Date generale privind protecia mediului Ca orice alta activitate industriala, si industria alimentara are ca finalitate, satisfacerea nevoilor

umane si progresul general. In toate ramurile industriei alimentare exista activitati care sub o forma sau alta influenteaza si pot produce schimbari majore de mediu. Prin urmare, cunoasterea elementelor de mediu, a factorilor ce influenteaza calitatea acestuia, este o necesitate pentru a putea actiona in cunostinta de cauza asupra mediului. Elemente definitorii de mediu 1.Cadrul natural si dezvoltarea socio-economica Resursele naturale ale Romaniei lemente privind starea economica actuala a Romaniei !."er

#chimbari climatice. Protocolul de la $%oto &aze cu efect de sera 'eteriorarea stratului de ozon "cidifierea (etale grele si poluanti organici persistenti )zon troposferic si alti oxidanti fotochimici Calitatea aerului Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile volutia calitatii aerului #isteme de monitorizare a calitatii aerului

*. "pa Resursele de apa #tarea apelor de suprafata #tarea apelor subterane #ituatia apelor uzate - surse majore si grad de epurare +. (ediul marin si costier Indicatori fizico , chimici #tarea ecosistemului si resurse vii marine. #ituatia speciilor periclitate

-. #olul Calitatea solului Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor din Romania Interactiunea agricola cu mediul Raspunsuri (onitorizarea calitatii solului .. /iodiversitatea si padurile /iodiversitatea #tarea padurilor 0. (ediul urban Calitatea aerului si a apei in asezarile urbane #tarea de confort si sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului in zona locuita #ituatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement "sezarile umane (ediul urban - obiective si masuri 1.'eseuri 'eseuri urbane 'eseuri industriale 2amoluri 'epozite de deseuri Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor 3. Radioactivitate Reteaua 2ationala de #upraveghere a Radioactivitatii (ediului #ituatia radioactivitatii mediului pe teritoriul Romaniei in !414 14. Poluari accidentale. "ccidente majore de mediu 11. 5one critice sub aspectul determinarii starii de calitate a mediului 5one critice sub aspectul poluarii atmosferei 5one critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane 5one critice sub aspectul poluarii solului

1!. Cheltuieli pentru protectia mediului Cheltuieli pentru protectia mediului

6ondul de mediu Programul I#P" in Romania Planul 2ational de "ctiune pentru Protectia (ediului - P2"P(

1*. nergia Impactul sectorului energetic asupra mediului Consumul brut de energie &enerarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative Impactul consumului de energie asupra mediului Impactul producerii de titei si gaze naturale asupra mediului volutia energiei in perioada 133- - !41* si tendintele generale de in urmatorii ani 1+. 'iverse Presiuni exercitate de aglomerarile urbane 7urismul Presiuni exercitate de zgomot Presiuni exercitate de traficul urban Presiuni exercitate de transporturile aeriene Managementul apei

mediu

Conceptul de management al cantitatii de apa cuprinde totalitatea initiativelor ce au ca obiectiv satisfacerea necesarului de apa. xista un numar mare de factori ce influenteaza acest lucru si anume, factori financiari8 costul ridicat al apei legislatia - se refera la un set de legi ce prevede folosirea unor tehnici noi cu impact redus responsabilitatea civica - in sensul ca utilizatorii de apa pot deveni responsabili in ceea ce priveste protectia mediului dezvoltarea durabila - ce presupune pastrarea unui echilibru intre resursele existente de apa si consum de apa 'in punct de vedere legislativ, exista ! moduri de abordare a legislatiei privind controlul poluarii apei, si anume8

"bordarea obiectivului de calitate a apei ce defineste parametrii minimi de calitate a apei in vederea limitarii impactului cumulativ al substantelor poluante 'efinirea valorii limita pentru emisii9 acest tip de abordare se refera la cantitatile maxime admise de poluanti deversati de o sursa poluanta intr-un mediu acvatic xista un set de analize fizico-chimice ce definesc proprietatile fizice, chimice si organoleptice ale apei8 'eterminari organoleptice , gust, miros, temperatura, fixarea oxigenului dizolvat, hidrogenul sulfurat, p:-ul, clor rezidual 'eterminarea turbiditatii, a suspensiilor, a reziduului fosfatilor, fierului, manganului etc. 'eterminarea alcalinitatii si aciditatii, respectiv determinarea duritatii totale a calciului, a magneziului, a fosforului Parametrii de baza ai apei sunt8 temperatura, p:-ul, conductivitatea, oxigenul dizolvat. Parametrii indicatori ai poluarii persistente sunt8 cadmiul, mercurul, componenti organo-metalici, componenti organo-halogenati, uleiuri minerale. Parametrii optionali sunt8 carbonul organic total, consumul biochimic de oxigen, metale grele, arsenic, sodiu, cianuri etc. lemente definitorii8 pH-ul , in cazul apei variaza fata de valoarea neutra datorita prezentei C)!, a bicarbonatilor si carbonatilor9 spre exemplu apele dure au un p: mai ridicat in comparatie cu apele moi duritatea apei , este data de prezenta cationilor din apa, ponderea cea mare o au ionii de Ca si (g9 apele dure sunt neplacute la gust, iar la fierberea acestora sarurile se depun pe vase, cazane, conducte, degradandu-le si impiedicand fierberea Poluarea apelor este data de urmatorii grupe de agenti8 Agenti biologici , intotdeauna apa a fost purtatoarea unor agenti patogeni, care de multe ori, au provocat epidemii catastrofale ; in vul (ediu holera a redus aproape jumatate din populatia uropei < Agenti chimici , poluare cu agenti chimici se face prin deversarea in apa a diferitelor produsi azotati, fosfati, insecticide, reziduuri cu plumb, nichel, mercur, crom, cupru, zinc9 cauza majora de poluare o reprezinta hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii

Substante organice , pot aparea in ape din industria detergentilor, a insecticidelor si pesticidelor Agenti fizici , se refera la substantele solide care infecteaza apele prin deversarea materialelor minerale insolubile, tot aici includem si poluarea termica a apei datorata centralelor electrice sau poluarea radioactiva xista mai multe surse de poluare a apei8 Poluarea industriala , data de industria alimentara si industria chimica Poluarea agricola , se realizeaza prin intermediul pesticidelor, ingrasamintelor chimice si dejectiilor zootehnice Poluarea urbana , evacuarea apelor menajere in sursele de apa

Surse de apa potabila

1.

