Patologii Medico-Chirurgicale in Contextul Imbatranirii Cerebrale 81

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,,Investete
n oameni!
Instruire n noile tehnologii medicale i perfecionare pentru medicii i asistenii medicali din ambulatorii de specialitate i spitale n Brain-Aging
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,,Investete n oameni!
1.5 Patologii Medico-Chirurgicale in contextul imbatranirii cerebrale
1.5.1 Boli cardiovasculare
Modificari legate de imbatranire ce afecteaza inima si circulatia

Structura sau functia Miocite Rigiditatea peretelui ventricular Complianta ventriculara stanga Grosimea peretelui VS Umplerea diastolica a VS Modificare Pierdere progresiva de celule; hipertrofie Creste Scade Creste Scade, cu cresterea contributiei la umplere a sistolei atriale
Modificari legate de imbatranire ce afecteaza inima si circulatia

Structura sau functia Relaxarea VS Frecventa cardiaca maxima Debitul cardiac maximal Consumul maxim de oxigen Rezistenta vasculara sistemica Raspunsul vasodilatator la exercitiu Modificare Scade Scade progresiv Scade progresiv Scade progresiv Creste Scade
Boli cardiovasculare
CI este cea mai frecventa cauza de deces la persoanele de peste 65 ani Pentru varstnicii cu dislipidemie tratati cu statine, reducerea morbiditatii si mortalitatii cardiovasculare este mai mare decat la persoanele de sub 65 ani
Insuficienta cardiaca este cea mai frecventa cauza de spitalizare la persoanele de peste 65 ani.
Boli cardiovasculare
Fibrilatia atriala este cea mai frecventa tulburare de ritm la adulti, si prevalenta creste cu imbatranirea In prezent varsta inaintata este recunoscuta drept cauza a fibrilatiei atriale Varstnicii cu boli vasculare periferice au cel mai mare risc de mortalitate de orice cauza sau de cauza vasculara
1.5.2 Hipertensiunea arteriala
Diagnostic
-Se utilizeaza media a cel putin doua inregistrari luate la cel putin doua consultatii
- Este utila monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale la pacientii cu variabilitate excesiva a valorilor tensionale sau la suspiciunea de HTA de halat alb
- Trebuie luata in considerare si pauza auscultatorie pentru determinarea corecta a TAs
Evaluare clinica
Excluderea formelor secundare de HTA Identificarea atingerii organelor tinta Determinarea factorilor de risc CV si identificarea comorbiditatilor Evaluarea stilului de viata (fumat, consumul de sare, alcool si grasimi, exercitiu fizic)
Beneficiile tratamentului
Tratamentul reduce mortalitatea generala, morbiditatea CV, IC, AVC Efectele tratamentului sunt mai mari la barbati, pacientii peste 70 ani, si cei cu presiunea pulsului crescuta Beneficiile tratamentului sunt evidente si la cei de peste 80 ani
Tinta tratamentului
In general: TAs 135 - 140 mm Hg TAd 85 - 90 mm Hg DZ tip 2: TAs <130 mm Hg Daca TAs este foarte mare, un stadiu intermediar (160 mm Hg) poate fi o tinta initiala mai buna in absenta afectarii organelor tinta
1.5.3 Patologie oncologica
Cauzele cresterii prevalentei bolilor oncologice cu varsta
Unele cancere se dezvolta in perioade mari de timp, chiar decade; Mecanismele de reparare AND se reduc cu varsta; Functionalitatea sistemului imun, si in particular a imunitatii celulare, scad cu imbatranirea
Trasaturi ale bolilor oncologice cu varsta
Comparativ cu adultii, varstnicii se prezinta adesea cu cancere in faze mai avansate Datele epidemiologice nu sustin ideea ca bolile oncologice sunt mai putin agresive la batrani Pentru majoritatea tipurilor de cancer, trasaturile biologice si clinice sunt similare indiferent de varsta
Principii de management a bolilor oncologice

