1. Identificai zece proverbe cu referire la educaie care s provin din cel puin trei spaii culturale diferite.

Analizai, la alegere, dou dintre ele, fcnd trimitere la coordonatele valorice ale culturii originare. Proverb arab: Cel care a luat cunostinte numai din carti, face mai multe erori decat actiuni corecte. Educatia este o comoara, iar utilizarea ei este o perfectiune Nu-mi spune ce ai invatat, spune-mi ce ai aflat. Proverb japonez Daca nu inveti la timp, poti sa scapi momentul si sa nu mai inveti niciodata Cunostinta este o comoara care il urmeaza mereu pe cel care o poseda Nu te teme de ceea ce stii, fie-ti teama de ceea ce nu inveti Proverb rusesc: Predarea este jumtate de drum catre cunostinte Ceea ce iti este impus sa stii, nu e o intelepciune Cel care nu invata se rataceste in intuneric Invatatul conduce, iar neinvatatul il urmeaza !u"mi spune ce ai invatat, spune"mi ce ai aflat# Comparativ cu cultura noastra, cea araba pretuiesete mai mult cunostintele aplicate. La noi se pune mult accent pe teorie, sa ai cat mai multe diplome, facultati absolvite, si mai putina practica. Cei mai multi dintre noi s-au obisnuit cu un sistem care are la baza invatatul mecanic. Ne este impus sa invatam cat mai mult, din fiecare domeniu, nu avem o centralizare asupra unui segment, pe cand in cultura araba se invatat mai putin, si mai profund.

In sistemul de invatamant arab institutiile de invatamant sunt divizate pe se , se pune accent si pe domenii diferite. !cest lucru permite ca elevii sa invete informatia pe care o va aplica in viiitor. $aca nu inveti la timp, poti sa scapi momentul si sa nu mai inveti niciodata# In cultura japoneza copii sunt obligati sa studieze. "tatul ii sprijina si ajuta din toate punctele de vedere, ii incurajeaza sa studieze, si nu #scapa momentul$ pentru c% fiecare sa aiba acces la informatie. In &omania, copilul nu este obligat sa invete, are posibilitate de a alege sa nu studieze. "tatul nu sustine atat de mult un copil, nivelul burselor oferite este foarte scazut, si c'iar daca ajunge sa studieze, nu are posibilitate de a-si ac'iziona materiale didactice, de a se intretine corespunzator, etc. Prin urmare la noi se scapa momentul de a invata, iar cand se doreste, si respectivul #elev$ are posibilitate sa invete, cunostintele pe care le dobandeste sunt la un nivem mult mai scazut. Dupa cum vedem sunt multi adulti care fac liceul la seral, sau facultatea la distanta.

%. Imaginai"v c facei parte dintr"o alt cultur. Prezentai o scurt autobiografie ca reprezentant al acelei culturi &valorificai informaii din diferite surse ce reflect specificitatea culturii respective' numele folosite, locurile amintite, obiceiurile menionate trebuie s fac trimitere la spaiul cultural ales( Cultura din care as vrea sa fac parte este cea araba. Nu este grad de comparatie intre cultura araba si cea romanseasca. Cultura araba este si ea diferita in functie de tara. (iecare tara araba are la randul ei traditii, obiceiuri, reguli, etc. )ara si cultura despre care voi face referire este cea marocana. *n specific al acestei tari este religia din care fac parte,si anume cea musulmana. In +aroc ceea ce este mai presus de orice este religia. Daca respecti religia musulmana vei fi primit cu bratele desc'ise oriunde. In +aroc traditia conduce tara. Este o lege nescrisa pe care toti o urmeaza cu multa iubire si implicare. +arocul e una din putinele tari care este neastinsa de timp. +arocanii tin foarte mult la traditii si la cultura lor, o pastreaza de ,--- de ani si o duc mai departe din generatie in generatie. "unt educati in acest fel. .estimentatie, obicei, comportament,muzica, dans totul este sub semnul traditiei. In +aroc un obicei este acel de a primi un turist in casa ta, de a-l servi cu ceai de menta combinat cu ceai negru, si mancarea specifica +arocului #Cus-Cus$ !i grija cum servesti ceaiul. +ulte sotii au fost aleste pe acest considerent. Cand un barbat isi cauta nevasta, vine in casa fetei, discuta cu parintii ei, iar in acest timp, fata acoperita isi serveste cu ceai viitorul sot. Daca este ceai bun se spune c% fata este si o buna gospodina. *n alt obicei este cel al mancatului. )oti mananca jos, si cu mana. (emeile mananca intr-o camera diferita de cea a barbatilor. In a doua capitala a +arocului, +arra/esc' sunt construite foarte multe case. !ceste case au in general 0 nivel, dar in sc'imb fiecare casa are subsol. Deoarece temperaturile in +aroc sunt ridicate, gasim fiecare casa in subsol o alta camera. In acea camera sunt puse de jur-imprejur canapele, iar membrii familei dorm pe timp de vara dorm la subsol.

