea s% proie"tam un U$iltruR $oarte puterni" pentru in$orma#iile UprimiteR. Tot "eea "e a e#i ne oie este s% &ntrebare( Con ra7ine Sco#u!ui8' s% U$iltr%mR in$orma#iile gre*ite, min"iunile, propaganda, demagogia, et". instantaneu. -a"% a e#i "lar &n minte /"opul, pute#i e+tinde testul d . &n dou% &ntreb%ri e"hi alente( Su#ri30 .e17o! area In e!ec u!ui In.i7i.ua!8 Co3#ro3i e Li(eru! Ar(i ru a! cui7a8 Cu o pre"izie *i o regularitate uimitoare, e#i $i "apabili s% distinge#i instantaneu do"trine peri"uloase de teorii *tiin#i$i"e interesante. En"er"a#i. >e#i $i uimi#i "'t de simplu *i e$i"ient este un asemenea U$iltruR. -e $ie"are dat%. Me.i a;ia i concen rarea % pune#i 4 singur%
Pagina ?.
<edita#ia este un e+er"i#iu, tinz'nd "%tre atingerea *i men#inerea unei Ulini*ti "omplete a min#ii, lipsit% de ori"e g'nd. Cu alte "u inte, &n medita#ie tindem s% ne p%str%m mintea Ualb%R *i s% ne "on"entram aten#ia la a nu g'ndi. /tarea de Ulini*te a min#iiR poate $i men#inut% de la "'te a se"unde la "'te a ore, depinz'nd de antrenamentul *i de inten#ia d . Con"entrarea este e+a"t opusul ne "on"entr%m aten#ia pe +o!o$irea $un"#iunilor spe"i$i"e ale )ntele"tului nostru )ndi idual "um ar $i imagina#ia, izualizarea, "reati itatea, g'ndirea logi"%, rezol area problemelor sau e+perimentarea sentimentelor *i emo#iilor. -in nou, or $i anumite limite &n "eea "e pri e*te durata "on"entr%rii, &nainte de a trebui s% lu%m o pauz%. 6ste $oarte important s% $a"e#i .i$ inc;ie &ntre medita#ie *i "on"entrare, pentru simplul $apt "% a"estea au s"opuri "omplet di$erite. !i"i medita#ia, ni"i "on"entrarea nu pot "ontinua la in$init.
>0a#i &ntrebat reodat% -6 C6 nu pute#i lu"ra la nes$'r*it $%r% odihn%? -e "e nu % pute#i "on"entra pentru un timp &ndelungat $%r% s% $a"e#i o pauz%? -e "e nu pute#i dormi la nes$'r*it? >% mai aminti#i Legea Fni ersal% a Per"ep#iei? , em ne oie s% &nt'lnim con ra$ e pentru a per"epe lu"rurile la &n"eput. ,poi a em ne oie s% aranT%m asemenea "ontraste &ntr0un
Pagina ?3
mod spe"i$i" pentru a e+perimenta un sim# al e"hilibrului *i al armoniei. !ou% doar ne pla"e mun"a, dup% o odihn% bun%. !oi ne bu"ur%m &ntr0ade %r de odihn% dup% "e am mun"it din greu. U<odi$i"%rile "i"li"eR sunt peste tot &n ie#ile noastre *i sunt esen#a Fni ersului Proie"tat Con*tient, de la ni elul subatomi" p'n% la /isteme *i :ala+ii. Ce are a $a"e Legea Contrastelor "u medita#ia *i "on"entrarea? <edita#ia *i "on"entrarea sunt dou% moduri de operare e+treme ale )ntele"tului nostru. Con"entrarea intensi % utilizeaz% $un"#iunile )ntele"tului nostru, &n timp "e medita#ia tinde "%tre o odihn% total%, &ntrerup'nd ori"e a"ti itate intele"tual%. Pra"ti"'ndu0le &n cic!uri a! erna i7e este la $el de esen#ial "a *i alternarea perioadelor de mun"% "u perioade de odihn%. ,"easta &nseamn% "% nu trebuie doar s% Umedit%mR sau doar s% ne U"on"entr%mR. Cel mai bun e+er"i#iu pentru intele"tul nostru este s% altern%m &n mod "on*tient perioadele de "on"entrare "u perioadele de medita#ie. ,tun"i "'nd )ntele"tul nostru e+perimenteaz% ambele e+treme $un"#ioneaz% la parametri ma+imi. De ce a7e3 ne7oie $0 3e.i 038 O.ihna $au $o3nu! nu $un $u+icien e8 C'nd % Uodihni#iR de $apt mintea oastr% nu se odihne*te delo". , e#i g'nduri *i1sau sentimente tot timpul. >eri$i"a#i. La $el se &nt'mpl% *i "'nd dormi#i a e#i ise, sentimente *i alte senza#ii, "hiar da"% nu i le aminti#i.
Pagina ?5
<edita#ia % permite s% &n %#%#i relaxarea "omplet% *i "on*tient% a )ntele"tului d . C'nd )ntele"tul este rela+at se bu"ur% de ni eluri mult mai &nalte de a"ti itate *i de ine &n mod semni$i"ati mult mai e$i"ient. ,tun"i "'nd mintea noastr% este aglomerat% de g'nduri *i amintiri este $oarte di$i"il s% ii "u idei proaspete. Ceea "e U"redemR "% *tim &n prezent impiedi"% &n#elegerea ori"%rui lu"ru nou. /untem Ublo"a#iR "u g'nduri e"hi *i amintiri. ,tun"i "'nd ne ,o!i3 3in ea .e ,En.uri pe anumite reguli de baz%, pur *i simplu $a"em lo" pentru idei noi. Pe s"urt, medita#ia este esen#ial% pentru )ntele"tul d . la $el "um este somnul pentru "orpul $izi".
Tehnici $i3#!e .e 3e.i a;ie 6+ist% multe tehni"i de medita#ie. Cele mai multe dintre ele utilizeaz% a*a0numitele UmantreR "ompuse din "'te a "u inte sau sunete. <antra este repetat% mental pentru a ne aTuta s% ob#inem starea de UblankR a min#ii.
Pagina ??
Contrar "redin#elor populare, promo ate de oamenii "are &*i atrag adep#i *i1sau pretind bani pentru a0i &n %#a s% mediteze, mantrele nu au U&n#elesuriR sa"re *i mini o mantr% nu este &n mod esen#ial mai buna de"'t altele. En ori"e "az, re$eritor la "on#inutul a"esteia, mantra are dou% func%iuni importante, "are ne pot asista &ntr0o mare m%sur% &n atingerea *i men#inerea st%rii meditati e de UblankR a min#ii.
1D
<antra este un g'nd $oarte simplu. 6l de ine $oarte $amiliar pentru noi atun"i "'nd &l repet%m &n minte. ,"est g'nd este $olosit pentru a nlocui ori"e alt g'nd "are ne0ar putea eni &n minte. -e $ie"are dat% "'nd un g'nd inter ine &n timpul medita#iei, $olosim mantra pentru a0l &nlo"ui.
,tun"i "'nd pra"ti"%m medita#ia "u re"ularitate utiliz'nd a"eea*i mantr% Cori"are ar $i eaD, &n "ur'nd ne antren%m mintea s% asocieze mantra "u o stare meditati % "alm%. ,"east% aso"iere este numit% Uan"or%R de "%tre pra"ti"an#ii Program%rii !euro0 Ling isti"e J!LPK J18K.-up% un asemenea antrenament, "hiar da"% suntem agita#i, g'ndul la mantra uzual% ne adu"e imediat &n minte o stare de "alm. ,"est $apt $a"e "a mantra noastr% s% $ie o unealt% $oarte puterni"% &n &n$runtarea situa#iilor $oarte stresante din ia#a noastr%, un instrument pe "are &l putem dez olta noi "nine "a rezultat al pra"ti"%rii medita#iei &n mod regulat. C'nd &n#elegem "ele dou% $un"#iuni de mai sus ale mantrei, de ine "lar "% s"himbarea mantrelor s0ar putea s% nu $ie "hiar "ea mai bun% idee. /"himbarea mantrelor poate $i "onsiderat% util% numai &n situa#ii spe"iale, de e+emplu atun"i "'nd dorim s% elimin%m o rutin% nedorit% din timpul medita#iei, "are pre ine atingerea unei st%ri meditati e pro$unde, iar mantra e+istent% este identi$i"at% "a $iind legat% de a"est obi"ei.
2D
Pagina ?B
-easemeni, de ine logi" "% indi$erent "e mantr% $olosim, trebuie s0o #inem se"ret% *i s% nu o spunem altor persoane. ,lt$el le d%m "elorlal#i o modalitate de a ne "ontrola mintea transmit'ndu0ne telepati" propria noastr% mantr%. <antrele sunt de obi"ei "ompuse din alternan#e de o"ale *i sunete nazale. Cea mai "unos"ut% mantr% este UooohmmmR sau UaaaaummmR, dar ori"e alte "u inte similare or $a"e a"ela*i lu"ru da"% e+tindem sunetele Chome, room, zoom, moon, zen, boom, et".D. Cel mai bine este da"% mantra este un "u 'nt e+oti" sau arti$i"ial *i nu unul &nt'lnit &n reo limb%. Postura Cpozi#iaD pe timpul medita#iei este deasemeni important%. Cea mai u*oar% pozi#ie este pozi#ia sez'nd "on$ortabil, "u "oloana ertebral% dreapt% *i erti"al%. -a"% % &ntinde#i C&n pat sau TosD "el mai probabil e#i adormi. Pute#i dori s% pro$ita#i de a"est a antaT atun"i "'nd a e#i di$i"ult%#i &n a adormi. 6ste pre$erabil s% % alipi#i m'inile C"a pentru rug%"iuneD *i s% % &n"ru"i*a#i pi"ioarele pe timpul medita#iei, deoare"e "rea#i &n Turul d . un "'mp bio0ele"tro0magneti" J19K mult mai "ompa"t *i de a"eea mult mai intens. /t'nd "u pi"ioarele &n"ru"i*ate este o alt% pozi#ie bun%, dar "ere un anumit antrenament *i o anumit% "ondi#ie $izi"%. En"% o pozi#ie bun%, de alt$el rar $olosit% &n prezent este pozi#ia sez'nd "u genun"hii apropia#i de piept, "u m'inile *i pi"ioarele &n"ru"i*ate. ,"east% pozi#ie este $oarte asem%n%toare "u pozi#ia $%tului &n uter, &nainte de na*tere. -a"% nu a#i &n"er"at ni"iodat% s% medita#i, &n"er"a#i s% g%si#i un lo" lini*tit *i &n"er"a#i s% $olosi#i urm%toarea tehni"%(
Pagina ?8
1D adopta#i o postur% "on$ortabil% pentru medita#ie dintre
"ele des"rise anterior. 2D &n"hide#i o"hii *i rela+a#i0 % to#i mu*"hii "orpului, in"lusi pe "ei ai $e#ei. C'te a e+er"i#ii de respira#ie ;oga $olosind n%rile alternati sunt $oarte utile la &n"eputul a"estui stadiu. .D alunga#i ori"e g'nd de la apari#ia sa nu "ontinua#i "aleidos"opul "ontinua#i a"easta timp de apro+. 27 minute, &n"er"'nd s% % men#ine#i mintea $%r% g'nduriW pute#i utiliza un sunet mental UooooohmmmR Co mantraD de $ie"are dat% "'nd apare un g'nd. ,lternati pute#i #ine num%ratoarea g'ndurilor, ned'ndu0le aten#ie $ie"aruia dup% "um apare, $%r% a le analiza. C'nd e#i aTunge la 20. g'nduri &n 5 minute, e#i medita "u su""es. *nainte de $ie"are sedin#% de medita#ie e#i putea dori s% defini%i clar "eea "e dori#i s% &n %#%#i. Pe timpul medita#iei, nu % a*tepta#i la un r%spuns Cde alt$el el poate eniD a"esta este tot un g'ndO Prin pra"ti"% ar trebui s% $i#i "apabili s% atinge#i starea de UblankR a min#ii ori"'nd *i oriunde, "hiar *i &ntr0o mul#ime de oameni sau &ntr0o situa#ie stresant%, "u aTutorul mantrei d . -ar nu $olosi#i mantra "'nd sunte#i stresat, p'n% "'nd nu sunte#i si"ur "% a#i pra"ti"at medita#ia su$i"ient de mult timp *i g'ndul la mantra este "lar aso"iat "u starea de "alm a min#ii. EAe3#!e .e eAerci;ii .e concen rare -is"ut'nd *i "ompar'nd e+er"i#ii $olositoare de "on"entrare pentru dez oltarea intele"telor indi iduale putem umple "u u*urin#% "'te a "%r#i. 6+amin'nd bibliogra$ia J.K, pute#i e+trage "'te a idei bune da"% dori#i s% &n %#%#i mai mult. En r'ndurile "are urmeaz%, am in"lus doar "'te a e+emple pentru a ilustra posibilit%#ile *i e$e"tele a"estora.
Pagina ?9
Concen rarea #e Iu(ire 6ste numit% *i "on"entrare UmettaRJ.K. -up% "e atinge#i starea de Uminte lini*tit%R &n timpul medita#iei *i o men#ine#i timp de 27 de minute, &n"er"a#i s% % imagina#i "% sunte#i U&n"onTuratR de )ubire. !u s% t'nTi#i dup% ea. 4 )ubire "e este similar% "u sentimentul pe "are &l a e#i pentru "opilul d ., pentru mama d ., sau pentru !atur%. ,de arata )ubire !e"ondi#ionat%. Fnul "'te unul, "az dup% "az, analiza#i pe ori"ine *i ori"e "are 0a sup%rat &n reun $el *i &n"er"a#i s% g%si#i &n )!T69)49FL d . un sentiment de )ubire pentru a"east% persoan% sau lu"ru. >ede#i gre*elile ale d . la $el "a *i pe ale "elorlal#i "a $iind unelte esen#iale &n &n %#area )ubirii. %ncerca;i $0 a in,e;i i $0 3en;ine;i o $ are, "n care nu 70 #u e;i i3a,ina #e ni3eni "n Duru! .7. #e care $0 nuB! #u e;i iu(i. Entr0o asemenea stare, imagina#i0 % "% U!orul de )ubireR "are % &n"onToar% "re*te. )magina#i0 % "% se e+tinde. )magin'ndu0 i0l "% umple &ntreaga "amera, apoi &ntreaga "as% "u to#i o"upan#ii s%i. Nelul $inal este s% % imagina#i "% )ubirea ->. &n"onToar% &ntreaga Planet%, apoi &ntreaga noastr% :ala+ie *i e entual &ntregul Fni ers. /0ar putea s% % ia multe luni sau "hiar ani de pra"ti"% asidu% pentru a ob#ine &n minte tabloul $inal. Concen rarea #e 7i1iuni -up% "e a#i pra"ti"at medita#ia un timp su$i"ient de lung *i perioadele de Uminte t%"ut%R din timpul medita#iei de in su$i"ient de lungi, mintea d . a "rea uneori UimaginiR sau U iziuniR "are or ap%rea dire"t &n $a#a d . "hiar da"% a e#i o"hii &n"hi*i *i "hiar da"% sta#i &ntr0un &ntuneri" deplin.
