Peritonita Acuta

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD
FACULTATEA DE MEDICINA ,FARMACIE

SI MEDICINA DENTARA
SPECIALIZAREA ASISTENTA MEDICALA
LUCRARE DE DIPLOMA
PERITONITA ACUTA
COORDONATOR
DR.LUMINITA PILAT
ABSOLVENT:
MOTTO
Sntatea seamn cu pacea.
Te poi bucura de ea numai dac tii
s o aperi.
CUPRINS:
MOTIVATIE
INTRODUCERE
pag. 3
pag. 4
PARTEA GENERALA
CAPITOL I
Prezentarea bolii Peritonita acuta
CAPITOL II
Clasificarea bolii
CAPITOL III
Etiologie
CAPITOL IV
Fiziopatologie
CAPITOL V
Simptomatologie
CAPITOL VI
Diagnosticul diferential
CAPITOL VII
Tratamentul in peritonita acuta
pag. 6
pag. 8
pag. 9
pag. 25
pag. 26
pag. 33
pag. 36
PARTEA SPECIALA
CAPITOLUL I
Nevoile fundamentale si dimensiunile
bio psiho sociale, culturale si spirituale
CAPITOLUL II
Procesul de ingrijire
CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientului cu peritonita acuta
CAPITOLUL IV
Prezentare caz I
Prezentare caz II
Prezentare caz III
pag. 38
MATERIAL SI METODA
pag. 73
pag.
pag.
pag.
pag. 46
pag. 56
pag. 66
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
pag. 79
pag. 84
MOTIVATIA
Sunt asistenta medicala si lucrez intr-un spital in sectia Bloc Operator si
intru des in contact cu suferinta oamenilor.
De la primul contact cu bolnavul, pana cand acesta paraseste spitalul,
vindecat, deciziile si actiunile chirurgului si asistentei medicale trebuie sa fie efecte
ale gandirii chirurgicale, sa poarte pecetea ei. Gandirea chirurgicala este gandirea
particulara, care guverneaza obiectul activitatii chirurgului: restabilirea sanatatii
sau cel putin ameliorarea suferintei bolnavului, este expresia scopului chirurgiei.
Aparitia ei este strans legata de constituirea chirurgiei ca domeniu de activitate.
Chirurgia ca domeniu de activitate, este stiinta si arta, in acelasi timp, ce are
ca scop redarea sanatatii bolnavilor sau cel putin usurarea suferintelor lor Chirurgia
nu se practica dupa formule matematice, nefiind posibil sa fie transpusa in ecuatie
de tipul A = B ( A reprezentand diagnosticul afectiunii chirurgicale in cauza, iar B
interventia chirurgicala necesara redarii sanatatii bolnavului deoarece are ca obiect
bolnavi, si nu boli , si fiecare bolnav, ca structura fizica si psihica, ca mod de
reactie la boala, ca situatie operatorie si ca raspuns la solicitarile operatiei, este o
individualitate.
A gandi ceva sau a gandi la ceva, denota constiinta unei directii catre un
domeniu de idei sau catre o sfera conceptuala. A gandi prin tine insuti inseamna a
pune in joc intreaga ta capacitate de discernamant in insusirea parerilor altora fara
a le ramane vasal credincios pentru ca chirurgia este o stiinta nobila si in chirurgie
apar lucruri noi.
INTRODUCERE
Peritonita reprezinta o reactie inflamatorie a peritoneului, care poate fi
difuza sau localizata, de origine infectioasa sau nu. Majoritatea peritonitelor sunt
de origine infectioasa, cei mai frecventi agenti patogeni fiind Escherichia coli,
enterococi, Klebsiela, Enterobacter, Proteus, Bacteroides. Cavitatea peritoneala se
intinde de la diafragm (cranial) pana la pelvis (caudal), si de la peretele abdominal
(anterior) pana la viscerele retroperitoneale (aorta, vena cava, uretere, rinichi).
Peritoneul este format din doua straturi, unul intern (peritoneul visceral) si
unul extern (peritoneul parietal) . Cele mai multe peritonite (peste 90%) apar
datorita distrugerii tractului gastro-intestinal (peritonite secundare), atunci cand in
lichidul peritoneal se identifica multipli germeni cu origine enterala. Un procent
mult mai scazut il reprezinta peritonitele in care este pastrata integritatea
tractusului gastro-intestinal si apar in absenta interventiilor chirurgicale sau a
traumatismelor (peritonite primare).
Pentru diagnosticul de peritonita sunt foarte importante istoricul bolii si
examenul fizic. Astfel, daca pacientul prezinta un istoric de spitalizari recente, boli
cronice, interventii chirurgicale recente, febra, frison, durere de intensitate crescuta
la nivel abdominal se ridica suspiciunea de peritonita. Greata si varsaturile sunt de
asemenea simptome importante iar palparea abdomenului arata aparare musculara
(contractura peretelui abdominal ce apare in timpul palparii) si contractura
musculara (contractura musculara neprovocata de atingerea abdomenului) in
peritonita acuta. In momentul in care s-a stabilit diagnosticul de peritonita acuta,
tratamentul trebuie sa fie promt pentru a evita o evolutie nefavorabila spre sepsis si
apoi exitus (deces). Tratamentul de electie este cel chirurgical, si consta in
5
eliminarea sursei de contaminare, reducerea contaminarii, tratarea infectiei

reziduale si prevenirea recurentei infectiilor. Evolutia postoperatorie este
favorabila daca tratamentul chirurgical a fost promt si este completat cu tratament
antibiotic. Aparitia unei peritonite presupune de obicei interactiunea a trei factori:
inundarea bacteriana a cavitatii peritoneale, virulenta crescuta a acestor agenti
patogeni si slabirea mijloacelor de aparare locala sau generala. In peritonitele
primare contaminarea se face pe cale hematogena in cursul unei bacteriemii
(prezenta bacteriilor in sange), acestea fiind de obicei infectii cu un singur germene
si apar in special la copii si imunodeprimati. Peritonitele secundare apar datorita
leziunii unui viscer abdominal sau a tractului digestiv. Caracteristicile germenilor
in peritonitele secundare corespund in general florei organului lezat. Flora normal
a esofagului, stomacului, duodenului si a partii proximale a intestinului subtire este
saraca, apoi incepe sa creasca progresiv la nivelul intestinului distal, astfel ca flora
colonului este foarte bogata.
PARTEA GENERALA
CAPITOL I
PERITONITA ACUT
Peritoneul este o seroas foarte ntins, n raporturi cu toate organele
abdominale, cu o vast reea de vase sanguine, limfatice i seruri, creia i se
confer roluri fiziologice i fiziopatologice foarte importante.
Peritoneul intervine n procesele de aprare ale organismului, reacioneaz
printr-o exsudaie abundent, producere de fibr i anticorpi care tind s limiteze
infeciile.
Datorit poziiei sale n plexurile nervoase, peritoneul constituie o suprafa
interoceptiv, la cei mai variai excitani, ceea ce explic tulburrile reflexe locale
la distan i generale, care apar n mbolnvirile acestei seroase.
DEFINIIE
Reprezinta inflamatia difuza a peritoneului, in cea mai larga acceptiune de
origine septica. Peritonita acuta difuza este una din marile urgente abdominale.
Peritonitele sunt determinate de raspandirea bacteriilor dintr-un organ perforat in
tractul gastrointestinal sau genitourinar, de obicei rezultand abdomenul acut
chirurgical. Infectiile sunt intotdeauna amestecate, cu E. Coli, Bacteroides fragilis
si alte organisme facultative si anaerobe gram negative predominante.
Peritonitele primitive (primare) sau peritonitele spontane, au sursa de
contaminare extraperitoneala iar transportul agentului patogen se realizeaza pe cale
circulatorie. Acestea apar atat la copii cat si la adulti, cu predilectie in ultimul timp
pentru adulti
CAPITOL II
CLASIFICARE
I.
Dup faza evolutiv deosebim dou feluri de peritonit:

a. peritonita acut
b. peritonita cronic
II.
Dup localizare:
- peritonite apendiculare
- peritonite biliare
- peritonite urinare
- peritonite enterale (intestinale), etc.
III. Dup
modul de a se produce:
- peritonit localizat (circumscris)
- peritonit generalizat
Deosebim dou feluri de peritonit acut:

- peritonit acut localizat
- peritonit acut generalizat
a.
Peritonit acut localizat este acea form n care mijloacele de aprare

existente n cavitatea abdominal reuesc s localizeze procesul infecios n
regiunea n care el a aprut.
De exemplu: peritonita localizat de origine apendicular (cunoscut i sub
numele de plastron) sau bloc apendicular, peritonit localizat de origine
colecistic (plastrom colecistic), peritonit localizat din regiunea pelvin
(pelviperitonit).
b.
Peritonita acut difuz (generalizat) este acea form prin care se nelege un
sindrom infecios complex, abdominal, determinat de ptrunderea n cavitatea
peritonial a unor germeni patogeni cu virulen foarte crescut.
10
CAPITOL III
ETIOLOGIE
Ptrunderea germenilor patogeni n cavitatea abdominal se poate face pe
mai multe ci:
Prin perforarea unui organ cavitar datorit unui proces patologic al acestuia
(eventualitatea cea mai frecvent)
Apare n:
1. ulcerul gastric sau duodenal perforat
2. apendicit acut gangrenoas perforat
3. colecistit acut perforat
4. ulceraii i perforaii intestinale de diferite cauze
5. gangrenarea unei anse intestinale infarctizate sau
ocluzionale, etc.
Prin perforarea unui organ cavitar, datorit unui traumatism care nu a deschis
peretele abdominal (stomac, intestin, etc.). Acest tip de leziune este cunoscut sub
denumirea de traumatism abdominal nchis.
Prin infectarea peritoneului datorit unui agent vulnerabil (arme albe, glonte,
schije, etc.) care deschide peretele abdomenului, lsnd ca peritoneul s fie expus
unei infecii cu germeni din afar.
n cazul cnd agentul vulnerant a perforat un organ cavitar, peritonita se
produce i prin revrsarea coninutului septic pe care l conine organul respectiv n
cavitatea peritoneal. Acest tip de leziune se numete traumatism abdominal
deschis.
Prin disiminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal, la nceput
localizat i apoi generalizat.
11
Dintre acestea exemplificm:

apendicita acut localizat, care abcedeaz i se deschide n cavitatea
abdominal.
Pelviperitonita acut localizat la nceput, dar care apoi se deschide n
cavitatea mare a peritoneului.
Prin nsmnarea peritoneului pe cale hematogen (fixarea germenului i
evoluia lui pe peritoneu la persoana care se afl ntr-o stare septic).
Pe cale genital la femei:
Constituia special a zonei genitale feminine este de aa natur nct face ca
vaginul s comunice prin intermediul cavitii uterului i al lumenului trompelor cu
cavitatea peritoneal i cu toate c aceste organe intermediare creeaz bariere
mpotriva infeciilor, permite uneori transmiterea unei infecii din vagin
(gonococic sau de alt natur) la peritoneu.
Aceasta poate aprea la persoanele tinere absolut nevaccinate contra
infeciilor, dup primele contacte sexuale, dac n timpul acestor contacte li s-a
transmis un germene patogen (genococ, cocobacil, de obicei) sau dup efectuarea
unor manevre septice ale cavitii uterine (n scop avortic, diagnostic sau
terapeutic).
Ulcerul gastro-duodenal
Actual frecventa e in scadere si desi manifestarile simptomatice au incidenta
crescuta, ele sunt de fapt determinate de patologia functionala tip dispepsie insa
cand apare, evolutia este indelungata, cu recidive.
12
Cauzele cele mai frecvente implicate in aparitia ulcerului gastric si duodenal

sunt:
13
infectia gastrica cu bacteria Helicobacter pylori
consumul de antiiflamatorii gen Aspirina, Indometacin, Ibuprofen,

Diclofenac, in asociere sau nu cu preparatele cortizonice si antiagregantele
plachetare (Plavix)sau anticoagulantele (Trombostop).
Aceste cauze, asociate unui teren genetic ce predispune si unor factori
favorizanti ca fumatul, alcoolul, ciroza hepatica, bolile pulmonare severe sau

insuficienta renala cronica, duc la ulcer.
De obicei, ulcerul produs prin Helicobacter apare la duoden dar asociaza si o
gastrita cronica, recidivele fiind frecvente dar nu prea duce la complicatii.
Dimpotriva, ulcerul produs de antiinflamatorii apare la stomac, asociaza si el o
gastrita cronica, frecvent nu determina nici un simptom si este diagnosticat doar
cand apar complicatiile (hemoragia), grave la varstnic. Nu mai reapare daca se
intrerupe consumul de antiinflamatorii.
Desigur, una din cauze nu o exclude pe cealalata (pot fi prezente ambele).
Pe langa plenitudine, satietate precoce, jena in capul pieptului, simptomul specific
bolii ulceroase este reprezentat de durerea vie ce apare la 2-3 ore dupa mese, in
capul pieptului, calmata de ingestia de alimente sau protectoare gastrice, dar care
este prezenta si noaptea, trezind pacientul din somn.
Episoadele dureroase tin 1-2 saptamani si sunt determinate de reinfectia cu
Helicobacter, de fumat, consum de alcool sau antiinflamatorii. Desi se credea ca
stressul duce la ulcer, acesta determina doar tulburari functionale. La
persoanele mai in varsta e posibil ca ulcerul sa nu determine nici un simptom si sa
reiasa ca au aceasta boala atunci cand varsa cu sange sau au scaun negru ca pacura
(melena).
Diagnosticul
este pus cel mai exact prin endoscopie deoarece orice
modificare, inclusiv ulcer, la nivelul stomacului trebuie biopsata pentru a
14
exclude un cancer gastric la debut si pentru a pune in evidenta cu certitudine

prezenta Helicobacterului.
Daca nu avem la dispozitie endoscopia sau pacientul este in varsta cu boli
cardiace sau pulmonare grave, se va face tranzitul baritat (inghitirea de bariu cu
efectuarea unor clisee radiologice). Ca orice segment al tubului digestiv (esofag,
stomac, duoden, jejun, ileon, colon), ulcerul nu se vede la ecografia abdominala.
Exista niste semne indirecte care sugereaza posibila prezenta a unui ulcer, dar
diagnosticul de certitudine se pune doar prin endoscopie.
Complicatiile ulcerului:
hemoragia digestiva - apare mai frecvent la varstnicul consumator de

antiiflamatorii pentru boli cardiace sau reumatologice. Se manifesta ca
varsatura cu sange de obicei negru , ca un zat de cafea dar poate fi si rosu
proaspat sau cu cheaguri de sange sau ca scaun negru lucios (melena).
Reprezinta o urgenta, pacientul trebuind adus la spital (gastroenterolog)!

