IUBIREA TEORETICA SI IUBIREA DEPARTELUI - PLACUTA AMAGIRE (INCHIPUIRE DE SINE) A BUNULUI SAMARITEAN CAUTATI PE ADEVARATII NEVOIASI! CUM II RECUNOASTEM?

R. Radulescu: Parinte profesor, cine este a !"a e#e $e%& Este o intrebare la care Mantuitorul Hristos raspunde printr-o pilda, redand o intamplare ipotetica sau poate chiar reala. Concluzia acestei intamplari o trage chiar intrebatorul. Asta'i( in )%!%# n"st!% este $%#ta s%*e!inta+ Ve,e$ si #%a$ c"ntact c% s%*e!inta si n"i( in $", !ea#( #an-a n"i( ,a! si !in $ass.$e,ia+ Mijloacele de comunicare ne dau tot felul de situatii in care oamenii sufera din diferite motive, iar cea mai la indemana reactie a noastra este compasiunea. Este suficient acest tip de reactie, pentru noi cei de astazi? Pr. Co a!: Am sa citez un calugar atonit, care evalua cele spuse de noi cu expresia: ",ecat ni$ic/! Asadar, decat nimic este buna si compasiunea! Comunicarea aceasta aproape simultana a informatiei despre un eveniment neplacut, petrecut undeva departe de noi, s-ar parea ca ne aduce aproape de evenimentul respectiv, ca ne transforma in aproapele celui cazut intre talhari. Dar nu este chiar asa. D#s$a!$a se %as$rea&a' $oc a# %e!$ru ca !o# su!$e #! # %os#(#l#$a$ea de a )ace ce*a %rac$#c. Es$e o %ro*ocare )oar$e are #!$r-ade*ar' %e!$ra ca' $o$ ase&a!du-!e #! %os$ura de c"$ ati$it"!i sa% s"#i,a!i ,e #a ,istanta' es$e )oar$e %os#(#l sa !e $oc# se!s#(#l#$a$ea )a$a de as$)el de s#$ua$## s# de ero## lor. I!$er*#!e o a!u #$a #!er$#e' o ru$#!a. A%o#' a# e+#s$a u! r#sc' acela al #inisti!ii c"nstiintei. Ne $o$ s%u!e #! s#!ea !oas$ra' ca daca a )# )os$ la )a$a loculu# a )# )acu$ ce*a' !-a )# s$a$ cu a#!#le #!cruc#sa$e. N% t!e0%ie sa *i$ c1ia! atat ,e si-%!i+ Se %oa$e #!s$ala c,#ar o usoara #%ocr#&#e. To$ a*a!d !o# co %as#u!e %e!$ru ce# de de%ar$e' !e co!*#!-e ca su!$e se!s#(#l#' (u!# la su)le$' #los#' #u(#$or# s# $ra-e co!clu&#a #!e*#$a(#la ca' #! s#$ua$#a #! care !u !e a!#)es$a ca a$are' )a$a de ce# d#! .urul !os$ru' a$u!c# res%ec$#*## su!$ de *#!a . Daca am fi un pic onesti cu noi insine, am putea observa ca i%0i$ $ai $%#t e cei ,e ,e a!te ,ecat e cei ,e a !"a e. In situatia aceasta ar trebui sa recunoastem ca dra-os$ea !oas$ra es$e a# cura!d u!a $eore$#ca' deca$ u!a a%l#ca$a. Sau' c,#ar #%ocr#$a/ utem face ceva si de la distanta pentru cei in necazuri si in nevoi! D#! %ers%ec$#*a !oas$ra cres$#!easca' cel care es$e ar$or' c,#ar s# %r#! #!$er ed#ul $ele*#&orulu#' al u!or as$)el de e*e!# e!$e %oa$e sa se roa-e lu# Du !e&eu. Ru-ac#u!ea es$e ul$ a# ul$ deca$ o co %as#u!e %as#*a. "a se aseze in genunchi, sa-si aprinda candela, sa-si aprinda lumanarea si sa spuna lui Dumnezeu: "D"a$ne( e% n% "t sa a)%n- ac"#"( ,a! T% "ti sa a)%n-i( Te !"- e Tine( !in s*intii Tai( !in in-e!ii Tai si !in Maica D"$n%#%i( *a ce2a! Cred ca -es$ul aces$a' cres$#!es$e *or(#!d' ar )# o #es#re d#! #!er$#a !e)a%$u#r##' a co %as#u!# s# a sol#dar#$a$## %as#*e' ar )# o #es#re ul$ )olos#$oare. R.Radulescu: e ce v-am pus aceasta intrebare? M-am gandit ca, in Evanghelii si in limba romana, cel caruia poti sa-i vii in ajutor, se cheama a !"a e#e n"st!%+ !i mai spunem si se$en%# nostru, dar parca aproapele este mai "aproape#. M-am gandit chiar si la distanta fizica dintre cel care are nevoie de ajutorul meu si mine. $a intreb% care este, in limba greaca, termenul pe

care il foloseste Evanghelia pentru aproapele, pentru cel cu care eu vin in contact si chiar pot sa fac ceva pentru el?