Pagina B7
,pari#ia unor asemenea U iziuniR este $oarte asem%n%toare "u "ea a iselor, dar spre deosebire de ise, sunte#i pe deplin "on*tient "'nd le per"epe#i. Pute#i dori s% % "on"entra#i aten#ia asupra a"estor U iziuniR atun"i "'nd ele apar *i s% &n"er"a#i s% &n#elege#i -6 C6 propria d . minte le genereaz% *i ce #u e;i "n70;a din ele. <ulte dintre a"este iziuni or $i interactive, asem%n%tor iselor. 6+ist% multe moti e pentru "are apar a"este U iziuniR, de e+emplu( ?? 6le pot ap%rea din memoria d . Poate $i "e a "e a#i mai %zut. ?? Pot $i solu#ii la problemele d . sau sugestii "%rora trebuie s% le a"orda#i aten#ie &n "alea pentru a solu#iona o problem%. ?? 4 U iziuneR poate $i un mesaT de la alt"ine a. En stadiul $oarte a ansat de Uminte lini*tit%R pute#i primi un g'nd de la un alt )ntele"t )ndi idual dac este direc%ionat ctre dv! 6+plora#i a"east% posibilitate. -a"% este alt"ine a ar trebui
s% $i#i e entual "apabili s% sim%i%i "ine ar putea $i doar propun'ndu0 % a"est lu"ru, dar numai pe timpul "onta"tului. ?? Pot $i imagini din psihos$er% J1K "unos"ute *i "a &nregistr%ri akashi"eW ?? Pot $i imagini ale 96,L)TIN)) dintr0o alt% lo"a#ie. -a"% pute#i identi$i"a lo"a#ia &n"er"a#i s% eri$i"a#i a"est lu"ru mai t'rziu.
Pagina B1
?? Pot $i mesaTe de la /inele ostru /uperior pentru a % inspira *i a % moti a &n "%utarea d . de a U$a"eR lu"ruri &n ia#%. ?? Ca *i maToritatea iselor, ele pot $i UtesteR ale maturit%#ii d . spirituale, "onduse de "%tre propriul d . )ntele"t *i /inele d . /uperior. ,"este teste % permit s% % U eri$i"a#iR atitudinea *i s% U&n"er"a#iR anumite alegeri $%r% s% e+perimenta#i *i "onse"in#ele lor. Ca un rezultat, de eni#i mult mai bine preg%ti#i &n a % e+er"ita Liberul ,rbitru "'nd U$a"e#iR &ntr0ade %r anumite lu"ruri. Con"entrarea pe U iziuniR poate $i deasemeni pra"ti"at% prin &n"er"area de a % "ontrola isele. En"er"a#i. ,minti#i0 % s% $olosi#i )ntele"tul pentru a e+plora isele, ca i cum s+ar petrece ntr+adevr! Cel mai a ansat stadiu este abilitatea de a % creea iziuni proprii &ntr0un mod "ontrolat *i intera"ti , gradat "res"'ndu0 le "omple+itatea, s"opul *i apli"a#iile.
Concen rarea a$u#ra $une u!ui in erior' ,"easta este una dintre tehni"ile se"rete, pe "are multe )ntele"te )ndi iduale a ansate din tre"ut o g%seau util% pentru a ini#ia separarea "on*tiin#ei lor din "orpurile lor $izi"e *i e+aminarea Up%r#ii "eleilalteR $%r% s% moar%. En"epe#i &ntr0o "amer% &n "are este per$e"t% liniste. -up% "e % men#ine#i Umintea lini*tit%R pe timpul unei perioade de
Pagina B2
medita#ie &n"er"a#i s% de eni#i "on*tient de Usunetul interiorR "are rezoneaz% &n mintea d . 4bser a#i, "% !F orbim ai"i despre sunetul respira#iei sau despre b%t%ile inimii numai sunetul "are este &n 3in ea d . 6+plora#i a"est moment. ,poi propune#i0 % s% identi$i"a#i /ursa. Prin "on"entrare &n"er"a#i s% Ulo"aliza#iR /ursa Usunetului d . interiorR. En timp "e men#ine#i o rela+are "omplet% a $ie"%rei p%r#i a "orpului d . $izi", "%uta#i intensitatea ma+im% *i "ea mai mare &n%l#ime a Usunetului d . interiorR. 6 entual Clu"ru "are se poate &nt'mpla spontan sau dup% mul#i ani de pra"ti"%D e#i atinge stadiul &n "are Usunetul interiorR a de eni at't de puterni", &n"'t &l e#i g%si aproape insuportabil, dar numai pentru prima dat%. !u % teme#i este normal. C'nd sunte#i su$i"ient de aproape de /ursa sunetului interior, ar trebui s% $i#i "apabili s% g%si#i &n"eputul unui UtunelR a"ela*i UtunelR "are a $ost indi"at de "%tre mul#i oameni "are au su$erit o moarte "lini"% *i au re enit la ia#% J15K.
Pentru a lo"aliza UtunelulR &ntr0un asemenea stadiu, "%uta#i lumina de la U"ap%tulR tunelului. Lumina nu a $i ini#ial mai mare de"'t o stea &ndep%rtat%. En"er"a#i s% % "on"entra#i aten#ia pe a"east% stea *i nu o Upierde#iR. ,poi, prin "on"entrare, propune#i0 % s% % Uapropia#iR de Lumin%. -a"% reu*i#i, e#i a ea senza#ia de a "%l%tori "%tre Lumin% "u o itez% $enomenal%, "hiar *tiind "% "orpul d . este "omplet nemi*"at. Totul din Turul Luminii a "rea iluzia unui UtunelR. 6ste o iluzie, pentru "% da"% % e+ersa#i Liberul
Pagina B.
,rbitru *i de"ide#i s% % opune#i de0a lungul drumului % e#i reg%si printre stele *i Uspa#iulR % ap%rea distorsionat. C'nd reu*i#i s% % apropia#i de Lumin% ea a de eni $oarte str%lu"itoare *i e entual str%lu"irea sa o a &ntre"e pe "ea a /oarelui. Ceea "e per"epem "a $iind Lumina este de $apt /inele nostru /uperior J1K inter$a#a noastr% pri at% "u <arele )ntele"t5. C't de departe e#i merge de0a lungul UtuneluluiR depinde de "'t de bune sunt moti ele d . de a merge a"olo de la &n"eput. 9ezultatul $inal nu a depinde numai de d . "i *i de /inele /uperior, da"% a"esta % a""ept% la el. Pute#i "hiar nego"ia a e#i Libertatea de a ,lege tot timpul. !u uita#i asta ni"iodat%. C'nd sunte#i admis de /inele d . /uperior $eri"irea nu poate $i des"ris% &n ni"i o limb% omeneas"%. Poate $i e+primat% "el mai bine % sim#i#i iubit ,TST de mult &n"'t pur *i simplu leina%i de at'ta )ubire. C'nd % trezi#i e#i g'ndi "% a#i le*inat timp de "'te a se"unde, dar "easul d . % a ar%ta mai mult "a sigur "% a tre"ut o or% sau dou%... 6+ist% lu"ruri "are sunt +oar e carac eri$ ice &nt'lnirilor apropiate "u Lumina /inelui /uperior.
4rganizatia Constien#ei din Fni ers este &n a$ara s"opului a"estei "%r#i. 4 parte esen#ial% a Proie"t%rii Con*tiente a Fni ersului este un sistem inteligent de $iltrare a in$orma#iilor, "are &mpiedi"% poluarea <arelui )ntele"t de "%tre min#i primiti e. <aterialul bibliogra$i" "are des"rie a"este aspe"te "el mai bine este "artea J1K. /pre uimirea mea am putut eri$i"a anumite aspe"te "heie ale a"estui proie"t studiind /inele.
Pagina B3
Primul este "% de $ie"are dat% a e#i o amintire "lar% a $aptului "% n%ele"e%i a$solut tot ceea ce a%i fi vrut s n%ele"e%i vreodat atun"i "'nd aTunge#i la Lumin%. ,l doilea lu"ru "ara"teristi" este "% nu sunte%i n stare s v aminti%i nici un detaliu "'nd re eni#i *i % re eni#i din starea de beatitudine. 9e"uperarea detaliilor poate dura zile, s%pt%m'ni, luni, ani sau poate "hiar o ia#% de g'ndire *i studiu intensi "on*tient dup &nt'lnirea d . "u /inele /uperior. /e pare "% toate detaliile sunt U*terseR inten#ionat din memoria d . >% aminti#i numai un UrezumatR al &nt'lnirii. -e e+emplu % aminti#i $aptul "% n0a#i a ut ni"i o &ntrebare pentru simplul $apt "% totul era $oarte "lar pentru d ., dar nu % aminti#i ni"i un r%spuns &n parti"ular. ,"east% Upierdere sele"ti % a memorieiR pe timpul e+perien#elor mele "u Lumina m0au intrigat mul#i ani. !i"i un pro$esor nu mi0a putut da r%spunsuri satis$%"%toare. En ori"e "az, la $el "a *i pentru ori"e &n Fni ersul Proie"tat Con*tient, trebuie s% e+iste un 3o i7. /ingura surs% "are m0a ghidat "%tre o e+pli"a#ie logi"% a $ost bibliogra$ia J1K.
-up% "um am stabilit deTa, ie#ile noastre $izi"e sunt Ue+ameneR sau UtesteR pentru Ua $a"eR lu"ruri. /e presupune "% nu trebuie s% *tim toate r%spunsurile din memorie trebuie s% demonstr%m "% putem "si rspunsuri n ntre"ime prin eforturi proprii. 6ste ne oie "a noi s% do edim "% n%ele"em, nu numai "% Uurm%m "eea "e ne amintimR. C'nd doar &#i Uaminte*tiR po#i uita "u u*urin#% *i nu e+ist% ni"i o "ale de a re"onstrui
Pagina B5
in$orma#ia. C'nd n%ele"i nu po#i s%0#i anulezi &n#elegerea Cnu po#i in ersa $enomenulD, nu0i a*a? Pornind de la &n#elegere po#i re"onstrui ori"e parte a in$orma#iei de "are ai ne oie "hiar &ntr0o $orm% "omplet nou% *i &ntr0un "onte+t nea*teptat. >ede#i di$eren#a? Ent'mpl%tor, asta este e+a"t "eea "e $a" "ei mai buni pro$esori "'nd &*i e+amineaz% studen#ii ei testeaz% n%ele"erea, d'ndu0le studen#ilor probleme nea*teptate spre rezol are. Cei mai buni pro$esori nu sunt impresiona#i delo" da"% "ine a doar &*i amintete lu"ruri $%r% s% le &n#eleag%. 4 *ans% de Ua $a"eR &n ie#ile noastre $izi"e a"ti eaz% un UtestR uni" de a determina "e ne UamintimR doar "a o UteorieR *i "e n%ele"em &ntr0ade %r *i putem apli"a noi &n*ine &ntr0o situa#ie de autonomie. <emoria este &ntotdeauna temporar%, En#elegerea este permanent%. De17o! area In e!ec u!ui a#are nu3ai #rin cre erea ni7e!u!ui .e "n;e!e,ere. Ent'mpl%tor, a"esta este moti ul primar pentru a &n"epe $ie"are ia#% "u o Umemorie proasp%t%R J1K.
EAerci;iu! cu crucea' ,mbele e+er"i#ii de mai Tos ne"esit% o "apa"itate de "on"entrare $enomenal%. ,tun"i "'nd per"epe#i U iziuneaR sau U ede#i Lumina /inelui ostru /uperiorR este mult prea t'rziu pentru a &n %#a "um s% % "on"entra#i. 6ste "el mai bine s% a em &n repertoriul nostru un e+er"i#iu pe "are s%0l putem pra"ti"a oriunde *i ori"'nd, la mun"% *i "u o"hii des"hi*i.
Pagina B?
Ninta a"estui e+er"i#iu este de a &n %#a s% $olosi#i fiecare oc)i separat *i s% "rea#i ima"inea com$inat din dou% imagini indi iduale n mintea dv. Pentru mul#i oameni a"esta este un e+er"i#iu e+trem de di$i"il, dar am des"operit "% este "el mai e$i"ient dintre toate. -i$erite ersiuni ale a"estui e+er"i#iu e+ist% &n aproape toate "i iliza#iile a ansate din e"hime. Pentru a &n"epe e+er"i#iul, plasa#i desenul la apro+imati 1,5 metri &n $a#a d . )ntinde#i m'na &nainte ast$el &n"'t unul dintre degetele d . s% $ie la Z distan#ei dintre o"hi *i "er"uri. /"himba#i $o"alizarea Cpri iriiD pe 'r$ul degetului d . *i pri i#i "er"urile pe deasupra. ,r trebui s% $i#i "apabili s% ede#i patru "er"uri. ,poi, prin "on"entrare, &n"er"a#i s% suprapune#i "ele dou% "er"uri din miTlo" ast$el &n"'t s% ede#i un sin"ur cerc cu o cruce &n miTlo" &ntre "ele dou%. /"opul a"estui e+er"i#iu este de a men#ine "ru"ea "'t de mult pute#i?. ,"est e+er"i#iu s0a do edit a $i e+trem de bene$i". <en#inerea "ru"ii timp de 5 minute "re*te &n mod dramati" armonia &n "orpurile noastre J1.K *i agerimea min#ii. Cunos"
?