!r'itectura este una speciala, in general cea araba. Considerata dupa cele sapte minuni ale lumi este Palatul !l'ambra. !cesta este realizatat de arabi si se afla in orasul 1ranada din "pania. !r'itectura este foarte meticuloasa, este aproape imposibil de realizat. In fiecare casa gasim ar'itecuri specifice culturii arabe. 1asim foarte diferit un oras din +aroc si anume )eningen. Este considerat de marocanii din restul tarii, un oras periculos, un oras care atenteaza la traditii si obiceurile lor. 2amenii din )eningen nu sunt atat de sociabili, sunt mai agresivi verbal si fizic. In )eningen este multa influenta spaniola. In acest oras din +aroc daca vorbesti cu orice locuitor in spaniola cu siguranta te va intelege. !ici vestimentatia este diferita, religia musulmana nu mai este atat de predominanta. In )eningen intalnim o lupta a culturii. (iecare lupta sa se afirme, si doreste impuna propria cultura si celorlati. In )eningen auzim de 3ose, Carlos, Luana, +aria, in &abata Casablanca, +arra/esc', etc auzim Nadira, 2umama, +o'amed, !'med. "e observa clar aceste influente spaniole. *n alt obicei este cel de a face baie in comun. In fiecare cartier vei intalni o cladire pentru barbati si una femei unde se face baie. !ceasta baie se numeste 4amam. !re mai multe camere, iar fiecare camera are un grad diferit de temperatura.

). Identificai cinci definiii ale culturii *n literatura de specialitate. &!u uitai s menionai autorul+( Analizai specificul fiecrei definiii prin raportare la sensul termenului cultur valorificat *n cursul de ,ducaie intercultural. Abraham Moles #In opinia lui !bra'am, nu e ist% o defini5ie standard a culturii. De fapt, cultura, se preteaz% la o #defini5ie desc'is%$, oric6nd susceptibil% de corecturi 7i ad%ugiri$ !bra'am crede ca nu e ista o definitie a culturii, pe cand in curs cultura este definita precis, distinct pe categorii, are o componenta e acta. !bra'am defineste cultura ca fiind desc'isa din perspectiva timpului. In momentul actual in special, tinand cont de procesul de globalizare la care sistem, cultura sufera o mutatie totala, oamenii incep sa imprumte din alte culturi tradii, obiceiuri, sa isi creeze propria cultura mai diverisificata. Kluchohn &1-.-( 8+od distinct de viata al oamenilor, model de a trai8. In definitia lui 9luc'o'n cultura este definita ca un mod de viata, practic este comparata cu insusi viata omului. (iecare isi creeaza propia lui cultura, obicei, propriul mod de a trai, pe cand E. ):lor defineste cultura in functie de societate. Ralph Linton #Cultura este de asemenea o caracteristica a societatii, nu a unui individ. Ea reprezinta tot ceea ce se ;nvata ;n cursul vietii sociale si este transmis din generatii ;n generatii < cu alte cuvinte, este ereditatea sociala a membrilor unei societati.$ &. Linton asemnator cu E.):lor priveste cultura din prisma societatii, si nu a individului. (iecare individ urmand aceleasi obiceiuri, traditii, moralitati etc. Cultura este transmisa din generatie in generatie cu e actitate.