Tratamentul poate fi cu protector gastric sau chiar prin oprirea hemoragiei prin
endoscopie (injectare de alcool sau adrenalina in craterul ulceros). Uneori este
nevoie de chirurgie de urgenta in cazul hemoragiilor severe. De aceea este necesar
sa asociem un protector gastric tip Famotidina sau Omeprazol inainte de a lua
antiinflamatorul, mai ales daca acesta trebuie administrat pe o perioada lunga de
timp.
perforatia este si ea mai frecventa la varstnicii consumatori de

antiinflamatorii deoarece pe mucoasa gastric fragila apare un ulcer adanc cu
sanse de a perfora peretele cu peritonita ulterioara. Daca durerea ulceroasa
devine brusc foarte intensa astfel incat pacientul sta nemiscat, e palid,
transpirat, nu suporta nimic pe burta poate avea ulcer peforat si trebuie adus de
urgent la spital (chirurgie)! ulcerul duodenal cu evolutie indelungata poate
duce uneori la ingustarea pilorului.
15
stenoza pilorica - cu scadere in greutate, varsaturi cu alimente partial

digerate (pacientul recunoaste mancarea ingerata cu cateva zile in urma). Se
poate incerca dilatare endoscopica atunci cand pacientul nu suporta interventia
chirurgicala.
Apendicita acut flegmonoas/gangrenoas perforat, complicat cu

peritonit
Aceti pacieni se interneaz dup 24-72 ore de la debut, din cauza adresrii
ntrziate a bolnavului sau a greelilor de diagnostic. Inflamaia distructiv i
perforaia apendicelui se pot declana i la bolnavii spitalizai n secia chirurgie
sau n alte secii din cauza diagnosticului incert i supui timp ndelungat
observaiei fr folosirea oportun a metodelor paraclinice de diagnostic necesare
(ecografia, laparoscopia).
Spitalizarea (transferarea) n secia chirurgie/reanimare a oricrui spital
care acord asistena chirurgical de urgen, este obligatorie. n caz de apendicit
acut, complicat cu peritonita difuz se recomand spitalizarea (transferarea)
urgent n secia chirurgie/reanimare a unui spital interraional, municipal
16
Diagnosticul se stabilete cu certitudine pe baza complicaiei apendicitei

distructive: peritonit localizat, plastron apendicular sau peritonit difuz.
Fig 1 Piesa operatorie: la secionarea apendicelui gangrenat se gsesc 2

concreiuni cu diametrul de 1 cm., situate la limita poriunii gangrenoase
(stercolit).
Fig 2 Aspect intraoperator: (apendicectomie) leziuni inflamatorii i

gangrenoase n jumtatea distal a apendicelui.
17
Diagnosticul
apendicitei
acute
complicate
cu
peritonit
localizat.
Anamneza i simptomele iniiale ale apendicitei corespund formei comune dar cu o

manifestare clinic neclar sau confuz pn la momentul complicaiei, cnd apar
semnele principale de peritonit. Se produce exacerbarea durerii somatice
spontane, urmat de vrsturi repetate.
Examinarea obiectiv deceleaz: poziia antalgic n decubit dorsal sau lateral
drept cu coapsa dreapt flectat, faciesul pacientului este congestionat exprimnd o
mare suferin, semne de deshidratare extracelular cu limb sabural, uscat.
Semnele generale caracterizeaz starea septic: temperatura (38-39,5C),
tahicardie (puls >100/min) i hipotensiune arterial (<100 mmHg). Micrile i
tusea exacerbeaz durerea spontan.
Respiraia abdominal este diminuat la nivelul abdomenului drept.
Palparea regiunii iliace drepte evideniaz simptomele principale: durere,
contractur muscular, semne de iritaie peritoneal pozitive (Blumberg, Mandell
etc.).
Tueul rectal / vaginal este dureros.
Explorrile paraclinice evideniaz leucocitoz important (peste 1800020000/mm3).
18
Diagnosticul apendicitei acute complicate cu peritonit difuz (generalizat)

Sunt cunoscute trei mecanisme de dezvoltare a peritonitei apendiculare difuze:
a) Peritonita generalizat primar se poate produce dup un interval de
circa1-2 zile de la debutul clinic al apendicitei acute. Durerea este exacerbat i
difuz; de asemenea, contractura muscular se generalizeaz i se oprete tranzitul
intestinal. Se altereaz starea general, febra devine septic cu leucocitoz
~20000/mm3 i neutrofilie. Se poate instala
sepsisul sever.
b) Peritonita difuz dezvoltat n doi timpi, cnd dup peritonita iniial
local (timpul nti) se produce o ameliorare spontan prin tratament medical,
urmat dup un interval de ore sau zile de generalizarea procesului peritonitic
(timpul al doilea).
c) Peritonita generalizat n trei timpi prezint urmtoarele etape evolutive:
apendicita iniial cu peritonit local la pacienii care se spitalizeaz dup 24-72
ore de la debutul crizei (timpul nti), urmat de formarea plastronului (timpul al
doilea), urmat apoi de abcedarea plastronului i ruperea abcesului n marea
cavitate peritoneal (timpul al treilea).
Diagnosticul peritonitei apendiculare difuze se bazeaz pe aceleai semne
ca i ale peritonitei apendiculare locale, dar cu o stare general i intoxicaie mai
grav (uneori sepsis sever) i cu diseminarea rapid sau treptat a simptomelor
peritoneale (durerea somatic, contractura muscular i ileusul paralitic) asupra
ntregului abdomen.
Sindromul de intestin iritabil

Constituie in zilele noastre una din cele mai frecvente patologii
gastrointestinale, cauzata in principal de stressul cotidian. Uneori apare dupa o
infectie virala sau bacteriana intestinala.
19
Diagnosticul acestui sindrom este prin excluderea altor boli ce pot determina
aceleasi simptome cu acesta.
De obicei pacientii sunt anxiosi, prezinta senzatia de \"nod in gat\", se tem ca
au o boala grava si se plang de:
constipatie sau diaree sau alternanta celor doua
balonari si bolboroseli in burta
dureri in tot abdomenul sau deasupra pubisului

Constipatia inseamna scaun tare, eliminat cu efort sau un scaun evacuat la
mai mult de 2 zile. In intestinul iritabil se poate evidentia sange rosu la sfarsitul
scaunului prin prezenta concomitenta a hemoroizilor. Deoarece frecvent in acaesta
afectiune miscarile colonului sunt intense, materiile fecale se pot fragmenta in
cursul procesului de evacuare a lor, astfel incat scaunul sa aibe aspect de creion,
panglica sau \"cacareze de oaie\". De notat ca acest aspect particular poate apare si
in cancerul de rect, cand datorita tumorii care se dezvolta in interiorul intestinului,
fecalele nu mai au prea mult loc de trecere si atunci se elimina sub forma de
panglica subtira sau creion. Pentru a face diferenta dintre cele doua afectiuni,
trebuie consultat medicul specialist.
Desigur ca daca suntem diagnosticati cu sindrom de intestin iritabil putem
face la un moment dat si cancer colo-rectal (una din manifestarile acestuia este
eliminarea de scaune cu sange) fara ca cele doua afectiuni sa aibe vreo legatura
una cu cealalta.
De aceea e obligatoriu efectuarea colonoscopiei, mai ales dupa 40-50 ani
sau daca apar simptome severe (sange in scaun, scadere in greutate mare, dureri
abdominale importante).
20
COLONOSCOPIA
Diareea este de obicei exploziva, pacientul trebuind sa fuga la toaleta, cu

multe gaze, uneori cu fragmente de alimente nedigerate. Numim diaree eliminarea
a mai mult de 3 scaune in 24 ore. De multe ori pacientii descriu eliminarea a 2-3
scaune dimineata, ulterior nemaiavand nici un scaun pe parcursul zilei.
Va trebui efectuata coprocultura si coproparazitologia pentru excluderea unei
infectii intestinale., hormonii tiroidieni deoarece hipertiroidia evolueaza cu diaree
si colonoscopia pentru excluderea polipilor sau a cancerului colo
rectal.
21
Diareea din sindromul de intestin iritabil nu va contine niciodata sange,

decat in cazul hemoroizilor iritati de scaunele acide si nici nu apare noaptea, decat
foarte rar.
Balonarile si bolboroselile sunt percepute ca fiind excesive si jenante. Unii
pacienti nu pot iesi in societate datorita zgomotelor intestinale intense. In fapt,
cantitatea de gaz din intestine este similara cu cea a persoanelor sanatoase, dar
datorita tulburarilor de sensibilitate la nivel intestinal, este perceputa ca fiind mult
prea mare.Balonarea si bolboroselile pot fi resimtite in capul pieptului, pacientul
crezand ca este bolnav de stomac si luand gastroprotectoare care nu-l ajuta decat
partial sau deloc. De fapt, gazele si materiile fecale din colonul transvers determina
aceste simptome.
Apare dupa ingestia de alimente (nu pot sa mananc nimic ca ma umflu) sau
chiar fara sa fi mancat ceva. Durerea apare prin hipersensibilitatea intestinelor la
gazul din ele, este descrisa diferit de fiecare pacient (ca o intepatura, ca un junghi,
ca o arsura), apare dupa ingestia de alimente sau chiar fara sa fi mancat nimic si
22
este calmata de eliminarea scaunelor. Ca localizare, este variabila de la pacient la

pacient dar se modifica in timp si la acelasi pacient: in capul pieptului, perceputa
ca o balonare, jena sau durere; in jurul buricului; in dreapta (confundata deseori cu
afectiunile ficatului sau colecistului) sau in stanga sub coaste si chiar poate fi
resimtita pe interiorul rectului, fara a fi vorba despre o complicatie a hemoroizilor
(tromboza).In intestinul iritabil durerea nu scoala pacientul din somn.
Orice durere care-si schimba caracterul sau se asociaza cu scadere in greutate
importanta trebuie investigata prin colonoscopie deoarece poate fi determinata
de un cancer colo-rectal! Deoarece simptomele sunt descrise variat de la un
pacient la altul si se modifica in timp la acelasi pacient (de exemplu era constipat
iar acum are diaree), uneori semnele de aparitie a unei boli grave sunt trecute cu
vederea,astfel ca este bine ca diagnosticul sa fie pus de un gastroenterolog, care va
sti ce investigatii sunt necesare.
23
Sindromul de intestin iritabil nu are complicatii si nu evolueaza

niciodata la cancer colo-rectal!
Tratamentul consta in:
regim adaptat situatiei (constipatie sau diaree)
medicamente pentru reglarea miscarilor intestinale, pentru absorbtia gazului

precum si anxiolitice pentru diminuarea stressului.
Colecistita acuta
Poate evolua spre regresie (sub antibioterapie/spontan - rar;devine colecistita
cronica sechelara cu pericolecistita cu tendinta la reacutizare), spre perforatie (in
blocul subhepatic sau/si in peritoneul liber - in primele 48 h de colecistitaacuta, la
batrani/pacienti cu reactivitate slaba, determinand peritonita biliara, forma severa,
mortalitate 40%), sau spre fistulizare (organ cavitar invecinat fistula colecisto
duodenala/colica. Drenarea continutului vezicular in lumen determina ameliorarea
simptomatologiei si a starii generale). Tratamentul este chirurgical.
Momentul operator este decisiv. Peritonita biliara difuza se opereaza in
urgenta
maxima,practicandu-se
colecistectomie
si
tratamentul
peritonitei;
colecistita acuta se poate opera"la cald" - 24-72 h de la debut - in urgenta imediata

sau in urgenta intarziata fiind temporizata sub repaos fizic/alimentar si tratament
medicamentos (antibiotic,antiinflamator, antalgic) si punga cu gheata local.
Neoplasmul de vezica biliara poate aparea la vechii litiazici, mai mult de 810%din cazuri (90% din cazurile cu acest tip de neoplasm apar pe teren litiazic, la
pacienti de peste 60 ani). Histopatologic este un adenocarcinom agresiv care
invadeaza rapid patul hepatic si organele vecine (colon, duoden, calea biliara
principala), metastazand in nodulii pediculului hepatic (produce icter prin
compresiune) si in lobii hepatici - frecvent.
24
COMPLICATII - frecvente, putand fi intestinale si extra-intestinale:

I. Complicatii intestinale:
1. Perforatie in cavitatea peritoneala: este o complicatie rara si grava ce indica
trata-ment chirurgical de urgenta.
2. Abcedare: apare frecvent, sediul putand fi interileal, intramezenteric,
retroperitoneal sau ileoparietal.
3. Fistulizare:
a) fistule entero-enterale: apar la din pacienti in cursul evolutiei bolii; reprezinta
o comunicare anormala intre doua anse ileale sau intre o ansa ileala si colon;
fistulele mici nu produc modificari notabile ale starii generale; fistulele largi, care
scot din tranzit un segment lung digestiv, necesita tratament chirurgical;
b) fistulele entero-vezicale: reprezinta o complicatie grava; provoaca infectie
urinara, pneumaturie sau fecalurie;
c) fistule entero-genitale: pot fi entero-tubare, entero-vaginale, rar entero-uterine;
d) fistule externe: sunt complicatii severe; realizeaza comunicari intre intestin si
pere-tele abdominal, respectiv intre rect si regiunea perianala sau vulva.
25
4. Obstructie intestinala: in stadiile initiale apare secundar edemului si spasmului,

ulterior aparand stenoze organice; clinic se manifesta prin dureri colicative intense,
varsaturi, peristaltica crescuta cu zgomote hidroaerice, absenta a tranzitului pentru
fecale si gaze.
5. Malignizare: boala Crohn reprezinta o stare precanceroasa; riscul de
malignizare este crescut in segmentele intestinale excluse prin by-pass.
II. Complicatii extraintestinale:
1. Sindrom de malabsorbtie: se manifesta prin steatoree si anemie; sunt afectate
absorbtia lipidelor si a vit.B12; poate apare in afectari intinse sau dupa rezectia
ileala.
2. Diaree: survine secundar deficitului de reabsorbtie ileala a acizilor biliari, cu
stimulare a secretiei colonice.
3. Exacerbare a florei intestinale: survine consecutiv stazei proximal de zonele
de stenoza sau datorita recircularii continutului intestinal prin fistulele spontane
sau anastomozele chirurgicale.
4. Litiaza biliara: survine consecutiv pierderii de acizi biliari, cu crestere a
litogenicitatii bilei.
5. Alterare a functiei hepatice: se manifesta frecvent prin steatoza sau amiloidoza
hepatica; uneori se poate asocia colangita sclerozanta primitiva.
6. Osteoporoza si osteomalacie: apar consecutiv malabsorbtiei calciului, vit.D si
carentei proteice.
7. Complicatii urinare:
- litiaza renala (prin tulburari ale metabolismului calciului);
- hidronefroza si dilatare ureterala (prin inflamatie retroperitoneala);
- fistulizare ileo-vezicala;
- amiloidoza renala (urmare a procesului inflamator de durata).
8. Complicatii articulare:
- artralgii sau artrita pasagera (insotesc la din pacienti episoadele de acutizare
intestinala);
- spondilita ankilopoietica (apare la 1/10 din pacienti, anume la cei cu antigen de
histocompatibilitate HLA-B27 prezent).
26
9. Complicatii dermatologice: eritem nodos, dermatita exfoliativa, pyoderma

gangrenosum, sindrom Stevens-Johnson.
10. Complicatii oftalmologice: conjunctivita, episclerita, irita, uveita.
11. Ulcere aftoase bucale
Mecanismul de producere al peritonitei