)nstru"#iuni animate bsi intera"ti e pentru a"est e+er"i#iu pot $i g%site online pe http(11222.thiaoouba."om1seeau.htm
Pagina BB
ni*te programatori de "omputere "are utilizeaz% a"est e+er"i#iu "u regularitate, deoare"e au obser at o sporire semni$i"ati % a abilit%#ii lor de a rezol a probleme. Cru"ea, ini#ial a pluti *i a p%rea instabil%. 6+perimenta#i &n "eea "e pri e*te distan#a dintre deget *i o"hii d . pentru a ob#ine "ru"ea per$e"t%. >e#i &n"epe s% ob#ine#i bene$i"ii dup% .05 minute, pre$erabil $%r% s% "lipi#i. =ene$i"iul $undamental, "on$orm unor oameni J1K, pare s% $ie ob#inut dup% 35 de minute de "on"entrare "ontinu%. -ez oltarea abilit%#ii de "on"entrare pentru o asemenea perioad% de timp ne"esit% dedi"a#ie *i pra"ti"% sistemati"%, dar &n $inal a "reea o di$eren#% real &n "eea "e pri e*te abilit%#ile d . mentale, spirituale *i intele"tuale. -up% e+perien#a mea, "el mai bine este s% &n"epe#i prin a % "on"entra 1 sau 2 minute &n "adrul a"estui e+er"i#iu, "res"'nd gradat timpul &n $ie"are s%pt%m'n%. Con"entr%ri s"urte *i intensi e par a $i mai bune *i mai e$i"iente de"'t "ele lungi, &ntrerupte de lipsa de antrenament. :radat, "u pra"ti"%, e#i putea $i "apabili s% ob#ine#i *i s% men#ine#i "ru"ea $%r% a % mai $olosi degetul. En timp "e men#ine#i "ru"ea &n"er"a#i s% $i#i "on*tien#i de "elelalte dou% "er"uri la $el "a *i de toate "elelalte din Tur, $olosindu0 % ederea peri$eri"%. :i7e!u! .e concen rare a7an$a 0 Fnul dintre bra#ele U"ru"iiR de obi"ei pare s% $ie U&n $a#aR "eluilalt. ,"est lu"ru &nseamn% "% una dintre imaginile d . este dominant% $a#% de "ealalt% "'nd se suprapun. En"er"a#i s% adu"e#i &n $a#% bra#ul Uas"unsR "'t mai mult posibil, prin "on"entrare. Ninta, &n a"est "az, este de a e"hilibra ambele imagini. ,poi, &n"er"a#i s% le s"himba#i
Pagina B8
&ntre ele, s% s"himba#i UdominantaR la "erere, altern'nd bra#ul dominant al "ru"ii la inter ale de timp regulate. C'nd de eni#i &n"rez%tor &n "ontrolul d ., &n"er"a#i s% men%ine%i o cruce perfect ec)ili$rat, $%r% "% un bra# s% $ie dominant $a#% de "el%lalt. En"er"a#i s% pastra#i o asemenea "ru"e per$e"t e"hilibrat% pentru "'t de mult timp pute#i. -a"% unul dintre o"hii d . este &n mod semni$i"ati mai slab de"'t "el%lalt, s0ar putea s% $ie ne oie s% aTusta#i m%rimea, "uloarea *i1sau luminozitatea unuia sau a ambelor "er"uri pentru a "ompensa a"east% di$eren#%. -a"% a e#i di$i"ult%#i &n a &n %#a medita#ia &n %#a#i mai &nt'i a"est e+er"i#iu. ,"est e+er"i#iu este at't de intensi , &n"'t dup% "e &l e#i $a"e "'te a minute, mintea d . a $i preg%tit% pentru o odihn% ad'n"%. Ca rezultat, e#i des"operi "% starea meditati % a "almului mental a ap%rea &n mod natural. >e#i medita &nainte s% % da#i seama de asta. -easemeni, "'nd sunte#i $oarte sup%rat, iritat sau stresat &n"ep'nd "u o "on"entrare intensi % asupra "ru"ii reprezint% un e+"elent mod de a intra &ntr0o medita#ie pro$und% $oarte rapid.
R0$#un$u! !a A acuri P$ihice En aproape ori"e "ultur% de pe P%m'nt, oamenii au des"operit a"um mult% reme "% este posibil s%0i "ontrolezi *i s%0i manipulezi pe "eilal#i prin mutilarea *i sabotarea intele"telor lor indi iduale prin team *i informa%ii "reite, confuze.
Pagina B9
-easemeni, ei au obser at "% este mult mai u*or s% perturbi, s% &nsp%im'n#i *i s% "reezi "on$uzie de"'t s% inspiri, s% &n e#i, s% in$ormezi sau s% promo ezi bun%starea. 6+a"t "a *i &n "azul apei este mult mai u*or s0o poluezi de"'t s0o puri$i"i de substan#e no"i e sau "hiar s0o p%strezi "urat%. @oarte "ur'nd s0a realizat "% asemenea perturb%ri telepati"e1psihi"e, "a *i toate mesaTele telepati"e, pot $i de $apt direc%ionate "%tre anumi#i oameni pentru a ob#ine anumite s"himb%ri &n "omportamentul lor, indu"erea de boli *i "hiar "auzarea mor#ii. -e e+emplu, este bine "unos"ut "% &n Papua !ou% :uinee, anumi#i b%*tina*i pot r%ni sau "hiar omor& inami"ii de la mari distan#e, doar prin concen rare asupra a"estora. ,*a0numita Umagie0neagr%R sau U oodooR pur *i simplu se bazeaz% pe $olosirea &n mod gre*it a abilit%#ilor telepati"e naturale pentru a speria *i a produ"e o stare de "on$uzie a intele"tului *i a >oin#ei Libere a persoanei #int%. >orbind des"his despre "hestiuni "a Liberul ,rbitru *i dez oltarea "on*tient%, publi"'ndu0mi g'ndurile pe )nternet ast$el &n"'t ori"ine s% le poat% edea, am $ost e+pus unei "riti"i intensi e de "%tre oameni "are "ontroleaz% mase mari de adep#i *i promo eaz% do"trine suprim'nd >oin#a Liber% indi idual% *i progresul "on*tient pe P%m'nt. Cu o anumit% o"azie, B7.777. de $anati"i, "ondu*i de preo#i din -etroit &n /F,, de#in'nd multe Ph-s &n materie de sp%lare a "reierului, au e+e"utat o U&n"etareR "ole"ti % asupra mea. C2 <ai 199B UCon$erin#a oamenilor "are &*i respe"t% promisiunileR la /tadionul Pontia" /il erdome, &n -etroit, <i. /F,D. Cum s% &n ingi un ata" psihi"? -e reme "e suntem )ntele"te )ndi iduale "u Poten#ial !elimitat, a em deTa tot "e
Pagina 87
a em ne oie pentru a ne proteTa autonomia *i a ne "ontinua propriul progres indi idual "on*tient. Cel mai important lu"ru este s% realiz%m "% ori"e r%u poate $i $%"ut numai dac suntem n mod contient prin voin%a noastr li$er de a $i r%ni#i *i1sau in$luenta#i. :u eAi$ 0 nici o +or;0 "n &ni7er$ care $0 70 #oa 0 !ua #ro#ria Li(er a e .e a ,En.i. !i"i m%"ar <arele )ntele"t. Pute#i doar s% % preda#i voi niv. ,*a0numitele Uata"uri psihi"eR de obi"ei impli"% o "erere sau o "omand% #intind spre a invada contiin%a cuiva *i Liberul s%u ,rbitru. C'nd Ureu*e*teR, Ci.e. a""eptat% *i adoptat% de "%tre re"eptorD un asemenea sabotaT al "on*tiin#ei poate a$e"ta serios s%n%tatea *i bun%starea persoanei #int%. -e reme "e to#i oamenii e olua#i sunt "on*tien#i de s"opul Fni ersului J1K, ata"ul psihi" poate eni numai din partea intele"telor $oarte primiti e. Pentru a"est moti , "hiar *i e$ortul "ole"ti "on*tient a B7.777. de oameni *i unitatea sin"ronizat% &mpotri a unei singure persoane produ"e o perturbare "on*tient% limitat%. Cea mai bun% strategie pentru a % proteTa, este a"eea de a % $olosi &n modul "el mai bun posibil $a"ilit%#ile )ntele"tului )ndi idual *i s% % aminti#i "% are un Poten#ial nelimitat. Pentru a "rea "ondi#iile optime de utilizare a )ntele"tului d . a e#i ne oie s% restaura#i starea de U"alm a min#iiR "'t de repede pute#i. Calit%#ile a"umulate pe timpul pra"ti"%rii regulate a medita#iei de in pur *i simplu $%r% aloare.
Pagina 81
-a"% a*tepta#i o situa#ie di$i"il% % pute#i $olosi )ntele"tul pentru a dez olta &n a ans un UplanR inteligent pentru a0l "opia. Ce plan? Cel mai important lu"ru "are trebuie *tiut este a"ela "% pe timpul a*a0numitului Uata" psihi"R min#ile oamenilor impli"a#i sunt de $apt &n "omuniune dire"t%. Pu e;i #ro+i a .e o a$e3enea coneAiune #en ru a ran$3i e "na#oi #ro#riu! .7. 3e$aD. -a"% d . "omuni"a#i teama d ., oamenii din partea "ealalt% or sim#i UputereaR asupra d . *i pot de eni "hiar stimula#i de a"est lu"ru. -a"% % pute#i restaura *i men#ine "laritatea min#ii, ei nu or primi ni"i un r%spuns *i se or lipsi neputin"io*i. >% rog, a$i,ura;iB70 "% a#i atins starea de "alm a min#ii, &nainte de a "omuni"a ori"e r%spuns. Ce ar trebui s% "omuni"a#i drept r%spuns? -in nou, a e#i Libertatea de a ,lege s% lua#i de"izia potri it%, depinz'nd de natura in aziei, de personalitatea d . *i de s"opul r%spunsului d . 6+ist% "'te a op#iuni, dar, "% de obi"ei, este "el mai bine s% a"#iona#i &n per$e"ta armonie "u /"opul Fni ersului. >% aminti#i "are era? -ez olt'ndu0 % intele"tul *i &n %#'nd s% e+perimenta#i "ele mai &nalte sentimente pe "are i le pute#i imagina. Pentru a"est moti , trimi#'nd mesaTul )ubirii, este "ea mai &n#eleapt% alegere. -a#i0mi oie s% % do edes". Cei mai mul#i dintre in adatorii telepati"i sunt oameni "u un intele"t redus "are, nu au a ut ni"iodat% e+perien#a de a $i iu$i%i "u ade %rat, indi$erent de toate gre*elile pe "are le0au
Pagina 82
$%"ut. En ori"e "az, "a ori"are organism iu din Fni ers, ei sunt destul de sensibili pentru a trimite *i a primi telepati" sentimente. C'nd, brus" ei se simt iu$i%i, senza#iile sunt at#t de pl%"ute &n"'t &n"epe s% le plac. Ca rezultat, atun"i "'nd ei se g'ndes" la d ., le place. C'nd le pla"e s% se g'ndeas"% la d ., ei de $apt &n"ep s v plac pe d . -ar &nseamn% "% UmesaTul d . de dragosteR a trans$ormat Uinami"ulR d . &ntr0o persoan% "are de $apt % pla"eO -e"i, dintre toate r%spunsurile posibile, mesaTul iubirii este "el mai puterni", pentru "% #oa e de $apt s% s"himbe oamenii. 6ste e+a"t "eea "e au $%"ut &n tre"utul &ndep%rtat )ntele"tele )ndi iduale e oluate pentru a topi inimile marii maTorit%#i a Uinami"ilorR lor. 6ste e+a"t "eea "e ei au vrut s spun atun"i "'nd au &n %#at oamenii Us+i iu$easc dumaniiR J1K, J.K, J5K. -ealt$el, mesaTul iubirii este de departe "el mai bun r%spuns posibil, este "el mai di$i"il mesaT "are0#i poate eni atun"i "'nd e*ti ata"at. 4 mare dis"iplin% a /inelui *i o maturitate spiritual% deosebit% sunt ne"esare pentru a iubi &ntr0ade %r pe "ine a "are dore*te s%0#i $a"% r%u. Cea mai e$i"ient% "ale pentru a transmite mesaTul d . de )ubire este "u asisten#a /inelui d . /uperior. -e "e? Pentru "% /inele d . /uperior are "one+iunea dire"t% "u /inele /uperioare ale tuturor in adatorilor d'nd mesaTului d . o raz% de a"#iune aproape nelimitat%. Lu"rul prin"ipal este de a cere asisten#% de la /inele d . /uperior *i de a $i re"unos"%tor atun"i "'nd o primi#i. !u pute#i doar s% spune#i sau s% g'ndi#i U"u inteR. Trebuie c)iar s% % dori#i "eea "e g'ndi#i *i "ere#i. Ce se &nt'mpl% "'nd o $a"e#i?
Pagina 8.
En "azul meu, am *tiut "u apro+ima#ie momentul ata"ului, din timp, ast$el &n"'t am hot%r't s%0l a*tept &n timp "e meditam *i m% "on"entram pe U"ru"eR. ,m re"unos"ut momentul Uata"uluiR "a o senza#ie s"urt% de dis"on$ort &n zona pieptului. ,poi m0am "on"entrat pe "ele mai bune sentimente pe "are mi le0am putut imagina &n a"el moment *i mi0am rugat /inele /uperior s% m% asiste &n trimiterea mesaTului meu de iubire "%tre to#i "ei "are &n"er"au s%0mi $a"% r%u. -up% un s"urt timp, &ntreaga "amer% &n "are m% a$lam, "u pere#i albi &n mare parte *i $%r% mobilier, a de enit roz "hiar &n $a#a o"hilor mei. ,m a ut senza#ia de a m% a$la &n interiorul unui Unor rozR transparent "are m% &n"onTura din toate dire"#iile. ,m sim#it un al de energie de0a lungul sirei spin%rii, o senza#ie $amiliar% a a"ti it%#ii /inelui meu /uperior. ,m sim#it "% &n"er"area de a m% "ontrola a $ost repetat% dup% apro+imati 5 minute, dar de a"east% dat% n0am mai sim#it ni"i un $el de dis"on$ort &nainte de a trimite din nou mesaTul meu de iubire. <ai t'rziu am "'ntat la "hitar%, rug'ndu0mi /inele /uperior s% m% aTute s% transmit muzi"a mea tuturor oamenilor "are se g'ndeau la mine din indi$erent "e moti . -e atun"i nu m0 am mai sim#it amenin#at. -impotri %, dup% a"east% e+perien#% m0am sim#it mult energizat *i inspirat. , $ost o mare *i memorabil% le"#ie pentru mine. M0$urarea #ro,re$u!ui Cum m%sur%m noi, pe P%m'nt UprogresulR? Cum m%sur%m Usu""esulR? !u $olosim (anii "a o m%sur% a progresului *i su""esului?
Pagina 83
C'#i oameni "unoa*te#i "are &*i "on"entreaz% ie#ile &n Turul dorin#ei de a $a"e bani? -e "e at't de mul#i dintre noi, pe P%m'nt sunt at't de obseda#i de bani? 6+ist% o credin% "% a"umularea de posesiuni materiale asigur% Use"uritateaR pentru iitorul nostru? Care se"uritate? Care iitor? ,le+andru "el <are a "u"erit &ntreaga lume a timpurilor sale. , ea ori"e posesiune pe "are *i0o dorea. C'nd era pe patul de moarte, i0a "hemat pe to#i "ei apropia#i lui *i le0a spus( U!u pot lua nici una dintre posesiunile mele a"olo unde merg a"um...R. a"estea au $ost ultimele sale "u inte. !umai &n ultima "lip% a ie#ii sale a &n#eles lipsa de sens a a"umul%rii de posesiuni materiale. ,m demonstrat deTa "%, nu pot $i limite ale e olu#iei )ntele"telor noastre )ndi iduale. )ntele"tul a e+istat &nainte de a ne na*te *i a e+ista *i dup% "e "orpul nostru $izi" a"tual a &n"eta s% mai $un"#ioneze. -e reme "e )ntele"tele noastre )ndi iduale trebuie s% "ontinue s% e+iste, putem alege s% tr%im un num%r in$init de ie#i &n di$erite "orpuri $izi"e. , em Libertatea de a ,lege. Culti 'nd ata*amentul $a#% de posesiunile materiale noi ne limitm contiin%a n mod contient *i de a"eea ne limit%m alegerile prin neluarea &n seama a altor op#iuni pe "are le "onsider%m nerele ante. @%r% "a m%"ar s% &n"er"%m s% realiz%m a"est lu"ru, noi nine ne program%m limite se ere &n propria noastr% "on*tien#% *i &n propriul nostru intele"t. !atura *i realitatea material% au un singur s"op de la En"eput s% ne a$i$ e "n .e17o! area In e!ec u!ui no$ ru. Putem s% e+periment%m sentimente &nalte "um este )ubirea *i s% ne
Pagina 85
bu"ur%m &ntr0ade %r de e+isten#a noastr% "on*tient% doar atun"i "'nd )ntele"tul )ndi idual este su$i"ient de e oluat. Crede#i "% banii pot $i $olosi#i pentru a m%sura gradul de dez oltare al unui )ntele"t )ndi idual? /unt banii o bun% unitate de m%sur% pentru )nteligen#%? )ntele"tul *i inteligen#a pot $i "ump%rate pentru bani? Poate $i )ubirea "umparat% pe bani? CFnii oameni spun "% se poate *i "% asta este &n $un"#ie de suma de bani. -ar este dragoste ade %rat%? 6i *tiu &ntr0ade %r "e este )ubirea?D /unt banii o m%sur% bun% a gradului de &n#elegere a !aturii *i a Fni ersului? Fnii oameni &n"ear"% s% m%soare stri"%"iunile produse &n !atur% prin suma de bani "are ar $i ne"esar% pentru a UreparaR sau a U"ur%#aR mediul &n"onTur%tor, dar este o m%sur% bun%? En#elegem &ntr0ade %r de "e !atura a $ost proie"tat% a*a "um este ea? 6ste "lar "% &n domeniul )ntele"tului, putem atinge doar "eea "e ne propunem s% atingem. -e e+emplu, studiind limbile str%ine nu ne putem a*tepta s% de enim ingineri. ,leg'nd di$erite m%suri ale su""esului noi tindem e$e"ti s% ob#inem rezultate total di$erite. En parti"ular, tinz'nd "%tre o dez oltare ma+im% a )ntele"tului nostru )ndi idual *i #intind spre a $a"e suma ma+im% de bani sunt dou% dire"#ii total di$erite, "are "ondu" la rezultate $inale total di$erite. Pute#i edea di$eren#a dintre a"este dou% atitudini?
