La Viforata, pe urmele parintelui Arsenie Boca

Amintirile Maicii Arsenia

I se spune Viforata, dar nimeni nu stie de unde vine acest nume, prin aceste locuri iarna fiind blanda, fara crivat sau alte rascoliri dusmanoase de zapada. Viforul va fi venit candva de la oameni, de la navalirile turcesti si incursiunile ostirii lui Bathory, de la incendii si cutremure, jafuri si alungari, care s-au succedat de-a lungul timpului, vreme de 500 de ani. Viforata e batrana si frumoasa, asemenea maicutelor preotese, pe care manastirea (singura casa sanatorial-monahala din tara le-a adapostit, pana ce ultima din ele, maica !aria "useac, s-a stins de curand la aproape #00 de ani. Viforata e unica, aparte si de necomparat. $ singura lavra romaneasca cu doua starete (cea batrana, maica %rsenia& cea tanara, maica !ihaela , cu trei hramuri si cu trei ctitori' Vlad, !atei Basarab, (onstantin Brancoveanu, dimpreuna cu soata sa, !arica )oamna. *idicata pe ziduri de un metru grosime si adapostind comori fara de pret, printre care catapeteasma din tei aurit sculptata de +arl "tor,, manastirea sta de paza la portile -argovistei, tacuta si de neclintit, asemenea icoanei facatoare de minuni a "fantului .heorghe - icoana venetiana din argint aurit, daruita in #/0# de 1eon -omsa, cu multa dragoste si cheltuiala.

Calugarul zburator de la Sambata

2n spatele manastirii incep dealurile si muntii. 1ivezile din preajma par fara sfarsit. !iroase a mere coapte si a toamna. 1umina galbuie coboara incet dinspre apus, rotunjind zidurile masive si asprimea chiliilor sustinute de coloane scurte, brancovenesti. 2n curtea manastirii e liniste si potop de flori. !aica %rsenia ne asteapta in (ancelarie, chiar langa muzeu. )upa 33 de ani de staretie a lasat povara conducerii maicii celei tinere, !ihaela, ramanand stareta onorifica, pe viata. $ blanda si vigilenta in acelasi timp, severa si plina de dragoste. % imbatranit frumos. "implitatea hainelor calugaresti ii subliniaza tinuta si trasaturile discret aristocratice. "ta pe un taburet de bucatarie, nemiscata, cu spatele drept, ca intr-un jilt imparatesc. $ fiica de preot, vlastar al unei vechi si avute familii fagarasene. 4imic nu-i lipsea - nici pianul din salon, nici bona nemtoaica, care o pregatea pentru viata dupa tipicul pensioanelor vieneze. 2ntr-o zi, fara e5plicatii, a decis sa renunte, brusc, la toate. $ra inca un copil, cand i-a zis tatalui' 6!a calugaresc7. Batranul preot a privit-o surprins si, dupa o clipa de cugetare, i-a raspuns' 6.andul acesta e frumos, dar nu-ti apartine. $sti minora si ai nevoie de consimtamantul meu. 4u ti-l dau. (at traiesc eu, nu te calugaresti7. %scunzandu-se in camera ei, maica %rsenia a plans si s-a rugat toata noaptea, cerand ajutor si luminare de la !aica )omnului. 2n viata, sunt momente cand trebuie sa-1 lasi pe )umnezeu sa hotarasca. *aspunsul nu a intarziat sa apara. 1a rugaciunile ei, maica a primit doua semne. 8rimul a fost un vis - clar, tulburator si plin de culori. "e facea ca intrase in biserica. 2si ocupase locul din strana, intro latura a altarului, in timp ce tatal ei slujea invesmantat in odajdii sclipitoare. "olemn si fara

graba, tocmai savarsea o slujba de inmormantare. (anta cu isonuri mangaietoare rugaciunile de dezlegare pentru mort si, in mijlocul bisericii, intins pe o masa inconjurata de lumanari, era tot el. 2n visul maicii, batranul preot din 9agaras participa la propria sa inmormantare: (ateva saptamani mai tarziu, in martie, se muta la ceruri - linistit, impacat, fara nici o tulburare sufleteasca. %l doilea semn - si cel mai puternic - l-a avut in drum spre !anastirea 6"ambata7. $ra in ziua de 2zvorul -amaduirii si, impreuna cu parintii, incerca sa nu intarzie la "fanta 1iturghie. 1a un moment dat, caruta in care se aflau a ajuns din urma un calugar, ducand pe umar o straita mare si grea. $ra tanar, inalt, incins cu o curea lata de piele. 2n hainele lui cernite si cu barba neagra ca de taciune, parea un haiduc, o cruce de barbat. ;prind caruta, parintii au intrat in vorba cu tanarul monah. %sa au aflat ca vietuieste la "ambata, ca, dintr-o neglijenta, manastirea ramasese fara prescuri si acum se grabea sa duca prescurile luate dintr-un sat vecin, inainte ca mitropolitul Balan sa inceapa slujba arhiereasca. )egeaba au insistat parintii sa urce alaturi de ei, sa scurteze astfel drumul. (alugarul i-a refuzat categoric si a ramas in urma, pierzandu-se in colbul starnit de caruta. !aica, o copila in acea vreme, ardea de nerabdare sa ajunga la "ambata. !ai erau vreo zece ,ilometri pana la manastire si, cum ora era deja inaintata, batranul sau tata a dat bice cailor. (and au intrat in curtea manastirii, au ramas cu totii inmarmuriti' calugarul intalnit in cale trebaluia linistit la pangar, era imbracat in rasa curata de sarbatoare si se purta ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. %sa l-a cunoscut maica pe parintele %rsenie Boca, printr-o minune vazuta cu ochii ei. (um a ajuns parintele inaintea lor, cum a intrecut galopul cailor in chip nevazut - asta nu va afla niciodata.

Harul lacrimilor
)aca o intrebi cum arata parintele %rsenie Boca, cum era el in realitate, maica se transfigureaza usor si un suras nostalgic apare pe fata ei alungita de postiri calugaresti si de veghea noptii. 2l vede aievea, dar nu-l poate cuprinde in cuvinte. (u greu, dupa o pauza adanca, spune' 6%coperea zarea cu umerii lui si, cand vorbea, avea o privire ce cauta departe, spre munti. $ra mereu in rugaciune, chiar si cand te certa7. !aica i-a fost ucenica - prima si cea mai draga. 4u intamplator i-a dat numele de %rsenia, ca legamant si intarire a lucrarii ce trebuia continuata, si dupa disparitia lui' ridicarea unei noi manastiri. !aica nu se lauda cu marele ei duhovnic si nu-si gaseste vreun merit ca el a ales-o din multimea venita sa-i ceara sfat si cuvant de credinta, desi parintele era foarte tanar, abia fusese tuns in monahism. )oar iscodita de intrebarile noastre isi aminteste. 2ntense si vii, imaginile se succed, ordonandu-se dupa vrerea unui alt timp, cel al memoriei afective. 1-a cunoscut, deci, la "ambata, pe vremea cand manastirea era o ruina. (hiliile nu aveau geamuri si pe acoperisul bisericii crescuse un copac salbaticit. (ine si-ar fi inchipuit ca, tanar si fara e5perienta, parintele va reface singur manastirea, astfel plinind proorocia mitropolitului Balan, facuta in fata multimii taranilor fagaraseni, care il ascultau cu capetele descoperite' 6$u plec, dar va las stalp de nadejde la "ambata7. Vocatia parintelui a fost cea de constructor. -oata viata a ridicat ziduri si, mai ales, suflete. $ra puternic, de neclintit. )in prima clipa, ii simteai forta. 4imeni nu-l putea minti pe %rsenie Boca. 4ici nu te lasa. %deseori, ti-o lua el inainte, spunandu-ti cele mai grele pacate. 8area aspru, dar, de fapt, era drept. 6(e vrei<7, intreba el cu o voce tunatoare. 62ntai impaca-te cu vecinul cu care te-ai certat ieri si apoi vino la spovedanie7. !aica %rsenia e convinsa ca parintele, prin rugaciune, era inainte vazator - iti stia si viata trecuta, si pe cea viitoare. 4u cauta sa te sperie. Vazand in duh ce te asteapta, ofta doar si se innegura la chip. ;data, s-a intamplat ca o studenta din (luj sa-i ceara sfat si binecuvantare. Voia sa se calugareasca. %scultand-o, parintele a lacrimat. % tacut un timp, si-a cantarit vorbele, dupa care a spus' 6!ai vorbim dupa #0 mai7. $5act pe #0 mai #=3>, studenta a fost arestata de comunisti si ani de zile a stat intemnitata la !islea, in umilinte si batai greu de imaginat. Vazator

cu duhul, parintele %rsenie Boca intrezarise chinurile prin care va trece. %vand darul rugaciunii, isi vedea si propriul viitor, suferintele si arestarea, dar nu se tulbura prea tare. "tia ca pentru mantuire trebuie sa le induri pe toate, sfatuindu-i pe credinciosi sa rabde, sa accepte senini vrerea lui )umnezeu. (eea ce sfatuia pe altii facea si el. %restat fiind in beciul "ecuritatii, gardianul l-a gasit afara, in fata celulei, lacatul de la grilaj fiind desfacut. 64u te teme7, a zis el. 64u plec nicaieri. 4u vreau sa patimesti din cauza mea. %i doi copii si o femeie bolnava.7 .ardianul a inlemnit. -oate cele spuse de parintele erau adevarate. (u ochii ei, maica a vazut multe. % vazut, mai ales, un har al parintelui mai putin cunoscut' harul lacrimilor. (umva ine5plicabil, in preajma parintelui simteai nevoia sa plangi, sa-ti usurezi sufletul. "i maica a patit acelasi lucru. 8rima data, nici nu s-a putut spovedi. "tand in genunchi, cu patrafirul pe cap, a plans tot timpul. 64u stiu cum, prezenta lui te zdruncina sufleteste si, imediat, din ochi tasnea roua pocaintei.7 8arintele stia prea bine ce se intampla si, intrand in biserica, il certa pe calugarul care facea acolo curatenie' 6-u vezi ce maturi aici< "unt lacrimi, frate. 1acrimi si pareri de rau... 2ti dai seama< %i vazut vreodata masini care plang< %sta-i marea minune a lui )umnezeu7. )eja, renumele parintelui se raspandise in tot %rdealul. 1a "ambata si, mai apoi, la 8rislop, venea puhoi de lume - tot timpul, de sarbatori sau peste saptamana. )e aici au pornit si dusmaniile care l-au urmarit toata viata' prigoana, alungarea din monahism, e5ilarea lui langa Bucuresti, la )raganescu, in haine lumesti, ca simplu pictor, umil zugrav de biserica.

Sfantul de la Prislop
9iica duhovniceasca a parintelui, maica nu ii poarta doar numele, ii datoreaza totul' ravna rugaciunii, lecturile din 8ateric si din 8saltire, taria de a trece increzator peste orice incercare. )ornica a se calugari cat mai repede, parintele a trimis-o mai intai la !anastirea 6Bistrita7, ca sasi termine scoala. %poi, a indemnat-o sa-si caute locul, sa viziteze mai multe manastiri si sa urmareasca atent semnele date de )umnezeu. 2ntr-adevar, oriunde se ducea, i se intampla ceva' la !anastirea 6)intr-un lemn7 au muscat-o niste caini, la "urpatele a pagubit cu niste bani, neavand spor in nimic, la Bistrita s-a imbolnavit in curentul teribil starnit de (heile Bistritei si muntele %rnota. 62ncotro o apuc acum, parinte<7, a intrebat ea speriata, si incercatul ei duhovnic a zambit, cum rar i se intampla sa o faca. (a si intrarea in monahism, tu trebuie sa ceri, tu intinzi foarfeca cu care vei fi tuns, spre consfintirea noului botez. % trimis-o atunci la Viforata, stiind ca acolo va fi casa ei pana la sfarsitul vietii. !aica %rsenia implineste la Viforata o mare porunca. )e 33 de ani, in tot ce face este prezent, cu sfaturile si indemnurile lui, marele duhovnic al %rdealului. 2n momente de cumpana, se roaga catre el si cere ajutor. )e doua ori pe an - ? mai ("fantul %rsenie si @? noiembrie (cand parintele s-a mutat la cele vesnice -, maica merge la 8rislop si se reculege la mormantul din spatele manastirii, amintindu-si vorbele lui, rastalmacite apoi de altii' 64u plangeti, caci acolo unde ma duc, in ceruri, va voi ajuta mai mult, rugandu-ma pentru voi7. !aica nu se indoieste de acest ajutor, asa cum nu se indoieste de minunile pe care parintele continua sa le savarseasca si astazi. (hiar si unele lucruri mai marunte iti dau serios de gandit. )e pilda, parintele a lasat porunca sa nu fie venerat, ca nu cumva, in evlavia aratata lui, sa-1 uitam pe Aristos. )e aceea, maicile de la 8rislop cer credinciosilor sa nu ia cu sine nici aschii din cruce si nici tarana de pe mormant, spunand' 64u luati nimic, oameni buni. 9iti multumiti cu rugaciunea7. (ineva, insa, a incalcat porunca si, brusc, masina cu care venise la manastire a refuzat sa porneasca. )egeaba a mesterit la ea. %bia cand a aruncat saculetul cu pamant, masina a plecat, simplu, fara nici o problema. )in toate cate le-a trait langa parintele, stareta %rsenia a ramas cu cateva vorbe de neuitat (6(a sa fii monah, iti trebuie majoritate de minte7 si o cruciulita sculptata de mana parintelui in #=3/, de care maica nu se desparte niciodata. ; singura data, a venit parintele %rsenie la

Viforata. % privit atent in jur, a intrat in biserica si, dupa un timp, a spus' 6"e simte duh de calugarie7. %poi a plecat, pierzandu-se in multime.

*
2n incaperea stramta a (ancelariei miroase a tamaie si-a flori. "tareta cea tanara, !ihaela, o priveste pe maica %rsenia ca pe o icoana. "unt mereu impreuna si de nedespartit. "e sfatuiesc si se completeaza pana si in cele mai mici lucruri, cum rar se intampla prin alte locuri. Viforata e o manastire grea si deloc bogata. "unt multe de facut, de la urgentele reparatii ale bisericii celei mici (monument brancovenesc , pana la terminarea arhondaricului si renovarea chiliilor. (u o obste de aproape #00 de suflete, la Viforata totul se masoara uriesesc' sute de portii de mancare, sute de paini, tone de alimente, tone de lemne. !anastirea abia face fata, dar si ajutorul lui )umnezeu e pe masura. !ereu apare un ajutor providential, un dar, o milostenie mai importanta. (ineva a oferit materiale de constructie. %ltul s-a oferit sa dea paine in valoare de #5 milioane pe luna. (ateodata, cele doua starete se ingrijoreaza, dar nu se sperie niciodata. %u nadejde in ajutorul lui )umnezeu si, la vreme de necaz, se aseaza sub pavaza icoanei facatoare de minuni a "fantului .heorghe. (a icoana a speriat candva oastea turcilor, aparand ca un urias invesmantat in zale de aur, si astfel punandu-i pe fuga& ca multi credinciosi s-au vindecat de boli cumplite numai atingand lemnul ramei, asta tine de legenda locului. Vazuta si traita de maici este minunea savarsita in #=/5, cand, la un pas de desfiintare, manastirea a fost salvata de patriarhul Bustinian !arina in ultima clipa, numind-o 6(asa sanatoriala pentru preotese si monahii batrane7. -ot o minune a fost cand, in acelasi an, !uzeul *.".*. a confiscat icoana "fantului .heorghe, dar brusc, ine5plicabil, sefii muzeului s-au razgandit si au permis maicii %rsenia sa o ia inapoi. )e atunci, din #=/5, necontenit pana astazi, in fiecare noapte, in biserica din Viforata se citeste 8araclisul !aicii )omnului, drept multumire si prinos de dragoste pentru toate cate sunt, neatinse si mereu intregite, de 500 de ani incoace. !ai putin cunoscuta decat surata sa, )ealu, manastirea cu doua starete si trei ctitori, pare mai harnica si mai ravnitoare. 8e an ce trece, Viforata intinereste, castigand noi ucenice. -ot mai putine, maicile cele batrane, cu rugaciunea si amintirile lor, privesc tacute si vegheaza, asemenea zidurilor de incinta, spre paza si pastrare a ceea ce a fost si va fi mereu' rugaciunea neintrerupta si nadejdea in Aristos, in mila si ajutorul 1ui, de care avem nevoie acum parca mai mult ca oricand. S !I" P!#$A %otografii de P#&!# C ' CA!I(

Cine doreste sa a)ute Manastirea *Viforata+ are la dispozitie contul, ! -/000000012/0003 Banca Comerciala 4)ud5 $ambo6ita75

-. !"CB

$oua mari bucurii pentru suflet Acatistul !ugului Aprins

!arturisesc ca nu mi-a fost prea usor sa ma hotarasc pentru a va scrie cateva randuri. "pun aceasta stiind bine ca ma adresez unui brav colectiv de profesionisti in arta cuvantului si a interpretarii. 2ntelegand bine ca sunteti nu numai maestri ai scrisului, ci si autentici traitori cu suflete alese, imi cer, totusi, permisiunea de a va marturisi si eu doua dintre marile mele bucurii spirituale din ultimul timp, care mi-a coplesit inima de frumos si de adevar. $venimentele despre care va voi povesti pe scurt s-au petrecut in ziua de #3 decembrie #==?, in partea a doua a zilei. -otul parea o prefigurare a sarbatorilor crestinesti de iarna, care se apropiau anul acesta cu

pasi mult mai repezi ca odinioara. !ai intai, am primit in chip minunat multravnita rugaciune denumita %catistul *ugului %prins. )espre aceasta rugaciune mult valoroasa si mult folositoare de suflet am aflat abia anul trecut, cu ocazia unui scurt pelerinaj de numai doua zile la "chitul *arau (din muntii cu acelasi nume . 8arintele (leopa, pe atunci in viata, le-a aratat credinciosilor care-l inconjurau o carte numita C(artea celor trei acatisteC, a neuitatului si preainduhovnicitului parinte )aniil -udor, despre care am aflat ca s-a nevoit in viata lui pamanteasca si la acest schit. %uzind pentru prima data acest acatist, citit in fata 2coanei 9acatoare de !inuni a !aicii )omnului, am ramas profund impresionata, nu numai de maiestria artistica, cu totul si cu totul ingereasca, ci si de inaltul ecou al mesajului divin care ne-a cucerit inimile de crestini. %ceasta rugaciune catre sferele inalte ale (erului este, dupa parerea mea, cea mai transfiguratoare din cate am cunoscut. %m realizat atunci ca sosirea acestei carti in casa mea nu era deloc o simpla intamplare ci, mai curand, o binemeritata binecuvantare de la !aica )omnului. (iteam, candva, intr-o carte de suflet, ca rugaciunile catre !aica )omnului efectuate cu toata evlavia, cu toata inima si cu tot sufletul, arareori raman fara rasplata. %sa se face ca si eu cred, cu toata fiinta mea, ca si rugaciunile mele din aceasta perioada nu s-au dovedit deloc zadarnice. 9acand o corelare si cu alte evenimente din viata mea, pot spune cu vadita convingere ca acest minunat si prea luminat "fant %catist a patruns in casa mea singuratica, precum o rasplata a eforturilor si ostenelilor din 8ostul !aicii )omnului. $ra un dar nepretuit de la !os (raciun, un dar pentru fiinta mea neinsemnata si poate uitata de toti, un dar nepretuit de care as dori sa se bucure toata faptura omeneasca din toate marginile pamantului romanesc. $ste o rugaciune divina: "pun aceste cuvinte fiind inca sub influenta tainica a cuvintelor preotului (leopa, care atunci, la despartirea din august #==? (de noi, pelerinii , ne-a spus cu voce harica, cutremuratoare' C(ine are in casa lui acest minunat %catist, are adevarata luminaC& C(ine-l va citi zilnic, sarutand 2coana !aicii )omnului de la *arau, 9acatoare de minuni, acela va cunoaste efectele luminii hariceC. 2nima imi spargea pieptul de-o bucurie nebanuita la vederea cartii. (u ochii setosi de o asteptare incordata, de peste trei luni, iata, ma aflam in posesia rugaciunii pentru care am suspinat neputincioasa atata vreme. *edau aici cateva indemnuri crestinesti din aceasta a doua editie a cartii' C(ine se va ruga citind %catistul la *ugul %prins, va simti fiorul celui ranit de dragostea lui Aristos, va cunoaste, prin e5perienta, ca adevarul iese la iveala in baia suferintei si se va stradui nu sa schimbe lumea, ci sa se sfinteasca pe sine, sfintind astfel si lumeaC. 2mi rasuna si azi in minte glasul de clopot al parintelui (leopa care, prin citirea sa, dadea amploare trairilor, punand in evidenta muzicalitatea si masura versetelor care reuseau sa ne desprinda de pamant. $rau trairi unice in viata mea. %cele octave sublime, acele ritmuri divine si rime parca nefacute de minte omeneasca ne sporeau tot mai mult dorinta de a Cparasi toata grija cea lumeascaC. %m simtit atunci cu toata fiinta mea forta rugaciunii' o caldura lina, o lumina in care ne scaldam sufletul, o usurare benefica. $rau, cred, efectele celei mai puternice rugaciuni catre !aica )omnului, 2mparateasa (erului si a 8amantului. ; recomand tuturor cititorilor revistei care cred in forta mantuitoare a rugaciunii si-si sprijina viata pe ea.

MI"("#A $# LA I "#S&I
)esi citesc mai putine publicatii (din motive materiale , tot in acea zi de #3 decembrie #==?, ca prin vis, o mana nevazuta mi-a intins revista dvs., C9ormula %"C, in care manata de nu stiu ce forta interioara, descopar cu emotie marturisiri si revelatii divine petrecute in %rges. 2mpresionata de acuratetea si simplitatea dezvaluirilor crestine de la 2onesti, am alergat sa cumpar macar sapte ziare cu acest numar minunat. Voiam din tot sufletul meu ca sa cunoasca mai multa lume aceste revelatii sfinte, care nu apar oricand si oriunde pe pamant. "pre bucuria mea, multi din cei carora le-am dat ziarul spre citire l-au multiplicat, pentru a-l darui si altor crestini. Va multumesc pentru stradania dvs. de a-i intoarce pe oameni catre credinta. 8entru multi dintre noi, paginile de spiritualitate ale revistei sunt un balsam. "ingura noastra salvare, in valtoarea tot mai primejdioasa a vietii, e )D!4$E$D.Invatatoare Ileana Sofia - Str. 1 Mai, bl. 2, et. 1, ap. 6, Falticeni, jud. SuceavaUn loc de mantuire pentru oamenii disperati

Moastele Sfantului 8rigore $ecapolitul si minunile sale

Insirata ca o margea in siragul de manastiri din nordul )udetului Valcea, 6ec9ea ctitorie mona9ala de la Bistrita ascunde o comoara putin stiuta de lume, moastele unui sfant implinitor de miracole

$rumul se opreste brusc, in chiar poarta !anastirii Bistrita ;lteana. 4u mai ai unde sa inaintezi. 2n spatele chiliilor, pus de-a curmezisul, sta de netrecut muntele %rnota, cu ascunzisurile sale de pesteri si vagauni, in care au sihastrit anahoreti indarjiti si fara nume. )e la #3=0 si pana astazi, siruri nesfarsite de monahi par sa nu fi avut decat un singur gand sa increstineze muntele, legand marea lavra de la poale, cu nevazute carari ce se cocoata spre fagurii de grote si paraclisuri adancite in peretele calcaros. "uite pe colturi de stanca si inconjurate de minuscule livezi, bisericutele arnotene scruteaza vigilent departarile' Bolnita, 8estera, 8apusa sau %rnota, unde se afla, uitat de lume, mormantul marelui !atei Basarab. Bos, la poalele muntelui, se afla odorul cel mai scump al !anastirii Bistrita' sfintele moaste ale (uviosului .rigore )ecapolitul, cel care, vreme de 500 de ani, a pazit -ara ;ltului de navaliri otomane, de seceta, de ciuma si alte nenorociri. 9ara prezenta si ocrotirea lui, tinutul Valcei ar fi fost acum un loc pustiu si fara nume. Dn loc al nimanui.

(imitoarea po6este a gasirii sfintelor moaste "evera ca o cazarma austriaca, cu doua randuri succesive de ziduri grele si inalte, !anastirea Bistrita pare o cetate inauntrul altei cetati. (u greu accepti gandul ca pana in #=?0 a stat parasita, ca ani la rand a fost temnita politica, scoala de sergenti sau camin de copii cu grave deficiente psihice. 1a Bistrita, frumusetea nu este la vedere, ci sta ascunsa tainic in biserica inalta ca o catedrala, in icoane si ornamente brancovenesti. "ingur nu te descurci. %i nevoie de insotirea priceputa a maicii !elentia (ghidul manastirii , ca sa descoperi pictura lui -attarescu si catapeteasma de tei aurit adusa de la Viena, icoana cu / fete si clopotul de aproape o tona, daruit de (onstantin Brancoveanu. )in istoria si ctitoria de altadata, nu au mai ramas decat Bolnita lui Barbu (raiovescu si cateva sfinte odoare, deopotriva cu o poveste teribila si miraculoasa, inscrisa nevazut in ziduri, in straturile succesive de caramida si piatra - incendiate, distruse si refacute de mai multe ori, din #3=0 si

pana acum. 1egenda spune ca banul Barbu (raiovescu (calugarit la batranete sub numele de 8ahomie isi astepta moartea intr-o temnita la "tambul. 2n noaptea de dinaintea e5ecutiei, marele boier s-a rugat necontenit si cu lacrimi amare la "fantul .rigore. "-a rugat pana a pierdut sirul orelor si al gandurilor negre, cand, deodata, s-a trezit intr-o biserica plina de candele si icoane imbracate in argint. $ra peste mari si tari, tocmai la Bistrita, inconjurat de cativa calugari, speriati sa vada un om cu straiele rupte si lanturi la picioare, despre care nimeni nu putea spune cum si cand anume a intrat in biserica. )rept multumire pentru salvarea lui cu totul miraculoasa, Barbu (raiovescu a inceput sa colinde ;rientul, pana cand, intr-un tarziu, va gasi moastele (uviosului .rigore )ecapolitul, tinute cu multa cinste de catre un negustor turc, care, desi musulman, vedea si el sporul adus in

casa de lucrarea "fantului. (u greu s-a lasat convins turcul sa vanda moastele (uviosului, si asta numai dupa ce boierul oltean i-a propus sa urce racla pe talgerul unui cantar, iar pe celalalt talger sa puna aur. 4egustorul a acceptat, nestiind ca "fantul va mai savarsi o minune' pus pe cantar, trupul lui va deveni atat de usor, incat Barbu (raiovescu a indreptat balanta doar cu o mana de galbeni, spre ciuda turcului care ar fi spus' 6Bac, bac, ghiaurum7. %dica' 6.hiaurul la ghiaur trage7. 2ntampinat cu mare fala si bucurie la )unare de catre mitropolitul tarii si un intreg sobor de preoti, Barbu (raiovescu a decis sa-l lase pe "fant sa-si aleaga singur locul si casa. % pus, deci, racla din lemn de piersic, ornamentat cu stilizari de aur si argint, intr-un radvan tras de cai 6neinvatati7 si a pornit la drum, decis sa-l lase pe (uvios sa se duca unde va voi in ;ltenia. (aii au ocolit -ismana si (ozia, au trecut pe langa multe alte manastiri valcene, si nu s-au oprit decat la portile Bistritei, de unde nu au mai vrut sa plece sub nici un chip. "fantul hotarase. 2si gasise, in sfarsit, locul si linistea. 4emiscat, cu degetele mainii reunite etern intr-un semn de binecuvantare, moastele (uviosului .rigore )ecapolitul refuza de 500 de ani sa paraseasca maicutele si sfintita lui casa de la Bistrita. 4imeni nu a reusit vreodata sa-i incalce voia. (and (onstantin "erban Voievod a vrut sa-l rapeasca pentru a-l aseza in !itropolia Bucurestilor, "fantul s-a impotrivit. (u greu au ridicat racla dregatorii domnesti, dar si mai greu le-a fost sa treaca apa ;ltului, caci 6pe la jumatatea

apei, s-a facut din voia "fantului o furtuna atat de mare, incat n-au putut trece firul ;ltului nicidecum. (i era a se ineca cu totii, de nu s-ar fi intors din drum, reasezand moastele la locul lor7. -ot asa s-a intamplat si pe vremea domnitorului .hica, ba chiar si in #=3?, cand "fantul - vazand gandurile de rapire ale oamenilor - se ingreuna peste fire, incat nici o caruta trasa de patru boi nu-l mai putea clinti din loc. )oar in anumite momente si cu savarsirea mai multor rugaciuni de induplecare, "fantul dadea voie sa fie purtat, la vreme de seceta, prin sate sau chiar sa ingaduie aducerea lui la Bucuresti, unde la #>/5, a salvat (apitala de ciuma, spre bucuria domnitorului "tefan *acovita, care va scuti sub porunca si blestem !anastirea Bistritei de orice dare (asemenea lui Vlad Voievod sau 4eagoe Basarab .

Maica Porfiria si calugaria ei alba

2n biserica "fantului .rigore )ecapolitul e liniste si miroase a tamaie. *etrasa intr-un colt, o maicuta cu straie ponosite se sprijina in doua bete si se roaga. $ atat de batrana, incat nici nu se mai poate pleca in genunchi. !aica !elentia si celelalte surori ii fac metanie pana in pamant si o ocolesc cu mult respect. ; cheama 8orfiria si e singura maicuta care a mai ramas din vechea obste alungata in lume de catre comunisti, pe la inceputul anilor F/0. (ele mai multe monahii s-au risipit prin tara, s-au casatorit ori au luat drumul pribegiei. !aica 8orfiria, cu alte cateva surori, nu a vrut sa-si lepede juramantul si a ramas langa manastire, cumparandu-si o cocioaba si o fasie ingusta de pamant. % ramas neintinata, ducand in felul ei pravila calugariei albe. 4u-i pare rau, chit ca acum nu are nici o pensie si traieste din mila satenilor. "tie ca a ales bine, si o boare de lacrimi ii apare in ochi, atunci cand vine vorba despre maica !aftidia, cea care a murit anul trecut, la =/ de ani. ; adevarata sfanta, o adevarata mireasa a lui Aristos, care adusa la manastire de la 0 ani, nu a mai parasit-o niciodata, pana a murit. (hiar si dupa decretul comunist de alungare din anul #=5?, ea a ramas sa pazeasca biserica si moastele "fantului, fara nici o plata, fara nici un venit, locuind in mizerie, intr-o chilie ruinata, doar in post si rugaciune. !aica 8orfiria traieste pe mai departe in cocioaba ei umila, cu ziare pe jos in loc de covor si cu bucati de carton in loc de acoperis, dar nu se poate desparti cu nici un chip de manastire. 2n fiecare zi, la utrenie si vecernie, vine in biserica, sprijinindu-se in cele doua bete si repetand mereu, cu glas scazut, rugaciunea lui 2isus. 1a cei ?/ de ani ai sai, a vazut multe minuni savarsite la racla "fantului. "ub ochii ei, o femeie din (ostesti s-a vindecat de paralizie. % venit adusa pe brate de neamuri si a doua zi a intrat in biserica pe picioarele ei, pentru a multumi (uviosului .rigore. Dn alt barbat, bolnav de cancer de piele, s-a tamaduit ungandu-se cu ulei de la candela aprinsa la icoana "fantului, in zilele urmatoare minunand pe medicul care deja il programase de urgenta pentru operatie. 2n #=5/, un baietel din Bailesti, bolnav de epilepsie, s-a vindecat doar

trecand in genunchi (asa cum este obiceiul pe sub sfanta racla. (hiar si in zilele noastre, maica a vazut o femeie stapanita de draci si prinsa in lanturi de rude, care doar atingand moastele s-a trezit ca dintr-un somn adanc, a inceput sa planga si sa-si ceara iertare oamenilor din biserica, pentru toate cate facuse vreme de #0 ani, spre mirarea si bucuria familiei. !aica 8orfiria nu vorbeste din auzite. % trait aproape tot secolul trecut, rugandu-se si pazind moastele "fantului care, in vremea razboiului din urma, fusesera ascunse in 8estera pregatita special pentru el, cu doua paraclise si o tainita stiuta doar de putini monahi. 4u-i place sa vorbeasca despre minuni, ci doar le pomeneste in treacat, ca niste intamplari de peste zi, considerand ca lucrarea "fantului se vadeste mult mai apasat in chiar viata ei, in bucuria fara egal de a fi fost ingaduita langa manastire si de a fi cunoscut pe ultimul sihastru nevoitor din 8estera, pe parintele Varnava 1asconi sau pe marele carturar 8aulin 1ecca, pedepsit cu domiciliul fortat la %rnota, si care ii spunea, intarind-o' 64u te intrista, sora. 4ecazul si incercarea vin de la )umnezeu. *oadele rugaciunii lui 2isus sunt si lacrimile. 8langand, nu mai esti tu cel care te rogi, ci )uhul "fant se roaga pentru tine7. *Ai primit in gand ispita: Pacatul e pe )umatate implinit+ $ batrana maica si privirea ei este cea a unui om deja impacat cu lumea, cu gandul cel din urma al mortii. (u ea, )umnezeu a fost darnic. (elelalte surori de manastire, plecate si casatorite in lume, au ajuns - fara e5ceptie - rau. Dna a fost calcata de masina, alta a murit intr-un incendiu. (u juramantul calugariei nu te joci. $a nu s-a lasat de Aristos si, drept rasplata, i s-a dat ca ajutor pe "fantul

.rigore. 1a el ii sunt mereu gandul si rugaciunea. 2i cere necontenit ajutorul. ;data i-au anchilozat de tot mainile. 4u mai putea intoarce nici filele unei carti. % fost suficient sa intre in biserica si sa intinda mana spre candela de la capataiul "fantului. 9ara sa-si dea seama ce face, s-a trezit schimband uleiul si aprinzand fitilul. "e vindecase intr-o clipa. -raind in lume, maica vede multe rataciri la cei tineri, dar nu-i judeca, ci zice' 6-ineretea e oarba, dar macar ai bunavointa si deschide ochii7. -otul pleaca de la gand. %colo este lupta cea mare. 6.andul e poarta faptei si a pacatului7, spune ea, citand din "fintii 8arinti. 6%i primit in gand ispita< 8acatul e pe jumatate implinit.7 $ o lupta fara sfarsit. (hiar si pe ea, la varsta pe care o are, o chinuie gandurile - la pravila, la "fanta 1iturghie, in somn sau la gradina. .resesc cumplit cei care cred ca diavolul nu e5ista. Viu si incotosmanat cu vorbe mieroase, sta la urechea ta si iti sopteste numai lucruri placute' despre somnul cel dulce de dimineata, despre mancare. -e prinde cu placeri de fum. -e

amageste, ducandu-te unde vrea el. 6.andul e o fiara cu pantecul mare. -e inghite cu totul daca nu-i dai de lucru, daca nu-l pui la rugaciune.7 !aica 8orfiria nu alunga gandurile, cum fac altii. 4ici nu incearca. 1e schimba, repetand mereu 8salmul 50 sau spunand' 6)oamne, -u m-ai zidit, -u ai grija de mine: -u ai mila de pasarile cerului, darmite de mine: -u esti fratele si mama mea. -u esti tot ce am7. )esi nu o recunoaste, maica tine dosita in suflet tristetea ca, fiind batrana si fara pensie, nimeni nu o mai primeste in manastire. 4u sufera prea mult, gandind ca acesta e canonul ei si ca-l are pe "fant aproape. 1a el alearga cand e obosita si simte ca nu mai poate& la el se roaga atunci cand trece printr-un necaz. )aca o intrebi despre o minune mai recenta savarsita de (uviosul .rigore )ecapolitul in viata ei, maica cumpaneste in tacere vorbele, dupa care, inocenta ca un copil, zice' 6(um sa nu< 2ata, ma duc de doua ori pe zi la biserica si toata iarna asta nu am cazut pe ghetus niciodata. )e cate ori ma clatin, mana "fantului ma prinde de subtiori si nu ma lasa. ; simt. $ste aievea. ; mana puternica si adevarata7. S !I" P!#$A %otografii de #MA"(#L &A"'ALA 417

Icoane care plang

!ulte sunt semnele lui )umnezeu date credinciosilor spre indreptare si adanca luare aminte, dar cele mai tulburatoare din ele par a fi icoanele !aicii )omnului care plang. 8reocupata de alte evenimente, istoria le-a consemnat sporadic si mai mult intamplator. 2n #?/=, $piscopul *omanului, !elchisedec, inventaria pe teritoriul vechii *omanii un numar de #? Clacramari de icoaneC - de la icoana din biserica domneasca a Aotinului (unde zilnic se aduna o tipsie de lacrimi pana la cele din bisericile satesti din !ascatesti sau (ristesti - "uceava. (azul cel mai cunoscut in epoca l-a reprezentat icoana !aicii )omnului facatoare de minuni de la "ocola - 2asi, care a lacrimat timp de trei luni, cu scurte intermitente. (rezandu-se, initial, ca ar fi vorba de o farsa a seminaristilor de la "ocola, icoana a fost atent studiata de catre episcopi si inalti ierarhi bisericesti. !ai mult chiar, asa cum scria un ziar iesean al timpului, Cspre a inlatura orice presupunere, s-a oranduit o de aproape priveghere si intrarea in biserica s-a ingaduit numai pentru o persoana de incredereC. 9enomenul, insa, iarasi s-a ivit, impresionand puternic multa lume, inclusiv pe un anume boier 4iculai *oznoveanu, care va imbraca sfanta icoana cu argint si o va polei cu aur, spre dreapta cinstire.

)incolo de emotia puternica starnita in randul credinciosilor, semnificatia acestui fenomen avea sa se releve mult mai tarziu, indemnandu-l pe $piscopul !elchisedec sa constate cu amaraciune' C1acrimarea icoanelor este semn prevestitoriu de mari calamitati si nenorociri. "i in adevar, am urmarit cu atentie soarta !anastirii si "eminarului de la "ocola, care au mers treptat spre decadere, pana ce !onastirea a ramas ca si pustie, iar "eminarul se sbuciuma prin 2asi, mutandu-se din casa in casa, ca un copil orfan... )upa lacrimarea !aicii )omnului, in fruntea !onastirii s-au randuit, unul dupa altul, oameni nedemni, unii mai de tot smintiti, unul betiv, incat a tras cu pistolul in !itropolit, protectorul sau... $ lesne de inteles ca astfel, disciplina si randuiala educatiei bisericesti au disparut cu totul' moralitatea a decazut si elevii se duceau noptile in oras la nebunii tineresti si la ascultarea conferintelor nocturne, ce tinea in ascuns nihilistul *ussel si altele. (... Dn lucru pentru mine este fara indoiala - ca biserica si ca popor suntem vrednici de plans nu numai de una sau doua icoane, ci de toate icoanele din taraC. -oate incercarile de refacere a sfintei !anastiri (de la !itropolitul Veniamin pana la majestatea "a *egele s-au izbit de zidul neputintei omenesti, prin aceasta confirmand durerea din lacrimile icoanei, ea insasi mutata la biserica )omneasca C"fantul 4icolaeC din 2asi, pe un loc Cinadins pregatitC. ; alta e5plicatie a Clacramarii icoaneiC ar putea fi si epidemia de holera, care a inceput la .alati si a bantuit tara, repetandu-se cu mai mica intensitate in anii urmatori, sau epidemia de Cangina diftericaC, ce aproape a pustiit de copii orasele si satele *omaniei. 4u intamplator, in aceeasi perioada cand s-a produs miracolul de la "ocola, mai multe icoane ale !aicii )omnului au plans spre mirarea si spaima credinciosilor' la -rifesti - *oman sau la Vladesti - 8ascani, unde Cpreotul paroh a gasit icoana !aicii )omnului desprinsa de la locul ei, rezemata cu fata spre Biserica si lacramand asa de tare, incat udase scandurile de josC. 8e langa avertisment si indemn la pocainta, lacrimarea este si semn de lucrare miraculoasa, incat, in fata acestor icoane, s-au savarsit nenumarate vindecari de boli grele si fara de leac. 2n marea "a milostenie, )umnezeu lucreaza nevazut, insotind avertismentul si pedeapsa hotarata, cu inta-rire pentru cei credinciosi, ravnitori si neatinsi de marele pacat al desnadejdii. "emnele iubirii divine sunt negraite si fara numar. 2mportant e sa avem ochi pentru ele si sa le pretuim cum se cuvine - in lauda si adanca smerenie. (hiar daca suntem inconjurati de comori, adeseori ramanem saraci, nestiind de ele. Dn e5emplu ar fi 2coana de la "ocola, care, nestiuta aproape de nimeni, e actualmente adapostita de biserica din incinta "pitalului de boli nervoase. )umnezeu a randuit ca "fanta 2coana sa ramana acolo unde este cea mai mare, mai atroce suferinta.

Cele mai renumite icoane facatoare de minuni din !omania, asa cum le;a in6entariat in 3200 #piscopul Melc9isedec,
#. 2coana !aicii )omnului din !anastirea 4eamt, numita si C2nchinatoareaC. @. 2coana "fintei %na din !anastirea Bistrita. 0. 2coana !aicii )omnului de la !anastirea .olia, 2asi, facatoare de minuni inca de pe vremea domnitorului Vasile Voievod. 3. 2coana !aicii )omnului din !itropolia 2asilor, adusa acolo de la !anastirea 9loresti. 5. 2coana !aicii )omnului de la !anastirea %gapia. /. 2coana !aicii )omnului de la !anastirea %dam - -utova. >. 2coana !aicii )omnului de la !anastirea 9loresti, Vaslui. ?. 2coana !aicii )omnului din com. -rifesti, *oman. =. 2coana !aicii )omnului din !anastirea !avromolul, .alati. #0. 2coana !aicii )omnului de la "chitul )alhauti, 9ocsani. ##. 2coana !aicii )omnului din Vladesti, 8ascani. #@. 2coana !aicii )omnului din !anastirea Banului, Buzau. #0. 2coanele !aicii )omnului din bisericile C;lariC, C2coaneiC si C"arindariC - Bucuresti. #3. 2coana !aicii )omnului de la !anastirea C)intr-un lemnC, Valcea. #5. 2coana !aicii )omnului de la schitul 4amaiesti - (ampulung, intr-o biserica scobita direct in stanca. ";*24 8*$)%

!anastiri dobrogene
"aracacioase ca-nfatisare in comparatie cu manastirile din nordul !oldovei, asezarile monahale de pe stravechiul pamant al )obrogei iradiaza belsug de miracol si har divin. "implitatea lor taie drum mai scurt catre rugaciune si cer, iar prezenta unor urme crestine, vechi de aproape doua milenii, dau semne tulburatoare despre faptura vie a lui 2isus. 1a !anastirea "f. %ndrei e5ista pestera in care a trait apostolul lui (hristos care ia crestinat pe romani, iar la !anastirea )ervent se afla crucile sfinte care au rasarit din pamant cand apostolul )omnului a fost ucis. 2ntegrarea )obrogei in harta de raspandire a invataturilor lui 2isus, trasata chiar de %cesta, ii confera locului o magie aparte. .andurile si dragostea lui, transmise dinadins catre locuitorii de pe malul nordic al )unarii, aseaza deasupra ctitoriilor monahale de acolo o materializare de har divin, care isi pastreaza prin vreme emotia si puterea. 9aceti-va o datorie din a merge acolo. )umnezeu e in toate' prezent si viu

Azi, Manastirea Sfanta #lena de la Mare

)intre toate noile asezari monahale de dupa C=0, "fanta $lena de la !are e singura manastire ridicata prin stradania si sacrificiul unui om simplu, a unui mirean. %ctuala stareta, maica !aria, a trait in lume. *amasa vaduva, si-a vandut intreaga avere pentru a construi biserica si chiliile monahale, implinind astfel un legamant mai vechi. 8rivita de pe faleza galagioasa a (ostinestiului, manastirea este o aparitie ciudata, insingurata si nu lipsita de mister. 8romotoriul ce intra adanc in mare, tipsia nemarginita a campiei si negura transparent difuza a inserarii ii sporesc parca dimensiunile. 4imeni n-ar fi putut sa-i gaseasca un nume si un loc mai potrivite' "fanta $lena de la !are. Aarnic si nee5ersat, ochiul lucreaza, schimband unghiuri si dimensiuni. )e departe, manastirea pare o corabie terestra, suspendata etern intre nemarginirea cerului si ape. %propiindu-te, descoperi o curte taraneasca plina de pasari si straturi de flori, iar in mijloc - o bisericuta proaspat varuita. 2nceputa abia acum patru ani, manastirea nu are nici ziduri de cetate si nici cimitir. 8entru ea, istoria se scrie la vedere. "e scrie la timpul prezent. (hiar daca civilizatia, vilele ultralu5oase, forfota si discotecile (ostinestiului se afla la doar 0 ,ilometri, cu greu gasesti un loc mai aspru si mai pustnicesc ca !anastirea "fanta $lena de la !are. 9ara curent electric si cu un drum de acces care atunci cand ploua devine o mlastina impenetrabila, locul pare de o insingurare dramatica. 2ti trebuie multa credinta si bogata lucrare duhovniceasca sa rezisti macar o iarna aici. 8ana si maica !aria, stareta manastirii, s-a tulburat in sinea ei, atunci cand s-a sfintit crucea viitorului altar, in plin camp, fara a avea unde sa-si plece capul, fara apa sau fara umbra unui singur pom macar. 2n arsita clocotitoare a )obrogei, maica !aria si tanara sa ucenica, 2osefina, au pus temelie manastirii, traind doi ani la adapostul unui cort si rugandu-se dupa pravila bunului )umnezeu la umbra parelnica a unei cisterne de apa, pe care tractoristii din "chitul (ostinesti o schimbau o data la doua saptamani. 8robabil ca nimic din cele trainice nu trebuie sa se construiasca fara sacrificii. ; sfanta manastire - cu atat mai putin. 8robabil ca pe langa Ccei trei banuti ai vaduveiC, lucrarea lui )umnezeu cerea si alte nevointe. C2n mod normal - isi aminteste maica !aria - locul vechii manastiri "fanta $lena, dimpreuna cu metocul daruit de catre *egina $lena, mama regelui nostru !ihai, era in alta parte, spre padurile !angaliei, unde aveam si apa, si lemn de constructie. (el de "us a vrut insa a ne pune la incercare, dandu-ne a infrunta ticalosia oamenilor, care nu numai ca ne-au alungat de pe pamanturile cuvenite noua, dar ne si batjocoreau, intrebandu-ne cum poate o baba si un copil sa ridice toate cele cuvenite unei manastiri. (ateodata, ma minunez si eu. "a nu ma intrebati cum si cu ce bani am ridicat chiliile si biserica in doar jumatate de an, ca nu stiu. (eea ce stiu si simt mereu e ca )umnezeu vegheazaC.

)eschisa ca o carte, fara ascunzisuri, smerita, dar si vorbind cu ascutimea omului simplu, trecut prin multe, maica !aria isi aminteste de anii trecuti, cand manastirea arata Cca o pravalie olteneasca - fara usi, fara ferestreC. 2si aminteste cum strangea roua diminetii in tipsii anume pregatite sau cum priveghea sub cerul sticlos al iernii, fara lemne de foc, doar in post si rugaciune. )esi pare greu de crezut, in pustnicia celor cinci ani petrecuti aici, maica a vazut savarsindu-se sub ochii ei multe minuni, cea mai mare dintre ele parandu-i-se apa buna de baut pe care a gasito sapand un put de #> metri. )egeaba ii spuneau oamenii locului ca jur-imprejur nu e decat stanca si saratura. *ugaciunile si nesfarsita mila divina au ajutat-o sa nu-si piarda nadejdea, oferindu-i in schimb o apa parca binecuvantata si tamaduitoare, cata vreme, chiar tinuta mai multe saptamani in sticla, nu se strica. (a orice om pornit pe calea aspra a monahiei, maica !aria evita sa judece aproapele. ;ricat sar stradui sa-si invinga sentimentele, nu-si poate ascunde, totusi, uimirea in fata rautatii lumesti. (u cat te retragi din lume, cu atat lumea vine peste tine. 2ntr-o noapte, hotii i-au furat toata agoniseala, ratele si cei patru porci. 2n timpul verii, studentii pusi pe farse tampite vin sa tulbure linistea manastirii, facand tot felul de comicarii sau chiar dezbracandu-se in pielea goala. !aica povesteste cu umor cum ii alunga pe nepoftiti cu biciul sau cum ii struneste pe muncitorii zilieri, dedulciti la bautura si mancare si mai putin la treaba. )incolo de intamplari si vorbe mai mult sau mai putin amare, intrezaresti in glasul ei optimismul celui indarjit in credinta. 8entru ea, totul e simplu si cu putinta. (hiar daca pictura bisericii costa cateva miliarde, iar curentul electric un alt miliard, maica surade. !ai devreme sau mai tarziu, acesti bani vor fi platiti. 4u e usor sa intelegi de unde vine forta unui monah. (a sfantul $vagrie, care atunci cand nu era bolnav sau incercat de umilintele oamenilor, cadea la genunchi intrebandu-l pe )umnezeu cu lacrimi in ochi de ce nul mai iubeste, maica !aria vede in rautatea si incercarile lumii dovada ca e pe drumul cel bun. 1a cei /0 de ani ai sai, maica !aria stie prea bine ce are de facut. % renuntat la viata usoara si confortabila a orasului, a renuntat chiar la avere, castigand in schimb ceva infinit mai important. 2n manastirea ctitorita chiar de ea insasi, suspendata ca o corabie terestra, intre cer si apa, maica !aria trebuie sa se simta macar cu o palma mai aproape de )umnezeu. $ o inaltime pe care noi, ceilalti, nici macar nu ni-o putem imagina. S !I" P!#$A "(*2";*2 )$ 1% (2-2-;*2

; minune pe apa "ucevei

"chitul C)aniil "ihastruC

"timata d-na "anziana 8op, !a numesc "imionescu 2on si locuiesc in Bucuresti. (itesc revista dvs. cu mare placere si cand intorc ultima foaie, imi pare rau ca C9ormula %"C nu are mai multe pagini, care sunt o adevarata desfatare (spre deosebire de alte reviste si ziare, care reprezinta surse de stress prin publicarea unor articole despre crime, violuri etc. . (a urmare a paginilor inchinate in revista dvs. Bucovinei, publicate intr-un numar mai vechi, am profitat de putinele zile de concediu ramase si impreuna cu sotia am pornit spre comuna "traja. )upa ce am strabatut blandele plaiuri moldovene si am oprit in 8iatra 4eamt, ne-am indreptat spre )epresiunea *adauti, ajungand spre inserat in frumoasa comuna "traja. %ici am fost gazduiti de familia Baimacean - o familie de oameni gospodari, foarte primitori si deschisi. .azda noastra, tanti *odica (una dintre surorile lui .eorge (otos, a carui fotografie a fost publicata in cadrul articolului dvs. , este o persoana foarte vesela si are o vorba dulce, bucovineana, cu accente caracteristice, de nu te mai saturi ascultand-o cand povesteste intamplari din viata dumneaei si a familiei. Baiatul cel mare, 8etru, si-a rupt din timpul lui (era perioada culesului de cartofi si ne-a invitat sa vizitam schitul C)aniil "ihastruC, schit de o frumusete neasemuita,

datorata atat constructiei, cat si amplasarii intr-o zona de vis. %cest schit este mandria locuitorilor din "traja si se afla cam la jumatatea distantei dintre comuna si !anastirea 8utna, accesul facandu-se pe un drum forestier (prin spatele .arii din "traja , cale de apro5imativ / ,m, in urcus lent, accesibil auto, si apoi pe jos, in urcus accentuat, pe o distanta de apro5imativ 3 ,m, tot pe drum forestier, dar accesibil numai tractoarelor si poate masinilor de teren. %cest drum nu a e5istat de la inceputul constructiei, in anul #==0. !aterialele de constructie au fost carate cu spatele de putinii calugari de la schit si de satenii din comuna. %u fost carate piatra cu piatra (stabilindu-se si un record - apro5imativ #@ caramizi duse de un singur calugar , aceasta dovedind dragostea oamenilor fata de acest lacas. (onstructia schitului are dimensiunile unei manastiri si a fost inceputa de parintele 8amvu, care s-a prapadit anul trecut, la varsta de numai 33 ani (#=50-#==> , fiind inmormantat la baza bisericii centrale. )rumul pana la acest schit poate fi considerat un drum al izbavirii, datorat efortului depus de a ajunge pana acolo si bucuriei care iti umple inima, de frumusetea zonei si a linistei care domina acest mic colt de rai. ;spitalitatea si bunavointa cu care am fost primiti si tratati, ne-a impresionat profund. (u toate ca o parte a bisericii din piatra nu este terminata la interior si schitul duce lipsa de multe lucruri necesare (drumul de acces nu este terminat , zona este minunata, imbie la meditatie si atrage prin salbaticie. %m dorit neaparat sa va scriu despre acest schit, fiindca despre comuna "traja, despre frumusetile, despre oamenii ei gospodari si patrioti ati scris dvs. )in spusele primarului, la ultimatumul adresat *omaniei de fosta D*"", in @/ iunie #=30, granita ar fi trebuit sa treaca, asa cum a trasat-o "talin, pe raul "uceava, ceea ce ar fi insemnat ca aceasta comuna, care se afla la nord de rau, sa fie in Dcraina, dar a fost aparata de un grup de sateni cu arma in mana. 2nchei scrisoarea aici, cerandu-mi scuze pentru modul mai putin literar pe care l-am folosit la compunerea ei, avand in vedere ca profesiunea mea nu este inrudita cu literele. Va multumesc pentru atentia pe care mi-ati acordat-o. 2on "imionescu B-dul %erogarii nr. @-?, Bl. 22G#, "c. ), %p. 03, "ector #, Bucuresti, cod >#53>, tel. @0@.#?./0.

(rucea de leac si povestile )adei %nica

)ada %nica are mai bine de =0 de ani si nu sufera de nici o boala. 2i e ciuda, doar, ca oamenii nu o mai iau in serios cand spune ca ar vrea si ea sa mearga la sapat porumbul sau la pescuit in baltile dintre Borcea si )unare, asa cum facea in tinerete' C8e vremea mea, injunghiam campurile, nu alta:C - spune privind cu tristete pe fereastra blocului urias din (apitala, unde locuieste acum, la o nepoata. )ada %nica s-a nascut in satul de langa (rucea de leac, la *oseti, si a fost botezata de un cioban ardelean care iernase cu turma in satul lor. )e cand s-a pomenit copila, )ada %nica isi aminteste ca in fiecare an, de ziua 2zvorului -amaduirii, tot satul, in par, si oameni veniti de aiurea, umpleau campul din jurul (rucii de leac, cautand tamaduirea trupului si a sufletului. !ai tarziu, )ada %nica s-a maritat, a facut copii si in cele din urma a parasit satul aflat intre (ampia Baraganului si duhul apelor )unarii, si a plecat (dupa ce comunistii au luat pamanturile taranilor sa-si caute de lucru tocmai in nordul tarii, in Bucovina. Dnul din fratii sai, tractorist la 2%"-ul din sat, a fost pus de activistii comunisti sa scoata (rucea de leac din locul ei. %u legat-o cu lanturi si au tras-o, si dintr-o parte, si din alta, dar n-au reusit, oricat s-a opintit masina. (and a vazut asa, fratele )adei %nica s-a dat jos de pe tractor, si-a scos basca, si-a facut cruce si a zis ca el nu poate sa faca asa un pacat. "i crucea a ramas mai departe acolo, singura, pe marginea drumului. (rucea de leac e unul din reperele e5istentei )adei %nica, dar, in mintea sa, ca in a oricarui om de la tara, datele calendarului religios se amesteca cu cele ale calendarului popular, astfel ca

orice poveste despre cele sfinte spusa de )ada %nica contine, invariabil, si un descantec sau o practica magica pagana. C$ra crucea in camp liber, pe un damb, pe marginea drumului. )in vechime, HI se pomeneste crucea acolo. 1a inceput, lumea nu stia de puterea ei lecuitoare. Babele din sat povesteau ca pe un drumet l-a prins noaptea pe camp si a dormit la adapostul crucii. "i in vis i-a aparut un om imbracat in straie albe si cu o lumina mare in jurul lui, de buna seama vreun sfant, si i-a spus ca cine va avea credinta si se va ruga la crucea aceea si se va unge cu mirul care izvoraste din piatra crucii, se va tamadui de orice boala, trupeasca sau sufleteasca. "i omul acela era bolnav si cand s-a sculat, dimineata, nici o durere nu mai avea. "i pe urma s-a aflat de puterea crucii si a inceput lumea sa vie. 4e duceam acolo, si copii, si oameni mari, in fiecare an, de 2zvorul -amaduirii, in prima vineri de dupa 8asti. !ama ne dadea camasi albe, curate, din borangic, flori si lumanari si mergeam acolo de cu seara si stateam toata noaptea si vegheam si ne rugam langa cruce. "i venea lumea, cu cardurile, din toata tara si toata noaptea, spre ziua de 2zvorul -amaduirii, statea lumea acolo in rugaciune, toata noaptea. "i care avea vreo boala in trup sau avea pe 4ecuratul, om sau animal, sau care avea farmece facute, dimineata se ungea cu mirul de pe cruce - ca izvora de pe ea ca niste brobonele mici de roua, iar oamenii puneau pe bratele crucii candele si pahare cu ulei, care ardeau toata noaptea - si se ungeau si cu uleiul acela, ca se facea mir sfant peste noapte. "i am vazut odata o fata, ca de #/ ani' trei femei se cazneau sa o lipeasca de cruce si ea amarnic se mai zbatea si tipa si racnea asa cu glas gros, parca grohaia, zicea ca nu vrea la cruce. %ceea avea pe 4ecuratul in ea: %ltadata, am vazut un baiat ca de @0 de ani, am aflat ca era venit tocmai de prin partile (raiovei, si noi, deh, ca si copiii, ne zgaiam la el, ca era tare frumos si ne intrebam de ce-o fi venit el acolo. "i la #@ noaptea, cand au cantat cocosii de miezul noptii, baiatul acela a cazut din picioare, ca bolovanul, si a inceput sa se zbata si sa faca spume la gura. "i toata lumea s-a rugat pentru el, si parintii lui l-au uns cu mir, si dimineata a plecat pe picioarele lui, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. %m aflat apoi ca parintii au venit si au facut danii drept multumire pentru vindecarea baiatului. !ulti veneau sa multumeasca pentru vindecarea bolilor ce le-avusesera. "punea mama mea, care a fost doftoroaia satului, cum se face, de 2zvorul -amaduirii, un mestesug pentru dezlegarea farmecelor si a bolilor, cu rotitele de la Ccarucioara ielelorC. !ama mea a vazut carucioara ielelor. 2ntr-o seara, tarziu, de frica tatei, care venise beat acasa, mama s-a ascuns in cotlon, ca era rece, de-acuma, pana ce tata s-ar fi astamparat si ar fi adormit. (otlonul era o vatra de caramizi puse in mijlocul tindei, peste care se punea ceaunul in care fierbea mancarea. )easupra cotlonului era un cos urias, ca o hota, care se ingusta pe masura ce urca spre acoperis. %sa ca mama, ascunsa acolo, vedea pe horn cerul cu stelele. "i, cum sta ea acolo si se uita, a auzit un cantec subtirel si neasemuit de frumos. (and, ce crezi< 8e marnea hornului a vazut trei zane mici, ca niste papusi, asa, de-un cot de inalte, care cantau si se roteau intr-o hora, plutind, fara sa atinga cosul. 9emeile batrane din sat spuneau ca acelea sunt ielele si vin in noptile cu luna plina si se rotesc pe deasupra acoperisurilor caselor, cantand asa de frumos, ca un cor de ingeri. "i cine le aude, primeste un dar lecuitor' o rotita de la carucioara ielelor. "i cand mama s-a dezmeticit din cantecele acelea ce-o fermecasera, s-a pomenit ca ii cade in poala, pe horn, o rotita de lemn, ceva mai mare ca o moneda de #00 de lei, bombata pe ambele parti. %ceea era o rotita de la carucioara ielelor si cine mai avea in sat asemenea rotite, puneau patru la un loc, intr-un vas cu apa neinceputa, si le lasau noaptea la lumina stelelor, in noaptea dinspre ziua 2zvorului -amaduirii. "i a doua zi dimineata, scoteau rotitele, isi lua fiecare inapoi rotita lui, si se spalau animalele si oamenii bolnavi, sau care aveau farmece, cu apa aceea, si ei se vindecau. 2ar mama mea a zis ca n-a mai auzit niciodata asa cantece frumoase cum cantau ielele acelea.C 2n mod ciudat, pe masura ce imbatraneste si mai mult, )adei %nica amintirile din copilarie ii vin mai navalnic si cu tot mai multa claritate, mai clare chiar decat cele ce s-au intamplat cu doar @0 sau 00 de ani in urma. )aca ai avea timp s-o asculti, ti-ar povesti ore intregi, fara sa se opreasca,

despre nazbatiile ei din copilarie, despre lumea fascinanta dintre baltile )unarii si Baragan, despre oamenii din satul sau. (hiar daca trupul slab si uscat n-o mai asculta ca in tinerete, cu ochii albastri si iscoditori tot cata sa prinda firul vremii, convinsa fiind ca va trece de suta de ani, asa cum au facut si bunicele si strabunicele sale. C !I"A PAV#L

!iracole crestine

"fanta (ruce izvoratoare de mir de la (oslogeni

(rucea izvoratoare de mir de la (oslogeni - (alarasi sta infipta pe o mica temelie de piatra chiar la marginea drumului prafos, de tara. 4imic nu anunta ca aici s-ar afla un loc sfant, in care s-au savarsit multe vindecari miraculoase. ;crotita de niste pereti saracaciosi de paianta, ce prefigureaza cel mai modest paraclis vazut vreodata, (rucea de la (oslogeni se face parca nevazuta calatorilor grabiti si fara tinta. (ine crede ca minunile se implinesc trufas, ca un spectacol stralucitor in vazul lumii, se insala. (a si nasterea !antuitorului in iesle, (rucea izvoratoare de mir traieste in smerenia saraciei, lucrand cu mare si bogata mila doar pentru cei care cred cu adevarat, care se ostenesc in rugaciune, fara a pierde cumpana dreapta a sperantei. Veche de aproape jumatate de secol si pomenita de mai toti marii nostri istorici, (rucea de la (oslogeni ramane pe mai departe o enigma deschisa. 1egenda spune ca un crestin care se indrepta cu caruta spre targul (alarasilor s-a trezit tintuit locului, boii inhamati la caruta refuzand sa mai mearga. 2nnoptand in plin camp, omul a avut un vis in care ingerul )omnului ii spunea ca acolo se afla ingropat un mare sfant, aratandu-i apoi ce trebuia sa faca. % doua zi, sapand la radacina unui copac, taranul va gasi o cruce inalta de doi metri, daltuita dintr-o piatra grea si necunoscuta prin locurile mlastinoase ale Borcei. 8e langa o rugaciune indreptata spre 2isus si spre !aica )omnului, cineva a sapat in piatra avertismentul ca acolo, in acel loc, se afla ingropat dumnezeiescul %nton. )in acea clipa a inceput si lucrarea tamaduitoare a (rucii, prima minune savarsindu-se cu fata muta a unui negustor din (alarasi. )upa o noapte petrecuta langa (ruce, dimineata fata isi va dezlega limba si va cere o cana cu apa. )rept multumire si recunostinta, negustorul va sapa o fantana, care si astazi aduna mii de credinciosi din toate colturile tarii, in ziua sorocita sarbatorii C2zvorul tamaduiriiC. Batranii din (oslogeni stiu multe povesti despre (ruce si dau ca marturie uimitoarele vindecari ce s-au implinit aici, in vazul poporului adunat la rugaciune. 9ara a le pune la indoiala cuvantul, parintele -ilita, parohul satului, prefera sa vorbeasca despre ceea ce a vazut cu ochii lui' C2n zile anume hotarate de )umnezeu, din doua puncte aflate pe bratele (rucii, cam in locul unde s-ar imagina cuiele tintuite pe mainile !antuitorului, se prelinge mirul ca niste picaturi transparente, uleioase la pipait, dar care intra de indata in piele, fara a lasa nici o urma. )e #5 ani, de cand am venit ca preot la (oslogeni, tocmai din 8iatra 4eamt, acest fenomen s-a repetat de mai multe ori. Vindecarile insotesc aparitia mirului sfant, fiind in numar deosebit de mare. 8ersonal, am vazut tamaduindu-se o fata bolnava de epilepsie. ; alta, plina de bube pe fata si pe corp, si-a recapatat curatia pielii intr-o singura noapte de priveghere langa sfanta (ruce. 1a asta trebuie sa adaug indeplinirea a numeroase dorinte, multe din ele legate de casatorie, succes la e5amene sau spor in casaC.

)esi unii localnici il compatimeau, considerandu-l ca pe un e5ilat in saracia si izolarea (oslogenilor, parintele -ilita nu regreta nici o clipa numirea sa ca paroh in acest sat, dand slava lui )umnezeu pentru marea sansa de a putea sluji "fanta 1iturghie la (rucea dumnezeiescului mir si de a ctitori acolo un adevarat si pe masura loc de inchinaciune. C-otul e cu voie de sus. %m incercat sa ridic la sfanta (ruce o biserica din caramida si piatra. 4-a fost cu putinta. 2n cale apareau tot soiul de obstacole si intamplari ine5plicabile. (and in rugaciune mi-a aparut gandul sa ridic doar un paraclis din lemn si barne, lucrarea a capatat brusc ajutor si temei de continuare. )umnezeu a vrut sa fie asa. 8robabil, eram prea trufasi in gandul nostru si acest loc trebuia sa pastreze smerenia lui, data dintru inceputuri.C ;m cu mare dragoste de carte - pregatindu-si doctoratul in teologie in .recia, la %tena - parintele -ilita face ceea ce - sincer vorbind - trebuia facut mai de mult' strange marturiile si datele istorice necesare unei monografii a (rucii. (oslogeniul se afla intr-o zona pe cat de saraca si aspra, pe atat de bogata in vestigii istorice. 1a 8acuiul lui "oare, la Borcea sau *adovanu, )unarea sapa neostenit malurile, descoperind urme de ziduri si obiecte din neolitic, din epoca bronzului, din primele secole ale crestinarii noastre. !anati de un imbold launtric, oamenii strang toate aceste daruri neasteptate ale apei, fiecare avand acasa un mic muzeu, pe care il tine fara nici un gand anume de fala sau imbogatire. 8ur si simplu simt ca acele lucruri fac parte din istoria, din viata lor, si ca asa ceva nu se cade sa se piarda. 4u se mandresc niciodata cu ceea ce au. 8recum (rucea izvoratoare de mir, darurile pamantului sunt darurile lui )umnezeu. )atoria noastra e sa nu le schimbam menirea, ci sa le pretuim cum se cuvine, fara lauda sau alte ganduri de trufie. %sta e5plica, poate, de ce la (oslogeni nu e5ista nici un indicator care sa te indrume spre sfanta (ruce. (ei care cauta alinare si au credinta descopera si singuri minunata lucrare a lui )umnezeu, forta lui vindecatoare. S !I" P!#$A

Comoara din tainitele Coziei,

<In6atatura santa5 Adeca a Santei si $umnezaiestii Liturg9ii<

; carte absolut rara, o comoara de limba romaneasca veche si de invatatura crestineasca - C2nvatatura santa. %deca a "antei si )umnezaiestii 1iturghiiC - a revazut lumina tiparului, la $ditura C*.%. !onitorul ;ficialC, la e5act 00# ani de cand, prin porunca domnitorului %ntioh (antemir, a fost scoasa din tiparnita domneasca de la 2asi. (artea a fost tradusa din greceste in romaneste, la anul #/=>, de calugarul grec 2eremia (acavela, dupa o talcuire a "fintei 1iturghii a Bisericii noastre ;rtodo5e facuta de 4icolae Vulgaris, un alt erudit al vremii. 2eremia (acavela, calugar grec originar din insula (reta, Cmonah foarte iscusitC - cum il caracterizeaza )imitrie (antemir - a venit la 2asi, chemat de (onstantin-Voda (antemir (#/?5-#/=3 , ca sa fie Cdascal si povatuitor beizadelelor sale si altor feciori de boieriC. )in osteneala sa carturareasca ne-a ramas aceasta traducere care, prin stilul limpede si ferit de retorismul obisnuit al secolului al JV22-lea, este socotita drept una dintre cele mai insemnate talcuiri ale 1iturghiei "fintei noastre Biserici. -ranscrierea din ortografia chirilica in cea latina, cu indreptarile de rigoare ale punctuatiei moderne, ii apartine %rhimandritului .amaliil Vaida, staretul "fintei !anastiri (ozia, pastratorul originalului acestei comori carturaresti in conditii impecabile (si astazi, dupa atata amar de vreme,

filele cartii au hartia la fel de matasoasa si satinata, la fel ca in ziua cand a fost scoasa din tiparnita domneasca de la 2asi, in #/=> . C-iparirea din nou a acestei talcuiri este motivata si de faptul ca ea este cea dintai carte romaneasca de e5plicare a "fintei 1iturghii, pe care crestinul o poate citi cu folos sufletesc. $ditia de fata, realizata la peste 000 de ani de la tiparirea primei traduceri in limba romana, aduce in fata cititorilor de astazi un te5t pe care cele trei secole scurse nu l-au facut de neinteles si inutil pentru cresterea spirituala a crestinilorC, e5plica, in prefata cartii, arhimandritul .amaliil Vaida. "pre bucuria celor care iubesc comorile de carte veche, dl )umitru 2oncica, directorul editurii C*. %. !onitorul ;ficialC, a declarat ca, fara a se abate de la obiectul sau principal de activitate ci, dimpotriva, imbogatindu-l cu o dimensiune culturala, editura pe care o conduce va recupera, scotand la lumina tiparului, si alte asemenea carti valoroase ale trecutului nostru. (. 8.

Parintele I A" de la !#C#A

Vazator cu du9ul
1a !anastirea *ecea nu se ajunge usor. 9aci opt ore cu trenul de la Bucuresti la -argu !ures si apoi mai iei un tren, pret de #5 ,ilometri, pana ajungi in statia Vidrasau. %colo coboara multa lume, iar in zilele de mare sarbatoare sau de post, in curtea !anastirii e potop de multime. %proape toti vin a se spovedi si a cauta alinare de boala sau alta suferinta la parintele 2oan. 4u o data se intampla ca ei sa astepte @-0 zile pana sa ajunga la parintele. $ foarte greu sa-l descrii pe parintele 2oan 2ovan. $ o prezenta puternica si, in fata unui asemenea duhovnic, cuvintele bat in retragere. (hiar daca nu-l cunosti, cand parintele 2oan intra in biserica, stii. 8ur si simplu, umple biserica de lumina atunci cand intra in ea. 1a predica, e la fel de puternic. (a marii duhovnici, e aspru si cald in acelasi timp. -e tine la distanta si, deopotriva, te imbie sa te apropii. ;amenii vin la *ecea deoarece stiu ca parintele 2oan e vazator cu duhul. !ulte se marturisesc despre el. ; femeie vaduva voia sa-si vanda casa si sa se mute la fiul ei. 4-a apucat sa spuna nimic. 2n timpul rugaciunii, parintele i-a pus ca din intamplare mana pe cap si, intrerupandu-se, i-a zis' C4u-ti vinde casaC. Dn student imi spunea ca, venind la parintele si ezitand sa-si descarce sufletul, acesta i-a spus in soapta, la ureche, pacatele pe care le facuse si pe care nu le marturisise nimanui niciodata. !ulti ii stiu puterea, dar putini ii cunosc viata parintelui' faptul ca a fost, inainte de razboi, preotul !anastirii Vladimiresti, unde vietuia maica Veronica si calugaritele fecioare& ca a facut ani grei de inchisoare in timpul comunistilor& ca e unul din cei mai mari duhovnici pe care ii are acum neamul romanesc.

Spital du9o6nicesc
*ecea e manastire de maici, dar gratie parintelui a devenit ceea ce "fintii 8arinti numesc spital duhovnicesc. !aica "tareta, (ristina, care l-a ingrijit pe parintele 2oan cat timp acesta a fost surghiunit la 8lumbuita, langa Bucuresti, este de o infinita delicatete cu toti cei ce se impartasesc, si aproape toti cei care vin la 1iturghie se impartasesc, dupa ce s-au spovedit. ;amenilor care, bolnavi fiind, vin la *ecea pentru ajutor, li se cere sa citeasca timp de 30 de zile C8araclisul !aicii )omnuluiC, sa ajuneze in sapte zile de vineri pana la orele #5, dupa care sa manance mancare de post si, tot in acea perioada, sa participe la -aina "fantului !aslu. C$adevarat, spune parintele 2oan, multi au venit aici si s-au vindecat de boli grele' cancer, boli de inima, dar acestea sunt minuni, nu le putem controla. )aca pe mine nu ma pot vindeca, cum pot eu vindeca pe altii<C

9oarte multi credinciosi vin la !anastire pentru ca li s-au intamplat mari nedreptati (de la hotii mai mici sau mai mari . "i lor li se cere colaborarea (preotul nu poate face nimic de unul singur ' sa citeasca zilnic %catistul "fantului !are !ucenic !ina, pana la repararea nedreptatii.

Inceputurile
8arintele 2oan s-a nascut in #=@@ (are >> de ani, dar nimeni nu-i da mai mult de /0 . 8arintii lui erau preotul .avril si presbitera !aria. $ste licentiat in teologie (lucrarea de licenta C"fanta 2mpartasanie - calea desavarsirii crestineC a fost publicata de curand si a urmat trei ani cursurile 9acultatii de )rept. %dmis la doctorat in #=3>, a studiat doi ani cu parintele "taniloae. 2n #=3> pleaca la !anastirea Vladimiresti, langa -ecuci. 8e @> noiembrie #=3= este tuns in monahism, cu numele de 2oan, iar in decembrie #=3= este hirotonit ieromonah (adica preot monah pe seama !anastirii Vladimiresti. %ici, parintele 2oan a slujit pana in #=55. 8ana in #=55, Vladimirestiul a fost un C1ourdes romanesc in coasta Dniunii "ovieticeC, dupa e5presia lui .heorghe %postol, unul dintre cei mai odiosi demnitari comunisti ai vremii, el insusi de loc din Vladimiresti si fost coleg de clasa cu !aica Veronica, ale carei vedenii - care au inceput in #=0> - au ajuns faimoase in intreaga *omanie. Vremurile in care a fost preot acolo au fost cu adevarat e5traordinare, un adevarat miracol pe pamant romanesc.

Vladimiresti
2n fiecare duminica, pe vremea celei mai cumplite conduceri comuniste pe care a avut-o *omania (#=3>-#=55 , veneau sa participe la 1iturghie, in aer liber, si sa asculte predica parintelui 2oan, cel putin @0.000-00.000 de oameni, ceea ce a infuriat la ma5imum autoritatile comuniste. 4u era predica sau cateheza in care parintele 2oan sa nu aminteasca vedeniile !aicii Veronica cu privire la viitorul *omaniei& parintele le numea CBiblia neamului romanescC. ;amenii se asezau in genunchi cand predica parintele, chiar daca afara era noroi:::, spune parintele !ihai 1ungeanu, unul din cei care au facut ani grei de puscarie pentru ca au refuzat orice compromis cu comunistii. 2n #=50, in timpul unei predici la care asista si un imputernicit al puterii comuniste, parintele 2oan face o criza de hemoptizie. )esi venise ca sa-i gaseasca noi capete de acuzare, imputernicitul comunist este atat de impresionat incat, la o sedinta la care convocase mai multi preoti din ierarhia B.;.*., le spune' C%cesta este preot adevarat, nu voi:C.

Complotul
$ste greu de crezut, dar nu numai comunistii au dorit distrugerea Vladimirestiului, ci si 8atriarhia: 2n august #=53, parintele 2oan este acuzat de erezie, intr-o scrisoare semnata, intre altii, de parintele (leopa, de parintele 8etroniu de la "fantul !unte, de !itropolitul %ntonie 8lamadeala (cel care a intervenit la "fantul "inod si a obtinut ridicarea caterisirii parintelui 2oan, dupa ce acesta din urma a iesit din puscarie si de parintele %rsenie 8apacioc. 8arintele 2oan era acuzat ca face spovedanie colectiva (cum se practica, de altfel, la inceputurile crestinismului - fiecare isi spunea pacatele cu voce tare in fata celorlalti: si ca da impartasania prea usor. "-a recurs la o inscenare. 8arintele 2oan era chemat la 8atriarhie Csa fie facut mare, acoloC, iar aceasta CchemareC se combina perfect cu presiunile facute de "ecuritate ca parintele 2oan sa plece de la Vladimiresti. !aicile de la Vladimiresti, in frunte cu !aica Veronica, nu voiau sa plece' C4oi ascultam de !aica )omnului, nu de 8atriarhieC. )ar se uita prea usor si nu se vorbeste deloc astazi despre vedenia !aicii Veronica, care, in timpul anchetelor de la 8atriarhie si a continuei prigoane a comunistilor,

l-a vazut pe )omnul 2isus Aristos in usile imparatesti ale altarului, spunand' C%ici, $u fac judecata:C. 2n #=55, parintele 2oan se hotaraste sa-si faca publica pozitia si adreseaza un memoriu conducerii "tatului (omunist si conducerii Bisericii ;rtodo5e' C)aca se spune ca lupta partidului, adica a ateismului, trebuie sa fie dusa ideologic contra credintei si a lui )umnezeu, atunci de ce se pedepsesc elevii, studentii, militarii, invatatorii si alti membri de partid pentru ca merg la Biserica< 2n ce consta libertatea religioasa, care sunt limitele ei< )aca este o colaborare intre Biserica si "tat, atunci de ce "tatul are drepturi nelimitate si se amesteca grosolan in toate ale Bisericii, inclusiv in predici si slujbe, pretinzand sa fie scurtate sau chiar anulate in anumite zile< Dnii au zis ca suntem reactionari' in sens duhovnicesc, au dreptate - vrem sa fim reactionari pana la moarte, impotriva diavolului si a ucenicilor sai. %ltii ne-au spus ca suntem un 1ourdes romanesc, un centru mistic in coasta Dniunii "ovietice. )e fapt, manastirea este un centru duhovnicesc asezat de )umnezeu in coasta lui %nticristC.

$intr;o inc9isoare intr;alta

8arintele 2oan este acuzat de instigare la terorism, printr-o inscenare marsava, si condamnat la munca silnica pe viata de -ribunalul .alati. "istemul de distrugere morala si fizica a detinutilor din penitenciarul .alati era pus la punct in cele mai mici amanunte. 4u e vorba numai de anchetele pe care cei de la 2nterne le conduceau zile si nopti, fara pauza si fara mila, sau de celula fara geam si fara calorifer in care isi ispasea parintele 2oan, in plina iarna, pedeapsa. (and parintele 2oan solicita sa mearga la toaleta, i se spunea Casteapta:C& Czile intregi mi se raspundea' C%steapta:CC. 1a un moment dat, parintele 2oan face un -B( glandular si, din aceleasi cauze frigul si mizeria - mainile i-au crapat pana la os. "i totusi, cu eforturi supraomenesti, reusea sa se roage de fiecare data in pozitie de rugaciune, cu fata spre crucea insemnata cu apa pe perete. 4u a lipsit o zi in care parintele 2oan sa nu oficieze "fanta 1iturghie cu ajutorul plantoanelor, care erau detinuti de drept comun, primind o sticluta de vin tonic ca medicament. %ntimisul il avea cusut pe spatele maieului. 8otirul era o cutie de medicamente din ebonita sfintita. 1a Vacaresti, unde fusese transferat de la .alati, a reusit, cu foarte mare greutate, sa-i convinga pe parintele Javeriu, vicar romano-catolic de 2asi, si pe parintele 4icolae ;pris, preot greco-catolic nerevenit, sa oficieze impreuna "fanta 1iturghie, de 8asti. -otul a decurs bine pana la epicleza - chemarea )uhului "fant pentru transformarea painii si vinului in -rupul si "angele lui Aristos. %tunci, parintele vicar a ezitat. 8arintele 2oan l-a rugat in acel moment sa aiba in vedere ca se gaseau la o rascruce a vietii si sa treaca peste confesionalism. %tunci, parintele Javeriu a acceptat sa cheme impreuna cu ceilalti doi preoti "fantul )uh - epicleza. 8arintele 2oan marturiseste ca a trait atunci un moment de fericire sublima, pentru ca reusisera, inchisi intre zidurile puscariei si in suferinta, sa fie Cuna in AristosC.

Iertarea
1a Bilava, unde fusese transferat de la Vacaresti, parintele 2oan a trait momente de cosmar. C%veam impresia ca ma aflu intr-un mormantC. .ura de aerisire era intr-o a treia camera, iar gradul de umiditate era atat de ridicat, incat parintele nu reusea niciodata sa-si usuce prosopul sau batista. C)ar la Bilava am trait cel mai intens sentiment ca sunt preotC. 2ntr-o zi, detinutul 2oan 2ovan este dus la fieraria puscariei, pentru ca trebuia sa i se puna lanturi la picioare, urmand a fi transferat la .herla. 8arintele 2oan nu si-a ales bine lantul - in loc sa aleaga unul mai gros si mai lung, a ales unul mai scurt si mai usor, ceea ce nu-i permitea sa se miste in voie. 8rimul sau gest a fost, insa, de a saruta lantul, gandindu-se la "fantul %postol 8avel, si de a-l socoti ca o incercare pentru credinta in )umnezeu. (and fierarul (detinut de drept comun a lovit cu ciocanul pentru a fi5a lantul in nituri, pe picioare, metalul a muscat in carne vie, urmele vazandu-se si astazi.

1a jumatatea drumului dintre celula si fierarie, un gardian l-a lovit pe la spate. 2n acel moment, parintele s-a dezechilibrat, dar nu a cazut. %tunci a simtit minunea - prin faptul ca, desi pana atunci facea mari eforturi sa nu-si piarda echilibrul, datorita scurtimii lantului si durerii provocate de ranile de la picioare, nu a cazut: "-a intors, cum a putut, catre gardianul care il lovise si i-a spus' C)omnul )umnezeu si !antuitorul nostru 2isus Aristos sa te ierte pe tine, fiule duhovnicesc, si sa-ti stearga toate pacatele, inclusiv acesta de acum, iar eu, nevrednicul preot duhovnic, cu puterea ce-mi este data, te iert si te dezleg de toate pacatele tale, in numele -atalui, al 9iului si al "fantului )uhC. (olegii de suferinta din celula l-au indemnat pe parintele 2oan sa iasa la raport. 1-ar fi putut reclama pe acel gardian ca a lovit un ranit, care avea lovituri la picioare si catuse la maini. )ar parintele le-a spus ca nu poate ierta si reclama in acelasi timp.

$ia6olul
2ntr-una din zilele terorii din inchisoarea .herla, parintele 2oan are un vis cu inchipuirea diavolului, care arata hidos, ca un tap cu ochi omenesti. )iavolul i-a pus parintelui picioarele din fata pe umeri si cu cele din spate i-a blocat bratele ca sa nu se poata inchina. (and parintele 2oan a vrut sa-si faca cruce cu limba, a fost scuipat in fata. 1a un moment dat, cu un mare efort, parintele 2oan a reusit sa strige' C!aica )omnului, salveaza-ma:C, si s-a trezit. 2nformatorul din patul de deasupra s-a trezit din somn si l-a intrebat speriat' C(e-i, parinte<C. C% fost diavolulC, i-a raspuns parintele linistit.

=arca
1a %iud, impreuna cu alti cativa detinuti politici, parintele 2oan a fost printre putinii care au rezistat reeducarii. (ei care acceptau reeducarea sfarseau prin a recunoaste cat de mult au gresit contra regimului comunist, pe care acum il socoteau adevarata fericire. (ei care refuzasera compromisul reeducarii s-au imbolnavit de scorbut si li s-au decalficiat oasele' primeua de mancare zeama de la masa reeducatilor. 8entru ca l-a infruntat pe comandant' C)omnule comandant, sunt convins total ca ma voi mantui in celula ca si in chilia calugareasca din libertateC, parintele 2oan este transferat la Earca, o inchisoare in inchisoare, creata special pentru e5terminare. 2i dadeau trei surcele pe noapte pentru a face focul in soba, nici nu se aprindeau bine ca se si terminau. 4oaptea dormea incovoiat carlig din cauza frigului. -oti stiau ca cei ajunsi la Earca erau condamnati la e5terminare. )upa cateva luni de detentie la Earca, se amplificase mai mult ca niciodata senzatia cumplita de sfarseala. 2nsa intr-una din noptile fara sfarsit, parintelui 2oan i-au aparut imagini de la hirotonie. 2n capul "fintei !ese, pe un scaun, era asezat $piscopul martir 4icolae 8opovici' C)upa ce m-a privit cu blandete si m-a binecuvantat, am avut o stare de fericire puternicaC. % doua zi dimineata, parintele 2oan este scos din Earca si transferat inapoi in incinta penitenciarului din care, la # august #=/3, va fi eliberat.

