Avangarda artistic a secolului XX

Avangarda reprezint micarea literar, artistic i intelectual care joac prin noutile aduse, prin inovaii, un rol de precursor i lupt mpotriva tradiiei consacrate.Aceast micare intelectual aprut la nceputul secolului XX, este caracterizat prin cutarea unor soluii radicale i prin ruperea de trecut.Acest curent artistic-literar lupt mpotriva formelor i cutumelor traditionale consacrate prin conturarea unor formule excentrice i ndrznee. Termenul i are originea n jargonul militar din lim a francez, desemn!nd detaamentul care exploreaz terenul necunoscut pentru a pregti naintarea trupelor. Aproape toi scriitorii care s-au afirmat n secolul XX s-au format n atmosfera socialist, su puternica influena a pu licaiilor ei, cei mai muli dintre ei i-au descoperit elul n literatur prin micarea social. Alii ns sau axat pe propriile lor visri i nzuine mpletite ns cu solidaritate i compasiune pentru cei nedreptii. "iteratura secolului XX a fost dezvoltat su noi i ndrznee. nr!urirea frm!ntrilor rneti din acele vremuri, ns difuzarea acestei ideologii se face su forme

$rivit n ansam lu viaa literar din secolul XX este mult mai agitat datorit creterii numrului de grupri i reviste literare, n aceast perioad are loc i o dispersare a forelor literaturii. $rincipalele elemente care caracterizeaz avangarda sunt stimularea ilogicului, a irealului, depirea realitii precum i ptrunderea n suprarealitate. %n cadrul unei literaturi fie ea universal sau naonal din secolul al XX-lea, avangarda &sinonim modernismului extrem' nseamn manifestarea c!torva curente( dadaismul, futurismul, suprarealismul, expresionismul etc. Toate orientrile avangardiste, futurismul, constructivismul, dadaismul, suprarealismul, au un punct comun de plecare i anume reacia advers la tot ceea ce nseamna tradiie . %n creaia suprarealist, dei i acest termen de suprarelist exprim o desprindere de tradiie, se regsesc unele elemente din romantismul german, cel mai reprezentativ este visul care este com inat , n poeziile suprarealiste, cu o iecte,elemente incompati ile.Aceste com inaii au ca scop crearea unor imagini autentice, aceste imagini autentice sunt redate prin procedeul dicteului automat, adic traspunerea raionalului n poezie,a tuturor tririlor spontane i neprelucrate.)uprarealismul este curentul artistic i literar de avangard care proclam o total li ertate de expresie, provoc!nd o *revoluie+ n toate domeniile, promov!nd lim ajul su contientului, scrierea oniric c,iar i colajul. %n anul #-./ apare *$rimul manifest al suprarealismului+, n acest manifest Andr0 1reton definete acest curent, suprarealismul astfel( *)uprearealismul se azeaz pe ncrederea n realitatea superioar a unor anumite forme de asociaii neglijate p!n la el, n atotputernicia visului, n jocul spre dezinteresat al g!ndirii.2l tinde s surpe definitiv toate celelalte
.

mecanisme psi,ice i s se su stituie lor n rezolvarea principalelor pro leme ale vieii.+ 3espingand orice control al ratiunii asupra gandirii, orice preocupare estetica sau morala, suprarealistii inteleg sa expuna fie ver al, fie scris, fie in orice alta forma, functionarea reala a gandirii, ceea ce ei denumeau 4automatismul psi,ic pur4&#5 ##/'. )uprarealismul a fost o adaugire originala la repertoriul artelor de avangarda si a influentat poeii si scriitorii de prima mrime din 6rana &$. 2luard, ". Aragon' )pania &7arcia "orca' in 2uropa rsritean i America "atina &8esar 9allejo si $a lo :eruda'. %n 3om!nia suprarealismul a fost teoretizat i practicat de revistele *;nu+, *Alge+ i *;rmuz+. *;nu+, a fost o revist literar avangardist condus de )aa $an i <oldov.3evista mpletea elemente de dadaism i suprarealism, urma s fie numit 4doi4 la al doilea numr, 4trei4 la al treilea numr, etc., dar numele revistei a rmas p!n n #-=> ?;nu+. Alge. 3evist de Art <odern a fost o revist literar rom!neasc de avangard editat la 1ucureti de Aurel 1aranga, 7,erasim "uca @ules $era,im, i $un ntre #-=A i #-==. *;rmuz+ a fost o revist literar rom!neasc de avangard condus de 7eo 1ogza i tiprit la 8!mpina n > numere, ntre ianuarie i iunie-iulie #-.B. Cntitulat dup pseudonimul scriitorului *;rmuz+, revista mpletea elemente de dadaism i constructivism )uprarealismul urmrea prin programul su ptrunderea artei n planul incontientului, al visului, al delirului n care spaiile umane scap de controlul contiinei. 7eneraia a doua a suprarealitilor rom!ni D.Trost i 7,erasim "uca scriu i pu lic diverse manifeste, astfel nc!t curentul, care-i consumase in anii treizeci vigoarea la $aris, n #-/E i mut capitala la 1ucureti. 8el mai de seam poet suprearealist rom!n rm!ne totui 7ellu :aum, supranumit ultimul mare poet suprarealist european.