M.J. Herscovitz #totalitatea valorilor materiale si spirituale create ;n procesul istoric de afirmare a omului ca om, proces care evidentiaza progresul omenirii ;n cunoasterea, transformarea si stap6nirea naturii, a societatii si a cunoasterii ;nsasi$ 4erscovitz defineste cultura ca un progres. Este ceea ce invatam, ceea ce suntem si ceea ce transmitem mai departe. Cultura presupune totatlitate calitatilor, atributiilor, evenimentelor, faptelor ce au avut loc in viata fiecaruia. Cultura stapaneste modificarile societatii, nu este o caracteristica a societatii. N. Goodman &1-/%( #mostenirea ;nvatata si socialmente transmisa, a obiectelor facute de om, a cunostintelor, a parerilor, a valorilor si a perspectivelor care asigura membrilor unei societati unelte pentru a face fata problemelor curente8 N. 1oodmnad defineste cultura ca insasi o arma, cu care omul poate face problemelor. E. ):lor considera ca cultura nu se mosteneste, se dobandeste din societate.

.. Prezentai cazul unei persoane care a trecut printr"un 0oc cultural &poate fi cazul unui student plecat la studii *n strintate, cazul unui emigrant stabilit *n alt ar *n cutarea unui loc de munc etc.(. $elimitai 0i caracterizai cele patru stadii ale 0ocului cultural &etapa de e1plorare, etapa critic, etapa de ajustare, etapa de acomodare(, e1emplificndu"le la nivelul gndurilor, tririlor 0i comportamentelor persoanei *n cauza. Cel mai bun caz sunt c'iar eu. !m studiat cu bursa Erasmus in Portugalia. Deoarece am fost singura romanca, acomodarea a fost si mai dificila. Intr-o prima faza, totul a fost foarte usor. Portugalia, o tara despre care voiam sa aflu cat multe, sa e plorezez cat mai mult. Dupa cercetarea aeroportului, a statiei de autobuz, a locului unde aveam sa locuiesc, am inceput sa simt teama. !veam sa locuiesc in aceiasi casa cu 0= persoane de diferite culturi, si care locuiau impreuna de > luni. Imbratisatul atunci cand cunosti o persoana noua, sarutatul pe obraz, patrunderea cat mai mult in spatiul intim, ma facut sa imi petrec foarte mult timp in camera mea. Nu reuseam sa inteleg cum putem fi atat de diferti. "untem europeni, nu ar trebui sa e iste asa mari diferente. +ancam doar seara cand nu era nimeni, si ma trezeam foarte dimineata, pentru a manca singura. .oiam sa ma intorc acasa, disperarea a inceput sa ma cuprinda tot mai mult. ! trecut o saptamana iar eu nu am iesit din camera. !veam sa incep facultatea prin urmare eram nevoita in urmatoarea saptamana sa plec la facultate. 2data cu iesirea din camera, am inceput sa realizez c% nu am de ales, si trebuie sa incerc sa accept pe cei din jur, sa incerc sa ii inteleg, sa le inteleg obiceiul, traditia, tot ce tine de cultura. +ancarea portug'eza mi s-a parut ingrozitoare. "upa crema cu varza murata, francesin'a cu ou,sunca,bacon,salata, si multe altele, toate puse intr-o lipie, pestele care este caracterisc lor, peste gatit in toate modalitatile posibile, etc. Nimic nu era c% in &omania. 2amenii, manacare,vestimentatie,accesori,dansuri, totul era diferit, si greu de acceptat. Dupa o luna am inceput sa vad si o parte buna a portug'ezilor, si a celor din casa. ?ambesc foarte mult. 2rice problema ar avea, gasesc o solutie rapida, si o trateaza cu zambetul.

