UNIVERSITATEA DIN PITETI FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

MARIAN CREU

GIMNASTICA DE BAZ
METODICA ORGANIZRII, DEZVOLTRII FIZICE GENERALE I A CAPACITII APLICATIVE
CURS EDITURA UNIVERSITII DIN PITETI 2006

ISBN (10): 97 !690!"" !"

CUPRINS
C#$% I O&'()*+, *(-.'(' /' 0(*-1')'' 2'03#4*')'' ............................pag. 5

1.1. Introducere n problematica gimnasticii, locul i importana gimnasticii n sistemul nostru de Educaie fizica i sport ..............................................pag. 5 1.2. Caracteristicile gimnasticii .....................................................pag.6 1.3. arcinile gimnasticii............................................................................. pag.! 1.". #i$loacele gimnasticii.........................................................................pag ! 1.5. %amurile gimnasticii...........................................................................pag. & 1.6.. 'erminologia gimnasticii......................................................................pag 13 C#$% II 5'03#4*')# 1( &#67%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pag.15 2 l (biecte, aparate fi rrmteriae folo)e n gimnastica de baz*............pag. 15 2.2. #i$loacele gimnasticii de baza.........................................................pag. 16 C#$% III E8(.)'9'' 1( :.-3* 4' -.1'3(%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% pag 1! 3. l E+erciii de front i ordine ,efiniie - arcini..................................pag.1! 3.2. istematizare general*........................................................................pag.1. 3.3. /ocul e+erciiilor de front i ordine n lecia de educaie fizic* ..pag.1. 3..". 'ermenii de baz* specifici e+erciiilor de front i ordine 0 1articularit*ile formaiilor..................................................................................................pag. 22 3.5.Comanda e+erciiilor de front 3i ordine..............................................pag 22 3.6. (rientarea n spaiul de lucru, deplasare i repere............................pag.22 3.!. ,eplasarea n spaiul de lucru.......................................................... pag.2" C#$% IV A)9'+3' 1( $( ,-) ! S'4*(0#*'6#.(# ! ,escrierea ..... ...........pag.25 ".1. 4dunarea 56ormaia0 istematizare7 4lc*tuire8........................... pag, 32 ".2. 4linierea....................................................................................... pag. 31 ".3. t9nd controlat.............................................................................. pag. 3" ".". %epaus............................................................................................pag. 35 ".5. :um*r*toarea....................;.................................... .......................pag. 3! ".6. %aportul...................................<............................... ......................pag, 3. ".! alutul............................................................................................ pag. 3& "... ntoarceri de pa loc.........................................................................pag. 3& ".&. %uperi de r9nduri................................................... .......................pag. "1 3

C#$% V A)9'+3' 1'3 1($,#4#.( ! S'4*(0#*'6#.(%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$#2%;2 5.1. 6orme de deplasare................................................. .....................pag. "2 5.2. c=imb*ri 3i treceri din deplasare........................... ................... pag. "! 5.3. ,eplasare n figuri........................................................................ pag. 51 5.". ,eplasare sub forma de desf*3ur*ri 3i contopiri .......................... pag.5& C#$% VI A,)7*+'.(# /' 1(4:#)(.(# :-.0#9'',-.%%%%%%%%%%%% %%%%%%%%%%%%%%%%%%%% $#2% 65 6.1. 4lc*tuirea 3i desfacerea formaiilor de pe loc.......... ................. pag. 65 6.2. 4lc*tuirea 3i desfacerea formaiilor din deplasare .................... pag. .2 C#$% VII E8(.)'9'' 1( $.(,+).#.( 4(,()*'<#%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% $+2% &2 !.1. istematizare........................................................... .................. pag. &1 !.2. >azele generale ale mi3c*rii.................................... ................... pag. &6 !.3. Caracteristicile e+erciiilor de gimnastic*.............. ................... pag. &! !.3.1. 1oziii 3i mi3c*ri ale corpului 3i ale segmentelor..................... pag. &! !.". 'ermenii de baza 0 'erminologie......................... ......................pag. 121 !.5. ,escrierea e+erciiilor - prescurt*ri terminologice.... ............... pag. 12" !.6. #odul de alc*tuire al desenelor............................. ................... pag. 12" !.!. #etodica pred*rii e+erciiilor de prelucrare selecti?*................. pag. 12! !... #odele de comple+e de e+erciii de prelucrare selecti?*........... pag. 12. !.&. E+erciii la aparate speciale.................................... ................... pag. 12& C#$% VIII E8(.)'9'' #$,')#*'<(%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% $#2 131 ..1. E+erciii specifice....................................................................... pag. 133 ..2. E+erciii nespecifice................................................................... pag. 1"1 ..3. E+erciii combinate........................'............................................ pag. 1"2 B'&,'-2.#:'(%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%$#2 1"0

"

CUV=NT >NAINTE
/ucrarea ,?5IMNASTICA DE BAZ? #E'(,(/(@I4 (%@4:IAB%II, ,EAC(/'B%II 6IAICE @E:E%4/E DI 4 C414CI'BEII 41/IC4'ICEF, este o monografie dedicat* tuturor speciali3tilor educaiei fizice 3i sportului, instructori, studenii de la cursul de baz* de gimnastic*, persoanelor interesate din domeniile s*n*tate, art*, armat*, n?**m9nt de toate gradele, dar 3i celor dornici de a cunoa3te 3i folosi n scop propriu efectele benefice deosebite pe care gimnastica le ofer* celor care o practic*. /ucrarea este structurat*, a3a cum arat* 3i titlul pe descrierea 3i prezentarea caracteristicilor 3i aspectelor de ordin metodic a principalelor mi$loace ale gimnasticii de baz*, constituite n subramuri ale gimnasticii de baz*, respecti?; ! 5'03#4*')# -.2#3'6#*-.')7, 0 ce cuprinde e+erciiile de organizare 3i ordine, cu rol nsemnat n asigurarea desf*3ur*rii eficiente a acti?it*ilor n domeniul educaiei fizice 3i sportului, a 3edinelor de recuperare medical*. dar 3i a altor acti?it*i. 4ceste mi$loace au rol de a forma deprinderi de ordine 3i disciplin*, capteaz* atenia, ordoneaz* 3i mane?reaz* colecti?ul, l organizeaz* eficient pentru lucru, deplasare sau raport, folosind termenii de comand* 3i formaie. ! 5'03#4*')# 1( 1(6<-,*#.( :'6')7 2(3(.#,7? conine structuri alc*tuite 3tiinific pe criterii bio0 fizio -motrice, ce induc adapt*ri a capacit*ii motrice la cerinele generale 3i specifice ale mediului 3i societ*ii, la ne?oia de mi3care, meninerea st*rii de s*n*tate 3i a ec=ilibrului fizic 3i psi=ic. ,escrierea 3i metodica pred*rii a principalelor poziii, mi3c*ri corporale 3i segmentare, a combinaiilor structurale n modele de acionare rezol?* n mare parte coninutul unor acti?it*ii ca lecia de educaie fizic* 3i antrenament sporti?, 3edina de preg*tire fizic* n antrenamentul sporti? 3i acti?itatea de preg*tire militar*, lecia de cultur* fizic* medical*, lecia de fitness 3i minutul de n?iorare. 0 5'03#4*')# #$,')#*'<7 @ utilizeaz* mi$loace cu rol n formarea 3i perfecionare a deprinderilor motrice de baz* 3i cu pronunat caracter aplicati?, cu caracter educati? 3i formati? pentru munc* 3i acti?itatea cotidian*. 4ceast* grup* de mi$loace contribuie la perfecionarea dez?olt*rii fizice armonioas* 3i 3i aduce aportul la dez?oltarea calit*ilor motrice 3i psi=o 0 comportamentale umane. Gnsu3irea noiunilor, nelegerea conceptelor 3i formarea capacit*ii de aplicare nuanat* a mi$loacelor propuse, conform tendinelor moderne din domeniul acti?it*ilor motrice, ?a atenua aspectul rigid, militar, cu care gre3it este etic=etat* aceast* parte a gimnasticii 3i cei ce ?or 3ti s* selecioneze 3i s* aplice difereniat aceste mi$loace, conform obiecti?elor propuse ?or descoperi ade?*ratele ?alene formati?e 3i bog*ia de mi$loace atracti?e 3i accesibile. Gnsu3irea noiunilor poate de asemenea garanta 3i ?aloarea de specialist n domeniul educaiei fizice 3i sportului. AUTORUL

CAPITOLUL I

OBIECTUL TEORIEI I METODICII 5IMNASTICII

'eoria 3i metodica gimnasticii este o 3tiin* care al*turi de 'eoria 3i metodica celorlalte ramuri sporti?e, al*turi de 'eoria 3i metodica antrenamentului sporti? 3i de 'eoria 3i metodica educaiei fizice 3i sportului de mas* formeaz* ntregul domeniu al Dtiinei Educaiei 6izice 3i portului. 'eoria 3i metodica gimnasticii se afl* n str9ns* leg*tur* cu alte 3tiine ca; 0 anatomia, fiziologia, biomecanica, pedagogia 3i psi=ologia 'eoria 3i #etodica @imnasticii are un coninut specializat a?9nd ca domeniu perfecionarea dez?olt*rii fizice 3i a capacit*ii motrice printr0o form* specific* de practicare a e+erciiului fizic, are metode proprii sau adaptate 3i stabile3te legi, principii 3i norme specifice, clasific* 3i cuantific*.formele 3i mi$loacele de practicare. Teoria 0 se refer* la istoric, stabile3te importana, rolul 3i sarcinile gimnasticii, locul ei n sistemul nostru de Educaie 6izic* 3i port. 0 precizeaz* 3i sistematizeaz* mi$loacele 3i ramurile gimnasticii c9t 3i formele de organizare 0 prezint* teoria form*rii deprinderilor 3i termiolologia specific*, organizarea concursurilor 3i arbitra$ul, lecia 3i documentele de planificare. Metodica i!"a#ticii 0 ca ramur* a didacticii generale se prezint* ca o didactic* special*, aplicat*, o teorie a instruirii, o teorie a practic*rii eficiente.a e+erciilor de gimnastic* 0 ?izeaz* realizarea obiecti?elor de instruire specifice 0 generalizeaz* e+periena practic* 0 este o teorie acti?* cu finalitate practic*. I%1% I3*.-1+)(.( A3 $(-&,(0#*')# 2'03#4*')''? ,-)+, /' '0$-.*#39# 2'03#4*')'' A3 4'4*(0+, 3-4*.+ 1( E1+)#9'( F'6')7 /' S$-.* Gi!"a#tica 0 este un sistem de e+erciii fizice aplicat analitic sau global, care influeneaz* selecti? 3i cumulati? aparatul locomotor. Gi!"a#tica 0 este o form* de baz* a practic*rii e+erciiului fizic, o !

disciplin* a Educaiei 6izice 3i portului ca 3tiin*, cu caracter educati? 3i sporti? 3i contribuie la dez?oltarea fizic* armonioas* 3i la formarea 3i perfecionarea priceperilor 3i deprinderilor motrice, folosind e+erciii naturale 3i create, alc*tuite 3tiinific pe criterii anatomice, fiziologice, biomecanice, terapeutice cu scopul de a asigura practicanilor o dez?oltare armonioas*, meninerea unei bune st*ri de s*n*tate c9t 3i un potenial fizic crescut. Gi!"a#tica 0 folose3te mi$loace de mare ?arietate 3i num*r, aplicabile cu u3urin* la orice ?9rst*, cu posibilit*i mari de dozare, transfer 3i influen* localizat*. Gi!"a#tica 0 cuprinde cele mai multe mi$loace din domeniul Educaiei 6izice care n funcie de scopul urm*rit pot a?ea caracter formati?, de performan* sau a$ut*tor. Dtiina Educaiei 6izice 3i portului clasific* acti?it*ile corporale n; ludice, agonistice, recreati?e 3i gimnice. ,e remarcat c* n e?oluia de la $oac*, confruntare 3i recreere, la sine, la autocontrol, autodep*3ire, de la armonia dez?olt*rii fizice la cea a mi3c*rii, la creerea frumosului artistic, efemer ntr0o lume ce poate fi indiferent* sau educat* s* contemple 3i s* ierar=izeze ?alori, e+erciiul gimnic are tot mai pregnant caracter artistic 3i un stil specific, gimnastic de e+ecuie, de practicare.. Gi!"a#tica 0 este o disciplin* fundamental* n sistemul nostru de educaie fizic* 3i sport, asigur9nd o preg*tire fizic* de baz*, multilateral*, fiind accesibil* prin unele din ramurile sale, put9nd fi practicat* oriunde, de c*tre oricine, n acela3i timp, calit*i care o fac nelipsit* din programele de n?**m9nt de toate gradele. I% 2% C#.#)*(.'4*')',( 2'03#4*')'' Caracteristicile gimnasticii rezult* din specificul mi$loacelor acesteia, a e+erciiilor de gimnastic*, rezult* din influenele pe care le produc c9t 3i din modalit*ile specifice de aplicare ale acestora. 0 @imnastica are un coninut bogat 3i ?ariat de e+erciii, diferit ca grad de dificultate, ceea ce ofer* posibilitatea de a alege, adec?at n funcie de aciune, ni?el de preg*tire, ?9rst*, se+, e+cluz9nd nt9mplarea. 0 E+erciiile de gimnastic* ofer* posibilitatea prelucr*rii n totalitate a organismului, educ9nd inuta, pre?enind sau corect9nd deficienele fizice. 0 E+erciiile de gimnastic* se adreseaz* unei game largi de practicani, pe categorii diferite de ?9rst*, se+, ni?el de preg*tire. .

0 0 0 0

E+erciiile de gimnastic* au caracter analitic cu posibilit*i de aciune selecti?*, permi9nd gradarea efortului n funcie de practicani. E+erciiile de gimnastic* se pot adapta n funcie de locul de desf*3urare, n sal*, n clas*, afar*, n tabere dar 3i de condiii materiale, libere, cu obiecte, la sau cu aparate. E+erciiile de gimnastic* au o form* de e+ecuie specific* gimnasticii. E+erciiile de gimnastic* contribuie la st*p9nirea aparatului locomotor prin e+erciii e+ecutate n condiii neobi3nuite, dez?olt9nd simul orient*rii 3i calit*ii specifice de =ot*r9re, d9rzenie 3i cura$.

I% % S#.)'3',( 2'03#4*')'' arcinile gimnasticii sunt finalit*ile generale pe care gimnastica le rezol?* ca efect al practic*rii e+erciiilor de gimnastic*; 0 gimnastica contribuie la dez?oltarea fizic* armonioas* 3i multilateral* a organismului, la educarea unei inute corecte 3i a e+presi?it*ii gesturilor dar 3i la pre?enirea 3i corectarea unor deficiene fizice, ap*rute ca urmare a acti?it*ilor unilaterale, sau a utiliza*rii poziiilor 3i mi3c*rilor incorecte. 0 gimnastica influeneaz* poziti? funciile ?itale, starea de s*n*tate 3i capacitatea de munc*, menine 3i dez?olt* capacitatea fizic* p9n* la ?9rste naintate. 0 gimnastica dez?olt* calit*i fizice 3i morale, duce la cre3terea baga$ului motric, dez?olt* coordonarea general* 3i ni?elul te=nic. 0 gimnastica dez?olt* capacitatea de rela+are pe grupe musculare 3i a ntregului organism. 0 gimnastica determin* prin mi$loace specifice nsu3irea te=nicii de baz* a oric*rei mi3c*ri folosind bazele generale ale mi3c*rii 0 gimnastica asigur* o capacitate fizic* crescut* corespunz*toare practic*rii altor discipline sporti?e. I%;% M'B,-#)(,( 2'03#4*')'' #i$loacele gimnasticii sunt e+erciiile de gimnastic* care dup* scop 3i dup* aciune se pot mp*ri n mai multe grupe. 1% E8(.)'9'',( 1( :.-3* /' -.1'3( &

0 0

se e+ecut* indi?idual pe perec=i, dar mai ales n grup sub form* de alc*tuiri de formaii, aciuni de pe loc 3i din deplasare au rol de a forma deprinderi de ordine 3i disciplin*, capteaz* atenia , ordoneaz* 3i mane?reaz* colecti?ul.

2. E8(.)'9'',( 1( $.(,+).#.( 4(,()*'<7 0 0 sunt e+erciii ce au ca scop dez?oltarea fizic* armonioas*, perfecion9nd ni?elul de dez?oltare al calit*ilor motrice 3i formeaz* bazele generale ale mi3c*rii pot fi e+erciii simple de ridicare, cobor9re, ducere, arcuire, rotire, balansare, ndoire, ntindere, r*sucire, aplecare, pentru diferite segmente, sau e+erciii compuse brae0trunc=i, brae0 picioare, cu mi3c*ri combinate, sau pot fi e+erciii de for*, de ntindere sau de rela+are e+erciiile de gimnastic* pot fi e+ecutate liber, cu obiect, cu partener, la sau cu aparate, dez?olt* fora 3i mobilitatea, coordonarea general*, fiind e+ecutate pe direcii precise, cu amplitudine 3i ?itez*, cu un anumit grad de ncordare muscular* 3i ritm. Ele au rolul de a preg*ti organismul pentru efort prelucr9ndu0l selecti? 3i contribuind la preg*tire fizic* general*.

3. E8(.)'9'',( #$,')#*'<( 0 0 E+erciiile aplicati?e sunt e+erciii ce au ca scop rezol?area unor sarcini aplicati? utilitare, form9nd deprinderi de baz* 3i aplicati?e, utile ?ieii7 se nt9lnesc ca e+erciii de mers, alergare, s*ritur*, transport, t9r9re, ec=ilibru, c**rare, aruncare, prindere, traciune0 mpingere.

;% E8(.)'9'' #).-&#*')( 0 0 E+erciiile acrobatice sunt e+erciii cu te=nic* specific*7 sunt e+erciii speciale ce formeaz* abilitatea de a st*p9ni 3i diri$a aciunile corpului n condiiile trecerii lui printr0o succesiune rapid* 3i neobi3nuit* de poziii 3i planuri 3i au ca specific mbinarea e+erciiilor statice 12 cu cele dinamice7

0 0

E+erciiile acrobatice dez?olt* coordonarea general* 3i orientarea n spaiu 3i au o te=nic* bine definit* de e+ecuie7. se pot e+ecuta indi?idual, pe perec=i sau n grup, liber sau la aparate speciale, a?9nd caracter static sau dinamic.

"% E8(.)'9'' 1( 2'03#4*')7 .'*0')7 0 0 0 E+erciiile ritmice sunt e+erciii cu te=nic* special*, specific feminine se e+ecut* indi?idual sau n ansamblu, liber sau cu obiect, cu acompaniament muzical, a?9nd caracter de dans 3i a?9nd rol de a dez?olta simul estetic 3i muzical, specific feminin cuprinde o serie de pa3i de dans, elemente de ec=ilibru, s*rituri artistice, ?aluri, ntoarceri 3i piruete, etc.

6% E8(.)'9'' 1( 2'03#4*')7 #.*'4*')7 0 0 E+erciiile artistice sunt e+erciii cu te=nic* bine determinat* pentru probele poliatlonului masculin 3i feminin cuprind poziii 3i mi3c*ri de for* sau balans la aparatele din gimnastica masculin* 3i feminin*

I%"% R#0+.',( 2'03#4*')'' 1% 5'03#4*')# 1( &#67 0 0 @imnastica de baz* este prima treapt*, fundamental*, de preg*tire a celor ce practic* gimnastica ofer* cuno3tine, noiuni despre bazele generale ale mi3c*rii, formeaz* deprinderi motrice de baz* 3i aplicati? utilitare, dar 3i de ordine 3i disciplin*, a?9nd un puternic caracter formati?, influen9nd dez?oltarea fizic* armonioas* este accesibil*, adres9ndu0se tuturor, indiferent de ?9rst*, se+, ni?el de preg*tire, put9ndu0se practica oriunde ca ni?el de practicare este cea mai rasp9ndit* ramur*, asigur9nd suportul fizic necesar preg*tirii ?iitoare 3i se adreseaz* n special copiilor 3i tinerilor, constituind mi$locul principal de dez?oltare fizic* multilateral* n instituiile 3colare, pre3colare, uni?ersit*i 3i armat*. 11

0 0

2% 5'03#4*')# 1( $(.:-.0#397 ()-0$(*'9'-3#,7) 0 @imnastica de performan* dez?olt* calit*i fizice 3i morale 3i urm*re3te cre3terea permanent* a ni?elul te=nic, n scopul atingerea unor performane nalte n cadru concursurilor sporti?e, pe baza unor regulamente 3i a unui sistem competiional

S+&.#0+.' #,( 2'03#4*')'' 1( $(.:-.0#397: #) 5'03#4*')# #).-&#*')7 0 are un sistem competiional propriu contur9ndu0se urm*toarele direcii; 5'03#4*')# #).-&#*')7 ,'&(.70 cuprinde leg*turi de elemente acrobatice dificile la fiecare elan, pe o suprafa* special* 5'03#4*')# #).-&#*')7 ,# #$#.#*( 4$()'#,(0 %oata metalic*, 1lasa elastic*, >ascula7 cuprinde leg*ri de elemente acrobatice e+ecutate la acesteaparate 3i folosirea unor poziii ?ariate pentru lucru 3i propulsie. 5'03#4*')# #).-&#*')7 A3 2.+$0 de mai mic* amploare ast*zi se constituie ntr0o form* de practicare n grup a unor e+erciii de alc*tuire 3i tranformare a unor structuri statice comple+e renocute sub numele de piramide. &) 5'03#4*')7 .'*0')7 4$-.*'<7 0 se desf*3oar* pe baza unui sistem competiional propriu 3i a unor regulamente specifice 3i categorii de clasificare, 0 este specific feminin* 3i curinde mi3c*ri sub forma pa3ilor de dans, forme de deplasare specific*, s*rituri artistice, ntoarceri 3i piruete, m9nuire de obiecte, 0 se e+ecut* pe muzic* sub forma unor e+erciii liber alese 0 se concureaz* indi?idual sau n ansamblu cu e+erciii libere sau cu obiect; cerc, minge, m*ciuci, panglic*, coard*, alese prin rotaie, 0 e+erciiile cu obiecte portati?e solicit* o bun* coordonare, precizie 3i siguran*, fiind de genul balansurilor 3i arunc*rilor, treceri peste obiect rot*ri, rul*ri 3i retrorul*ri, n?9rtiri, 3erpuiri, spirale, nf*3ur*ri, b*taie, 0 ansamblurile sunt alc*tuite din 3ase e+ecutante 3i au dou* obiecte impuse prin rotaie 12

)) 5'03#4*')# #.*'4*')7 0 se practic* n unit*i specializate, necesit9nd aparatur* specific*, pe baza unui sistem competiional intern 3i internaional, pe baza unor programe de clasificare 3i a unui cod de puncta$ 0 se concureaz* cu e+erciii liber alese 3i impuse sub forma unui poliatlon masculin ce cuprinde urm*toarele aparate; sol, cal, inele, s*rituri, paralele, bar* 3i a unui poliatlon feminin ce cuprinde urm*toarele probe; s*rituri, paralele, b9rn*, sol 0 la toate ni?elurile se organizeaz* concursuri pe ec=ipe, indi?idual compus 3i pe aparate 1) 5'03#4*')# #(.-&')7 0 se concureaz* pe baza unor e+erciii liber alese pe muzic* foarte ritmat*, indi?idual, masculin, feminin, pe perec=i 3i trio 0 e+erciiile cuprind pa3i de dans, balans*ri ample de brae 3i picioare, s*rituri acrobatice, elemente de for* dinamic* pentru brae, abdomen, spate, picioare, for* static*, menineri sub form* de ec=ere 3i treceri elemente de mobilitate, sfori. 0 de regul* e+erciiile ncep 3i se nc=eie cu o poz* sau o piramid*. % 5'03#4*')# #$,')#*7 0 se aplic* altor domenii cu care gimnastica colaboreaz*, a$ut* compenseaz*, completeaz*, ?iz9nd mbun*t*irea rezultatelor #) 5'03#4*')# '2'(3')7 0 este forma cea mai accesibil*, nt9lnit* ca gimnastic* de n?iorare 3i gimnastic* de ntreinere 0 se adreseaz* tuturor, indiferent de ?9rst*, se+, ni?el de preg*tire 3i se utilizeaz* al*turi de factorii de c*lire; $ogging 3i stretc=ing 0 are rol de ntreinere 3i meninere a formei fizice 3i a duratei ?ieii acti?e 0 se nt9lne3te ca gimnastic* de n?iorare, stretc=ing, gimnastic* tip aerobic, gimnastic* de ntreinere ce folose3te ngreun*ri sau aparate speciale, biciclete, ?ogatore, stepper climber, b*nci abdominale, benzi elastice, dispoziti?e cu arc sau =idraulice, greut*i ata3abile pentru brae 3i picioare, $ump rope 5 corzi de s*rit 8 benzi elastice. 13

&) 5'03#4*')# A3 $.-1+)9'( 0 este forma de practicare a gimnasticii la locul de munc* 0 cuprinde e+erciii selecionate n funcie de specificul acti?it*ii producti?e cu rol de; angrenare rapid* n munc*, combaterea oboselii, corectarea unor deficiene de poziie 3i mi3c*ri unilaterale 0 cuprinde e+erciii de angrenare, de rela+are, compensatorii 0 asigur* perfecionarea calit*ilor motrice generale, compensatoare 3i specifice 0 nl*tur* oboseala, m*re3te capacitatea de lucru, compenseaz* unele poziii ?icioase, menine starea de s*n*tate )) 5'03#4*')# $(3*.+ #,*( .#0+.' 4$-.*'<( 0 asigur* o prelucrare selecti?* n preg*tire pentru efort 0 mbun*t*e3te rezultatele preg*tirii generale prin m*rirea amplitudinii, intensit*ii prin forma precis* de e+ecuie, direcie, ritm potri?it 0 cre3te elasticitatea muscular* 3i mobilitatea articular*, a$ut9nd te=nica 3i pre?enind accidentele 1) 5'03#4*')# 0(1')#,7 0 are coninut bogat 3i specializat cu scop terapeutic, corecti? 3i de reeducare funcional* 0 are ac scop corectarea unor deficiene fizice 3i nl*turarea unor atitudini ?icioase, a$ut* la recuperareacapacit*3ii de munc* n urma unor accidente 3i mboln*?iri cu rol corecti? 3i de reeducare func3ional* 0 folose3te e+erciii pasi?e, acti?e, analitice 3i globale, iar din gimnastica de baz* e+erciii e+ecutate liber, cu a$utor, la aparate speciale sau cu obiecte 0 e+erciiile sunt nsoite da masa$, automasa$ 3i alte procedee de recuperare.

1"

I%6% T(.0'3-,-2'# 2'03#4*')'' De$i"i%ie& 'erminologia define3te n general totalitatea termenilor folosii ntr0o disciplin* 3tiinific*. Ter!i"o'o ia i!"a#ticii cuprinde totalitatea termenilor folosii pentru denumirea poziiilor, mi3c*rilor, e+erciiilor de gimnastic*, a te=nicii de e+ecuie, a aparatelor, instalaiilor 3i materialelor, c9t 3i a ec=ipamentului folosit 6iecare ramur* a gimnasticii are o terminologie proprie care se ncadreaz* ns* ntr0o terminologie general* a gimnasticii. 'erminologia gimnasticii faciliteaz* comunicarea u3ur9nd nelegerea rapid* prin folosirea unui limba$ propriu ca orice alt* 3tiin*. (ti'itate 0 ndepline3te funcia de e+primare 3tiinific* pentru poziii, mi3c*ri, e+erciii. R(2+,' $(3*.+ - *(.0'3-,-2'( )-.()*7 ( $.'3)'$'' ): Acce#i)i'itate0 o bun* terminologie poate fi neleas* dac* folose3te termeni accesibili, preluai din limba rom9n*. C'aritate0 descrierile se fac scurt, clar 3i precis, f*r* a d*una unei bune nelegeri 5concis*8. Corectit*di"e0 descrierile ?or a?ea caracter 3tiinific, nu ?or crea confuzii sau interpret*ri. S+eci$icitate0 denumirile 3i termenii folosii n gimnastic* au caracter specific nefiind nt9lnii n alte domenii, iar nelegerea lor are loc odat* cu definirea 3i utilizarea lor n procesul de formare a cuno3tinelor, priceperilor 3i deprinderilor specifice gimnasticii ("itate0 este unitar* folosind aceia3i termeni 'erminologia gimnasticii precizeaz* n primul r9nd denumirea standard pentru limba rom9n* a segmentelor corpului, a poziiilor fundamentale, principale 3i deri?ate, c9t 3i a termenilor de baz*, cu caracter general folosii n gimnastic*. Gn al doilea r9nd pentru fiecare ramur* a gimnasticii se precizeaz* urm*toarele noiuni. 1. 'ermeni de baz* specifici 15

2. >azele generale ale mi3c*rii specifice ramurilor 3. ,escrierea mi3c*rilor, modalit*i 3i reguli; descrierea terminologic* reprezentarea grafic* D(3+0'.(# )-.()* *(.0'3-,-2')7 # $.'3)'$#,(,-. $7.9' #,( )-.$+,+' /' 4(20(3*(,-. Cap0 cre3tet 0 ceaf* 0 b*rbie 'runc=i0 umeri 0 piept 0 abdomen 0 spate 0 3old 0 3ezut* 0 omoplat >ra0 m9n* 0 palm* 0 antebra 0 cot 0 bra 0 a+il* 1icioare0 ?9rf 0 c*lc9i 0 gamb* 0 coaps* 0 genunc=i

P.'3)'$#,(,( $-6'9'' 1'3 2'03#4*')7 0 4*C31 0 pe ambele picioare 0 apropiat0 dep*rtat 0 ncruci3at0 cu genunc=ii ndoii 0 g=emuit0 fandat 0 pe ?9rfuri 0 apropiat, dep*rtat, ncruci3at 0 ntins, ndoit, g=emuit 0 pe un picior0 cel*lalt0 ntins 0 ndoit 0 spri$init 0 $( 2(3+3)D'0 pe ambele picioare0 apropiat0 dep*rtat 0 pe un genunc=i0 cel*lalt picior0spri$init 0 ntins0ndoit 0 a3ezat pe c*lc9ie 0 #/(6#*0 apropiat0 dep*rtat 0 ec=er0 g=emuit 0 ncruci3at0 pe o coaps* 0 )+,)#*0 apropiat, dep*rtat, cu picioarele ntinse, ndoite 0 dorsal, costal, facial 04$.'B'30 simplu0 cu corpul la ?ertical* 16

0 cu corpul la orizontal* 0 cu corpul r*sturnat 0 mi+t0 spri$in st9nd, spri$in pe genunc=i 0 spi$in g=emuit, spri$in a3ezat 0 combinat0 spri$in culcat 0#*C.3#*0 simplu0 cu corpul la ?ertical*, orizontal, r*sturnat 0 mi+t0 ag*at, st9nd, culcat 0 combinat0 specific probelor CAPITOLUL ! II 5IMNASTIC DE BAZ

@imnastica de baz* asigur* cuno3tinele elementare pentru cei ce practic* gimnastica. Este accesibil* ca prim* treapt* de practicare adres9ndu0se tuturor indiferent de ?9rst*, se+ sau ni?el de preg*tire. Gi!"a#tica de )a,- contribuie la dez?oltarea fizic* armonioas* 3i perfecionarea funcional* a aparatului locomotor, formnd bazele generale ale mi3c*rii 3i contribuind la perfecionarea deprinderilor aplicati?0 utilitare. 4sigur* suportul fizic necesar practic*rii e+erciiului fizic contribuind la dez?oltarea fizic* general*. 2%1% O&'()*(? #$#.#*( /' 0#*(.'#,( :-,-4'*( A3 2'03#4*')# 1( &#67 (biecte0 portati?e speciale0 baston 0 minge de cauciuc 0 minge medicinal* 0 coard* 0 cerc 0 m*ciuci 0 gantele 0 portati?e impro?izate0 saci cu nisip 0 ciocan muzical 0 recipiente din plastic umplute cu ap*, nisip 0 fular 0 curea 0 prosop 4parate0 pentru gimnastica de baz*0 banca 1! de gimnastic*

0 scara fi+* 0 b9rna 5suedez*8 nalt*, $oas* 0 pr*$ina 0 fr9ng=ia 0 scara marin*reasc* 0 cadrul de gimnastic* 0 lad* 0 capr* 0 trambulin* 0 speciale0 =elcometru 0 scripei 0 banc* curbat* 0 banc* nclinat* cu c*rucior mobil 0 sandou 0 e+tensor #ateriale 0 saltele 0pre3 0 co?ora3 0 inte 0 $aloane 0 oglinzi 2%2% M'B,-#)(,( 2'03#4*')'' 1( &#67 1% E8(.)'9'',( 1( :.-3*? -.1'3( /' :-.0#9'' 0 grup* de mi$loace utilizat* pentru organizarea colecti?elor, disciplinarea 3i corectarea inutei, a orient*rii n spaiu, precizie, ritm, atenie. 2%E8(.)'9'',( 1( $.(,+).#.( 4(,()*'<7 0 grup* de mi$loace utilizate pentru dez?oltarea fizic* armonioas*, perfecionarea calit*ilor motrice 3i formarea bazelor generale ale mi3c*rii contribuind la dez?oltarea motricit*ii %E8(.)'9'' #$,')#*'<!+*','*#.( 0 grup* de mi$loace utilizate pentru perfecionarea deprinderilor utile n ?ia*, pentru ap*rare sau n acti?itatea1. producti?*.