2.

3.

4.

5.

'esalinizarea , foarte multe orase si localitati din zonele apropiate marilor si oceanelor folosesc aceasta sursa de apa, inainte supunand-o desalinizarii9 procedeul in sine este unul costisitor9 se cunosc peste *4 de procedee ce vizeaza desalinizarea apei8 compensarea, congelarea, extractia, electrodializa, osmoza inversa, schimbatori de ioni Reciclarea apei uzate , in foarte multe zone, apele uzate sunt trecute printr-un proces avansat de epurare si tratare fiind folosite ca sursa de apa potabila "pa din ghetari , este in studiu utilizarea apei din iceberg-uri, care procedeu presupune remorcarea ghetarilor pana pe tarmurile "mericii, "fricii, "ustraliei9 este un procedeu ieftin dar foarte greu de realizat deoarece remorcarea pune mari probleme, iar aspectele ecologice pot avea urmari nefavorabile "pe meteorice , sunt folosite in sudul uropei ca apa potabila, desi cantitatile sunt necorespunzatoare9 apele trebuie atent filtrate si se bazeaza pe provocarea unoi ploi artificiale in scopul obtinerii apei potabile din surse atmosferice9 impactul ecologic in acest sens poate fi foarte mare, prin urmare varianta trebuie condusa cu mare atentie "pa din topirea zapezii

, este folosita de alpinisti, de cabane si alte rezidente umane aflate la altitudine sau in zonele polare unde nu exista apa lichida 6. "pa din ceata , in anumite zone de desert unde exista ceata dar unde nu exista precipitatii s-au amenajat panouri de condensare ce furnizeaza apa lichida "limentarea cu apa potabila a constituit intotdeauna o activitate de prim ordin atunci cand s-au pus bazele unei asezari umane sau unei extinderi. 5onele cu potential, din punct de vedere al resurselor de apa vor fi atent verificate si ingrijite pentru a-si mentine apa potabila si pentru a se evita poluarea acesteia. xista * nivele, de regula se dispun concentric in jurul sursei de apa8 zona de protectie sanitara cu regim sever , cuprinde terenul din jurul captarii, unde este interzisa orice folosinta sau activitate ce poate sa influenteze negativ calitatea apei zona de protectie sanitara cu regim de restrictie cuprinde zona aflata in continuarea celei cu regim sever, fiind vizibil marcata prin indicatoare ce prezinta atentionare parametrul de protectia hidro-geologica este cel mai indepartat punct de verificare a calitatii apei, iar dimensiunile acestor zone se stabilesc individual pentru fiecare captare de apa subterana sau apa de suprafata Prepararea apei potabile Pentru a putea deveni potabila, apa este supusa la mai multe procese si anume8 Sitarea , reprezinta prima etapa in prepararea apei potabile9 consta in trecerea apei prin statea de site, apa trecand succesiv prin site cu ochiuri din ce in ce mai mici, respectiv microsite, realizandu-se astfel indepartarea corpurilor plutitioare, a planctonului si a altor suspensii grosiere Sedimentarea , se produce in decantoare ce pot fi liniare sau circulare9 aici apa stationeaza un anumit timp, suspensiile se depun gravitational pe fundul decantorului de unde sunt indepartate periodic Filtrarea , are loc in instalatia de filtrare9 exista mai multe tipuri de filtrare care folosesc nisip, respectiv carbune activ9 filtrele se spala periodic pentru a indeparta masa de impuritati retinute Oxidarea , este un procedeu suplimentar de indepartare a substantelor poluante, procedeu care nu se aplica la orice statie de tratare9 aceasta se face cu reactivi precum8 ozon, clor9 prin aceasta operatie se indeparteaza componentii nedoriti dar procesul in sine poate

determina aparitia unor alti compusi nedoriti ;cetone, acizi carboxilici Adsorbtia , este o metoda folosita doar la unele statii9 aceasta se face pe oxid de aluminiu, pe rasini adsorbante sau pe carbune activ Stabilizarea , cuprinde procedee prin care se previne modificarea ce poate sa intervina intre preparare si utilizare de catre consumatori9 sunt o serie de metode destinate evitarii corodarii conductelor sau depunerii pe conducte Dezacidifierea , se aplica apelor acide pentru a nu fi corozive9 aceasta se realizeaza prin aerare mecanica sau adaugare de reactivi sau trecere peste substante alcaline Dedurizare , de regula apa dura nu este favorabila sanatatii si este daunatoare multor folosinte practice9 prin dedurizare se elimina excesul de saruri de calciu si de magneziu, iar aceasta operatie se realizeaza prin trecerea apei prin schimbatori de ioni, coloane ce pot fi ulterior spalate 'ezinfectia , se aplica la apele de suprafata dar si la apele subterane9 scopul acestei operatii este distrugerea agentilor patogeni, a bacteriilor, a virusurilor si a parazitilor9 dezinfectia se face prin clorinare, ozonizare si tratare cu =>

alitatea apei in industria alimentara onditii de calitate a apei "pa potabila este caracterizata prin anumiti indicatori si anume8 proprietati senzoriale , mirosul este datorat substantelor organice aflate sub actiunea organismelor vii , gustul este datorat substantelor minerale dezvoltate in apa9 - clorura de sodiu ? sulfat de sodiu @A gust sarat - sulfat de magneziu ? clorura de magneziu @A gust amar - sulfat de calciu @A gust dulceag - dioxid de carbon @A gust acidulat - bicarbonat sau clorura de fier @A gust acru proprietati fizice , culoarea este data de substantele dizolvate sau aflate in stare coloidata cum ar fi oxizii ferici, compusi ai manganului, clorofila din frunze etc. , turbiditatea este data de suspensiile minerale sau organice din apa