!m reusit sa accept si faptul c% polonezii beau ceai dimineata cu putina votca, micul dejun al portug'ezilor este tot timpul in oras, italienii fac spag'etii de , ori pe zi, grecii gatesc sosuri incredibile, brazilienii petrec foarte mult timp in oras, in cluburi, indienii sunt foarte respectuosi si calmi, turcii barbati petrec foarte mult timp impreuna, nu permit alaturarea fetelor in grupul lor, etc. Dupa o luna toti stiau sa gateasca tocinei, sa zica #salut$ in romana, sa cunoasca de fapt un mic reprezentat al &omaniei. La inceput am intalnit la colegii mei de clasa acte de rasism, cum ar fi #in romania sunt tigani, 'oti, etc$. Dupa un an unii din ei, au ajuns sa viziteze &omania si sa fie fascinati de zona noastra. Este greu sa integrezi intr-un alt spatiu cultural. Este necesara multa rabdare, si multa compansiune. Daca iti intelegi propria cultura, vei reusi sa intelegi si alte culturi. !r trebui sa fim pregatiti pentru acest soc cultural, si sa fim consiliati dupa ce ne intorcem acasa. *rmeaza o perioada de depresia, o perioada in care observi cat de mult ti au influentat cei din jur, propriile obiceuri, traditii, propria cultura. (ara sa vrei, pe langa c% ai acceptat cultura celorlati, ai si imprumutat din ea. !cum gatesc mancare portug'eza cea pe care la inceput o detestam, toata lumea imi zice c% zambesc prea mult, sunt prea optimista, etc. C'iar daca te intorci in aceiasi societate, cultura care ti a placut atat de mult, va ramane o parte din tine.

2. Evideniai specificul Bucovinei ca etnospaiu i context al manifestrii pluralismului cultural. @ucovina, una dintre cele mai frumoase provincii carpatice, este un 5inut fascinant prin istoria locului 7i a oamenilor, prin armonia peisajului cu cele mai miraculoase culori. Privit% pe 'art%, regiunea istoric% @ucovina Aslav. BCDEFGHI, germ. @uc'enland, J5ara fagilor$K cuprinde spa5iul acoperind ast%zi zona adiacent% ora7elor "uceava, C6mpulung +oldovenesc, &%d%u5i, "iret 7i .icovu de "us din &om6nia, precum 7i partea central% 7i de vest a regiunii Cern%u5i din *craina. !st%zi, al%turi de rom6nii majoritari ;n partea de sud a provinciei 7i de ucrainenii majoritari ;n partea ei septentrional%, @ucovina este locuit% de ru7i, polonezi, germani, evrei, romi 7i reprezentan5i ai altor etnii, reproduc6nd L ;n miniatur% L mozaicul Europei unite 2riunde ai ajunge, vei avea nenum%rate prilejuri de ;nc6ntare 7i vei g%si urmele unei leg%turi str6nse ;ntre splendoarea @ucovinei 7i dorin5a oamenilor locului de a-i sublinia aceast% frumuse5e prin '%rnicia lor. !ceste oportunit%5i, suprapuse peste un poten5ial turistic deosebit, ofer% @ucovinei, ;ntr-un conte t european favorabil, 7anse reale in vederea cre7terii economice, sporirii prosperit%5ii 7i dezvolt%rii durabile. !cest 5inut de vis, adev%rat% JMar% a fagilor 7i mun5ilor$, are un imens poten5ial nevalorificat, conferit de originalitatea sa geografic%, istoric% 7i demografic%, ce trebuie, cu munc% 7i inventitate, scos la lumin%, ;ncadrat standardelor europene, pus ;n serviciul localnicilor 7i vizitatorilor spre a aduce beneficii comunit%5ilor locale 7i a asigura p%strarea 7i conservarea a tot ceea ce este autentic 7i original pentru genera5iile viitoare