#pilog
C(and am iesit din inchisoare, fratele m-a sarutat, n-a putut sa ma vada o zi intreaga. $ram ca un spectru: -ortionarul meu e acum "*1-ist in -argu !ures, si-a facut o firma si a venit din nou mai aproape de mine.C 4u-mi vine sa cred ca un preot care a suferit atat de mult in inchisorile comuniste poate sa glumeasca in legatura cu acest subiect' cei mai multi dintre noi prefera sa uite tot ce au suferit. %ceasta vointa de a uita are semnificatia ei' cel mai greu este sa gasesti un sens suferintei, mai ales suferintei prin care treci tu. 8arintele 2oan este dovada vie a faptului ca omul poate transfigura suferinta in bucurie, atunci cand sufera in numele (elui care a suferit pentru noi toti. 8arintele 2oan' luminos, sincer, direct, nu suporta nesinceritatea, minciuna si compromisul, pe caldicei nu-i are la inima. Dn om cu ochii patrunzatori, care te priveste din cand

in cand pe deasupra crestetului. (eea ce ramane dupa ce te-ai intalnit cu "fintia "a este prezenta lui atat de luminoasa. Dn om care a adus zeci de mii de oameni la Aristos. %cum e duhovnicul !anastirii *ecea. LA(!#"&I( M#LI"&#

%ile de istorie crestina romaneasca

Sfanta Mucenita %ilofteia de la Arges

Miracole crestine se afla pe toata intinderea pamantului romanesc5 $epinde numai de noi sa le cautam pe 9arta spirituala a tarii, pentru a apela la forta lor binefacatoare, intorcandu;ne 6iata spre $umnezeu

4u poate fi o alta bogatie mai mare oferita familiei de )umnezeu

decat viata unui prunc. 4u e5ista ceva mai desavarsit decat familia cu copii. (opiii au fost mereu minunea lumii, nadejdea civilizatiilor. )e aceea, blestemul stramosesc cade peste acei ce fug de binecuvantarea cerului prin nastere de prunci, striveste pe criminalii morali ai incercarii de a opri sau lichida prin diverse mijloace viata unui urmas si urmareste pe aceia care s-au manjit cu sange nevinovat. 2n invatatura Bisericii noastre, copiii sunt florile raiului, care cu parfumul nevinovatiei lor bucura parintii si mangaie suferintele bunicilor. %sa era si pe vremea !antuitorului Aristos. 8e copii isi punea mainile, pe ei ii da e5emplu de mostenitori ai imparatiei cerului si acestia i-au cantat' C;sana, 9iul lui )umnezeuC. )ar dusmanul diavol nu are odihna si a gasit alte mijloace de distrugere, de durere, de tulburare in familii, de batjocorire a copiilor, fie prin necinstea mamei, fie prin nelegiuirea tatalui. %sa a cazut victima si !ucenita 9ilofteia de la (urtea de %rges. 9ilofteia se naste in sudul )unarii, in imprejurimile cetatii -arnovo, vechi targ daco-roman, din parinti romani agricultori. !ama 9ilofteii era o femeie cu frica lui )umnezeu, stabila in credinta si cinste si, ca orice mama, voia ca fiica ei sa primeasca o crestere cat mai aleasa. ; invata tot ce este bun si folositor& nu stia sa scrie si sa citeasca, dar preotul din sat era soarele lor. "i acesta vedea in mama si fiica o lumina din lumina. !arindu-se, 9ilofteia invatase multe rugaciuni si alte istorisiri ale "fintei $vanghelii, mai ales cele legate de intalnirea )omnului 2isus Aristos cu copiii. ; preocupa in special ajutorul pentru batrani si impartea bucatele sau hainele pruncilor nevoiasi. !ama se bucura pentru sufletul ei bun, dar o sfatuia sa manance ca sa creasca si sa se imbrace ca sa nu se imbolnaveasca. (u glasul ei de inger, fata raspundea din $vanghelie' Cpe cei flamanzi sa-i saturam, pe cei bolnavi sa-i ajutam, pe cei goi sa-i imbracam, pe cei insetati sa-i adapamC si Cfacand bine acelor mici si neinsemnati, !ie imi facetiC. "i mama, cu ochii scaldati de lacrimi si buze tremurande, isi saruta odorul. 4enumarati copii nevoiasi erau la portile casei 9ilofteii. Batranii neputinciosi sau aruncati pe drumuri de propriii copii sau din cauza patimilor lor, o intampinau pe prunca cersind. (a orice copil ascultator, 9olofteia isi ajuta parintii in gospodarie, dar tatal sau nu putea suporta si nu prea putea

intelege ca din munca sa sa fie mangaiati toti CnemerniciiC. )in aceasta cauza, atat mama, cat si fiica erau certate si lovite. !ai mult, patima betiei incepuse sa puna stapanire pe tatal indiferent. $l era pornit impotriva propriului sau copil, dar 9ilofteia continua sa-si hraneasca sufletul cu credinta faptelor. Vestea despre bunatatea, intelepciunea si frumusetea ei se raspandise pretutindeni. *autatea insa duce pe multi la indoiala, iar diavolul arunca aceasta neghina mai ales in familii prin neincredere si certuri. (a un copil bun, 9ilofteia simtea atat rezerva tatalui, cat si durerea mamei. (auta cu gingasia ei imblanzirea parintelui, dar ura acestuia impotriva saracilor si dorinta lui de imbogatire sapa prapastie adanca intre el si propriul copil. (and 9ilofteia avea numai #0 ani, o boala necrutatoare curma viata mamei. -atal, care nu fusese un sot adevarat, isi lua alta femeie. "i a venit toamna, cu roade bogate dupa atatia ani de suferinta si parjol din cauza invaziilor barbare. %cum hambarele erau pline, vitele asigurate. 9ilofteia se bucura ca toate au hrana la vreme si ca pentru oameni erau multe bunatati, ca sa poata face milostenie. "i cum fiecare gospodar pregateste pamantul de toamna, tatal fetitei era la camp, iar mama vitrega pregatea bucatele pe care 9ilofteia le ducea parintelui ei, asa cum obisnuia de cand era mica. )e multe ori insa, tatal nu avea mancare, fiindca ea o impartea celor bolnavi de foame si neindestulati cu zilele. 2ntr-o zi, cand el lucra pe ogor, astepta sa-i vina mancarea. 2ncepuse sa fie obosit si se uita la soarele stralucitor care arata pranzul. )eodata, dintr-o valcea cu padurice se auzira tipete de copii, fosnet si latrat de caini. (e sa fie< -atal lasa curatatul pomilor si cu barda in mana porni spre locul cu pricina. )in tufis, o gramada de copii cu haine rupte, desculti, murdari, intindeau mainile slabanoage pentru un dumicat de paine. (and a vazut ca dania era facuta de 9ilofteia, care tocmai se dezbraca de haina sa o dea unui sarman, nelegiuitul n-a mai gandit, ci a aruncat cu barda in propriul copil. 9ilofteia a fost lovita in sold. "angele ei nevinovat a inceput sa curga siroaie. "i-a ridicat ochii mari spre cer, capul de inger a cazut pe umar si asa s-a pravalit in balta de sange. (opiii au inceput sa tipe alergand care incotro, cainii urlau de parca ii inghitea pamantul. -atal, vazand ca si-a ucis fiica, a inceput sa tipe, ca o fiara, dar in zadar. % cautat sa o ridice de acolo, crezand ca nu-l vede nimeni. )in trupul ei plapand si ranit iesea un miros placut. -atal a vrut sa-l miste, dar n-a fost chip. "i-a dat seama ca a luat viata unui inger. 2ntre timp, copiii anuntasera in sat crima. (hiar mama vitrega a 9ilofteii, o oarecare *ahila, nu mai contenea cu plansul. *udele apropiate se tanguiau pentru cele de ingropare, nestiind ce va urma. -atal vine la preotul din sat, cerandu-i dezlegare si spunandu-i ca trupul ei nu poate fi miscat. 8arintele, care-i stia viata si-i cercetase sufletul, stia ca-i o sfanta si a anuntat pe mitropolitul cetatii -arnovo. 1umea din imprejurimi dadea navala la locul crimei, unii sa vada un tata ucigas, altii sa vada mucenita& nu se mai auzise pana atunci de asa ceva. 2erarhii si preotii inaltau rugaciuni si parca mai mult stralucea si prindea viata fata "fintei copile. )ar cand totul era gata pentru inmormantare si cand au vrut sa o ridice, trupul sau nu putea fi miscat. !inune: "i cum se obisnuia in vechime, au inceput pomenirile bisericilor si manastirilor unde ar dori !ucenita sa se odihneasca. %u venit ierarhi greci, bulgari, sarbi, atoniti cerandu-i dezlegare, dar trupul ei era stana de piatra. )uhovnicul "fintei le-a spus atunci ca e valaha si trebuie chemati si episcopi romani. "i-au venit vladici romani de la )ristor ("ilistra , (aliacra (Balcic , Vicina, ;hrida si %rges, si rugandu-se cu fratii lor de credinta si pomenind vechile manastiri, la auzul numelui manastirii "fantul 4icolae din %rges, trupul ei s-a usurat, dovada ca era din semintia romaneasca, si toti au cantat' C"lava -ie )oamne, "lava -ie si "fintilor !uceniciC. -atomir, tatal domnitorului 4egru Voda, auzind aceasta, a trimis daruri satului si ierarhilor martori ai evenimentului, a pregatit o racla pentru moaste si cele necesare ridicarii unei biserici in locul

unde murise !ucenita. %sa s-a savarsit din viata "fanta 9ecioara 9ilofteia in jurul anului #@#?, avand doar #@ ani. )upa incuviintarea ridicarii trupsorului ei sfant, langa racla a fost pus ulciorul milei, barda ucigasa si marama cu bucatele oprite pentru tatal ei, care n-au mai suferit putreziciune. (onvoiul cu sfintele moaste a peregrinat prin imprejurimi. 4enumarati credinciosi cereau mijlocirea "fintei. !ulti copii bolnavi se vindecau si se tamaduiau. -arziu, moastele "fintei au fost depuse la (atedrala din -arnovo, unde se aflau si moastele (uvioasei 8arascheva (K#050 , sora ei de neam si de credinta, aduse aici de la (onstantinopol. %sa a ajuns !ucenita, protectoarea cetatilor romanesti -arnovo si %rges. "-a savarsit o slujba speciala si i s-au alcatuit imnuri de lauda si mijlocire, praznuirea ei facandu-se in ziua de > a lui %ndrea (decembrie . !oastele ei raspandeau mireasma si oricine se apropia cu credinta, direct sau prin rugaciune, de "fantul ei trup, pleca vindecat sau cu sufletul mangaiat. )omnul Basarab 2 (#000-#05@ i-a construit un baldachin. 8oporul roman i-a alcatuit colinde si balade, si o drama a uciderii ei. 2n #0?/, !ircea cel Batran cere moastele "fintei de la -arnovo pentru ctitoria sa de la (ozia, dar mitropolitul %ntim il sfatuieste pe inteleptul domn sa nu cugete cele deserte si sa nu tulbure mijlocirea "fintei pentru %rges. 2n #0=0, cand turcii distrug cetatea -arnovo si desfiinteaza 8atriarhia, !ircea, care era... Cal )arstorului stapanitorC, trece peste )unare si ia moastele celor doua "finte' "fanta 8arascheva si !ucenita 9ilofteia. *elicvele sunt ascunse pana la incheierea hrisoavelor, fiindca dupa lupta de la *ovine (#0=3 si mai ales dupa (ruciada de la 4icopole (#0=/ , turcii prada -ara *omaneasca si cauta sa-l prinda pe !ircea Voievod. 2ncheindu-se pacea, moastele sunt depuse la Biserica "f. 4icolae din (urtea de %rges, unde stau pana in #5#>. (u binecuvantarea 8atriarhului -eolipt al (onstantinopolului, cel care a tarnosit biserica !anastirii %rgesului (#5 august #5#> , la rugamintea )omnului 4eagoe Basarab (#5#@-#5@# , care face o racla noua, moastele "fintei 9ilofteia sunt mutate de la Biserica "f. 4icolae domnesc la Biserica %dormirea !aicii )omnului din aceeasi localitate. (u toate greutatile veacurilor, scapand de distrugerea dusmanilor, de nenumarate incendii care au avut loc, trupul "fintei a ramas nevatamat. -oti domnii romani s-au inchinat lui )umnezeu si au cerut mijlocirea ei. Vrajmasii neamului nostru si ai credintei stramosesti au vrut sa distruga ramasitele sfinte, dar mana lui )umnezeu le-a protejat. 1a vreme de furtuni sau inundatii, de cutremur sau cumplite secete, nadejdea in ea potolea furiile naturii. 4enumarate sunt e5emplele binefacerii. %ici, in %rges, au venit romani de pretutindeni' moldoveni, ardeleni, dobrogeni, banateni si chiar macedoneni din departate tinuturi straine. (redinciosii au simtit totdeauna sfintenia ei, fie la slujbe, fie cu ocazia unor incercari. $a a aparut in vis sau realitate, in multe situatii din viata crestinilor. 8rintre ultimele fapte, se inscrie si aducerea moastelor ei la !anastirea %ntim din Bucuresti (metocul %rgesului in #=#>, fiind ascunse aici in urma unei vedenii, cand navalitorii voiau sa ia "fanta si sa o duca in alta tara, asa cum voiau sa faca si cu moastele "fantului )umitru cel 4ou din (atedrala !itropolitana din Bucuresti. ; data cu reorganizarea teritoriala a eparhiilor (#=3= , moastele "fintei 9ilofteia au fost duse la (entrul eparhial al $piscopiei *amnicului si %rgesului, in (atedrala "f. 4icolae din *amnicu Valcea, ctitoria "fantului (alinic. 8e multi a mangaiat "fanta si aici& pentru aceasta, in #=55, "fantul "inod a hotarat generalizarea cinstirii ei. 8atriarhul Bustinian era permanent tulburat de duhul "fintei. (and slujea la %rges simtea un gol si a avut un vis (de "fantul 4icolae , in #=50' o fetita se tot plimba pe langa palat si zicea' C8arinte 2oane, de ce m-ai izgonit din casa mea<...C "i am inteles - spunea vrednicul de pomenire - ca

"fanta 9ilofteia trebuie sa stea la %rges. %sa se e5plica de ce moastele "fintei au fost readuse in ctitoria lui 4eagoe Basarab si asezate in paraclisul !anastirii, unde se afla si astazi. "i multe se mai pot spune, dar mai multe sunt faptele ei. $a este protectoarea copiilor si ajutatoarea mamelor in nevoi, a credinciosilor romani, dar si a tuturor crestinilor ortodocsi. !oastele, ca si racla, sunt pentru poporul roman un tezaur al patrimoniului national, pretuit si respectat de toti, protejat si asigurat de legile tarii. (restini de toate varstele cer mijlocirea "fintei pentru greselile lor. prof5 #MA" IL S&#!#SC( B;dul Basarabilor nr5 .-, Curtea de Arges, )ud5 Arges

Puterea sfintelor moaste ale Sfintei Mucenite %ilofteia de la Arges

; seceta grozava bantuia in partea de nord a judetului !uscel. 4u mai plouase de la sfarsitul lui septembrie trecut. 1una mai nu putuse sa mai impodobeasca pamantul cu covorul verde al livezilor. -otul era uscat. (u mare greutate am putut sa aram pamantul in primavara aceasta. "emintele puse in tarina uscata incepusera sa putrezeasca. (ampul era ars si iarba nu era sa apuci cu clestele. Vitele scoase la pasune zbierau de foame si nu aveau pe ce sa puna gura. "e vedea cum se usuca pomii si frunza cadea la cea mai usoara adiere de vant. "ecasera si izvoarele, iar apa de baut nu se mai gasea. ;amenii incuiau cu lacat obloanele puturilor seara, ca sa imparta dimineata putina apa ce se strangea in cursul noptii. -oti erau cuprinsi de jale si simteau grozavia care-i pandea. 8louase prin satele de prin prejur, dar pe ei ii ocolise. Batranii spuneau ca asa seceta n-au mai pomenit. 2ncredintati de puterea sfintelor moaste, s-au hotarat si au adus pe "fanta de la %rges. (and a sosit in sat, toti au varsat lacrimi, si dupa slujba Vecerniei si a 1itaniei de luni seara, s-au despartit cu inima stransa de durere, dar plini de nadejde. -oti cautau spre cer, care era senin sticla si nu arata nici spranceana de nor. )ar Bunul )umnezeu, care nu paraseste pe cei saraci, pe cei ce se incred in $1, le-a aratat minunea: "i-aceasta cu atat mai mult cu cat sectantii din partea locului carteau si nu credeau in puterea sfintelor moaste. %u ramas insa rusinati: )upa miezul noptii, s-au trezit toti cu picuratul stresinilor. ; ploaie domoala se pornise si ploua asa de linistit, incat toti si-au facut sfanta cruce si au zis cu 8salmistul' C!are esti )oamne: !inunate sunt lucrurile tale si nici un cuvant nu este de ajuns spre lauda !aririi -aleC. "i a plouat doua zile. "i s-au schimbat toate, pentru ca mare este puterea lui )umnezeu si a celor plecati 1ui. (%rticol preluat din CBD(2D! ;*-;);JC - #=30 si publicat in C(alendarul $parhiei %rgesuluiC #=33 .

Mari du9o6nici Parintele #6menie de la Ste)aru, <#u, cand fac un bine, ma simt fericit<
)aca te pornesti din municipiul *oman, judetul 4eamt - pe "oseaua Vasluiului - dupa vreo #5 ,ilometri ajungi in comuna 2on (reanga. )e

aici, la o azvarlitura de bat, in cel mult un sfert de ceas ajungi in satul "tejaru, o asezare strajuita de jur-imprejur de dealuri domoale, al carei nume s-a transformat in renume datorita Cpreotului batranC, asa cum este cunoscut de credinciosii de pretutindeni parintele $vmenie !oraru. ;mul a carui biografie a adunat aproape toate evenimentele veacului, cu toate ca nu mai slujeste de ceva ani buni, se-nconjoara inca in linistea odaii batranetilor sale de oameni veniti dinspre toate zarile patriei, pentru rugaciune si sfaturi ziditoare de suflet... Biserica din suflet (and am ajuns prima oara la "tejaru, parintele $vmenie !oraru era ocupat cu o femeie venita la el acasa, pentru rugaciune. !-a primit cu un zambet senin si cu bucuria cu care-i primeste pe toti cei care vin la el. )upa o scurta asteptare, Cpreotul batranC m-a invitat intr-o odaie a casei sale Cpentru a sta de vorba in tihnaC. !-a uimit smerenia sa si cand eram pe cale sa gasesc o e5plicatie la multimea credinciosilor care ajung la "tejaru, batranul cu chip si cu suflet angelic ma... linistit, spunandu-mi ca n-a facut nimic deosebit, in afara faptului ca a trait toata viata prin Biserica ;rtodo5a, incercand din rasputeri sa faca intotdeauna numai bine. *estul, zicea el, e lauda... 9iu de preot, nascut in #=#0 la 8ancesti-"ascut - in judetul Bacau - $vmenie !oraru a calcat pe urmele tatalui sau, absolvind "eminarul -eologic din (onstanta, la varsta de @@ de ani. )e aici insa si pana la "fantul %ltar, mai era loc de o mireasa. -oate ostenelile parintilor de a-l arunca in bratele unei fete bogate din 8ancesti-"ascut au fost zadarnice. %ltceva dorea el si nu multa vreme dupa aceea ursita avea sa i se arate in compartimentul trenului cu care calatorea de la Bacau spre *oman, pentru a se interesa de o parohie. 8regatit intrutotul pentru a fi hirotonit, tanarul preot s-a infatisat $piscopului de atunci, 1ucian, al *omanului. C"-a uitat la notele mele din "eminar - isi aminteste parintele - si mi-a spus ca ma da aproape, daca-mi place, intr-o parohie e5trabugetara.C Vorbitor de latina, franceza si germana, preotul-carturar se instaleaza in anul #=00 in parohia Bisericii ;rtodo5e din "tejaru, pe care a slujit-o o viata de om, cu chip ca Cnu este a pleca de unde te-a trimis )umnezeuC. !ai intai si-a zidit o casa, apoi au venit - cu voia lui )umnezeu copiii si, rand pe rand, bucuriile si necazurile unei biografii scrise cu fapte alese si pline de smerenie, deopotriva, intru zidirea Bisericii din suflet si "lava Bunului )umnezeu. Prima incercare555 C(and am venit aici, tare mi-au placut padurile isteaC, isi aminteste batranul paroh. Bantuit de holera in vremea lui )uca-Voda, satul - pe numele sau de la F00 C%verestii de BosC - era inca subrezit de migrarile de tot felul. Vremurile erau grele si potrivnice, lumea era in nevoi. Veniti, inca din secolul JV222, dinspre %rdeal, dLalde %ncutanii, familiile "ocu, Borcila, *otila, aveau inca multe de invatat. ;amenii gospodareau, care dupa cum se pricepea mai bine. 8rea multe navusese cine sa-i invete. !unca la boier si sarbatorile cele mari din an erau evenimentele cu care-si petreceau veacul. 4asterea pruncilor si trecerea in cele vesnice a celor batrani mai adunau lumea laolalta. %tat, insa... %mintirile dintru inceput ale preotului !oraru nu sunt dintre cele mai placute' C"atuL ista era al nimanui. 2n jurul cimitirului era plin de spini. 4u tu gard, nu tu clopotnita. 4imic nu era... 1e-am facut pe toate: (and am ridicat clopotnita, am adus clopotul de la Bucuresti. ;amenii au ascultat ce le-am spus si am inceput sa dam inainte. %m incercat sa-i invat de toate cele, adunandu-i in jurul bisericii.C 2ntre doua liturghii, parintele !oraru i-a invatat pe tarani sa-si infiinteze o rasadnita, sa-si intinda o perdea de vie, iar pentru livezi le-a adus altoi frumosi si rodnici dintr-o comuna megiesa, numai ca sa fie in rand cu lumea. !unca deloc zadarnica, de pe urma careia, daca

astazi ai cazut oaspete peste stejareni, poti sa bei un pahar cu vin dintre cele mai de faima din zona *omanului. Bucuriile %dunati in jurul bisericii si a parintelui, stejarenii s-au unit ca-ntr-o familie. "lujbele pe care le tinea parintele !oraru strangeau tot mai multa lume in fata "fantului %ltar. )espre harul dreptcredinciosului preot se daduse vestea mult departe de sat. )uminicile si in zilele de post, credinciosii umpleau biserica si curtea acesteia, deopotriva. !ai greu a fost cu Coile rataciteC. 2nsa cu rabdare si cu tact, parohul de la "tejaru le-a adus inapoi la turma pe care o pastorea de-acum cu mare har. 4evoiasilor, le cumparase haine. (eva mai greu a fost efortul pentru recuperarea altor Cratacitori intru credintaC, despre care preotul !oraru isi aminteste chiar cu oarece haz' C$ram acasa la boier si am vazut, mai in vale, o casa cu fereastra deschisa larg, pe care iesea un fum gros. 2ntai am crezut ca arde casa, ca apoi, dupa ce m-am dumirit, i-am zis boierului' HHVezi, cucoane, fimeile istea mi se pare ca fumeazaII: "i m-am dus acolo... (e crezi ca-mi vazusera ochii<: $ra o femeie din sat care tragea din pipa. %tunci mi-am zis' HH$eei, mai, aici ii de lucru-n satuL istaII:C. %ni de zile, parintele !oraru a-mpartit cruciulite si icoane sfintite cumparate de pe la manastirile !oldovei, catre toate babele din sat, numai ca sa se lase de tutun si sa vina la biserica. Ba, odata, si-a pus la bataie chiar scroafa cu purcei, numai ca sa le scape pe muieri de patima fumatului. Dsor, usor, la "tejaru au mai ramas doua femei care-i trag cu mahorca, dintre care una a trecut in cele vesnice si una, vai amar de ea, n-are a-i face nimeni nimic pentru a o-ntoarce... bstea C$u, cand fac un bine, ma simt fericitC, spune - cu smerenie - Cparintele batranC. "-a-ntamplat ca in toate cele bune pe care le-a facut la "tejaru sa-si faca mare pomana inaintea lui )umnezeu, cu o armata de fini' care cununati, care botezati, de-a lungul timpului. 8arintele-i pomeneste pe toti cu mare drag si-ntr-un final nu uita sa spuna ca are Cniste fini tigani, respectuosi si tare cumsecadeC, care intotdeauna cand il zaresc ii spun CsaruL mana, nasule:C. Bahica "andu si !arita sunt cununati de parintele !oraru, care-si aminteste de ei, inca de-acum douazeci de ani' C2ntai, a fost pLaici batranuL, tatal lui "andu. 8e urma a venit finuL. $ra necajit, venea aici in sat sa ciocaneasca topoare, cutite, facea tigai si ceaune... 2ntr-o zi, l-am intrebat daca s-a cununat cu !arita in fata "fantului %ltar. HH4uII, mi-a raspuns, si l-am luat de l-am cununat eu si p-orma i-am chemat la masa pe fini, cu copii cu tot. %u venit atunci la noi vreo sapte insi. 4umaL sa fie primit: )e-atunci, in fiecare an trag la "tejaru ca sa castige si ei cate ceva. 2ntotdeauna ma cauta. ;ameni respectuosi si cuminti...C )intre toate bucuriile Cparintelui batranC, cea mai mare ramane insa obstea. 2n #=05, s-a infratit cu inca niste stejareni vrednici sa cumpere padurile si campurile de la boieri, ca sa faca Co opera socialaC. "i a reusit: 1ume cuminte si cu frica de )umnezeu, pe atunci, oamenii se imprumutau cu bani intre ei, ca sa nu vina altii in sat, sa le cumpere pamanturile. 2nima actiunii, preotul, a facut tot ce-a putut ca stejarenii sa nu se trezeasca slugi la altii, fara sa se fi gandit, o clipa macar, ca de la obste o sa-i vina mai apoi - dupa implinirile cele mari - necazurile cele mai mari ale vietii sale... In fruntea obstei> (and era in floarea varstei, hop ca veni si razboiul. 8oliglot cum era, preotul din "tejaru s-a descurcat cu toti strainii care au calcat prin sat. (u nemtii a fost cum a fost, insa greul a venit odata cu navala ruseasca. 8e atunci, pe toata linia frontului, era ordin ca lumea sa plece din calea %rmatei *osii. "ingur, preotul !oraru a tinut oamenii langa el, in sat, veghind asupra

putinelor agoniseli cu riscul vietii. 2ntr-o zi, in vremea navalei de la *asarit, soldatii rusi au prins un neamt, care, rupt de foame, manca bostani pe camp. % fost adus in sat si a fost impuscat de fata cu toti oamenii. !ai mult chinuit, neamtul n-a murit si, fara sa stea pe ganduri, rusii i-au ciopartit urechile cu baionetele de la pusti lasandu-l, ca pe un caine, rezemat de o rachita. "tejarenii au trait atunci un cosmar la care si azi se mai gandesc cu groaza, inchipuindu-si ca in locul neamtului putea sa fie temerarul preot, ocrotitorul lor din timpul razboiului... Canalul "capat din catarea +alasni,oavelor rusesti, parohul din "tejaru avea sa traga alte patimi, mai crunte. $ra vremea cand legionarii dregeau politica... %sa s-a facut ca intr-o zi, in sat, se instalase o tabara de legionari, despre care parintele isi aminteste ca si cum ieri s-ar fi intamplat' C4-am fost eu acolo, a fost un invatator din sat. 4u puteam sa fiu si preot si legionar:C. (u toate astea, a fost acuzat de apartenenta la miscarea legionara, ridicat de autoritatile vremii si tarat prin puscarii si pe la (anal, vreme de vreo sapte ani. C%veam trei copii acasa, spune parintele. !-au luat din pat - fara nici o judecata - si m-au dus la (anal. (and am ajuns eu acolo, lucrarile erau cam pe la jumatate. %m gasit numai legionari si cuzisti. $ greu sa-ti imaginezi cam ce-a fost. !ajoritatea erau oameni cu carte multa. -ot acolo era si parintele .aleriu. 4u puteai face nimic, nu puteai vorbi o vorba cu ceilalti. )aca te prindeau caraliii iti luau mancarea de la gura si te bagau si la carcera. %sa ca, daca nu puteai sa muncesti, nici mancare nu primeai. ;ricum, acolo ne omorau cu foamea: Dnii cautau cate o coaja de paine pe la gunoi si era mare bucurie cand o si gaseau. $ram cu (analul la (apul !idia. ; bataie de joc, nu alta: )aca mureau zece oameni, nu conta. 9ara preot, fara nimic, HHfericitiiII erau dusi la 4avodari, intr-o groapa comuna. 8e cei mai HHpericulosiII ii baga la munca sub linia ferata si veneau pe urma de rasturnau vagoane peste ei. % fost teroare... (ei ramasi in viata o duceam tare greu de mancare. 2mi amintesc de unul, "izi. $ra farmacist. 8rindea serpi, ii jupuia si-i manca. 2ntr-o noapte, "izi a facut planton in locul unuia dintre noi ca sa... aranjeze cateaua comandantului. $ra voinica si grasa. 8ana la urma, a prins-o, a jupuit-o si a ascuns-o sub pat. )imineata, n-a mai gasit-o' i-o luasera altii, mai flamanzi decat el: -oti anii acestia m-au intarit "fintii 8arinti si am razbit. !a gandesc dpar ca n-am suferit cat trebuie, altii au suferit mai mult decat noiC, spune parintele, smerit - fara resentimente pentru calai - cu toate ca a plecat sa construiasca socialismul cu >5 de ,ilograme si a venit de-acolo doar cu 3/::: <!azbunarea< ; data intors acasa, dupa chinurile petrecute, parintele a facut juramant cu )umnezeu ca toate zilele sale sa se roage pentru iertarea tortionarilor sai. Bineplacut astfel (elui de "us, vestea despre rugaciunile sale s-a raspandit si la (luj si la (onstanta, ca si la 8ascani sau la 2asi. ;amenii vin inca la "tejaru, cu toate ca parintele sta sa-mplineasca respectabila varsta de =0 de ani. )intre acestia, aproape /0 i-a petrecut in fata "fantului %ltar, inaltand rugaciuni fierbinti catre (er, pentru buni si pentru rai, deopotriva. 8entru truda sa intru "lava lui )umnezeu a primit din partea $piscopiei *omanului, in anul #=>0, (rucea de "tavrofor, rar intalnita la preotii de tara din zona *omanului. 2ntrebat de ce-l cauta credinciosii din toate zarile tarii, Cpreotul batranC raspunde cu smerenie ca nu stie cine-i trimite la "tejaru. Mostenirea 8astrator de credinta, preotul !oraru lasa in urma sa, la "fantul %ltar al bisericii pe care a pastorit-o multe zeci de ani, un slujtor de mare isprava, in persoana nepotului sau dupa fiica, parintele "evastian !oraru. 8entru cei care-l cunosc' Cpreotul tanarC. ;m cu alura de luptator CgreuC, si la propriu si la figurat:

(hip senin, cu privirea sfredelitoare, pornita din albastrul ochilor sai preaveghetori, omul si preotul "evastian !oraru nu-si tradeaza radacina. *azbatator si intregitor de turma precum bunicul sau, Cpreotul tanarC a-nceput in anul #==# constructia noii biserici de la "tejaru, CrezemataC in peretele bisericii vechi ce sta gata sa se desprinda de verticala din pricina prea marii umezeli care-i afecteaza necontenit zidirea, de la temelie pana la cupola cea mare. 8entru multi' Co aventuraC de-adevaratelea: 8entru nepotul Cparintelui batranC, un semn intru dreapta credinta. C;chii sperie, mainile bucura, )umnezeu ajutaC, spune preotul "evastian !oraru, repetand o vorba din batrani. "i cum orice ctitorie inaltata inspre (erul !antuirii 4oastre are mai multi CmesteriC, din multimea plina de smerenie a celor care au sarit intr-ajutorul zidirii de la "tejaru as dori sa-i spun aici pe... doi dintre acestia. %nume' pe !aria %varvarei, din satul 2zvor, si pe fiica ei, $lena, care si-au scos cerceii din urechi si bratarile de la mana, donand astfel cateva zeci de grame de argint pentru ca dangatul clopotului de la biserica noua din "tejaru sa poata rasuna si peste megiesi. (urat gest si aproape imposibil de crezut daca privim dinspre vitregia vremurilor care s-a revarsat, mai nou, peste oameni si peste sufletele acestora. Pentru cine;si 6rea a6erile mutate in rai, iata contul prin intermediul caruia zidirea bisericii de la Ste)aru, oprita deocamdata la poalele celor doua turle, ar putea fi a)utata sa se;nalte mai grabnic5 $umnezeu sa ne auda si sa primeasca darurile facute intru Sla6a Lui5 Ban?coop;!oman, cont nr5 -/330-150/@05.1-000 Astfel numesc localnicii de pe Valea Valsanului, ca si cei de pe 6aile in6ecinate, sarbatoarea <Iz6orul &amaduirii<, celebrata de toti crestinii ortodocsi, in fiecare an, pe data de 3. aprilie5 #Aplicatia acestei denumiri 6ine dintr;o traditie foarte 6ec9e, mai putin cunoscuta in restul tarii, conform careia <Iz6orul &amaduirii< cade, intotdeauna, intr;o zi de 6ineri5 In zona deluroasa din nordul )udetului Arges eAista un iz6or cu puteri 6indecatoare, ce a consacrat prestigiul sfant al zilei de 6ineri in Calendarul crestin romanesc B ameni si locuri 8e soseaua care urca de la 8itesti spre (urtea de %rges se deschid mai multe ramificatii de drumuri ce duc spre peretele sudic al !untilor 9agarasi' vai taiate de ape repezi, ce-si au obarsia in hornurile de piatra. 2ntre ele se afla si Valea Valsanului, udata de raul cu acelasi nume, ce izvoraste din masivul 2ezer-8apusa, ale carui creste inca inzapezite albesc orizontul spre nord. )ealuri plapande marginesc valea inundata de lumina copacilor infloriti. "atele si catunele se insiruie domol, intr-o serpuire ce insoteste urcusul necontenit al soselei. )in mersul masinii, casele par sa se roteasca dupa soare, iar pajistile misuna de tarani iesiti sa coseasca Ciarba mieilorC. %bia a trecut 8astele ortodo5 si urmele sarbatorii se mai zaresc prin curtile cu garduri vopsite proaspat. 2ci, colo, cate o tufa de liliac s-a pripit sa infloreasca, inmiresmand aerul curat. 2n comuna !usetesti, chiar langa !uzeul "atului, in centru, porneste un drumeag neasfaltat, ce se lungeste cativa ,ilometri pe o vale ingusta ca un fir de ata, pe care curge paraul *obaia, ce a dat numele unui catun si a manastirii aflate la capatul vaii, drept in fata muntilor. "atenii se indreapta, in palcuri, catre schit, facand cate un scurt popas pe iarba grasa de la marginea drumului. 9emeile poarta broboade, iar barbatii si-au acoperit capetele cu palarii, sau chiar CclopuriC, ca in !aramures. $ste CVinerea 2zvoarelorC si toata lumea merge la !anastirea *obaia, sa sarbatoreasca C2zvorul -amaduiriiC. ;amenii poarta cu ei tot felul de sticle si recipiente pe care

le vor umple cu apa sfintita a izvorului aflat langa manastire, despre care se spune ca are miraculoase puteri vindecatoare, dovedite de-a lungul timpului. 1a capatul vaii, pe un tapsan inalt, se zareste deja arhaicul schit, iar sunetele rare ale clopotului ce bate in turnul de la intrare plutesc deasupra arborilor, ca o alinare... $e la legende, la istorie555 ;amenii locului povestesc ca numele catunului, ca si al vaii inguste pe care s-a asezat manastirea, vine de la o comunitate de robi, aflati pe aceasta mosie domneasca inca din primele secole crestine. *obaia era o asezare mult mai populata decat astazi, dar in primele doua veacuri ale acestui mileniu s-a petrecut, aici, o tragedie de proportii impresionante. (hiar intr-o noapte a 2nvierii, pe aceasta vale ingusta au navalit hoardele hunilor, surprinzand o parte din oamenii satului in biserica, la slujba. Barbatii n-au putut opune decat o slaba rezistenta, dupa care au fost macelariti pana la ultimul, taindu-li-se si capetele. 2n acelasi timp, sfantul lacas, unde reusisera sa se baricadeze ceilalti crestini, a fost incendiat de barbari. -oate femeile si toti copiii asezarii au ars de vii, in biserica mistuita de flacari: 1egenda acestei tragedii zguduitoare s-a pastrat pana in ziua de astazi, iar valea *obaiei a ramas pustie vreme de cateva secole. (hiar si acum, unii localnici sustin ca, in noaptea de 2nviere, in fiecare an, se mai aud vaietele si gemetele copiilor sacrificati... 2nceputurile asezarii calugaresti de la *obaia se situeaza in timp, dupa aceasta tragedie locala. 8isania bisericii vorbeste de anul #05=, dar prima biserica din lemn ce s-a construit aici avea ctitor necunoscut si s-a distrus dupa cateva secole. )in punct de vedere strict documentar, primul proprietar al locurilor pe care se afla cel dintai schit a fost 8arvu 1ogofatul, ctitor al !anastirii Bucovat din apropierea (raiovei. )upa diferite transferuri prin mosteniri, schitul *obaia cu toate proprietatile lui - sunt vandute lui !usat !usetescu (lucerul. 1a randul sau, acesta ofera paraginitul schit, Cde zestreC, fiicei sale 1ivera, casatorita cu "ava "ufarul din 9urduiesti. ; istorie locala, confirmata de pisania manastirii de astazi, spune ca acest "ava "ufarul, urmarit fiind de turci, s-a refugiat aici si - cand era la un pas de a cadea in mainile navalitorilor - a cerut ajutor, printr-o puternica rugaciune, cu lacrimi in ochi, "fantului !are !ucenic si !artir .heorghe, fagaduind ca, daca va scapa cu viata, va ridica, e5act in acel loc, un altar innoit si o sfanta biserica. "fantul .heorghe, primindu-i rugaciunea, l-a scapat, in chip cu totul minunat, "ufarul devenind invingatorul urmaritorilor sai. %tunci ar fi tasnit si izvorul tamaduitor, de sub stanca din apropierea viitoarei manastiri: 1a anul #/33, in locul vechii bisericute de lemn, "ava "ufarul isi indeplineste fagaduinta, zidind o biserica din piatra, pe care o sfinteste la @0 aprilie, in ziua cand era sarbatorit mucenicul ce ii salvase viata. (titorul daruieste !anastirii *obaia intreaga mosie imprejmuitoare, cu CrumaniiC asezati pe ea, cu padurile si cu muntele din preajma, plus o vie, in apropierea targului 8itesti. %ceasta danie este intarita chiar de domnitorul !atei Basarab, prin hrisovul de la #0 august #/3?. )e atunci incoace, un lung sir de pelerini crestini au trecut prin aceste locuri binecuvantate, tamaduindu-se cu izvorul miraculos si laudand numele lui )umnezeu in sfanta biserica. pasnica minune cotidiana 1a !anastirea *obaia, astazi, isi petrec viata de obste, intr-o restransa comunitate monahala, douazeci si cinci de surori si calugarite, calauzite de maica 8etronia, stareta asezarii manastiresti. 8e langa modesta indemnizatie lunara pe care o primesc, conform regulilor administrative ale 8atriarhiei, miresele lui Aristos din acest sfant lacas ostenesc sa coasa vesminte

preotesti, ceea ce le aduce un venit binemeritat, care le ajuta sa-si petreaca traiul zilnic, respectand asprele restrictii impuse de cele trei voturi monahale. "urorile si maicutele resping orice slava desarta a acestei lumi, drept pentru care nu accepta sa fie fotografiate si dau putine informatii oricarui vizitator strain, stiind ca acest lucru nu-i place nici 2nalt 8rea "fintiei "ale $piscopul (alinic %rgesanul, sub a carui binecuvantare e5igenta se afla. )ar o asemenea restrictie nu le impiedica sa omeneasca, in cel mai desavarsit chip crestinesc, pelerinii infometati sau insetati care se abat pe aici. )e asemenea, ele indruma vizitatorii, cu o dulce dojana, sa posteasca si sa se roage. "trainii sunt invitati sa bea apa de la izvorul vindecator, dar sunt avertizati, de fiecare data, ca numai dreapta credinta a fiecaruia va da putere miraculoasa apei sfintite ce izvoraste de acolo. %tat calugaritele, cat si satenii povestesc despre nenumarate cazuri de vindecari, ceea ce a raspandit in tot tinutul faima acelui izvor: 4ici una dintre maicutele ce se nevoiesc astazi in manastire nu se afla acolo in #=53, anul in care $piscopia de %rges a hotarat sa stramute din lacas ultimii calugari batrani, repopuland asezarea cu surori si maici. Vreme de cateva veacuri, in aceasta sfanta manastire traisera mai multe generatii de sihastri si este uimitor sa afli, de pilda, ca "fantul "ofronie de la (ioara (sarbatorit cu cruce neagra in (alendarul ortodo5 a fost egumen, aici, intre anii #>/3-#>//. (ateva decenii inaintea sa isi sfarsise zilele in aceasta sihastrie, ca monah dreptcredincios, faimosul zugrav 8irvu !utu. 2n $vul !ediu tarziu, pe valea ingusta a *obaiei treceau, spre manastire, copisti si caligrafi, cu calimarile la brau si pana de gasca dupa ureche, lacasul ajungand, spre zorile veacului J2J, sa aiba o bogata colectie de manuscrise si o carte veche romaneasca. 2ncepand din #??/ si pana la primul razboi mondial, atat %le5andru ;dobescu, cat si .rigore -ocilescu, au vizitat frecvent manastirea, stramutand manuscrisele si cartile la Biblioteca %cademiei. -ot in jurul anului #=#3 au fost ctitorite o piatra comemorativa si un mic paraclis in aer liber, la izvorul tamaduitor din apropierea manastirii. <Credinta ta te;a mantuit>< 2n CVinerea 2zvoarelorC, la !anastirea *obaia vin sute de pelerini. !ajoritatea sunt tarani din satele invecinate sau din restul tinutului, dar sosesc aici si credinciosi de la (urtea de %rges, *amnicu Valcea, 8itesti sau chiar Bucuresti. )upa "fanta 1iturghie, lumea se inghesuie la 2zvorul miraculos sa-si faca proviziile de apa. %poi, localnicii si vizitatorii straini se aseaza pe pajistile din jurul manastirii, pentru a dejuna si a bea din apa vindecatoare, ce are un gust de-a dreptul minunat. 4ea 2lie .aesteanu, localnic din *obaia, e5clama, cu aceeasi incredintare ca si a maicutelor' C)aca nu crezi, degeaba mai bei:...C. $l povesteste oricui vrea sa asculte' C%cum vreo ## ani, pa vremea lui (eausescu, erau doua gemene, la noi in sat, care aveau o boala de oase. 4u stiu cum sa chema. %mandoua crescusera la fel, iar parintii le iubeau egal, numai ca una apucase calea bisericii, dar cealalta nu voia sa creada in ruptul capului. )upa ce le-au adus sa bea din izvor, cea credincioasa s-a vindecat in cateva luni, insa sora ei a ramas la fel... "i acum le arata oamenii cu degetul, prin sat:C. !ajoritatea strainilor veniti sa ia apa, ca sa faca o CcuraC indelungata, confirma acelasi simptom. !aria Vatafu, sosita cu caruta tocmai de la Bradet, impreuna cu intreaga familie, e5plica simplu' C2zvorul asta nu e facator de minuni pentru oricine:C. 2n asfintitul CVinerii 2zvoarelorC, de sarbatoarea C2zvorul -amaduiriiC, !arele !ucenic .heorghe, patronul spiritual al acestor locuri, strajuieste, din fresca e5terioara, forfota crestinilor pelerini, ce se intorc pe la casele lor plini de speranta, cu gandul la minunatele vorbe ale !antuitorului, rostite in $vanghelie' C)u-te: (redinta ta te-a mantuit:C. ; data cu aceste vorbe, CauziteC doar de cei a caror evlavie le-a Ccoborat mintea in inimaC (cum spune un sfant parinte , soarele coboara spre amurg, alungand umbra rara a padurilor tinere din jurul !anastirii *obaia...

"oi miracole crestine la Ionesti

)espre miracolul crestin de la 2onesti am mai scris in iarna anului trecut. %m scris cu teama, cu zgarcenie, cu vigilenta atentie, pe nuante. 4u voiam sa gresim, sa punem de la noi, sa e5ageram cu ceva. 2ntuiam pericolul ca 2onestiul sa devina un nou !aglavit, cu toate lucrurile minunate, dar si meschin lumesti de acolo. Dn e5ces de entuziasm jurnalistic ar fi transformat lucrarea tainica a lui )umnezeu intr-un simplu si nedemn spectacol. )aca scriem in continuare despre minunile de la 2onesti, o facem pentru ca locul are o forta statornica si grea, pentru ca - in ciuda maruntelor dispute locale si a izului turistic pe care il imbraca uneori pelerinajele la -roita - aici continua sa se savarseasca numeroase vindecari miraculoase. 8oate ca multi se intreaba de ce si-a ales !aica )omnului salas intr-o pustietate ca 2onestiul. )e ce )umnezeu iubeste locurile mai sarace si oamenii mai smeriti< Vremea intrebarilor, credem noi, a trecut. %cum e timpul copt al credintei, ca singura cale de salvare. 8rea multa suferinta e in lumea asta. (hiar daca nu va alunga nici razboaiele si nici disperarea, -roita !aicii )omnului de la 2onesti e un strop dumnezeiesc de intarire si de speranta, un semn ca )umnezeu - in ciuda incercarilor - nu si-a luat fata de la noi. <$oamne, fa o minune>< - 8arinte (orneliu 8opescu, ca paroh al satului 2onesti, sunteti cel mai in masura sa ne vorbiti despre miracolul crestin ce a avut loc aici anul trecut. )e fapt, cum s-au petrecut lucrurile< (and v-ati convins ca la 2onesti e5ista o lucrare a lui )umnezeu< - -otul a inceput de la marturia unui credincios din sat, nea 2on !arin (a carui relatare a aparut, pe larg, in C9ormula %"C , care mi-a vorbit despre minunatele aparitii ale !aicii )omnului si despre indemnul 8reasfintei 9ecioare ca sa se ridice o troita in josul satului. (a om al bisericii, am ascultat marturisirea cu atentie, ca nu cumva sa fie o ispitire. %poi, i-am dat binecuvantare si l-am ajutat, atat cat am putut, sa construiasca -roita, asa cum o vazuse el cu ochii mintii' 0 metri pe 0, cu 0 trepte si 0 scaunele etc. "incer sa fiu, la inceput nu am dat prea mare importanta CviziunilorC lui nea 2on. Voiam doar sa ajut un bun credincios si cu frica lui )umnezeu, zicandu-mi ca omul lucra cu dreptate. 4u ceruse loc de crasma sau butic, ci loc sfant, de reculegere si inchinaciune. %poi, a aparut viziunea celor trei copii si chipul lui (hristos in apa. -otul statea sub semnul "fintei -reimi si, prin urmare, am grabit lucrarile la -roita. - )e ce la sfintirea -roitei nu a fost prezent nici un inalt ierarh< %sta inseamna ca biserica evita sa se pronunte< - )esi ne-am straduit in felul nostru, nea 2on ajungand pana la 8atriarhie, lipsa timpului sau alte obligatii de moment au facut ca ierarhii sa lipseasca. -otusi, la sfintirea -roitei au fost prezenti sapte preoti, protopopul nostru si un minunat cor al seminaristilor. Vestea celor trei copii, care zarisera chipul lui (hristos in apa, adunase o multime de oameni incat, vazandu-i, mi s-a facut teama. $ra in joc prestigiul meu de preot si simteam o raspundere enorma. !i-am zis, deci, cu mare tremur' C)oamne, fa o minune: 9a ca poporul sa--i dea slavaC. (e a urmat, nu se poate

povesti in cuvinte' porumbelul ce s-a pogorat din inalt, crucile care au aparut pe cer. -oata lumea a vazut si s-a cutremurat, chiar si cei veniti doar din curiozitate, cu inima indoita. !inunea nu s-a oprit, insa, aici. 2n aceeasi zi, la cativa ,ilometri distanta, in satul "uici, o furtuna cu grindina a distrus totul, provocand - dupa cum marturisesc localnicii - o scena apocaliptica. 8e noi, )umnezeu ne-a miluit, aratandu-si pe cer semnele si marea "a putere. 1a asta s-au adaugat vindecarile miraculoase care au inceput sa se savarseasca la fantana de langa -roita, vindecari despre care a scris ziarul dvs. si despre care avem numeroase marturii. - (e minuni s-au mai intamplat de atunci< - 4u e usor a cuprinde in cateva cuvinte intamplarile si vindecarile miraculoase ce au avut loc la 2onesti. )e Boboteaza, spre e5emplu, sfintind agheasma mare la -roita, deasupra fantanii au pogorat trei porumbei care nu pareau lumesti. $rau foarte mari, ca niste pescarusi, albi ca zapada la culoare si nu bateau din aripi, ci pluteau, formand in aer un triunghi. 8reotii aflati de fata, printre care si preotul misionar 4icolae .iurgian de la Valea 2asiului, au amutit de uimire, cu totii spunand' C(e am vazut la 2onesti, nu am vazut in viata noastraC. )espre vindecari nici nu mai amintesc, ele fiind de ordinul sutelor. ; fetita din *ecea (9agaras a venit la 2onesti muta. (and s-a inchinat la -roita, a iesit de acolo vorbind ragusit. (ineva din multime i-a spus' C)u-te si multumeste !aicutei )omnuluiC. 9etita a intrat din nou la -roita, s-a rugat si a iesit vorbind perfect. - "e pare ca locul are forta. - 9orta vine din prezenta !aicii )omnului, care nu-si paraseste niciodata locul ales de ea. .inerele unei femei din sat, mare patron la !ioveni, s-a rugat la -roita pentru spor in casa si afaceri. )umnezeu l-a ajutat si, drept multumire, a venit sa se inchine la !aica )omnului, in chiar "aptamana 8atimilor. (u capul descoperit si lumanarile in mana, a intrat, dar in -roita a dat peste o femeie imbracata in alb, care se ruga. 4u a vrut sa o tulbure si s-a retras la usa, asteptand sa iasa. )upa un timp, a intrebat-o pe tata .hica, de la fantana, de ce oare nu mai iese femeia aceea din capela. -ata s-a aratat mirata, pentru ca nu vazuse pe nimeni intrand si, intr-adevar, deschizand usa, in -roita nu era nimeni. %m discutat cu el, cerandu-i amanunte, si mi-a spus ca femeia care se ruga parea invesmantata in lumina, iar el nu a vrut sa o tulbure, simtind un tremur puternic al trupului si o sfiala de necuprins in cuvinte. )in asta, am dedus ca, de fapt, in -roita era !aica )omnului. Dn alt caz care m-a impresionat pana la lacrimi e al unei fete din !edgidia. Bolnava de cancer in ultima faza, a visat-o pe !aica )omnului, care o chema la ea' C1iliana, vino la mine, la 2onestiC. 8arintii, care nici nu stiau unde e satul, au facut tot posibilul sa-i implineasca ultima dorinta si au adus-o pe targa. $ra un spectacol infricosator. 1a @0 de ani, sarmana arata ca de >0, iar trupul ii mirosea cumplit. 1a "fantul !aslu, fata a simtit ceva deosebit si s-a coborat singura de pe targa, mergand pe picioarele ei. % mai stat o zi, rugandu-se si marturisindu-si pacatele cumplite pe care le facuse, ca apoi sa moara, cu surasul pe buze si cu crucea in mana. %tunci, am inteles ca !aica )omnului o chemase nu la vindecare trupeasca, ci sufleteasca. !ai mare decat vindecarea de cancer este minunea pocaintei si a iertarii. - (e alte intamplari v-au impresionat<

- -oate vindecarile si semnele ceresti sunt impresionante. %m vazut, de pilda, foarte multe cazuri in care s-au implinit rugaciunile de zamislire a pruncilor sau de cununie. (hiar nepoata mea, la aproape 30 de ani, dupa rugaciune si-a gasit imediat un sot minunat, inteligent si frumos, cum nici n-ar fi visat. 2mpresionante cu adevarat sunt, insa, e5orcismele, pe care le facem la -roita cu mai multi preoti. 2mi amintesc, spre e5emplu, de trei tineri (4icolae, 2oana si 8aula din !edgidia, veniti impreuna cu preotul de la parohia lor. 2n timpul rugaciunilor se zbateau cumplit, ne amenintau, strigand apoi' C4u mai putem. 1acrimile multimii ne ardC. 1a un moment dat, in furia ei, 8aula a zis' C$ o femeie care fumeaza la ultima masinaC. (ineva s-a dus sa verifice, caci era puhoi de oameni, si asa era. 1a ultima masina, o femeie fuma. 2n astfel de situatii, trebuie sa-ti tii cumpatul, caci se petrec lucruri infricosatoare. - )umneavoastra, personal, ati simtit forta -roitei< - %m trait un asemenea moment - cel mai inaltator din viata mea. 2naintea slujbei de "fantul Vasile am avut o viziune. $ra o catedrala impunatoare si, apoi, imi aparea in mozaic (nu in fresca peretele cu Budecata de %poi de la Voronet. %tat de puternica a fost aceasta aparitie, incat nu am mai avut liniste. !a intrebam ce sa caute o catedrala la 2onesti. 4u intelegeam mesajul trimis de )umnezeu. )upa ce m-am framantat si m-am sfatuit cu membrii consiliului parohial, dupa ce m-am rugat si am postit, )umnezeu m-a trimis la episcopul nostru (alinic, pentru a-i inmana o cerere de constructie a catedralei. )upa ce a citit-o, m-a intrebat ce nume hotarasem sa poarte viitorul asezamant monahal. %m ramas incremenit. )e unde citea dansul asezamant monahal< *ecitind cererea, nu mi-a venit sa cred - in loc de catedrala scrisesem manastire. )umnezeu voia, de fapt, o lucrare mai adanca si abia atunci am inteles mesajul. (a aici e voia lui )umnezeu, nu am nici o indoiala. 2n discutia cu 8reasfintitul, m-am trezit spunand ca am teren de asezare, desi nu aveam. %juns acasa, am gasit in hartiile lui tata (el insusi preot, dintr-o familie de preoti, veche de 000 de ani un document care atesta ca biserica are in posesie 5 hectare si ca terenul este chiar la -roita. 8e scurt, )umnezeu a randuit totul (inclusiv locul de trecere, pe care ni l-a donat o batrana credincioasa, tata 1icsandra numai ca aceasta manastire sa fie in preajma -roitei. !ai mult decat atat - cautand in arhivele tatei, am dat peste un act de la #>0> prin care se atesta e5istenta unui schit pe acele locuri, schit transformat in manastire la #>?> de catre doamna "tanca, mama lui !ihai Viteazu. - Banuiesc ca aceasta zidire nu e lipsita de incercari. - Bineinteles. 9ortele raului nu stau degeaba. )upa ce, cu eforturi mari, am pietruit drumul de acces si am ridicat o cruce de marmura, cel rau l-a starnit impotriva mea pe nea 2on. 4-am nici o teama. (hiar daca un asemenea proiect costa enorm (numai pietrisul a costat @@ de milioane si va intampina opozitia unora, simt ajutorul lui )umnezeu si aproape ca o vad terminata, putin dupa anul @000. - %m auzit ca -roita de la 2onesti e vizitata de foarte multa lume, ca o anume fundatie de radiestezisti e foarte activa aici. (um aparati acest loc de anumite influente straine ortodo5iei< - 8rimejdia e5ista, dar pana acum nu am avut probleme. 1a 2onesti vin si catolici, vin si baptisti (au insotit un demonizat , dar toti respecta canoanele ortodo5e, se inchina, se roaga impreuna si, cel putin pana acum, fara a ne fi propus acest lucru, s-a creat aici o adevarata atmosfera ecumenica. (hiar cei din fundatia C"fantul %ndreiC, care sunt radiestezisti, ne-au donat o sfanta $vanghelie, un sfant 8otir si alte cateva obiecte de cult. (ata vreme respecta canoanele bisericii si ale "fintilor 8arinti, toti cei ce cauta alinare la )umnezeu sunt bine veniti la noi. 2mportant e sa ne rugam impreuna. - 2ntr-un loc atat de puternic ca 2onesti, si ispitele sunt mari. (um va aparati de ispita banului, a comercializarii, a negotului cu cele sfinte<

- $ o mare problema, intr-adevar. 1a un moment dat, locul a fost invadat de catre tarabisti si negustori de maruntisuri. Ba chiar, am surprins pe cineva care, profitand de marea aglomeratie de la fantana, vindea apa cu #0.000 de lei canistra. !i s-a facut rau cand am vazut si, in cel mai scurt timp, am ridicat un rezervor de 5 tone din fibra de sticla, cu #0 robinete. %poi, am facut o adresa la 8olitie, ca in zilele de mare sarbatoare sa ne dea sprijinul si, nu in ultimul rand, am pus niste tablite care ii blesteama pe toti cei care transforma in balci lucrarea lui )umnezeu. 2n ceea ce ne priveste, nici noi nu suntem aparati de tentatiile cele lumesti. )e aceea, i-am pus pe consilierii parohiali sa jure a doua oara si sa fie alaturi de mine in orice cheltuiala care se face legat de -roita, de slujirea altor preoti sau de ridicarea viitoarei manastiri. Bani au fost, dar la inceput ei s-au cheltuit pe mese date celor saraci, pe ajutoare pentru nevoiasi. 1a sfarsitul anului, aveam in cont doar 3 milioane. 8entru a evita orice suspiciune si pentru a sta curati in fata lui )umnezeu, trebuie sa tinem o socoteala riguroasa a cheltuielilor si o transparenta desavarsita a lor. (onstructia viitoarei manastiri va rezolva, cred eu, si aceasta problema. Banii vor gasi o intrebuintare corecta si usor de verificat. - 8entru ca ati pomenit de manastire, de ce ati ales ca nume C2nfricosata Budecata de %poiC< - "unt mai multe motive, cel principal fiind legat de acea viziune despre care v-am spus. "igur ca numele, mai putin obisnuit, a starnit multe nedumeriri. 2n discutia avuta pe aceasta tema la $piscopie, ajunsesem chiar intr-un impas, cand un mirean luminat de )umnezeu a venit cu solutia. !anastirea se va numi CBudecata de %poiC, cu hramul C"fanta -reimeC. -oata lumea fost multumita, pana la urma. "tiu ca mereu vor fi probleme, dar la fel stiu ca manastirea va fi construita. "emnele o spun fara tagada. )e pilda, dupa ridicarea crucii si sfintirea locului manastirii, am masurat treptele din postament. -oate aveau 00 de centimetri. )e 8itesti ne despart fi5 00 de ,ilometri. Biserica manastirii va avea, de asemenea, 00 de metri. -otul sta sub semnul "fintei -reimi si, ca bun ortodo5, refuz sa cred in intamplare. S !I" P!#$A %otoreporta), VIC& ! H5 M#!C#A 8.". "atul 2onesti, jud. %rges, se afla intre 8itesti si *osiorii de Vede, aproape de orasul (ostesti.

%!A&I C!#S&I"I $# P!#&(&I"$#"I> LA C(MPA"A $I"&!# A"I 4322C;32227, 6rut;a Bunul $umnezeu, la staruinta MAICII SAL#, ca acest loc binecu6antat si ocrotit de S%A"&A &!#IM# prin &! I&A construita in catunul P! $A"#S&I din paro9ia I "#S&I, com5 B(= #S&I, )udetul si epar9ia A!8#S(L(I, sa de6ina Manastirea 'udecatii de Apoi, cu 9ramul Sfintei &reimi, care sa ne readuca la credinta stramoseasca din perioada de inflorire a manastirii B(& I( a anilor 3DC/;3DC., tot din acest loc5 $ !IM ca in anul 3222, aceasta MA"AS&I!# $# MAICI care se 6a construi langa &! I&A S%I"&#I &!#IMI, pe drumul arabil de / 9a al paro9iei Ionesti, prin porunca dumnezeiasca, prin preotul paro9 al paro9iei Ionesti, C !"#LI( P P#SC(, sa de6ina o LAV!A a spiritualitatii romane din tara si diaspora5 In acest colt modest de paro9ie umila de tara ; A$#VA!A&A 8!A$I"A A BI"#C(VA"&A!II $IVI"#, $umnezeu ne asteapta, ne primeste cu bucurie si ne iarta daca transformam pocainta in iubire5 VI"#!#A, preotii slu)itori,

impreuna cu credinciosii prezenti, suntem intr;o nesfarsita rugaciune, pentru ca ce este placut $omnului sa se desa6arseasca5 Cei ce doresc sa spri)ine financiar inaltarea manastirii isi pot depune contributiile banesti in contul desc9is la BA"CA A8!IC LA S5A5 Sucursala II C S&#S&I, )ud5 Arges, 1/2.@.03 in leiE 1D2.@.03@00 in dolariE 1D2.@.03@03 in marci5 A'(&A;I $ AM"# pe toti crestinii de toate confesiunile si Bisericile Mari din <MISCA!#A #C(M#"ICA<, ca toti sa fie una 4Ioan 3D,-37 si sa implineasca milostenia in toata intinderea ei, ca sa se impartaseasca de milosti6irile &ale 6esnice5

Vra)masul satanei s;a stramutat pentru totdeauna in !ai

Parintele Argatu de la Cernica

% fost cel mai puternic e5orcist al Bisericii ;rtodo5e. "ute de nefericiti stapaniti de diavol si-au gasit, cu ajutorul sau, linistea. !ii de bolnavi, cu trupul atins de boli incurabile ori cu mintile ratacite, si-au redobandit sanatatea. ;rice disperare sau prabusire morala isi afla, in chilia calugarului de la (ernica, linistea. )e curand, biruitorul suferintelor omenesti in numele )omnului s-a stramutat, pentru totdeauna, in *ai. )ar posteritatea parintelui 2larion %rgatu a inceput chiar in ziua plecarii sale intre cei drepti
Semne magice 1a !anastirea (ernica, zilele par mai lungi si serile mai tacute, dupa plecarea monahului 2larion %rgatu din aceasta lume. 8arintele staret umbla, deseori, cu treburi pe la 8atriarhie, iar calugarii isi vad de osteneala duhovniceasca in chipul cel mai pasnic, alaturi de elevii seminarului teologic. ; liniste suprafireasca apasa peste istmul pierdut intre ape, undeva, la marginea aglomeratului Bucuresti, in timp ce comunitatea monahala de aici nu-si ascunde tristetea despartirii de un frate mult iubit, ce nu a putut fi condus pe ultimul drum, datorita hotararii sale de a i se inhuma osemintele in biserica de la Boroaia, in indepartatul nord bucovinean. (hiar si acum, la doua saptamani dupa ce parintele %rgatu si-a inceput odihna vesnica, mai vine cate un credincios la manastire, in cautarea blandului pastor de suflete, despre a carui moarte s-a intamplat sa nu afle inca... (el dintai semn pe care monahul, atat de venerat, l-a trimis de pe lumea cealalta fratilor de nevointa, s-a petrecut chiar in prima noapte de dupa inmormantarea savarsita departe de (ernica. %va 2rineu, parintele -eodosie si fratele Aaralambie l-au visat, in acelasi timp si in acelasi fel: 2larion %rgatu se ridica din sicriu, imbracat in vesminte ce straluceau de curatenie, cu o lumina de bucurie pe chipul intinerit, facandu-le semn cu mana, ca si la o despartire: Vestea s-a raspandit fulgerator printre calugari, producand mare tulburare. )e atunci, monahii de la (ernica au ramas intr-o cucernica asteptare... !ugaciune si eAtaz

<"ici nu mai stiu de cate ori l;am 6azut cu lacrimile siroindu;i pe obra)i< 8arintele 2eronim, ghidul manastirii, face o cruce mare, de cate ori incepe sa vorbeasca despre fratele %rgatu. C4oi asteptam si astazi, vom astepta mereu, pana la implinirea semnului, indoitul har promis, candva, de sfintia sa:C. 8elerinilor straini, ce nu sunt familiarizati cu asemenea mistere duhovnicesti, calugarul le povesteste ca in C(artea *egilorC din Vechiul -estament, $lisei - ucenicul lui 2lie -esviteanul - ii cerea fara preget sfantului daruirea harului, iar acesta il avertiza, de fiecare data, cu blandete' C(and ma vei vedea urcandu-ma la cer si plimbandu-ma intr-un car de foc, atunci va cobori si harul asupra taC. 8arintele %rgatu a facut o promisiune asemanatoare unora dintre cei mai apropiati frati si acestia asteapta, in rugaciune, plini de speranta, implinirea minunii. (aci toata lumea cunoaste, aici, iluminarea duhovniceasca a celui disparut... 8arintele 2eronim adauga, mangaindu-si barba' C(ele trei mari trepte ale adevaratei credinte sunt' (unoasterea, 2ubirea si $5tazul. 9ratele 2larion - indraznesc sa spun - facuse primul pas, de la iubirea absoluta la e5taz. 2l vedeam, uneori, cufundat in rugaciune, ore in sir. (ine nu-l stia, putea sa-si inchipuie ca doarme, dar el parea rapit in duh, de-a dreptul, caci se dezmeticea de parca sar fi fost intors de pe alta lume: *areori marturisea ce viziuni a avut, dar era cutremurat...C. -ocmai de aceea fratii regreta ca nu l-au putut pastra pe monah, macar primii sapte ani dupa moartea trupeasca, dupa care l-ar fi putut reinhuma la Boroaia, biserica ctitorita de el in satul natal cu mare fast ecleziastic. Eilele si noptile parintelui %rgatu se asemanau ca doua picaturi de mir sfant... 2nca de cand se stabilise la (ernica, in #=?0, aducea cele sapte laude 8reasfintei -reimi, in singuratatea chiliei sale, aidoma psalmistului biblic, dupa care se ostenea cu sufletele credinciosilor - din ce in ce mai numerosi - ce faceau pelerinaj la sfanta manastire, pentru a-l vedea si a-si afla alinarea. (and era de rand, in biserica, la "fanta 1iturghie si la 8roscomidie, se scula de la trei noaptea, iar primii frati care soseau dimineata il gaseau in fata altarului, cufundat in rugaciune, ca intr-o adevarata transa. 2n fiecare seara, oricat de obosit ar fi fost de navala vizitatorilor, venea la Dtrenie si asculta, plangand cu lacrimi fierbinti, C8salmii BudecatiiC. 4u o singura data le-a spus ucenicilor si fratilor sai ca Budecata de %poi, de la a doua Venire a !antuitorului, va dura cat citirea acestor sapte psalmi: -e5tul de capatai al parintelui %rgatu era chiar psalmul #3@, adica ultimul dintre cele sapte imnuri psaltice ale Budecatii. C1a citirea acestuia - marturiseste parintele 2eronim calugarul se transfigura, cuprins de o fericita intristare, ce il facea sa planga de fiecare data.C %poi, fratele 2eronim ofteaza' C4ici nu mai stiu de cate ori l-am vazut cu lacrimile siroindu-i pe obraji:C. Calauza spre mantuire <"u;si pierdea niciodata rabdarea5 Vorbea mult cu fiecare credincios in parte, pentru a;l cunoaste cat mai bine< 2n cele peste doua decenii de nevointa monahala, dintre care ultimii cincisprezece ani au fost petrecuti doar la (ernica, la parintele %rgatu au venit sa-si numere suspinele sute de mii de credinciosi. C4umai (el de "us stie - recunoaste parintele -ofan - cu cata iubire si devotament sa ostenit sa le aduca alinarea, aratandu-le calea cea stramta a mantuirii si salvand atatea suflete ratacite: 4u-si pierdea niciodata rabdarea. Vorbea mult cu fiecare credincios in parte, pentru a-l cunoaste cat mai bine.C 8arintele %rgatu ii coplesea pe toti cu blandetea sa duhovniceasca. 4u dadea niciodata canoane, ci astepta pocainta credinciosului, chemandu-l la o noua intalnire. $ra cunoscuta memoria sa iesita din comun, despre care marturisesc toti pelerinii ce l-au frecventat. 8uteai sa te intorci la el dupa cateva luni de zile, rastimp in care fusese vizitat de alte mii de crestini aflati in suferinta, dar isi amintea fiecare sfat pe care il daduse. C)e multe ori - spune fratele Aaralambie - te intampina, chiar dupa ce paseai pragul, cu cate o intrebare care te uimea. HH-i-am spus sa te duci la bunic, sa-ti ceri iertare: %i fost<II. 2ar crestinul, care nu mai trecuse pe acolo de cateva anotimpuri, ramanea cu gura cascata de uimire:C 2n rest, parintele 2larion %rgatu nu cerea decat umilinta si pocainta, caci singura sa asprime ramanea dojana iubirii...

1egendarul calugar a fost si un mare postitor, deoarece intelegea ca postul, adica infranarea, reprezinta o dovada de iubire pentru )umnezeu. 1e spunea, deseori, credinciosilor' C)aca iubesti o femeie, ii duci o floare si ii spui vorbe frumoase... 1ui )umnezeu cum ii arati, HHpre limba luiII, ca il iubesti<: 8azindu-i poruncile: (are sunt cele mai importante sfaturi dumnezeiesti< 9ereste-te de pacat, infraneaza-ti poftele trupului si iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti, caci iubind ai si iertat, asa iertandu-ti-se si tieC. 2n fiecare saptamana - lunea, miercurea si vinerea - parintele citea !oliftele "fantului Vasile cel !are, pentru cei aflati in suferinta si pentru cei cu necazuri mari. 2larion %rgatu stia pe dinafara aceste blesteme adresate satanei si ii cutremura pe toti cei in prezenta carora le rostea cu glas tunator. 2n acest fel, dar si prin rugaciuni, ca si prin nemasurata sa milostenie, cu care indupleca )uhul "fant, monahul a facut miraculoase vindecari, ceea ce i-a atras un renume impresionant de tamaduitor, in CenoriaC sa - cum numea el marea masa a credinciosilor ce il frecventau regulat. )atorita afluentei de vizitatori, (onsiliul )uhovnicesc al "fintei manastiri a fost nevoit sa hotarasca mutarea parintelui in chilia din spatele actualului muzeu, pentru a-si putea continua nestingherit pastorirea, fara a tulbura linistea monahala a lacasului. C9ilia cu pelerini <"u 6edeti naruirea si uitati ca se apropie ceasul>< (a si 2lie (leopa, celalalt mare duhovnic roman de la acest sfarsit de veac, parintele %rgatu a transformat chilia sa, de-a lungul timpului, prin minunile savarsite cu harul "fantului )uh, intr-un adevarat loc de pelerinaj. %ici veneau sute de oameni zilnic, din toate colturile tarii, pentru a se tamadui ori pentru a-si salva sufletele. 8entru fiecare dintre ei, calugarul avea o vorba de alinare, un sfat, o rugaciune. 9iecaruia ii citea in suflet si ii arata calea. (hiar si in ultima vreme, cand batranetile si boala il faceau tot mai neputincios, monahul nu ostenise sa-si imparta iubirea si iertarea celor care se inghesuiau, cateva zeci o data, in stramta sa chilie. ;amenii ii sorbeau cuvintele cu nesat. Dneori, l-au si inregistrat pe casete audio, pastrand nepretuite comori duhovnicesti de intelepciune. 2n desele predici pe care le rostea enoriasilor, adunati in jurul sau ca o turma in jurul pastorului, parintele ii lumina cu vorbe adanci' C%stazi, multi oameni au indraznit sa-si introduca randuielile lor in randuielile "fantului )uh si asa, din ce in ce mai multi, au inceput sa creada de capul lor, fara o noima. )in aceasta cauza, randuielile ceresti s-au facut pamantesti, cele duhovnicesti - trupesti, cele sfinte - pacatoase, cele intelepte neghioabe, iar voi nu vedeti naruirea si uitati ca se apropie ceasul:C. 2nca din zilele vietii sale, parintele 2larion %rgatu a impartit tot ce avea, dar a agonisit in cer, ctitorind doua schituri si o biserica. 2si mai visa o manastire de maici, la 2erusalim, dar nu a mai avut ragazul. !ostenirea sa inseamna, atat pentru credinciosii laici, cat si pentru fratii de nevointa calugareasca, iubirea desavarsita a lui )umnezeu si daruirea totala pentru semeni. 2n chilia sa, ramasa pustie pana la parastasul de 30 de zile, miroase a smirna si a tamaie, desi nimeni nu a cadelnitat acolo, semn al cuvioasei smerenii si al sacrificiului savarsit de cel trecut in lumea dreptilor. 2n tacerea cucernica a locului, parintele 2eronim isi mai face cruce inca o data, adaugand' C4oi, calugarii, avem o vorba, mostenita de la "fintii 8arinti ai bisericii. HH4e strangem fara sa ne cunoastem, traim fara sa ne iubim (adica fara desfatari si desarte laude si murim fara sa ne plangem unii pe altii...II. %sa a fost si parintele %rgatu, la trecerea sa vremelnica prin aceasta lume: 4e-au ramas amintirea sa pretioasa si invataturile sale. 8entru cei mai tineri dintre noi este un e5emplu duhovnicesc fara pretC. Eilele sunt mai tacute si serile mai lungi la manastirea (ernica, de cand s-au imputinat pelerinii, dupa mutarea monahului 2larion %rgatu pe lumea cealalta, dar fratii continua sa il pomeneasca si asteapta de la el indoitul har, promis si de 8roorocul 2lie ucenicului sau biblic. 8arintele -eofan

lacrimeaza si rosteste, emotionat, marturisirea ce ar putea sta drept epitaf pe mormantul celui trecut la cele vesnice, vorbind, parca, in numele tuturor fratilor ce s-au nevoit alaturi de marele cuvios' C4e este dor de el, omeneste, dar ne bucuram pentru el, duhovniceste, caci a vazut, in fine, "lava 8reasfintei -reimi: "a dea )umnezeu sa ne regasim si noi acolo, alaturi de el...C. MA!I(S P#&!#SC(

<Cu mila lui $umnezeu, 6oi pleca deseara< Molit6ele de la miezul noptii
1-am cunoscut pe 8arintele %rgatu la manastirea (aldarusani, cu putin timp dupa groaznicul cutremur din #=>>. $ra lume multa si venita din toate colturile tarii la chilia sa, semn ca 8arintele era mai puternic decat orice opreliste comunista. 1-am revazut cativa ani mai tarziu la manastirea (ernica, unde se stramutase definitiv. 8arintele era neschimbat. $mana in jur aceeasi forta si liniste spirituala, iar peste toate, iti aparea privirea sa luminoasa, deschisa, vesela ca de copil. *ugator neintrecut, 8arintele avea marele dar al taumaturgiei si al e5orcismului. Bland si de o rabdare nemasurata, asculta necazul fiecaruia, medicamentul prescris fiind intotdeauna postul si rugaciunea, insotite insa de o obligatorie schimbare si insanatosire a vietii fiecaruia, prin participarea la "fintele -aine ale Bisericii, prin constientizarea treptata a raului ce se ascunde, adeseori neobservat, in tainita sufletului nostru. 8entru cei grav bolnavi, demonizati sau cuprinsi de patimi adanci, 8arintele recomanda taina "fantului !aslu, repetata de 0,> sau = ori - in functie de gravitatea cazului. Dsa chiliei 8arintelui 2larion era permanent deschisa. )imineata, la sase punct, cu o disciplina de fost militar, isi deschidea chilia credinciosilor. 1a ## si la / seara facea rugaciunile de dezlegare, pentru ca la miezul noptii sa rosteasca puternicele molitve ale "fantului Vasile. !ulti s-au vindecat trupeste si - mai ales - sufleteste, parintele avand sapte rugaciuni de o mare forta' de sanatate, de spor si ajutor in casa, de spor la invatatura pentru elevi si studenti etc. 2n camera simpla si curata, plina de icoane, ardeau mereu #@ candele neadormite (cum spunea el , candele sub care punea acatistele celor mai bolnavi si mai incercati credinciosi. %saltat de lume, statea in scaunul sau martiric, de dimineata pana noaptea tarziu, ascultand rabdator pe fiecare. 4u vorbea mult, adeseori e5primandu-se in pilde. (onvingerea sa era ca prin rugaciune si e5orcism toate bolile psihice se pot vindeca. 2n cazurile cele mai grele, ramanea cu bolnavul in chilie mai multe zile, timp in care postea si se ruga impreuna cu el. 2ntarit de curajul credintei, nu se temea sa primeasca nici macar pe cei considerati primejdiosi, fara discernamant. "ingura masura de prevedere era o sonerie, care ar fi alertat pe fratii din manastire intr-o situatie mai deosebita. Lumina calauzitoare %m avut imensul privilegiu sa petrec cateva ceasuri din noapte in chilia 8arintelui, unde mai era un tanar deosebit de violent - se izbea cu capul de pereti si voia cu orice chip sa-si faca rau. 9ara sa-si piarda cumpatul, 8arintele a facut cateva rugaciuni, l-a stropit cu agheasma si, intr-un tarziu,

tanarul s-a linistit. Veghindu-l ca un medic devotat, 8arintele a inceput sa-mi vorbeasca despre virtutile rabdarii, povestindu-mi apoi crampeie din viata lui plina de suferinte' copilaria intr-o familie saraca, fuga de "ecuritate timp de #/ ani, incercarile dusmanilor de a-l otravi. 4imic din vorbele lui nu trada ganduri urate, de obida sau de razbunare. "urazator si cu un umor taranesc de cea mai mare sanatate spirituala, 8arintele vorbea parca uimindu-se si el de forta pe care i-o daduse )umnezeu. C4-ai sa ma crezi, frate, dar ani de zile eu nu am tusit si nici macar n-am avut voie sa stranut.C "tand ascuns intr-un pod, in timp ce in casa securistii asteptau sa puna mana pe el, 8arintele a simtit ca o revelatie ajutorul lui )umnezeu. )upa ce, inca din copilarie, ii aparuse in biserica lumina calauzitoare a lui Aristos, aceeasi calauza ii purta pasii, pazindu-l sa nu fie prins. C2n #/ ani, mi-am schimbat ascunzatoarea de cateva ori - zicea 8arintele. !ergeam pe drum si deodata imi aparea in fata o lumina nefiresc de puternica. $ra semn ca trebuia sa ma ascund in tufis. 2ntr-adevar, cateva minute mai tarziu, pe langa mine treceau securistii, fara sa ma vada.C (a oricare alt mare duhovnic, si-a castigat darul rugaciunii in prigoana si suferinta. "merit si traitor, 8arintele a refuzat onorurile acestei lumi, interviurile in presa, aparitiile publice. ; singura data a acceptat, dupa C=0, sa fie filmat de televiziune, stand langa nucul din dreptul chiliei, dar fara a spune nimic. Visul sau, o porunca mistica inca din tinerete, era sa ridice o manastire de maici in -ara "fanta. 8rimise in dar de la un anume frate )umitru o bucata de teren langa 2erihon, chiar langa dudul lui Eaheu Vamesul, si nu departe de resedinta de iarna a 8atriarhiei grecesti. "tia ca vrajmasul se va impotrivi cumplit acestui proiect si, in ciuda tuturor incercarilor si a amenintarilor cu moartea venite de la arabi, nu a deznadajduit. (hiar daca nu a reusit sa-si vada visul implinit, a lasat terenul si viitoarea manastire 8atriarhiei *omane, ca semn de nazuinta. !ugaciunea inimii 2n noaptea in care m-a ingaduit in chilia sa, 8arintele avea ?0 de ani. )upa ce am vegheat un timp ascultandu-l, am atipit. (and m-am trezit, 8arintele se ruga. 4u dormise deloc. 1a ?0 de ani, avea rugaciunea inimii si o forta pe care numai credinta cea adevarata ti-o poate da. 8rin 8arintele, vas de mare cinste, s-au savarsit numeroase minuni. "ub ochii uimiti ai credinciosilor, o femeie anchilozata, in carucior, dupa trei zile de rugaciuni s-a ridicat si s-a intors acasa pe picioarele ei. %vand nevointa "fantului (alinic, 8arintele postea adeseori dimpreuna cu credinciosii, asa cum s-a intamplat cu o femeie care isi blestemase fiul. % postit #3 zile si, facand in permanenta molitvele "fantului Vasile, copilul s-a vindecat. 2n chilia sa austera de la (ernica, 8arintele a facut vindecari fara numar, a eliberat posedatii de diavol - minune fara egal, a intors la credinta o multime de oameni. 4imeni nu pleca de la el fara ajutor, fara intarire si nadejde. )in toate darurile pe care le primea, nu-si pastra nimic pentru sine. %juta saraci, manastiri indepartate, construia biserici, cum este cea de la Boroaia. "-a mutat la cele vesnice, avand pe buze un ultim si testamentar cuvant' C*ugati-va la !aica )omnuluiC. % adormit in liniste, inconjurat de credinciosi, dupa ce in dimineata acelei zile s-a sculat zicand' C(u mila lui )umnezeu, voi pleca desearaC. "-a savarsit intr-o zi de marti. 8e @ august ar fi implinit ?/ de ani. I " MA!I" BALA" %otoreporta), #MA"(#L &A"'ALA

$in sfaturile du9o6nicesti ale Parintelui Ilarion Argatu de la Manastirea Cernica

P S&(!IL# "#8!# 4a)unarile7

"e tin astfel' - 1uni' pentru orice dorinta, cerere pe care o facem si dorim sa ne fie implinita (casatorie, serviciu, e5amene, copii, intelegere in casnicie, ascultare din partea copiilor si tot ce ne dorim cu binecuvantare de la )umnezeu spre binele nostru si al familiei . - !iercuri' pentru napasta (invinuiri nedrepte la serviciu sau acasa, cand esti purtat prin judecati si dreptatea trebuie sa castige, sa se descopere adevarul ca esti nevinovat, pentru limpezirea situatiei, pentru scoaterea la iveala a adevarului . - Vineri' pentru farmece, boli, blesteme si dusmani, si in general pentru iertarea pacatelor celor vii si celor raposati din neamurile noastre& vinerea facem rugaciuni pentru usurarea lor, dar nu numai pentru neamuri, ci si pentru straini, cunostinte sau fosti prieteni care au decedat si pe care astfel ii usurezi in viata de dincolo. 8entru raposati dai si pomelnicul cu parastas la trei manastiri sau, daca a fost foarte pacatos, la sapte manastiri, acolo unde se face zilnic sfanta liturghie pentru un an de zile. 2n acest timp postesti si tu vinerile la rand, mai faci de poti si ceva milostenie pentru sufletele lor catre )umnezeu. !are pomana faci daca te rogi ca bunul )umnezeu sa ierte pacatele unui suflet si sa-l scoata din chinurile iadului. 2ar pe tine )umnezeu te va rasplati si in aceasta viata si in cea de dincolo, astfel vei capata indurare pentru pacatele tale. (and se ajuneaza in aceste zile de post, se fac si rugaciuni si se aprind si lumanari care se ard in patru timpi, astfel' - in zilele de luni si miercuri se aprind cate > lumanari& - vinerea se aprind = lumanari care se aseaza in semnul sfintei cruci' 0 pentru iertarea pacatelor, 0 pentru blesteme, 0 pentru farmece si dusmani vazuti si nevazuti, stiuti si nestiuti. "e mai fac si 30 de matanii, in patru timpi, dupa rugaciuni. (and se tine post negru, asa cum s-a aratat mai sus, hrana pe care ar fi trebuit sa o mananci in acea zi (dar numai hrana de post sa o dai la un sarac (sau o suma de bani , spunandu-ti numele de botez celui ce ii dai milostenie, ca el sa se roage pentru tine. 2n zilele de post nu trebuie sa te certi cu nimeni, orice s-ar intampla, oricat te-ar supara cineva si orice ispite ai avea. 4u trebuie sa dormi mai mult pentru a trece timpul mai repede, pentru ca asta inseamna ca incerci sa te inseli pe tine insuti. 4u trebuie sa stie nimeni ca postesti in afara de cei ai casei, si nu trebuie sa te lauzi cu asta. "a nu faci vizite, ca sa nu fii obligat sa spui ca postesti si pentru a nu fi ispitit si pus in situatia sa mai faci si alte pacate.

9ugi cat poti de orice pacat cu care te ispiteste necuratul diavol, pentru a nu-ti fura stradania facuta in ziua de post si pentru a nu pierde folosul ce-ti vine din aceasta jertfa. 4u uita ca postul nu este numai infranare (adica abtinere de la mancare si bautura, ci si abtinerea de la orice alt pacat. 8entru ziua de luni, cand se tine post negru pana la ora #@ noaptea, dupa rugaciune, matanii si dupa ce au ars complet cele > lumanari ce le-ai aprins de dimineata, spui' C"fintilor %rhangheli !ihail si *afail, duceti nevrednica mea rugaciune si nevrednicul meu post la bunul )umnezeu, pentru iertarea pacatelor mele, ale parintilor mei, ale bunicilor mei, ale celor adormiti din neamurile noastre, ale mosilor si stramosilor pana la al noualea neam si-mi daruiti mie implinirea dorintei mele (spui dorinta C. )aca ai vreun prieten (prietena , sa nu traiesti cu el in afara legii lui )umnezeu (cununie , caci lui )umnezeu nu-i place curvia, iar rugaciunea ta nu este primita (pacatul desparte pe om de )umnezeu . )aca esti casatorit(a , sa nu te culci cu sotul in acelasi pat in zilele de post, chiar daca nu te impreunezi cu el' inaintea lui )umnezeu este spurcaciune si aceasta pentru ca trupul barbatului este mai neputincios si tot doreste femeia si se socoteste ca-l ispiteste si chiar diavolul face in adins ispita pentru el, ca tu sa pierzi dulceata postului si ajutorul lui )umnezeu in dorinta sau necazul pe care il ai.