, temperatura este dependenta de sursa apelor reziduale si de anotimp , conductivitatea electrica este dependenta de natura si concentratia ionilor , radioactivitatea este proprietatea apei de a emite radiatii permanente ;alfa, beta, gama< proprietati chimice , reactia p:-ului ;acida sau bazica< , duritatea este data de prezenta ionilor de calciu si magneziu , continutul de substante organice , continutul de oxigen dizolvat , continutul de fier sub forma de compusi , continutul de mangan, calciu, clor, magneziu, dioxid de carbon si hidrogen proprietati bacteriologice , date de bacteriile din apa, respectiv8 - bacterii organotrofe - indica o contaminare cu dejectii animale - bacterii coliforme - indica o contaminare cu apa din reteaua de canalizare - bacterii patogene - produc imbolnaviri ale organismului proprietati biologice , se refera la numarul de organisme vizibile cu ochiul liber, care trebuie sa fie absente si de numarul maxim de microorganisme la 1 l de apa

In industria alimentara, apa joaca atat un rol tehnologic intrand in componenta sau reteta produsului dar este folosita si pentru igienizarea, respectiv spalarea utilajelor, a suprafetelor de lucru, a spatiilor de productie etc. xista o mare diversitate de produse care se obtin in diverse ramuri ale industriei alimentare. Pentru fiecare car in parte, apa folosita trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a fi acceptata, spre exemplu8 a< apa in industria amidonului si a produselor pe baza de amidon , in aceasta ramura a industriei se foloseste apa a carei duritate este de maxim 1- grade germane9 , apa trebuie sa fie transparenta, lipsita de mirosuri si de materii aflate in suspensie si sa corespunda din punct de vedere microbiologic9 , culoarea maronie a amidonului este datorata materiei organice de natura animala, iar cea galbuie este data de compusi ai fierului

b< apa in industria zaharului , in aceasta ramura, apa se foloseste pentru transportul sfeclei de zahar, pentru diferite etape ale procesului tehnologic si pentru a obtine agent termic necesar concentrarii prin vaporizare9 , de asemenea se mai utilizeaza si pentru spalarea si igienizarea utilajelor si spatiilor de productie9 in aceasta industrie apa trebuie sa fie foarte limpede si sa aiba duritate mica si pe cat posibil fara mirosuri si gusturi straine9 , prezenta substantelor organice in apa creeaza dificultati prin descompunerea zaharului la extractia acestuia din sfecla, iar la spalarea sfeclei apa trebuie sa aiba 1--11 grade C c< apa in industria uleiurilor , in aceasta industrie, apa este folosita in scopuri tehnologice pentru umectarea macinaturii, pentru prepararea reactiilor de neutralizare, pentru antrenarea cu vapori de apa, dar este folosita si in scopuri igienice9 , apa trebuie sa corespunda standardului pentru apa potabila si trebuie sa retinem ca fierul, manganul si cuprul nu sunt de dorit deoarece catalizeaza oxidarea grasimilor d< apa in industria moraritului , in aceasta industrie, apa este folosita in scopuri tehnologice, respectiv spalarea graului si umectarea, dar si in scopuri igienice in salile de fabricatie si anexe9 , apa trebuie sa corespunda standardului de apa potabila, iar cantitativ in aceasta industrie apa se foloseste putin e< apa in industria panificatiei si pastelor fainoase , in aceasta industrie, apa se foloseste la obtinerea aluatului sau a pastei din care rezulta prin prelucrari ulterioare painea si produsele fainoase , mai este folosita pentru prepararea drojdiei, solutiei de clorura de sodiu, solutiei de zahar, solutiei de glucoza, pentru spalarea salilor de fabricarie, in scopuri sanitare etc. , la prelucrarea unor fainuri normale, apa trebuie sa aiba o duritate de 1!-1. grade germane, iar valori mai mari de aceste praguri influenteaza consistenta aluatului9 pentru fainuri cu gluten redus o apa dura favorizeaza procesele tehnologice , apa trebuie sa fie perfect potabila pentru ca ea poate influenta decisiv caracteristicile senzoriale, biologice, fizice ;culoarea, gustul, mirosul< etc. f< apa in industria conservelor , in industria conservelor de fructe si legume apa e folosita in principal in scopuri tehnologice ;spalarea materiilor prime<, pentru prepararea de sosuri

sau siropuri, pentru prepararea de saramura, pentru spalarea utilajelor si a spatiilor de fabricatie , apa trebuie sa corespunda standardului de apa potabila, nu este de dorit o duritate mare deoarece la o duritate mare o serie de leguminoase ;mazare verde, fasole etc.< dar si carnea necesita un tratament termic mai indelungat si primesc un gust neplacut , apa nu trebuie sa contina fier in cazul in care e folosita la conservele de mere, pere, visine sau mazare, deoarece le poate conferi acestora o tenta bruna neplacuta , pentru alte procese, cum ar fi prepararea conservelor de castraveti in saramura, este necesara o abatura pentru a pastra culoarea naturala si fermitatea structurii castravetilor , daca apa este prea alcalina produsele se inmoaie, isi pierd forma, iar daca apa este prea dura materia prima devine rigida si se prelucreaza greu , apa cu duritate mare nu este recomandata pentru prepararea sucurilor si a siropurilor deoarece compusii calciului si magneziului produc intarirea tesuturilor vegetale g< apa in industria maltului! berii si bauturilor racoritoare , pentru inmuierea orzului cea mai buna apa este cea cu continut scazut de cloruri si sulfati, calciul si magneziul incetinesc acest proces , este posibil ca sarurile de calciu sa formeze o pelicula pe suprafata boabelor, reducandu-le solubilitatea, iar prezenta fierului si manganului produce depunerea de hidroxizi pe suprafata boabelor innegrindu-le , in aceasta industrie apa reprezinta principalul component care intra in reteta produsului, prin urmare ea influenteaza decisiv insusirile si calitatea berii , standardele pentru apa folosita in aceasta ramura sunt mai restrictive decat cele folositoare la apa potabila , compozitia sarurilor din apa modifica aciditatea maltului pentru bere si a mustului, influentand astfel procesele biochimice ce au loc la fabricarea berii si in final calitatea acesteia , toate procesele tehnologice la producerea berii au loc intr-un mediu usor acid pentru ca un mediu alcalin influenteaza nefavorabil fermentarea si prin urmare un continut redus de saruri de potasiu in apa este esential , duritatea apei afecteaza culoarea berii9 pentru a produce bere blonda tip Pilsen usor aromata si putin amara este necesara apa cu duritate foarte mica si alcalinitate redusa, iar apa dura poate fi folosita pentru berea blonda dar numai dupa dedurizare si reducerea alcalinitatii acesteia