Pr. Co a!: Atat textul original cat si versiunea romaneasca vorbesc despre a !"a e#e cu sensul propriu, adica ce# ,e #an-a tine+ In limba greaca termenul este plision. "i nu este deloc intamplator. E*a!-,el##le !u )olosesc $er e!ul se$en%# n"st!%' %e!$ru ca es$e ul$ a# -e!eral s# a# a(s$rac$ . Discursul #antuitorului este extrem de aplicat. Se adresea&a d#rec$ ascul$a$orulu# sau c#$#$orulu# s#-l #!*#$a la lucrur# )oar$e co!cre$e. As dori sa retinem acest lucru. Ma!$u#$orul *or(es$e cu $o$ d#!ad#!sul des%re cel de la!-a !o# s# !e cere %e aces$a sa-l a*e #! *edere #!a#!$e de or#ce. De cele a# ul$e or#' %e cel de la!-a !o#' cu !e*o#le sau !eca&ur#le lu#' %oa$e a# #c# deca$ cele %e care le *ede la $ele*#&or' !u !e es$e la #!de a!a a-l a.u$a. "pre el ne cheama, de fapt, #antuitorul $ristos sa luam aminte, s !e ce# ,e #an-a n"i( n% s !e ce# ,e #a ,istanta( e ca!e n%.# %te$ a)%ta+ Cel de la!-a !o# re%re&#!$a %ro*ocarea # ed#a$a a rela$#e#' a ed#ulu# #! care su!$e c,e a$# sa !e %roduce ' a s%a$#ulu# #! care su!$e c,e a$# sa # %l#!# %oru!c#le lu# Du !e&eu. aradoxal, in zona relatiei cu aproapele, gasim foarte multe %ustificari de a nu fi solidari, de a nu arata prea multa compasiune, de a nu arata prea multa dragoste si a%utor. De ce& entru ca cel de la!-a !o#' de )oar$e ul$e or# !e #r#$a' !e dera!.ea&a' are c,#ar re*e!d#car# la adresa !oas$ra' are s# !edre%$a$#r#. I! )a%$' o ul ca!d es$e a%roa%e de !o#' !e s# dera!.ea&a. El !e es$e )oar$e dra- can, este ,e a!te' %e!$ru ca !u !e cere are lucru sau daca !e cere' !e%u$a!d !o# sa-l a.u$a ' co %as#u!ea' cu care a #!ce%u$ d#scu$#a' %are a )# su)#c#e!$a. De aceea Ma!$u#$orul 0r#s$os se lu%$a' #! %r# ul ra!d' #! E*a!-,el#a Sa cu i "c!i'ia. 'ste foarte clar in porunca "a: ("a iubesti pe aproapele tau&') 'sti chemat sa-i iubesti pe cei de langa tine, incepand cu sotul, cu sotia, cu copiii, cu tata, cu mama, cu vecinii, cu colegii si dupa aceea pe cei de la distanta, daca iti mai ramane suficienta forta. R. Radulescu: Putem spune ca ce# ca'%t int!e ta#1a!i i.a ,at este ca #an%!i#e sa$a!inean%#%i( ca!e s.a -an,it ca t!e0%ie sa inte!2ina sa.# a)%te e !es ecti2%# "$ si(

!"0a0i#( a !en%ntat #a t!e0%!i#e e ca!e #e a2ea in 'i%a aceea+ (u s-a intamplat lucrul acesta in cazul celorlalti doi, care au trecut indiferenti pe langa cel cazut. Este posibil ca amandoi sa fi avut in plan niste treburi, sa-si implineasca niste sarcini in ziua aceea. Sa$a!inean%# si.a #asat t!e0%!i#e sa#e ,e" a!te si a inte!2enit( n% ,"a! a!%ncan, ce2a( sa% s %nan,%.i " 2"!0a( ci #.a #%at e "$%# ace#a si s.a "c% at ,e e# a !"a e " 'i int!ea-a+ e aici putem intelege ca in a face bine este nevoie nu de un simplu gest reactiv, ci de putina creativitate, sa te gandesti de ce are nevoie omul, in primul rand, si cum sa faci binele, pentru ca a *ace 0ine#e n% este c1ia! asa %s"!( se a!e. Pr. Co a!: 'ste in discutie aici si " sca!a a3i"#"-ica( a ie!a!1iei 2a#"!i#"!+ #antuitorul $ristos vorbeste despre prima porunca si despre cea de-a doua: ( )a iubesti pe omnul umnezeul tau si pe aproapele tau, ca pe tine insuti') Aceas$a ar )# %r#or#$ar %e!$ru $oa$a lu ea. To$ ceea ce alca$u#es$e *#a$a !oas$ra de )#ecare &#' -r#.#le !oas$re' %ro)es#u!ea !oas$ra' %ro#ec$ele !oas$re a$er#ale' se su(su ea&a aces$e# %oru!c#' aces$or doua %oru!c# #! care se reca%#$ulea&a $oa$e celelal$e. Asa cum spuneati, (#!ele !u se %oa$e )ace )ara .er$)a. *ertfa ce inseamna& Inseamna sa renunti la interesul tau imediat pentru a te preocupa de celalalt. Adica intri in sfera interesului altcuiva. Intr-o situatie ca aceea din parabola noastra, $u !u a# u! #!$eres %erso!al' dar a%roa%ele $au are !e*o#e *#$ala de a.u$orul cu#*a. A$u!c#' $u re!u!$# la #!$eresul $au s# $e #!dre%$# s%re celalal$. Daca se face acest gest, desigur in libertate, el se cheama jertfa, sacrificiu, iar sacrificiul este temelia filozofiei noastre de a trai, a crestinilor, filozofie care este recapitulata in "fanta Cruce. Crucea #!sea !a sac!i*ici% ,e sine' #!sea !a )e!t*a. La .er$)a !e c,ea a Ma!$u#$orul 0r#s$os' #ar (#!ele' #!$r-ade*ar' cere #!$o$deau!a sacr#)#c#u. Nu %u$e )ace u! (#!e cu#*a )ara sacr#)#c#u. R. Radulescu: $reau sa va supun atentiei o problema pusa in Evanghelia )amarineanului milostiv. *sistam acum la o Campanie anti-cersit, in societatea noastra romaneasca, si am observat ca se e+ploateaza oarecum o frustrare pe care am putea-o avea noi cei care luam contact cu anumiti cersetori pe strada, afland ca ei ar castiga foarte mult intr-o zi, mult mai mult decat niste oameni care muncesc. e aici concluzia ca nu s-ar cadea sa mai raspundem sau sa mai fim milostivi fata de o mana intinsa la o intersectie sau in alta parte. Cum sa reactionam sau ce atitudine sa avem din punct de vedere crestinesc, din punctul de vedere al autenticului vietii crestine, in fata acestor provocari pe care le fac unii cersetori pe strada sau oriunde? Pr. Co a!: In traditia noastra bisericeasca, e+#s$a #!de !ul ca sa as%,e 0an%# in $ana ta ana can, i# ,ai' ad#ca se #!*oca u! d#scer!a a!$ )oar$e ser#os a$u!c# ca!d )ac# ac$ul de #los$e!#e. utem spune, in principiu, ca es$e (#!e*e!#$a Ca %a!#a de el# #!are a u!u# rau soc#al' ca cel al #!s$#$u$#o!al#&ar## cers#$ulu#. S#-ur ca ea %resu%u!e r#scur#. I# a)ec$ea&a s# %e cerse$or## !e#!s$#$u$#o!al#&a$# sau !ee+%loa$a$#. Dar, personal, consider ca sacrificiul este suf+cient de mic, pentru a extirpa un rau atat de mare. 1a%$ul ca u!## se e!# a# !os$r# cu !e%u$#!$e' cu ,a!d#ca%' su!$ e+%loa$a$# de ca$re s# #! #!$eresul u!or se e!# a# lor' %e!$ru cas$#- %erso!al' es$e u! lucru re%ro(a(#l. De aceea' s%u!ea ' %erso!al su!$ de acord cu aceas$a Ca %a!#e. ,u stiu daca si "fanta noastra -iserica este de acord. aralel cu acest lucru, eu reco a!d cred#!c#os#lor e# la (#ser#ca' celor care se s%o*edesc la #!e' $#!er#lor cu