CAPITOLUL %III

MIELOACELE 5IMNASTICII DE BAZ

%1%E8(.)'9'' 1( :.-3* /' -.1'3( De$i"i%ie; 0 sunt mi$loace importante ale gimnasticii de baz* destinate organiz*rii efecti?ului cu care se lucreaz* 0 sunt aciuni precise cu e+ecuie unitar* n timp 3i ritm specific, ce se adreseaz* orient*rii e+ecutanilor *n funcie de diferite repere, sau ntre ei prin dispunerea n diferite formaii, n scopul ordon*rii, organiz*rii, disciplin*rii, mane?r*rii 3i deplas*rii efecti?ului n spaiul de lucru0 Sarci"i. educ* capacitatea de0orientare spaio0temporal* 0de adaptare la un ritm 3i un mod precis de e+ecuie 0de colaborare n ?ederea unor e+ecuii unitare a membrilor grupului 0de a r*spunde prompt la comenzi prin aciuni indi?iduale 3i colecti?e 0 capteaz* atenia, dez?olt* memoria motric* 3i imaginaia, ?iteza de reacie, de analiz* 3i decizie 0 ordoneaz* 3i disciplineaz* colecti?ul 0 formeaz* o inut* corect* I!+orta"%a +ractic-. deri?* din sarcinile pe care aceste mi$loace le rezol?* 0 capteaz* atenia 0 alc*tuiesc formaii de raport de deplasare 3i de lucru 0 disciplineaz*, ordoneaz* 3i mane?reaz* aceste formaii 0 sc=imb* conform trebuinelor aceste formaii 0 deplaseaz* controlat efecti?ul n spaiul de lucru 0 folose3te util tot spaiul disponibil I"dica%ii !etodice . necesit* folosirea unei terminologii corecte 0 se insist* pe precizie 3i sincronizare perfect* 0 se ?or folosi e+erciii accesibile n concordan* cu ni?elul de preg*tire 3i ?9rsta e+ecutanilor 0 comanda se nuaneaz* n funcie de ?9rst*, respect9nd p*rile componente, cu accent pe tonalitate 3i form* 1&

%2%S'4*(0#*'6#.( 2(3(.#,7 # (8(.)'9'',-. 1( :.-3* / -.1'3( %2%1% A)9'+3' 1( $( ,-)0 adunare, aliniere, st9nd controlat, repaus, num*r*toare, raport,ntoarceri de pe loc, ruperi de r9nduri, aciuni comple+e %2%2% A)9'+3' 1'3 1($,#4#.(0 pornire, oprire, ocoliri, ncruci3*ri, desfaceri, contopiri, deplas*ri n figuri, opriri cu ntoarceri %2% %A,)7*+'.(# /' 1(4:#)(.(# :-.0#9'',-.0 de pe loc; din linie, din coloan*, din cerc 0 din deplasare; prin ocolire 3i ntoarcere % % L-)+, (8(.)'9'',-. 1( :.-3* /' -.1'3( A3 ,()9'# 1( (1+)#9'( :'6')7 E+erciiile de front 3i ordine constituie instrumentul principal folosit de profesor n organizarea leciei de educaie fizic*. E+erciiile de front 3i ordine au pondere crescut* n prima parte a leciei dar se apeleaz* la ele pe tot parcursul desf*3ur*rii leciei de cate ori este necesar. (rientati? prezent*m n continuare o sistematizare general* a e+erciiilor de front 3i ordine raportate la ?erigile leciei; 0 ?eriga I, de organizare 0 alc*tuirea formaiei de adunare pentru raport 0 aciuni de pe loc; 0 st9nd n repaus, alinierea, num*r*toarea, raportul, 0 ntoarceri de pe loc, aciuni comple+e 0 ?eriga II, de preg*tire 0 adun*ri 3i ruperi de r9nduri 0 alcatuirea foramtiei de deplasare 0 forme de deplasare 3i ?ariante 0 porniri, opriri, treceri, mers 0 sc=imb*ri de direcie 0 alc*tuiri de formaii de pe loc 3i din deplasare, transform*rii de formaii 0 deplasare n figuri 0 desfaceri 3i contopiri 0 ?eriga III, de preg*tire selecti?* 0alc*tuirea formaiei de lucru, coloana de gimnastic* 3i desfacerea acesteia 0modificarea inter?alului 3i a distantelor 22

0sc=imbarea frontului ?erigile tematice si de dez?oltare a calitatii motrice 0 in?atarea, consolidarea sau perfectionarea e+ercitiilor de front si ordine ca tema de lectie7 0 alcatuirea formatiilor de lucru 0 ordonarea, disciplinarea si deplasarea in spatiul de lucru 0 alcatuirea grupelor si deplasarea ordonata a acestora in spatiul de lucru 0 trece din formatie rarita in formatie stransa pentru e+plicatie, demonstratie si in?ers pentru lucru 0 ruperi de randuri si adunari in diferite puncte cu intreg efecti?ul sau pe grupe pentru amena$area zonelor de lucru sau pentru sc=imbarea atelierelor. 0 0 ?eriga de restabilire a organismului dup* efort 0alc*tuirea unor formaii simple de lucru linie cu inter?ale m*rite pentru e+ecutarea unor e+erciii specifice 0alc*tuirea unei formaii simple de deplasare coloan* c9te unul 0?ariante de mers 3i alergare cu caracter de lini3tire, cu efectuarea de diferite mi3c*ri 0 ?eriga de bilan 0alc*tuirea formaiei de raport 0aciuni de pe loc st9nd controlat, repaus, alinierea, salutul.

21

%;% T(.0(3' 1( baz* 4$()':')' (8(.)'9''*-. 1( :.-3* 3i -.1'3( For!a%ie - modalitate de dispunere a e+ecutanilor n ?ederea efectu*rii mi3c*rilor n grup. For!a%ie de ad*"are - form* de organizare pentru raport sau pentru dialog cu colecti?ul, transmitere de informaii, e+plicaie, demonstraie For!a%ie de de+'a#are - form* de organizare a colecti?ului necesar* mane?r*rii acestuia.

F-.0#*'( 1( ,+).+ 0 form* de organizare a colecti?ului necesar* efectu*rii e+erciiitor de gimnastic*. F-.0#9'( A3 -.1'3( 4*.C347? .7.'*7 0 forme de organizare ce se refer* la spaiile dintre e+ecutani, mici sau mari. #) P#.*')+#.'*7*',( :-.0#9'(' F.-3*+, 0 partea spre care e+ecutanii stau cu faa, F,#3)+, 0 e+tremitatea drept* sau st9ng* a unei formaii. L'3'# 4#+ .C31+, 0 formaia n care e+ecutanii suni dispu3i um*r l9ng* um*r a?9nd acela3i front. C-,-#3# 4#+ /'.+, 0 formaie n care e+ecutanii sunt dispu3i unul n spatele celuilalt a?9nd acela3i front. I3*(.<#,+, 0 spaiul dintre e+ecutani pe linia frontului sau spaiul dintre e+ecutani dispu3i n linie. D'4*#3*# 0 spaiul dintre e+ecutani n ad9ncime sau spaiul dintre e+ecutani dispu3i n coloan*. L79'0(# :.-3*+,+', 0 dep*rtarea dintre flancuri sau suma inter?alelor 3i 22

depinde de num*rul de e+ecutani, de felul formaiei, adunare, deplasare, lucru sau de modalitatea de aliniere n formaie str9ns* sau r*rit* C#$+, 4' )-#1# 0 desemneaz* pe primul, respecti? ultimul dintr0o coloan* A1#3)'0(# 0 este dep*rtarea dintre cap 3i coad* la o coloan* sau dintre prima linie 3i ultima a unei formaii 3i este dat* de suma distanelor 3i depinde de felul formaiei; adunare, deplasare, lucru, de num*rul de e+ecutani 3i de modalitatea de aliniere n formaie st;ans* sau r*rit*

H/ - unitatea de lucru 6ig. 2 &) U3'*#*(# 1( ,+).+ 0 este o noiune conceput* din considerente didactice si desemneaz* un grup de e+ecutani 2, 3, ", 5 .... ce reprezint* baza de calcul n alc*tuirea formaiilor de pe loc. 1e baza unit*ii de lucru se face proiectarea traseelor de parcurs 3i a sarcinii de e+ecutat, a numarului de pa3i de efectuat de catre fiecare n alc*tuirea formaiilor de lucru 3i a sc=imb*rilor de formaii ,in punct de ?edere al num*rului de unit*i o formaie poate fi; 0 perfecta, cand numarul de e+ecutanti se imparte e+act in unitati 0 imperfecta, cand numarul de e+ecutanti nu se imparte e+act in unitati si raman e+ecutanti liberi. #*rimea unit*ii este dat* de felul formaiei de realizat c9te 2, c9te 3, c9te ", c9te 5 etc. iar unit*ile de lucru rezult* n urma num*r*torii c9te 2, 3, ", 5, membrii ei primesc pentru simplificare numere; nr. l, nr. 2, nr. 3, nr.", fiecare a?9nd un rol precis, diferit, stabilit prin comand*. )) C-0#31# - este un ordin formulat scurt, clar si precis ce necesita o e+ecutie unitara, sincrona, in timp scurt si cu un ritm specific. Comanda are doua parti; 23

1. I3:-.0#*'<# 0 cu rol de informare asupra aciunilor ce urmeaz* a fi e+ecutate preciz9nd aciunea, direcia, locul sau alte detalii necesare nelegerii. 2. E8()+*'<7 - cu rol de e+ecutie 3i desemneaz* inceputul actiunii.pentru e+ecuie unitar*.

%"% C-0#31# ,# (8(.)'9'',( 1( :.-3* /' -.1'3(F L# #)9'+3',( 1( $( ,-) P#.*(# I este format* din; 0 primele silabe ale denumirii aciunii sau direciei P#.*(# II 0 ultima silab* a denumirii aciunii 0 aciunea 5la dreap 0 T#, 1e loc R($#+48 L# #)9'+3',( 1'3 1($,#4#.( P#.*(# I indic*; 0 aciunea 0 direcia 0 formaia, locul P#.*(# II comanda 0 0#./ 0 c9nd urmeaz* sau se continu* deplasarea 0 #1+3#.(# 0 la alc*tuirea formaiei 0 4*#' 0 c9nd urmeaz* oprire e+emple 0 5nainte 0 M#./, pre dreapta rupei r9ndurile 0 M#./8 In coloan* c9te unul pe mi$locul s*lii 0 #1+3#.(# 1e loc 0 S*#' 1) D'4$-6'9'# 0 indicaie cu caracter obligatoriu, ordin ce se e+ecut* de ?oie 3i nu necesit* o e+ecuie unitar*. E+emple; Ca opritiI, /a loc comandaI, IncetareaI, Ca ridicatiI, :e intoarcemI %6 O.'(3*#.(# '3 4$#*'+, 1( ,+).+? 1($,#4#.(# 4' .($(.( 1entru n?*area ntoarcerilor, dar 3i pentru folosirea util* a spaiului de lucru n cazul folosirii deplas*rilor, adun*rilor, deplas*rilor n figuri, desf*3ur*rilor 3i contopirilor sunt necesare cunoa3terea unor repere n spaiul de lucru. 2"

4ceste noiuni sunt necesare 3i obligatorii n formularea comenzilor pentru ca acestea sa fie clare 3i precise. ,elimitarea spatiului de lucru 5 intuiti?, pe teren 8 /aturi 0 /atura lung* l 5 /I8 0 latura pe care de obicei se organizeaz* formaia de pentru raport 0/atura lung* 2 5/28 0/atura scurt* l 5 I8 0/atura scurt* 2 5 28
4 13
1

0 latura opus* 0 latura scurt* din flancul drept 0 latura scurt* din flancul st9ng
4 d1

/1 11 #2

>

11 ,1 d2 12 d2

>

1"
12
2

13 ,

12 /2

C 12

Fi *ra /

C-,*+.' Coltul 4,>,C,, 0 4 si > pe /1, C si , pe /2. L'3'' M(1'(3( D'#2-3#,( 0 mediana #1 5unesc $uamtatile lanturilor opuse8 0 mediana #2 0 diagonale mari 0 ,1 din coltul 4 5unesc colturile opuse8 0 ,2 din coltul > 0 diagonale mici 0 d1 5unesc un colt cu $umatatea laturii opuse d1 cu / si d2 cu 8 0 d2 25

P+3)*( 0 $+3)*( 1( 0'B,-) 5$umatatile lanturilor, intersectia medianelor cu laturile8 011 pe /1 latura lunga 1 012 pe /2 013 pe I scurta 1 0p" pe 2 scurta 2 0$+3)* )(3*.#,: intersectia diagonalelor si medianelor.

%7% D($,#4#.(# A3 4$#9'+, 1( ,+).+ e consider*; ceasornic 0 normal*; deplasare n sensul in?ers acelor de

0 opus*; deplasare n sensul acelor de ceasornic e poate face; 0 n linie dreapt*; pe linii, pe mediane, pe diagonale mari 0 n arc sau cerc 0 cu ocolire sau cu ntoarcere la coluri R($(.( folosite n cazul in?atarii intoarcerilor e folosesc de regul* liniile mediane pentru amplasarea formaiei 3i pentru n?*area toarcerilor de pe loc. Hng=iuri; 0 se pleaca de la asezarea cu fata spre un reper, prin intoarcere se a$unge cu fata spre alt reper 0 de la latura la latura &22 5alaturata8 5la dreapta8 0 de la latura la colt alaturat "52 5$umatate la dreapta8 0 de la colt la latura alaturata "52 26 5$umatate la stanga8

0 de la latura la latura opusa 1.22

5la stanga impre$ur8.

2!

CAPITOLUL IV ACTIUNI DE PE LOC S'4*(0#*'6#.(# #)9'+3',-. 1( $( ,-) 1.4dunarea 2.4linierea 3. t9nd controlat 5 1oziia de drepi 8 ".%epausul 5.:um*r*toarea 6.%aportul 0 alutul !. %uperi de r9nduri .. Intoarceri de pe loc ;% 1% DESCRIEREA EGERCITIILOR DE FRONT I ORDINE ;%1%1 A)*'+3' 1( $( I-) 1% A1+3#.(# 0 se folose3te pentru gruparea e+ecutanilor n ?ederea dispunerii ordonate a acestora n diferite formatii F-.0#*'# este deci o modalitate de dispunere a e+ecutanilor, n mod urJ8, fit ?ederea e+ecut*rii unor aciuni n comun. S'4*(0#*'6#.( 0 dup* scopul pentru care au fost alc*tuite formaiile se mpart n trei grupe; H F-.0#,'' 1( #1+3#.( $(3*.+ .($-.* 5 form* de organizare pentru raport 8 in ; 0 linie 5 e 8 0 linie pe 2 sau mai multe r9nduri 5 b 8 0 ung=i 5 c 8 0 careu5d8 0 semicerc5e8 0 cerc 5f8

2.

C#.#)*(.'4*')' #,( :-.0#9'',-. 1( .#$-.* 0 se aleg n funcie de num*rul de e+ecutani . 0 de regula au un loc, mereu acela3i, de alc*tuire 0 au un front larg 3i ad9ncime mic*, oferind ?iabilitate bun* n dublu sens 5 profesor ele? 3i ele? profesor8 0 dispunerea este de regul* n formaie str9ns* 5indicaia este aproape toat* lumea pentru a ?edea si auzi 8 S)-$ ! U*','6#.( 0 gruparea e+ecutanilor pentru nceperea acti?it*ii 2&

0 prezentarea raportului 0 anuntarea temelor, ?erificarea prezenei, inutei 0 e+plicaie, demonstraie 0 inc=eiere, bilan, salut 0 se folose3te la nceputul 3i la sf9r3itul leciei 3i de c9te ori este ne?oie pentru e+plicaii 3i demonstraii 2% F-.0#*'' 1( 1( 1($,#4#.( 5formaie organizare pentru deplasare8 0 Coloana 5a8 0 coloana pe mai multe 3iruri 5b8

:'2% 6 C#.#)*(.'4*')' 0?izibilitate bun* din lateral 0se aleg n funcie de num*rul de e+ecutani 3i n funcie de spaiul disponibil pentru deplasare 0au un front ngust, l*ime mic*, dar ad9ncime mare ceea ce permite o bun* mane?rare 0pentru e?itarea ad9ncimilor prea mari mai ales n spaii mici se folosesc coloanele pe mai multe 3iruri 0dispunerea este de regul* n formaie str9ns* 5indicaia este K ine aproape K 8 0 S)-$ ! U*','6#.( 0 se folosesc numai, pentru deplasarea efecti?ului n spaiul de lucru oferind posibilitatea de mane?r* ordonat* 0se folosesc pe tot parcursul leciei c9nd trebuie deplasat colecti?ul % F-.0#9'',( 1( ,+).+ este o modalitate de organizare utilizat* n efectuarea e+ercitiilor de gimnastica n mod organizat 32

S'4*(0#*'6#.(# :-.0#9'',-. 1( ,+).+ 0F-.0#9'' 4$()':')( 1( ,+).+ 0 :-.0#9'' -.1-3#*( 0 coloana de gimnastica 0 pe linii 3i coloane 5 a 8 0 decalat* 0 n trepte L b 8 0 n 3a= 5 c 8 0cocor 5 d 80 cu ?arful inapoi 5 e 8 cu ?9rful nainte 0 :-.0#9'' 3(-.1-3#*( - lucrul n grup sau de ?oie 0 F-.0#9'' 3(4$()':')( 1( ,+).+ sunt mprumutate din formaiile de raport 3i deplasare 3i adaptate pentru lucru prin dispunere r*rit* 0 linia, 1,2,3, 0 semicercul 0 cercul l, 2, 3 0 careul5f8 0 coloana n deplasare.

31

C#.#)*(.'4*')' 0 se aleg in funcia de num*rul de e+ecutani de regal* in formaii perfecte 5numar intreg de unitati de lucru c9te 2, c9te 3, c9te ", etc 8 0 se aleg in functie de spaiul disponibil pentru a permite dispunerea r*rit* 0 se aleg in fuctie de e+ercitiile sau actiunile ce ?or fi e+ecutate 0 ofera ?izibilitate bun* n dublu sens profesor ele? pentru control, ?erificare, corectare 3i ele? profesor pentru e+plicaie, demonstraie, lucru simultan 0 se caracterizeaz* prin spaii mari ntre e+ecutani ceea ce permite efectuarea mi3c*rilor 0 ofera posibilitatea lucrului frontal 0 prezint* toate particularit*ile unei formaii; front, l*ime, flancuri, cap 3i coad*, linii, coloane, distan*, inter?al. H S)-$ ! U*','6#.( ! $(3*.+ ,+).+ 0 se folosec pentru organizarea lucrului,; e+erciiile de gimnastic* sau alte aciuni 0se folosesc pe tot parcursul leciei de gimnastic* sau de educaie fizica organiz9nd 3i ordonand e+ersarea 5 ?erigile II, III c9t 3i cele tematice 3i de dez?oltare a calit*ilor motrice8

32

ADUNAREA A,)7*+'.(# :-.0#9'',-. $.'3 ADUNARE se face la comand* 3i reprezint* cel mai rapid procedeu de alc*tuire a formaiilor. Caracteristica principal* este c* pentru gruparea e+ecutanilor deplasarea este liber* indi?idual* 3i foarte ?ioaie. 1rin adunare de obicei se alc*tuiesc formaii simple, u3or de constituit ca; 0 linia 0 coloana 0 linie pe 2 r9nduri, 0 coloan* pe 2 3iruri 0 6ormaiile mai complicate ca; ung=iul, careul, semicercul, cercul, linie pe 2%, coloan* pe 2 se predau numai dup* cunoa3terea adun*rilor n linie 3i coloan* 0 procedeul folosit este pe baz* de e+plicare 3i e+ersare a aciunii. M-1#,'*#*' 1( .(#,'6#.( 4dunarea ca e+ercitiu de front si ordine se poate realiza cu sau fara a$utorul unuei baze. 1% F#.# #B+*-.+, +3(' &#6( C-0#31#: 0 P#.*(# 1 ! I3:-.0#*'<7 1. /ocul de adunare 0 pe latura lunga M 0 pe mi$locul salii M 0 pe diagonala M 2. 6ormatia 0 M in linie cate unul 0 M in careu 3. 6rontul 0 Mcu fata la mine 0 Mcu fata spre latura scurta 0 Mcu fata spre interior 0 P#.*(# 2 ! E8()+*'<7 II%% ADUNAREA 2% C+ #B+*-.+, +3(' &#6( C-0#31# P#.*(# I3:-.0#*'<7 0 D(4(03#.(# &#6(' 0 un e+ecutant care prime3te indicaia de a se a3eza pe locul dorit pentru adunare cu faa 5frontul8 spre direcia dorit* K B#67 (,(<+, M 0 ele?ul, sporti?ul r*spunde7 B#6#J 0 1recizarea formaiei K .... n linie pe un r9nd, sau K... in coloana c9te unul P#.*(# E8()+*'<7 ! ADUNAREA 33

M(*-1')# '3<#*#.'' 0n?*tarea noiunii de linie 0 r9nd pe grupe mici 30" 0n?*area noiunii de coloan* 0 pe perec=i pe grupe 30" 0n?*area noiunii de mai multe r9nduri 0 pe perec=i, grupe 0n?*area noiunii de mai multe 3iruri 0 pe perec=i, grupe 0repet*ri multiple de adun*ri n linie, coloan* pe l 02 n diferite puncte din sal* 0repetarea multipl* a adun*rii n ung=i, careu, cu stabilirea colturilor K >az* ele?ul.... n ung=i adunarea K K >az* ele?ul.... 3i ele?ul n careu adunarea K 0repetarea multipl* a adun*rii n semicerc 3i cerc n diferite puncte din sal* 0repetarea adun*rii pe grape cu sc=imb*ri de locuri, n diferite formaii, n diferite puncte ale s*lii 0repetarea adunarii cu rupere de r9nduri 3i atingerea unor repere, re?enire n aceia3i format; sau n alta 0pentru formaiile de lucru se aleg pentru alc*tuirea prin adunare doar cele simple 0 se stabile3te 3i se memoreaz* pentru fiecare e+ecutant locul e+act n functie de repede 3i n funcie de ?ecini. 0 se n?a* mai greu dar odat* nsu3ite sunt cele mai rapide procedee de alcatuire a unei formaii. ALINIEREA 4liniera este un e+erciiu de front 3i ordine e+ecutat de pe loc, la comand*. Este o dispunere ordonata a e+ecutantilor intr0o formatie data. 1rin aliniere se regleaz* inter?ale 3i distane de c9te ori este necesar 4re doua componente; 1% O.1-3#.(# (8()+*#3*',-. '3 :+3)*'( 1( *#,'( - se face o singur* dat* la nceputul acti?it*ii c9nd se preia colecti?ul 3i dac* nu este nc* ordonat n funcie de talie 3i const* n stabilirea locului fiec*ruia e+ecutant in formatie 0 se poate face7 0 cu cei nali n flancul drept 0 cu cei scunzi n flancul drept 0 cu cei nali sau cei scunzi n flancuri 5 de la mare la mic, de la mic la mare, n ?al8 'oate aceste modalit*i de a3ezare au a?anta$e 3i deza?anta$e din punct de ?edere metodic 3i se folosesc n funcie de acti?itatea principal* a efecti?ului, put9ndu0se modifica a3ezarea n funcie de necesit*i. 2% A,'3'(.(# $.-$.'+ ! 6'47 3" care are caracter curent se face;

0dup* adunare 0de c9te ori unul sau mai muli e+ecutani p*r*sesc sau intr* n formaie 0dup* mane?rarea sau deplasarea formaiei 0dup* sc=imbarile dintr0o formatie in alta 4linierea const* n a3ezarea e+ecutanilor pe direcia unei linii imaginare ce ofer* un caracter rectiliniu unei formaii7 0 n linie 5 prelungirea a+ei umerilorN 0 in coloana 5 prelungirea a+ei mediane a corpului8 A)9'+3' 3()(4#.( .(#,'67.'' #,'3'(.'' 0 P')'-#.(,( e+ecut* pa3i m*runi, ad*ugai, rapizi, pe direcia nainte napoi, lateral n ?ederea realiz*rii alinierii 0 &.#9(,( regleaz* distane sau inter?al 0 o $um*tate lungime de bra; 0m9na dreapt* pe 3old 5inter?al n formaie str9ns* 0 n linie8 0 o lungime de bra; 0 braul drept ntins nainte 5distan* n formaie str9ns* - n coloan* 8 0 dou* lungimi de brae; 0 braele lateral 5inter?al n formaie r*rit*; 0 n linie8 5n ad9ncime distana se apreciaz* prin ntinderea braului drept nainte l*s9nd p9n* la e+ecutantul din fa* nc* o lungime de bra8 ! )#$+, 0 se ntoarce de regul* spre partea dreapt* sau la comand* spre partea st9ng* sau centru 0 pri?irea urm*re3te alinierea cu pieptul celui de al patrulea e+ecutant n formaie de linie 3i ceaf* celui din fa* n formaie de coloan* 0 flancul sau capul spre care se face alinierea r*m9ne n poziie de drepi C-0#31# I3 :-.0#9'( 1( .#$-.* ! A3 ,'3'( e considera normal* alinierea spre flancul drept n formaie str9ns* K @rup* 5clasa 8 MMV ALINIAIK 1entru alte situaii se precizeaz* prin comand* direcia de aliniere. K @rup* 5clas* 8 spre st9nga, spre centru MMV ALINIAIK 35

1entru trecerea din formaie str9ns* n formaie r*rit* 3i in?ers . K @rup* 5clas* 8 spre dreapta, st9nga m*rii inter?alele M.MAR K K @rup* 5clas* 8 cu inter?ale m*rite M.VA ALINIAIK K @rup* 5clas*N spre dreapta, st9nga, centru mic3orai inter?alele MM.MARK K @rup* 5clas* 8MMM. V ALINIAIK I3 :-.0#9'( 1( 1($,#4#.( ! )-,-#3# 4linierea se consider* normal* n ad9ncime n formaie str9ns* dac* distana este de o lungime de bra. . K @rup* 5clas* 8 M.V ALINIAI K K @rup* 5 clas* 8 n ad9ncime m*rii distanele M..MARK K @rup* 5clas* 8 cu distane m*rite MV ALINIAIK 5 dou* lungimi de bra8 K @rup* 5clas* 8 mic3orai inter?aleleM.. MARK G3 :-.0#9'( 1( ,+).+ ! )-,-#3# 1( 2'03#4*')7 4linierea se consider* normal* pe linii 3i coloane n formaie r*rit* 1entru e?itarea confuziilor se precizeaz* prin comand* K @rup* 5clas*8 cu inter?ale 3i distane m*rite pe linii 3i coloane M..V ALINIAiK 5 braul drept nainte, st9ngul lateral8. M(*-1')# '3<#*#.'' 0 n?*area pa3ilor m*runi si repezi nainte, napoi, st9nga, dreapta cu m9na dreapt* n 3old, capul spre dreapta, cu m9na stanga n 3old, capul spre dreapta, cu braul drept ntins nainte 0pa3i laterali st9nga, dreapta cu ?9rfurile la banca de gimnastic* r*sturnat* 0aliniere cu pa3i rapizi cu ?arfurile la o linie trasata pe sol 0alinierea cu pa3i rapizi cu spatele la perete 0alinierea cu o fr9ng=ie inut* $os n m9ini 0alinierea de m9n*, apucat $os aproape, cu braele lateral 0alinierea cu ambele m9ini pe umeri celui din fa* 0alinierea cu braul drept pe umaniI drept al celui din fa* 0alinierea n ad9ncime ia o lungime de bra

36

ST=ND CONTROLAT 4#+ POZIIA DE DREPI Este o poziie fundamentala, controlata, cu tonus ridicat ce se e+ecut* la comand*. Este o poziie de a3teptare, atent*, preg*titoare pentru lucru sau pentru alte aciuni n special pentru e+erciiile de front 3i ordine. 6iind o poziie are caracter static, de marcare a nceputului 3i sf9r3itului e+erciiilor de front 3i ordine 5 este deci poziie iniial* 3i final* pentru e+erciiile de front 3i ordine 8. D(4).'(.( t9nd pe ambele picioare cu greutatea repartizata egal cu c*lc9iele apropiate 3i ?arfurile desf*cute la "5O, cu genunc=ii bine ntin3i, trunc=iul drept cu abdomenul supt, pieptul scos, umerii tra3i n $os 3i napoi, braele ntinse pe l9ng* corp, cu degetele ntinse 3i apropiate ar* a fi lipite de coaps*, g9tul lung, pri?irea nainte, b*rbia u3or ridicat*. R-, ! 4#.)'3' 0capteaz* atenia, disciplineaz*, imobilizeaz* colecti?ul la un moment dat 0este poziie iniial* 3i final* n e+erciiile de front 3i ordine 05concluzie 0 nu se dau comenzi 3i nu se e+ecut* comenzi din alt* poziie 8 0asigur* recepionarea corect* 3i e+act* a comenzilor pe fondul unei atenii sporite 0ofer* posibilitatea efectu*rii e+erciiilor de front 3i ordine pentru tot efecti?ul cu plecare egal* din aceia3i poziie pentru a putea respecta un ritm 3i o e+ecuie unitar* 0contribuie la formarea unei inte corecte 0a$ut* la controlul inutei corporale 3i ?estimentare C-0#31# t9nd controlat se ia comanda; K 5.+$7 ( ),#47 )%%%% DREPIK M(*-1')# A3<797.'' 0e+plicaie 3i demonstraie 0e+ecuie indi?idual* 3i pe perec=i cu control riguros din partea celui care pred* 3i autocontrol din partea e+ecutanilor 0e+ecuie n oglind* 0e+ecuie pe grupe 3i n formaie complet* 3!