"xemplul #8 Pentru berea bruna tip (unchen se foloseste apa cu duritate medie de 14-11 grade germane in care predomina bicarbonatii de calciu si magneziu, iar sulfatii se regasesc in cantitate redusa "xemplul $8 /erea blonda tip 'ortmund cu un continut ridicat de alcool si puternic aromata se obtine din apa cu duritate mare ce contine sulfatii si cloruri, iar pentru berea bruna se poate folosi apa dura fara a fi tratata , in cazul bauturilor racoritoare apa poate corespunde calitatii apei potabile standard, fiind de obicei preluata de la uzinele de apa municipala h< apa in industria alcoolului , compozitia impuritatilor din apa si proprietatile lor influenteaza decisiv procesul tehnologic al producerii alcoolului9 obtinerea mustului de malt la producerea alcoolului este influentata de p:-ul apei deoarece amidonul este mai solubilizat in apa alcalina9 la p:A0.- se incetineste hidroliza amidonului i< apa in industria dro%diei de panificatie , trebuie sa corespunda conceptului de apa potabila, trebuie sa aiba o puritate microbiologica ridicata, iar un continut ridicat de saruri in apa influenteaza negativ inmultirea drojdiei j< apa in industria vinului , in aceasta ramura apa se utilizeaza pentru realizarea operatiilor cu transfer de caldura ;racire, pasteurizare etc.< in cadrul procesului tehnic pentru spalarea utilajelor sau a salilor de fabricatie9 apa trebuie sa corespunda cerintelor de calitate ale apei potabile B< apa in industria de prelucrare a laptelui , in aceasta ramura apa e folosita la prepararea solutiilor de 2aCl sau amoniac, pentru obtinerea branzeturilor, pentru prepararea siropurilor de zahar, pentru spalarea untului, spalarea branzeturilor la maturare, incalzire, pasteurizare, sterilizare, racire , in producerea laptelui pasteurizat, a untului, a branzei si a produselor lactate se accepta folosirea numai a apelor curate ;fara gust, fara miros, incolore, cu duritatea maxima de 1- grade germane< , apa trebuie sa fie cat mai pura din punct de vedere microbiologic, nu trebuie sa contina o serie de microorganisme care odata depuse pe peretele utilajului trec in consistenta produsului degradandu-i calitatea9 , de exemplu la spalarea untului se recomanda o apa cu maxim +4 mg la l mangan deoarece sarurile sale confera acestuia un gust amar9 fierul si manganul de regula nu se doresc a fi prezente deoarece sunt elemente responsabile pentru gustul metalic si pot cataliza procesele de rancezire a grasimilor inrautatind astfel calitatea produsului finit

, apa ce vine in contact cu produsele lactate nu trebuie sa contina spori de mucegai deoarece mucegaiul produce modificari ale gustului, mirosului si pot determina aparitia unor pete verzi-galbui in urma dezvoltarii coloniilor l< apa in industria fabricarii produselor din carne si peste , in aceasta ramura apa trebuie sa fie transparenta, incolora si lipsita de gust si miros, duritatea nu trebuie sa depaseasca !1 grade germane deoarece calciul poate forma o crusta tare nedorita la suprafata produselor din carne si peste9 la fel prezenta fierului nu e de dorit, cantitatea de fier nu trebuie sa depaseasca 4.4- mg la l, deoarece in caz contrar apar culori maronii pe produse , in aceasta ramura e foarte important ca prezenta microorganismelor in apa sa lipseasca in totalitate &mbunatatirea caracteristicilor de calitate a apelor naturale 'e regula apele folosite in alimentatie si in industria alimentara, in afara faptului ca trbuie sa fie naturale ele pot fi imbunatatite prin trecerea succesiva in mai multe etape sau procedee de tratare8 a) larificarea sau desnisiparea apei , se aplica numai apelor de suprafata si consta in depunerea particulelor de nisip aflate in suspensie, in apa9 aparatele pot fi orizontale si verticale9 cele verticale se folosesc cand spatiul de amplasare este redus b) Decantarea apei , in aceasta etapa circa 14-3-C din substantele aflate in suspensie in apa sunt colectate prin sedimentare9 sedimentarea se realizeaza ca urmare a fortei gravitationale, iar un adaos coagulant accelereaza operatia9 pentru a se obtine efectul dorit, viteza cu care circula apa trebuie sa fie foarte mica9 decantoarele pot fi orizontale, verticale sau radiale in functie de modul de c urgere a apei c) Filtrarea apei , dupa operatiile anterioare in bazinele cu apa mai raman o serie de materii in suspensie care trebuie indepartate pentru ca apa sa atinga statutul de apa potabila9 acest lucru se realizeaza prin filtrare si consta in trecerea apei printr-un strat filtrant care retine suspensiile avand la baza fenomenul de sitare si adsorbtie9 cel mai des utilizat material filtrant este nisipul de cuart extras din rauri, spalat si sortat d) Dezinfectia apei

e)

f)