Manastirea Posaga 4)udetul Alba7

4umele meu este !irela si locuiesc in orasul Beius, judetul Bihor. Va scriu aceasta scrisoare ca sa ajut, prin intermediul revistei dvs., pe oamenii care se confrunta cu probleme grele, cum am avut si eu candva. !-a surprins placut ajutorul pe care il oferiti oamenilor, prin publicarea tratamentelor (Ctrupesti si sufletestiC . $ste un lucru e5traordinar ca se mai gasesc oameni buni, dispusi sa-si ajute semenii aflati in necazuri. )oresc sa va scriu despre o manastire care este situata in judetul %lba - 8osaga, un loc sfant unde vin oameni deznadajduiti, care si-au cautat leacul in multe parti, dar nu l-au gasit. Vin oameni bolnavi& oameni asupra carora planeaza blesteme cumplite& demonizati, epileptici sau oameni de rand, cu problemele lor mai mult sau mai putin grave. -oti doresc rezolvarea problemelor, regasirea sperantei, parca pierduta pe vecie, vindecarea bolilor si alinare sufleteasca. (u ajutorul lui )umnezeu, oamenii isi recapata ceea ce au pierdut sau obtin ce nu au. 8rin parintele 2oan, care Ca primit si da in darC, )umnezeu isi arata mila fata de oameni. %cest om ajuta neconditionat. 8entru ce face, nu primeste bani. 2n fata lui, toti oamenii sunt egali& el ii ajuta la fel si pe cei ce au si pe cei care nu au. "lujbele facute de parintele 2oan (de vinerea pana duminica, chiar si noaptea , slujbe in care acest om ales de )umnezeu se lupta cu diavolul, te face sa te cutremuri. %i impresia ca traiesti un film de groaza. %i nevoie de multa credinta si putere sa rezisti acolo, la lupta dintre bine si rau, pana cand binele invinge. Vezi fiinte marunte, fragile, parca lipsite de aparare. %i impresia ca o adiere de vant e suficienta sa le doboare, apoi te ingrozesti cand vezi forta demonica ce pune stapanire pe ele, dandu-le putere sa lupte cu trei barbati. 2maginea pare ireala. !intea poate ca nu o intelege sau nu vrea sa o inteleaga. )upa puternicele rugaciuni de dezlegare, acei oameni disperati, care inainte pareau niste fiare dezlantuite, se transforma brusc, devin parca alti oameni. )umnezeu le reda alinarea si speranta... de care avem de atatea ori nevoie in viata si nu stim unde s-o gasim. %m avut si eu o cumpana grea in viata. -otul parea sa se naruie in jurul meu, toate mergeau

parca invers, viata parea un infern... %m pierdut ireversibil o persoana draga inimii mele. "unt lucruri care se pot recupera, dar cu moartea nu poti face pact, sa-ti lase langa tine omul de care ai atata nevoie... -i-l ia si pleaca, parca razand de suferinta ta. 2n astfel de clipe, cand doream sa mor, crezand ca viata nu mai are sens, )umnezeu mi-a scos in cale o femeie care mi-a indreptat pasii spre o manastire. !-am spovedit, am fost indrumata sa tin un post, dupa care prin slujba C"fantului VasileC, pe care acel calugar mi-a facut-o, am inceput sa primesc alinarea. %tunci am inteles ce pacatoasa eram si poate ca trebuia cumva sa-mi ispasesc din pacate... 2n acel loc, )umnezeu mi-a aratat nemarginita "a iubire. Dneori, ne trebuie o durere mare ca sa ne apropiem de )umnezeu. )e atunci, viata mea a reinceput sa intre pe fagasul normal. %m inteles ca viata este o lupta permanenta. ;mul trebuie sa lupte de multe ori chiar cu propria-i persoana, pentru a se obliga singur sa faca fapte bune. %s dori, prin intermediul dvs., ca toti oamenii necajiti si cu probleme sa-l CintalneascaC pe )umnezeu. $ cel mai minunat lucru in viata. %tunci intelegi rostul vietii, atunci intelegi ca cei din jurul tau au nevoie de tine, atunci ai multumirea ca ai facut ceva... ajutandu-ti aproapele. 2n alta ordine de idei, doresc sa va recomand o CretetaC foarte eficienta, aflata de la un calugar si care da rezultate sigure. "unt oameni care poate nu au posibilitatea sa mearga la manastiri, si acest ritual le va fi util celor care au intr-adevar necazuri. #. (ine poate, trebuie sa tina post trei zile de vineri, consecutiv (ritualul facandu-se in a treia vineri . 8ostul nu e obligatoriu (deoarece sunt persoane bolnave, sau care pur si simplu nu pot posti , dar in ziua efectuarii ritualului, sa nu se manance decat dupa terminarea sa. 2nainte de toate, omul trebuie sa se spovedeasca si sa se impartaseasca, apoi sa-i multumeasca lui )umnezeu pentru toate. @. "e iau = coli de hartie pe care se scrie, pe fiecare in parte, de = ori, rugaciunea' C)oamne 2isuse Aristoase, indeparteaza de la robul tau... (numele tot necazul, mania, primejdia, diavolul si blestemele, ca sa fac voia -a si sa urmez calea ce mi-ai dat-o pe pamant. Vreau sa fiu curat, bun si luminat cum ai vrea -u oamenii pe pamant. %sa sa ma ajute )umnezeu. 9aca-se voia -a. %min:C. ()eci, in total, rugaciunea se scrie de ?# de ori . 0. "e stabileste un traseu care sa duca la = biserici. ()aca e posibil, drumul de intors acasa sa nu fie identic cu cel pe care s-a mers initial . *itualul se va efectua, deci, vinerea. "e porneste dimineata si nu trebuie sa te abati din drumul stabilit. Vor fi piedici, dar telul va fi cel mai important. 1a fiecare biserica se aprind = lumanari, se da un pomelnic de sanatate, pe care se scrie familia, prietenii, dar si cei mai puternici dusmani. "e lasa pomelnicul si o fila cu cele = rugaciuni identice (la toate cele = biserici . Va inchinati la ce sfinti doriti si multumiti lui )umnezeu ca ne rabda pentru toate faptele noastre (in toate cele = biserici se procedeaza la fel . 3. 1a iesirea din fiecare biserica, dati o paine proaspata de pomana cuiva (sarac, daca e posibil . 5. 1a ultima biserica, daca sunteti necasatorit si doriti sa fiti, aprindeti in plus inca = lumanari albe. !ergeti apoi acasa. Va rugati, multumiti-i lui )umnezeu si nu va certati cu nimeni. /. % doua zi, impartiti unei persoane o farfurie de coliva si o paine, daca e posibil la cimitir, la mormantul cuiva drag (ruda sau cunostinta . "pargeti = oua si o ulcica din lut. !ai impartiti apoi altei persoane un bol de mancare. %veti rabdare 0 zile. *ugati-va mult. 9iti calmi tot timpul, evitand certurile. Veti gasi apoi CdrumulC de care aveti nevoie. %sa sa ne ajute )umnezeu: Mirela

Biserica de sub ape

In Belis, un sat motesc din )udetul Clu), intreaga memorie a locului si po6estile lui eAtraordinare sunt pastrate intre zidurile unei biserici aflata pe fundul unui bara)5 (neori, atunci cand lacul scade, biserica iese din ape, impreuna cu ingerii pictati pe pereti Inainte sa-si afle mormantul pe fundul unui lac de acumulare, Belisul era cuibarit pe "omesul (ald. Dn sat pe o vale, cu biserica la mijloc, catarata sus, pe o magura. ; puteai vedea oriunde ai fi stat. (asele din lemn ale

motilor erau stranse in jurul ei, legate de ea prin fire nevazute. Bateau vanturi mari si casele nu se lasau duse de langa biserica. (adeau ploi grozave si biserica cea de piatra se zarea ca un varf puternic in mijlocul panzelor de apa, si atunci casele de lemn prindeau curaj si ramaneau tintuite de pamant in ciuda potopului. %poi veneau ninsori grele, care acopereau totul, si numai turla bisericii ramanea afara dintre zapezi, pe cand casele erau numai niste mogaldete marunte, sufocate de albeata omatului. !otii ieseau dinlauntru si primele carari pe care le faceau in zapada erau acelea catre biserica. "i cararile acestea in zapada se vedeau de sus intocmai ca niste fire intortocheate, unind fiecare casuta cu turnul de piatra al bisericii lor. !otilor li se parea ca biserica e acolo dintotdeauna si, cata vreme o vedeau acolo, pe magura, stiau ca nimic nu li se poate intampla. (asa de piatra a )omnului parea sa fie facuta pentru vesnicie, indestructibila si eterna. 2ntr-o toamna tarzie, pe cand mireasma ca o lama de sabie a iernii suiera in goana prin vale, s-a raspandit zvonul ca Belisul urma sa fie inundat. (omunistii hotarasera sa construiasca acolo un baraj si apele lacului aveau sa acopere totul, iar motii urmau sa-si ia in spate copiii, casele si animalele ca sa le mute sus, pe coasta arida a Dngurului. %sa a-nceput bejenia. *and pe rand, carele trase de boi, incarcate cu garduri, cu barne si site, cu toale, cu ferestre si usi care nu mai duceau nicaieri, au inceput sa urce la deal, manate de blesteme si de suspine. %poi siragul de carute a devenit si mai mare, oamenii pareau niste furnici ce urcau si coborau zi si noapte pe coasta aceea batuta de vanturi. 9elinarele lor misunande pareau o carare de foc. 2n cele din urma, in Belis nu mai ramasesera decat cateva case prabusite intr-o rana. "ufletul satului se pregatea sa se inalte la cer. "i atunci, cineva a intrebat' M"i biserica<7. 2n graba mare, biserica a fost golita de icoane, de catapeteasma si de odoare, ferestrele i-au fost smulse si ea a orbit. 8rin gavanele goale se vedeau ingerii pictati pe cupola, cu trompete in maini. (lopotele si acoperisul au fost duse si ele in deal, dar, cu toate acestea, muchiile taioase ale turlei de piatra pareau inca trufase, neinvinse. Biserica motilor voia sa moara in picioare. Dltimii care au plecat au fost mortii.2ntregul sat s-a scoborat din (oasta Dngurului ca un animal cu mii de picioare si a napadit cimitirul. 9iecare familie a scormonit in morminte ca sa ia osemintele. 8arintele a facut o slujba frumoasa, apoi mortii au fost pusi in carute si urcati cu boii pe deal. 1a fiecare rascruce de drum se opreau si parintele rostea rugaciuni si cadelnita cu tamaie. ;amenii priveau tacuti inapoi, incruntati, catre viata lor trecuta ce urma sa fie acoperita cu ape. $ra frig.

Biserica presc9imbata;n mireasa

9emeia are privirile sticloase si gesticuleaza intr-un mod straniu, cu mainile deformate de artrita. 9ata ei este intinsa si senina, clara si curata, ca si cum amintirile pe care le deapana nu ar fi dureroase, ca si cum n-ar privi-o pe ea, pe 9lorica 8lesa, nascuta 4eag. "ta cu ochii fi5ati in gol, pe albul unui perete. -rebuie sa aiba peste ?0 de ani, si pentru ea trecutul are claritatea cristalului. 4umai ca pentru ea nu mai conteaza anul, data cand s-au intamplat unele lucruri, ea are o memorie de tip afectiv, o memorie a inimii, ea tine minte ce simtea ea atunci, tine minte zbuciumul si lacrimile intepenite in gene, scartaitul unei roti a carutei si nechezatul unui cal, chiar si felul in care norii alergau pe deasupra, in timp ce ei urcau cu mortii la deal. M-rebuie c-o fost pe la inceputul anilor F>07, zice mosul ei cel inalt, Mfiindca in noiembrie F>@, au dat drumul la ape si apele incepusera sa impresoare, cu incetul, biserica.7 "untem intr-o casa din noul Belis, satul stramutat pe (oasta Dngurului acum 00 de ani. 2n bucatarie e cald. 8aralizata, 9lorica nu iese afara decat purtata pe brate. "ta pe lavita si isi aminteste. ;mul ei se numeste 4iculae si ar vrea sa ne povesteasca despre razboi, despre ;desa, despre campaniile eroice la care a luat parte acum mai bine de 50 de ani. $a priveste mereu la peretele alb si deodata, cu o voce venita, parca, din alta lume, incepe sa spuna ceea ce vede pe ecranul magic al memoriei sale. "e face liniste. 9iica ei, %ngela, ginerele !ircea, omul ei, 4iculae, zis 8usu, toti amutesc si amintirile batranei 9lorica prind puteri, se materializeaza, atarnand in aerul supraincalzit al bucatariei. M%m luat toate cate-am putut duce. Boii sfornaiau aburi pe nari, tragand la care si nimeni nu vorbea, numai sa-ntorceau cu totii sa se mai uite inapoi. "atul ramanea mereu mai jos si mai jos si biserica se vedea mai mica si mai mica si, cand o vedeam, parca inima se strangea in mine. MBine c-om putut lua cu noi macar mortii7, ziceam, Mdaca biserica noastra ramanea acolo, de vale, sangura si cu ochii scosi7. "i cum urcam noi mai sus, ase se facea si vantul mai tare si mai rece si parca simteam in ceafa cum sa uita biserica dupa noi, cum se ruga sa ne intoarcem si s-o luam. 4imeni nu s-o-ntors, cu toate ca stiam ca-i pacat sa merem in deal fara dansa si sa lasam acolo ingerii si sfintii sa se inece, dara si viata noastra tat acolo jos ramanea, jos in vale, unde ne-om pomenit de copii. "araca biserica noastra: ; fost a doua oara randuita la moarte, ca prima oara o vrut s-o darame romanii cand o fost fugit ungurul.7 (um asa< 9lorica priveste mereu in gol, cu ochii ei care-au fost odata albastri. M(um a fost biserica in primejdie de moarte<7, intreb. M(e putea sa i se-ntample mai rau decat sa fie parasita si acoperita de ape<7 M)omnuL draga7, se baga in vorba mos 4iculae, ca si cum asta ar fi fost intrebarea pe care o astepta, Mbiserica de jos, de sub ape, o fost facuta de groful care stapanea odata aici, latit peste pamanturile noastre motesti. Drmanczy il chema. "i s-o facut biserica noastra numai dupa primul razboi, cand tara s-o intregit.7 9lorica e imobila si pare ca nici nu aude e5plicatiile omului ei. M(um adica... de-a noastra<7, intreb. M%pai Fnainte-o fost biserica ungureasca s-or fost unii care-or voit s-o darame, pentru cate suferinte or fost indurate de moti, numaL ca altii or zis ca )umnezeu ii stapan si la unguri si la romani si nu-i de vina pentru toate cate s-au intamplat. "-atuncea or sfintit biserica si-or facut-o ortodo5a, la fel ca noi. ; fost adunare mare, cu multi episcopi, de nu mai vazusera muntii la fel, si veneau motii nostri cu miile, chiar si de dincolo, de peste dealuri, de la 8oiana Aorii si de la %lbac. %sa o fost spalata biserica de pacatele unguresti, asa o fost pictata cu sfintii si cu ingerii nostri. 8a dinafara, era din piatra, dara pe dinauntru era mai frumoasa ca o mireasa, plina toata de lumini si colori.7 !os 4iculae e inversunat si cuvintele lui sfichiuie in aerul incins, pentru el episodul acesta din povestea bisericii pare e5trem de important. 4umai ca 9lorica lui continua sa priveasca peretele alb, potopita de alte ganduri. M)upa ce ne-or stramutat7, zice cu glas soptit, Mmulta vreme ne-am dus in buza padurii si ne uitam in jos, la cel sat, si vedeam gaurile negre din

turnul bisericii, care tot mandru se ridica. "i parca auzeam huietul cel mare de ape care vineau peste dansul, numai ca nu era inca apa atuncea, numai noi ne inchipuiam asa. %bia la urma onceput sa se stranga apa in vale si n-o fost mult pan-o urcat la talpa bisericii, de se vedea turla-n apa cand era luna mare. !ergeau oamenii in fiece duminica sa se uite in vale, ba inca eu ma duceam si mai des sa privesc cum se ineaca biserica noastra si-am vazut cu ochii mei cum o intrat apa mai intai pe gaura usilor scoase, pe urma s-o urcat apa piatra cu piatra pana sus, la feresti, si-atunci copiii s-or dus si or intrat cu barca in biserica de s-or plimbat pe-acolo, pe sub boltele cu ingeri inaripati. 8e urma o fost apa pana la coperis si, cand batea vantul, noua ni se parea ca turnul sa clatina. 8e urma a ajuns apa sus, la ferestile clopotelor...7. ; privesc pe batrana 9lorica in vreme ce ea priveste albul zidului. $ inca acolo, inapoi, intr-un timp care nu poate fi numerotat cu ani. 8entru ea nu e5ista ani, ci numai imagini zavorate intre zidurile de piatra ale bisericii scufundate. $a, micuta, la prima impartasanie, privind in sus, catre bolta cu ingeri si cu trompeti, apoi ea mireasa imbujorata, apoi ea la botezul fetitei ei si tot ea, cernita si plansa, cand taica-sau s-a dus la cer. -oate acestea au ramas acolo jos, ferecate, impreuna cu bucuriile si cu suferintele ei. "i dintr-o data, inteleg ca pentru 9lorica nu conteaza a cui a fost biserica la inceput si nici cand a devenit romaneasca, pentru ea conteaza numai ca acolo, intre ape, langa sufletul viu al bisericii a fost ingropat si o parte din sufletul ei.

!ugul
Bun, vasazica satul s-a rupt din matca lui, din gaoacea lui istorica, oamenii au plecat, luand cu dansii aproape totul' casele, mortii lor, animalele si copiii si povestile lor de demult. 2storia lor a devenit o istorie calatoare si evenimentele au inceput sa-si piarda precizia cronologica. 2ntr-un fel, tradarea lui Aorea, revolutia din F3?, crimele baronului Drmanczy, pe care belisenii nu le vor uita niciodata, si scufundarea bisericii lor acum 00 de ani, toate fac parte dintr-un trecut pe care l-au luat cu ei si pe care l-au stramutat aici, pe coasta vantoasa a Dngurului. 9lorica si-a mutat privirile albastre catre mijlocul bucatariei. $a este acum copila, are numai cativa anisori si castelul lui Drmanczy este acolo, deasupra bisericii, iar biserica ce avea sa fie inghitita de ape este noua si frumoasa, cu vitralii care stralucesc in soare ca sabiile. -atal ei, .heorghe 8ogan, e tanar si o duce de mana pe ulita de pe malul raului. (um e castelul, cum arata castelul pe care ea il vede ca intr-o oglinda aflata in memoria sa< M$ mare si intunecos si in partea stanga are un turn urias, pana la cer, si turnul are acoperisul ascutit, si in varful acoperisului are o lance.7 M"i<7 M"i mai are un turn mai mic in partea dreapta si acoperisul turnului mic are o forma rotunda ca o cusma, ca o caciula plina de ferestre de jur imprejur si, intre turnuri, acoperisul este rosu si acolo se afla o cruce stralucitoare. %sa arata castelul lui Drmanczy. 2nauntru este intuneric si frig si sunt bogatii mari.7 !ana ei este mica in mana mare, a tatalui sau si el ii povesteste despre incaperile castelului, podite cu sticla alba, care straluceste in razele soarelui, si despre unele camari pe care baronul a voit sa le podeasca cu bani de aur, pusi unul langa altul, pe dunga, pentru ca nimeni sa nu poata calca pe chipul imparatului. !ai tarziu, putin inainte sa se marite, avea sa intre si ea acolo, in castelul cu podele de sticla, avea sa vada salile pustiite, dar asta a fost cand Drmanczy fugise deja la Aodin cu soldatii sai si cu un car urias, tras de patru boi mari. M$ra un car plin cu aur, asa de plin, ca boii abia puteau sa-l urneasca, si de la Aodin, groful a fugit la Budapesta.7 Bine, dar castelul, ce s-a intamplat cu castelul, unde a disparut< % fost si el acoperit de apele lacului< %ngela, fata, o aseaza mai bine pe mama-sa pe lavita, ii strange basmaua. !ircea, barbatul ei, scormoneste in dosare vechi si scoate bilete ingalbenite de timp, chitante semnate de Drmanczy, pe vremea cand motii din Belis erau iobagi pe mosiile lui. Batranul veteran de razboi 4iculae, zis

8usu, mormaie. %m atins un subiect care-i intereseaza pe toti, despre care toti ard sa vorbeasca, numai 9lorica priveste mai departe peretele alb. M)omnuL draga7, zice mos 8usu, Mcastelul a disparut.7 M(um asa, a disparut<7 M)a, a disparut, nu mai e nici o piatra macar dintr-insul. 1-or luat bucata de bucata romanii si dus o fost.7 -acere. Batranul e multumit de efectul surprizei. M%ice baronul avea @? de mii de iugare de pamant si de paduri, avea fabrica de cherestea, avea ciutarie pe 0000 de iugare si ciutaria avea un gard peste care puteau sari ciutele inauntru, dar afara nu mai puteau iesi. "i dupa intaiul razboi, in #=#?, romanii l-au izgonit pe Drmanczy, dar nu i-or facut nimica. Ba mai mult, el o plecat cu bogatiile dupa dansul, dupa ce vanduse fabrica de cherestea la niste italieni. 4umai ca o ajuns la Budapesta groful si ce-o facut< 1-o trimis inapoi la Belis pe 4andor, frate-sau, ca sa se razbune pe romani, si 4andor o venit cu niste slugi de-ale lui si-ntr-o zi, pe-nserat, s-or ascuns inarmati in padure, si cati romani or trecut atunci pe acolo, care venind de la vite, care venind de la fan, i-or omorat, fara mila, pe toti. ;r omorat la nimereala pe care trecea pe drum, si femei si copii laolalta, si le-or dat foc. ;r facut rug cu ei: %uzea satul ceva iures in departare, dar nimeni nu stia ca se intorsesera oamenii lui Drmanczy. $ra iarna, si cand o aflat satul ce se-ntamplase, 35 de romani erau deja omorati, dintre care #0 femei. "i zapada rosea de sange. ;amenii erau cu faclii de rasina de brad si vedeau mortii aruncati in zapada, puscati si arsi. "i 4andor cu ucigasii se ascunsesera in castelul parasit al lui frate-sau.7 2n sfarsit, suntem pe domeniul lui !os 4iculae. 2n sfarsit, el poate sa povesteasca despre ceva ce-l intereseaza cu adevarat' intamplari razboinice, si mosul devine din ce in ce mai inversunat. Dciderea ticaloasa a romanilor il face sa ia foc, in timp ce 9lorica priveste albastru spre undeva. %s putea sa pun prinsoare ca ea vede si mai bine ceea ce s-a petrecut acolo, vede cu sufletul, vede facliile si zapada insangerata, aude strigatele furibunde ale satului romanesc adunat sa vada macelul, o vede pe !ariuca "iminii impuscata in mana, zgariata pe fata, dupa fuga disperata prin hatisul padurii pana in satul vecin, la Balcesti. M!ariuca "iminii era muiere naprasnica7, zice !os 4iculae, Mde scapase din ghearele ungurilor asa, impuscata, si s-a dus cu hainele pline de sange si l-a sculat pe unul .heorghe aL lui )anila din *achitele si inca pe unul, din 8oiana Aorii, care amandoi erau veniti cu treaba in Belis. $i, si astia doi or sculat satul si s-o dus zvonul paste tot ca cei omorati nu erau numai din Belis, erau si din %lbac, si din 8oiana Aorii si din Balcesti, si s-o adunat multime mare de romani cu arme si cu focuri s-or inconjurat castelul in care se ascunsesera 4andor Drmanczy cu mercenarii lui.7 8auza. !osul priveste la femeia lui si, in cele din urma, si ea il priveste. (red ca ar vrea ca de-aici mai departe sa povesteasca nevasta. 4umai ca batrana 9lorica tace. !acelul lui Drmanczy a adus dupa sine un alt macel, pe care ea ar vrea sa il lase ingropat in uitare. Batranul apuca atunci zdravan de bata pe care se sprijina si e5plica cum sute, poate chiar mii de romani din toate satele dimprejur s-au adunat acolo, in jurul castelului, cum nu mai e5ista nici un sef, era numai o ura grozava impotriva ucigasilor zavorati. 1a un moment dat, portile s-au deschis, caci ungurii si-au dat seama ca n-au nici o sansa. $i erau numai cateva zeci, iar romanii care urlau afara ar fi fost in stare sa spulbere castelul dintr-o singura lovitura, cu o furie care ajungea pana la cer. Dnii dintre romani purtau cu ei cadavrele celor ucisi, barbatii duceau trupurile femeilor ucise, pe care voiau sa le razbune. (and s-au deschis portile, multimea furibunda a tabarat inauntru si castelul intunecat a sorbit-o prin gura uriasa a portilor. )e-afara, prin ferestrele negre, se vedeau luminile tortelor dinauntru, si dupa un timp, aceleasi porti au inceput sa scuipe afara multimea potolita si razbunata. Dngurii au fost spulberati, pur si simplu, na mai ramas nimic din ei. Dnii se ascunsesera in biserica lui Drmanczy, aceeasi care intr-o buna zi avea sa fie acoperita de ape, numai ca n-au putut scapa. -oate umilintele, toata furia stransa in anii de iobagie, toate au e5plodat si s-au scurs ca un rau de foc, ale carui zagazuri fusesera deschise de uciderea celor 35 de romani. M(ine ti-a povestit dumitale despre toate acestea<7, intreb, pentru ca !os 4iculae era prea mic atunci ca sa vada si ca sa stie. $l ma priveste oarecum uluit si, dintr-o data, inteleg ca aceasta istorie tragica face parte din mitologia acestui loc, inteleg ca memoria ancestrala a oamenilor a inglobat totul cu o putere e5traordinara, in asa fel incat mosul poate povesti ca si cum ar fi fost de fata. %celasi lucru se petrece cu biserica si cu povestea scufundarii sale in adancurile lacului. $a

nu s-a petrecut acum 00 de ani, ci apartine mai curand unei istorii a inimilor lor, in care evenimentele acestea cosmice n-au un timp si nici o cronologie precisa. M)eci, biserica de sub ape a fost martora la aceasta razbunare sangeroasa7, zic. M)a7, spune mos 4iculae si coboara privirile in pamant. "i ce s-a intamplat apoi< (um a... disparut castelul fara nici o urma< M8ai... o ars mai intai, apoi fiecare o mai luat o piatra s-o mai dus ceva, si pana la urma o disparut.7 %u folosit oamenii piatra pentru constructii, pentru case, pentru grajduri< !osuL ma fulgera cu privirea. M4u le-o trabuit romanilor piatra din castelul lui Drmanczy. )uca-se pa pustii:7

VI"$#CA& !II $I" MA"AS&I!I

- Revenim asupra unui subiect incitant: metodele de vindecare practicate inca din Evul Mediu in manastiri. In vreme ce Occidentul isi oficializeaza traditia naturista, sprijinind lacasurile monahale sa se transforme in Centre de sanatate, in Romania, musetelul e din nou pus la zid C(um poate sa moara un om in a carui gradina creste salvie<C 2ntrebarea, demna de-a fi inclusa intr-o reclama, a scrijelit-o, candva, un calugar evlavios' cu pana, pe pergament, la lumina unui opait, intr-o cancelarie manastireasca din golful "alerno (in sudul 2taliei , acolo unde a inflorit pentru prima oara medicina calugarilor crestini. %u trecut, deatunci, peste #000 de ani... 2n acele vremuri, planta cu inflorescente liliachii, ale carei frunze condimenteaza traditionala bucatarie italiana, era deja apreciata de secole pentru puterile ei vindecatoare. )ruizii credeau ca salvia poate sa-nvie mortii, iar medicii $giptului antic ii cunosteau efectul miraculos asupra barbatilor impotenti si sterili. 9ara-ndoiala ca zelosul calugar s-ar fi aruncat in genunchi in fata icoanelor, daca vreunul din frati i-ar fi soptit la ureche ca leacurile transcrise de el cu litere impodobite cu fel de fel de inflorituri, erau, de fapt, cunostintele unor pagani fara frica lui )umnezeu. %r trebui sa i se multumeasca pentru naivitate, caci cunostintele salvate de el din %ntichitate, impreuna cu fratii si surorile lui, imbogatite cu propriile lor descoperiri si cu un strop de medicina populara temeinica, ii fascineaza - la o mie de ani distanta - in egala masura pe discipolii medicinii alternative, ca si pe savantii din mileniul trei. 8lantele medicinale - de la arnica la tataneasa - sunt studiate astazi in laboratoare moderne din toata lumea, ocupand tot mai mult rafturile din farmacii. 8roclamate drept realizari de ultima ora ale fitoterapiei moderne, plantelevedete sunt cunoscute de fapt de sute de ani, cand calugarii si maicile le cultivau in gradinile manastirilor, preparand din ele fierturi si unsori, zdrobindu-le in mojare semintele, vlastarii, frunzele si fructele. %desea, preparatele aveau in ele si > ingrediente miraculoase, adica e5act numarul zilelor in care si-a desavarsit )umnezeu (reatia. "anatatea era mantuire, iar mantuirea era mila divina, dupa cum credeau tamaduitorii acelor vremuri. 2n schimb, boala era dezordine si

dezechilibru. 1a aceasta consimt intru totul - pe baza altor temeiuri - si medicii occidentali. "olidarizarea dispare insa cand e vorba de cele 3 CseveC elementare, pe care terapeutii din $vul !ediu incercau sa le mentina intr-o armonie perfecta' sangele, mucoasa, bila galbena si bila neagra. )aca vreuna din aceste seve e5ceda in organism, iar impotriva disproportiei create nu e5ista nici o planta vindecatoare, surplusul trebuia indepartat imediat cu ajutorul ventuzelor, al purgarii, al lasarii de sange, procedee bine cunoscute pe-atunci pacientilor chinuiti. C!ulte boli erau tratate cu succes, chiar daca medicina oferea - din perspectiva de-acum - si motivari confuze, greu de descifratC, spune Bohannes !ayer, cunoscut specialist german in istoria medicinii. 2ncepand din #===, sub indrumarea sa, cercetatorii din NOrzburg, sprijiniti financiar de o firma farmaceutica, au studiat sute de manuscrise din bibliotecile si arhivele manastirilor, pentru a afla plantele valoroase. %u intocmit o adevarata CfitotecaC, cu microfilme, dupa care si-au oferit rezultatele catorva asezaminte monahale, ajutandu-i pe calugari sa reinvie traditia cultivarii de plante vindecatoare in manastirile din .ermania. $5ista metode vechi de tratament care astazi ni se par ciudate, dar care au rezistat cu succes cercetarilor si criteriilor moderne. %stfel, bacteriile continute de Co alifieC calugareasca menita sa vindece ranile, preparata din e5cremente de oaie, miere si mucegai, actioneaza, dupa o aplicare de cateva zile, ca un antibiotic. 8rivite astazi cu suspiciune, vindecarile cu urina si fecale de animale erau practicate pe scara larga in 9ranta, 2talia si .ermania, multe dintre ele fiind reluate in cercetari stiintifice de laborator. )ar bolile nu erau tratate doar cu leacuri din plante. 2ntre zidurile groase ale manastirilor medievale se practica asiduu si igiena cotidiana. $ drept ca baia totala le era interzisa mai cu seama calugarilor novici, insa spalatul temeinic facea parte din programul obisnuit, iar efectele erau evidente. C$ste demn de remarcat faptul ca in plina epoca de inflorire a medicinii monastice, nicaieri in $uropa n-au e5istat molime periculoaseC, spune Bohannes !ayer. 1ucrurile s-au schimbat abia in secolele J22-J222, dupa ce edictele papale si decretele conciliale au interzis practicarea medicinii in interiorul manastirilor, toti cei fagaduiti lui )umnezeu fiind obligati sa se concentreze in e5clusivitate asupra rugaciunii si a cantecelor bisericesti. 8rin aceasta, soarta medicinii monastice fusese pecetluita. %stazi, congregatiile incep sa-si reaminteasca de bogata mostenire medicala lasata cu sute de ani in urma, si asta nu doar spre binele sanatatii calugarilor, ci si spre prosperitatea asezarilor manastiresti. (alugaritele ;rdinului )ominican din +oblenz, de pilda, au creat locuri speciale de cazare pentru oaspeti, carora le vor oferi - incepand din august - o gama intreaga de procedee terapeutice, de la plante medicinale la terapia cu apa sau la meditatia evlavioasa, adica o adevarata terapie alternativa. ((and vor aparea si-n *omania atare CminuniC< 2n orice caz, pentru a redescoperi in medicina monastica adevaratele comori ale invataturii stravechi, nu este nevoie nici sa crezi neaparat in Biblie si nici sa fii un adversar inversunat al tratamentului alopat sau al aparaturii ultrasofisticate de investigatie. 2ntemeietorul fitoterapiei monastice a fost, pentru lumea occidentala, "fantul

Benedict din 4ursia. 8rimele asezaminte monahale intemeiate de el in secolul al JV2-lea, la "ubiaco si !onte (assino, au marcat inceputurile recuperarii invataturii $vului !ediu. %u urmat curand zeci si zeci de alte manastiri, pana ce $uropa a fost CacoperitaC, practic, de o retea densa de comunitati care respectau indemnul "f. Benedict, valabil si astazi' C;ra et labora - roaga-te si muncesteC, si care au pastrat si au inmultit cunostintele medicale ale secolelor precedente. "fantul Benedict fie laudat:, pentru ca i-a invatat pe calugari sa scrie si sa citeasca, instituind astfel, pe langa cucernicie si smerenie, educatia si cultivarea. Ba a facut chiar mai mult. C.rija pentru bolnavi trebuie sa stea inainte de toti si de toateC, propovaduia el, punand astfel bazele medicinii $vului !ediu. 2n cei suferinzi, calugarii 2l intalneau pe Aristos, si de aceea fratii bolnavi erau scutiti de asceza, primind, pe langa ingrijiri medicale, carne si vin, chiar si in zilele de post, ca sa se intareasca. )e regula aceasta generoasa au profitat - se spune - unii calugari mai necredinciosi, care si-au e5agerat suferintele sau chiar le-au inventat, doar pentru a se bucura de avantajele oferite. 8ana in secolul al J222-lea, abatiile din $uropa lasau adesea impresia de ambulator, pentru ca acolo nu erau ingrijiti numai fratii si surorile propriului ;rdin, ci si taranii din zona si chiar principii si regii care-i cautau pe calugari pentru a-si alina necazurile si ranile. 2ntrajutorarea crestineasca a adus unui mare numar de manastiri celebritate si surse sigure de venit. (ea mai veche carte germana de medicina, cu peste >50 de retete calugaresti, datand din vremea lui (arol cel !are, propune un fel de regulament al ta5elor, in beneficiul celor saraci. (ine avea mai mult trebuia sa plateasca mai mult, pentru ca din ce prisosea sa poata fi ajutati nevoiasii. ;ricat de moderna ar fi din multe puncte de vedere medicina lasata mostenire de vechii calugari, ea cere, de fapt, un singur lucru' discernamant sau CdiscretioC, cum il numea "f. Benedict. (aci CdistantaC dintre vindecare si moarte - chiar si in cazul metodelor CblandeC - este ingusta ca muchia de cutit. !ulte dintre invataturile ce-au razbatut prin secole pana la noi sunt o marturie a intelepciunii calugarilor si a puterii vindecatoare a plantelor. )ar vechimea singura nu este o garantie a calitatii metodelor terapeutice. (unostintele de anatomie a omului erau inca destul de limitate, iar unele leacuri, precum CcalmanteleC, preparate in $vul !ediu din nebunarita, matraguna si seva de mac, le-or fi luat unor bolnavi durerile cumplite, dar le-au luat, din cand in cand, si... viata. (hiar daca unele dintre retetele de odinioara se bazau mai ales pe superstitiile atat de raspandite pe-atunci, merita, cu siguranta, sa aruncam o privire peste manuscrisele asa de frumos ilustrate si, in special, in ChortulusC gradina cu plante medicinale, nelipsita din nici o manastire medievala din ;ccident. C"pre deosebire de medicina %ntichitatii, care prelucra cu predilectie

maruntaiele de animale, inclusiv ficatul de vultur, eliminarea carnii din hrana calugarilor crestini a facut ca medicina $vului !ediu sa scoata in evidenta importanta plantelor vindecatoareC, e5plica Bohannes !ayer. 2n secolul al 2J-lea, staretul !anastirii *eichenau, Nalahfrid "trabo - adica CsasiulC, dupa cum indica porecla sa latina -, proslavea in cantecele sale @3 de plante, descriind in versuri clare si bine ritmate cum se amenajeaza gradina ideala. )espre anason se spune, de pilda, ca' Csamanta lui bauta cu lapte de capra linisteste stomacul balonat si grabeste curand mersul sovaitor al digestieiC. $fectul este, realmente, cel scontat, dupa cum confirma medicii de astazi. C*idichea neagra, cu radacina destul de iute, calmeaza tusea care te scutura, iar zeama preparata prin macinarea semintelor lecuieste, adeseori, bolnavii de oftica.C 8ana si indicatiile lui Nalahfrid indeamna la prudenta. (aci cei care nu le respecta prea riguros - cel putin in cazul macului de gradina - pot fi acuzati pentru detinere sau consum de droguri. %stazi, remediile binefacatoare nu sunt doar fierturile, alifiile sau compresele pe care le aflam din cartile vechi de medicina monastica. !anastirile ofera balsam si pentru suflet. $5trem de priceputa in materie este sora "cholastica de la !anastirea C"fanta AildegardC din .ermania. (and aude ca, mai ales in cercurile C4eP %geC, celebra intemeietoare a abatiei, Aildegard von Bingen, este considerata drept autoarea unor metode de vindecare cu efecte aproape magice, voalul de pe cap incepe sa-i tremure usor. C4u e5ista o HIC, spune ea revoltata, Csi v-as fi recunoscatoare dac-ar afla acest lucru si altii.C 8reacuvioasa Aildegard, stareta manastirii de pe malul *inului, a fost, si ea, un CvlastarC al $vului !ediu, astfel ca evlavia ei, oricat de profunda ar fi fost, n-a putut inabusi complet ispititoarea superstitie marcata de mituri si magie. C"maragdulC, spunea Aildegard intr-una din scrierile sale, Cse intruchipeaza din vigoarea verde a aerului si ajuta impotriva junghiurilor, a bolilor de inima si a durerilor de stomac.C )eci nu era o vindecatoare CsfantaC. )ar pentru noi, astazi, importante nu sunt retetele sfintei Aildegard si nici cunostintele ei incomplete despre organele interne, ci viziunea ei asupra omului in comple5itatea lui. (alugarita benedictina stia precis ca sufletul si trupul se pot vindeca doar impreuna si asta inainte ca, peste secole, medicina alternativa sa descopere principiul holistic si psihosomatica. "i mai putem invata ceva de la ea' ca bolile fac parte din viata noastra. Aildegard a aflat pe propria piele ce-nseamna suferinta. CBoala m-a blocat si m-a invalmasit asa de tare in itele durerii, incat simt c-o sa morC, marturisea ea candva. )ar asta n-a impiedicat-o sa scrie, sa studieze si sa traga semnale de alarma. C)aca ai avea parte numai de fericireC, ii spunea ea unui calugar cunoscut, Cai fi ca un rac care nu merge decat indarat, nu si inainte.C (u alte cuvinte' suferinta, pe care n-o putem evita, ne da sansa sa evoluam. C2n prezent, noi comitem o greseala grava

incercand sa eliminam din viata noastra orice boala si deci moarteaC, afirma sora "cholastica. (unostintele de specialitate ale medicilor $vului !ediu au ramas, cu siguranta, mult in urma medicinii moderne. )ar oare nu intelegeau calugarii vindecatori, mai adanc decat multi dintre noi, viata si moartea< 2n orice caz, fascinatia medicinii monastice nu este produsa doar de gradinile frumos ingrijite. )in retetele vechilor tamaduitori intelegem si imaginea de ansamblu a omului din $vul !ediu, si anume' ideea de interdependenta si de ordine care guverneaza tot universul. ! $ICA $#MIA"

&onice preparate din plante

rifoi rosu ! rifolium pratense" (ontine vitamine importante, minerale si substante care fluidizeaza sangele. (eaiul preparat din petale de trifoi rosu curata repede sangele, este antiinflamator si usor energizant. 8entru o ceasca, se oparesc 3 lingurite de planta uscata si se lasa #0 minute sa se infuzeze. )in trifoi rosu se poate face si o bautura tonica, un vin preparat dupa urmatoarea reteta.

#inul de trifoi 2ngrediente' o lingurita de petale proaspete sau #G@ lingurita de petale uscate, @ l de apa clocotita, 0 lamai, #,5 ,g de zahar, @ portocale, 00 g drojdie inmuiata, unsa pe o felie de paine. !od de preparare' 8uneti petalele intr-un castron mare, opariti-le cu apa clocotita si lasati-le sa se infuzeze. 2n lichidul racit (caldut puneti zaharul, fructele taiate felii si painea unsa cu drojdie, acoperiti castronul cu un capac si lasati CvinulC la macerat 5 zile, amestecandu-l de doua ori pe zi. "trecurati-l, lasati-l sa stea inca 5 zile si turnati-l in sticle, pe care le astupati usor cu dopuri din pluta. )upa alte zece zile, infundati bine dopurile si lasati vinul cel putin o luna sa se invecheasca.

Coada-soricelului (elebra pentru capacitatea de vindecare a bronsitelor si bolilor de plamani, dar si a suferintelor abdominale, coada-soricelului este si un e5celent energizant. 2ata o bautura care nu lipsea din manastirile medievale.

onic ; lingura de flori proaspete se oparesc cu 0 litri de apa clocotita. "e lasa sa se infuzeze 0 ore. "e strecoara, apoi se adauga @00 ml suc de catina si # cana de miere. "e trage in sticle care se inchid ermetic. "e bea cate un paharel pe stomacul gol.

$rusture !%rtium lappa" $ste o planta comuna, cunoscuta peste tot in lume pentru fierul pe care-l contine, si ca tonic care curata sangele si ficatul. (eaiul preparat din brusture amestecat cu papadie este apreciat de secole pentru efectul sau energizant. -iganii obisnuiau sa adauge si vin, pentru a fi si mai stimulent.

Infuzie cu vin !od de preparare' "e oparesc 0-5 g de planta si se infuzeaza #0 minute, cu capac, dupa care se adauga @ linguri de vin taranesc.

&emnul dulce (u mii de ani in urma, era apreciat pentru puterea vindecatoare si efectul tonifiant si revigorant. 2n mormantul lui -utan,amon a fost gasita si o radacina de lemn dulce: ; buna bucata de vreme, lemnul dulce a avut mai multa cautare decat ciocolata. *eteta pe care v-o prezentam in cele ce urmeaza este CoperaC lui 4icolas (ulpeper, herborist englez din secolul al JV2-lea.

Ciocolata de lemn dulce 2ngrediente' @00 g radacina tocata marunt, #,5 l apa plata. !od de preparare' "e pune radacina in apa si se lasa sa fiarba incet, pana ce scade lichidul la # l. "e umple - pe jumatate - o cana cu lichid (are consistenta cauciucului , se completeaza cu lapte fierbinte, se adauga miere si se amesteca bine.

Leacuri manastiresti
2n ChortulusC-ul lui Nalahfrid din manastirea de pe insula *eichenau cresteau @3 de plante medicinale, tot una si una. !ulte dintre ele sunt considerate ca avand puteri tamaduitoare deosebite.

'n(urasul !Marrubium vul(are" 9araonii isi lecuiau tusea cu aceasta planta ierboasa si amara care, pe deasupra, activeaza si digestia. %cidul marilic pe care-l contine sporeste secretia de bila din celulele hepatice. Dtilizare' se prepara un ceai din planta uscata. $fectul' elimina secretiile bronhice, calmeaza balonarile si colicile intestinale. *estabileste pofta de mancare. $fecte secundare' nu se cunosc. (ontraindicatii' nu se foloseste in perioada sarcinii si a alaptarii.

)eniculul !)oeniculum vul(are" 8lanta umbelifera de pe tarmul !editeranei are mult mai mult de oferit decat bulbul gustos' inca din %ntichitate, semintele ei si uleiul e5tras din ele sunt folosite in medicina. Dtilizare' se bea ceaiul preparat din semintele zdrobite sau se iau cateva picaturi de ulei, dupa masa. $fectul' alina crampele stomacului si ale intestinului si inflamatiile cailor respiratorii. $fecte secundare posibile' arareori reactii alergice. (ontraindicatii' uleiul de fenicul (la fel ca toate uleiurile eterice nu se foloseste in timpul sarcinii si nu li se administreaza sugarilor si copiilor.

*ovleacul !Curcubita pepo" (ristofor (olumb l-a adus in $uropa din !e5ic. )ar inca din $vul !ediu, in manastirile europene se planta dovleacul lunguiet, asa-numita CtidvaC. "emintele zdrobite provocau, pare-se, scaderea febrei. %stazi se foloseste dovleacul de

gradina, mai cu seama semintele si uleiul presat la rece. Dtilizare' semintele mestecate se inghit cu mult lichid, sau se inghite uleiul pur si simplu (dozarea este recomandata de medic sau de farmacist . $fectul' vindeca cistitele si tumorile benigne ale prostatei, elimina viermii intestinali. $fecte secundare' nu se cunosc. (ontraindicatii' nu are.

&eusteanul !&evisticum officinale" Dleiul eteric din radacina are efect diuretic si antispastic. Dtilizare' se prepara ceai (infuzie din radacina si se beau in paralel multe lichide. $fectul' Vindeca inflamatiile cailor urinare, linisteste arsurile la stomac si previne calculii canalului urinar. $fecte secundare posibile' la o folosire mai indelungata, pielea poate deveni mai sensibila la lumina (a se evita soarele puternic si solarul . (ontraindicatii' nu se foloseste in caz de nefrita, de insuficienta renala si cardiaca si nici in timpul sarcinii.

Menta !Mentha aversis" Nalahfrid "trabo spunea ca e5ista atatea varietati de menta, cati pesti in !area *osie. 9runzele si uleiul e5tras din ele contin menthol si sunt racoritoare si antispastice. Dtilizare' se bea ceaiul preparat din frunze proaspete sau uscate. Dleiul se picura in apa rece, care se bea sau se foloseste pentru gargara. "e poate picura si in apa fierbinte - pentru inhalatii sau se maseaza, in stare pura, pe piele. $fectul' alina crampele stomacale, intestinale si pe cele din canalele fierei (sub forma de ceai sau de ulei picurat in apa & vindeca inflamatiile cavitatii bucale si pe cele ale faringelui (solutia pentru gargara , calmeaza durerile de cap (masajul cu ulei , tusea si guturaiul (inhalatii si masaj . $fecte secundare posibile' afectiuni ale stomacului. (ontraindicatii' uleiul de menta (ca toate uleiurile eterice nu li se recomanda gravidelor, sugarilor si copiilor mici, iar persoanele bolnave de fiere sau de ficat trebuie sa ceara sfatul unui medic.

urita mare !%(rimonia eupatoria"

2nca din %ntichitate, medicii greci ii cunosteau calitatile antiinflamatorii si puterea de vindecare a ranilor si tratau cu ea abcesele si ulceratiile. Dtilizare' se prepara ceai (infuzie din planta uscata, iar decoctul se foloseste pentru comprese sau gargara. $fectul' ajuta la combaterea diareei, a inflamatiei mucoasei din cavitatea bucala si din faringe si vindeca, de asemenea, dermatitele usoare. $fecte secundare' nu se cunosc. (ontraindicatii' ceaiul nu li se recomanda sugarilor si copiilor mici.

randafirul !Rosa spec." 8etalele de culoare roz pana la rosu purpuriu se culeg cu putin timp inainte de-a se deschide inflorescenta. 2n $vul !ediu, pe langa decoct, se folosea si uleiul de trandafir - pentru vindecarea ranilor. Dtilizare' se face gargara cu un decoct din petale uscate. $fectul' alina inflamatiile usoare ale mucoasei din cavitatea bucala si a faringelui. $fecte secundare' nu se cunosc. (ontraindicatii' nu are.

Ridichea nea(ra !Raphanus sativus" $ste evident mai CiuteC decat surata ei, ridichea de luna. Eeama si uleiul e5trase din ea fluidizeaza saliva si sucul gastric, elimina secretiile bronhice si stopeaza propagarea bacteriilor. Dtilizare' se bea zeama de ridiche si uleiul eteric amestecat cu apa. $fectul' vindeca afectiunile digestive si rinitele, elimina secretiile bronhice. $fecte secundare posibile' uleiul de ridiche in stare pura poate sa irite mucoasa stomacala (daca este folosit vreme mai indelungata . (ontraindicatii' a nu se folosi in caz de calculi biliari& nu li se recomanda femeilor gravide, sugarilor si copiilor mici.

+alvia !+alvia officinalis" )enumirea latina indica efectul ei vindecator' C"alviaC vine de la CsalvareC. "timuleaza digestia si stopeaza propagarea bacteriilor si a virusurilor. 2n secolul al JV2-lea, frunzele se foloseau chiar si la spalatul pe dinti. Dtilizare' se bea ceai preparat din frunze uscate. -ot cu ceai sau cu cateva

picaturi de ulei amestecat cu apa se face gargara. $fectul' deto5ifiant de e5ceptie, vindeca inflamatiile mucoasei cavitatii bucale si ale faringelui si afectiunile digestive. $fecte secundare posibile' crampe si ameteli in caz de supradozare sau de folosire indelungata a uleiului. (ontraindicatii' uleiul de salvie (la fel ca toate uleiurile eterice nu li se recomanda gravidelor, sugarilor si copiilor mici.

elina !%pium (raveolens" 2n pofida legendelor, telina nu este de nici un ajutor in cazul impotentei sau al lipsei apetitului se5ual. Dtilizare' se bea sucul e5tras din radacina sau ceaiul preparat din frunze proaspete. $fectul' combate hipertensiunea arteriala, constipatia si durerile reumatice. $fecte secundare' nu se cunosc. (ontraindicatii' bolnavii de rinichi sa fie precauti.

$espre P S&
- )ra(mente culese din cartea preotului ,icodim Mandita, -Ru(aciuni si invataturi despre post si iesirea sufletului. "timati redactori ai revistei M9ormula %"7, 4u am talent scriitoricesc, dar vreau sa-mi e5prim, asa cum ma pricep, intreaga mea admiratie pentru munca dvs. neobosita care, saptamana de saptamana, ne mangaie sufletul cu absolut toate articolele atat de pertinente si cu bun-simt. "i, mai ales, ma bucur din toata inima ca unei reviste de la M(entru7 ii pasa, are mila, e atenta la toate si ia atitudine la toata durerea si batjocura acestui popor deznadajduit. $uforia, entuziasmul, beatitudinea ce ne-a cuprins pe toti la (raciunul din F?=, cand am simtit infiorati strigatul poetului 2oan %le5andru, MAristos a inviat7, zic marea bucurie e transformata azi in strigat de disperare. 2nvocam mereu divinitatea (caci guvernantii nostri sunt surdo-muti ' M8une un hotar, "tapane, nenorocirii noastre: %junga "fintiei -ale atata jertfa: %junga atata risipa... din mana bietei tari si din carnea noastra:7. !ai bine de zece ani nu s-au uscat lacrimile de pe Mobrazul7 acestui popor sfasiat, in chip nedrept, de dureri si napaste, de mizerie si saracie inimaginabila, de hartuire intelectuala:7. Valabile sunt si azi cuvintele pretuitului nostru $mil (ioran' M4u inteleg cum e5ista oameni care dorm linistiti dupa ce se gandesc la e5istenta subterana a unui popor persecutat, la secole de intuneric, de groaza si iobagie.

4u va arde uneori, ca o otrava concentrata, toata seria umilintelor indurate si nu trosnesc in voi toate dorintele de razbunare, acumulate in sute de ani< 4-a inteles nimic din problema *omaniei acela pentru care ea nu este o obsesie dureroasa.7 *evenind la adevaratul tel al scrisorii mele, el este acela de-a reflecta impreuna asupra marii sarbatori catre care ne indreptam' "fintele 8asti. "i fiindca suntem in perioada de curatire trupeasca si sufleteasca implinita prin post, va sugerez sa le reamintiti cititorilor dvs. esenta acestei perioade de primenire spirituala, preluata din cartea unui mare autor de scrieri religioase' parintele 4icodim !andita.

M%RI% /R%M%,+C0I Constanta M8arintele 4icodim !andita (#??=-#=>5 apartine acelei lumi de suflete duhovnicesti care au rodit in har si cuvant dumnezeiesc si rodeste mereu prin cuvantul scris, lasat posteritatii. (alitatile deosebite ale scrisului sau au fost' simplitatea, limpezimea si mireasma cuceritoare de suflet. Dn pom strajuia la un hotar de tarina. 1ucratorii tarinei se odihneau adesea la umbra lui si se hraneau din rodurile lui. % venit insa vremea si stapanul a hotarat sa fie taiat, dar n-a fost aruncat ca orice uscatura sa arda in foc, nu. )in trunchiul lui, inca puternic, s-a faurit un jgheab si s-a pus la fantana din care se adapau smeritele vietuitoare. %sa, copacul taiat, si dupa sacrificarea lui slujea, ostoind setea atator fiinte ostenite. (u atat mai mult slujeste parintele 4icodim astazi, dupa trecerea dincolo prin viata jertfelnica de aici.7 pr. prof. Constantin /aleriu Cine, cui, unde si cand s-a statornicit postul1 1a aceasta intrebare, care pe multi ii pune in incurcatura din cauza necunostintei dreptei credinte crestine, raspundem clar cu )umnezeiasca "criptura si bogatele invataturi ale sfintei noastre Biserici. 8ostul a fost statornicit de )umnezeu protoparintilor nostri %dam si $va in *ai, cand i-a asezat si binecuvantat sa stapaneasca, sa lucreze si sa pazeasca gradina *aiului. )umnezeu - zice "criptura - a sadit in $den gradina, facand sa creasca intr-insa tot felul de pomi frumosi la vedere si cu roade placute la mancare. 2n mijlocul gradinii se afla 8omul vietii, pomul cunostintei binelui si raului. %tunci, acolo, i-a randuit omului si post, zicand' M)in toti pomii gradinii poti sa mananci, dar din pomul cunostintei binelui si al raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca, cu moarte vei muri:7. (9ac. @.0-#3 (at timp protoparintii nostri %dam si $va au pazit postul acesta, randuit de )umnezeu, au trait foarte fericiti si linistiti. !ai pe urma, cedand amagirii sarpelui-diavol, au stricat postul randuit, mancand din fructul pomului oprit. (9ac. @.#5-#> %ceasta calcare a postului lor a fost si este izvorul tuturor tulburarilor,

suferintelor, primejduirilor, nenorocirilor si mortii, care au intrat in lume (9ac. @& 0 si multe, multe le vedem si noi cu ochii nostri in lumea vremurilor noastre. )upa caderea protoparintilor nostri neamul omenesc s-a departat din ce in ce mai mult de )umnezeu. )umnezeu si-a ales 1ui popor din samanta patriarhilor' %vraam, 2saac si 2acob-2stail, care sa-2 slujeasca cu credinciosie. %cestui popor ales al "au, )umnezeu i-a randuit, pe langa 1egi )ivine, Biserica si cult )ivin, si post, adica tot poporul sa posteasca in anumite vremi' M%cestea zice )omnul )umnezeul nostru' HI.7 2mparatul 8rooroc )avid zice' M!i-am smerit cu post "ufletul meu7... !antuitorul marturisea in biserica Vechiului -estament ca' M8ostesc de doua ori in saptamana7. (2oil #.#3, @.#@.#5& Eah ?.#0& 8s 03.#@, /?.#@& 1c. #?.#@ -oti oamenii alesi ai 1ui )umnezeu au postit. %stfel a postit !oise post aspru de doua ori cate 30 de zile cand s-a suit si a stat sus pe !untele "inai, inaintea lui )umnezeu, care i-a dat tablele legii ($s. 03& @3-0#& @ 1egea =.=,#? . %sa au postit )avid, 2lie, 8roorocii si toti credinciosii din Biserica Vechiului -estament.

*umnezeu a randuit post si in $iserica crestinilor 2ubitorul de oameni, )umnezeu, in dragostea "a nemarginita pentru mantuirea oamenilor, a randuit post crestinilor prin mantuitorul nostru 2isus Aristos. !antuitorul, dupa ce a postit $l insusi 30 de zile si 30 de nopti, fara a manca sau bea ceva, ne-a invatat cum sa postim fiecare din noi, crestinii, zicand' M(and postiti nu fiti ca fatarnicii, tristi... )eci tu, cand postesti, unge-ti capul tau si fata ta o spala ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci -atalui tau (eresc. "i -atal tau, cel care vede in ascuns, iti va rasplati tie la aratare7. !ai pe urma, aratand ucenicilor ca trebuie a posti spre a birui spiritelor iadului, zice' MVoi n-ati scos demonul din fiul lunatic... pentru ca acest neam (soi de draci nu iese fara numai cu post si cu rugaciuni7. (!t. 3.@& /.#/-#?, #>.@# Dmilitii, iscusitii, inteleptii si mult ostenitorii in lupta cea buna pana la sacrificiu, "fintii %postoli s-au supus cu toata credinciosia si dragostea )ivinei randuieli a postului. M%postolii intareau sufletele ucenicilor rugandu-i sa ramana in credinta, caci prin multe necazuri se cade noua a intra in 2mparatia lui )umnezeu. Airotonisind 8reoti pe la biserici, se rugau cu posturi, incredintandu-i pe ei )omnului in care au crezut.7 (9aptele ap. #0.@-0, #3.@0 . %ceasta o adevereste si "f. %postol 8avel, zicand' M4oi in toate ne-am pus pe noi inainte ca slujitori ai lui )umnezeu, in multa rabdare, in necazuri, nevoi, strambatori, batai, temnite, neasezari, osteneli, privegheri, in posturi, foame, sete, golatate, frig.7 ((or. /-35& ## %rzand de dorinta de a apara de spiritele rele si a fortifica cat mai mult pe crestini, "fintii %postoli ii sfatuiau sa posteasca zicand' M2ndeletnicindu-va in post si in rugaciune... ca sa nu va ispiteasca pe voi "atana pentru neinfranarea voastra.7 (# (or. >5 8osturile sunt sfintite de Biserica pentru curatirea noastra de pacate. 8osturile infraneaza poftele rele, imputineaza si nimicesc materiile netrebnice din corpul omenesc, scapandu-l de diferite boli trupesti si sufletesti. 8ostul adevarat

inalta mintea noastra la privirea bunurilor spirituale suprafiresti si inaripeaza sufletul, imputernicindu-l a-si lua zborul pe treptele cerurilor la )umnezeu, izvorul tuturor statornicelor bunatati.

)elurile posturilor ' 8rimul post e postul aspru sau negru, adica atunci cand postitorii nu mananca si nu beau nimic in ziua sau timpul cat postesc. ' 8ostul mijlociu e postul acela care reduce mancarea la o singura data pe zi (ora #5 , cand se mananca numai putina paine si apa. ' 8ostul de mana a treia e acela cand crestinii mananca mancare fiarta o data pe zi, cu cumpatare. ' 8ostul de mana a patra e acela cand crestinii mananca mancaruri (de post fierte, de doua ori sau de trei ori pe zi. ' 8ost ingaduitor se numeste postul acela cand crestinii mananca mancaruri indulcite cu untdelemn ori cu peste si beau putin vin. ' 8osturi generale sunt cele patru posturi din cursul anului, ajunurile si cele trei zile ale saptamanii (luni, miercuri, vineri . ' 8osturi locale sunt posturile care se fac de piosii unor localitati pentru izbavirea de oarecare primejdii sau nefericiri ce-i ameninta sau ii bantuie. ' 8osturile particulare sunt posturile care se tin de piosi aparte, pentru' pietate, fagaduinta, canon ori alte trebuinte folositoare.

Calendar popular
2ile cu prilej 8rima saptamana din 8ostul !are (al 8astelui este o saptamana de Msarbatori babesti7 sau Mzile cu prilej7, neconsemnate in calendarul crestin. (!otiv pentru care le si publicam dupa inceperea postului, ca pe un Mdocument7 de viata arhaica in !aramures. "e tin pentru tunete, fulgere, Mvantul rau7 sau 9rumuselele, pentru !ilostive si pentru morti. 8rilej inseamna pricina, motiv din care s-a intamplat ca a trasnit o claie de fan ori vantul a distrus panza intinsa pe pajiste la inalbit. %dica din cauza ca nu Ms-a tinut7, nu s-a sarbatorit ziua indicata. )aca celelalte Mzile cu prilej7 sunt presarate de-a lungul anului, zilele primei saptamani din 8ostul 8astelui sunt sarbatori compacte. 9iecare poarta un nume si este destinata unor munci precise. 1unea urata. "e posteste si se ajuneaza. 1a toata lumea ii este urata si i se

pare foarte lunga, fiindca este prima zi de post. 2nainte de rasaritul soarelui se scoate cenusa de la sobe si se presara cu ochii inchisi peste straturile din gradinuta, ca sa se distruga viermii si sa nu manance legumele. 4u se tese, nu se toarce, nu se coase, nu se spala haine, nu se coace paine. "ingurul lucru indicat obligatoriu este semanatul rasadului. )in rasadul semanat in lunea urata va iesi in mod sigur o varza frumoasa, deoarece la repicare, rasadul va avea numarul de zile necesare. !arti intre tunuri. 4u se lucreaza aproape nimic' nu se coase, nu se tese, nu se toarce, fiind periculos pentru tunetele si trasnetele la care sunt e5puse animalele si omul. !iercurea !ilostivelor. 4u-i voie sa se lucreze nimic. !ilostivele se mai numesc slabanoage. "unt luminite cu cap de om care joaca, pe la unu-doua noaptea. !erg o bucata de drum, se opresc si joaca sus-jos. 8leaca iar si iarasi se opresc sa joace. 8entru a putea lucra in aceasta zi, e5ista o modalitate de dezlegare. (ea care vrea sa lucreze face Mprescurile !ilostivelor7. 8e o hartie pune, cat ia cu trei degete, sapte gramajoare de faina si sapte de cenusa, sub forma de prescura. %prinde o lumanare si pune prescurile intre spini, pe un bat ori intr-un par din gard. 8rescurile !ilostivelor se pun inainte de rasaritul soarelui. 1a intoarcere, femeia da de pomana doua oua la doi copii care nu stiu sa zica Mmultam7, adica foarte mici, si apoi lucreaza. "unt insa putine cele care fac 8rescurile !ilostivelor. !iercurea !ilostivelor se tine mai ales pentru 9rumusele sau Mvantul rau7, ca sa nu distruga panza pusa la inalbit sau, pe timpul verii, fanul. )e obicei, Mvantul rau7, vartejul (tornada are o putere e5traordinara, putand sa ridice de la pamant copii sau capite intregi de fan si sa le duca pana cine stie unde, imprastiindu-le. 8anza o invarte printre crengile copacilor, incat nu mai poate fi luata decat taiata bucati ce nu pot fi utilizate la croitul camasilor. (a zilei i se spune !iercurea !ilostivelor ar putea insemna ca pe langa numele de 9rumusele, acestui vant periculos i se mai adauga inca un eufemism placut, fiindca este interzisa orice ocara sau vorba urata la adresa lui. -rebuie sa i se adreseze numai cuvinte frumoase, de lauda. 2n ce fel ar fi actionat !ilostivele, luminile cu cap de om, daca nu li s-ar fi respectat ziua, nu se stie ori este tabu. (eea ce se stie despre ele ca fac nu indica o legatura limpede cu Mtinerea7 zilei, cu sarbatorirea ei. Boita verde. $ste bine a tese, a boncani, a face zgomot, ca sa iasa iarba. 2n aceasta zi tesutul nu mai este lucru, ci ritual. Vinerea seaca. 4u se lucreaza orice. "e deapana, se aleg semintele de flori, samanta de fasole pentru primavara, se verifica lazile cu haine. "ambata mortilor. "e tine ziua pentru morti. 4u se mananca de dulce. "e da pomana in mniatuL (numele lor. 4u se spala rufe, nu se face lesie. (ea care spala ori face lesie le da mortilor sa bea apa aceea in care a spalat ori lesiat. 2n nici o sambata a mortilor nu este voie sa se spele haine. %m putea zice ca zilele se tin pentru apa, pentru purificarea ei. )uminica este a tatilor spun cu malitie barbatii& sarbatoare pentru toata lumea.

333 )in punct de vedere omenesc, saptamana intaie-n post in care nu se toarce, nu se coase, nu se tese, decat joi, ca ritual, este o saptamana a milei fata de mainile trudite ale femeilor. !ainile trebuie si ele sa se odihneasca, sa se refaca dupa o iarna de zile si nopti in care lucreaza neobosite, incontinuu, pentru a-si putea invesmanta in straie noi, albe, familiile, la sosirea primaverii si a 2nvierii )omnului 2isus Aristos. PA!ASCA %A&

Sfantul care alunga lacustele

- 4atron al insectelor, viermilor si lacustelor, +fantul rifon 2arezanul ocroteste viile bul(arilor din Izvoarele. O traditie pa(ano-crestina stropita din belsu( cu vin (hiur(hiuliu 4este *unarea in(hetata )imineata cetoasa de iarna. 2n masina e cald si drumul e drept, drum de campie. ;chiul se opreste din cand in cand pe cate un copac uitat la marginea vreunei tarini si se-ntoarce apoi la fasia alba, inghetata, pe care o strabatem cu grija. (oboram catre (ampia Burnasului, aproape de malul )unarii, intr-un sat locuit de bulgari. ;mul de langa mine, -udor %ranghel, presedintele %sociatiei (ulturale a Bulgarilor din *omania, vorbeste de cand am pornit din Bucuresti. 2mi spune despre sarbatori, despre neamul lui de bulgari asezati in Broscaria de la !agurele, despre venirea lor dincoace de )unare, imi povesteste tot ce stie de la ai sai si ce a aflat din carti. 2n vocea lui monotona nu se inalta nici mirari si nici nu traiesc sunete stinghere, e o voce asezata, calma si domoala. %flu multe de la el, intamplari si istorii petrecute acum doua sute de ani, cand deseori carutele incarcate cu tot avutul unei familii treceau peste )unarea inghetata de vanturile aspre, in cautarea unui loc mai prielnic. %flu despre fugari pe care turcii i-au scapat dincoace de apa cea mare, despre seri si dimineti inghetate ca cea de acum, in care noii veniti nu vedeau inaintea ochilor decat pamant acoperit de omat spulberat. 2mi mai spune insotitorul meu ca satul in care vrem sa ajungem e vechi si ca nu se numea pe vremuri 2zvoarele, ca astazi, ci .auriciu. 4ume ciudat, ce vine de la adaposturile, gaurile sapate in dealuri, pe care primii bulgari care au ajuns aici si le-au facut. "au poate vine de la faptul ca satul e asezat asa, ca intr-o caldare, ca-ntr-o gaura. "i-ntr-adevar, drumul mai face doar cateva ocoluri si apoi coboara, lasand in urma intinderea batuta de vant a (ampiei Burnasului. !ai apuc sa vad cativa pomi razleti si departe, departe, fasia subtire a unei ape cu sclipiri de argint.

5Cine are pamant are aur5 2zvoarele de -eleorman. Ei de # februarie in campie. 4ici rece, nici calda, adica Cvara se bate cu iarnaC, cum zic satenii adunati in fata bisericii de pe deal. C4u e departe ziua in care iese ursul sa-si vada umbraC, mai spun ei, adica - pana cand va fi primavara ca lumea mai e putin. Dn soare anemic arunca o lumina stranie, albicioasa. (a-ntr-un desen sters pe jumatate, se vad cele doua carari ce pornesc de la poarta si se despart, inconjurand biserica spre care acum, la ceasul diminetii, se-ndreapta femei cu CcorzineC, cosuri, incarcate de pomeni. 8este cateva ceasuri, din cosurile acestea aveau sa se verse pe mesele insirate in piata din mijlocul satului painisoare mirosind a foc de cuptor, turte mari, aurii, vin rosu, greu precum catifeaua, castraveti si ardei iuti, branza si felii groase de paine proaspata. )ar pana atunci mai este, mesele sunt deocamdata goale si din biserica se aude vocea molcoma a preotului. Dn grup de copii repeta in piata satului niste cantece si cativa pasi de dans, apoi se fotografiaza cate doi, cate trei, singuri, ca sa aiba amintire in costum popular. -ot satul e in fierbere. (ine n-a incaput in biserica asteapta afara. $ sarbatoare mare. $ ziua "fantului -rifon, patronul gazelor, viermilor si lacustelor, sfant la care se roaga toti cei care vor sa-si apere semanaturile, adica zarzavagii si gradinarii. )ar este si "fantul -rifon Earezanul, taietorul si protectorul viilor. 4u e greu sa aflu pe cineva care sa povesteasca. 2ntr-o asemenea zi parca vorbele se dezleaga mai usor, sarbatoarea ii face mai binevoitori pe oamenii adunati pe ulite. C"atul nostru e tare vechiC, imi spune profesorul pensionar !arin -anase, care stie mai bine decat oricine povestea acestor locuri. C$ de pe vremea lui !ihai Viteazul. "-au pastrat de atunci acte si o intelegere facuta intre )omnitor si postelnicul -urturea, care a primit satul ca recunoastere a vitejiei sale. %u fost legat !ihai Voda cu -urturea postelnicul juramant tare si mare, cum sa se caute unul pe altul, pana la moartea lorC, asa incepe intelegerea dintre ei, imi mai spune profesorul, bucuros ca are cui povesti. "i juramantul continua cu obligatia celor doi de a se ajuta la caz de nevoie si de a aduce unul altuia oasele in tara, in cazul in care ar fi murit prin locuri straine. "e mai spune chiar ca postelnicul -urturea a fost acela care ar fi adus trupul )omnitorului, de langa -urda, unde l-a ucis Basta, si l-ar fi ingropat, respectandu-si astfel intelegerea cu )omnitorul. C8e la #?0/, dupa razboiul ruso-turc, in sat au venit primii bulgari, apoi pe la #?@?-#?@= au mai venit si altii, familii intregi care au primit aici pamant de lucru. 1a inceput au fost doar douazeci si cinci, acum sunt peste patru mii.C Valea .auriciului pe care se intinde satul aduna ape din zecile de izvoare ce ies din umbra dealurilor. 8e valea aceasta au gasit ei pamant bun pentru gradinarit. (iuminevra, )ealul (iumatilor, a fost locul in care s-au asezat primii bulgari. "i-au sapat adaposturi in coasta dealului. %poi, dupa ce multi au murit de ciuma, au parasit dealul si s-au retras mai in vale, unde erau mai multe fantani cu

apa buna. "i-au gasit adapost pe langa (ismeaua din lemn a lui 2van !itu, pe langa %peductul de piatra al lui -udorache 9lorea. ;ri au ales alte locuri din Vaile (ervencili, pe langa 9antana lui 9itu !anafu, C9ituva gheranC, cum ii zic si azi batranii. 9antana asta nu era departe de gorunul urias, singurul ce a mai ramas din vechea padure care umbrea demult tare, pe vremea lui !ihai Viteazul, valea. !ulti au ales sa se aseze aproape de CcrancataC, cariera de piatra, si luau apa rece de la C-omuvata ciusmeaC, adica de la 9antana lui -omi. )ar oriunde si-au asezat gospodaria, bulgarii din 2zvoarele au fost mai intai de toate gradinari. C)iotvas<C CDnde te duci<C, se intrebau dimineata barbatii abia iesiti din aburul bucatariilor. CDtvan daraja na loziC. C!a duc sa tai la vieC, raspundeau ei, strangand si mai tare CnojitiC, foarfeca, in mainile butucanoase. C)iotvas<C "e intrebau una pe alta si femeile marunte, legate cu tulpane albe pe cap. CDtvan daraja na arpagic.C C!a duc sa sap ceapaC, ziceau ele, tinand cu o mana CmuticaC, sapa pe umar, si cosul cu merinde in cealalta. CEimleaC si CvodaC, pamant si apa, Cburu,, cladinet si culaC, stropitoare, put si caruta. )e la aceste vorbe incepe si povestea neamului asezat aici. 2n jurul acestor vorbe s-au tesut zilele si anotimpurile lor, care s-au facut intre timp istorie. (u ele si-au crescut copiii. C2i mai bun pamantul decat strungariaC, avea sa-mi spuna mai tarziu %nghel 8etru, gospodar acum, cu sapte hectare de pamant, de pe care scoate mari recolte de ceapa si de pepeni vargati de soi olandez. C(ine are pamant are aurC, mi-a mai spus el cu voce asezata si calma. C(u pamantul asta am facut tot ce am acuma, gospodaria, uneltele, tractorul, camioneta cu care duc la piata. 8e toate le-am scos muncind de dimineata pana noaptea tarziu. "unt multi ca mine in 2zvoarele, inversunati sa smulga roade din orice bucata de pamant. HHBulgaru-i ca un bivol, rabdator, muncitor si incapatanat in munca lui. 4u e multumit pana nu vede lucrul sfarsitII, asa spunea un invatat despre neamul meuC, imi mai zice gospodarul. C"i acesta-i adevarul. (ine n-are rabdare n-are ce cauta sa lucreze la pamant. %stepti zile si saptamani ca sa vezi semintele incoltind si-apoi alte zile si saptamani ca sa le vezi crescand. )e aceea noi intre noi ne salutam atunci cand bem un pahar cu HH4azdrave:II, adica HH"anatate:II, s-avem sanatate sa vedem holda plina, s-o putem culege, sa umplem camara. 4u ne salutam cu HH4oroc:II. 4u stam sa vina norocul la noi, ni-l facem noi, lucrand.C

rifon 2arezanul 2n fata bisericii asteptam sa se incheie slujba. 4u mai poate tine mult, e deja aproape de miezul zilei. ;amenii ies intr-un tarziu si se impart in doua grupuri. 9emeile pornesc catre centrul satului, ducand in maini cosurile cu pomeni. Barbatii se insira pe ulita din stanga bisericii, trec peste o punte si incep sa urce dealul (iuminevra. 2n fruntea lor sunt preotii, unul roman si altul bulgar. (alca toti hotarat si vorbesc intre ei repezit, iar veselia se lateste pe fetele lor, odata cu

soarele care iese stingher peste dealuri. (ativa dintre ei au in maini cate o plosca plina de vin, vin bun, din cel mai bun, de anul trecut. 4u gusta nimeni insa vinul cel dorit, asteapta cu totii dezlegarea de la preoti, care, de cum au ajuns sus, pe varful dealului, si-au deschis cartile sfinte si au inceput rugaciunea de binecuvantare a vitei-de-vie, a campurilor, a livezilor, holdelor si gradinilor, dand apoi citire blestemului "fantului -rifon, patronul insectelor, omizilor, viermilor si lacustelor de tot felul' CVa blestem pe voi, fiarele cele de multe feluri, viermii, omizile, gandacii, lacustele, soarecii, cartitele si puricii si tot felul de muste, molimi, furnici, viespi si urechelnite si tot felul de jiganii ce se tarasc pe pamant si pasari ce coboara, care aduc stricaciuni si pagube holdelor, viilor, pomilor si gradinilor. Va blestem cu )umnezeu -atal cel fara de inceput si cu 9iul 1ui cel impreuna farC de inceput si de-o fiinta si cu )uhul 1ui cel preasfant care este deo fiinta cu -atal si cu 9iul si de viata facator. Va blestem pe voi cu sfintii ingeri si cu toata puterea, cu miile de mii si cu milioanele de milioane care cu multa frica stau inaintea "lavei )omnului, ca sa nu stricati via, nici holda, nici gradina si nici legumele robului 2orgu, sau 4icolae, sau 8etre, sau "ava, sau %nghel, sau..., ci duceti-va in muntii cei pustii, in copacii cei neroditori in care v-a daruit voua )umnezeu hrana de toate zilele. Va blestem pe voi cu scumpul trup si sange al lui Aristos, %devaratul )umnezeu si !antuitorul nostru. "a nu stricati nici holda, nici gradina, nici orice pom roditor si neroditor, nici frunza legumelor, sa nu stricati din cuprinsul si locul robului lui )umnezeu... 2ar de nu ma veti asculta si veti calca blestemul cu care v-am blestemat, va voi pedepsi eu, smeritul si nevrednicul -rifon, cu voia lui )umnezeu %toatestapanitorul...C (uvintele preotilor se scurg printre oamenii adunati in mijlocul viei. $ tacere, nu mai vorbeste nimeni, s-a oprit si vantul si nu se aud decat vorbele teribilului blestem. %mandoi preotii citesc rugaciunea. Dnul spune o fraza in romaneste, celalalt, cu o voce mai domoala, continua in bulgareste. $ ca o tesatura de vorbe, o impletitura ce se naste aici, in fata noastra, si din care gaze, lacuste, ganganii si alte CgujuliiC n-au cum sa mai iasa. Barbatii, cu caciuli mari de oaie si cu cojoace groase, stau cu capetele plecate si asculta. 8e dealul din fata, casele par niste jucarii imprastiate de un copil neastamparat. 1umina sura le invaluie, cernuta de niste nori ce s-au lasat pana aproape de pamant. )ar nimeni nu se uita intr-acolo. 4imeni nu baga de seama ca vremea se schimba de la o clipa la alta, parca dupa vorbele tari ale preotului, si nimeni nu vede cum coboara de pe dealuri peste sat o lumina alburie, laptoasa. -oti sunt atenti la vorbele preotilor care spun mai departe teribilul blestem pentru insecte, gaze si alte CjiganiiC ce se tarasc pe pamant sau zboara prin aer. "i pentru o clipa te bucuri, tu, orasean venit curios sa vezi toata aceasta intamplare, te bucuri ca nu esti vreo gaza sau furnica sau alta vietate marunta, ca sa-ti sfarsesti zilele Cin muntii cei pustii si-n copacii cei neroditoriC, ascultand vorbele atat de inspaimantatoare ale blestemului rostit sub soarele rece de februarie.

*ojivei area6 ! raiasca arul6"

Dn tanar imbracat in camasa alba, cusuta cu modele inflorate rosii, asteapta in mijlocul barbatilor. 2ntre el si cei care-l inconjoara sunt cativa pasi, si el parca se simte prea singur acolo, intre butucii de vie, in cercul acela gol, pe care barbatii din jurul lui l-au lasat inadins asa. -anarul, 8etrisor "chlafli, a fost ales 2mparatul viilor in primavara aceasta. -arul podgorenilor din 2zvoarele. 8entru ca este gospodar, pentru ca via lui este mai ingrijita si pentru ca vinul lui este mai bun decat al altora. 8entru ca a respectat mai bine decat altii pamantul pe care l-a primit de la parinti. )eocamdata, se vede insa ca nu-i este usor sa joace acest rol, parca nici n-ar sti ce trebuie sa faca si ar astepta de la altii sa-i spuna. Batranii il opresc, grabiti, atunci cand e gata sa taie, inainte de vreme, cateva corzi de vita, si atunci el ramane cu foarfeca in mana, asteptand un semn. "i acesta nu intarzie, caci preotul termina de citit blestemul "fantului -rifon, se roaga pentru recolta buna si face semnul sfintei cruci in cele patru zari, peste tarinile, gradinile si viile adormite inca sub un strat moale de zapada. C-arulC se apropie atunci de primul butuc de vie, taie cateva corzi si apoi toarna vin peste butucii taiati, ca sa primeasca vita semn de vin bun, de la gospodar ales si sa aiba si in toamna care va veni roade la fel de bune. !ai taie si al doilea, si al treilea butuc, ii stropeste cu vin din CbatlitaC, plosca de lemn, legata cu flori rosii si crengi de brad, pe care a purtat-o pana aici, in deal, isi face semnul crucii si asteapta ca batranii din jurul lui sa impleteasca din corzile taiate o cununa pe care i-o aseaza pe cap, ca unui adevarat imparat. C)ojivei -area:C, C-raiasca -arul:C, se aude din toate partile, C)ojivei -area:C. )ealul se umple de strigatele barbatilor, bucurosi ca au acum dezlegare la vinul cel rosu, mult asteptat. 8aharele de vin incep sa umble de la unul la altul, cand pline, cand goale, cand iarasi pline, si veselia pune stapanire pe toti. )e-o parte si alta a alaiului, tineri calare asteapta un semn ca sa-l ridice in sa pe C-arC. C2ncoronatC cu corzile de vita innodate pe frunte, el porneste in fruntea alaiului, impreuna cu preotii. %dunati pe la porti, oamenii ii saluta veseli si bucurosi. 2n urma cailor, drumul a inceput sa se inmoaie. (u trosnete seci se dezgheata si crengile pomilor, lasand sa cada pe pamant bucati mari de chiciura. "us, pe deal, raman doar ceturile albastre ale dupa-amiezii de iarna si, ascuns printre ele, atotputernicul "fant -rifon, manand din spate spre alte hotare, turmele de gaze, de lacuste si viermi.

(n miracol ade6arat,!ugaciunea
Minunea din noaptea de Inviere !inunea s-a intamplat in frumoasa primavara a anului #=5@. 2n urma unei raceli, am facut complicatii la plamanul stang si am fost internata in spital cu diagnosticul de hemoptizie. $ram casatorita, aveam doar douazeci de ani si o fetita

de doi ani. )upa investigatii, mi s-a gasit la baza plamanului stang o cavitate mica si lichid de un lat de palma. $ram atat de slabita, incat nu puteam merge decat insotita. .andul la copil, ca va ramane fara mama, ma durea cumplit. $ram deprimata. )esi internata de trei saptamani, starea mea nu se imbunatatise cu nimic. )octorii spuneau ca fac tot ce este posibil, dar trebuie sa ma trimita in alta parte. $ram disperata, imi era tare dor de fetita. %veam impresia ca o aud plangand, as fi alergat spre ea dar nu mai puteam. Veneau "fintele 8asti. 2n noaptea de 2nviere, fetele din salon s-au pregatit sa mearga la biserica. 8entru ele era aproape, nu si pentru mine. %m ramas singura. 2n linistea noptii sfinte se auzeau clopotele cum bateau si parca patrundeau in toata fiinta mea. !-am ridicat incet, am tras sertarul noptierei unde era o lumanare, am aprins-o, am pus-o in paharul cu apa, m-am asezat in genunchi la marginea patului si cu mainile impreunate am inceput sa ma rog. 1acrimi fierbinti imi siroiau pe obrajii palizi. C)oamne 2isuse Aristoase, fie-ti mila de mine si de suferinta mea. -u, care vindeci sufletele si trupurile oamenilor, indura-te de mine, )umnezeule, sa-mi pot creste fetita, e atat de mica, sa nu ramana fara mama. %re atata nevoie de dragostea mea. )oamne al puterilor, nu ma lasa. 2ntoarce--i privirea catre mine. 4umai -u ma poti vindeca.C !-am rugat mult. 4u simteam raceala cimentului sub genunchi. !am culcat pe pat, parca se aduna oboseala noptilor nedormite. ; toropeala placuta m-a cuprins si am adormit. !-am trezit dimineata atat de uda, de parca cineva turnase o galeata de apa peste mine. "i perna era uda. 4u-mi dadeam seama cum a iesit atata apa prin transpiratie din mine. %m rugat femeia de serviciu sa-mi schimbe cearceafurile. 8e noptiera era o cana cu lapte, o felie de cozonac si un ou rosu. $rau "fintele 8asti. $u eram la spital, iar acasa nu avea cine sa faca nimic din ce se cuvine. )urerea ce-mi strangea inima facea sa-mi curga lacrimi amare. 9etele mi-au dat anafura de la 2nviere. 8langeam si ma rugam. $ra singura mea speranta. % intrat doctorul la vizita. 8area miscat de figura mea plansa si trista. !i-a spus sa merg sa ma mai vada o data la raze, sa-mi faca formele pentru plecare. !-am asezat in fata ecranului si doctorul a e5clamat' C4u se poate: 4u este adevarat:C. "e uita si nu-i venea sa creada ca lichidul disparuse. 4u se mai vedea nimic. !i-a spus sa raman, sa-si mai cheme doi colegi la consult. %poi, toti trei m-au sucit la aparat pe toate partile, dar nu mai vedeau nimic. !a priveau mirati. !a intrebau ce s-a intamplat. 1e-am spus ca noaptea am transpirat foarte tare si ca am rostit rugaciuni. C$ste o adevarata minuneC, au spus. )a, era o minune si ea s-a intamplat in noaptea de 2nviere cu credinta, nadejdea, lacrimile mele fierbinti care induplecasera (erul. "e spune ca in noaptea de 2nviere *aiul este deschis. )upa-amiaza, fiind duminica si 8aste, era zi de vizita. "otul mi-a promis ca imi aduce sa vad fetita. (opiii nu aveau voie sa intre in spital, asa ca am iesit s-o astept afara, era soare si frumos, iar ei veneau pe alee insotiti de cateva rude. %m pornit spre ei. (and m-a vazut, fetita a inceput sa fuga cu mainile intinse spre mine. %m cazut in genunchi, s-a aruncat in bratele mele, m-a cuprins cu manutele, o strangeam in brate si plangeam amandoua, cu lacrimile unite, stingeam parca dorul imens ce se adunase atata timp. (u greu isi stapaneau si

ceilalti lacrimile. % adormit in bratele mele, numai asa au putut s-o ia de langa mine. %m mai ramas doua saptamani in spital, cat m-au tinut sub observatie. )umnezeu m-a ajutat sa ma intorc acasa, sa fiu sotie si mama, sa-mi cresc fetita cu dragoste. MA!IA 8 !A"$A ; str5 8eorge #nescu nr5 @2, Bacau, cod //00

Icoana +fantului ,icolae de la Cernica 4u cred ca e5ista cineva care sa nu fi avut macar o singura data in viata perceptia binefacerii unei rugaciuni adresate din inima )ivinitatii. $u am beneficiat in urma cu paisprezece ani de acest lucru, in urma unui accident stupid, petrecut la locul de munca. 2n noaptea de 0 spre 3 decembrie am avut un vis ingrozitor' ma prabuseam intr-o cascada imensa. $ra o priveliste de cosmar, cu vuietul acela infricosator si caderea care nu se mai oprea. !-am trezit brusc, transpirat din cap pana in picioare de groaza. 2n noaptea urmatoare, visul s-a repetat, dar de data aceasta nu stiu cum m-am apucat de un smoc de iarba de pe mal si in disperarea mea am tipat' C)umnezeule mare, ajuta-ma:C. %tunci minunea s-a produs, parca o forta nevazuta m-a impins in sus si m-a asezat pe mal. )upa ce m-am trezit, ingrozit, am realizat ca visul este un mesaj de avertisment, dar nu stiam atunci ce voi pati. 4u dupa mult timp, pe #@ decembrie #=?3, dupa ce am primit retributia pentru luna precedenta, am plecat la Bucuresti, la batrana mea mama, de peste >0 de ani. -recusera doua luni si trebuia sa ma duc pe la ea sa vad ce mai face si totodata sa-i duc ceva bani, pentru ca avea o pensie foarte mica si nu-i ajungea sa se intretina. (and am ajuns la ea, cu sacosele pline de cumparaturi, nu mai prididea sa ma imbratiseze, saraca, spunandu-mi plangand ca in noptile de 0 si 3 decembrie m-a visat cum cadeam intr-o bulboana imensa. 2mediat a plecat la !anastirea (ernica si in ziua "fantului 4icolae a fost la biserica manastirii unde s-a rugat doua zile si doua nopti la 2coana facatoare de minuni a "f. 2erarh 4icolae. C!aica, sa stii ca vei avea mari necazuri, dar nu vei muriC, mia spus mama. C%m primit semn de la "fanta 2coana. "f. 2erarh 4icolae te va ajuta sa scapi cu viata.C "i intr-adevar, necazurile au venit ca in proverbul' Cde ce iti este scris in viata nu scapiC. 8e data de #> decembrie, seful sectiei unde lucram ne-a mobilizat sa zugravim peretii e5teriori ai halelor, pentru ca sectia noastra era planificata ca traseu de vizita prezidentiala. 8e data de #? decembrie urma sa vina in vizita presedintele (eausescu, impreuna cu scumpul lui tovaras, -odor Bivcov. "i atunci s-a produs dezastrul. 1a ora zece dimineata, am folosit o scara improvizata ca sa ma urc pe un stalp al unei pasarele, cu pompa de zugravit. "cara nu a rezistat sub greutatea mea si astfel am cazut de la 0 metri inaltime, lovindu-ma cu capul de ciment. (azatura a fost groaznica. %m fost dus in stare de inconstienta la spital, cu fractura craniana inchisa, meniscul rupt la piciorul drept, umarul stang deplasat in spate, piciorul drept aproape smuls din bazin. (e

mai, am zacut aproape doua zile in semicoma la spital, timp in care bunul meu coleg, 4icu 8atrascu, a venit zilnic la mine. % doua seara dupa accident, chiar a tipat la mine, avertizandu-ma ca daca vreau sa scap, sa incerc sa-i dictez creierului sa-si revina la normal, pentru ca altfel nimeni nu ma poate ajuta. )upa vizita din a treia zi a medicilor, am fost pus pe tratament intensiv si dupa doua saptamani, dupa %nul 4ou #=?5, am fost internat la clinica de neurologie de la "pitalul C.heorghe !arinescuC, "pitalul nr. =, cum il cunostea toata lumea atunci. )iagnosticul prezumtiv pus de dr. Bojinca era unul dintre cele mai groaznice' C(laude Bernard AornerC. )upa comple5e investigatii, timp de o luna de zile, celebrul chirurg neurolog (onstantin %rsenie a confirmat diagnosticul, dar era mirat la culme ca eu dupa un asemenea accident sunt intreg si nevatamat. (onform diagnosticului trebuia sa fiu paralizat de la brau in sus. %poi, cativa ani buni am urmat un tratament intensiv sub supravegherea atenta a medicului specialist $leodor !itu, de la "pitalul Budetean "latina, judetul ;lt. %nul trecut, intr-o revista de fenomene paranormale am citit un articol care pe o pagina intreaga relata minunile savarsite de 2coana "fantului 2erarh 4icolae de la biserica !anastirii (ernica. %bia atunci am priceput ca mama, buna mea mama, rugandu-se la icoana "fantului 2erarh 4icolae, practic mi-a redat a doua viata. "i am mai priceput ca smocul de iarba de pe mal nu era altceva decat bunul meu prieten, 4icolae 8atrascu. "fantul 2erarh 4icolae a trimis sa ma salveze pe un 4icolae...un om care avea cat de cat cunostinte medicale si dupa absolvirea liceului a dat e5amen la facultate sa ajunga medic neurolog. $u am fost pacientul care a beneficiat de sfatul lui de a-mi pune ordine in ganduri, atunci, pe patul de spital. MIHAI #P(!A" ; str5 &randafirilor, bl5 33, sc5 B, ap5 3/, Slatina, )ud5 lt

O pisica in ploaie %m avut un prieten bun, un prieten adevarat, pe care nu-l voi uita niciodata, un motan numit *amsi... 2i dadusem numele acesta faraonic deoarece *amsi nu era un pisic oarecare. %vea o distinctie aparte, o eleganta nobila si o postura solemna si grava cand se aseza, neclintit ca o statuie, si ma privea cum lucram, cu ochii lui fascinanti, aurii, visatori, melancolici... "i il iubeam atat de mult, incat nu ma desparteam de el niciodata. Vara il luam cu mine in concediu la munte si la mare. (el mai mult lui *amsi ii placea la $forie 4ord, unde aveam, de @0 de ani, o gazda in a carei curte mare el putea zburda in voie. $u locuiesc la bloc, iar acolo *amsi avea o libertate deplina& putea sa-si petreaca noptile afara, hoinarind prin gospodariile vecine, prin hambarele, podurile si

cotloanele numai de el stiute, dupa care se intorcea punctual, in fiecare seara sau dimineata. "i totusi, linistea si fericirea sunt parca sortite unei e5istente prea scurte pe lumea asta... 2ntr-o vacanta, chiar in ziua plecarii, cand ne facuseram bagajele, *amsi a disparut subit. 4-a mai aparut dimineata ca de obicei, nici la pranz, nici seara. 9ireste ca in asemenea situatie ne-am amanat plecarea. 2ngrijorata la culme, am pornit sa-l caut, strigandu-l prin vecini. )ar *amsi - care aparea docil de fiecare data cand il chemam - acum nu mai raspundea... 4u-l gaseam nicaieri. )isparuse parca fara urma. 2ntre timp, vremea se schimbase si incepusera niste ploi reci si triste, de toamna, interminabile. %scultam siroitul neincetat al ploii si plangeam. !a rugam la )umnezeu sa apara *amsi sau sa ma ajute sa-l gasesc. !iorlaitul lui imi rasuna in auz insistent si foarte aproape si atunci tresaream, avand impresia ca se afla langa mine. 2l strigam, crezand ca se intorsese. %poi credeam ca era inchis undeva si il cautam din nou, scotocind prin toate hambarele, magaziile si cotloanele unde mi s-a permis sa intru. 2l auzeam atat de clar cum ma chema. "i totusi, nu-l gaseam nicaieri: 1-am cautat si l-am asteptat cateva zile, dupa care a trebuit sa iau dureroasa hotarare de a ma intoarce la Bucuresti, deoarece imi e5pirase de mult concediul. 2mi aduc aminte cum am plans cand am vazut apropiindu-se de gara $forie trenul care avea sa ma duca acasa, fara *amsi - singurul meu prieten... 2n aceste momente e5treme, mi-am adus aminte ca e5ista totusi (ineva care poate sa ma ajute, "ingurul pentru care totul este posibil. )upa ce epuizasem toate posibilitatile mele omenesti, pasii mi s-au indreptat catre lacasul sfant unde (uvantul se intrupeaza si devine (ale, Viata si %devar. )e multe ori merg la catedrala "f. 2osif din Bucuresti ca sa ma rog. $ste lacasul meu preferat de rugaciune, desi sunt botezata ortodo5. $5ista aici, in aceasta frumoasa biserica catolica, o statuie a lui 2isus care-i binecuvanteaza pe toti cei care trec, se roaga si se opresc in fata 1ui. $ste o imagine sublima a !antuitorului, care ma ajuta sa ma regasesc. !ulte dintre dorintele pentru care m-am rugat langa aceasta statuie mi-au fost implinite. (u o speranta noua, m-am apropiat si de aceasta data si, cu lacrimi in ochi, 1-am implorat sa ma ajute sa-l gasesc pe *amsi. !a rugam ca un copil. !-am rugat, de asemenea, "fantului %nton de 8adova - cel facator de minuni - cu multa speranta. !-am simtit dupa aceste rugaciuni cu mult mai impacata. 8e strada, ca si in $forie, auzeam clar miorlaitul stins al lui *amsi, dar acum stiam ca nu era o iluzie, ca el traia si ca eu trebuia sa ma duc si sa-l caut. %sa ca a doua zi am plecat la $forie. $ra intr-o vineri, intr-o zi frumoasa, senina, de septembrie. 8regatita cu un te5t scris cu litere de tipar si cu o fotografie a lui *amsi, eram hotarata sa lipesc anunturi cu disparitia lui pe stalpii strazii gazdei mele si in imprejurimi. 4u-mi ramanea decat sa le multiplic la 5ero5, insa la ora aceea n-am mai gasit nici un 5ero5 deschis in $forie. 9oarte suparata, m-am dus la Aotelul C(ascomC unde stiam ca au un 5ero5, dar si acolo tocmai se inchisese. $ram complet descurajata de ghinionul meu si de zadarnicia eforturilor mele. !a gandeam sa ajung pe faleza, sa privesc marea, dar am simtit atunci ca ceva sau cineva ma indemna sa-mi urmez drumul si sa nu ma intorc. )e la Aotelul C(ascomC am luat-o pe o alee pe unde nu mai fusesem vreodata. $ra o straduta cu multa vegetatie, pe care am mers pana am ajuns la

niste blocuri. )eodata, atentia mi-a fost atrasa de o pisica, pe jumatate intoarsa cu spatele, care adulmeca drumul, langa scara unui bloc. "emana perfect cu *amsi: Dimirea, socul si surpriza imensa ma impiedicau sa cred ca era el. )ar cand l-am strigat, s-a intors, m-a privit atent, a mieunat si, ridicand coada, s-a indreptat grabit spre mine. $ra chiar *amsi: 1-am luat in brate, iar el s-a lipit de mine, ca de obicei. $ra atat de slab si de usor: (ine stie cat umblase, de unde venea si pe unde se adapostise in zilele acelea ploioase. %proape ca nu-mi venea sa cred ca ceea ce se intamplase era real. (u *amsi in brate, ma intorceam, pasind ca in transa... "ingurul martor-mut si umil al acestei minuni se cuibarise torcand fericit in jacheta mea. )umnezeu, atotputernicul creator al tuturor fapturilor vii, imi implinise dorinta. !a condusese si ma calauzise e5act la timpul potrivit, calculat cu precizie, printr-o inlantuire perfecta de intamplari, in locul acela unde se afla *amsi, si acest intreg esafodaj de CcoincidenteC nu puteau decurge decat dintr-un plan divin. !area 1ui iubire si desavarsire intinsa si asupra unui biet animal ma cutremurau. 8e tarmurile acelea aurii, langa o mare diafana, neobisnuit de albastra si de calma, am simtit intreaga puterea si iubirea lui )umnezeu... C!IS&I"A P!IS#SC( ; Aleea &ebea nr5 -B, bl5 303, sc5 B, ap5 -@, sector 1, Bucuresti SA"=IA"A $#MIA"

8radina cu minuni
(linica C$denC din localitatea Breaza de 8rahova e socotita azi cea mai insemnata clinica naturista a lumii. 9olosind metoda CsacroterapieiC, seful acestui asezamant, doctorul )oru 1aza, a salvat de la moarte sute de pacienti carora medicina alopata nu le mai acorda nici o sansa. (u toate acestea, atat de coruptul sistem medical romanesc desconsidera cu incapatanare tratamentele folosite aici.