Din lupta dintre germenii patogeni ptruni n peritoneu i elementele de
aprare a organismului, existente n esutul reticuloendotelial de pe suprafaa
peritoneului i a marelui epeplon, rezult lichidul purulent care caracterizeaz
peritonita. Acest lichid conine mari cantiti de toxine eliberate de ctre germenii
patogeni.
Toxinele irit pe de o parte peritoneul, determinnd o reacie peritonial
dureroas i pe de alt parte, intr prin resorbie n circulaie determinnd
fenomenele toxice caractristice peritonitei. Germenii patogeni se nmulesc, se
rspndesc i n restul cavitii peritoneale crend peritonita generalizat.
CAPITOL IV
FIZIOPATOLOGIE
Peritonita acut difuz rezult din reacia local a peritoneului i a viscerelor
abdominale i cea general a ntregului organism la aciunea agresiv a germenilor
microbieni i a unor produi n peritoneu.
Factorii de agresiune sunt reprezentai de:
flora microbian cu calitile sale de virulen, viteza de nmulire,
putere necrozat, toxicitate (exotoxine, endotoxine); sunt mai agresivi germenii
anaerobi.
produi biologici: lichid gastric, bil, suc intestinal, suc pancreatic,
lichid colic.
27
Reaciile peritoneului sunt de tip inflamator:

secreia seroleucocitar purulent n prima faz nsoit de edem,
hiperemie i infiltraie edemoas a tuturor viscerelor, epiploanelor i mezourilor,
secundar inflamaiei peretelui intestinal apare ileusul dinamic.
exudat muco-septic n a doua faz, care are tendina s nchisteze secreia
purulent din peritoneu n diverse loje: aderenele fibrinoase realizeaz uneori o
veritabil ocluzie mecanic.
ocul toxico-septic reprezint o component important n evoluia i
prognosticul peritonitelor.
Factorii de gravitate n peritonit acut difuz sunt: terenul biologic al
bolnavului, boala cauzal, agresivitatea florei microbiene i a produilor ptruni n
peritoneu, timpul scurs de la debutul peritonitei, starea de oc toxico-septic.
CAPITOL V
SIMPTOMATOLOGIE
Au fost descrise:
Semne funcionale
Durerea este primul semn care apare ntr-o peritonit acut. Trebuie
precizate: modalitatea de debut (brutal sau nu), sediu (localizat sau difuz),
evoluia, iradierea, paroxismele. Toate aceste elemente au importan n
diagnosticul etiologic al peritonitei. Durerea este de obicei brutal, n perforaie.
Poate fi iniial localizat, difuznd ntr-o etap ulterioar, sau poate fi de la nceput
difuz. Ea poate fi continu i stabil sau cu exacerbri paroxistice. Poate iradia n
locuri diferite (hipogastru, de sac Douglos, umr, regiunea scapular) de intensitate
diferit, de la lovitura de pumnal a inundaiei peritoniale pn la formele atenuate.
28
Vrsturile frecvente sau biliare pot contribui, atunci cnd sunt abundente
la dezhidratarea bolnavului.
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze produs iniial

prin ileus dinamic reflex, ulterior poate ine de supraadugarea unei ocluzii
mecanice. n peritonitele hipertoxice se poate ntlni diareea.
Sughiul ntlnit inconstant, este expresia iritaiei diafragmului, a stazei

gastrice i a strii toxice.
Semnele fizice abdominale
sunt fr valoare pentru precizarea
diagnosticului. Cel mai des semn este necontractarea peretelui abdominal,

care se poate pune n eviden prin:
Inspecia abdomenului care arat:

- imobilizarea peretelui abdominal n timpul respiraiei.
- respiraia este superficial, mai frecvent de tip toracic superior.
Palparea abdomenului este timpul cel mai important al examenului fizic i

relev:
- contractarea abdominal reprezint creterea tonusului musculaturii
pereilor, secundar peritonitei. Peretele abdominal nu se las deloc deprimat prin
apsare, manevra fiind extrem de dureroas.
- apsarea muscular este un semn mai precoce al peritonitelor. Peretele
abdominal cu tonus normal se las iniial deprimat pentru ca bolnavul s simt
durerea i s contracteze peretele.
- durere la decomprimarea brusc a peretelui abdominal dup o apsare
progresiv (semnul Blumberg).
-
hiperestezia cutanat const n producerea unei senzaii particulare
dureroase atunci cnd se palpeaz tegumentele peretelui abdominal n zona

organului afectat.
Percuia abdomenului poate arta:

29
- percuia dureroas a abdomenului - semnul clopoelului (Mandel)

dispariia matitii hepatice (semne de pneumoperitoneu)
Ascultaia abdomenului pune n eviden o linite absolut (semn de

parez intestinal).
Tueul rectal i tueul vaginal provoac o durere vie la apsarea

fundului de sac Douglas (iptul Douglas-ului) sau bombarea Douglas-ului care
certific prezena revrsatului peritonial.
Semne clinice generale
au o valoare mai mult apreciativ asupra
strii generale a bolnavului care poate prezenta:
Creterea temperaturii 38,5C- 39C care poate lipsi n primele ore.

Pulsul poate fi normal sau accelerat concordat cu creterea termic. Lipsa de
concordan dintre puls i temperatur constituie un indice preios de apreciere a
gravitii unei peritonite.
Tensiunea arterial iniial normal, scade pn cnd se instaleaz starea

de oc.
Starea general: Bolnavul este palid, i adesea i este caracteristic faciesul

suferind, agitat, transpirat, nspimntat cunoscut sub numele de facis
peritoneal.
Facisului peritoneal i sunt caracteristice i urmtoarele: ochii ncercnai,
nfundai n orbite, lucioi, anxioi, lenze arse, tegumente teroase (pmntii).
Examene paraclinice
Examen de laborator
amilaza i lipaza sunt moderat crescute n general;
glicemia crete n acidoza diabetic i n pancreatit;
ureea crete n stri de dezhidratare;
leucocitoza este frecvent ntlnit i prezint uneori valori mari;
anemia obinuit;
30
electroencefalograma este necesar pentru eliminarea diagnosticului de

infarct miocardic.
Examenul radiologic pe gol poate evidenia pneumoperitoneul sub form de
imagini clare, semilunare, situate sub diafragm, imagini hidroaerice n ocluzia
intestinal, calculi biliari sau urinari radioopaci, umbra unui abces sau a unei mase
tumorale.
Pentru diagnostic sunt utile i puncia abdominal precum i peritoneoscopia.
Se puncioneaz n zona mat i dac se extrage lichid se confirm peritonit (n
mod normal nu se extrage lichid din cavitatea peritoneal).
Puncia abdominal sau paracenteza reprezint traversarea peretelui
abdominal i ptrunderea n cavitatea abdominal cu ajutorul unui trocar.
Se face n scop explorator i terapeutic.
Materialul necesar pentru efectuarea paracentezei:
mas acoperit cu un cmp steril;
casolet cu cmpuri sterile;
casolet cu mnui sterile;
casolet cu trocar gros cu diam. de 3-4 mm;
muama i travers sub bolnav;
un vas gradat pentru colectarea lichidului;
31
un cearaf mpturit n trei, aezat n regiunea lombar, pentru bandajarea

abdomenului n timp i dup evacuarea lichidului;
tvi renal;
seringi de 2-5 ml sterile;
ace;
soluie pentru dezinfecia locului de elecie (alcool, tinctur de iod, alcool

iodat);
novocain pentru anestezie local;
casolet mic cu comprese sterile;
dou eprubete sterile (astupate) etichetate;
substane necesare pentru reacia RIVALTA;
ace de siguran;
catetere sterile pentru evacuarea vezicii urinare cnd bolnavul prezint

tulburri de miciune.
ntregul instrumentar se pregtete pe o msu acoperit cu un cmp steril i
se aduce n camer numai n ultimul moment pentru a nu cauza stri de nelinite
bolnavului. Masa cu instrumente se aeaz ct mai aproape de bolnav.
Puncia se realizeaz la patul bolnavului dup ce a protejat patul cu un
paravan. nainte de puncie bolnavul va fi poziionat n decubit dorsal cu trunchiul
uor ridicat.
Rolul asistentei n timpul punciei

Asistenta va recolta probele sterile de lichid o cantitate de 100-200 ml pentru
laborator (dup ce medicul retrage mandrenul) examen citologic, determinarea
cantitativ de albumin.
Se aplic tubul de cauciuc n prelungirea canulei i se colecteaz lichidulo
acistic n recipientul pregtit pentru acesta.
Se observ starea general a bolnavului i se msoar pulsul i respiraia
32
dac apar complicaii se anun imediat medicul.

Partea superioar a abdomenului se badijoneaz cu cearaful mpturit
(pentru ca deprimarea cavitii abdominale s se fac brusc) i se strnge progresiv.
Se supravegheaz viteza de evacuare (nu trebuie s fie mai mare de un litru la 15
min). La prima paracentez se evacueaz numai 4-5 litri de lichid. Lichidul se
evacueaz n timp de 1-2 ore.
Se schimb poziia bolnavului, n diferite direcii (dac n timpul evacurii
scurgerea se oprete brusc).
Se introduce mendrenul neascuit n trocar (cnd orificiul acestuia se acoper
cu o ans intestinal sau flacoane de fibrin.)
Se badijoneaz locul punciei cu tinctur de iod dup ce medicul extrage
trocarul.
Se aplic un pansament steril.
Se strnge cearaful n jurul abdomenului i se fixeaz cu ace de siguran.
ngrijirea bolnavului dup puncie

Se asigur n camer temperatura optim i linite pentru bolnav.
Bandajul mprejurul abdomenului se menine timp de 5-6 ore.
Bolnavul va fi supravegheat 24 de ore i se anun imediat medicul la orice
suspiciune.
Pansamentul plgii se face n condiii de asepsie perfect.
Se servete bolnavul i se alimenteaz la pat n tot timpul repaosului.
Substanele analeptice se administreaz la indicaia medicului.
Accidente
33
n urma vasodilataiei excesive prin decomprimarea brusc a cavitii

abdominale bolnavul poate face colaps. n acest caz medicul va ntrerupe puncia i
se vor administra bolnavului substane analeptice se poate instala o hemoragie
intern.
Pregtirea (manipularea) lichidului evacuat prin puncie pentru

laborator
Lichidul recoltat n eprubete sterile sau pe medii de cultur se aeaz n
termostat sau se aduc la laborator mpreun cu nc 100-200 ml pentru diferite
determinri de laborator cerute de medic n buletinul de recoltare (examen
citologic prin centrifugare, determinarea calitativ de albumin, etc.). Restul
lichidului se determin volumetric.
Recipientele cu lichidul recoltat vor fi etichetate specificnd coninutul
lichidului, numele bolnavului, salonul i secia, data recoltrii.
Se transport imediat la laborator evitnd suprainfectarea produsului.
CAPITOL VI
34
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL
Acesta se face cu:
Afeciuni medicale cu simptomatologie abdominal

colic renal
colic hepatic
ulcer n puseu evolutiv
infarctul miocardic
pneumopatii bazale
Afeciuni chirurgicale
ocluzii intestinale
pancreatit acut
infarctul enteromezentric
sarcina extrauterin rupt
Diagnosticul diferential
Se face cu numeroase afectiuni intraabdominale care se confunda cu o
peritonita. In acest caz ele necesita aceeasi sanctiune, interventia chirurgicala de
urgenta, iar diagnosticul va fi stabilit intraoperator. O eroare de diagnostic cu
afectiuni nechirurgicale poate duce la o interventie chi-rurgiclaa inutila, chiar
daunatoare.In cadrul abdomenului acut medical peritonitele se pot confunda cu
colicile
abdominale:
hepatica,
renala,
salpingiana,
etica,
saturnina.
Localizarea durerii, iradierea, asocierea semnelor specifice bolii si absenta

contracturii abdominale, le pot diferentia.
Colica biliara din diskineziile biliare si colecistita acuta, cu localizare tipica in
hipocondrul drept si iradiere la baza hemitoracelui drept, interscapulo-vertebral
drept sau umarul drept, pune problema unei peritonite biliare.
35
Colica nefritica din litiaza renoureterala incepe cu dureri lombare, care

iradiaza anterior spre organele genitale externe si se insoteste de polakiurie cu
hematurie macro- sau microscopica. Antecedentele genitale ca si controlul genital
si ecografia orienteaza diagnosticul.
Colica saturnina poate simula o peritonita prin contractura abdominala.
Bolnavul are temperatura normala, prezinta lizereu gingil iar dozarea plumbului in
sange confirma diagnosticul.
Criza gastrica etica la un bolnav vazut in plin puseu acut poate imita
peritonita, dar antecedentele, semnele neurologice, reactia Bordet-Wasserman
pozitiv elucideaza diagnosticul.
Porfiria acuta intermitenta se manifesta prin durere intensa, continua sau
colicati, insotita de ileus dinamic si uneori stari febrile si hiperleucocitoza.
Bolnavul prezinta crize intermitente, la care se pot adauga semne neurologice,
psihice si cutanate si modificarea culorii urinii, care este brun-inchisa la contactul
cu aerul si contine porfibilinogen (test Watson-Schwartz). Dintre cauzele rare sunt
de semnalat purpura reumatoida, periarterita nodoasa, aortita abdominala, angorul
abdominal, pileflebita. Cu totul exceptional mai pot fi puse in discutie infarctul
renal, sindroamele suprarenale de tip hemoragie sau infarctul de suprarenale.
Falsul abdomen acut medical trebuie diferentiat de peritonita acuta difuza mai ales
cand exista aparare sau contractura.
Infarctul miocardic acut se poate insoti de dureri epigastrice si rsaturi.
Antecedentele coronariene, caracterul dureii, cresterea lorii transaminazelor serice
si
lacticodehidrogenazei
si
ECG-ul
caracteristic,
confirma
infarctul.
Infectiile acute ale organelor toracice (pneumopatie, pleurezie sero-purulenta) mai

ales la copii si adolescenti, pot debuta cu dureri abdominale, dar fara contractura.
Neuromialgiile toraco-abdominale reumatice, din zona Zoster, de origine vertebromedulara, pot prezenta dureri abdominale difuze fara contractura musculara si cu
fenomene toracice sau respiratorii.
36
Crizele de hiperlipidemie, in hiperlipidemiile de tip 1 si 5, pot prezenta

colici
abdominale,
uneori
asociate
cu
crize
de
pancreatita
acuta.
Intoxicatiile generale precum hiperazotemia, coma diabetica se pot confunda cu

formele toxice de peritonita. Alterarea starii generale din unele intoxicatii generale
(hiperazotemie, coma diabetica, otraviri) asociata rsaturilor si durerilor abdominale
pune probleme de diagnostic, dar anamneza, semnele asociate si lipsa contracturii
le difentiaza. Manifestarile abdominale din gripa pot imita peritonita, mai ales ca in
cursul epidemiilor de gripa creste frecventa peritonitelor de origine apendiculara.
Abdomenul acut chirurgical. Chiar daca se angazeaja un diagnostic diferential cu
peritonitele, sanctiunea chirurgicala de urgenta sileste diagnosticul intraoperator.
Infarctul entero-mezenteric evolueaza cu simptomatologie foarte dureroasa, cu
colaps circulator, balonare abdominala, enteroragie.
Evolutia se face pe fondul unei afectiuni preexistente: ateromatoza, stenoza
mitrala, fibrilatie atriala. Diagnosticul este dificil, si frecvent celiotomia precizeaza
diagnosticul.
Pancreatita acuta poate debuta prin sindrom pseudo-peritoneal. Terenul
obez, amilazele crescute si evolutia sub tratament clarifica diagnosticul. Adenita
mezenterica acuta la copil poate prezenta aparare musculara. Are evolutie
favorabila sub tratament medicamentos.
Hemoperitoneul poate imbraca aspectul de peritonita. Sarcina extrauterina
rupta
debuteaza
cu
dureri
abdominale,
mai
ales
hipogastrice.
Tulburarile de menstruatie, pierderea de sange modificat, durerile hipogastrice,

semnele clinice de laborator ale hemoragiei uterine, colapsul si iritatia peritoneala,
alaturi de tuseul vaginal, punctia Douglas-ului si ecografia, precizeaza
diagnosticul.In ocluzia intestinala cu evolutie atipica, contractura abdominala este
absenta,
iar
examenul
radiografie
evidentiaza
imagini
hidro-aerice.
Torsiunile viscerelor prezinta dureri violente si pot evolua cu aparare musculara,
37
dar examenul clinic evidentiaza tumora (chist de ovar, fibrom uterin pediculat,
torsiunea marelui epiploon).
CAPITOL VII
TRATAMENTUL PERITONITELOR
Peritonita acut este o urgen chirurgical. Netratate 99% din peritonitele
acute au un prognostic nefast.
Tratamentul n peritonit acut trebuie s fie: precoce, complex, adecvat i
susinut.
Tratamentul chirurgical are ca obiective:
Suprimarea sursei (cauzei peritonitei).
Tratarea peritonitei prin splarea minuioas a peritoneului cu ser fiziologic i
drenaj eficient al spaiilor de nchistrare posibile n peritoneu.
Tratamentul medical const n:
antibioterapie general
reechilibrarea hidroelectric, acido-bazic, nutritiv
tratarea ocului toxico-septic
meninerea funciilor vitale ct mai aproape de parametrii fiziologici
Msurile terapeutice se pot grupa n:
Msuri specifice
Msuri nespecifice
Msurile terapeutice specifice:

Intervenie chirurgical obligatorie (excepie fcnd peritonitele primare). Ea
trebuie fcut de urgen iar tehnica i tactica operatorie s fie cea mai puin
ocant dar eficace.
Intervenia chirurgical trebuie s realizeze cel puin suprimarea sursei (nchiderea
perforaiei, ndeprtarea apendicelui, a trompei uterine gangrenate, etc.)
38
Drenajul cavitii peritoneale, mai precis n zonele de elcie unde se dezvolt

abcesele. Exteriorizarea drenurilor se face la distan de plaga operatorie unde
declivitatea asigur cea mai bun evacuare.
Dac intervenia chirurgical i drenajul sunt factori eseniali specifici ai
tratamentului peritonitei, succesul final i prognosticul depid de stricteea cu care
sunt aplicate propunerile generale.
Msuri terapeutice generale:

Reapos la pat poziie semiaeznd.
Aspiraie nazo-gastric, se instituie din primele momente de la suspiciunea
unei peritonite. Prin aceast msur se evit vrstura i posibilitatea aspiraiei
traheo-bronice.
Reechilibrarea hidroelectrolitic este componenta terapeutic major.
Cantitile de ap i electrolii ce trebuiesc administrate se stabilesc n funcie de
tensiunea arterial, presiunea venoas central, ionogram, hematocrit, semne
clinice obiective.
Ele se administreaz pe cale intravenoas prin cateterizarea unei vene mari.
Se administreaz:
-
ser fiziologic 2007-3000 ml, cu un aport de 18-27 g NaCl ;
glucoz 5-10% (cu insulin 5U la 250 ml) avnd un aport caloric 2007-3000
ml ;
NaCl, KCl n soluii molare, n funcie de ionograma seric ;
Reechilibrarea circulatorie (volemic) se face pe lng soluiile hidroelectrice,

cu plasm sau snge. n caz de urgen vital se ntrebuineaz vasopresoare
(adrenalin, noadrenalin 1-4 mg n soluii macromoleculare Dextran 70,
Rheomatex 1000-1500 ml) ;
HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) 500-2007 mg, n perfuzie, amelioreaz

rezultatele reechilibrrii circulatorii;
Ameliorarea condiiilor respiratorii se obine prin oxigeno-terapie;

39
Tratamentul antibiotic este etiopatologic, va cuprinde antibiotice cu spectru

larg, pe ct posibil exacte pe antibiograma secreiei purulente peritoneale. Se
administreaz n perfuzii, i.m. i eventual n peritoneu: Penicilin 10-15 ml/24
ore postoperator, asociate cu alte antibiotice Kanamicina, Cloramfenicol.
Prevenirea i tratarea oligoanuriei const n reechilibrarea circulatorie i
hidroionic, dup un oarecare grad de rehidratare prin diurez osmotic (glucoz

20%).
Corectarea acidozei metabolice cu soluii molare de NaHCO3 1000-2007
ml/24 ore. Este preferat pentru aciunea sa intracelular soluia THAM.
PARTEA SPECIALA
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA
BOLNAVILOR CU PERITONIT ACUT
ngrijirea preoperatorie a bolnavilor
ngrijirea bolnavilor nainte de intervenia chirurgical, n scopul pregtirii
lor, variaz n raport cu motivul pentru care se face intervenia, cu starea general a
bolnavului, precum i cu timpul avut la dispoziie pn n momentul operaiei.
Pregtirea general la care sunt supui toi bolnavii nainte de

intervenia chirurgical const n:
Pregtirea psihic a bolnavului bolnavul este ncurajat cu atenie i

solicitudine, se suprim tot ceea ce ar putea s produc bolnavului o stare de
nelinite. Se va reduce starea de anxietate prin informaii primare privind
interveniile chirurgicale.
Bolnavului i se creeaz o stare de confort psihic oferindu-i-se un mediu ambiant
plcut.
40
Intrirea rezistenei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitic,

normalizarea proteinemiei, vitaminizare i la nevoie alimentare special
stabilirea datei interveniei n funcie de starea bolnavului.
Golirea i la nevoie splarea cavitilor naturale ale organismului: stomac,
vagin, vezica urinar, etc. i toaleta bolnavului.
Pregtirea bolnavului n vederea introducerii lui n sala de operaie. nainte
de intervenii chirurgicale ei trebuie s fie ferii de traume psihice. Majoritatea
dintre ei sunt obsedai de frica interveniei, ceea ce duce la scderea organismului
fa de ocul operator.
Este bine ca bolnavul nou s fie plasat ntr-un salon unde sunt internai
bolnavi cu aceleai afeciuni, pentru a se putea consulta cu ei asupra operaiei carel intereseaz. Asistenta medical va contribui ca bolnavul s-i formeze
convingerea c este ngrijit i se gsete n siguran, ceea ce l linitete i l face
s accepte cu ncredere intervenia.
n problema explorrii capacitii de aprare i a gradului de rezisten a
organismului asistenta are sarcina de a executa recoltri pentru examenul complet,
hemograma complet, reacia VDRL, determinarea TC, TS i grupa sanguin, de a
msura TA i de a asigura trimiterea bolnavilor la radioscopie pulmonar. La
cererea medicului se vor pregti bolnavii pentru probe funcionale ale aparatului
circulator i respirator.
Dac perioada preoperatorie este mai lung, asistenta va putea observa
modul de reacie a organismului fa de diferite medicamente sau alimente,
depistnd stri alergice fa de alergenii medicamentoi sau alimentari. Dac
intervenia se execut pe neateptate n funie de urgena ei se va renuna la o parte
din explorrile enunate mai sus.
n seara zilei premergtoare interveniei, bolnavii nu vor consuma alimente
ci numai cantiti mici de lichide. Dac intervenia chirurgical va avea loc pe
stomac se vor efectua splturi gastrice. Golirea intestinului, clisma, se face n
41
funcie de afeciune clisma evacuatorie seara i eliminatorie cu 3-4 ore nainte de

intervenie. nainte de intervenie bolnavul i golete vezica urinar iar dac acest
lucru nu este posibil, se va efectua un sondaj vezical. Bolnavul va fi mbiat cu o zi
nainte de intervenie, iar dac starea bolnavului contraindic baia, toaleta se va
rezuma la splarea minuioas a zonei ce va fi supus interveniei. Se va acorda o
deosebit atenie ndeprtrii urmelor de murdrie din ombilicul bolnavului, toaleta
locoregional a zonei de operat prin epilare, dezinfecie i punerea cmpurilor
sterile.
Administrarea medicaiei preanastezice indicate de medicul anestezist:
se va administra un hipnotic opiaceu (Morfin, Miaglin) sau barbiturice
(Fenobarbital).
ngrijirea bolnavilor dup intervenia chirurgical

(intraabdominal)
ngrijirile din aceast perioad variaz n funcie de narcoz, starea general
a bolnavului, complicaiile i accidentele postoperatorii.
Pregtirea salonului i a patului:
nc din timpul operaiei se pregtete salonul i patul pentru primirea
bolnavului. Temperatura din camer va fi de 18-20 grade C.
Patul va fi prevzut cu lenjerie curat, muama, travers, eventual colaci de
cauciuc i se nclzete patul cu termofoare electrice sau sticle de ap cald, care se
vor ndeprta din pat la sosirea bolnavului. Lng patul bolnavulu se pregtete
sursa de oxigen, seringi, aparate de perfuzat, substane medicamentoase, punga cu
ghea, tvi renal, bazinet, etc.
Transportul bolnavului
De la sala de operaie n salon transportul bolnavului se face cu targa sau cu
cruciorul. Bolnavul va fi nvelit cu grij. O atenie deosebit necesit aezarea
bolnavului n pat n poziia corespunztoare, restabilirea i meninerea echilibrului
42
bioligic al organismului i ngrijirile speciale n cazul apariiei complicaiilor. n

prima zi bolnavul va fi aezat n poziie de decubit dorsal, fr pern sub cap.
Aceasta asigur relaxarea musculaturii abdominale i deci micoreaz durerea
local. ncepnd din ziua a doua dup intervenie se vor mobiliza membrele
inferioare pentru a preveni staza venoas i a uura circulaia de ntoarcere.
Micrile vor fi nsoite de exerciii de respiraie.
ngrijirea bolnavului n perioada postoperatorie

n perioada postnarcotic, pn la revenirea complet a cunotinei
bolnavului, acesta va fi supravegheat. El nu poate fi lsat singur cci dup narcoz
pot s apar complicaii, cum ar fi: cdere napoi a limbii, tulburri de respiraie, de
circulaie, asfixie, etc.
Cteodat bolnavul prezint numai greuri i face eforturi pentru a voma,
alteori elimin coninutul stomacal: suc gastric, bil, eventual mucoziti
faringiene. Funciile scoarei cerebrale nefiind nc restabilite, bolnavul se poate
scula, poate intra n agitaie, ncearc s-i desfac pansamentul, etc.
Supravegerea bolnavului n primele zile dup intervenie

n perioada postoperatorie, asistenta va supraveghea activitatea tuturor
organelor i aparatelor, de multe ori bolnavul nefiind n stare s semnaleze singur
modificrile survenite n starea lui.
Aspectul general al bolnavului asistenta va urmril aspectul general al
bolnavului: culoarea feei, a tegumentelor i mucoaselor, indic de multe ori
apariia unor complicaii postoperatorii. Ea va supraveghea i ntreine n perfect
stare de curenie pielea, prin bi pariale, ferind ns regiunea pansat de orice
presiune exercitat asupra regiunilor predispuse i activnd circulaia prin metode
cunoscute.
43
Temperatura se msoar de cel puin de 2 ori pe zi iar la indicaia

medicului ori de cte ori este nevoie. n primele zile dup intervenie se ntlnesc
des stri subfebrile, febra poate surveni i dup anestezia rahidian. Persistena
febrei sau ridicarea ei treptat indic de cele mai multe ori o complicaie n evoluia
postoperatorie (infecie, pneumonie, supuraia hematomului, etc.). Creterea
temperaturii n aceste cazuri este nsoit i de alte fenomene care permit
interpretarea just a cauzei care o produce (dureri, fenomene inflamatorii locale,
tuse, junghiuri, etc.).
Aparatul cardiovascular asistenta va msura i nota pulsul de mai multe
ori pe zi. n aceast perioad pulsul este uor crescut dar curnd dup intervenie
revine la normal. Modificrile de puls pot semnala apariia complicaiilor; la
bolnavii slbii i la interveniile mai grele pulsul revine mai greu la normal.
Aparatul respirator se supravegheaz tipul, frecvena, amplitudinea
respiratorie. Respiraia poate fi ngreunat de un pansament abdominal prea strns.
n caz de dipnee sau respiraie superficial se va anuna imediat medicul i se va
administra oxigen i medicaia adecvat.
Aparatul excretor n primele ore dup intervenie, bolnavul, n general nu
urineaz. Dup 6-12 ore se va solicita bolnavului s-i goleasc vezica urinar.
Urina din primele 24 ore se colecteaz notnd caracterele ei macroscopice, se vor
urmri mai departe frecvena i caracterul miciunilor. De multe ori n urma
interveniilor chirurgicale se instaleaz o retenie urinar. Dac bolnavul nu poate
urina spontan se va face un sondaj vezical.
Aparatul digestiv asistenta va supraveghea i ngriji bolnavul n timpul
vrsturilor. Va urmri dac bolnavul are sughiuri, semne de iritaie peritonial.
Asistenta trebuie s supravegheze aspectul limbii, a mucoaselor bucale, abdomenul
bolnavului. Ea va urmri cu atenie restabilirea funciei tubului digestiv. n general
funciile digestive se restabilec n a doua zi dup intervenie i se manifest prin
eliminri spontane de gaze. Primul scaun spontan are loc n a treia zi de dup
44
operaie. Frecvena i caracterul scaunului se noteaz n foaia de observaie a

bolnavului.
Supravegherea pansamentului
Imediat ce bolnavul este adus n salon din sala de operaie se examineaz
pansamentul. Dac s-a lrgit sau s-a deplasat, el va fi ntrit cu o fa nou
suprapus fr a se deplasa cel pus n sala de operaie. Se contorleaz de mai multe
ori pe zi dac plaga nu sngereaz, dac pansamentul nu s-a udat cu puroi sau
urin, etc. n cazul pansamentelor compresive se verific circulaia sanguin a
regiunilor subadiacente sau nvecinate. Dac mai jos de regiunea lezat apar edeme
sau tegumentele vor fi cianozate se va lrgi pansamentul pentru a evita ischemia
regiunii din cauza tulburrilor de circulaie. Dac pansamentul rmne uscat ele se
va scoate n a 6-7-a zi, cnd se scot i firele de sutur.
Dac bolnavul are febr, se plnge de dureri locale, are hemoragii sau plag
supuroas, se desface pansamentul pentru controlul plgii i se schimb la intervale
fixate de medic. Cu ocazia schimbrii pansamentului se va lucra cu grij i
blndee pentru a evita provocarea inutil de durere.
Rehidratarea i alimentarea bolnavului

Pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului lichide n cantitate
suficient pe cale parenteral sau dac este poibil per os, dup indicaia medicului.
Calea fiziologic este cea bucal. Dac bolnavul nu vars se pot administra
ap mineral, ceai de lmie, suc de fructe n cantiti mici i repetate, cte o
lingur la 10-15 minute. Dac bolnavul prezint vrsturi nu se permite ingerarea
lichidelor, senzaia de sete va fi atenuat prin tergerea buzelor i a limbii cu tifon
umed sau prin cltirea cavitii bucale cu ap. Nu se dau bolnavilor lichide
ndulcite sau lapte, pentru c acestea fermenteaz i produc balonri. Regimul
alimentar va fi prescris innd seama de afeciunea de baz pentru care s-a executat
45
intervenia, precum i de eventualele boli supraadugate, acestea necesitnd un

regim alimentar aparte.
Combaterea durerilor postoperatorii i ridicarea moralului

bolnavului
Pentru combaterea durerilor se va folosi un complex de msuri innd seama
de factorii care au provocat-o.
Astfel se recurge la:
linitirea bolnavului
aezarea lui n poziie de menajare a prilor dureroase
utilizarea agenilor mecanici i fizici, tratament medicamentos calmant.
Linitirea bolnavului are o importan foarte mare n primele zile. ngrijirea
atent, serioas, supravegherea permanent, lmurirea bolnavului asupra modului
de evoluie i de reducere a durerilor n perioada postoperatorie, vor avea efect
pozitiv asupra strii sale.
Mobilizarea bolnavului trebuie fcut ct mai curnd posibil. n urma
micrilor circulaia sanguin devine mai activ, peristaltismul intestinal i funcia
excretoare se mbuntesc, schimburile nutritive sunt mai active, ventilaia
pulmonar se intensific i se pune n eviden ntreaga musculatur.
Dac bolnavul nu se poate ridica se ncepe mobilizarea lui n pat. Bolnavul
i va mica membrele inferioare, i va schimba poziia n pat i se vor efectua
exerciii de respiraie. Prin mobilizare precoce se pot evita multe complicaii
tardive ca: trombozele venoase, pneumoniile hipostatice, escarele, etc.
Dup laparoscopie, la uni bolnavi slbii, subnutrii sau n urma unui efort
spontan ca: vrstura, tusea, strnut, sughi, organele abdominale pot s se
eviscereze prin plaga operatorie desfcut n urma efortului. Evisceraii pot s se
produc pn la sfritul primei sptmni de intervenie. Pentru prevenirea ei,
asistenta va sftui bolnavul ca n timpul efortului s comprime uor cu palmele
46
plaga operatorie diminund astfel contracia spontan a musculaturii abdominale.