I31')#*'' 0(*-1')( 0indicaia de baz* este 0 nu se mi3c*, nu se ?orbe3te 0se pred* mpreun* cu poziia de repaus altern9nd astfel o poziie rela+at* cu una controlat* 3i cu tonus ridicat 0 nu se abuzeaz* de aceast* poziie 3i nu se menine prea mult datorit* caracterului de constr9ngere POZIIA DE REPAUS Este o poziie rela+at*, de odi=n* dup* efectuarea unor aciuni 3i se e+ecut* la comand*. Este mai puin rigid*, permite aran$area ec=ipamentul, p*rul, se poate folosi batista 3i ?orbi u3or. ,e regul* alterneaz* cu poziia de st9nd controlat sau cu lucrul, corpul rela+at, braele libere, greutatea pe piciorul drept sau pe ambele picioare dup* caz. R-, ! 4#.)'3' 0se folose3te pentru odi=n* 0are caracter de pauz* ntre momentele de efort sau de concentrare prea lungi 0se foloseste ca poziie pe care o adopt* e+ecutanii c9nd primesc e+plicaii sau urm*resc demonslratii sau c9nd au loc momente de dialog S'4*(0#*'6#.( R($#+4 0') 0folosit de regul* n formaiile n ordine str9ns* 3i n special n formaie de raport 0 poate fi; 0 cu marcare 0 lo?irea t*lpii piciorului st9ng de sol 0 far* marcare 0 cu ndoirea genunc=iului piciorului st9ng R($#+4 0#.( 0folosit de regul* n formaiile n ordine r*rit* 3i n special in formaiile de lucru 3i deplasare 0se e+ecut* cu pas lateral cu piciorul st9ng spre st9nga 3i ducerea braelor cu palmele la spate apucat R($#+4 )+ $7.74'.(# :-.0#9'(' 0se folose3te de regul* la finalul unor acti?it*i sau leciilor C-0#31# K @rup* 5 clas* 8 pe locMMM.. REPAUSK K @rup* 5 clas* 8 repaus spre st9nga, dreapta, rupei r9ndurile .... MAR K 5 timpii l, 2 ntoarcere spre st9nga, dreapta 3.

3,",5 ... 3 pa3i marcai cu oprire 6,! ntoarcere spre linia frontului st9nga, dreapta . repaus cu p*r*sirea 0 formatiei K@rup* 5 clas* 8 repaus napoi rupei r9ndurile ... ..... MARK 5 timpii l, 2 ntoarceri7 st9nga mpre$ur 8 3, ", 5 ...... 2 pa3i marcai cu oprire 6, ! ntoarcere stanga mpre$ur . repaus cu parasirea formaiei K @rup* 5 clasa 8 inainte repaus rupeti r9ndurile ... MARK 5 timpii l, 2, 3, ... 2 pa3i marcai nainte cu oprire 8 " repaus cu p*r*sirea formaiei M(*-1')# A3<797.'' 0se n?a* de regul* simultan cu poziia de st9nd controlat 0se lucreaz* indi?idual, pe perec=i 3i n grup*ri mici, apoi cu ntregul efecti? cu control riguros, control reciproc la perec=i 3i autocontrol indi?idual 3i n oglind* 0se insist* pe sincronizare mai ales n cazul repausului cu marcare Indicai metodice 0la repausul pe loc nu se stric* alinierea 0se disting dou* nuane la pozitia de repaus 0 repaus controlat c9nd corpul este rela+ 3i se odi=ne3te dar atenia este treaz*, concentrat* urm*rind e+plicaia 0 repaus liber f*r* a p*r*si formaia

3&

NUMRTOAREA Este un e+erciiu de front 3i ordine e+ecutat la comand*, de pe loc, utilizat pentru controlul efecti?ului sau pentru alc*tuirea diferitelor formaii. D(4).'(.( 0 num*r*toarea se e+ecut* succesi?, pe r9nd, fiecare rostind c9te o cifr*, r*sucind capul spre partea st*ng* , ultimul rostind num*rul de ordine final 3i e+ecut9 un pas nainte pentru a marca nc=eierea num*r*torii dup* care re?ine n formaie R-, @ 4#.)'3' 0 prin num*r*toare n continuare se ?erific* efecti?ul grupei, clasei 0 prin num*r*toare pe grupe se stabilesc unit*ile de lucru, respecti? se mparte colecti?ul n grupe indentificate prin numere 5 numerele l , numerele 2, etc8 care au sarcini diferite de ndeplinit. S'4*(0#*'6#.( ! 3+07.7*-#.(# A3 )-3*'3+#.( 0 3+07.7*-#.(# $( 2.+$( 5 c9te 2, c9te 3, c9te ", etc. , 0 3+07.7*-#.(# $( $(.()D' 0al*turat 0 n formaiile de linie sau coloan* c9te 2 0de la capete spre centru ! 3+07.7*-#.(# A3 )(.) care poate fi n continuare sau pe grupe pornind de la o baz* 5 capul formaiei 8 0 3+07.7*-#.(# $( ,'3'' n formaiile de lucru n ad9ncime pe flancul drept :um*r*toarea de la dreapt* la st9nga este considerat* normal* deoarece se e+ecut* ncep9nd cu flancul drept :um*r*toarea de la st9nga la dreapta se folose3te preciz*nd prin comand* direcia 3i este util* n diferite situaii dar folosit* mai rar. C-0#317 K @rup* 5 clas* 8 5de la dreapta la st9nga8 n continuare .... NUMRAIK K @rap* 5 clas* 8 c9te trei ....... NUMRAII KK @rup* 5 clas* 8 de la capete pe perec=i ..... NUMRAIK K @rup* 5 clas* 8 n ad9ncime c9te trei, pe perec=i .... 5 formaie de coloan* c9te doi 8 NUMRAIK "2

"1

M(*-1')# '3<#*#.'' 0e+plicare 3i repetare practic* multipl* a tuturor formelor de num*r*toare pe grupe mici si apoi cu tot efecti?ul 0intelegerea 3i nsu3irea noiunilor de;0 n continuare 0 c9te 2,3," 0 pe perec=i 0 de la capete RAPORTUL% Este o formul* de prezentare 3i ?erificare a prezenei 3i inutei. e realizeaz* dintr0o formaie de raport care poate fi7 0linie l, 2 , ung=i 1, 2, careu l, 2, careu l ,2 semicerc, cerc %aportul are rolul de a marca nceputul unei acti?it*i, de a disciplina, a capta atenia spre acti?itatea obligatorie ce urmeaz* fa* de acti?itatea libera anterioar*. D(4).'(.( 1% A)9'+3' $.(0(.2#*-#.( 0adunarea pentru raport 5 alegerea formaiei 3i stabilirea locului mereu acela3i 80 gruparea e+ecutanilor 0alinierea spre dreapta n formatie str9ns* - reglarea inter?alelor 0st9nd controlat - captarea ateniei, disciplinare 0numaratoarea n continuare - controlul efecti?ului P.(6(3*#.(# :-.0+,(' 1( .#$-.* - marcarea momentului 0la comanda profesorului K%aportulK I3)D('(.(# 0 salutul 0 repausul 0 re?enirea n formaie

2% %

%aportul se d* prin rotaie de c*tre un e+ecutant desemnat de ser?iciu F-.0+,# 1( .#$-.* K @rupa 5 clasa 8 dreptiI ...PENTRU RAPORT >NAINTEK K ,omnule profesor, clasa M 5 grupa 8 ... cu un efecti? de ...... ele?i 5studeni8 prezeni...abseni ..... este gata pentru nceperea acti?it*ii 5 leciei 8 de gimnastic* << %aporteaza ele?ul 5 studentul 8M... K @rupa 5 clasa 8 pe loc M repaus K. "2

R-, ! 4#.)'3' 0 adunare, ordonare, disciplinare, captarea ateniei, ?erificarea prezenei 3i inutei, anunarea temelor de lectie si dialog cu colecti?ul dup* comand*. %epaus 0 este grania ce marc=eaza inceperea unei acti?it*i organizate n care e+ecutanii nu mai suni liberi si se supun unor reguli si cerine 0 este formul* de respect reciproc 3i de salut L-)+, A3 ,()9'( 0 la nceputul fiec*rei lecii SALUTUL 0este o formula de respect de ncepui si final de lectie 0se realizeaz* n formaia de raport, la nceputul 3i la finalul acti?it*ii 0 c9nd marc=eaz* sf9r3itul acti?it*ii, este urmai de repaus cu p*r*sirea formaiei C-0#31# K @rup* 5 clas* 8 drepi .... lecia s0a terminat ... BUN ZIUA M(*-1')# A3<797.'' 0la raport se insist* pe n?*area formatei de raport 3i pe n?*area succesiunii aciunilor 0separat se insist* pe n?*area deplas*rii corecte n spaiul de lucru 3i a3ezarea fa* de profesor 0la salut se insist* pe n?*area formulei de salut 3i pe sincronizare 0se n?a* indi?idual 3i se consolideaz* prin repetare multipl* la fiecare lecie prin rotaie. INTOARCERI DE PE LOC unt miscari ce solicita atentia si orientarea in spatiu si au rolul de a sc=imba frontul, directia, de pe loc. R-, 0principalul scop al intorcerilor de pe loc este de a sc=imba frontul formatiei 0 $umatate "52 0 &22 sc=imband si formatia prin sc=imbarea frontului din linie in coloana, din coloana in linie7 0 1.22 sc=imband frontul in sens opus dar pastrand formatia de linie sau coloana. "3

S'4*(0#*'6#.( 0 1+$7 1'.()9'( 0 $um*tate la st9nga, $um*tate la dreapta 0 la st9nga, la dreapta 0 la st9nga mpre$ur 0 1+$7 0-1 1( (8()+9'( 0 prin pi?otare 5 recomandat* n ciclul gimnazial, liceal 8 0 prin s*ritur* 5 recomandat* n ciclul pre3colar, primar 8 0 prin pa3i 5 stilizat* specific feminin* D(4).'(.( e e+ecut* la comand* n doi timpi ; '1 0 prin pi?otare pe c*lc9iul piciorului de pe partea ntoarcerii 3i ?9rful piciorului opus '2 0 apropierea piciorului din spate 3i reluarea poziiei de st9nd cntrolat ou faa spre noua direcie sau '10 prin s*ritur* cu ntoarcere spre partea desemnat* prin comand* "5, &2 sau 1.2O '20 amortizare 3i reluarea poziiei de st9nd controlat C-0#31# K @rup* 5 clas* 8 la dreap 0 TAK K @rup* 5 clas* 8 prin s*ritur* la stan 0 5AK K @rup* 5 clas* 8 la st9nga mpre 0 EUR K K @rup* 5clas* 8 $um*tate la drea 0 TA K M(*-1')# A3<797.'' 0s*rituri pe loc cu braele pe l9ng* corp 0s*rituri pe loc cu ntoarcere eu faa spre diferite repere latur*, col latur* 0 latur* latur* 0 latur* latur* opus* 0n?*area 3i consolidarea noiunii de dreapta, st9nga prin ridicarea m9inii respecti? ntoarcere spre direcia respecti?* 0e+ecutarea la comand* cu indicarea direciei de c*tre profesor 0e+ecutarea la comand* iar* indicarea direciei cu accent pe sincronizare 0pi?ot*ri legate pe c*lc9i ?9rf spre st9nga, spre dreapta 0pi?ot*ri spre dreapta, st9nga cu apropierea piciorului din spate 0pi?ot*ri cu apropiere pe repere laturi, col, laturii Kopus* apoi spre dreapt*, st9nga, st9nga mpre$ur 0e+ecutarea la comand* cu 3i iar* indicarea direciei cu accent pe sincronizare ""

0se lucreaz* indi?idual, pe perec=i n grupuri mici apoi cu ntreg efecti?ul cu accent pe ormarea capacit*ii de a reproduce un ritm specific, mereu acela3i, prin num*r*toare cu ?oce tare sau de c*tre profesor 9% RUPERI DE R=NDURI e e+ecut* la comand* 3i reprezint* o modalitate de p*r*sire a unei formaii.n bloc, de c9tre tot efecti?ul. S'4*(0#*'6#.( 0de pe loc 0din deplasare %uperile de r9nduri pot fi urmate 0 de repaus cu p*r*sirea formaiei 0 de deplasare 0 ordonat*, comandat* deci care se supune unor reguli specificate prin comand* 0 liber*, spre anumite repere sau direcii specificate prin comand* C-0#317 K @rup* 5clas* 8 spre dreapta, st9nga, nainte, napoi rupei r9ndurile ... MAR sau FU5A MARSK K @rup* 5clas* 8 inainte, napoi, la dreapta, st9nga, cu repaus rupei r9ndurile M#./ K K @rup* 5 clas* 8 spre dreapta rupei r9ndurile cu alergare cu genunc=ii sus, in linie. ...MARK C9nd nu se fac alte preciz*ri deplasarea este liber* spre direcia indicat*, c9nd se fac preciz*ri, mers, alergare, ?ariante, formaia n linie sau coloan* sau cu deplasare cu efectuarea de diferite mi3c*ri sau aciuni. C9nd se dore3te anularea comenzii de rupere de r9nduri 3i deci oprirea deplas*rii prin o direcie indicat* prin comanda se folose3te comanda ... ATENIUNEI 4teniune se folose3te de regul* alternati? cu comanda de rupere de r9nduri a?9nd rolul de a opri deplasarea efecti?ului care ia aceast* comand* se opre3te, se ntoarce cu faa spre profesor 3i ia poziia de st9nd controlat, a3tept9nd o nou* comand* care de regul* este o comand* de adunare. Este sinonim* cu comanda deM..drepiI M(*-1')# A3<797.'' 0se n?a* simultan cu aciunile de adunare fiind opuse ca rol; una grupeaz* formaii "5

alc*tuie3te, cealalt* desface, r*sp9nde3te efecti?ul spre o anumit* direcie, de regul* liber, fara o ordine controlata7 0se repeta alteranti? in ?ederea consolidarii ambelor actiuni7 0se intercaleaza cu comanda 4tentiune pentru ca comanda de adunare ce urmeaza dupa ruperea de randuri sa se faca din pozitia de drepti 5stand controlat8. CAPITOLUL V ACTIUNI DIN DEPLASARE

S'4*(0#*'6#.(# #)9'+3',-. 1'3 1($,#4#.( 1%F-.0( 1( 1($,#4#.( 2%T.()(.' /' 4)D'0&7.' 0 1( 4*#.( 5 de static la dinamic 3i in?ers87 porniri 0 opriri 5de pe loc n deplasare din deplasare pe loc8 0 1( :-.07 1( 1($,#4#.( 0 trecere din mers n alergare 0 trecere din alergare n mers ! 1( 1'.()9'( - prin ntoarcere sau colire % D($,#4#.( A3 :'2+.' ;% D($,#4#.( 4+& :-.07 1( 1(4:7/+.7.' /' )-3*-$'.' "%1 ACIUNI DIN DEPLASARE ,% FORME DE DEPLASARE Inainte #) P#4+, 1( 0#.4 C#.#)*(.'4*')' 0 se e+ecut* n caden*, la comand*, ritmic 3i specific gimnasticii, stilizat, controlat 0 se mai nume3te 3i mersul sau pasul de gimnastic* 0 are o anumit* intensitate 3i lungime a pasului mai mare dec9t obi3nuit. D(4).'(.( 0contactul cu solul pe pingea 0 ?arf, apoi pe toat* talpa, braele ntinse se mi3c* liber pe l9ng* corp cu pumnii u3or nc=i3i, corpul drept, capul u3or ridicat, pri?irea nainte C-0#31# K @rap* 5 clas*8 nainteMM.MARK 5se porne3te cu piciorul st9ng, primii"6 trei pa3i sunt marcai, 5de front8

R-, - +*','*#*( 0 Este forma de deplasare de baz* in leciile de gimnastic* datorit* aspectului specific gimnasticii dar 3i datorit* ritmului 3i mai ales cadenei, care ofer* posibilitatea efectu*rii corecte a aciunilor din deplasare prin comand* 3i e+ecuie unitar* pe piciorul drept sau st9ng de ntreg efecti?ul 5rezultat al p*str*rii cadenei8. 0a$ut* la formarea unei inute corecte,omogenizeaz*, disciplineaz*, creaz* aspectul ordonat 3i estetic al deplas*rilor I31')#9'' 0(*-1')( 0 n timpul deplas*rilor cadena poate fi marcat* prin semnale sonore sau num*r*toare. 0 in timpul deplas*rii se ?a p*stra ntre e+ecutani o distan* de o lungime de bra &) P#4+, 1( :.-3* 0se e+ecut* n caden*, la comand*, marcat 3i se mai nume3te 3i pasul de defilare. 0solicit* un tonus ridicat, un efort maii, coordonare 3t sincronizare 5aspect militar8 D(4).'(.( 0contactul cu solul se realizeaz* pe toat* talpa cu marcare 5lo?ire8, picioarele ntinse se ridic* alternati? la 15 0 22 cm de sol, bratele se mi3ca energic, cel din fa* ndoit din cot cu palma n $os, ntins*, deasupra centurii, la o palma de corp, iar cel din spate bine ntins 3i ridicat napoi c9t permite articulaia umarului . C-0#31# P@rup* 5 clasa 8 pas front, defilare ... MARK 5se porne3te cu piciorul st9ng 8 << ,,@rup* 5 clasa 8 la pasMMARK 5se re?ine prin comand* la pasul de mar3 cu p*strarea cadenei8 K ,,@rup* 5 clas* 8 de ?oie MMARK 5 se continu* cu mers obi3nuit f*r* caden*, de ?oie 8 R-, 0deplasare sincron*, marcat* cu aspect energic i caracter militar 0ordoneaz*, disciplineaz*, a$uta la formarea unei inute corecte 0cre3te starea emoional*, interesul, dorinta de integrare, creaz* accente n lecie, rup9nd monotonia. 0 Creaz* o stare emotional* deosebit* optim* pentru moti?area e+ecuiei. I31')#9'' 0(*-1')( 0 se pune accent pe corectitudine 3i pe sincronizare "!

0 se pred* dup* nsu3irea pasului de mar3 3i dup* formarea capacit*ii de a menine cadena 0se lucreaz* alternati? cu pasul de mar3 3i de ?oie datorita consumului mare de energie.solicitat )) P#4+, 1( <-'( 0se e+ecut* far* caden*, la comand* 3i se mai nume3te 3i mers obi3nuit.. R-, 0este folosit ca deplasare rela+ant* cu rol de odi=na acti?*, n deplasare, 3i alterneaz* de regul* cu momentele de efort sporit 3i deplasarea n caden*. D(4).'(.(: 0 mers obi3nuit ,,ca pe strad*K 0 e+ecutanii deplas9ndu0se de ?oie, dar p*str9nd formaia de deplasare, coloana. C-0#31# K@rup* 5 clas* 8 de ?oie M..MARSF. I31')#*'' 0(*-1')( 0 pentru reluarea cadenei 3i deci posibilitatea efectu*rii pasului de mar3 sau de front a altor actiuni din deplasare 5care nu se pot e+ecuta dec9t n caden* 8 se folose3te (8(.)'9'+, 1( )#1(397% C-0#31# K @rup* 5clas*8 caden -AQQ /a aceast* comand* se e+ecuta 3 pa3i marcai 5de front8 ncep9nd cu piciorul stang cu ritm imprimat de profesor 3i num*r*toare 3i se continu* cu mers n caden* 5pas de mar38. 1) P#4+, #,(.27*-. - este o alergare n caden* 5imprimat* prin semnale, num*r*toare sau muzic* 8 3i specific gimnasticii este stilizat* 3i controlat* 0 se mai nume3te 3i alergarea de gimnastic* D(4).'(.( 0contactul cu solul se face pe pingea0?9rf, pasul este elastic ritmat, n cadenta, cu genunc=ii u3or ridicai 3i lungimea pasului relati? mic*, bratele se mi3ca liber pe lang* corp, indoite, corpul drept, pri?irea nainte. C-0#31# <<@rup* 5clas*8 pas alerg*tor... MARK 5 se porne3te cu piciorul st9ng8 R-, 0 contribuie la o nc*lzire sumar* 0 se folose3te de regula pentru e+ecutarea e+erciiilor de front 3i de ordine din deplasare 5actiunile din deplasare8 datorit* cadenei 3i posibilit*ii de ".

comand* unic* pe acela3i picior pentru toata grupa 5 disciplineaz*, ordoneaz*8. I31')#9'' 0(*-1')(: -n timpul alerg*rii se ?a p*stra o distan* constant* ce?a mai mare de o lungime de bra 3i uniform* 0se ?a controla frec?ent 3i se repet* n timp pentru o buna nsu3ire.

() A,(.2#.( -&'43+'*# 4#+ 1( <-'( -este o alergare f*r* caden*, obi3nuit*, far* cerine specifice. R-, 0se folose3te pentru deplasarea rapid* a colecti?ului, dintr0un loc n altul n spaiul de lucru conform trebuinelor p*str9nd sau nu o anumita formatie 0 se folose3te de regul* n ritm moderat la nceputul acti?it*ii, contribuind la nc*lzirea general* 3i n timpul acti?it*ii n ritm ?ioi sau accelerat pentru deplasare rapida. 0se folose3te alternati? cu alte aciuni din deplasare cu rol de odi=n* acti?* cu intensitate medie 5mai mare dec9t mersul de ?oie dar mai mic dec9t efortul necesar altor aciuni din deplasare. C-0#31# K@rup* 5clas*8 nainte fuga MMMAR K "@rupa 5clasa8 alergareMM%MARK K /a mine fuga ....%MARK K@rup* 5 clas*8 spre dreapta fuga.... MARF I31')#*'' 0(*-1')( 0se folose3te de regul* p*str9nd formaia de deplasare M(.4 /' #,(.2#.( :7.7 1($,#4#.( :) M(.4+, 4' #,(.2#.(# $( ,-) 0 se e+ecut* n caden* pe loc, la comand*, cu genunc=ii ridicai la orizontal* cu contact cu solul pe pingea 0 ?9rf, apoi pe toat* talpa, braele se mi3c* energic pe l9ng* corp. R-, 0 se folosesc frec?ent n condiiile de lips* de spaiu 0 sunt e+erciii cu pronunat caracter metodic de baz* n n?*area formelor de mers 3i alergare i a cadenei, a pornirii 3i opririi din mers. 0 sunt aciuni de a3teptare pentru a regla cadena 3i distana, pentru a p*stra o anumita formaie n a3teptarea unor comenzi ca oprire, pornire, etc. "&

K@rup* 5clas*8 pe loc ...MARK K@rup* 5clas*8 pe loc pas alerg*tor ....MARK 1entru ncetare se folose3te comanda tai sau nainte 5 mar3 sau pas alerg*tor 8 I31')#9'' 0(*-1')( 0se utilizeaz* n spaiile mici impro?izate 3i pot suplinii mersul 3i alergarea cu deplasare din punct de ?edere energetic 0a$ut* la o nc*lzire general* 0din punct de ?edere metodic sunt utile n n?*area pornirilor de pe loc 3i a opririlor in formarea capacit*ii de a menine cadena. D($,#47.' $( 1'4*#39( 4)+.*( ! >3#'3*(? >3#$-'? L#*(.#, 2) P#4#' #,7*+.#* 0este o deplasare n 2 timpi n care pe timpul unu se face pas cu un picior, iar pe doi se al*tur* piciorul opus 0se poate e+ecuta 0 nainte 5 la oprire, 3i la alc*tuirea formaiilor cu ad*mcime mic*, pe 1, 2, 3, r9nduri 8 0 lateral cei mai frec?ent 5 se nume3te 3i deplasare lateral* 8 3i napoi, la re?enirea din formaii cu ad9ncime mic* R-, 0se folose3te de regula ca forma de deplasare n alc*tuirea formaiilor 3i n e+erciiile de trecere dintr0o forma n alta 0nainte 3i napoi pe distane mai mari se folosesc de regul* pa3ii succesi?i, pasul de mar3, ultimul fiind al*turat 5 de oprire 8 urmai de pa3i laterali. 0prin combinarea pa3ilor al*turai n diferite feluri au ap*rut procedeele de alcatuire a formaiilor n 2 timpi, 3 timpi 3i " timpi. M(*-1')# A3<797.'' ! '31')#*'' 0toate formele de deplasare se n?a* prin e+plicare, demonstrare 3i repetare indi?idual pentru nsu3irea te=nicii , pe perec=i sau n grup pentru formarea capacit*ii de a mentine un ritm specific, de a forma capacitatea de a menine cadena 3i p*stra o formaie 0toate formele de deplasare se n?a* indi?idual, pe perec=i n linie, n linie c*te 50 6 3i se finalizeaz* n coloan* care este formaia specific* pentru deplasare. e repet*, se consolideaz* n coloan* c9te unul 5cea mai simpl* formaie de deplasare8 0pentru perfecionare se folosesc formaii mai complicate de deplasare c9te , cate 3, numai dup* o bun* insu3ire a deplas*rii n aceste formaii se 52

pot folosi 3i formaii n coloana c9te ", c9te 5 5n funcie 3i de spaiul de lucru8 0n formele de deplasare mai complicate, coloane pe mai multe 3iruri, accentul se pune nu numai pe caden* dar 3i pe alinierea spre flancul drept 3i reglarea lungimii pasului pentru a putea p*stra formaia de deplasare 0p*strarea distanei ntre e+ecutani se n?a* de la nceput odat* cu n?*area formelor de deplasare, dar pastrarea inter?alelor se in?ata la perfectionarea formelor de deplasare in formatiile de coloana pe mai multe siruri. "%2% TRECERI DE PE LOC >N DEPLASARE I DIN DEPLASARE PE LOC #) T.()(.' 1( ,# 4*#*') ,# 1'3#0') P-.3'.' 4' -$.'.' 1'3 0(.4 4' #,(.2#.( unt e+ercitii ce fac trecerea de la static 5actiunile de pe loc8 la dinamic, miscare 5actiunile din deplasare8 si in?ers. P-.3'.(# 1( $( ,-) inseamna inceperea deplasarii si are aceeasi comanda ca formele de deplasare. ,,@rupa 5clasa8 inainteMM.. MARSF ,,@rupa 5clasa8 pas alergator MMMARSF (prirea este incetarea deplasarii si se face din mers sau din alergare. Comanda pentru oprire este stai ,,@rupa sau atentie MM.STAIF. O$.'.(# 1'3 0(.4 se face; 0 la comanda. e trece in pas marcat 5de front2, iar comanda e+ecuti?* se da pe piciorul drept. /a asceast* comand* se face un pas cu piciorul stangul 5timpul 18 si se alatura piciorul drept cu oprire 5timpul 28. In lectiile cu acompaniament muzical oprirea din mers se face in trei timpi. Comanda se da pe piciorul stang si se e+ecut*, pas cu piciorul drept, pas cu stangul si se alatura piciorul drept. O$.'.(# 1'3 #,(.2#.( se face in 2 p*ri, '3*7' se face trecerea de la alergare la mers si apoi oprirea din mers. Comanda se da pe piciorul drept, se fac 3 pasi marcati de incetinire si se alatura piciorul din spate 5dreptul8 5patru timpi8. ,,@rupa 5clasa8 atentieM.STAIF. O$.'.(# )+ '3*-#.)(.( 0 este un e+ercitiu combinat, folosit pentru simplificare Comanda ,,@rupa 5clasa8 la frontMM. STAIK 51

,,@rupa 5clasa8 la dreapta, stanga M..STAIF Comanda se da pe piciorul opus intoarcerii; 0 0 la dreapta pe stangul la stanga pe dreptul

1e timpii 1 si 2 se face oprire, pe timpii 3 si " se face intorcere 5total " timpi8. &) SCLIMBARI DE FORMA DE DEPLASARE 5de la mers la alergare si in?ers8. T.()(.' 1( ,# 0(.4 ,# #,(.2#.( 4' 1( ,# #,(.2#.( ,# 0(.4 0 sunt e+ercitii ce sc=imba ?iteza de deplasare si forma de deplasare, mersul sau alergarea 0 se e+ecuta la comanda T.()(.' 1( ,# 0(.4 ,# #,(.2#.( Comanda se da pe piciorul drept si se marc=eaza imediat cu piciorul stang, continuandu0se cu alergare. ,,@rupa 5clasa8 pas alergator MMARSF 5pas alergator8. T.()(.(# 1( ,# #,(.2#.( ,# 0(.4 Comanda se d* pe piciorul drept dup* care se fac 2 pasi alerg*tori de ncetinire primul, lung, al II lea mai scurt, apoi se trece in mers marc9nd cu piciorul stang, drept si iar stang 53 pa3i marcai8 K@rupa 5 clasa 8 la pas .... MAR K 5 se continu* cu pas de mar38 <<@rup* 5 clasa 8 pas normal ....MAR K 5 se continu* cu pas da ?oie8. )) SCLIMBRI DE DIRECIE DIN DEPLASARE ! S+))(4'<( /' 4'0+,*#3( 1%S)D'0&7.' 1( 1'.()9'( 4+))(4'<( @ OCOLIREA I >NTOARCEREA DIN DEPLASARE e e+ecut* pe r9nd de c*tre fiecare e+ecutant n locul desemnat prin comanda sau la colturile spatiului de lucru. 0se poate e+ecuta de pe laturi, pe diagonale, sau de pe mi$locul salii, indiferent de forma de deplasare O)-,'.',( sunt sc=imb*ri de direcie sub forma de arc de cerc, sc=imbarea direciei fac9ndu0se printr0un num*r de 52pa3i.