Pagina 8?
Nintind "%tre dez oltarea )ntele"tului nostru ne des"hidem noi orizonturi &n ori"e stadiu al e olu#iei noastre. Cu "'t &n#elegem mai mult, "u at't ne "re*tem "apa"it%#ile de a &n#elege "hiar mai mult. !u e+ist% limite la "eea "e putem &n %#a *i "ine putem e entual de eni &n Fni ers. )nutil s% mai spun "% alegerile noastre, "are depind $oarte mult de "eea "e ne putem imagina *i &n#elege, se e+tinde &n ori"e stadiu al progresului nostru. En toate timpurile a em Liberul ,rbitru lipsit de ori"e "onstr'ngere. Cu "'t de enim mai inteligen#i, "u at't om putea e+perimenta o mai mare satis$a"#ie *i sentimente mai &nalte &n "adrul e+isten#ei noastre "on*tiente J1K. /% e+amin%m "onse"in#ele utiliz%rii $anilor "a o m%sur% a UprogresuluiR *i a Usu""esuluiR pe P%m'nt. En parti"ular, s% e+amin%m "onse"in#ele atitudinii de a $a"e suma maxim de bani. C'nd analiza#i pro"esul de a realiza "'*tiguri materiale mari Cindi$erent "% sunt sau nu e+primate &n baniD se &nt'mpl% numai "'nd "ine a pro$it% de mai mul#i indi izi. Comer"ian#ii $a" Upro$itR "ump%r'nd produse *i 'nz'ndu0le la un pre# mai mare. <oti a#i de pro$it, "omer"ian#ii tind s%0 *i $or#eze $urnizorii s%0*i s"ad% pre#urile *i s%0*i $or#eze "lien#ii s% le pl%teas"% un pre# mai mare ori"'t ar &nsemna asta. Prin dezin$ormarea ori"ui &n leg%tur% "u "osturile reale ale opera#iunilor lor, monopoliz'nd m%r$urile, et". "omer"ian#ii pro$it% de pe urma ambelor p%r#i $urnizori *i bene$i"iari. Pro"ese similare apar &n aproape ori"are alte a"ti it%#i moti ate de ob#inerea de "'*tiguri materiale. 4amenii pro$it% de a"est lu"ru.
Pagina 8B
,numite "%i de a $a"e bani sunt bazate &n mod e+pli"it *i lipsit de s"rupule pe &n*el%torie *i min"iun%. -e e+emplu, "ele mai bogate se"te religioase de pe P%m'nt &*i "'*tig% a erile "on ing'ndu0i pe oameni s% le dea lor propriet%#ile pentru un Ulo" &n paradisR dup% moarte. )nutil s% spun, a"este se"te se $o"alizeaz% pe a #ine oamenii &n ignoran#%, "on$uzie *i dezin$ormare &n leg%tur% "u /"opul Fni ersului pentru "'t mai mult% reme posibil numai pentru a0*i ma+imiza pro$itul. >% da#i seama "% anumite se"te din zilele noastre &n a#% de ori"ine, &n mod des"his, Us% se team% de -umnezeuR *i oamenii "hiar &i "red? ,st%zi C&n 1999 ,.-.D a em uni"a oportunitate de a obser a rezultatele unui asemenea Usistem de a pro$ita de al#iiR, "are e+ist% de "'t a timp. 4amenii au $ost impli"a#i &n sistemul "'*tigurilor materiale *i au aTuns la pun"tul &n "are ni"i nu0*i mai pot ima"ina alte alternati e. 6 entual, "ei boga#i or de eni mai boga#i iar "ei s%ra"i, mai s%ra"i. En 'n%toarea lipsit% de s"rupule dup% pro$itul ma+im, anumi#i indi izi U"'*tig%R ei au de enit mai boga#i. ,"e*ti indi izi, as"un*i de numele b%n"ilor lor *i ale "ompaniilor "ontroleaz% e$e"ti &ntregul UsistemR de pe P%m'nt. -atorit% bog%#iei lor, ei pot "ontrola e$e"ti aproape ori"e a"ti itate &*i aleg de pe P%m'nt pentru simplul $apt "% oamenii sunt condi%iona%i s% $a"% aproape ori"e pentru bani. <area maToritate a oamenilor, in"lusi gu ernele *i "omunit%#ile *tiin#i$i"e, sunt ade %rate UmarioneteR ale banilor *i ale sistemului monetar mondial. Putem rezuma rezultatele adopt%rii UbanilorR "a o m%sur% a su""esului? Ce se &nt'mpl% "u dez oltarea intele"tului indi idual? !u "um a este des"uraTat *i "hiar ridi"ulizat? :u cu37a
Pagina 88
in e!ec u! u3an e$ e #o!ua cu i!u1ii c0 a +ace #ro,re$ re#re1in 0 a +ace (ani8 Cum r%m'ne "u Libertatea de a ,lege? !u este "um a "ompromis% atun"i "'nd oamenii sunt forta%i s% de in% total dependen#i de sistemul monetar *i materialist "are le este impus? Cum r%m'ne "u sentimentele umane &ntr0un asemenea sistem? Le pute#i e+amina pe ale d .? !u indu"e UsistemulR in idie $a#% de "ei boga#i *i dispret $a#% de s%ra"i? !u "um a a"este sentimente "ondu" la "on$li"te *i dis"u#ii permanente? Chiar nu ede#i? ,"um s% e+aminam "ine "ontroleaz% un asemenea UsistemR. Cine sunt a"e*ti indi izi boga#i "are dob'ndes" din "e &n "e mai mult% putere, at'ta timp "'t e+ist% sistemul? !u sunt ei oamenii "ei mai lipsi#i de s"rupule *i "ei mai ne"iopli#i de pe P%m'nt? !u sunt ei "ei mai r%i de pe &ntreaga planet%? !u sunt ei mae*tri do edi#i ai ipo"riziei *i min"iunii? 6zit% ei oare s% indu"% *i s% perpetueze "on$li"tele *i r%zboaiele numai "a s% apar% "a U$%"%tori de pa"eR pentru propriul lor bene$i"iu? C'nd adopt%m banii "a o m%sur% a Usu""esuluiR "reem to"mai un me"anism uni" &n "are "ei mai r%i oameni de pe planet% aTung e entual &n 'r$ *i &n"ep s%0i "ondu"% pe "eilal#i. !u e $as"inant? ,tun"i, atitudinea materialist% "ondu"e to"mai la o situa#ie spe"ial% d.p.d. . al dez olt%rii )ntele"tului )ndi idual. %n rBo $ocie a e 3a eria!i$ 0 In e!ec u! In.i7i.ua! eA#eri3en ea10 ac;iuni $i$ e3a ice .e $u#ri3are i
Pagina 89
in7a.are a au ono3iei !or .e c0 re ce!e 3ai 3e.iocre i #ri3i i7e 3in;i u3ane eAi$ en e. ,tun"i, banii *i atitudinea materialist% aso"iate "u a"easta este unul dintre "ele mai serioase peri"ole pentru )ntele"tul )ndi idual "are poate s"hingiui e olu#ia sa. En ori"e "az, asemenea situa#ii de in deasemeni o le"#ie $as"inant% pentru a"ele )ntele"te )ndi iduale "are au o"hi *i #o edea... >% aminti#i "um poate e+perimentarea "ontrastelor e+treme s% a""elereze &n#elegerea noastr%? Totul se re$er% la Libertatea de a ,lege, nu0i a*a?
E.ucarea co#ii!or Crearea "ondi#iilor optime pentru dez oltarea )ntele"telor )ndi iduale ar trebui s% $ie prin"ipala "ondi#ie a unui sistem edu"a#ional, sunte#i de a"ord? -in ne$eri"ire, sistemul edu"a#ional de pe P%m'nt &n zilele noastre pare s% $a"% e+a"t opusul.
Pagina 97
En realitate indi$erent "% studen#ii &n"ear"% s% e+"eleze, s% petrea"%, s% Toa"e $otbal, s% umble pe str%zi sau s% $ie "omplet pe dina$ar% ei tre" e+amenele. -i$eren#a la note este minim%. H"olile se "on"entreaz% pe Urata promo abilit%#iiR pentru "% a"easta este &n leg%tur% dire"t% "u U iabilitatea $inan"iar%R a a"estora. /istemul elimin% ori"e moti a#ie ori"are ar $i ea pentru a dez olta /inele, pentru "% nu e+ist% ni"i o re"unoa*tere pentru indi idualitate, ni"i o re"unoa*tere pentru )ntele"t *i ni"i o re"unoa*tere pentru )nteligen#%. 4ri"ine &n"ear"% s% pun% &ntreb%ri, s% arate reun semn de inteligen#% este ridi"ulizat sau "hiar penalizat, indi$erent "% este student sau pro$esor. /unte#i surprin*i "% at't de mul#i "opii sunt pli"tisi#i? ,ealitatea este plictisitoare numai pentru cei ce nu tiu nimic despre ea -1BK. Ei &n %#%m su$i"ient pe "opiii no*trii despre 9ealitatea Fni ersului? !i"i m%"ar nu &n"epem... Entr0o zi, un &n %#ator a dat o Upedeaps%R unui "opil pe "are &l "unosteam pentru "% &*i e+primase pli"tiseala *i dezamagirea &n leg%tur% "u UstupiditateaR unor a"ti it%#i *"olare tipi"e. Pro$esorul i0a "erut "opilului s% s"rie 177 de propozi#ii. Copilul a s"ris .// de propozi%ii *i a spus &n 17 se"unde( U,m terminatOOOR. Crede#i "% a"el "opil a $ost r%spl%tit pentru inteligen#%? Ca *i "adru uni ersitar, din "ondu"erea Fni ersita#ii ,ustraliene, am a ut oportunitatea de a preda unor studen#i .in anu! I un subie"t op#ional U<%sur%tori LaserR &n
Pagina 91
@a"ultatea de )nginerie. C'nd am sus#inut a"est subie"t &n #ri3u! $e3e$ ru al anului interesul studen#ilor a $ost e+traordinar *i am $ost "apabil s% prezint "hiar materiale a ansate. <ulte re$erate *i noti#e ale studen#ilor erau mai bune de"'t "ele prezentate de "%tre studen#ii din Uultimul anR. C'nd am sus#inut e+a"t a"ela*i subie"t &n a! .oi!ea $e3e$ ru al anului, nimeni nu mai era interesat de nimi". ,m $ost intrigat deoare"e a"est model de "omportament se repeta an de an. -e "e a disp%rut "omplet moti a#ia studen#ilor dup% primul semestru? Entr0o zi, unul dintre "ei mai buni absol en#i mi0a e+pli"at( C#nd vii de la 0iceu la Universitate astep%i foarte multe! Su$iectele interesante %i atra" ntr+adevr aten%ia i %i stimuleaz ima"ina%ia! 1poi vezi rezultatele la sf#ritul semestrului i te deprim! Cei care sunt iste%i i studiaz i cei care se nv#rt de ici+colo tot semestrul au note foarte asemntoare! 2oata lumea trece!!! Deci, n semestru urmtor, nu mai studiezi dec#t dac vrei s se r#da de tine!!! >ede#i "um UsistemulR elimin% moti a#ia auto0dez olt%rii, *i "reaz% pre$erin#a pentru a de eni membri per$e"#i ai turmei? En#elege#i me"anismul? = iin;0 i Tehno!o,ie Htiin#a *i tehnologia pe P%m'nt sunt aproape &n &ntregime "ontrolate de bani *i de sistemul monetar. @%r% bani nu e+ist% "er"etare. UCunoa*tereaR este "onsiderat% o UProprietateR. 4amenii de *tiin#% par a $i $o"aliza#i aproape &n &ntregime pe realitatea material% iar e entualele "'*tiguri materiale sau "heltuieli r%m'n o "heie a m%sur%rii Usu""esuluiR *i a m'ndriei lor.
Pagina 92
4amenii de *tiin#% *i inginerii ni"i m%"ar nu obser % "'t de mult% inteligen#% *i intele"t sunt ne"esare pentru a &n"epe "hiar studierea unui singur atom. 6i au zdrobit atomi de aproape un se"ol p'n% a"um *i &n"% nu *tie nimeni "e este &n interiorul lor *i "um s% $a"i un atom. !e oia uni ersal% pentru intele"t *i inteligen#% se a$l% "hiar sub nasurile lor *i tot le s"ap%. -e reme "e institu#iile de &n %#%mant medio"re din zilele noastre ignor% total o asemenea ne oie tehnologia este utilizat% &n mod primar mpotriva dez olt%rii intele"tului indi idual *i &mpotri a !aturii. 4ri"e poten#ial% in en#ie semni$i"ati % este trans$ormat% &ntr0o arm% sau "hiar un instrument de dezin$ormare. Tehnologia este utilizat% pentru a &nsp%im'nta oamenii *i pentru a #ine sub "ontrol )ntele"tele )ndi iduale mutilate. Ce se &nt'mpl% da"% tehnologia este utilizat% de oameni "are nu au su$i"ient% maturitate spiritual% *i intele"tual%? Ce s0ar &nt'mpla da"% l%s%m un "opil de 5 ani s% piloteze un a ion sau s% "ondu"% o ma*in% pe autostrad%? 9ezultatul nu este, mai mult "a sigur, o "atastro$%? Pentru a"est moti , te)nolo"ia material, fr cunoatere spiritual ne conduce la o catastrof "lo$al pe Pamant J1K. Pentru a e ita o "atastro$% a em ne oie s% &n#elegem C6 $a"em *i -6 C6. >0ar pla"e s% $i#i "ondu*i de "%tre "ine a "are nu *tie &n"otro s% mearg% *i pentru "e?