care a #!$al!esc %e!$ru a !e s)a$u#' sa-s# s%oreasca a$e!$#a %e!$ru a de%#s$a %e ce# cu ade*ara$ !e*o#as# d#! .urul lor: (,uati aminte, le spun, ca "a$enii ca!e a% ne2"ie ,e 2"i( ,e a)%t"!%# 2"st!%( s%nt ,e ce#e $ai $%#te "!i in )%!%# 2"st!%( t!i$isi ,e D%$ne'e%+ Vi.i sc"ate D%$ne'e% in ca#e+ 4iti s%*5cient ,e 2i-#ienti ca #a acestia sa !eacti"nati+ Cei c% a,e2a!at ne2"iasi s%nt ,e "0icei *"a!te !%sin"si( s%nt 0ine c!esc%ti( a% %n 0%n si$t e3a-e!at( si s%*e!a *antastic ,e $%#t+ )a luam aminte la vecinii nostri, la oamenii cu multi copii pe care ii putem descoperi. )unt langa noi aceia care au nevoie de ajutorul nostru. )e ingrijeste umnezeu sa-i trimita, acolo unde este suflet generos gata sa ajute). .din: Pr. Co!s$a!$#! Co a!' D!e tatea #%i D%$ne'e% si ,!e tatea "a$eni#"!( 'ditura -izantina, -ucuresti, /0102 333

PS Se(as$#a! Pasca!u' E%#sco%ul Sla$#!e# s# Ro a!a$#lor: SAMARINEANUL MILOSTI2' SAU DESPRE IUBIREA APROAPELUI: Sa ne ese ,e ce#a#a#t( sa ne ,"a!a ,%!e!ea #%i!
4Dreptmaritori crestini, 'vanghelia care s-a citit astazi la "fanta 5iturghie arata ca intr-o zi a venit la Iisus un invatator de lege care, cu -a!d *#clea! 6is itin,%.L' 5-a intrebat: In2atat"!%#e( ce sa *ac sa $"stenesc 2iata ,e 2eci&. De cate ori nu ne punem si noi aceasta intrebare& Ce ar trebui, oare, sa facem, ca sa fim fericiti atat pe pamant, dar mai ales in vecii vecilor& Iata o intrebare cat se poate de buna, pusa insa cu gand rau!! De aceea 0r#s$os !u #-a da$ !#c#u! ras%u!s' c# l-a %us sa-s# ras%u!da s#!-ur. Doar era #!*a$a$or de le-e/3 Lua cu*a!$ul #! s#!a-o-a s# ## #!*a$a %e co!a$#o!al## sa# $a#!ele s# %oru!c#le lu# Du !e&eu3 Cu ad#ca' $oc a# el sa !u s$#e& 6ocmai el sa aiba semne de intrebare cu privire la mi%loacele ori calea de a mosteni viata de veci& De aceea l-a si

intrebat la randu-I: Ce este sc!is in Le-e& C%$ citesti& "i acela a trebuit sa spuna, fiind nevoit sa recunoasca faptul ca stia foarte bine raspunsul: "Sa i%0esti e D"$n%# D%$ne'e%# ta% ,in t"ata ini$a ta si ,in t"t s%*#et%# ta%( ,in t"ata %te!ea ta si ,in t"t c%-et%# ta%( ia! e a !"a e#e ta% ca e tine ins%ti/ D!e t ai !as %ns7 *a aceasta si 2ei *i 2i%!' i-a replicat Iisus. 6otusi, invatatorul de lege s-a simtit nemultumit, daca nu umilit de faptul ca Domnul nu i-a acordat destula atentie si (l-a expediat) atat de usor. El a a*u$ u! -a!d a!u e' %ro(a(#l acela de a-L %r#!de %e I#sus #! cu*a!$' #ar I#sus se ara$a a$a$ de "e+%ed#$#* , va fi gandit rabinul& De aceea, zice, (voind sa se indrepteze pe sine4, adica sa se indreptateasca, aratand ca totusi merita mai multa atentie, a mai pus si urmatoarea intrebare: "Da! cine este a !"a e#e $e%& Ar fi trebuit sa-i raspunda $ristos: Cum, nu stii'? -u esti invatator de lege si nu sti cine este aproapele tau? -u care iei cuvantul in public si inveti pe oameni, Ma intrebi pe Mine cine este aproapele tau? $ristos insa nu i-a reprosat acestea, ci a )olos#$ %r#le.ul de a lar-# !o$#u!ea de 4a%roa%ele5 care la e*re# a.u!sese sa )#e l# #$a$a s$r#c$ la co!a$#o!al## lor. Astfel, a rostit minunata parabola a )amarineanului milostiv, pilda ce poate fi interpretata diacronic, dar mai ales trebuie asumata de fiecare dintre noi sincronic. Diac!"nic' cel care co(ora de la Ierusal# la Ier#,o! es$e o ul #! -e!eral' alu!-a$ d#! %arad#s %e!$ru !eascul$are %e %a a!$' ca&u$ s# ra!#$ de %aca$e. Cac#' c#!e al$c#!e*a crede$# ca su!$ $al,ar##' daca !u *ra. as## !os$r#' *a&u$# s# !e*a&u$#' care %r#! rau$a$#le s# #s%#$#r#le lor !e aduc de a$a$ea or# #! s$area celu# "a(#a *#u? Au trecut insa, pe rand, pe langa omul cazut, preotul si levitul, adica ,egea si proorocii $echiului -estament, si cu totii s-au aratat

neputinciosi sa-l ridice pe om din pacat! De aceea a $re(u#$ sa *#!a 6Sa$a!inean%# $i#"sti2( ad#ca Mes#a 0r#s$os' Care S-a a%leca$ cu deose(#re asu%ra celu# ra!#$' #-a #!-r#.#$ ra!#le cu u!$dele ! s# *#! 6 s# (ol al S)#!$elor Ta#!e ce )olosesc dre%$ a$er#e u!$dele !ul s# *#!ul -' l-a %us %e as#!ul Sau s# l-a dus la o casa de oas%e$#. 'i bine, spun "fintii arinti ca ase&area %e as#!ul Sau #!sea !a luarea asu%ra Sa a