*;nu+, a fost <oldov,

o revist literar avangardist condus de )aa $an i

3eprezentanii cei mai de seam ai suprarealismului rom!nesc au fost Clarie 9oronca, <arcel Cancu, 9ictor 1rauner, 7eo 1ogza, )aa $an, 7,erasim "uca. 8onstructivismul, care ine mai mult de latura estetic a literaturii de avangard, vine cu o inovaie n domeniul te,nicii literare, preamrind te,nica modern n detrimentul te,nicii tradiionale. 8onstructivismul era privit ca o nou estetic, ca un efort de a armoniza arta cu producia industrial, ca un efort de a-i uni pe intelectuali i pe muncitori, de a terge graniele dintre munc i art.8onstructivitii su liniau necesitatea unei corespondene ntre art i spiritul contemporan al te,nicii moderne care inventeaz forme noi, contur!nd natura. 8onstructivismul rom!nesc s-a conturat n jurul revistei *8ontimporanul+, condus de Con 9inea, alte reviste literare care promovau acest curent literar au fost *$unct+ condus de )carlat 8allimac,, alt revist de de art constructivist a fost *E> F$+, o revist literar avangardist ce m inea elemente de constructivism i dadaism. ;nicul numr al revistei &dedicat pictopoeziei' a aprut n octom rie #-./ i a fost editat de Clarie 9oronca, )tep,an 3oll i 9ictor 1rauner. 3evista a fost retiprit de @ean<ic,el $lace n #--=.3eprezentantii constructivismului rom!nesc au fost Clarie 9oronca, Con 8lugru, 1. 6undoianu, <arcel Cancu, Con 9inea, etc.8el mai ine ns se poate spune c Con 9inea ilustrez poemul constructivist. %n aceste poeme Con 9inea exceleaz n lim ajul telegrafic i metaforele citadine, tocmai m inarea acestor elemente, acea transpunere a citadinului n codul <orse l propulseaz pe Con 9inea n fruntea poeilor constructiviti.
/

;n alt curent literar care se su scrie avangardei este dadaismul, curent cultural i artistic nonconformist i anar,ic ndreptat mpotriva rutinei n via, g!ndire i art. )entimentul crizei civilizatiei da un elan sporit unui curent intelectual nascut inainte de raz oi( miscarea Dada. Acesta a aparut ca un protest timid si ironic ni,ilist impotriva unei lumi conservatoare si a societatii care i-a dat nastere, inclusiv impotriva artei sale. Dadaismul respingea orice fel de arta, nu a avut nici un fel de caracteristici ine definite , desi a imprumutat cateva trucuri de la avangardele cu iste si futuriste de dinainte de #-#/. Cn esenta, tot ceea ce putea provoca apoplexia iu itorilor urg,ezi de arta conventionala era accepta il pentru dadaisti. Asociind unor elemente ale futurismului italian, cu ismului francez i expresionismului german, un negativism declarat, dadaismul cultiv ar itrariul total, neprevzutul, a olirea formelor constituite, provoc!nd dezordinea i stupoarea i prin organizarea unor spectacole de scandal ndreptate mpotriva artei, gustului estetic, moralei tradiionale, programatic puse su semnul ntre rii. Cn manifestul acestei miscari, +Dada+, se vor este despre o cautare a unei extreme limite a divorului dintre g!ndire i expresie, contrazice totul, neag totul, ridic!nd ni,ilismul i mistificarea la rangul de principii supreme( a olirea logice, dansul neputincioilor creaiei.%n <anifestul Dada din anul #-#B Tristan Tzara afirma c acest curent *Dada+ s-a nscut din dorina de li ertate i nencredere faa de comunitate.Tot Tristan Tzara ncearc s defineasc dadaismul astfel *A olirea memoriei( Dada5 a olirea viitorului( Dada5 credin fr discuii n orice zeu produs imediat al spontaneitii( Dada &G'. "i ertate( DADA DADA DADA, urlet de culori ondulate, nt!lnire a tuturor contrariilor i a tuturor contradiciilor, a oricrui motiv grotesc, a oricrei incoerene( 9CATA+, aa este reprezentat dadaismul n concepia lui Tzara. %n 3om!nia, dadaismul este vizi il, parial, n unele
>