Eforturile de screening a batranilor pentru cancerele mai frecvente inaintea apaririei simptomatologiei permt descoperirea timpurie a leziunilor cu rata de vindecare mai mare Tratamentul curativ sau paleativ trebuie aplicat tuturor bolnavilor indiferent de varsta Recuperarea postinterventie chirurgicala este mai lunga
Chimioterapia trebuie uneori adaptata, dar de obicei schimbarile trebuie facute functie de toxicitatile aparute si nu de cele preconizate
Principii de management a bolilor oncologice
In general, tumorile nu sunt mai rezistente la tratament la batrani Unele tratamente au toxicitate mai mica la batrani decat la tineri Studiile arata ca atunci cand sunt bine informati, varstnicii prefera tratamentele de prelungire a vietii, chiar cu riscul toxicitatii
Bariere in eficienta screeningului oncologic la varstnici
Lipsa datelor despre beneficiile extinderii screeningului la batrani Lipsa de aderenta a pacientului datorita lipsei de informatii, sau a suportului social sau economic redus
1.5.4 Boli hematologice
Anemia i mbtrnirea si Anemia din Imbtrnire

Cauze: deficiena de vitamina B12 deficiena de fier: -hemoragii oculte (diverticuli, angiodisplazii, cancere); -scaderea absorbiei de fier datorita hipo- sau aclorhidriei; -nivele de hepcidina (proteina sintetizata hepatic sub influena IL-6, care absorbtia de fier la nivel duodenal). eritropoietina: secreiei sau a efectului acesteia ca urmare a nivelelor de IL-6 sau a altor citokine inflamatorii nivelele de testosteron
Anemia i mbtrnirea si Anemia din Imbtrnire

Consecine: mortalitatea; riscul dependentei functionale; riscul de afectare cognitiva; riscul de delir; riscul de toxicitate indusa de chimioterapie; riscul de deces prin IC si CI; riscul de cadere;
Boli hematologice
Capacitatea hematopoietica de rezerva se reduce cu imbatranirea Anemia este cea mai frecventa boala hematologica legata de varsta; evaluarea ei se face in aceeasi maniera ca la adult La batrani, cele mai frecvente cauze de eritropoeza ineficienta sunt anemia din bolile cronice si anemia asociata cu inflamatia Deficienta de vitamina B12 este frecventa la varstnici, chiar si la cei fara manifestari clinice
Boli hematologice
Pacientii cu diateze hemoragice trebuie sa beneficieze de o evaluare numerica a trombocitelor si a factorilor coagularii; testul de agregare plachetara poate fi util Trombocite < 150,000/mL este semnificativ Deficienta de factori de coagulare la batrani este in general dobandita si este determinata de factori circulanti inhibitori ai coagularii Anemia sideroblastica si sindroamele mielodisplazice, apar cu preponderenta la batrani
1.5.5 Patologie infectioasa
Modificri ale functiei imunitare legate de varsta

Rspunsul imunitar scade cu vrsta, un fenomen cunoscut sub numele de senescen imunitara Principalele caracteristici sunt scaderea raspunsului celulelor T i interaciunea scazuta a acestora cu macrofagele Cele mai importante deficite de imunitate la vrstnici: - Uscarea i subierea pielii i mucoaselor - Productie scazuta de anticorpi - Productie scazuta de IL-2 si celule T help
PREZENTARI ATIPICE
Varstnicii pot prezenta infectii severe fara semne si simptome specifice Febra lipseste la 30%50% din varstnicii cu infectii severe Notiunea de FEBRA intr-un centru pentru varstnici se poate redefini astfel: - O variatie a temperaturii > 1.1C fata de valoarea normala - Temperatura orala > 37.2C la mai multe masuratori - Temperatura ractala >37.5C la mai multe masuratori
CRITERII MINIME sugerate pentru initierea terapiei cu antibiotice in afectiuni ce necesita tratament de lunga durata
AFECTIUNEA Infectie urinara (fara prezenta sondei urinare) CRITERII MINIME FEBRA si una dintre urmtoarele: complicatii noi sau agravarea starilor preexistente, cresterea frecventei, durere suprapubian, hematurie abundebta, Giordano +, incontinen FEBRA sau una dintre urmatoarele: Giordano +, frisoane, delir nou aparut FEBRA sau una dintre urmatoarele : roea, sensibilitate, caldura, tumefiere nou aparuta sau accentuata a segmentului afectat
Infectie urinara (cu prezenta sondei urinare) Infecii ale pielii i esuturilor moi
CRITERII MINIME sugerate pentru initierea terapiei cu antibiotice in afectiuni ce necesita tratament de lunga durata
AFECTIUNEA INFECTII RESPIRATORII