%aca$elor lu ##7 asu area #! $ru%ul Sau a 60"#,%#%i acat%#%i' #ar casa de oas%e$# es$e "(#ser#ca' u!de I!sus# l-a #!-r#.#$. Pleca!d de %e %a a!$' a #!cred#!$a$ do# d#!ar#' ad#ca 2ec,#ul s# Noul Tes$a e!$ -a&de#' care !u es$e al$c#!e*a deca$ "!oul %reo$' ce se (ucura de aceas$a da$a de #!crederea Sa ca %oa$e %ur$a -r#.a de cel ra!#$ %a!a la cea de-a doua *e!#re a Sa. Aceasta este interpretarea istorica sau, cum am spus, diacronica. 7evenind la zilele noastre si la noi insa, $re(u#e sa #!cerca s# o ac$ual#&are sau o #!$ele-ere s#!cro!#ca a celor s%use, pentru ca asa si-a si incheiat $ristos pilda de astazi: 4 u-te si fa si tu asemenea!) Ase e!ea cu#? Ase e!ea 6A !"a e#%i celu# ca&u$ #!$re $al,ar#7 ase e!ea lu# 0r#s$os/ Dragii mei, I!de !ul aces$a !e o(l#-a %e !o# $o$# sa-L ur a %e Do !ul #! ceea ce %r#*es$e a$#$ud#!ea )a$a de ce# d#! .urul !os$ru' de la co %as#u!e s# s%r#.#! co!cre$' %a!a la .er$)a. 'l a patimit pentru noi ocari, batai si moarte. De aceea, datori suntem si noi, daca nu este nevoie sa patimim aceleasi, oricum sa (ne dam viata pentru El) intr-altfel, punandu-ne-o in slu%ba 5ui8 facand din viata noastra o viata bineplacuta 5ui, c,#ar daca lu ea de as$a&# s# $e!$a$##le e# !e #!dea !a a# de-ra(a s%re odur# de a !e c,el$u# *#a$a #! d#s$rac$## #! $# % ce B#ser#ca !e c,ea a la #!)ra!are s# c,#ar asce&a7 !e #!dea !a la des$ra(alare' #! *re e ce B#ser#ca !e cere cura$#e $ru%easca s# su)le$easca7 !e #!dea !a la a!care s# (au$ura %es$e asura' #! $# % ce B#ser#ca !e *or(es$e de %os$ s# cu %a$are/ Ia$a cu $re(u#e sa !e da *#a$a %e!$ru 0r#s$os/

( u-te si fa si tu asemenea!) inseamna sa do*ed# s# !o# #la s# #!$ele-ere )a$a de a%roa%ele !os$ru: )a$a de cel ca&u$ #!$re "$al,ar## *#e$## aces$e#a' )a$a de *adu*a ca&u$a %rada s#!-ura$a$##' )a$a de or)a!ul ur-#s#$ de soar$a' )a$a de (ol!a*ul ca&u$ %rada su)er#!$e#' )a$a de cel #!$e !#$a$ ca&u$ %rada )aradele-## - catre toti acestia ne trimite "fanta 'vanghelie: "D%.te si *a si t% ase$enea! A%leaca-$# -e!u!c,#ul $au la!-a cel care su)era sau %a$# es$e' )#e de (oala' )#e de s#!-ura$a$e' )#e de l#%sa u!u# s)a$ or# a u!u# cu*a!$ (u!/ Daca esti sarac si nu poti a%uta material pe aproapele tau, da-i macar cuvantul tau bun!