producii poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, pu licate n reviste de avangard aa cum ar fi( +unu+, +8ontimporanul, +Cntegral+, +$unct+, +E> F.$.+ unde alturi de elemente suprarealiste se recunosc i cele futuriste etc. 8aracteristica miscrii rom!neti de avangard literar este c,iar eclectismul. De aceea un dadaism n stare pur este mai greu de descoperit. ;n dadaism mai marcat este vizi il n textele lui )aa $an. Alt curent literar care se regsete n structura avangardismului este futurismul.6uturismul este o micare a modernismului artistic italian, cele r!nd noua er a te,nologiei moderne. Cniiatorul micrii este poetul 6illipo Tomasso <arinetti care, n #-A- pu lic <anifestul futurist. 3evolta futurist mpotriva tuturor tradiilor culturale merge m!n n m!n cu glorificarea 4frumuseii vitezei4, cultul mainilor i al societii contemporane. Ali reprezentani ai futurismului n literatur au fost Ardengo )offici &n acelai timp i pictor', 6ortunato Depero i 7ian $ietro "uciani. Avangardismul este caracterizat prin spiritul de frond, prin negarea violent a formelor de art consacrate, cut!nd proclamarea noului. Artitii avangardei dau dovada unui activism susinut i se concentreaz asupra creaiei ca proces, neinteres!ndu-se de rezultatul ei &opera'. Aciune de oc, avangarda are funcie regeneratoare i desc,iztoare de drum n arte.Avangarda acioneaz energic n momentele de criz politic sau social asociindu-se adeseori cu manifestri extremiste. Avangarda corespunztoare crizei nfptuiete gesturi anar,ice i revolte spectaculoase.%n literatura rom!n se poate vor i despre un avangardism activ mai ales n anii #-..#-=., prin intermediul revistelor *8ontemporanul+, *;rmuz+, *Alge+ .a. ;n precursor al avangardei literare poate fi socotit ;rmuz, care anun

a surdul suprarealist prin prozele sale.3eprezentani din literatura rom!n( Tudor Arg,ezi, Alexandru <acedonsIi, Davidescu, Aderca. Avangarda literar d impresia c neag centrul, n realitate raiunea ei de a fi const n expansiunea centrului unei literaturi5 dup *consumarea? oricrei avangarde verita ile, nucleul unei literaturi se mrete, i sc,im coordonatele spaio-temporale. Dac astfel se prezint avangarda, nu tot aa stau lucrurile i cu spiritul avangardist &cu care deseori *se confund? avangarda', deoarece el caracterizeaz i avangarda propriu-zis, sau modernismul extrem i tradiionalismul.Deose irile dintre modernism i avangardism sunt foarte su tile, devenind uneori, la unii scriitori, aproape insesiza ile.)pre exemplu 7eorge 1acovia, un poet considerat unanim sim olist poate fii citit azi, fr diminua valoarea operei sale, ca un poet avangardist sau dac nu cel puin ca un poet care a anticipat, prin creaia sa, acest curent. %n concluzie 7eorge 1acovia poate fii considerat, aa cum susine :icolae <anolescu, ?un precursor al spiritului care se va manifesta dup rz oi n avangardism.+ <anolescu i argumenta aceast afirmaie prin faptul c opera acovian este mult prea primitiv n raport cu arta sim olitilor care este prin excelen o creaie a su tilitii. Avangarda literara este definit de o icei in funcie de extremele care-i polarizeaz atitudinile( ruptura, negatia radicala a traditiei culturale si aspiratia spre o a solut nnoire a lim ajului5 refuz, pe de o parte, al conveniilor de orice fel, al autoritii si 4codurilor de maniere4 sociale si estetice, respingere, in ultima instan a literaturii-iar pe de alta parte afirmarea necesitii de sincronizare cu 4ritmul vremii4si 4pulsul epocii4 a spontaneitii si deplinei li ertati a spiritului. Astfel de elemente definitorii, surprinse de toti comentatorii fenomenului conduc spre situarea 4stri de spirit4 avangardiste su semnul unui 4dinamism a solut4, al unei 4totale
E