CRITERII MINIME
Febra > 38.9C si frecventa respiratorie > 25 sau tuse productiva Febra >37.8 < 38.9C si frecventa respiratorie > 25, puls> 100, frisoane sau delir nou instalat Afebril dar cu BPOC: tuse nou aparuta sau recent accentuata cu productie de sputa purulenta Afebril fara BPOC: tuse nou aparuta sau recent accentuata SI frecventa respiratorie > 25 sau delir nou instalat
FEBRA fara sursa evidenta de infectie
Frisoane sau delir nou instalat Proba terapeutica cu antibiotic (nerecomandata), se intrerupe dupa 3-5 zile fara raspuns favorabil si se reevalueaza strategia terapeutica
FEBRA CU ETIOLOGIE NECUNOSCUTA

Se defineste ca temperatura > 38.3C cel putin 3 saptamani, fara diagnostic dupa o saptamana de evaluari medicale Aproximativ 35% din cazuri sunt datorate unor infectii ce pot fi tratate, in special abcese intraabdominale, endocardite bacteriene si tuberculoza Bolile vasculare de colagen sunt cauze mai frecvente dect la pacienii mai tineri (aproximativ 30% din cazuri) Neoplaziile sunt raspunzatoare pentru alte 20% din cazuri
1.5.6 Afectarea musculoscheletala
Modificri structurale i funcionale musculare

scderea masei musculare (aria seciunii transversale a fibrelor musculare); scderea numrului de fibre musculare (n special de tip II); alterri ale jonciunii neuromusculare; pierderea de neuroni motori periferici, cu denervarea n special a fibrelor musculare de tip II; alterarea functionalitii reticulului sarcoplasmic cu afectarea transportului de Ca++ i ca urmare ncetinirea contraciei i relaxrii musculare; scderea sintezei lanurilor grele ale miozinei; scderea functionalitii lanului respirator mitocondrial, cu scderea consecutiv a producerii de energie.
Modificri biochimice, structurale i funcionale articulare
reducerea coninutului n ap, proteoglicani i condroitin-sulfai; creterea cheratin-sulfailor i acidului hialuronic; pierderi de tesut cartilaginos, care capt un aspect neregulat, franjurat. scderea capacitii cartilajului de adaptare la stres mecanic repetat.
1.5.8 Boli de piele
Modificri morfologice i funcionale ale pielii n procesul de mbtrnire
scade capacitatea de rennoire a celulelor epidermului cu subierea acestuia; crete timpul de tranzit al celulelor stratului cornos ; aplatizarea ngrorilor epidermale care ptrund ntre papilele dermice (rete ridges); aplatizarea jonciunii dermo-epidermice, cu scderea suprafeei acesteia, i astfel creterea fragilitaii pielii i scderea transferul de nutrieni ntre derm i straturile epidermale; diminu cantitatea de fibre de colagen la nivelul dermului (scdere cu 1% pe decad)
Modificri morfologice i funcionale ale pielii n procesul de mbtrnire

alterarea fibrelor de elastin cu ngroarea i ncolcirea lor; scade proporia glicozaminoglicanilor, mai ale la nivelul epidermului; scade secreia sebacee i sudoripar; pielea capt un aspect uscat, xeros; scade grsimea subcutanat; scade numrul terminaiilor nervoase, a vaselor capilare i a glandelor sudoripare; scade capacitii de termoreglare; scade sensibilitatea la arsuri; scade capacitatea de sintez a vitaminei D;
Modificri morfologice i funcionale ale pielii n procesul de mbtrnire:

scade numrul i activitatea celulelor Langerhans (macrofagele tegumentare), cu scderea capacitii de vindecare a rnilor; modificrile de pigmentaie: consecina acumulrii de lipofuscin i a prezenei melanocitelor n cuiburi la nivelul jonciunii dermoepidermice; foliculii piloi: -atrofie; -pierdere de melanocite de la baza foliculului (grizonare). -ncetinirea procesului de cretere longitudinal; -creterea grosimii acestora ; -proces de ncurbare (onicogrifoz).
unghii
Principalele afectiuni
Dermatita seboreica Rosacea Xerosis Neurodermatite Intertrigo Pemfigus bulos Pruritu Psoriasis Onicomicose Herpes Zoster Candidoze Scabie Keratose Neoplazii
1.5.9 Boli pulmonare
Modificari respiratorii legate de imbatranire