Dac bolnavul acuz semnele subiective locale cum ar fi: durerea vie la nivelul
plgii imediat dup efort cu senzaia c s-a rupt ceva iar pansamentul va fi mbibat
cu secreii serosanghinolente, n acest caz se anun imediat medicul pentru a lua
msuri de urgen.
Pregtirea contiincioas a bolnavului pentru intervenia i ngrijirea lui
atent dup operaie previne majoritatea complicaiilor postoperatorii.
47
NGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONIT ACUT

CAZ CLINIC NR. 1
CULEGEREA DATELOR
R.M. n vrst de 35 ani, sex masculin, domiciliat n comuna
Mihileni, judeul Botoani este adus la serviciul de urgen cu salvarea, acuznd
faptul c n mod brusc a aprut o durere violent sub form de arsur cu localizare
n epigastru i deseori iradieri n spate.
Bolnavul este cunoscut ca consumator de buturi alcoolice i a fost internat
n repetate rnduri n spital, cu diagnosticul de ulcer gastroduodenal.
Bolnavul, pe lng durere, mai prezint greuri, vrsturi, el ia o poziie
antologic, cu minile n regiunea epigastric. El perzint un facies anxios, ochi
ncercnai, paloare, transpiraie, extremiti reci.
La inspecie se constat imobilizarea peretelui abdominal n timpul
respiraiei.
La palpare hiperestezia cutanat, la atingerea regiunii epigastrice semnul
Blumberg prezent.
La ascultaie linite absolut a abdomenului.
Tueul rectal provoac durere vie la apsarea fundului de sac Douglas.
Bolnavul se interneaz pentru investigaii i tratament.
Antecedente:
heredocolaterale nesemnificative
personale bolnavul a mai fost internat acum 4 luni cu gastrit.
48
PLAN DE NGRIJIRE PREOPERATOR

Data
7-03-2007
Diagnostic de nursing
Obiective
1. Respiraie superficial cauzat de - nlturarea dispneei,

durere manifestat prin dispnee
- Asigurarea unei respiraii
normale n timp
- Pacientul s prezinte un
ritm respirator regulat n
timp de 24 ore
2. Circulaie modificat, cauzat de - Pacientul s prezinte o
durere, manifestat prin puls rapid i circulaie adecvat
slab, tensiune arterial sczut, stare - Pulsul, TA s aib valori
de anxietate, nelinite
normale n timp de 24 de
ore
- S fie echilibrat psihic
3. Oprirea tranzitului intestinal, - pacientul s prezinte un
modificarea
integritii
tubului tranzit intestinal n limitele
digestiv, manifestat prin constipaie. fiziologice timp de 2 zile.
scaun normal calitativ i
cantitativ.
Interveniile asistentei: rol propriu i rol

delegat
Evaluare
- Asigurarea repaosului absolut la pat n poziie

semiaeznd sau d-d cu capul ntr-o parte.
- Aplicarea unei pungi de ghea pe abdomen
- Aerisirea camerei i temperatur adecvat
- Oxigenoterapie
- Nu se administreaz morfin.
- Se msoar i se noteaz n foaia de observaie
pulsul, TA, respiraia
- Poziionare, asigurarea repaosului absoult
- Ghea pe abdomen, efectuarea psihoterapiei
Pacientul prezint o
uoar ameliorare
Pacientul prezint o
uoar ameliorare i
este echilibrat psihic
- I se va aplica o sond de aspiraie nazo-gastric, Tranzitul

sond de gaze
este oprit.
- Pacientul este invitat s i goleasc vezica
urinar
- Pregtirea ct mai urgent a pacientului pentru
operaie.
intestinal
49
Data
Obiective
4. Deshidratare cauzat de procesul - Pacientul s fie echilibrat

infecios, manifestat prin greuri, hidroelectric
vrsturi, febr.
- Pacientul s aib o stare
de bine, de confort fizic
fr greuri, vrsturi n
timp de 24h
5. Incapacitate de a se ngriji singur, - Se va pregti pacientul din

cauzat de dureri mari, manifestat punct de vedere fizic i
prin astenie, oboseal.
psihic.
- I se va explica necesitatea
actului operator
- Pregtirea pacientului
pentru operaie.
Pregtirea
cmpului
operator n timp de 24h.

delegat
- Se va ntrerupe alimentai i medicaia oral.
- I se va face reechilibrarea hidroelectric i
volemic.
- Poziionare corect.
- l ajut n timpul vrsturilor i pstreaz
produsul eliminat, i ofer un pahar cu ap s i
clteasc gura.
- Observarea i notarea cantitii vrsturilor n
foaia de observaie.
- Ajut n meninerea curat a tegumentelor
pacientului i shimbarea lenjeriei ori de cte ori
este nevoie.
- Pacientul este ajutat s fac o baie cu ap i
spun.
- Va fi ajutat s mbrace lenjeria de spital
- Regiunea unde urmeaz s se efectueze
intervenia chirurgical este splat, ras,
degresat, dezinfectat i apoi acoperit cu un
cmp steril.
Evaluare
Pacientul este
reechilibrat
hidroelectric i
volemic.
- Tegumentele sunt
curate
- Pacientului i s-a
realizat o bun
pregtire
preoperatorie fizic i
psihic
50
Data
Obiective
6. Frica de operaie, cauzat de - Pregtirea preoperatorie

dureri, manifestat prin stres, stare - Administrarea medicaiei
de nelinite, agitaie.
preanastezice
- Transportul la sala de
operaie.

delegat
funciile vitale, TA, puls, respiraie i diurez.
- Se efectueaz testarea la anastezice (xilin),
testarea la iod pentru a depista eventualele reacii
alergice.
- Cu 30 min nainte de intervenie se administreaz
la indicaia medicului cte o fiol de miaglin i
atropin i.v.
- Cu ajutorul unui crucior pacientul este
transportat la sala de operaie.
Evaluare
- pacientul este calm
ca urmare a instalrii
efectului
medicamentului.
PLAN DE NGRIJIRE POSTOPERATOR

Data
Obiective
Evaluare
51
delegat
8-03-2007
9-03-2007
1. Modificarea amplitudinii respiraiei

cauzat de anestezie manifestat prin
dispnee.
- Supravegherea ritmului
respirator.
- Combaterea dispneei n 612 ore.
2. Incapacitatea de a se mica datorit

efecturii anestezicului i operaiei
manifstat prin ameeli, somnolen.
- Transportarea bolnavului
cu targa de la sala de
operaie n salon i
instalarea lui n pat.
- Asigurarea unei camere aerisite i o temperatur

adecvat.
- Oxigenoterapie
- Pacientul este adus de la sala de operaie n salon

protejat de un cearaf, i este instalat n pat n
poziie d-d fr pern sub cap i este supravegheat
continuu, urmrindu-i-se funciile vitale, puls, TA,
respiraie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren i schimbarea
pungilor ori de cte ori este nevoie.
- Dup 6 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat
s se ridice n poziie semiaeznd.
3. Durere acut cauzat de intervenia - Pacientul s prezinte o
- Efectuarea psiho terapiei.
chirurgical manifestat prin nelinite, stare de bun dispoziie fr - Calmarea durerii prin administrare de calmante
agitaie.
dureri.
- Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,
- S-i recapete ncrederea
camer aerisit, temperatur adecvat.
n forele proprii timp de 3- Schimbarea poziiei ori de cte ori este nevoie,
4 zile.
pentru a evita apariia escarelor.
- S beneficieze de un
Somn odihnitor n timp de
24 ore.
- Calmarea durerii
- Frecvena
respiratorie 17
resp/min.
- Puls puin
accelerat.
- Pacientul acuz o
slbire a
organismului i
senzaia de
ameeal la
ridicare.
Uoar ameliorare
a durerilor.
52
Data
Obiective
13-03-2007
15-03-2007
4. Dificultate de a se alimenta i - Pacientul trebuie s fie

hidrata
datorit
interveniei echilibrat hidroelectrolitic
chirurgicale manifestat de durere.
i volemic.
- S prezinte o stare de
bine, fr greuri i
vrsturi, n 24 ore.
16-03-2007
19-03-2007
5. Dificultate de a se mica, cauzat - Pacientul s aib o postur

de durere, manifestat prin ameeli, adecvat
pierderea echilibrului
- S aib tonusul muscular
i fora muscular pstrat
- S prezinte mobilitate
normal.
- Pacientul s nu prezinte
complicaii ca escare de
decubit, etc.
Data
Obiective

delegat
Evaluare
- Alimentarea pacientului pe cale parenteral n

primele 3 zile dup operaie.
- Pregtirea i servirea pacientului cu alimentaie
lichid dup cea de-a treia zi, ceai nendulcit, supe
strecurate, apoi, n urmtoarele zile, piure de
cartofi, brnz de vaci, ou moi, compoturi.
- Mesele vor fi n concentraii mici i dese (5-7
mese pe zi).
- Va fi interzis consumul buturilor alcoolice,
fumatul.
- Vor fi excluse alimentele care produc balonri,
greu digerabile.
-Vitaminoterapie la indicaia medicului.
- Ajut pacientul n funcie de starea general.
- Efectuarea toaletei pe regiuni respectndu-i
pudoarea.
Supravegherea zilnic a plgii i tuburilor de dren.
- Schimbarea pansamentului n cazul cnd acesta se
murdrete cu secreii, snge, etc.
- Ajut pacientul s-i schimbe lenjeria de corp.
- Pacientul este
echilibrat
nutriional,
nu
prezint semne de
deshidratare.
Evaluare
- Pacientul
prezint tegumente
i mucoase integre.
53
delegat
7. Dificultate de a elimina, cauzat de -Reechilibrare
deshidratare,
manifestat
prin hidroelectrolitic i
oligoanurie diaforez.
volemic a organismului n
5-7 zile
- S-i recapete controlul
sfincterelor.
- S fie echilibrat psihic.
- S aib o stare de bine
fizic i psihic.
- Pacientul este invitat s urineze spontan.

- Sondajul vezical
- Se va servi pacientul cu bazinet, plosc.
s-a fcut fr
- Administrarea de ceaiuri, compoturi, sucuri.
probleme.
- La indicaia medicului se administreaz medicaie
diuretic.
- Asigurarea igienei locale riguroas dup fiecare
eliminare.
- Instalarea sondei vezicale la indicaia medicului.
8. Anxietate cauzat de necunoaterea - Pacientul s beneficieze

prognosticului bolii, manifestat prin de un mediu de siguran,
ngrijorare, team.
fr accidente i infecii.
- S fie echilibrat psihic.
- Amplaseaz pacientul n salon n funcie de starea

sa de afeciune.
- Informeaz i stabilete mpreun cu pacientul
planul de recuperare a strii de sntate i cretere a
rezistenei organismului.
- Educ pacientul pentru profilaxia secundar a
bolii: evitarea stresului, a alimentaiei iritante
pentru stomac, renunarea la obiceiuri duntoare.
54
INTERVENII PRESCRISE DE MEDIC

Data
Recoltri de snge
07-03-2007 Ht = 49%
Recoltri de urin pentru

examenul de laborator
Examen sumar de urin:
Hb = 23 g%
pH acid
VSH= 10-15 mm/h
D 1008
L = 10500 mm3
sediment rare celule
Uree = 44 g
1 2 L/cm
Glicemie = 127 mg%
H absent
08-03-2007 Ionograma:
albumin, glucoz absent
Na+ = 123 m Eq/l

K+ = 3,5 m Eq/l
Cl* = 3,5 m Eq/l
Fibrinogen = 492 mg%
Amilazenia = 8-30 U Bodansky
Creatinina = 2-3 m%
07-03-2007 Alte intervenii:
EKG morfologie normal
a. Radiografie abdominal, abdomen pe
gol
- Pneumoperitoneu ne arat prezena de
aer ntre ficat i diafragm
- imagini hidroaerice
b. Radiografie pulmonar fr modificri.
07-03-2007 Test la penicilin negativ
Test la xilin negativ
55
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC

Data
Medicamentul
07-03-2007
08-03-2007
Glucoz 10%
Ser fiziologic
Penicilin
Algocalmin
Romergan
Ser fiziologic
Glucoz 10%
Penicilin
Algocalmin
Romergan
Diazepam
Plegomazin
Glucoz 10%
Ser fiziologic
Penicilin
Algocalmin
Diazepam
Penicilin
Algocalmin
Diazepam
Vit B1, B6
Ca gluconic
09-03-2007
10-03-2007
11-03-2007
12-03-2007
13-03-2007
14-03-2007
Forma de
prezentare
Fl I
Fl III
Fl 4 mil
F4
F2
Fl II
Fl I
Fl 4 mil
F2
F2
F2
F2
Fl I
F II
F 4 mil
F4
F2
Fl 2 mil
F4
F2
F1
F1
Calea de
administrare
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
Doza/ora
500 ml/24h
1000 ml/24h
1 mil/6h
1 f/6h
1 f/12h
600 ml/24h
500 ml/24h
1mil/6h
2 f/24h
2 f/24h
2 f/24h
2 f/24h
500 ml/24h
600 ml/24h
1mil/6h
2 f/24h
2 f/24h
1mil/12h
1 f/6h
1 f/12h
1 f/24h
1 f/24h
EVALUARE FINAL
Bolnavul s-a prezentat la serviciul de urgen pe data de 7 martie 2007
cu dureri violente n regiunea epigastric pentru investigaii i tratament. Dup
efectuarea investigaiilor mpreun cu simptomele descrise se stabilete
diagnosticul de peritonit cauzat de ulcer perforat.
Bolnavul este supus interveniilor chirurgicale, operaia a evoluat n
condiii bune, fr complicaii. n timpul spitalizrii el a primit:
tratament medical (antibiotice, sedative)
a fost echilibrat hidroelectrolitic i volemic
56
regim alimentar pre i post operator

repaos la pat.
Bolnavul este externat pe data de 22 martie 2007 vindecat, cu
urmtoarele recomandri:
renunarea la obiceiurile duntoare (alcool, tutun)
evitarea meselor n cantitate mare i la intervale mari
evitarea
alimentelor
greu
digerabile,
iritante
pentru
stomac
(condimente, prjeli, sosuri, cafea, conserve)

respectarea regimului alimentar consumul de mese n cantiti mici
i dese (5-7 mese pe zi)
evitarea eforturilor mari.
57
CAZ CLINIC NR. 2

CULEGEREA DATELOR
T.I. n vrst de 40 ani, sex feminin, domiciliat n localitatea Bucuresti a
fost internat pe data de 24-04-2007, n urma loviturilor primite n zona
abdominal. Dup aceste lovituri ea acuz dureri violente n regiunea
abdominal, hipogastru, neputnd face nici un efort.
A doua zi este transportat de urgen la Spitalul Judeean Botoani.
Bolnava, pe lng durere, mai prezint greuri, vrsturi, anxietate, stare
general alterat.
La inspecie se constat imobilizarea peretelui abdominal n timpul
respiraiei.
La palpare hiperestezia cutanat, la atingerea regiunii epigastrice semnul
Blumberg prezent.
La ascultaie linite absolut a abdomenului.
Tueul rectal i vaginal provoac durere vie la apsarea fundului de sac
Douglas.
Aici este internat pe secia chirurgie n urma investigaiilor fcute I se
stabilete diagnosticul de peritonit cauzat de perforaia intestinului i este
supus interveniei chirurgicale.
Antecedente:
heredocolaterale nesemnificative
personale n copilrie a fcut rujeol iar la vrsta de 28 de ani a ost operat de
apendicit.
Nateri
Avorturi
58

Data
25-04-2007
1. Respiraie superficial cauzat de

Obiective
- nlturarea dispneei,
normale n timp
ritm respirator regulat n
timp de 24 ore
2. Circulaie modificat, cauzat de
- Pacientul s prezinte o
durere, manifestat prin puls rapid i circulaie adecvat
slab, tensiune arterial sczut, stare - Pulsul, TA s aib valori
de anxietate, nelinite
normale n timp de 24 de
ore
- S fie echilibrat psihic
3. Oprirea tranzitului intestinal,
- pacientul s prezinte un
modificarea integritii tubului
tranzit intestinal n limitele
digestiv, manifestat prin constipaie. fiziologice timp de 2 zile.
scaun normal calitativ i
cantitativ.