, prin etapa anterioara, respectiv filtrare, se reduce substantial numarul de bacterii continute in apa fara ca aceasta sa se incadreze in limitele de potabilitate din punct de vedere bacteriologic9 de foarte multe ori apa se poate infecta si datorita unor mici neetanseitati existente in reteaua de distribuire9 , pentru a se trata, apa este supusa unor metode care pot fi8 fizice ;caldura, electricitate, raze =><, chimice ;clorinare, ozonizare sau tratare cu permanganat de potasiu<, biologice ;trecerea prin filtre cu membrane speciale<, oligodinamice ;folosirea unor ioni ai metalelor grele sau folosirea cuprului si argintului<9 cele mai des utilizate metode se refera la tratarea cu clor doarece tratamentul este ieftin si eficient , tratamentul are la baza actiunea bactericida a clorului manifestata si prin oxidarea substantelor organice de catre oxigen9 ozonul se poate obtine in instalatii speciale si spre exemplu se folosesc pana la !g de ozon pentru dezinfectia unui m* de apa , la toate aceste tratamente se mai pot aplica si o seama de alte metode privind corectarea proprietatilor apei9 exemplu8 eliminarea gustului, mirosului si culorii apei , de regula gustul neplacut si mirosul apei se datoreaza cel mai frecvent unor substante produse de catre alge care se dezvolta in apa, dar si de descompunerea in apa a unor substante organice9 gustul mai poate fi dat de compusi de zinc, cupru, fier sau mangani dezvoltati in apa9 de multe ori gustul si mirosul apei sunt eliminate odata cu eliminarea fierului, cuprului, manganului si zincului9 cele mai des folosite metode pentru eliminarea gustului si mirosului sunt aerarea, clorinarea in exces urmata de declorinare si filtrarea pe carbune activ9 decolorarea apei se realizeaza prin tratare cu sulfat de cupru, cu permanganat de potasiu etc. 'acirea apei , se realizeaza atunci cand apa are o temperatura diferita de temperatura la care urmeaza sa fie folosita sau pentru cazul in care este deversata la o temperatura prea mare si ar produce astfel o modificare a ecosistemului9 racirea se realizeaza in iazuri sau lacuri de racire sau in bazine prin stropire cu apa rece Deferizarea si demagnetizarea apei , eliminarea fierului si manganului din apa se realizeaza in aceleasi instalatii deoarece procedeele sunt similare9 ca procedee se folosesc aerarea si limpezirea, filtrarea dubla, oxidarea chimica, schimbul cationic si retinerea biologica , de regula, scopul operatiei este oxidarea si descompunerea bicarbonatilor si sulfatilor de fier, dar si transformarea lor in compusi insolubili ce sunt

retinuti prin decantare si filtrare9 metodele biologice se bazeaza pe retinerea fierului si manganului de catre bacteriile feruginoase si de catre cele care consuma mangan
g)

h)

i)

j)

k)

Dedurizarea apei , este un proces specific in tratarea apei pentru a se evita aparitia unor depuneri pe peretii vaselor pe conducte si se folosesc diferite metode8 metoda termica , consta in incalzirea apei peste 144 grade C cand bicarbonatii de calciu si magneziu se descompun in carbonati insolubili ce se depun metoda chimica cu reactivi , se pot folosi varul sau soda ce reactioneaza cu compusii solubili ai calciului si magneziului in apa, formand precipitate insolubile, respectiv carbonati metoda cu mase cationice , consta in trecerea apei printr-un filtru rapid sub presiune prevazut cu o masa granulara schimbatoare de ioni ca material filtrant care schimba catiolitii de hidrogen si sodiu cu cei de magneziu si calciu "liminarea gazelor din apa , se realizeaza prin dezacidifiere, respectiv eliminarea dioxidului de carbon sau hidrogenului sulfurat si prin dezoxigenare, respectiv eliminarea oxigenului9 acest lucru este necesar si prin faptul ca aceste elemente imprima modificari de gust si miros apei Desalinizarea apei , se aplica atunci cand concentratia de cloruri sau sulfati depaseste +44 mg la l9 de regula operatia se realizeaza prin filtrarea apei prin mase schimbatoare de ioni, succesive, astfel apa trece mai intai peste o masa cationica ce fixeaza sodiul din clorura de sodiu, apoi peste o masa anionica formata din rasini aminice Fluorizarea apei , de regula continutul optim de fluor in apa este de circa 1 mg?l, fiind benefic in profilaxia cariei dentare, iar dozele mai mari de 1.-mg?l sunt daunatoare organismului, ele provocand intoxicari usoare manifestate prin patarea smaltului dintilor, prin urmare dozarea trebuie sa fie riguros controlata9 excesul de fluor din apa este eliminat prin filtrarea apei pe carbune activ, in mediu acid, la p: sub * sau prin tratarea cu var a apei Dezactivarea apei , aceasta operatie este ceruta de prezenta elementelor radioactive in unele ape de adancime, ape minerale sau ape de suprafata impurificate de descarcari industriale

, operatia se poate realiza pe cale naturala pentru unii izotopi raioactivi prin stationarea apei in bazine cand radioactivitatea scade datorita timpului de injumatatire9 pentru alte elemente sunt necesare tratamente de dezactivare prin coagulare si filtrare sau tratarea apelor cu fosfati, pulberi de metal, argila, var etc. Poluarea apei in industria alimentara Industria alimentara are un numar foarte mare de ramuri si subramuri in cadrul carora se desfasoara un proces de productie complex cu intrari de materii prime, procesarea acestora intermediara si finala, rezultand o serie intreaga de subproduse si produse finite, dar in acelasi timp si o serie de deseuri. 'eseurile, prin deversarea lor in apa, determina impurificarea acesteia creand o serie de produsi cu influenta nociva poluanta. 'e regula cea mai mare problema apare ca urmare a prezentei substantelor organice. Pentru a putea fi caracterizata apa din punct de vedere al poluarii, s-au definit o serie de indicatori cum ar fi8 p:-ul suspensii solide fixe si volatile si substante dizolvate consumul biochimic de oxigen la - zile, exprimat in mg?l, necesar pentru oxidarea biochimica a materiilor organice la o temperatura de !4 grade C in conditii de intuneric consumul chimic de oxigen, exprimat in mg?l, necesar pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si a substantelor organice9 acest consum se determina prin metoda cu $(n)+ prezenta azotului prezenta sarurilor prezenta metalelor prezenta substantelor organice greu biodegradabil;cianuri, toluen etc.< prezenta microorganismelor de diferite tipuri, unele dintre ele contribuind la procesul de epurare, iar altele ducand la imbolnavirea animalelor, a oamenilor9 prezenta oamenilor determina necesitatea dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare Poluarea apelor reziduale poate fi de origine minerala, organica sau microbiologica. Ape reziduale din industria alimentara
a)