3.Analizai influena stereotipurilor culturale ve4iculate *n mediul 0colar asupra relaiei elev 5 elev. Identificai o serie de demersuri pe care trebuie s le *ntreprind cadrul didactic pentru a preveni blocajele procesului de comunicare 0i pentru a optimiza relaia elev 5 elev. *n stereotip intalnit in relatia elev este cel intre elev-rrom si elev-roman. !m avut ocazia de a intalnit o astfel de situatie, in care elevul rrom era izolat de majoritatea colegilor. In functie de postul didactic ocupat cel de profesor sau diriginte acesta are posibiltatea de a intreprinde unele demersuri. In cazului unui simplu profesor la clasa acesta poate observa un blocaj de comunicare, si il poate sesiza dirigintelui sau directorului. In general profesorii dispun de putin timp de comunicare in afara orei, acestia trebuia sa isi respecte programa. Daca nu sunt luate masurile corespunzatoare de diriginte, atunci profesor poate organiza o e cursie, sau o iesire e tracuriculara, unde se va discuta si despre problema comunicarii. 2 alta modalitate ar fi realizarea unei ore in parcul scolii. Profesorul isi va respecta programa scoalara, iar in acelasi timp elevii vor fi mai apropiati, doar prin simplu fapt c% bancile sunt organizate in cerc, iar elevii se privesc fata in fata. Daca este din prisma dirigintelui, ar trebui sa le dea un test anonim, care va reflecta comportamentul unui anumit elev. De multe ori comportamentul unui elev este influentat de cei din jur Afamilie, prieteni, colegi, etcK. Daca se va cunoastea cauza, se poate gasi si o solutie, de e emplu, trimiterea elevului la psi'ologul scolii. *n opinia mea un elev nu reuseste sa inteleaga cum il poate afecta pe acel elev izolat toata aceasta situatie, decat atunci cand este el insusi intr-o situatie asemanatoare. Cred c% un profesor ar trebui sa ia cate in elev intr-o alta clasa, unde nu cunoaste pe nimeni, si sa fie izolat de ceilalti. !tunci il va intelege ce este un blocaj de comunicare si va fi probabil mai tolerant. *n alt demers ar fi jocurile educationale, in care elevii sa participe in mod egal, sa fie organizati in grupuri. Cea mai mare implicare intr-o astfel de situatie o are dirigintele. .a trebui sa conceapa cat mai multe activitati e trascolare, in care elevii vor reusi sa comunice cat mai mult, si sa se cunoasca mai mult.

Elevii trebuie sa inteleaga c% nu toti suntem la fel, c% trebuie sa fim toleranti cu cei din jur, fiecare are propria personalitate.

6. 7ormulai un decalog al cadrului didactic orientat spre abordarea *nvrii 0colare prin centrarea pe desc4iderea spre diversitatea cultural. aK (a-i pe elevi sa isi descopere propria identitate culturala bK (a-i sa cunoasca cultura romaneasca cK Propune jocuri in care fiecare va fi de o alta cultura dK (a-i sa cunoasca si alt sistem de invatamant eK Determina-i pe elevi sa descopere cat mai mult posibil fK )ransmite nu numai informatii, ci si atitudini gK 2rganizeaza iesiri e tracuriculare 'K Pregateste-i pentru o eventuala iesire din tara iK (a-i pe elevi sa se autocaracterizeze din punct de vedere cultural jK E plica lectia si dintr-o alta prisma culturala

/. Analizai *n ce msur disciplina de specialitate &prin finalitile pe care le urmre0te, atitudinile pe care le susine, coninuturile pe care le propune( contribuie la dezvoltarea contiin ei culturale a elevului &dezvoltarea ata0amentului 0i a *nelegerii fa de propria cultur, concomitent cu formarea capacitii de reducere a etnocentrismului( 0i la formarea competen ei interculturale &ca modalitate eficient de raportare la cellalt!. Argumentai"v ideile folosindu"v 0i de programa 0colar *n vigoare, pentru disciplina de specialitate &o putei ane1a la materialul dumneavoastr(