complianta toracic scade complianta pulmonar creste creste diametrul ductelor alveolare scade functia de epurare mucociliar accentuarea dezechilibrului ventilatie perfuzie cu scaderea PaO2; scade capacitatea de transfer a CO2 scade perceptia dispneei asociate cu hipercapnia, hipoxia sau bronhoconstrictia; scade reflexul de tuse; creste prevalena tulburrilor de ventilaie legate de somn
Modificari respiratorii legate de imbatranire

creste volumul rezidual (5-10% pe decad); scade capacitatea vital (20-30 ml/an); capacitatea pulmonar total nu se modific; creste raportul volum rezidual/capacitate pulmonar total; creste capacitatea functional reziduale (cu 1-3% pe decad), ceea ce face ca vrstnicii s respire la volume mai mari dect tinerii; creste volumul de nchidere; scade volumul expirator maxim pe secund (VEMS, FEV1) si capacitatea vital forat (FVC), mai accelerat la brbai dect la femei;
Dificultati in recunoasterea simptomelor respiratorii
O perceptie gresita este aceea ca varstnicii au tendinta sa exagereze sau supraestimeze simptomele respiratorii opusul este insa mai frecvent Varstnicii au mai mult decat o cauza pentru simptomatologie lor Dispneea, tusea, si wheezing-ul se pot suprapune Cauzele pot fi o combinatie a unor boli cum ar fi such as astmul, emfizemul, apneea in somn insuficienta cardiaca sau RGE
Principalele boli pulmonare la varstnici

Astm bronsic Boala pulmonara obstructiva cronica Apneea in somn Fibroza pulmonara idiopatica Trombembolismul pulmonar Pneumonia Cancerul bronhopulmonar
1.5.10 Patologie gastroenterologica
Patologie gastroenterologica
Dei modificrile fiziologice de imbatranire poate afecta funcia GI, cele mai multe simptome gastro-intestinale i semne sunt cauzate de condiii patologice Multe dintre medicamentele utilizate de ctre persoanele varstnice au efecte directe asupra mucoasei intestinale i motilitii Riscul de cancer colorectal crete dramatic cu vrsta, i simptomele necesit investigaie aprofundat ncepnd cu colonoscopie
SUBIECTE DISCUTATE
Esofag- Disfagia, BRGE, afectiuni produse de consumul de medicamente, cancerul esofagian Stomac- Dispepsia, complicatiile consumului de AINS, ulcer peptic, dispepsiile biliare Colon-constipaia, incontinenta, diverticuloza intestinala, sdr intestinului iritabil, HDI oculte, Angiodisplaziile, ischmia mezenterica, infetiile cu C. difficile, subocluziile intestinale, polipii colonoici, cancerul colorectal
DISFAGIA
Disfagia orofaringealaPacientii acuza senzatia de blocare a bolului alimentar cu imposibilitatea de a inghiti si de a transfera bolul alimentar in esofag, reflux nazal, tuse Disfagia esofagianaPacientii rugati sa indice locul durerii cel mai frecvent indica sternul Disfagia la un pacient cu dispepsie necesita evaluare imediata si tratament Bariu pasaj in achalasie: Semnul Bird beak
DISFAGIA
Evaluarea medicatiei administrate Endoscopia este cel mai indicat ca si prima intentie Permite biopsierea si in caz de necesitate interventia directa Compresiuni extrinseci sau unele afectiuni pot fi subevaluate Evaluare radiologica poate identifica gradul si natura unor obstructiilor Daca nu sunt modificari la primele teste se trece la evaluarea motilitatii esofagiene Strictura
DISFAGIA DISFAGIA
Videofluoroscopia: pentru pacientii cu disfagie orofaringeala Permite analizarea detaliata a mecanismelor deglutitiei Diagnosticheaza patologia de aspiratie Evaluates the effects of different barium consistencies
Tratamentul disfagiei depinde de identificarea cauzei ce o produce
BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN (BRGE)