Pagina 9.
/unte#i /):F9) "% "ei "are &n"ear"% s% % s$%tuias"% au "ea mai ag% idee? Entregul Fni ers material pare s% nu $ie nimi" mai mult de"'t o perturbare &ntr0un >id /ingular. Perturbare "are a $ost at't de mare *i at't de bine proie"tat%, &n"'t os"ila#iile C ibra#iileD "are au urmat sunt &n"% $oarte rapide *i intense. Fnele dintre ibra#iile stabile sau Uunde stati"eR, ne apar "a UatomiR. ,"e*ti atomi sunt at't de inteligent proie"ta#i &n"'t, "hiar *i organismele ii pot $i "ompuse din ei. 4ri"e lu"ru material din Fni ers este o os"ila#ie. Entr0o zi, &ntr0un iitor &ndep%rtat toate a"este ibra#ii pot &n"eta. Sin,uru! $co# a! eAi$ en;ei noa$ re 3a eria!e e$ e .e a ne .e17o! a In e!ec u! In.i7i.ua!. 4ri"e lu"ru material este temporar. !0ar trebui "a tehnologia s% $ie utilizat% pentru a a$i$ a &n dez oltarea intele"tului nostru indi idual? 3mul exist fizic pentru sin"urul motiv al dezvoltrii spirituale!!! J1K. -in ne$eri"ire, U*tiin#a *i tehnologiaR noastr%, dup% sute de ani de dez oltare nu s0a dez oltat mai mult de"'t &n sensul m'ndriei *i al autorit%#ii. Care sunt 3o i7e!e #ri3are pentru dez oltarea ehno!o,iei pe P%m'nt? !u a $a"e bani? /"utirea timpului? , $a"e oamenii s% depind% de Utru"uriR? , "'*tiga autoritate, putere *i a "'*tiga a antaT asupra altor oameni? >% da#i seama "'t de nerele ante sunt a"este moti e &n "onte+tul <arelui Plan? >% da#i seama "% a"#iunile "e urmeaz% a"estor moti e ioleaz% dire"t /"opul Fni ersului?
Pagina 93
Emi pute#i spune "are sunt "ele mai izibile rezultate ale tehnologiei de ast%zi de pe P%m'nt? !u este o distrugere a""elerat% a !aturii? !u este poluarea e"osistemelor *i e+terminarea o"upan#ilor a"estora? !u este arogan#a "% Uputem $a"e ori"e da"% putem pl%ti pentru astaR? !u sunt a"este UrezultateR do ada e ident% a ignoran#ei noastre monumentale *i a lipsei de respe"t pentru /"opul Fni ersului? >% da#i seama "% tipuri de reme e+trem de iolent% "um sunt U"i"loanele u"iga*eR, $urtuni e+treme, uragane, inunda#ii masi e *i tornade, "are &nainte ap%reau la "'#i a ani odat%, a"um apar aproape &n $ie"are s%pt%m'n%? >% da#i seama "% a"esta este un rezultat dire"t al a""eler%rii polu%rii atmos$eri"e la s"ar% planetar%? Planetele bune sunt greu de g%sit, nu0i a*a?
Pute#i r%m'ne impresiona#i de anumite aparente Ua"hizi#iiR ale tehnologiei, "um sunt automatiz%rile *i "omputerele. >% da#i seama "% de enind din "e &n "e mai dependen#i de obi*nuin#a de a ap%sa pe buton, de $apt % mutileaz% abilitatea de a g'ndi? >% da#i seama "% aglomer'ndu0 % intele"tul "u Umanuale de &ntrebuin#areR *i Ubutoane de ap%satR pute#i de eni mai "ur'nd un robot &ntr0un UsistemR de"'t un "et%#ean "on*tient al Fni ersului? Chiar da"% mul#i oameni de *tiin#% din prezent se "on"entreaz% pe dez oltarea propriului lor intele"t, le s"ap% &n totalitate /"opul Fni ersului *i prin"ipiile "heie ale
Pagina 95
Proie"tului s%u. 6i men#in arii de e+pertiz% $oarte limitate *i &n mod tipi" nu au ni"i un $el de apre"iere re$eritoare la modul &n "are se leag% mun"a lor de <arele Plan al Fni ersului. @oarte pu#ini indi izi au su$i"ient% imagina#ie pentru a admite posi$ilitatea e+isten#ei <arelui Plan. >% da#i seama "'t de rari sunt oamenii de *tiin#% "are insist "% Dumnezeu nu joac zaruri "um a spus ,lbert 6instein? Ca un rezultat al a"estei lipse de iziune, oamenii de *tiin#% sunt indulgen#i "u ei &n*i*i pretinz'nd "% ei U*tiuR. ProteTarea do"trinelor *i a autorit%#ii pre aleaz% peste raportarea des"operirilor ade %rate. Jurnali*ti iresponsabili &nt%res" *i ampli$i"% mult iluzia "% exist exper%i undeva care tiu cum s rezolve orice pro$lem ! /unte#i surprin*i "% a i u.inea .e !i#$0 .e re$#ec i .e$con$i.erare #en ru :a ur0 #re.o3in08 -a"% "rede#i "% *tiin#a pe P%m'nt este Ua ansat%R mai g'ndi#i0 % odat%. 4amenii de *tiin#% de pe P%m'nt ni"i m%"ar nu sunt "on*tien#i de unele Legi elementare ale @izi"ii. -a#i0 mi oie s% % o$er o do ad%. /% lu%m gra ita#ia. 6ste "e a mai de baz% de"'t gra ita#ia? >% da#i seama "% &ntreaga U*tiin#%R de pe P%m'nt &n prezent nu poate e+pli"a m%"ar gra ita#ia? <0 .a;i $ea3a c0 cea 3ai 3are #ar e a #o!u0rii .e #e P03En e$ e ,enera 0 .e !u# a' cu ,ra7i a;ia, #en ru a ri.ica !ucruri i-$au a !e 3u a .e ici co!o8
Pagina 9?
>% da#i seama "% ni"i un om de *tiin#% din prezent, de pe P%m'nt nu poate e+pli"a .e ce nu "%dem de pe planet% &n spa#iu? 6i &n"% mai "aut% Uoriginea maseiR... Dac ceea ce se vede, pentru tine este o$scur cum po%i spera s n%ele"i ce nu poate fi vzut& J2K. -a"% o roat este o idee at't de bun%, de "e ni3ic din !atur% nu se mi*"% pe ro#i? -e "e planeta noastr% nu se mi*"% pe ro#i &n Turul /oarelui? 6ste "am grea, nu0i a*a? 6ste imagina#ia oastr% at't de "onstipat% &n"'t ni"i m%"ar nu a.3i e;i #o$i(i!i a ea unor solu#ii mult mai inteligente? Proie"tul <arelui )ntele"t a$lat &n $a#a o"hilor o*tri este ,TST de inteligent pentru "% este de $apt simplu. !u "um a "ele mai simple solu#ii sunt "ele mai $rumoase? Ent'mpl%tor, % aminti#i "% +ru3u$e;ea a $ost unul dintre s"opurile prin"ipale, la &n"eputul Proie"t%rii Fni ersului? -e a"um pute#i &n"epe s% % &ntreba#i( 0 Use mai poate $a"e "e a?R. -e reme "e nu putem s"himba pe nimeni alt"ine a, numai pe noi &n*ine, a* dori s%0mi o$er "ontribu#ia oluntar%( Ca )ntele"t )ndi idual "u Poten#ial !elimitat, eu #er$ona!, pro o" "n rea,a co3uni a e iin;i+ic0 de pe P%m'nt, "u toate marile lor "omputere *i laboratoare, s% e+pli"e gra ita#ia. :enera#i0o. En inge#i0o. En#elege#i0o. -es"operi#i un prin"ipiu inteligent &n Proie"tul Fni ersului. En"eta#i poluarea !aturii *i distrugerea Planetei doar prin ridi"area lu"rurilor *i mi*"area lor dintr0un lo" &n altul. Crede#i "% omenirea de pe P%m'nt este gata s% stopeze dez oltarea armelor din ori"e nou% Udes"operireR? )mediat
Pagina 9B
"e or $i oi a""epta pro o"area "u"eririi gra ita#iei. -es"his, &n publi", ast$el &n"'t ori"ine s% poat% edea de "e este &n stare un singur )ntele"t )ndi idual odat% "e &*i des"oper% Poten#ialul !elimitat *i &*i e+er"it% Liberul ,rbitru. >re#i s% % al%tura#i mie? Dac0 in$i$ a;i c0 e$ e #o$i(i! .oar a e Er" C $Bar #u ea $0 nu "n70;a;i nicio.a 0 $0 1(ura;i...
E7o!u;ia Cum r%m'ne "u teoria e olu#iei? -a#i0mi oie s% % prezint un "itat dintr0o dis"u#ie briliant% de la prestigioasa ,"ademie 9us% de Htiin#e( Dac evolu%ia este adevarat de ce orice fata se nate nc vir"in& 2re$uie s fie anumite puncte sla$e n teoria dv!!!! -e"i, -6 C6 ede#i do ada e olu#iei a 'nd lo" printre multe spe"ii pe P%m'nt?
Pagina 98
Pentru simplul $apt "% e7o!u;ia a#are "n In e!ec . <odi$i"%rile $izi"e *i $iziologi"e apar numai "'nd "ine a E!>,NI "e a &n mod "on*tient. Trebuie s% admite#i "%, "n70;area e$ e, 3ai curEn., un #roce$ a! in e!ec u!ui de"'t al "%rnii. -e e+emplu, ba"teria E!>,NI s% tr%ias"% &n timp "e este h%r#uit% de antibioti"e. 6a nu dez olt% ni"i o alt% "alitate, sau s% e olueze "%tre ori"e alt"e a de"'t o ba"terie ea dez olt% o "alitate +oar e $#ecia!0 Cparti"ular%D de "are are ne oie pentru a supra ie#ui. 6le in. spre a o dez olta. !u e+ist% "oin"iden#e. 6ste interesant de obser at "%, a"east% &n %#are apare de0a lungul a mai multe genera#ii. !enum%rate genera#ii de ba"terii este ne oie s% moar% pentru a dez olta o nou% "apa"itate. Timp de multe de"enii am "rezut "% putem u"ide ba"teriile "u su""es. -e"i, "um poate &n %#a a$ 01i ba"teria de la genera#ii "are au M&RIT de mult? @aptul continuit%ii contiin%ei din"olo de durata unei ie#i, demonstrat% mai de reme &n a"east% "arte, este o e+pli"a#ie $oarte logi"% J1K, J17K. -in e+emplul de mai sus, de ine $oarte "lar "% n0ar $i "ea mai bun% idee s% &n"er"i s% Uu"iziR ni"i o "reatur% ie ni"i m%"ar una mi"% "'t o ba"terie. -e reme "e ori"e "reatur% ie este inteligent% poate E!>IN, mai "ur'nd s% lupte &mpotri a noastr% de"'t s% "oe+iste "u noi. En lunga "urs%, poate &nsemna "%, prin r%nirea ori"%rei alte $iin#e ii, &n $inal, ne r%nim pe noi &n*ine. -ealt$el, da"% alte $orme de ia#% au e oluat din ba"terii, dup% "um sus#in anumite teorii, de "e n0a %zut nimeni nicio.a 0 reo ba"terie e olu'nd "%tre alt"e a de"'t "%tre o ba"terie?
Pagina 99
4bser 'nd !atura din Turul nostru trebuie s% "on"hidem "%, pentru a atinge o UarmonieR o mare multitudine de spe"ii trebuie s% e+iste /)<FLT,!. -e e+emplu, ba"teria are ne oie de resturi organi"e de la alte $iin#e ii, *i ori"e alte $iin#e ii, in"lusi oamenii au ne oie de ba"terii pentru a tr%i. /imbioza *i "oe+isten#a unei multitudini de spe"ii este esen#ial% .e !a "nce#u *i este esen#a Proie"tului Con*tient al Fni ersului. !u este o "oin"iden#% "% "oe+isten#a este de asemeni un mediu e+"elent pentru &n %#are *i dez oltarea intele"tului?
Li(er a ea .e a a!e,e Cine eti& Cum trieti& Ce vei deveni& J2K !u sunte#i d . )ntele"te )ndi iduale "u poten#ial nelimitat de a se dez olta pe sine &nsu*i? !u a e#i o autonomie nelimitat% *i Libertatea de a ,lege? !imeni alt"ine a nu % poate dez olta intele"tul d . pute#i s% o $a"e#i doar d . singuri.
Pagina 177
!imeni alt"ine a nu poate &n %#a s% e+perimenteze )ubirea *i s% $ie $eri"it pentru d . pute#i s% &n %#a#i s0o e+perimenta#i numai d . /unte#i un )!-)>)- Co indi idualitateD pentru un <4T)>. !u ede#i? Teorii c0 noi $un e3 o;i &nu!' nu eA#!ic0 ni3ic .e$#re Rea!i a ea &ni7er$u!ui. Frm'ndu0le dire"t ne mutileaz% intele"tul, indi idualitatea *i >oin#a Liber%. @%r% indi idualitatea d . ne"onstr'ns% *i $%r% Libertatea de a ,lege ne"ompromis%, nu e+ist% !)C) 4 H,!/I pentru d . Csau ori"ine alt"ine aD s% sus#in% e+perimentarea ade %ratelor /entimente Enalte "um este )ubirea. Putem spune "% o;i a7e3 o ori,ine co3un0' sau o;i eAi$ 03 #en ru ace!ai Sco#' sau $un e3 o;i ?ra;i i Surori'. >ede#i di$eren#a? 4u$i%i+v unii pe ceilal%i este un mare s$at re$eritor la "um s%0#i tr%ie*ti >ia#a. 6ste una dintre "ele mai bune modalit%#i de a ne e+ersa /entimentele Enalte. C't de departe pute#i merge? C't de &nalte sunt sentimentele pe "are d . pute#i &n %#a s% le e+perimenta#i? Sin,ure!e !i3i e #e care !e 7e;i eA#eri3en a 7reo.a 0 "n &ni7er$ C $un ce!e #e care 7i !e i3#une;i 7oi "ni70. -e e+emplu, da"% hot%r'#i s% tr%i#i numai o $in,ur0 7ia;0 *i apoi s% % &nn%bu*i#i e+isten#a "on*tient% este ,legerea d . da"% insista#i PFT6N). Pur *i simplu &n"eta#i s% mai g'ndi#i *i s% % mai $olosi#i intele"tul. -e"i, "are este -estina#ia noastr% @inal%?
Pagina 171
6+ist% ea? !u e+ist% limite... /ingurele limite "are e+ist% sunt a"elea pe "are "ine a *i le impune. Cu "'t &n#elege#i mai bine En"eputul *i /"opul Fni ersului, "u at't mai bine pute#i &n#elege !atura Cmani$estarea material% a <arelui )ntele"tD "u at't mai bine % pute#i imagina *i "rea propria oastr% -estina#ie @inal%. !u e+ist% limite &n "eea "e % pute#i imagina... Perico!u! nu "! re#re1in 0 3oar ea unui cor# +i1ic .u#0 cu3 cre. 3i!ioane C a.e7ara u! #erico! e$ e 3o.u! "n care r0i3' M5N. , e#i Libertatea de a ,lege... Ce >6N) alege?