LICE*L EC2N2+IC JDI+I)&IE C!N)E+I&$ "*CE!.! D!)!N ->.0,.,-0O DI"CIPLIN!N ")*DI*L C!LI)PMII P&2D*"EL2& QI "E&.ICIIL2& CL!"! N a IR a

P89I,:; $I$A:;I:

<!I;A;,A $, =!>?@A8, N PP")&!&E! QI DEP2?I)!&E! +P&(*&IL2& A,:@IAN E.!L*!&E! (!C)2&IL2& DE !1&E"I*NE QI ! +2DI(ICP&IL2& CE !P!& PE D*&!)! PP")&P&II ;IP<A A,:@I,I N LECMIE DE "I")E+!)I?!&E QI E.!L*!&E $<8A;A A,:@I,IN S- +IN*)E A9:<A $, $,B7?C<8A8, N "!L! DE CL!"P 9DI,:;I>,A, A,:@I,I N Elevii vor fi capabili s%N 9DI,:;I>, :9E!I;I>, 2C. 0 L "P P&ECI?E?E C!&E "*N) (!C)2&II DE !1&E"I*NE PE D*&!)! PP")&P&II +P&(*&IL2& 2C., - "P P&E?IN)E (!C)2&I IN)E&NI QI ER)E&NI DE !1&E"I*NE 2C.O - "P DE"C&IE (!C)2&II (I?IC2 L+EC!NICI QI (I?IC2- C4I+ICI

2C.T - "P P&ECI?E?E C!&E "*N) +2DI(ICP&ILE +P&(*&IL2& CE !P!& PE D*&!)! PP")&P&II 2C.S "P P&E?IN)E +2DI(ICP&ILE C4I+ICE !LE +P&(*&IL2& PE D*&!)! PP")&P&II 2C.> L "P DE(INE!"CP (E&+EN)!MI! , P*)&E(!CMI! , QI +*CE1PI&E! 2C.= L "P DE"C&IE +2DI(ICP&ILE (I?ICE 9DI,:;I>, PBIF9G9;8I:, 2P.0- "P *)ILI?E?E C2&EC) (IQ! DE L*C&* AE.!L*!&EK 9DI,:;I>, A7,:;I>, 2!. 0L"P P!&)ICIPE C* IN)E&E" L! LECMIE 2!., L "P +!NI(E")E 2 !)I)*DINE P2?I)I.P (!MP DE C2NMIN*)*&ILE C* C!&!C)E& EC2N2+IC P&ED!)E GA;,8IAA $I$A:;I:N +!N*!L*L, )!@L! , C&E)!, (IQE DE L*C&* G,;9$, CI P89:,$,, $I$A:;I:,N C2N.E&"!MI!, ERPLIC!MI! , L*C&P&I INDI.ID*!LE 798G, $, 98EA!IHA8,N (&2N)!LP, INDI.ID*!LP ,>AA<A8, N UN)&E@P&I "C&I"E , 2@"E&.!MI! C*&EN)P DE"(PQ*&!&E! 2&EI E)!PELE LECMIEI )I+PV E 0,+2+EN) 2&1!NI?!)2&I C O !C)I.I)!)E !C)I.I)!) E! +E)2D E &E"*&" E +IN*) ! *I .erificarea prezen5ei, 5inutei. "e recomand%ri

P&2(E"2&*L ELE.IL2& "e preg%tesc Dialog r%spund fac ;ntreb%rile adresate 7i la instructaj Catalog, burete,tabl a, (i7e de lucru

pentru lec5ie , cu elevii pi , cret%,

unde este cazul preg%tesc cele

7i se preg%te7te necesare materialul didactic necesar pentru lec5ie 7i se cere elevilor s%-7i preg%teasc% ,.P&ECI?!&E! )E+EI, ERPLIC!&E! "!* +2)I.!&E! !CMI*NII,DE"C &IE-&E! 2@IEC)I.EL2& *&+P&I)E = cele necesare "e cere elevilor &%spund s% analizeze solicit%rile fi7a de lucru , profesorului s% analizeze cu vizualizeaz% aten5ie de evaluare itemii din fi7a fi7a de lucru la E plica5i a, demonstr a-5ia, frontal )abla creta, burete, pi , de , fi7e lucru , lec5iei