disponi ilitati4 creatoare, in afara oricaror constrangeri exterioare. A iei din formula si din convenie, ns nu pentru a intra ntr-o alt formul, ar fi visul - utopic - al avangardei. %ntre negaie, ca punct de plecare, i inovaie ca termen final, miza sa majora ramane miscarea si tensiunea spiritului, spontaneitatea imaginativa, autenticitatea trairii,- si mai putin rezultatul lor concretizat intr-o epoca ce risca sa fie preluata an circuitul conventiilor estetice. $remisele miscarii romanesti de avangarda tre uie cautate in transformarile lim ajului poetic intreprinse de sim olism &la sfarsitul secolului XCX si indeose i in primul deceniu al secolului nostru', in opozitie cu orientarile traditionaliste. 2stetica sim olista a sugestiei, ce rasturnase vec,ea 4logica a poeziei4, deplasand accentul pe semnificant si pe valentele sintaxei poetice, eli era poezia de retorica si anecdota, pentru ca, intr-o faza imediat urmatoare, o serie de poeti ce de utasera ca sim olisti sa-si afirme in mod spectaculos atitudinile iconoclaste in raport cu insasi aceasta conventie. <arginalizata, minimalizata sau acceptata cu mari reticente, avangarda n-a putut lasa indiferenta am ianta socio-culturala a trei decenii in care s-a afirmat, si tocmai 4extermismele4 sale au contri uit la mentinerea constiintei treze a conventiei literare, avertizand asupra necesitatii innoirii, a mentinerii spiritului creator 4in pas cu vremea4. Dimensiunile si impactul sau in teritoriul literaturii nu tr uie desigur exagerate, insa e de recunoscut faptul ca manifestarile avangardei au oferit exemple de neconformist estetic si social, programele si operele - de inegala valoare - pe care le-a propus participand la innoirea perspectivelor asupra lim ajului poetic, la im ogatirea universului imaginar al poeziei romanesti. Cn lupta dintre poezie si literatura dintre autentic si conventional, spiritul avangardei a fost un ferment cu efecte romanesti.
B

enefice in revitalizarea poeziei

8reaia poetic a lui Clie 9oronca red propriile sale viziuni asupra avangaredei rom!neti.%n opinia sa creaia poetic tre uie s fie s fie axat pe principiul ordinii i al geometriei dar de asemenea i pe un principiu al li ertii care s i confere poetului posi ilitatea de asocia cuvintele dup unul su plac, nu neaparat respect!nd anumite reguli.$entru Clie 9oronca nimic nu este mai ostil dec!t ineria sau nc,istarea operei ntr-un anumit tipar.8a i ali avangarditi 9oronca renun la ordinea fireasc a poeziei, la armonie care tre uie s o str at, renun i la ec,ili ru , intr-un cuv!nt la tot ceea ce reprezint convenionalitate, pentru c poetul simea c acolo unde exist convenionalitate exist de asemenea i o mare doz de falsitate.3eprezentative pentru ntreaga liric a lui Clie 9oronca sunt volumele de versuri ?8olom a+, ?Jodiac+, ?;lise+, ?Cnvitaie la al+.Clie 9oronca fiind prezent n toate manifestrile avangardismului poate fi considerat un sim ol al creaiei de avangard. 3evolta mpotriva faptelor i mpotriva condiiei existeniale , negarea aparenelor sensi ile, conceperea suprarealitii toate acestea i gsesc explicaia n avangard, care era considerat inele suprem i ?li ertatea total a spiritului+. Avangardismul nu a dat opere literare prestigioase, dar a insuflat literaturii un spirit nou, antuit de neliniste, de framantari si tensiune, opunandu-se lancezelii, inertiei, automultumirii si dogmelor estetice de pana la el. 3evolutia se produce atat in expresie, eli erata de orice constrangeri, mergand pana la refuzul rtegulilor gramaticale, logice si poetice, cat si in continut, deoarece incep sa se cultive starile vagi, onirice, su constientul, ocultismul, automatismul psi,ic, ,azardul. %n ?Discursul despre avangard+, 2ugen Conescu scria( ?Avangarda este un fenomen artistic si cultural care intr-adevar sc,im a totul. $refer sa
-