Ce! 3ai .i+ici! !ucru Hti#i "e este *i a $ost mereu "el mai di$i"il lu"ru pentru mine? Libertatea de a ,lege. En mod spe"ial Li(er a ea .e a A!e,e $0 nu 3ai +ac ni3ic. C'#i oameni "unoa*te#i "are se "on"entreaz% pe a"east% singur% alegere? Hti#i "um s% dep%*i#i tenta#ia de a alege s% nu $a"i nimi" pentru progresul t%u "on*tient? ,#i &nt'lnit reodat% o asemenea tenta#ie? ,m a$lat "%, "el mai di$i"il aspe"t din e+isten#a mea "on*tient% $ost &ntotdeauna a"ela de a g%si su$i"ient%
Pagina 172
moti a#ie pentru a 30 au o.i$ci#!ina s% g'ndes", s% studiez /inele *i s% #intes" "%tre un progres "on*tient sistemati". Cea 3ai 3are !i3i are #e care 7a re(ui 7reo.a 0 $Bo .e#0i;i $un e;i D<. %:=I<F. >% re"unoa*te#i limit%rile? Ce a#i $%"ut a$ 01i pentru a % depa*i limit%rile?
E,oBu! !u pute#i elimina /inele sau U6go0ulR. 6u am &n"er"at *i am e*uat lamentabil de $ie"are dat%. En a"east% "arte am demonstrat "lar de "e. /untem )!-)>)-F,L) pentru un <4T)>. ?0r0 in.i7i.ua!i a ea noa$ r0 nu ar +i nici un #unc oriun.e .in care &ni7er$u! $0 #oa 0 "nce#e. En"er"area de a suprima indi idualitatea noastr% este un a"t iolent &mpotri a /"opului Fni ersului *i rezultatul "onst% &ntotdeauna &n e+perimentarea mizeriei. /ingura "ale este a"eea de a 6-FC, ego0ul. /tudia#i0l. Con inge#i0l. 6du"a#i0l. En %#a#i0l s% )ubeas"%.
Pagina 17.
EAa3ina;iB70 Sine!e. >e#i a$l% "% To u! este a"olo( B In$ inc e ani3a!ice i In e!ec 0 Lipsa de )ubire )ubirea 0 Fra Toleran#a 0 >iolen#a =un%tatea 0 ,rogan#a 9espe"t 0 =u"urie <izerie 0 )n idie ,dmira#ie 0 En#elep"iune )gnoran#a 0 <in"iuna /in"eritate 0 6goism :enerozitate 0 <urd%rie )no"en#a 0 <'ndrie <odestie 0 Cruzime Tandre#e /unt toate &n )!T69)49. Hi mai mult de"'t at't... To u! re(uia $0 +ie aco!o "n oa e i3#uri!e. ,lt$el "um 0a#i mai putea e+er"ita Libertatea de a ,lege?
Cum alt$el a#i mai $i putut #erce#e lu"rurile da"% n0a#i $i a ut *ansa de a e+perimenta un perpetuu "ontrast al opuselor? >ede#i logi"a *i $rumuse#ea proie"tului? 6+amina#i Sine!e. /tudia#i 6go0ul. 6du"a#i0l. ,r%ta#i0i $rumuse#ea )ntele"tului ostru. ,r%ta#i0i Poten#ialul. Con inge#i0l s% se dez olte. ,r%ta#i0i toate alegerile posibile. %n70;a;iB! s% a!ea,0 &n mod "on*tient. Con inge#i0l "% a!e,eri!e .7. #ro.uc oa e .i+eren;e!e. ,poi, &n %#a#i0l s% A!ea,0 )ubirea.
Pagina 173
,"east% atitudine parti"ular%, ori"um, "ere o $enomenal% au o.i$ci#!in0. !imeni alt"ine a din Fni ers nu poate s0o $a"% pentru d . ->. trebuie s% g%si#i toate moti a#iile &n )!T69)49. -a"% % g'ndi#i "% a g%si moti a#ia este de aTuns, mai g'ndi#i0 % odat%. :%sirea moti a#iei &n )!T69)49 este e+trem de di$i"il%, dar men#inerea ei &n $ie"are zi este "hiar mai grea. 6+ist% at't de multe elemente "are produ" distragerea, "on$uzia, obsta"ole *i s"uze. 6+ist% at't de multe alegeri *i cea 3ai uoar0 a!e,ere e$ e "n o .eauna .e a nu +ace ni3ic #en ru #ro,re$u! .7. con ien . Totul depinde de Libertatea de a ,lege...
Cre.e;i8 Crez'nd sau "ulti 'nd "redin#e de ori"e $el reprezint% unul dintre prin"ipalele peri"ole pentru )ntele"tul d . )ndi idual. ,"esta in"lude, desigur, *i a "rede "% "e a nu este posibil. -a#i0mi oie s% % e+pli" peri"olul. Care este esen#a unei U"redin#eR? !u este presupunerea "% Unu este ne oie s% *ti#iR sau "% Ue+ist% "ine a unde a "are *tieR $%r% a eri$i"a toate presupunerile *i "onse"in#ele? Prin a.o# area cre.in;e!or .7. a!e,e;i $0 nu ,En.i;i "u mintea proprie *i alege#i s% % men#ine#i )ntele"tul a.or3i . Chiar nu "onteaz% "are al%i oameni U*tiuR sau "red "% U*tiuR. 6ste "omplet nerele ant.
Pagina 175
Sin,uru! !ucru care e$ e re!e7an "n &ni7er$ e$ e ceea ce #u e;i "n;e!e,e <OI %:=I<F. ,doptarea *i "ulti area "redin#elor este mult mai peri"uloas% de"'t e+plozia unei bombe atomi"e &n m'inile oastre. -e "e? -istrugerea "orpului $izi" nu % poate "orupe )ntele"tul singurul lu"ru "are este &ntr0ade %r al dv! &n Fni ers. Prin adoptarea de "redin#e ori"um, d . ale"e%i s% % men#ine#i )ntele"tul d . )ndi idual poluat *i "onstipat "u propriul dv! consim%m#nt. , e#i ne oie s% HT)N) &n lo" de Ua "redeR *i $in,ura ca!e .e a o(;ine i a 7eri+ica cuno in e!e e$ e .e a +o!o$i i a .e17o! a In e!ec u! .7. In.i7i.ua!.
1dmite%i toate posi$ilit%ile pe "are i le pute#i imagina. 1naliza%i a"este posibilit%#i "u aTutorul )ntele"tul d . *i &n"er"a#i s% le n%ele"e%i! Cum alt$el a#i putea $a"e alegeri &n mod "on*tient? C'nd aTunge#i la ni elul de a &n#elege mai mult se pot ridi"a noi posibilit%#i *i a e#i ne oie s% $i#i preg%ti#i s% le admite#i *i s% le lua#i &n "onsidera#ie. @i#i e+trem de aten#i &n adoptarea "redin#elor. UCredin#eleR trans$orm% oamenii &n paraplegi"i intele"tuali, in"apabili *i "are nu0*i dores" s% g'ndeas"%. UCredin"io*iiR urmeaz% opinii *i Tude"%#i, &n lo" s%0*i dez olte propria n%ele"ere a Fni ersului *i propria lor prezen#% &n el.
Pagina 17?
6+amina#i0 % "redin#ele. Le0a#i )ntele"t?
eri$i"at "u propriul d .
%n;e!e,erea e$ e o u! Ceea "e eA#eri3en 03 &ntr0o ia#% este rele ant numai da"% "n;e!e,e3 "e se &nt'mpl% *i de "e. 6 olu#ia "on*tiin#ei apare !F<,) da"% ne $#ori3 ca#aci a ea .e "n;e!e,ere a 9ealit%#ii. !i"i un pro$esor *i ni"i o *"oal% nu poate $a"e a"est lu"ru o parte integrant% din temele noastre. ,l#i oameni pot aTuta "u e+pli"a#ii, dar &n $inal $ie"are trebuie s% aTung% la &n#elegere individual. Cel mai bine se poate ilustra a"east% idee "u un e+emplu iu. )magina#i0 % "% lu%m o maimu% *i o du"em &n "ea mai bun% Fni ersitate din lume *i o l%s%m s% experimenteze "ele mai bune "ursuri ale "elor mai buni pro$esori &n astro$izi"%.
Pagina 17B
Crede#i "% maimu#a a bene$i"ia de pe urma unei asemenea e+perien#e? -a"% "rede#i "% ideea "u maimu#a a $ost prea e+trem% &n"er"a#i s% apli"a#i e+emplul de mai sus ori"ui, "are n0a $ost ni"iodat% interesat s% &n#eleag% nimi". !u "onteaz% "'te "%r#i a#i "itit, "'te "ursuri a#i audiat *i "e au $ost ele. Ceea "e "onteaz% este "eea "e "n;e!e,e;i de $apt din ele a$ 01i despre Fni ers *i de rolul d . parti"ular &n el. Ce se &nt'mpl% da"% oamenii nu &n#eleg *i1sau nu $a" ni"i un e$ort s% &n#eleag%? En "el mai bun "az &*i iroses" ie#ile. -in ne$eri"ire, ori"um, lipsa de &n#elegere este sursa primar% a mizeriei *i a su$erin#ei, at't indi iduale "'t *i "ole"ti e.
Pro"esul despre modul &n "are lipsa de &n#elegere "auzeaz% su$erin#a poate $i ilustrat utiliz'nd un e+emplu din numeroasele s"ripturi str% e"hi "elebre J2K, J.K, J3K, J5K. Citindu0le de mii de ani zilni" *i memor'ndu0le nu aTut%, da"% nimeni nu poate n%ele"e "e in$orma#ii "on#in, "ine le0a s"ris, "ine le0a "iuntit *i .e ce. @%r% &n#elegerea no#iunilor de baz% "on#inutul ori"%rei s"ripturi este per ertit &mpotri a umanit%#ii *i a !aturii. 4amenii "ontinu% de se"ole s% uras"%, s% abuzeze, s% tortureze *i s%0i omoare pe "eilal#i toate &n numele lui -umnezeu pentru simplul $apt "% ei urmeaz te+tele per ertite *i traduse gre*it, &n lo" s%0*i urmeze propria "on*tiin#%. Cei "u putere de &n#elegere limitat% promo eaz% teama de ori"e, in"lusi teama de -umnezeu doar pentru a men#ine oamenii &ntr0o stare de "on$uzie *i de dezin$ormare la "el
Pagina 178
mai &nalt ni el posibil. -a"% "rede#i "% a"este pra"ti"i apar#in tre"utului uita#i0 % "e se &nt'mpl% &n prezent &n )rlanda de !ord sau &n ,$ri"a de /ud. /au izita#i ori"e lo" de enera#ie % alege#i Caltare, l%"a*e de "ultD. Frm'nd s$aturile "elor "are demonstreaz% "ompleta lips% de &n#elegere, turme de oameni &n"ep s% enereze *i s% "elebreze al#i oameni, statui, mobile, bu"%#i de haine "u s'nge pe ele, sau "hiar unelte de tortur%. A;i 7enera $au ce!e(ra un $caun e!ec ric da"% "ine a $oarte important ar $i murit &n el? ,#i purta o miniatur% a unui s"aun ele"tri" la g'tul d ? Hi totu*i, milioane de oameni enereaz% "ru"ea Cun instrument de tortur% 9omanD *i "hiar poart% o "opie a sa la g'turile lorOOO !u este $as"inant? )nutil s% mai spun "%, lipsa de n%ele"ere saboteaz% "u su""es mesaTele &n#elepte din tre"utul &ndep%rtat. Turmelor de oameni li se spala "reierele pentru a "rede "% ei nu pot $a"e nimi" da"% ei cred "% U&l iubes" pe -umnezeuR. Cea mai rea parte este a"eea "% marea maToritate a oamenilor de pe P%m'nt, de $apt nu au "itit ni"iodat% reo s"riptur% ei &n*i*i. ,u ales s%0i cread pe "ei "are interpreteaz% *i tradu" s"ripturile pentru ei. >ede#i di$eren#a? -a"% des"operi#i "% unii oameni 0au min#it deliberat timp de mai mul#i ani pentru propriul lor a antaT, a#i "rede &n"% &n a"e*ti oameni *i le0a#i mai urma s$aturile? Pariez "% nu 0ar mai pla"e s% se pro$ite de pe urma d . din nou. En mod tragi", marea maToritate a oamenilor nu se oboses" ni"iodat% s% eri$i"e da"% au $ost &n*ela#i. Turme de oameni &*i supun oluntar >oin#a Liber% *i de in marionete &n
Pagina 179
m'inile e+"ro"ilor "are li se prezint% "a $iind apropia#i ai lui -umnezeu sau UCon*tiin#e EnalteR. Crede#i "% <arele )ntele"t, )nteligen#a "are a imaginat *i a Proie"tat &ntregul Fni ers, in"lusi $ie"are atom din "orpul d ., "are 0a dat )ntele"tul )ndi idual, poten#ial nelimitat, autonomie *i Libertatea de a ,lege, are ne oie de un apropiat?
:u CE C ci DE CE !u "e $a"em "i -6 C6 $a"em este important. Cu alte "u inte, ceea ce conteaz cel mai mult nu sunt aparen%ele, ci ce este n spatele lor J1K. -a#i0mi oie s% % e+pli". 6 olu#ia )ntele"tului apare numai "'nd ne e+tindem "apa"itatea indi idual% de "n;e!e,ere. Prin alegerea "on*tient% a lu"rurilor pe "are le $a"em a em oportunitatea s% ne demonstr%m nou% &n*ine "% &n#elegem, nu doar "% is%m "% o $a"em. ,tun"i, nu a"#iunile noastre &nsele, "i 3o i7e!e pentru a"este a"#iuni .in in erioru! in e!ec u!ui no$ ru in.i7i.ua! sunt "ele mai importante.
Pagina 117
Lua#i "a e+emplu a"ti itatea de a UaTuta pe al#i oameniR. ,parent, a"easta este &ntotdeauna o a"#iune poziti %, nu0i a*a? -ar da"% &i UaTut%mR pe oameni s% r%m'n% ignoran#i? -ar da"% &i UaTut%mR pe oameni s% se lupte &ntre ei? -ar da"% $olosind o $raz% &i UaTut%m pe "eilal#iR s% as"und% alte a"ti it%#i, "um ar $i promo area dezin$orm%rii, teama, a pro$ita de oameni a$la#i la ne oie, a $a"e bani, et".? C'#i medi"i % or aTuta da"% nu le pl%ti#i? C'#i dintre ei or &n"er"a s% % $a"% s% depinde#i de aTutorul lor pentru a0*i ma+imiza eniturile? >% da#i seama "% U$a#adaR UaTutor%rii altoraR poate a ea multe moti e di$erite? Mo i7e!e +ac oa e .i+eren e!e... ,tun"i, ce conteaz cel mai mult pentru evolu%ia 4ntelectelor 4ndividuale nu sunt aparen%ele, ci ceea ce este n spatele lor J1K. ,naliza#i 3o i7e!e a"#iunilor oastre. ,lege#i moti e pentru propriile oastre a"#iuni &n mod con ien *i $i#i preg%ti#i s% le &mbun%t%#i#i m'ine, "'nd % spori#i &n#elegerea <arelui Plan. Ana!i1a $incer0 a #ro#rii!or 7oa$ re 3o i7e ar re(ui $0 +ie #riori a ea .7. -easemeni, "ncerca;i $0 7e.e;i 3o i7e!e "n ac;iuni!e a! ora. 9e"unoa*terea moti elor este absolut esen#ial%. -a#i0 mi oie s% % ilustrez a"easta printr0un e+emplu. /% presupunem "% o persoan% % d% o ra70, e+pli"'ndu0 % "lar "e este. /% presupunem "% o alt% persoan% % d% o ra7a "n rBo (o3(oan0, +0r0 $0 70 $#un0 despre "on#inutul real al bomboanei, dar &n s"himb spun'nd 2e iu$esc .