In(erul insemnat 1a inceput, parea o amigdala inflamata in gatul unei fetite de = ani, (ornelia )iaconu din Bucuresti. ; copila superba, cu chip de inger. !edicul de familie a decretat, in viteza, ca nu e grav' rosu-n gat, antibiotic, ceva banal. )ar amigdala continua sa CinfloreascaC. % urmat o doctorita ;*1-ist de la "pitalul CVictor .omoiuC, apoi un medic specialist Ccu renumeC de la "pitalul C(olteaC si-n cele din urma C"umamedC-ul, unul dintre cele mai puternice dintre toate antibioticele e5istente pe piata medicamentelor. 4u trecusera doua saptamani si amigdala ajunsese de marimea unui ou de gaina. (opila inghitea cam greu, dar in rest era vioaie si se juca. "uferinta< 4u stia ce inseamna. %u urmat spitalele CBudime5C si

C.rigore %le5andrescuC, alti profesori doctori, fiecare cu cate un alt diagnostic si cate un alt tratament cu antibiotice. )upa #@ zile de tratament, fetita isi mai amintea doar ca un doctor i-a pus o masca pe fata. Visa urat si sarea in sus de durere. %poi, intr-o zi, (ornel )iaconu, tatal fetitei, s-a intors acasa, framantand in palme un petic de hartie pe care scria condamnarea la moarte a fiicei lui' C%denocarcinom amigdalian drept cu celule nediferentiate...C (ancer in ultimul stadiu. 8rabusit pe un scaun, si-a intrebat sotia' C"i-acum, ce ne facem<C. !edicii spusesera ca vor face iradieri, citostatice, dar sansele erau minime. )in pricina antibioticelor recomandate aiurea, organismul (orneliei isi pierduse orice imunitate sau - cum avea ea sa spuna -Cnu mai avea soldateiC. 2 s-au dat de trait doua luni. (el mult. "i atunci a aparut )umnezeu. 2ntr-o dimineata, tatal (orneliei s-a ridicat de pe scaun si-a zis' C4u-i vom lasa s-o ucidaC. "-au urcat tustrei in masina si au pornit catre munti, spre culmile inzapezite ale Bucegilor, acolo unde - citisera candva - se gaseste un fel de sanatoriu cu tratamente din plante si un medic caruia nu-i e frica de boli' doctorul )oru 1aza. "i iata-i apoi in cabinetul curat ca un pahar de cristal, privind chipul blajin si mereu zambitor al unui om maruntel, care sedea linistit, mangaind capul unui porumbel intrat din greseala pe geam. Vazandu-le fiica, a zambit cu blandete, zicandu-le cu accentul lui taraganat, de ardelean' C8e mamaruta noastra o s-o vindece )umnezeu...C. (a prin minune, cat au vorbit, porumbelul n-a zburat. % stat in palma desfacuta a doctorului, linistit, parca ascultand. 8arintii n-au cartit in nici un fel cand au vazut cat de banale, ce suspect de simple pot fi tratamentele acestui sanatoriu' aici oamenii sunt tratati cu aer, aerul tare al Brezei de 8rahova, cu apa, cu soare, cu carbune, cu plante, cu lutul pamantului dar, mai presus de toate, cu rugaciuni. (u aceste leacuri daruite de )umnezeu, in numai doua saptamani, (ornelia )iaconu a fost vindecata. (azul acestui copil a fost, fara e5agerare, unul dintre cele mai mari succese ale medicinii naturiste din *omania.

57umatate te vindeci cu bunatatea lor5 9usesem si eu la sanatoriul din Breaza, in urma cu aproape un an. 2nternat din pricini mult mai usoare decat sarmana (ornelia, am avut prilejul de a fi partas, de la inceput la sfarsit, la incredibila ei vindecare. %m vazut-o palida, cu umflatura aceea hidoasa, rasarita ca o ciuperca pe gat, cu ochii ei mari, negri si speriosi, ce se dilatau de groaza doar la vederea halatelor albe, strigand' C4u mai vreau alt spital: 4u-mi mai faceti perfuzii: 4u ma taiati:C, in vreme ce parintii il implorau cu lacrimi pe doctorul 1aza so primeasca in clinica ocupata prin rezervari, cu luni de zile inainte. !arturisesc ca in prima zi m-a incercat chiar si pe mine o stranie stare de neliniste. %cest spital nu semana nici pe departe cu vreun altul, de fapt nu semana nici macar cu un spital. %menajat mai degraba ca un

hotel elegant, lucind de curatenie, dar si de o voita simplitate, sever, fara covoare, tablouri sau ornamente pe pereti, dar cu oameni ingrijorator de zambitori, ma intrebam, ca picat din luna in mijlocul holului de la intrare, cu bagajele pe umeri, privind in stanga si-n dreapta, aproape jenat de zambetele ce nu conteneau, fara ca cineva sa aiba habar cine sunt, ce caut acolo. Dn tanar subtirel, cu parul negru, infoiat si zambetul larg, m-a condus imediat in camera mea. 1a etajul intai, o incapere larga, cu terasa si ferestre enorme spre rasarit, pentru a lasa sa intre cat mai mult soare, cu doua paturi acoperite de asternuturi albastre si o eleganta camera de baie, avand apa calda permanent. 8e masa, doua flori rosii, carnoase si Biblia. %tunci mi-am vazut pentru prima data programul. ; hartiuta completata marunt, impartita pe ore, o hartiuta care avea cu adevarat sa ma ingrozeasca' in C$denC, ziua incepe de la /.00 si e ocupata, ora cu ora, pana la ceasurile zece din seara. Dna dupa alta, proceduri cu nume stranii - CVesti bune de dimineataC, Ccafeluta edenicaC, Cbaia vitalaC, Ccataplasma cu lutC, sedinte de Cmedicina a sufletuluiC - nu-ti lasa vreme decat o ora, la amiaza, pentru plimbarea in natura. 4u trecusera cincisprezece minute si acelasi tanar cu par negru mi-a batut iarasi la usa' CV-ati pus hainele in dulap<... 1asati, le puneti mai tarziu. %cum, dezbracati-va in pielea goalaC. %veam sa aflu ca se numeste 9lorin "uruparu, ca el, impreuna cu un alt tanar, %drian (ostache, se vor ocupa indeaproape de mine. %r trebui sa-l vedeti cum ma CimpacheteazaC cu lut, cum intinde tina fina, cafenie, peste trupul meu dezgolit, ar trebui sa simtiti ce energie, ce tainica putere razbate din degetele lui subtiri si din tarana aceea ce iti va suge suferinta prin porii pielii, caci bunul )umnezeu l-a facut pe om din pamant, Ctarana esti si in tarana te vei intoarceC... %cesta a fost, fugar si nerostit, primul meu gand de insanatosire. )upa ce-mi va fi intins un strat gros de trei centimetri in jurul pantecului, tanarul 9lorin ma va intreba smerit, aproape rosind' C8ot sa ma rog pentru dvs.<...C

333 ...%m zis un CdaC, mai mult cu o jumatate de gura, nevenindu-mi a crede urechilor, intrebandu-ma oare de cate ori se mai rugase cineva pana atunci pentru mine, iar tanarul a ingenuncheat chiar langa capataiul patului meu si a inceput sa rosteasca cu voce tare o rugaciune personala, pornita din suflet, numai si numai pentru Bogdan 1upescu... 2i priveam pleoapele inchise, degetele cele subtiri inclestate pana la tremur si, fara voie, firea critica, carcotasa, m-a facut sa mantreb daca omul acesta chiar e sincer, daca e omeneste posibil sa investesti atata inima in cineva pe care l-ai cunoscut doar atunci. C...-amaduieste-l, )oamne, pe robul -au Bogdan...C 9lorin apasa cuvintele rugii, ca si cum ar fi vrut, ca si cum ar fi stat chiar atunci, in clipa aceea, in anticamera lui )umnezeu.

)oamne, cate aveam sa aflu si despre acest baiat... 4-a fost greu' pe oricare dintre angajatii $denului il intrebi ceva despre el, iti va destainui totul, pana in cele mai ascunse secrete. 9lorin iubea o fata. !ai mult decat pe sine insusi. ; chema *aluca !aslea, era nespus de frumoasa, manechin - imi va arata poze -, unul dintre cele mai frumoase manechine ale .alatiului. "e pastrase virgin pentru ea, nimic nu astepta mai mult pe lume decat clipa cand o va lua de sotie. 2n iarna aceea fusesera impreuna la schi, fata racise. "-a banuit o pleurezie, apoi -B(, apoi verdictul a cazut ca un trasnet' metastaza pulmonara masiva, care invadase atat pleura, pe o portiune foarte mare, cat si miocardul. !edicii galateni i-au facut biletul de e5ternare' C8ur si simplu nu mai avem ce-ti faceC. !edicamentatia gresita, in special tuberculostaticele, au dus infectia si la bratul stang, producand un cancer al vaselor, numit hemangio-pericitom, o tumora infioratoare, care a trecut prin piele si s-a spart in zeci de alte capete de tumori. (u doua zile inainte, frumoasei *aluca ii taiasera bratul de sub umar, fata agoniza in spital, iar iubitul ei... 2ubitul ei se ruga la capataiul patului unui strain pacatos si oarecare, din toata inima. Vorbind despre aceasta *aluca, niciodata n-am simtit in glasul lui deznadejde sau smiorcaieli desarte. "tia precis ce va face' o va scoate din spital si o va aduce la Breaza. %poi o va lua de sotie si o va ingriji. (hiar daca i-ar lipsi doua maini. C8entru grija -a fata de acest om bolnav, numele -au sa fie slavit in vecii vecilor, amin...C 9lorin se ridica in picioare si ma acopera pana sub gat. C8entru trei ore puteti sa va odihniti...C 8este inca un sfert de ora, o femeie scunda mi-a adus un pahar cu suc portocaliu, pe care era scris numele meu. (atina< (e-o fi asta: Am, e bun.

O uzina de sanatate %cest (entru de sanatate si medicina preventiva a fost ridicat de 9undatia C$denC la o distanta apreciabila de orasul Breaza, in coasta de miazanoapte a incantatorului deal .urga, intr-un tinut submontan cu cel mai bine ozonat si ionizat aer din tara. ; cladire eleganta, cu trei nivele, in stilul vilelor elvetiene, construita dupa buna traditie a statiunii balneo-climaterice e5istente aici inca de la #?00, din vremea Ccaselor de sticlaC ale generalului rus 8avel +iseleff si a medicului domnitorului .hica, 4epamu, !ayer. ; cladire inconjurata de livezi si parcuri pentru promenada, cu banci, havuz, foisoare de umbra, poduri arcuindu-se peste un fir de parau si balansoare lenese, in care te ia somnul, o cladire bine ticluita, cu saune, sali de fitness, de bai cu plante, de masaj la subsol, cu o moderna sala de gimnastica si de conferinte la etaj, cu un singur medic - doctorul 1aza - si 3/ de oameni care se ocupa zi si noapte de ingrijirea celor 0/ de pacienti, capacitatea obisnuita a sanatoriului. %ceasta adevarata uzina de sanatate a fost creata, dupa istovitoare stradanii si piedici, de Biserica adventista reformata din *omania. )ar ce conteaza religia, cand aici se vorbeste despre unul si acelasi )umnezeu,

!aestru )ivin, (reator care tamaduieste deopotriva trupul, sufletul si spiritul, odata ce aici nu se face, cu buna stiinta, nici un fel de misionarism sau propaganda religioasa< "e vorbeste insa despre un concept cu totul nou, CsacroterapiaC, conform caruia medicul nu vindeca, el e doar simplu calauzitor' cel care vindeca este numai )umnezeu. ;ricat ar parea de curios, Cmedicina christicaC e azi o teorie foarte moderna. (linica de la Breaza e socotita, dupa declaratia doctorului 1aza, cea mai importanta clinica naturista din lume. %r mai fi una la C;asis 8aranause (uritibaC, in Brazilia, cateva in "D%, Virginia, una in .ermania, dar nicidecum cu o asemenea capacitate si cu o asemenea varietate de tratamente. 2ar doctorul 1aza, secretar al )epartamentului !edical - un fel de ministru al sanatatii in Biserica adventista -, a salvat de la moarte sute de cazuri disperate, a calatorit si a tinut conferinte de enorm succes pe toata -erra, incepand cu "D%, (anada si pana in %sia, din -ara 2ncasilor si pana in %ustralia. )e ce n-a plecat< C!i-as calca o datorie fata de ai mei... 2nstitutia asta a noastra nu-i de facut bani, e de recladit suflete. )e a reda omului valoarea pe care (erul i-o acorda la nastere. 1a noi nu se plateste decat cazarea si masa, toate serviciile noastre sunt gratuite. ;amenii care lucreaza cu mine au inteles ca pacientul e atat de important, incat pretul lui nu-l poti evalua decat privind (alvarul, .olgota. Dn pacient nu e un om oarecare, e personajul in care 2isus Aristos a investit propria 1ui viata. %sa ca iubirea dezinteresata fata de pacient e balsamul care trezeste celula bolnava. 1a noi, afectiunea pentru pacient nu e prefacatorie. $ parte integranta din terapie...C

4rimii pacienti )eodata, pe coridor s-a auzit clinchetul cristalin si insistent al unui clopotel. %ceeasi femeie scunda, sfioasa - aveam sa aflu ca o cheama *odica 4eag - mi-a adus un alt pahar de suc, verde' papadie. !i-l va aduce in fiecare zi, la intervalul de doua ore jumatate, alternand cu sucuri de fructe si de legume. )upa ce braul de lut s-a scurs incet sub presiunea dusului, odata scapat din chingile lui fierbinti, m-am simtit mai usor si vioi. !-am imbracat in graba si am iesit pe hol' nimeni. ; masa pe rotile, plina de pahare cu zecile de nume ale pacientilor si, intre ele, clopotelul de argint care imparte ziua intr-un cadran al sperantei. C)ar unde-or fi bolnavii<C, ma intrebam mereu, incercand timid cateva noi cunostinte. 1uandu-mi inima-n dinti, i-am intrebat pe cativa de ce sufera, dar, curios, cu totii aveau sa ma minta. C$u< 4-am nimic. "unt venit la un fel de odihna.C 4u vor trece cateva zile si voi afla ca oamenii cu care vorbisem sufereau de afectiuni cumplite, cel mai adesea de cancer. "i totusi, e adevarat' boala se vede pe putini pacienti. 8oate doar pe %ndra, fata aceea blonda, frumoasa, din camera alaturata, pe care o voi vedea sezand in balcon, rezemata cu spatele de zid, privind minute in sir un punct fi5, undeva departe, peste livezile abia

inmugurite, o fata nespus de palida, de plapanda, numai piele si os, tinand intre degetele ei lungi, delicate, o tigara pe care uita sa o scuture. 2n C$denC fumatul e cu totul interzis, dar ei nu-i mai pasa. 2n prima zi de sedere aici, i-a spus mamei ei unde s-o inmormanteze. 1a @@ de ani, avea o forma de boala (rohn a intestinelor, cu evolutie foarte grava. 2n medicina conventionala nu e5ista leac. 8ur si simplu hrana nu se asimila in corpul ei. !anca degeaba. 1a #,>0 m inaltime, avea 0> de ,ilograme. 8arintii, altminteri oameni instariti, o vedeau slabind, stingandu-se din zi in zi... "i se mai vad semnele bolii chiar pe colegul meu de camera, un polonez bogat, care venind pentru a saptea serie in C$denC, a ajuns sa se mute la Breaza si sa sponsorizeze sederea aici a peste 00 de bolnavi, intr-atat s-a legat de oamenii sanatoriului. 8e %ndrei 8lePins,i il voi cunoaste abia dupa a cincea zi, cand va veni sa-si faca binefacatoarele sale impachetari cu lut si ceapa, il voi vedea intins in pat, tacut, slabit si foarte palid, citind nepasator gazete. %vea 30 de ani, suferea de o mistuitoare boala de colagen. )aca n-ar fi nimerit aici, ar fi fost mort demult. )ar, dupa cum avea sa-mi spuna doctorul 1aza, domnul 8lePins,i suferea si de o alta boala, destul de des intalnita in C$denC' categoria Cbolnavilor de *omaniaC. "-a indragostit de tara asta, s-a casatorit si a facut copii aici, dar tara l-a dezamagit enorm. 2n afaceri, toti au incercat sa-l fure sau sa-i puna piedici. $ra stresat, era dezgustat. Voia sa lase totul balta si sa deschida o afacere pentru inima lui. ;data, pe cand era ceva mai vesel, mi-a marturisit-o' va cumpara pamant, va face agricultura ecologica. Va creste plante de leac...

'n nou stil de viata 2n sanatoriul C$denC nu se mananca nici urma de carne sau CrudeC de carne' nici oua, nici lapte, nici un fel de derivate lactate. )e fapt, asta e cel mai important mesaj care li se transmite oamenilor de aici' C"i )umnezeu a zis' 2ata ca v-am dat voua orice iarba care face samanta si orice pom care are-n el rod cu samanta' aceasta sa fie hrana voastraC. 8acientii C$denuluiC invata nu doar ce sa manance (doctorul 1aza organizeaza in fata lor fascinante cursuri de bucatarie naturista, pe baza de soia si gluten , pacientii invata si cand, dar mai ales cum e bine sa manance, astfel incat ajungi sa constientizezi, sa pretuiesti cum se cuvine fiecare sfant dumicat. 1i se spune ca cele mai multe boli ale veacului sunt cauzate de carne, ca aceasta intuneca intelectul, toceste sensibilitatea morala, imbolnaveste sangele si slabeste puterile omenesti... (oncluzia' 2n C$denC se invata de fapt un nou stil de viata. Dn stil de viata sanatos. )ieta, simpla dieta, poate vindeca cele mai cumplite maladii ale pamantului. "i ce dovada mai buna poate fi decat aceasta' asa traiesc si ei. )octorul, asistentii, mananca in aceeasi sala de mese cu pacientii. )e pilda, 9lorin n-a simtit niciodata gustul carnii, nici al alcoolului. ; data a baut (oca-(ola si i-a fost rau. 2n afara de cateva raceli neinsemnate, n-a fost niciodata bolnav.

1a fel si doctorul 1aza. (asa lui, in care traieste impreuna cu sotia sa, )oina, si cele doua superbe fetite - (ristina si !anuela -, e lipita zid in zid de cladirea personalului, in aceeasi curte cu edificiul propriu-zis al clinicii. 2n casa lui nu e5ista televizor, nu gasesti carnuri sau alte CotravuriC. 4ici macar dupa barbierit nu foloseste after-shave. -oate produsele din magazine si-au gasit echivalentul in amestecuri de plante. C)e la #/ ani n-am mai mancat carneC, spune el. C4u-mi amintesc sa fi fost bolnav, nu stiu ce-i aia boala. 2ar statornicia in acest stil de viata mi-a adus satisfactii depline. !a consider cel mai privilegiat om de pe -erra, sa am familia si copiii traind in acest stil de viata.C 8ractic, comunitatea asta n-are nevoie de nimic din afara. (at nu e in clinica sau in pauza de-o saptamana dintre doua serii de pacienti, doctorul isi munceste gradina. %r trebui sa-l vedeti dimineata devreme, in halatul lui alb, plivind, zambind. C%sa m-a invatat tatal meu' ceapa pe care-o cultivi tu o s-o mananci cu mai multa placere. *idichea pe care tu o plantezi o sa aiba influenta asupra vietii tale. )oamne, nici nu va-nchipuiti ce adanca legatura e intre fiinta umana si natura creata de )umnezeu...C. 2n C$denC sunt interzise carnea, fumatul, alcoolul, chefurile, muzica de discoteca. %sta e regula. )ar, miraculos, renuntarea la aceste vicii nu e deloc o corvoada aici. 2mportant e ce vei face dupa... Dn lucru e totusi sigur' ceea ce vezi in C$denC nu e planificat. )aca tinerii din care e format personalul zambesc mereu e fiindca asta-i felul lor de-a fi. 4u iam vazut niciodata certandu-se, dar cred ca ar fi complet inapti de asa ceva. $5uberanti si copilarosi, ei par mereu a se juca. )e fapt, chiar se joaca. %learga sa te ajute doar daca intorci privirea spre lucrul pe care-l vrei, iar acest sprijin dat celui suferind pare sa-i umple de viata chiar pe ei insisi. 2n vreme ce fac cele mai anevoioase munci, ei canta, canta cu glas tare. 1a usile camerelor nu e5ista yale, la poarta sanatoriului nu e5ista paza de noapte. )ar niciodata, de atatia ani, din C$denC nu s-a furat un capat de ata. 2ar atunci cand vezi zi dupa zi in jurul tau aceasta stare de bine, te molipsesti de ea. 2n ziua a patra, am consemnat doua miracole' %ndra a iesit pe balcon fara a-si aprinde tigara. !ai mult, la amiaza a reusit sa se plimbe o ora intreaga impreuna cu mama ei. 2ar C(ornelusC, fetita pandita de moarte, a inteles, de undeva din adancul inimii ei de copil, ca ingerii din cer au luat-o sub paza lor. 2n seara aceea, pe cand iesea din salonul ei, doctorul 1aza s-a auzit strigat, cu voce inceata' C)omnule doctor...C. "-a intors catre ea. CVreau sa va spun ca de acum sunt sigura ca eu nu voi muri...C.

Cele mai simple leacuri din lume 2ncepand cu a treia zi, trecerea timpului a devenit binefacere. Voluptuoasa monotonie a programului de zi cu zi te linisteste, te innobileaza, iti creeaza un splendid confort. C(afeluta edenicaC de dimineata este de fapt carbune amestecat cu apa buna, de izvor, care-ti face curatenie in intestine. (at de mult m-am obisnuit cu pasionatele conversatii despre medicina de pe etajele

saunelor fierbinti, cu furnicatura placuta a degetelor lui .ica -abus, maseurul spitalului, un vlajgan cu putere de urs si suflet de heruvim, cu e5ercitiile fizice ale maestrului in ,inetoterapie, !arin 8lopsoreanu, zis !arinica (desi are doi metri inaltime , fost baschetbalist de performanta si fost prim balerin al -eatrului $vreiesc de "tat, fost tenor in (orul ;perei *omane, fost bolnav de leucemie in stadiul 2V, caruia medicii i-au mai dat trei luni de trait si care s-a vindecat prin gimnastica medicala, regim naturist si credinta in )umnezeu, omul care te invata cum sa-ti CmaseziC organele interne bolnave cu ajutorul miscarii, ca sanatatea inseamna respiratie sanatoasa, o respiratie profunda, mai intai cu abdomenul si apoi cu toracele, ca sedentarismul este o crima. 2n rest, remedii simple, la indemana oricui. (aci asa cum spunea adesea doctorul 1aza, Ccine are secrete in vindecarea bolilor si nu le dezvaluie, acela nu merge in cerC. -ratamentul micutei (ornelia a constat in' ceaiuri, sucuri, cruditati, bai, cataplasme cu lut, cu carbune pe gat si pe abdomen, cataplasme cu varza pe gat, in timpul noptii si, bineinteles, rugaciuni. 1a fel, simplu, am fost tratati si noi. 2ntr-a cincea zi, un miracol s-a petrecut si cu mine' eu, cel obisnuit cu miscarea doar de la birou la televizor si pana la ta5i, eu am jucat fotbal: "i voi juca in fiecare zi: -reptat, o nebanuita senzatie de curaj, de incredere in mine a inceput sa-mi incalzeasca inima, alaturi de acesti oameni - pe unii ii socot si azi adevarati prieteni. $ senzatia aceea ca n-ai nimic de ascuns, ca-ti poti varsa oful, ca dincolo de orice retineri sociale, poti vorbi orice cu oricine, iar celui care te asculta ii pasa.

Cheia care deschide cerul C%s vrea sa va rugati pentru mine...C. )octorul )oru 1aza vorbea de dimineata pana seara la telefonul mobil, raspunzand in patru limbi straine pacientilor care fusesera internati la C$denC. %uzeam si eu, uneori, franturi de replici' C4u, nu trebuie sa-mi multumiti. 4u-mi sunteti dator cu absolut nimic. %s vrea doar sa va rog ceva' daca se poate, as vrea sa va rugati pentru mine...C. )aca ceva mi-a ramas mai pregnant, mai de nesters in amintire, atunci mi-au ramas serile petrecute in clinica de la C$denC, acele Core de medicina a sufletuluiC predate de doctorul 1aza sau, mai tarziu, discutiile aprinse din cabinetul acestuia, cand imi spunea ca Cnu e5ista remediu mai bun pentru recuperarea pacientului decat repunerea lui in relatie cu )umnezeuC. Vorbea cu o inflacarare nestavilita, aproape nu intelegea, nu putea intelege de ce in aceasta era nebuna, lumea medicala refuza cu incapatanare teza ca e imposibil sa tratezi doar trupul unui om. (a nu poti trata doar trupul fara a-i trata totodata sufletul si spiritul. (a astazi, oamenii sunt bolnavi mai intai sufleteste si spiritual, abia apoi trupeste. (a nu e5ista in lume alt panaceu decat rugaciunea. C(and pacientul intelege valoarea rugaciunii si o practica, atunci boala lui devine un fleac. )e ce nu intelegem ca rugaciunea nu e o bolborosire, o

insiruire de cuvinte, o citire din carte< *ugaciunea e un moment de revelatie, e cheia care deschide cerul - dimineata descuie ziua, noaptea te incuie in siguranta. $, de altfel, si un e5celent sedativ. *ugaciunea e respiratia sufletului. "ufletul e ca un plaman, el respira, tot timpul are nevoie de (reator. *ugaciunea spontana corespunde in cel mai profund grad unei nevoi celulare. %tunci cand eu ma rog, intre mine si creator se stabilesc afinitati pe care celula insasi le percepe. 1a fel cum celula spune' HH%m nevoie de hrana:... !i-e sete:...II, la fel spune HH2ntra in legatura cu )umnezeu: $ vital pentru mine:II. 9ace parte din programul HHcomputeruluiII celular sa fii in legatura cu (erul. %sa se e5plica de ce o posibilitate pentru vindecarea cancerului este sa nu distrugi cu citostatice celula canceroasa, ci sa insanatosesti aceasta celula, convertind-o spre )umnezeu. $ aproape un adevar stiintific ca vorbirea cu divinitatea, prin rugaciune, aceasta deschidere a noastra catre cer, e un impuls, o nevoie a celulei, caci ea pentru asta a fost creata' sa fie tot timpul in rezonanta cu (erul:C (at adevar: Aabar n-am ce a inteles (ornelia )iaconu din aceste Core de medicina a sufletuluiC. -in minte insa precis ca in ziua a saptea, inainte de a merge la culcare, fetita i-a spus doctorului 1aza, cu o maturitate terifianta in glas, urmatoarele cuvinte' C)omnule doctor, vreau sa va spun ca sunt sigura ca )umnezeu ma va face bine...C. 2n ziua a saptea, pentru prima oara, s-a odihnit.

Epilo( cu inviatii din morti %poi, a trecut un an. )upa plecarea mea, in urmatoarea serie de pacienti, la Breaza, trebuia sa vina domnul prof. univ. dr. %urel %rdelean, membru corespondent al %cademiei de "tiinte !edicale din *omania, )octor Aonoris (ausa, profesor de biologie celulara, rectorul Dniversitatii de Vest CVasile .oldisC din %rad. "e va interna in C$denC doar pentru a urmari cu ochii lui toate etapele tratamentului, pentru a incerca sa priceapa ceva din miracolul locului. 9rumoasa %ndra e azi studenta la a doua facultate, s-a ingrasat, e vesela, e plina de viata, arata, dupa spusa doctorului 1aza, Cca o actrita de cinemaC. !edicii nu cred nici azi, in ruptul capului, ca ea sa vindecat doar cu leacurile banale si CbabestiC de la Breaza. 9lorin a parasit clinica, fiindca se va casatori in vara. % adus-o si pe *aluca in C$denC, dupa cum a promis. %zi e perfect sanatoasa, studenta la 9ilologie in Brasov, si in afara protezei de la mana stanga, cancerul n-a lasat nici o urma asupra frumusetii sale. !edicamentele si sederea ei in sanatoriul brezean au fost sponsorizate de... cine altul decat polonezul cu inima mare, ingrijit odinioara de 9lorin< %ndrei 8lePins,i este, la randu-i, un om sanatos. % lasat balta afacerile lui din industria metalelor neferoase, a cumparat #000 de hectare de pamant malos si s-a apucat de facut agricultura ecologica. % incheiat deja nenumarate contracte cu .ermania, nemtii sunt pur si simplu innebuniti dupa plantele sale, dupa produsele lui nepoluate. )e un an de zile, in familia )iaconu nu se mai mananca

defel carne. 8arintii (orneliei au mers la "pitalul C.rigore %le5andrescuC, aratandu-le medicilor fetita si biletul de e5ternare. C$ intr-adevar un miracol dumnezeiescC, marturisea profesorul care se ocupase de ea. %poi, a intrebat ce i-au facut totusi, daca au operat-o. )upa ce i s-au povestit toate cele intamplate la Breaza, medicul a izbucnit in ras' CAai domnule, sa fim seriosi. (u varza murata<...C. &a poarta unui mare duhovnic -raiesc din nou clipe de bucurie grava. )e cate zeci de ori am strabatut acest drum nu stiu, dar de fiecare data 2i multumesc lui )umnezeu ca-mi ingaduie sa revad culmile semete ale (eahlaului si adancul padurilor sale, aceste minuni ce ne coplesesc prin durata lor. )ar mai ales cand la capatul drumului te asteapta un asezamant monahal - adanc manual de smerenie - si 8arintele sufletului tau, drumul devine timpul de pregatire sufleteasca, de lepadare a tulburarii, a incrancenarii, a grijii lumesti, pentru a intra intr-o alta lume, pe care adancul fiintei noastre o cauta inainte de-a o intelege deplin. Dsa 8arintelui nu este doar o usa oarecare, ci o adevarata poarta de trecere spre noi insine si spre )umnezeu, si ori de cate ori ma opresc inaintea ei imi spun cu inima ticaind de emotie' C-ine-l, )oamne, pe 8arintele meu& -ine-i, )oamne, pe marii nostri duhovnici, dintre care doar -u stii cati mai sunt: *idica, )oamne, altii care sa ne ajute sa ne regasim curatenia dintru inceput, sa ne ferim de pribegii pagubitoare:C. Vin cu atata drag la poarta chiliei modeste si, chiar daca asteptarile sunt tare lungi, nu-mi pierd rabdarea. 2mi pot face in gand randuiala rugaciunii pentru o saptamana intreaga. 4u-i zi fara gloata. 1umea-i mai credincioasa de la o vreme, ori necazurile s-au inmultit si leacurile-s mai greu de gasit< )omnul )umnezeu stie. !a doare gandul ca fiecare poarta in suflet povara lui, pe care o pune pe umerii atat de slabi, dar atat de puternici ai 8arintelui octogenar. $ coplesit de problemele oamenilor. (ontinua sa-l impresioneze si nu se indura de nici unul. 9emei multe... vorba multa, povestiri mult prea amanuntite pentru timpul scump al 8arintelui, despre barbati alcoolici, despre fii care au apucat pe cai gresite, despre boli, casatorii nefericite, vraji, vaci fara mana, despre oi, porci si cate-n lume... 1a poarta 8arintelui se pot face radiografii sociale. ;amenii care bat drumul pana aici, infruntand arsita, gerul, zapezile, ploile, sunt foarte diferiti' familiarii bisericii care au nevoie de o binecuvantare, turisti curiosi, oameni saraci sau bogati, initiati sau incepatori in ale credintei cauta un cuvant de folos sau solutii imediate. (and vreun calugar intra la 8arintele sa ia binecuvantare pentru slujba sau masa, se ridica voci viguroase protestatare, ca si cand manastirea este a noastra, a pasagerilor printre cele sfinte. 8arintele meu - asa-l numesc toti cei care-l iubesc - si-a pus fiinta intreaga in fata duhului lumii care se incapataneaza sa ia cu asalt manastirea. )ar, prea mult tropot greu de bocanci peste duhul ei. ;are ce simt traitorii de aici cand afla ce concentrare de durere, de disperare, de boala, de inconstienta, de ratacire umple curtea manastirii< (red

ca si ei, sprijiniti de sufletul mare al 8arintelui, invata de la munte, de la padure, de la tot ce ne-a daruit )umnezeu, ritmicitatea revenirii in spatiul liturgic, spre regasirea de sine. C)oamne, cu arma bunei voiri ne-ai intrarmatC. "i bietul meu suflet, slabit de cautari nesabuite, a primit darul unui astfel de sprijin. (and simt ca trebuie sa ajung acolo, mai intai ma rusinez ca voi spori si eu povara de pe umerii 8arintelui, dar stiu ca voi gasi poarta deschisa si privirea lui de patriarh cu suflet de copil, frumoasa si calda, ma va invalui, imi va da putere. !aine in zori, dupa "fantul !aslu, ma voi simti usoara ca un fulg. -ine-i, )oamne, pe marii duhovnici, dintre care doar -u stii cati mai sunt: -ine-l, )oamne, pe 8arintele meu: *idica, )oamne, altii care sa ne ajute sa nu pierdem timp pretios, ratacind printre false adevaruri:

3 "i daca n-am dat nume, sa fiu iertata, caci simbolul mi s-a parut a fi lucrul cel mai important. )aca voi simti nevoia, voi reveni, caci aceasta revista este pentru mine un fel de %(%"%. Recapitulari sufletesti

Scara Craciunului
- 4osibile retete de fericire "arbatorile crestine ale romanilor au avut totdeauna un ritual de initiere care i-a ajutat pe oameni sa se simta cu adevarat fericiti. Batranii nostri isi cunosteau mai bine sufletul decat noi. "tiau ca are si el nevoie de protocol. "tiau ca fara infranare si cumpatare, fara cainta si rugaciune, fara pastrarea neclintita a traditiei, sensul bucuriei se pierde. 8entru ca sarbatoarea sa fie cu adevarat sarbatoare, e nevoie sa te pregatesti pentru ea. "a te primenesti trupeste si sufleteste. "a asezi un spatiu de ordine si de pace in jurul tau. "a crezi ca sarbatoarea e de sorginte divina si te pune in legatura cu )umnezeu. %devaratul (raciun e o inaltare spirituala, o scara cu trepte de aur care duce la (er. 4e-am bucura sa o urcam impreuna cu dvs. "a pasim alaturi catre magica noapte a 4asterii lui 2isus.

$I,E *%I, $I,E %I

2n rastimpul care ne mai desparte de %junul (raciunului incercati sa fiti generosi. 9iti mai rabdatori si mai blanzi cu batranii, mai ingaduitori cu copiii, mai milosi cu animalele strazii, mai darnici cu cei saraci. 2esiti din rezerva dvs. obisnuita si e5ersati-va bunatatea. "puneti cuvinte tandre. 9aceti gesturi de mangaiere. )eschideti-va sufletul pentru compasiune si mila, incurajati-va dorinta de-a ajuta. 4u trebuie sa fiti bogati ca s-o faceti. ;ferita cu drag, chiar si o bucata de paine poate sa devina un dar. Bucuria celui care-o primeste va va rasplati inmiit. Bine dai, bine ai. !ai ales acum, in preajma (raciunului, darul dvs. va rezerva un loc in *ai. 4u uitati niciodata ca cel mai puternic antidot impotriva singuratatii e binele. 8racticati-l. "ufletul dvs. va face flori.

C%, ECE *E $R%* +I *E + E% %steptarea (raciunului trebuie sa fie insotita mereu de colinde. $le fac parte din protocol. "ubliniaza intr-un mod special sarbatoarea. 2i arata vechimea, care coboara pana la leaganul lui 2isus. 8orniti-le roata: 1asati-le sa va intre in casa. 2n oras, acolo unde traditia lor s-a pierdut sau a devenit o caricatura, colindati dvs. %mintirile noastre sunt pline de cantece de stea si de brad. $ suficient sa fredonati un refren si va mirosi a zapada, starea dvs. de spirit, atmosfera din casa se vor schimba. 8uneti casete cu colinde. 8uneti discuri. Vor rascoli sentimente si amintiri care va vor face cu adevarat fericiti. "tingeti lumina, aprindeti o lumanare si ascultati. -erapia colindelor face minuni.

I'$I I-#% $% R%,II (ele mai frumoase (raciunuri din lume se afla in sipetul cu amintiri al bunicilor. 8e vremea lor, zapezile nu lipseau niciodata, colindatorii veneau direct din ieslea unde se nascuse 2isus, !os (raciun nu sarea nici o casa... %veti in familia dvs. batrani< 8orniti-i pe urma amintirilor de (raciun. 4u-i grabiti: "unt greoi si timizi, cred adesea ca nu mai au importanta, ca sunt pietre in drum. *ugati-i: "tarniti-i incetisor. %tingeti argintul din sufletul lor si faceti-l sa rasune. Vor fi fericiti sa-si aiba rostul in sarbatoare. (raciunul lor, mai crestin si mai traditional decat (raciunul de azi, e un fir subtire de stea care le tiveste amintirile cu lumini. "teaua din Betleem. "i cine sa duca de mana un nepot la 8runcul 2isus, mergand dupa raza, daca nu un bunic garbovit sub cocoasa de ani< 8e drumul amintirilor sfinte, licarul de viata din faptura lui imprietenita pe jumatate cu moartea se va aprinde din nou. 2ubiti-va batranii: 4u-i lasati singuri de "arbatori.

C%R E% +)%, %

"i ce-o sa fie daca seara, cateodata, in zilele premergatoare sarbatorilor de (raciun, veti deschide Biblia la capitolele in care e vorba despre 4asterea lui 2isus< Versetele scrise in (artea "fanta sunt scurte. .andurile dvs. le pot insa impodobi ca pe un brad' steaua, cei trei crai imbracati in haine stralucitoare, ieslea, !ama-9ecioara, vitele, pastorii, -atal cel bland si marturia a miliarde de stele ca 2isus s-a nascut. 2nainte sa vina (raciunul, e bine sa-i aveti imaginile fi5ate in minte. 2radiaza atata lumina, incat veti arde si dvs. ca lumanarile de pe brad.

C&I4% *E RE/%+IRE M"cara (raciunului7 se apropie de sfarsit. !ai trebuie urcata o treapta inainte ca prima lumanare sa arda, scaparatorile sa imprastie pulbere argintie de stele si sufletul (raciunului sa falfaie peste pom' clipa de regasire. (autati-va o ascunzatoare in casa, asa cum faceati in vremurile cand erati doar copii. Dn loc dosit, unde sa stati cu ochii inchisi si sa ascultati cum se apropie sarbatoarea. -aina ei se aude' un zvon, un freamat indepartat care vine tot mai aproape, pana cand atingerea lui va face ca in sufletul dvs. sa incolteasca o samanta de stea. 1asati-o sa creasca. )ati-i drumul catre inalt. 2mpletiti pe raza ei, ca pe un arbore al vietii, gandurile dvs. de multumire, dorinta de bine, de sanatate si pace. *ugaciunile rostite in seara 4asterii lui 2isus nu au vami. $le sunt primite si implinite. 2nainte sa deschideti portile sarbatorii, legati bucuria si taina clipei de )umnezeu. (u $l in suflet, (raciunul e rupt din *ai. SA"=IA"A P P

&erapia colindelor
Colind de stea "teaua lui Aristos *asare frumos, "teaua straluceste "i marturiseste.

"teaua lui zareaza 1umii sa se increaza, (a azi s-a nascut (el farL de-nceput. )e cand cer si lumea toata 4imeni nLa nascut din fata "i sa ramaie curata. 4umai 8recista 9acu aceasta. 4ascu pe Aristos, 1umii de folos. )umneavoastra bucurie "i cu multa veselie "i de-acum panaLn vecie !ila )omnului sa fie.

Colindul ,asterii *omnului (e seara e asta seara, )omnului, )omn< )a... ii seara 4ascutului& (a sLa nascut un fiu "fant, 9iul "fant, 8Lacest pamant. 2n iesle cu boi nascut, (el ce toate le-a facut. 8e paiele graului 8e flori dalbe a fanului. (e pari is prejur de iesle< "unt pari cu faclii aprinse. (e nuieleLs printre pari< "unt nuiele argintele, "fantul 9iu in fatisele. "cutecas (u bumbacas. 1eganas )e paltinas. Bate un vant din deal senin 1eagana 9iul "fant lin. 8loaia calda, 9iul scalda. 4eaua ninge 9iul unge. "a fiti gazda sanatoasa "i tot timpul veseloasa.

Colindul ,asterii lui 0ristos "culati, sculati boieri mari, 9lorile dalbe... 9lori de mar "culati voi, romani plugari, (a va vin colindatori "i v-aduc un )umnezeu. Dn )umnezeu nou nascut, (u flori de crini invascut, )umnezeu adevarat, "oare-n raze luminat. (a pe ceriu sLa aratat, Dn luceafar de imparat, "tea comata stralucita, 8entru fericiri menita. 2ata lumea ca infloreste, 8amantul ca intinereste. (anta prin lunci turturele, 1a fereastra randunele "-un porumb frumos leit )espre apus a venit "i la capataiu sLa pus. $l va zice' "a traiti, 2ntru multi ani fericiti "i ca pomii saLnfloriti "i ca ei sa imbatraniti. Colindul lui *umnezeu 2a sculati, boieri, sculati, "i va sculati slugile, "lugile, copilele, "i-aprindeti facliile, "i deschideti portile, (a va vin colindatori 4oaptea pe la cantatori. 4u venim cu nici un rau, Va aducem pe )umnezeu, )umnezeu cel mititel !ititel si infasasel. 9asa dalba de matasa 2mpletitaLn viteLn sase. (u scutice de bumbac,

(u scufioara pe cap. 2ar in fundul scufioarei $ste o piatra nestimata (e coprinde o lume toata. Busuioc verde pe masa *amai, gazda, sanatoasa.

Paunita codrilor
- +ub cetina padurilor din azlau traieste sotia ultimului haiduc din Moldova. &a 89 de ani, amintirea tineretii ei zbuciumate arde, inca, de flacara unei mari iubiri 8e patul pistolului sau automat, !aria a inchistrit odata cu margele de sticla rosie' C@3 mai #=33 - cea mai frumoasa ziC. $ ziua cand s-a casatorit in inima padurii Branistea, undeva intre !anastirile "ecu si 4eamt, cu )umitru 4egrescu, alintat Badiusa, poreclit Balta - fiindca era Cbalta bogataC pentru cei saraci -, amintit in istorie ca ultimul haiduc al !oldovei. 8e cei doi CtalhariC i-a cununat induhovnicitul parinte 2oil, staretul !anastirii "ihastria, omul cel mai apropiat al parintelui (leopa, punandu-le pe crestet cununi din flori salbatice, pe degete - verighete din fire de iarba. !aria pastreaza si acum intaia sa verigheta, de cand avea #5 ani. Dn fir de iarba pastrat peste o jumatate de veac intre filele unei carti de povesti. $ mandra si azi de barbatul cu care a trait cinci ani de zile prin codri, caruia i-a nascut copii sub cerul liber, in stihiile iernii, urmarita adeseori de jandarmi. 2n paduri, deasupra !anastirii "ihastria, pe un fag frumos, neted si Cgros cat usa casei eiC, !aria a cioplit la randu-i Cun romanC cu varful cutitului de vanatoare. $, pas cu pas, povestea celor cinci ani de haiducie, scrisa chiar atunci, in timp ce iubea. % fost acolo si anul acesta, a revazut arborele secular. -raieste si azi, acoperit de amintiri, de la radacina si pana la primele ramuri ce se rasfira spre cer si, cand l-a gasit in padure, !aria, azi in varsta de ?0 de ani, a plans. % plans acum, la batranete, si spune ca a facut-o pentru prima oara in viata. "i-a scris, asadar, viata pe scoarta arborilor si pe patul pustii, dar si-a scris-o si aici, pe ulitele -azlaului, unde este privita si respectata - nu ca femeie de haiduc, ci ca o gospodina strasnica, iubitoare de viata si de oameni, cu totul neputincioasa de galceava sau razbunare. ;data, un poet a numit-o C!ama 9iarelorC. 4u degeaba' ograda ei seamana bine cu un mic paradis al animalelor. 8ana mai ieri, a crescut pui de dihor, de vulpi, de lupoaica, salbaticiunile umblau neprimejdios prin raurile de gaste grase si albe, se adunau la chemarea ei ca niste blanzi catelusi. )e la un timp, le-a dat tuturor drumul in

padure Csa se hraneasca si sa traiasca singureC. )oar in bordeiutul din curte, peun pat, langa cuptior, pisicile mai CcantaC. .avril, motanul cenusiu, ii toarce in poala, ascultand cu ochii intredeschisi povesti' de fapt, e o pisica salbatica, domesticita demult. 9ericita in singuratate, batrana poarta de grija la vaci, la porci, la gaini, la rate, la pisici si la iepuri, vede de trei hectare de fanat si livezi. %re zeci de stupi de albine, oitele ei merinoase pasc molcom pe dealul din spatele bordeiului vechi de-un secol, dealul pe varful caruia a gasit ramasitele unei manastiri zidita de voievodul "tefan.

rei intalniri cu )at-)rumos %proape nu-ti vine sa crezi ca toate se intamplau prin anii #=00-#=30, ca pe vremea aceea, in !untii 4eamtului, in satucul Varatec-%gapia, inca mai traiau argati si boieri inspaimati de haiduci. -ata o daduse Cde matatacaC, de pe la unsprezece ani, argata la un boier, Benica (retulescu, pentru ca nu mai putea sa o tina. 2i era cea mai draga din cei sase copii, dar nevasta i se prapadise de tanara, inca de cand !aria avea doi anisori. CBoieruC avea doua fete, de #/ si #? ani, si cand se mania putin aia matataca, o lua ma-sa in brate, ii zicea HHdraga mamiiII, si cand ma gandeam ca mie nu mi-o zis nimenea in viata HHdraga mamiiII, imi ziceam' HH)oamne, dac-o sa am eu vreodata copchii, tare-o sa-i mai iubescII. $u, la cinci-sase ani, eram in munte, cu tata la stana, eram strungar, tineam loc de-un barbat care dadea in strunga. ; fost cam greu. -are greu.C )ar toti o iubeau pentru ca se pastra vesela si puternica. )ante, un pictor italian, musafir boierului, a indragit-o atat de mult, incat tot timpul cat i-a facut un tablou a plans. $a, cu coadele negre impletite, inconjurata de vacute portocalii, pe o pajiste inundata de soare. 8rintre lacrimi, pictorul )ante i-a spus' C)oamne, !aria, mult o sa ai de suferit din iubire...C. (at nu muncea pentru boier, !ariuca petrecea citind povesti. 2si lua mereu cartea la subtioara, prin munti, afla la umbra brazilor despre printi, capcauni si cosanzene salbatice, intreaga viata ei aluneca usor, in basm, si-ar fi dorit sa fie ea insasi o zana care sa hraneasca din palma caprioare si lupi speriosi, sa manance doar ierburi, muguri si radacini de copac, sa le iasa in cale strainilor rataciti, implinind dorinte frumoase. "i nu o data, chiar se astepta sa-si intalneasca 9eti-9rumosii prin desisurile padurii. 8ana in seara aceea ploioasa, fara luna si invaluita de ceata, nu intalnise nici unul. -ine minte Cca acumC, era vreo opt din seara, cand .hita argatuC a intrat infricat in casa, manjind cu glod dusumelele lucioase si rosii. 2-a intins boierului un bilet. (at l-a citit, chipul lui (retulescu s-a intunecat cu totul. *idicandu-se in picioare, a trebuit sa se sprijine putin de tablia mesei, atat era de tulburat. C"i-l aud spunandu-i cucoanei' HH"tii de la cine ii<... )e la Balta haiducuC...II. %cuma, auzisem si eu despre Balta, ca pe o poveste, c-ar fi un lotru renumit,

care tinea cu cei nacajati, auzisem ca la un om i-o dat o vaca, la o fata din comuna i-o luat pantofi noi, la niste copchii amarati le-o trimis de 8asti hainuta... (a ii legat printr-o vraja sa nu-l prinda si sa nu-l omoare mana de muritor. )aC prea bine nu stiam. 2n bilet scria asa' HHVii singur la izvor, 1a 8opice, imi aduci mancare pentru patru persoane, o tuica buna, tutun din cel mai bun si un medicament pentru o masea. )e nu-mi dai, vin si-mi ieu singur. "emneaza' HHBaltaII. HH!erg si eu cu tine, cucoaneII, i-am zis fara nici o teama, caci muream sa-l vad si eu macar olecutaII. HH-u-ti crucea ma-tii, !arie, treci in casa, ca-ti dau eu tie numaC haiduci:...II. -anea la mine boieriuC, ca eram harnica si de incredere, tanea poate la fel ca la fetele lui. )aC eu visam... "i cum pleaca (retulescu, tusti, pe cararusa, dupa el. )aca ma-ntreba ceva, ziceam ca ce, am venit s-aduc apa. %sta m-o pierdut pe mine - sa-l vad pe haiduc: 4u i se zarea fata, ploua, in jurul lui era o ceata albastrie, asa ca o raza de fum de lumina ce scobora din cer, si asa cum il vedeam eu, imbracat cu o pelerina lunga, neagra, lucind de ploi, mi s-o parut ca-i inalt, chipes si nespus de puternic. "e uita salbatic in toate partile si mi s-o parut ca are numaC pusti si granademprejur si boieriuC mieu tremura in fata lui, numaC cand ii spunea numele. 8rimuC care m-o vazut o fost tot haiducuC, daC nu s-o maniat. HH4u stiam ca ai fete asa barbatoase. (um o cheama pe codana<II. BoieriuC s-o intors cu ochii mariti cat cepele. %bia atunci o bagat de seama ca-l urmarisem. )aC sa vedeti ce poveste am facut eu din asta... Veneau la mine fetele din toate satele din jur sa le zic cum ii, si eu le ziceam fudula ca-i asa cum imi imaginasem, cum vroiam eu sa fie, drept ca un 9at-9rumos din cartile pe care-mi placea sa le citesc...C % doua oara !aria l-a vazut tot in amurg, dar altfel. "e grabea spre casa si, in capatul din jos al potecii, a aparut un jandarm care statea neclintit cu spatele spre luna, vrand parca sa-i atina calea. 2-a spus ca-i venit de la Bucuresti anume ca sa-l prinda pe Balta, o intreba ce legaturi cunoaste intre haiduc si (retulescu, ea i-a spus ca de la (retulescu vine si, Cchiar daca l-ar vedea pe Balta, tot nu i lar da in palmaC. C(um, n-ai vrea sa-l prindem, sa-l omoram<C, s-a mirat el. C4u, ca nici el nu omoara pe nimenea...C. Eambind, jandarmul a intrebat-o cum si cand poate s-o mai vada. C$u am doar doua drumuriC, i-a spus copila, mai mult asa, ca sa poata scapa repede de dansul. CDnu-i pe la 9antana (alugarului, celalalt pe la 9antana luC 2onica. $u numaC pe astea doua drumuri marg...C C"i de unde stiu eu c-ai sa treci pe acolo<C, a apucat sa intrebe jandarmul, in vreme ce fata se tot indeparta, iar ea i-a spus ca va lasa un semn. C; piatra sau floare sa fie samnuC, ca sa stii c-am trecut: ; sa las marti:...C, a mai strigat !aria, topindu-se printre arbori, stiind in sinea ei ca nu va veni nici marti, nici miercuri, nici in vreo alta zi... !ai tarziu, avea sa afle un lucru care a cutremurat-o' timp de un an incheiat, din doua in doua zile, haiducul Balta, caci el fusese jandarmul, a fost acolo. % venit la 9antana lui 2onica, scormonind pamantul, doar-doar o gasi semnul din piatra ori din floare al !ariei...

333

)espre cea de-a treia intalnire cu Balta, batrana !aria crede ca n-a fost intamplare, ci un fel de providenta. % fost intalnirea care avea s-o duca la pierzanie si la fericire totodata, cea in urma careia - zice ea - Cs-a mai nascut o dataC. C%m spus ca las samn pe data de doua iulie #=3#. "i tot pe doua iulie, anul urmator, fi5 in aceeasi zi, l-am intalnit iarasi. 1a manastire la %gapia era un deal cu iarba inalta si grasa, care se chema (hetronea. -rei ani de zile cat am stat argata la boier, eu am dus vacile numai pe dealuC cela. 2n ziua aceea, ca niciodata, vacile o luat-o pe alt drum si n-am putut sa le intorc. $ra razboi, se auzea ca prin cer trec avioane si lasa parasute pe care fetele satului le iau acasa si-si fac din ele rochii de matase. )oamne, cat vroiam si eu sa gasesc o parasuta din aceea minunata... "i cum coboram eu pe niste rapchi dupa vacutele mele, numaC ce samt ca trece un avion. 2l auzeam mornaind. )eodata, din niste tufaraie, rasar doi soldati, unuC capitan, altuC sergent. !a uitam la ei cat erau de curati si eleganti, pantalonuC dunga, cizma lunga, cremuita si zic' HH!ai, sa stii ca ferchesii astia-s parasutisti...II. %sa oameni nu puteau sa iasa din tucii si boschetele padurii. 8uteau sa vina numai de sus, din cer...C "i iarasi i-au spus ca-s veniti in urmarirea lui Balta. 2i cereau sa-i conduca pana la !anastirea "ecului, unde chipurile avea sa talhareasca haiducul, dar nu pe drum, ci prin locuri pe unde sa nu se intalneasca cu nimeni. 8entru acest drum ii ofereau 500 de lei, mai mult decat primea de la boier intr-un an. C(e era sa fac eu, o mucoasa de paispice ani< !a gandeam ca si banii is buni, c-o sa-l pot ajuta pe tatuta si pe frati. !-am dus. 4e-am bagat prin niste rapchi, paraie, prin niste zmeurise si barloage de urs, tot de-a dreptuC, tot mai departe, nici azi n-as mai sti pe unde. "i-am ajuns pe un varf de deal, era acolo o cruce frumoasa, sculptata in stejar lumea ii zicea (rucea 1egionarului - si acolo am facut popas si capitanuC i-o zis sergentului sa mearga sa caute apa si-am ramas sanguri. Batea un vanticel caldut, barbatul s-o rezamat cu spatele de cruce si-mi face samn sa ma asez si eu. !a ie asa, de dupa cap, simteam degetele lui reci cum imi ating buclele din ceafa. "i ma trage incet catra dansul si-mi zice la ureche' HH$u is Balta si de-un an te astept si te caut... ; vrajitoare batrana mi-o zis c-o sa-mi ieu o fata dintr-o casa de boieri, care are-n fata casei un parau. "i-n sara ceea, cand o adus boieriuC tau merindea ceruta, am vazut ca in fata casei ai parau si am vazut ca tu esti aceea... 4u vreau sa te oblig sa faci nimic, absolut nimic din ceea ce nu-ti place. )ar imi esti datoare. 2mi esti datoare cu trei zile din anul asta, in care team tot cautat. -e rog numai atat' sa ramai trei zile cu mine la bordei. 2n astea trei zile eu nu te fortez la nimic, vreau doar sa stai cu mine. )aca nu ti-a placea, am eu grija sa ajungi inapoi acasa si sa nu patesti nimica...II.C !aria spune ca, in vremea aceea, la #3 ani, Cavea mintea altfelC. )upa ce s-a impotrivit mult, a mai izbutit sa-l roage doar ceva, desi stia bine ca acest lucru nu e cu putinta' C!erg, dar mai intai trebuie sa-i spun lui tata. 4u ma tem de el, daC-l respect mai mult decat pe oricineC. %tunci Balta a devenit mai serios' CDite ce-i: $u nu vreau sa-mi bat joc de tine, dar daca nu ne-ntalegem, eu am sa scriu la 1egiune (Bandarmerie ca tu mi-ai fost gazda de sase ani de cand stau in codru si tot ceam furat am dus la tine. (aci trebuie sa-ti zic un secret' tu, !arie, mi-ai cazut draga...C. 4umai )umnezeu stie ce s-o fi petrecut atunci in mintea copilei: 4u-i era teama, caci teama nu-i era de nimic pe lumea asta, poate doar pentru bietul

de taica-sau, amenintat cu puscaria. !aria spune ca a mers mai degraba cu gandul de a fugi. "i totusi, mai era ceva' C$ra un barbat frumos si manierat. %vea un gest asa, cand radea intr-un dinte, imi placea HHstaturaII lui, HHdupacapulII lui, acolo, la ceafa, avea un cap mititel si rotund, parul si ochii negrrrri:, negri foc, ca pana corbului si mustacioara pasarica. 4u era defel asa cum mi-l inchipuisem eu in prima seara, inalt, salbatic. $ra mai scund decat mine si slabut, puteam sa-l iau la subtioara si sa-l port cu mine prin padure. Dn barbat asa fin, delicat, nu pricepeam de ce se zicea despre el ca-i criminal, de ce doar auzirea numelui sau inspaimanta intreaga lume. $l avea 0/ de ani. $u, proasta si biata de mine, aveam paispice...C

Cine a fost adevaratul $alta C4ici acum n-as putea spune unde-o fost bordeiuC acela. Balta o smuls patru bradatei din pamant, o dat la o parte niste nuiele si in pamantul padurii o aparut un geam. ; ridicat geamuC-n sus, am coborat amandoi pe-o scara si deodata nu mi-o venit sa-mi cred ochilor' patrundem intr-o odaie mare, frumoasa si calda, cu pat, cu plita, pe perete un dulap frumos si covoare, avea sticlute cu rom, cu lichioruri, pastrama, putini de branza, in mijlocul odaii era o fantanita cu apa buna si limpede, stateam pe-un scaunel, luam cu polonicuC apa din fantanita si puneam pe plita si faceam mancare... $ra frumos.C %poi, deodata, glasul !ariei devine soptit. C%m ramas doua saptamani acolo, in bordei, HHin luna de miereII. %m uitat sa ma duc acasa, am uitat sa mai ies...C C(um adica ati uitat<C, intreb. C(um adica ati uitat<...C !ai intai de toate, haiducul i-a pus in palma viata sa. !aria e, de altfel, singurul om care cunoaste, pas cu pas, toata biografia acestui personaj legendar al !untilor 4eamtului, singura careia i-a marturisit ca se simte adesea vulnerabil si fara rost, ca Cel n-o fost nascut pentru viata astaC... 4u au facut dragoste. Vreme de doua saptamani au stat amandoi, unul langa altul, in ascunzatoarea subpamanteana, privind arborii si stelele prin ochiul de sticla prafuita, scotand din inima, incetul cu incetul, secrete vechi, simtindu-se amandoi singuri si parasiti sub acoperisul spuzit de stele al lumii. (opil de ciobani gospodari, !itrita 4egrescu fusese si el CstrungarC la oi, tot de la sase ani, la fel ca !aria. )e pe la doisprezece ani, asupra sa au inceput sa se napusteasca nedreptatile omenesti, nedreptati crude, puternice ca blestemele. (um a putut el sa ajunga temutul lotru de azi< $ greu de crezut ca totul a inceput de la o trisca, o CfluierutaC de copii. )oi oameni, intre care frate-sau mai mare, 4eculaie, dezertori din armata, au furat de la o stana din Vanatorii 4eamtului un cas si blestematul acela de fluier, pe care l-au dat copilului, spre joaca. %sa l-au gasit jandarmii, cantand nepasator pe-un varf de munte, asa l-au bagat la inchisoare la (luj, fara macar sa il judece. C!i se rupea

inima cand il ascultam. $ra razboi, legile anapoda, nu e5ista in tara inchisoare pentru minori. $l, un copchil de #@ ani, sa ia trei ani si jumatate de inchisoare, complet nevinovat:... %colo, la (luj, erau vreo @0 de detinuti. !ai avea vreo trei luni cand a bagat de seama ca detinutii aceia sapau un tunel in zid. )e aproape @0 de ani lucrau in secret, ascunzand cate un pumn de tarana in hardaie si gamelele cu mancare, pana in acea noapte fara luna, cand un vietas i-a zis' HH!ai, baietane, ce sa facem cu tine< !ai ai trei luni, vrei sa mergi acasa<II. HH-rei zale sa mai am si tot marg:II. "i au fugit toti. -oti detinutii. (azul a facut mare valva in presa vremii, a mai ramas numai un mosneag, care mai avea #@ zile din #? ani.C Dnde sa se duca !itrita< -aica-su murise de suparare, il mai avea numai pe 4iculaie, fratele sau fugar de armata, si cu el a ramas prin munti. ;data, langa manastire la "ihla, a avut un vis. )ormeau toti trei, dezertorii si el, baiatul care de acum implinise #/ ani, cand !itrita se ridica din somn si striga catre frate-su' CBadie, am visat c-o aparut patru jandarmi care v-o puscat pe voi doi si numaC eu am scapat:C.Q"i chiar atunci, cum s-a ridicat in picioare, baiatul a vazut patru jandarmi care stateau cu pustile intinse spre ei, intocmai ca-n vis. 8e primul l-au impuscat in cap. 4eculai a pus mana pe arma si cand a dat sa se ridice, jandarmii Cl-o puscatC si pe el in picioare. (azand, schimonosit de durere, el a pus arma in mainile copilului si l-a privit in ochi pentru cateva clipe, plangand' C9ugi:...C. "i baiatul a fugit. % fugit fara sa stie prea bine ce face, de ce fuge, a fugit ore in sir prin paduri, strabatand coclauri neumblate, arborii noptii ii sagetau mintea si cainii jandarmilor se auzeau tot mai departe, apoi a fugit mai incet si mai incet si in cele din urma s-a oprit. )e atunci, casa i-a fost padurea. %scultandu-i povestea, !aria il privea cu alti ochi. 4u mai era banditul, hotul la drumul mare, era un om impovarat de ganduri si intrebari, la fel ca si ea. 8urta mereu in buzunarul stang al vestonului o pastiluta de otrava, pistol mic in mana dreapta. ;trava a purtat-o si copila, femeia, iubita lui, putin mai tarziu. 4iciodata n-a indraznit sa-l tutuiasca sau sa paseasca in fata lui pe poteca. 8entru ea, CBaltaC a fost intotdeauna CBadiusaC. 1a doua saptamani, au iesit din bordei. Aaiducul a facut un semn si deodata din codru a aparut un om, tinand in mana o sticla frumoasa si galbena, putin inceputa, pe care scria C"ecaricaC. $ra un mesager, primul chip pe care l-a vazut in noua ei viata. CBadie Vasile, ce se aude prin sat<C, l-a intrebat Balta. "i mesagerul a vorbit' CBoier (retulescu s-a plans jandarmilor ca... HHBalta i-o furat fata de pe cerdacII, tatal !ariei s-a dus la post si a spus asa' HH)aca eu vad fata me in fata si stiu ca-i dusa cu Balta, cu mainile astea o omor:C. C(and am auzit asa ceva... $u, care-l respectam atat, care credeam ca are incredere in mine, eu sa fiu judecata asa rapede: 4u mi-o mai trebuit nici tata, nici boier, nici lume, am ramas a soartei si-a Badiusii mele, inainte.C )e atunci, toata lumea nu i-a spus altfel decat C8aunita (odruluiC, femeia lui Balta.

Codri si sfinti

(inci ani de zile l-a urmat prin sihastrii, cinci ani de zile n-a lasat arma din mana nici o clipa, zi si noapte. )esi e greu de crezut, se pare ca, intr-adevar, Balta Clua de la care avea si dadea la care n-aveaC, tinea partea saracilor. C)e (raciun, de 8asti, de toate sarbatorile, eu aveam sarcina sa pregatesc hainute pentru cel putin 00 de copii nacajiti de pe sate. $ra razboi, vedeam oameni morti prin padure, copchii orfani, vedeam rautatea cea mare a oamenilor. )aca la un om amarat ii murea vaca, se trezea dimineata c-o jitaca-n grajd. )aca unu-si marita fata si ne-av< zestre, gasea perini si covoara-n prispa. "i tot asa. (um vam zis, nu era prea inalt si voinic, daC lucra cu capuC. $ra istet tare, avea o HHintelighentaII mai mare decat patru jandari la un loc. 4iciodata nu stateam in acelasi loc, nici nu stiam unde o sa dorm la noapte, si cand dormeam, dormeam cu randuC, ne pazeam unuC pe altuC. Balta avea legaturi pe toate drumurile din muntii astia, din !untii Vrancei, pe Valea Bistritei pana la Vatra )ornei si "uceava roata-mprejur, avea HHgazdeII peste tot si tati il iubeau, daC pe mine nu m-o interesat niciodata treburile lui. $l cand fura nici n-atingea omuC. ;ri tramitea bilet, ori oprea o caruta sau o masana cu metodele lui, n-o dezbracat niciodata pe nimenea, n-o omorat si nici n-o batut. -ata lumea zicea ca Balta s-ombogatat, ca-n bordeiele lui ar fi fost plin de aur. 8rostii: $u, iubita lui, nevasta lui, n-am ramas cu nimica. $u n-am de la Balta nimic, as fi vrut sa am macar ceva, o carte, daC n-am nimic. %m amintirile astea, le am, si-s cele mai de pret din toate.C 2n amintirile !ariei nu apar decat paduri, paduri nesfarsite si manastiri. %tat. "ecu, "ihastria, 4eamt, "ihla, Varatec, %gapia..., acestea i-au fost lui Balta adevarate ascunzatori si, ciudat, cu nimeni nu s-a inteles mai bine decat cu monahii schiturilor si sihastrii din codri. "i asta fiindca era un om cu credinta mare. )e nimeni nu se temea decat de )umnezeu. !aria isi aminteste ca azi de padurea Branistei. %uzise c-a fost condamnata pe viata, Cin lipsaC, pentru port ilegal de arma, era o vreme ploioasa si ierbusoara mare, era o poiana rotunda in care, din cand in cand, apareau zimbri grasi si puternici. $i doi in genunchi si parintele 2oil, cu pletele albe infiorate de vant, punandu-le pe cap cununile din flori de camp, cantecul lui risipindu-se pe deasupra padurilor. C1-am iubit, daC, marturiseste in cele din urma !aria, Cl-am iubit, fiindca el m-o vrut femeia lui si daca el o vrut asa... asa am vrut si eu. )e nimica nu m-am temut, de nimica nu imi pare rau in viata mea...C )upa ce au fost cununati, cei doi s-au spovedit parintelui 2oil. C8arinte, asta suntC, si-a inceput !aria marturisirea. C-raiesc cu Balta, am facut cu el un copchil...C, da, nascuse un copil, singura in padure, urmarita de jandarmi, l-a nascut pe furtuna si era frumos, gras Ccu duluri de grasime ca nasuC curcanuluiC si sanatos, dar potera era in urma ei si-a trebuit sa-l paraseasca si l-a lasat in ieslea boierului (retulescu, care l-a indragit asa mult, incat, fara sa stie al cui e, l-a trecut pe numele lui si a vrut sa si-l faca mostenitor, insa, la zece luni, baiatul a murit. %vea sa mai nasca unul, pe @ februarie #=3/, era un ger de crapau pietrele, ei erau si mai haituiti si nu s-au putut opri decat pentru cateva ceasuri, cat sa nasca, sa bage pruncuC intr-o traista si sa plece. 2arasi l-au lasat la o familie din 4egresti, care mai avea noua copii, dar din toti cei zece, doar baiatul lor a fost harazit sa moara.

8arintele 2oil i-a dat canon. 2-a spus sa spuna de o suta de ori pe zi o rugaciune, o anumita rugaciune, iar ea a zis-o mereu, cat a mai stat in padure, in inchisoare si o spune si azi, tot de o suta de ori, Cpe degeteC, C(uvine-se cu adevarat...C. C*ugaciunea asta n-o iesit din mine niciodata. 8entru mine, ea ii asa cum ai gandi.C

Ca l-apus de soare, vor sa mi te-omoare... (eva mai sus, in munte, pe *apa (oroiului, cei doi iubiti au cunoscut o sfanta. C@> de ani o stat sub o stanca singura, o iubit, ca si mine, un barbat de la #5 ani, si l-o iubit asa mult, incat cand el o murit intr-un accident, ei nu i-o mai trebuit lume. -raia asemeni "fintei -eodora de la "ihla. -rei 2nvieri am facut cu Badiusa in pestera ei. "i ea i-o spus lui asa' HH;mule, tovarasia sa n-o faci cu femeia decat o data in viata, si din vorbele ei sa asculti una dintr-o suta. Dna dintr-o suta, care-o socotesti mai buna...IIC . !aria n-a indraznit niciodata sa-i dea barbatului ei sfaturi, tot asa cum n-a indraznit sa i-o ia inainte pe poteca. Dnul singur i-a dat' sa nu-l ia ca tovaras pe acel 8etrea, baietanul care avea apoi sa-l ucida cu baltagul pentru bani. CBadiusa, nu-l lua, ca asta nu-i om curat: "imteam asa, cum ma uit la matale, presimteam ca odata cu aista, se apropie despartirea noastra...C )e aici inainte, povestea !ariei curge lin, asemeni raurilor acelora mari, fara putinta de intoarcere. ; stranie fatalitate a pus stapanire pe vietile lor, ea presimtea, stia ca Balta va muri, dar parca si Balta stia, si o resemnare asemeni celeia a ciobanului din CBaltagulC, sau din C!ioritaC, sau din vechile basme ale !ariei incepea sa puna stapanire pe viata lor, ca si cum )umnezeu insusi ar fi vrut sa le spuna ca, n-ai ce-i face, marile fericiri nu pot dura vesnic. C$ra pe @/ octombrie #=3/, de "fantul )umitru, pe Badiusa meu il chema )umitru, era omat mare, vremea HHmolasaII. -rebuia sa mearga la niste crasmari, sa aduca merinde. 2n dimineata aceea, ca niciodata, s-o spalat si s-o imbracat numai cu nou pe dansuC' ciorap, bacanc, haina, maieu, camasa, izmana, tot. "i unghiile si le-o facut cu pila. 1-am tuns eu frumos, imi placea sa-l tund in HHdupacapII, i-am taiet cu forfecuta mustacioara neagra si faina. %poi zace' HH!arie, ascute oleaca baltagul astaII. 2n timpuC acela 8etrea se gandea (mi-o marturisit mie mai tarziu ' HH%scute-l, ca pentru tine-l ascuti:II. 8e capuC lui Balta era pus un premiu de @0.000 de lei si 8etrea cel tanar nu mai avea rabdare, vroia banii. "e asaza barbatul meu pe-o buturuga si zice iarasi, bland, catre mine' HH!arie, acuma du-te si ada-mi o azimioara, ca cine stie daca pana mor mai ajung sa mai mananc azimioare...II. %sa le zicea el la niste ciupercute mititele, vinetii, ca niste painisoare. !-am dus pe coasta padurii, am gasit patru azimioare, i le-am fript pe jaratec si-o mancat. ;matul era moale, pufos si ne-am batut cu zapada, el o dat in mine, eu am dat intr-insu, apoi el m-o strans tare in brate si m-o sarutat. 8etrea statea si ne pandea. Balta ii face samn sa vie mai aproape si-i zice' HH%i citit in ziar ca s-o pus un premiu pe capuC meu< )aC pe mine nu ma prinde nimenea viu, 8etrea: 4imenea:...II. "i radea si-l bulgarea. 1a urma, o plecat amandoi si eu am ramas singura in padure. %m mancat restuC de azimioare si ma uitam dupa el cum se duce la moarte. HHBadiusa s-o dus, daC nu

mai vine...II, asa imi ziceam mereu, in gand. Barbatul meu avea o monograma frumoasa in talpa si-am mers pe urmele pasilor lui si-am inceput sa culeg bucatelele acelea de zapada batuta si ma uitam la ele si ma intrebam cum pot sa le pastrez eu, cum pot sa le tin sa nu se topeasca niciodata. 2ar cand Badiusa o disparut dupa copaci, atuncea m-am gandit si la altceva' HH(e-o sa fac eu de acum inainte<II )imineata, cand s-o luminat de zaua, o venit 8etrea singur. !a uitam de departe cum vine spre mine si acuma ma gandeam ce sa-i fac. "a-l las sa vina<... "a-l pusc<... "a-l tai<... "a-i rup picioarele<... !i-am lasat pistoluC intr-un cleamp de brad, alaturi de-al lui Balta, si m-am dat asa, deoparte. (a sa nu zica cumva nenorocituC ca s-o luptat cu mine si m-o prins si ca acuma-i cine stie ce erou viteaz. (and s-o apropiat, am strigat catre el' HH8etre, unde-i Badiusa<II HH1-o oprit o masana cu jandari si l-o prins...II. HH!inti, 8etrea:II HH4u mintII. HHBadiusa-i mort, 8etrea:II. $l nu si nu, pana ce-o ajuns langa mine si s-o repezit la brad si-o luat pistoalele amandoua si geanta mea cu cartuse, chiuind de bucurie' HH)e-acuma-s bogat:II. !a uitam la el cum se bucura si tot ma gandeam, oare cum sa ma razbun - il puteam omori cu tot cu pistoale, ca nu stia sa le foloseasca - si la urma am gasit' l-am poftit la masa. 8etrea mirat, cu ochii pierduti, s-o pus la masa. 2-am pus bors in blid, i-am turnat niste vin ros, primit de la calugari. HH"i acuma spune-mi cum l-ai omorat...<II. (um l-o omorat< 1-o omorat ca un misal, pe la spate. HH$ra intuneric, el o vrut sa sara de pe un tapsan si eu cu taisuC i-am dat in dupacap. ; mai facut un pas asa si-o cazut cu fata-n susII. HH; zas ceva<II. HH4-o zas nimica. (a numaC oleaca i se mai tinea gatuC de dansuCII.C 8etrea a plecat, !aria a strans masa, a imbracat cojocul cel mare, cu guler de lup, a coborat din padure si s-a predat. )e condamnarea pe viata a scapat fiindca atunci, dupa razboi, s-a dat o amnistie. Dn an si sase luni, cat a stat in inchisoare la 8iatra, s-a rugat tot timpul pentru sufletul lui Badiusa. )upa multi ani, 8etrea a venit in ograda ei din -azlau, cu lacrimi in ochi si si-a cerut iertare. !aria i-a spus' C-e-am iertat deja, 8etrea, ca daca nu te iertam, te bagam inca de atunci sub pamant...C. ;mul acela a murit nebun. B 8$A" L(P#SC(

Maica $omnului de la 89ig9iu

- &a cativa pasi de 4loiesti, Manastirea /hi(hiu e cautata mai ales pentru Maica *omnului +iriaca, o icoana facatoare de mari minuni Vantul rece si grabit matura campia, cautandu-si culcus in frunzele galbene si fosnitoare. $ toamna si e frig. )incolo de zidurile !anastirii .highiu te intampina

molcom un alt anotimp. $ ca o amagire vegetala de primavara, cu iarba intens colorata in verde si puzderie de flori' dumitrele si ortanse, tufanele si craite, crizanteme si dalii, in felurite vesminte de alb si rosu. !anastirea e inchisa sub un clopot de liniste. !aicutele sunt la chilie, facandu-si pravila de peste zi. (and si cand, in dreptul portii de stejar masiv opreste cate o masina. ;amenii se abat din drum, intra curiosi in biserica, atrasi de icoana !aicii )omnului "iriaca, a carei faima s-a intins peste tot. $ o icoana aparte, tulburatoare si plina de forta. )in orice colt ai privi-o, !aicuta )omnului te urmareste cu ochii ei plansi, ingreunati de durere. Brusc, nu te mai simti singur. %i cu cine vorbi. %i cui cere sfat si ajutor. Bos, in dreptul gatului (dupa o straveche moda athonita , se insiruie puzderie de lantisoare aurite - insemn de multumire si recunostinta pentru toate minunile savarsite prin mila si rugaciunile "fintei 9ecioare. %laturi, in strana din dreapta, discreta ca o umbra, maica 1avrentia isi face canonul de rugaciune. 2n cei 30 de ani de cand e ghidul manastirii, a vazut atatea vindecari si impliniri minunate, incat nu le mai stie sirul. -otul a inceput in #=5?. %dusa din "iria si daruita manastirii de episcopul Vasilios "amaha, icoana zugravita pe lemn de santal savarsise deja prima minune, cerand in vis sa fie adusa in *omania, chiar la .highiu. 8ovestind, maica 1avrentia cade pe ganduri. 4imic nu e intamplator. 8e vremuri, in spatele manastirii era un izvor tamaduitor, cu o apa rece si bogata, care a tasnit chiar pe locul unde (se zice ar fi calcat !aica )omnului, poruncind logofatului (oresi sa ridice din nou manastire. 2zvorul mai e si astazi, dar, parca pe masura credintei noastre, a sleit - picura cam cat s-ar umple o sticla intr-o ora. 8e @5 februarie #=5?, cand alaiul arhiereilor, in frunte cu 8atriarhul 2ustinian a intrat in biserica, maicutele au incremenit de uimire. Brusc, oaspetele sirian, episcopul "amaha, a izbucnit in plans. (u lacrimile siroind pe obraz, a cazut in fata icoanei si a inceput sa-si ceara iertare !aicii )omnului ca a luat-o de la locul ei, ca necredinta oamenilor a alungat-o din "iria, din biserica ei. (ei de fata au amutit. )in toate minunile, cea mai grea si rascolitoare este pocainta si darul lacrimilor, roua sufletului si rugaciunea cea adevarata a inimii. %bia prin lacrimi discutam cu )umnezeu. -asnite din necaz sau bucurie, lacrimile vorbesc singure, urcandu-se direct la cer.

5,umai *umnezeu iti mai salveaza copilul5 %sa l-am cunoscut' cu ochii in lacrimi. .hemuit in fata icoanei, plangea usor. (and s-a ridicat, intr-un tarziu, un zambet ii stralucea discret pe buze. )in durerea lui de altadata nu ramasese decat o cuta adanca pe mijlocul fruntii si parul albit intr-o singura noapte. 1a inceput, a refuzat sa vorbeasca. %poi, primind din priviri incuviintarea maicii 1avrentia si afland ca suntem de la C9ormula %"C, pe care o citeste din scoarta-n scoarta, s-a grabit sa adauge ca toata povestea lui e spre marirea !aicii )omnului si intarirea celor aflati in disperare si nevoi. ; poveste cu adevarat tulburatoare.