Simptomatologie specifica: Arsurile la stomac i / sau regurgitare Apar frecvent dupa masa Agravate de pozitie Ameliorate de antiacide
Incidenta la persoanele65 este comparabila cu a tinerilor: Cel putin o data /saptama 20% Cel putin o data / luna 59% Esofagita severa
INVESTIGAREA BRGE
Proba terapeutica folosind IPP pentru arsuri si regurgitare Endoscopie daca proba terapeutica nu da rezultatele dorite sugereaza prezenta unor posibile complicatii Pehasmetria- pentru pacientii cu esofagita Manometria esofagiana numai pentru anumite loturi de pacienti
TRATAMENTUL BRGE
IPP - tratament de prima intentie Tratamentul trebuie sa dureze minim 8 saptamani si apoi supravegherea perioadei fara medicatie Terapia a la longue frecvent necesara Necesitatea mentinerii terapiei este determinata de rapiditatea recurentei simptomatologiei Procedurile endoscopice si chirurgicale antireflux se utilizeaza la un grup restrans de pacienti
Constipatia
Criteriile Rome II pentru definirea constipaiei (prezena a dou sau mai multe dintre urmtoarele simptome, pentru mai mult de 3 luni i la cel puin 25% dintre defecaii): - dificultate la defecaie; - scaun tare sau schibale; - senzaie de evacuare incomplet; - senzaie de obstrucie anorectal; - necesitatea utilizrii de manopere manuale de eliminare; - mai puin de 3 scaune pe sptmn; = criteriile pentru colon iritabil nendeplinite.
Fiziologia colonic i anorectal cu mbtrnirea
timpul de tranzit colonic poate crete cu mbtrnirea pn la 72 ore; percepia de distensie rectal - sensibilitatea rectal; sensibilitatea anal; leziunile nervului ruinos (mai frecvent la femei, secundar traumatismelor din timpul travaliului) ;
Constipatia
Regimul igieno-dietetic
asigurarea unui: - orar de mas regulat, - aport de lichide adecvat (>2 l/zi) activarea peristaltismului intestinal: - mecanic - osmotic - termic - chimic fibre vegetale miere de albine apa rece a jeun dulciuri
Constipatia
Fibrele alimentare
sigure si ieftine; reprezint n general prima opiune terapeutic a constipaiei, n ciuda disponibilittii unei largi palete de preparate farmacologice; cresc volumul scaunului si stimuleaz contracia colonului, reducnd astfel timpul de tranzit; Laxativele cu efect de mas (bulk laxatives) Laxativele emoliente - surfactanii Laxativele lubrifiante uleiuri minerale uleiul de parafin Laxativele osmotice Laxativele iritante
1.5.11 Afectiuni ginecologice si de prostata
ATROFIA UROGENITAL
atrofie vulvovaginal sever, incluznd fuziune labial, secundar lichenului scleros
CAUZELE ATROFIEI UROGENITALE

Scderea produciei de estrogeni
Reducerea fluxului sangvin genital
Scderea cantitii de estrogen transportat
Epiteliu vaginal palid i subire
SEMNE I SIMPTOME DE ATROFIE SIMPTOME

senzaie de uscciune iritaie dispareunie senzaie de arsur sngerri miciuni frecvente i imperioase
SEMNE
uscciunea mucoasei vaginale paloarea mucoasei subierea mucoasei inflamaie i scurgeri vaginale calibrului vaginal lungimii vaginului pH-ului local
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,,Investete n oameni! MOMENTELE ADEVARULUI
TRATAMENTUL ATROFIEI UROGENITALE
Administrare de estrogeni local, cu eficacitate similar fiind: - cremele intravaginale cu estrogeni: 1 gram ( - aplicator); se adm. 2 x1/ spt. (seara la culcare) - inelul cu estrogen: 3 luni/ inel - ovulele cu estradiol adm. Intravaginal, zilnic timp de 2 sptmni, apoi de 2x1/sptmn, n perioada de meninere
SNGERRI VAGINALE POSTMENOPAUZ

Definiie: sngerare aprut la 1 an de la instalarea amenoreei secundare Evaluare i tratament prin: Ameliorarea condiiilor patologice benigne Atenuarea simptomatologiei Excluderea condiiilor maligne ginecologice
EVALUAREA SNGERRILOR VAGINALE DIN POSTMENOPAUZ