Pagina 111
Ce este mai peri"ulos? >ede#i peri"olul as"underii *i nere"unoa*terii ade %ratelor moti e? Pute#i edea #erico!u! Du$ i+ic0rii r01(oaie!or, 7io!en;ei i a! o3oruri!or "a a"ti it%#i de Upa"eR sau UTusti#ieR? JBK, J8K. >% da#i seama "'t de peri"uloase sunt UTu"%riileR *i UTo"urileR "are "n7a;0 i ,!ori+ic0 o3oru! i 7io!en;a? Pu e;i recunoa e o 3inciun0 .e!i(era 0 i .e1in+or3area "'nd sunt prezentate sub $orma unui UmesaT de iubireR? Pu e;i recunoa e ,!ori+icarea $ u#i.i 0;ii i a i,noran;ei "'nd este &mpins% "a UspiritualitateR sau UreligieR?
Trecu u! >% mai aminti#i de "'te ori a#i "%zut &nainte de a &n %#a s% merge#i? /unte#i interesa#i s% % aminti#i toate "%z%turile? >% mai aminti#i "'te gre*eli a#i $%"ut &nainte de a &n %#a s% s"rie#i? /unte#i interesa#i s% % reaminti#i "e gre*eli au $ost? Crede#i "% asemenea UamintiriR sunt rele ante? -e "e nu? Ce *i "'te gre*eli a#i $%"ut &n tre"ut sunt aproape irele ante. /ingurul lu"ru important re$eritor la gre*elile tre"ute este e entual "e a#i &n %#at din ele. En alte "u inte( Sin,uru! !ucru i3#or an e$ e ce "n;e!e,e;i a$ 01i. Ceea "e "n;e!e,e;i ASTFOI determin% *i limiteaz% alegerile d . "on*tiente, nu0i a*a?
Pagina 112
En s"himb, alegerile oastre de a1i, determin% raza alegerilor de 3Eine. En a"est $el e#i de$ini *i e#i determina gradat iitorul ostru &n Fni ers. , 'nd &n edere "ele de mai sus, "rede#i "% ar $i o idee bun% de a tri n trecut sau de a l%sa tre"utul s% % in$luen#eze alegerile de azi? ?oca!i1a;iB70 #e "n;e!e,erea .7. i #e a!e,eri!e .7. a$ 01i. Cu "'t &n"er"a#i s% &n#elege#i mai mult ast%zi, "u at't e#i $i "apabili s% &n#elege#i mai mult m'ine. ,re sens?
<ii oru! -ori#i s% "unoa*te#i iitorul? Pen ru ce8 Cunoa*terea iitorului % poate "re*te inteligen#a? Cunoa*terea iitorului % poate &mbun%t%#i intele"tul? 6+a"t opusul. -a"% a#i $i "unos"ut iitorul, "el mai probabil a#i $i tins spre a e7i a anumite situa#ii nepl%"ute *i atun"i a#i $i pierdut oportunitatea de a E!>IN, din rea"#iile d . la a"estea. -a"% studen#ii ar *ti dinainte &ntreb%rile e+a"te "u "are s0ar "on$runta ar mai &n %#a ei "e a din e+aminare? !u "um a numim a"est $apt a ria'8 -in "ele de mai sus este "lar "% dorin#a de a "unoa*te iitorul de $apt "ontra ine /"opului Fni ersului *i /"opului
Pagina 11.
e+isten#ei noastre, deoare"e saboteaz% e olu#ia )ntele"telor )ndi iduale. ,tun"i, ori"ine prezi"e iitorul d% do ad% de o "omplet% lips% de &n#elegere a /"opului Fni ersului *i a >ie#ii &n parti"ular. 6+aminarea 3o i7e!or lor poate $i un bun e+er"i#iu pentru intele"tul d . En"rederea &n profe%ii *i a atepta "a ele s% se &nt'mple este 3u! 3ai peri"uloas% de"'t a pierde timpul. Poluarea )ntele"tului "u atitudinea pasi % de a atepta *i a spera &ntr0 un Umira"olR, Usal areR, UeliberareR, UiluminareR, Ualiniere planetar%R, UmesagerR sau "a U"ine a s% $a"% "e aR are "onse"in#e $oarte serioase. /entimentele aso"iate de Ua $i $%r% speran#%R *i de neadaptare, de obi"ei sus#inute de ritualuri *i obi"eiuri ridi"ole, elimin% moti a#ia pentru autodez oltare *i atun"i saboteaz% total e olu#ia )ntele"telor )ndi iduale. Ce!e 3ai 3u! e #ro+e;ii' +a!$i+ic0 co3#!e re!a;ia .in re cau10 i e+ec , .e aceea #re7enin.uBi a.e#;ii .e !a a "n70;a orice .e$#re Rea!i a ea &ni7er$u!ui. &ne!e a$#ec e ale iitorului #o $i prezise, dar numai "'nd n%ele"em "onse"in#ele alegerilor noastre indi iduale *i "ole"ti e *i numai "'nd n%ele"em su$i"ient de bine rela#ia dintre cauze *i efecte. -e e+emplu, da"% de"ide#i s% % sinu"ide#i ast%zi, nu % mai pute#i a*tepta s% $i#i "apabil s% m'n"a#i m'ine la pr'nz. Fn alt e+emplu *i mai serios da"% "ontinu%m s% "re*tem M)L!)C poluarea atmos$eri"% pe P%m'nt ca ac!i$3e!e care $e #ro.uc ca re1u! a , 7or .i$ ru,e e7en ua! "n rea,a #!ane 02.J1K, J21K.
B
Peri"olul 96,L pentru &ntreaga noastr% U"i iliza#ieR nu ine din s"himb%rile de "lim% u*oare "i sunt datorate /FP9,E!CILM)9)) )!T69)49FLF) planetei. Consulta#i bibliogra$ia J21K pentru mai multe detalii.
Pagina 113
-a"% re#i &ntr0ade %r s% % "unoa*te#i iitorul a e#i ne oie s% &n#elege#i "ine sunte#i ,/TIM). Cu "'t &n#elege#i mai bine "ine sunte#i ast%zi "u at't e#i &n#elege mai bine >iitorul d . >iitorul )ntele"tului d . este determinat e+"lusi de alegerile "on*tiente pe "are le $a"e#i oi &n*i %. !imeni nu % poate dez olta )ntele"tul &n lo"ul d . trebuie s0o $a"e#i oi &n*i %. Cine 7e;i .e7eni e7en ua! "n &ni7er$ e$ e .e er3ina nu3ai .e a!e,eri!e #e care !e +ace;i 7oi "ni70.
A!e,erea 3ea Perspe"ti a mea asupra ie#ii s0a s"himbat drasti" de multe ori &n ultimii 37 de ani de la o e+trem% la alta. <0am "ompl%"ut &n a m% purta "a un membru al turmei doar pentru a de eni un U"usurgiuR maTor, pun'nd sub semnul &ntreb%rii $ie"are "omand% *i $ie"are do"trin% "u ori"e o"azie. ,m e+perimentat peri"olele unui regim totalitarist *i ale "omunismului pentru a des"operi limit%rile *i "ap"anele so"iet%#ii "apitaliste. -intr0o persoan% deprimat%, "u boli in"urabile m0am s"himbat &ntr0un $anati" al auto0 inde"%rii *i al re&ntineririi J12K. -intr0un membru de $amilie per$e"t m0am trans$ormat &ntr0un as"et e+trem "are &ndr%ge*te mai mult medita#ia de"'t somnul. Ca instru"tor de na iga#ie am ob#inut Ph.- &n $izi"%. -up% "e am &nregistrat prima hologram% din lume a pro"esului de "ombustie dintr0un motor am &n"eput s% studiez bioplasma din Turul "orpului uman J1.K *i am #intit spre a edea ,urele
Pagina 115
"u proprii mei o"hi. Ca un "adru uni ersitar am &n"eput s% proie"tez o manier% radi"al% J13K. @iind un om de *tiin#% ortodo+ "ompetent am #intit spre a e+plora 4riginile Fni ersului separ'ndu0mi "on*tiin#a de "orpul $izi". !u reau s% % pli"tises" "u restul listei reau doar s% % dau "'te a idei despre raza de a"#iune a e+tremelor pe "are am de"is s% le adopt &n di erse stadii ale ie#ii mele. ,m Ua"umulatR multe lu"ruri &n ia#a mea numai pentru a des"operi "% Unu era astaR. 6+periment'nd *i e+plor'nd "onse"in#ele tuturor e+tremelor de0a lungul multor ani, am &n"eput s% $ormulez "on"luzia $inal%. Hti#i "are este?
To"mai &n"er" s0o e+prim &n a"east% "arte. 6ste de a tr%i o ia#% &n mod con ien *i "u un $co#. /"opul "are este "ompatibil "u <arele Plan /"opul &ntregului Fni ers. @ormul'ndu0 % P94P9)FL s"op, "ompatibil "u <arele Plan, este "el mai important. 6ste deasemeni ne"esar s% e+tinde#i s"opul d . de $ie"are dat% "'nd "re*te#i pentru a &n#elege mai mult. <0 a e# a;i $0 acu3u!a;i ce7a +0r0 $0 i;i ce e$ e8 !umai dup% "e am e+perimentat e+isten#a "n a+ara "orpului $izi", e+plor'nd Upartea "ealalt%R *i misterul Con*tiintei mai Enalte, des"operind "u uimire >idul Fni", 4riginea *i /"opul Entregului Fni ers, numai atun"i am &n#eles "%, "ea mai bun% alegere pe "are o pot $a"e zilni" este s% tr%ies" &n "orpul meu $izi".
Pagina 11?
!umai atun"i am realizat "% ce! 3ai (un in$ ru3en pentru intele"tul meu slab *i limitat de a e+plora &ntregul Fni ers este de $apt propriul meu "orp $izi". !umai atun"i am &n"eput s% apre"iez r%spunsurile *i toate senza#iile pe "are i le o$era "orpul meu )ntele"tului. !umai atun"i am obser at "% partea din Fni ers "are &mi este "ea mai apropiat% este de $apt propriul meu "orp $izi". !umai atun"i mi0am dat seama "'t de mult pot &n %#a doar utiliz'ndu0mi )ntele"tul pentru a acor.a a en;ie la $enomenala arietate de senza#ii generate de "%tre propriul meu "orp $izi". /pre uimirea mea, am des"operit "%, de $apt, *tiam $oarte pu#in despre "orpul meu $izi". !u numai "% nu l0am $%"ut eu. !i"i m%"ar nu puteam proie"ta "on*tient ori"e parte a "orpului meu, ni"i m%"ar nu *tiam "um *i de "e $un"#ioneaz%. !u puteam ni"i m%"ar s% "ontrolez "'te a $un"#iuni de baz% ale sale, "a s% nu mai orbes" de repara#iiO J12K -a#i0mi oie s% % e+pli" "e reau s% spun. )magina#i0 % "% 0a#i pierdut o m'n%. Hti#i "um s% $a"e#i s% "reas"% la lo"? 6 entual, "'nd &n %#%m su$i"ient om *ti s% ne re"onstruim "orpurile noastre dup% dorin#% J1K. <i0am dat seama cE .e #u;in i3 *i "% oamenii no*tri de U*tiin#%R de pe P%m'nt nici mcar n+au nceput s "#ndeasc &n dire"#ia ade %ratului progres Ce olu#ia intele"tului indi idual *i ale abilit%#ilor a"estuia pentru sentimente &nalteD.
Pagina 11B
!oi "redem "% suntem Ua ansa#iR sau U"i iliza#iR dar nu este delo" ade %rat. Pe P%m'nt $un e3 chiar !a "nce#u u! e olu#iei "on*tiente J1K, urm'nd "ele mai primiti e instin"te *i "ele mai ignorante do"trine &n lo"ul intele"tului. En mod tragi", "ei mai mul#i oameni de pe P%m'nt nu au destul% integritate pentru a admite a"est lu"ru. Cea mai semni$i"ati % s"himbare &n atitudinea mea a ap%rut &n momentul &n "are am &n %#at s%0mi a#recie1 propriul "orp "a mani$estare a <arelui )ntele"t "a un magni$i", generos, $oarte so$isti"at *i $oarte parti"ular .ar' pentru a <% asista Cintele"tul meu indi idualD &n pro"esul meu de &n %#are indi idual%. !umai atun"i am des"operit "% "el mai bun pro$esor este de $apt &n )!T69)49 *i a $ost &ntotdeauna. !0a mai trebuit s% m% &ntreb &n leg%tur% "u di erse "redin#e. = iu. ,m "%utat *i am g%sit. A3 "n70;a $0B3i +o!o$e$c i $0 30 "ncre. "n In e!ec u! 3eu. Hi oi pute#i s0o $a"e#i. 4ri"ine "are are inten#ia *i destul% auto0dis"iplin% poate s0o $a"%. -ar nu se a &nt'mpla de la sine. A7e3 ne7oie $0 ;in i3 noi "nine c0 re un #ro,re$ con ien . <0 #u e;i a e# a $0 +ace;i #ro,re$e +0r0 $0 ;in i;i c0 re ace$ !ucru8 !umai dup% toate des"operirile de mai sus n interiorul meu am &n"eput s% re"unos" ceilal%i oameni "a )ntele"te )ndi iduale "u Poten#ial !elimitat. Pe s"urt, r%m'n'nd &ntr0un "orp $izi", &n %t'nd de la a"esta *i de la !atura din Turul nostru "'t de mult posibil este "ea mai
Pagina 118
bun% alegere pe "are o putem $a"e. ,"easta este "ea mai rapid% "ale pentru a $a"e progres &n Fni ers la stadiul nostru de e olu#ie. /unte#i de a"ord? 4ri"e alt% a"ti itate, nu "onteaz% "'t de $as"inant% pare, este au+iliar%. >ia#a este &ntr0ade %r o minunat% oportunitate de a dez olta )ntele"tul *i e entual de a &n %#a Cea Mai Mare Lec;ie .in re oa e C cu3 $0 Iu(e i i $0 +ii Iu(i . >% pute#i imagina to#i oamenii de pe P%m'nt adopt'nd a"est pun"t de edere? ,Tungem din nou la Libertatea de a ,lege, nu0i a*a?