to5i 7i analizeaz% dialogul

AevaluareK

OO.C4E")I2N!&E ! P&2P&I* L ?I"P

*rm%re7te al elevilor

Elevii asupra r%spund

sunt fi7ei Evaluare la (i7e lucru AevaluareK , Pi de

modul de lucru concentra5i de evalure 7i scris% itemii adresa5i

S T. &IDIC!&E! DE

Evaluieaz% lucr%rile elevilor baremelor pe fi7%

!7teapt% rezultatele prin lucr%rilor de de

(IQEL2& !P&ECIE&E!

notare conform evaluare

L*C&* PEN)&* P&IN N2)!&E

S. P&ECI?!&E! )E+EI PEN)&* !C!"P S )ransmite Noteaz% tema elevilor scris tema 7i urm%teste e plica5i Caiet, pi , manual ptr. acas% ,, de e plica5iile pag.WT e .,,, efectuarea temei.

de la necesare ptr. a

Colegiul Economic D.C."uceava !ria curricularaN )e'nologii DI"CIPLIN! 5 Btudiul :alitatii Produselor P&2(E"2&NLuminita 4agiu N& 2&E N 0 2&!

PAA! $, A,:@I,

Bcopul lecieiN familiarizarea cu notiunile legate de proprietatile fizice specifice diferitelor tipuri de marfuri. 9biective: "% distinga proprietatile marfurilor de caracteristicile acestora< "% cunoasc% tipurile de proprietati< "% poat% analiza marfurile dupa proprietatile acestora< "% identifice proprietatile fizice generale de cele specifice< "% determine calitatea marfurilor cunoscand proprietatile acestora<

;itlul leciei: P89P8I,;A;I 7IHI:, BP,:IAA, AA, GA87<8IA98 Btiluri ;imp Bcopul predrii 0min. .erificarea cuno7tin5elor anterioare Btrategia de Btrategia de *nvare r%spund la predare - e punere oral% de *nvare 8esurse > A P

;ntreb%rile X X X cuno7tin5elor

profesorului, adresate pentru identificarea anterioare<

0min.

)recerea de la - fi7e de - elevii primesc marfurile sau X X X - coli de '6rtie teorie practic% Dob6ndirea de abilit%5i la lucru, marfuri cursVfi7% de lucru< desene ale acestora - elevii vor sti provenienta X X X pentru fiecare X - sunt rezolvate cerin5ele date de profesor marfa de analizat< - ;ncurajeaz% elevii s% discute despre modul de calcul al indicatorilor< - se completeaz% fi7ele de lucru, prezentate rezultatele ;n plen, 7i sunt se X X X X - creta - tabla

- suport de marfurilor

analizeaz% rezultatele ob5inute< - se realizeaz% feed-bac/-ul privind activit%5ile desf%7urate< ,S min. E plicarea conceptelor teoretice - e punere - profesorul prezinta partea oral% teoretica legata de proprietatile fizice N proprietatile mecanice< elevii impreuna noteaza cu ideile X principale in caiete profesorul X X X e emplifica fiecare proprietate mecanica < ascult% e plica5iile profesorului 7i cer l%muriri ;n S min. siua5ile pe care nu le cunosc< X - se asigur% feed-bac/-ul X X X privind activit%5ile desf%7urate X - creta - tabla

La finalul semestrului elevii vor aduce un produs, in care vor prezenta provenienta produsului, si ceea ce contine. Elevii nu vor invata mecanic. La test vor e trage un produs si vor preciza ce modificari pot sa apara pe durata pastrarii lor.

-.