Arata-i cat a patimit $ristos! I (ar(a$ea&a-l #! s#!-ura$a$ea or# su)er#!$a lu# s# *e# )# s# $u 6sa$a!inean%# $i#"sti2+ ( u-te si fa si tu asemenea!) inseamna sa !e %ese de celalal$7 sa !e doara de durerea lu#' pentru ca se intampla, de multe ori, sa traim fara sa ne gandim ca, poate, langa noi, vecinul sau strainul sufera de foame! De aceea, in ceea ce ne priveste, am cerut preotilor in mod expres sa monitorizeze atent cazurile sociale din parohii, caci !u !e es$e #!-adu#$ sa su)ere c#!e*a la!-a !ecu!oas$erea or# !e%asarea !oas$ra. Nu ## es$e #!-adu#$ !#c#u!u# cres$#! ca' s$##!d ca ala$ur# #s# duce cu -reu &#lele u! (a$ra! or# u! (ol!a* s#!-ur' sa !u cau$e &#l!#c %r#le. %o$r#*#$ sa-# slu.easca. Iata la ce ne indeamna evanghelia de azi: ( u-te si fa si tu asemenea') si !u $e %re)ace' cu s-a %re)acu$ #!*a$a$orul de le-e de as$a&# ca !u cu!oas$e c#!e es$e a%roa%ele lu# s# ca !u s$#e ce $re(u#e sa )aca %e!$ru a os$e!# *#a$a de *ec#/ redica in fiecare sambata in sinagoga si se prefacea ca nu stie acestea. Oare !u !e %re)ace s# !o# u!eor# ca !u cu!oas$e aces$ea' sau ca !u s$# ca la!-a !o# %a$# esc adeseor# $o$ )elul de oa e!# "$al,ar#$# #!$r-u! )el sau al$ul de !edre%$a$#le *#e$##? De cate ori nu vedem in %urul nostru oameni cara se mai prefac si astazi ca nu stiu prea multe despre Dumnezeu ori ca nu stiu cine este aproapele lor sau ce datorie morala si crestineasca au fata de acesta& 1ac u!## #los$e!#e %e!$ru ce# ador #$# a# lor' da!d de %o a!a rudelor' %r#e$e!#lor s# ca a$a$/3 Aceas$a #!sa !u es$e #los$e!#e' c# sc,# ( de (u!ur#! Cau$a$# ca!d )ace$# #los$e!#e %e!$ru ce# ador #$# sa aduce$# (ucur#e *adu*e#' saraculu# s# or)a!ulu#/ La ace#a sa a.u!-a (l#dul du !ea*oas$ra de a!care' cac# aceea es$e %o a!a/ 9aceti mila cu cei care merita mila! Iata, voi spune si aceasta: !u *a lasa$# e+%loa$a$# de ce# care *a cer a.u$orul )ara sa-l er#$e7 care %o$ u!c#' dar se co %lac #! cerse$or#e/ N#c# aceea !u es$e %o a!a' c# #!cura.are a l#%se# de dor#!$a de a-s# cas$#-a #! od c#!s$#$ ,ra!a. Iata cate putem invata din evanghelia de astazi! e de o parte ca, pentru a mosteni viata de veci trebuie sa-, iubiti pe umnezeu din toata inima, din tot sufletul, din toata puterea si din tot cugetul : o impatrita iubire, asadar : iar pe de alta, caci nu a%unge doar aceasta, sa-l iubim si pe aproapele ca pe noi insine. Asa cu $e #u(es$# %e $#!e #!su$# s# #$# %asa de $#!e/ Pu# deo%ar$e (a!u$# %e!$ru &#le !e-re7 $e ,ra!es$# ca!d #$# es$e )oa e s# #$# %o$oles$# se$ea %e ars#$a7 #$# # (rac# s# #$# #!-r#.es$# $ru%ul ca sa )#e sa!a$os s# cura$ s# celelal$e lucrur# $re(u#!c#oase )#r## 6 la )el $re(u#e !e %reocu%e s# soar$a a%roa%elu# !os$ru/ Asadar, ce indemn mai practic vreti decat: ",%.te si *a si t% ase$enea! #acar de am lua cu totii in serios indemnul 'vangheliei si ne-am stradui la o asa atitudine, iubind atat pe Dumnezeu din toata fiinta noastra, dar si iubindu-ne aproapele cu masura cu care ne iubim pe noi insine, Amin!) .din: ; Se(as$#a!' E%#sco%ul Sla$#!e# s# Ro a!a$#lor' P!e,ici #a D%$inici#e ,e este

Ade*8ra$ul sa ar#!ea! es$e cel care se 9!-r#.e:$e :# de su)le$ul cel (ol!a* al a%roa%elu#
;cu*a!$ul #!$e-ral a#c#2 (<rmeaz= acelui samaritean din 'vanghelie .5uca, cap. 102, care a ar=tat at>ta gri%= pentru cel r=nit. .!2 Deci, dac8 sa ar#$ea!ul a )os$ a$<$ de %l#! de dra-os$e :# a$<$ de co %8$# #$or c8$re u! o !ecu!oscu$' cu !e *o %u$ea !o# 9!dre%$8=# c<!d !u a.u$8 %e )ra=## !o:$r# 9! *reo !e!oroc#re 9!c8 a# are? C=ci cei c=zu?i @n p=cate sunt mai nenoroci?i dec>t acela8 c=ci p=catele Ai prih=nile sunt mai cumplite dec>t to?i t>lharii8 ele schingiuiesc pe cei c=zu?i @n ele mai cumplit dec>t aceia. 'le r=pesc nu numai hainele Ai r=nesc nu numai trupul, ci Ai sufletul, Ai dup= ce le-au pricinuit mii de r=ni, @i las= s= zac= @n pr=pastia necucerniciei Ai se duc de acolo. 5a o astfel de nenorocire s= nu r=m>nem cu s>nge rece, s= nu trecem f=r= comp=timire pe l>ng= o priveliAte at>t de vrednic= de t>nguire. Bi chiar de ar face al?ii aceasta, tu s= nu o faci. S8 !u &#c# 9!$ru $#!e: "E% s%nt $i!ean( a$ $%ie!e 8i c" ii( aceasta se c%2ine !e"9i#"!! . Iat=, samariteanul nu gr=ia astfel, ci a apucat pe cel nenorocit ca pe un c>Atig mare. Deci, c<!d *e&# %e c#!e*a care are $re(u#!=8 !u de *#!decarea $ru%ulu#' c# a su)le$ulu#' s8 !u &#c#: "Pe!$ru ce !u-l *#!dec8 aces$a sau acela' c# slo(o&e:$e-l $u d#! (oala sa :# !u 9!$re(a %e!$ru ce al=## %re-e$8. C>nd vezi o bucat= de aur %os, negreAit nu @ntrebi mult de ce n-a ridicat-o acesta sau acela, ci te s>rguieAti a @ntrece pe to?i ceilal?i Ai a o ridica. To$ a:a $re(u#e s8 cu-e$# :# cu %r#*#re la )ra$ele $8u cel c8&u$7 $re(u#e s8 cre&# c8 9! 9!-r#.#rea de d<!sul a# -8s#$ o co oar8 . C>nd torni @n r=nile sufletului s=u untdelemnul @nv=?=turii creAtineAti, c>nd @l legi cu bl>nde?e Ai-l vindeci cu r=bdare, prin aceasta ai dob>ndit comoara cea mai mare, Ai aceast= singur= fapt= va stinge @ntru tine multe pete ale p=catului. C<!d *e&# %e cale u! s8rac' u! !e*o#a:' !u $rece u:or %e l<!-8 d<!sul )8r8 a-# da #los$e!#e/ Aceas$a es$e )ru os :# (#!e. Dar :# c<!d *e&# u! )ra$e %e calea %8ca$ulu#' !u $rece %e l<!-8 d<!sul' c# %r#!$r-u! cu*<!$ %r#e$e!esc' ca %r#!$r-u! )r<u' o%re:$e-l de la calea sa cea rea :# adu-l #ar8:# la B#ser#ca lu# 0r#s$os. O as$)el de #los$e!#e es$e a# (u!8 dec<$ al$a :# are a# are %re= dec<$ ## de $ala!=# de aur. Ce zic eu: dec>t mii de talan?i& ,u! M#los$e!#a aceas$a are a# are %re= dec<$ $oa$8 lu ea cea *8&u$8' c8c# o ul es$e a# %re=#os dec<$ lu ea.