S'4*(0#*'6#.(: 0 ocolire $um*tate la st9nga, dreapta 0 ocolire la st9nga, dreapta 0 ocolire la st9nga mpre$ur C-0#31# K@rup* 5 clas* 8 prin ocolire la dreaptaM.MAR K I3*-#.)(.',( sunt sc=imbari de direcie din deplasare, ce se e+ecut* succesi? de c*tre fiecare e+ecutant n locul desemnat prin comanda. c=imbarea direciei se face prin pi?otare 3i ntoarcere pe piciorul e+terior ntoarcerii. e e+ecut* din pas de mar3 sau din pas alerg*tor. istematizare; 0 Gntoarere la st9nga 0 Gntoarere la dreapta 0 Gntoarere la st9nga mpre$ur 0 din mers sau 0 din alergare C-0#31# K@rup* 5clasa8 prin ntoarcere st9nga la colurile terenuluiM.MARSK K@rup* 5clasa8 prin ntoarcere la st9nga M.MARK5ntoarcerea se face succesi? de c*tre fiecare e+ecutant prin pi?otare pe piciorul drept spre st*nga n locul n care a primit comanda capul coloanei8 2% S)D'0&#.' 1( 1'.()9'( 4'0+,*#3( ! >NTOARCERI DIN DEPLASARE e e+ecut* la comanda de c*tre tot efecti?ul n acela3i timp 3i ritm specific dup* o te=nica bine determinat*. I3*-#.)(.(# ,# 1.(#$*# 1'3 1($,#4#.( 0 comanda se d* pe piciorul st9ng din pas de front, urmeaz* ; 0pas cu dreptul 0pas mic 5$umatate de pas, dep*3it8 cu stangul 0pi?otare pe ambele ?9rfuri spre partea dreapta &22 urmat de 3 pa3i marcai, de front ncep9nd cu piciorul drept, pentru reglarea cadenei 3i se continu* cu pas de mar3.pe noua direcie. I3*-#.)(.(# ,# 4*#32# 1'3 1($,#4#.(0 comanda se d* pe piciorul drept din pas de front 3i continu* cu; 1. 1as cu piciorul st9ng 2. Rum*tate pas cu piciorul drept, .dep*3it 53

3.1i?otare pe ambele ?9rfuri spre partea st9ng* 5 &228 urmat de 3 pa3i marcai ncep9nd cu piciorul stang.. e continu* cu pas de mar3 pe noua direcie I3*-#.)(.( ,# 4*#32# A0$.(B+. 1'3 1($,#4#.( 0 comanda pe piciorul drept din pas de front 1.1as cu piciorul stang 2.Rumatate pas cu piciorul drept 3.1i?otare pe ambele ?9rfuri spre partea st9ng* 5 1.2O8 urmat de 3 pa3i marcai incep9nd cu piciorul st9ng. I3*-#.)(.',( ,# 4*C32#? 1.(#$*#? 4*C32# A0$.(B+. 1'3 #,(.2#.( e e+ecuta in acela3i fel diferena fiind doar ritmul care la alergare este mai ?ioi. M(*-1')# A3<797.'' 0 e+plicaie, demonstraie, lucru indi?idual la comand* proprie, fragmentat timp cu timp si global foarte lent. 0ntoarceri din mers pe perec=i la comand* 3i num*r*toare proprie, e+ecutat* cu ?oce tare de c*tre ambii e+ecutanti7 e pune accent pe sincronizare 3i pe formarea capacit*ii de a reproduce un ritm specific, mereu acela3i 0 repetare multipl* cu cre3terea treptata a num*rului de e+ecutani 2 perec=i, 3, ", etc. pana la e+ecuia global* cu ntregul efecti?. e pune accentul pe sincronizare 3i formarea capacit*ii de a reproduce mi3carea ntr0un ritm specific, mereu acela3i. I31')#*'' 0(*-1')( 0se ncepe de regul* cu ntoarcerea la stanga 3i st9nga mpre$ur care are aceia3i te=nic* diferit fiind doar gradul de ntoarcere de &22, respecti? 1.2O 0n consolidare se lucreaz* pe r9nd, fiecare ntoarcere se repeta succesi?, de mai multe ori7 0n perfecionare se lucreaz* KamestecatK cresc9nd gradul de dificultate prin sporirea atentiei si a capacitatii de analiza si de decizie 5 direcia se d* n comanda pre?estitoare cu putin timp nainte de e+ecuie 8 0n perfecionare se poate combina cu alte e+erciii de front 3i ordine K@rup* 5clas*8 la stanga impre$urM.STAIK 0ntoarcerile din alergare se fac in cadenta pasului alerg*tor pun9ndu0se accent pe formarea unui alt ritm 5 mai r*pid 8 de e+ecutie. 0sc=imb*rile de directie din deplasare se pot folosi 3i ca e+erciii de atenie. 5"

"% % DEPLASARILE IN FI5URI ,eplas*rile n figuri solicit* capacitatea formaiei de a realiza contururi nc=ise sau desc=ise sub forma unor figuri geometrice din deplasare. ,eplasarea n figuri este acel traseu parcurs de o coloan* de e+ecutani n mers sau alergare 3i are ca scop realizarea prin deplasare a unor figuri specifice, folosind puncte de referin* din spaiul de lucru, laturi, coluri, diagonale, mediane, $um*t*i de laturi. 6orma de deplasare poate fi ?ariat*, important fiind conturul realizat 0 diferite ?ariante de mers 3i alergare 0 difer ite forme de deplasare ,eplas*rile n figuri se e+ecut* la comand* , n general n form* simpl*, folosind o formaie de deplasare simpl*, n coloan* c9te unul, dar 3i n condiii mai complicate, folosind formaii mai complicate de deplasare, coloana c9te 2,3, 5in funcie 3i de figura de realizat8 n aceste cazuri put9ndu0se alterna cu e+erciiile de desf*3urare 3i contopire. R-, ! 4#.)'3' 0 perfecioneaz* formele de deplasare cunoscute, aplic9ndu0le n condiii ?ariate 0 dez?olt* orientarea n spaiu general* 3i n special n spaiul de lucru 0 solicit* capacitatea de coordonare a aciunilor e+ecutanilor n ?ederea realiz*rii n comun a unor sarcini 0 dez?olt* simul estetic 3i colaborarea 0 cre3te starea emoional* 3i interesul pentru lecie 0 constituie un set de mi$loace ?ariate 3i atracti?e S'4*(0#*'6#.(# 1($,#47.',-. A3 :'2+.' 01+$# 0-1+, 1( 1($,#4#.( 0 in linie dreapta 0 dreptung=i 0 triung=i 0 patrat 0 romb 0 bucla 0 serpuire 0 zig0zag 0 in arc de cerc0 arcul 55

0 dubluarcul 0 contraatacul 0 optul 0 bucla in arc 0 spirala 5melc8 01+$# 0-1+, 1( 4)D'0&#.( # 1'.()*'(' 1( 1($,#4#.( 0 prin ocolire 0 bucla 0 serpuirea 0 toate figurile cu deplasare in forma de arc 0 prin intorcere 0 zig0zag 0 mi+te, prin ocolire sau prin intoarcere 0 dreptung=iul 0 triung=iul 0 patratul 0 rombul. In general deplas*rile n figuri primesc numele de la aspectul traseului parcurs sau de la figura realizat* prin deplasare. 0dreptung=iul spirala 5 melcul8, bucl*, cerc, 3erpuire, zig -zag. F'()#.( 1($,#4#.( '3 :'2+.' 4( $-#*( ,# .#31+, (' 4'4*(0#*'6#? 1+$#: !07.'0( 0 mic*, 1S" din m*rimea s*lii 0 medie, mi$locie, din m*rimea s*lii 0 mare, pe toat* ntinderea s*lii 0 -.'(3*#.( A3 4$#9'+, 1( ,+).+ 0longitudinal* 5 pe lungime8 0trans?ersal* 5 pe l*ime 8 0oblic* 5 pe diagonal* 8 0 )-3*+. 0 nc=is, cu ncruci3are sau oprire 0 desc=is, f*r* ncruci3are C-0#317 P#.*(# '3:-.0#*'<7 indic* aciune 5 deplasare n M 8 figura 5cere, bucl* 8 caracteristici suplimentare 5 mic, mare,longitudinal, oblic, nc=is, desc=is8 P#.*(# (8()+*'<7 .este.. MARS K@rup* 5 clas* 8 n bucl* mare, oblic*, desc=is* ....MARK K@rup* 5 clas* 8 n cerc mi$lociu .... MARSK K@rup* 5 clas* 8 n spiral* desc=is*MMARK I31')#*'' 0(*-1')( 1entru buna realizare a deplas*rilor n figuri este necesar meninerea permanent* a unei distante optime ntre e+ecutani 3i a p*str*rii formaiei de 56

deplasare 5fiecare e+ecutant s* parcurga acelasi traseu, s* sc=imbe direcia n acela3i loc, prin acela3i procedeu8. Capul de coloan* se desemneaz* de regul* un bun e+ecutant disciplinat, atent, cu o buna orientare 3i cunosc*tor al punctelor de orientare din spaiul de lucru. S)D'0&#.(# 1'.()9'(' ,# 1($,#4#.(# A3 :'2+.' c=imbarea direciei prin ocolire se face la fel ca la sc=imbarile de directie din deplasare, intoarcerile de la deplasarea in figuri ca si de la sc=imbarile cu desfasurare si contopire se e+ecut* ca 3i la intoarcerile succesi?e din deplasare. Intoarcerea la deplasarea in figuri se e+ecuta la comanda succesi? de catre fiecare e+ecutant in parte in acelasi loc 5reper8, prin pi?otare pe piciorul din e+terior si intoarcere prin pi?otare pe noua directie, pastrand sau nu cadenta in functie de forma de deplasare. C-0#31# ,,@rupa 5clasa8 in dreptung=i prin intoarcere la colturiM.MARSF. DESCRIEREA DEPLASARILOR IN FI5URI #)D($,#4-.' A3 ,'3'( 1.(#$*7 0 D.($*+32D'+, cu ocolire sau ntoarcere la coluri 5a8 0 dreptung=iul cu diagonale 5 b 8 0cu o diagonal* 0cu dou* diagonale 0cu ocolire sau ntoarcere pe diagonale

5!

e realizeaza pe toata intinderea salii si are ca repere colturile salii. /aturile se realizeaz* prin deplasare ntre dou* cocuri al*turate, diagonalele prin deplasare ntre dou* coluri opuse. ,eplasare pe diagonal* 5oblic*8 se face la comand* K@rup* pe diagonal* .... MARK K@rupa pe diagonal* cu laturi scurte ... MARK K@rup* pe diagonal* cu laturi lungi .... MARK T.'+32D'+,0 cu ocolire 5 a 8 0cu ntoarcere 5 b 8 0mari 5toal* sala8 5 c8 repere 0 o latur* 3i mi$locul latinii opuse 0mici lS 2 din sal* 5d 8 repere 0 o latur* 3i punctul central 5intersecia diagonalelor 8 R-0&+, 0 cu ocolire 0 cu ntoarcere repere 0 punctele de mi$loc ale laturilor 5 e 8

P7*.#*+,

0 conturul unei $umatati de sala 0 simplu T din sala 0 cu ocolire 5a8 0 cu intoarcere 0 dublu 5toata sala8 doua patrate alaturate in sensuri diferite 5b8 0 patrat cu diagonale 5c8 0 repere - colturile si punctele de mi$loc de laturile lungi. 5.

S*(#+# 0 cu ntoarcere 5toat* sala 8 repere 0 colt, $um*tatea laturii opuse, coltul opus altul dec9t cel de unde s0a ?et latura opus* alta dec9t cea de unde s0a plecat repere 0 pe diagonale mici 5a8 B+),# ! 1(4)D'47 se realizeaz* cu ocolire 0 longitudinal* 5 b 8 0 mic* 1S"7 medie lS 27 mare 1S1 0trans?ersal* 5 c 8 0 mic*, medie, mare 0oblica 5 d 8 0 mic*, medie, mare B+),# 1+&,+ 1(4)D'47 5 e 8

5&

B+),# '3)D'4# 5cu incrucisare8 0 mica, mi$locie, mare 5a8 0 trans?ersala, longitudinala, oblica 5b8 0 se realizeaza co ocolire 5c8 B+),# 1+&,# '3)D'4# 5d8 S(.$+'.(# 0 longitudinala 5e8 se realizeaza cu ocolire 0 trans?ersala 5f8 0 oblica 5g8

Z'2!6#2+, 0 se realizeaz* cu ntoarcere 0 mare, mi$lociu, mic 5 a8 62

0 longitudinal, trans?ersal, oblic 5 b 8 0 ascuit 5 cu ung=iuri ascuite 8 5c8 0 drept 5cu ung=iuri drepte8 5d8 0 longitudinal, trans?ersal, oblic, mic, mare, mi$lociu &) D($,#4#.' '3 #.) 1( )(.) 4rcul 0 trans?ersal 5a8 0 longitudinal 5b8 ,ubluarcul 0 longitudinal 5c 8 0 trans?ersal 5d8 Contraarcul 0 longitudinal 5e 8 0 trans?ersal 5f8

5e 8

61

O$*+, 0 trans?eral 5a8 0 longitudinal 5b8 B+),# 1(4)D'4# '3 #.) 1( )(.)

0 longitudinal 5c 8 0 trans?ersal 5d8 B+),# '3)D'4# '3 #.) 0 longitudinal 5e 8 0 trans?ersal 5f8 M(,)+, ( 4$'.#,#) 0 desc=is* 5 a 8 0 nc=is* 5 b 8 C(.)+, 0 mic 5 c 8 . 0 mi$lociu 5 d 8 0 mare 5e8

62

"%; DEPLASRI SUB FORM DE DESFURRI I CONTOPIRI unt e+erciii prin care efecti?ul se mparte sau se unific* n timpul deplas*rii, put9nd urma trasee diferite ca sens sau al*turate. E+erciiile de deplasare sub form* de desf*3ur*ri 3i contopiri reprezint* deci diferite modalitai de mp*rire a colecti?ului n grupe 3i reunificarea acestuia, c9t 3i diferite modalit*i de deplasare a grupelor unele fa* de altele. 4ceste e+erciii solicit* o bun* conlucrare intre e+ecutani dar 3i ntre grupele formate, respectarea unor puncte de aciune care sunt repere n spaiul de lucru. unt e+erciii ce se e+ecut* la comand*, succesi?, alternati? 5 pe r9nd 8 de c*tre e+ecutani ntr0un punct desemnat ca reper. R-, ! 4#.)'3' 0folose3te la ma+im spaiul de lucru 0mic3oreaz* ad9ncimea formaiilor de deplasare prin mp*rire rezult9nd o mai bun* mane?rabilitate 0solicit* o atenie sporit*, sincronizare, coordonarea aciunilor fiec*rui e+ecutant dar 3i a grupelor ntre ele 0creste gradul de atracti?itate 3i interes pentru lecie 0cre3te ?arietatea formelor de deplasare S'4*(0#*'6#.( 1.,esf*3ur*ri de coloane 2.Int9lniri de coloane 0 desf*3urarea 0 dep*rtarea 0 contopirea 0 apropierea 0 incrucisarea 0 intrepatrunderea.

I31')#9'' 0(*-1')( 1entru realizarea n condiii optime a e+ercitiilor de deplasare cu desf*3urare 3i contopire se ?a ine cont de urm*toarele aspecte; 0e+erciiile de desf*3urare 3i contopire se predau 3i se folosesc alternati?, mpreun* 0se insist* pe cunoa3terea noiunilor de desf*3urare, contopire 3i a aciunilor ce trebuiesc efectuate 63

0de regul* se lucreaz* alternati?, unul la st9nga, unul la dreapta, sau unul din st9nga, unul din dreapta 0se stabilesc repere clare de aciune prin comand* 3i modalit*i clare de deplasare ulterioar* 0se ncepe cu predarea deplas*rilor simple n coloan* c9te unul apoi mai complicate, c9te 2, c9te " sau cu mai multe grupe ce se deplaseaz* n spaiul de lucru. D(4).'(.(# (8(.)'*'',-. 1% D(4:7/+.7.' 1( )-,-#3( 1%1 D(4:7/+.#.(# Este o desfacere, mp*rire; 0 din coloan* c9te unul, prin ocolire la st9nga 3i la dreapta, alternati?, n dou* coloane c9te unul ce se deplaseaz* n sensuri diferite 0 sau din coloan* c9te 2 n dou* coloane c9te 2 prin ocolire st9nga, dreapta, alternati?, pe perec=i. e face ntr0un singur punct ales ca reper sau pe locul n care s0a primit comanda mars. e poate face 3i din una n dou* coloane ce merg al*turat figura. e poate face0 de pe mi$loc cu ocolire st9nga, dreapta 0 de pe diagonal* cu ocolire pe laturi la st9nga 3i la dreapta 0 de pe o latur* cu ocolire pe diagonal* 3i pe cealalt* latur* C-0#317 K@rup* 5clas* 8, prin ocolire spre dreapta 3i spre st9nga alternati?..MARK K@rup* 5 clas*8 ptiu ocolire spre st9nga 3i spre dreapta alternati? pe diagonala, la colul salii, pe laturi...%MARK

6"

1%2 D($#.*#.(# Este o desfacere 0din coloan* c9te 2, prin ocolire spre sting* 3i spre dreapta n dou* coloane c9te unul ce se deplaseaz* n sensuri opuse 0sau din coloan* c9te " n 2 coloane c9te 2 ce se dep*rteaz* n sensuri opuse e poate face; 0de pe mi$locul s*lii, prin ocolire la st9nga 3i la dreapta 0de pe diagonal* prin ocolire pe laturi 0de pe laturi prin ocolire pe diagonal* 3i pe latura opus*

Comanda ,,@rupa 5clasa8 prin ocolire spre stanga 65 si spre dreapta ate unulMMARSF

2% I3*C,3'.' 1( )-,-#3( 2%,% C-3*-$'.(# Este aciunea opus* desfacerii Este o trecere 0 din 2 coloane c9te unul ntr0o singur* coloan* c9te unul, prin ocolire 3i intercalare 0 sau din 2 coloane c9te 2 ntr0o singur* coloan* c9te 2 prin ocolire 3i intercalare Contopirea se poate face din coloane ce ?in din sensuri opuse sau din coloane al*turate cu acela3i sens. Contopirea se face ntr0un singur punct ales ca reper sau pe locul n care s0a primit comanda mar3 e face 0 pe mi$locul s*lii din coloane ce ?in din st9nga 3i dreapta 5b8 0 pe mi$loc sau pe laturi din coloane al*turate 5a8 0 pe diagonale din coloane ce ?in de pe laturi 5c 8 0 pe laturi din coloane ce ?in de pe diagonal* 3i de pe latura opus* . Comanda K@rup* 5clas*8 pe mi$locul s*lii, pe diagonal*, in coloan* c9te unulMMARSF

2%2 A$.-$'(.(# Este opus* dep*rt*rii Este o trecere a e+ecutanilor 0 din 2 coloane c9te unul, ce ?in din direcii diferit7 opuse in coloan* c9te 2 0 sau din 2 coloane c9te 2 ntr0o singur* coloan* cate ". %amificarea se face prin apropiere. e face ntr0un punct ales ca reper sau pe locul n care s0a primit comanda mar3. e face 0 pe mi$locul s*lii din coloane ce ?in din st9nga, dreapta sau pe diagonale 5a b8 0pe laturi din coloane ce ?in pe mi$locul s*lii sau pe diagonal* 5c 8 0pe diagonale din coloane ce ?in de pe laturi 5e 8 66

Comanda ,,@rupa 5clasa8 in coloana cate doiM%MARSF

2% I3).+)'4#.(# Este trecerea e+ecutantilor aflati in 2 coloane diferite, ce ?in din directii diferite, prin acelasi punct, in mod alternati?. e face prin intersectare. 0 e face de regula din directii diferite, pe diagonale cu incrucisare la centru 5a8 0 e face din coloane alaturate ce ?in din acelasi sens cu incrucisare si ocolire la cap de linie sau diagonala 5b si c8. C-0#31# ,,grupa 5clasa8 incrucisare prin centruMMARSF. ,,grupa 5clasa8 cu incrucisare si ocolireMMARSF.

6!

2%;% I3*.($#*.+31(.(# Este tra?ersarea a doua sau mai multe coloane ce ?in din directii opuse prin intercalare. e face pe laturi si pe diagonale, dar de regula pe mi$locul salii pe lungime mai ales la numar amre de coloane. C-0#31# ,,grupa 5clasa8 prin intrepatrundereMMARSF.

M(*-1')# '3<#*#.'' 0 e+plicarea notiunilor si a actiunilor ce trebuiesc e+ecutate cat si comanda folosita pentru acestea. 0 stabilirea unor repere 5obiecte asezate pe sol, semne cu creta a punctelor de reper si a directiilor de urmat8. 0 e+ecutie fragmentata pe parti 0 numai cu primii e+ecutanti din fiecare coloana 0 pe rand cu fiecare coloana 0 cu oprire la fiecare actiune alternati?asau in punctul de actiune 6.

0 formarea capacitatilor de a actiona succesi? 5unul dupa altul8, alternati? 5unul la dreapta, unul la stanga, unul dintr0o grupa, altul din cealalta grupa8 si a respecta punctele de reper si asezarea in spatiul de lucru. Indicatii metodice 1entru o buna realizare a e+ercitiilor d deplasare sub forma de desfasurari si contopiri se cere respectarea cator?a reguli; 0 pastrarea formatiilor de deplasare si a distantei optime intre e+ecutanti7 0 fiecare e+ecutant sa parcurga acelasi traseu si sa sc=imbe directia in acelasi loc7 0 capul de coloana sa fie desemnat un e+ecutant atent disciplinat si cu o buna orientare. CAP VI ALCTUIREA I DESFACEREA FORMAIILOR S'4*(0#*'6#.( 1% A,)7*+'.(# :-.0#9'',-. 1( $( ,-) 0 ,esf*3ur*ri din linie 0 ,esf*3ur*ri din coloan* 0 ,esf*3ur*ri din cerc 2% A,)7*+'.(# :-.0#9'',-. 1'3 1($,#4#.( 0 ,esf*3ur*ri din coloan* din deplasare 0 ,esf*3ur*ri din coloan* cu ocolire sau ntoarcere 6%1% A,)7*+'.(# /' 1(4:#)(.(# :-.0#9'',-. 1( $( ,-) 4lc*tuirea formaiilor prin desf*3urare are un caracter specific gimnasticii, cuprinde noiuni 3i mecanisme specifice ce trebuiesc tratate separat ntr0un capitol de sine st*t*tor 4ceste aciuni se pot e+ecuta de pe loc 3i din deplasare put9nd oric9nd face parte, din punct de ?edere al sistematiz*rii, din capitolul IC, cele de pe loc, 3i din capitolul C, cele din deplasare 4lc*tuirea formaiilor prin desf*3urare se folosesc n mod uzual pentru alc*tuirea formaiilor mai complicate n special a formaiilor de lucru 5coloana de gimnastic* 8. ,esf*3urarea este dup* cum s0a ?*zut n capitolul C o mp*rire ordonat* a a colecti?ului n mai multe grupe 5linii, coloane 8. ,esfacerea formaiilor este sinonim* cu contopirea, deci o regrupare 6&

ordonat* n formaia iniial*. pre deosebire de deplasarea cu desf*3urare, desf*3urarea pentru alc*tuirea formaiilor de pe loc 3i din deplasare se face simultan cu tot efecti?ul 3i nu succesi? la un punct E,(0(3*(,( 1(4:7/+.7.'' :-.0#9'',-. N*!-r-toarea 0 se face n funcie de felul formaiei ce urmeaz* a fi realizat* 5c9te 2,3,",5...8 0 stabile3te unit*ile de lucru, num*rul acestora, de preferat formaii perfecte 0 se identific* fiecare e+ecutant cu un num*r n ?ederea e+ecut*rii de sarcini diferite 0 se folose3te num*r*toarea 0 pe grupe 2,3," 0 pe perec=i; al*turat, capete 0 pe linii 0 pe coloane De+'a#area ordo"at0 pasul nainte, napoi cu oprire 0 3 pa3i, " timpi 0 ! pa3i, . timpi 0 pasul al*turat, lateral n doi timpi 0 2 pa3i, " timpi 0 pasul pe loc ,eplasarea se face 0 fa linie dreapt*; nainte, napoi, oblic 0 n arc de cerc; n arc, te e?antai :um*rul de pa3i se stabile3te prin comand* pentru fiecare e+ecutant 5 pe numere 8. ,irecii de deplasare 0 se aleg n funcie de 0 felul formaiei de realizat 0 locul formaiei n !2spaiul de lucru .

5indicaie; se tinde s* se ocupe ntreg spaiul de lucru 8 0 c9nd formaia iniial* se afl* pe una din laturile s*lii deplasarea se face spre interior cu toate numerele 0 c9nd formaia iniial* se afl* pe mi$locul s*lii deplasarea te face de o parte 3i de a=a pentru a ocupa tot spaiul, la linie unde numere nainte, altele napoi la coloan*, unele numere la st9nga, altele la dreapta . Fro"t*' /a trecerile din linie te coloan* se precizeaz* frontul prin includerea in comanda a ntoarcerii spre dreapta, st9nga /a desf*3ur*rile te arc 3i e?antai se precizeaz* partea spre st9nga, spre dreapta C-0#31# 'rebuie s* cuprind* toate elementele menionate mai $os pentru a fi clar* 3i precis* P#.*(# $.(27*'*-#.( 0 se stabile3te felul formaiei ce urmeaz* a fi realizat* 0 se stabile3te locul formaiei iniiale 5linie 1,2, coloan* 1,2, de pe mi$loc, de pe laturi 8. 0 se face num*r*toarea aleg9nd procedeul specific aciunii de e+ecutant 3i te funcie de formaia de e+ecutat 0 se ?erific* corectitudinea num*r*torii 3i memor*rii numerelor de c*tre e+ecutant P#.*(# '3:-.0#*'<7 0 se comand* preciz9nd pentru fiecare component al unit*ii de lucru, pe numere, sarcinile de ndeplinit; num*r, pa3i, direcie, front P#.*(# (8()+*'<7 0...mar3 0 se e+ecut* aciunile comandate te mod sincron, unitar, ordonat S'4*(0#*'6#.( 1% D(4:7/+.7.' 1( $( ,-) 0 desf*3ur*ri din linie 0 desf*3ur*ri din coloan* 0 desf*3ur*ri din cerc 2% D(4:7/+.7.' 1'3 1($,#4#.( 0 desf*3ur*ri din coloan* 0 desf*3ur*ri cu ocolire, ntoarcere !1

1% A,)7*+'.' /' 1(4:#)(.' 1( :-.0#9'' 1( $( ,-) De#$-0*r-ri di" 'i"ie D'3 ,'3'( $( +3 .C31 A3 ,'3'( $( 2 .C31+.' 0 se num*r* c9te doi 0 comanda K@rup* 5clas*8 pe dou* r9nduri mar3K 0 n formaie str9ns* 0 nr. 1 pe loc 0 nr.2 102 pa3i nainte 3i unul lateral dreapta 5spre nr.l8 0 in formaie r*rit* 0 nr.l un pas napoi 3i unul lateral st9nga 0nr.2 un pas nainte 3i unul lateral dreapta 0 se poate e+ecuta in 2 timpi, 3 timpi 3i " timpi - 1 ti!+i 0 nr.2 la comand* se e+ecut* un pas mare oblic nainte n faa nr. 1, pe timpul 1, iar pe timpul 2 apropie piciorul din spate 5se ncepe cu piciorul drept8 0 / ti!+i 0 nr. 2 e+ecut* un pas nainte cu piciorul st9ng , '1 3i f*r* a a3eza piciorul drept pe sol e+ecut* cu acesta un pas lateral spre dreapta n faa num*rului 1, '2 3i apropierea piciorului st9ng '37 nr.l pe loc -2 ti!+i 0 nr.2 e+ecut* un pas nainte cu apropiere '102 3i un pas lateral al*turat spre dreapta ' 3 0"7 nr. 1 pe loc 5 se ncepe cu piciorul - de +e 'at*ra #-'ii 0nr1 3 pa3i nainte "' 0nr.2 5 pa3i nainte 1 lateral dreapta .' - de +e !i3'oc*' #-'ii 0nr.l 3 pa3i napoi 0nr.2 3 pa3i nainte 3i unul lateral dreapta. - i" tre+te 5f*r* deplasare lateral* 3i deci aliniere 8 0nr.l pe loc 0nr.2 103 pa3i nainte ,esfacerea formaiei se face pe acela3i traseu n sens in?ers I31')#9'( 0 num*rul de pa3i, nainte napoi se stabilesc fa funcie de ad9ncimea pe care o dorim sau pentru a deplasa formaia aflat* pe latura s*lii spre centru 3i atunci deplas*m nr. 1 3i nr.2 0 num*rul de pa3i laterali se stabilesc n funcie de felul formaiei iniiale str9ns* sau r*rit* 3i pot ?aria de la K pa3i la formaiile str9nse la 102 pa3i Ia formaiile r*rite !2

0 num*rul de pa3i laterali depinde 3i de faptul dac* ambele numere e+ecut* pa3i laterali spre a+a de aliniere 3i atunci se comand* puin 1S2 sau un pas sau dac* pa3i laterali e+ecui doar nr.2, nr. 1 r*mas pe loc, se comand* mai mult mai ales la formaiile r*rite.