definesc avangarda in termeni de opozitie si de ruptura. Cn vreme ce majoritatea scriitorilor, artistilor, ganditorilor isi imagineaza ca sunt ai timpului lor, autorul re el are cosntiinta ca este impotriva timpului sau. Kmul de avangard este ca un dusman in interiorul insusi al cetatii impotriva careia se revolta, este opozantul fata de sistemul existent+. Avangarda este, aa cum afirma <atei 8linescu n ? 8inci fee ale modernitii+( ?mai radical, mai putin flexi il si mai dogmatic+ dec!t modernismul, desi ea ?mprumut practic toate elementele de la tradiia modern, dar in acelai timp le dinamizeaz, le exagereaz si le plaseaz n contextele cele mai neasteptate, fac!ndu-le adesea aproape de nerecunoscut+ $rincipiul de aza al modernismului, dar mai ales al avangardei, pare a fi lozinca lui Lilliam 6leming( ?)ingurul lucru permanent este sc,im area+. Avangarda corespunde unei crize a valorilor, a unei permanente cutari a identitatilor,i c,iar a sensului literaraturii.

#A

Bibliografie:

#. Eugeniu Sperania, Cniiere n poetic, ediia a CC-a, 1ucureti, 2ditura Al atros, #-E., .. Adrian Marino, Dicionar de idei literare, C &A M 7', 1ucureti, 2ditura 2minescu, #-E=. =. Ion Pachia Tato irescu, Dicionar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicaiei..., Timioara, 2ditura Aet,icus, .AA=. /. M! Anghelescu, <. Apolzan, :. 1alot, Joe Dumi-trescu-1uulenga, 7,. 8eauescu, <. Du, 3. Fncu, A. <i-tescu, 7. <untean, <. :ovicov, Dinu $illat, Al. )ndulescu, 3oxana )orescu, <arian 9asile, Cleana 9erzea, <i,ai 9ornicu, Dicionar de termeni literari &coordonator( Al. )ndulescu', 1ucureti, 2ditura Academiei 3epu licii )ocialiste 3om!nia, #-EH. >. M! Anghelescu" M! Apol#an" $! Balot" M! Bucur" B! %ioculescu" M! &u" '! (lorea" &! )rsoiu" S! Ilin" E! Manu" $! Mecu" A! Mitescu" )! Muntean" M! $ovicov" %! Popescu" &! Popescu" '! Sorescu" %! *tefnescu" M! +asile" I! +er#ea" M! +ornicu , "iteratura rom!n contemporan M C M $oezia &coordonator( <arin 1ucur', 1ucureti, 2ditura Academiei 3epu licii )ocialiste 3om!nia, #-BA.

##

H. %onstantin Schifirne, 7eneraie i cultur, 1ucureti, 2ditura Al atros, #-B>. E. &! Micu" "iteratura rom!n la nceputul secolului XX,1ucureti, 2ditura pentru literatur, #-H/. B. &! Micu" $! Manolescu" "iteratura rom!n de azi &ncercare de sintez', 2ditura Tineretului, #-H>. -. Iulian Boldea" Cstoria didactic a poeziei rom!neti,1raov, 2ditura Aula,.AA>. #A. $icolae Manolescu" Despre poezie,1raov, 2ditura Aula, .AA.. ##. $icolae Manolescu" $oei moderni, 1raov, 2ditura Aula, .AA=. #.. $icolae Manolescu" <etamorfozele poeziei, 2ditura pentru literatur, #-HB. #=. Eugen ,ovinescu" Cstoria literaturii rom!ne contemporane, 1ucureti, 2ditura <inerva, #-B-. #/. )eorge %linescu" Cstoria literaturii rom!ne &compendiu', 2ditura pentru literatur, #-HB. #>. ,aureniu -lici"arg,ezi, acovia, ar u, laga,fundoianu,maniu,pillat, vinea, voiculescu, 1ucureti, 2ditura enciclopedic rom!n, #-E/. #H. Matei %linescu" 8inci fee ale modernitii.<odernism, avangard, decaden, Iitsc,, postmodernism, 1ucureti, editura ;nivers, #-->.

#.