4ovestea unui om obisnuit - ,inel oma din 4loiesti C4enorocirea vietii mele avea sa inceapa acum zece ani. 4imic nu anunta ceea ce urma sa se intample. -raiam fara nici o grija. %veam casa, masina, o familie minunata si, ca fotograf, castigam destui bani. 8este toate, socrul meu, marinar de cursa lunga, ne ajuta cu prea plin de masura. 2n ziua aceea, stateam linistit cu sotia in gradina, cand, deodata, am auzit o bufnitura cumplita, care m-a scrijelit parca pe creier. %dormit intr-un hamac, )anut, copilul meu de / ani, cazuse izbindu-se cu capul de ciment. % fost ceva cumplit - capul ii crapase ca un pepene si, chiar daca mai respira inca, copilul era inert, era o leguma. 4u mai avea memorie, nu mai recunostea pe nimeni. (and l-am dus la Drgenta, doctorul a ridicat din umeri si, aratandu-mi radiografiile in care se vedea o fisura prelunga de un centimetru, mia zis' HH4umai )umnezeu ti-l mai poate salva. ;ricum, chiar daca traieste, va fi un handicapat toata viataII. 8e vremea aceea, nu stiam prea multe nici despre Biserica, nici despre Aristos. 2mpins de disperare, m-am suit in masina si, fara sa mai stiu pe unde merg, m-am trezit in fata manastirii .highiu. %tunci mi-am adus aminte ca mai fusesem o data la manastire, ocazie cu care mi se intamplase ceva ciudat. 8entru ca intrasem in biserica sa fotografiez o nunta, maica 1avrentia m-a rugat sa pozez si icoana 8reasfintei 9ecioare. (hiar daca maica m-a avertizat' HH%i grija, cei necredinciosi nu o pot fotografiaII, mi-am vazut de meserie cum stiam mai bine. "pre surprinderea mea, la developare, nunta a iesit perfect, dar chipul !aicii )omnului "iriaca nu era nicaieri. %m mai incercat o data. %m consumat doua filme (>@ de imagini din toate unghiurile posibile, dar cu acelasi rezultat. %bia a treia oara, cand maica mi-a zis' HH9a ce fac euII si a inceput sa mearga in genunchi, batand metanii, de la pridvorul bisericii pana in fata icoanei, atunci abia am reusit sa-i redau chipul pe pelicula. (u tulburarea acestei amintiri, am intrat in biserica si, ajuns in dreptul icoanei, in sufletul meu sa produs un vartej teribil. %m inceput sa plang. Boceam fara rusine. )in ochi tasneau lacrimile, iar din piept rabufneau toate strigatele mele de disperare, incat pana si parintele 8antelimon si-a intrerupt slujba si, iesind din altar, a intrebat speriat' HH(e-i aici< (ine a murit<II. 2mpresionate, maicutele au facut cerc in jurul meu si, asezandu-se in genunchi, potopite si ele de lacrimi, au inceput sa se roage cu toatele, cerand milostivirea !aicii )omnului si vindecarea copilului, care se zbatea intre viata si moarte la spital, urland de durere la fiecare atingere. Va marturisesc ca atunci, in fata icoanei, am simtit la modul cel mai palpabil cum se savarsea minunea. Brusc, un clopot urias si transparent m-a acoperit, iar din toate partile ma invaluia o caldura ca de forja, de ziceam ca din clipa-n clipa ma voi topi. %poi, la fel de ine5plicabil, clopotul s-a ridicat si am simtit pe cap o mangaiere pe care nu o voi uita toata viata, mangaiere insotita de o voce calda, invaluitoare' HH)u-te acasa, omule. (opilul tau se va face bineII. !-am ridicat si am privit in jur. 4u era nimeni decat maica 1avrentia, care se ruga la cativa

metri distanta, in genunchi, cu mainile impreunate. 4u stiu de ce n-am mai putut plange. "ecase izvorul lacrimilor. ; liniste de necuprins ma invaluia si, senin, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, mi-am luat sotia de mana, spunandu-i' HH%urelia, copilul va fi bineII. %m mers direct la spital, unde era o mizerie de nedescris, iar bolnavii isi furau unii altora medicamentele. 2ntr-adevar, minunea se savarsise. (opilul ne astepta. "e daduse jos din pat, alerga, cerea de mancare. "pre uluiala medicilor, l-am luat acasa si l-am dus la Bucuresti pentru un consult mai atent. 1a tomografie, rezultatul a iesit perfect. 9isura prelunga din craniu disparuse, ca si cum nici n-ar fi fost. )incolo de minunea vindecarii in sine, a mai fost ceva care m-a impresionat profund. (and am adus baiatul la spital, in salon mai era o batrana lovita usor la cap. "e internase pentru niste analize de rutina. (ateva zile mai tarziu, in timp ce e5ternam copilul, rudele batranei ii tineau lumanarea. !urise, in timp ce copilul meu (considerat fara sansa traia.C

Ispite, vraji, rataciri 8ovestea nu se opreste aici. (u rusine si cutremur, 4inel -oma isi va aminti cum, luat de valurile vietii, a uitat de )umnezeu si de minunea savarsita. C; tineam intr-o petrecere si veselie. %lergam dupa bani, facand mai multe servicii. 4u numai ca nu-mi tinusem promisiunea facuta la icoana (sa ajut manastirea, sa ma pocaiesc , dar am si cazut intr-o mare ispita. (edand rugamintilor unei cumnate, am dus-o cu masina la o vrajitoare celebra din !agula. )egeaba am zis ca n-am nici un pacat ajutandu-mi cumnata, ca n-am nici o treaba cu vrajitoria. (and s-a deschis usa, baba (o taranca simpla a strigat la mine, din casa' C2ntra, 4inele. 8e tine te asteptamII. %poi, m-a poftit sa iau loc si, intrand intr-un fel de transa, a inceput sa-mi povesteasca viata, sa-mi descrie casa in amanunt, de parca ar fi vazut-o la televizor. !i-a spus mai multe despre nelinistile si cosmarurile care ma incercau in ultimul timp. %poi, mi-a dat ceva sa mananc si mi-a menit ca, daca o ascult, toata viata voi fi bogat si fara lipsuri. 8oate sa para o nebunie, dar vorbele babei s-au implinit intrutotul. (hiar de a doua zi, am inceput sa castig bani cu nemiluita. Banii veneau din nimic, fara nici o silinta anume din partea mea. $ram tot mai bogat, in timp ce sufleteste imi mergea tot mai rau. *avasit de nelinisti si bantuit de cosmaruri, nu mai aveam somn, nu mai puteam sta in casa mea. 2spitele ma impresurau, imi transformasera viata intr-un iad. "alvarea a venit tot de la )umnezeu. 2n milostenia 1ui nesfarsita, mi-a dat sa traiesc o vedenie. "e facea ca eram luat in zbor de un inger. )in inaltul cerului vedeam jos casa aratoasa, o firma impozanta la poarta, multime de angajati si de masini in curte, in timp ce eu ma plimbam vorbind la telefon si ocupandu-ma de afaceri. $ram bogat, ca mine nu mai era nimeni, dar chiar in clipa aceea cineva m-a anuntat ca baiatul meu, )anut, a murit. %m trait toata tragedia aievea pana la cel mai mic amanunt, inclusiv momentul ingroparii in cimitir. (and m-am trezit, ma inecam de plans. $ra poate ultimul semn spre indreptare. %m alergat cat am putut de repede la .highiu salvarea mea. %ici, mi-am cerut iertare !aicii )omnului pentru toate ratacirile si mi-am luat canon de saracie. %cum, abia ma descurc cu banii, dar ce conteaza.

(opilul e sanatos si invata bine. 2n casa noastra a coborat din nou tihna si intelegerea. 8e cat n-am, pe atat ma ajuta 8reasfanta 9ecioara. ; data stateam necajit ca nu gaseam bani de benzina sa aduc maicutelor o butelie de aragaz. 9ara sa cer, un vecin mi-a oferit 00 de litri de benzina. %lta data, scapand dintrun accident urat, cineva mi-a reparat masina pe gratis. (at pot ajut si, cu uimire, constat ca tot ceea ce dau se intoarce insutit. $ ca un vas ce se umple pe masura ce il golesti. %sta am inteles ca vrea )umnezeu de la noi - sa ne facem mici pe noi insine, pentru a face loc lucrarii 1ui.C

Icoanele sunt vii 1a .highiu, !aica )omnului "iriaca vegheaza necontenit. )eparte de zarva publicitara sau de spectacolul strident al unor e5orcizari, icoana lucreaza dupa credinta si ravna fiecaruia. (and si cand, ingaduie cate o povestire, spre luare-aminte, spre intarirea celor slabi. 1a .highiu nu se vorbeste despre icoana facatoare de minuni. 8e peretele din pridvor nu e decat un scurt istoric' C!anastire ridicata pe terenul donat de Dta *afoveanca prin sarguinta calugarului %gape, cu cheltuiala ctitoriei si din agoniseala cuviosilor calugari parinti, in timpul lui 2oan (aragea VoievodC. 4ici o referire la icoana adusa cu atata zbucium din "iria. 1a .highiu, istoria cea adevarata se scrie in memoria maicutelor. "unt semne si intamplari pe care nu le poate sterge nimeni si nimic. 9iecare a vazut si a trait ceva peste fire' o lacrima curgand din ochiul 8reasfintei 9ecioare, un tamaduit de cancer sau de epilepsie. !aica 1avrentia isi aminteste cum, in timpul lui (eausescu, un bolnav de rinichi plangea la icoana ca nu i se da pasaport sa plece in .ermania. (and a ajuns acasa, cineva de la "ecuritate l-a sunat, spunandu-i' C8e unde umbli, tovarase< Vino sa-ti iei pasaportulC. ;mul a ajuns in .ermania, si-a facut transplant renal si traieste si acum. %lta maica, %rsenia, e convinsa ca icoanele sunt vii. )iscuti cu ele, iti spui necazul sau durerea si ele iti dau raspuns. -e mangaie, te intaresc, te scot din disperare. !aica %rsenia ar putea vorbi despre vindecarea unei demonizate sau despre cum o femeie si-a recapatat banii furati chiar in biserica. 4ici o minune insa nu se compara cu insasi vietuirea ei la .highiu, alaturi de surorile ($vlampia si %tanasia , de mama lor de curand mutata la cele vesnice, !acrina. %lungate din Basarabia in #=30, alungate de mai multe ori din manastire de catre comunisti, cele trei surori continua sa traiasca la .highiu, in casa lor. (asa )omnului si a 8reasfintei !aici "iriaca, cea intunecata la chip si cu ochii plansi de suferintele inaintevazute ale !antuitorului, de suferintele spre izbavire la care suntem cu totii supusi. S !I" P!#$A %otografii de P#&!# C ' CA!I(

*espre 4ostul Craciunului si semnificatiile sale crestine

<A)unarea crestina este o do6ada de iubire fata de $umnezeu><

- Interviu cu parintele *aniel /o(a, preot paroh al $isericii 5+f. ,icolae5 din $ucuresti - (ucernice parinte, am intrat in cel de-al treilea mileniu crestin, care este totodata si un mileniu al 2nternetului si al telefoanelor celulare. 2ntr-o lume marcata profund de civilizatia tehnica, ce semnificatie mai are 8ostul (raciunului, care tocmai a inceput< - 2nvatatura !antuitorului Aristos este eterna, nu are varsta: 4u poti spune despre ea ca era Cprea timpurieC acum @000 de ani, nici ca va fi CbatranaC peste alte doua milenii... (hiar daca avansul tehnologic si stiintific al acestei epoci este remarcabil in ordine omeneasca, zborurile spatiale nu-1 vor intalni niciodata pe )umnezeu, iar computerele nu pot avea nici o legatura cu (el de "us, pentru ca locul "au este in sufletele noastre. )aca totul se misca atat de repede in jurul nostru, nu trebuie Csa slabim )uhulC, dupa cunoscuta vorba preoteasca. )uhul credintei, duhul veghetor al sufletului nostru trebuie sa sporeasca in acelasi ritm cu intreaga cunoastere umana, altfel ne pierdem ratiunea de a fi, de creaturi ale lui )umnezeu. 8entru toti acei care nu sunt doar Ccrestini din intamplareC, ci isi asuma aceasta minunata conditie e5istentiala printr-o morala adecvata si fapte pe masura, trebuie stiut ca 8ostul 4asterii )omnului este aidoma 8ostului de 30 de zile al lui !oise, cand a primit (uvantul (elui de "us, scris pe piatra. )in pacate, foarte multi crestini in ziua de azi postesc haotic, mai mult dupa socotelile lor lumesti, fara sa inteleaga ca postul se savarseste numai in zilele anume randuite de sfanta biserica. - (e trebuie sa stie credinciosii despre felul in care se cuvine tinut 8ostul (raciunului< - "pre deosebire de 8ostul 8astelui, care este mai sever si mai lung, in 8ostul (raciunului se ajuneaza timp de 30 de zile, cu precizarea ca in zilele de luni, miercuri si vineri nu mancam nici peste, nu bem vin si nu gatim cu ulei, iar in restul zilelor putem face acestea. $ste de la sine inteleasa abtinerea, pe toata durata postului, de la carne, oua, branzeturi sau lactate. ((el care ingaduie asemenea alimente, cu e5ceptia carnii, este C8ostul %lbC, al crestinilor de rit catolic. -rebuie spus ca in primele sapte zile ale postului, ajunarea se cuvine sa fie desavarsita. %bia pe @# noiembrie, cand sarbatorim 2ntrarea in Biserica a

!aicii )omnului, incepe dezlegarea la peste. )e asemenea, casatoriile sunt oprite pe tot parcursul postului. !ai trebuie adaugat, caci e important, faptul ca toti copiii, pana la varsta de sapte ani, sunt dezlegati de post, alaturi de mamele insarcinate sau cele care alapteaza. Batranii si bolnavii, de la caz la caz, se cuvine sa-si ia dezlegare de la preotul paroh, inca inainte de inceperea postului. 2n ce-i priveste pe cei saraci, care nu au ce pune pe masa si nu stiu ce vor manca de pe o zi pe alta, acestia sunt iertati din capul locului, caci jertfa lor este chiar saracia: 8ostul este pentru cei care au mijloacele obisnuite ale e5istentei, dar isi stapanesc poftele de dragul lui Aristos. -ocmai de aceea, ajunarea crestina este o dovada de iubire fata de )umnezeu, cum spune si 8ravila. 4u poti sa primesti (uvantul lui )umnezeu, daca esti imbuibat: )in aceeasi binecuvantata pricina, saracul, daca nu carteste si este smerit ca 1azar din $vanghelie, ramane mai aproape de )umnezeu decat bogatul. - (e alte traditii sau invataturi crestine se mai leaga de 8ostul (raciunului< - 2n toata aceasta perioada de 30 de zile, preotii Bisericii merg din usa in usa, fiecare in parohia sa, asemanandu-se cu )reptul 2osif si 9ecioara !aria, adica C"fanta 9amilieC, cand cautau un loc de adapost la Bethleem, pentru 4asterea )omnului. "i astazi, ca si atunci, sunt usi ce raman inchise ori se deschid doar pentru a spune Cnu putem primiC. 2n timpurile evanghelice, oamenii n-au avut habar ca insusi )umnezeu le batea la usa, sub intruchiparea C"fintei 9amiliiC: %cum, cine-l primeste in casa pe preot, dimpreuna cu 2coana 4asterii, primeste in chip tainic chiar C"fanta 9amilieC biblica si acolo, in acea casa, se naste de fiecare data !antuitorul 2isus, caci acolo vor aparea mai tarziu )arurile lui )umnezeu, aproape pe nebagate de seama... (asa aceea, indiferent cat de saraca ar fi, se va imbogati in chip nevazut - asa cum s-a umplut adapostul animalelor de la Bethleem cu darurile !agilor - cu toate bogatiile duhovnicesti pe care le ravnesc doar adevaratii crestini, cei care isi amintesc intotdeauna cuvintele rostite de 9iul (elui de "us' C(autati mai intai 2mparatia lui )umnezeu si toate celelalte se vor adauga vouaC: - 2nainte de a va multumi, parinte, va intreb daca mai aveti vreun ultim cuvant pentru cititorii revistei noastre< - -oti cei care vor citi aceste randuri sa fie cuprinsi de dragostea spre )umnezeu si frica de poruncile "ale, sa alerge la duhovnici in vremea ajunarii, pentru a-si marturisi pacatele si, in cele din urma, sa se impartaseasca, fiecare dupa merit si voia duhovnicului sau, cu -rupul si "angele !antuitorului, pentru a intampina cu bucurie marea sarbatoare a 4asterii )omnului. "a asteptam (raciunul in pace... 9iti binecuvantati: %min. MA!I(S P#&!#SC(

Parintele $aniil &udor

; tainica intamplare face ca disparitia regretatului parinte "ofian Boghiu de la !anastirea %ntim sa coincida cu publicarea biografiei unui alt mare duhovnic, mort in temnitele comuniste' parintele )aniil -udor, de la *arau. 8rieteni si tovarasi de suferinta in inchisoarea %iudului, cei doi monahi s-au regasit in

aceeasi rugaciune a inimii si mai ales in spatiul puternic spiritualizat al miscarii crestine C*ugul aprinsC de la !anastirea %ntim. %mandoi au studiat Belle-%rte si, renuntand la cele lumesti, si-au dedicat talentul lui )umnezeu - fie ca iconari si pictori bisericesti, fie ca autori de acatiste si avantate poeme religioase. %mandoi au fost arestati, suportand martiric acuzatii absurde, ca C*ugul aprinsC ar fi o miscare subversiva, care vrea sa Cdea foc comunistilor si clasei muncitoareC. 2n realitate, totul era indreptat impotriva !anastirii %ntim, locul in care se aduna, spre rugaciune si reflectie, floarea intelectualitatii romane' marele prozator Vasile Voiculescu, %ndrei "crima, filosoful %nton )imitriu, criticii literari Vladimir "treinu si "erban (ioculescu, (onstantin Boja, 8aul (onstantinescu, clericii )umitru "taniloae, %rsenie 8apacioc, %ntonie 8lamadeala, Vartolomeu %nania, %le5andru !ironescu, 8aul "terian, Benedict .hius, 8etroniu -anase, %drian 9ageteanu si altii. "tim prea putine despre miscarea C*ugul aprinsC, despre faptuitorii ei. 2ncet si fara zarva, marii nostri duhovnici ne parasesc. %mintirile abia mai palpaie. 2ata de ce trebuie sa laudam editura C8anaghiaC si stradania ierodiaconului (leopa, de la !anastirea *arau. ;rice discutie despre C*ugul aprinsC trebuie sa inceapa cu inceputul - cu parintele )aniil -udor, cel care a pus bazele miscarii de la %ntim si a platit cu propria sa viata acest curaj.

5In oras, oamenii nu au chipuri, ci numai obraze5 8lina de contradictii si dramatism, biografia parintelui )aniil ar fi subiectul unui roman teribil si contorsionat, un roman din care nu lipseste nici pacatul lumesc, nici miracolul convertirii. (a poet, isi semna cartile "andu -udor. "i-a trait tineretea din plin, gustand din placerile si desertaciunea vietii. (asatorit de trei ori si avand o avere considerabila, a colindat lumea in lung si in lat, practicand cele mai riscante meserii - de la marinar pana la aviator. 4elinistit si impulsiv, mereu in cautare de senzatii noi si de aventura, "andu -udor citea enorm si vorbea fara oprire. .reu de suportat de catre prieteni, era un interlocutor inversunat, aparandu-si ideile e5cesiv, pana la intoleranta. 2nteligenta sa, unanim recunoscuta, intra adeseori in contradictie cu temperamentul sau vulcanic, lipsit de nuanta. !ereu in miscare, haituit de intrebari si dileme e5istentiale, "andu -udor a publicat mai multe carti de poezie, a studiat filosofia, teologia si pictura, a editat revista C9loarea de focC, aducand-o la fabulosul tiraj in acea vreme de #00.000 de e5emplare, a colaborat asiduu la revista C.andireaC, intrand in polemici teribile cu e5tremismul politic de dreapta si gruparea din jurul revistei C8orunca vremiiC, drept pentru care va fi arestat in #=@3 de catre "iguranta si inchis pentru mai multe luni la 8enitenciarul -argu-Biu.

&a Muntele %thos

8rimul pas spre convertire il va reprezenta vizita la "fantul !unte %thos. 2ntrigat de articolele denigratoare scrise de o ziarista franceza la adresa calugarilor athoniti, "andu -udor ajunge la "fantul !unte, unde il intalneste pe parintele Bridu (preotul aromanilor si, mai ales, pe schimonahul $lisei, originar din ;ltenia, care ii toarna in suflet jarul adevarului si al sinceritatii' C8ana sa descopar calea spre Aristos, am fost carciumar bogat si am trait in imbuibare ca un burduf unsuros, manjit cu toate pacatele si poftele lumii. -arziu am inteles ca, orice ai face si orice ai fi, ramai doar o burta tivita cu dinti si cu mintea chinuita de setea pacatelor trupului. (a sa te mantuiesti, trebuie sa te rupi de lume. ;are nu ai observat ca in oras oamenii nu au chipuri, ci numai obraze< (hipul lui )umnezeu e intunecat in fiecare om. 9ata fiecarui crestin e ca o oglinda sparta, in care nu vezi nimic altceva decat un chip intunecat, posomorat si speriat. %learga toti in toate partile, buimaci, ca niste fapturi trezite, cu somnul neispravitC. $ greu de spus ce se va fi petrecut in sufletul tumultuosului poet. (ert este ca, in "fantul !unte, "andu -udor a trait iluminarea unei intense e5periente mistice, descoperind deopotriva lumina lina a rugaciunii inimii, cat si invatatura unor mari duhovnici' 2osif %thonitul sau %ntipa )inescu, cu care a sihastrit intr-o chilie asezata intr-un loc superb, pe malul !arii $gee. (hiar daca, reintorcanduse in tara, a publicat o serie de articole despre %thos, "andu -udor a evitat sa vorbeasca despre sine. (u adevarat, trairile mistice nu pot fi cuprinse in cuvinte. 2ntime si rascolitoare, ele sunt un hotar pe care nu il treci decat cu pretul metanoei - preschimbarea vietii din temelie. "andu -udor a venit la %thos pentru cateva zile si a ramas aici opt luni. "e povesteste ca intr-o noapte, la ora doua, cand in "fantul !unte incepe rugaciunea, "andu -udor se afla la "chitul "fanta %na. $ra o noapte senina, cu o luna ireal de frumoasa, rasfranta ca intr-o oglinda in valurile frematatoare ale !editeranei. (oplesit de intensitatea momentului si ascultand clopotele si toaca ce rasunau in toate vaile si cotloanele ascunse la "fantul !unte, o voce blanda de calugar il va aduce la realitate' C9rate "andu, spune-mi ce faceai dumneata in lume la aceasta ora din noapte<C. Brusc, prin mintea poetului au inceput sa treaca grabit si intens imaginile tineretii sale pierdute' cluburile de noapte, (apsa, cabaretele pariziene, istovirea petrecerilor tinute pana spre dimineata. )in ochii lui vor tasni lacrimi de pocainta si buzele lui vor rosti neauzit un legamant - acela de a se calugari si de a cauta cu orice pret mantuirea.

In(erul din carlin(a avionului )rumul pocaintei nu e atat de simplu, de usor pe cat pare. Dn timp, "andu -udor s-a afundat in lectura 9ilocaliei si a marilor mistici ortodocsi, frecventand asiduu biblioteca !anastirii %ntim si obstea monahala de aici, dominata de personalitatea teologica a lui 2oan (ulighin - un calugar rus, alungat de la celebra !anastire ;ptina de catre bolsevici. %manand implinirea legamantului facut la %thos, poetul va primi un nou si ravasitor semn dumnezeiesc. 8entru ca dorinta de a trai periculos nu-l parasise cu totul, "andu -udor continua sa zboare cu

avionul sau personal, e5ersand acrobatii aeriene riscante, spre satisfactia sa si admiratia prietenilor. 2n timpul unui asemenea zbor, avionul in care se afla s-a prabusit. %paratul s-a zdrobit de pamant, dar el a scapat miraculos cu viata, fara nici o fractura - mana nevazuta a unui inger asezandu-l lin, ca un fulg, pe miristea aeroportului (linceni. "trigatul sau de disperare rostit in carlinga avionului (C)oamne 2isuse Aristoase, 9iul lui )umnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosulC nu putea ramane fara raspuns. 4emaizabovind nici o clipa, "andu -udor isi va vinde blocurile proprietate personala din centrul Bucurestiului si cu banii obtinuti va reface numeroase biserici si clopotnite din (apitala. (alugaria sa incepea cu legamantul cel mai greu - cel al saraciei. Va intra in obstea %ntimului, insotit de un gand ce nu-l va parasi niciodata - acela de a pune bazele unei miscari spirituale ortodo5e' C*ugul aprinsC. 4ici arestarile si nici alungarea lui la !anastirea *arau nu-l vor face sa renunte la convingerea sa' Biserica ;rtodo5a avea nevoie de un centru de reflectie spirituala, de dezbateri teologice in care sa fie implicati cei mai importanti intelectuali romani. (redea cu toata fervoarea in acest proiect, dar, in ciuda unor impliniri promitatoare, timpul nu mai avea rabdare cu el. "osise deja clipa de a-si ispasi ratacirile si e5cesele tineretii, luand calea crucii si a suferintei mantuitoare.

3 )in ultima sa fotografie, parintele )aniil te priveste cu o liniste profunda, deja spiritualizata. %tintiti spre tine, ochii nu cauta nicaieri. 4u are nici moliciuni, nici intensitati graitoare. (u greu citesti in ei o unda de tristete. 8arintele parca isi vede sfarsitul, anii grei de puscarie, umilintele si boala. 4u e tulburat, dar nici indiferent. $ un om care se gandeste daca vamile vazduhului il vor ingadui, lasandu-l sa treaca dincolo, spre lumina harica. %laturand acest chip fotografiei de tinerete (avantat si increzator in sine , iti dai seama prin ce transformari teribile a trecut nelinistitul poet "andu -udor. 2nainte-vazator, pustnic, avand rugaciunea cea mare, parintele si-a cunoscut moartea. %sta nu l-a impiedicat sa renunte la misiunea sa de preot. 8ana in ultima clipa, la adapostul noptii, a slujit in celula "fanta 1iturghie, avand asupra sa antimisul si "fintele -aine cusute in gulerul de la camasa. 8e cei grav bolnavi ii spovedea prin alfabetul !orse, batut in perete sau in teava de calorifer. %vand mereu cu sine lumina rugaciunii lui 2isus, parintele va compune in temnita ultima varianta a %catistului "fantului 2oan Bogoslavul, te5t memorat de catre colegul sau de celula, studentul Benica 8opescu, cel care, in 8ostul !are, manca doar o data pe saptamana si se ruga necontenit. "tia sa intareasca sufleteste pe cei cazuti in disperare, dar, pastrand ceva din asprimea de altadata, ii certa pe cei care carteau, plangandu-si de mila, asa cum a facut cu un mare teolog, condamnat si el in grupul C*ugului aprinsC, atunci cand acesta s-a aparat la proces, zicand' C$u nu am facut politica. -ot ce

m-a interesat pe mine a fost sa dau stiinta teologica preotilor romani:C. 9ara sa tina cont de uzantele procesului si de riscurile la care se e5punea, parintele )aniil i-a strigat din bo5a' C-ocmai de aceea esti aici:C. (u putin timp inainte de eliberarea detinutilor politici din #=/3, parintele )aniil le-a spus colegilor de suferinta ca ei vor pleca fara el. C!a veti cauta apoi, dar nu o sa stiti unde sa ma gasiti.C 4imeni nu a inteles vorbele parintelui. 2ntr-o zi de octombrie #=/0, epuizat fizic si grav bolnav, parintele este impins de la spate de catre un gardian si, cazand cu capul de ciment, isi da obstescul sfarsit. Va fi inmormantat in secret, locul sau de veci nefiind nici astazi cunoscut. S !I" P!#$A ( artea !"iata ierosc#imona#ului $aniil %udor! poate fi cumparata prin comanda la &ditura 'ana(#ia) str. Sondei nr. 2, bl. *+, sc. *, ap. 1, "atra $ornei, jud. Suceava, cod ,-+,. %el.

Simion, omul florilor

- Intr-o curte cu iarba, lan(a o fantana cu apa vie, traieste un bucovinean care in loc sa plateasca nedreptatea vietii cu ura, o plateste in iubire. Inconjurat de plante si ru(aciuni, destinul lui nu miroase a moarte, ci a viata 2n oraselul unde traieste, (andrea Bozga "imion e cunoscut drept un Com de leacC. !ulti bolnavi s-au tamaduit cu ierburile sale, cu plantele sale, cu cristalele sale Cde BaponiaC, dar mai cu seama s-au tamaduit cu fabuloasele lui povesti de viata, bune de pus la ranile sufletului. )aca intamplarile din viata cuiva s-ar putea vinde pe bani, cu siguranta (andrea Bozga "imion ar fi multimiliardar. (at despre ceaiurile sale, altminteri ceaiuri obisnuite din plante obisnuite, ele au facut inconjurul lumii, fiind comandate de foarte multi straini, dar pentru aceste adevarate eli5iruri el n-a cerut niciodata vreun ban, refuzand totodata cu incapatanare sa le dea acelora care Cnu meritaC, oamenilor ale caror vicii depasesc stradania si smerenia lui de culegator. 1ocalnicii l-au vazut adesea urcand in munti, urmat de doi copii, prin ierburile inalte ale dealurilor frematand de miresme, au incercat sa culeaga si ei din aceleasi locuri si totusi nimeni n-a priceput de ce, pana la urma, ceaiurile batranului au fost intotdeauna mai bune si mai de folos. ; fi avand el si alte locuri, mai indepartate< ; fi posedand o reteta miraculoasa de amestecuri pe care o tine in taina< %u fost chiar medici cu renume care le-au cerut pentru a le analiza in laborator, neintelegand nici ei Cce minuneC se poate ascunde in aceasta simpla amestecatura de buruieni. "i toti sau gandit ca poate, cine stie, conteaza si omul, omul care le aduna, felul in care scoate el florile din pamantul jilav sau din ramurile moi ale pomilor salbatici, felul in care se apropie de neimblanzita creatie a lui )umnezeu. 2n curtea casei sale de pe strada (alea Bucovinei, aproape de centrul orasului (ampulung !oldovenesc, gasesti iarba, iarba deasa, tunsa marunt, cateva movile ascutite de piatra si o fantana veche, care nu seaca niciodata si-n

care se afla cea mai buna apa din oras' multi oameni ies in fiecare zi pe poarta din fier impletit, avand caldarile pline de comoara stravezie. %sa incat s-ar putea spune ca )umnezeu l-a rasplatit intr-un fel pe (andrea Bozga "imion pentru viata sa chinuita. 1-a rasplatit cu plante si apa. (asa lui miroase a flori si a lemn uscat. ; veranda lunga imbratiseaza cotit intreaga fatada, nenumaratele ochiuri de geam lasa sa se strecoare in acest vestibul licariri jucause de lumina verde. "imion (andrea si sotia sa stau rezemati de tocurile unei usi uriase si albe, zambind de parca m-ar cunoaste, de parca m-ar astepta. Barbatul ma pofteste cu gesturi simple in casa. 2l intreb despre plantele sale miraculoase, drept care urcam impreuna un sir de trepte din lemn pana spre CfarmaciaC secreta - podul casei, strabatut de grinzi viguroase, in care de-o parte si de alta se intrezaresc in penumbra siruri de icoane vechi si cutii de hartie' tei, tataneasa, roinita, frunze de coacaze negre, cicoare de gradina, sovarf, tarhon, frunza de nuc, cimbru, rostopasca... %colo imi spune soptit, aproape de ureche, ca ierburile acestea l-au salvat de la moarte. )octorii l-au trimis sa moara acasa, dar el s-a hotarat sa traiasca, sa se vindece singur, cu leacurile lui )umnezeu.

%na cu parul de aur )espre ierburile de leac< "imion (andrea imi spune ca totul a inceput cu o mare iubire. "e intampla demult, in satul lui natal, )orna (andrenilor. 8e ea o chema %na. %na Vizaur sau %nne, dupa numele ei german, caci era Co bondoaca de nemtoaica, cu parul lung si galben ca margareteleC, era femeia care avea sa-i dezvaluie tainele plantelor de leac si care avea sa-i urmareasca multa vreme destinul. $a i-a spus odata o vorba pe care n-o va uita nicicand' C"imioane, tu trebuie sa-ti iubesti boalaC. 1a inceput n-a inteles, a crezut ca-si bate joc de el. C%i iubit vreodata in viata ta<C, l-a intrebat. C)aC asa, cu tot sufletul, nu cum ai face dragoste intr-o noapte. %sa sa-ti iubesti si boala. "-o imblanzesti, s-o aperi, chiar sa-ti fie mila de ea. 2ubeste-ti boala, invat-o sa te asculte. 2ubind-o pe ea, te vei iubi si pe tine, te vei descoperi acolo, in adancuri, speriat si infricosat.C )ar iata povestea ei. %na Vizaur parasise satul cu destula vreme inainte de inceperea razboiului - pe atunci, el era abia un copilandru -, fiind repatriata in .ermania. %colo, ea se casatorise cu un neamt chipes, de care a legat-o, se pare, o iubire mistuitoare, dovada ca, dupa ce sotul ei a murit pe frontul rusesc, ea s-a inrolat voluntar in armata lui Aitler, insetata de razbunare, impatimita de gandul de a ucide cat mai multi rusi. $a, bondoaca cea blonda si blajina, a luptat corp la corp cu matahalele in uniforme ,a,i, singura femeie din linia intai in tundrele *usiei. 4u e de mirare ca a cazut repede prizoniera de razboi. 2n lagar, dupa doar cateva luni, a invatat limba rusa la perfectie, preschimbandu-se brusc intr-unul dintre detinutii cu cea mai buna purtare. Dn diabolic decret militar al

vremii prevedea ca, prin voluntariat, prizonierii din lagarele rusesti pot primi arme sa lupte in armata sovietica, fiind folositi drept carne de tun in primele randuri ale frontului. %na Vizaur a imbracat tunica vrajmasa doar fiindca mintea ei a ticluit un stralucit calcul' nu va trece mult timp pana ce frontul va ajunge in *omania, in Bucovina, in apropierea satului ei natal. "i intr-adevar, nici cel mai destoinic strateg militar nu putea potrivi mai bine evenimentele' dupa numai cateva saptamani de la iesirea din lagar, coloana sovietica a intrat in )orna (andrenilor, iar %na nu trasese nici un foc de arma impotriva semenilor sai germani. 9olosindu-si farmecele femeiesti, a reusit sa-l convinga pe comandantul batalionului sa o lase sa ramana aici - dar sa nu afle nimeni ca ea e de fapt nemtoaica -, iar acesta a pus-o chiar sef la postul de jandarmi. 2at-o asadar pe aceasta nemtoaica in uniforma de ostas rus, jandarm in propriul sat romanesc. )esi postul de militie era la doi pasi de casa parinteasca, in sat n-a mai recunoscut-o nimeni. 8arintii ei plecasera in .ermania, localnicii n-o mai vazusera de mult. )ar noua femeie sef de post devenise spaima intregii comune. *aufacatorii pe care nimeni nu reusise sa-i prinda vreodata erau arestati cu sange rece de rusoaica, zvarliti in tribunale doar cu izmenele pe dansii si pana azi, in satul acela, a dainuit o zicere' C1iniste, ca vine rusoaica cu balalaica:C. $i bine, tocmai aceasta femeie bizara s-a intamplat sa se indragosteasca de (andrea Bozga "imion. 2ata scena balului de duminica, povestita ca nimeni altul de batranul bucovinean. C1a ora unu s-o deschis usa si au inceput sa intre gospodarii tineri. %bia la urma, cand toata lumea era in fata frumoasei scene pentru serbari, usile se deschid inca o data si... apare rusoaica: Bondoaca, cu mantaua lunga, ,a,i, frumoasa, cu balalaica in mana. -oata lumea o incremenit. -rece de masa unde se plateau muzicantii, tranteste pistolul de bufet si atunci, deodata, s-a produs miracolul cel mare' cu o eleganta desavarsita, femeia aceea care era spaima lumii intregi se indreapta spre muzica si comanda un )amisvals ()amenvals - singurul dans in care femeile au voie sa faca invitatie barbatilor . )omnule, si vine direct la mine si-mi face o plecaciune. !-am gandit' HH)oamne, ce-oi fi facut<...II. )aca era crapat pamantuC atuncea, acolo saream: "i m-am dus la )amisvals. )ansssa femeia asta:... asa frumos, ca ti se-nvartea lumea cu tine si cat am dansat noi, n-o indraznit nimeni sa intre in dans, s-o strans toti in niste cercuri in sala aceea mare, claie peste gramada' HH"imion a luC (ostan danseaza cu rusoaica:II. 4umai )umnezeu stie cum am terminat eu dansul ala. $ram lac de apa, tremuram tot. "i ea m-o luat de brat, s-o dus la bufet si o strigat' HHDn butoi de bere pentru toata lumea: $u platesc:II. ;amenii au ramas cu gura cascata' HHBa, rusoaica graieste romaneste:...II. 2ar cand toata lumea o inceput sa bea, ea ma ia de brat si-mi zice sa mergem acasa. %jungem pana la postul de militie si acolo ea-mi porunceste' HH%cuma, iubeste-ma:II. $u, paralizat de frica. 2ar dupa cateva zile imi spune' HH"imioane, sa stii ca in tara asta vor veni vremuri grele, cu multe nedreptati. 4u

vrei sa vii in %merica cu mine<II. %vea rude acolo si in %rgentina, ea mi-o facut toate actele, pasaport, tot. "i mi-a spus in taina povestea ei, ca suntem amandoi din acelasi sat si ca ea ma iubeste. $u i-am zis ca da, as pleca, dar trebuie sa cer binecuvantare de la mamuta. "i mamuta nu m-o lasat. !i-o spus asa' HH"imioane, nu te duce... $a-i asa cum o vezi, frumoasa, stralucita, cocheta. %colo tabarasc barbatii pe ea si te-o parasi si tu ramai un maturoi strain, al nimanui, departe de casa. "a stii, "imioane, ca, daca tu te duci, in clipa cand ai iesit pe poarta eu ma spanzur:II. $ram singurul baiat din cinci copii, aveam gospodarie mare, cai, vaci, branzarie, munte...C 4u s-a dus si, putin, ii pare rau. (u aceleasi puteri magice cu care prezisese ca frontul va trece prin satul ei natal, nemtoaica ghicise si vremurile crunte ce aveau sa inceapa. C8oate ca mai bine ramaneam un maturoi strain decat sa fac zece ani de puscarie, si eu, si tatuta, si sa ne ia nenorocitii astia toata averea pentru care muncisem atat...C 2-a spus asadar %nei ca nu poate veni si drumurile lor s-au despartit. %vea s-o reintalneasca insa multi ani mai tarziu...

radarea )eocamdata, si-a luat o nevasta romanca, la fel de frumoasa, a trudit pe ogorul parintilor si i-a vazut cu ochii lui pe primii gospodari de la el din sat care s-au preschimbat in comunisti peste noapte. "-a inscris impreuna cu tatal sau in C.arzile )ecebalC, o puternica grupare de rezistenta din Bucovina, pentru simplul motiv ca nici unul nu mai putea suporta mojicia celor care, fiindca-i Clinsesera in dosC pe comunisti, ajunsesera sa-i conduca pe dansii. C-atuta o fost un om corect si liber. 4o suportat obrazniciile de nici un fel. $l o dat cu causuC. %sa am fost amandoi' nu ne statea nimeni inainte ca sa ne oblige sa facem ceva ce stiam ca nu-i bun. $ram solidari tare.C 8rin #=3?, cand n-au mai putut suporta, si-au luat lumea in cap si au plecat amandoi Cla codrul dealuluiC. %proape un an de zile au fost partizani in munti, traind Cpe sub bratul copaculuiC, dormind sub cetini si-n borti sub pamant, inarmati, mereu la panda, neinduplecati si slobozi. %u avut de patimit insa cei ramasi acasa. "otia i-a fost batjocorita, surorile torturate, pe mama sa au spanzurat-o de maini, cu ele legate la spate, si au parlit-o cu ziare, dar nici una dintre ele nu a spus un cuvant despre ei. )ata de @> noiembrie #=3= o tine mereu zavorata in amintire si asta nu pentru ca in ziua aceea avea sa fie prins, ci fiindca atunci, pentru prima data, i s-a zguduit puternic in suflet valoarea aceea sfanta a prieteniei dintre oameni. (oborase iarna peste muntii )ornei si ai *odnei, fugarul era slabit, lipsit de hrana, drept pentru care s-a hotarat sa coboare din pustietati doar ca sa ia ceva de mancare de la Cmamuta luiC. !ergand catre casa, se intalneste cu un gospodar tanar, cel mai bun prieten al

sau din sat. Vorbesc putin si-si dau mana de despartire. C!a, 2oane, ma duc acasa, imi iau oleaca de mancare si-mi vad de treaba. (red ca suntem barbati, nu<C C4-ai nici o grija, "imioaneC, i-a raspuns prietenul. )oar o jumatate de ceas a stat de vorba cu sotia, cu mama sa, cand usile au fost izbite de perete, un camion intreg de securisti a navalit in incapere, tintuindu-l cu pistoalele. %cum, la batranete, amintindu-si despre prietenul care l-a tradat, (andrea Bozga "imion are in glas o ingaduinta asemanatoare cu mila' C"armanul om. )umnezeu sa-l odihneasca:C.

5*usmanii tai sunt parintii, sotia, libertatea65 )upa numai o luna, l-au prins si pe tatal sau. %u fost judecati in #=50, condamnati, el la zece, tatal la unsprezece ani de inchisoare, si de atunci n-au mai stiut nimic unul de altul. $l a fost dus la Bilava, apoi in cel mai cumplit dintre toate lagarele pamantului, colonia de la C8eninsulaC, Valea 4eagra. 8oposind cu memoria prin acele tinuturi de infern, "imion Bozga isi acopera de fiecare data cu palmele ochii, lasand sa se strecoare intr-insii fasii de lumina' batranul priveste printre degetele uscate ca prin zabrele. "i repeta mereu, obsesiv, de zeci, de sute de ori' C"unt niste lucruri pe care nu poti sa le descrii... 2i urat. 2i urat... 4ici cu un animal nu te poti purta asa cum s-o purtat ei cu noi. 2i urat...C. %proape ca nici nu vrea sa-si reaminteasca trecutul, nu are nici o importanta sa-si aminteasca. %ceste chinuri au fost pentru el un soi de salvare, o terapie lunga si intortocheata, prin care a capatat nebanuite puteri. 2nchisoarea a luat-o ca pe un fel de sanatoriu, torturile ca pe-o tamaduire. CVreau sa va spun un lucru' sa stiti ca cei care au trecut prin inchisorile comuniste au trecut printr-un lagar de purificare sufleteasca. %colo se simtea adevarata rugaciune, acolo aveai timp sa te rogi cu insufletire, nu mai aveai nici un interes, erai desprins de tot. %scultatima' inchisorile comuniste au fost o adevarata biserica. ; purificare a sufletului, o cale de a te desprinde de orice lucruri rele pe care le-ai vazut si poate le-ai facut in viata, a te desprinde definitiv si a deveni un om adevarat. 2n clipele cand nu eram supravegheati prin vizeta, ne asezam in genunchi si ne rugam la )umnezeu sa ne dea putere sa ne intoarcem in libertate nu distrusi, ci oameni. ;data, dupa batai multe, am inceput sa plang. !i-a venit, asa, deodata, dor dupa cei dragi de acasa, dupa tatuta care nu stiam daca mai traieste, dupa tineretea mea pierduta. "i vine spre mine un barbat, unul !acovei %ndrei, si-mi spune asa' HH!ai, flacau de munte, nu face ceea ce faci:II. $u tot plangeam. HH!ai, flacau, nu te manifesta ca-i iubesti pe dusmanii tai. "tii cine sunt dusmanii tai< )usmanii tai sunt sotia ta, parintii, surorile si libertatea: "unt dusmani doveditiII. $ra la fel cum avea sa-mi spuna mai tarziu nemtoaica sa-mi iubesc boala. "una rau la timpan, dar el mi-o e5plicat ce vrea sa spuna' daca tot plangi si te daulesti,

te distrugi, devii un om de nimica. -u trebuie sa te lupti cu tine insuti, sa-i consideri pe ei ca-s dusmanii tai, sa te desprinzi de totul ca sa te conservi, sa poti rezista. "a te intorci la ei nu distrus, ci om adevarat. !i-o cazut cam greu la inceput, dar pe urma am inceput sa invat. "i de atunci, asa am trait mai departe.C

'n medicament fara pret: speranta 9atalitate' inca din inchisoare, pe cand era la C8eninsulaC, toata lumea ii spunea CdoctorulC. "e intampla in anul #=53, anul chinurilor celor mai grele, oameni luminati, mari duhovnici si carturari ai tarii mureau in jurul sau in fiecare zi. %tunci "imion (andrea a cunoscut un om care putea Csa isi comande moarteaC. C2l chema ;raseanu, Viorel ;raseanu, profesor in *amnicu-Valcea. 8ovesteam cu totii intamplari din ancheta si omul acesta imi spunea ca in optsprezece luni n-a luat decat o palma. 2-a spus securistului' HH)aca imi mai dai o palma, eu mor:II. "i a murit. 2-au cautat respiratia. 4-avea. 2-au cautat pulsul. 4-avea. %sa o forta avea intr-insul, ca putea sa-si opreasca viata pentru un minut, doua, cinci. ;data l-am rugat sa-mi arate si mie cum se face. $l mi-a zis' HH"imioane, acum nu pot sa-ti arat, ca astea-s lucruri foarte grele. (a sa reusesti, iti trebuie... o anumita stare. )ar o sa-ti arat altceva...II. "i-si suflica maneca hainei. Va jur, ma uitam la mana lui si, fara sa-i faca nimic, fara s-o atinga, numaC se umfla, se invinetea, se umfla ca o paine. %tunci l-am crezut ca poate sa si moara. (aci va zic, noi oamenii avem in noi puteri uriase. 8uteri de care stim mult prea putin. )e asta mi-am dat seama tot in inchisoare. 2ntamplarea a facut ca unul dintre infirmierii de acolo sa fie bucovinean de-al meu si mi-a dat odata, in mare secret, un saculet cu pastile de bicarbonat. $i bine, afland asta, ;raseanu imi zice' HHAai, "imioane, sa-ti arat ce puteri nemarginite poate avea omul...II. "i-mi propune sa incercam asa, un e5periment' HH!ai, "imioane, vezi ca lumea asta sufera toata, vezi cat is de bolnavi, de necajiti... 9ii atent' eu lansez un zvon ca esti doctor si ai primit de la o sora din %merica niste medicamente strasnice, care-ti iau orice durere si suferinta cu mana, te fac ca nou-nascut. "ora-ta i le-o trimis luC nevasta-ta si ea o umblat prin (rucea *osie, !inisterul de 2nterne si-o reusit sa le bage in inchisoareII. 4ici nu va inchipuiti ce aureola se forma in jurul unor vesti ca acestea:... 4umaC ce vedeai ca vine cate unul pe langa mine, amaraaat..., slabiiit,... bolnaaav' HH)omnuC doctor, am auzit ca ai niste medicamente mai buneII. HH%m, multumesc lui )umnezeu, daC am doar pentru mine. (e-am avut tot am dat si nu mai pot, ca si mie mi-i draga libertatea...II. Bur pe )umnezeul meu' si profesori universitari si preoti picau in genunchi si se rugau la mine. 2mi dadeau mancare, ratia lor pe cateva zile, numai sa le dau o pastila din aceea din %merica. $u nu si nu. %bia la urma cedam' HHDite ce, hai ca-ti dau, daC sa nu mai spui la nimeni c-ai capatat de la mine, ca nu mai am sa

le dau si altoraII. 1uam tableta cu o penseta, le-o bagam in cerul gurii sa nu simta gustul si le ziceam' HH2nghite: %cuma, ca sa-si faca efectul, intinde-te pe prici, intoarce-te cu fata in jos si incearca sa te desprinzi de tot uratul care-i in jurul tau, desprinde-te de cei dragi, de libertate, si stai #5 minute asa, detasat de toateII. )upa #5 minute se ridica sarmanul om de acolo si-mi spunea aproape cu lacrimi in ochi' HH)omnule doctor, sa-ti dea )umnezeu sanatate: (enseamna medicament strain<:II. (u ce se vindecau oamenii astia< (u nimic. "a stiti de la mine' nu e5ista in lume medicament mai bun decat speranta.C

)runzele de aur "e face intuneric, focul incepe sa bubuie rar in soba veche de doua veacuri. ; mana aspra, muncita, coboara din penumbra si se aseaza incet pe umarul batranului. (um de nu o vazusem< (lara, blanda lui sotie, cu tulpan si ochii incercanati, parca mereu tremurati de lacrimi. "e iubesc mult si azi, CtucaC se striga unul pe altul prin casa - se completeaza, se inteleg -, obisnuiesc sa spuna ca s-au unit Cdoua maini, doua saracii, doua nevoiC si ca sunt fericiti pentru putinul pe care-l au. 2si amintesc doar de ce-i frumos, de nunta lor cu mese lungi si miei pufosi din pandispan in fata fiecarui invitat, isi amintesc de flori, de valsuri, de tineretea lor atat de tarzie. (lara !irvald, nemtoaica dupa tata, este a doua sotie a lui (andrea Bozga "imion. 8rima, tarancuta din )orna (andrenilor, a fost obligata de "ecuritate sa divorteze pe cand el era in inchisoare. 9emeia ajunsese un paria, n-o angaja nimeni, nimeni nu-i dadea binete pe strada. 8e el l-au batut crunt ca sa semneze hotararea judecatoreasca de divort, el a semnat, dar nicidecum din pricina batailor, ci Cca sa-i fie ei mai bineC. %poi s-au dus la ea cu hartia semnata si i-au spus' CDite, criminalul asta a dat divort, nu te mai vrea:C. %tunci a semnat si ea, plangand. )esi avea @= de ani, "imion (andrea marturiseste ca atunci cand a iesit pe portile inchisorii se simtea batran. !ama si surorile sale fusesera izgonite intr-un bordei de pamant in afara satului, sotia sa se casatorise cu altul, avea copii mari. % luat-o pe (lara, blanda si intelegatoarea lui femeie, a luat-o cu tot cu un copil de noua ani, pe care l-a iubit mai mult ca orice pe lume, ca si cum ar fi fost baiatul lui. (u vremea, )umitru a crescut, s-a casatorit si s-a facut barbat, un barbat strasnic, muncitor si de incredere. (andrea Bozga "imion nu poate sa uite ziua in care fiul sau a venit acasa tinand in palma cateva frunze de aur. $ra tamplar, unul dintre cei mai buni, astfel ca in anul #=?? a fost ales pentru a lucra la (asa 8oporului, el si inca vreo cativa barbati din Bucovina. "-a intors acasa numai de trei ori. C8rima data mi-a spus' HH-ata, daca ai sti dumneata ce se face acolo...II. 1ucra la niste tainite subterane, la cota opt sub nivel. Va dati seama, la opt etaje sub pamant. Eice' HH)ac-ai sti dumneata ce frumos este, toti peretii sunt acoperiti numai cu aur...II. !ai ca nu-mi venea a crede. % doua oara, a venit in luna iulie si mi-a

aratat frunzele. -erminase lucrarea, mai avea cateva saptamani pana sa se intoarca acasa. )ar baiatul meu era suparat, abatut, pamantiu de tristete, pierdut in neagra vesnicie. 4-a mancat, n-a baut, doua zile a stat nemiscat la geam si nu zicea nimica. HH!ai baiete, ce ai< %i un nacaz, ceva, la serviciu, te-o suparat careva< Ei, mai, poate te pot ajuta...II. $l' HH4u, n-am nimic, lasati-ma-n pace: II. 4umai ca la plecare, simt ca ne imbratiseaza asa strans pe amandoi si incepe sa planga, ca si cum s-ar fi despartit de noi pentru mult, mult timp. % plecat pe / iulie. 8e = iulie, in curte la noi intra doi militieni' HH%ici locuieste familia (andrea<II. Eic da. HH%veti un fecior, !irvald )umitru<II. HH)aII. HH!ergeti la Bucuresti sa-l luati de acolo, daca puteti, daca nu, vi-l inmormanteaza ei. (a el ii mortII. !i s-o facut intuneric in casa. (and m-am dus la Bucuresti sa-l iau, am vazut ca 00 de tineri erau morti acolo, in camera mortuara, toata echipa de tamplari care lucrasera la tainitele de sub pamant ale lui (eausescu. %sa ca a treia oara, baiatul nostru a venit acasa intr-un sicriu de metal. 2 se vedeau numai ochii printr-un gemulet de sticla fumurie. 1a cauza mortii, ei au trecut HHinecII. "i de cate ori am incercat sa mai aflu cate ceva despre moartea lui, de atatea ori am fost amenintat ca, daca mai pun intrebari, ma intorc de unde am venit' la puscarie. %bia tarziu, dupa *evolutie, am aflat adevarul. "i mi-am dat seama ca in ziua cand venise acasa, baiatul meu stia precis ce-l asteapta. "tia ca va fi omorat. 8robabil observase si el ca, dupa ce sau terminat lucrarile, pe toti cei 00 de tamplari i-o grupat deoparte. )ormeau separat, mancau separat de ceilalti. 8e data de ? iulie, cand erau toti la masa, un panou urias de otel a fost prabusit peste ei si i-a strivit pe toti, pana la unul, ca sa nu mai poata vorbi despre tainita de sub pamant.C (andrea "imion e un om credincios. %tat de credincios, incat atunci cand se roaga nu inchide ochii. "e uita in oglinda. %re taria de a se privi cand se roaga lui )umnezeu. (andrea Bozga "imion merge la biserica de trei ori pe saptamana' miercurea, vinerea si duminica. %cum, la batranete, a facut de unul singur in oras doua biserici. 8rima e in spitalul orasenesc de boli psihice, chiar in fosta sala de operatie, fiindca i s-a parut ca rugaciunile suferinzilor seamana mult cu ale oamenilor cu care a fost in inchisori. (ea de-a doua biserica e in cimitirul de la rasaritul orasului, cimitirul numit C2oneiC, loc ales fiindca acolo se odihnesc CbuniiC sai. )in luminile verzui ale vestibulului apare blanda (lara, tinand in mana un clondir de must rubiniu. Batranul "imion isi aminteste ca-mi mai era dator cu o ultima poveste. C8ovestea mea cu plantele de leac. ;data, cu totul intamplator, treceam cu un camion prin orasul Vatra )ornei. !a uitam asa, pe geam, eram destul de mahnit, doctorii imi gasisera o ciroza foarte avansata si chiar ma gandeam sincer ca, daca n-am murit eu in inchisoare, acuma chiar ca nu mai am prea mult de trait. !ergeam o data pe luna la 9undeni pentru analize si tratamente, dar treaba nu mergea bine. )e fapt, nu mergea deloc. -recem de 8rimarie, ajungem in dreptul bisericii catolice si, cum stam eu

asa si ma uitam pe geam, numai ce vad, deodata, un par blond si lung, abia incaruntit, si o bondoaca de femeie luminata de soare, care se uita spre sfanta biserica. "trig la sofer' HH;preste:II. HHAooo, omule, ce urli asa<II, zice asta. )eschid portiera, fug dupa ea. HH%nne: %nne:II si intr-adevar, ea era, nemtoaica mea, %na Vizaur, cu care dansasem demult )amenvals. 4e strangem in brate si ea se uita asa, lung, la mine si-mi spune' HH!ai, "imioane, tu esti tare bolnav, nu-i asa<II. 2i spun ca da, ii spun de doctori, de ciroza, de tratamente si ea imi spune' HH)e ce nu incerci tu cu ceaiuri de plante<II !ai mult m-am intristat. HH!ai, %na, abia ne-am intalnit si gata, ma iei si tu cu leacuri de astea, babesti<II. %tunci ea mi-o povestit o intamplare. HHDite ce e, "imioane, nu vreau sa te conving ce sa faci tu cu viata ta. $u am rude multe in .ermania, si la fiecare trei luni ma duc acolo, aduc doua geamantane pline cu medicamente si le vand aici. )aca vrei, iti aduc si tie. .ratis. )aC sa-ti povestesc mai intai ceva. $ram acolo, intr-un mare magazin medical, farmacista avea in mana retetele aduse din *omania si punea totul gramada in geamantanul meu. )eodata, prin spatele ei trece un domn elegant - era chiar patronul acelui lant de magazine si al fabricii de medicamente -, ii smulge retetele din mana, se uita pe ele si striga ca ars' HHBesus !aria: "a nu-mi spuneti ca sunteti din Vatra )ornei: 8ai cum puteti sa dati atatia bani pe medicamentele mele, cand acolo se naruie plantele si florile peste dorneni: $u le aduc cu valuta de la Vatra )ornei, le pastrez #500R din naturalul lor, restul e creta si alte chimicale. Voi le aveti pe toate acolo, sub nasul vostru si umblati dupa asa prostii<II. $l, patronul, ia retetele si le rupe sub ochii nostri si nu ne lasa sa cumparam.C %bia apoi, %na Vizaur i-a vorbit despre miracolul plantelor, l-a dus prin munti nestiuti, i-a aratat coclauri unde se ascund cele mai tainice si mai curate soiuri, l-a invatat cat trebuie presarat din fiecare pentru cele mai bune amestecuri, apoi "imion si-a cumparat singur carti despre plante si a pornit-o cu cei doi nepoti, copiii baiatului sau mort, prin toti muntii, de la 9rasin si pana in trecatoarea !estecanisului, in cautarea florilor sale de leac. C%m intrat intr-o esenta puraC, spune "imion (andrea, Csi m-am uitat cu alti ochi la tot ce e5ista in jur. !i-am dat seama ca oamenii nu stiu ce au de facut cu plantele, cu florile. 4u stiu sa le priveasca, nu stiu ce putere au, nu stiu sa le respecte.C 1a numai doua-trei saptamani de la reintalnirea cu %na Vizaur, medicii "pitalului C9undeniC incepeau sa vorbeasca despre Ccazul (andrea "imionC ca despre un miracol. C(e-ai facut, domnule (andrea, ca ficatul dumitale a regenerat o multime de celule< Vad ca stii sa te vindeci singur, mai bine ca noi...C 2ar el le-a raspuns tuturor, zambind' C"titi ce-am facut< !i-am iubit boalaC... 2ncet, incet, omul florilor, "imion, a inceput sa-i vindece si pe altii. %u venit la el medici de la Bucuresti, de la (luj, de la -argu-!ures, rugandu-l sa-i lase sa culeaga plante impreuna cu dansul, i-au analizat ceaiurile in laborator, ba au fost cativa dintre acestia, profesori universitari cu renume, care i-au batut la poarta, dorind ei insisi sa se trateze la dansul. )in zona Bucovinei, mii de oameni au luat ceaiuri de la (andrea Bozga "imion. %poi au venit altii si altii, din toata tara, din .ermania, din 9ranta, chiar din %merica, el le-a daruit tuturor, cu mare bucurie in suflet. %bia acum imi dau seama de un lucru destul de ciudat' cand mi-a vorbit despre caznele din inchisorile comuniste, batranul "imion a fost sobru si revoltat, dar nu a varsat nici o lacrima. %cum, insirand cazurile celor care s-au vindecat cu

ceaiurile sale, el plange de fiecare data, plange cu lacrimi si-si cere iertare, zicand ca Cplange de bucuria lorC, a bietilor oameni... "pune mereu ca, daca el na avut in viata prea multe bucurii, atunci trebuie neaparat ca altii, cat mai multa lume din jurul sau, sa aiba. (andrea Bozga "imion si-a platit suferintele in iubire.

Manastirea Magarul
- %cum cinci veacuri, niste ciobani ardeleni care treceau cu turmele prin Moldova au (asit o icoana intr-un stejar. 4e locul miracolului a fost inaltata o manastire 2ntre tinutul Ausilor si Barlad se intinde o pustietate arar batuta de picior omenesc. (at vezi cu ochii, doar ierburi fierbinti si roiuri uriase de fluturi migrand prin vazduh ca niste ninsori solare. 4-am vazut niciodata fluturi atat de multi' rosii, albi, azurii, cu aripile tivite de purpura si de aur, zboara cand lin, cand avantati in tornade, vrand parca sa ne arate calea pe care sa o urmam. )rumul pe care mergem nu e insotit de nici un indicator. )upa cateva serpuiri, se infige piezis in zidul unei paduri care ne absoarbe, inchizandu-se peste noi ca un clopot' un tunel de umbra racoroasa si intunecata, luminat ici-colo de paienjenisul razelor strecurate de soare prin cupola copacilor. *amuri lungi se izbesc de parbrizul masinii. ;prim si coboram ca sa dibuim firul ascuns al potecii, care se risipeste odata cu fluturii. ; cale ferata rasare din hatisul de ierburi. )oua sine, pierzandu-se din nou in peretele de padure, prin care vom afla ca mai trece totusi un tren. ; data la doua zile, un biet si molcom tren, spre tinutul Ausilor... !ergem mai departe. )upa alti aproape cinci ,ilometri, la sfarsitul tunelului de verdeata, se intrezareste o poiana scaldata in soare si zidurile albe, stralucitoare, ale unui asezamant monahal. 2n mijlocul lor, o biserica veche, inconjurata de cateva acareturi saracacioase, cotropite de iarba si de o liniste intemeietoare de lume. !anastirea !agarul. (u toate ca ne aflam la doar @5 de ,ilometri de orasul Barlad, suntem intr-o mirifica sihastrie, un loc care nu figureaza pe nici o harta a lumii...

+tejarul Ma(arului C(e vant va poarta pe aici<C. )in umbra arborilor rasare, indreptandu-se spre noi, un calugar. )escult, cu barba lunga si incalcita, plina de licheni si scaieti, imbracat in haine saracacioase, pare mai degraba un duh

ratacitor al padurii, mai ales ca din coama de par care i se revarsa pe umeri rasare un chip straveziu, de un alb lunar, nefiresc, de parca omul din fata noastra n-ar fi vazut de multa vreme lumina soarelui. %re in schimb ochi albastri, scanteietori, si un zambet blajin. C(e cautati prin pustietatile astea<C, ne intreaba din nou, oferindu-ni-se drept calauza. %flam ca, intr-adevar, e monah, il cheama Jenofont si a venit, impreuna cu intreaga obste calugareasca, tocmai din !untii 4eamtului. 9ii duhovnicesti ai celebrului staret 2ustin 8arvu de la !anastirea 8etru Voda, cei zece calugari au fost CtransplantatiC intr-o singura noapte, pe 3 aprilie, schimband obstea de la !anastirea !agaru, pentru a statornici randuieli noi si aspre ca la !untele %thos. (and au venit, calugarii locului erau deja cu bagajele facute. 4-au apucat nici sa-si stranga mana cu noii sositi. )e ce au fost schimbati< 4imeni nu stie. "i nimeni nu stie nici unde au fost trimisi. C"unteti pentru prima oara aici< Aei, pai stiti dvs. unde ati ajuns< %sta e loc sfant, oameni buni: Dn loc ales de "fanta -reime. Vedeti copacii astia< 2n unii din ei sunt ascunse icoane sfinte, icoane facatoare de minuni. "-au intamplat mari minuni pe aici, aveti grija: 4u stiu daca sunteti pregatiti sa intelegeti miracolul locului.C 9aptura calugarului Jenofont raspandeste miros amar de padure. Vorbele pe care le spune se invalmasesc cu tumult, grabite parca sa faca stiuta taina asezamantului monahal. C2n biserica se afla o icoana straveche. 4u-i cereti ce nu va poate da... *ugati-va la ea cu lacrimi adevarate, caci multa nefericire a curmat, vindecandu-i pe unii, impacandu-i pe altii, dezlegand de facaturi si blesteme satanicesti. 2coana !aicii )omnului a fost gasita prin minune dumnezeiasca intr-un stejar, HHstejarul !agaruluiII, pe radacina caruia s-a si inaltat manastirea, acum aproape cinci sute de ani...C Vrem sa-i facem parintelui Jenofont o fotografie pentru ziar... 4e opreste cu mainile intinse, avertizandu-ne, aproape cu dusmanie' C4u faceti asta: 4u umblati cu desertaciuni: !ergeti in biserica si rugati-va de pacate: 8uneti-va la icoane si suspinatiC. )in clipa aceea, calauza desculta, legata la brau cu centura de iarba, avea sa dispara, pe toata durata prezentei noastre la manastire, multumindu-se sa ne urmareasca in taina, de pe dealurile de deasupra chiliilor. (anonul credintei era prea aspru ca sa ingaduie usuratatea lumeasca a unei fotografii... *amurile unor pini batrani imbratiseaza turla bisericii. 4iste ramuri unduitoare, tesand in jurul ei o carapace de cetini. Biserica e pustie, cufundata in liniste. Eidurile groase si fresca stearsa de trecerea anilor ii tradeaza vechimea. "finti tristi, bizantini, ne privesc din iradierea catapetesmei poleite in aur. )eodata, in altar se aud pasi. Dsile imparatesti se deschid cu incetineala, facand loc unui tanar monah care vine spre noi zambind. %re trasaturi delicate, piele smeada, ochi nefiresc de luminosi si de blanzi. .lasul ii e plin de moliciune, chibzuit si ingaduitor, tradand stiinta de carte. (easuri intregi incerc sa aflu cate ceva despre staret, dar parintele $uharist vrea sa se scoata pe sine din discutie cu orice chip. 4u vrea sa-mi spuna nici varsta, nici de unde se trage, nimic din ce a facut in viata lui de mirean. C!-am calugarit la 8etru Voda, apoi am fost trimis cu ascultare aiciC, la asta rezuma el intreaga sa viata de pana azi. %bia intr-un tarziu, din nebagare de seama, cand panda incepe sa oboseasca, ne povesteste ca a fost student la %"$, studentul

domnului -oma *oman, redactorul-sef al revistei noastre. -resar uluit' calugarul acesta e licentiat in $conomie: "-a nascut in Bucuresti, dar imediat dupa absolvire a renuntat la prieteni si la familie, la o cariera promitatoare, fugind in sihastriile muntilor, in Bucovina, la 8etru Voda, intr-o lume atat de diferita de cea in care traise pana atunci. %tat am putut afla despre el. (at despre fotografii, fereasca sfantul: 2ntoarce spatele de fiecare data cand indreptam obiectivul aparatului catre el, ba chiar ne ameninta ca se supara. C$u v-as sfatui nici macar sa nu incercati. !a credeti sau nu, au mai fost vreo cinci sau sase persoane care s-au incapatanat sa declanseze aparatul si filmul s-a voalat. 4u ma intrebati de ce, ca nu stiu. )ar va jur ca asa s-a intamplat...C

Miracolul celor trei lumini )espre manastire insa, putem intreba orice. "i, bineinteles, mai intai de ce se cheama C!agarulC. (are e legenda de care vorbea calugarul din padure< 8arintele $uharist imi spune ca nasterea asezamantului s-a faptuit chiar aici, in locul unde e asezata azi sfanta masa a altarului si unde altadata se afla un stejar batran' C8oate vi se pare o ciudatenie, dar manastirea asta a fost ctitorita de niste ciobani ardeleni...C, isi incepe povestea parintele $uharist. (oboram in veacul saisprezece, in vreme ce oierii din %rdeal porneau in transhumanta spre Basarabia, trecandu-si peste munti turmele nesfarsite de oi, cainii si magarii incarcati de poveri, asezandu-si stanele in pasunile bogate si primitoare ale Barladului. Dnul dintre marii stapani de stana, venetic din tinuturile Bretcului, se numea 2on Bretcanu. $ra o seara de toamna, zice-se ca-n anul #5>0, cand unul dintre magarii acestui oier a disparut in paduri mai multe zile, fiind gasit de un padurar intr-o dumbrava indepartata, la radacina unui stejar batran. 2n anul care a urmat si e5act in aceeasi zi, acelasi magar a disparut iarasi. 1-au gasit tot acolo, sezand pe picioarele dinapoi, privind Cca fermecatC, ore la rand, tulpina arborelui secular. C2a uitati, fratilor, magariuC nostru se roagaC, a ras unul dintre ciobani. )ar in anul al treilea, ziua fatidica s-a nimerit sa fie chiar cea in care oierii lui Bretcanu se intorceau de la targul Barladului, unde vandusera o mare parte din produsele stanii. $ra vreme de ploi, negura groasa intunecase padurea inca de la ceasurile amiezii. ;bositi si uzi de drum, ciobanii nici nu apucasera sa se adaposteasca la stana, cand magarul se topi din nou in desisul padurii, cu desagii cu bani uitati pe spinarea lui. 2ngrijorati, mocanii l-au tocmit pe vrednicul 2ftimie, capetenia tuturor padurarilor, cel care veghea peste intinsii codri dimprejur, cunoscandu-i atat de bine, incat se zvonea despre el c-ar sti graiul copacilor. (and au gasit magarul, era trecut de miezul noptii. 9urtuna isi intetise tariile, ploua naprasnic, vanturile iti taiau rasuflarea. Bietul animal era acolo, ingenuncheat la radacina stejarului sau, inaintea a trei luminite stralucitoare. -rei luminite scanteiau ca stelele, sfasiind valurile de ceata, in numele -atalui, al 9iului si-al )uhului "fant... "periati,

ciobanii au ingenuncheat cu totii in fata miracolului, iar starostele lor, 2on Bretcanu, a hotarat pe loc ca din cei 0000 de galbeni care se gaseau in desagi sa ridice un schit, a carui "fanta !asa sa fie chiar tulpina batranului arbore. (and au taiat acel copac scorburos, oamenii au gasit in CtrupulC lui o icoana. ; icoana care avea sa faptuiasca de-a lungul veacurilor nenumarate minuni. C4-a fost doar legendaC, repeta parintele $uharist. C"e pot vedea si azi sub sfantul jertfelnic radacinile copacului stravechi. (a oierii lui Bretcanu au fost aici o dovedesc chiar numele multor locuri din imprejurimi. )e pilda, mai in vale, prin padurile pe unde ati urcat dvs., altadata a fost un sat numit Bujoreni. $i bine, in veacul al saisprezecelea, vatra satului aceluia se numea "ilistea ;ilor, iar cea a satului Banca - cel mai apropiat de manastire - era numita "ilistea Bretcanii. !anastirea HH!agariuluiII a lui Bretcanu e amintita intr-un act de la #/0@, dar ceea ce conteaza e locul, faptul ca manastirea asta s-a nascut pe un loc atins de miracol. 2n poiana asta atat de indepartata, si mult imprejur, nu curge nici un izvor. (ine era nebun sa faca o manastire intr-un loc fara apa< %poi, nu trebuie decat sa va uitati putin la icoana asta...C 2ntr-adevar, asa cum e acum, ascunsa in ferecatura sa de argint, icoana e cuprinsa de taina. %bia deslusite, nici nu-ti dai seama daca acele chipuri de culoarea pamantului, pictate pe ea, sunt zamislite sau nu de mana omeneasca. %cea !aica si acel 8runc nu se uita unul la altul, ca in mai toate icoanele bizantine& pruncul e tinut la distanta de trupul !amei (eresti, iar amandoi privesc undeva, in departarile lumii, cu o privire pierduta, cear vrea sa treaca de usile bisericii, regasind adancul padurii. C(and e mare seceta, satenii le cer preotilor sa scoata icoana din biserica. "i de fiecare data cand icoana a fost scoasa si taranii au urmat-o intr-o adevarata procesiune prin paduri, absolut de fiecare data, chiar in acea zi, a inceput sa ploua... 2ntrebati pe oricine din satele astea si va va spune ca e adevarat.C 2oanichie, boierul cu inima de sfant )upa ridicarea schitului lui Bretcanu, padurarul 2ftimie s-a calugarit si, luandu-si numele de 8ahomie, a pazit multi ani buna lui randuiala. 1a fel cum a fost lipsita de apa, manastirea a fost mereu lipsita de mosii - lucru nemaiintalnit la vreo alta manastire moldoveana -, fiind sortita pana azi sa ramana saraca si rupta de lume, sa-si schimbe de multe ori stapanul si obstea. % trebuit sa treaca multa vreme pana sa se gaseasca un mosier temator de )umnezeu, vornicul .avril (onachi, care, vazand cat e de paraginita, a refacut manastirea din temelii la #>?0, grijind de ea pana la moarte. (at despre fiul sau, 2on, el avea sa aiba un destin cu adevarat legendar. )esi om cu o invatatura aleasa, o dragoste nefericita l-a facut sa se desparta de lume, sa o urasca, sa se inchida in sine, incredintand toata averea sa !anastirii !agarul, calugarindu-se el insusi, cu numele de 2oanichie. $l a ridicat la #?30, pe vechile temelii, o manastire de piatra, el i-a hotarat hramul %dormirii !aicii )omnului si tot pe el il vedem pictat acolo, in stanga catapetesmei, in vesminte purpurii. "ecvente ale vietii sale au devenit istorie. %uzind, odata, ca la manastire traieste un mare boier, o ceata de talhari, condusa chiar de unul dintre calugarii manastirii, a navalit in miez de noapte in chilia parintelui 2oanichie, amenintandu-l cu pumnalele, fortandu-l sa le predea toti banii. (alugarul le-a cerut ingaduinta sa se imbrace si sa-i insoteasca spre biserica, zicand ca galbenii sunt acolo, in "fantul %ltar. -alharii au consimtit.

%u intrat cu totii in biserica, au stat aici, unde sedem si noi, asteptand infrigurati ca parintele sa iasa inaintea lor cu averea. )eodata, biserica s-a luminat. Dsile imparatesti s-au deschis si intre ele a aparut acelasi monah de dinainte, dar de data aceasta invesmantat in epitrahilul si filonul de aur, ca la 1iturghiile cele mari. "i, ridicand "fanta $vanghelie deasupra capetelor tuturor, le-a zis asa' C9ratilor, iata, banii mei sunt in aceasta carte. )e acum, puteti sa ma omorati:C. % urmat o tacere, o lunga tacere, dupa care toti talharii au cazut in genunchi si au cerut iertare. )upa putina vreme, banditii au fost prinsi, dar insusi cuviosul 2oanichie a intervenit pe langa autoritati, rugand sa fie eliberati. Dn singur lucru nu a putut ierta' acela ca talharii au fost calauziti de un calugar. )e aceea, chiar a doua zi, ia alungat pentru totdeauna pe toti calugarii manastirii, inlocuindu-i cu maicute si statornicind niste randuieli aspre, de adevarata schimnicie.

5+coala5 parintelui Iustin 2n ciuda multelor vitregii si lipsuri, in ciuda prigoanei comuniste, manastirea a ramas de maici pana prin #==?, cand au fost iarasi adusi calugari. %nul acesta au fost schimbati, la fel de in graba ca-n vremea cuviosului 2oanichie. 4imeni nu stie de ce-au fost inlocuiti cu totii, de ce n-a mai ramas nici unul din vechea obste, de ce au fost adusi tocmai din munti acesti zece monahi tineri, cu dor de singuratate. C%sa a hotarat 8reasfintitul 2oachim, $piscopul AusilorC, raspund ei soldateste, fara a comenta. 8rin satul Banca se zvoneste ca deasupra chiliilor astora se itisera prea multe antene parabolice, ca lumea cam ocolea slujbele facute aici. "unt insa doar simple banuieli, nimeni nestiind cu precizie care au fost adevaratele pricini. $ sigur insa ca, de cand au venit calugarii parintelui 2ustin, cu regimul duhovnicesc aidoma celui de la 8etru Voda - rugaciune si slujba neintrerupta, lungi miezonoptici si post desavarsit tot anul -, localnicii iubesc si ajuta manastirea mai mult. ;amenii au invatat sa pretuiasca linistea si singuratatea calugarilor, netulburandu-i decat atunci cand se cuvine, neurcand spre ei decat la slujbele mari. "i, ca prin minune, dupa numai doua luni de la sosirea noii obsti, lumea nu mai incape in biserica la "fintele 1iturghii. C)e vina e, poate, parintele 2ustin. -oti cei de aici suntem calugari de multi ani, ne cunoastem bine intre noi, toti am fost formati de parintele 2ustin si il avem ca duhovnic. *ecunosc ca eu, ca staret, nu fac altceva decat sa respect pas cu pas povetele sale, sa urmez intocmai modelul sau duhovnicesc de a conduce o obste calugareasca. )e la el am invatat totul. %m invatat in primul rand sa fiu tare. $l are o tarie de caracter pe care n-am mai intalnit-o la oamenii obisnuiti, o tarie ce vine dintr-o necurmata nadejde in ajutorul !aicii )omnului. -oti se intreaba cum mai rezista. Eiua intreaga spovedeste zeci, sute de credinciosi, unul dupa altul, fara nici o pauza de odihna, apoi slujeste in biserica la 1iturghiile de noapte. $ mare lucru daca

apuca sa doarma doua-trei ore intr-o zi. 8entru lumea de rand pare supraomenesc, imposibil. )ar, de fapt, e harul lui )umnezeu care lucreaza prin acest batran induhovnicit. 8entru harul lui )umnezeu toate sunt cu putinta...C -oti vietuitorii manastirii obisnuiesc sa-l numeasca pe parintele 2ustin nu duhovnic, ci Cbatranul lorC. CBineinteles ca ne e dor, ca doara oameni suntemC, spun cu totii, recunoscand totodata ca le pare nespus de rau fiindc-au plecat de acolo, din munti. C"a te desparti de HHbatranul tauII e e5act ca si cum te-ai desparti de parintele tau. 8arintele care te-a nascut spiritual...C, apasa cuvintele staretul $uharist. C%sta e de fapt marele merit al parintelui 2ustin, mai ales acum, la batranete' nu cred ca vreo alta manastire a deschis atatea schituri ca !anastirea 8etru Voda. "i vorbesc de schituri cu rugaciune multa, cu monahi induhovniciti, crescuti la HHscoalaII 8arintelui 2ustin, asezaminte care sigur vor dainui. 2ar daca nu le-a deschis, le-a HHimprospatatII cu monahi noi, a stiut mereu sa trimita omul la locul potrivit. %cum, in obstea de la 8etru Voda au mai ramas cel mult >0 de vietuitori. 2nainte erau mult peste suta. !ulti au fost trimisi cu ascultare, ca si noi. )ar mereu tinerii chemati la monahism, din toata tara, vor sa-si faca ucenicia acolo, la 8etru Voda, langa harul acestui mare pastor de suflete. $u mai merg si acum pe la el, dar numai cand am nevoie de sfat. (andva, un preot batran mi-a zis asa' HH(u duhovnicul trebuie sa te intalnesti o data pe an si sa implinesti cuvantul lui. 2ti da un cuvant si acela sa-l faci. !ai vii la anul, iti mai da un cuvant si tot asa mai departe...II. 2ntalnirea cu parintele 2ustin e bucurie curata. "a implinesti cuvantul lui, asta e cel mai greu. -i-e dor de manastirea de unde ai plecat< Dnui calugar n-are voie sa-i fie. (alugarul e un ostas, el trebuie sa fie tare. (um i-a raspuns unui tanar un alt mare duhovnic, parintele (leopa, cand acesta i-a spus ca vrea sa vina la manastire. 2-a spus asa' HH4u veni la manastire, fa-te tu manastire:II. Dn adevarat calugar isi poarta manastirea in inima lui, oriunde s-ar duce. (and am plecat de la 8etru Voda, m-am gandit ca nu voi mai gasi un loc la fel de retras si de prielnic rugaciunii ca manastirea aceea din munti. $i bine, iata, am gasit:C

333 Dnii dintre calugarii !anastirii !agarul n-au coborat in oras de cand au venit aici. 2esim din biserica, parintele $uharist trage aer in piept si priveste codrii de parca i-ar mangaia cu ochii sai plini de lumina si spune ca, daca s-ar putea, el n-ar cobori de aici niciodata. 8entru el, acolo jos e haosul, indepartarea de credinta, 2nfernul. 8e cand aici, ratacind printre copacii padurii, te poti intalni oricand cu )umnezeu. C"titi cum sunt aici diminetile<... 2es cateodata de la chilie si raman asa, incremenit in mijlocul gradinii, nu mai pot face un pas. "i-mi vine sa cad in genunchi si sa laud, sa slavesc din toata inima mea pacatoasa nemarginita frumusete a lumii, creatia aceasta, toate pe care le-a facut )umnezeu' iarba, pasarile, raul de lumina care se varsa asupra noastra din cer, tresarirea de fericire a naturii, pe care o contemplam intre rugaciuni. %sa traim noi' simplu si bogat totodata, sub corola de minuni a lumii, plina de semne dumnezeiesti. %scultare si rugaciune. Dn calugar nu-i un om complicat. 8rivit din

afara, viata lui pare mereu la fel. Dn calugar e cam ca padurea asta din jur' aparent nemiscata, tacuta, intunecoasa. )ar e o padure care pe dinauntru canta...C B 8$A" L(P#SC( 4%otografiile autorului7 (.a Manastirea Ma(arul - /ujoreni se poate ajun(e folosind drumul judetean /arlad-0orleni-Mur(eni-Falciu, iar de la iesirea din satul 'openi, ajunsi pe creasta dealului, la punctul numit ! aprioara!, se face dreapta, intrand in padure, pe unicul drum de tara care duce direct la manastire.1

Adormirea Maicii $omnului

- Ca si in cazul mortii si invierii lui Iisus, si evenimentele le(ate de adormirea si inaltarea la cer a )ecioarei Maria sunt prezentate in $ibliile apocrife intr-un scenariu fantastic. %postolii calatoresc pe nori, armate de in(eri isi fac aparitia pe pamant, sufletul Mariei straluceste mai tare decat ar(intul. 4rimii bio(rafi ai )amiliei +finte au fost poeti - e vei duce lan(a )iul au. )upa cum stim, mama lui 2isus a fost !aria. 1a (onciliul al 222-lea ecumenic, tinut la $fes in 30#, Biserica stabileste definitiv doctrina mariala. !aicii )omnului i se recunosc doua atribute esentiale' M!eritul de a fi nascut pe )umnezeu in trup7 si M9ecioria inainte, in timpul si dupa nasterea lui 2isus7. (ele mai importante forme de cinstire a !ariei si a celorlalti sfinti sunt sarbatorile. !aria se bucura de patru sarbatori mari pe an. (ea mai importanta dintre ele, dar nu si cea mai veche, este %dormirea !aicii )omnului, numita popular "f. !aria !are, iar in unele parti din !oldova Dspenia, praznuita pe #5 august. Biserica occidentala sarbatoreste la #5 august ridicarea la cer a "fintei 9ecioare !aria. 1ocul de origine al acestei sarbatori pare a fi 2erusalimul, Mcaci in vechile sina5are georgiene, ziua de #5 august reprezenta sarbatoarea aniversarii anuale a sfintirii unei biserici a !aicii )omnului, zidita in secolul al V-lea de 2,elia *omana, intre 2erusalim si Betleem, aproape de locul unde se afla mormantul *ahelei si unde, dupa traditie, "f. 9ecioara a facut un popas cu putin inainte de 4asterea !antuitorului7 ($ne Braniste, M1iturgica .enerala7, pag. #=0 . 2mparatul !auriciu al Bizantului (5?@-/00 a dispus

rezidirea Bisericii !aicii )omnului din .hetsimani, unde se spunea ca a avut loc adormirea si ridicarea la cer a 9ecioarei, fi5andu-i hramul definitiv pe #5 august. )e aici, sarbatoarea a trecut si in ;ccident, 8apa -eodor 2 (/3@-/3= , originar din 2erusalim, impunand tot data de #5 august ((ristian Badilita, M$vanghelii %pocrife7, pag. @# . 2n anul #=50, 8apa 8ius al J22-lea a proclamat %dormirea !aicii )omnului drept dogma. )ar sa nu uitam ca #5 august era si ziua anticei zeite-mame %rtemis. )espre adormirea si ridicarea la cer a !ariei ni s-au pastrat mai multe evanghelii apocrife' M(uvantul "f. 2oan -eologul despre %dormirea 8reasfintei 4ascatoare de )umnezeu7, scrisa in secolul al 2V-lea sau chiar mai devreme, MDrcarea la cer a !aicii )omnului7, scrisa in secolul al 2V-lea sau inainte (specialistii o considera cea mai veche si M%dormirea stapanei noastre 4ascatoare de )umnezeu si-n veci fecioara !aria7, scrisa de 2oan, arhiepiscop al -hesalonicului, care dateaza de la inceputul secolului al V22-lea.

-+a veniti cu totii, adusi de nori. 2n prima evanghelie apocrifa este scris ca intr-o zi de vineri, pe cand !aria se ruga la mormantul lui 2isus, arhanghelul .abriel i-a spus ca peste putin timp (adica trei zile va parasi lumea aceasta si Mte vei duce langa 9iul tau, la viata cea adevarata si fara de sfarsit7. %poi, !aria se intoarce la Betleem, unde locuia, si apostolii vin, in decurs de #-0 ore la ea, M2oan fiind rapit si adus tocmai din $fes de catre )uhul "fant, intr-un nor7. %poi, )uhul "fant grai asa catre apostoli' M"a veniti cu totii, adusi de nori, de la marginile pamantului, si sa va adunati in sfantul Betleem7. "i astfel au venit 8etru de la *oma, 8avel de pe malul -ibrului, -oma din mijlocul 2ndiei, 2acob de la 2erusalim. -oti au spus ca MDn nor de lumina m-a luat pe sus si m-a asezat langa voi7, adica in casa !ariei din Betleem. !atei fiind pe mare, Mdintr-o data, un nor de lumina a umbrit valtoarea si-a potolit furtuna, iar pe mine m-a smuls si m-a adus langa voi7. Bartolomeu, propovaduind in -ebaida, a zis' MDn nor de lumina m-a smuls de la pamant si m-a adus langa voi7. M"i-n timp ce ei se rugau, a tunat in cer si s-a auzit un zgomot cumplit, ca huruitul rotilor de car. ; uriasa ostire de ingeri si de puteri a aparut atunci si s-a auzit un glas ca al 9iului ;mului. "erafimii au inconjurat casa. -oti locuitorii Betleemului au vazut minunile si-au mers sa vesteasca celor din 2erusalim.7 "i astfel, preotii iudeilor hotarasc sa trimita multimea intaratata asupra !ariei si a apostolilor. M)ar tocmai cand iudeii erau gata sa se repeada asupra Betleemului - se aflau la numai o mie de pasi departare -, li s-a aratat o vedenie atat de cumplita, incat pe loc li s-au impiedicat picioarele.7 %poi, )uhul "fant i-a dus pe toti pe un nor pana la 2erusalim.