Efectuarea unor investigaii pentru a exclude i /evalua hiperplazia i cancerul de endometru: biopsia de endometru msurarea grosimii endometrului la efectuarea ecografiei endovaginale (grosimea
endometrului <5 mm exclude hiperplazia i malignitatea) histeroscopie numai cnd esutul nu poate fi bine apreciat i sngerrile persist
CAUZE DE SNGERARE N POSTMENOPAUZ

Cervicale: cervicite, polipi, neoplazii Endocrinologice: aport de hormoni exogeni, funcie ovarian pstrat n perimenopauz Uterine: atrofia endometrului, hiperplazia endometrului, neoplazii, polipi, leiomiom submucos; Vaginale: atrofie, inflamaie, tumori, ulceraii; Vulvare: dilacerri, ulceraii, carcinoame; Ovariene: existena unei tumori ovariene; Altele: tulb. de coagulare, leziuni rectale, infecii de tract urinar;
AFECIUNILE PROSTATEI
HBP diagnosticat la aproape jumtate din brbaii 65 ani i la majoritatea celor cu vrsta peste 85 ani Cancerul prostatei reprezint a doua cauz de deces la brbai, ns muli pacieni sunt asimptomatici sau au tumori n stadiu incipient Prevalena prostatitei la vrstnici este similar cu a cardiopatiei ischemice sau a diabetului zaharat
Instruire n noile tehnologii medicale i perfecionare pentru medicii i sistenii medicali din ambulatorii de specialitate i spitale n Brain-Aging
CONCLUZII (1)
opiunile terapeutice n HBP includ supravegherea, instituirea tratamentului medicamentos i utilizarea unor manopere chirurgicale de la proceduri minim invazive pn la chirurgia clasic, extensiv; varianta de tratament n HBP se alege n funcie de simptomatologie, prezena complicaiilor pn la obstrucia jetului urinar, ns innd cont de preferinele pacientului; inhibitorii de 5-reductaz se utilizaez n tratamentul HBP cnd prostata este crescut n volum; pacienii trebuie informai c recomandrile experilor privind screening-ul cancerului de prostat prin dozarea PSA sunt diferite
CONCLUZII (2)
Opiunile de tratament n cancerul de prostat localizat includ monitorizarea atent, rezecia prostatei i a veziculelor seminale i radioterapie asociat curei chirurgicale;
Cntrirea beneficiilor i riscurilor influeneaz, de asemenea, alegerea metodei terapeutice;
Pentru pacienii diagnosticai cu prostatit cronic, trebuie identificai factorii etiologici;
Chiar i dup instituirea tratamentului antibiotic adecvat, prelungit, vindecarea prostatitelor cronice se obine la mai puin de jumtate din pacienii tratai.
1.5.12 Boli endocrine
Boli endocrine
Producia de energie Reglarea metabolic Transmiterea nervoas Reglarea expresiei genice Functia cognitiv Functia sexual sub controlul sistemului endocrin Adaptarea endocrin la procesul de mbtrnire Accelerarea procesului mbtrnirii secundar modificrilor funciei endocrine
Adaptarea endocrin la procesul de mbtrnire.
Hiperparatiroidismul secundar Hiperaldosteronismul primar Sindromul Cushing
Hiperparatiroidismul secundar
Nivelele serice ale calciului dup 50 ani, - absorbia intestinala a calciului - excreia urinara de calciu. apare o stimulare a secretiei de PTH
Hiperaldosteronismul primar
Deshidratarea este frecvent ntlnit la vrstnici (alterarea secretiei de hormon antidiuretic (ADH), diminuarea senzaiei de sete) stimuleaz eliberarea de renin, vasoconstricie periferic cresterea secretiei de aldosteron.
Aldosteronul creste reabsorbtia sodiului care se asociaz cu reabsorbtia apei, cu cresterea n acest fel a volumului circulant.
Hipertensiunea arterial asociat unui hiperaldosteronism primar este gasit adeseori la vrstnici.
Sindromul Cushing
n situatia unei insuficiente actiuni a aldosteronului, glucocorticoizii compenseaz aceast deficient, ce are drept rezultat cresterea nivelelor plasmatice ale glucocorticoizilor. n acest caz, secretia de ACTH este suprimat. De aceea, aparitia sindromului Cushing la subiectii vrstnici nu este dependent obligatoriu de secretia excesiv de ACTH.
Accelerarea procesului mbtrnirii secundar modificrilor funciei endocrine
Trei sisteme hormonale prezint o scdere a concentratiei hormonilor circulanti n mbtrnirea normal: hormonul de crestere si insulin-like growth factor I (somatopauz). dehidroepiandrosteronul; estrogenul (menopauza) si testosteronul (sindromul de mbtrnire masculin);
1.5.13 Patologie renala
Modificari morfologice
dimensiunile rinichilor cresc pn la vrsta de 40-50 ani, dup care se are loc o reducere a acestora; pierdere progresiv a masei renale, evident n primul rnd la nivelul cortexului (pot fi ntlnite reduceri ale cortexului renal de pn la jumtate din valoarea maxim), n timp ce medulara renal este n general neafectat; crete prevalena chistelor renale simple (30% la peste 50 ani). Glomerulii renali: -scade progresiv numrul de glomeruli normali; -scade progresiv dimensiunea glomerulilor restani; -crete numrul de glomeruli sclerozai, ndeosebi a celor din regiunea cortical; - crete numrul de glomeruli cu unturi ntre arteriola aferent i cea eferent, ndeosebi la nivel juxtamedular; -membrana bazal glomerular se ngroa; -crete matricea mezangial; Tubulii renali: -scde numrul, volumul i lungimea lor; -crete numrul de diverticuli la nivelul tubului contort distal i colector; - atrofia celulelor tubulare.
Modificari functionale
scade progresiv fluxul plasmatic renal, scade rata filtrrii glomerulare (RFG), dup vrsta de 40 ani, cu o medie de 0,8-1 ml/min/1,73m2 pe an. permeabilitatea barierei glomerulare se modific doar puin cu mbtrnirea. Valorile normale ale proteinuriei sunt de 50 mg/zi, iar ale albuminuriei de 10 mg/zi; funcia tubului contort proximal nu este influenat de mbtrnire scade capacitatea rinichiului de a economisi sodiu, ca rspuns la un aport insuficient; scade capacitatea de concentrare i de diluare a urinii; echilibrul acido-bazic poate fi meninut n limite fiziologice de rinichiul vrstnicului, asemntor cu rinichiul adultului, poate apare o alterare a metabolismului potasiului, calciului, fosforului i vitaminei D. modificri ale tonusului vascular renal, determinat de echilibrul dintre substanele vasodilatatoare i cele vasoconstrictoare.
1.5.14 Afectiuni dentare
AFECIUNILE CAVITII BUCALE LA VRSTNICI