0 D'3 ,'3'( $( +3 .C31 A3 ,'3'( $( .C31+.' 0 se num*r* c9te trei C-0#31# K@rup* 5 clas* 8 c9te 3 mar3K K@rup* 5 clas* 8 nr. 1 un pas napoi 3i unul lateral spre partea st9ng*, nr.2 3i nr.3 un pas nainte 3i unul lateral spre partea dreapt* ...MARK 0 n formaie str9ns* n 2'impi, 3'impi, n "'impi 2' 0 nr.2 pe loc 0 nr.l 3i 3 pas mare oblic nainte respecti? napoia ni.2, cu apropiere, ncep9nd cu piciorul din interior 5 dinspre nr. 2 8 3' 0 nr.2 pe loc 0 nr.l pas nainte cu piciorul drept 3i fara apropiere pas lateral cu piciorul st9ng n faa nr.2 cu apropiere !3

0 nr.3 pas napoi cu piciorul st9ng 3i f*r* apropiere, pas lateral cu piciorul drept n spatele nr.2 cu apropiere "' 0 nr.2 pe loc 0 nr. 1 3i 3 pas cu apropiere 3i pas al*turat cu apropiere spre interior respecti? in faa 3i n spatele nr.2 0 se porne3te cu st9ngul 0 n formaie str9ns* 0 cre3te num*rul de pa3i nainte, napoi pentru ad9ncime 3i lateral pentru aliniere cu inter?al m*rit 0 de pe latur* 5toate numerele nainte, alinierea n ad9ncime pe nr.2 8 0 nr. 1 doi pa3i nainte 3i unul lateral st9nga 0 nr.2 patru pa3i nainte 3i unul lateral st9nga 0 nr.3 3ase pa3i nainte 3i unul lateral dreapta 0 n trepte 5toate numerele nainte f*r* pas lateral cu num*rul diferit de pa3i 8 K nr. 1 trei, nr.2 3ase, nr.3 nou* pa3i nainte.... MARSK 0 1( $( 0'B,-)ul 47,'' 5nr. 1 nainte, nr.3 napoi sau in?ers, nr.2 pe loc 8 cu pa3i laterali spre interior pe a+a de aliniere pe nr.2 0 A3 *.($*( 5 nr. 1 nainte, nr.3 napoi cu acela3i num*r de pa3i sau in?ers, nr.2 pe loc8

!"

0 D'3 ,'3'( $( +3 .C31 A3 ,'3'( $( $#*.+ .C31+.' 0 se num*r* c9te " 5 H/ 0 ", a+a de aliniere ntre nr. 203 8 C-0#317 0 2,-&#,7 Kc9te " mar3K 3i se num*r* pe sarcini 5n trepte sau &,6,3 pe loc 8 0 :.#20(3*#.7 0 num*rul 1 e+ecut* ,num*rul2.. num*rul3 ,num*rul".., n formaie de /0mar3K 3i se num*r* c9te " ,esfacerea se face la comand* Kn formaie mar3K la care e+ecutanii se regrupeaz* folosind acela3i traseu dar n sens in?ers 3i acela3i num*r de pa3i ,e pe mi$loc 0 nr. 1 trei pa3i napoi 3i doi pa3i lateral st9nga 0 nr. 2 un pas napoi 3iK sau un pas lateral st9nga 5 str9ns sau r*rit8 0 nr. 3 un pas nainte 3i K sau un pas lateral dreapta 0 nr." trei pa3i nainte 3t doi pa3i lateral dreapta sau 0 nr. 1 un pas napoi 3i trei pa3i lateral st9nga 0 nr.2 trei pa3i nainte 3t un pas lateral st9nga 0 nr.3 trei pa3i napoi 3i un pas lateral !5 dreapta

0 nr." un pas nainte 3i trei pa3i lateral dreapta n trepte 0 nr.l trei pa3i napoi 0 nr.2 un pas napoi 0 nr.3 un pas nainte 0 nr." trei pa3i nainte ,e pe laturi 0 nr. 1 doi pa3i lateral st9nga 0 nr.2 doi pa3i nainte 3i U sau un pas lateral st9nga 0 nr.3 patru pa3i nainte 3iK sau un pas lateral dreapta 0 nr." 3ase pa3i nainte 3i doi pa3i lateral dreapta In trepte 0 cu ad9ncime mic* 0 nr. 1 un pas nainte 0 nr.2 doi pa3i nainte 0 nr.3 trei pa3i nainte V cu ad9ncime mare 0 nr." patru pa3i nainte 0 nr. 1 pe loc 0 nr.2 trei pa3i nainte 0 nr.3 3ase pa3i nainte 0 nr." nou* pa3i nainte

!6

!!

D'3 ,'3'( $( +3 .C31 '3 ,'3'( $( " .C31+.' 0 se num*r* c9te cinci 5 unitatea de lucru 0 5, a+a de aliniere pe nr 3 8 C-0#31# 0 2,-&#,7 WC9te 5 mar3K 5se folose3te frec?ent la formarea n trepte7 se e+ecut* num*rul de pa3i corespunz*tori num*rului8 0 sau ia num*r*toare pe sarcini 5 Kpe loc 2,",6,. pa3i mar3 8 0 :.#20(3*#.7 ( (8$,')'*# ) W:um*rul unu e+ecuta nr 2 ur.3 nr." nr.5 mar3F ,esfacerea se face la comand*, pe acela3i traseu n sens in?ers 0 de pe mi$loc. 0 nr. 1 patru pa3i nainte 3i trei pa3i lateral st9nga 0 nr. 2 doi pa3i inamic doi lateral st9nga 0 nr. 3 pe loc 0 nr. " doi pa3i napoi 3i doi pa3i lateral dreapta 0 nr. 5 patru pa3i napoi 3i cinci pa3i lateral dreapta n trepte 0 nr. 1 pa tai pa3i napoi 0 nr. 2 doi pa3i napoi 0 nr. 3 pe loc 0 nr. " doi pa3i nainte 0 nr.5 patru pa3i nainte 0 de pe latur* 0 nr. 1 trei pa3i lateral st9nga 0 nr.2 3ase pa3i nainte 3i un pas lateral st9ngi 0 nr. 3 patru pa3i nainte 0 nr. " opt pa3i nainte 3i un pas lateral dreapta 0 nr.5 doi pa3i nainte 3i trei pa3i lateral dreapta n trepte 0 nr. 1 un pas nainte 0 nr.2 doi pa3i nainte 0 nr. 3 trei pa3i nainte 0 nr. " patru pa3i nainte 0 nr. 5 cinci pa3i nainte

!.

D'3 ,'3'( $( +3 .C31 A3 )-)-. 0 se num*r* de la capete pe perec=i n continuare comanda Kn cocor cu ?9rful nainte, napoi Mmar3F ,esfacerea se face la comand*, pe acela3i traseu, in?ers Cocor cu ?9rful nainte 0 numerele 1 un pas nainte 0 numerele 2 doi pa3i nainte 0 numerele 3 trei pa3i nainte 0 numerele " patru pa3i nainte 0 numerele 5 cinci pa3i nainte 0 numerele 6 3ase pa3i nainte 0 num*rul ! 3apte pa3i nainte Cocor cu ?9rful napoi 0 numerele 1 un pas napoi 0 numerele 2 doi pa3i napoi 0 numerele 3 trei pa3i napoi 0 numerele " patru pa3i napoi 0 numerele 5 cinci pa3i napoi 0 numerele 6 3ase pa3i napoi 0 num*rul ! 3apte pa3i napoi !&

D'3 ,'3'( $( +3 .C31 A3 )(.) 0 se num*r* de la centru spre capete pe perec=i n continuare C-0#31# Kn cerc mar3K 5deplasare n arc de cerc 8 ,esfacerea; pe acela3i traseu n sens in?ers ,eplasarea se face n arc de cerc spre a+a median* a formaiei, fiecare e+ecutant efectu9nd num*rul de pa3i rezultat din num*r*toare :umerele e+terioare se deplaseaz* cu pa3i mari, iar cele centrale cu pa3i mici sau pe loc e e+ecut* n opt timpi ,in linie pe un r9nd n careu 0 se num*r* n continuare Comand* K>az* de la " la 6 n careu mar3K sau se num*r* c9te 5se mparte efecti?ul n trei grupe 8 Comand* KIn careu .... mar3K ,eplasarea se face n arc de cerc spre a+a median* a formaiei, numerele e+terioare se deplaseaz* cu pa3i mari, iar cele centrale cu pa3i mici 3i pe loc. e e+ecut* n opt timpi.

.2

D'3 ,'3'( $( 2 .C31+.' A3 ,'3'( $( ; .C31+.' 0 se num*r* c9te 2 pe perec=i 5 H/ 0 2 perec=i8 C-0#31# 0 global* Kn linie c9te " mar3K se folose3te frec?ent mai ales dup* o bun* n?*are a unuia din procedee 0 e+plicit* pe numere 3i sarcini de ndeplinit e poate face n 2', 3', "', cu a+a de aliniere pe nr. 1 sau pe nr.2 ,esfacerea pe acela3i traseu n sens in?ers 0 de pe mi$loc 0 numerele 1 pe loc 0 numerele 2 doi pa3i n afar* 5nainte napoi 8 3i un pas lateral dreapta sau 0 numerele 1 doi pa3i n afar* 5nainte, napoi 8 0 numerele 2 un pas lateral dreapta

.1

D'3 ,'3'( $( 1-+7 .C31+.' A3 ,'3'( $( /#4( .C31+.' 0 se num*r* c9te trei perec=i 0 alinierea n ad9ncime se face pe num*rul 2 5a+a de aliniere 8 K 0 unitatea de lucru este format* din trei perec=i Comanda Kn linie pe 3ase r9nduri ......0#./K E+ecuia are dou* faze; 1. ' 102 se dep*rteaz* cu un pas cele dou* linii 5 pas nainte 0 napoi8 2. ,esfacerea fiec*rei linii pe un r9nd n linie pe trei landuri n 2'.3' sau "' ,esfacerea formaiei la comanda pe acela3i traseu dar n sens in?ers ,in linie pe dou* r9nduri n careu 0 se num*r* pe perec=i de la capete n continuare Comanda Kin careu mar3K 6iecare e+ecutant face un num*r de pa3i corespunz*tor num*rului, prima linie nainte, a doua linie napoi. e e+ecut* de pe mi$loc Di" 'i"ie +e do*a ra"d*ri i" care* 0 se numara pe perec=i de la capete in contiunuare ComandaFIn cercM%MARSF 6iecare e+ecutant e+ecut* un numar de pasi corespunzator numaruluii, prima linie inainte, a doua linie inapoi e e+ecuta de pe mi$loc

.2

Di" 'i"ie i" co'oa"a +ri" i"toarcere 0 din linie pe un rand in coloana cate unul 0 din linie pe doua randuri in coloana cate doi ComandaF@rupa, clasa la stanga, dreaptaF ,in linie in coloana prin pas si intoarcere 0 din linie pe un rand in coloana cate doi 0 se numara cate doi Comanda;FIn coloana cate doiMM.marsF In formatie stransa 0 nr.1 e+ecuta spre dreapta o intoarcere 0 nr. 2 pas oblic inainte spre partea dreapta inaintea nr.1 si intoarcere spre dreapta In formatie rarita 0 nr.1 pas oblic inainte spre nr.2 si intoarcere spre partea dreapta 0 nr.2 pas oblic inainte spre nr.1 si intoarcere spre dreapta

.3

Din linie in coloana prin deplasare in arc de cerc 0 din linie pe un rand in coloana cate 3, " 0 se numara cate 3 sau " A.)+, 0 este deplasarea unei linii in $urul unui punct situat la unul din capete 0 e+ecutantii aflati la acest capat folosesc pasul pe loc cu intoarcere sau pasii mici 0 e+ecutantii aflati la e+tremitatea opusa se deplaseaza cu un pas normal inainte sau marit dupa caz. E<#3*#'+,! este deplasarea unei linii in $urul unui punct situat la mi$locul formatiei 0 e+ecutantul aflat in centru e+ecuta pasi pe loc cu intoarcere 0 e+ecutantii aflati intr0o $umatate se deplaseaza in arc de cerc inapoi iar ceilalti inainte sau in?ers in functie de directie, la stanga sau la dreapta. e e+ecuta in . timpi pentru o mai buna sincronizare Comanda;FIn coloana cate 3 in arc de cercM.marsF FIn coloana cate " in arc de cercM..marsF e considera normal intoarceea spre flancul drept la dreapta, dar se poate preciza si in comanda si mai ales cand se doreste intoarcerea flancului spre stanga. ,eplasarea se face in asa fel incat e+ecutantii isi ?or regla pasul si inter?alul dintre ei in asa fel incat sa pastreze formatia de linie.

."

Di" 'i"ie +e 1 ra"d*ri i" co'oa"a cate 24 0 se numara cate 2 pe perec=i 0 se e+ecuta de pe mi$loc 0 se e+ecuta prein pasi si intoarcere Comanda;Fnumerele 1 un pas in afara5inainte, inapoi8 si intoarcere spre dreapta, numerele 2 intoarcere si un pas inainteM..marsF Di" 'i"ie +e 1 ra"d*ri i" co'oa"a cate 54 0 se numara cate 3 perec=i 0 se e+ecuta pe mi$loc, prin pasi si intoarcere 0 idem ca la desfasurarea din linie pe 2 randuri in linie pe 6 dar urmata de intoarcere Comanda;F1as in afara, apoi numerele 2 intoarcere pe loc, numarul 1 pas oblic inainte spre nr.2, numerele 3 pas oblic inapoi spre nr.2 MMmarsF

De#$a#*rari di" co'oa"a Din coloana cate 1 in coloana cate 2: 0 se numara in adancime cate 2 0 Comanda;FIn coloana cate 2 M..marsF 0 de pe mi$loc 0 nr.1 pe loc 0 nr.2 pas lateral spre dreapta si un pas inainte 52', 3', "'8 sau 0 nr.1 pas lateral spre partea dreapta 0 nr.2 un pas inainte .5

0 in trepte 0 nr.1 2 pasi lateral spre partea dreapta 0 nr.2 2 pasi lateral spre partea stanga 0 de pe latura 0 nr.1 2 pasi lateral spre partea stanga 0 nr.2 " pasi lateral spre partea stanga si 2 pasi inainte 0 in trepte nr.1 2 pasi, nr.2 " pasi lateral stanga

Di" co'oa"a cate 6 i" co'oa"a cate / 0 se numara cate 3 Comanda;FCate 3 in 5trepte8M..marsF 0 de pe mi$loc 0 nr.1 2 pasi lateral sre partea stanga si un pas inapoi 0 nr.3 2 pasi lateral dreapta si un pas inainte 0 nr.2 pe loc 0 in trepte 0 nr.1 2 pasi lateral dreapta 0 nr.2 pe loc 0 nr.3 2 pasi lateral stanga 0 de pe latura 0 nr.1 2 pasi lateral stanga si 1 pas inapoi 0 nr.2 " pasi lateral stanga 0 nr.3 6 pasi lateral stanga si 1 pas inainte 0 in trepte 0 nr.1 2 pasi lateral stanga 0 nr.2 " pasi lateral stanga .6

nr.3 6 pasi lateral stanga

Di" co'oa"a cate 6 i" co'oa"a cate 2 0 se numara cate " Comanda;F@lobal cate " 5in trepte8M.marsF E+plicit0 pe numere si sarcini Fnr.1 e+ecutaM., nr.2 M., nr.3 M., nr." MMmarsF 0 de pe mi$loc 0 nr.1 3 pasi lateralstanga si 2 pasi inapoi 0 nr.2 1 pas lateral stanga si 1 pas inapoi 0 nr.3 1 pas lateral dreapta si 1pas inainte 0 nr." 3 pasi lateral dreapta si 2 pasi inainte 0 in trepte 0 nr.1 3 pasi lateral dreapta nr.1 un pas lateral stanga 0 nr.2 1 pas lateral dreapta nr.2 2 pasi lateral dreapta si 1 pas inainte 0 nr. 3 1 pas lateral stanga nr.3 1 pas lateral dreapta 0 nr." 3 pasi lateral stanga nr." 3 pasi lateral stanga si 1 pas inainte 0 de pe latura 0 nr.1 2 pasi lateral stanga si 2 pasi inapoi 0 nr.2 . pasi lateral stanga .!

0 nr.3 6 pasi lateral stanga si 1 pas inainte 0 nr." " pasi lateral stanga si 2 pasi inainte in trepte 0 nr.1 2 pasi lateral stanga 0 nr.2 " pasi lateral stanga 0 nr.3 6 pasi lateral stanga 0 nr." . pasi lateral stanga 0 in sa= 0 nr.1 2 pasi lateral stanga 0 nr.2 6 pasi lateral stanga si 1 pas inainte 0 nr.3 " pasi lateral stanga 0 nr." . pasi lateral stanga si 1 pas inainte

..

Di" co'oa"a cate 6 i" co'oa"a cate 7 0 se numara cate 5 Comanda;Fe+plicita, pe numere si sarciniM.F Fnr.1 e+ecutaM.., nr.2 M., nr.3 M., nr." M., nr.5 MMM.marsF 0 pe mi$loc 0 nr. 1 " pasi lateral stanga si 2 pasi inapoi 0 nr.2 2 pasi lateral stanga si 1 pas inapoi 0 nr. 3 pe loc 0 nr." 2 pasi lateral dreapta si 1 pas inainte 0 nr.5 " pasi lateral dreapta si 2 pasi inainte 0 in trepte 0 nr. 1 " pasi lateral dreapta 0 nr 2 2 pasi lateral dreapta 0 nr.3 pc loc 0 nr. " 2 pasi lateral stanga 0 nr 5 " pasi lateral stanga 0 dc pc latura in trepte 0 nr. 1 1 pas lateral stanga 0 nr.2 2 pasi lateral stanga 0 nr.3 3 pasi lateral stanga 0 nr." " pasi lateral stanga 0 nr.5 5 pasi lateral stanga

.&

Di" co'oa"a cate 1 i" co'oa"a cate 2 0 se numara cate 2 perec=i 0 Comanda;FCate " M. marsF E+plicitFnr.1 e+ecutaM, nnumerele 2 M..marsF 0 de pe mi$loc 0 :umerele 1 e+ecuta 3 pasi lateral in afara 0 :umerele 2 e+ecuta 1 pas inainte si 1 pas in afara 0 In sa= ' 10" ambele siruri se deplaseaza cu 2 pasi in afara 0 numerele 1 1 pas spre dreapta 0 numerele 2 1 pas spre stanga Din coloaca cate 2 in coloana cate 6 in sah 0 se numara cate 3 perec=i 0 Comand;FIn formatie cate 6 in sa=F ' 106 ambele siruri e+ecuta 3 pasi lateral in afara 0 numerele 1 2 pasi stanga 0 numerele 2 pe loc 0 numerele 3 2 pasi la dreapta

&2

De#$a#*rari di" cerc ,intr0un cerc in 2 cercuri 0 se numara cate 3 Comanda;FIn 2 cercuri M.. marsF 0 nr.1 pe loc 0 nr.2 2 pasi inainte 0 nr.3 1 pas lateral spre nr.2 &1

,intr0un cerc in 3 cercuri 0 se numara cate ! 0 numerele 1, 3, 5, ! pe loc 0 numerele 2 si " 3 pasi inainte 0 numarul 6 6 pasi inainte

6%2 A,)#*+'.' 1( :-.0#*'' 1'3 1($,#4#.( e fac la comanda in urma numaratorii, simultan cu tot colecti?ul sau mai multi e+ecutanti odata. ,esfasurari di coloana din deplasare Din coloana cate 1 in coloana cate 2 0 se numara cate 2 in adancime Comanda;FCate 2 M.marsF 0 nr.1 reduce lungimea palului 0 nr.2 a?anseaza printr0un pas marit la stanga, dreapta nr.1 Comanda se da pe piciorul drept, trecerea se face in 2 ', iar reluarea deplasarii cu piciorul stang. Din coloana cate 1 in coloana cate 3 0 se numara cate 3 in adancime Comanda;FIn coloana cate 3 M.. marsF 0 numerele 1 pas pe loc 0 numerele 2 a?anseaza in stanga nr.1 0 numerele 3 a?anseaza in dreapta nr.1 Comanda se da pe piciorul drept, trecerea din coloana cate 1 in coloana cate 3 se face in 2 timpi, reluarea deplasarii cu piciorul stang. &2

D(4:#4+.#.' 1'3 )-,-#3# $.'3 -)-,'.( 4#+ '3*-#.)(.( Di" co'oa"a cate 6 i" co'oa"a cate /, 2, 7 0 se numara in adancime cate 3, ", 5 in functie de felul formatiei de realizat 5dupa o buna in?atare se poate si fara numaratoare8 Comanda;FIn coloana cate 3, ", 5 M prin ocolire, intoarcere pe mi$locul saliiM. marsF 0 fiecare grupa de cate 3, ", 5 e+ecutanti cand a$ung pe locul pe care s0a dat comanda FmarsF e+ecuta ocolire sau intoarcere de pe latura spre mi$locul salii formand succesi?, pe grupe, o noua formaite in coloana cate 3, ",5 0 deplasarea in coloana cate 3, ", 5 se face cu respectarea inter?alului si a distantei intre grupe, poate fi urmata de pas pe loc, de asteptare ca toate grupele sa efectueze trecerea in noua formatie, sau de comanda de oprire, mai ales la efecti?e mici la care trecerea se face rapid in prima $umatate a salii, nefiind ne?oie de asteptare. ,esfasurarea coloanei de gimnastica se face in acelasi modca alcatuirea I 0 1entru desfasurarea coloanei de gimnastica inainteM..marsF 0 e e+ecuta deplasarea cu toata formatia pana la latura salii unde in acelasi mod, pe grupe de cate 3, ", 5 se e+ecuta intoarcere sau ocolire, trecandu0se in coloana cate 1 5spre flancul drept8 II 0 1entru desfasurarea coloanei de gimnastica spre dreapta, inainte MM marsF 0 e e+ecuta o intoarcere pe loc spre partea dreapta prima grupa sau toata formatia 2, apoi deplasare cu ocolire sau intoarcere succesi?e pe grupe de cate 3, ", 5 cu pas pe loc de asteptare si deplasare spre locul de asezare a primei grupe5inainte8 sau nu.

&3

e pot folosi si alte procedee de desfasurare care sunt de$a prezentate 5desfacere, contopire, pe loc8. CAPITOLUL VII EGERCITII DE PRELUCRARE SELECTIVA

De$i"itie E+ercitiile de prelucrare selecti?a sunt mi$loace ale gimnasticii de baza de cea mai mare bogatie si ?arietate. unt comple+e de miscari, alcatuite pentru prelucrarea grupelor musculare, a segmentelor si articulatiilor corpului in ?ederea asigur*irii unei dez?oltari fizice armonioase a organismului si pentru o buna pregatire pentru efort E+ercitiile de prelucrare selecti?e cuprind pozitii si miscari segmentare, analitice si comple+e pentru dez?oltarea ec=ilibrata a sistemelor0 muscular, ostco0 ligamentar, cardio 0respirator, ner?os, metabolico0energetic, dar cu accent pc pcrfcctionarea functionala a aparatului locomotor. Ro' #i #arci"i 0 asigura o dez?oltare fizica gcnerala, armonioasa a organismuiui 0 asigura o buna prelucrare sclccti?a a grupelor musculare si a articulatiilor, pregatind organismul pentru efort 0 asigura angrenarea functionala a intregului organism, a marilor sisteme si aparate 0 tonifica sistemul muscular si osteo0 articular perfectionand functional anaratul locomotor &"

0 creste capacitatea funccionala a sistemelor cardio0?ascular, respirator, metabolico0 energetic 0 dez?olta capacitatea de control a unui ec=ilibru functional optim de catre sistemul ner?os central asupra; acti?itatii psi=o0motrice, coordonare generala si segmentara, control fin asupra grupeler musculare antagoniste, ec=ilibru static si dinamic, sc=ema corporala, perceptia spatio0temporala, c=inestezica, grad de incoardare musculara. 4supra acti?it*iii psi=o0inlelcctuale, atentie, gandirc, imaginatie motrica, inteligenta motrica 0 dez?olta acti?itati motrice; forta, ?iteza, rezistcnta, indemanare, mobilitate 0 dez?olta capacitati 0 motrice. de miscare segmentara 0 de coordonare si precizie 0 de contractie, intindere si rela+are a grupelor musculare 0 de lucru independent 0 formeaza bazele generale ale miscarii ca prima treapta de e+ecutie 0 formeaza o tinuta corecta pre?enind sau corectand deficientele fizice 5ec=ilibrul functional intre grupele musculare antagoniste controlat, din$at de catre sistemul ner?os central 0 formarea si educarca deprinderii de postura, proces comple+ indelungat, rezultat al stimularii organismuiui cu mi$loace specifice 0 formeaza o tinuta specifica o e+ecutiei artistic* a e+ercitiilor de gimnastica prin; 0 e+ecutia corecta a bazelor generale ale miscarii 5pozitii, miscari, directii, a+e8 0 respectarea cerintelor pri?ind e+ecutia 0 regim de coordonare fina 5e+presi?itate, eleganta8 7%1 S'4*(03*'6#.( A ! 1+$# '3:,+(3*# ! (8(.)'*'' 1( '3*'31(.(: S*#*')( 5 mentineri 8 in pozitia de desc=idere ma+ima 0 1asi?e prin aplicarea unei forte e+terioare 5 greutate proprie, obiect, aparate, partener 8 0 4cti?e prin efort propriu 5 realizarea unor pozitii ma+ime 8 D'3#0')(; pasi?e cu partener sau cu greutate proprie 4cti?e 0 cu o faza; balansari, rotari, duceri 0 Cu doua sau mai multe faze; arcuiri E+ercitiile de intindere dez?olta elasticitatea musculara si mobilitatea articulara in functie de amplitudinea miscarii, durata mentinerilor unor pozitii de ma+ima desc=idere 3i numar de repetari mare. ! (8(.)'*'' 1( )-3*.#)*'( 0 statice 5 dez?olta tensiunea 8 0 dinamice 5 de in?ingere. de cedare 8 &5

5 in regim de contractie; concentric, e+centric, pliometnc 8 E+ercitiile de contractie tonifica grupele musculare, influenteaza sau dez?olta forta musculara in functie de gradul de incordare, marimea rezistentei sau numarul de repetari. 4ceste e+ercitii se pot e+ecuta; 0 cu greutatea proprie sau a segmentelor ca rezistenta 0 cu ingreuire; greutati, obiecte partener, aparate speciale E8(.)'*'' 1( .(,#8#.( 4' .(4$'.#*'( ,ez?olta capacitatea de rela+are in functie de raportul contractie 0 rela+are 4sigura 0 cresterea amplitudinii miscarii si odi=na necesara prelungirii acti?itatii o buna o+igenare si restabilire dupa efort 0 educa respiratia, formeaza capacitatea de a respira corect si legatura intre respiratie si efort e e+ecuta prin e+ercitii ; 0 de contrast; incordat 0 rela+at 0 de rela+are 0 balansare, scuturare, cadere dega$ata a segmentelor, de inertie 0 de respiratie; inspiratie pe nas, profunda in pozitii inalte sau cu dega$area cutiei toracice, e+piratie fortata pe gura in pozitii $oase sau cu presarea cutiei toracice B! 1+$# 0-1+, 1( (8()+*'( 0 e+ercitii libere 0 e+ercitii cu partener si in grup 0 e+ercitii cu obiecte 0 portabile speciale; 0 bastoane 0 mingi de cauciuc, medicinale 0 Cercuri 0 Corzi 0 @antele 0 impro?izate 0 saci cu nisip 0 6ular 0 Curea 0 1rosop 0 4lte obiecte 0 e+ercitii la aparate sau cu aparate 0 aparate din gininastica de baza 0 >anca 0 cara fi+a 0 /ada &6

0 Combinate 0 aparate speciale 0 Xeleometru 0 cripeti cu auto 0 rezistenta 0 >anca cu carucior rulant 0 >anca curbata 0 andou 0 E+tensor 0 aparate din gimnastica artistica 0 >ara 0 paralele 0 Inele 0 >arna 0 Cal 0 Combinate cu aparate din gininastica de baza 0 e+ercitii artistice simple 1asi arituri C ! 1+$# ).'*(.'+, #3#*-0') 0 e+crcitii pentru segmente 0 pentru brate 0 pentru trunc=i 0 pentru picioare 0 e+ertitii pentru principalele grupe musculare 0 pentru abdomen 0 pentru spate 0 fle+ori, e+tensori pentru brate, picioare D! 1+$# $-6'*'# )-.$+,+' '3 *'0$+, (:()*+#.'' (8(.)'*'',-. 0 E+ercitii din pozitii inalte 0 stand, deri?ate 0 pozitii pe aparate spri$init, atarnat combinat 0 pozitii medii; pe genunc=i, g=iemuit, deri?ate 0 pozitii $oase; asezat, culcal, deri?ate 5 se e+ecuta si pe aparate pentru lucrul ,.6.4.8 E! 1+$# 3+0#.+, 1( )-0$-3(3*( e+ercitiile se impart in; 0 e+ercitii de prelucrare selecti?a ce cuprind 2 sau mai multc miscari cu caracter analitic incadrate in "0. timpi de e+ecutie 0 structuri de e+ercitii ce cuprind 2 - " e+ercitii ,.6.4. &!