delegat
Evaluare

semiaeznd sau d-d cu capul ntr-o parte.
- Oxigenoterapie
- Nu se administreaz morfin.
pulsul, TA, respiraia
- Poziionare, asigurarea repaosului absoult
Pacientul prezint o
uoar ameliorare
- I se va aplica o sond de aspiraie nazo-gastric,

sond de gaze
- Pacientul este invitat s i goleasc vezica
urinar
- Pregtirea ct mai urgent a pacientului pentru
operaie.
Tranzitul intestinal
este oprit.
Pacientul prezint o
uoar ameliorare i
este echilibrat psihic
59
Data
4. Deshidratare cauzat de procesul
infecios, manifestat prin greuri,
vrsturi, febr.
5. Incapacitate de a se ngriji singur,

cauzat de dureri mari, manifestat
prin astenie, oboseal.
Obiective
- Pacientul s fie echilibrat
hidroelectric
de bine, de confort fizic
fr greuri, vrsturi n
timp de 24h

delegat

volemic.
- Poziionare corect.
- l ajut n timpul vrsturilor i pstreaz
produsul eliminat, i ofer un pahar cu ap s i
clteasc gura.
- Observarea i notarea cantitii vrsturilor n
foaia de observaie.
- Ajut n meninerea curat a tegumentelor
pacientului i shimbarea lenjeriei ori de cte ori
este nevoie.
- Se va pregti pacientul din - Pacientul este ajutat s fac o baie cu ap i
punct de vedere fizic i
spun.
psihic.
- I se va explica necesitatea - Regiunea unde urmeaz s se efectueze
actului operator
pentru operaie.
cmp steril.
- Pregtirea cmpului
Evaluare
Pacientul este
reechilibrat
hidroelectric i
volemic.
- Tegumentele sunt
curate
- Pacientului i s-a
realizat o bun
pregtire
preoperatorie fizic
i psihic
60
Data
6. Frica de operaie, cauzat de
dureri, manifestat prin stres, stare
de nelinite, agitaie.
Obiective
- Pregtirea preoperatorie
- Administrarea medicaiei
preanastezice
- Transportul la sala de
operaie.

delegat
funciile vitale, TA, puls, respiraie i diurez.
- Se efectueaz testarea la anastezice (xilin),
testarea la iod pentru a depista eventualele reacii
alergice.
atropin i.v.
- Cu ajutorul unui crucior pacientul este
transportat la sala de operaie.
Evaluare
- pacientul este calm
ca urmare a instalrii
efectului
medicamentului.
61
Data
25-04-2007
23-05-2007

Obiective
delegat
operaie n salon i
Evaluare

respiraie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren i schimbarea
pungilor ori de cte ori este nevoie.
- Dup 24 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat
s se ridice n poziie semiaeznd.
2. Durere acut cauzat de intervenia - Pacientul s prezinte o
chirurgical manifestat prin nelinite, stare de bun dispoziie fr - Calmarea durerii prin administrare de calmante
agitaie.
dureri n 24-48 ore
- Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,
camer aerisit, temperatur adecvat.
3. Dificultate de a se alimenta i
n forele proprii timp de 2- Schimbarea poziiei ori de cte ori este nevoie,
hidrata datorit interveniei
6 zile.
pentru a evita apariia escarelor.
- Calmarea durerii
- Pacientul acuz o
slbire a organismului
i senzaia de ameeal
la ridicare.
3. Dificultate de a se alimenta i
hidrata datorit interveniei
- Pacientul este
echilibrat nutriional,
nu prezint semne de
deshidratare.
- Pacientul trebuie s fie

echilibrat hidroelectrolitic
i volemic n 2-7 zile
bine, fr greuri i
vrsturi, n 6-12 zile.
- Alimentarea pacientului pe cale parenteral n

primele 3 zile dup operaie.
- Pregtirea i servirea pacientului cu alimentaie
lichid dup cea de-a treia zi, ceai nendulcit, supe
strecurate, apoi, n urmtoarele zile, piure de
cartofi, brnz de vaci, ou moi, compoturi.
- Mesele vor fi n concentraii mici i dese (5-7
mese pe zi).
- Va fi interzis consumul buturilor alcoolice,
fumatul.
Uoar ameliorare a
durerilor.
62
4. Dificultate de a se mica, cauzat

de durere, manifestat prin ameeli,
pierderea achilibrului
Data
datorit interveniei chirurgicale,
manifestat prin poziie neadecvat,
durere.
6. Modificrile amplitudinii
respiraiei, cauzat de anestezie
- Vor fi excluse alimentele care produc balonri,

greu digerabile.
-Vitaminoterapie la indicaia medicului.
- Pacientul s aib o postur - Ajut pacientul s i schimbe poziia ori de cte
adecvat
ori este nevoie.
- S aib tonusul muscular
- Ajut pacientul s se ridice din pat i s se dea jos
i fora muscular pstrat
i s fac mici plimbri
- S prezinte mobilitate
- Efectueaz masaje zilnice la regiunile predispuse
normal
escarelor, la nivelul membrelor inferioare, folosirea
- Pacientul s nu prezinte
colacilor de cauciuc.
escare de decubit
- Asigurarea lenjeriei, tegumentelor, a lenjeriei de
pat i corp.
- Efectuarea exerciiilor pasive i active.
Obiective
- Pacientul s prezinte
tegumentele i mucoasele
curate.
- S-i redobndeasc stima
de sine n 7-14 zile.
confort.
- Supravegherea ritmului
respirator.

delegat
- Asigurarea unei camere aerisite i o temperatur

adecvat.
- Pacientul prezint o
stare de bine fizic i
psihic
- Execut micri
active i pasive.
Evaluare
Frecvena respiratorie
= 17 resp./min.
63
Data
manifestat prin dispnee.
- Combaterea dispneei n 412 ore.
7. Dificultate de a elimina, cauzat de

deshidratare, manifestat prin greuri,
vrsturi.
- Reechilibrare
hidroelectrolitic i
volemic a organismului n
2-48 ore.
- S-i recapete controlul
sfincterelor n 2-3 zile.
- S aib o stare de bine,
fr vrsturi, greuri n 2-6
ore.
Obiective
8. Anxietate cauzat de necunoaterea

prognosticului bolii, manifestat prin
ngrijorare, team.
- Eliminarea anxietii i
atragerea ateniei asupra
normeor de via pe care
trebuie s le respecte n 1-2
sptmni.
perioade de acalmie ct mai
lungi.
- S nu prezinte manifestri
caracteristice
complicaiilor.
somn odihnitor.
- S nu prezinte dureri.
9. Risc de alterare a strii generale.

Cauza: perforaia colonului
manifestat prin deshidratare.
10 Dificultate de a se odihni cauzat

de durere, manifestat prin insomnie.
- Msurarea i notarea funciilor vitale, puls,

respiraie, TA.
- Oxigenoterapie.
- Pacientul este invitat s urineze spontan.
- Se va servi pacientul cu bazinet.
- Administrarea de ceaiuri diuretice, laxative.
- La indicaia medicului se administreaz medicaie
diuretic i se va face clism.
- Asigurarea igienei riguroase dup fiecare
eliminare.
- Instalarea sondei vezicale la indicaia medicului.

delegat
Puls puin accelerat

TA = 120-70 mm Hg
Pacientul nu mai
prezint greuri,
vrsturi i eliminarea
scaunului i a urinei
este n limite
fiziologice.
Evaluare
- Furnizeaz pacientului cunotinele necesare

despre operaie, despre complicaiile care pot
apare, despre tratamentul de ntreinere i despre
alimentaia pe care trebuie s o respecte.
Pacientul este
echilibrat psihic.
- Supravegherea pulsului, TA, diurezei

- Recoltarea produselor n vederea examenului de
laborator (snge, materii fecale).
- Supravegherea manifestrilor de deshidratare.
Pacientul nu prezint
complicaii sau semne
de deshidratare.
- Asigurarea unui climat corespunztor, camere

aerisite, pat confortabil, temperatur adecvat.
- Administrarea tratamentului medicamentos
prescris de medic (sedativ fenobarbital,
diazepam).
Durerile s-au
ameliorat iar pacienta
prezint un somn
odihnitor.
64

Data
Recoltri de snge
25-04-2007
Ht = 48%
Hb = 22 g%
VSH= 8-10 mm/h
L = 10700 mm3
Uree = 45 g
Glicemie = 110 mg%
Ionograma:
Na+ = 124 m Eq/l
K+ = 3,7 m Eq/l
Cl+ = 3,5 m Eq/l
Cl- = 83-108 m Eq/l
Amilazenia = 60-80 mg%
TS = 314
TC = 630
26-04-2007
Alte intervenii:
a. Radiografie abdominal, abdomen pe
gol, imagini hidroaerice.
- Pneumoperitoneu ne arat prezena de
aer ntre ficat i diafragm
Ht = 45%
Hb = 19%
L = 9500 mm3
28-04-2007

pH acid
D 1010
Sediment rare celule
2 3 L/cm
H absent
Albumin absent
65

Data
Medicamentul
15-04-2007
16-04-2007
Glucoz 10%
Ser fiziologic
Penicilin
Algocalmin
Decanofort
Aparat perfuzie
Ser fiziologic
Glucoz 10%
Penicilin
Algocalmin
Vitamina B6
Aparat perfuzie
Glucoz 10%
Ser fiziologic
Penicilin
Algocalmin
Diazepam
Kanamicin
Glucoz 10%
Ser fiziologic
Penicilin
Algocalmin
Diazepam
Kanamicin
Ser fiziologic
Glucoz 10%
Vitamina C
Diazepam
Fenobarbital
17-04-2007
20-04-2007
21-04-2007
24-04-2007
21-04-2007
24-04-2007
29-04-2007
02-05-2007
Forma de
prezentare
Fl I
Fl III
Fl 8
F4
FI
Calea de
administrare
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
Perfuzie iv
Doza/ora
Fl II
Fl I
F 4 mil
F4
F2
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
1000 ml/24h
500 ml/24h
2mil/6h
1f/6h
1f/6h
Fl I
F II
F 4 mil
F4
FI
F2
Fl I
F II
F 4 mil
F4
FI
F2
FI
FI
FI
F1
FI
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
500 ml/24h
600 ml/24h
1mil/6h
2 f/24h
2 f/24h
0,5/12h
500 ml/24h
600 ml/24h
1mil/6h
1 f/6h
1 f/24h
0,5/12h
300 ml
500 ml
1 f/24h
1 f/24h
500 ml/24h
1000 ml/24h
2 mil/6h
1 f/24h
1 f/24h
66
EVALUARE FINAL
Bolnava s-a prezentat la serviciul de urgen pe data de 10 aprilie 2007 cu
dureri violente n regiunea epigastric.
Ea se interneaz pentru investigaii i tratament. Dup efectuarea
investigaiilor mpreun cu simptomele descrise se stabilete diagnosticul de
peritonit cauzat de perforaie intestinal, i este transportat pe secia chirurgie
unde urmeaz s fie supus interveniilor chirurgicale.
Bolnava a suportat bine operaia, intervenia chirurgical a evoluat n
condiii bune, fr complicaii.
n timpul spitalizrii ea a primit to sprijinul echipei medicale.
Ea a primit:
tratament medical (antibiotice, sedative, calmante)
a fost echilibrat hidroelectrolitic i volemic
regim alimentar pre i post operator
repaos la pat.
alimentaie parenteral.
Bolnava se externeaz pe data de 15 mai 2007 vindecat, cu urmtoarele
recomandri:
evitarea meselor n cantitate mare i la intervale mari
evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente,
prjeli, sosuri, cafea, conserve)
respectarea regimului alimentar consumul de mese n cantiti mici i dese
(5-7 mese pe zi)
evitarea efortului fizic, a stresului.
67
CAZ CLINIC NR. 3

CULEGEREA DATELOR
Pacienta M.S. n vrst de 24 ani, domiciliat n localitatea Bucuresti este
adus la serviciul de urgen pe data de 9 mai 2007, acuznd dureri violente n fosa
iliac dreapt care au aprut n plin sntate i care iradiaz n regiunea
epigastric. Cu dou luni n urm ea a mai prezentat dureri dar care au fost
suportabile i din acest cauz nu s-a prezentat la medic.
Pe lng dureri ea mai prezint greuri, vrsturi, stare general alterat,
anxietate, cefalee, tulburri de tranzit manifestate prin constipaie, febr 38-38,5
grade C.
Semne obiective:
durere la palparea fosei iliace drepte;
semne de iritaie peritoneal;
semnul Blumberg, durere ce apare la decomprimarea peretelui abdominal;
semnul Mandel (al clopoelului reprezint durere vie la percuia fosei
iliace drepte);
apsare i contracie muscular abdomen de lemn;
hiperestezie cutanat.
n urma investigaiilor fcute, pacienta este transportat pe secia de
chirurgie fiind supus interveniei chirurgicale i stabilindu-i-se diagnosticul de
peritonit acut dat de apendicit perorat.
Antecedente:
personale: la vrsta de 10 ani a avut hepatit.
68

Data
Obiective
9-05-2007
1. Disconfort abdominal din cauza

procesului inflamator manifestat prin
durere n fosa ilaic dreapt i
greuri, vrsturi.
- Ameliorarea durerilor
abdominale
- S nu prezinte greuri,
vrsturi.
- S fie echilibrat
hidroelectrolitic n 1-2 zile.
- nlturarea dispneei,
normale n timp de 24 ore.
2. Respiraie superficial cauzat de

3. Circulaie modificat, cauzat de

durere, manifestat prin puls rapid i
slab.
- Pacientul s prezinte o
circulaie adecvat
- Pulsul, TA s aib valori
normale n timp de 6-8 ore

delegat
- Asigurarea repaosului absolut la pat n poziie d-d
cu capul ntr-o parte.
- Recolteaz snge pentru examenele de laborator.
- Pregtirea pacientului pentru intervenia
chirurgical.
semiaeznd sau d-d cu capul ntr-o parte, cu
genunchii flexai.
- Oxigenoterapie
pulsul, TA, respiraia, diureza i se anun medicul
n cazul modificrii valorice.
- Informarea bolnavului asupra stadiului bolii sale,
asupra gradului de effort pe care trebuie s-l
depun, asupra importanei intrveniei chirurgicale.
Evaluare
Pacientul prezint o
ameliorare a strii
generale.
Pacientul prezint o
respiraie normal.
Pacientul prezint o
circulaie normal, este
echilibrat psihic.
69
Data
Obiective
4. Risc de hipertermie cauzat de

infecie manifestat prin creterea
temperaturii peste 37 grade C.
temperatur corporal n
limitele normale n timp de
4-6 ore.
5. Deshidratare cauzat de procesul

infecios, manifestat prin vrsturi.
- Pacientul s fie echilibrat

hidroelectric
de confort fr greuri i
vrsturi n timp de 8-12h
- Se va pregti pacientul din
punct de vedere fizic i
psihic.
pentru operaie.
- Pregtirea cmpului

datorat durerii, manifestat prin
astenie, oboseal, stare general
alterat.

delegat
Evaluare
- Administrarea tratamentului cu antibiotice la

indicaia medicului.
- Folosirea mijloacelor antiinflamatorii
nemedicamentoase, punga cu ghea.
- Recoltarea produselor pentru examen de laborator
(VSH, etc.)
volemic.
- Prinderea unei vene i instalarea unei perfuzii.
Pacientul nu este febril.
-Pacientul este ajutat s fac baie n special n zona

care trebuie explorat.
- Transport pacientul la sala de operaie.
- Regiunea unde urmeaz s se efectueze
cmp steril.
- Pacientului i s-a
realizat o bun pregtire
preoperatorie.
Pacientul este echilibrat

hidroelectric.
70
Data
Obiective

delegat
Evaluare
6. Frica de operaie, cauzat de - Pregtirea pacientului - Se msoar i se noteaz n foaia de observaie - Pacientului I s-a efectuat
durere, manifestat prin stare de pentru operaie
puls, respiraie i diurez.
o bun pregtire
nelinite, agitaie.
- Pregtirea pacientului - Se efectueaz testarea la anastezice (xilin)
preoperatorie.
pentru operaie.
atropin i.v.
- efectuarea psihoterapiei.
Data

Obiective
delegat
operaie n salon i
2. Dureri acute cauzate de intervenia - Pacientul s prezinte o

chirurgical manifestate prin nelinite, stare de bine, fr dureri.
agitaie.
n forele proprii timp de 23 zile.
- Calmarea durerii

respiraie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren i racordarea lor
ntr-un recipient colector.
- Dup 24 ore de la anestezie bolnavul este ajutat s
se ridice n poziie semiaeznd sau eznd.
- Calmarea durerii prin administrare de calmante la
indicaia medicului.
- Asigurarea unui climat corespunztor
- Administrarea medicaiei antiinfecioase.
Evaluare
- Pacientul acuz
senzaia de
ameeal la
ridicare i o uoar
cefalee.
Uoar ameliorare
a durerilor.
71
Data
Obiective

delegat
Evaluare
4. Dificultate de a elimina, cauzat de

intervenia chirurgical, manifestat
prin constipaie, greuri, vrsturi.
- Pacientul s-i recapete

controlul sfincterelor.
- S aib o stare de bine,
fr greuri i vrsturi.
- Se va servi pacientul cu bazinet.