Au influen asupra strii de sntate n general, dar i impact social; Joac un rol important mai ales pentru persoanele malnutrite sau cele cu risc nutriional; Modificri/ afeciuni predominante la vrstnici: Afeciuni parodontale Hipofuncia glandelor salivare Lipsa dentiiei Trebuie ncurajate aciunile preventive i terapeutice n cazul pacienilor vrstnici;
CARIILE DENTARE LA VRSTNICI

Demineralizare i contaminare bacterian i n final formarea unor caviti Pot ataca" dentiia pe tot parcursul vieii Unele tipuri de carii sunt mai frecvente la vrstnici: Cariile recurenteapar la interfaa dintre anumite lucrri dentare i dinte Carii prezente la rdcina dintelui Ambele tipuri de carii, att cele recurente ct i cele prezente la rdcina dintelui sunt n general asimptomaticepot progresa naintea diagnosticrii lor; Deseori evolueaz spre necroz pulpei dentare cu apariia de abcese dentare acute sau cronice; Trebuie tratate chiar dac nu sunt dureroase, deoarece exist riscul propagrii infeciei avnd punctul de plecare aici.
BOLILE PARODONTALE LA VRSTNICI
Gingivitele reacia inflamatorie a plcii este limitat la nivel gingival Rapid reversibil dup ndeprtarea plcii
Parodontit proces inflamator extins la ligamentul parodontal i la osul alveolar Distrugerea esuturilor moi i dure ale parodoniului
BOLILE PARODONTALE LA VRSTNICI (continuare)
Factori de risc pentru parodontit : naintarea n vrst Statusul de fumtor Igiena oral precar
Prevalen semnificativ crescut a parodontitei printre negrii americani i hispanici comparativ cu albii Prezena parodontitei a fost legat de prezena diabetului, osteoporozei, afeciunilor vasculare periferice, bolilor cerebrovasculare, cardiopatiei ischemice i pneumoniei
BOLILE PARODONTALE LA VRSTNICI (continuare)
Tratamentul afeciunilor parodontale include debridarea rdcinii in jurul gingiei, ceea ce poate necesita chiar cur chirurgical.
Administrarea de antibiotice cu aciune topic (clorhexidin, tetraciclin) sau sistemic (minociclin, metronidazol) este uzitat ca i adjuvant n terapia parodontal.