ape reziduale din industria amidonului , aceste ape folosite la fabricarea amidonului din cartof sau porumb contin suspensii si au un p: acid9 aceste ape sunt predispuse la fermentatia lactica si favorizeaza dezvoltarea rapida a bacteriilor, a mucegaiurilor ce consuma

foarte repede oxigenul din apa, permintand procese de fermentare anaeroba cu formare de acizi, gaze; hidrogen sulfurat < , aceste ape pot forma o spuma persistenta, iar evacuarea lor fara o epurare prealabila duce la distrugerea rapida a calitatii apei raului receptor9 in aceasta ramura apa este folosita ca apa de condens sau la spalarea si transportul cartofilor, la spalarea amidonului, la spalarea carbunelui activ9 prin urmare apele din aceasta ramura sunt supuse epurarii biologice artificiale in instalatii cu namol activ sau biofiltre ape reziduale din industria zaharului , in aceasta ramura sunt mai multe tipuri de ape reziduale ca urmare a faptului ca procesul tehnologic este foarte complex, rezultand ape reziduale de la transport si spalare, ape reziduale de la difuziune si presare si ape reziduale de condens ,apele reziduale de la transport si spalare sunt caracterizate printr-un continut foarte ridicat de materii in suspensie constituite din pamant aderent sau din substante organice dizolvate provenite de la sfecla si frunze9 ,apele de la difuziune si presare sunt bogate in materii organice dizolvate si coloidale9acestea sunt ape in care sunt spalati foarte multi nutrienti, regasindu-se asfel in ele cantitati de azot si fosfor9 deversarea acestor ape determina8 un consum accelerat de oxigen in zona respectiva cresterea temperaturii producerea fermentatiei anaerobe ce determina un miros neplacut specifiv mortalitatea excesiva a pestilor, avand drept cauza consumul exagerat de oxigen , apele de condens determina o crestere a temepraturii, fiind destul de calde la iesire ape reziduale din industria uleiurilor si a grasimilor ,apele reziduale din aceasta ramura provin in primul rand de la procesele de rafinare, la care se adauga apele de condens9 aceste ape contin uleiuri, emulsii, materii organice cu azot etc.9 ele produc la deversare o crestere a consumului de oxigen, ducand la un deficit de oxigen in apa infestata ape reziduale din industria conservelor de fructe si legume ,aceste ape provin de la spalarea materiilor prime proaspete in procesul de oparire, de la tratamentul terminc de pasteurizare si racire ; ape de condens <, de la spalarea utilajelor sau de la igienizarea spatiilor de productie si ambalajelor9

b)

c)

,de regula acestea sunt ape foarte poluate continand cantitati mari de suspensii formate din pielite, coji, resturi de fructe si legume etc.9 prin urmare ele contin acizi, glucide si determina un consum ridicat de oxigen avand efectele negative cunoscute la deversare9 , de regula substantele continute sunt usor degradabile, dar, deoarece continutul de azot si fosfor este scazut sunt necesare adaosuri de substante nutritive pentru a stimula epurarea biologica9 deversarea intr-un curs de apa aduce urmari negative datorita activitatii microorganismelor existente, astfel se recomanda epurarea in biofiltre d) ape reziduale din industria berii! maltului si bauturilor racoritoare ,in industria maltului aceste ape provin de la golirea linurilor ; instalatii cilindrice < de inmuiere, de la spalarea si curatarea spatiilor de productie, a celor anexe si utilajelor de la racire si condensare9 acestea au un volum si o compozitie variabila in functie de procedeul de maltificare si de recirculare a apelor de inmuiere9 , in aceste ape din industria maltului gasim glucide, protide solubilizate, saruri minerale indeosebi fosfati, dar si reziduuri de pamant, praf sau fragmente de graunte9 ele intra destul de repede in faza de fermentatie acida cu produceri de acizi cum ar fi, acidul lactic, acidul butiric, acidul formic, fermentatie urmata apoi de putrefactie ,in industria berii apele reziduale rezulta din spalarea incaperilor, rezervoarelor, conductelor sau ambalajelor9 ele contin cantitati apreciabile de materii organice degradabile si de microorganisme ce descompun aceste substante9 pentru epurare se recomanda folosirea sitelor, decantoarelor si neutralizarea acizilor cu var e) ape reziduale din industria vinului ,aceste ape provin de la spalarea utilajelor, a drojdiei ramase in vasele de fermentare, a ambalajelor si a salilor de fabricatie9 de regula, in aceasta ramura a industriei alimentare exista un numar mare de tratamente in urma carora rezulta un numar apreciabil de substante care pot fi toxice ; de exemplu, la reducerea continutului de fier din vin prin tratarea acestuia cu ferocianura de potasiu <9 prin urmare aceste ape trebuiesc colectate, neutralizate si dupa aceea deversate f) ape reziduale din industria spirtului si a dro%diei ,este stiut faptul ca la fabricarea alcoolului etilic de fermentatie, calitatea apei are o importanta deosebita, dar si tehnologia utilizata influenteaza produsul finit9 in anumite faze ale procesului tehnologic se produce borhotul, care trebuie evacuat si neutralizat, el fiind utilizat in primul rand ca furaj si la fertilizarea terenurilor9 ceea ce ramane prin spalare produce