-O palalaie mare, starnita de un in(er, iesi si arse o multime de iudei. Dn te5t despre %dormirea !aicii )omnului, transmis sub numele lui !eliton din "ardes, ne informeaza ca !aria locuia la 2erusalim, in casa parintilor lui 2oan $vanghelistul, casa care se afla pe !untele !aslinilor. M)upa cinci zile, datorita semnelor si minunilor savarsite, guvernatorul, preotii si intreaga cetate aflara ca !aica )omnului este in casa ei din 2erusalim, impreuna cu apostolii. (and iudeii ajunsera la usa casei, o palalaie mare, starnita de un inger, iesi dinauntru si arse o multime de iudei.7 2ar duminica, cand se producea %dormirea !ariei, MAristos apare asezat pe un tron de heruvimi7. )e la inceputul relatarii evangheliei si pana in acest moment s-au scurs zece zile (de vineri pana duminica urmatoare . 2nainte cu cateva minute de adormire, M(hipul !aicii )omnului straluci mai tare decat lumina7. "i M(and sufletul ei curat a iesit din trup, locul s-a umplut de o mireasma placuta si de o lumina e5traordinara7. %dormita fiind, MDn iudeu, pe nume 2ephonias, vanjos la trup, se repezi asupra sicriului. %tunci, un inger al )omnului ii reteza amandoua bratele din umeri, cu o sabie de foc, lasandu-le sa atarne in aer, pe langa sicriu7. 2ntr-o alta versiune, evreul pangaritor se numeste *uben. )ar 8etru i-a lipit bratele de trup, iar *uben a crezut si l-a slavit pe Aristos. M)upa savarsirea minunii, apostolii ridicara sicriul si asezara sfantul si cinstitul trup in .hetsimani, intr-un mormant proaspat facut7. %ici se va ridica o biserica ce va purta hramul %dormirii !aicii )omnului. )upa inmormantare, M-rei zile la rand s-au auzit glasurile unor ingeri nevazuti. )upa trei zile, glasurile au incetat7. M%poi am vazut un nor luminos, a carui stralucire nu are asemanare7 si apostolii au Mprivit slavita urcare la cer a trupului ei sfant7. )upa cum observati, aceasta evanghelie apocrifa reda evenimentele pe parcursul a #@ zile. Vineri, !aria a fost anuntata ca va parasi aceasta lume. 8este zece zile, deci duminica, ea a adormit. 8este trei zile (inclusiv duminica , adica marti, a fost inaltata la cer.

-+ufletul ei era mai presus de stralucirea ninsorii. % doua evanghelie apocrifa, MDrcarea la cer a !aicii )omnului7, intitulata de -ischendorf M-ransitus !ariae B7, ne spune in plus ca !aria, dupa moartea lui 2isus, a ramas numai in casa parintilor lui 2oan $vanghelistul, langa !untele !aslinilor (deci in 2erusalim . M2n al doilea an, dupa ce Aristos, biruind moartea, se inalta la cer, un inger stralucitor din cale-afara, cu chipul de lumina7 ii da o ramura de palmier si o anunta ca M9iul tau te asteapta, impreuna cu toate tronurile, cu toti ingerii si

cu toate puterile cerului7. (um 2isus a fost rastignit, a inviat si s-a inaltat in anul 00, inseamna ca !aria a adormit in anul 03. M2ar ramura de palmier sclipea cu o lumina e5traordinara.7 -oti apostolii au fost ridicati pe nori, din locurile unde predicau, si lasati inaintea casei. (and !aria si-a dat duhul, Mapostolii i-au vazut sufletul atat de alb si stralucitor, incat nici o limba omeneasca nu l-ar putea descrie. (aci era cu mult mai presus de stralucirea ninsorii, iar prin splendoarea luminii, depasea metalele stralucitoare si argintul7. M(ele trei fecioare... au luat trupul fericitei !aria ca sa-l spele. "i dupa ce l-au dezbracat de haine, trupul cel sfant a prins sa straluceasca atat de puternic... (um l-au imbracat insa in vesminte de rand, lumina aceea a prins sa se intunece, incetul cu incetul.7 M; cununa uriasa de nori aparu deasupra sicriului, precum cercul urias care inconjoara de obicei 1una stralucind. 2ar in nori se afla oastea ingerilor.7 "i Mingerii care erau in nori au lovit poporul cu orbire7. 2ar celor care vor crede in 2isus, Mpune-le ramura de palmier peste ochi si vor vedea7. M%postolii, care o duceau pe !aria, au ajuns in Valea 2osafatului... "i au asezat-o in mormant nou.7 %poi )omnul Ms-a suit pe un nor la cer. "i ingerii 1-au insotit...7. M%postolii, si ei au fost luati pe nori si fiecare s-a intors la locul predicarii lui.7

-+e auzi un asemenea bubuit de tunet, incat toti se cutremurara. 2n a treia evanghelie apocrifa, scrisa de 2oan, arhiepiscop al -hesalonicului, ni se precizeaza ca dupa ce !aria a fost anuntata ca peste trei zile va fi adormita, Mingerul se facu precum para de foc si se inalta la cer7. M"e auzi un asemenea bubuit de tunet, incat toti cei aflati acolo se cutremurara. "i dupa ce glasul tunetului se stinse, apostolii poposira, adusi pe nori, la usa !ariei. $rau unsprezece, fiecare stand pe cate un nor, primul fiind 8etru, al doilea 8avel (suit si el pe un nor si numarandu-se acum printre apostoli . %cesta era la inceputul credintei in Aristos.7 M4oi, apostolii, am vazut ca sufletul !ariei, pus in mainile lui !ihail, avea toate partile omenesti, dar fara forme anume de barbat sau de femeie. $ra asemenea oricarui trup, dar mai alb de sapte ori decat soarele.7 )e asemenea, ni se relateaza ca arhiereul care a vrut sa rastoarne sicriul dus de apostoli a avut trei ore mainile retezate mai jos de coate. M)upa trei zile, cand au deschis sicriul, ca sa se inchine chivotului vrednic de toata slava, n-au gasit decat lintoliile, caci fusese luata si dusa la mostenire vesnica de catre (el (are prinsese trup intrinsa, Aristos )umnezeul.7 )upa inmormantare, in urmatoarele trei zile, trupul !ariei a fost ridicat la cer.

-Cele ce am auzit de la %postolul Ioan. )upa evanghelia apocrifa M-ransitus !ariae B7, !aria a adormit in al doilea an dupa ce 2isus s-a inaltat la cer. -oti biblistii avanseaza doua date pentru crucificarea lui 2isus' anul 00 sau 00. 4umai in acesti ani, 8astele evreilor a cazut intr-o zi de vineri. )ar toate semnele astronomice indica anul 00' 1una a fost jos, deasupra orizontului, a fost o eclipsa totala de "oare e5act pe .olgota, cu doua saptamani inainte, si a fost o eclipsa partiala de 1una in seara crucificarii (cu incepere de la ora #? . 2n plus, conform teoriei stiintifice a prof. 2. Breahna (Dniversitatea M%l. 2. (uza7 din 2asi , probabilitatea ma5ima de a se produce cutremure este la faza de 1una 4oua sau 8lina. (um in ziua crucificarii a fost 1una 8lina, s-a produs un cutremur de pamant care a rupt catapeteasma templului din 2erusalim, pietrele s-au despicat si mormintele s-au deschis. "e pare ca magnitudinea cutremurului s-a situat in jur de sapte grade pe scara *ichter la 2erusalim, epicentrul fiind in 8odisul %natoliei. 2n $vanghelia dupa 1uca este scris' M2n al cincisprezecelea an al domniei (ezarului -iberiu, pe cand 8ontiu 8ilat era guvernatorul 2udeii, 2rod, tetrarh al .alileii, 9ilip, fratele sau, tetrarh al 2tureii si al tinutului -rahomidiei, iar 1isanias, tetrarh al %bilenei, in zilele arhiereilor %nna si (aiafa...7 (0'#,@ , 2isus a fost botezat in raul 2ordanului de catre 2oan Botezatorul. %ugustus a murit la #= august, deci -iberiu a fost considerat imparat de la acea data. %l cincisprezecelea an de domnie coincide cu timpul #= august @? - #? august @= sau, mai larg spus, anul @=. 8ontiu 8ilat a fost procuratorul 2udeii in anii @/-0/. %nna si (aiafa au indeplinit pe rand functia de arhierei din anul / pana in 0/ si apro5imativ in acelasi timp au domnit 2rod %ntipa, 9ilip si 1isanias. (um 2isus a fost crucificat in 0 aprilie 00 si a avut o viata publica de apro5imativ trei ani si jumatate, inseamna ca $l a fost botezat in august-septembrie @=. 2isus s-a inaltat in #3 mai 00. %l doilea an dupa ce Aristos se inalta la cer este timpul #3 mai 03 - #0 mai 05. 2n concluzie, anul 03 este cel in care a adormit !aria. 2n cea mai veche evanghelie apocrifa MDrcarea la cer a !aicii )omnului7 (-ransitus !ariae B , nu e pomenit numele lui 8avel. $a are un prolog sub semnatura lui !eliton din "ardes si in el sunt scrise Mcele ce am auzit de la apostolul 2oan7, acesta fiind cel mai iubit de 2isus. 2n celelalte apocrife, apare si numele lui 8avel. 2n M(uvantul "f. 2. -eologul despre %dormirea 8reasfintei 4ascatoare de )umnezeu7 este scris ca Miudeii se indarjeau, urland si conjurandu-l in numele (ezarului -iberiu sa-i alunge pe apostoli din Betleem7. -iberiu a murit in @/ martie 0> si tot in acelasi ani 8avel (cu nume anterior "aul s-a convertit la crestinism, pe drumul )amascului. )eci 8avel nu a luat parte la adormirea !ariei, care s-a petrecut catre sfarsitul domniei imparatului -iberiu. "igur in anul 03 a fost adormirea si inaltarea la cer a !ariei. )ar ziua<

-+i fiindca au vrut sa se inchine la trupul Mariei, apostolii au deschis sicriul. *ar n-au (asit decat (iul(iul. 2n apocrifa M(uvantul "f. 2oan -eologul despre %dormirea 8reasfintei 4ascatoare de )umnezeu7 este scris ca Msi tot intr-o duminica va cobori din ceruri, ca sa slobozeasca si sa cinsteasca suirea la cer a sfintei si preaslavitei 9ecioare care 1-a nascut.7 2n calendarul pentru anii #-@500, avand ca referent stiintific pe dr. -iberiu ;proiu de la ;bservatorul %stronomic (luj4apoca, in anul 03, ziua de #5 august a fost duminica. 2n ziua cand !aria a fost adormita, a si fost inmormantata. 2ata ce spune evanghelia apocrifa mai sus citata, la capitolul J1V222' M-rei zile la rand s-au auzit glasurile unor ingeri nevazuti... )upa trei zile, glasurile au incetat. (ati se aflau acolo au stiut ca trupul ei curat si slavit se stramutase in *ai7. 2ar in apocrifa scrisa de 2oan, arhiepiscop al -hesalonicului, la ultimul capitol (J2V este scris' M)upa trei zile, cand au deschis sicriul, ca sa se inchine chivotului vrednic de toata slava, n-au mai gasit decat lintoliile, caci ea fusese luata si dusa la mostenire vesnica de catre (el (are prinsese trup intr-insa, Aristos )umnezeul7. "e pare ca scenariul pus in practica de ingeri a fost urmatorul' !aria a fost adormita duminica #5 august 03 si a fost inaltata la cer marti #> august 03. $a a fost adormita de cineva semanand cu 2isus, adica a intrat numai in moarte clinica (nu si cerebrala , a fost ingropata de apostoli si apoi urcata la cer cu Mun nor luminos a carui stralucire nu are asemanare7. )upa cum observam, toate deplasarile apostolilor si ingerilor se fac cu nori, pe nori, de nori, intr-un nor de lumina, ajutate de un nor luminos. %rhiepiscopul 2erusalimului, Buvenal, citat de 2oan )amaschinul (/35->3= , relateaza urmatoarele' M; straveche traditie arata ca in clipa fericitei morti a sfintei !aici a lui )umnezeu, toti sfintii apostoli, imprastiati in lume pentru mantuirea neamurilor, au sosit de indata la 2erusalim, calatorind prin vazduh. (and au ajuns langa ea, au aflat-o inconjurata de ingeri si au auzit o dumnezeiasca melodie a puterilor de sus. %sa, impresurata de slava dumnezeiasca si cereasca, ea si-a dat, fara cuvant, sfantul ei suflet in mainile lui )umnezeu. 2ar trupul ei, in care a salasluit dumnezeirea, a fost dus, in mantie de ceremonie, insotit de cantecele ingerilor si apostolilor, la .hetsimani, unde a fost asezata intr-un sarcofag. -rei zile a stat aici si in tot timpul ingerii au cantat si au dantuit in jurul mormantului. 1a capatul celor trei zile, cantarea ingereasca s-a oprit, toti apostolii fiind de fata. -oma singur a sosit dupa ziua a treia. "i fiindca a vrut sa se inchine la trupul !ariei, apostolii au deschis sicriul. )ar n-au gasit inauntru decat giulgiurile. 2ar cu apostolii erau de fata si -imotei, cel dintai episcop al $fesului, )ionisie %reopagitul si Aierotei7.

4utina istorie 2n primele veacuri ale crestinismului nu s-a vorbit deloc de vreun cult al !ariei. Biblistul german !artin )ibelius, in celebra carte MVisul fecioarei si copilul din iesle7 (#=0@ , precum si istoricul Bisericii, Aans von (ampenhausen, in studiul intitulat 2maculata conceptiune in teologia Bisericii Vechi (#=/# afirmau ca Mimaculata conceptiune7 este o legenda aparuta dupa moartea lui 2isus. %celasi lucru il sustine, printre altii, si celebrul specialist in aceasta materie, Nalter )elius, autorul cartii renumite M2storia glorificarii !ariei7. (and insa sub influenta cultului Eeitei-!ama, e5istent din vremuri imemoriale in ;rient, a aparut tendinta de apoteozare a !ariei, ea sa lovit de impotrivirea unor teologi ai Bisericii. -ertulian era de parere ca !aria, dupa nasterea lui 2isus, a dus o viata maritala normala cu 2osif. ;rigene, polemizand cu adeptii curentului docetismului, pornea de la principiul ca 2isus avea frati buni. 2n anii 30# si 33= au avut loc doua sinoade generale la $fes, in resedinta antica a cultului zeitei-mama %rtemis. "ub presiunea urmasilor adeptilor ei a fost condamnata invatatura patriarhului 4estorius, care sustinea ca datorita dublei naturi a lui 2isus - umana si divina, !aria nu poate fi numita !aica )omnului, deoarece era doar mama umana a lui 2isus cel uman, si s-a hotarat ca ea este Mnascatoare de )umnezeu7 (-heoto,os . 2ntre adeptii si adversarii cultului marian, au izbucnit in $fes lupte sangeroase, de strada. "-au pastrat pana in vremurile noastre relatari stravechi despre aceste evenimente. $rau zile in care sedintele sinodului se terminau printr-o bataie generala intre calugari, preoti si popor. (ultul marian, dupa victoria de la $fes, a trecut foarte repede in 2talia. 8apa "i5tus al 222-lea (30@-330 a construit la *oma bazilica "anta !aria !aggiore, in locul templului inchinat zeitei-mama Bunona-1ucina, la care veneau inca o multime de femei romane. % vrut, in felul acesta, sa le indeparteze de cultul pagan si sa le determine sa se roage "fintei 9ecioare !aria. "arbatorirea %dormirii !aicii )omnului a fost introdusa doar in Biserica de rasarit, si asta abia in secolul al 2V-lea. 2n ceea ce priveste Biserica romanocatolica, au trebuit sa mai treaca inca doua sute de ani pana ce s-a decis includerea sarbatorii in calendarul sau liturgic. ec5 &(!C( VASIL#, membru al Academiei de Stiinte "eF Gor?, S(A

O sfanta a lumii moderne:

&ereza de LisieuA
- *upa ce au facut inconjurul Europei, moastele +fintei ereza din &isieu: au fost purtate si in tara noastra - de la Oradea la Cluj, +umuleu-Ciuc, $acau si $ucuresti - in adoratia a mii de crestini de toate confesiunile Intre durere si miracol -ereza !artin s-a nascut in 9ranta, in #?>0, intr-o familie burgheza instarita si foarte credincioasa. % fost cea mai mica dintre cei noua copii ai familiei, beneficiind, in prima parte a copilariei, de tot rasfatul parintilor si al fratilor mai mari. 1a patru ani si jumatate, ii moare insa mama, fapt ce avea s-o marcheze profund, copila pierzandu-si e5pansivitatea de odinioara si devenind introvertita, bolnavicioasa si foarte emotiva. 2n anii care au urmat, -ereza s-a atasat puternic de una dintre surorile mai mari, 8auline, care i-a devenit practic o a doua mama. 9ericirea n-a durat insa prea mult' sora mai mare o paraseste, pentru a intra in manastirea carmelitana din 1isieu5. %ceeasi cale o urmeaza inca o sora de-a -erezei - o cale fara intoarcere si fara compromisuri, intrucat viata monahala impunea o despartire definitiva si totala de tot ceea ce se afla in afara zidurilor manastirii. 1a #3 ani si jumatate, -ereza decide si ea sa ia drumul !anastirii (armel, insa regulile vremii interziceau intrarea fetelor in calugarie inainte de majorat. (hemarea pentru viata monahala si dedicarea interioara intru 2isus sunt insa atat de puternice, incat tanara nu se da batuta. M)aca ar fi trebuit sa trec si prin foc, as fi facut-o7, scrie -ereza mai tarziu. Aotaraste sa se adreseze direct 8apei 1eon al J222-lea si se inscrie la un pelerinaj diecezan la *oma. %junsa in fata "uveranului 8ontif, -ereza nu tine seama de recomandarile oficialilor de a nu-l obosi pe batranul 8apa si ii vorbeste, cerandu-i sa o lase sa intre in manastire la #5 ani. 8apa a privit-o in ochi si i-a raspuns incet, accentuand intentionat toate silabele' MBine, bine... vei intra, daca )umnezeu o va vrea7. 2ncidentul a facut inconjurul presei franceze a timpului, ziarele notand cu mirare indrazneala unei fetite de #5 ani de a cere direct 8apei permisiunea de a intra in manastire.

#iziunile din anii copilariei )espre primele zile petrecute in manastirea carmelitana, -ereza scrie mai tarziu in autobiografia sa, intitulata M8ovestea unui suflet7 (#?=> ' M2luziile primelor zile... )umnezeu mi-a acordat gratia de a nu avea astfel de iluzii& am gasit viata in manastire asa cum mi-o imaginasem& nici un sacrificiu nu ma minuna7. -ereza simtise de fapt din tanara pruncie legaturi trainice si minunate cu lumea nevazuta de dincolo. 1a o varsta frageda, cand i s-a povestit pentru prima

data despre 2ad, -ereza a simtit o tristete fara margini la gandul unui loc unde nimeni nu-1 iubeste pe -atal (eresc, cerand sa mearga ea in infern, ca sa se afle macar o persoana care sa-1 iubeasca pe )umnezeu. (urand dupa moartea mamei sale, cuprinsa de temeri si de o boala ciudata, -ereza vede statueta 9ecioarei !aria aflata in camera ei miscandu-se si zambindu-i. "-a insanatosit pe negandite, trezindu-se parca dintr-un cosmar. (ativa ani mai tarziu, din cartea ei de rugaciuni a alunecat iconita unei (ruci, in care se zarea un brat tintuit de ea, din care au inceput sa cada picaturi de sange. M%m fost foarte miscata7, scrie -ereza, Mvazand acel sange care cadea din bratul divin, si am fost cuprinsa de mila, gandindu-ma ca acele picaturi cadeau pe pamant fara ca nimeni sa le poata aduna7. %sadar, aceasta avea sa fie menirea -erezei pe pamant - umila, la picioarele (rucii, aidoma !aicii "finte, sa adune sangele !antuitorului si sa-l ofere tuturor celor care puteau fi purificati doar prin el. M%m simtit in suflet iubirea si nevoia de a uita de mine' cine ofera sangele lui Aristos trebuie, la randul sau, sa se ofere si pe el insusi, fara rezerve.7

- otul e (ratie. )oar noua ani a vietuit -ereza intre zidurile !anastirii (armel. Dmiditatea glaciala din camerele neincalzite ale cladirii i-a ruinat repede sanatatea. "-a imbolnavit de tuberculoza, dandu-si sfarsitul in urma unei agonii teribile, la doar @3 de ani, pe 00 septembrie #?=>. )upa cum spun cei care i-au fost aproape, -ereza nu si-a pierdut nici o clipa surasul, in ciuda incercarilor prin care a trecut. !otivul beatitudinii< 4eprihanita fata fusese daruita cu gratia de a intelege intr-un mod luminos, in ce masura era Mun copil iubit7 al lui )umnezeu. ; iubire nemarginita, pe care s-a straduit s-o transforme la randul ei in iubire totala fata de )omnul nostru 2isus. M-otul e gratie7, spunea ea. M"unt atat de slaba si fara putere, pentru ca 2isus vrea sa ma fereasca de tentatii si de pacat.7 8ovestea -erezei din 1isieu5 a facut inconjurul $uropei, ea fiind considerata, inca din timpul vietii, o mare sfanta. % fost numita M9ata cea mai iubita de pe 8amant7, fiind venerata nu doar de credinciosii catolici, ci si de ortodocsi si protestanti, si onorata pana si in lumea araba. 2n #=@5, in timpul 8apei 8ius al J2lea, -ereza din 1isieu5 a fost canonizata, trecerea in randul sfintilor petrecanduse intr-un rastimp atat de scurt, incat nu au fost respectate nici macar limitele prevazute de canoanele bisericesti. !inunile care i s-au atribuit la inceputul secolului al JJ-lea au fost atat de numeroase, incat -ereza a fost numita M(ea mai mare sfanta a timpurilor moderne7.

#indecari miraculoase

)intre cele peste 3.000 de minuni pe care spiritul -erezei din 1isieu5 le-a mijlocit in anii de dinainte de canonizare, cea mai vestita e vindecarea unei alte -ereze - -ereza 4eumann, o fata din Bavaria, care s-a nascut la doar un an dupa moartea calugaritei carmelitane. -ineretea nemtoaicei a fost insa macinata de boli cumplite, considerate fara leac. 1a varsta de @# de ani, ea a orbit complet, pentru ca putin mai tarziu sa-si piarda partial auzul si graiul, sa fie doborata la pat de o paralizie crunta, iar trupul sa inceapa sa i se deformeze si sa se deschida in rani purulente. -oata speranta fetei ramasese in rugaciune. 1a @0 aprilie #=@0, ea a inceput sa se roage -erezei de 1isieu5. 2n seara aceleiasi zile, tanara fata si-a recapatat vederea, prima imagine intiparita pe retina dupa patru ani de orbire fiind aceea a -erezei carmelitane, dintr-o icoana de pe perete. )oi ani mai tarziu, in anul canonizarii -erezei la *oma, -ereza din Bavaria a inceput sa mearga din nou, iar ranile de pe trup i s-au inchis miraculos. 9usese vindecata prin marea putere a rugaciunii si prin devotiunea uimitoare fata de spiritul si memoria tinerei calugarite carmelitane. 8e #= octombrie #==>, in 8iata "fantul 8etru din *oma, 8apa 2oan 8aul al 22-lea a proclamat-o pe "fanta -ereza din 1isieu5 M)octor al bisericii7. Dn titlu rezervat celor care au inteles si au pus in valoare, in mod profund, spiritul $vangheliei.

4elerinaj in Romania )e-a lungul anilor, moastele -erezei de 1isieu5 au facut inconjurul $uropei, fiind adorate pretutindeni de mii de crestini, de diferite confesiuni. 1a mijlocul lui iulie @00@, ramasitele pamantesti ale celei mai tinere sfinte au traversat si *omania - prin (luj-4apoca, "umuleu-(iuc, Bacau si Bucuresti -, memoria -erezei fiind celebrata si slavita in slujbe de zi si de noapte, de soboruri de preoti si inalte fete bisericesti. !ii de oameni au participat la procesiuni si au venerat moastele sfintei, invocandu-i harul divin. SA"=IA"A $#MIA"

Comoara parintelui $umitru

(and renuntasera sa mai spere ca in muntii lor vor e5ista manastiri, motii din %lbac au primit dar ceresc' un preot-calugar si sase maicute, care au inaltat o biserica plina de rugaciuni. Dcenic al lui %rsenie Boca, 8arintele )umitru e omul pe care motii il asteapta demult.

8rin el, )umnezeu e din nou in %lbac, si ei coboara din munti ca sa-1 intalneasca

Imblanzitorul de moti %bia se topisera zapezile cand oamenii l-au vazut, impreuna cu maicutele lui, intrand in unda salbatica a %riesului, scotand bolovani de rau pentru temelia unei biserici. $rau afundati pana la brau, cate unul se mai prabusea in nebunele valuri, rasele cele negre siroiau de apa inghetata si totusi, cu totii erau fericiti. 1a 0= de ani, 8arintele )umitru arata intr-adevar ca un ostas. (entura calugareasca ii strange viguros mijlocul, vesmantul, ochii, barba, pletele ii sunt negre, mersul ii e ferm si inflacarat, cu pieptul inainte, gata parca la orice pas sa se avante in cele mai neprevazute primejdii' C-oate lucrurile se fac cu greuC, asta e spusa lui favorita. !otii aveau nevoie de o manastire aici, in %lbac. )upa prigoana habsburgica, a urmat cea comunista, si manastirile din %puseni disparusera. 1upsa, 8osaga, *ametul fusesera ucise de comunisti, astfel ca la #==0 in -ara !otilor nu mai e5ista nici o manastire. )ar inainte de toate, motii aveau nevoie de 8arintele )umitru. )e nimeni altcineva decat de el. 4ici astazi localnicii nu pricep cum a reusit sa-i imblanzeasca si sa-i bage in biserica pe cei mai aspri dintre ei, oameni cu sufletele impietrite. 8arintele )umitru si-a insusit reteta de la marele duhovnic al %rdealului, 8arintele %rsenie Boca, al carui fiu duhovnicesc a fost. %cesta i-a spus, odata, nu foarte de mult' C(and vei ajunge preot, sa fii ingaduitor cu neputintele oamenilorC. "i asa a facut. Dn om cat un munte sta pe marginea raului, cu fruntea intunecata de ganduri si bea de necaz. $ temutul 2oan -., barbat cu putere de urs, inaintea caruia oamenii isi apleaca privirile. )aca ai zis o vorba nepotrivita, doar una singura, te poate ucide. 4imeni in sat nu vorbeste cu el. 8arintele )umitru se aseaza langa dansul fara a-i spune un cuvant. C)a, baciule, sa beau si eu o gura de vinars...C ;mul cat stanca ridica ochii spre dansul, abia mirat. C(um, bea popa<C CBea, ca doara si popa ii om...C ;mul ii da. Beau amandoi. ; gura, doua guri... "i atunci omul incepe a povesti. 4ecazurile lui, intreaga lui viata chinuita. !arturiseste totul si plange... %sa i-a adus popa )umitru in biserica pe motii cu suflete de cremene. %sa le-a castigat increderea, aratandu-le ca este unul de-al lor, ca stie sa le asculte durerile. CBarbatul acela pe care il ocolea intregul sat avea de fapt un suflet bun, insa ceilalti nu stiau sa-l descopere, sa scoata piatra aceea pretioasa de acolo, dinauntru. "titi, eu cred ca omul e asa ca o floare foarte gingasa. !acar ca-l vezi poate cat un munte, talhar si aspru, da-i ca o floare. 4ici nu-ti dai seama ce cuvant il atinge si se inchide in el insusi. )e aceea, ca duhovnic iti trebuie multa gingasie ca sa te poti apropia de oameni... !otii astia muncesc la padure, au o viata foarte grea. )aca le dai canoane grele, daca le zici' HH)u-te, ba, ca esti prea pacatosII, pai nu-i mai vezi in biserica, veci. ;data, le-am poruncit' HH8ostiti fara ulei, ca altfel nu va impartasesc:II. !i-am dat seama insa ca eu, ca duhovnic, eu trebuie sa fac mai intai, postind, tot ceea ce fac ei si dupa aceea

sa le cer lor sa posteasca. "i m-am dus la munca, la padure, cu stomacul gol. %m ridicat la busteni, am tras cu bratele de lemnele din padure, am facut tot ceea ce faceau ei. 8e la amiaza eram vlaguit, nu mai eram bun de nimic, iar ei, care aveau acasa familii de intretinut, ei munceau mai departe. "i atunci, am inceput sa-i inteleg, sa-i ingadui...C "a fii ingaduitor cu neputintele oamenilor... % invatat asta de la unii mari pastori de suflete, pe care a avut dumnezeiescul noroc de a-i intalni, duhovnici care i-au calauzit viata pas de pas' %rsenie Boca, (leopa 2lie, -eofil 8araianu, Visarion (oman... 2ar acum - 8arintele *afael 4oica.

Monahul care citeste (andurile C!-am ivit si eu pe lumea asta intr-un sat de munte din partile "ibiului, (isnadie. %cum, cand stau sa ma gandesc, cred ca bunica noastra, $lena, a tras intreaga familie spre )umnezeu. 2mi amintesc de o femeie in jurul careia totul era alb. (earsafuri si perine mari, albe, scrobite, un cufar sculptat din care scotea frumoasele haine de duminica si ne gatea pentru biserica. ; femeie nemaipomenit de curata, o ranea orice fir de praf, de murdarie, o cat de mica rautate omeneasca. Dneori, cand ma trezeam noaptea, o gaseam in fata candelei, cu ochii inchisi si palmele tremurande, inclestate adanc una in alta. ;data am intrebat-o' HHBunico, ce rugaciuni stii dumneata, ca doara nu stii sa citesti<II. $ra seara tarziu si ea a inceput sa-mi spuna zeci, sute de rugaciuni si cantece sfinte si abia acum, cand am ajuns preot, imi dau seama ca acelea erau de fapt tropare, condace, cantari din cadrul slujbelor pe care ea le invatase dumnezeieste in biserica. $a, care nu stia carte, nici macar sa se iscaleasca, avea stivuite in minte carti intregi de teologie, si asta fiindca n-a stat ca butucul la 1iturghie, ci a ascultat cu sufletul, ani de-a randul, fiecare cuvant al preotilor. 4u e de mirare ca toti cei zece copii ai ei sunt foarte legati de biserica. "i astazi, daca vreunul dintre ei are un necaz, suna telefoanele si toti ceilalti nu merg la doctori sau la tribunale, merg mai intai la 8saltire. "i se roaga pentru cel in suferinta... %sa a fost si mama. 8ana la @0 de ani, eu am dus o viata banala. 8rin primavara lui C?5, mama a auzit de un mare duhovnic pe nume %rsenie Boca, care facuse adevarate minuni in satele de la poalele 9agarasilor si acum se afla, aspru supravegheat de "ecuritate, in satul )raganescu, langa Bucuresti. 8arintele %rsenie avea puterea de a-ti spune ceva despre un om, doar privindu-i fotografia. "e zice ca si in fotografie ramane o farama din energia celui care a fost imortalizat pe pelicula. !ama a adus cu sine o poza mare, in care eram eu, tata, bunicul, sora mea, care plecase la !anastirea (locociov inca din C?3, un unchi bolnav de scleroza in placi, o fata bolnava tot de scleroza in placi si multi altii. (urios, dintre toti, parintele s-a oprit cu privirea asupra mea. HH(ine-i baiatuC<II. !ama i-a spus. HH"a stii ca baiatuC matale n-are ambitie. )aca mai dadea o data la facultate, reusea:II. )e unde sa fi stiut ca dadusem la 8olitehnica si nu reusisem< 2ntr-adevar, eram cu totul lipsit de ambitie, ma angajasem la o filatura de bumbac, eram preocupat mai degraba de fotbal, de

fete, nicidecum de cele bisericesti. !ama a incercat sa-i arate si alte fotografii, dar parintele a spus' HH4u, pe mine asta ma intereseaza. "a-i spui sa faca -eologia: 4eaparat sa-i spui, mauzi<II. (and a venit acasa si mi-a spus, am pufnit in ras. 2ar dupa cateva luni, mama a fost iarasi la parintele si, minune, de cum a vazut-o, el si-a amintit imediat' HH2-ai spus fiului tau sa dea la -eologie< II. HH2-am spus parinte, daC nu vrea...II. %bia prin anul #=?/, asa, deodata, am prins a ma gandi la )umnezeu. 4u voiam insa facultatea si preotia de mir, voiam calugaria, singuratatea, lepadarea de lume. %veam ispite si indoieli mari. 2ntr-o vara, am urcat in !untii 4eamtului, la 8arintele (leopa. (and l-am vazut acolo, sezand in tinda casei, cu bratele desfacute, batranul acela slabit mi s-a parut un urias. !-am asezat la picioarele lui si i-am spus' HH8arinte, suntem acasa numai doi frati, sora mea e plecata la manastire si m-as duce si eu. 4u stiu ce sa fac, ma gandesc la parinti, ca imbatranesc, raman singuri...II. "i deodata, 8arintele (leopa si-a ridicat bata sa de la pamant si a izbit cu ea in masa, tunand din glas' HH(ine iubeste pe tata sau pe mama mai mult decat pe !ine, nu-i vrednic de !ine:II. (uvintele lui Aristos, racnite prin pieptul duhovnicului moldovean, mi-au dat de inteles ca asta este calea. %cesta a fost felul lui de a-mi raspunde tuturor framantarilor, de a-mi spune ca, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa fac pasul cel mare... -ot in acea zi, plecand de la !anastirea "ihastria, m-am hotarat sa fac un ocol pe la )raganescu, ca sa-l cunosc, in sfarsit, pe 8arintele %rsenie Boca. 2ar intalnirea aceasta avea cu adevarat sa-mi schimbe viata. "tateam fata in fata la o masa lunga din curtea casei parohiale, sub un nuc mare, batran, noduros, in stanga si-n dreapta noastra se asezau din cand in cand pe scaune oameni caresi povesteau necazurile, cereau sfat, unii veneau doar sa-l vada, sa-l asculte, caci pe atunci parintele aparea rar si nu avea voie sa spovedeasca. %vea niste ochi mari, umezi, albastri - cel putin asa i-am vazut eu - si se uita fi5 la mine. ;mul din dreapta ii spunea' HH8arinte, am un baiat care s-o casatorit si m-o lasat singur si ma batjocoreste...II, mie, in mintea mea, imi venea sa-i raspund' HH%sa-ti trebuie, dac-ai facut numai un copilII. 8arintele zicea imediat, fara sa se intoarca spre omul acela, privindu-ma tot pe mine' HH%sa-ti trebuie dac-ai facut numai un copilII. %poi vorbea altul si altul si altul... si va jur pe )umnezeul meu, toate sfaturile si gandurile care imi treceau prin minte erau rostite de 8arintele %rsenie Boca, cuvant cu cuvant, fara a ma scapa din privire. !-am cutremurat: (red ca am inceput sa tremur la propriu, uite asa mi s-o ridicat parul pe mana si mi-am zis' HHVai de mine, sa vezi ca parintele asta imi citeste gandurile...II. 8ur si simplu le spunea oamenilor ce gandeam eu: "i, tot privindu-ma in ochi, deodata pe chipul lui a aparut asa, un zambet straniu, abia schitat, care ascundea cele mai adanci subintelesuri. Dn zambet ce voia parca sa-mi spuna' HH$i, vezi ca stii<:...II

Cand oamenii nu mai au nevoie de paine...

)e atunci, l-am urmat mereu pe 8arintele %rsenie. $ram flamand sa ma spovedesc lui. Ebura zvonul, adus din gura in gura de ciobanii fagaraseni mai ales' HH8arintele e la 8rislop:II, HH!aine e la )raganescu si primeste:II. %tunci, pe loc, plecam. )e multe ori, mergeam pe jos de la (isnadie pana la "ibiu, ca sa prind un tren, si pana dupa pranz eram la Bucuresti. )uhovnici din acestia, precum %rsenie Boca sau 2lie (leopa, se nasc tot mai rar. "unt oameni din gurile carora nici un cuvant nu iese intamplator, ci fiecare vorba, fiecare gest, intonatie, ascund puternice pilde. $u cred ca uneori oamenii nu au nevoie de paine sa se hraneasca, au nevoie de cuvintele unor asemenea oameni mari... 2ata, spre e5emplu, o alta intalnire de-a mea cu 8arintele %rsenie, un an mai tarziu, in #=?>. )e multa vreme gandul nu-mi statea decat la calugarie si totusi simteam cumva ca n-a sosit inca vremea, aveam nevoie de o incuviintare sau mai bine zis de o sentinta. 8arintele era tot la )raganescu, aproape terminase de pictat biserica satului, venise enorm de multa lume si nu puteai sta de vorba cu el decat cel mult doua-trei minute. $rau oameni cu necazuri ce-mi pareau atunci HHprea lumestiII, ca nu se impaca copiii, ca vaca nu da lapte, ca fata nu se casatoreste si eu judecam in mintea mea' HH2a uite, domnule, cu ce fleacuri vin astia, ca doar ar putea sa le spuna si preotului lor din sat. 2ar eu am batut atata drum, eu care am o problema grava - era vorba totusi de viata mea: trebuie sa astept atata, sa pierd autobuzul si sa-i ascult pe toti acesti oameni simpli...II. 2n orele acelea de asteptare, m-am tot gandit cum sa vorbesc cat mai scurt, mai concis, ca sa am timp sa povestesc totul, si in acele doua minute sa pot primi si raspunsul. 2mi treceau prin minte sute de variante. "i cand am ajuns in fata "fintiei "ale, n-am putut zice decat atat' HH8arinte, am @/ de ani si nu stiu ce sa fac. "a ma insor sau sa ma calugaresc<II. 8arintele s-a uitat asa la mine si mi-a spus' HH!ai, nu esti bun acuma nici de una, nici de alta...II. -arziu, mi-am dat seama ca a fost raspunsul cel mai potrivit, unul demn de un mare duhovnic. ; dovada de mare intelepciune. !ai intai, un raspuns pe masura trufiei mele de a-mi considera problemele drept cele mai insemnate, mai presus de ale celorlalti. %poi, a simtit ca nu eram hotarat si asteptam mai degraba un ordin care sa ma scuteasca de framantari si indoieli. $l vedea mult mai departe, stia precis ce-mi este harazit. Dn sfant stie ce ti se potriveste. )ar el iti spune primul gand care ii vine in minte. (um spunea "fantul "erafim de "arov' HH$u nu stiu nimic: $u ma rog. "i primul gand care imi vine in minte in rugaciune, acela-l iau ca de la )umnezeu. *estul nu mai e de la )umnezeuII. %ceasta e adevarata taina a duhovniciei' atunci cand mergi la un duhovnic, lepezi din mintea ta toate argumentele pro si contra intrebarii pe care vrei s-o pui. 2ti golesti mintea de toate, dai la o parte tot de pe masa, ca sa-1 lasi pe )umnezeu sa puna. "i-ti spui in minte o rugaciune' HH)oamne, ma duc la slujitorul -au& lumineaza-l si pune un cuvant in gura lui pentru mantuirea meaII. 1a randu-i, duhovnicul trebuie sa se roage pentru fiecare credincios in parte' HH)oamne, vine omul asta la mine& da-mi si mie cuvantul pentru mantuirea luiII. "i in rugaciunea asta intri pe aceeasi lungime de unda cu preotul. 2n rugaciune, duhovnicul sta foarte atent, incordat, sa prinda fiecare gest, fiecare tremur din glas, chiar si mimica fetei omului care-i sta in fata. "i rosteste primul gand ce-i vine in minte. 8rimul gand ce-i vine in minte... 2n ziua de azi, un duhovnic trebuie

sa fie pregatit sa spovedeasca oriunde, in chilia lui, pe strada, intr-o masina de ocazie, oriunde. 8arintele Visarion de la (locociov, duhovnicul maicilor pe care le-au adus aici, purta mereu un mic epitrahil pe sub haina, era intr-o permanenta stare de a putea spovedi pe cineva. (and m-am marturisit lui pentru prima data, incercam sa ascund un pacat. 8rintre multe alte intrebari, ma intreaba si de pacatul asta. $u am zis ca n-am facut. )upa alte intrebari ma intreaba acelasi lucru. 2arasi am zis ca nu. !ai pune cateva zeci de intrebari si ma intreaba din nou. "i atunci mi-am dat seama ca in fata unui duhovnic ca 8arintele Visarion nu poti ascunde nimic. Dn asemenea preot citeste in tine ca intr-o carte deschisa. (red ca am fost norocos, nemaipomenit de norocos, fiindca am avut sansa sa-i intalnesc in viata pe acesti giganti, mari calauzitori de suflete. %ceste intalniri mi-au fost de enorm folos mai tarziu mie, ca duhovnic.

Minunile 4arintelui %rsenie 8arintele %rsenie nu contenea sa-mi porunceasca sa dau la -eologie. 2-am spus ca se intra greu, la "ibiu erau numai vreo patru locuri, pe care intrau atunci numai cei cu relatii, cu bani, cineva imi propusese ca ma ajuta sa intru daca-i dau cheile de la o )acie. 2n plus, nici nu prea voiam sa ajung preot de mir, caci ar fi trebuit sa ma casatoresc, or eu ravneam calugaria. $ra primavara lui C?= - anul mortii 8arintelui %rsenie - si atunci marele duhovnic aproape mi-a poruncit' HH)a la -eologie, caci eu o sa ma rog pentru tine si-o sa reusesti: Dltimul meu gand pentru tine este acesta' fa -eologia, caci prin -eologie vei ajunge la calugarie:II. %m dat e5amen in C?= si am fost HHadmis fara locII, o sintagma destul de obisnuita in epoca, mai precis - respins. "i-am spus gata, plec: 2n octombrie mi-am facut inventarul sculelor din fabrica, mi-am platit toate datoriile, mi-am facut bagajele si am plecat spre !oldova. 9acand un popas pe la !anastirea "ambata, ca sa-mi iau ramas bun de la 8arintele -eofil 8araianu, am intrat pe la o maicuta batrana si suferinda, maica -eoctista. )espre monahia aceasta pot spune ca a fost o adevarata sfanta. )e fiecare data cand m-am intalnit cu ea, tot ceea ce mi-a spus s-a implinit negresit. "i sa vedeti, cand am instiintat-o ca m-am hotarat sa plec, ea mi-a zis' HH4u, nu pleci: %i rabdare sa treaca anul #=?=, ca se vor intampla lucruri mari: %i asteptat atata timp, mai ai rabdare numai doua luniII. $5act acestea au fost cuvintele ei. "i asa a fost' dupa o luna, in noiembrie, a murit 8arintele %rsenie, iar dupa inca o luna, in decembrie, a venit *evolutia si am fost chemat inapoi la facultate. "e marise numarul de locuri, fiindca era mare criza de preoti. )aca n-o ascultam pe maica -eoctista si apucam sa plec la manastire, nu ma mai intorceam sa fac scoala. -in minte ca-n ziua in care am aflat ca 8arintele %rsenie va fi inmormantat la 8rislop, eram in casa unei crestine si n-am mai apucat sa ma duc acasa. %m plecat imbracat doar cu un pulover, era frig, inceput de decembrie, si tot drumul

cu trenul imi tot venea sa plang. (iudat insa, cand am ajuns acolo, n-am mai simtit tristete, ci o stranie bucurie. 4u stiu de ce. 8oate fiindca am intalnit acolo foarte multi oameni care i-au fost apropiati parintelui, pe care ii vazusem la "ambata, la maica -eoctista, la )raganescu sau la "inaia, o mare familie. 4u pot uita o secventa' cand au scos sicriul din biserica, in spatele meu era o femeie imbrobodita, plansa, si un barbat foarte inalt, amandoi tarani din partile 9agarasului. "i brusc, barbatul a ramas ca paralizat, cu ochii mari, inspaimantati, si-a indreptat mana spre inima si deodata a facut asa, in mare soapta' HHuoaaaahhh:II. -in minte chiar ca i-am urmarit prin curtea manastirii, doardoar voi afla ce-o fi vazut barbatul acela. "i cand mergeam cu totii spre groapa, am tras cu urechea si am auzit' cu toate ca era amiaza, omul vazuse sus, pe cer, o cruce de stele... ; minune legata de 8arintele %rsenie am vazut chiar eu, cu ochii mei, in ziua de vineri, 0 august #==0. Venisem la !anastirea "ambata cu o fata foarte credincioasa, bolnava grav de scleroza in placi. $ra bolnava de #> ani, nu putea merge decat cel mult cinci-zece pasi, o duceam cu un carucior din acela pentru invalizi. %stfel am urcat impreuna spre un izvoras, doi ,ilometri mai sus de manastire. "i cum stateam amandoi langa izvorul acela, in poiana apare o batrana a carei infatisare era imposibil sa nu-ti atraga atentia. 8area de vreo o suta de ani, dar era inalta, negarbovita, cu ochi albastri, plini de viata. $u povesteam cu fata asta, cu voce inceata. Eic' HH4o, maine as vrea sa urc pana la chilia 8arintelui %rsenie, sub poalele 9agarasului...II. )esi se afla cam la o suta de pasi, batrana a ridicat ochii spre mine si m-a intrebat' HH(hiar vrei sa mergi la chilie...<II. 4u va pot spune ce voce avea femeia asta... Dn glas ce ajungea pana la noi cu o ireala putere, un glas aproape mustrator si totusi nu, un glas ce venea parca sa ne certe din lumea cealalta... $u am spus ca da, merg la chilie, batrana a zis' HHBineII, si-a luat apa de la izvor si, cand a dat sa plece, sa intors catre noi si ne-a intrebat' HH 4u vreti un mar<II. 4oi am spus' HH)aII. $a si-a bagat mana in straita si a scos doua mere mari, galbene, unul pentru mine, celalalt pentru fata. "i atunci m-am uitat la piciorul ei. Dn picior nefiresc de mare pentru o femeie, numarul 35 sau chiar 3/. Batrana s-a indepartat si fata imi zice' HH!ai, parca intrau ochii ei prin mine, simteam ca trece privirea ei prin mine, ca-mi intra in carne, in corp...II. 2ar eu puteam sa jur ca erau aceiasi ochi mari, albastri si umezi, pe care-i vazusem atunci la )raganescu. )eodata, pe amandoi ne-a strafulgerat un gand' HH"a vezi ca a fost parintele:II. %m alergat dupa batrana dar, cu toate ca nu trecusera nici doua minute de la plecarea ei, nam mai gasit-o nicaieri. !ai mult, pe poteca aceea veneau spre noi niste turisti care ziceau la randu-le, ca n-au vazut nimic, nici o batrana. %m mai zabovit putin si, cand a fost sa plecam, fata zice' HHAai, ca incerc sa merg pana la carucior...II. (and a ajuns la carucior zice' HH!ai incerc doar sa cobor pana in drum, c-am vazut ca m-ai tras cam greu pe panta asta...II. (and am ajuns jos, la drum spune' HH!ai, nu stiu, parca simt asa, o putere in picioareII, iar eu am indemnat-o in gluma' HH!acar daca ai merge pana la manastire, sa nu ma tot obosesc sa imping de carucior prin grohotisul astaII. %tunci ea s-a oprit, s-a uitat spre cer si a devenit foarte serioasa' HH)oamne, n-as vrea sa merg decat ca sa nu-i mai supar pe altii:...II. "i a mers cei doi ,ilometri pe jos. 9acuse asa o febra musculara, ca sambata n-a mai coborat de la chilie. 2nsa din acea zi si

pana astazi, fata aceea merge pe picioarele ei.

%jutor din lumea de dincolo 2n C=@ m-au hirotonit. $ra o lipsa mare de preoti si biserica noastra a cautat sa hirotoneasca mai repede, inainte de terminarea studiilor. "i cred ca in destinul meu nici acest lucru n-a fost intamplator. )intotdeauna m-am simtit atras foarte puternic de povestea lui %vram 2ancu, de moti, de luptele acelea dramatice din %puseni. (and eram copil ma jucam HHde-a AoriaII, cand am crescut la spuneam tuturor ca, dac-o fi sa ma insor, o sa-mi iau o moata. 8reasfintitul mi-a spus' HH%m o parohie, da-i cam izolata, intr-un sat indepartat de munte, 1azesti...II. (and am auzit de %puseni, am zis ca ma duc sa vad. $5traordinar este ca tot atunci am aflat de la un prieten din (isnadie, pe care-l chema 1azea, ca aproape toti oamenii din satul nostru sunt de fapt moti refugiati din acest 1azesti. "i )oamne, cand am urcat acolo, in satul de deasupra %lbacului, am zis ca urc spre 8aradis... (iute salbatice si veverite ne taiau calea, casa parohiala era langa un miez de padure, ocolita de un paraias limpede, intocmai ca-n visele copilariei mele. %colo e o biserica foarte frumoasa, veche de la #>0@, cea mai veche de pe Valea %riesului, avand o usa dintr-o singura bucata de copac, lata de peste un metru si un brau cioplit de insusi Aoria. (and am venit eu in 1azesti, puteai sa lasi in drum un teanc de bani si nu ti-l fura nimeni, azi obiceiul asta s-a cam pierdut. 2-am zis 8reasfintitului cu toata gura' HH%ccept:II. "apte ani de zile am ramas acolo HHpreot celibII, un rang bisericesc mai neobisnuit, ceva intre preot de mir si calugar. "i tot in C=@, de "fantul 2lie, odata cu -argul de 9ete de la .aina, s-a pus si piatra de temelie a manastirii acesteia. Veneau insa alte ispite. 4u stiu daca aveti idee in ce lume halucinanta traiesc motii acestia. "i azi se pastreaza nealterate credinte populare dinaintea lui Aristos, teama de strigoi, de valve, de varcolaci, de oameni care iau mana laptelui de la vite si alte practici din astea magice. $ste o vorba in vaile acestea' HH1asa ca te cumpenesc eu:II. ;h, e de ajuns sa-i spui unuia vorba asta, ca e un adevarat dezastru. )in pricina blestemelor, aici au murit oameni, s-au destramat familii, eu insumi am intalnit nenumarate cazuri. Veneau babute sa le deschid 8ravila, sa le citesc moliftele "fantului Vasile, sa le fac dezlegari... "i deodata, mi-am dat seama cat de mic sunt eu sa ma impotrivesc conceptiilor unui popor intreg. %veam nevoie de un sprijin, de un sfat. 1a cine sa ma duc< !arii mei duhovnici murisera. 8e 8arintele -eofil 8araianu greu il prindeai, caci dupa C=0 incepuse sa tina conferinte, sa apara la televiziuni... %sa ca m-am hotarat sa merg sa ma rog la mormantul 8arintelui %rsenie Boca. $ra un ? mai insorit si, totodata, praznuirea "fantului %rsenie cel !are. %m cazut in fata mormantului si i-am spus' HH8arinte %rsenie, tu m-ai facut preot, prin rugaciunile tale sunt ceea ce sunt azi, te rog, ori imi trimiti un duhovnic sa-mi fie aproape acolo, in munti, ori sa stii, eu renunt: !a duc la o

manastire, stau linistit si-mi vad de rugaciune. )aca tu crezi ca am o misiune in !untii %puseni, trimite-mi ajutor:II. % urmat poate cel mai mare miracol pe care aveam sa-l traiesc in viata mea. % doua zi, in = mai #==0, m-a chemat la dansul 8reasfintitul "erafim. Eice asa' HH"tiu ca ai un sat linistit. Dite, este un preot din strainatate care vrea sa se retraga vreo doua-trei luni, sa se odihneasca, sa scrie niste carti. %i avea tu posibilitatea sa-l cazezi undeva<II. $u stiam in (isnadie pe cineva plecat din 1azesti, care avea acolo o casa libera. %m zis ca da, pot. %m venit dupa doua zile, l-am luat de la "ibiu pe acest parinte HHstrainII si am plecat impreuna spre %puseni, cu o masina a $piscopiei. Venise chiar in acea zi de la Bucuresti, calatorise toata noaptea cu trenul, era tare obosit si a dormit in microbuz pana aproape de Elatna. (and s-a trezit din somn a privit muntii, s-a uitat si la mine si a spus' HH2arta-ma, parinte, ca nu m-am prezentat. 4umele meu este *afael 4oica...II.

+ecretul mantuirii % venit sa stea doua luni si a ramas zece ani. "i, marturisesc, cand am vazut ce comoara mi-a trimis )umnezeu, in fiecare zi ma rugam sa nu plece. "i ma rog si acum. % fost sprijinul de care aveam nevoie, calauzitorul pe care i l-am cerut 8arintelui %rsenie in rugaciunea de la mormant. $l m-a sfatuit sa nu plec de aici. !i-a spus asa' HH%puca-te si fa manastirea acolo unde s-a pus piatra de temelie, caci "fantul 2lie este inaintemergator al celei de-a doua veniri a lui Aristos si hramul acesta te va ajuta:II. % fost omul cu care m-am sfatuit mereu, in orice am facut. %m adus cele sase maici de la (locociov, intre ele si sora mea, maica !eletia, care avea o e5perienta de manastire de #3-#5 ani. %u venit cu draga inima, renuntand la acea mandrete de manastire olteneasca, pentru a trai ani la rand intr-o baraca muncitoreasca si chiar ziceau, mai in gluma, mai in serios' HH%m plecat de acolo, din "latina, de la poluarea cu fluor si-am nimerit aici, la cianurile lui 9ran, -imis...II. "i am inceput sa muncim. !aicutele lucrau pana la epuizare, cot la cot cu muncitorii, ele singure au sapat, cu lopata si tarnacopul, fundatia bisericii... (at despre 8arintele *afael, ce sa va spun< "e simtea ca muntele si linistea ii faceau bine. Dmbla zile intregi singur prin codri, natura il insufletea, ii era ca o adevarata biserica. HHDn calugar trist este un trist calugarII, obisnuia sa spuna, adica un calugar ca vai de el. Dn om de o delicatete e5traordinara, niciodata nu l-am vazut incruntat, rostind un cuvant impotriva vreunui preot din imprejurimi. )e altfel, el sustine ca asta e singurul secret al mantuirii' sa nu judeci pe nimeni. )aca tu nu judeci pe nimeni, nici )umnezeu nu te judeca pe tine. )aca ar avea omul constiinta asta sa nu judece niciodata pe nimeni, atunci cu siguranta s-ar mantui. %m auzit odata o marturie a unui duhovnic foarte renumit in zona "ibiului, 8arintele 4eofit de la !anastirea -urnu de Valcea. )upa

ce a stat mult de vorba cu 8arintele *afael, a iesit din casuta lui, de acolo, din munte, si mi-a spus' HH"a stii ca pana astazi eu n-am vazut calugar. %cum am vazut:II. (alugar, adica HH,alos gheronII, adica batran frumos... $u<... $u, calugarul cel tanar si nelinistit, dupa atatia ani de framantari cred ca in sfarsit mi-am gasit linistea. Dneori stau si privesc in jur si ma simt cu adevarat fericit. "us, in munti, il am pe monahul fara pereche, povatuitorul, sprijinul intru toate cele duhovnicesti. %ici, jos, am manastirea, o am pe sora mea alaturi si pe aceste maicute cu suflete de eroine. "i, cea mai de pret dintre comori, ii am pe ei, motii.C B 8$A" L(P#SC(

Printul "icolae
O viata in umbra coroanei... 9iu al *egelui 9erdinand 2 2ntregitorul si al *eginei !aria, printul 4icolae de Aohenzollern a fost fratele mai mic al *egelui (arol al 22-lea si unchi, dupa tata, al !ajestatii "ale *egale !ihai 2 al *omaniei. Botezat de insusi 4icolae, ultimul -ar al *usiei imperiale, ucis bestial de comunistii lui 1enin, impreuna cu copiii si sotia sa, era deopotriva nepot al 2mparatului german Nilhelm si al *egelui .eorge al !arii Britanii. )upa sange sau prin alianta, printul 4icolae era inrudit cu toate marile case regale ale $uropei si a fost considerat intotdeauna un pretendent legitim la tronul *omaniei, in cazul in care circumstantele istorice sau biografice ale dinastiei de Aohenzollern ar fi ingaduit un asemenea lucru. (u toate acestea, el si-a petrecut intreaga e5istenta princiara in umbra (oroanei *egale a *omaniei, afirmandu-se in nenumarate randuri drept un devotat suporter al cauzei nationale romanesti, pe toate meridianele lumii. "i-a sfarsit zilele la >5 de ani, departe de tara, dupa patru decenii de e5il fortat, dovedind ca destinul sau se confunda cu istoria secolului in care a trait. 2n vara aceasta se implineste un sfert de veac de la moartea sa. 2ata, in putine cuvinte, povestea unei vieti care l-a transformat din print in personaj istoric, intrat definitiv in galeria ilustrelor personalitati ale epocii sale.

+ub zodia &eului

M2n portretul principelui 4icolae intra un fragment amplu din istoria contemporana a *omaniei si un sfert de secol din cronica e5ilului romanesc7, scria, la un an dupa moartea acestuia, ultimul sau secretar particular, 9otin $nescu, fiul unui fruntas liberal din perioada interbelica. "i tot el adauga cu nostalgie aristocratica' M2n vinele principelui 4icolae s-au incrucisat toate varietatile de sange albastru ale marilor dinastii europene ce au dominat ultima mie de ani pe batranul nostru continent. 1a sangele de Aohenzollern se adaugase acel de Bourbon, acel de *omanov, de "a5a-(oburg-.otha, de Aanovra, de Braganza si al atator alte case suverane...7. !icul print 4ic,y, cum il alinta familia regala, s-a nascut la "inaia, in 5 august #=00, sub semnul zodiei 1eului. % venit pe lume in dulcea perioada numita Mla belle SpoTue7, cand crinolinele mai erau inca la moda si abia se inventau automobilele si Maeroplanul7. 1a vremea aceea, *omania !ica era un regat independent si prosper, condus cu mana de fier catre un destin european, de batranul si inteleptul (arol 2. 2n anul nasterii printului s-au petrecut doua evenimente a caror importanta istorica nu o banuia nimeni. 1a Viena, in 8alatul "chUnbrun, se intalneau, pentru ultima oara in istorie, cei trei mari imparati din vechea $uropa a "fintei %liante' Nilhelm al .ermaniei, 4icolae al !arii *usii si 9ranz-Bosef al %ustro-Dngariei, caci M"fanta %lianta a -ronurilor7 se simtea deja amenintata de apropierea tumultoasa a timpurilor noi. 1a celalalt capat al continentului, la "an,t 8etersburg, in toamna aceluiasi an, lua fiinta 8artidul Bolsevic, ce il avea in fruntea sa pe necunoscutul Vladimir 2lici 1enin... )upa numai #5 ani, sfarsitul 8rimului *azboi !ondial il aducea pe 1enin la putere in cea mai intinsa tara din lume si Mspulbera, ca intr-o cascada, frunzele ingalbenite din parcurile palatelor nobiliare, impreuna cu jumatate din regii $uropei7, asa cum avea sa-si aminteasca putin mai tarziu -a,e 2onescu, unul dintre prim-ministrii *egatului *oman, pe ai carui genunchi se jucase deseori micul print 4icolae. )ovada ca destinul lui s-a confundat cu insasi istoria secolului este ca in #=50, dupa e5act o jumatate de veac de la ceremonia botezului sau, savarsit de -arul 4icolae, printul de Aohenzollern, aflat de aceasta data in e5il, dincolo de (ortina de 9ier, avea sa intoarca darul primit la nastere, prin botezarea !arii )ucese !aria, fiica varului sau primar, !arele )uce Vladimir - unici supravietuitori ai masacrului comis de bolsevici asupra familiei imperiale ruse. $venimentul se petrecea la 8aris, intr-o atmosfera in care bucuria crestina era ingemanata cu nostalgii regale si multa tristete, in prezenta unor numeroase capete foste incoronate, care-si pierdusera tronurile de cativa ani ori de cateva decenii. )upa ordinea succesiunii imperiale, devenita iluzorie in urma celui de-%l )oilea *azboi !ondial si inceperea *azboiului rece, Vladimir ar fi fost -ar al tuturor *usiilor, mica !aria, tarevice, iar nasul ei, printul 4icolae, isi pastra calitatea de unchi al *egelui !ihai, care s-ar fi aflat pe tronul *omaniei, daca nar fi fost fortat de comunisti sa abdice... 2n cuprinsul e5istentei sale princiare,

uraganul istoriei maturase totul in cale, la distanta de numai 50 de ani, si sub semnul acestui destin dramatic s-a aflat intreaga viata a micului print de Aohenzollern, pe care *egina !aria, pe atunci doar M8rincipesa mostenitoare7, il aducea pe lume, in (astelul 8eles, la inceputul veacului: -impurile erau inca blande in fastuoasa Mbelle poTue7, iar nobilimea romaneasca nu vedea norii negri ce se adunau la orizont. 4ici printul 4icolae, care nu avusese parte de ursitoare, nu stia ce soarta il astepta...

recute vremi de printi si printese

*egina !aria isi descrie fiul ca pe un copil Mindependent, capricios, ciudat, chiar imprevizibil7, dar Mseducator, direct, cu o fire deschisa, de-a dreptul mucalit7. )intre cele sase odrasle regale, 4icolae era cel de-al patrulea nascut, insa micul print o iubea cel mai mult pe sora sa mezina, principesa 2leana, casatorita de foarte tanara cu printul %nton de %ustria si devenita, dupa vaduvie, maica %le5andra, in urma intrarii in monahism. (ei doi tineau mortis sa-si petreaca in fiecare vara cateva saptamani la (astelul Bran, unde era mai multa liniste decat la 8eles sau la (otroceni. 8rincipesa il poreclise pe 4ic,y, spre surprinderea lui, -ill $ulenspiegel si, cand acesta o intreba pe sora mai mica cine e -ill, 2leana i-a raspuns' M2ncultule: $ un fel de 8acala, dar mai destept...7. )e atunci, 4ic,y s-a pus pe citit si a ajuns un redutabil autodidact. 8ana si suveranul bunic, severul *ege (arol 2, isi arata deseori preferinta fata de micul 4icolae. *egina !aria isi aminteste' MDnchiul insusi ((arol 2- n.ns. nu rezista acestei mici fiinte impulsive, ale carei strengarii si veselii spontane il amuzau si il destindeau. $l nu mai putea sa se separe de 4ic,y si un suras deosebit era rezervat mereu acestui dracusor, care cucerise inima austera a regelui7. )e fapt, adevaratul campion al poreclelor de alint in familia regala a fost micul -ill: $l ii spunea pe ascuns *egelui (arol Mcatargul7, din cauza staturii si comportamentului sau militaros. -ot printul 4icolae si-a alintat mama, inca de mic, cu un apelativ ce a intrat in istorie' M!issy7. "urorii mai mari, !aria, i-a spus M!ignon7, iar fratelui sau intai nascut, viitorul *ege (arol al 22-lea, ii suiera printre dinti M!opsule7, semn al unei precoce antipatii, ce va marca relatiile lor intreaga viata. Dltimul secretar particular al printului are o amintire revelatoare' M9erdinand 2 a fost un mare rege prin calcarea de sine, judecata dreapta, cultura vasta si dezinteresarea materiala. !aria s-a inaltat ca o adevarata regina, prin iubirea devotata pentru romani, talent si stralucire. )ar nici unul nu a fost mare educator pentru copiii sai. (... )espre (arol, mostenitorul tronului, nici sa nu mai pomenim: % doua nascuta, $lisabeta, nu si-a indeplinit bine nici datoria de *egina a .reciei, nici cea de 8rincipesa a *omaniei. "i-a sfarsit zilele intr-un hotel parizian, rasfatand pe un tanar aventurier francez, pretins marchiz. !ignon, cealalta fiica, a devenit in schimb o respectata *egina a "erbiei, datorita mainii de fier a *egelui %le5andru si a mediului auster sarbesc. )ar !ignon pierduse amintirea a tot ceea ce era romanesc. %bia ultimii doi nascuti, inaintea regretatului !ircea - 8rincipele 4icolae si 8rincipesa 2leana -, au fost cu adevarat romani...7. (eea ce istoria a si dovedit-o: 2ntreaga copilarie princiara si adolescenta s-au petrecut sub luminile uriaselor candelabre de la 8eles, (otroceni sau Bran, printre altete regale sau ministri imbracati in frac si parfumati cu lavanda frantuzeasca. 8rintul 4icolae isi servea mesele in farfurii din portelan de !eissen, cu tacamuri de argint, se culca in asternuturi lucioase de satin, citea sau asculta muzica clasica la patefon, in saloane mobilate in stil *egence sau Biedermeyer, care aveau atarnate pe pereti oglinzi venetiene, alaturi de

portretele in marime naturala, pictate in ulei pe panza si inramate cu lemn de nuc, ale unor stramosi celebri, precum -arul reformator %le5andru al 22-lea sau *egina legendara Victoria a %ngliei, strabunica sa. 2nca inaintea 8rimului *azboi !ondial, 4ic,y a fost trimis la vestitul (olegiu Britanic M$ton7, in pofida pasiunii sale declarate pentru medicina, la care s-a opus batranul rege (arol 2. 8e atunci, un fiu sau un nepot regal nu putea fi decat militar: 2n timpul colegiului, printul si-a uitat slabiciunea pentru medicina si, aidoma viitorului sau nepot, !ihai 2, a devenit un pasionat al aviatiei si al sportului in general. )e-a lungul anilor, lasand sa vorbeasca latura germana a sangelui sau, si-a dovedit si abilitatile tehnice, asambland singur cateva automobile artizanale, cu care a participat la mai multe raliuri si concursuri internationale. 8e langa placerea aviatiei, pe care a e5ersat-o din plin, a fost si un mare schior, ajungand chiar sa publice o carte despre acest sport elegant si curajos. )ar cel dintai prag al maturitatii a fost trecut de printul 4icolae in vara anului #=#/, inaintea istoricului (onsiliu de (oroana de la (otroceni, cand l-a vazut pe tatal sau cuprins de o mare tulburare in fata hotararii epocale pe care o avea de luat, intrand in razboi impotriva tarii lui de origine, .ermania. 2n insemnarile sale tarzii, ramase inedite vreme de cateva decenii, 4icolae isi aminteste cum *egele 9erdinand l-a chemat la el in cabinet si i-a spus aceste vorbe, pe care nu avea sa le mai uite tot restul vietii' M)inastiile sunt tinute sa respecte, in schimbul privilegiilor, un contract nescris, dar solemn si strict, incheiat de la sine cu popoarele peste care domnesc. 4eglijenta sau, si mai rau, refuzul 8rincipilor sau al *egilor de a sluji corect un popor inseamna un abuz de incredere si o calcare de contract. 2nseamna deci o inselaciune ce trebuie aspru sanctionata de partea lezata in acest 1egamant de )rept 4atural. 4oi trebuie sa ne ignoram ereditatea, sa uitam aliatii de sange in acest ceas de cumpana a istoriei, pentru a ne indeplini pana la capat obligatiile cuprinse in (ontractul de "erviciu incheiat pe cuvant de onoare cu 8oporul *oman...7. % doua zi, *egatul *oman intra in razboi cu 8uterile (entrale, pentru a implini visul de veacuri al tuturor romanilor, acela de a infaptui *omania !are: 1a 8eles sau la (otroceni, printul 4icolae nu mai auzea clinchetul cupelor cu sampanie sau sunete dulci de violine. -recuse vremea printeselor in crinoline... "e apropiau bubuiturile amenintatoare ale tunurilor, semn ca incepuse sfarsitul unei lumi.

/eneral de divizie, la ;< de ani (ele doua decenii care au urmat in viata printului de Aohenzollern au fost agitate si spectaculoase. !ai intai a crescut treptat autoritatea sa morala, in pofida tineretii, in fata intregii familii regale si a clasei politice romanesti din acea vreme. $scapadele repetate ale lui (arol l-au descalificat din ce in ce mai mult pe printul mostenitor, 4icolae, fratele sau mai mic, inlocuindu-l tot mai des in diverse ocazii publice, cand eticheta sau conventiile o cereau. 2nca inainte de a implini @5 de ani, printul

ajunsese general de divizie si cel mai tanar contraamiral din istoria 9lotei *egale *omanesti: 2n toata aceasta perioada, (arol al 22-lea a renuntat la succesiunea la (oroana de trei ori consecutiv, fapt ce a produs mare tulburare in viata politica din *omania. )e tot atatea ori printul 4icolae ar fi putut urca pe -ron, mai ales dupa moartea tatalui sau, dar a preferat, cu modestie, sa ramana un devotat slujitor al (oroanei si al *egatului *oman. 8unctul culminant al evenimentelor sa petrecut in ianuarie #=@/, dupa cea din urma Mlepadare de (oroana7 a lui (arol al 22-lea si plecarea sa in strainatate, insotit de aventuriera $lena 1upescu, cand a fost instituita *egenta. (opilul !ihai 2 urca pe tronul *omaniei pentru intaia oara, dar tara era condusa de fapt de 8rimul *egent, printul 4icolae, impreuna cu primul-ministru, 2uliu !aniu, imediat dupa moartea *egelui 9erdinand, survenita la un an si jumatate de la instituirea *egentei, in iunie #=@>. (ei trei ani de *egenta au cimentat o mare prietenie intre printul de Aohenzollern si respectatul fruntas taranist 2uliu !aniu. 2ncepand de atunci si pana la plecarea sa definitiva in e5ilul fortat, 4icolae s-a dovedit un bun administrator al )omeniilor (oroanei si al catorva dintre treburile publice ale tarii, pe care le impartea cu ardeleanul !aniu. % fost o perioada linistita, pana la revenirea in tara a Mfiului risipitor7 (arol al 22-lea, cand (asa *egala nu s-a mai aflat pe prima pagina a marilor gazete, la rubrica de scandal. M)ar lipsa ambitiei de putere nu este intotdeauna o virtute:7 - avea sa scrie peste ani 8rintul 4icolae, in insemnarile sale despre acea perioada, punand si semnul e5clamarii. )upa trei ani de peregrinari prin $uropa, (arol al 22-lea se intorcea in tara, starnind din nou vii polemici si o mare tulburare politica. *estauratia, ce avea sa dureze un deceniu, a fost singurul punct sensibil in care 4icolae si 2uliu !aniu nu au cazut de acord, dar printul, cu modestie si discretie, a batut in retragere. 2n #=00, fratele sau mai mare, (arol al 22-lea, devenea *ege si urca pe -ronul *omaniei, iar 4ic,y se retragea la "nagov, unde isi construise, dupa planuri proprii, o resedinta cocheta. M%rmistitiul7 dintre cei doi frati, care se antipatizau profund inca din copilarie, avea sa dureze sapte ani, rastimp in care vor avea loc nenumarate ciocniri, unele chiar violente, intre cei doi. 1a un an dupa urcarea pe -ron a lui (arol al 22-lea, 4icolae se indragosteste de 2oana )oletti, fiica unor latifundiari venetici din -ohanii Buzaului. 8rintul i-a hotararea eroica si pasionala de-a incalca eticheta (asei *egale si se casatoreste, in ascuns, dar cu acte in regula, e5punandu-se riscului de a-l infuria pe fratele sau si de a decadea din drepturile princiare. (eea ce s-a si intamplat, in cele din urma... (u toate acestea, deznodamantul a mai fost amanat cativa ani, datorita interventiilor energice ale *eginei !aria, care se straduia din rasputeri sa aplaneze conflictele dintre cei doi fii ai sai. %devaratul motiv al dezmostenirii printului 4icolae si al e5pulzarii sale din tara a fost, insa, cu totul altul: 8rintul isi indeplinea punctual obligatiile militare si anumite misiuni in strainatate, unde, parca presimtind ce avea sa urmeze, incepuse sa stranga bani din timp. 2n putinele ragazuri pe care le avea, tinea Mcasa deschisa7 la "nagov, invitand politicieni, artisti, scriitori, in acea ambianta placuta in care adunase o bogata colectie de

obiecte de arta rare. 2ncet, incet, printul si Mprintesa7 cucerisera simpatia unanima. 2oana )oletti era o prezenta agreabila, chiar daca mariajul ei cu 4icolae incalcase statutul (asei *egale. 8e nesimtite, 8rintul de Aohenzollern incepuse sa devina o Malternativa periculos de credibila7 pentru camarila din jurul *egelui, motiv care l-a determinat pe (arol al 22-lea sa comita unul dintre cele mai urate gesturi din intreaga sa viata. -recand peste onoare, credinta, solidaritate de familie si chiar implorarile mamei sale, monarhul convoaca un (onsiliu de (oroana, invoca incalcarea "tatului *egal, se prevaleaza de drepturile pe care i le ofera -ronul si obtine atat dezmostenirea lui 4icolae, cat si retragerea titlului princiar si e5pulzarea din tara a fratelui sau, in martie #=0>... M)ar cine sapa groapa altuia cade singur in ea7, isi noteaza printul, cu amara nostalgie, in insemnarile sale tardive. 4icolae pleaca in strainatate impreuna cu 2oana )oletti, fara sa stie ca nu va mai calca vreodata pe pamant romanesc. 1a un an dupa inceperea e5ilului, *egina !aria isi sfarseste zilele, insingurata si intristata, in (astelul de la Balcic, dar 4icolae nu primeste permisiunea regala de a participa la inmormantare: 2n #=30, cand granitele *omaniei !ari se prabuseau, (arol al 22-lea si $lena 1upescu parasesc tara, lasand in urma lor un val de oprobiu public. 2ntre cuvintele emotionante pe care i le marturisise 9erdinand lui 4icolae, in #=#/, si fuga rusinoasa a celui de-al treilea *ege al *omaniei era o distanta ca de la cer la pamant... %bia dupa doi ani de la a doua sa urcare pe -ronul *omaniei, in #=3@, cel de-al patrulea *ege din dinastia Aohenzollern, dinastie ce a diriguit destinele poporului roman timp de ?# de ani, !ihai 2, printr-un decret publicat in M!onitorul ;ficial7, il repune in drepturi depline pe 8rintul 4icolae. )ar era prea tarziu...

Marele E:il )esi !aresalul 2on %ntonescu a fost foarte rezervat fata de ipoteza revenirii printului in tara, este foarte probabil ca ar fi cedat insistentelor *egelui !ihai si ale fruntasilor politici, dar 4icolae s-a dovedit, pentru ultima oara, discret, resemnat si prudent, in egala masura. -impurile se precipitau dramatic, dovada actul de la @0 august #=33, ce a adus drept singura consolare reintregirea -ransilvaniei. 2n toamna aceluiasi an, !aniu raspunde printr-o telegrama urarilor de bine ale 8rintului 4icolae' M*og pe %lteta Voastra sa primeasca multumirile mele recunoscatoare pentru frumoasele sentimente e5primate cu prilejul eliberarii %rdealului. "top. (u cele mai alese amintiri, pentru minunatele timpuri cand am lucrat impreuna pentru maretia *omaniei. "top. 2uliu !aniu. "top.7. % fost cel din urma semn de viata primit de 4icolae din tara, de la fruntasul ardelean... (iclonul ocupatiei sovietice incepea sa se dezlantuie, stergand din drum institutii publice, legi, partide, monarhie, datini, asezaminte culturale si asezari sociale. "tatul *oman modern, creat de

%le5andru 2oan (uza, (arol 2 si 9erdinand 2 2ntregitorul, devenea un satelit al Dniunii "ovietice. %ceeasi soarta au avut-o toate tarile europene Meliberate7 de tancurile sovietice. 2n #=3>, *egele !ihai este fortat sa abdice si pleaca, la randul sau, cu toata familia si suita in e5il. "farsitul care incepuse sumbru la finalul 8rimului *azboi !ondial se incheia abia acum, dupa aproape 00 de ani. 8rintul 4icolae urmarea intristat naufragiul acestei lumi, fara sa banuiasca ca va mai trai inca trei decenii dupa catastrofa... 8ana la caderea (ortinei de 9ier, nenumarati politicieni, intelectuali sau literati au luat calea e5ilului, diaspora romaneasca ajungand la proportii nemaiintalnite inainte de instalarea comunismului la putere. -oti acesti oameni erau divizati de partizanate ideologice, de suspiciuni sau resentimente. 9ugisera din *omania legionari, liberali, taranisti, monarhisti, burghezi instariti, aristocrati, latifundiari si emigratia nu reusea sa-si gaseasca un adevarat lider. 8arado5al, nu *egele !ihai a fost cel care a reusit sa coaguleze aceste energii romanesti, ci 8rintul 4icolae, care treptat s-a transformat intr-un adevarat Mambasador al increderii7 - cum l-au numit atat publicatiile romanesti, cat si marile cotidiene din $uropa occidentala. 9ara sa faca nici un fel de discriminare politica in numele trecutului, printul a primit in repetate randuri grupuri de refugiati romani in (astelul de la "igmaringen. 2n #=5#, dupa stabilirea sa temporara in "pania, cu acordul redutabilului general 9ranco, 8rintul de Aohenzollern initiaza primul proiect de rezistenta militara antisovietica, prin gruparea si instruirea mai multor ofiteri romani, in formatiunea paramilitara numita M%lto $stado !ayor7. .estul sau spectaculos a starnit mai multe controverse la nivel diplomatic, motiv pentru care *egele !ihai a avut o atitudine e5trem de rezervata. )e altfel, pe toata durata *azboiului rece, pana la moartea printului, relatiile dintre unchi si nepot au ramas distante, monarhul incercand sa adopte, in numele (asei *egale, o atitudine mai rezervata si mai prudenta, ceea ce a avut drept urmare cresterea neincetata a popularitatii 8rintului 4icolae in randul emigratiei romanesti. (onvins de rolul important al culturii in pastrarea identitatii nationale din diaspora, 4icolae a devenit, pe cheltuiala proprie, un veritabil ctitor al timpurilor moderne. 2n timp ce *egele !ihai infiinta 2nstitutul Dniversitar M(arol 27, printul devenea, in #=3=, fondatorul (entrului *oman de (ercetari de la 8aris, ai carui presedinti, de-a lungul anilor, au fost !ircea $liade, $mil (ioran, Aenri (oanda, Aoria "tamatu si ;ctavian Vuia. 1a inceputul anilor F50, la !adrid, 8rintul 4icolae fonda publicatiile M1ibertatea *omaneasca7 si M9apta7, impreuna cu $ditura M9actum7, colaborand activ cu Vintila Aoria, %le5andru Busuioceanu si .rigore .afencu. 2n buna parte, tot cu ajutorul financiar al printului, s-a ajuns la o larga unitate romaneasca in emigratia din .ermania. 2n #=53 a luat fiinta, in Bavaria, D.%.*... (Dniunea %sociatiilor si 2nstitutiilor *omanesti din .ermania si Berlinul de Vest , la care s-au afiliat si cele doua Biserici romanesti din e5il, cea ortodo5a si cea unita. 2ncepand din acelasi an, 8rintul 4icolae a finantat pentru o lunga perioada Biblioteca *omana din 9reiburg. 2n #=55, printul a intreprins un vast turneu european prin cinci tari, vizitand toate lagarele unde se aflau refugiati romani si

facand substantiale acte de caritate. 2n acelasi an, la invitatia )irectiei .enerale a *adiodifuziunii 2taliene, printul a adresat un mesaj poporului roman, difuzat la emisiunea in limba romana si preluat de M*adio 1ondra7, M$uropa 1ibera7 si MVocea %mericii7. (uvintele sale au fost ascultate cu sufletul la gura de milioane de romani din tara' M*omani si romance, mai mult decat ca 8rincipe al *omaniei, va vorbesc ca un roman dintre cei multi. )ar nu vreau sa va aduc cuvinte de imbarbatare desarta, ci o judecata simpla si temeinica, bizuita pe adevar. 1umea nu va ramane asa cum este azi, numai sa ne dea )umnezeu zile sa mai apucam acele timpuri: (... 7. %ceste cuvinte profetice au o rezonanta cutremuratoare si astazi, dupa 3> de ani de cand s-au auzit in tara devenita o uriasa inchisoare, dar multi dintre romanii care le-au ascultat atunci nu au mai apucat clipa eliberarii... 8ana la sfarsitul zilelor, printul a continuat sa sustina, pe toate caile posibile, cauza romaneasca, participand la congrese si conferinte, facand declaratii publice, punand bazele unor fundatii si asezaminte, finantand proiecte si ajutand oamenii care reuseau sa scape din tara. 2n #=//, 2oana )oletti moare si, dupa un an, printul se recasatoreste cu -hereza 9igueira de !ello, alaturi de care va imparti ultimul deceniu de viata, in $lvetia.

Epilo( 8rintul 4icolae de Aohenzollern a murit in luna iulie #=>>, la 50 de ani dupa *egele 9erdinand si la 0= de ani dupa *egina !aria, aproape de varsta ilustrului sau inaintas, (arol 2. 2ntr-o ultima dorinta, printul a cerut ca osemintele sa-i fie duse in tara, atunci cand timpurile o vor ingadui. $le s-ar putea odihni la (urtea de %rges, la "nagov sau chiar la "inaia, locul nasterii sale. 8ana atunci, ramasitele pamantesti ale 8rintului 4icolae asteapta la 1ausanne, in cimitirul din deal, intr-un mormant alaturi de 2oana )oletti. 8rin generozitatea postuma a celei de-a doua sotii, 4icolae s-a intors langa prima sa dragoste. 8e crucea de marmura se afla fotografia de tinerete, imbracat in uniforma ofiterului de marina, cu sapca alba trasa pe frunte. )in acea fotografie printul pare sa priveasca spre tara fata de care si-a facut datoria de bun roman, pana in ultima zi a vietii sale... MA!I(S P#&!#SC( %otografii din colectia Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei !omane Intre adevar si le(enda

Manastirea Bucium
Dltima manastire ortodo5a distrusa de tunurile !ariei -ereza a devenit, astazi, loc de pelerinaj. !ii de oameni vinsa se roage in poiana cu zeci de martiri, aflata la poalele 9agarasilor 8rin satele insirate pe sub culmile 9agarasilor circula o legenda care creste si ia amploare asemeni avalanselor de zapezi. !ergand la !anastirea Bucium, un veritabil loc de pelerinaj, multi oameni zic ca portile din tabla albastra ale lacasului sunt, uneori, pazite de doi calugari care ii opresc sa intre pe oamenii prea incarcati de pacate, nepregatiti sa se arate in fata lui )umnezeu. ;data misiunea implinita, paznicii imbracati in sutana dispar, facandu-se nevazuti. M"a fie ingeri<7, se intreaba credinciosii care curg intr-acolo din toata tara, Msau poate duhurile calugarilor arsi de vii in biserica<7. "ingurul lucru sigur e ca locul are o magie deosebita, un magnetism care face ca cel care vine o data sa se lege pe viata de manastirea aceasta, destul de modesta ca infatisare, dar cu o iradiere spirituala care sterge barierele dintre real si ireal. $ o dupa-amiaza calda de primavara si ocolul manastiresc e plin de credinciosii care n-au mai incaput in biserica. )esi turlele argintate se profileaza pe silueta gigantica a !untilor 9agaras, inca acoperiti de zapezi, nimeni nu ridica privirea spre stralucirea zilei de mai. $ ceasul maslului, cea mai puternica dintre slujbele zilei, si se citesc toate cele douasprezece evanghelii. 2ntr-o liniste neclintita, oamenii asculta cuvintele rostite de preot, care strabat si afara, prin usile deschide ale bisericii. "e slujeste si se va sluji neintrerupt, pana spre ceasurile doua din noapte. %sa e in fiecare zi' rugaciune neintrerupta, ca in !untele %thos, incepand cu utrenia, de la > dimineata, apoi cu liturghia, maslul, parastasele pentru morti, slujba vecerniei si miezonoptica. 1a Bucium, calugarii au ragaz cel mult patru ore pe noapte. %ici, toata lumea tine post strict tot anul, fara carne in farfurii. 8atrund in biserica plina pana la refuz. .lasul parintelui (pe numele sau !odest !ihai suna mai mult a mustrare, vorba - a porunca. M"puneti dupa mine de trei ori' HH2ertati si binecuvantati, parinte:II. HH2ertati si binecuvantati, parinte: IIM, repeta intreaga suflare, fara ca cineva sa ridice privirea din pamant.

-%juta-ne, *oamne6 %juta-ne, *oamne6. M-rebuie sa stai cel putin trei zile aici, sa participi la toate slujbele, ca sa pricepi ceva din locul asta7, imi spune un barbat cu fata palida, barba alba si ochii adanciti in negrul orbitelor. 2i dau dreptate, desi locul pare mai degraba banal' o poiana piezisa, cu o biserica alba in stanga, cladirea cu chiliile in dreapta si alte cateva acareturi haotice. 4imic deosebit,

nimic Mduhovnicesc7, ca in !oldova, cu e5ceptia masei aceleia de credinciosi, veniti cu automobile si autocare din toata tara. (eva mai departe, imprejmuite cu un gard de plasa, sunt temeliile vechii biserici a manastirii, in care au fost arsi de vii, din ordinul generalului austriac %dolf Bu,ov, douazeci de monahi localnici, impreuna cu cativa calugari fugiti aici de la Berivoi. (1uasera cu ei si clopotele bisericii, in nadejdea ca glasul lor avea sa rasune, candva, din nou. 2nceputa la "ambata, starpirea ortodo5iei a mutat gurile de tun ale imperiului !ariei -ereza pe toate locurile in care se aflau manastiri. 8amantul tare si pietros de la Bucium e plin de martiri si de sfinte moaste. % scapat numai staretul, spune legenda, care, prin rostirea unei tainice rugaciuni, a deschis o stanca uriasa spre miazanoapte, zavorand in maruntaiele pietrei odoarele bisericesti. 2nsa mai apoi a fost prins, decapitat si aruncat intr-o fantana adanca, din care pana in ziua de astazi izvoraste o apa dulce si buna, tamaduitoare de boli. M$i, asa-i ca pare de necrezut<7, ma intreaba barbatul cu barba alba si ochi nefiresc de negri si de adanci. M)oar v-am spus ca nu puteti intelege locul acesta dintr-o data. "e petrec aici minuni tari, ce nu pot fi gustate asa, pe nerasuflate.7 )e pilda, episodul cu acel mare chirurg din Bucuresti, bolnav de cancer la stomac, caruia i s-a dat de trait o singura luna. % imbratisat crucea asezata pe locul martiriului, s-a rugat plangand, cu capul sprijinit de catapeteasma si, dupa cateva zile petrecute la Bucium, tumora a inceput sa se retraga. 1a fel si batranul .heorghe Boer, omul care a scapat de o grava operatie, rugandu-se la crucea miraculoasa. 2-a implorat apoi pe monahi, oferind si 05 de milioane de lei, numai pentru ca atunci cand i-o veni sorocul sa aiba cinstea de a fi ingropat printre moaste, in cimitirul manastiresc de peste parauasul Buciumului. $ste primul si ultimul om inmormantat in manastire, dupa reinfiintarea ei din anul #==0. "au femeia aceea din -argoviste, pe care Mnici patru barbati zdraveni nu puteau sa o tina de maini si de picioare, asa o putere se zvarcolea intr-insa7, si care, auzind un maslu, s-a linistit ca prin farmec. % plans doua zile intregi, multumind cu siroaie de lacrimi )omnului c-a scapat-o de corvoadele satanicesti, apoi s-a intors acasa Mcu sufletul senin precum cerul7...