Patologii Medico-Chirurgicale in Contextul Imbatranirii Cerebrale 81

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Patologii Medico-Chirurgicale in Contextul Imbatranirii Cerebrale 81

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,,Investete

1.5 Patologii Medico-Chirurgicale in contextul imbatranirii cerebrale

1.5.1 Boli cardiovasculare

Modificari legate de imbatranire ce afecteaza inima si circulatia

Modificari legate de imbatranire ce afecteaza inima si circulatia

1.5.2 Hipertensiunea arteriala

- Trebuie luata in considerare si pauza auscultatorie pentru determinarea corecta a TAs

1.5.3 Patologie oncologica

Cauzele cresterii prevalentei bolilor oncologice cu varsta

Trasaturi ale bolilor oncologice cu varsta

Principii de management a bolilor oncologice

Principii de management a bolilor oncologice

Bariere in eficienta screeningului oncologic la varstnici

1.5.4 Boli hematologice

Anemia i mbtrnirea si Anemia din Imbtrnire

Anemia i mbtrnirea si Anemia din Imbtrnire

1.5.5 Patologie infectioasa

Modificri ale functiei imunitare legate de varsta

FEBRA fara sursa evidenta de infectie

FEBRA CU ETIOLOGIE NECUNOSCUTA

1.5.6 Afectarea musculoscheletala

Modificri structurale i funcionale musculare

Modificri biochimice, structurale i funcionale articulare

1.5.8 Boli de piele

Modificri morfologice i funcionale ale pielii n procesul de mbtrnire

Modificri morfologice i funcionale ale pielii n procesul de mbtrnire

Modificri morfologice i funcionale ale pielii n procesul de mbtrnire:

1.5.9 Boli pulmonare

Modificari respiratorii legate de imbatranire

Modificari respiratorii legate de imbatranire

Dificultati in recunoasterea simptomelor respiratorii

Principalele boli pulmonare la varstnici

1.5.10 Patologie gastroenterologica

Tratamentul disfagiei depinde de identificarea cauzei ce o produce

BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN (BRGE)

Fiziologia colonic i anorectal cu mbtrnirea

1.5.11 Afectiuni ginecologice si de prostata

atrofie vulvovaginal sever, incluznd fuziune labial, secundar lichenului scleros

CAUZELE ATROFIEI UROGENITALE

Reducerea fluxului sangvin genital

Scderea cantitii de estrogen transportat

Epiteliu vaginal palid i subire

SEMNE I SIMPTOME DE ATROFIE SIMPTOME

TRATAMENTUL ATROFIEI UROGENITALE

SNGERRI VAGINALE POSTMENOPAUZ

EVALUAREA SNGERRILOR VAGINALE DIN POSTMENOPAUZ

CAUZE DE SNGERARE N POSTMENOPAUZ

Cntrirea beneficiilor i riscurilor influeneaz, de asemenea, alegerea metodei terapeutice;

Pentru pacienii diagnosticai cu prostatit cronic, trebuie identificai factorii etiologici;

1.5.12 Boli endocrine

Adaptarea endocrin la procesul de mbtrnire.

Hiperparatiroidismul secundar Hiperaldosteronismul primar Sindromul Cushing

Accelerarea procesului mbtrnirii secundar modificrilor funciei endocrine

1.5.13 Patologie renala

1.5.14 Afectiuni dentare

AFECIUNILE CAVITII BUCALE LA VRSTNICI

CARIILE DENTARE LA VRSTNICI

BOLILE PARODONTALE LA VRSTNICI

BOLILE PARODONTALE LA VRSTNICI (continuare)

BOLILE PARODONTALE LA VRSTNICI (continuare)

You might also like