S*+ C1i!i# a# A#e3an,!iei

;cu*a!$ul #!$e-ral a#c#>

Hristos nsa S-a facut nceput al neamului nostru, El, care nu cunostea pacatul ne-a aratat n Sine nsusi mai nti pe noi oamenii, biruind aceste patimi animalice. Caci El a luat slabiciunile noastre si a ridicat nlaturnd bolile noastre. De aceea spune n Evanghelie ca a suit pe vita sa pe omul care a dobndit ngrijirea sa. Caci El ne-a asezat n Sine pe noi, ntruct sntem madulare ale trupului Sau. Dar El ne-a adus si la o casa de oaspeti Biserica, cea care a primit pe toti si i-a cuprins pe toti . () Si fiind adus (n casa de oaspeti) s-a n rednicit de mai multa !ri"a nca. Caci, #iserica fiind strnsa din neamurile cele ce se ucisera pe sine prin nc$inarea la multi dumne%ei, n ea se afla nsusi Hristos dupa cum este scris& Si El locuieste si

umbla n ea si daruieste tot $arul du$o nicesc. De aceea si conducatorului casei de oaspeti (acesta poate sa fie nteles ca fiind c$ip al apostolilor si al pastorilor ce au enit dupa el si al dascalilor). El i-a dat doi dinari cnd s-a ntors n ceruri, spre a purta de !ri"a cu ba!are de seama de cel suferind. Si El a mai adau!at& ' daca vei mai cheltui ceva pe deasupra, Eu cnd ma voi ntoarce ti voi da tie napoi '. Hristos numeste doi dinari, pe cele doua asezaminte, pe acelea dar prin legea lui oise si prin prooroci, si pe asezamntul dat prin Evanghelii si prin legiuirile !hotarrile, poruncile, constitutiile" apostolilor . (iindca amndoua aceste ase%aminte snt ale )nui sin!ur Dumne%eu, si poarta un sin!ur c$ip (icoana) a )nui sin!ur mparat de sus, ca si dinarii, si de asemenea au ntiparite (!ra ate sapate) si repre%inta (nc$ipuiesc) acelasi semn (fi!ura, marca, c$ip * $ara+tir) n inimile noastre datorita cu intelor si n ataturilor lor celor sfinte ntruct n el a !rait acelasi Du$ Sfnt. () ,ar cnd se a ntoarce Stapnul n %iua cea din urma, or spune fiecare din ei& - ' Doamne doi dinari mi-ai dat mie, iata am mai cheltuit si de la mine, si am cstigat alti doi dinari, prin care turma mea a sporit . Si Hristos raspun%nd a %ice& 'Bine sluga buna si credincioasa, ntru putine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune. Intra ntru bucuria Domnului Tau. (/t. 01, 23-02)..

Preo$ %ro). dr. Mar#! Io!escu

.1CD1-1DEF2

(Cum se face oare c= tocmai preotul, care avea lumina "cripturilor sfinte sub ochi Ai cunoAtea 5egea pe degete s= treac= pe al=turea Ai s= ocoleasc= nep=s=tor pe cel care se lupta cu moartea&! 9=r= s= m= g>ndesc @ns= prea mult, @mi r=sare repede @n minte r=spunsul adev=rat la aceast= @ntrebare. ' o lips= mare @n sufletul unui om, care deAi cunoaAte binele, totuAi nu-l s=v>rAeAte. ,u e de a%uns numai s= cunoAti, deoarece Atiin?a nu are puterea de a te hot=r@ s=-?i @mplineAti datoriile cele mai sfinte ale vie?ii tale. Preo$ul !os$ru a*ea des$ul8 :$##!=8' dar ce )olos?/3 !-a*ea co!:$##!=8 . Iat= beteAugul cel mare, nu numai al preotului din pild=, ci Ai al nostru, al multora!,u-?i foloseAte la nimic Atiin?a ta, dac= nu se revars= @n fapte bune. Btiin?a f=r= fapte este ca norul f=r= ploaie, ca floarea zugr=vit= f=r= miros Ai ca l=ud=rosul care are totdeauna gura plin= Ai m>na goal=. ?$##!=a !oas$r8 9! cele ale cred#!=e# $re(u#e !u$r#$8 :# do*ed#$8 cu )a%$e cores%u!&8$oare. Ea $re(u#e $r8#$8, dac= vrem s= nu c=dem @n aceeaAi vinov=?ie cu preotul din pild= aAa cum a c=zut Ai levitul, care deAi s-a apropiat, Ai-a a?intit privirile spre cel care se zb=tea pe moarte, totuAi nu s-a @nduioAat Ai a trecut (pe al.turea4. "= ne asem=n=m samarineanului, care, apropiindu-se de cel nefericit, i s-a f=cut mil= de d>nsul Ai i-a dat a%utorul s=u f=r= s= stea mult pe g>nduri. Ar fi putut s= se fi @ntrebat mai @nt>i dac= e 'vreu sau "amarinean cel care avea nevoie de a%utorul s=u, dac= meseria Ai sarcina lui @i @ng=duire s=-Ai piard= o parte din vremea lui pre?ioas=8 dac= sunt sau nu t>lhari prin vecin=tate8 dac= acela sufer= sau nu de vreo boal= molipsitoare. ,ici una din aceste @ntreb=ri nu-i neliniAteAte fiin?a lui. 'l @Ai d= serviciile sale f=r= nici o tocmeal= Ai @n chip necondi?ionat. T<l,ar## !u a*useser8 %e Du !e&eu !#c# 9!a#!$ea oc,#lor !#c# 9! #!# #7 %reo$ul :# le*#$ul a*useser8 %e Du !e&eu su( oc,# %e %a-#!#le (8$r<!e :# s)#!$e ale Le-##' dar !u-l a*useser8 9! #!# 87 Sa ar#!ea!ul' cu c<$ @l a*usese a# %u=#! %e Du !e&eu su( oc,#' cu a$<$ a# ul$ @l a*u 9! #!# a sa.) Al$e %red#c# la Du #!#ca