Ru(aciunile 4arintelui +ava )e pe treptele de piatra ale bisericii, o scena deosebita imi retine atentia. )e la poarta, dintr-un micut paraclis in care se savarsesc spovedaniile, porneste spre cladirea chiliilor un calugar a carui ivire ii face pe oameni sa dea navala din locurile in care se afla prin curte, intr-o incercare febrila de ai saruta mana sau barem de-al atinge. M%jutor de la )omnul, (el (are a facut cerul si pamantul:7, spune monahul cu glas de tunet, aproape lovindu-i in frunte cu degetele unite a blagoslovenie. !ai intai de toate, mi s-a parut enorm. ; statura foarte inalta, pieptul lat si voinic, cu mantia fluturandu-i peste umeri. 8letele aramii nu si le poarta legate la spate, ci

revarsate pe grumazul puternic, pielea fetei ii e rosie, ochii - albastri si are o stransura piezisa, incrancenata a ma5ilarelor, insusiri ce te duc cu gandul spre un salbatic voievod din vechime. 2n fata lui te simti, fara voie, mic si neinsemnat. !a aplec asupra unei femei ingenuncheate si o intreb soptit cine este parintele. $a imi raspunde aproape mirata' M(um, nu stiti, e 8arintele staret "ava 1azea...7 - si atunci imi amintesc ca mai auzisem de acest om, de forta deosebita a rugaciunilor sale, de viziunile care au uimit de cinci ani de zile intreaga -ara a 9agarasului, aducand spre curtile manastirii siruri neintrerupte de credinciosi. 9emeia care-mi vorbeste are un chip pamantiu, pe care abia-l ghicesti prin faldurile negre ale naframei, se numeste !aria si vine zilnic din 9agaras, fiindca zice ea - nu mai poate trai fara Mparintele7. M(and incepe sa se roage in biserica, simti ca te topesti, te faci micut ca furnica. "e vede cum se roaga din el )uhul "fant, e puterea de foc a )uhului "fant care topeste si curateste, dezleaga pe toti, iarta pe toti, vezi in el o dragoste mistuitoare, ce nu poate fi doar omeneasca. %m vazut de multe ori cum i se schimba chipul si ochii in timpul slujbei. Eic femeile' HHVai, ce se-ntampla< Dite ca acuma are ochii negri, nu-i mai are verzi. Dite-i ca-s albastri:II. "e schimba, se transfigureaza, ca si cum nar mai fi el, ca si cum alta putere ar glasui prin pieptul lui.7 Dn alt pelerin ingenuncheat este %drian !., prosper om de afaceri. %re peste 50 de ani, dar pare de 00 sau mai degraba un adolescent razator, plin de viata. )in clipa in care sotia sa a fost ucisa de cancer, a fost sigur ca va muri si el, fiindca a iubit-o mai mult decat pe sine insusi. )ar n-a fost numai tristetea ce-i ardea maruntaiele ca o necrutatoare molima, slabindu-l din zi in zi, au fost si ispitiri, vraji puternice, farmece de moarte. M)aca nu-l intalneam pe 8arintele "ava, acum n-as mai fi fost aici, in fata dvs. $l m-a salvat de la moarte:...7 2si dezveleste pulpele picioarelor, aratandu-mi niste rani cumplite, inca nevindecate. M!a lovea cineva nevazut. 8arca ma izbea cu un par, simteam cum vine spre mine, auzeam tropot de copita prin casa si nu ma lasa sa inchid un ochi. 8ana intr-o zi cand, la capatul puterilor, am ajuns aici...7 Vorbeste de o slujba in care fiecare cuvant al parintelui ii picura liniste in suflet. %poi, despre o saptamana de rugaciune, urmata de o vindecare si o nesfarsita recunostinta pentru aceste tinuturi insufletite de rugaciunile 8arintelui "ava.

#iziunile lui Mos Ilie %devarata intemeietoare a !anastirii Bucium e insa o femeie, pe care am gasit-o in pangarul manastirii, vanzand cu zambetul pe buze lumanari, suveniruri si icoane. ; cheama $lisabeta "andru, are ?5 de ani si o vitalitate e5traordinara. 1ucreaza si azi, cot la cot cu salahorii, negasindu-si odihna din zori pana-n noapte. %re degetele asemeni unor crengi noduroase, cu articulatiile umflate din pricina trudelor si a acului cu care a cusut in singuratate sute de vesminte preotesti, imbracand monahi din 9agaras si pana in "fantul !unte. "e

poate spune, de altfel, ca ea este aici staretul nevazut, omul care se ocupa de treburile Mprea lumesti7 - gospodarie si administratie -, lasandu-le celor cinci vietuitori inaintati in varsta bucuria ascultarilor duhovnicesti si tihna rugaciunii. )ar sa o luam cu inceputul. (u multi ani in urma, $lisabeta "andru a cunoscut, impreuna cu sotul ei, un om care ii citea gandurile. !ai bine zis Mii raspundea7 la ganduri, la orice indoiala pe care o avea. M4umai daca ma gandeam' HH;are sa merg acolo sau dincolo<II, el imi raspundea' HH)u-te acoloII. 2mi citea mintea ca pe o carte deschisa...7 "e intampla in anul #=50, la !anastirea "ambata, omul acela se numea 2lie Burla, dar lumea i-a spus dintotdeauna doar intr-un singur fel' !os 2lie. $lisabeta "andru il descrie ca pe un barbat cu plete si barba albe, putin adus de spate si rezemat intr-un bat, dar cu o putere fizica nefiresc de mare. (incisprezece ani, 53/5 de zile incheiate a tinut post negru, mancand o singura data pe zi, doar paine si legume nefierte, dupa apusul soarelui, rugandu-se cate sapte ore zilnic, in genunchi, si - daca nu avea timp, continua a doua zi ramasitele de canon din ziua respectiva. (redea ca nu va rezista, dar dupa cei cincisprezece ani a mai trait asa inca treizeci si cinci. %cest !os 2lie le-a povestit o viziune de-a sa din timpul razboiului. 4ascut in anul #??3, in Bucovina de nord, la "torojinet, a fost, in vremea 8rimului *azboi !ondial, ostas in armata austriaca, aruncat de soarta pe frontul sangeros al *usiei. 2ntr-o dimineata de iarna, regimentul sau a fost incercuit intr-o mlastina inghetata si in doar cateva minute si-a vazut toti camarazii secerati de gloante. 4u si-a pierdut o clipa cunostinta. "tatea singur, in picioare, inconjurat numai de morti, se uita la zapada inrosita de sange, la mantaua sa ciuruita, si in cele din urma a inteles ca nu murise, ca gloantele nu l-au atins. %tunci s-a intamplat minunea' deodata, a coborat spre el 2nsusi !antuitorul, insotit de doi ingeri luminosi, iar deasupra lor, fara sa atinga pamantul, statea !aica )omnului cu ochii plini de lacrimi. "i !aica )omnului 2l implora pe !antuitor' M2arta-i, )oamne, si de data asta:7, iar !antuitorul ii spunea lui !os 2lie' MVezi cum plange !aica !ea...7, iar !os 2lie a inceput s-o roage pe !aica )omnului sa nu mai planga, caci tot ceea ce $a ii va porunci el va face. 2n clipa aceea, i s-a aratat, pana in cel mai mic detaliu, locul din !untii 9agarasului. !antuitorul s-a ridicat incet cu ingerii spre cer - $l putin mai sus, ingerii mai jos - si de la un turn la altul, de sub picioarele lor, crestea din pamant o frumoasa biserica. MVei scapa cu viata pentru a inalta aceasta biserica in locul pe care ti l-am aratat, iar aceasta biserica sa o zidesti HH8$4-*D 8%($% 1D!22 24-*$.2II: Va trece un timp si-ti voi trimite la o manastire din munti doi tineri care sa te ajute.7 "i i-a aratat pe cei doi soti "andru, apoi s-au mistuit in tainele vazduhului. ;stasii l-au gasit asa, in picioare, cu privirea urcata spre cer, trebuind sa ii taie cizmele de la glezne ca sa i le poata dezlipi de picioarele inghetate. "capase. )upa ce a ascultat aceasta marturisire, $lisabeta "andru s-a hotarat sa-l ajute pe !os 2lie pentru tot restul vietii, spre indeplinirea planului sau

dumnezeiesc. (hiar arhitectura de azi a bisericii, cu turla mare pe mijloc, reprezentandu-1 pe !antuitor, si doua mai mici, insemnand ingerii, respecta intocmai poruncile mosului. !ulta lume a intrebat-o de ce. )e ce a avut atata incredere in acest taran sarac si fara carte, iar ea a raspuns mereu, ca in toata viata ei, nici o clipa nu s-a indoit. !ai intai, cum spuneam, fiindca ii raspundea la ganduri. (and venea la dansul ii iesea inainte, in drum, spunandu-i' M"tiam ca vei veni7. "i, cu toate ca era nestiutor de carte, era vizitat ca un duhovnic, foarte multi oameni oropsiti ii bateau la poarta ca sa ii ceara sfaturi, ba chiar si unii preoti - intre ei, insusi mitropolitul Balan al %rdealului - aveau convingerea ca omul acesta nu face un pas pe pamant fara porunca divina. "i chiar daca era plin comunism, cei trei s-au inslatat aproape de satul Bucium, hotarati sa purceada neintarziat la zidirea manastirii. .reutatile insa de-abia aveau sa inceapa...

Cararea cu povesti 2ntr-o alta viziune, lui !os 2lie i s-a aratat intreaga istorie a manastirii, de la inceputuri pana azi. 2n aceasta privinta, nimeni n-a avut vreo indoiala' multe dintre vedeniile sale au fost confirmate stiintific. 2 s-au aratat limpede templul dacic care-a fost aici si preotii care slujeau intr-un fel de biserica - M)a, o biserica de pamant, cu turle si altar7 - foarte asemanatoare ca forma primelor biserici crestine. !os 2lie sustinea ca acesti sacerdoti barbosi, imbracati in panza ca de sac, ca si intregul lor ritual religios, nu erau prea deosebiti de ceea ce vedem astazi in vechile manastiri romanesti. 2n limba de pamant de peste paraul Buciumului - loc indicat de !os 2lie drept vechi cimitir al dacilor - au fost gasite, intr-adevar, ramasite de oseminte ale traitorilor dinainte de Aristos. 1-a vazut apoi pe insusi %postolul %ndrei urcand 9agarasii, primit cu mare dragoste de localnicii care au imbratisat fara mari cazne noua lege a crestinismului, i-au aparut inaintea ochilor cele o suta patruzeci de manastiri ardelene spulberate de tunurile 2mparatesei !aria -ereza si scena intrarii in poiana de la Bucium a ostasilor condusi de insusi generalul Bu,ov, naivitatea vecina cu nestiinta a calugarilor care, in loc sa se ascunda in paduri, s-au ascuns in biserica de lemn, socotind ca acesta e singurul loc de pe pamant unde pot fi cu adevarat la adapost... .hiulelele tunurilor n-au putut atinge biserica, un obstacol nevazut le ocolea traiectoria si atunci soldatii au pus foc. 1ui !os 2lie i s-au aratat moastele galbene si inmiresmate, fara cap, ale staretului 2saia, in adancul pamantului, inconjurate de apa limpede, intr-o pozitie Masa cum ar sta pe un scaun7, asteptand ca cineva sa-l scoata la lumina. "i, in cele din urma, i s-a aratat chiar locul din poiana unde trebuia sa sape fantana. 8rin anii F>0, $lisabeta "andru a sapat alaturi de muncitori si a vazut totul' la mare adancime au dat de o piatra, ca o lespede de mormant, pe care n-au putut-o sparge, insa pe langa ea iesea apa. %tunci !os 2lie le-a spus' M1asati-o asa, nu va mai chinuiti. (aci va veni clipa in care piatra va crapa singura si atunci prin

fantana aceea va curge apa in sus ca un havuz, se va scurge prin rigole si oamenii care se vor spala cu ea se vor tamadui de orice boala... "e vor vindeca cu apa aceasta atatia oameni, cate boabe de porumb incap in doua siruri de saci mari, pusi pe o distanta de cincizeci de metri...7. (at despre odoarele inchise in stanca, !os 2lie sustinea c-ar fi echivalentul vechiului tezaur al *omaniei. %scultand aceasta istorie, nu este de mirare ca la #=@?, *egina !aria a ales acelasi loc pentru ceea ce se voia MBiserica reintregirii neamului ortodo5 romanesc7...

333 %u trecut doua ore de cand ma aflu la manastire si in acest rastimp $lisabeta "andru a primit de la oameni pomelnice in valoare de cel putin treisprezece milioane de lei. ; femeie a daruit manastirii trei sute de dolari, o patura si trei portocale, alta un milion de lei si mere, alta treizeci de mii de lei, din cele cincizeci pe care le avea in portofel. -otul in tacere, plecand imediat, fara a ravni cu privirea clipa cand doamna "andru va despaturi hartiuta. 1umea iubeste manastirea, o iubeste cu jertfa. )e pilda, )orina Barbu vine din Bucuresti ca sa munceasca la trapeza manastirii, fara a pretinde nici un banut. 2n urma cu cativa ani s-a vindecat de cancer la san cu metastaza in ultimul stadiu, doar fiindca a stat aici. Dn fior straniu ce iesea din pamant, din arbori, din tamplele bisericii o patrundea pana in ultima particica a trupului, vindecand-o. 2ntr-o seara frumoasa, pe cand statea de vorba cu 8arintele "ava, a simtit o ametitoare mireasma ce razbatea din pamant. "i l-a intrebat ce sa fie. M(um, nu stii<7, i-a raspuns zambind staretul. M$ miros de moaste...7 8rietena ei, "ofia !ihai, nu se poate odihni in Bucuresti. "e trezeste mereu Mcu o presiune in cap7 si, cu toate ca aici doarme cel mult patru ore pe noapte, in biserica, se trezeste cu o putere si o energie pe care nu le-a mai simtit de copila. )e dimineata, batranul monah 2oachim a dus-o in padure ca sa-i dezvaluie un mare secret' cum sa atingi cu palmele trunchiul unui paducel si sa simti ca traiesti la unison cu planta. )upa ce a simtit seva arborelui pulsandu-i prin vine ca sangele, vechile ei dureri reumatice au disparut. !ancam la masa comuna, alaturi de pelerini imbracati saracacios, cartofi prajiti fara ulei, orez si gustoase muraturi. "i $lisabeta "andru continua...

/ol(ota 1a inceput, se rugau in poiana goala. )eparte de lume, trei oameni ingenuncheati in fata codrului fosnind de tenebre, dormind

sub cerul instelat, pe ruinele unei presupuse biserici milenare. "i dupa un an, !os 2lie a avut probabil cea mai puternica dintre toate viziunile sale. 2n stare de trezie si rugaciune, a fost luat de mana de "fantul 8etru si coborat, dar nu numai cu sufletul, ci si cu trupul, spre 2ad. %colo i s-a aratat distrugerea totala a pamantului. % vazut in vazduh un urias copac arzand, avand coroana, tulpina si radacina in flacari, a vazut copii urland de durere pe strazi si o intreaga lume fara oameni. "i a auzit din cer un glas mare' M%sa veti ajunge daca nu impliniti: 8acatele zilelor noastre sunt mai marsave decat la "odoma si .omora, arde pamantul: (rapa: 8arjolul nu vine din cer, vine de aici, dintre voi, de pe pamant, singur se distruge. 4u e sfarsitul lumii, e sfarsitul ;!D1D2: *ugati-va, caci la voi e arma mai puternica: $ mai puternica rugaciunea decat orice bomba atomica...7. "i atunci, !os 2lie a inteles ca nu mai e timp. $lisabeta "andru l-a vazut in zilele acelea de iarna' fara sa aiba vreo boala, pielea ii era rosie, incinsa Mca plita7, zicea ca simte flacari arzandu-l, ba uneori l-au surprins tavalindu-se dezbracat prin zapada. "i pana ce nu si-a golit sufletul, pana ce nu s-a marturisit in miez de noapte 8arintelui protopop (iocaneli, povestindu-i viziunea sa apocaliptica, chinurile n-au incetat. )upa ce s-a terminat spovedania, a simtit Mca a turnat cineva o galeata de apa pe dansul, se uita imprejur sa vada daca se face balta7. Vazand miracolul acesta, parintele protopop l-a crezut fara sovaire, dandu-i tot ajutorul. $lisabeta "andru l-a insotit pe !os 2lie la mitropolitul Balan, s-a minunat si ea cand marele prelat i-a iscalit aprobarea unui biet taran de Ma ridica o capela pe locul istoricei !anastiri Bucium7, spunandu-i la plecare urmatoarele cuvinte' M$u nu voi mai trait mult, dar manastirea asta e musai s-o faci. Vei fi uimit, respins de zece ori, de-o suta de ori, de-o mie de ori, dar tu sa nu cedezi:7. !itropolitul Balan a murit dupa un an, in #=55, iar !os 2lie n-a apucat decat sa inalte troita de la poarta, atunci cand aprobarea a fost respinsa de noul mitropolit si ei - alungati cu escorta din tinutul Buciumului. $lisabetei "andru nu-i place sa vorbeasca prea mult despre prigoana "ecuritatii, desi au fost haituiti ca animalele prin paduri, chemati saptamanal la !ilitie, batjocoriti si anchetati precum ultimii infractori, dar cu toate astea nu au renuntat niciodata. !os 2lie venea mereu cu alte porunci. 2 s-a aratat e5act locul vechiului altar, unde trebuia sa fie asezata o cruce' nici mai la stanga, nici mai la dreapta, decat intr-un musuroi de furnici. !uncitorilor le-a fost mila. M)e ce sa n-o punem un pas mai incolo, sa nu stricam musuroiul<7 M4-oti fi voi mai slabi ca furnicile:7, le-a raspuns batranul, si cat s-au odihnit putin, in musuroi nu mai era nici o furnica... %poi si crucea aceea a fost smulsa. 2n anii de prigoana, padurea le-a fost adevarata biserica. )umbrava era plina de cruci, icoane si candele aprinse, pe care securistii le distrugeau cu ura, iar ei urcau in taina, iarasi si iarasi, sa le puna la loc... Dn buciumean, pe nume 2on (arstea, venit sa munceasca la manastire, avea sa-mi povesteasca un fapt tulburator' toti, absolut toti cei care au distrus sau au luat atunci crucile de pe pamantul manastirii au murit imediat, in cel mult cateva saptamani. 1e cunoaste numele, adresele, vaduvele... 2n anul #=>/, $lisabeta "andru a obtinut aprobare pentru a construi aici o stupina moderna. % cheltuit pana la ultima agoniseala pentru a inalta cabana unde se rugau in secret - venise un tanar stupar, angajat al sotului ei, pe nume

"avu !ihai (viitorul parinte !odest -, dar dupa aproape un an, cabana a fost incendiata din temelii si ei - alungati din nou. 8utin inainte de acest eveniment odios, intr-o noapte de vara, !os 2lie le-a spus ca deasupra acestei manastiri nevazute vegheaza dintotdeauna o stea. "i ca din aceasta stea coboara o raza subtire, pana intr-un loc din apropierea bisericii de azi, apoi, dupa ce atinge pamantul, se intoarce putin in sus. 2ar daca sta acolo cineva in genunchi si se roaga cu credinta, va simti cum ii urca rugaciunea spre cer fara oprelisti, se duce direct la urechea lui )umnezeu.

333 !os 2lie a murit in anul #=?5, fara sa vada manastirea macar inceputa, dar $lisabeta "andru ii urmeaza si azi, pas cu pas, poruncile lasate. )upa patru zile de priveghi, batranul de =# de ani avea inca trupul moale, nu s-a intepenit ca orice mort. M2nainte de inmormantare l-au pus in sicriu si atarna asa, pe bratele unor barbati, ca un copil adormit. !-am uitat la el zile in sir. 2n timpul vietii, a avut o dunga vanata pe obraz, iar acum dunga aceea disparuse. "i parca fata lui era mai frumoasa, mai senina.7 %sta a fost tot. )upa *evolutie, $lisabeta "andru si-a vandut frumoasa ei casa acoperita de trandafiri, din Brasov, pamantul, bijuteriile, Mpana si perdelele de la geamuri7 si a construit manastirea, asa cum arata astazi. Bos, in sat, a deschis o brutarie si un atelier in care coase vesminte preotesti. "i este acum, din toate privintele, o femeie cu adevarat fericita. !ai asteapta doar implinirea ultimei profetii a lui !os 2lie' zidirea celei de-a doua biserici, pe locul unde-au fost arsi martirii, in care vor sluji preotii cu randul, fara o secunda de intrerupere, iar predicile vor fi rostite in sapte limbi. !os 2lie a si vazut-o, inainte de moarte' mare, cu scari de marmura si trei intrari, in care vor fi ingerii la vedere, se vor vedea slujind laolalta cu preotii. )ar de atunci, pe poarta manastirii nu va mai putea intra orisicine. M8atru de-or veni pe cale, daca intra unul7, zicea.

333 % doua zi, la Bucium, lumea e si mai multa. 8arintele staret e cumplit de obosit, ii vad lacrimile prelingandu-i-se pe la colturile ochilor inrositi, fiindca ar fi necuviincios si nedemn sa caste de fata cu un oaspete. )e dimineata, aproape o suta de oameni iesisera din paraclisul sau, incredintandu-i pacatele inainte de a se intoarce acasa. 2ar el a ramas aici, singur si innegurat, gandind ca lumea e in deriva si misiunea sa abia a inceput. Vorbeste de o anumita incordare a sufletului spalat si slefuit prin posturi, urmata mereu de o adanca si dumnezeiasca liniste. M9iecare manastire are cate un dar. !anastirea noastra are darul sa goleasca 2adul si de a fi facatoare de pace. 8ace in sufletul omului, pace intre neamuri si ceea ce e cel mai important - pace intre biserici.7 % venit in %rdeal din mandrele manastiri ale !oldovei - -azlau, si apoi Buciumul 2asilor, fiindca aici ii este

Bisericii ortodo5e mai greu. % ravnit dintotdeauna locurile unde este cel mai greu. M(aut o manastire cu post7, le spunea localnicilor si, cand a aflat-o, s-a pus imediat pe treaba, impreuna cu $lisabeta "andru si ai sai, neindoindu-se o clipa de poruncile unui batran pe care, de altfel, nu l-a cunoscut niciodata. MDn adevarat calugar e tot timpul in lupta7 - vorba asta o spune mereu. M!iracolele unei manastiri nu vin de la calugari, vin de la slujitorii ei. )e la ei pleaca minunea. "i cu cat o manastire este mai iubita, cu atat miracolele ei sunt mai puternice. )aca vii la manastire cu iubire in suflet, atunci da:, ii vei putea vedea intr-adevar pe calugari slujind impreuna cu ingerii...7 B 8$A" L(P#SC( %oto, #MA"(#L &A"'ALA (Manastirea /ucium se afla in apropiere de Fa(aras, pe soseaua submontana ce duce la Manastirea Sambata.1

%rancisc si piatra fermecata

- aina aurului din Muntii %puseni e ascunsa intr-o piatra al carei loc il stie un sin(ur om. Cine vrea s-o (aseasca trebuie sa fie frate cu *umnezeu )oto(ramele unui sfarsit )uminica de mai stapanita de soare. *osia !ontana e scufundata in liniste si lumina. "unt iarasi aici, pe stradutele brodate cu piatra, printre ierburi si printre case contopite cu muntele. )rumul ma duce singur intre privelisti pe care le stiu pe de rost, care au asupra mea efect de obsesie, de narcotic. 4-am nici o destinatie anume. $ sarbatoare si oamenii %pusenilor stau ascunsi dupa zidurile groase, de piatra, cu spaimele si visele lor. $ cald, istoria pluteste in aer, se scurge pe temeliile groase, se infiltreaza prin crapaturile din sufletul meu. %ti simtit vreodata prezenta tulburatoare a unui duh in plina lumina a soarelui< "e spune ca locurile ce au fost candva martore ale unor evenimente e5traordinare, tragice, eroice, poarta in ele energii ciudate, impregnate in pietre si ziduri, ca uneori aceste locuri cotropite de amintiri revarsa imagini si zgomote din alte timpuri. $i bine, la *osia ele se aud: $ suficient sa asculti soaptele zidurilor batrane, sa asculti murmurul muntilor gauriti, scrasnetul fin al cioburilor de ceramica raspandite pretutindeni, e suficient sa respiri adanc si sa fii foarte atent la tipetele pasarilor ca sa intelegi intr-o clipa istoria acestor locuri. ; istorie a aurului si a suferintei, a bogatiei si crimei, o istorie a eroilor nemuritori, a tradarii, a supliciului, a bejeniei si a sangelui. 2mperii succesive au faptuit crime inimaginabile pentru acest aur, in numele aurului s-au dat batalii, s-a tras cu tunul

in biserici, s-au ucis femei si copii, generatii intregi de sabii s-au indestulat de sange, unii au fost trasi pe roata, altii au fost spanzurati, unora le-a fost zdrobit trupul os cu os, iar altora li s-a dat foc. Dnii au vrut mereu sa ia totul, altii a trebuit mereu sa apere ceea ce ar fi putut avea. ;rice pas in spatiul acesta poarta o amintire, orice adiere de vant poarta cu ea o soapta, o istorie, o poveste, un spatiu mistic, care patrunde prin ochi si prin piele, un spatiu prin care reporterul merge adulmecand rasinile groase ale trecutului. (ruci ciudate, cotropite de o vegetatie halucinanta, stau prabusite in ierburi. (e-ar fi ca vegetatia albastruie a pietrelor sa fie tristetea incremenita a tarii de piatra, forma de plans cosmic al zidurilor< ; femeie de mot mi-a spus candva ca de (raciunul din @000 cineva a iesit in aerul inghetat si a vazut o cruce de stele la miazanoapte, apoi a strigat si lumea a vazut alte cruci de stele spre miazazi... erau patru cruci de stele. (ine stie, a fost poate un semn de la )umnezeu, a insemnat ceva, dar cine mai stie azi sa dezlege semnele lumii si ale cerului<

$auta +pon(hii ; strada in panta. Dn copil blond ca un heruvim (de ce oare credem noi ca heruvimii sunt blonzi< se joaca singur, cu mainile, sub bolta unei stravechi bolti de piatra vopsita in alb. "us, pe-o colina, la o incrucisare de drumuri, descopar casa cea mai veche a *osiei' alba, uriasa, impresionanta, cu zabrele din alte timpuri asezate peste ferestre, cu aceeasi poarta ferecata, boltita, din piatra, cu arbori care au crescut chiar sub ea, semn ca nici o caruta n-a mai intrat inauntru de-o vesnicie. (rucea de pe acoperis este neagra in soare, o iedera ciudata a cotropit piatra, lemnul si sitele vechi, un contrafort de cetate medievala ii daQun aer ine5pugnabil acestei case care din prima clipa ma fascineaza si ma ademeneste in ea. -encuiala este cazuta, o gaina ratacita ciuguleste in poarta. (ine locuieste aici< (are este istoria acestei case ciudate< ma intreb inainte de a bate la marile porti. %sa aveam sa-l cunosc pe 9rancisc )avid, ultimul descendent al unei familii cu o istorie fascinanta. Dltima veriga a cercului se inchide. %cum stiu sigur de ce am venit. *osia !ontana imi spune o ultima poveste imbibata de duhul aurului si al trecutului, un fel de 8ost "criptum, un fel de adio neinteles. 9rancisc are vreo /0 de ani, dar pare de 30, remarc faptul ca nu are nici un fir de par alb, ca are ochii albastri si clari si senini. M(um asa<7, il intreb, si el imi raspunde ca numai )omnul poate face asta si ca acela care este aproape de )omnul este senin. (a el. 2nainte de a intra, mai observ ca lacrimile albastre ale pietrei, lichenii aceia ciudati, au cotropit si aceasta cladire, mucegaiul acesta ciudat al pietrei este si aici. %ceasta casa are 300 de ani: )incolo de uriasa poarta de cetate a lui 9rancisc se afla o lume inca si mai stranie& timpul a paralizat, e suspendat intre cer si ierburile salbatice ale curtii, 9rancisc locuieste singur aici cu cartile sale. Dsile masive din lemn de stejar

scartaie cum se cuvine, sunt incrustate, sunt solide, ca sa nu poata fi sparte, zavoare grele le pazesc pe dinlauntru. 2ntram in timp ce 9rancisc imi povesteste cu aerul cel mai firesc despre aceasta casa-cetate, pe care tatal sau a fortificat-o, i-a pus gratiile acelea teribile de la inceputul secolului trecut, pentru ca furii si lotrii sa nu poata patrunde. )ulapul acesta enorm de stejar era plin cu arme aliniate pentru aparare, taica-sau, pe care il chema tot 9rancisc )avid, era un tip hotarat si curajos ca un leu, pentru ca stramosii sai erau din Bucium. $ra puternic si bogat si norocos, pentru ca era foarte credincios, umbla mereu cu $vanghelia asupra lui. %vea minele lui de aur si era unul dintre oamenii cei mai bogati ai locului. M)umnezeu nu i-a luat mintile, ca altora7, zice 9rancisc, Miar marele sau noroc la aur venea pentru ca nu uita nici o clipa de )omnul. $ra generos cu ceilalti si cu lucratorii lui. "ambata era zi de plata, si oamenii lui de la mina veneau aici, in curte, in dosul marilor porti, unde se imparteau banii si aurul. -ata punea de se taia o oaie sau un vitel, si minerii lui faceau praznic, si el ii punea sa multumeasca nu lui, ci lui )umnezeu pentru norocul de a fi gasit aurul in maruntaiele minelor sale. "i ei multumeau, pentru ca, daca el era bogat, toti erau bogati.7 *eporterul priveste tacut fotografiile nuntii lui 9rancisc )avid- tatal, chipurile sterse ale acestor secoli trecuti, calca cu grija peste podelele din scanduri groase de stejar, atinge usile grele. %ceasta casa are 300 de ani, iar 9rancisc-fiul bantuie singur printre stravechile mobile si printre amintirile copilariei sale fericite, in care taica-sau il ducea in mine si ii punea intrebari ca sa vada daca a invatat clasificarile rocilor si in care ii arata bolovanii de aur. 4imic n-a mai ramas din bogatia de altadata a acestei familii, casa aceasta care era candva un cuib stralucitor este acum pustie, 9rancisc- fiul se preumbla pierdut pe langa patul gigantic din lemn masiv, pe langa peretii goi, altadata incarcati cu tablouri alese dupa gustul mamei sale, frumoasa *eveca, toate s-au dus, s-au pierdut, s-au spulberat imprastiate de vanturile aspre ale istoriei si ale destinului. (asa asta era cuibul lor fortificat, refugiul ine5pugnabil, familia )avid avea valori mari depozitate inauntru... si-apoi el, taica-sau..., stia niste secrete pe care tare ar mai vrea sa le stie cei de-acum, (ompania miniera si altii. $ra geolog taica-sau, iar mama lui, *eveca, facuse liceul german si era profesoara de germana si de desen la scoala din *osia. 8arintii lui se iubeau, erau tineri si frumosi si parea ca tot norocul muntilor se revarsase asupra lor. M8e vremea aceea, minerii faceau baluri in aer liber pe malurile -aului de "us si toata *osia !ontana se strangea acolo sa se veseleasca si sa priveasca la toaletele platite cu aur curat ale doamnelor7, spune 9rancisc visator. $l era copil pe-atunci si credea ca toate acestea, toata stralucirea si toata bogatia aveau sa dureze pentru totdeauna. "tramosii sai buciumani se pricepeau la aur si taica-sau mostenea traditia familiei. %u avut mai intai mine la Bucium, apoi au cumparat la *osia !ontana, la .auri, la (arnic, la Vaidoaia, aici aproape, si la (rasanesti.

%veau steampuri cu #@ sageti )avidenii, si el, baiatul, avea numai > ani cand il lua taica-sau la mina sa-l invete. $rau patru frati, dar nu pe toti ii invata, era ca un fel de incercare permanenta, ii supunea la probe, sa vada cum este sufletul lor, pentru ca nu toti pot lucra cu aurul fara sa se strice. 8e unii aurul ii innebuneste, ii ispiteste, ii face nebuni, trebuie sa ai inima tare si ferita de ispita ca sa ramai om intreg. %sa era 9rancisc, taica-sau, uneori ii lasa pe baie singuri, sa vada ce fac, le lasa ispite, sa vada cum reactioneaza, daca sunt cinstiti sau daca sunt lacomi. )intre toti fratii, el, 9rancisc cel mic, a mostenit secretul, secretul aurului. M;data eram la mina la (rasanesti si a venit acolo un cumnat al tatei, casatorit cu sora mamei mele, *eveca, si tata a lasat un bolovan de aur cat pumnul intr-o firida, fara sa spuna la nimeni si fara sa fie vazut. $ra la vedere si cumnatul l-a luat si l-a bagat in buzunar, numai ca seara, acasa, il mustra constiinta si a scos bolovanul sa i-l dea tatii inapoi. -ata a ras, in timp ce mama inghetase. 2-a daruit bolovanul de aur, pentru ca stia ca sunt saraci, dar asa era el, nu putea sa i-l dea pur si simplu, trebuia intotdeauna sa te incerce, sa-ti incerce sufletul, daca esti curat. %sa era si cu noi, cu copiii, asa era si cu lucratorii lui, era generos si bun, daca vedea ca ai sufletul curat si neispitit.7 "i secretul<, intreb. M"ecretul aurului<7, zambeste. M%i auzit de Bauta "ponghii< 8iatra pe care o cauta toti minerii<7 4-am auzit. )avid vorbeste aproape in soapta. M$ o piatra, un fel de floare de mina foarte frumoasa, cu cristale roz si care uneori bate in portocaliu, si piatra asta are de jur-imprejur un guler cu totul si cu totul de aur. Dnde se afla piatra asta, acolo este intotdeauna mult, foarte mult aur. %sta cauta ei de fapt, si (ompania, si holoanganii - hotii de aur -, numai ca putini mai stiu unde se gaseste asa ceva. Batranul stia unde se afla si de-asta el a scos foarte, foarte mult aur. $l stia unde e aur si unde nu. )e e5emplu, mina (atalina, unde acum sapa astia de la (ompanie, mina a fost a noastra, a familiei, dar a vandut-o pentru ca nu era nimic. (ompania acum zice ca sapa dupa relicve romane, dar de fapt cauta Bauta "ponghii - ha: 4-o s-o gaseasca niciodata, niciodata, pentru ca ea nu se arata oricui, nu oricine poate s-o vada. Dnii spun ca e vorba despre noroc, numai ca piatra asta stie sa vada in inima omului sau poate ca )umnezeu le da numai unora darul de a o gasi.7 1ui taica-sau i se spunea 9rancisc al Eeicului si... pai, la mina *azna a gasit un filon urias, tone de aur care ar fi luat mintile oricui, a fost cea mai mare bogatie pe care a gasit-o intr-un singur loc. % venit acasa si a stat inchis si s-a rugat inainte de a hotari ce sa faca. 1-a ascuns, pentru ca nu-l putea lua pe tot deodata. % facut un veceu acolo, in dreptul filonului, pentru ca hotii sa nu stie. 4iciodata n-a reusit sa scoata tot aurul deacolo, pentru ca la putin timp dupa marea descoperire, zilele fericite s-au dus, au venit comunistii si au spulberat toata viata lor, au pierdut totul, totul... %ni de zile mai tarziu, cand era un biet angajat al (ompaniei de stat, comunistii au dat peste filonul sau, si taica-sau a paralizat. $ra prin #=/@ cand l-au gasit, si el si-a revenit abia dupa zile intregi. $ra aurul sau, comoara sa secreta, descoperita din

intamplare de catre e5ploatarea miniera.

+abia dintre *umnezeu si diavol 4e plimbam prin adancurile casei lui 9rancisc, reporterul se scufunda in istoriile de demult, ferestrele dinspre interiorul curtii sunt asediate de o vegetatie halucinanta, ce pare ca vrea sa intre inauntru printre gratiile groase, podelele scartaie in timp ce el imi povesteste cum a fost dupa F3?, cum din toata bogatia lor nu a mai ramas decat casa asta, sa le aminteasca despre trecut, cum taica-sau a lucrat pe santier la "alva Viseu si la Bumbesti 1ivezeni ca simplu muncitor, cum alti buciumani au ales sa lupte in munti cu armele in maini, cum a fost cu !acovei "andu si cu frate-sau de i-au impuscat comunistii, de le-au pierdut trupurile prin munti... MBauta "ponghii si secretul aurului nu sunt pentru oricine, trebuie sa ai credinta, trebuie sa lucrezi cu )umnezeu la aur, pentru ca de nu lucri cu )omnul, numai cu diavolul poti lucra. %cum ei vor sa afle secretul, (ompania asta, dar lucreaza impotriva )omnului, ei vor sa darame biserici, ei umbla cu minciuni si inselatorii, vor sa puna mana pe ceea ce nu e al lor, pe minele care apartin de drept motilor. Bauta "ponghii e un blestem pentru aceia care nu lucreaza cu )omnul. Bauta e ca un fel de lama de sabie intre )umnezeu si diavol, ca o punte, un fel de piatra de... incercare. )aca esti ticalos, atunci devii si mai ticalos, daca esti bun, atunci ea te face si mai bun. "i ei, )oamne7, zice 9rancisc strabatand teribilele adancuri ale casei-fortareata, Mei de fapt faptuiesc aceeasi crima pe care au faptuit-o comunistii in F3?, luand cu de-a sila ceea ce e al nostL:7 2esim in curte, casa aceasta pare ca are o greutate colosala, e asezata pe pamant ca un munte, imi spun. "talpii grosi de lemn ai prispei interioare par ca se indoaie sub greutate, o usita de lemn conduce catre adancurile inca nee5ploatate ale pivnitei, ale subsolului. *eporterul se intreaba ce-ar mai putea ascunde hrubele de sub casa, in timp ce 9rancisc scoate niste portrete din alte timpuri ale frumosilor sai parinti. "cormoneste mereu printre ceturile trecutului, isi aminteste mereu despre mama *eveca, despre care nici o clipa nu uita sa spuna ca era de o frumusete rapitoare si ca mereu era cu cantece pe buze, da, canta in germana cantece la moda pe-atunci si se invartea mereu printre mobilele ei dragi, pentru ca intr-o buna zi, )oamne, mult mai tarziu, sa inchida ochii, la varsta de =0 de ani, in aceeasi casa in care candva fusese atat de fericita. 9rancisc face cu duiosie portretul *evecai, plutind printre ierburile salbaticite ale curtii, in timp ce eu imi spun ca trebuie s-o fi iubit foarte mult, trebuie s-o fi divinizat pe mama aceasta a singurelor zile fericite ale vietii sale, cand era el copil. !inerii tatalui sau o priveau ca pe o zana si ea se ocupa de acte de caritate si dadea daruri bogate celor saraci si bisericii, pentru ca... Mstii, nu era seara sa nu ingenunchem cu totii si sa multumim cerului pentru toate cele7. "i el, tatal, 9racisc )avid al Eeicului, ce s-a intamplat cu el< 9rancisc-fiul priveste in gol

cu seninii sai ochi albastri, Mpai7, zice, Ma murit la /3 de ani, putin dupa povestea cu paralizia, convins ca roata istoriei se va intoarce din nou, ca nimic din ceea ce este cladit pe minciuna si pe nedreptate nu poate sa reziste in fata lui )umnezeu. $ra convins ca asa cum el ne punea noua capcane ca sa ne incerce sufletul in fata aurului, asa )umnezeu ne supune la incercari ca sa ne vada taria. $ra convins ca in cele din urma se va face dreptate si ca toate ale noastre se vor intoarce in cele din urma la noi7. 8auza lunga. M"tii, dupa cinci ani de santiere, pe taica-meu l-au chemat comunistii inapoi, la mina, l-au angajat, pentru ca se pricepea si... stii ce voiau de la el< (eea ce-ar vrea astia acum de la mine' secretul. Bauta "ponghii: 4-a spus niciodata ceea ce stia, pentru ca nu era corect si pentru ca nu putea sa uite anii de saracie pe care i-am trait dupa F3?, cand nici macar o vita in batatura nu ne-or lasat:7 9rancisc-fiul scormoneste prin unghere nestiute si imi arata acte de proprietate asupra minelor sale, acte pe care el nu le-a pierdut niciodata, imi arata fotografii din alte timpuri, imi arata obiecte stravechi constituite intr-un fel de altar al amintirilor si, in cele din urma, dupa o adanca privire in ochi, imi arata miracolul, piatra aurului si a blestemului, Bauta "ponghii, unealta )omnului, dar si a diavolului, pe care o tine ascunsa printre alte flori de mina, sub o carpa. $ intr-adevar roz, neasemuit de frumoasa, cristale transparente imbratiseaza acolo minuscule, miraculoase particule de aur. $l o tine in mana cu o grija infinita, el, ultimul detinator al acestui periculos secret atat de ravnit. M-u stii unde se afla7, spun. -acere. M"tiu7, zice el in cele din urma. Eambeste mereu, ca si cum s-ar gandi la timpurile apuse, mai dam un ocol curtii celei salbaticite si casei de piatra, cerul este jos, pare ca l-am putea atinge cu mana. 2nteleg ca nu mai e nimic de spus. "untem sub imensa poarta de la intrare. M4-ai grija7, imi spune, Mduhul aurului ia mintile numai la cei slabi si la cei lacomi7, si ramane marunt, sub bolta alba de piatra a casei-cetate. 2edera stranie care sufoca portile atarna deasupra lui, copacii crescuti in poarta mare par ca se inclina spre el. %dio: 4orii alearga deasupra *osiei !ontane si deasupra tulburatoarei sale istorii, deasupra destinelor zbuciumate ale acestor oameni, deasupra zidurilor imemoriale ale acestor case. Dciderea bisericilor vii pentru aur, trecerea cu buldozerul prin lumea duhurilor unor eroi, nesocotirea sufletului acestor munti... toate acestea nu pot ramane fara urmari, imi spun. (e va face Bauta "ponghii< (e vor face motii in fata primejdiei, a ticalosiei, a unui nou razboi< (obor iute stradutele printre insufletitele case, prin vantul cald, pana jos, in vale, la marea biserica a lui Balint, la mormantul lui Balint, privesc in sus si pare ca norii turbati alearga direct prin clopotnita, strabat suprastructura din lemn a turnului. 2mi amintesc de copilul blond, ca un heruvim, jucandu-se cu duhurile sub marea, minereasca poarta de piatra, in cea mai deplina tacere. 2mi spun ca tacerea rosteste uneori mai mult decat un milion de cuvinte. -acerea de aur, al carui pret e aici la fel de mare ca pretul vietii.

H !IA &(!CA"( 4%otografiile autorului7 'n miracol adevarat, ru(aciunea

$umnezeu nu lasa la greu pe nimeni

)ata care s-a incapatanat sa traiasca "unt maica Aristofora de la !anastirea M%gapia7, din judetul 4eamt, si randurile care urmeaza, despre virtutea indumnezeitoare a rugaciunii, sunt menite sa dea speranta celor nefericiti. )e la nastere, eu am fost foarte bolnava. !ama nu a vrut sa ma aiba si s-a zbatut sa scape de mine, dar tot ce a facut a fost in zadar. 2mi spunea ca nu e5istase leac pe fata pamantului pe care sa nu-l fi incercat' M%veam crize de turbare cand vedeam ca plantele si medicamentele care pe alte femei le-ajutau, la mine n-aveau nici un efect7. )aca n-a izbutit sa scape de mine, incercarile ei m-au facut, in schimb, sa ma nasc fara vedere la ochiul drept, iar la stangul cu un strabism care mi-a fost operat de cinci ori. Eilnic aveam pulsul #@0, iar la cel mai mic efort crestea la #00-#30, sufeream permanent de infectie la rinichi, am facut -B(. ;rice tratament era in zadar. M9ata asta n-o sa se vindece niciodata7, ii spunea mama tatei, satula de doctorii pe la care umbla cu mine. 4-am putut comunica multa vreme cu nimeni, nici macar cu parintii sau fratii mei, n-am stiut ce inseamna sa te joci cu papusile, la scoala nu raspundeam niciodata, ci doar scriam. 2ntelegeam, gandeam - doar atat. 4u pricepeam nimic din ce se intampla in jurul meu, stiam doar ca nu-mi placea viata pe care o traiam, asteptam Maltceva7 pentru mine. (eva inlauntrul meu parca imi spunea ca e5ista si un alt fel de viata. (rezand ca-s bolnava, mama m-a dus la psihiatri si la neurologi. 4au reusit sa ma vindece cu medicamentele lor. %m ramas mai departe in izolarea aceea, luminata de un bob de speranta, ca imi voi gasi odata si odata si locul meu. 2n clasa a V222-a, am plecat in vacanta la o matusa din (onstanta. 2ntr-o duminica, matusa a mers la manastire la -echirghiol si m-a luat si pe mine. 2n biserica m-a podidit plansul, un plans linistit si implinit' simteam ca acolo e locul meu, cu toate ca nu stiam ce inseamna o biserica. % doua zi, dupa ce matusa a plecat la serviciu, eu am fugit la manastire si am vorbit cu parintele %rsenie 8apacioc. "eara, n-am mai plecat acasa, dar mama a aflat si a venit sa ma ia. )e patru ori m-a luat acasa, dar eu iar fugeam, desi eram urmarita si de politie. % cincea oara a venit un frate de-al meu dupa mine si a facut scandal mare. !-am rugat toata noaptea sa ma ajute )umnezeu sa fug si sa nu ma prinda. )imineata, cand astepta sa ies afara din manastire, am trecut pe langa el fara sa ma vada, iar in autobuz am stat unul langa altul, pe banca, dar el nu m-a

cunoscut. !i-era frica, tremuram si plangeam. 4u stiam de ce se uita la mine si nu-mi spune nimic. %tunci nu puteam intelege ca )umnezeu il orbise pentru cateva clipe, ca sa nu ma vada. 1ucrul acesta l-am inteles mai tarziu, cand el mia zis' M4ici daca juri ca ai stat langa mine eu nu te cred7. !a rugasem toata noaptea, dar atunci eram prea mica pentru a intelege ca )omnul poate face atare minuni' sa orbeasca pe cineva pentru o vreme. %bia implinisem varsta de #3 ani. %m ajuns in gara si m-am urcat in trenul care nici nu stiam unde ajunge. -ot drumul m-am rugat lui )umnezeu sa-mi scoata in cale o manastire, cat mai departe. (u greu am ajuns la "ibiu, apoi la !anastirea M"ambata de "us7. %colo am stat de vorba tot cu un parinte %rsenie, la fel de bun ca cel de la -echirghiol. 2-am marturisit viata si dorinta mea. 8arintele mi-a povestit ce inseamna sa fii calugar. 2n loc sa ma sperii, mie imi crestea sufletul si dorinta de a ramane in manastire. 8arintele a incheiat asa' MViata in calugarie e foarte aspra si tu, fetito, esti foarte bolnava si nu vei rezista. *oaga-te la !aica )omnului sa te faca sanatoasa si asta va fi semnul ca ai chemarea sa slujesti in gradina $i. *oaga-te mult, nu te lasa ispitita de ganduri7. %tunci nu intelegeam ca )umnezeu ma incearca sa vada daca starui in rugaciune. 2ntr-o seara, mi-a venit un gand' M)aca atatia ani nam putut vorbi cu nimeni nimic, iar de cand am simtit in suflet chemarea spre manastire vorbesc normal si am calatorit atata drum fara teama, asta inseamna ca voi reusi7. -imp de o luna n-am mancat decat sambata si duminica. !ergeam in fiecare zi la biserica si ma rugam la miezul noptii. 2ntr-o noapte de #3 august, inainte de "fanta !arie !are, dupa ce am facut rugaciunea la miezul noptii, am simtit o moleseala mare, o raceala, apoi o fierbinteala puternica si-am adormit. )imineata m-am trezit vioaie si sanatoasa. !a simteam foarte bine. %m mers la parintele %rsenie si i-am spus ca merg la "ibiu ca sa-mi fac niste analize. "-a uitat lung la mine si-a spus' M)eseara la ora zece sa fii aici:7. %nalizele au iesit perfecte. % fost cea mai fericita zi din viata mea. "tiu ca si parintele s-a rugat pentru mine. (and am depus juramantul calugariei, mi-au curs lacrimi de fericire din ochi. %m intrat intr-o manastire de maici. )ar mama a aflat despre mine si mia trimis vorba ca vine sa ma ia acasa. -oata noaptea am plans si 1-am rugat pe )umnezeu s-o opreasca din drum. *uga mi s-a implinit. % rugat un coleg de serviciu s-o aduca sa ma ia cu o masina, dar la Buzau masina n-a mai vrut sa porneasca, desi mecanicii nu i-au gasit vreun defect. !ama a sunat la .alati si si-a rugat alt coleg sa vina s-o aduca la mine, la %gapia. "i masina lui s-a defectat la Buzau. (and cei doi s-au hotarat sa se intoarca acasa, tractati, in clipa cand au ajuns pe drumul catre .alati, motoarele au pornit singure. !ama sa cutremurat de o asemenea intamplare si n-a mai venit niciodata sa ma scoata din manastire. (and oamenii nu pot fi opriti, ii opreste )umnezeu, numai noi sa ne rugam. %m ramas sanatoasa ## ani, de la #3 la @5, cand a murit mama. (and am primit telefon ca se stinge, m-am dus acasa. 2mi murise un frate si pe mama a rapus-o durerea, incet-incet. (and am ajuns la spital, medicii nu mi-au dat voie s-

o iau cu mine, pentru ca mai avea doar un ceas de trait. )ar mama a cerut cu limba de moarte s-o duc la mine, la manastire, si acolo s-o ingrop. 8e drum am oprit masina de trei ori, pentru ca spunea ca moare. $ra in ajun de "f. Aristofor, numele meu de calugarie. %m inceput a plange si am strigat tare la sfant sa ma ajute sa-i indeplinesc ultima dorinta. %m ajuns pe la cinci dupa-amiaza la %gapia, am dus-o in chilie pe paturi, seara la ora noua am marturisit-o, dimineata la trei am impartasit-o si pe = mai, de sfantul Aristofor si de ziua mea, a murit, la ora ?. 8este un an, a murit si tata, tot in prezenta mea. Voise sa fie spovedit, fratii mei mi-au spus ca se chinuie sa isi dea sufletul si iar am plecat spre .alati, rugandu-l pe )umnezeu sa-l tina in viata pana ajung. !-am oprit la o biserica si am luat un preot. (and am ajuns acasa, tata si-a revenit. 9oarte constient, s-a spovedit si sa impartasit, murind in mainile preotului. Voise )umnezeu ca cei care dorisera sa scape de mine sa moara cu mine alaturi. )e la moartea mamei m-am daramat rau cu sanatatea. %m fost internata la Bucuresti si la 2asi, dar zadarnic. )upa cinci ani de tratamente si internari, doctorii n-au putut sa faca nimic. %tunci m-am dus la racla cuvioasei 8araschiva din 2asi, am plans si i-am spus "fintei ca nu plec de langa ea pana ce nu ma fac sanatoasa. -rei zile am stat acolo, m-am rugat si am plans. % patra zi m-am ridicat din genunchi sanatoasa, asa cum sunt si in ziua de azi. (hiar daca nu vad deloc cu un ochi, iar cu celalalt numai pe jumatate, sunt multumita cu viata mea. 8entru mine, fiecare pas a insemnat o minune. )ragostea lui )umnezeu s-a revarsat asupra mea din belsug. CA=AC( MA!IA 4maica Hristofora7, Manastirea HAgapia+, )udetul "eamt

E:amenul 2n F/=, studiam electroenergetica la 8olitehnica ieseana. %nul patru continea si un curs de electronica industriala' @? de prelegeri. Eilele afectate pregatirii e5amenului au trecut repede, eu am despicat prea tare firul in patru la primele @0 de prelegeri, astfel ca pe ultimele opt nu mai aveam timp sa le parcurg. 8rofesorul e5aminator facuse @? de bilete de e5aminare, a cate doua subiecte fiecare, care cuprindeau toata materia. (a sa am idee ce contin biletele de e5amen, de la o grupa de studenti ce daduse deja e5amenul mi-am notat pe o foaie > bilete. $5amenul era programat intr-o duminica. (2n *omania, respectarea sarbatorilor este si astazi o problema nerezolvata' o nerespectare care-i aduce tarii pagube anuale de zeci de mii de miliarde de lei, mutilati, vieti pierdute, dezolare peisagistica etc.

)atorita pozitiei mele la catalog, intram la e5amen spre seara. %sa ca in ziua e5amenului, fiind duminica, m-am dus sa particip la "f. 1iturghie, cum faceam de obicei. !-am rugat fierbinte sa trec cu bine e5amenul. "i deodata, cum ma aflam in picioare in timpul "f. 1iturghii, in minte mi s-a intors foaia pe care notasem cele > bilete si mi s-a focalizat atentia pe primul bilet de pe verso. %m fost ferm convins ca acel bilet imi va cadea la e5amen. *evenit la camin dupa terminarea "f. 1iturghii, am cautat nerabdator pe foaie, sa vad ce subiecte contine biletul spre care fusesem directionat de "us. # - 8entode, @ - -iratroane. %l doilea subiect era din cele opt prelegeri neparcurse. !-am apucat sa-l studiez, dar, culmea, lipsisem la acea prelegere si o aveam scrisa de un coleg. )eci, mai greu de invatat pentru mine. 8lus relativa comple5itate a subiectului, plus timpul ce ma presa sa plec la e5amen... -oate au nascut indoiala ca poate a fost nesemnificativa prezicerea ce mi se facuse. )ar nu, la e5amen am tras biletul prezis. (el cu tiratroanele. )espre ele am demonstrat cunostinte... sumeriene. )ar cum primul subiect il stiusem de #0, profesorul mi-a pus si alte intrebari, din restul materiei, si astfel, cu purtarea de grija dumnezeiasca, cea omniscienta, omnipotenta si omniprezenta, am promovat, si inca cu o nota multumitoare, e5amenul. M(heama-!a in ziua necazului si te voi izbavi si !a vei preaslavi7, ne indeamna )omnul in 8salmul 3=, care se incheie cu MBertfa de lauda !a va slavi si acolo (in rugaciune deci, prin care ne unim cu )umnezeu este calea in care voi arata lui mantuirea !ea7. )esigur, ceea ce am relatat eu aici reprezinta e5ceptia, nu regula. 8entru ca, asa cum ne povatuiesc "fintii 8arinti, trebuie sa lucram ca si cum totul ar depinde de noi si sa ne rugam lui )umnezeu, ca si cum totul depinde de $l. 8entru ca realmente totul depinde de )umnezeu. )ar astazi am ajuns sa ne rugam patru minute si sa stam la televizor patru ore din @3. ;r, criza lumii vine din criza de rugaciune, constata, pe drept cuvant, "fintii 8arinti contemporani. "intagma M;ra et labora: - *oaga-te si lucreaza:7, ce rezuma trairea crestina, a fost uitata. (restinii nu se mai roaga, nu mai postesc, nu mai privegheaza, pentru ca ei considera aceste nevointe potrivite doar monahilor. (eea ce a creat o prapastie intre crestinism si crestini. 8rapastie si criza din care vom iesi numai prin rugaciune si-o viata conforma poruncilor lui )umnezeu. *ugaciune curata, fierbinte, staruitoare. % saptea parte din timpul nostru zilnic s-o dam )omnului, ne spun "fintii 8arinti. ()eci, rotund 3 ore din @3. M)e sapte ori pe zi -e-am laudat pentru judecatile dreptatii -ale7, ne spune psalmistul in 8salmul ##?. "i tot el' M1a miezul noptii m-am sculat ca sa -e laud pe -ine, pentru judecatile dreptatii -ale7. "e ajunge astfel la' M*ugati-va neincetat:7, indemnul "f. %p. 8avel si al tuturor sfintilor. )eci, pomeniti numele cel sfant al )omnului in toata vremea' M)oamne 2isuse Aristoase, fiul lui )umnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul (pacatoasa :7. !i-e drag sa inchei si e de folos, mai cu seama celor inca neconvinsi de

puterea si necesitatea rugaciunii, cu constatarea preavrednicului de pomenire 8arinte )umitru "taniloaie' M1-am cautat pe )umnezeu in oamenii din satul meu, apoi in carti, in idei si in simboluri. )ar aceasta nu-mi dadea nici pace, si nici dragoste. 2ntr-o zi, am descoperit in scrierile "fintilor 8arinti ai Bisericii ca este posibil sa-1 intalnesti pe )umnezeu cu adevarat in rugaciune. (u multa rabdare, am incercat si am inteles, putin cate putin, ca )umnezeu este aproape, ca ma iubeste si ca, lasandu-ma umplut de iubirea 1ui, inima mea se va deschide celorlalti. %m inteles ca iubirea este comuniune cu )umnezeu si cu cel de langa mine. "i ca fara aceasta comuniune, lumea nu este decat tristete, ruine, dezolare, masacre. 4umai daca va voi sa traiasca in aceasta iubire, lumea va cunoaste viata vesnica.7 ing5 AL#IA"$!( S&A%I ; Iasi 4Van #Jc? ; fragmente de fresca din Catedrala Saint;Ba6on din 89ent7

4e urmele parintelui %R+E,IE $OC%

I " 8HI"$#A
taran din 'cea de +us - )a(aras -Imi pare ca a fost si un picut de sfant. 8e masura ce imbatraneste, 2on .hindea, taran din satul fagarasean Dcea de "us, merge tot mai des pe la manastiri. % implinit >/ de ani si odata, pe cand avea 30, marele duhovnic %rsenie Boca i-a spus ca mai are de trait, nici mai multi, nici mai putini decat inca pe atatia. )aca profetia parintelui s-ar implini, ar insemna ca astazi, pe 2on .hindea nu-l mai despart de moarte decat patru ani... 4u-i este neaparat teama, moartea in sine nu-l inspaimanta, dar i se pare, pe masura ce vremea trece, ca nu s-a folosit prea bine de viata asta a lui, ca n-o sa merite *aiul. !arturiseste ca se gandeste la parintele %rsenie cel putin o data pe zi, mai ales seara, cand pune capul pe perna' M2mi pare c-a fost si un picut de sfant...7. 4u e prima data cand ma aflu prin satele 9agarasului si nici cand constat cu uimire, ce colosala forta trebuie sa fi avut acest duhovnic asupra oamenilor din coltul asta de tara, daca dupa o jumatate de secol, cei care l-au cunoscut si cu care a vorbit ii mai tin minte pe dinafara cuvintele.

Calu(arul de lumina

1-am intalnit pe 2on .hindea la Bucium, o manastire de la poalele 9agarasului, unde a stat ingenuncheat in rugaciune aproape o zi intreaga, facand la plecare danie mare, in bani. -aran vanjos, ca toti satenii de pe la poalele muntilor, se teme numai de bunul si marele )umnezeu. %fara de cateva dureri de sale, trupul i-e inca tare, pumnii - baroase si glasul - tunet. 8e vremea comunismului a fost sofer, a castigat bani multi si si-a trait din plin viata, dar nu in desfrau. "i-a cladit o familie trainica si instarita, cu copii la facultati, randuita dupa reguli sanatoase. *ugaciunea dinainte de masa si de culcare sau "fanta 1iturghie din duminici au fost lege in casa lor. % facut multa milostenie, iar numele sau e scris pe zidurile unor biserici din -ara 9agarasului - "ambata, 8rislop, Victoria -, printre salvatori si ctitori. 4-ar avea de ce sa se planga. 2i pare rau doar ca parintele %rsenie nu mai este, ca Mnu mai are la cine se duce7. 2n viata sa, fiecare intalnire cu acest iluminat monah a fost insotita de cate un miracol. (and era baiat de #@-#0 ani, a visat !anastirea "ambata de "us, fara sa fi auzit de ea si fara s-o fi vazut vreodata in poza. M$ra e5act ca in realitate: 8ajistea verde si altarul de vara si biserica luL Brancoveanu c-o singura turla si lume multa, stransa ca la hram. "i cineva mi-o spus' HHVino, ca se arata )umnezeu aici:II. $ra asa, un deal lung, si de peste el, cum ii soarele de rotund, venea o lumina mare, ca puneam mana streasina sa nu-mi orbeasca ochii. "i cum stam eu singur de-o parte si toata lumea de-o parte, de deasupra, din ceri, vine un copil galben sa puna peste mine un ziar sau o panza, nu stiu ce era. "i altcineva mi-o spus' HH"tii tu, 2oane, cine-i copilul asta< %sta ii moartea: II.7 4-a uitat visul acesta nici cand a calcat prima data pe pajistea verde de la "ambata, minunandu-se de incantatoarele coincidente cu cele vazute aievea. "i de pe acelasi deal lung a vazut coborand din rasaritul soarelui un calugar stralucitor si zvelt, invesmantat in alb si inconjurat de lumina, binecuvantand cu gesturi largi intreg norodul ce-i iesea inainte. %sa l-a cunoscut pe parintele %rsenie Boca.

%postolul arii )a(arasului 8arintele %rsenie sosea cateodata si in satul sau, in Dcea de "us, si atunci era sarbatoare. %ici intervine poate cel mai mare miracol savarsit de monahul ardelean, caruia nici astazi 2on .hindea nu reuseste sa-i dezlege incalcitele si tainicele ite' cum a izbutit un singur om, dupa doar cateva popasuri in vechea asezare fagaraseana, sa schimbe din radacini viata unui sat intreg< M$ram uitati de lume, traiam ca paganii. "atul era HHderaiatII, nu stia de rugaciune, de posturi, de nimica. "i in cateva luni, un calugar necunoscut si tinerel a intors toata lumea la o suta optzeci de grade...7 2on .hindea isi aminteste un june inalt, cu sprancene groase, ochii si barba negre, mereu incins la mijloc cu centura calugareasca, isi aminteste mai

ales degetele sale subtiri, nefiresc de subtiri si de fine fata de mainile lor butucanoase, de tarani. MHH4asteti-va sfinti:II, ne zicea parintele. HH(e-2 cere lui )umnezeu pana si cel mai ticalos om< 2i cere sfintenia lui, pierduta cand a cazut la pacate. 2i cere invierea lui, adica bucuria cea mare. $u n-am venit aici sa va pun la matanii, ca ceilalti preoti, am venit sa va indemn sa va schimbati purtarile si, schimbandu-va purtarile, toate lacrimile voastre se vor schimba in bucurie. (aci un suflet trist e ca o casa cu luminile stinse...II. )e la parintele %rsenie, la noi in sat toti oamenii se impartasesc, postesc, se roaga si - ce-i mai important - se ajuta cu drag intre ei. "i n-a trecut mult timp pana cand si alte satuce din imprejurimi l-au urmat pe calea buna...7 8e oriunde calcau pasii parintelui %rsenie, satele si bisericile se vindecau prin minune. M% schimbat toata zona 9agarasului7, spune 2on .hindea, asemuindu-l uneori cu Mapostolii din Biblie7 si Mtoti il urmau, oriunde-ar fi mers7. 2l urmau, mai intai fiindca vedeau ca are puteri mari. 8utin dupa inceperea razboiului, intr-o seara de vara, se stransesera in jurul lui toti credinciosii veniti la slujba vecerniei. 4u stateau in biserica, ci afara, pe iarba, iar parintele - in picioare, deasupra tuturor, cu crestetul capului inconjurat de stele. 2on .hindea tine minte vorbele acelea, mustind de primejdii, cuvant cu cuvant, pana la cele mai gingase intonatii' M4u va mai trece multa vreme pana cand vor intra secera si ciocanul in tara si nu vor mai iesi aproape o jumatate de veac. Vi s-or lua pamanturile si veti lucra doua-trei familii cu cate-o vita. VLiti duce si veti bea apa din parau si nu veti putea bea, caci apa va fi infectata si mirositoare. "e va termina acest razboi si cand va spune toata lumea HHpace:, pace:II, atunci sfarsitul va fi aproape. "e va certa frate cu frate, se va ucide copil cu parinte, va veti duce la morminte sa spuneti mortilor HHiesiti voi, ca intram noiII. (and n-or mai fi hotare intre tari, cand s-or inmulti religiile si oamenii vor avea libertatea dea face ce voiesc, atunci va fi vremea sa va pregatiti de Budecata cea !are...7. "i 2on .hindea cade iarasi pe ganduri. M)aca parintele stia tot ce se petrece, daca stia cand va muri o intreaga lume, de ce n-ar fi stiut cand oi muri si eu, un biet pacatos<7

Minunea de la 4rislop 8arintele %rsenie a venit la "ambata in #=0= si a ramas zece ani. 1ui i se datoreaza in mare masura reinvierea manastirii si a sufletelor celor care vietuiau intr-insa. -ragea dupa sine intreaga obste calugareasca si multi erau cei care ziceau ca nu pot tine pasul cu indelungatele rugaciuni si chinuitoarele sale posturi. %ceia se alungau singuri. M9acea cat trei preoti canon7, continua 2on .hindea. M(and altii se odihneau, el se ruga, cand altii mancau, el postea. 1e citea calugarilor vrednicia HHdupa duhII. "i sa vedeti cum... $ra vineri, era post, parintele %rsenie plecase de dimineata cu treburi. 8e la amiaza, a venit o femeie din "ibiu care avea un fecior frate la manastire. "i eu m-am bagat in vorba cu ea. ; intreb' HH)aL ce-ai in traista<II. HH2aca, i-am adus luL fecioru-miu niste papara cu carne, ca tare mai flamanzeste aicea, saracuL...II "eara se intoarce parintele %rsenie, ostenit - n-avea de unde sa stie de venirea femeii - si ia dintr-un ulcior o

lingurita de miere. %sta a fost hrana lui intr-o zi. 1-am vazut pe fratele acela tanar cum se uita la el, asa, parca putin vinovat. "i atunci parintele s-a intors spre dansul si i-a spus' HH(e-i, a fost mai buna papara cu carne, nu-i asa<II.7 %stfel de om a fost parintele %rsenie Boca - nu-i placea sa zaboveasca in locurile comode, cu viata prea lesnicioasa. )upa ce a vazut !anastirea "ambata pusa cat de cat pe picioare, s-a mutat la 8rislop, o alta mare lavra, distrusa de generalul Bu,ov, pe care numai harul si osardia unui sfant puteau sa o mai salveze. "i acolo a ramas zece ani, la fel ca la "ambata. "i putin dupa plecarea sa, intreg satul Dcea de "us s-a urnit sa-l ajute. 2on .hindea a adus cu masina sute de oameni, a muncit la zidirea bisericii din temelie pana-n inaltul turlelor. M%u venit multi tare. Veneau sa munceasca pana si femeile cu prunci in brate si nimeni, niciodata, n-a cerut vreo plata sau lauda. %tunci am vazut prima data ca rugaciunile parintelui %rsenie pot muta si muntii din loc. 2ntr-o zi, oamenii i s-au plans' HH8arinte, nu mai avem nisip de constructie, ce ne facem< 4umaL daca sar abate raul asta din loc, am mai putea gasi ceva nisip...II. 8arintele s-a dus in deal, pe apa, la vreo douazeci de metri si s-a lasat in genunchi. % facut rugaciunea cateva ore. "i va jur:, asta am vazut-o cu ochii mei, spre seara, apa a intrat in pamant si a iesit putin mai incolo, lasand la suprafata un nisip fin... stralucitor ca argintul. !uncitorii s-au inchinat cu totii, speriati, nevenindu-le sa-si creada ochilor. HH*ugati-va, postiti si veti putea si voi:II, le-a spus tuturor.7

-%sa esti si tu, Ioane: la jumatatea vietii. 2n anul #=5=, spre satul Dcea de "us a sosit din departari, plutind prin vazduh, un zvon infricosator, ca o primejdie mare' M8arintele %rsenie Boca a fost arestat:7. (and au aflat mai apoi ca fusese mutat cu domiciliul fortat langa Bucuresti, ca sa picteze biserica din satul )raganescu, ucenii au pornit iarasi, cu totii, spre dansul. 2on .hindea nu-si poate domoli emotia, atunci cand ii vin in minte imaginile acelea cu femei si barbati imbracati in haine de tara, speriati de forfota .arii de 4ord, intrebandu-i ca niste copii pe trecatorii grabiti unde este parintele lor. 1a )raganescu, parintele %rsenie a stat #0 ani, ca si la "ambata, ca si la 8rislop. "i in tot acest timp, 2on .hindea a fost mereu dupa el. MVa spun, desi era distanta atat de mare, au venit si mai multi. (oborau femeile din munte ca sa-i aduca de mancare, barbatii isi lasau treburile acasa si veneau sa-l ajute la renovarea bisericii... 8arintele era supravegheat tot timpul de securisti, numaL ce apuca sa ne faca un semn din ochi si noi stiam ca in seara aceea ne puteam intalni in secret, la un om dintr-un apartament de bloc din Bucuresti, si acolo el ne invata cum sa ne rugam, ne poruncea sa nu lasam postul, sa nu uitam biserica si ne spunea la fiecare ce trebuie sa facem. %veam 30 de ani, eram barbat bine, aveam bani, nu-mi lipsea nimica. )aL eram eu asa, cam framantat de niste probleme. "i am stat in camera aceea din Bucuresti doua ore, singur cu parintele. !i-a zis asa' HH!ai 2oane,

pana la varsta asta ti-ai facut placerile din crestetul capului pana in varful picioarelor. %sa-i ca te simti puternic, respectat, ca nu ti se poate intampla nimic< "a-ti spun o istorie' era un urias, care toata viata lui a dus oameni in spinare, de pe o parte pe cealalta a unui rau. )upa multi ani, in care-a carat mii de oameni, vine un copil sa-l treaca si pe el. Driasul a ras, zicandu-si ca-i o nimica toata. "i tocmai la mijlocul raului s-a poticnit si a cazut cu copilul in apa. "tii tu, 2oane, cine era copilul acesta< $ra moartea: "i cat a fost uriasul de puternic, l-a doborat un mic copilas. %sa esti si tu, 2oane' la jumatatea vietii:II. %sta mi-a spus. 1a numai cateva zile, treburile m-au dus in comuna Buciuis, unde trebuia sa schimb niste cartofi pe porumb. "i numaL ce vad la o poarta o femeie urata si oarba, cu picioarele strambe, care tinea in mana un ghioc si vorbea c-o fata. 9ata se uita la ea cu ochii cascati' femeia stia totul despre viata ei, numele, cand s-a nascut, cu cine s-a dragalit, tot. "i i-a zis c-o sa scape de-o operatie. )e la oamenii din sat am aflat apoi ca si securistii din Bucuresti o lasa in pace pe femeia asta, fiindca le ghiceste si lor. 2-am dat o caldare de cartofi si m-a primit. !i-a cerut un fir de la sfeterul de lana cu care eram imbracat, l-a facut asa intre degete si mi-a spus' HH-e cheama 2on, ai 30 de ani si ai sa traiesti ?0II. "curt. %m iesit de la ghicitoarea asta cam... zdruncinat. )aL cand am ajuns in ulita si-am vazut ce frumos era afara - era primavara, pomi infloriti -, mi-am zis in gand' HH1asa, ca mai e panL la ?0. !ai am timp...II. "i-am plecat acasa.7 (u trecerea anilor insa, 2on .hindea a inceput din ce in ce mai mult sa se gandeasca la lucrurile acestea. "-a trezit ajutand oameni necunoscuti de pe strada, strangand mana si celor mai crunti dusmani, pasind in biserici mai des decat o facea inainte. 2-a amintit parintelui %rsenie de profetia aceea, multi ani mai tarziu, pe cand acesta se afla la "inaia, dupa plecarea sa de la !anastirea 8rislop, din #=5=. "i parintele i-a raspuns tot printr-o poveste' MVine moartea la un om bogat si hraparet si-i zice' HHAai:II. 2ar acesta se sperie' HH!ai lasa-ma un an:II. !oartea il lasa. )upa un an, bogatul zice' HH!ai lasa-ma o luna: ; saptamana: Barem un ceas:II. 4u s-a gandit niciodata ca moare, toata viata nu s-a gandit decat cum sa se imbogateasca, sa-i pacaleasca pe ceilalti, sa stranga numai pentru el. "i cui raman toate< 8e cand eu, care n-am adunat nimic pe lumea asta, daca ar veni si astazi moartea la mine i-as zice...7 - si parintele a desfacut larg bratele, ca si cum ar fi vazut intr-adevar pe cineva apropiindu-se catre dansul - Mi-as zice' HHA%2)%, .%-%: "D4- 8*$.%-2-:II.7

333 2on .hindea tine minte ca pe @? noiembrie #=?=, ziua cand a murit parintele %rsenie Boca, afara era frig, o zi ploioasa si trista si se vorbea deja despre schimbarea regimului si despre o mare *evolutie. M4e-am dus mai multi din sat la inmormantare, la !anastirea 8rislop si dupa ce l-au ingropat pe parinte, am pus capul pe lespedea mormantului si am plans cu sughituri, in hohote, ca un copil. 4u trecuse o saptamana de cand fusesem la el. (uvintele de atunci le tin ferecate in inima' HH2oane, vremea mea a trecut. )e acum inainte voi putea ajuta mai mult de acolo, de sus, decat de aici, de pe pamant...II. "i asa a

fost.7 8arintele %rsenie Boca pare sa fi fost intr-adevar un monah harazit pentru vremuri grele, potrivnice bisericilor si marilor sfinti. (at priveste prezicerea mortii sale, 2on .hindea are uneori si o alta varianta' M"tau asa si ma gandesc ca poate parintele n-o fi vrut sa spuna ca voi muri chiar la ?0 de ani. )aL asa o fi socotit el, ca gandul asta al mortii o sa-mi deschida ochii, o sa ma intoarca la biserica si la milostenie. ;mul care stie fi5 cand moare altfel gandeste decat cel care nu stie, care zice' HH$i, oricum o sa mor, ca toata lumeaII. (and stii ca moartea e aproape, incerci sa-ti inchei socotelile, sa faci toate lucrurile bune pe care nu le-ai facut in viata. !-am gandit foarte mult la un lucru' eu cred ca de fapt...7 si 2on .hindea isi aduna gandurile, ca si cum s-ar cazni sa-si stranga intreaga sa viata intr-o singura fraza' M...eu cred ca de fapt nu e5ista frica de moarte. 9rica de moarte este frica de )umnezeu7. B 8$A" L(P#SC(

Maica $omnului de la Biserica HMadona $udu+ din Craio6a

2n (etatea Baniei bat clopotele de arama ale batranelor ctitorii domnesti. $ste duminica "fintei (ruci, cea de-a treia din postul 8astelui. 8e sub uriasii castani abia inverziti, oamenii incep sa treaca, unul cate unul, pentru a ajunge fara intarziere la slujba 1iturghiei. 8rimavara este in putere, dar aerul rece al diminetii a patinat cu o bruma subtire cupolele Bisericii M!adona )udu7, catre care se indreapta cei mai multi credinciosi. 2n fiecare zi de sarbatoare, catedrala se umple pana la refuz. ;amenii sunt atrasi de faima bisericii, de vrednicia parintelui si, mai ales, de 2coana 9acatoare de !inuni a !aicii )omnului, despre care se spune ca este ocrotitoarea (raiovei. 2n semn de mare cinstire, inainte de inceperea slujbei, parintele paroh 8etre !ocanu ingenuncheaza in fata !adonei. !ultimea inghesuita repeta dupa el, in cor' M8rea "fanta 4ascatoare de )umnezeu, 9ecioara, bucura--e, ceea ce esti plina de har, !arie. )omnul este cu -ine. Binecuvantata esti -u intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui -au, ca ai nascut pe Aristos, !antuitorul sufletelor noastre. %min7. )incolo de zidurile lacasului, vuietul surd al marelui oras acopera cantecul mierlelor inviorate de soare, dar aici, in sfanta biserica, chipurile transfigurate de emotie ale crestinilor traiesc acest imn al bucuriei, in semn de recunostinta pentru icoana ce a savarsit atatea minuni.

-4recista ot *ud. &e(enda incepe in urma cu sute de ani... "pre sfarsitul $vului !ediu, se spune ca pe locul actualei biserici se afla o movila de pamant, numita M)ealul 1ivezii7. 9rumoasa si roditoarea gradina care-l acoperea era stapanita de un dud secular, sadit cu mult inainte de epoca la care !ihai Viteazu avea sa fie ban al (raiovei. 2n apropierea livezii e5ista atunci, ca si acum, Mpiata veche a targului7, in jurul careia s-a format intreaga (etate a Baniei. 8rintre arborii umbrosi ai acestei batrane livezi, obisnuia sa-si petreaca dupaamiezile unul dintre negustorii din piata. )esi numele sau a ramas necunoscut, legenda povesteste ca lumea il socotea cam avar, cu toate ca era stiut de targoveti si ca om care avea Mfrica lui )umnezeu7. 2ntr-o asemenea zi de vara, asezat chiar sub umbra deasa a dudului, negustorul a fost surprins de o stralucire ciudata, pe care o zarea printre ramurile copacului. (rezand ca razele soarelui isi facusera in frunze cuibar, omul si-a indreptat gandul in alta parte. 2n zilele ce au urmat, intamplarea insa s-a repetat, sfarsind prin a-i starni cuadevarat curiozitatea, asa ca omul s-a urcat in copac... -ruda n-a fost zadarnica. 8rinsa intr-o intretaiere de ramuri, o frumoasa icoana a !aicii )omnului cu pruncul 2isus sedea ascunsa intre frunze. "urprins de neasteptata descoperire, negutatorul a dus icoana acasa, asteptand, dupa obiceiul de-atunci, sa treaca trei zile, in cazul cand cineva si-ar fi revendicat obiectul. 2coana n-a fost insa ceruta de nimeni. )orinta de inavutire l-a indemnat pe negustor sa dea zvon printre musteriii din piata veche, ca are o icoana de mare pret, pe care ar dori sa o vanda. 2vindu-se un amator, negustorul s-a dus acasa sa aduca icoana, dar spre consternarea sa, odorul sfant disparuse fara de urma. "pre sfarsitul aceleiasi veri, pe cand omul se odihnea din nou sub uriasul dud din livada, a fost surprins de o noua stralucire si mai puternica, ascunsa in frunzisul copacului. !anat de emotie, el s-a catarat inca o data in dud, afland, e5act in acelasi loc ca si prima oara, icoana pe care o socotise disparuta definitiv. Vazand un semn suprafiresc in cele intamplate, negustorul a coborat frumoasa icoana, a asezat-o cu mare grija intr-o desaga si s-a dus cu ea la piata, hotarat sa o daruiasca celui care voise s-o cumpere de la el. )ar cand sa desfaca desaga, ia icoana de unde nu-i. 2nfricosat, omul a povestit tuturor intamplarea. Evonul s-a intins in toata (raiova, ajungand pana la urechile proprietarului livezii, clucerul (onstantin (hiriac .aianul. 2n fruntea unei multimi de oameni, acesta a pornit spre batranul dud din livada, unde au aflat, pentru a treia oara, minunata 2coana a !aicii )omnului. 8ierit de uimire si de emotie, in calitate de proprietar de drept al livezii, clucerul s-a jurat, in fata multimii adunate, ca va ctitori, dupa puterile pungii sale, o bisericuta de lemn, pentru adapostirea odorului. )udul secular a cazut sub secure si din lemnul trupului sau s-a construit un lacas in care a fost asezata icoana, ce daduse semne ca-si gasise singura locul. 2ncepand din acel moment, istoria icoanei si cea a asezamantului bisericesc a ramas una si aceeasi pana in zilele noastre.

Ocrotitoarea locului 8arintele 8etre !ocanu are 3> de ani si slujeste ca preot paroh de #3 ani in Biserica M!adona )udu7. ;ri de cate ori vorbeste despre minunile savarsite de icoana dea lungul timpului, o face numai in biserica si numai dupa ce mai intai se inchina in fata 8rea "fintei 9ecioare, de parca si-ar cere dezlegare. M!aica )omnului a raspuns grabnic tuturor celor care soseau aici cu teama si iubire de )umnezeu, cu multa smerenie si recunoasterea pacatelor. 9iecare a primit ce i se cuvenea, dupa masura credintei sale, dar toti s-au intors la casele lor alinati si imbunatatiti.7 8reotul e5plica tuturor credinciosilor ca icoana a fost atat ocrotitoarea locului, cat si a oamenilor. 2nca de pe vremea celor dintai ctitori ai lacasului din piatra, ridicat in locul vechii biserici, negustorul Aagi .heorghe 2oan si Mboierul de mana a treia7 (onstantin 9otescu, care sunt trecuti in fruntea pomelnicului fiecarei slujbe, icoana si-a capatat faima printre crestini. $a a inceput sa vindece bolnavi in stare grava si sa usureze nenumarate suferinte. 1a #>>?, a venit un argintar din "ibiu, caruia !aica )omnului ii ridicase fiica de pe patul de moarte, si a daruit frumoasa ferecatura ce se vede si astazi, cu usita in partea de jos, pentru ca fiecare credincios sa poata saruta vesmintele pictate ale !adonei. 8e masura trecerii timpului, semnele date de icoana au devenit tot mai impresionante. 1a #?0#, a fost o navalire turceasca teribila, ce a incendiat mai bine de o treime din targul (raiovei. "ingurul odor ce a ramas nevatamat de flacari a fost chiar 2coana !aicii cu 8runcul: )upa numai cativa ani, a venit cutremurul devastator din secolul al J2J-lea, cel care a daramat turnul (oltei din Bucuresti, pricinuind pagube mari, pana in campia (raiovei. 2coana miraculoasa a fost gasita insa printre daramaturi, fara nici cea mai mica zgarietura... M)e fiecare data, parea ca o mana nevazuta ajuta lacasul sa renasca din propria cenusa:7, e5clama parintele paroh. %tat de mult s-a intins faima icoanei ce nu contenea sa tamaduiasca bolile sufletesti si trupesti, incat multimile de pelerini care veneau din toate colturile tarii, cu felurite suferinte sau nevoi, au impus epitropiei bisericii sa construiasca alaturat un azil pentru bolnavi, numit popular M;spiciul !adona7, desi nu gazduia doar oameni care-si pierdusera mintile. )e atunci, a aparut un obicei uimitor, neintalnit la celelalte icoane facatoare de minuni din *omania. 2nainte de-a porni in pelerinaj, credinciosii se duceau la cate un fierar si isi turnau in metal pretios acea parte a corpului ce era bolnava, facand o copie a ei, in miniatura. (and ajungeau la biserica, inchinau acele fragmente la icoana si se rugau pentru vindecarea lor, dupa care le lasau, drept danie, parohiei. %tat de numerosi au fost acesti Mdaniasi7, incat se stransesera la epitropie adevarati munti de figurine de argint si de aur. 2coana i-a vindecat pe toti, iar administratia parohiei a vandut acele obiecte, reusind in acest fel sa adune banii pentru actuala biserica monumentala, a carei ridicare a durat aproape o jumatate de secol. M(atedrala de astazi a fost construita prin suferinta vindecata la icoana a tuturor acelor crestini nefericiti... 4u cred ca e5ista un e5emplu mai tulburator decat acesta, in

toata istoria bisericilor romanesti:7, spune parintele !ocanu, inchinandu-se inca o data in fata nepretuitului odor.

Intre trecut si prezent 4emaivazuta putere vindecatoare a icoanei din dud a facut ca traditia sa o atribuie insusi "fantului %ndrei, apostolul )omnului, care i-a crestinat pe romani. 8arintele paroh povesteste, vorbind aproape in soapta, ca si cand ar dezvalui o mare taina, ca fiecare dintre ucenicii !antuitorului, inainte de a-si incepe apostolatul, a primit cate o icoana ce purta suprema pecete a sfinteniei, prin binecuvantarea daruita de 2isus. "e presupune ca aceste icoane au ramas prin locurile ce au fost batute cu piciorul de ucenici. 2coana %postolului %ndrei ar fi ajuns din )obrogea pana in ;ltenia, calatorind de la un crestin la altul, dintr-o casa in alta, vreme de saisprezece veacuri, pana ce si-a ales acest loc de odihna, facandu-se descoperita in dudul batran, inainte de anul #/3#, de cand dateaza prima mentiune dintr-un hrisov domnesc. Vechimea, precum si frumoasa legenda a icoanei, fac ca traditia locului sa considere M8recista ot )ud7 drept o icoana din timpurile apostolice. %sa s-ar e5plica si forta ei, cu totul neobisnuita, de care a avut norocul sa ia cunostinta insusi actualul preot paroh. 8arintele !ocanu se insufleteste de cate ori relateaza intamplarea cu pricina... M2n #==@, un grup de cercetatori germani de la un institut din Bonn au vizitat parohia noastra. 8e langa e5aminarea picturii in sine si a vechimii lemnului icoanei, specialistii germani dispuneau de un echipament tehnologic foarte modern, de masurare a campurilor electromagnetice, pe care il mai folosisera si la cercetarea altor icoane din spatiul ortodo5 rasaritean. 2n momentul in care au facut aceeasi masuratoare, indicatoarele electronice ale aparatelor au aratat un punct energetic ma5im, fapt ce i-a emotionat profund. $ram de fata si mi-au marturisit, cu mare tulburare, ca n-au mai intalnit niciodata, in lungile lor calatorii, o astfel de icoana, in jurul careia - o dovedeau chiar aparatele lor: - e5ista un camp magnetic atat de puternic, semn ca odorul din sfanta biserica iradiaza, in chip nevazut, o uriasa energie necunoscuta... !i-am spus atunci, in sinea mea' HH2ata cum lucreaza )uhul "fant, chiar si in zilele noastre: (e Mdovezi7 sa-2 mai cerem (elui de "us<II. 4am sa uit acea intamplare cat voi mai avea de trait.7 2nsa parintele paroh a mai fost martor nemijlocit al multor cazuri de vindecari miraculoase, ce par a se fi indesit, pe masura trecerii timpului. !arturia sa este mai mult decat edificatoare. M2mi amintesc de un barbat din "latina, intre doua varste, aflat intr-o faza avansata de cancer, care a ajuns aici intr-un carucior cu rotile. % locuit la o ruda din (raiova cam doua saptamani, rastimp in care era adus zilnic sa se roage, de dimineata pana seara, la icoana. Va rog sa ma credeti ca a plecat acasa pe picioarele lui, dar pana in ultima clipa, parca nu-i venea sa se desparta de icoana: 4ici nu indraznea sa mai mearga, dupa sase luni de stat in carucior...