- Administrarea de ceaiuri laxative.
- Respectarea regimului pentru prevenirea
vrsturilor.
- Asigurarea igienei dup fiecare eliminare.
- Supravegherea scaunului n cantitate i calitate.
Prezint scaun
normal.
Absena
vrsturilor.
5. Incapacitatea de a se ngriji singur

cauzat de intervenie chirurgical
manifestat prin poziie neadecvat,
durere.
mucoase i tegumente
curate.
confort.
Pacientul prezint
mucoase i
tegumente curate.
8. Anxietate cauzat de necunoaterea

prognosticului bolii, manifestat prin
ngrijorare, insomnii.
- Diminuarea anxietii
pacientului i atragerea
ateniei asupra normelor de
via pe care trebuie s le
respecte.
- Efectuarea toaletei pariale a pacientului,

respectndu-I pudoarea.
- Schimbarea lenjeriei ori de cte ori se murdrete.
- Schimbarea pansamentului cnd acesta se
murdrete.
- Supravegherea pansamentului i tuburilor de dren.
- Furnizeaz pacientului cunotinele necesare
despre regimul de via care trebuie s-l duc.
- Evitarea eforturilor fizice prea mari.
Pacientul este
echilibrat psihic.
72
Data
Recoltri de snge
09-05-2007 Hemoleucograma

VSH = 10-23 mm/h
pH acid
Ht = 42%
D 1009
Hb = 13,7 g%
sediment rare celule
L = 10800 mm3
epiteliale
Uree = 60 mg
2 3 L/cm
Glicemie = 130 mg%
H absent
Albumin absent
Creatinina = 0,6-1,20 m%
TS = 317
TC = 719
10-05-2007 Ht = 43%
Hb = 15%
L = 10000 mm3
VSH = 3-17 mm/h
09-05-2007 Alte intervenii:
a.Radiografie abdominal, abdomen pe
gol
- excursia diafragmului n sus
- imagini hidroaerice i pneumoperitoneu
b. Radiografie pulmonar fr modificri.
73

Data
Medicamentul
Forma de
Calea de
Doza/ora
Glucoz 10%
prezentare
Fl I
administrare
Perfuzie iv
500 ml/24h
Ser fiziologic
Fl III
Perfuzie iv
300 ml/24h
Penicilin
F4
i.m.
1 mil/6h
Algocalmin
Fl 4
i.m.
1 f/24h
12-05-2007
Diazepam
Penicilin
F1
Fl 4
i.m.
i.m.
1 f/24h
2mil/6h
13-05-2007
Algocalmin
Fl 4
i.m.
1 f/24h
14-05-2007
Diazepam
Penicilin
F1
F 4 mil
i.m.
i.m.
1 f/24h
1mil/6h
15-05-2007
Kanamicin
F1
i.m.
0,5/12h
Algocalmin
F1
i.m.
1 f/6h
Diazepam
F1
i.m.
1 f/6h
10-05-2007
EVALUARE FINAL
Pacienta M.S. se prezint la serviciul de urgen cu stare general
altertat, dureri violente n fosa iliac dreapt, greuri, vrsturi.
Dup investigaii ea este transportat pe secia chirurgie i este supus
interveniilor chirurgicale. Operaia a decurs n condiii bune, fr complicaii.
Pe toat perioada spitalizrii pacienta a primit tot sprijinul din partea echipei
medicale.
Ea a primit:
tratament medical cu antibiotice, calmante, sedative
a fost echilibrat hidroelectrolitic
repaos la pat
alimentaie parenteral
Bolnava se externeaz pe data de 30 mai 2007 vindecat cu urmtoarele
recomandri:
74
evitarea eforturilor fizice

respectarea regimului de via i munc
MATERIAL SI METODA
Daca in 1926 pentru Kirschner majoritatea peritonitelor erau datorate
apendicitei (58%), astazi ele se situeaza pe locul patru (15%) in urma
perforatiilor stomacului si duodenului (20%), intestinului subtire (20%) si
intestinului gros (25%). Mortalitatea prin peritonite in perforatia duodenala
este scazuta (2-8%), si creste drastic (57%) daca bolnavul a primit tratament
cu corticoizi. Mortalitatea este influentata de varsta de peste 50 ani, bolile
asociate, chimea peste 48 ore a perforatiei, existenta hiperleucocitozei si a
socului.
Peritonite prin perforatia viscerelor Perforatia ulcerului gastric sau
duodenal.
Tratamentul ulcerului gastric si duodenal a inregistrat succese dupa
introducerea blocantilor H2 si a inhibitorilor pompei de protoni, fara a scadea
in aceeasi masura frecventa complicatiilor.
Aproximativ 7% dintre ulcere prezinta perforatie, iar 2% dintre ele
prezinta perforatia ca prim simptom. Ulcerele duodenale perforeaza mai
frecvent ca cele gastrice, sunt mai frecvente la barbati, intre 40-49 ani. Cei cu
perforatie gastrica sunt mai varstnici, avand frecvent si alte boli asociate, sau
perforatia se datoreaza cancerului gastric.
Riscul perforatiei ulceroase creste la bolnavii cirotici, la care si
mortalitatea postoperatorie creste la 77,3% fata de media de 17% cat este dupa
chirurgia ulcerului perforat. Mortalitatea este mai mare in ulcerul gastric
perforat (22%) decat in ulcerul duodenal. Peritonitele biliare sunt grave
datorita revarsatului bilioseptic in cavitatea peritoneala Peritonitele biliare
75
reprezinta 1,2-2% din totalul peritonitelor. Clasic se descriu doua forme: prin
perforatie si fara perforatie aparenta.
Peritonita prin apendicita acuta.
Incidenta peritonitelor de cauza apendiculara a scazut in ultimele
decenii, dar se intalneste cu o incidenta crescuta intre 15-25 ani
La copii sub 5 ani, incidenta perforatiei este de 50%, la tineri de 21%, iar dupa
50 ani de 65%. Mortalitatea dupa peritonitele difuze produse dupa perforatia
apendiculara este de 4,5% la pacientii cu varsta intre 51 si 70 ani si de 15%
peste 70 ani. La bolnavii cu SIDA aproape 40% dintre ei au apendicita acuta
perforata.
Peritonitele difuze produse prin perforatia intestinului subtire.
Prezent in aproximativ 2% din cazuri, diverticulul Meckel, vestigiu al
canalului omfaloenteric, pe fondul unei diverticulite poate perfora, mai
frecvent la barbatii sub 20 de ani si poate imbraca aspectul de peritonita acuta
difuza. Alteori interventia chirurgicala descopera diverticuli ai intestinului
subtire cu sediul de predilectie pe duoden. Limfoamele digestive primiti pot
debuta prin perforatie si hemoragie.
Peritonita difuza prin perforatia colonului.
Boala diverticulara cu localizare pe colonul sigmoid se insoteste mai
frecvent de complicatii.
Prevalenta bolii in populatia generala este de 5-l0% si creste cu varsta
de la 5% (sub 40 ani) la 50-60% (la varstnici). Complicatiile sunt mai
frecvente dupa recurenta episoadelor de diverticulita, de 58% fata de 20%
dupa primul atac. Dintre pacientii care prezinta complicatii datorate bolii
diverticulare, 19 pana la 45% dintre ei au perforatie si peritonita difuza.
Varsta, peste 75 ani, si insuficienta viscerala sunt factori de risc, ce intervin in
producerea deceselor. Perforatia cancerului colonie, alaturi de ocluzie,
constituie cauza de interventie in urgenta Complicatia survine mai frecvent la
varstnici si se asociaza cu o morbiditate ridicata. Perforatiile in situ au un
76
prognostic mai bun decat cele diastatice. Un sfert dintre complicatiile

postoperatorii sunt reprezentate de peritonite. Mortalitatea in peritonitele
generalizate prin perforatia neoplazica de 47,5% se datoreaza persistentei
sepsisului si a complicatiilor postoperatorii. Perforatia diastatica a cancerului
colonic expune suprafata peritoneala la o invazie brutala de bacterii Gramnegati, la un bolnav cu tulburari hidro-electrolitice.
Tulburarile hidro-electrolitice sunt datorate obstructiei preexistente.
Pierderile lichidiene sunt crescute prin febra, ileus paralitic asociat, care
provoaca varsaturi, sau lichidele se pierd prin aspiratie gastrica. Reducerea
volumului plasmatic scade intoarcerea venoasa la cordul drept si intervine in
generarea starii de soc.
Pe de alta parte, perforatia intestinala brutala, in absenta reactiei
inflamatorii si a aderentelor, expune suprafata peritoneala la germenii Gramnegativi, care genereaza endotoxina.
Peritonitele difuze prin necroza viscerala, se observa in ocluziile intestinale
produse prin volvu-lus sau hernii strangulate sau cand sunt de cauza
vasculara, ca in infarctul entero-mezenteric. in peritonitele prin strangulare
mecanismul este dublu. La tulburarile vasculare datorate infarctizarii, ce
genereaza hipovolemie si soc, se adauga necroza viscerala, care prin
perforatie devarsa continutul intestinal, bogat in germeni Gram-negativi,
producatori de endotoxine, care prin actiuni multiple, intervin in generarea
socului din peritonita.In necroza digestiva mortalitatea este de 25,2% si atinge
60-89% in infarctul entero-mezenteric, datorita dificultatilor de diagnostic si
intarzierii
interventiei
chirurgicale,
cand
poate
atinge
100%.
Peritonitele post-traumatice sunt urmate de 25,4% care creste la 50% in cazul

existentei leziunilor viscerale multiple. Cu un prognostic grav sunt peritonitele
datorate plagilor colo-rectale sau duodenale.In traumatismele abdominale
inchise, viscerele cavitare pot prezenta perforatii cu peritonite secundare.
77
Diagnosticul acestor peritonite este destul de greu de facut, deoarece semnele

sunt inselatoare, iar traumatizatul se prezinta tardiv la medic.
Perforatiile viscerelor cavitare pot fi incomplete sau pot fi blocate. Alteori
semne de peritonita apar dupa un interval de liniste inselatoare\", de 1-2 zile,
dupa detasarea necrozei peretelui intestinal.In plagile penetrante abdominale,
dar mai ales in cele perforante, peritonita generalizata se instaleaza rapid.
Plagile pot fi produse prin arme albe, soldate mai ales cu sectiuni de viscere
cavitare, sau prin arme de foc, ce produc multiple perforatii viscerale. Date
despre plagile abdominale produse in razboi le gasim descrise in Iliada, plagi
produse
prin
lovituri
de
sulita,
soldate
cu
mare
mortalitate).
Peritonite produse prin perforatie viscerala prin manevre endoscopice.

Daca sunt exceptionale dupa colangio-pancreatografia retrograda endoscopica si sunt retroduodenale, in schimb perforatiile colonice au o incidenta
de 0,1-0,8% si sunt produse dupa procedeele terapeutice sau diagnostice
Peritonitele difuze postoperatorii au o incidenta dificil de apreciat, datorita
conditiilor de aparitie la un bolnav deja operat. Aceste peritonite au o evolutie
grava si imprevizibila. Diagnosticul este dificil si datorita modificarilor
tabloului clinic prin folosirea antibioticelor, a aspiratiei digestive, a
analgeticelor, tabloul clinic putand simula embolia pulmonara, infarctul
miocardic sau septicemia. Cresterea duratei spitalizarii preoperatorii creste
riscul
colonizarii
bolnavului
cu
germeni
rezistenti,
ceea
ce
face
antibioticoterapia sa fie ineficace.

Alteori, pregatirea preoperatorie a bolnavului este insuficienta sau
aceasta pregatire se refera la pregatirea preoperatorie, mecanica si chimica a
colonului sau la lipsa eradicarilor unui focar infectios ce nu are legatura cu
boala pentru care se intervine operator.
Un alt factor de gravitate este durata actului operator, riscul se dubleaza
cu trecerea fiecarei ore . Cauzele peritonitei postoperatorii sunt diverse.
Majoritatea acestor peritonite sunt consecinta dezunirii anastomozelor
78
digestive efectuate pe un segment digestiv inflamat, slab vascularizat sau

deperitonizat. Dupa anastomozele colo-rectale, incidenta variaza intre 1 si
10%, fara diferente semnificati intre anastomozele efectuate prin sutura sau
mecanice.
Anastomozele gastro-jejunale sau eso-jejunale se pot complica cu peritonite
cu o frecventa mai mare in chirurgia oncologica. Dezunirea anastomozei
pancreatico-jejunale dupa duodeno-pancreatectomie este urmata de peritonita
difuza intr-o proportie ce variaza intre 7,6% si 24%. Toaleta peritoneala
incompleta sau drenajul ineficient pot cauza peritonitele. O alta cauza o
constituie contaminarea directa a peritoneului in cursul celiotomiei, fie din
afara, cand nu se respecta regulile de asepsie, dar mai frecvent din interior,
prin manevrele efectuate pe organe inflamate, sau cu continut septic.
Peritonitele post-inflamatorii se intalnesc la 4-6% dintre apendicectomizati,
iar 43% dintre acestia nu au prezentat apendicita complicata. De asemenea,
peritonitele pot aparea datorita unor leziuni ignorate in timpul interventiei, sau
incorect apreciate ca potential evolutiv, sau pot fi datorate unor leziuni
provocate si nerecunoscute, cum se intampla in timpul eliberarii aderentelor,
sau pot fi datorate infectarii secundare a revarsatelor intraperitoneale de la alta
infectie localizata.In cadrul peritonitelor postoperatorii cele de origine biliara
au multiple cauze: deraparea ligaturilor, canalicule biliare ce se deschid in
patul colecistului si nu au fost recunoscute, lezari accidentale nerecunoscute,
cum
se
intampla
in
colecolecistectomia
celioscopica.
In
chirurgia
celioscopica, lezari accidentale nerecunoscute pot fi urmate de peritonite.