incarcarea organica a apelor reziduale cu pericolul cresterii consumului de oxigen ,la drojdia de panificatie se folosesc melase, borhoturi, zer, hidrolizate etc., ele determinand o crestere a aciditatii acestor ape cu producerea unei fermentatii anaerobe si degajare de mirosuri neplacute9 apele rezultate sunt epurate prin metode fizico-chimice cum este sedimentarea, filtrarea etc.9 se poate aplica o epurare biologica naturala prin tratarea in biofiltre sau bazine cu namol activ sau biofiltre cu aerare artificiala g) ape reziduale din industria laptelui ,in aceasta ramura apele tehnologice prezinta incarcarcari considerabile de substante uscate9 regasim in aceste ape proteine, lipide, lactoza, motiv pentru care se impune epurarea inainte de deversare9 de asemenea, la fabricarea untului, aceste ape pot fi folosite in scop furajer avand un continut ridicat de lipide si saruri nutritive ,din punct de vedere biochimi aceste ape prezinta o importanta deosebita deoarece pot trece rapid in stadiul de fermentatie acida datorita continutului in lactoza9 lactoza poate fi transformata in acid lactic, acid butiric, acid propionic dar si gaze cum ar fi C)! si :!9 apele devin acide, valoarea p:ului scade sub * realizandu-se o precipitare a proteinelor9 mai intai se face epurarea precipitatelor, apoi separarea grasimilor in separatoare, urmata de o tratare cu coagulanti si dezinfectanti9 epurarea biologica se poate realiza in mod natural9 la folosirea pentru irigatii, apele s-au dirijat in biofiltre sau bazine de aerare cu namol activ, in care aceste ape reziduale se introduc dupa diluarea cu ape de racire h) ape reziduale de la abatoare si de la prelucrarea carnii si a pestelui ,in aceasta ramura industriala, deoarece procesul de productie este foarte complex, rezulta un numar mare de deseuri foarte diversificate, atat din prima parte a procesului, respectiv taierea animalelor cu etapele de jupuire, eviscerare, spalarea grasimilor, spalarea pieilor, eliminarea sangelui, cat si de la procesare avansata, respectiv transare, preparare, conserve, semiconserve, salamuri etc. ,apele reziduale provin in cea mai mare parte din igienizarea spatiilor de productie, aceste ape avand o incarcatura organica foarte mare, motiv pentru care apar o serie de descompuneri aerobe foarte rapide care se continua cu procese anaerobe, cu aparitia unor mirosuri neplacute9 totodata exista posibilitatea transmiterii unor microorganisme patogene din genul #almonella sau (%cobacterium tuberculosis ,prima etapa de epurare consta in recuperarea grasimilor folosind separatoare, grasimi ce vor fi folosite ulterior la fabricarea sapunurilor9 de asemenea pentru a preveni putrefactia se adauga var

i)

ape reziduale din industria alimentara ,exista un numar foarte mare de tratamente si procese care, prin folosire, determina aducerea apelor reziduale la un nivel acceptabil pentru a putea fi folosite la deversarea intr-un curs de apa9 exista mai multe etape pentru epurarea apei8

prima etapa8 indepartarea solidelor grosiere ,solidele grosiere sunt reprezentate de bucati de hartie, de lemn, resturi animale si vegetale9 aceasta indepartare se realizeaza prin trecerea apelor reziduale prin gratare metalice cu spatii adecvate intre bare, astfel incat sa retina acele impuritati9 ,pentru suspensii de dimensiuni mai mari se pot folosi site rotative, site plane vibratoare, instalatii de predecantare, acestea avand un efect favorabil in treapta de epurare mecanica a apelor reziduale9 ,aceasta operatie este importanta pentru ca previne deteriorarea pompelor, infundarea conductelor, a canalelor etc.9 prezenta nisipului are de asemenea un efect negativ asupra instalatiilor, prin urmare, nisipul este indepartat prin sedimentare in bazine speciale a doua etapa8 separarea grasimilor si a uleiurilor ,aceasta operatie este necesara deoarece influenteaza negativ decantarea, iar pe de alta parte exista posibilitatea de reutilizare a acestor grasimi sau uleiuri9 aceasta operatie se recomanda pentru apele reziduale de la abatoare, de la obtinerea margarinei sau a uleiului, de la fabricile de conserve de carne si peste ,separatoarele de grasimi sunt bazine in care se asigura o circulatie lenta la partea superioara unde se separa grasimile si uleiurile, lucru posibil datorita diferentei de densitate9 randamentul procesului de separare se poate mari prin insuflare de aer in bule fine sau prin injectare de aer comprimat in instalatiile de separare a treia etapa8 epurarea mecano-chimica a apelor reziduale ,aceasta epurare are ca scop eliminarea cat mai eficienta a materiilor aflate in suspensie, pentru a reduce incarcarea apelor reziduale fie inaintea evacuarii, fie pentru epurarea biologica9 , exista mai multe mecanisme ;operatii< care asigura epurarea mecano-chimica8 coagularea chimica

,se aplica pentru indepartarea suspensiilor fine, a coloizilor de natura organica sau anorganica cu dimensiuni de 1-144 mm9 coagulantii determina o floculare a acestor substante, cu formare de particule de dimensiuni mai mare care pot fi indepartate prin sedimentare, flotare sau filtrare9substante chimice pentru aceasta operatie8 sulfatul feros, clorura ferica, varul etc. decantarea ,se aplica apelor reziduale pentru indepartarea materiilor in suspensie cu sau fara coagulare9 decantoarele folosite sunt orizontale, verticale, radiale sau multietajate9 viteza cu care circula apa in decantoare este de -1- m?s, iar timpul de trecere este 1-! ore in functie de natura suspensiilor ,decantoarele orizontale si radiale sunt folosite pentru debite mari9 decantoarele multietajate pe langa faptul ca realizeaza o sedimentare corespunzatoare, asigura si conditii de descompunere anaeroba a substantelor organice din namolul depus, astfel ca volumul final al namolului este mai redus datorita degajarii de gaze neutralizarea apei ,este indispensabila pentru apele reziduale ce contine cantitati mari de acizi sau baze9 se realizeaza prin8 o amestecarea apelor reziduale cu caractere diferite ;acid sau baza< inaintea deversarii o amestecarea apelor reziduale cu caracter acid cu apa de la retea9 apele reziduale cu caracter acid sunt cele mai frecvente, ele afectand nefavorabil atat viata din cursurile de apa cat si instalatiile de purificare o adaos de agenti de neutralizare ;varul< clorinarea ,se aplica atunci cand exista riscul prezentei microorganismelor patogene9 cand in apa se regasesc larve dozele de clor lichid fiind 1-*4 mg?l extractia ,se bazeaza pe diferenta de solubilitate a poluantilor din apele reziduale in ! lichide nemiscibile aflate in