0 simple, cu e+ercitii simple e+ecutate succesi?, simetric 0 comple+e, cu e+ercitii compuse cu influenta siniuliana asupra mai multor segmente, grupe musculare cu miscari diferite e+ecutate si asimetric. 0 comple+ de e+ercitii, cuprinde 20" structuri de e+ercitii diferite sau .012 e+ercitii ,.6.4. Comple+ele de e+erciii reprezinta principala modalitate de aplicare a e+ercitiilor ,.6.4. si se alcatuiesc in functie de influente, localizari urmarite, dotari cu obiecte si aparate Gn practic* se folosesc mai mult e+ercitiile compuse pentru eficienta mare intr0un timp scurt de aplicare. Comple+ele de e+ercitii de prelucrare selecti?a e pot clasifica la randul lor in; 0 Comple+e de tip clasic (rientate spre e+ecutii si miscari, influentele insumandu0se succesi? sau prin alternanta Cuprind e+ercitii de intindere pentru elasticitate si brate, trunc=i, picioare intercalate sau urmate de e+ercitii de contractie pentru dez?oltarea fortei grupelor musculare, finalizate cu e+ercitii de rela+are si respiratie sau intercalate dupa caz. 0 Comple+e de tip strec=ing 0 orientate spre preluarea selecti?a a grupei musculare dez?oltata elasticitatea si mobilitatea articulara 0 se pot aplica combinate cu e+ercitii clasice Cuprind e+ercitii alcatuite din 2 sau mai multe faze 0 easY stretc=ing - intindere, mentinere, rela+are 5static8 0 stretc=ing - contractie, rela+are, intindere 5dinamic pentru fiecare grupa musculara, influentele insumandu0se la fiecare e+ercitiu8. 0 Comple+e de tip aerobic 0 orientate spre genul de tip de efort aerob 0 combina cele doua forme, e+ecutand e+ercitiile pe muzica, ritmat, a?and ca suport pasi de dans, mars si alergare pe loc, sarituri, ce asigura efortul aerobic, de durata caracteristica. 1auzele sunt putine si de regula acti?e prin sc=imbarea genului de muzica 5lent8 cu efectuarea unor e+ercitii de intindere si mentinere. istemul de organizare al lucrului &.

indi?idual in grup 0 frontal 0 pe ateliere 0 in circuit Cerintele metodice 0 accesidilitatea 0 continuitatea 0 dozarea stimulati?a, adec?ata si gradarea 0 alternare, influentelor, pe grupe, segmente, pozitii, simetric, asimetric 0 organizarea, alcatuirea pe timpi 2, ", ., 16, 32, ordine logica anatomica, cu e+ercitii simple 0 eficienta predarii 0 metode fragmentare - intuiti?* 0 materiale; plan3e, filme, ?ideo 0 corectitudine,; corectarea frec?enta si e+igenta a gre3elilor 6orme de aplicare 0 in lectie 0 ?eriga de influentare selecti?e 5 ?eriga 3 8 0 ?eriga de dez?oltare a calitatilor motrice 5in special forta, mobilitatea, indemanarea 8 0 in acti?itatea sporti?a 0 incalzirea specifica a unor ramuri sporti?e 0 perfectionarea calitatilor motrice generale si specifice 5pregatirea fzica generala si specifica8 0 in timpul liber 0 gimnastica de in?iorare 0 gimnastica corecti?a 0 gimnastica de intretinere; acasa, in centre de intretinere

0 0

&&

7%2 B#6(,( 2(3(.#,( #,( 0'4)#.'' Cuprind elementele comune tuturor miscarilor din gimnastica 4cestea sunt 0 planuri, a+e, orientare 0 caracteristicile e+ercitiilor de gimnastica 0 pozitii si miscari ale corpului si ale segmentelor 1lanuri 0 corespund planurilor anatomice 0 in aceste planuri se e+ecuta miscarilc segmentelor si ale corpului agital 5 median 8 este un plan ?ertical ce imparte corpul in doua $umatati stanga si dreapta 0 miscarile e+ecutate in acest plan sunt inainte, inapoi 6rontal 5lateral8 este un plan ?ertical ce imparte corpul in 2 $umatati, anterioara si posterioara 0 miscarile e+ecutate in acest plan sunt spre stanga si spre dreapta 'rans?ersal 5 orizontal8 este un plan orizontal, parallel cu solul ce imparte corpul in 2 $umatati superioara si inferioara 0 miscarile e+ecutate in acest plan sunt paraele cu solul 4+ele sunt drepte imaginare rezultale din intersectia planurilor7 in $urul a+elor se e+ecuta miscarile de rotatie /ongitudinala 0 rezulta din intersectia planurilor ?erticale sagital si frontal 0 in $urul acestei a+e se e+ecuta miscarea de rotatie spre stanga si spre dreapta 'rans?ersala 0 rezulta din intersectia unui plan ?ertical, frontal, cu un plan orizontal, trans?ersal 0 in $urul acestei a+e se e+ecuta miscarea de rotatie spre inainte si spre inapoi (rientarea miscarii este data de directie si sens ,irectia poate fi; orizontala, ?erticala, oblica ensul poate fi; 0 pe directii principale 0 inainte 0 inapoi 0 lateral spre stanga 0 lateral spre dreapta 0 in sus 0 in $os 0 oblic in sus

122

0 oblic in $os 0 pe direc5ii intermediare sensul poate fi 0 lateral sus 0 lateral $os 0 inainte sus 0 inainte $os 0 diagonal sau linie oblica 7% C#.#)*(.'4*')',( (8(.)'*'+,+' 1( 2'03#4*')# Caracteristicile e+erciiilor de gimnastic* sut urm*toarele; Directie 0 incadrarea miscarii, a traiectoriei acesteia pe una din directiile si sensurile principale sau intermediare A!+'it*di"ea 0 arat* m*rimea traiectoriei intre anumite repere 0 este legat* de gradul de mobilitate si reprezint* gradul de desc=idere articular* care poate fi mic, mediu, mare 0 reprezinta marimea deplasarii unui corp oscilant care poate fi corpul sau segmentele fata de punctul de origine 5punctul de incepere al mi3c*iii8 I"te"#itatea 0 arata m*rimea gradului de incordare muscular* 0 marimea contractiei musculare necesare efectu*rii mi3c*rii D*rata 0 reprezint* timpul necesar efectuarii mi3c*rii 0 incadrarea mi3c*rii in timp 0 e+prim* timpul necesar de aplicare a unei miscari pentru obtinerea unui efect fiziologic fa?orabil asupra organismului, e+primat in numar de repetari Rit! 0 reprezinta frec?enta e+ecutiei in unitatea de timp 0 ritmul poate fi lent sau rapid prin repartiia fazelor mi3c*rii in timp 0 presupune o anumita cadent* imprimat* prin numaratoare sau muzic* 1entru efectuarea e+ercitiilor de gimnastica pe lang* caracteristicile de baza care sunt insusiri, trasaturi generate, ?alabile pentru toate e+ercitiile fizice, acte motrice, se disting si unele caracteristici specifice e+ercitiilor de gimnastica 4cestea sunt; Coordo"are 0 reprezinta capacitatea de control permanent a caracteristicilor miscarii 5 directie, amplitudine, intensitate, durata, ritm 8 si de reproducere e+acta in spatiu si timp cu ritm si incordare specifice Corectit*di"e 0 reprezinta capacitatea de a reproduce corect caracteristicile 3i fazele miscarii E8+re#i9itatea0 este data de eleganta, dega$are si u3urinta in mi3care 0 prin e+presi?itate se transmite cu a$utorul mi3c*rii anumite tr*iri 3i st*ri emoionale 121

7% %1% P-6'*'' #,( )-.$+,+': Sta"d 0 $( #0&(,( $')'-#.( 0 pe toata talpa apropiat;intinse,indoite,g=emuit 0 pe toata talpa departat; inainte0inapoi,intinse0indoite, fandat,inainte0 inapoi lateral 0 pe toata talpa incrucisat;intinse0indoite,g=emuit 0 pe ?arfuri; apropiat0departat, intins0 indoit, g=muit, incrucisat 0 $( +3 $')'-. ,celalalt;intins,indoit,spri$init 0 4$.'B'3'*; 0 stand pe ambele picioare 0 g=emuit ;spri$in unilateral sau dublu Pe e"*"c:i 0 pe ambii genunc=i 0 apropiat0departat 0 cu calc*iele apropiate si genunc=i departati 0 cu genunc=i apropiati si si calcaiele departate 0 pe un geninc=i,celalalt picior 0 spri$init 0 intins,indoit 0 inainte,inapoi,lateral 0 a3ezat pe c*lc9ie 0 apropiat0departat 0 pe un picior,calalalt spri$init, intins, indoit 0 spri$init 0 spri$in pe geninc=i 0 pe ambii genunc=i 0 pe un genunc=i 0 spri$in unilateral sau dublu celalalt picior spri$init sau ridicat; 0 intins 0 indoit 0 inapoi 0 lateral 0 spri$in pe genunc=i a3ezat pe c*lc9ie ; 0 pe ambii geninc=i 0 pe un picior celelalt 0 spri$in unilateral sau dublu 0 intins 0 indoit 0 ridicat 0 spri$init 0 inainte 0 lateral 0 inapoi 122

A#e,at 0 apropiat 0 cu picioarele intinse 0 departat 0 cu un picior intins si unul indoit 0 cu picoarele indoite 0 g=emuit 0incrucisat cu ambele picioare;cu deasupra,dedesupt,pe talpa 0 ec=er5simpul la "5de grade,inalt8 0 pe o coapsa 0 spri$init 0 pe pelma ;spri$in simplu sau dublu 0 pe antebrate spri$in asezat

un

picior

C*'cat 0 facial 0 apropiat0departat 0 costal 0 cu picioarele intinse -indoite 0 dorsal 0 cu un picior sau ambele picioare redicate 0 intins0indiot 0 apropiat0departat 0 incrucisat cu ambele picioare,cu un picior pri$init ; 0 spri$in culcat, inainte, inapoi, costal 0 pe ambele picioare 0 pe un picior,celelalt ridicat, intins,indoit 0 spri$in simplu sau dublu 0 pe palme sau pe antebrate pri$in simplu - cu corpul la ?erticala 0 cu corpul la orizontala 0 cu corpul r*sturnat pri$in mi+t combinat cu celelalte poziti ; 0 spri$in stand 0 spri$in pe genunc=i 0 spri$in asezat 0 spri$in culcat Combinat ; A*C.3#* ; 0 simplu ; 0 cu corpul la ?erticala 0 cu corp la orizontala 0 cu corp rasturnat 0 cu alta parte a corpului ; 0 agatat 0 la genunc=i 0 la ?9rf #i+t . 123

P-6'*'' #,( 4(20(3*(,-. : Po,itii a'e ca+*'*i - in e+tensie 0 aplecat,inainte,lateral 0 r*sucit,st9nga,dreapta Po,itii 'a )rate'or 0 intinse 0 pe directii principale;inainte,lateral,sus,$os 0 pe directii intremediare;lateral0$os,lateral0sus inainte0sus,inainte0$os,$os0inapoi 0 pe directii oblice ; oblic sus,oblic $os,oblic inainte,diagonal,in plan frontal,sagital 0 indoite ; 0 complet ; mainile pe sold,la piept,la ceafa, pe umeri, pe crestet 0 $umatate 0 cu antebratele sus, nainte, $os 0 usor indoite,rotun$ite 0 simetric0asimetric Po,itii a'e tr*"c:i*'*i 0 inclunat la "5 de grade 0 aplecat &2 de grade inainte,stanga,dreapta 0 indoit &2 de grade inainte, lateral stanga, dreapta, inapoi,e+tensie Po,itii a'e +icioare'or in functie de pozitia corpului daca asigura sau nu sustinere ; 0 intinse ; pe directii principale, intremediare ,oblice 0indoite; 0 complet g=emuire,ambele sau numai unul ,ridicarea unui genunc=i la piept 0 $umatate gamba inapoi 0 $umatate gamba in $os 0 usor indoite 0 departat0apropiat5intinse,indoite8 0 fandat0departat cu un picior intins si celalalt indoit M'4)#.' #,( 4(20(3*(,-. : Ca+*' poate efectua miscari de ; 0 e+tensie 0 apecare inainte,satga,dreapta 0 r*sucire spre st9nga,drepta 0 rotare spre st9nga,drepta 0 semirotare Tr*"c:i*' poate executa miscari de: 0 indoire inainte,inapoi,e+tensie,lateral 0 intindere sau indreptare 12"

0 aplecare inainte "5 de grade sau orizontala 0 r*sucire spre st9ga,dreapta 0 indoire, r*sucire 0 rotare 0 e+tensie 0 balansare; frontal,sagital Bra%e'e pot efectua miscari de; 0 indoire intindere 0 ducere la ni?elul umerilor lateral,inainte 0 ridicare 0 cobor9re 0 balansare in plan sagital,in plan frontal 0 rotare idem 0 r*sucire Picioare'e pot efectua miscari de ; 0 indoire intindere 0 departare apropiere 0 ridicare pe ?9rf 0 balansare 0 rotare 0 r*sucire 0 ridicare coborare 7%;% T(.0'3' 1( &#6# Po,itie situatie statica sau de moment in desfasurarea unei miscari Mi#care actiune de deplasare a corpului sau a segmentelor prin spatiu,fata de un punct de referinta .Este sinonim cu act motric,element, e+ercitiu fizic. E8erciti* $i,ic act motric repetat sYstematic,inlantuire de miscari, mi$loc al gimnasticii. E8erciti* 'i)er gen de e+ercitiu constituit din miscari analitice e+ecutat fara aparate sau obiecte portati?e. Traiectorie drumul parcurs in spatiu de catre corp sau segmente aflate in miscare si se considera intre pozitia initiala si pozitia finala. Ter!i"o'o ie M'4)#.(# 1( '31-'.( cand se refera la segmentele corpului se traduce prin Wfle+ieF cand se refera la miscarea trnc=iului se defineste 125

miscarea de fle+ie a trunc=iului care foloseste un numar mare de articulatii, din care cauza este ampla peste &2 de grade. E8*(34'# este miscarrea de indoire inapoi a trunc=iului sau de aplecare inapoi a capului . I3*'31(.(# este miscarea ce se traduce prin e+tensie la ni?elul segmentelor,opusa indoirii sau prin indreptare la ni?elul trunc=iului. R'1')#.(# este miscarea care se e+ecuta in sus. C-&-.#.(# miscarea opusa ridicarii,se e+ecuta in $os. D+)(.(# este o miscare la acelas ni?el cu planul articulatiei in care se produce. B#,#34#.(# este o miscare de leganare sub forma de arc de cerc. A.)+'.(# este acea miscare multipla sau de aplecare inapoi a capului in punctual ma+im de desc=idere a unei articulatii. R-*#.(# este o miscare circulara in $urul unei articulatii. R#4+)'.(# este miscarea de rotare in a+ longitudinal. A$,()#.(# este miscarea de fle+ie care foloseste o singura articulatie celelalte ramanand blocate.Este mai putin ampla "50&2 de grade. I3),'3#.(# corpului sau trunc=iului miscare putin ampla pana la 15 grade efectuata intr0o singura articulatie. D(4).'(.(# (8(.)'9'',-. 1( 2'03#4*')7 1( &#67 ,escrierea e+erciiilor de gimnastic* se face prin precizarea urm*toarelor elemente; Po,i%ia i"i%ia'- - este una din poziiile principale sau deri?ate ale corpului, cu precizarea poziiei segmentelor - descrierea poziiei iniiale ncepe de la reaz*m la e+tremitate cu precizarea poziiei segmentelor la care au sur?enit modific*ri - n lec*ri de e+erciii de gimnastic* poziia iniial* se descrie doar la nceput. 'impii se scriu la nceput sub poziia iniial*. ,enumirea mi3c*rii; - este termenul principal - partea sau p*rile care e+ecut* mi3carea - genul de mi3care - direciile de deplasare sau repere - alternana sau simultaneitatea Po,i%ia $i"a'- - nu este obligatoriu de menionat dac* nu se pre$udiciaz* claritatea descrierii - se recomand* s* fie precizat* n cazurile c9nd pot ap*rea confuzii 126

P.(4)+.*7.' *(.0'3-,-2')( P-r%i a'e cor+*'*i 4bd. - abdomen 4b. - antebra >. - bra C. - cap Cf. - ceaf* Cps. - coaps* Cp. - corp Ct. - cot Po,i%ii 43ez. - a3ezat 4t. - at9rnat t. - st9nd Cul. - culcat pr. - spri$in Mi0c-ri 4rc. - arcuire 4plec. - aplecare >al. - balansare Cob. - cobor9re ,uc. - ducere Direc%ii Gnai. - nainte Gnap. - napoi tg. - st9nga ,rp. - dreapta A'%i ter!e"i 4lt. - alternati? 4pr. - apropiat ,ep. - dep*rtat 4p. - apucat @=em. - g=emuit Gnt. - ntins 12! 6and. - fandare Gndoi. - ndoire %*suc. - r*sucire %e?. - re?enire %idic. - ridicare /at. - lateral (bl. - oblic us - sus Ros - $os %ot. - rotare *r. - s*ritur* 1s. - pas @b. - gamb* @. - genunc=i #. - m9n* 1l. 0 palm* 1. - picior 1t. - piept p. - spate z. - 3ezut '. - trunc=i H. - um*r C. 0 ?9rf

7%"% D(4).'(.(# (8(.)'9'',-. 1( $.(,+).#.( 4(,()*'<7 E+erciiile de prelucrare selecti?* sunt structurate n 2, ", 6, ., 16, 32 de timpi 3i se scriu de regul* pe ?ertical* n ordinea timpilor. e folosesc urm*toarele semne ortografice; - F pentru a separa mi3c*rile - M)+N n cazul mi3c*rilor compuse sau c9nd segmentele se deplaseaz* simultan @ se scrie 102? 30" c9nd mi3carea se e+ecut* pe mai muli timpi - se scrie 1,2,3," pentru a separa timpi distinci - se scrie 1.I. prescurtarea de pe poziie iniial* la nceput separat. e scrie cu ma$uscule poziia iniial* principal* 3i normal n continuare alte preciz*ri 5poziii deri?ate ale segmentelor, poziii fa* de aparat, obiect, prize, poziii fa* de partener, apuc*ri8 - se folosesc prescurt*ri pentru poziii, mi3c*ri, segmente, direcii E+emplu; 1.I. t9nd dep*rtat cu # la H 102 aplec. tr. nai. cu duc. br. lat. cu arc 30" ndrept. tr. cu ridic. br. prin nai. sus cu arc 5 r*suc tr. spre dr. cu duc. br. lat 6 re?enire ! r*suc. tr. spre stg. cu br. lat . re?enire 7%6% M-1+, 1( #,)7*+'.( #, 1(4(3(,-. 1entru a reprezenta mi3c*rile ntr0un mod intuiti? simplu ce are ca scop nelegere rapid* 3i corect* se folose3te c=inograma liniar* 3i mai rar pictograma care este mai pretenioas* %eguli de alc*tuire 1. e reprezint* solul printr0o linie orizontal* 2. e reprezint* aparatele din lateral n afar* de cal care se reprezint* din spate 3. 1roporiile corpului capul 1S! din n*lime picioarele T din n*lime ,ac* mp*rim n*limea n ! p*ri 5p*tr*ele de matematic*8 a?em; capul1, g9t $um*tate, trunc=i 2, picioare 3,50"12.

". C-.$+, se deseneaz* din profil o singur* linie ntrerupt* pentru segmentele aflate n planul 2 3i continu* pentru segmentele din planul nt9i. 5. C#$+, se reprezint* - cerc plin - reprezint* e+ecutantul din spate - cerc gol - reprezint* e+ecutantul din fa* - cerc cu $um*tatea dreapt* =a3urat* - cu faa la st9nga - cerc cu $um*tatea st9ng* =a3urat* - cu faa la dreapta - cerc cu linie scurt* orizontal* la dreapta, la st9nga 6. 1lanul mi3c*rii mi3carea n plan frontal se reprezint* din fa* sau din spate mi3c*rile n plan sagital se reprezint* din profil, din lateral mi3c*rile n plan sagital se pot reprezenta 3i n plan intermediar la "52 n cazul - poziii de st9nd dep*rtat - lucru cu baston, la scar* fi+* !. 6olosirea semnelor grafice direcii ntoarceri arcuire mi3care simetric* 3i pe partea opus* sau la e+erciii cu partener sc=imbarea rolurilor mers, alergare s*ritur* .. :umerotarea desenelor n ordinea timpilor, timp cu timp necesit* un ?olum mare de munc* prin reprezentarea fiec*rei mi3c*ri dac* se repet* numerotarea alternati?* a 203 desene reprezentati?e ce marc=eaz* momentele importante ale e+erciiului, ordinea de e+ecuie rezult9nd din urm*rirea timpilor de la un desen la altul. 4?anta$e u3or de neles marc=eaz* momentele importante 12&

 ?olum mic de munc* 5203 desene8 E+emplu; E+.1 t9nd cu br. lat. spate n spate de m9ini apucat 1. 6andare lateral* spre partea stg. 2. %e?enire 3. 6and. lat. spre partea dr. ". %e?enire 5. 6and. lat. cu pic. dr. 6. %e?enire !. 6and. lat. cu pic stg. .. %e?enire C-0#31# (8(.)'9'',-. 1( $.(,+).#.( 4(,()*'<7 # #$#.#*+,+' ,-)-0-*-. e e+ecut* la comand* doar e+erciiile organizate ca mod de lucru n grup frontal 5ntr0o formaie de lucru specific* - coloana de gimnastic*8 C-0#31# ($(3*.+ 0'/)7.') - n partea informati?*0pre?estitoare se prezint* elementele de descriere a e+erciiilor poziie iniial*, denumirea mi3c*rii, segmentul care e+ecut* mi3carea, direcia, poziia final* n partea e+ecuti?*0s*?9r3itoare a comenzii se roste3te 'impul 51,2,3,",5,6,!,.8 P,in st9nd dep*rtat cu braele lateral, ducerea braelor nainteM 1F P%idicare pe ?9rfuri cu ridicarea braelor sus MMM..2F Comanda se d* pentru fiecare timp, cu descriere pentru primii . timpi 3i prin num*r*toare pentru urm*torii "06+. timpi cu posibilitatea regl*rii timpului de e+ecuie. ($(3*.+ $-6'9'') I @ e precizeaz* poziia de lucru care poate fi principal* sau deri?at*, modul de realizare prin s*ritur*, prin pa3i II - comanda e+ecuti?*MMM. LUATF P1rin s*ritur* 5st9nd8 dep*rtatMMLUATF P pri$in g=emuitMM.LUATF 43ezat dep*rtat, cu picioarele ntinse, cu braele lateralM.. LUATF D'4$-6'9'' - nu necesit* e+ecuie unitar* 3i sincron* - ?* ridicai 112

- ?* culcai - ?* oprii - ncetarea - de ?oie ncepei 5pentru e+erciii cu ritm propriu de e+ecuie sau num*rul mare de repet*ri stabilit prin dispoziie - 22 de s*rituri8 - la loc comanda - de ?oie ncepei 5pentru e+erciii cu ritm propriu de e+ecuie sau num*r mare de repet*ri stabilit prin dispoziie - 22 de repet*ri8 - la loc comanda. 7%7% M(*-1')# $.(17.'' (8(.)'9'',-. 1( $.(,+).#.( 4(,()*'<7 Ceri"%- e"era'-& - cre3terea treptat* a efortului - num*r de repet*ri, continuate n timp 5?olum8 - grad de ncordare, amplitudine, ritm 5intensitate8 - comple+itate, alternarea aciunilor poziiilor, e+erciii compuse 3i asimetrice. Se ;"ce+e c*& 1. E+erciii 3i structuri simple, analitice cu amplitudine moderat* 3i ritm lent de e+ecuie, num*r de repet*ri mic din poziii principale cu mi3c*ri simetrice folosind e+erciii libere. 2. E+erciii compuse 3i structuri comple+e cu amplitudine mare 3i ma+im*, cu ritm ?ioi 3i num*r de repet*ri corespunz*tor ni?elului de preg*tire al e+ecutanilor. e folosesc poziii 3i mi3c*ri ?ariate asimetrice cu e+erciii libere 3i cu obiecte portati?e. 3. E+erciii simple 3i structuri simple cu, pe 3i la aparate, cu grad diferit de ncordare 3i amplitudine. Po,i%ii'e de '*cr*& - asigur* corectitudinea - au rol de localizare precis* - pot regla amplitudinea mi3c*rii - pot regla gradul de ncordare - izoleaz* unele p*ri ale corpului, stabilindu0le, localiz9nd eficient mi3carea pe celelalte segmente - regleaz* suprafaa de spri$in, u3ur9nd sau ngreun9nd efectuarea mi3c*rii - sc=imb* aciunea greut*ii corpului 3i segmentelor m*rind sau mic3or9nd fora de contracie e folosesc metode de predare acti?e 3i eficiente - metoda fragmentar0intuiti?* se e+plic* 3i se comand* pe p*ri 5timpi8 - folosirea comenzilor surprinz*tor, a ?ariailor de ritm, menineri - se demonstreaz* pe timpi - folosirea semnalelor 3i a muzicii, a obiectelor 3i aparatelor. 111

7%O M-1(,( )-0$,(8( 1( (8(.)'9'' 1( $.(,+).#.( 4(,()*'<7 M-1(,( -$(.#9'-3#,( (1+$7 T%D-&.(4)+ 2006) COMPLEG DE EGERCIII CU COARDA 1I. t9nd cu braele nainte coarda pliat* n patru, de capete apucat 1. pas lateral st9nga cu ridicarea braelor sus 2. re?enire n 1I 30". se repet* spre dreapta e e+ecut* 6+"'. 1I 2," E+. 2. 1I. t9nd dep*rtat cu coarda n patru apucat* de capete 1. ndoirea genunc=ilor cu ridicarea braelor nainte 2. re?enire n 1I 3. aplecarea trunc=iului nainte cu ridicarea braelor sus ". re?enire n 1I e e+ecut* "+"'. 1I 2," E+. 3. 1I. t9nd dep*rtat, cu coarda la spate, pliat* n patru, apucat* de capete 1. ridicarea braelor napoi 2. r*sucirea trunc=iului st9nga 3. ndreptarea trunc=iului ". re?enire n 1I 50.. se repet* spre dreapta. e e+ecut* "+"'. 1I ",. 112 1,3,5,! 2Z6 1 3 1Z3

E+. ". 1I. t9nd cu braele nainte, coarda n patru, de capete apucat 1. ridicarea piciorului st9ng ndoit 3i trecerea lui peste coard* 2. a3ezarea piciorului st9ng ntins pe sol 30". re?enire n 1I 50.. se repet* cu cel*lalt picior e e+ecut* 3+.'. 1I ",. E+. 5. 1I. 43ezat dep*rtat cu braele sus, coarda n patru, de capete apucat 102. ndoirea r*sucit* la piciorul drept 30". re?enire n 1I 50.. se repet* spre st9nga e e+ecut* 3+.'. 1I 30", !0. E+. 6. 1I. Culcat dorsal cu braele sus, coarda n patru, apucat* de capete 1. ridicarea piciorului st9ng 3i a braelor sus 2. re?enire n 1I 30". se repet* cu piciorul drept e e+ecut* 6+"'. 1I 2," E+. !. 1I. Culcat facial cu braele ndoite, coarda n patru la ceaf*, de capete apucat 1. ridicarea simultan* a trunc=iului 3i picioarelor cu ntinderea braelor sus 2. re?enire n 1I e e+ecut* .+2'. 1I 2 E+. .. 1I. t9nd cu coarda napoia corpului *rituri de ?oie de pe un picior pe cel*lalt cu n?9rtirea corzii spre nainte. 113 102Z50 1,3Z5,! 2,6

COMPLEG DE EGERCIII CU MIN5EA E+. 1. 1I. t9nd dep*rtat cu mingea n ambele m9ini 1. ridicarea braelor nainte 2. ridicarea braelor sus 3. cobor9rea braelor nainte ". re?enire n 1I e e+ecut* "+"'. 1I " E+. 2. 1I. t9nd dep*rtat cu braele ndoite mingea n ambele m9ini 1. ntinderea braelor sus 2. ndoirea trunc=iului spre st9nga 3. ndreptarea trunc=iului ". re?enire n 1I 50.. se repet* spre dreapta e e+ecut* 3+.'. 1,3,5,! 2Z6 E+. 3. 1I. t9nd dep*rtat cu mingea n ambele m9ini 1. aplecarea trunc=iului nainte cu ridicarea braelor sus 2. ndoirea trunc=iului 3. ndreptarea trunc=iului ". re?enire n 1I e e+ecut* "+"'. E+. ". 1I. t9nd cu mingea n ambele m9ini 1. fandare st9nga cu ridicarea braelor sus 2. re?enire n 1I 30". se repet* spre dreapta e e+ecut* "+"'. 1I 2," 11" 1Z3 1,3 2

1I ",.

1I "

1,3

E+. 5. 1I. 1e genunc=i pe c*lc9ie a3ezat cu mingea n ambele m9ini 102. ridicare pe genunc=i cu r*sucirea trunc=iului spre st9nga 3i ridicarea braelor nainte 30". re?enire n 1I 50.. se repet* spre dreapta e e+ecut* 3+.'. 1I 30", !0. E+. 6. 1I. 43ezat cu mingea n ambele m9ini 102. ndoirea trunc=iului nainte cu ducerea braelor sus 30". re?enire n 1I 506. trecere n culcat cu ndoirea braelor, mingea la piept !0.. re?enire n 1I e e+ecut* 3+.'. 1I 30",!0. E+. !. /eag*nul 0 e+erciii de ?oie 102 506 102Z506

E+. .. 1I. t9nd cu mingea n ambele m9ini 1. s*ritur* n dep*rtat cu ridicarea braelor nainte 2. s*ritur* n apropiat cu cobor9rea braelor e e+ecut* .+2'.

1I 2

115

COMPLEG DE EGERCIII CU CERCUL E+. 1. 1I. t9nd dep*rtat cu braele ndoite, cercul apucat cu ambele m9ini 1. ntinderea braelor nainte 2. ridicarea braelor nainte 3. cobor9rea braelor nainte ". re?enire n 1I e e+ecut* "+"'. E+. 2. 1I. t9nd dep*rtat cu cercul sus 1. ndoirea trunc=iului spre st9nga 2. re?enire n 1I 30". se repet* spre dreapta e e+ecut* "+"'. 1I 2," E+. 3. 1I. t9nd dep*rtat cu braele ndoite, cercul inut cu ambele brae 1. r*sucirea trunc=iului spre st9nga 3i ntinderea braelor nainte 2. re?enire n 1I 30". se repet* spre dreapta 5. ndoirea picioarelor 6. re?enire n 1I !0.. se repet* e e+ecut* 3+.'. E+. ". 1I. t9nd cu braele sus cercul apucat cu ambele m9ini 102. g=emuire cu a3ezarea cercului pe sol 30". re?enire n 1I e e+ecut* "+"'. 116 1I 30" 102 1Z3

1I "

1,3

1I 2,",6,.

1Z3

5,!

E+. 5. 1I. 1e genunc=i, pe c*lc9ie a3ezat cu cercul $os 1. ridicare pe genunc=i cu ducerea braelor nainte 2. ridicarea braelor sus 3. cobor9rea braelor nainte ". re?enire n 1I e e+ecut* "+"'. 1I " 1,3 2 E+. 6. 1I. 43ezat cu braele nainte, cercul apucat cu ambele m9ini 1. ridicarea piciorului st9ng 3i atingerea cercului 2. re?enire n 1I 30". se repet* 5. ndoirea trunc=iului nainte 6. re?enire n 1I 1I 2,",6,. 1Z3 !0.. se repet* e e+ecut* 3+.'. E+. !. 1I. Culcat facial cu braele sus, cercul apucat cu ambele m9ini 1. ridicarea simultan* a trunc=iului 3i picioarelor 2. re?enire n 1I 3. ndoirea picioarelor ". re?enire n 1I e e+ecut* "+"'. 1I 2,",6,. 1,5 E+. .. 1I. t9nd cu braele nainte, cercul apucat cu ambele m9ini 102. s*ritur* de pe un picior pe cel*lalt prin cerc 30". se repet* e e+ecut* 3+.'.

5,!

3,!

11! 1I

102

COMPLEG CU BNCI DE 5IMNASTIC

E+. 1 .

1I . 1,! 2,6 3,5 " 1I. t9nd costal st9nga 1. pas cu piciorul st9ng pe banc* cu ducerea m9inilor pe um*r 2. urcare pe banc* cu ntinderea braelor lateral 3. cobor9re de pe banc* cu piciorul st9ng 3i ndoirea braelor cu m9inile pe um*r ". re?enire n 1I e repet* 6+" timpi E+. 2.