Peritonitele de origine ginecologica
Se produc fie prin provocarea directa a unei infectii care are sediul in
tractul genital, fie prin perforatia unei colectii purulente localizata in trompa,
ovar sau ligamentul larg.
Peritonita poate aparea la o femeie fara trecut ginecologic. La bolnava
cu trecut ginecologic, peritonita poate avea debut acut, sau prezinta recidiva
79
procesului inflamator. Germenii, cel mai frecvent intalniti, sunt gonococii,

streptococii, colibacilii, iar asocierea microbiana da forme mai grave de
peritonite.
Peritonitele prin proare au debut brutal, cu febra, tahicardie, varsaturi,
diaree, la o femeie tanara fara trecut genital. Apararea abdominala poate fi
generalizata, dar contractura este limitata in abdomenul inferior, sau poate
lipsi. Examenul genital este foarte dureros. Ruperea colectiilor purulente
genitale se produce in urma unui traumatism abdominal sau a altor cauze
favorizante: efortul fizic, sportul, contuzia abdominala. S-au descris rupturi
dupa examenul ginecologic, dupa avort sau post-partum. loul clinic este
variabil: brutal, din cauza invaziei masive a peritoneului prin ruptura colectiei
purulente, sau torpid, cand germenii au virulenta atenuata sau continutul
colectiei s-a autosterilizat. Peritonitele produse prin ruptura abcesului tuboovarian pun probleme dificile de diagnostic cu apendicita acuta si sarcina
extrauterina.
Peritonita in dializa peritoneala (chronic ambulatoria peritoneal dialysis CAPD). Prezenta cateterului peritoneal afecteaza mijloacele naturale de
aparare antimicrobiana. Contaminarea se poate produce prin lumenul tubului
de dren (intraluminal), pe langa tub (preluminal), pe cale hematogena, prin
proare de la o infectie genitala sau prin adeziunea bacteriilor pe suprafata
intraperitoneala a cateterului. Germenii implicati sunt mai ales Gram-pozitivi,
60% (S. epidermoides, S. aureus), mult mai rar cu Gram-negativ, 14-20%
(Enterobacteriacee, Pseudomonas) si foarte rar fungi, 4-8% (Candida). in
majoritatea cazurilor, peritonita se remite dupa 2-3 zile de tratament.In
evolutia peritonitei la acesti bolnavi pot surveni recaderi, recurente sau
reinfectii.
80
CONCLUZII
Peritonita acuta - lnflamatiile acute ale peritoneului au origini foarte diferite:
perforarea unui ulcer al stomacului sau al duodenului; apendicita; colecistita
(inflamatia veziculei biliare); sigmoidita (inflamatia ultimei parti a colonului);
plaga unui viscer cavitar, survenita in cursul unui traumatism al abdomenului;
salpingita (inflamatia uneia sau ambelor trompe uterine); in acest ultim caz,
peritonita ramane localizata in micul bazin.
O peritonita acuta poate fi generalizata sau localizata.
- O peritonita acuta generalizata se traduce printr-o durere abdominala intensa
si generalizata, prin semne de paralizie intestinala (varsaturi, oprire a
evacuarii materiilor fecale si a gazelor), printr-o alterare a starii generale
(febra, depresie) si uneori prin semne ale micsorarii volumului sangvin
(paloare, anxietate, puls rapid). Muschii peretelui abdominal sunt foarte
contractati; peretele abdominal devine tare, tensionat, dureros (abdomen de
lemn).
- O peritonita acuta localizata antreneaza formarea de aderente care
compartimenteaza cavitatea peritoneala si impiedica focarul infectios sa se
intinda. Localizarea sa depinde de organul in cauza (in jos si in dreapta
abdomenului pentru apendicita, in jos si la stanga pentru sigmoidita).
Peritonitele secundare prezinta unele caracteristici datorate germenilor
dependenti de organul afectat. Germenii pot contamina peritoneul in urma
perforatiei tractului gastrointestinal, a ficatului, colecistului, pancreasului,
splinei, aparatului genital si urinar sau a unor colectii intraabdominale, sau
provin de la afectiunile acute infectioase ale viscerelor intraperitoneale.
Strangularea intestinului subtire, volvulusul, invaginatia, strangularea
herniara interna sau externa, infarctul entero-mezenteric, se pot solda cu
necroza peretelui intestinal si patrunderea in cavitatea peritoneala a
continutului intestinal. Peritoneul poate fi infectat inaintea perforatiei prin
translocatia bacteriilor prin peretele alterat al intestinului strangulat in
81
ocluziile sau pseudo-ocluziile colonului, cand valvula ileocecala este

competenta, perforatia diastatica a cecului poate fi cauza peritonitei.
Traumatismele abdomenului, contuzii sau plagi, pot fi insotite de leziuni
viscerale si de peritonite. Peritonitele postoperatorii sunt frecvent datorate
leziunilor anastomotice, dar, si secundare contaminarii peritoneului cu bila,
suc pancreatic, urina, sange sau corpi straini. Diferitele manevre radiologice
sau endoscopice pot fi urmate de peritonite. Infectiile ascendente ale
tractului genital feminin, cum ar fi cele gonococice sau alte infectii pelviene
ca sepsisul puerperal, pot fi cauza peritonitelor.
Mortalitatea a crescut si datorita faptului ca perforatia se intalneste
frecvent
la
persoane
varstnice,
care
abuzeaza
de
tratamentul
cu
antiinflamatorii nesteroidiene. In perforatia ulcerului, continutul tractului

digestiv superior, bogat in acid clorhidric, pepsina, bila, enzime pancreatice,
este dersat in cavitatea peritoneala. Modificarile peritoneale apar rapid,
consecinta a unei iritabile arsuri chimice interne\". Alterarea capilarului
permite migrarea in cavitatea peritoneala de cantitati mari de lichide bogate in
proteine, ceea ce duce la scaderea volumului plasmatic cu sechestrarea de
lichide in spatiul subperitoneal de la nivelul viscerelor, si care are drept
consecinta scaderea intoarcerii venoase la cordul drept si scaderea debitului
cardiac, si aparitia socului. Estimarea edemului visceral in timpul interventiei
este inferior celui real, spatiul extracelular putand fi de 2-4 I.In perforatiile
digestive inalte, pierderea de lichide si de electroliti sunt aproximativ egale cu
exceptia fistulelor pancreatice in care pierderile sunt hipertone. Daca in
primele ore lichidul ce a patruns in cavitatea peritoneala poate fi considerat
steril, ulterior apare suprainfectia bacteriana, fie prin flora existenta in lichidul
de perforatie, fie prin trecerea germenilor, care traverseaza peretele
intestinului sau din limfatice.
Diagnosticul peritonitei difuze produse prin perforatia ulcerului gastric
sau duodenal se bazeaza pe triada: antecedente de ulcer, durere brusca si
82
violenta si contractura peretelui abdominal Nu intotdeauna diagnosticul este

evident si frecvent se pune in discutie diferentierea de peritonita difuza
produsa prin perforatia apendicelui, datorita durerii din fosa iliaca dreapta
secundare scurgerii continutului gastric sau duodenal prin santul parietocolonic drept.In cazurile neclarificate, practic se incepe cu incizie in fosa iliaca
dreapta, care in cadrul ulcerului perforat va fi folosita pentru drenaj. Invers,
peritonita prin perforatia unui apendice situat sub-hepatic poate imbraca
aspectul clinic de ulcer perforat. Perforatia co-lecistului este cea mai
frecventa, iar perforatia cailor biliare extrahepatice este rara.Litiaza biliara
complicata cu infectie este cauza cea mai frecventa a peritonitei biliare.
Peritonita biliara fara perforatie descoperita la interventia chirurgicala este in
realitate datorata unor leziuni mici, cu tulburari de permeabilitate, care permit
trecerea bilei in peritoneu, iar histologic a fost gasita intotdeauna o solutie de
continuitate. Au fost incriminati diversi factori: factorul mecanic, datorat
distensiei cailor biliare deasupra unui obstacol mecanic; factorul infectios,
prin infectia peretilor culei biliare si a cailor biliare; factorul vascular,
reprezentat de trombozele venoase primiti sau secundare existente infectiei
parietale; factorul enzimatic, dovedit de existenta prin reflux pancreatic in
calea biliara principala. Peritonita difuza in apendicita acuta poate imbraca trei
forme:
1. peritonita acuta purulenta d\'emblee\";
2. peritonita in doi timpi;
3. peritonita in trei timpi.
Peritonita difuza d\'emblee poate evolua sub forma grava inca de la
debutul crizei de apendicita. Semnele fizice si generale au o evolutie rapida.
O peritonita acuta purulenta operata in prima zi se va vindeca sigur; operata
in cea de a doua zi, poate fi salvata; din acest moment totul este compromis\"
In peritonita apendiculara in doi timpi, primul timp il constituie criza initiala
de apendicita, urmata de un interval liber, in care starea generala si locala nu
83
anunta marea drama. Peritonita in doi timpi are o evolutie inselatoare.

Simptomele se atenueaza, durerea dispare si putem crede ca s-a instalat
insanatosirea. Dar, aceasta perioada de acalmie corespunde transformarii
gangrenoase cu alterarea rapida a starii generale. Perforatia se constituie in
evolutia apendicitei sau poate fi provocata de medicatia purgativa, care nu
reprezinta decat picatura de otrava, care se revarsa din paharul plin. Peritonita
apendiculara in trei timpi constituie evolutia crizei de apendicita acuta in care
s-a organizat peritonita plastica, iar in sanul acesteia, se dezvolta in al doilea
timp, abcesul apendicular.
Evolutia de la plastron la abcesul apendicular denota, de obicei, eroare
in supragherea medicala a bolnavului, care trebuie sa se faca in spital. Dupa
un interval liber, abcesul se deschide in cavitatea peritoneala, cu toate semnele
peritonitei generalizate, care reprezinta cel de-al treilea timp de evolutie.
Ulcerele intestinului subtire cunosc cauze diverse: infectioase, endocrine,
vasculare, inflamatorii si iatrogene medicamentoase.
Peritonitele prin perforatia intestinului subtire cauzate de febra tifoida
sunt grave, dar rare astazi, deoarece se dezvolta la un bolnav cu reactivitate
scazuta. Peritonita apare mai frecvent in a treia saptamana de evolutie a bolii
si se manifesta brusc cu semne de peritonita generalizata. Perforatia, unica,
mai rar multipla, se afla la 15-20 cm de unghiul ileocecal, situata la nivelul
placilor Peyer. Perforatia ileala se mai intalneste in: ileita regionala specifica
Crohn, cand se insoteste de adenopatie mezenterica; in ileita nespecifica
necrozanta, prezenta atat la copil cat si la adult; in sindromul ZollingerElisson; in periarterita nodoasa, in lupusul eritematos diseminat, sau
postmedicamentos (aspirina, corticoizi, butazolidina, clorura de potasiu etc).
Tratament - In caz de peritonita acuta, bolnavul trebuie sa fie spitalizat
de urgenta intr-un serviciu de chirurgie. Reanimarea consta, in principal, in
compensarea pierderilor lichidiene prin perfuzii intra venoase. Operatia
vizeaza tratarea cauzei peritonitei (suturare pentru a inchide un ulcer perforat,
84
ablatia unui apendice etc.), curatarea cavitatii abdominale si amplasarea unui

dren. In completare, se administreaza antibiotice. Spitalizarea dureaza, in
general, intre 8 si 15 zile.
85
BIBLIOGRAFIE
CORNELIU BORUNDEL
Manual de medicin intern pentru cadre

medii, Bucureti, 1994
D. VASILE, M. GRIGORIU
Chirurgie, Bucureti, 1995
MIHAI MIHILESCU
Chirurgie pentru cadrele medii, Bucureti,

1979
GEORGETA BALT
Tehnica ngrijirii bolnavului, Bucureti,

1983
EUGEN TARCOVEANU
Tehnici chirurgicale, Editura Polirom, Iasi,

2003
NICOLAE ANGELESCU
Tratat de patologie chirurgicala, Editura

Medicala, Bucuresti, 2003
86

Peritonita Acuta

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Peritonita Acuta

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD

FACULTATEA DE MEDICINA ,FARMACIE

eliminarea sursei de contaminare, reducerea contaminarii, tratarea infectiei

Dup faza evolutiv deosebim dou feluri de peritonit:

Deosebim dou feluri de peritonit acut:

Peritonit acut localizat este acea form n care mijloacele de aprare

Dintre acestea exemplificm:

Cauzele cele mai frecvente implicate in aparitia ulcerului gastric si duodenal

infectia gastrica cu bacteria Helicobacter pylori

consumul de antiiflamatorii gen Aspirina, Indometacin, Ibuprofen,

favorizanti ca fumatul, alcoolul, ciroza hepatica, bolile pulmonare severe sau

este pus cel mai exact prin endoscopie deoarece orice

modificare, inclusiv ulcer, la nivelul stomacului trebuie biopsata pentru a

exclude un cancer gastric la debut si pentru a pune in evidenta cu certitudine

hemoragia digestiva - apare mai frecvent la varstnicul consumator de

Reprezinta o urgenta, pacientul trebuind adus la spital (gastroenterolog)!

perforatia este si ea mai frecventa la varstnicii consumatori de

stenoza pilorica - cu scadere in greutate, varsaturi cu alimente partial

Apendicita acut flegmonoas/gangrenoas perforat, complicat cu

Diagnosticul se stabilete cu certitudine pe baza complicaiei apendicitei

Fig 1 Piesa operatorie: la secionarea apendicelui gangrenat se gsesc 2

Fig 2 Aspect intraoperator: (apendicectomie) leziuni inflamatorii i

Anamneza i simptomele iniiale ale apendicitei corespund formei comune dar cu o

Diagnosticul apendicitei acute complicate cu peritonit difuz (generalizat)

Sindromul de intestin iritabil

constipatie sau diaree sau alternanta celor doua

balonari si bolboroseli in burta

dureri in tot abdomenul sau deasupra pubisului

Diareea este de obicei exploziva, pacientul trebuind sa fuga la toaleta, cu

Diareea din sindromul de intestin iritabil nu va contine niciodata sange,

este calmata de eliminarea scaunelor. Ca localizare, este variabila de la pacient la

Sindromul de intestin iritabil nu are complicatii si nu evolueaza

regim adaptat situatiei (constipatie sau diaree)

medicamente pentru reglarea miscarilor intestinale, pentru absorbtia gazului

colecistita acuta se poate opera"la cald" - 24-72 h de la debut - in urgenta imediata

COMPLICATII - frecvente, putand fi intestinale si extra-intestinale:

4. Obstructie intestinala: in stadiile initiale apare secundar edemului si spasmului,

9. Complicatii dermatologice: eritem nodos, dermatita exfoliativa, pyoderma

Mecanismul de producere al peritonitei

produi biologici: lichid gastric, bil, suc intestinal, suc pancreatic,

Reaciile peritoneului sunt de tip inflamator:

Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze produs iniial

Sughiul ntlnit inconstant, este expresia iritaiei diafragmului, a stazei

Semnele fizice abdominale

sunt fr valoare pentru precizarea

diagnosticului. Cel mai des semn este necontractarea peretelui abdominal,

Inspecia abdomenului care arat:

Palparea abdomenului este timpul cel mai important al examenului fizic i

hiperestezia cutanat const n producerea unei senzaii particulare

dureroase atunci cnd se palpeaz tegumentele peretelui abdominal n zona

Percuia abdomenului poate arta:

- percuia dureroas a abdomenului - semnul clopoelului (Mandel)

Ascultaia abdomenului pune n eviden o linite absolut (semn de

Tueul rectal i tueul vaginal provoac o durere vie la apsarea

Semne clinice generale

au o valoare mai mult apreciativ asupra

strii generale a bolnavului care poate prezenta:

Creterea temperaturii 38,5C- 39C care poate lipsi n primele ore.

Tensiunea arterial iniial normal, scade pn cnd se instaleaz starea

Starea general: Bolnavul este palid, i adesea i este caracteristic faciesul

amilaza i lipaza sunt moderat crescute n general;

glicemia crete n acidoza diabetic i n pancreatit;

ureea crete n stri de dezhidratare;