REALISMUL - Apare in Franta la mijlocul sec. XIX ca o reactie antiromantica, avand prelungiri in sec. XX; - In fr.

realisme = metoda de creatie ce reflecta lumea in varianta sa obiectiva, neideali ata, cu preocuparea de a respecta veridicitatea, tipicitatea si caracterul concret al mediului, al reactiilor psi!ice si al detaliilor; - "anifest literar# $refata la %omedia &mana ' (onore de )al ac *rasaturi caracteristice# +. Accentul cade pe observatie si anali a, pe descrierea fidela a constantelor umanitatii, urmarindu-se si implicatiile sociale, psi!ologice, sociologice, etice; ,. -eproducerea e.acta, completa, sincera a mediului social, a epocii in care traieste persoana, e.clu and minciuna, mistificare /. atitudine critica fata de societate 0. preocuparea pentru social; 1. stilul solemn si impersonal; 2. obiectivitatea lucida, demistificatoare 3. interesul pentru amanuntul plastici ant 4. personaje tipice aflate in imprejurari tipice 5. pre entarea banalitatii cotidiene +6.imaginatia este privita cu neincredere, se aprecia a cunoasterea lucida si spiritul stiintific ++.refu a ideali area trecutului, abordand subiecte din contemporaneitate sau trecutul foarte apropiat +,.se de volta epica ' romanul si genul dramatic ' drama, comedia -epre entanti# +. 7iteratura universala# )al ac, Flaubert, *olstoi, 8ic9ens, %e!ov, :tend!al ,. 7iteratura romana# :lavici, -ebreanu, $etrescu, %alinescu

$ag. + din 1

NATURALISMUL

Apare la sfarsitul sec. al XIX-lea in Franta ca forma e.trema a realismului "anifestul literar# -omanul e.perimental ' ;mile <ola *rasaturi# +. -eproducerea cruda, brutala c!iar, a realitatii ,. :criitorul intocmeste adevarate fise medicale ale personajelor cuprinse intrun intreg lant determinist biologic, aplicand metoda de lucru e.perimentala in constructia romanului /. "ediile sociale sunt diverse si contrastante, preferate fiind cele periferice =crasma, mina, taverna, mediile de prostituate> 0. Apare personajul bruta cu porniri instinctuale 1. Fundamental este factorul ereditar in evolutia caracterelor 2. *eme# criminalitatea, ravagiile alcoolului, dereglarile nervoase, !andicapurile fi ice 3. %ategorii estetice promovate# grotescul, macabrul, uratul, satiricul -epre entanti# +. 7iteratura universala# ;mile <ola ' ?erminal, )estia umana, %arciuma ,. 7iteratura romana# 8elavrancea, I. 7. %aragiale ;lemente naturaliste in# Ion =-ebreanu>, ;nigma @tiliei =%alinescu>

$ag. , din 1

TRADITIONALISMUL Apare in perioada interbelica =la noi>. -eactie impotriva modernismului. "anifestul literar# articolul :ensul traditiei ' Aic!ifor %rainic *rasaturi# +. :ustine si promovea a specificul national, elementele auto!tone ,. Atitudine conservatoire /. :prijina sufletul national, ramanismul si se opune tendintelor inovatoare convinsi fiind ca spiritualitaea romaneasca este incompatibila cu cea occidentala 0. :urse de inspiratie# i. Istoria ' creatoare de modele comportamentale, de eroi legendari, se converteste in mit, capata valoare e.ceptionalul ii. Folclorul ' pastrea a traditiile, credintele, superstitiile, adica spiritualitatea romaneasca iii. Aatura 1. ;lementul essential al sufletului romanesc = credinta ortodo.a. 8e aici valorificarea numeroaselor te.te religioase din care se valorifica# scene biblice, figuri de sfinti, ingeri, Isus, Fecioara "aria 2. Imaginea satului este idilica, un centrum mundi retras intr-o i olare naturala cu oameni care conserva nealterata intelepciunea populara, legile nescrise 3. *raditia este inteleasa ca o suma de valori e.puse pericolului alterarii si degradarii venita din partea culturii occidentale 4. "ajoritatea miscarilor traditionaliste se vor revendica de la ;minescu "iscari traditionaliste# +. ?andirismul ' tendinta grupata in jurul revistei ?andirea ,. @rtodo.ismul ' promovea a credinta ortodo.a /. :amanatorismul ' promovea a imaginea satului ar!aic 0. $oponarismul ' promovea a specificul national @ccidentali area inseamna negarea orientalismului nostru; ni!ilismul europeni ant inseamna negarea posibilitatilor noastre creatoare. %eea ce inseamna negarea principiala a unei culture romanesti, negarea unui destin propriu romanesc si acceptarea unui destin de popor nascut mort. =A. %rainic ' :ensul traditiei> -epre entanti# Basile Boiculescu, Ion $illat, "ateiu %aragiale