OMILIE A MITROPOLITULUI AUAUSTIN DE 1LORINA LA DUMINICA A BB2-A DUPC RUSALII .5uca 10, /F-GH2 "!-a zis deci !isus% Mergi, de f. /i tu asemenea# .5uca 10, GH2 Dou=, iubi?ii mei creAtini, dou= sunt drumurile. Al treilea nu exist=. U!ul es$e dru ul lu# Du !e&eu :# al$ul es$e dru ul d#a*olulu#. 9iecare om este liber s= aleag= unul din cele dou=. e drumul lui Dumnezeu ne cheam= conAtiin?a noastr=, legea nescris= : dar ne cheam= Ai legea scris=, legea lui Dumnezeu, "f>nta Ai sfin?ita 'vanghelie. Domnul nostru ne cheam= ast=zi : nu a?i auzit& : "Mergi de f. /i tu asemenea#, mergi Ai f= ceea ce a f=cut acela .5uca 10, GH2. Care (acela)& -unul samarinean. Dar oare cine se ascunde @n spatele acestui bun samarinean, care este propus drept pild= de urmare& 333

e drumul care ducea de la Ierusalim la Ierihon se @nt>mplau multe nenorociri. <n s=rman drume? a c=zut @n m>inile t>lharilor. 5-au dezbr=cat, lau r=nit Ai l-au l=sat la p=m>nt pe %um=tate mort. "itua?ia lui era tragic=. A%utor! : striga. Bi iat= c= @n pu?in timp trece un preot. 5a vederea celui r=nit n-a dat nicio importan?=. este pu?in timp trece un levit. 5a fel. "e apropia apusul soarelui Ai cel r=nit era @n prime%die s= moar=. Atunci, cu ochii pe %um=tate stinAi, vede pe cineva c= se apropie. Dup= @mbr=c=minte Ai-a dat seama c= este samarinean. El #udeu' acela sa ar#!ea!' *a#/ 6 :#-a s%us 9! s#!e 6 #-a *e!#$ s)<r:#$ul. Pe!$ru c8 sa ar#!e!## erau du: a!## lor' %recu %e!$ru !o# su!$ $urc##. Dec# se $e ea c8-# *a da cea d#! ur 8 lo*#$ur8. Dar aces$ sa ar#!ea! ara$8 o %ur$are %e care !# e!# !u :#-ar )# 9!c,#%u#$-o. Il vede. I se face mil= de el, se opreAte Ai coboar= de pe animalul s=u. ,u este medic sau asistent medical. @!s8 #u(#rea es$e #!*e!$#*8' desco%er8 odur# de a-l slu.# %e cel8lal$.

Dac8 8 9!$re(a=# care es$e cea a# (u!8 as#s$e!$8 ed#cal8 d#! lu e' *8 *o# s%u!e c8 !u es$e cea care a s$ud#a$ 9! :col#' c# c8 es$e a a' c,#ar dac8 es$e a!al)a(e$8. I!s$#!c$ul #u(#r## e# o )ace s8-:# s)<:#e %<!8 :# #!# a ca s8 dea *#a=8 co%#lulu# e#. J astfel de iubire avea Ai samarineanul acesta. ,u avea cu el nici banda%e, nici pansamente. ?#-o )# s)<:#a$ c8 a:a 6 !-o s%u!e E*a!-,el#a' dar se su(9!=ele-e 6 :# a le-a$ r8!#le lu#. @:# desc,#de s8cule=ul s8u de c8l8$or :# scoa$e cele %e care d#! 9!$< %lare le a*ea asu%ra sa: s$#cla cu ule# :# s$#cla cu *#!. Cu *#!ul de&#!)ec$ea&8 r8!#le' cu ule#ul le u!-e :# al#!8. Apoi @l ridic= pe umeri, @l aAeaz= pe m=g=ruAul s=u Ai @l duce la un han oarecare. Acolo a r=mas al=turi de el toat= noaptea Ai cu siguran?= f=r= a dormi. Diminea?= @i spune: - Plec. 0 1ngerul meu, unde mergi? 0 Plec, dar te las pe m2inile unor oameni buni3 /i atunci c2nd m. voi 4ntoarce, voi pl.ti datoriile mele fa5. de mai marele hanului. In pu?ine cuvinte aceasta este pilda. In persoanele ei se ascund alte persoane. @! c8l8$orul care a c8&u$ 9! <#!#le $<l,ar#lor se ascu!de )#ecare o 9!durera$. @! $<l,ar# se ascu!d r8u)8c8$or## :# cr# #!al## :# a# 9!a#!$e de $oa$e c8%e$e!#a lor 6 d#a*olul. @! %re

o$ :# 9! le*#$ se ascu!d oa e!## !e #los$#*#. Ia! :n B%n%# Sa$a!inean cine se asc%n,e& Na'a!inean%#( D"$n%# n"st!% Iis%s H!ist"s+ Da, Acesta a ar=tat lumii ce este iubirea. A 9!*8=a$-o %r#! cu*#!$ele Sale. A 9!*8=a$-o %r#! aceas$8 %#ld8. A 9!*8=a$-o %r#! esa.ul S8u' dec<$ care al$ul a# )ru os :# a# scur$ !u e+#s$8: "S; 2; i%0i9i %n%# e a#t%# ;Ioa! DE' EF>. A ar8$a$ #u(#re %r#! 9!$rea-a Sa *#a=8' dar a# 9!$<# de $oa$e %r#! c#!s$#$ele %a$# # :# %r#! crucea Sa.