1I ",. 1,3 2 5,! 6 1I. t9nd costal st9nga cu piciorul st9ng pe banc* 1. ridicarea braelor lateral 2. ndoirea trunc=iului spre st9nga cu ridicarea braelor sus 3. ndreptarea trunc=iului cu cobor9rea braelor lateral ". re?enire n 1I 5. fandare lateral* st9nga cu ridicarea braelor lateral 6. ntinderea piciorului st9ng cu ridicarea braelor sus !. fandare lateral* st9nga cu cobor9rea braelor lateral .. re?enire n 1I e repet* 2+.' din st9nd costal dreapta.

11.

E+. 3.

1I 2,",.

1Z3

5,!

1I. t9nd cu m9inile pe 3olduri. 1. fandare cu piciorul drept 2. re?enire n 1I 30". se repet* cu piciorul st9ng 5. ndoirea trunc=iului nainte cu apucarea marginii dep*rtate a b*ncii 6. g=emuire !. ntinderea picioarelor .. re?enire n 1I e e+ecut* 3+.' E+. ".

1I ",. 1,3,5,! 2Z6 1I. t9nd dep*rtat cu m9inile pe 3olduri, c*lare peste banca 1. a3ezare pe banc* cu ntinderea braelor lateral. 2. r*sucirea trunc=iului spre dreapta cu ducerea m9inilor pe 3olduri 3. ndreptarea trunc=iului 3i ntinderea braelor lateral ". re?enire n 1I 50.. se repet* cu r*sucirea trunc=iului spre st9nga e e+ecut* 3+.'. E+. 5.

1I 3,1 2Z" 1I. 1e genunc=i cu faa la banc* m9inile apuc* marginea dep*rtat* a b*ncii 11&

1. a3ezare pe c*lc9ie 2. ridicare pe genunc=i cu balansarea piciorului st9ng napoi 30". se repet* cu piciorul drept e e+ecut* 6+"'.

E+. 6.

1I ",6,.

1,3

5,!

1I. pri$in a3ezat trans?ersal la banc*. 1. ridicarea braelor sus 2. ndoirea trunc=iului nainte 3. ndreptarea trunc=iului ". re?enire n 1I 5. ridicarea bazinului 6. re?enire n 1I !0.. se repet* e e+ecut* 3+.'. E+. !.

1I 2,",. 1Z3 5,! 1I. pri$in a3ezat trans?ersal la banc* 1. ridicarea piciorului st9ng 2. re?enire n 1I 30". se repet* cu piciorul drept 5. ridicarea picioarelor ndoite 6. ntinderea picioarelor !. ndoirea picioarelor .. re?enire n 1I e e+ecut* 3+.'. 122

E+. ..

1I 2,",6,. 1,5 3Z! 1I. 43ezat dep*rtat cu m9inile la ceaf* 1. ntinderea braelor laterale 2. re?enire n 1I 3. ndoire r*sucit* a trunc=iului spre dreapta cu ntinderea braelor sus ". re?enire n 1I 50.. se repet* spre st9nga e e+ecut* 3+.'. E+. &.

1I "

1,3

1I. t9nd pe banc* 1. s*ritur* n dep*rtat 2. a3ezare pe banc* cu ridicarea braelor lateral 3. ridicare n st9nd dep*rtat 3i cobor9rea braelor $os ". s*ritur* n st9nd pe banc* e e+ecut* 6+"'.

121

COMPLEG DE EGERCIII PE PERECLI LA BANCA DE 5IMNASTIC7

E+. 1.

1I .

1Z!

2,",6

3Z5

1I. t9nd costal st9nga, spate0n spate de o parte 3i de alta a b*ncii 1. pas cu a3ezarea piciorului st9ng pe banc* 3i ridicarea braelor lateral 2. ridicare pe banc* cu apropierea picioarelor 5spate0n spate8 3i cobor9rea braelor 3. r*sucirea trunc=iului spre st9nga 5nr. 18, dreapta 5nr. 28 3i percuie din palm* ". ndreptarea trunc=iului 506. se repet* n partea cealalt* !0.. cobor9re de pe banc* n partea opus* e e+ecut* "+.'. E+. 2.

1I 2," 1Z3 1I. t9nd fa*0n fa*, de o parte 3i de alta a b*ncii, cu braele nainte, palm*0 n palm* 1. fandare cu piciorul st9ng pe banc*, nr. 1 e+ecut* mpingere n brae, nr. 2 ncearc* s* opun* rezistena cu braele u3or ndoite 122

2. re?eniri n 1I 30". se repet* cu piciorul drept cu sc=imbarea rolurilor e e+ecut* "+"'. E+. 3.

1I .

1,!

2,6

3,5

"

1I. t9nd costal st9nga, spate0n spate deoparte 3i de alta a b*ncii 1. pas cu piciorul st9ng pe banc* 2. fiecare n st9nd pe banc* spate0n spate 3i apucarea de m9ini 3. ridicarea braelor lateral ". ridicarea braelor sus 5. cobor9rea braelor lateral 6. cobor9rea braelor $os !0.. cobor9re de pe banc* n partea opus* e e+ecut* 3+.'. E+. ".

1I . 1,! 2,",6 3Z5 1I. 43ezat c*lare, cu picioarele ndoite, spate0n spate de m9ini apucat 1. ridicare n st9nd dep*rtat 2. ridicarea braelor lateral 3. ndoirea trunc=iului spre st9nga, dreapta ". ndreptarea trunc=iului 506. se repet* n partea cealalt* !. cobor9rea braelor .. a3ezare pe banc* e e+ecut* 3+.'. 123

E+. 5.

1I "

1,3

1I. Culcat cu picioarele ndoite, spri$inite pe banc*7 nr. 2 spri$init culcat facial trans?ersal 1. ridicare n a3ezat cu apucarea braelor partenerului 2. ridicarea picioarelor 3. cobor9rea picioarelor ". re?enire n 1I e e+ecut* "+.' dup* care se sc=imb* rolurile. E+. 6.

1I "

1Z3

1I. t9nd dep*rtat costal st9nga 1. ndoirea r*sucit* a trunc=iului spre st9nga 3i apucarea b*ncii cu m9na apropiat* de $os, cu cealalt* de sus 2. ndreptarea trunc=iului 3i ridicarea b*ncii sus 3. ndoirea r*sucit* a trunc=iului spre dreapta 3i punerea b*ncii pe sol ". re?enire n 1I 50.. se repet* n partea cealalt* e e+ecut* "+.'.

12"

E+. !.

1I .

1Z!

2,",6

3Z5

1I. t9nd dep*rtat costal st9nga 1. ndoirea r*sucit* a trunc=iului spre st9nga 3i apucarea b*ncii 2. ndreptarea trunc=iului 3i ridicarea b*ncii sus 3. ndoirea braelor 3i a3ezarea b*ncii pe um*rul st9ng ". ntinderea braelor sus 506. se repet* spre dreapta !. ndoirea r*sucit* a trunc=iului spre dreapta cu punerea b*ncii pe sol .. re?enire n 1I e e+ecut* "+.'.

E+. ..

1I

1I. :r. 1 st9nd dep*rtat c*lare7 nr. 2 st9nd pe banc* 1. nr. 1 s*ritur* pe banc*7 nr. 2 s*ritur* n dep*rtat cu cobor9re de pe banc* 2. s*ritur* cu re?enire n 1I e e+ecut* .+2' dup* care se sc=imb* rolurile. 125

COMPLEG DE EGERCIII LA SCAR FIG E+.1.

1I 2,"

1Z3

1I. t9nd cu faa la scara fi+*, braele nainte, de 3ipc* apucate 1. ndoirea braelor 3i ridicarea piciorului st9ng napoi 2, ". re?enire n 1I 3. se repet* cu piciorul drept e e+ecut* "+.'. E+. 2.

1I "

102

1I. t9nd dep*rtat cu faa la scara fi+*, braele nainte 102. rotarea braelor 3. aplecarea trunc=iului nainte cu apucarea 3ipcii ". re?enire n 1I e repet* 6+.'.

126

E+. 3.

1I 2,",6,.

1Z3

5,!

1I. t9nd cu faa la scara fi+*, braele nainte, de 3ipc* apucat 1. fandare lateral* spre dreapta 2. re?enire n 1I 30". se repet* spre st9nga 5. ndoirea picioarelor 6. re?enire n 1I !0.. se repet* e e+ecut* 3+.'. E+. ".

1I 2,"

1Z3

1I. t9nd cu spatele la scara fi+*, braele sus, de 3ipc* apucat 1. fandare nainte cu piciorul st9ng cu e+tensia trunc=iului 2. re?enire n 1I 30". se repet* cu piciorul drept e e+ecut* .+"'. 12!

E+. 5.

1I 50.

10"

1I. t9nd cu spatele la scara fi+* de $os apucat 10". ndoirea trunc=iului cu apucarea succesi?* a 3ipcilor 50.. ndreptarea trunc=iului cu apucarea succesi?* a 3ipcilor e e+ecut* "+.'. E+. 6.

1I "

1,3

1I. t9nd cu faa la scara fi+*, braele sus de 3ipc* apucat 1. a3ezarea piciorului st9ng ndoit pe o 3ipc* 2. mpingerea n piciorul drept, ntinderea piciorului st9ng 3i ndoirea braelor 3. cobor9re pe sol ". re?enire n 1I 50.. se repet* cu piciorul drept e e+ecut* 3+.'. 12.

E+. !.

1I 2,",6,.

1Z3

5,!

1I. 4t9rnat 1. ridicarea piciorului st9ng 2. re?enire n 1I 30". se repet* cu piciorul drept 5. ridicarea picioarelor ndoite 6. re?enire n 1I !0.. se repet* e e+ecut* 3+.'. E+. ..

1I 6,.

1Z3

2,"

5,!

1I. t9nd cu faa la scara fi+*, braele nainte de 3ipc* apucat 1. s*ritur* pe piciorul st9ng cu balansarea piciorului drept lateral 2. s*ritur* pe dou* picioare 30". se repet* pe piciorul drept 5. s*ritur* n dep*rtat 6. s*ritur* pe dou* picioare !0.. se repet* e repet* 3+.'. 12&

CARACTERISTICILE EGERCIIILOR CU PARTENER 64 Ro' 0i caracteri#tici. E+erciile cu partener sunt mi$loace de mare eficien* 3i contribuie n mod substanial la dez?oltarea fizic* general*. Ele se caracterizeaz* prin urm*toarele aspecte; - e+erciiile cu partener au un pronunat rol educati? 3i formati?, - stimuleaz* colaborarea 3i a$utorul reciproc prin specificul acti?it*ii - induce un spirit de ntrecere direct*, stimul9nd competiia, - se adreseaz* dez?olt*rii forei prin e+erciiile efectuate cu rezistena partanerului, - dez?olt* mobilitatea prin m*rirea amplitudinii mi3c*rii de c*tre partener, menineri 5e+. pasi?e8 - contribuie la coordonarea mi3c*rilor n funcie de partener, de situaie, - e+erciiile cu partener au o eficien* crescut*, cu posibilitatea doz*rii precise a efortului - sunt mi$loace atracti?e, ce st9rnesc interesul pentru acti?itate prin caracterul emulati? 14 Ro'*' +arte"er*'*i - rol de spri$in pentru diferite mi3c*ri, de suport 0 rol de a doza efortul prin aciunile de u3urare - ngreunare prin opunerea unei rezistene ?ariabile, - rol de amplific* amplitudinea mi3c*rilor cu influen* asupra dez?olt*rii mobilit*ii articulare 3i elasticit*ii musculare, - rol de a menine unele poziii de mare amplitudine /4 C'a#i$icare - e+erciii libere - cu partener - n trei - e+erciii cu obiecte portati?e - e+erciii cu partener cu minge - e+erciii cu partener cu baston - e+erciii la, cu pe aparate - e+erciii cu partener la scar* fi+*, la banc*, cu banc* CARACTERISTICILE EGERCIIILOR CU OBIECTE PORTATIVE BASTON @ MIN5E R-, )#.#)*(.'4*')' 0 e+erciiile cu obiecte portati?e dez?olt* coordonarea 3i ndem9narea 0 cre3te eficiena stimul*rii prin contribuia obiectului 0 ridic* starea emoional* 0 localizeaz* precis mi3carea 0 dez?olt* deprinderi de m9nuire 132 3i transfer n acti?itatea zilnic*

pot doza influena prin ?ariaia greut*ii 3i m*rimii obiectului corectez* deficiene fizice 3i pre?ine instalarea unor atitudini ?icioase 0 formeaz* o inut* corect* a corpului 0 dez?olt* mobilitatea 3i elasticitatea muscular* stimul9nd desc=iderile ample datorit* ineriei obiectului 0 tonific* 3i influen3eaz* ni?elul de for* muscular* segmentar* prin m*rimea nc*rc*turii 3i num*rul de repet*ri. R-,+, -&'()*+,+' 0 ngreuneaz* sau u3ureaz* deci dozeaz* influena 0 localizeaz* prin fi+area unor poziii ale segmentelor sau p*ri ale corpului 0 dez?olt* deprinderi de m9nuire I31')#9'' 0(*-1')( 0 familiarizare treptat* cu obiectul, pri?ind prizele, apuc*rile, poziii, modalit*i de lucru 0 meninerea permanent* a caracterului corecti?, pre?enti?, cu accent pe carectarea permanent* a poziiilor 3i mi3c*rilor incorecte, formarea inutei corecte 0 organizarea spailor de lucru, e+erciiile cu obiecte necesitnd spaii largi pentru e+ecuie 3i pre?enirea accidentelor CARACTERISTICILE EGERCIIILOR LA APARATE? BANCA DE 5IMNASTIC R-, )#.#)*(.'4*')' ! banca de gimnastic* are o alc*tuire simpl* dar multifuncional* 0 ofer* loc de a3ezare pentru efectuarea unor e+erciii localizate pentru partea superioar* a corpului 0 poate reprezenta suport, punct de spri$in pentru efectuarea unor e+erciii din poziii de spri$i$n mi+t 0 poate constitui element de ngreuiere pentru e+erciii efectuate n grup sau cu partener cu banca de gimnastic* 0 poate constitui component* a unor instalaii impro?izate pentru c**r*ri, s*rituri sau aparate combinate 0 se poate utiliza, orizontal ?ertical sau oblic, a3ezat* normal sau in?ers cu partea ngust* n sus pentru dozarea e+erciiilor de ec=ilibru 0 se poate folosi pe sol, cu un cap ridicat spri$init pe scar* fi+* sau alte aparate, sau la n*lime pe dou* aparate sau pe un aparat 3i scar* fi+* 131

0 0

se poate folosi ca treapt* sau suprapuse ca obstacol n parcursurile aplicati?e 0 e+erciiile cu banc* de gimnastic* dez?olt* fora, mobilitatea 3i coordonarea I31')#9'' 0(*-1')( 0 s* se asigure o gradare treptat* 3i o alternare a solicit*rilor, pe grupe musculare, pe poziii de lucru 0 s* se asigure inuta corporal* corect* a corpului n timpul desf*3ur*rii e+erciiilor cu banca de gimnastic* 0 s* se asigure oalternan* a lucrului indi?idual, pe perec=i 3i n grup 0 e+erciiile cu banca de gimnastic* necesit* o bun* organizere 3i ?erificare atent* a acestora pentru a nu prezenta defeciuni care pot produce accident*ri CARACTRISTICILOR EGERCIIILOR LA SCAR FIG R-, )#.#)*(.'4*')' 0 asigur* o bun* alternare a poziiilor de lucru 0 scara fi+* este singurul aparat din gimnastica de baz* la care se poate utiliza poziia at9rnat deci se recomand* utilizarea c9t mai frec?ent* a acestei poziii 0 localizeaz* selecti? aciunea segmentelor prin fi+area unor pari ale corpului 0 ofer* puncte de spri$in la diferite n*limi 3i suport de c**rare sau spri$i$n pentru picioare permi9nd gradarea amplitudinii e+erciiilor e+ecutate la scara fi+* 0 corecteaz* deficiene fizice, pre?ine instalarea unor atitudini ?icioase, contribuie la formarea unei inute corecte 0 se poate combina u3or cu alte aparate banc*, lad*, capr*, oferind posibilitatea amena$*rii unor parcursuri aplicati?e I31')#9'' 0(*-1')( 0 e+erciiile la scara fi+* s* angreneze un num*r c9t mai mare de grupe musculare 0 s* alterneze e+erciiile cu caracter de for* cu cele de ntindere 3i rela+are 0 e+erciiile de mobilitate se fac prin gradarea n*limii punctului de apucare 3i a amplitudinii mi3c*rii, altern9nd mi3c*rile de balans cu cele de meninere a unor poziii de desc=idere ampl* 3i meninere 132

7%9% E<ERCIII LA APARATE SPECIALE 1.=ELCOMETR(4 Este un aparat comple+ utilizat pe scar* larg* pentru dez?oltarea selecti?a a fortei principalelor grupe musculare prin e+erciii specifice. Xelcometrul este alc*tuit dintr0 un cadru ?ertical pe care gliseaza greutati ?ariabile actionate prin intermediul unor cabluri metalice trecute prin unul sau mai multi scripeti. ,e remarcat ca solicitarea nc*rc*turii acioneaz* pe intreaga traiectorie a miscarii si se poate grada pr[cis prin ad*ugare sau scoatere de greut*i..

2.SCRIPETII 4lcatuirea aparatului este simpl*, acesta fiind format din 102 scripeti pre?azuti cu cirlig de prindere de scara fi+a, inele, gard, prin care se trece o fring=ie pre?*zut* cu m9nere de prindere la capete, put9ndu0se astfel e+ecuta tractiuni alternati?e, sau simultane, indi?idual sau pe perec=i. /a scripei se pot lucra foarte bine o serie de e+erciii de anteducie si retroducie penturu brae, din diferite poziii de st9nd, a3ezat sau culcat. 3.CAR(CIOR(L MOBIL MONTAT PE BANCA DE GIMNASTICA. 4paratul este alcatuit din trei parti; 0o banca de gimnastica pre?azuta cu un dispoziti? de oprire, dispoziti? de prindere pe scara fi+* si suprafata de rulare plan* 0un carucior din lemn de 1,52 m, cu roti metalice 0o fring=ie de "06 m,pre?azuta cu minere la capete. 0 ,ozarea e+erciiilor se face prin modificare nclin*rii bancii de gimnastic* care este reglabila, usurind sau ingreunind e+ecutia. 4paratul este astfel alc*tuit nc9t permite efectuarea unor e+erciii din poziiile a3ezat cu faa sau cu spatele la scara fi+*, culcat nainte sau napoi cu capul spre scara fi+* sau in?ers, dez?olt9nd selecti? fora btaelor 3i umerilor prin mi3c*ri de ridicare, 133

cobor9re a braelor, de ducere a braelor lateral 3i re?enire cu ngreunare greutatea propriului corp, descopus* pe planul nclinat reglabil. ".BANCA C(RBATA4 4lcatuire;0 banca curbat* este o suprafat* de spri$in de forma curba, con?e+a cu un support plat pentru asezare pe sol, sau pre?*zut* cu m9nere pentru prindere la scara fi+*. E+ercitiile actioneaza in special asupra musculaturii abdomenului si spatelui in conditii de crestere a gradului de desc=idere a coloanei ?ertebrale.

5.CABL(L ELASTIC4 0 este un cauciuc de buna calitate cu diametrul de 12015 mm si lungime intre 20" m. 0dozarea efortului se face prin gradatia fortei elastice. 0 mai aproape sau mai departe de punctual de fi+are. 0 sau prin folosirea unuia sau mai multora cabluir elastice. 0 prin folosirea ambelor brate sau pentru fiecare brat. Cablurile elastice dez?olt* n principal fora braelor dar se folosesc 3i la e+erciiile pentru picioare, abdomen, spate, utiliz*nd poziii adec?ate.

13"

C#$ VIII E<ERCITII APLICATIVE4 E+ercitiile aplicati?e sunt mi$loace ale gimnasticii de baza cu caracter natural,utilitar, cu mare aplicati?itate in ?iata si munca. S)-$!4#.)'3' - e+erciiile aplicati?e au ca scop rezol?area unor acti?itati cu caracter motric, cu accent pe eficienta. E+erciiile aplicati?e sunt mi3c*ri care angreneaz* n efort toate grupele musculare contribuind la dez?oltarea fizic* general* 3i multilateral*. E+erciiile aplicati?e contribuie la dez?oltarea capacit*ii de mi3care necesare ?ieii cotidiene, adaptarea ei la condiiile mereu sc=imb*toare ale acti?it*ii omului. E+erciiile aplicati?e contribie la formarea unor deprinderi motrice de baza 3i cu caracter aplicati?.cu o influenta multilaterala asupra organismului,dez?oltind calitatile motrice de baza 5forta ,?iteza,indeminare, rezisten*8. E+erciiile aplicati?e contribie la formarea unor deprinderi specifice unor ramuri sporti?e 5caracter introducti?, prete=nic8 3i practicate in aer liber maresc gradul de eficienta prin rezol?area laturii igienice. E+erciiile aplicati?e pot fi folosite n lecie 3i n mod recreati?,l sub forma unor parcursuri, stafete, $ocuri de mi3care. Si#te!ati,are 1%1+$# 1($.'31(.(# $( )#.( - :-.0(#67: de baza sau utilitar0aplicati?a. 0mers, alergare ,saritur*, ec=ilibru, t9r9re, c*t*rare0escaladare, ridicare si transport, traciune 0impingere, aruncare0prindere. 2%1+$# 0-1+, 1( (8()+9'(: 0individual: 0liber;mers,alegare,s*ritur*. 0cu, pe, peste, pe sub obiecte, aparate, obstacole 5ec=ilibru, t9r9re, aruncare0prindere, c**rare0escaladare, ridicare0transport8. 0pe perechi 5cu partener8 0aruncare0prindere, ridicare0transport, tractiuni, impingeri. %1+$# )#,'*#*(# 0-*.')7 1-0'3#3*7 5pe care o influenteaza8; 0 e+ercitii applicati?e;0de indeminare0coordonare. 0de precizie5ec=ilibru,aruncare,prindere,saritura8 0de forta 5catarare, ridicare, transport, tractiuni, impingeri, aruncare8 0de ?itez* 5mers, alergare,s*ritur*8. ;%1+$# 4-,')'*#.(# )--.1-3#*'<7 4$()':')# 2'03#4*')'' 3i folosirea materialelor si instalaiilor c9t 3i a aparatelor specifice gimnasticii; 135

0exercitii specifice;0tirire, 0ec=ilibru, 0catarare, 0transport,. 0escaladare. 0exercitii nespecifice:0 mers 0alergare. 0 sarituri aplicati?e 5acestea se formeaza si perfectioneaza in alte ramuri sporti?e8 A' orit!*' de $or!are a de+ri"deri'or !otrice de )a,a #i a+'icati9e 1.Insusirea mecanismului de baza. 2.Insusirea principalelor forme si ?ariante. 3.6ormarea capacitatilor de aplicare si generalizare in e+ercitii sub forma de $oc. C(.'3*( 0(*-1')(: 0 Htilizarea e+erciiilor aplicati?e n lecie solicita o buna pregatire a lectiei cu aparate si materiale. 0 Este necesar* o ?erificare permanenta a aparatelor, instalatiilor, suprafetelor pentru t9r9re, a locurilor de aterizare, 0toate e+ercitile ce solicit* o doz* de risc pri?ind n*limea la care se e+ecut*, se ?or e+ersa int9i pe sol apoi pe diferite suprafete si inaltimi cu progresie gradat*. 0 e+erciiile aplicati?e se folosesc frec?ent datorita eficientei, atragerii unui numar mare de e+ecutanti si de atracti?itatii acestor mi$loace, drept pentru care organizarea acti?it*ii pri?ind traseele de lucru 3i re?enire n formaie sunt de mare insemn*tate 0se recomanda perfectionarea acestor e+ercitii sa se faca prin intrecere si $oc sau prin combinare sub forma de parcursuri, trasee, circuite

136

O%1 E8(.)'*'' 4$()':')( T>R>REA @rupa de e+ercitii cu ?aloarea mare aplicati?a. E+ercitii de tarare sunt miscarii de deplasare orizontala a corpului pe suprafata de spri$in in conditii de mare stabilitate prin apropierea de sol,spri$inul realizandu0se pe diferite parti ale bratelor si picioarelor sau cu parciparea altor parti ale corpului. C#.#)*(.'4*')' -e+ercitiile de t9r9re angreneaza simultan un numar sporit de grupe musculare 0au caracter corecti? prin aciunea direct* asupra musculaturii spatelui 3i a coloanei, pre?enind 3i corectnd atitudinile ?icioase 0dez?olta forta, rezistenta, indemanarea si ?iteza 5.#1#.(# -prin durata si comple+itate 0se recomanda insusirea te=nicilor de t9r9re pe suprafete moi, apoi pe suprafee dure, de la t9r9re inalt* la t9r9re $oas* 0se incepe cu un ritm lent de e+ecutie 0se e+ecut* int*i pe sol apoi pe suprafee cu inaltime in cre3tere C(.'3*( -asigurarea cu aparate si materiale necesare 0asigararea conditiilor de igiena si singuranta 0se recomanda pentru perfecionare folosirea intrecerilor si a e+ercitilor de t9r9re combinate cu e+erciii de transport, aruncare0 prindere,ec=ilibru A+arate'e $o'o#ite 0 co?or,saltele,barna,paralele,lazi,cercuri,an?elope S'4*(0#*'6#.(# (8(.)'9'',-. 1( *C.C.(: - d*+a i"a'ti!e;0 inalt*;pe talpi 3i palme 0 medie;0pe antebrate si genunc=i. 0 pe palme si genunc=i. 0 $oas*;0 in asezat cu a$utorul palmelor. 0 din culcat,inainte,inapoi,lateral. 0 pe abdomen, pespate, lateral 3i f*r* a$utorul picioarelor. 0 d*+a directie; 0 inainte. 0 inapoi. 0 lateral. 13!

0 d*+a !od*' de e8ec*tie; 0 libera. 0 combinata; 0cu ingreuiere;,pe plan inclinat. 0cu transport de obiecte, partener . S( $-#*( (8()+*#; 0 cu trecere pe sub; 0 aparate. 0 partener. 0 cu trecere prin7 0 fereastra. 0 cerc uri. 0cu ocolire; 0 aparate,obiecte. 0 pe aparate; 0 banca,barna,paralele. P.-)(1(( 1( *#.#.(%: 0 tarare pe palme si talpi; dorsal - in pod mare sau mic. 0 facial; 0 cu picioarele intinse apropiat,departat5spri$in stand8. 0 cu picioarele indoite $umatate. 0 cu picioarel indoite complet 5spri$in g=emuit8 0 tarare in spri$in culcat inainte,inapoi. 0 pe palme 3i genunc=i. 0 pe antebrate 3i t*lpi; 0 cu picioarele intinse. 0 cu picioarele indiote. 0 pe antebrate si genunc=i. 0 in a3ezat; 0 cu a$utorul picioarelor si bratelor. 0 numai cu picioarele. 0 fara a$utorul bratelor si picioarelor. 0 prin rasucirea alternati?a a bazinului . 0 prin saltari. 0 pe o coapsa si antebrat de aceeasi parte. 0 in culcat 0 inainte 0 pe abdomen; 0 cu a$utorul,bratelor si genunc=ilor. 0 numai cu a$utorul antebratelor. 0 fara a$utorul bratelor si picioarelor. 0 inapoi 0 pe spate 0 cu a$utorul talpilor si antebratelor. 0 fara $utorul bratelor si a picioarelor . EC=ILIBR(L E+ercitiile de ec=ilibru au o mare aplicaie in acti?itatea uman* 3i reprezinta gradul de stabilitate a corpului in efectuarea diferitelor poziii 3i mi3c*ri. 13.