$ag. / din 1

MODERNISMUL

Apare la sfarsitul sec al XIX-lea, dar se cristali ea a dupa primul ra boi mondial. -eactie impotriva traditionalismului, de fapt o rupture de traditie. 7o inca# :ingurul lucru permanent este sc!imbarea. :-a cristali at pe trei etape cu prelungiri pana in present# +. "odernismul lovinescian care estompea a decalajul dintre literature romana si literature occidentala, valorificand o parte din ideile mometului anterior# *udor. Arg!e i, 7. )laga, Ion )arbu, %amil $etrescu. ,. Aeomodernismul# A. :tanescu, ". :orecu, "ircea Ivanescu /. $ostmodernismul# A. :tanescu, ". :orescu, "ircea %artarescu *rasaturi generale - se revolta impotriva trecutului inc!istat in formule vide academice invec!ite - libertate absoluta a formei si a temelor abordate - versul liber - limbaj ermetic, elevat, esentiali at - e.prima o stare inefabila, poe ia este o revelatie, o esenta volatile care nu poate fi constransa de vreo forma NEOMODERNISMUL

"arc!ea a perioada imediat urmatoare celui de-al II-lea ra b. mondial cand au loc sc!imbari majore datorate conte.tului social-politic si presiunii e.ercitate de modelele interbelice =7. )laga, *. Arg!e i, I. )arbu>. :inte a po itiei neomoderniste# :untem o generatie fara dascali si fara parinti spirituali. Ae caracteri ea a revolta, ura impotriva formelor, negativismul. 8etestam umar la umar literature. =?eo 8umitrescu ' 7umea de maine> Aucleul miscarii va fi repre entat de trei grupari literare eterogene, fiecare cu o problematica specifica, desi niciuna nu a e.ercitat o influenta majora in literatura ce a urmat# i. poeti de la revista Albatros ii. poetii grupati in cercul literar de la :ibiu iii. noul val suprarealist i. - orientare poetica destul de unitara - nonconformism - contestarea formulei arta pentru arta, a poe iei lascive si a celei de goarna si trambita

$ag. 0 din 1

- renuntarea la lirica melancoli ata, idilica si suava a traditionalistilor interbelici in favoarea unei poe ii cu accente sociale si sarcastice, a trairii intense, a suferintei ce angajea a intreaga umanitate - depoeti area - respingerea formelor patetice grave si cautari metafi ice - reconstructia ludica si ironica a poemului cu umor negru - reinterpretea a temele grave dintr-o perspective ludica, c!iar daca ascunde aspecte tragice ii. - se revendica de la :coala Ardeleana de la "aiorescu si Cunimea - apara ideea primatului esteticului, a ratiunii ce se ascunde in spatele poeticului - doresc inovarea literaturii fara a se uita radacinile latine ale poporului roman si specificul spiritualitatii romanesti - muta accentual de pe rural pe urban, de pe creatia populara pe cea culta - spre deosebirea de modernismul loveniscian aceasta orientare nu isi propune sincroni area cu spiritul veacului, ci recuperarea creative a unor modele e.emplare, o valorificarea a unui trecut ce devine ideal pentru pre sentul buciumat - e.ista tendinta de asimilare a epicului de catre liric prin cultivarea baladei iii. - se doreste innoirea discursului oniric - creea a o poe ie dereglata, absolute libera - mobilitate, insolit, e.ploatea a virtutile arbitrariului -epre entanti# Aic!ita :tanescu, "arin :orescu, :t. Augustin 8oinas, 7eonid 8imov

$ag. 1 din 1