Alctuii o list cu posibile activiti educative nonformale destinate

adolescenilor 0i tinerilor, activiti care s *ncurajeze atitudinile de toleran, respect, solidaritate 0i s susin dialogul intercultural. Analizai ."2 activiti preciznd: denumirea activitii 0i descrierea activitii &ma1. 1II de cuvinte pentru fiecare activitate descris(. 0. 2rganizarea unui sc'imb intercultural cu elevi din afara tarii Elevii vor avea ocazia de a-si cunoaste propria cultura, si o alta cultura. (iecare isi va tricou elemente reprezentative culturii lui. ,. .izitarea unui orfelinat Elevii vor respecta mai mult persoanele nevoiase, si vor invata sa fie solidari darunindu-le diverse lucruri. O. *rmarirea unor documentare interculturale cu impact emotional *n caz este cum se creeaza cicocolata in !frica. .or vedea c% majoritatea muncitorilor sunt copii, si sunt e ploatati pana la epuziare T. 2ferirea unei imbratisari, persoanelor de pe strada Elevii vor merge pe strada, si le oferi o imbratisare persoanelor care par triste, sarace, obosite, etc. S. Creearea unui joc prin care un grup de persoane vor descrie prin mima o anumita cultura (iecare grup isi va alege o anumita cultura, si vor incerca sa o ofere informatii despre cultura respectiva prin mimica.

1I. :um ai putea valorifica, *n cadrul formrii dumneavoastr profesionale continue, afirmaia lui ,. G. AipiansJi: KA *nva recunoa0terea diversitii codurilor culturale diferite, a 0ti s comunici *ntr"un conte1t intercultural, a lua cuno0tin de propria identitate cultural, a fi capabil de a trece dincolo de stereotipuri 0i prejudeci, de a cunoa0te mai bine instituiile, caracteristicile sociale, formele de vieuire din diverse ri europene, acestea ar putea fi obiectivele unei practici interculturale lrgite *n educaie.# "unt in totalitate de acord cu cele spuse de E.+ Lipians/i. !r trebui sa e iste un obiect special care permite cunoasterea altor culturi. Cred c% ne-ar fi mult mai usor sa abordam unele situatii, totul ar fi mult mai interesant. Comunicarea intr-un conte t intercultural ne ofera o alta desc'idere a mintii, o noua perspectiva, vom reusi sa privim totul in ansamblu. Cel mai important pentru momentul actual ar fi sa ne cunoastem propria identitate culturala. !tunci cand calaltorim suntem foarte infulentati, nu reusim sa ne pastram propria identitate cultura deoarece nu ne cunoastem propria identitate, nu suntem constienti de ea. Daca am studia in propria tara despre alte identitati interculturale nu despre ceea ce auzim in media, nu am reactiona atat de agresiv in unele situatii. De e epmplu este cultura araba, din ceea ce vedem in media stim c% sunt teroristi, si c% se oamara intre ei. Dar daca este sa le studiezi propria cultura se va observa c% in realitate totul este diferit. 2amenii judeca din ceea ce vad in media, nu cerceteaza ei. 1andirea lor este mult mai limitata in aceasta privinta. Daca oamenii ar cunoaste celelalte culturi, nu s-ar intampla atatea nedreptati, discrimanri, acte de rasism, etc. Daca am cunoaste sistum de vieutire, nu am mai judeca oamenii respectivi, si nu vom indrazni sa ne formam o anumita parere. *n alt e emplu ar fi situatia din Eg:pt. Lumea a judecat ca acei oameni au iesit in strada, dar nu se stie e act motivul de ce se iese in strada. +ajoritatea oamenilor din Eg:pt sunt foarte saraci, acolo este practic o jungla, o lupta pentru supravietuire.

Daca am cunoaste toate aceste culturi, comunicarea interculturala va fi diferita. .om avea mult mai multe oportunitati. .om invata sa fim mai toleranti. .om invata sa apreciem si nu sa criticam, sa fim solidari unii cu ceilalti, sa ajutam, sa fim mai educati.