ADu En.uBi #e a!;ii -a"% % pla"e logi"a ra#ionamentului meu, *ansele sunt "a &ntr0o zi s% pute#i alege s% dis"uta#i a"este lu"ruri "u al#i oameni. !u presupune#i "% "eea "e este per$e"t logi" pentru d . a $i la $el de logi" *i pentru ei. Fnii oameni &*i $oloses" &ntregul )ntele"t pentru a "rea (ariere blo"'nd ori"e &n#elegere iitoare. Cu "'t &mpingem mai mult asemenea oameni &n a$ara Uzonei lor de "on$ortR, "u at't ei or $i mai Ublo"a#iR. -e reme "e trebuie s% le respe"t%m Libertatea de a ,lege noi trebuie deasemeni s% le respe"t%m *i pun"tul lor de edere, "hiar da"% este total di$erit de al nostru. )eri, la unul dintre seminariile pe "are le "ondu" "u regularitate, am &nt'lnit o doamn% "are n0a r%spuns a*a "um
Pagina 119
m% a*teptam la una dintre &ntreb%rile UsimpleR ini#iale. CPoate o "as% s% se "onstruias"% singur%, $%r% "a "ine a s0o proie"teze?D. 6a a ales s% cread "%, este su$i"ient s% astep#i pentru "a a"ea "as% s% se "onstruias"% singur%. !umai dup% "e am &n"er"at s%0mi "ontinui e+pli"a#iile am &n#eles "% trebuia $Bo !a$ $0 a e# e. ,r $i $ost o $oarte bun% alegere s% spun( 3!5! 1tunci, )aide%i s ateptm i vom vedea!!! nu ne "r$im, nu+i aa& L0$En.uBi #e oa3eni $0 eA#eri3en e1e con$ecin;e!e #ro#rii!or !or #unc e .e 7e.ere e$ e e$en;ia! #en ru ca ei $0 "n7e;e ce7a. >e#i e ita multe $rustr%ri da"% % ab#ine#i de a &n"er"a s% e+pli"a#i "e a oamenilor "are nu sunt &n"% preg%ti#i s% &n#eleag%. En"er"a#i s% le pune#i o "n re(are "are &i a pro o"a "el mai mult s%0*i e+amineze propriul pun"t de edere. 6ste o metod% bun% J11K. -a"% &ntrebarea d . este bine al"%tuit% ni"i m%"ar nu a $i ne oie s% a*tepta#i un r%spuns. 4 &ntrebare bine #intit% *i la timpul potri it este aproape de neuitat ea a "ontinua s%0l a"aseze pe destinatar timp de ani de zile p'n% "'nd intele"tul s%u a e olua pentru a se dez olta *i a &n#elege r%spunsul. En ori"e "az, proie"t'nd o asemenea &ntrebare Ude neuitatR este mult mai di$i"il de"'t a $a"e de"lara#ii despre subie"t, nu "onteaz% "'t de a ansat. En mod tipi", a $i ne oie s% Uas"ulta#iR o alt% persoan% "u griT%, s% stabili#i pun"tul s%u de edere pun'nd o serie de &ntreb%ri UpreliminareR &nainte de a pune U&ntrebarea $inal%R. ,"east% "arte "on#ine "am .57 de &ntreb%ri, unele dintre ele &ntr0o anumit% se" en#%. /im#i#i0 % liberi s% o alege#i pe "ea
Pagina 127
"are este "ea mai ade" at% sau pute#i modi$i"a pe ori"are dintre ele pentru a se potri i situa#iei d . Cel mai important trebuie s% $i#i preg%#i#i. ABi +ace #e a!;i oa3eni $0 GI:DEASCF e$ e .e .e#ar e 3u! 3ai .i+ici! .ecE .e17o! area #ro#riei 7oa$ re ca#aci 0;i .e "n;e!e,ere. Preg%ti#i0 % *i repeta#i0 % U&ntreb%rileR &nainte. Cu "'t e#i &n#elege mai mult oi &n*i % "u at't % a $i mai greu s% g%si#i oameni "are s% $ie "apabili s% &n#eleag% "eea "e &n"er"a#i s% le spune#i direct. 6ste normal. <ul#i oameni au obser at asta &nainte.
@ie"are )ntele"t )ndi idual e oluat "are a tr%it pe P%m'nt a ales s% orbeas"% $olosind UparaboleR sau U&ntreb%riR pentru simplul $apt "% $%r% a"estea "eilal#i oameni n0ar $i putut &n#elege ni"i m%"ar "ele mai simple "on"epte. 6 entual pute#i &nt'lni "hiar o opozi#ie dire"t% *i ridi"ol%, "hiar din r'ndul membrilor $amiliei d ... Mari!e S#iri e au "n E!ni "n o .eauna o#o1i;ia 7io!en 0 a 3in;i!or 3e.iocre', dup% "um a a$irmat a"est lu"ru ,lbert 6instein. Ciudate timpuri sunt acestea n care trim, c#nd $tr#ni i tineri sunt nv%a%i n coli minciuna! i singurul om care ndrznete s spun adevrul este numit imediat nebun sau lunatic 0 se pl'nge Platon J11K. !u0i pute#i &n inui pe oameni "% Unu sunt preg%ti#iR pentru a edea ne"esitatea de a &n#elege /"opul Fni ersului. Pu e;i "n7inui un co#i! c0 nu a "n70;a "nc0 $0 3ear,08
Pagina 121
4ri"um, m% &ntristeaz% "'nd oamenii au inteligen#%, dar a!e, $0 nBo +o!o$ea$c0 pentru a a ansa ei &n*i*i. !i"i eu, ni"i ori"ine alt"ine a nu putem $a"e nimi". 4amenii au Libertatea de a ,lege *i noi trebuie s0o respe"t%m. ABi !0$a #e oa3eni $0 eA#eri3en e1e con$ecin;e!e #ro#rii!or !or #unc e .e 7e.ere e$ e e$en;ia! #en ru ca ei $0 "n7e;e ce7a.
%nc0 un ci a Dac liderii votri spun 4at, *mpr%ia este n ceruri , atunci psrile de pe cer vor ajun"e acolo naintea voastr! Dac ei spun este n mare atunci petii vor ajun"e acolo naintea voastr! 6ai $ine, *mpr%ia este *'7U'2,U!!! J2K. ,tun"i Cdin a"eea*i surs%D 3ricui care cunoate totul, Dar i lipsete interiorul, *i lipsete 232U0!!! -6 C6 nimeni &n ultimii 2777 de ani nu *i0a dat seama "are este ade %ratul &n#eles al a"estui s$at? Ce este &n neregul% "u omenirea de pe P%m'nt? -6 C6 )ntele"tele )ndi iduale "u Poten#ial !elimitat se "omport% "a o turm% de paraplegi"i mintali "u o inteligen#% s"hilodit% *i "u o imagina#ie "onstipat%?
Pagina 122
, e#i reo e+pli"a#ie? 6ste ... ...Libera lor ,legere, nu0i a*a?
Do7a.a Hti#i "'t $a" ) P )? 6ste >? /unte#i siguri? Pute#i -4>6-) a"est lu"ru? /unte#i siguri "% pute#i do edi "% ) P ) Q >? >% rog a$i,ura;iB70 "% pute#i .o7e.i a"easta &nainte de a tre"e mai departe.
Pagina 12.
Pute#i s% i0o do edi#i unei g%ini? -a"% intele"tul nu poate imagina posibilitatea sau s"opul nu mai putem orbi despre ni3ic. !i"i m%"ar &n"eperea unei dis"u#ii nu este posibil%. Dac0 in e!ec u! nu #oa e "n;e!e,e ana!i1a C nici o .o7a.0 nu e$ e #o$i(i!0. /ingurul mod de a "%uta *i de $apt de a dob'ndi Udo adaR este a"ela de a % dez olta )ntele"tul d . )ndi idual. -ar nu este a"esta to"mai /"opul &ntregului Fni ers? ,lternati a la dez oltarea )ntele"tului este de a r%m'ne prost. - . "e alege#i? Tom Chalko
Pagina 123
<elbourne, ,ustralia 17 -e"embrie 1999
Po$ $cri# u3 >% multumes" "% a#i a""eptat pro o"area de a "iti a"east% "arte *i de a o "opia "u numeroasele pro o"ari deliberate pe "are le "on#ine. -ealt$el, "ea mai mare parte a a"estei "%r#i a $ost s"ris% &n numai B zile, pe timpul "elei de0a 50a s%pt%m'ni a postului meu J12K, "on#ine un rezumat a mai mult de 37 de ani de g'ndire, isare, medita#ie, "er"etare, gre*eli, e+plorare *i e+periment'nd e+treme, pun'nd sub semnul &ntreb%rii *i pro o"'nd $ie"are pro$esor "u $ie"are o"azie. >0a stimulat imagina#ia? Cum 0a $%"ut s% g'ndi#i? Cum 0a pl%"ut? , de enit mai bun% de $ie"are dat% "'nd a#i "iti0o? 9%spunsul d . este ori"'nd bine enit. >% rog s% m% izita#i online pe unul dintre urm%toarele site0uri( http(11The@reedom@orum."om Cdis"u#ii despre a"east% "arteD, http(11222.thiaoouba."om1 , http(11s"i0e0resear"h."om1
Pagina 125
*i pute#i edea "e alt"e a am mai ales s% $a" e+er"it'ndu0mi propria Libertate de a ,lege. >oi $a"e ori"e e$ort pentru a "iti *i a "omentariilor. >% rog s% le prezenta#i online. Cu )ubire *i Lumin%, Tom Chalko 3mul exist fizic pentru sin"urul motiv al dezvoltrii spirituale!!! -.8! % r%spunde
Bi(!io,ra+ie J1K 0 <.-esmar[uet, Thiaoouba Prophe";, ,ra$ura Publishing, ,ustralia 199B, )/=! 7 ?3? .1 .95 9 C http(11222.thiaoouba."om1mi".htm D J2K 0 Thomas, The :ospel o$ Thomas, The =ook o$ Thomas, translated b; <.\.<e;er, >intage =ooks, 9andom Vouse, !], 1983, )/=! 70.930B33..07 J.K V. /addhatissa, <.,., Ph-., The =uddha^s \a;, : ,llen _ Fn2in Ltd, London 19B1, )/=! 7 73 2937B1 7 J3K The Li ing Torah, translated b; ,r;eh àplan, <aznaim Publishing Corporation, !], Jerusalem 1981 J5K The !e2 6nglish =ible, 4+$ord Fni ersit; Press, Cambridge Fni ersit; Press, 19?1 J?K C.Tipping, 9adi"al @orgi eness, :lobal 1. Publi"ations Co., :,, F/,, )/=! 189731207.01 JBK Leo Tolsto;, The ìngdom o$ :od \ithin ]ou, Fni ersit; o$ !ebraska Press, Lin"oln and London, 1983 Corig publ 1893D )/=! 7087.20331108 J8K ].Chadha, 9edis"o ering :andhi, ,rro2, 9andom Vouse, 1998, )/=! 7 79 9B9571 9
Pagina 12?
J9K PB reporting( , 2orld 2ithin a 2orld, /e"ond 6dition, @indhorn Press 199?, )/=! 1 8991B1 55P J17K `.:.òrotko , Light a$ter Li$e, =a"kbone Publishing Vouse. !] 199? J11K Plato, The -ialogues o$ Plato, =ritanni"a :reat =ooks, >ol B, )/=! 708522901?.09 J12K T.J.Chalko, The Jo; o$ Per$e"t Vealth C/el$ healing( 2hat ;ou need to `!4\D, /"ienti$i" 6ng. 9esear"h, <elbourne, ,ustralia, 1995, )/=! 7 ?3? 2.3.7B, Chttp(11222.thiaoouba."om1hom.htmD 2)e 9reedom of C)oice 12B
J1.K T.J.Chalko, Cons"ious "ontrol o$ bio0energ; $ield, http(11222.thiaoouba."om1kir".htm, 199? J13K =ioresonant s"ienti$i" "olor stimulation http(11bioresonant."om1 , 199B0 J15K 9.,.<ood;, <-, Ph.-., Li$e a$ter Li$e The )n estigation o$ , Phenomenon 0 /ur i al o$ =odil; -eath, <o"kingbird =ooks, 19B5, )/=! 70891B?07.B0B J1?K P.-a ies, /uper$or"e, Fn2in V;man Ltd, F`, )/=! 70 7305.977?0), 1983, reprinted 1985, 198?, 1989, 1997 J1BK ,ndreas /oderlund, Fnpublished sa;ings, http(11bioresonant."om1andreas.html J18K J. 4aConner, J. /e;mour, )ntrodu"ing !euro0Linguisti" Programming, 199., Thorsons PubW )/=!( 1855.8.33? J19K T.J. Chalko, =io0ele"trograph; , http(11222.thiaoouba."om1bio.htm J27K T.J.Chalko, )s Chan"e or Choi"e the essen"e o$ !ature? Cinsight into ph;si"s o$ "ons"iousnessD !F Journal o$ -is"o er;, >ol 2, 2771, 222.!FTournal.net1"hoi"e.html J21K T.J.Chalko, !o se"ond "han"e? Can 6arth 6+plode as a result o$ :lobal \arming? !F Journal o$ -is"o er;, >ol ., 2771, 222.!FTournal.net1"ore.pd$
Pagina 12B
Mu!;u3iri -ores" s%0mi e+prim gratitudinea $a#% de <argot de Jonge </" =, <=, C4landaD *i $a#% de Pro$. !i"holas Varitos CFni ersitatea din <elbourne, ,ustraliaD pentru le"turarea manus"risului, dis"ut'nd "on#inutul a"estuia *i a ans'nd "omentarii aloroase *i "onstru"ti e. Ei sunt re"unos"%tor lui =o /za2lo2ska pentru a0mi adu"e &n aten#ie e+er"i#iul de la pagina B? *i lui <artin /haldon pentru &mbun%t%#irile aduse. A! e c0r;i $cri$e .e au or The JoR o+ Per+ec Hea! h KBucuria unei $0n0 0;i #er+ec eL Cauto0&ns%n%to*irea( "e a e#i ne oie s% *ti#iD, /"ienti$i" 6ng. 9esear"h, <elbourne, ,ustralia, 1995, )/=! 7 ?3? 2.3.7B Chttp(11222.thiaoouba."om1hom.htm D Aura !ec ura no e$ http(11222.thiaoouba."om1seeau.htm Cartea Libertatea de a alege a $ost tradus% *i publi"at% &n urm%toarele limbi( 1. 2. .. 3. 5. Fngar% @ran"ez% 9us% !or egian% :uTarati C)ndian%D
,lte tradu"eri sunt pe drum.

The Freeedom of Choice TJ Chalko Versiunea in Limba Romana

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

The Freeedom of Choice TJ Chalko Versiunea in Limba Romana

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Libertatea de a alege Thomas J.

THOMAS J. CHALKO MSc, Ph.D.

Me!(ourne, Au$ ra!ia, )*** Scien i+ic En,ineerin,, Re$earch P-L

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Tom Chalko <elbourne, ,ustralia, 3 -e"embrie 1999 , 50a s%ptam'n% de post

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Pri3u! MARE Pa$

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Deci, nu !0$a;i #e ni3eni $0 70 co3an.e 7ia;a...

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

<eri+icarea Rea!i 0;ii

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko

Pu e;i con.a3na un co#i! c0 nu a "n70;a 3ear,08

Libertatea de a alege Thomas J. Chalko