Ec=ilibrul este componenta de baz* a indem9n*rii, cu sabstrat de coordonare neuro 0 muscular* fin* cu rol in dez?oltarea simului muscular.4paratul ?estibular are un rol important in dez?oltarea ec=ilibrului. !F-.0( 1( 0#3':(4*#.(0ec=ilibrul static0pozitii simple 0ec=ilibrul dinamic 0 mi3c*ri;treceri dintr0o poziie in alta,deplasare in condiii de ec=ilibrul 0ec=ilibrul combinat;cu alte e+ercitii aplicati?e 0ec=ilibrare de obiecte !C-31'*'' &'-0()#3')( 0 relatia dintre proiecia centrului de greutate si suprafaa poligonului de spri$in determin* stabilitatea 0 ec=ilibrul stabil - este situaia n care proiectia centrului de mas* cade in interiorul poligonului de spri$in 0 ec=ilibrul instabil0 este situaia n care proiectia centrului de mas* cade in afara poligonului de spri$i$n 0A$#.#*( 4$()':')( (8(.)'*'',-. 1( ()D','&.+ -banca, b9rna, mingi medicinale, punte mobila si cadrul circular 0in conditii naturale;busteni, santuri, conducte, garduri 0alte dotari;catalige, scara, butoaie, carucioare u rotile, s\ateboard, patine cu rotile, trotinete biciclete, saci pentru alergare, sanie, patine, sc=iuri !5.#1#.( e+erciiilor de ec=ilibru se face prin; 0 suprafata, inaltime, comple+itate, sarcini suplimentare, inclinare 0 reducerea bazei de sustinere 0 modificarea suprafetei de spri$in 0 modificarea inatimii aparatului sau a inclinarii 0 sc=imbarea directiei de deplasare 0 modificarea pozitiei segmentelor si efectuarea de miscari suplimentare cu acestea 0 combinarea e+ercitiilor de ec=ilibrului cu 0 trecerea peste obstacole 0 folosirea de diferite obiecte si aparate 0 cu transport de greut*i de diferite marimi 0 cu partener pe aceia3i suprafa* sau diferit* 0 pe suprafata mobila, 0 pe suprafete paralele 0 cu trecere de pe o suprafata pe alta !C(.'3*( 0 toate e+ercitiile se ?or efectua dup* o bun* pregatire a organismului pentru efort 13&

0e+erciiile se insu3esc mai int9i pe sol apoi pe suprafee mari la inaltime mic*, iar n final la n*lime mare cu suprafa* mic* 0se acorda sau nu,dupa caz,asisten* sau a$utor si se prote$eaz* st9lpi de susinere ai aparatelor 3i locurile de aterizare cu saltele. E8ercitii de ec:i'i)r* E8ercitii de ec:i'i)r* +e 'oc& 0diferite pozitii0stand pe ?arfuri 0stand pe picior 0stand pe genunc=i 0g=emuit;0pe ?arfuri 0pe picior 0asezat cu picioarele ridicate 0pozitii rasturnate0pe omoplati;0intins si g=emuit 0pe cap 0miscari 0treceri dintr0o pozitie in alta 0miscari ale segmentelor in pozitii de ec=ilibru5indoiri0 intinderi,balansari,rotari,ridicari,rulari cu oprire in pozitii8 0sarituri cu oprire in pozitii de ec=ilibru E8ercitii de ec:i'i)r* di" de+'a#are 0combinat cu diferite ?ariante de mers 0combinat cu tarare,transport,trecere peste si pe sub obstacolele,aruncare0prindere,e+ercitii cu partener 0combinat cu diferite ?ariante de alergare si saritura 0combinat cu sarcini suplimentare0orizontal,inclinat,in trepte 0intoarceri 0sc=imbarea directiei 0intalnire,tra?ersare 0rezol?area unor cerinte5imbracare,dezbracare,trening8 0deplasare pe suprafete mobile,saritura in saci,patine cu rotile,catalige,trotinete,biciclete,s\ateboard,mingi medicinale E8ercitii de ec:i'i)rare a *"or o)iecte 0 bastoane, mingi, cercuri, maciuci CRARE E+ercitiile de catarare au un pronuntat caracter aplicati?. 1"2

Cu a$utorul lor e+ecutantii urca,coboara sau trec peste obstacole de inaltimi diferite. Hn e+ercitiu ca sa poata fi considerat catarare trebuie sa se caracterizeze prin faptul ca o mare parte din greutatea corpului trebuie sa fie sustinuta de brate. E+ercitii de catarare solicita intens fle+ori bratelor,dez?olta forta,indemanarea. 4plicatii ;alpinism,pompieri,marina Si#te!ati,are 0dupa procedeul folosit; 0catarare cu a$utorul bratelor si picioarele;in 2'si 3' 0catarare numai cu a$utorul bratelor 0catarare numai cu oprire 0dupa aparatele la care se e+ecuta 0la scara fi+a0brat picior fi+ 0brat0picior de acelasi parte 0prin saltare 0la frang=ie 02' si 3',opriri 0la scara marinereasca0din fata din lateral 0in spirala 0cu serpuire printre sipci 0numai in brate 0pra$ina0idem frang=ie 0cadru de gimnastica0prin insurubare 0in zig0zag 0serpuit 0banca de gimnastica0in spri$in g=emuit 0agatat la genung=i 0atarnat 0la aparatele de gimnastica0barna,bara,paralele 0inele in leganare 0dupa directie0?ertical 0inclinat5oblic8 0orizontal 0dupa comple+itate0simpla 0la perete 0la doua frang=ii 0cu ingreuiere 1"1

0I3 )-31'*'' 3#*+.#,( )#*#.#.( se poate face la0 copaci,garduri,stalpi,scari,ziduri cu puncte de spri$in D(4).'(.(# $.-)(1((,-. 1( )#*#.#.( 0in 2 '0din atarnat cu un brat intins,celalalt indoit la ni?elul pieptului 1.%idicarea genunc=ilor cu fi+are frang=iei intre labele picioarele 2.Intinderea picioarelor si tractiune in bratul intins cu mutarea bratului indoit sus intr0o noua pozitie initiala 0in 3'0din atarnat cu bratelor intinse 1.%idicarea genunc=ilor cu fi+area frang=iei intre labele picioarelor 2.Impingere prin intinderea picioarelor si tractiune in brate 3.,eplasarea alternati?a a bratelor in sus intr0o noua pozitie de atarnat cu bratelor intinse D-6#.( 0gradarea procedeelor in functie de dificultate 0gradarea pozitiilor de la atarnat mi+t la atarnat 0gradarea directiilor orizontal,apoi inclinat si in final pe ?erticala 0gradarea aparatelor in functie de stabilitate si a punctelor de spri$in oferite de la scara fi+a,cadru la banca,barna,aparate de gimnastica,iar in final pra$ina,scara marinareasca,frang=ie,doua frang=ii sau cu trecere 0gradarea lungimii traseului 0gradarea inaltimii la care se a$unge 0gradarea ritm,?iteza de catarare 0adaugare de sarcini suplimentare;transport de obiecte C(.'3*( -.2#3'6#*-.')( 0?erificarea aparatelor si saltelelor de proectie 0dupa caz acordarea asistentei sau a a$utorului 0prote$area palmelor I31')#*'' 0(*-1')( 0se folosesc doar in partea fundamentala a lectiei 0se recomanda folosirea lor fara trecere mai ales procedeele dificile si la inaltime mare 0fetele ?or lucra numai orizontal si inclinat la inaltime mica folosind balansul 0se ?a intrezice alunecarea pe palme sau saritura de pe aparat de la inaltime. 1"2

ESCALADAREA E+ercitiile de escaladare au un pronuntat caracter aplicati? %eprezinta o trecere peste un obstacol si se e+ecuta cu bratele si picioarele in scopul depasirii lui Escaladarea solicita intens si in mod comple+ aparatul locomotor 6,%,I 04plicatii;pregatire militara,e+ercusii,alpinism. 0 istematizare; 0dupa modul de e+ecutie 0liber sau partener,in grup 0dupa natura obstacolelor 0obstacole ?ii0partener 0obstacole naturale0garduri,trunc=iuri de copaci,po?arnisuri abrupte 0obstacole construite 0aparate de gimnastica;capra,lada,cal,barna paralele, bara 0aparate speciale pentru escaladare;porticuri cadru ?ertical 0 dupa procedeele folosite pentru depasirea obstacolelor 0prin saritura0cu un picior pe aparat 0in spri$in pe aparat si coborare prin saritura 0in spri$in lateral pe o mana si pe picior opus cu trecerea celuilalt picior inainte 0prin atarnat0cu trecere in spri$in din forta cu ridicarea laterala a unui picior pe aparat si trecerea celuilalt pintre brat si picior 0cu trecere in spri$in din forta,escaladarea cu rasturnare 5fle+ia trunc=iului inainte si aruncarea picioarelor peste cu eliberarea prizei unui brat8 0cu catarare pe frang=ie atasata aparatului sau in leganare cu oprire pe aparat 0cu a$utorul unei pra$ini5similar cu te=nica de la pra$ina8 0prin catarare0inclinat,?ertical cu trecere peste 0cu partener sau in grup D-6#.( ;numar de obstacole,inaltime,procedee folosite,?iteza transport de obiecte

1"3

RIDICARE SI TRANSPORT unt e+ercitii atracti?e ce starnesc interesul si se pot aplica si sub forma de intrecere.6ormeaza deprinderile utile im pregatirea militara sau in cazul accidentelor. Caracteristici ; 0?arietate mare de procedee 0dez?olta forta,rezistenta,indemanarea 0au efect pronuntat corecti? prin efortul de forta0rezistenta depus de aplicatie in gimnastica medicala istematizarea e+ercitiilor de transport. 0cu ridicare0ridicare si transport de obiecte 0ridicare de transport de partener 0fara ridicare0tractiuni0impingeri 0dupa numarul e+ecutantiilor -indi?idual 0in doi 0in grup (biecte; 0mingi,saltele,bastoane,cercuri,gantele 0in coditii naturale0saci cu nisip,pietre,caramizi,buturugi,trunc=iuri,stalpi 4parate ;0banca,capra,lada,barna,cal,tranbulina 1rocedee de transport obiecte; 0cu o mana 0cu doua maini 0pe cap,pe umar,sub brat,la piept 1rocedee de transport aparate;0indi?idual 0in doi 0in grup 1rocede de transport partener 1015indi?idual8;0roaba,in carca,calare pe umeri,pe un umar,in brate 2025in doi8; 0scaunel,in brate,targa 3015in trei8; 0carul roman,roaba lunga,pe pat de brate !TRACTIUNI-se folosesc la transport partenerilor fara a fi indicati,solicita fle+ie,brate,e+tensie picioare e fac;0in doi 0in grup 0IMPINGERI-solicita e+tensia brate,picioare 1""

0idem tractiunile @radarea e+ercitiilor de ridicare si transport; 0dupa numarul de e+ecutanti 0dupa greutatea obiectului,aparatelui sau partenerului 0dupa procedeeul ales 0gradarea tempoului de deplasare 0gradarea distantei de parcurs 0combinarea cu alte sarcini sau e+ercitii aplicati?e trecere peste obstacole,ec=ilibru Indicatii metodice; 0alegerea $udicioasa a pozitiilor,prizelor,amplasarea e+ecutantilor,stabilirea semnalelor de actiuni,un rol ma$or in pre?enirea accidentelor. 0alegerea e+erciilor in functie de se+,?arsta ni?el de pregatire fizica 0nu se recomanda colicti?elor de fete O%2% EGERCITII NESPECIFICE

MERS(L .ALERGAREA unt forme de deplasare accesibile cu posibilitatea de gradare precisa a efortului ce solicita musculatura membrelor inferioare. A$,')#*'';0in munca 0in pregatire militara 0in acti?itatea sporti?a 0turism R-,?4#.)'3' 0formeaza deprinderea de deplasare controlata si ordonata 0formeaza deprinderea utilitara de deplasare in conditii diferite,dificile,subordonate rezol?arii unor sarcini cu caracter aplicati? 0contribuie la formarea unei tinute corecte 0influenteaza ni?elul calitatilor motrice V#.'#3*# 1( 0(.4 0 E+ercitii 0de mers pentru formarea deprinderii de asezare corecta a piciorului,a pasului de mers 0 mers pe diferite parti ale labei piciorului5pe ?arfuri,pe calcaie,pe partea interna ,pe partea e+terna,pe ?arful unui picior si calcaiul celuilalt,unul pe partea interna,altul pe partea e+terna8 1"5

0 mers cu asezare corecta a picioarelor;rela+at,incordat,cu rulare a talpii pe linie 0 E+ercitii de coordonare a miscarii segmentelor5cu diferite pozitii ale trunc=iului si picioarelor8 0 mers cu picioarele intinse cu ridicare la fiecare pas,mers g=emuit,cu ridicarea genunc=ilor la piept,fandat,mers aplecat,indoit,cu diferite pozitii ale bratelor 0 E+ercitii pentru formarea deprinderilor de reglare a lungimii si tempoului pasului; 0 mers cu pasi mici si inalti,cu pasi mici,tarati,cu pasi normali,mers cu pasi mari,adaugati,incrucisat,sc=imbat,departat,cu picioarele incrucisate,cu genunc=i apropiati si gleznele departate,cu genunc=i in afara. 0 mers in tempol normal,rapid accelerat,lent mers cu alternarea tempourilor 0 E+ercitii de mers pentru formarea deprinderii de sc=imbare a directiei si de modificare a suprafetei de spri$in 0mers inainte,innapoi,lateral 0mers pe sub obstacole,printre,peste obstacole 0mers pe teren plat,?ariat,inclinat,ascendent 1rin aceste e+ercitii se urmareste adaptarea mersului la conditii noi nepra?azute ce pot aparea,imbogatind baga$ul motric 0E+ercitii de mers pentru formarea deprinderilor de mers artistic;usor,ascutit,saltat,arcuit,pasi de dans, polca, galop, ?als, dans popular, =ora, sarba, breaza 0formeaza simtul ritmului,orientarea,e+presi?itatea cu aplicatie in timpul liber,dans 0E+ercitii de mers corecti? 0mers cu mainile la ceafa,coate inapoi,cu arcuirea bratelor sus,lateral,si baston la spate,umeri,cu minge pe crestet,cu rulare accentuata,peste obstacole 0E+ercitii de mers combinat cu sarituri, transport, ec=ilibru, tarare, aruncare, prindere 0E+ercitii de mers pentru dez?oltarea calitatiilor motrice V'*(6# 0mers accelerat,cu pasi mari,la ?ale,cu imitarea celui de fata,cu intoarceri la semnal,stafete cu mers F-.*# 0mers g=emuit,cu impingere0tractiune,cu transport,mers pe deal,pe trepte I31(0#3#.(# -mers in ec=ilibru pe ?arfuri,in cercuri,peste obstacole,prin obstacole R(6'4*(3*# 0mers de durata,pe teren ?ariat Cariante la alegare 1"6

0E+ercitii pentru formarea pasului de alergare 0alergare cu genunc=i sus,cu gambele la spate,cu $oc de glezne,pe ?arfuri,pe calcaie,cu picioarele intinse,cu spatele,rela+at,incordat. 0E+ercitii de coordonare a miscarii segmentelor 0alergare pe linie,dreapta,serpuita,pe urme trasate,cu picioarele indepartate,incrucisate 0alergare in panta,la deal ,la ?ale,pe teren ?ariat,pe nisip,zapada,pe cular,in saci,inainte,innapoi,lateral,cu sc=imbarea tempoului si drectiei 0E+ercitii de alergare pentru dez?oltarea calitatiilor motrice V'*(6# 0alergare accelerata,cu sc=imbari de tempou,sprinturi,urmarire,=andicap,stafete,la ?ale F-.*# 0cu genunc=i sus,la deal,cu transport,cu pas saltat R(6'4*(3*#0alergare de durata E+ercitii de alergare combinate cu sarituri,transport,ec=ilibru arituri S#.'*+.',( #$,')#*'<( sunt procedee simple fara dificultate te=nica,folosite in scop utilitar pentru depasirea unor obstacole naturale sau construite ariturile solicita intens membrele inferioare si cura$ul Caracteristici -dinamism 0posibilitatea de aplicare in conditii naturale,turism 0posibilitatea de aplicare in acti?itati sporti?e istematizare sariturilor applicati?e;0 cu spri$in 0de pe loc 0fara spri$in 0cu [lan 0sarituri gara spri$in 0libere 0ini lungime; 0de pe loc 0cu [lan. 0in inaltime; 0de pe loc. 0 cu [lan;0prin pasire. 0 prin forfecare 0 in adincime5de pe aparate8drept sau oblic;0cu [lan 0de pe loc. 0peste obstacole aparate 5saltele, banca, snur, b9rna, lada, capra8 0prin fereastra;0g=emiut 0ec=er 0prin rostogolire 0la 1"! coarda;0 mica.mare.

0indi?idual,in doi,in grup. 0la trambulina elastica;intins, g=emuit, ec=er, departat. 0peste aparate de gimnastica $oase; 0g=emuit. 0cu pasire pe aparat. 0cu forfecare. 0sarituri cu spri$in; 0pe un brat si bataie pe un picior. 0de pe un picior si spri$in dublu. 0de pe doua picioare si spri$in de pe un brat. 0de pe doua picioare si spri$in dublu. 0cu trecere laterala sau rostogolire. 0laterala pe un picior. 0cu bataie prin lateral. 0prin rostogolire. 0prin pasire,forfecarecu [lan oblic si spri$in. 0ec=er5saritura =otului8 0cu intoarcere peste obstacol. 0cu transport. 0combinate in torent. 4parate; la care se e+ecut* s*rituri 0capra, lada, cal, masa de sarituri, banca,b9rna In conditii naturale; 0 3an, gard, zid, bustenti,obstacole ?ii. I31')#*'' 0(*-1')(; 0se recomandao gradare $udicious,asigurare si a$utor dupa caz,in scopul pre?enirii accidentelor. A.+3)#.(! $.'31(.( unt e+ecutii cu larg aspect aplicati? ce solicita intens musculatura membrelor superioare. ,ezolta forta,indeminare si formeaza deprinderi de aruncare,respecti?e prindere a unor obiecte aruncate. 4plicatii; 0in munca,constructii ,agricultura. 0in pregatirea militara. 0in acti?itatea sporti?a,atletism,$ocuri sporti?e. istematizare; 0aruncari la distanta; 0mingii de oina.medicinale,pietre. 0aruncari la tinta; 0fi+a,miscatoare,spontana. 0aruncare0prindere; 0mingii,bastoane,cercuri. 4runcarile se pot face; 0 cu o mana; 0 de deasupra umarului 0 de $os ,lateral,de sub picior. 0 cu doua maini; 1". 0 de la piept,umar.

0 de deasupra capului. 0 peste cap. 0 printer picioare. 0 pe directii; 0 inainte. 0 inapoi. 0 in $os,in sus. 0 la perete cu ricoseu in sol. 0 cu o mana sau cu doua maini. P.'31(.(#: Calitati implicate; 0 aruncarea la distanta; forta ,detenta bratului,?iteza. 0 aruncarea la tinta si aruncarea -prinderea dez?olta precizia,controlul gradului de incordara a musculaturii,simtul aprecieii distantei si marimii tintei,aprecierea ?itezei de deplasare si a pozitiei ?iitoare. #ateriale;mingii de oina,de cauciuc ,medicinale,de tenis,bulgari,pietre,bastoane,cercuri, sageti. Indicatii metodice; 0 gradare in functie de se+,?irsta,ni?el de pregatire. 0 ambide+tritate. 0 organizare adec?ata pentru pre?enirea accidentelor . 0 folosirea de forme atracti?e de $ocuri0 stafete. 0 aplicarea in conditii naturale. 0 intai cu ambele maini,apoi cu o mana cu sc=imbarea pozitiei. 0 sc=imbarea obiectelor;marime,greutate,directie,traiectorie,precizie. ,ozare ; numar de aruncari pe unitate de timp,greutatea obiectelor,forma,distanta, precizia,forma de aruncare. O% % EGERCITII COMBINATE 'rasee applicati?e; sunt forme de organizare sub forma combinata a deprinderilor naturale de baza., mers, alergare, s*ritur* 1arcursul aplicati? sau 5parcursul cu obstacole8 este o forma combinata de deprinderi de baz* 3i aplicati?e cu scop de a depasi obstacolele fizice si psi=ologice. Circuitul este o forma combinta de deprinderi aplicati?e cu deprinderi specifice unor ramuri sporti?e cu scop de generalizare,perefctionare. #od de desfasurare0 in torent. 1"&

E+ercitii combinate sub forma de $oc; 1%U.0#.'.(#0metoda de aplicare sub forma de intrecere a e+ercitiilor combinate. 0urmarirea inseamna e+ecutie simultana cu =andicap pe acelasi traseu. 2% I3*.()(.(# @ metod* de stimulare a acti?it*ii pe baza unor reguli, intre doi e+ecutanti sau ec=ipe %S*#:(*#0 mod de aplicare sub forma de intrecerea e+ercitiilor combinate, stafeta inseamna e+ecutie succesi?a paralela,in acelasi timp.Intrecerea se face intre ec=ipe. ;%E-)+,(1'3#0')) - este mi$loc sau metoda in finctie de aplicare. 0 se caracterizea prin reguli specifice. 0 formeaza deprinderi; 0 de baza si aplicati?e. 0 specifice unor ramuri de sporti?i. 0 dez?olta calitati5$ocuri pregatitoare8motrice de baza. #od de desfasurare a e+ercitiilor sub forma de $oc; actiuni simultane;0urmarire 0sc=imbare de locuri actiuni succesi?e0stafete 0torent actiuni contracronometru -la semnal P#.)+4+, #$,')#*'< 4re ca scop formarea capacitatii de generalizare si aplicarea deprinderilor aplicati?e intr0un mod combinat ,upa modul de alcatuire lungime, numar de e+ercitii aplicati?e,gradul de dificultate,parcursurile pot urmari; 0perfectionarea e+ercitiilor aplicati?e si aplicarea lor in conditii ?ariate7 0dez?oltarea unor calitatii motrice. ,ozare ; 0prin adaugare de sarcini 0prin inlocuire cu sarcini mai grele7 0prin numar de repetari Etape metodice in alcatuirea unui parcurs aplicati? 0 tabilirea obiecti?elor in functie de ;0ni?elul de pregatire al ele?ilor7 0baza materiala 0,eterminarea e+ercitiilor a numarului lor5intre 2 si 128 0,eterminarea succesiunii e+ercitiilor,distantelor dintre ele,lungimea totala in functie de obiecti?5120"2m gimnaziu,620.2m liceu8 0 tabilirea regulilor fata de ele?i; 0parcursuri de generalizare0indicaie, corect in timp cat mai scurt 152

0parcursuri de indemanare0 indicaie metodic*, repede si precis cu penalizari si bonificatii 54mbele sunt parcursuri scurte,de comple+itate ce se e+ecuta corect pe fond de odi=na8 0parcursuri de rezistenta0Pnu abandonezF5sunt parcursuri lungi sau fara pauza intre repetari pe puncte pentru fiecare reusita8 0parcursuri de forta sunt scurte dar contin e+ercitii dificile ce solicita contractii mari 5se fac dupa o buna incalzire pe fond de odi=na8 I31')#*'' 0(*-1')( 0insusirea corecta a procedeelor componente 0asigurarea dinamismului,e?itarea asteptarilor prea lungi 0folosirea unei dozarii progresi?e 0aplicarea in conditii naturale 0masuri de asigurare si protectie pentru e?itarea accidentelor

151

M-1(,( 1( P#.)+.4+.' #$,')#*'<(: M-1(, 1( $#.)+.4 3. 1. 0 alergare pe banca de gimnastic*. 0 urcare pe un plan nclinat 5banca spri$init* cu unul din capete pe lada de gimnastic*8. 0 s*ritur* dreapt* n ad9ncime urmat* de rostogolire nainte, s*rituri succesi?e n 3 cercuri a3ezate pe sol, orizontal, n linie dreapt*. 0 c**rare printr0un procedeu preferat la scar* fi+*. 0 cobor9re de pe scar* fi+* 3i t9r9re 506 m. p9n* la un semn trasat cu creta pe sol. 0 s*rituri pe ambele picioare peste 5 mingi medicinale a3ezate la 1 m. distan* una de alta. ,up* nsu3irea parcursului de c*tre ele?i, traseul se e+ecut* de dou* ori consecuti? f*r* pauz*. 4l doilea e+ecutant pleac* n curs* c9nd cel din fa* p*r*se3te primul aparat.

152

M-1(, 1( $#.)+.4 3.% 2. 0 alergare s*rind coarda. 0 s*ritura n g=emuit pe lada de gimnastic*, urmat* de s*ritura n ad9ncime cu ntoarcere 1.2(. 0 t9r9re pe dou* b*nci de gimnastic* aflate una n prelungirea celeilalte. 0 c**rare cu a$utorul m9inilor 3i picioarelor pe o banc* nclinat* spri$init* cu un cap*t la scara fi+*. 0 deplasare lateral* din at9rnat la scar* fi+* pe cea de0a doua scar*. 0 rostogolire nainte, urmat* imediat de o s*ritur* peste dou* linii trasate cu creta pe sol. 0 mers g=emuit pe banca de gimnastic* r*sturnat*. 'raseul se ?a repeta de 2 ori consecuti?. 4l doilea e+ecutant pleac* n curs* c9nd cel din fa* a$unge la lad*.

153

BIBLIO5RAFIE 1% ALBU C% 51&!!8, Educaia fizic* la clasele C - CIII, Editura port 'urism,>ucure3ti. 2% ALBU C%5 1&.18, Educaia fizic* n liceu, Editura port 0 'urism, >ucure3ti, % BIAU 5L%( 1&!28,@imnastica, Editura tadion, >ucure3ti, ;% BIAU 5L5.1&."8, @imnastica, Editura port - 'urism, >ucure3ti, ". BADIU T.51&&58, E+erciii 3i $ocuri de mi3care pentru clasele I - IC, Editura 4lma, @alai, 6. BNAN 5%,51&.38, >anca de gimnastic*, Editura port - 'urism, >ucure3ti, 7. BEDO C%(1970), E+erciii cu partener, Editura C:E6 , O. BARO5A L%? (1&."8, ducarea calit!"ilor fi#ice com$inate% Edit. port0 turism, >ucure3ti 9. BIBIRE MIRCEA? DUMITRU R., 522218, &imnastica artistic!% ' Edit. Hni?ersit*ii >ac*u, 2"! p 10. BIBIRE MIRCEA? DUMITRU RZVAN? 522218, 1aralele inegale, #odernizarea antrenamentului S Edit. #E,I4 '#, >ac*u, 11% BILIDA A%?TUDUSCIUC I% 51&!38, 1arcursuri cu obstacole, Editura tadion, >ucure3ti 12% BOMPA T%O%?( 22228, (eoria i metodica antrenamentului ' Edit. E+ pronto, >ucure3ti, "35 p 1 % BOTA C? (22228, r)ofi#iolo)ie ' Edit. @olbus , >ucure3ti, 1;% BRATU I%51&.58, ,eprinderi motrice de baz*, Editura port - 'urism, >ucure3ti, 1"% BRILOIU D%? TOMAS L%5 1&!18, E+erciii la scar* fi+*, Editura HC% 16% CARRASCO R., .51&!&8, ssa* de s*stemati+ue d,eise)nement de la )*mnasti+ue aux a)res ' Edit. Cigot, 1aris 17% C=RSTEA 5L%? 51&&38, (eoria i metodica educa"iei fi#ice i sportului Edit Hni?ersul, >ucure3ti, 1"3 p 1O% C=RSTEA 5L%? 522228, (eoria i metodica educa"iei fi#ice i sportului ' Edit.4n0,a, >ucure3ti 19% CIEANU T%? 51&."8? -ic dic"ionar al sportului S Edit. 4lbatros, >ucure3ti 20% COLIBABA D%E%? (1&&.8, .ocurile sportive% teorie i metodic! ' Edit. 4ldin, >ucure3ti, 32! p 21% COMAN S%51&&58, Educaia fizic* 3i metodologia pred*rii la clasele I - IC, Editura 'e=nic*, >ucure3ti, 22% CORNEAN T%?51&!28, E+erciii15" 3i $ocuri cu baston, Editura C:E6

2 % COVACI N%? (1&!68,./!riturile 0n )imnastic! ' Edit. port0turism, >ucure3ti,136p 2;% CREU M.51&&!8, @imnastica de baz*, ndrumar practico0metodic, Editura Hni?. 1ite3ti 2"% DOBRESCU TATIANA? 522268 >azele teoretice si metodice ale gimnasticii, Ed 1I# Iasi 26% DRA5NEA A? BOTA A%?(1&&&8, (eoria activit"ii motrice ' Edit. didactic* 3i pedagogic*, >ucure3ti, 256 p 27% DRA5NEA A% TEODORESCU S% M., 522228, (eoria sportului ' Edit. 6E ', 2O% DUN5ACIU P%? (1&!18, &imnastica sportiv! pentru copii i 1uniori ' Edit. tadion 29% DUN5ACIU P%, 51&.28, 2specte ale antrenamentului modern de )imnastic! S Edit port0 'urism, >ucure3ti, 1.5 p 0% EPURAN M%? (1&&28, -odelarea conduitei sportive ' Edit. port0 'urism, >uc. 1% EPURAN M%? (1&."8, -etodolo)ia cercet!rii tin"ifice S Edit. IE6 , >ucure3ti, 2% EPURAN M%? 51&!! ]1&!.^8? -etodolo)ia cercet!rii activit!"ilor corporale ' Edit. IE6 , >ucure3ti % EPURAN M%? (1&.38? /portul de performan"! ' Edit. port0'urism, >ucure3ti ;% FEPETE E%51&&68,@imnastica de baz*, acrobatic* 3i s*rituri, Editura /ibr*riile Crican.Hni? (radea "% FIREA E%? (1&.58, -etodica educa"iei fi#ice colare ' I.E.6. , 2"6 p 6% 5A5EA A%? (1&&&8, -etodolo)ia cercet!rii tiin"ifice 0n duca"ie fi#ic! i sport% Edit. 6undaiei %om9nia de m9ine Hni?ersitatea piru Xaret, 3." p 7% 5RI5ORE V%? 51&&&8, 3on)evitate 0n )imnastic! ' Edit. 4tlantis, >ucure3ti, O% 5RI5ORE V%? (1&&.8, &imnastica de performan"! ' Edit. Inedit, >ucure3ti 9% 5RI5ORE V%? 522228, 4re)!tirea artistic! 0n )imnastica de performan"! ' Edit. 4:E6 , >ucure3ti, !6 p ;0% 5RI5ORE V%? 522218, &imnastica artistic! 5a#ele teoretice ale antrenamentului sportiv ' Edit. emnE, >ucure3ti, 1&" p ;1% 5RIMALSCLI T% (1&&&8, 6urs universitar de )imnastic! ' Edit. Hni?ersitas, C=i3in*u, .6 p ;2% LR5LA A% 51&.58, (rganizarea spaiilor pentru educaie fizic*, Editura port - 'urism, >ucure3ti 155

; % LIDI I% 51&."8, @imnastic* note de curs, IE6 , >ucure3ti ;;% LIDI I% 51&.&8, @imnastica de baz*, IE6 , >ucure3ti ;"% LIDI I%51&&18, @imnastic* note de curs, 4:E6 7 >ucure3ti ;6% IONESCU R%51&!28, @Imnastica de baz* n 3coala general*, culegere de probleme 3i e+erciii, Editura didactic* 3i pedagogic*, >ucure3ti, ;7% MATVEEV L%P? NOVICOV A%D%? (1&.28, (eoria i metodica educa"iei fi#ice ' Edit. port0turism 622 p ;O% MATVEEV L%P%? . 51&."8, (eoria i practica culturii fi#ice ' #osco?a ;9% MITRA 5L%? MO5O A%? (1&!!8, De#voltarea calit!"ilor motrice S Edit. port "0% NICULESCU A% 51&!68, E+erciii 3i $ocuri n 3coal*, Editura port 'urism, >ucure3ti "1% POPESCU 5%522238, @imnastica prezentare general*, Editura 1erpessicius, >ucure3ti, "2% POPESCU 5%522238, @imnastica de baz*, tructura 3i organizarea acti?it*ilor de educaie fizic*, Editura 1erpessicius, >ucure3ti, " % POPESCU 5%522258, @imnastica preg*tirii, educ*rii, dez?olt*rii fizice generale, Editura Elisa?aros, >ucure3ti ";% SCARLAT E%51&.18, /ecia de Educaie 6izic*, Editura port 'urism, >ucure3ti ""% SCARLAT E%? SCARLAT M%B%?522238, Educaie 6izic* 3i port, Editura ,idactic* 3i pedagogic*, >ucure3ti "6%SOLOMON M% 5RI5ORE V%? BEDO C%? (1&&68,&imnastica% Edit. ,om '9rgo?i3te, "7% STOESCU A%?PODLALA R., 51&!"8, (erminolo)ia )imnasticii ' Edit. port-'urism, 322 p "O% STROIESCU A%51&6.8, @imnastica, Editura didactic* 3i pedagogic*, >ucure3ti "9% TOLMACIOV P%E%? (1&&18, /tructura pre)!tirii motrice a copiilor de v7rst! colar!% Conferina 3tiinific* de educaie fizic* Dcolar* C=i3in*u 60% TUDUSCIUC I%? (1&."8,&imnastica sportiv! ' Edit. port0'urism >ucure3ti, 61% TATU T%? URSU M%?51&!58, Comple+e de e+erciii n aer liber, Editura port 'urism, >ucure3ti, 62% VIERU N%? DUN5ACIU P%? 51&!18, 156 @imnastica sporti?* pentru copii

3i $uniori, Editura tadion, >ucure3ti

15!