contact se amesteca

intim9 se folosesc solventi organici care nu cu apa, respectiv, benzen, ulei mineral etc. ,extractia se realizeaza in coloane metalice9 aceasta metoda este folosita in special pentru indepartarea fenolului din apele reziduale ,solventul cu densitatea mai mica decat a apei se adauga pe partea inferioara9 in drumul sau catre partea superioara, pe unde se face alimentarea cu apa reziduala, solventul preia anumiti poluanti adsorbtia ,este o operatie care se aplica pentru indepartarea substantelor organice in concentratii scazute, cum ar fi detergentii si unele substante organice heterociclic, care sunt dificil sau chiar imposibil de eliminat prin tratament biologic conventional ,pentru adsorbitie se folosesc suprafete solide active de carbune activ si silicagel9 adsorbtia poate fi statica, atunci cand apa reziduala se amesteca cu o anumita cantitate de adsorbant, amestecare urmata apoi de sedimentare, sau mai poate fi dinamica, ceea ce presupune filtrarea apei reziduale printr-un strat cu proprietati adsorbante flotarea ,se foloseste pentru indepartarea materiilor solide din apa dupa saturarea acesteia cu aer sub presiune9 cand amestecul lichid-aer presurizat este introdus in camera de flotare, care lucreaza la presiune atmosferica, se elibereaza instantaneu bule de aer care antreneaza particulele solide spre suprafata, de unde acestea sunt indepartate a patra etapa8 epurarea biologica a apelor reziduale ,este considerata si treapta secundara de epurare si urmareste reducerea continutului de substante usor degradabile cu ajutorul microorganismele prezente in mod natural sau introduse in acest scop ,tratabilitatea apelor reziduale reprezinta posibilitatea acestora de a fi epurate biologic stabilind conditii fizico-chimice admise pentru apa, dar si capacitatea compusilor organici de a fi degradati pe cale microbiana si timpul de realizare a acestor operatii

,apele reziduale din multe ramuri ale industriei alimentare contin cantitati insemnate de substante organice a caror concentratie o poate depasi de zeci de ori pe cea a apelor menajere9 eliminarea completa a acestor poluanti este posibila doar prin epurare biologica9 procedeele biochimice ale epurarii apelor reziduale industriale sunt aceleasi ca in cazul epurarii apelor reziduale menajere, dar viteza de degradare este mai mica in special in cazul in care apele contin substante toxice pentru desfasurarea proceselor biologice

inalt de prin suprafetelor

tuburi adancime de drenaj amenajeaza cazul in care din motive igienice sol

epurarea biologica naturala ,acest tip de epurare foloseste capacitatea naturala de autoepurare a solului si apelor, asigurand un grad epurare, peste 34C9 aceasta operatie se realizeaza campuri de irigare, campuri de infiltrare si iazuri biologice, si are aplicatii restranse datorita mari de teren necesare ,campurie de irigare sunt terenuri corect nivelate pe care apa este distribuita prin pompare sau curgere naturala, urmand a fi dispersata prin santuri de irigare sau de drenaj perforate si ingropare in sol la o 4.- m ,campurile de infiltrare sunt folosite numai pentru epurarea apelor reziduale9 ele necesita sisteme de prin care apa ajunge in sol9 in general se impreuna cu acele campuri de irigare in irigarea la suprafata nu este permisa ,in ambele situatii, poluantii din apele reziduale sunt degradati de catre microorganismele existente in epurarea biologica artificiala ,se realizeaza in conditii controlate, folosind culturi de microorganisme mixte, in care rolul principal in au bacteriile9 descompunerea substantelor organice se realiza pe cale aeroba, anaeroba sau mixta8 , epurare biologica aeroba ,se realizeaza in instalatii cu biomasa fixa, respectiv biofiltre sau contactuare rotative, si in bazine cu namol activ in care biomasa este

poate

biofiltrele microorganismele activ numit film9 poluantilor

distribuita in toata masa apei supuse tratarii9 sunt filtre cu material filtrant, pe care adera cu formarea unui strat biologic aici are loc descompunerea

, epurare biologica anaeroba ,se realizeaza in aparate inchise pentru a nu se permite accesul aerului, aparate numite fermentatoare anaerobe9 procesul de degradare anaerob este mai lent decat cel aerob si decurge in doua etape9in prima etapa microorganismele anaerobe care participa la degradare secreta enzime extracelulare care transforma moleculele organice complexe prezente in apele reziduale, in compusi mai simpli ;acizi, aldehide, cetone<9 in cea de-a doua etapa compusii simpli rezultati sunt transformati in celule bacteriene, respectiv in apa, dioxid de carbon, metan, iar cantitatea si compozitia gazului rezultat din fermentare este functie de compozitia organica a mediului supus epurarii, dar si de natura microorganismelor , epurarea tertiara si postepurarea ,se face doar in cazul apelor reziduale puternic poluate, cum sunt cele de la fabricile de valorificare a reziduurilor din industria laptelui9 aceasta operatie consta in eliminarea substantelor minerale si organice care nu sunt biodegradabile Protectia atmosferica Surse de poluare a atmosferei in industria alimentara "ceste surse de poluare se pot clasifica in mai multe categorii, dupa origine, dupa forma, dupa mobilitate, dupa inaltime, dupa regim de functioanre, dupa tipul de activitate etc. a) 'upa origine ,pot fi naturale sau antropice ,omul si animalele evacueaza dioxid de carbon, virusi etc.9 , plantele polueaza prin fungi, polen, substante organice si anorganice9 , solul polueaza prin virusi pulberi9

, apa polueaza prin aerosoli9 , descompunerea materiilor organice vegetale si animale polueaza prin metan, hidrogen sulfurat, amoniac9 , incendiile maselor vegetale polueaza prin cenusa, oxizi de sulf, azot9 , alti agenti poluanti sunt radioactivitatea terestra si cosmica sau furtunile de praf si nisip b) 'upa forma ,surse punctuale8 cand jetul de gaze este eliminat in atmosfera libera printrun sistem de dirijare, conducta sau cos cu o gura de evacuare ale carei dimensiuni sunt neglijabile in comparatie cu topografia locului ,surse liniare8 caracterizate printr-o dimensiune in plan orizontal a carei marime nu poate fi neglijata in comparatie cu topografia zonei ;autostrada< ,surse de suprafata8 caracterizate prin arii ale caror dimensiuni nu pot fi neglijate, de exemplu un cartier privit la scara unui oras ,surse de volum8 caracterizate de emisii in toate cele * dimensiuni