otrivit cuvintelor $ristosului nostru care este adev=rata iubire& Pe!$ru c8 e+#s$8 :# )als8 #u(#re' 9! !u ele c8re#a s-au 9!$< %la$ a$<$ea cr# e :# 9!c8 se a# 9!$< %l8. $ristos @ns= a luat iubirea Ai a ridicat-o la @n=l?ime. Iu(#rea !u es$e u! s# =8 <!$ or(' u! s# =8 <!$ care arde' care se a%r#!de :# se s$#!-e ca u! .oc de )oc. Iu(#rea !u 9!sea !8 s8 #u(e:$# dou8-$re# %ersoa!e d#! )a #l#a $a' s8 $e l# #$e&# la u! cerc #c' #ar %e ce#lal=# s8-# ur8:$# :# s8-# res%#!-#. Iubirea sparge st=vilarele, sparge leg=turile satanice, @nainteaz=, prinde aripi de @ngeri, se ridic= la @n=l?ime, @mbr=?iAeaz= lumea @ntreag=, @mbr=?iAeaz= chiar Ai pe vr=%maAul ei Ai te face s=-i spui: "1n numele lui umnezeu te iubesc#. Aceas$a es$e #u(#rea. Pe aces$ dru a %8:#$ :# %e aces$a !# l-a ar8$a$ 0r#s$os. e acesta au p=Ait cei doisprezece apostoli, primii ucenici ai Domnului, pe acesta au p=Ait Dasc=lii Ai =rin?ii -isericii, pe acesta to?i sfin?ii. 333 Dar s= l=sam aceste modele, aceste mari paradigme Ai s= arunc=m o privire asupra noastr=, asupra familiei noastre, asupra mediului nostru, asupra lumii. De obicei spunem c= am progresat. Intr-adev=r am progresat @n tehnic=, @n maAini, @n lumini. A %ro-resa$ a$er#al' :$##!=#)#c' eco!o #c' co erc#al. D#!colo de aces$ea 9!s8' !u. A c8&u$ .os. Dac= progres este iubirea Ai lips= este ura, atunci, dac8 0r#s$os !e *a c<!$8r# cu c<!$arul #u(#r## Lu#' 8 $e ' )ra=## e#' c8 $u$uror !e *a %u!e u! are &ero. 28 9!$re(: su!$e=# ul=u #=# de *o# 9!:#*8? Dac= face?i o compara?ie cu -unul "amarinean, cu Cel 7=stignit, sau cu "fin?ii, cu =rin?ii Ai Dasc=lii : care au r=mas ei @nAiAi goi ca s=-i @mbrace pe ceilal?i : sunte?i mul?umi?i& Su!$e=# ul=u #=# cu aceas$8 %u=#!8 #u(#re care e+#s$8 9! lu e? D#! !e)er#c#re' 9! e%oca !oas$r8 s-au r8s%<!d#$ al$e lo&#!c# sa$a!#ce: 6N%.8i a% #"c%# :n #%$e cei ne %tinci"8i7 ,"a! cei %te!nici. "M"a!te ce#"! ne %tinci"8i. "Pe8te#e $a!e :# $;n<nc; e ce# $ic. "D"a! s a,a c!eea'; ci2i#i'a9ia 8i ist"!ia. "M"a!tea ta este 2ia9a $ea( ia! c!%nta ta $"a!te este ,%#cea $ea 2ia9;3 A$<$ de ul$ s-a 9!*<r$o:a$ o ul' 9!c<$ #!# a #-a de*e!#$ %#a$r8' #ar 9! cele d#!l8u!$ru ale sale !u a# 9!)lore:$e #u(#rea. In niAte cartiere din Atena, la ora 1 dup= miezul nop?ii, un t>n=r a fost r=nit Ai s>ngele @i curgea p>r>u. 6rece o maAin= Ai Aoferul @l vede. 0 6pre/te, @i zice Ai @l roag= s=-l ia, deoarece era nevoie s= fie dus imediat la spital. 0 !mposibil' r=spunde8 nu-mi murd.resc eu ma/ina. ?# $<!8rul a ur#$ acolo %e $ro$uar/ O cru&# e care a #!$e:$e de e%oca lu# 0r#s$os.

Nu e+#s$8 #u(#re. D#a*olul !e-a 9!)u!da$ urec,#le cu do%ur# de cear8 :# a de*e!#$ sur&#' !u au&# a%elur#le care s$r#-8 d#! $oa$e col=ur#le: A.u$or/ Nu u!ul sau do#7 o ul=# e 9! soc#e$a$ea !oas$r8 "c#*#l#&a$8. Cine strig=& "=-i ignor=m& "unt nenum=ra?i. "unt cei fl=m>nzi, @ntemni?a?i, robi?i, orfani Ai v=duve, bolnavi Ai infirmi, Aomeri Ai lovi?i de nenorociri din cauza inunda?iilor Ai a altor lovituri. <nde este iubirea noastr=& 1#ecare se 9!c,#de 9! c8su=a lu#' cu )e e#a :# co%## s8#' ca s8 !u aud8 s$r#-8$ele celorlal=#' dar *a#/ Pe!$ru c8' du%8 cu $u 9=# 9!c,#&# urec,ea' ca s8 !u au&# durerea celu# 9! !e!oroc#re' a:a 9:# *a as$u%a :# Du !e&eu urec,ea Sa7 :# *e# s$r#-a' dar !u $e *a au&#. Cred c= nu sunt desprins de realitate, dac= voi spune c= de&as$rele !a$urale ;#!u!da=##le :# celelal$e>' care !e a.u!-' su!$ "se$ne#e 2!e$%!i#"! ;Ma$e# DG' E>. D#! !e)er#c#re' !u le acord8 a$e!=#e :# # %or$a!=87 $oa$e le co!s#der8 )e!o e!e !a$urale3 Dar dac=, iubi?ii mei, potrivit "cripturii, !u *a a# e+#s$a %o$o% cu a%8 ;a se *edea 1acere H' DD' DI>' *a *e!# 9!s8 u! al$ %o$o%. Nu 9!s8 de a%e cura$e' c# de )oc' )oc !uclear *a c8dea/ C#!e !e *a sal*a? Doar #la' #u(#rea. De aceea, fra?ii mei, $o=# c<=# $r8# 9! aces$e &#le 9!)r#co:8$oare' 9! care sa$a!a a de&r8d8c#!a$ cred#!=a :# #u(#rea' "s; st;$ 0ine/ ,u ca niAte oameni trupeAti, nu ca niAte materialiAti Ai atei, ci cu iubirea lui $ristos fa?= de aproapele, fa?= de patrie, fa?= de lume, fa?= de tot ce este sf>nt Ai cuvios. "= p=Aim pe drumul iubirii, s= devenim mici samarineni, ca s= avem binecuv>ntarea "fintei 6reimi prin mi%locirile tuturor sfin?ilor. Amin.