%cum vreo doi ani, am avut o credincioasa bolnava de leucemie, care mi-a spus ca doctorii i-au mai dat doar cateva luni de viata. Venise tocmai de la Brasov. )e la gara, a ajuns direct aici. "e vedea ca e slabita rau. % stat in genunchi, la icoana, vreo sapte, opt ore, suspinand fara incetare. 9emeia se temea pentru soarta batranei sale mame. )aca ea si-ar fi sfarsit zilele, mama ramanea singura pe lume, muritoare de foame. %cea crestina nu se tanguia si nu se ruga pentru ea insasi, ci pentru mama sa: %u trecut circa doi ani de atunci si femeia a revenit, in repetate randuri, la biserica. "tau mereu de vorba cu ea. )e fiecare data plange incet, in fata icoanei, numai ca acum o face de bucurie si cu o recunostinta fara margini, fiindca s-a vindecat. !i-a povestit de nenumarate ori cum s-a intors la Brasov si ce a urmat. 1a inceput, toti medicii au refuzat sa creada ca este adevarat, atunci cand i-a iesit primul buletin cu analize bune, motiv pentru care au pus-o sa repete e5amenele medicale de inca doua ori, pentru ca era considerata bolnava incurabila, aflata in pragul mortii... 2ata de ce repet ca aceasta minunata icoana a raspuns fiecaruia, dupa masura credintei sale:7

Epilo( 1iturghia celei de-a treia duminici din postul 8astelui, numita Ma "fintei (ruci7, s-a incheiat. (restinii sunt unsi de preot cu mirul sfintit, dupa care trec, pe rand, prin fata 2coanei !aicii )omnului, sarutand vesmintele pictate in locul unde este deschisa usita ferecaturii de argint. Dnii parasesc biserica, inchinanduse cu evlavie, iar altii asteapta sa primeasca "fanta 2mpartasanie. (ei care nu se cumineca, au canon de pocainta si isi continua postul pana la marea "arbatoare a 2nvierii )omnului, ce se apropie. M8recista ot )ud7 sta in rama icoanei si priveste cu mila si iubire chipul fiecarui crestin, cantarindu-i dreapta credinta, nevoile si suferinta ce l-au purtat la slujba. -ot astfel se petrec lucrurile si cu miile de pelerini sositi din toate colturile tarii, chiar si de peste granita, care se perinda zilnic prin fata !aicii cu 8runcul. 2coana ce a calatorit vreme de saisprezece veacuri din om in om, pana si-a ales acest loc, nu lasa nici un credincios fara raspuns. M%m vazut oameni care au venit la biserica in pragul disperarii, insa, dupa ce s-au rugat, au plecat acasa ca niste nou-nascuti, asa de usurat le era sufletul: $u insumi, ca preot, m-am intarit in sanatate, in credinta si in speranta mantuirii, slujind aici, langa icoana, de paisprezece ani...7, incheie parohul. MA!I(S P#&!#SC( %otografii de P#&!# C ' CA!I(

$ucuresteanul din varful muntelui

Parintele !adu "o6aco6sc9i

- satul arsa, com. %vram Iancu -% cantat cucul de sapte ori si n-am plecat (and am aflat ca la -arsa, un sat motesc pierdut pe o culme de munte, preotul e un bucurestean care a renuntat la avantajele civilizatiei citadine in favoarea salbaticiei !untilor %puseni, am zambit cu neincredere. M%sa ceva nu e5ista M, mi-am spus. M4u se schimba cu una cu doua asfaltul, pe potecile infundate iarna in zapada si primavara in noroi. M "i totusi, drumul la -arsa avea sa-mi spulbere indoielile. "talpul bisericii din sat e un absolvent al 9acultatii de -eologie din "ibiu, care a ales de bunavoie sa-si indeplineasca menirea si sa-si aseze familia printre moti.

*eparte de larma orasului )esi e bucurestean de origine, *adu 4ovacovschi se considera ardelean. M4u sunt bucurestean: 2n Bucuresti locuiau parintii mei cand m-au nascut pe mine, dar mama este moldoveanca, iar tata - ardelean, scoborator dintr-o familie de polonezi. %m stat la Bucuresti pana la trei ani, apoi, tata fiind santierist, m-am plimbat dupa el prin %rdeal. !a consider, asadar, ardelean prin crestere, caci am locuit in 9agaras, *upea, -argu-!ures. %m facut facultatea la "ibiu, unde am intrat cu binecuvantarea 2nalt 8rea "fintitului %ndrei, episcopul de %lba-2ulia, pentru ca intotdeauna mi-am dorit sa raman in %rdeal. (and am terminat facultatea, in #==5, am lucrat un an la "ocietatea *omana de *adiodifuziune si am avut jumatate de catedra la o scoala din Bucuresti. %ici, la -arsa, am venit in #/ iunie #==/ si am fost hirotonit o saptamana mai tarziu. 4u pot spune ca a fost visul vietii mele sa ajung in varful muntelui, dar sunt fericit ca am scapat de oras M, spune parintele *adu. -anarul preot isi aminteste de o e5cursie facuta in copilarie in cealalta parte a %pusenilor, la .arda si %rieseni. %tunci, vazand cate o casa in varful unui deal, se gandea, cine or fi Mnebunii M care stau acolo. %cum, parohia sa acopera >0 ,m@, iar drumurile pe care trebuie sa le strabata ajung, de nenumarate ori, pana hat, in varfurile acelor dealuri, in casele enoriasilor sai. 1a inceput, motii l-au privit cu neincredere' ce cauta un bucurestean in satul lor< MDnii faceau pronosticuri cat vom rezista' pana la (raciun, pana canta cucul, pana la celalalt (raciun... % cantat cucul de sapte ori si n-am plecat. M 8reotul se opreste putin din povestit. "otia sa, )elia, ii completeaza spusele, intorcandu-si gandul in amintiri. M1a

inceput, a fost cumplit: (umplit in sensul ca, de la un anumit nivel de civilizatie, cu apa curenta, cu gaz, cu tot ce trebuie, am venit aici, la foc cu lemne... 4u aveam decat un pat si foarte putin mobilier. (and am venit, trei luni nu am iesit din curte decat pana la magazin si inapoi. (azimir, fiul nostru cel mare, avea doar cinci luni. 9usese o vara foarte umeda, a inceput sa se imbolnaveasca... % fost ingrozitor: 4e era dor de casa, tot timpul ni se parea ca auzim telefonul sunand... )e unde, ca aici nici macar telefoanele celulare nu au semnal. M 8ovestea sotilor 4ovacovschi curge linistit, intrerupta din cand in cand de harjonelile celor trei copii ai lor si de trosnetul imbietor la somn al lemnelor din soba. M%cum ne place aici M, spune parintele. M;amenii sunt buni. 2naintea mea a fost un preot deosebit, care i-a pregatit pe sateni in ceea ce priveste credinta. !i-era teama ca trebuie sa-i invat tot ce inseamna spovedanie, canoane. %cestea au fost marile mele avantaje' oamenii stiau ce au de facut, nu a trebuit sa fac evanghelizare si, in al doilea rand, venind dupa patru ani, in care aici nu a fost preot, am gasit niste oameni deosebiti. (ei care au gestionat parohia, cei doi cantori, epitropul si crasnicul, au dovedit o cinste ireprosabila. !a asteptau niste bani cu care am putut, in doar trei luni, sa amenajez casa parohiala. )e obicei, cand un preot vine intr-o parohie, nu-l asteapta nici un ban, trebuie sa porneasca de la zero. 4oi am avut noroc de oameni buni. )upa ce am inceput sa-i cunosc, m-am putut ocupa de tot. 2n #===, am terminat pictura interioara a bisericii. % costat #?0 de milioane de lei, iar toti banii au fost ai enoriasilor, n-am avut nici o sponsorizare, nimic. M

#isul strabunicii s-a implinit -imp de cateva minute, raman singura cu doamna preoteasa. "i devin, dintr-o data, martora unei altfel de spovedanii, pe care, involuntar, am provocat-o. 8entru )elia 4ovacovschi a fi preoteasa e o menire pe care si-a asumat-o cu greu. "trabunica sa, cea care a crescut-o, ii spunea mereu ca va ajunge preoteasa, dar ea nu o lua niciodata in serios. M1a noi, in zona 9agarasului, a fi preoteasa era un lucru de mare cinste, dar eu nu ma simteam pregatita pentru asa ceva. "-a suparat strabunica, s-a suparat mama, considerand ca imi refuz sansa vietii. )upa un timp, l-am cunoscut pe parintele, pe *adu. 4e-am cunoscut in tren. $l venea de la inmormantarea bunicului sau si mergea la "ibiu, la facultate, iar eu veneam de acasa, de la 9agaras, la "ibiu, unde lucram la o gradinita. % doua zi ne-am intalnit intamplator, pe strada. %m povestit putin si atat. 4e-am mai intalnit dupa o luna. !-a invitat la un film si am acceptat. 4e-am dus la film si... de atunci avem filmul nostru, desi nici astazi nu ma consider buna ca preoteasa. %r fi trebuit, cred, sa fiu mai blanda. 2mi vine sa plang cateodata, pentru ca este o misiune foarte grea si mi se pare ca nu fac fata cum ar trebui si as vrea sa-l ajut mai mult pe parinte, as vrea sa fac mult mai mult pentru el, ca preot. (a sotie... %vem trei

comori - (azimir, 4icodim si ;tilia - si probabil ca o sa mai avem, pentru ca sotul meu isi mai doreste copii, desi, pe langa cei trei ai nostri, ii mai avem si pe ceilalti sapte de la casa de copii. $i sunt copiii nostri de suflet. M

4reotul si cei sapte pitici 2n afara de casa parohiala, mai e5ista in -arsa o casa in care locuieste o parte din sufletul parintelui *adu' (asa de (opii M"fantul 4icolae M. (u un an in urma, preotul )an, de la Vingard (jud. %lba , a incercat sa-l convinga pe preotul 4ovacovschi cat de bine ar fi sa faca sa e5iste o casa de copii de tip familial si la -arsa, dandu-i drept e5emplu propria sa realizare' (asa de (opii de la Vingard. M!i-a spus ca asa ceva se face usor, repede si cu bani putini. 4u mia venit sa cred. % reusit insa sa ma convinga si, dupa ce am obtinut aprobarile necesare din partea $piscopiei %lba-2ulia si a )irectiei Budetene pentru 8rotectia )repturilor (opilului %lba, am inchiriat o casa, am pus-o la punct si am adus sapte copii' !arian (hirila (3 ani , 1iviut (hirila (/ ani , %na !aria (hirila (#0 ani , 8etru (uc (#0 ani , !onica !ocioiu (#0 ani , 2uliana "obo (#0 ani , .abriel Eoltan (#0 ani . 8rimii patru sunt frati, dupa mama, dar au tati diferiti. %m scris in stanga si in dreapta, am spus ca sunt sapte copii care traiesc in conditiile cutare si cutare si, in mai putin de o luna, am primit deja donatii. !-a emotionat o donatie venita printr-o scrisoare din partea unui detinut din 8enitenciarul %rad, care a trimis o suta de mii de lei. 1e-am spus satenilor, in biserica' HH)aca v-as fi cerut sa dati fiecare cate o suta de mii, ati fi zis ca s-o prostit popa, ca va cere bani:...II. )irectoarea scolii din %vram 2ancu, d-na (oroiu, ne-a imprumutat paturi, saltele. 2deea de baza de la care s-a pornit a fost in primul rand ca Biserica ;rtodo5a *omana sa se implice in astfel de actiuni, ca tot suntem noi huliti ca nu ne implicam si, in al doilea rand, copiii au ocazia sa creasca aproape ca intr-o familie. %m fost placut impresionat de copii, caci sunt mai buni decat ma asteptam. 1e e insa o frica teribila de bataie. (ei patru frati (hirila au plecat de acasa anul trecut, in luna aprilie, pentru ca se saturasera de bataie. (ei doi mai mari au fugit, apoi cei doi mici au fost luati pentru ca s-a aflat in ce conditii traiesc. !ama lor e gravida iarasi. %re vreo 3# de ani, e o betiva notorie, ca si actualul ei sot, si fac copii in continuare. (eilalti trei copii de la noi au venit de la (asa de (opii de la ;breja, unde erau vreo #00 si ceva de copii. 9ratii (hirila au fost la (asa de (opii de la "tremt, unde sunt doar vreo 00 si ceva de copii. "e vede clar diferenta intre unii si altii. (ei de la ;breja nu stiu sa faca nimic, nu stiu sa-si faca patul... %colo e o crescatorie de copii si nu cred ca e5agerez cand o numesc asa. 2deea e ca, intr-o astfel de casa, sa fie cat mai putini copii, sa te poti ocupa de fiecare in parte. -oti au o nevoie fantastica de afectiune. 4e spun mama si tata - eu sunt tatal, iar preoteasa si trei dintre angajate sunt mame. Dna singura, fiind mai in varsta, este bunica. M

-4arinte, lasa-i sa moara6 % te ocupa de o astfel de casa de copii aici, la tara, presupune doua avantaje' in primul rand, fiind mai putini copii, i se poate purta de grija fiecaruia in parte. 2n al doilea rand, pana cresc, pana se integreaza in comunitate, oamenii ajung sa ii cunoasca. M1a scoala i-am prezentat pe toti ca fiind ai mei si i-am rugat pe ceilalti copii sa nu-i trateze ca pe niste orfani, sa nu-si bata joc de ei. "unt copiii popii si, daca au probleme cu ei, au probleme cu mine M, povesteste preotul. "otia sa isi aminteste, la randul sau' M(and parintele mi-a spus despre intentia de a infiinta aceasta casa de copii, am zis' HH2arasi copii<II. !a gandeam ca el isi doreste oricum sa avem sapte copii, ai nostri... %vem deja trei. %poi, am imbratisat ideea si ne-am apucat de lucru. %m muncit amandoi, si eu, si parintele, pe branci, vreo luna de zile. %m facut curatenie, am vopsit, am zugravit... !i-a fost teama ca nu voi face fata. $ste greu, dar nu e5traordinar de greu. "unt si momente bune, si momente rele, deja au inceput sa apara satisfactiile. )upa ce fac cu ei temele si iau la scoala note bune, sunt fericita. !am atasat de ei, parca nu mai concep viata fara ei. (at de mult imi doream sa plecam de aici, acum nu mai vreau sa plec. (opiii sunt nemaipomeniti: "unt ai mei, toti zece: !-a fascinat cand imi spuneau mama, am suferit cand imi povesteau prin ce au trecut in familiile lor sau in casele de copii de unde vin. %m inceput sa plang cumplit cand, dandu-le sa manance oua, mi-au spus ca e pentru prima data in viata lor cand mancau asa ceva. "i asta, niste copii de #0 ani: !i se pare anormal, inuman... $ trist, dar, din pacate, adevarat. "atenii au privit diferit initiativa noastra, unii bine, altii rau. % fost un satean care a spus' HH8arinte, lasa-i sa moara linistiti, acolo unde sunt:II. 2n rest, nimeni n-a spus nimic. )ar cand i-au vazut... 2n prima duminica, cand i-am dus la biserica, oamenii au inceput sa planga. 9emei, barbati, cu totii. !ai ales ca patru dintre copii sunt frati si e dureros sa-ti dai seama ca o mama poate fi atat de iresponsabila, incat sa-i nasca si sa-i lase la voia intamplarii... %poi, au inceput sa vina oamenii, sa le aduca alimente, jucarii, haine. -ot timpul vine cineva. )uminica, ii mai iau la pranz satenii. ;amenii au inceput sa-i accepte pe copii, sa-i iubeasca, sa-i considere de-ai lor. %u si de ce, pentru ca sunt minunati: M 9iind abia la inceputul unui astfel de drum, mai sunt o multime de lucruri de care (asa de (opii de la -arsa are nevoie. !ateriale de constructii pentru e5tinderea spatiilor de locuit si a dependintelor, instalatii sanitare pentru baie, aparate electro-casnice, tapet (finisajele interioare din lemn nu sunt pe placul Mforurilor competente M: , mochete, linoleum s.a. (opiii au acum, prin grija oamenilor cu suflet, o rezerva suficienta de alimente si imbracaminte. 1e mai trebuie insa incaltaminte, carti si rechizite si, daca se poate, cei mari si-ar dori, pentru la primavara, cate o bicicleta, caci au de parcurs, pana la scoala si inapoi, cate doi

,ilometri zilnic. 2n rest, toti cei sapte copii din (asa de (opii de la -arsa incep sa invete cum e sa creasca inconjurati de afectiune, cum sa se ajute unii pe altii, cum sa traiasca frumos. "i vor reusi, cu siguranta, caci au langa ei doi oameni care le vegheaza, cu foarte multa dragoste, pasii' preotul *adu 4ovacovschi si sotia sa, )elia. CAM#LIA S&A!C#SC( (&ventualele ajutoare destinate copiilor pot fi e2pediate la urmatoarea adresa) 'reot 3adu 4ovacovsc#i, sat %arsa, com. *vram Iancu, jud. *lba.1

#aduva 5nea(ra5 din +adova

Babuca Ilenuca
- %re aproape #00 de ani, se roaga si posteste pentru tot satul, in speranta ca )omnul le va ierta oamenilor pacatele prin truda ei. Vizionara si insingurata, Babuca 2lenuca pare mai degraba o ciudatenie pentru obstea sateasca, prea grabita sa-si piarda traditia 8este drum de scoala din "adova, acolo unde ulita incepe sa urce spre deal, intr-un bordeias amarat traieste o batrana de aproape #00 de ani, despre care oamenii zic ca nu mai stiu cum o cheama si ca Ca uitat-o )umnezeu pe pamantC. "atul ii spune Cbabuca 2lenucaC, si-atat. 4-are nici barbat, nici copii, nici vecine cu care sa mai depene amintiri. 4u are si nu vrea nimic. *efuza orice fel de ajutor, afundata in singuratate. 2si sparge singura lemne, isi unge singura bordeiul cu var, singura isi cara apa, in fiecare zi, din fantana parintelui paroh !orosan (caci nu bea de nicaieri altundeva, decat din acea fantana . Vara intreaga o vezi pe munti, umbland dupa fragi si bureti. *ar, foarte rar, urca ulita satului, cu bota-n mana, spre o batrana banuita ca ar sti sa faca farmece si descantece, unde zaboveste ceasuri intregi. C(e-or hi avand de grait atata babele astea<C, se intreaba lumea si scuipa in san. C(e pun la cale< ;r, poate - )oamne fereste: -, or mai fermeca pe careva<C Babuca 2lenuca isi tine insa secretele bine ferecate in san, lasand gura lumii sa macine vant. "e spune despre ea c-ar fi una dintre cele noua vaduve CnegreC de pe Valea !oldovei, carora daca le faci pomeni si ele se roaga pentru tine noua saptamani la rand, iti pot indeplini cele mai mari dorinte.

Calauza spre lumea de dincolo (e se stie sigur despre dansa este ca Ctamaiaza morminteC si ca Cposteste si se roaga pentru altiiC. )aca cineva locuieste departe de cimitir si are un mort, ii plateste batranei cateva mii de lei ca sa se duca - dupa legea crestineasca - in fiecare zi, timp de sase saptamani, si sa afume mormantul. 2ar ea pleaca seara, tinandu-si in palme CtrocutaC cu tamaie, agheasma si taciuni, zice o rugaciune la capul mortului, da foc si-l lasa sa arda pana la rasaritul soarelui. %stfel, aproape nu e5ista suflet in sat pe care ea sa nu-l fi petrecut prin ultimele vami ceresti. %poi, este platita sa posteasca pentru altii. (at ar parea de curios, prin partea locului se obisnuieste ca aceia care nu sunt in stare sa tina postul atat cat le cere preotul, sa isi imparta canonul cu cateva femei vaduve, de regula trei. 2ata declaratia unui sadovean care locuieste departe, in munte, Cmai sus de (ocaC' C8opa nostru da unele canoane lungi, post aspru de 30 de zile si chiar mai mult. (um sa se abtina atata un muritor de rand< -e rogi si tu, daC se mai roaga si-o vaduva pe langa tine. )oar ai treburi, casa, serviciu, muncesti la padure, trebuie sa fii in putere, nu sa te flamanzesti asa, singur. 8e cand ea, ce-are a face<...C. 1a fel, ai vrea sa te rogi pentru cineva drag si nu poti. %i inima impietrita, ingreuiata, nu stii cum se face sau pur si simplu Cn-ai timpC. %tunci, ii aduci acestei femei Cdoua lumini (lumanari , un pumn de farina alba si cat te lasa inimaC, in schimbul carora ea se roaga pentru tine cu post negru. %stfel ca babuca 2lenuca a postit pentru foarte multi sadoveni, barbati mai ales. "i-a asumat demult aceasta datorie' a se nevoi singura pentru un sat intreg, pentru pacatele altora. 8oate de aceea este atat de sanatoasa si a apucat multi ani, devenind astazi cea mai in varsta femeie din "adova' aproape tot anul mananca malai si legume, doar putin lapte si branza, in afara posturilor indelungi. )ar orice ar face, babuca 2lenuca nu poate sa intre in voia oamenilor din "adova. 8ana si aceste preocupari crestinesti ale ei au starnit discutii' CBine, bine, daC ce face ea singura noaptea in cimitir< %fuma cat afuma, daC poate mai face si HHaltcevaII...C. (aci se stie' cele mai grele farmece si facaturi se indeplinesc cu lucrurile de la morti. Ba chiar si CafumaturaC (tamaierea mormantului - n.r. , daca n-o faci cu ce trebuie, poate petrece sufletul raposatului inapoi, direct spre flacarile diavolesti. (a sa nu mai spunem ca, la fiecare "fanta !arie, pe #5 august, dispare din sat si pleaca departe, la !anastirea 4icula, undeva langa (luj, de unde se intoarce inzdravenita, imbracata in noi puteri.

$ordeiul fermecat 4ici chiar vecinii nu stiu cum arata pe dinauntru bordeiul babei. 4-au cutezat de

multi ani sa intre la dansa. "i-au facut case mari, de caramida, pe temelii sanatoase, cu centrale proprii si risipa de incaperi, asa cum ii sade bine unui adevarat gospodar bucovinean. %r fi putut si ea sa huzureasca in asemenea casoaie, macar acum, la batranete. .ard in gard, la vila cu etaj, are o nepoata Cdupa frateC - una dintre cele mai respectate femei din sat -, iar in vale, chiar pe bunul ei frate, %vram, de asemeni gospodar instarit, tiitor de vite, cai si zestre multa. )e cate ori nu i-au spus' CAai, stai la noi, ca-ti dam o odaie curata, te spalam, iti facem de mancare...C, dar ea n-a vrut in ruptul capului. C4u-mi las eu pustie casuta mea strabuna. 2i buna, ii rea, ii a me. 4u va ingrijiti de mine, eu am tot ce-mi trebuie. !ai bine ingrijiti-va de voi:C, zicea si zavora usa cu ciuda, pe dinauntru. 2n curtea batucita, stearpa, nu creste iarba. (ei cativa copaci uscati, cu cracile firave, asemeni unor paienjenisuri cenusii, abia reusesc sa umbreasca zidul de creta al casutei dintr-un basm cu pitici. 8rima intrebare a unui trecator ar fi daca bojdeuca aceea mai e sau nu locuita. %re o singura odaie si cel mult cinci metri patrati. 9erestrele opace, oarbe, cu lemnaria verzurie si roasa de vremi, acoperisul cojit, prispa cafenie proptita stangaci in cateva trepte din bolovani de rau - toate sporesc senzatia de irealitate, de straniu. %poi, cum se mai tine in picioare, dupa mai bine de #00 de ani< Dn batran din sat avea sa ma lamureasca' C-ane, fiindca-o fost casa parintasca, o fost locul lor. %ici o copilarit si batrana asta demult, erau vreo septe frati la parinti. %sa se traia-nainte, intr-o cocioaba ca aiasta intrau multi. "i dac-o fost familia buna, legata, atuncea si casa tane mult.C !a sfatuieste sa nu intru inca in bordei. C!ai bine-ati vorbi inainte o tara cu oamenii. Va zic eu, om batran, ca-i mai bine...C

/ura lumii $ sarbatoare si, in centrul comunei, aproape de 8rimarie, s-a iscat taifas. "transa roata, partea femeiasca chicoteste cu glas inalt, cristalin. 2esisera de sub patrafirul parintelui cu sufletul ceva mai usor si acum parca aveau iarasi pofta de nitica barfa. 4imerisem bine. "i totusi, cand intreb despre babuca 2lenuca, forfota se stinge. "prancenele se incretesc, privirile devin banuitoare. % fost de-ajuns insa ca una dintre femei sa deschida cleveteala si toate s-au pornit. C(um, n-ati vazut-o< %musica, iata, o plecat de la biserica. Vine-n tate slujbele, daC nu da niciodata la biserica macar cinci lei. 4u baga sub icoana, nu pune o lumina, un pomelnic, ceva, acolo... %pai eu, daca n-am @0.000 de lei, nici nu-ndraznesc sa ma duc la biserica. (e sa fac acolo, daca n-am bani< !a rade lumea. )aC ea... 4umaC o vezi ca se pune-n strana mintenas, inchide ochii, pune palmele-n rugaciune, daC cine stie pentru ce necuratenii bate dansa matanii. "-apai vara merge la 4icula, se roaga noaptea pe-un deal gol si deacolo capata puteri mari, daC nu vrea sa ia pe nimeni cu dansa. )e cate ori nu iam spus' HH-anti 2lenuca, te rog, vezi ca am servici, necazuri, nu ma pot duce si

eu la manastire... )e ce nu vii sa-ti dau #5-@0.000 de lei, sa-ti scriu si eu o hartiuta pentru vii, ca s-o duci acolo, la 4icula<II 4t: !erge pe ascuns, nu zace la nimeni: 2i tare inchisa, HHsanguroasaII tare...C (and nu merge la 4icula sau "ihastria, babuca merge la o Caltfel de manastireC' padurea. 8adurea larga ii este ca o a doua casa. )imineata la patru, cand satul e inca leganat de aburii mahmuriei si ai viselor cu griji, usa bordeiului se deschide si ea urca spre munti. 8este inca cateva ceasuri, cand satenii apuca a se destepta, o vad sus, la liziera, ca pe un punct. 2lenuca nu intra numai decat in codru, ci zaboveste mult timp in fata peretelui inalt de arbori. (e-o fi facand acolo< Dneori nu se intoarce pana la caderea serii si toti se minuneaza cum poate sta singura in padurea cea neagra. %lteori insa, se intoarce nebanuit de repede. Dn trup de femeiusca blonda, frumoasa, intra in cercul celor maritate si in vorba' C2ntr-o zi am plecat, deodata, la bureti. "i eu abia ce-am ajuns sus, la primii copaci - ma treceau tate naduselile - ,ca ea deja cobora cu sacul cu bureti. "i, va zic drept, mi-i si ciuda uneori ca cheaguC ista de baba are mai multa putere ca mine...C. ; femeie de pe Aarni, una zdravana, pe la 50-/0 de ani, cu parul negru, lung si chip de indianca, marturiseste ca se teme de ea. C2i o baba intoarsa, sucita. )aca i-ai facut vreun rau sau dac-ai zis ceva rau de ea, vai siamar ce-ti poate face... 4umaC daca si-o pus ceva in cap, apai asa se-ntampla. Dna am vazut-o cu ochii mei' eram aici, mai in deal, la un praznic. Baba s-o pus la masa si n-o vrut sa manance nica-nimicuta. 4u s-o atins nici de blid, nici de pahar. "tatea acolo asa si se uita pe cer. "i numaC ce s-o radicat si-o racnit tare' HH% sa videti voi ce se-ntampla aicea acuma, ia: % sa videti voi ce se-ntampla aici, indata:II. ; plecat pe graba. 4-o vrut nici sa ieie ceva de mancare pentru acasa. "i numaC ce-o plecat baba, ca dupa jumatate de ceas s-o luat tati la bataie. 2n plin praznic, s-o batut intre ei - rudele - cu furcile, s-o taiat cu topoarele, o fost nenorocirea de pe lume... $u nu-sC ce are intr-insa fimeia asta. %re si credinta multa, daC il are si pe 4ecuratuC. "i eu ma mir' ea blastama cu rugaciune:C -otusi, alte guri sustin ca nici familia care facuse praznicul acela nu-i chiar cheie de biserica. ;data, unul dintre ei a indraznit sa ridice palma asupra preotului si sa-l loveasca. "i ca astfel, profetia batranei ar fi fost un fel de pedeapsa data de )umnezeu.

)emeia care nu poate sa moara )ar cel mai tare ii scoate pe oameni din sarite faptul ca batrana nu vrea sa invete pe nimeni nimic. 4ici asa-zisul blestem si nici rugaciunea. 2si tine toata stiinta ascunsa in minte, nelasand vreun mestesug in urma ei. %ceeasi femeie cu par negru isi varsa oful' C2i zic cateodata' HH!atusa, invata-ma barem cum sa ma rog... %m uitat, parca simt ca )umnezeu nu ma mai asculta asa ca la inceput. %m probleme, necazuri, invata-ma o dezlegare, ceva, un dideochi pentru copchiiII. Eice ca nu cunoaste ori ca n-aude, daC ea stie de fapt cat in stele. )e

cand o stiu, nici povesti pentru copchii n-o zis. 9iindca n-o avut, nu-i plac copchiii, zice ca-s draci. %ici, mai la deal, ii un baiet nebun. $u il stiu de micut. %ltadata era un baiet destept, harnic, numaC ca de, cam obraznic, ca toti copchiii. 1a 8asti, i-o puscat pe prispa la baba c-un catilioc de carbit, de s-o spariat tata strada. "-apai, nu stiu ce amaruC i-o facut baba, ca i-o facut tat feliu de vraji si, dupa numaC cateva zile, baietuC o innebunit. 8e loc:C. Bun prilej ca sa aflu ca renumitul parinte e5orcist )aniil Aorga de la (alugareni a fost candva dascal aici, la Biserica "adovei. *eintors nu de mult in satul natal si trecand prin fata bordeiului 2lenucai, a spus' C!a mir ca inca mai traieste. %veti grija cu babuca asta, e bine nici macar sa nu ganditi ceva rau despre dansa, ca are puteri mari. !ai bine feriti-va de ea:C. "i femeia continua' C$u niciodata nu m-am dus sa-i duc un capat de ata. Vin tat feliu de fimei din alte sate, cu branza, farina, lumanari, ca sa se roage pentru ele. 8e mine m-o-nvatat o fimeie batrana' HH(and treci prin fata casei ei, sa nu te strambi, sa nu misti ochii, sa te uiti numaC inainteII. 4imeni pe aici nu-si face de lucru cu eaC. 2n sfarsit, unii o judeca dupa prietenele din sat. )oar doua-trei femei batrane o mai ingaduie in casa. 2ntre acestea, baba (atrina, femeia care e cu adevarat spaima "adovei. )espre vaduva asta se spune ca, desi e foarte bolnava, pur si simplu nu poate muri. $a insasi vrea sa moara, ca sa nu se mai chinuie atata, dar nu poate. (u glas secretos, o femeie care-i e vecina prinde a povesti' C4u vrea sufletuC sa iasa dintr-insa si pace. "-atuncea, de ciuda ca nu poate muri, ii blastama pe toti. )e cativa ani, isi blastama chiar si copchiii. ; fi simtind ea ca li-i o povara si de aia ii spurca cu cele mai grele blesteme' si cada carnea de pe ei, si putrezeasca... ptiu...:, mi-i si sala sa zac. "aracele fetele ei plang' HH1asa-ne, mamica, c-avem si noi barbatii nostri, copchii, nu ne mai blastama, ca nu mai putem...II. )aC ea-i pornita pe tat satuC. 4umaC la cate fimei n-o luat mana de la vaci... 2mi povistea deunazi o fimeie de-aicea, din deal' sara, cand ii urca vacile de la parau, tate se opintesc mai intai in poarta la (atrina. !ugesc tate muuu:, muuu:, acolo, cu botu-n poarta. "i, cand sa le mulga acasa, numaC sa chisa, asa, ca apa, nu sa deie lapte. %stea-s vraji tari, vazute cu ochii de tata lumea. -at satuC se teme de eaC.

5Ma ro( numa5 de bolile pe care le da *umneazau5 !arturisesc ca am patruns in bordeiul misterios cu o strangere de inima. Batrana se afla intr-un colt intunecos al odaii, pe pat. 8andea. 4u-i vedeam chipul, doar un sort cenusiu, ponosit, coborand din umbra. )easupra capataiului, multime de icoane. Dnele foarte vechi, cu lemnul aproape negru, altele mai noi, pe hartie, adunate de la schituri. !i-a atras atentia un tablou ciudat, asemeni unei stampe nemtesti de epoca. 2nfatisa un fel de ciclu al vietii, de la embrionul in pantecul mamei si pana la omul ridicat de ingeri de pe patul de moarte. 2n stanga, pe plita sobei stramosesti de

lut, clipoceste galbena, mamaliga. !ai sunt o masa, chiar sub fereastra din dreapta, un scaun, doua dulapuri vechi, voluminoase, cu vitrinele ticsite de lucruri nefolositoare. 2n stransura broboadei ghicesc un chip prelung, galbui, brazdat adanc si intortocheat, niste ochi parca scaldati de lacrimi, dar care nu clipesc niciodata. ; pielita alburie, apoasa, s-a ridicat peste pupilele odinioara albastre. 2n afara de un usor tremurat al barbiei, intregul ei trup e stana de piatra. 9usesem atentionat' ca sa te asculte, trebuie mai intai sa-i ceri ceva. 2i spun, asadar, c-as dori sa se roage pentru mine, fiindca sunt bolnav. C2i boala data de )umneazau sau de lume<C, ma intreaba imediat, cu voce stinsa si, vazand ca nu pricep, e5plica' C2s boli care-s date de la )umneazau si boli cu care te ajuta lumea cea rea. )aca-s de la om, eu nu pot sa fac nimic. 8entru farmece, mergi la preot, numaC el poate sa dezlege. $u ma rog numaC de bolile pe care ni le da )umneazau.C C"i pentru vraji, unde trebuie sa ma duc<C C)u-te la vrajitoareC, zice, privindu-ma banuitor. C$u nu ma pot ruga pentru un dusman de-al tau, sa-i vreau raul. !a pot ruga, cum ar fi, pentru un dusman care ti-e dator cu bani si nu vrea sa ti-i deie inapoi, ca sa-i imbuneze )umneazau inima. %dica tot pentru binele lui, intelegi mata<C ; intreb de cele noua vaduve de pe Valea !oldovei si unde le pot gasi, iar ea-mi spune ca nu-i musai sa merg la toate celelalte. 2mi spune ca e ingaduit sa merg de = ori la aceeasi vaduva, timp de = saptamani. "e poate ruga ea singura pentru mine si se ofera s-o faca. -rebuie doar sa aleg o zi din saptamana, Cin afara de marti, ca martea nu-i voie. !artea e pentru dusmaniC. 2n acea zi, vreme de @3 de ore, ea va tine post negru si se va ruga pentru mine cu lacrimi. C(um adica, cu lacrimi<C, intreb nedumerit. C%sa bine, zice. !a pun la !aica )omnului, ma uit la icoana si plang pentru omuC pentru care ma rog. !a rog, pana plang.C %sta e, intr-adevar, ceva senzational' pentru un pumn de faina si doua lumini, femeia care abia m-a primit in coliba ei e dispusa sa planga in fata icoanei, numai pentru mine. "i mai ca nu-mi vine sa cred. "imtind ceva, batrana imi zambeste cu ochii ei aproape orbi. CVreau sa intelegi mata ca eu chiar ma rog de-adevaratelea. (u astea lucruri nu-i de joaca. (a, daca nu ma rog, tot mie mi se-ntoarce, si-i mai rau. 2s fimei care zac' HH!a duc sa-ti afum mormantuCII, le dai bani, daC ele nici nu se duc. "au fimei careafuma cu spirt si asta nu-i voie, fereasca )umneazau. "pirtu-i a )iavolului: $u afum cu tamaie, pe degeaba, fara bani. %fum numaC sara. )imineata nu-i nevoie, ca HHspiriteleII omului se hodineste, ii blegos si moale. "ara, HHspiriteleII ii neastamparat, aprig, si eu treC sa-l linistesc, sa-i cant, sa-l culc. "i numaC tamaia poate sa-l domoleasca si sa alunge raul. %sa-i randuiala lui )umneazau. "i eu asa o s-o tan, pana mor...C

#ecinu5 din cer %poi vorbeste de vremuri paradisiace, despre cat de mult s-a stricat satul in veacul pe care-l poarta in spate. 1umea isi pierde rostul si nu mai pune altul in loc. C$u acuma, la anii mei, is numaC jumatate in lumea aiasta. Bumatate-s dusa, is cu mortii. !ai marg la ei, mai graiesc

cu dansii. !a asteapta acolo, sus, in ceri... (e folos mai am sa traiesc asa mult< %muC, daca ma duc undeva, n-am nici o valoare. 2s asa, cum ai lua o barabula de-aici si-ai da-o mai incolo. %tat. )aca-l intrebi pe unuC' HH(ine sade colo, in bordeiutuC cela<II, zace' HH$i, cine sa sada< ; babaII. %muC, cel tare nu se mai uita la cel slab. 9iecare lupta numaC pentru el. "-o schimbat randuielile. 2nainte nu era asa. 2nainte erau protejate si tineretile, si batranetile... 2nainte traiam tati la un loc, nu ne feream unii de altii. "tiam tot ce-o sa se-ntample azi, si maine, si poimaine, pana la adanci batraneti. %muC, nici macar maine nu stii ce-o sa hie. 4u degeaba se zace ca CgrijaC zilei de maine... 2nainte era si vecinatate, niste vecini buni si harnici, sareau si-n foc pentru tine. %muC... nu mai am vecini. !ai am vecin numaC unuC, deasupra, in ceri (si ridica privirea ' pe )umneazau. 2s vremi rele, daC n-avem ce face. -rebuie sa rabdam asa cum ii. )aca nu rabda unuC, nu rabda zece si-atunci nu rabda nimeni. "i decat sa nu rabde nimeni, mai bine rabd eu. *abd, ca sa nu fie suparat )umneazau...C -ot ascultand-o, o presimtire imi incurca socotelile' femeia aceasta nu este CneagraC defel. 4u uraste oamenii chiar deloc. $ ingrijorata pentru ei, pentru strambatatile si necredinta vremurilor de azi, pentru caruta lumii care se duce de vale si pe care ar vrea s-o opreasca prin rugaciunile ei. "-a hotarat sa traiasca departe de judecata pripita a satului, fiindca e mesagera unei lumi pe care ei nu mai pot s-o inteleaga, desi n-au alta mai buna, pe care s-o puna in loc. "i chiar sa-i pedepseasca din umbra, sa-i pedepseasca aspru, cu puterile sale, pe cei care se indeparteaza prea mult de la frica de )umnezeu. 2ar daca pentru toate astea lumea vrea s-o creada nebuna, n-are decat.

/anduri la o fereastra % doua zi dimineata, peste bordeiul 2lenucai se asternuse un cer frumos, albastru, primavaratic. %m regasit-o sezand la geam, ii puteai intrezari chipul prin sticla poleita cu flori de gheata. 2arna, cea mai mare bucurie a ei e sa priveasca pe geam. ; vad cum sta rezemata intr-un cot, pe pervaz, ganditoare, ca si cum pe ulita aceea in panta si-ar vedea anii curgand inspre vale, fara putinta sa-i mai intorci si sa-i faci mai frumosi. 4iciodata nu i-a parut rau de ce-a fost, de ce este. C!a uit pe geam. 2n vale, catre ores, trec doi-trei, in deal mai trece unu... ;amenii trec. $u m-am bagat in bordeiutuC ista si aici stau, nu ma mai duc in alta parte. %ici vreau eu ca sa mor...C Batrana e fericita' de la fereastra poate vedea, in fiecare zi, biserica. -urla ei cea mare, cu varful de tigla austriaca. C"tau singura si ma gandesc ca n-am sa ajung primavara...C Vorbeste incet, ca pentru sine, ascultand zapada moale picurand prin jgheaburile burlanelor. %sta ar fi ultima ei dorinta' sa traiasca pana se face iarasi primavara. "a poata vedea macar inca o data incoltind iarba, mieii fugind pe campurile verzi, taranii iesind cu coasele in margini de padure. C8rimavara, cand marg la samanat, tat drumuC il cant. !ai marg si la Breaza, unde se fac oua inchistrite, inflorate frumos, vezi pe

campuri ciurde de vite si turme de oi, vezi oameni multi cum lucreaza la pamant, cum umbla cu vitele incolo-incoace la apa, la fan, trei-patru barbati cosesc, douatrei fimei imprastie, invart ca sa se usuce si-l strang in moghile mari si cara capitele cu caii si le cladesc. "i tati rad si tatu-i colorat... 2ndata o sa vezi aici, pe dealuri, mieluti mici cum joaca, cand incep a juca is ca si copiii, joaca si alearga, )umneazaule: "i tare mai miroase frumos...C

333 (um trebuie sa se termine, de fapt, povestea aceasta a 2lenucai< (aci la final, o vecina de peste drum una tanara, venita de la oras - imi spune ca rugaciunile batranei au ajutat sute, poate mii de oameni. 2-au insanatosit, i-au scos din necazuri. (hiar si pe dansa au ajutat-o. ; ducea greu cu banii, o perioada din acelea in care nu mai stii sa te descurci. 2ntr-o seara, sotul ei s-a urcat pe bordeiul 2lenucai si a stins palalaia uriasa ce iesea prin cosul infundat. )aca nu se nimerea prin preajma, pesemne ca batrana ar fi murit sufocata din pricina fumului. 2n seara aceea, ea nu le-a spus decat' C!ultumesc. !aine o sa ma rog pentru voiC. 2ntamplare sau nu, incepand de atunci, viata lor a luat-o iarasi in sus. )ar, daca batrana asta a facut atata bine, de ce toata lumea o priveste ca pe un CpariaC< )e ce se tem de ea, la fel ca de vaduva care-si blesteama copiii< )esi vine din partea unei femei foarte tinere, raspunsul mi s-a parut a fi o adevarata cheie pentru intreaga CenigmaC a 2lenucai' C1a noi in sat, cine nu traieste ca toata lumea ii nebun, ori face bine, ori face rau, ori daca tine cu )umnezeu, ori cu 4ecuratuC, tot una-i. ;amenii te vad ca pe-un ciudat. 4u-ti faci casa la doua randuri, nu-ti lepezi portul, nu te lupti pentru avere si bani, esti nebun. %stazi, lumea nu mai este nicicum, nu mai crede in nimic. ;amenii au pierdut traditiile, au pierdut respectul pentru batrani, s-au pierdut si pe ei. 1umea se pravale pe-o parte si baba 2lenuca este natanga, fiindca vrea s-o tina pe loc. *ugaciunile ei sunt ca rugurile inflorite si pentru asta a ajuns de batjocura. 1umea il pierde pe )umnezeu. 4u mai e nici buna, nici rea. $ cam HHpe nicaieriII...C. B 8$A" L(P#SC(

-Re(ula. si -e:ceptiile. lui *umnezeu

$espre miracole si minuni, cu parintele Ioan I5 Popescu, preot paro9 la Biserica HIcoanei+ din Bucuresti
-Minunile nu sunt lucrarea lemnului zu(ravit. -,u icoanele facatoare de minuni au ==puteri ma(ice>>, ci lacrimile Maicii *omnului, in cer. - )e multa vreme, revista noastra aduce in atentia cititorilor sai, foamea de Mminuni7 si Mmiracole7 care ii incearca astazi pe credinciosi. )eznadejdea in care traim 2l arata pe )umnezeu ca pe unica noastra speranta, dar o speranta de la care se asteapta sprijin concret. "i, dupa cum se vede in ultima vreme, semnele acestea se inmultesc. 8arinte, ar putea e5ista o Mdefinitie7 a minunilor, mai ales ca multe dintre ele se savarsesc chiar in biserica unde slujiti< - 9iindca de curand s-a publicat in revista dvs. un articol despre minunile savarsite de 2coana 4ascatoare de )umnezeu de-a lungul timpului, aici, in parohia noastra, as vrea sa pornesc chiar de la acest e5emplu. !inunile acestea nu sunt, ca sa spun asa, lucrarea lemnului zugravit, ci insasi lucrarea !aicii )omnului, prin harul )uhului "fant. )e la bun inceput trebuie precizat acest lucru, ce pare naiv de simplu, pentru a indeparta prejudecatile mistice ale credinciosilor, a caror adoratie transforma deseori obiectele de cult, mai ales icoanele, in obiecte de idolatrie. $ste e5trem de importanta o asemenea mentiune: -otusi, in egala masura, ramane valabila realitatea conform careia )umnezeu nu lucreaza oriunde la fel, cu aceeasi milostivire, ci numai in locurile alese de $l, chiar daca marirea si puterea "a sunt fara de margini. $5ista locuri sfintite, afierosite, in manastiri, in biserici, fie in jurul unui mare duhovnic, fie in jurul unei icoane minunate. Dn astfel de loc ar putea fi - o spun cu toata modestia crestina - chiar si aici, la noi, in jurul 2coanei ce a dovedit ca este 9acatoare de !inuni. )ar nu noi, oamenii, am ales acest loc, ci 2nsasi 2coana si-a ales locul, dupa socoteala nevazuta a (elui de "us, asa cum arata si legenda descoperirii acestei miraculoase alcatuiri, tocmai aici. Vreau sa subliniez acest fapt, atat din motive de smerenie, cat si pentru a-i lamuri pe credinciosii care cauta cu orice pret senzationalul minunilor, mai mult decat lucrarea adanca a )uhului "fant: !aica )omnului se roaga pentru noi fara incetare, oriunde si oricand, numai ca efectele concrete ale rugaciunilor "ale se vad mai bine acolo unde este iubire si credinta. 4ici un preot nu trebuie sa osteneasca a repeta aceasta tuturor credinciosilor ce alearga doar la locurile aureolate de valva superficiala a senzationalului: !aicuta )omnului nici macar nu asteapta sa-2 cerem noi ceva anume, noi, cei care ne rugam abia din cand in cand, mai ales atunci cand avem nevoie de ajutor, ci sta in genunchi, in fata -ronului "lavei (eresti, si se roaga neintrerupt acolo, in ceruri, la 9iul $i, pentru iertarea si mantuirea noastra... 4oi trebuie doar sa patrundem cu mintea, cu sufletul, daca avem destula iubire si credinta, in orizontul nevazut al rugaciunilor "ale, caci $a este, cu adevarat, si !aica 4oastra, a tuturor celor oropsiti de pacate sau de necazuri de pe lumea

asta. 8rin acest Mmecanism invizibil7 al milei sale rugatoare, !aica )omnului isi indupleca 9iul si abate asupra noastra lucrarea )uhului "fant, provocand acele Mintamplari7 care se pot numi miracole. 4u icoanele facatoare de minuni au Mputeri magice7, ci lacrimile !aicii )omnului, in cer... $ste atat de simplu, dar iti trebuie o credinta atat de mare ca sa intelegi:

-,u dobandesti mila Celui de +us numai cu cateva lumanari aprinse la icoana. - ;are minunile sunt meritate de toata lumea sau numai de crestinii cu mare evlavie, care dovedesc ascultarea poruncilor (elui de "us< - ;rizontul formelor concrete de manifestare a minunilor este infinit, tot asa dupa cum 2ubirea si 2ndurarea lui )umnezeu nu pot fi cuprinse, in maretia lor, de mintea omeneasca. )e pilda, se spune ca este o adevarata minune atunci cand un pacatos se intoarce pe calea cea buna, ca se face Mmare bucurie in ceruri7 in acea clipa. "untem inconjurati de minuni la tot pasul, cu toate ca nu mai avem ochi sa le vedem in graba vietii: %sta nu pricep crestinii care fug dupa senzational si valva... )ar si aici trebuie clarificat ceva esential, pentru ca multi credinciosi cad intr-o mare eroare. 4u dobandesti mila (elui de "us numai cu un %catist lasat la biserica, din cand in cand, si cateva lumanari aprinse la icoana. (redinta inseamna fapte, nu vorbe, inseamna Mcresterea interioara7 in intelepciune, cumpatare si iubire de )umnezeu, ca si in iubirea sau mila fata de aproapele tau, iar, pentru a ajunge la acea evlavie care sa starneasca 2ndurarea (elui de "us, nu sunt de ajuns o ora, o zi sau un an, ci de cele mai multe ori - chiar si o viata intreaga. 4oi trebuie sa crestem spre )umnezeu treptat, pe toata durata e5istentei noastre pamantesti. %cesta este ragazul pe care $l ni l-a lasat. 4asterea noastra inseamna chemarea spre $l, iar noi, pana la sfarsitul vietii, raspundem prin faptele, vorbele si gandurile noastre acestei chemari. *aspunsul este insasi cresterea noastra: (and s-a oprit ceasul vietii, ne-am oprit si noi din aceasta crestere. 1a Mstatura7 aceea la care am ajuns, vom ramane in vesnicie... Dnii oameni pot sa ajunga uriasi, ca sfintii, folosind bine ragazul vietii ce li s-a dat, iar altii pot sa ramana pitici pentru totdeauna. 2nca si mai rau ar fi sa Mdescresti7 pe parcursul e5istentei tale:... )aca fiecare crestin care vine sa se roage aici, la noi, in sfanta biserica sau la oricare alta icoana, ar fi constient de aceasta crestere necesara, atunci si-ar putea da seama ca, de cele mai multe ori, necazurile ce ne aduc la biserica, ocazional - in loc sa venim regulat, din proprie initiativa, asa cum s-ar cuveni -, sunt doar Mmasurile pedagogice7 ale (elui de "us, menite sa ne indrepte pe calea cea buna. 4oi punem pe seama hazardului aproape tot ceea ce ni se intampla, in bine sau in rau, ignorand cel mai ades ca acestea sunt chiar raspunsurile pe care le primim de la )umnezeu, dupa masura faptelor noastre. $l nu vrea sa ne pedepseasca atunci cand vreun necaz ne poarta la icoana si la rugaciune, ci

vrea doar sa ne ajute, aratandu-ne tocmai adevarata carare de care, poate, neam indepartat, din nebagare de seama. 2n limbaj modern, )umnezeu este mult mai Msubtil7 decat ne-am putea noi inchipui vreodata: 8e scara acestei cresteri de care vorbeam, pot aparea la anumite perioade acele evenimente iesite din comun, numite Mminuni7, fie ca sunt induplecate de rugaciunile !aicii )omnului, fie ca sunt meritate de vreun mare ostenitor crestin... 9oarte multe minuni petrecute in ultimele doua milenii sunt legate de !aicuta )omnului, caci $a 1-a purtat in pantec pe 2nsusi 9iul )omnului, tocmai de aceea iubirea, mila si lacrimile ei in rugaciune au cea mai mare trecere la indurarea (elui de "us. 2nsa trebuie adaugat neaparat ca minunile au rolul de a intari credinta, pentru a ne ajuta sa dobandim mantuirea sufletelor noastre. )umnezeu, in !arirea "a fara de margini, nu are nevoie sa-"i faca Mpublicitate7 prin minuni, pentru a-"i dovedi %totputernicia: (el de "us face minuni doar pentru noi, atunci cand crede numai $l ca este cazul, caci minunile "ale nu au vreun scop in sine... %sta trebuie sa inteleaga credinciosii astazi, mai mult decat oricand:

-*aca nu stii sa iubesti, sa ajuti, de(eaba stri(i: ==*oamne, fa o minune cu mine6>>- (u toate astea, mai ales in zilele noastre, crestinii nu inteleg minunea ca pe-o e5ceptie, ci ca pe o dovada concreta a e5istentei lui )umnezeu. 2isus a inviat din morti oameni, a vindecat paralitici, orbi, leprosi... -ocmai de aceea, lumea alearga la icoane facatoare de minuni, precum cea pe care o pastoriti, cu mare speranta in suflet, atunci cand apar incercari grele in viata. - "igur ca !antuitorul a facut nenumarate minuni, dupa cum povestesc evanghelistii, insa ele aveau un caracter cu totul e5ceptional, nu numai fiindca erau savarsite, in chipul cel mai direct, de Dna dintre 8ersoanele 8rea "fintei -reimi, ci si pentru ca aveau menirea sa dovedeasca lumii intregi ca $l este, cu adevarat, 9iul lui )umnezeu, iar invatatura "a reprezinta calea de urmat spre salvarea sufletelor. )ar acest, hai sa-l numim asa, Mregistru al minunilor7, in sensul de categorie, la care se adauga, pastrand toate proportiile, miracolele ce se petrec in ziua de azi - vindecari de boli incurabile, indepartarea celor mai felurite necazuri, ajutor in saracie si ananghie, tot ce alina suferintele noastre trupesti sau sufletesti - reprezinta Me5ceptiile7 de la Mregula normalitatii divine7. 8entru mine, ca preot, dar si ca simplu crestin, Mregula7 este marea minune prin care )umnezeu a creat universul si neamul omenesc... !inunea este puterea (elui de "us, dovedita si intr-un fir de iarba, dar si in maretia cerului instelat, dincolo de care se afla intregul univers, cel infinit, al (reatiei "ale. !inunea Mnormala7 o reprezinta si scurgerea armonioasa a anotimpurilor, minunea se vede si in roadele pamantului, dar si in frumusetea domestica si pasnica a vietii noastre de zi cu zi sau in cresterea copiilor nostri. ;mul insusi, care stie sa se bucure de toate acestea, laudand 4umele (elui de

"us, este o minune, la randul sau. -oate acestea, prin chiar e5istenta lor, aduc slava in fiecare clipa celei mai de necuprins minuni in maretia Mnormalitatii7 sale, care este 2nsasi (reatia )ivina... %ceasta este Mregula7, iar celelalte sunt Me5ceptiile7: 2n graba vietii, multi dintre noi nici nu mai baga de seama ca suntem martori ai acestei minuni in fiecare zi, iar aparentele care o ascund intelegerii noastre pripite sau neatente raman dovada supremei modestii a 2nsusi (reatorului acestei lumi. !a cutremur chiar si in clipa cand rostesc aceste vorbe:... 4oi nu trebuie sa mai alergam dupa Me5ceptii7 ca sa ne intrezarim credinta si sa dovedim ca e5ista )umnezeu cu adevarat. -rebuie doar sa ne uitam bine in jurul nostru, pentru a intelege ca )umnezeu se dovedeste pe "ine prin reguli, nu prin e5ceptii... ;amenii mai putin educati, mai putin pregatiti duhovniceste alearga dupa acel Mregistru al minunilor7 de care va pomeneam, alearga dupa Me5ceptii7, in acest fel riscand sa cada in tot soiul de rataciri. "-ar putea spune ca ei cauta latura Mspectaculoasa7 a crestinismului, ajungand, nu o data, la mana unor impostori, ca sa nu mai adaug ca pot aparea atatea false minuni ce apartin Maltcuiva7... "-a umplut pamantul de Mghicitori7, Mclarvazatori7, falsi profeti sau sarlatani: )aca esti la o stramtoare atat de mare, incat ti se pare ca doar o minune dumnezeiasca te mai poate salva, atunci roaga-te cu mare putere si incredere in orice biserica, fara sa uiti ca, asa cum ti-a spus 2nsusi (el (are "-a *astignit pentru tine, Mcredinta muta muntii din loc7. )ar, daca nu stii sa iubesti, sa ajuti, sa ierti, de pomana strigi' M8rea "fanta 9ecioara, ajuta-ma, scapa-ma:7 sau M)oamne, fa o minune cu mine:7... - 8arinte, fiindca am ajuns la finalul discutiei noastre, ce sfaturi le dati credinciosilor pentru a binemerita ajutorul divin< (um sa-1 induplece pe )umnezeu< (um sa se fereasca de false minuni< - (el de "us stie, intotdeauna, mai bine decat noi insine, cat si cum trebuie sa fim ajutati: "a lasam in seama 1ui aceasta purtare de grija. 4oi sa-2 aratam credinta prin ferirea de pacate si prin ascultarea poruncilor 1ui. 9iecare va primi dupa stradania sa. 4u in ultimul rand, am sa-i sfatuiesc pe crestini, in mod cu totul neasteptat pentru unii dintre ei, sa se fereasca pe cat posibil pana si de minunile autentice: )e ce< $i bine, pentru ca nu suntem sfinti ca sa avem Mdarul deosebirii duhurilor7 si riscam, oricand, sa confundam o falsa minune cu una adevarata... (el care lucreaza cu asa-zise Mminuni7, mai mult decat )umnezeu, este chiar diavolul, pentru a ne atrage in cele mai primejdioase capcane, ca sa ne pierdem sufletele. (el de "us nu se va supara niciodata pe noi daca ne-am ferit chiar si de o minune autentica, tocmai din prudenta de-a nu gresi: (u atat mai mult ne va ajuta $l, cand 2i vom arata asemenea cumintenie si intelepciune. 2n plus, aceasta ar fi si o dovada de smerenie bineplacuta lui )umnezeu. "a-ti spui tu, crestin, in sine' M)oamne, cine sunt

ca sa merit tocmai eu o minune din partea -a<:7. 2ar in fiecare dimineata, cand te trezesti, inainte de orice altceva, sa te inchini la icoana sfintita din camera ta si sa rostesti cu glas tare' M!ultumescu--i -ie, )oamne, ca ai ridicat soarele deasupra capului meu inca o data si mi-ai daruit o noua zi: 1audat fie 4umele -au, in veci:7. 2n felul asta 2i arati lui )umnezeu ca intelegi si crezi, pentru ca recunosti ca esti martor al unei minuni. 9iecare zi din viata noastra incepe cu aceasta minune, pe care multi dintre noi nici nu o mai luam in seama in graba vietii. MA!I(S P#&!#SC( 4ovestile Mamei &eta

Mireasa din "o6aci

-Cum l-am lasat eu sa plece atunci, pe Ion, ca de la casa straina1. %cum vreo doua-trei veacuri, vremuri tulburi i-au incercat pe romanii transilvaneni. "tapanirea austro-ungara ce le ocupase pamanturile i-a silit sa-si lepede credinta, sa-si uite limba ori sa-si ia lumea-n cap. !ulti dintre ei au trecut muntii si s-au asezat de cealalta parte a lor, mai catre sud, in locuri ce le aduceau aminte de vetrele parasite fara voie. %u venit cu mii de oi, caci erau pastori buni, cu obiceiuri si sarbatori la care tineau cu sfintenie. "i-au adus cu ei familiile, animalele, uneltele si unii au desfacut chiar si bisericile din satele parasite si le-au reconstruit apoi in noile vetre pe care le-au intemeiat. Drmasilor acestor romani transilvaneni, renumiti pentru harnicia lor, li se mai spune si azi, in 4ovacii .orjului, Mungureni7. 8ovestea care urmeaza am aflat-o de la o stranepoata de ungurean, $lisabeta .lavan. !ama 1eta - cum o stiu vecinii - are ?= de ani si e tare mandra ca se trage din neamul vestitului haiduc ardelean 8op.

E:odul 1a inceput, veneau numai primavara si se asezau cu turmele mai sus de .ura Vaii, dincolo de Varful 8apusa, unde erau pasuni grase. "tateau toata vara in munti si toamna isi manau turmele inapoi, in satele lor din %rdeal. )e la an la an, veneau tot mai multi si, odata, intr-o primavara, s-a intamplat de-a venit de dincolo de munte un sat intreg. )oua zile la rand au tot venit cu turmele si cu magarii incarcati cu de toate si s-au asezat pe malul .ilortului, dinsus de 4ovaci. (are cum venea isi alegea un loc si-l insemna cu pociumbi batuti in pamantul reavan' M%icia stam noi, 8etre cu %na7& M%icia-i a nostL .heorghe si 9lorica7& M)e-aici si pana acolo om sta noi, 2on

si !arie7& si tot asa, pana s-au asezat toti, pe neamuri, pe legaturi de sange. (and au venit, erau inca petice de zapada pe dealuri, era mult prea devreme pentru iesit cu oile in munte, ceturile erau reci, oile - proaspat fatate si mieii prea cruzi pentru urcus. 2n zilele care au urmat, n-au stat degeaba, desi ploaia satura din greu pamantul de apa. 4u e usor sa asezi vatra unui sat nou, dar ei, buni gospodari, s-au gandit la toate. 2ntr-o buna dimineata, barbatii au plecat inapoi, peste munte, cu toti caii si magarii pe care-i aveau. 1a vetrele noi au ramas doar femeile, pruncii si oile. %u trecut trei zile si inca trei si nici un semn de la barbati, si-au mai trecut inca trei pana cand, intr-o dupa-amiaza rece, s-au zarit primii cai iesind din umbra padurii. Veneau insirati, unul dupa altul. 8adurea cenusie-i scotea pe rand, la marginea ei. 8ale de ceata ii acopereau incet, pentru ca apoi sa se inalte catre varful copacilor. "aci mari, incarcati, si desagi in varste negre si albe se leganau pe spinarile ude ale animalelor obosite. 1a hopuri mari, de la urma sirului se auzea o limba de clopot ca un inceput de cantec pe jumatate frant. 2ntr-o carucioara trasa de doi boi, bine ancorat cu funii de canepa, era clopotul batran de la biserica lor de peste munte. 2ar in desagi, in lazi si-n celelalte carute era biserica lor desfacuta, bucata cu bucata, grinda cu grinda, cheutoare cu cheutoare. M4u se poate vatra noua fara sfanta biserica7, si-au zis cei mai batrani si-au plecat sa-si aduca biserica in care preotul .avrila 8op i-a botezat si cununat pe toti. )rumul n-a fost usor. %u trecut cu ea prin paduri, peste vai si paraie. (arucioara cu clopotul se misca mai incet, dar zece flacai erau pe langa ea si-o sprijineau cand drumul era greu. 2nvelite in stergare groase si apoi bagate in lazi cu fan erau icoanele facute de )umitru Eugravu - de la )umbravioara. (oman (aluserul - mare mester de biserici - venea si el, calare, cu o straita de gat, in care erau sfintele odoare. )umnezeu le-a ajutat si-au ajuns. 8ana au descarcat toate, s-a facut deja intuneric. %u insirat pe iarba, pe malul .ilortului, usile imparatesti, altarul, bancile de lemn vechi de stejar, tampla bisericii si grinzile sfintite. % doua zi de dimineata, au si inceput lucrul. 8runcii erau si ei peacolo, printre lucratori, buni de adunat si de trimis, ba dupa un ciocan, ba dupa vreun lemn, ba dup-un vas cu apa. (and n-avea nimeni treaba cu ei, se jucau cu ferestruicile de-o palma ale bisericii batrane. (ulcati in iarba, se uitau prin ochiurile de sticla, la cer, sa vada cum trec norii grabiti de primavara. 2n cateva saptamani, biserica a fost gata, caci n-au facut-o mare. 2l gaseau pe )umnezeu in ea doar iarna, cand erau pe-acasa, iar vara, pe varful muntelui, pe unde-si duceau turmele, se-nchinau si se spovedeau la brazii batrani, cu fata catre rasarit si cu )umnezeu in inima. 2n anul acela, primul in vetre noi, au urcat la munte numai dupa ce preotul i-a binecuvantat in biserica ridicata a doua oara. (lopotul batran batea de bucurie in dimineata in care ei au pornit. 1-au auzit multa vreme si dupa ce au intrat in padure, si apoi, tot mai slab, pana cand a fost doar o parere.

4rimul petitor M8e vremuri, 4ovacii era capat de lume, nu era drum mare peste munte ca acuma. "atul incepea cam de la 8ociovaliste si urca pe .ilort, pe langa iazul cu mori, pive si joagare, pana la .ura Vaii, de unde incepea 8arangul. )e-a stanga .ilortului era 4ovacii-"traini, unde s-au asezat ungurenii, care au venit in mai multe randuri de peste munti. )e-a dreapta apei era 4ovacii *omani, pe-aici pe unde-i si casa mea. 4ovacenii vechi lucrau la padure, carau lemne la joagarele din susul apei, faceau scanduri si apoi le duceau in tara, la schimb pe cereale.7 Dngurenii erau ciobani tare buni, toti aveau oi multe, trei sute, cinci sute, o mie... 4imic nu era mai de pret la ei decat turmele. -oata viata lor o socoteau dupa oi. 8ana si copii faceau dupa cate oi aveau, ca sa stie cata zestre pot da. )aca venea un flacau sa ceara o fata de nevasta, tatal fetei il intreba mai intai cate oi are acasa, cata lana a vandut, ca sa stie in ce neam da fata. Vara plecau la munte cu toata suflarea din curte, luau vite, gaini, porci, mata si caine cu ei - parca plecau sa nu se mai intoarca. *amaneau casele pustii, ici-colo cate-un batran. 1uau cu ei pana toamna si cele cateva oi ale novacenilor vechi, iar toamna aduceau branza pe ele, fiecaruia dupa numarul de oi. M!a uitam dupa ei cand plecau, pana cand praful starnit de turme se ineca in padurea de fagi. 2i urmaream cu gandul si dupa ce nu se mai vedeau. %tunci, imi inchipuiam samarele si sacii legati pe spinarile magarilor, porcii adusi de la spate, ca sa nu se piarda, gainile lesinate de oboseala in cosurile de nuiele si, in zgomotul acela de copite care calcau grabite potecile inguste, parca auzeam zdranganind si ceaunele din traiste. Eiua plecarii la munte era ca o sarbatoare. -oata valea .ilortului vuia de zgomote. %tunci imi parea rau ca nu m-am maritat cu ungureanul acela inalt, care intr-o seara a venit calare pe un cal roib, ca sa ma ceara de nevasta. 4u mai stiu acuma cum il chema, e mult de-atunci, mai ca mi-oi uita si numele meu. % venit la noi dupa -argul de "f. 2lie. %sezat drept in sa, cu mustata rasucita, cu palaria pe varful capului, parca era tata mumii mele, haiducul 8op, ca, dupa mama, is ungureanca si eu. -ata tatii ii gorjan si se trage din neamul lui Bobolan - asta-i era porecla. 2i zicea asa ca a mancat la un ramasag, de 1asata "ecului, treizeci de oua de gasca. 4-a patit nimica din asta, i-a ramas numai porecla. %ici, in 4ovaci, oamenii se cunosc mai mult dupa porecle' ;ane al lui "cariceanu, al lui -artoi, !aria lui (uca, 2on al lui (iuciu, de-ai lui 8iloata... uite-asa isi zic ei. Dngurenii nau porecle. 8e ei ii cheama (omanescu, 4iculita, Vintan, 8oenaru, (oman, !argineanu, 8op. Bag seama ca astea-s nume de pe unde-au venit ei, din %rdeal, de pe langa "ibiu ori "ebes. 8e vremuri, rar se amestecau la munte ungurenii cu novacenii. 1e ziceau novacenilor HHgolaniII, ca erau mai saraci decat ei. Dngurenii nu luau fete novacene. %cuma e altfel' s-au amestecat si oamenii, si hainele, avem acelasi

port la joc, cel ungurenesc. 4ovacenii jucau chindia si hora, ungurenii fecioreasca si jocul de doi.7

4alaria cu aur M-ata mumii mele, haiducul, a venit de departe, de dincolo de munti si si-a luat nevasta de-aici, din Airisesti. )e la nevasta n-a vrut nici o avere, a luat-o numai cu camasa de pe ea, asa de mult a iubit-o. 4u i-a trebuit nimic altceva decat pe ea. % fost dragoste mare intre ei, cum nu prea s-a vazut pe la noi. "i-au facut o mandrete de casa, cu sopron, cu magazii, cu pivnita, cu grajduri, cu tot ce trebuie la o gospodarie ca lumea. 1a pivnita aia, sapata in pamant, avea o usa groasa, de stejar, de doua palme, cu tinte de fier, usa cioplita de rudari. %colo, in pivnita, isi tinea el averea de haiduc. 4imeni nu intra acolo fara el. "i cand trebuia femeia lui sa ia muraturi, se ducea el cu ea, ii descuia si-o astepta in prag. 2n zilele de sarbatoare si duminica, se imbracau frumos amandoi si ieseau in curte. $l descuia usa la pivnita, o deschidea larg si-o astepta si pe ea. Eice lumea ca pivnita aia era plina de palarii ciobanesti umplute cu bani de aur, iar ei treceau printre ele, gatiti de duminica. )in bogatia lui, haiducul a facut primul joagar de pe .ilort. %tunci si-a schimbat si numele, si-a zis Bogareanu, poate din mandrie, ca sa se stie ce a facut el, ori poate ca sa se ascunda de aia pe care i-a jefuit. ;ricum, eu cred ca l-au ajuns blestemele lor, ca intr-o zi a cazut ca secerat in mijlocul bataturii si, la putina vreme de la aceasta intamplare, i-a ars si mandrete de gospodarie, cu casa, cu grajduri si cu aur cu tot. Dnii mai povestesc si azi ca din averea haiducului n-a mai ramas decat un paraias stralucitor, care s-a pierdut prin trifoiul din ograda& altii cred ca au mai ramas ceva bani, pe care mama i-ar fi dat unui negustor& cei mai tineri zic ca haiducul si-a ascuns, inainte sa moara, averea pe malul .ilortului. (ei mai curajosi sapa in noaptea de "fantul .heorghe printre bolovanii rotunzi, strigand c-au vazut aurul arzand cu flacara albastra. )umnezeu iti arata ca toate-s desertaciune. (e-a ramas din averea cea mare< 9umul s-a ales de toate.7 !ama 1eta ramane o vreme tacuta, isi netezeste cu miscari incete sortul verde cu bordura de trandafirasi, se mai uita catre dealul pe care se-nalta trufase casele ungurenilor si, dintr-o data, cu o voce vioaie si cu un licar jucaus in priviri, imi spune bucuroasa' MVezi, ca si eu is ungureanca dupa tata mumii mele< )aL tot degeaba, ca dupa barbat te iei, si barbatu-meu n-a fost de pe aici, din 4ovaci7.

Casuta de zahar

2on a venit de departe, din campie. $ra copil din flori, mama lui l-a facut cam la vreun an dupa moartea barbatului ei. (eilalti frati l-au alungat si el a ajuns la Bucuresti, baiat de pravalie. 4u i-a placut acolo si s-a lipit de un pictor de biserici, care l-a invatat mestesugul lui. %sa a ajuns si in 4ovaci, de-a pictat biserica cea mare. % lucrat o vara intreaga si n-a terminat de pictat sfintii. (and a venit frigul toamnei, a inchis santierul si a plecat. M(at a statut aici in sat, n-a zis o vorba catre mine, dar, dupa ce-a plecat, la vreo cateva saptamani, numai ce m-am pomenit cu o scrisoare de la el. %vea un scris tare frumos, cu litere inflorate si rasucite ca un carcel de vie. "i, nici una, nici doua, in scrisoarea aceea, prima pe care am primit-o in viata mea, ca parca-i vaz si acum marginile incondeiate, ma cerea de nevasta. %cuma, drept sa-ti spui, eu am vrut sa ma fac calugarita, asta a fost dorinta mea cea mai mare& aici, la Bistrita, la manastire, am vrut sa ma duc, pentru ca era acolo o buna verisoara de-a mea. 8langeam de ma omoram sa ma lase la manastire, dar n-au vrut fratii mei sa auda de una ca asta. % trebuit sa ascult de ei, ca eram cea mai mica din zece frati si pentru ca tata a murit cand eu aveam numai un an. 4u m-au lasat la manastire si gata. 8e de alta parte, nici nu eram legata sufleteste de vreun baiat din sat. (e sa-i raspund eu lui 2on< (a nu mi-i drag< (a nu mi-i drag de nimenea< (a sa mai vedem< (a ce-or zice fratii< (a el nu-i ungurean ca mine< "curt pe doi, ce sa-ti mai spun ca, intr-o seara, era intuneric bine deacuma, numai ce ma trezesc cu el la usa. Vezi, ca el saracul a tot asteptat raspunsul meu si, daca a vazut ca nu-l primeste, s-a prezentat in persoana la mine, ca sa vada ce-i. "a ma ierte )umnezeu, daL tare necaz mi-a fost cand l-am vazut. $ra o vremea grea, ploua de-ntuneca, eu lucrasem toata ziua, eram rebegita de frig si n-aveam chef de el. % venit si nici macar nu l-am intrebat daca-i e foame ori sete, vezi cum lasa )umnezeu< !-a rugat el de la o vreme sa fac un ceai, cred ca era flamand si ostenit de drum. %m facut un ceai, dar nu mai tin minte de i-am dat paine, ori turta, ori mamaliga. )aL tin minte pan-oi muri cum a scos el incet, din buzunar, un pachetel invartit in hartie si cum l-a desfacut apoi cu grija pe masa. % scos din hartie bucatele de zahar, pe care a inceput sa le insire una langa alta catre mine, ca eu eram de partea cealalta a mesei, si a desenat cu ele asa, ca o casa cu acoperis tuguiat. !ie mi-a venit sa rad de el, c-am crezut c-a dat in mintea copiilor, dar el era tare serios. % luat o bucatica de zahar, cam de pe unde ar fi trebuit sa fie usa de la casa, si mi-a intins-o mie si atuncea am inteles eu ca el se gandea sa-mi spuna in felul lui ca poate i-s draga.7

,unta M% doua zi, s-au adunat fratii mei si cei din comitetul bisericii. 2ti spusei ca am fost orfana si ca nu puteam hotari de una singura. %u stat ei de vorba cu el si gata, zas si facut: %m pus actele la 8rimarie inainte de (raciun. (and s-au stins colindele si cand gerul

Bobotezei a intepenit lumea, atunci am avut nunta la biserica din deal.7 )e jos, de pe ulita !amei 1eta, biserica pare o corabie care s-a impotmolit pe varful dealului, deasupra celor lumesti, adusa de cine stie ce furtuna, de cine stie ce ape si vartejuri spulberate care au intrat in pamant si s-au scurs printre pietrele albe, lasand locul lamaitei mirositoare, busuiocului salbatic si salviei de camp. (rucile de lemn pictate in albastru, scoase de la capul mortilor si inlocuite cu unele noi, stau acum langa zid. %sa, rezemate de peretele alb al bisericii, parca o sprijina sa nu se destrame sub apasarea vremilor. )e-aici, dinspre rasarit, trebuie sa fi pornit si alaiul de nunta. )e buna seama ca au urcat anevoie dealul - caci omatul era mare -, unul cate unul, pe cararea dintre troiene. 2nainte era preotul, apoi nasul, nasa, mirele 2on si la urma ea. 2n fata bisericii s-au oprit pentru ca preotul sa descuie usa intepenita de omat. 9ulgii mari se amestecau in voalul cu lamaita, beteaua de pe cap cobora pe langa obraz, se-ncrucisa pe piept si apoi se oprea undeva deasupra genunchilor. (and se-ntetea vantul, isi strangea jacheta neagra de postav pe langa trupul subtirel, pe care flutura fusta de giulgi cu cute stranse, ciupagul cu ciocanele in cinci randuri si vesta de catifea rosie. Beteaua adusa de nasa si prinsa in copci sclipitoare de parul blonziu juca in vant, ca si cum ar fi facut semne grabite cuiva de departe. 4-avea insa cine sa-i vada acolo sus, pe deal, poate numai bunul )umnezeu, caci o negura sura venise dinspre padure si acoperise tot satul. 4umai biserica parea ca sta suspendata deasupra lumii, intre cer si pamant. )egeaba se uita 2on cu drag la ea. (at a trait cu el, n-a putut nimic s-o scoata din frigul acela mare, care a cuprins-o pe dealul bisericii si care i-a ramas si in suflet' barbatul acela, care de dragul ei a imbracat costum de ungurean, cu pantaloni de postav alb, cu camasa pe care ea a cusut inflorituri negre pe la gat, barbatul acela, intepenit si el de frig, i-a furat cel mai drag vis - visul calugariei.

Ceasul de buzunar 4unta a trecut si gospodaria cea noua era purtata tot de 1eta, caci 2on era mereu plecat de-acasa la pictat de biserici. M% pictat peste 30 de biserici. 8rin toata tara a umblat. % fost om serios, lucra bine, l-a invatat si mesterul Bazavan de la 8atriarhie. Vorbea tare putin, tacea toata ziua si desena ori amesteca acolo la culorile lui. 1a ce s-o fi gandit el atata cand picta< (e-avea el in cap, oare< 4u l-am inteles. Barem de-ar fi vorbit cu sfintii aia pe care-i picta, dar nu l-am auzit niciodata vorbind in biserica, nici macar nu canta. (am la doua-trei saptamani, ma duceam pe-acolo pe unde era, ii spalam hainele, ii mai faceam de mancare. %poi, l-au luat la razboi, a ajuns pana-n (aucaz. 2n noaptea dinaintea plecarii, am ramas grea. 4u mi-a parut bine. $rau vremuri grele, vremuri de razboi. % plecat din ograda, si nici macar nu m-am uitat

dupa el. "-a oprit la poarta si s-a uitat catre casa, dar eu mi-am facut de lucru, ca sa nu-l vad cum pleaca. "-a intors din razboi dupa doi ani. $ra si mai tacut. 2ara a inceput sa picteze biserici. ;data, cand era la o biserica de langa (luj, si-a uitat ceasul acasa. 4u m-am dus sa i-l duc si el mi-a scris ca si-a luat altul si sami ramana asta mie. Dite ceasul:7 !ama 1eta deschide un sertar si scoate de acolo un ceas vechi de buzunar, cu cadranul ingalbenit de vreme. M-are sunt suparata. %cuL o saptamana, cred ca am avut vreo ameteala cand l-am scos sa ma uit la el, ca l-am scapat pe jos si acuma s-a oprit, nu mai merge. (red ca s-a rupt ceva in el. -are m-as duce undeva sa-l repar, nu stiu unde se repara ceasuri de astea vechi. 2mi pare rau ca nu mai merge. 2l scoteam cateodata si ma uitam cum se misca penele si ma gandeam la viata mea. 2l puneam langa mine cand ma culcam si-i auzeam ticaitul pana adormeam. "i noaptea-l auzeam cateodata. 2ti dai seama cat de bun a fost, m-a mai tinut douazeci de ani dupa ce-a murit 2on si el il avea cumparat cu vreo douazeci de ani inainte. (rezi ca s-ar mai putea repara undeva, pe-acolo, pe la Bucuresti, ce zici< 2m<7

Cainta !ama 1eta invarte neputincioasa ceasul cu mainile tremurate. ;ricat ar vrea sa ma faca sa pricep ca nu i-a fost drag 2on, ca viata i-au dictat-o altii, ca s-a supus vointei straine, ca a stat langa el treizeci de ani ca langa un strain, ca si-a purtat crucea amara pana la ?= de ani, ca asa era pe-atunci - Mfemeia tacea si se supunea7 - nu pot s-o cred. )in miscarile gingase cu care sterge cadranul ceasului, din grija cu care-l aseaza pe scaunul dinaintea ei, dintr-o anume sclipire inlacrimata a ochilor, atunci cand vorbeste despre el, inteleg si ceea ce nu vrea sa-mi spuna. Banuiesc povestea nespusa, nemarturisita, de iubire, pe care ea vrea s-o apere acum de curiozitatea mea, tocmai pentru ca atunci, la varsta tineretii, n-a putut ori n-a stiut s-o traiasca liber, fara teama si fara remuscari. M2mi pare rau c-am stricat ceasul, nu mai am de la 2on decat icoanele astea de pe pereti.7 2a din nou ceasul in mana, ca sa se convinga parca inca o data ca penele lui aramii au ramas intepenite pe veci si-l pune apoi resemnata in cutia lui de carton. M;are ce-o mai veni peste noi< %cuL, ca e iarna, mi-e ciuda ca n-am sa pot lucra la primavara in gradina de flori, ca tare-mi place cum miroase pamantul proaspat sapat. 4u-mi pare rau de nimic altceva din viata asta, ca stiu ca toate-s scrise in cartea (elui de "us. -oate de la $l vin si la $l se intorc. Dngurean ori novacean, bogat ori sarac, toti la judecata 1ui ajungem. 4umai cateodata stau si ma gandesc cum de 1-am lasat eu pe 2on sa plece atunci, demult, la razboi, ca

de la casa straina. 4ici nu m-am uitat dupa el, numai dupa ce am auzit portita scartaind am iesit afara, dar el era deja trecut de copacii de la capatul potecii... (e m-o fi impietrit asa, oare< "i-acuma, am stricat si ceasul...7

Pe urmele parintelui A!S#"I# B CA

In temnita de la $rasov 2nainte de a invata de la rusi metodele salbatice de smulgere a declaratiilor de vinovatie, "ecuritatea comunista din *omania se mai purta cu manusi. %gentii recrutati dintre tinerii indoctrinati in scolile de partid si imbracati in timpul serviciului in uniforme albastre mai ramasesera cu o oarecare pojghita de bunacuviinta, chiar daca o afisau ostentativ. (ei doi indivizi care s-au prezentat in biroul meu aflat la sediul M(artii %rdelene7 din Brasov m-au salutat cuviincios si mi s-au adresat cu amabilitate' M"untem ofiteri ai !inisterului de 2nterne si va rugam sa ne insotiti pana la sediul nostru, pentru o simpla declaratie7. 2n strada, ma astepta o dubita alba, cu geamurile fumurii. %m fost chiar stingherit de rapiditatea cu care mi s-a deschis usa masinii si am fost invitat sa iau loc. 9erestrele vehiculului fiind mate, nu vedeam pe unde trec. !-a cuprins grija, doar dupa ce mi-am dat seama ca nu sunt dus la sediul !ilitiei, care se afla in centrul urbei, ci eram transportat mult mai departe. ; frana brusca mi-a dat semn c-am ajuns. !a aflam in fata unei porti grele, de fier, blocata de un grup de femei, dupa aparenta taranci, purtand cosuri mari, acoperite cu stergare. Dna mai in varsta mi-a strigat, fara sa tina seama de prezenta ofiterilor care ma insoteau' M*ogu-te frumos, spune-i parintelui %rsenie, de-l vei intalni, ca asteptam la poarta sa ne trimita binecuvantarea:7. $ram in fata vilei dr. !ihai 8opovici, colaboratorul si prietenul cel mai apropiat al lui 2uliu !aniu, doctrinar intelept si unul dintre conducatorii cei mai de seama ai 8artidului 4ational -aranesc din %rdeal. Vizitasem in cateva randuri vila aceea cocheta, tupilata in dosul 1iceului M%ndrei "aguna7 din Brasov, si ceea ce m-a izbit la inceput a fost lipsa portii de la intrare, care fusese o adevarata bijuterie, faurita de mesteri fierari, din fier forjat, dupa un desen al faimoasei porti de la (astelul Brandemburg din Viena. 8oarta ce s-a deschis in mod automat in fata mea era o lucrare masiva, oribila si temuta la aspect, croita din tabla groasa de fier si intarita cu tevi sudate in crucis, vopsita in culoarea ruginii. "-a inchis in spatele meu, cu un zgomot sinistru. 4elinistea incepuse sa-si puna gheara pe gandurile pana atunci limpezi si increzatoare si mi-a trecut brusc, prin minte, ca ma aflu in fata portii 2nfernului lui )ante %llighieri, din M)ivina (omedie7, pe care era scrijelit deznadajduitul vers' M1asati orice speranta, voi cei ce intrati7. )e altfel, amabilitatea afisata cu atata solemnitate de catre ofiterii de "ecuritate a ramas si ea dincolo de poarta. %bia trecut de ea, o mana transformata in copita m-a izbit in spate, impingandu-ma sa grabesc pasul, ceea ce am si facut. 4u mai descopeream nimic din ceea ce vazusem in vila 8opovici, pe vremea cand un grup de carturari ne intalneam acolo, spre a-i asculta distinsele prelegeri din 2storia %rtelor. 9rumoasa vila fusese transformata in sediul "ecuritatii din Brasov.

%m fost dus in fostul Mpranzitor7, acum o camera goala, mobilata doar cu doua mese de scanduri, un dulap si cateva scaune. Dn individ posac, care privea pe fereastra, mi-a poruncit' M"coate sireturile de la pantofi, centura si tot ce ai prin buzunare7. 4edumerit de ceea ce mi se cerea, l-am privit indelung si am indraznit sa-i reamintesc cum ca am fost invitat doar pentru o simpla declaratie. !i-a taiat-o scurt, strivind intre dinti si o injuratura' M; simpla declaratie< ;m vedea noi. )eocamdata grabeste-te si fa ceea ce ti-am spus, ca nu am timp de pierdut in discutii cu dusmanii poporului7. 9aceam parte, asadar, din grupul faimosilor Mdusmani ai poporului7, care erau trasi pe rand in fata tribunalului poporului si osanditi pe viata, unii chiar si la moarte. (u aceeasi brutalitate, am fost condus apoi pe un lung coridor din care se deschidea o usa spre o scarisoara ce cobora in pivnita - faimoasa pivnita de vinuri si de bauturi rare, cu care se mandrea d-l !ihai 8opovici. (alaul m-a impins intr-o incapere rudimentara, construita grosolan din scanduri si barne, un fel de 4$%.*% de la inchisori, in care se aliniau, una langa cealalta, celulele improvizate cu repeziciune pentru multimea de arestati. Dn bec de @5N imprastia o lumina oarba in spelunca aceea rece, sporind, parca, si mai mult intunericul. 2ntr-un tarziu, dupa ce usa de la capatul coridorului pe unde iesise calauza mea in 2nfern a fost trantita, am auzit o voce domoala dar ferma, parca aducatoare de liniste, dar mai cu seama de imbarbatare, de care aveam mare nevoie in clipele acelea de izbeliste' MBuna ziua, crestine: 2nlatura-ti pe cat poti teama, fiindca aici nu esti chiar singur. $u sunt parintele monah %rsenie de la !anastirea "ambata, adus aici ca si dumneata, banuiesc, pentru fapte pe care nu le cunosc si nici nu le-am savarsit. Vom imparti, deocamdata, noi doi, spatiul acestei intrari in iad, dar cu ajutorul lui )umnezeu vom rezista si ne vom izbavi. Vor mai sosi si altii. "a nu schimbam intre noi nici o vorba atunci cand se afla prin preajma vreun nelegiuit din cei de sus, pentru ca riscam sa fim amestecati in cine stie ce complot. %stia de-abia asteapta o astfel de ocazie. Vor cu tot dinadinsul sa ne scoata vinovati de dezastrul tarii7. )upa ce i-am spus cine sunt, m-am grabit sa-i aduc la cunostinta dorinta femeii aceleia batrane, care ma intampinase la intrarea in cladirea "ecuritatii, cu rugamintea de a le trimite binecuvantarea sa. M(um puteti sa le binecuvantati, preacuvioase parinte, in situatiunea in care va aflati<7, l-am intrebat cu nedumerire.7-ocmai cu ajutorul nelegiuitilor. 9emeile care ma asteapta la poarta zile la rand, unele sosite tocmai din -ara 9agarasului, vin incarcate cu cele mai alese bucate si bauturi. $le stiu prea bine de ce fac acest efort. Bunatatile pe care mi le

trimit sa le binecuvantez, dar mai cu seama bauturile, sunt sechestrate de flamanzii aceia din birouri, asa ca nu-ti va fi de mirare daca spre seara ai sa auzi batai din picioare si chiar cantec de voie buna. 2n schimb, painea si o parte din vin le sunt intoarse femeilor. 8rintre ele se afla si multe bolnave, incredintate ca, gustand din bucatele binecuvantate de mine, se vindeca. "unt atat de credincioase, incat taria credintei lor chiar le vindeca. 8rin lumea noastra cea ingusta, unii necredinciosi au raspandit zvonuri cum ca as fi un sarlatan, iar vindecarile celor suferinzi s-ar fi produs oricum, chiar si fara de ajutorul meu. 4iciodata nu mi-am asumat puterea de vindecare, fiind convins ca cel care-i ajuta sa scape de dureri este unul singur, )umnezeu. $u nu fac altceva decat sa le insuflu increderea in izbavire, cu ajutorul (elui de "us.7 2n dialogurile purtate ulterior, parintele %rsenie mi-a marturisit ca studiase medicina, astfel ca multe dintre sfaturile si indrumarile sale catre cei bolnavi se bazau si pe stiinta, nu numai pe credinta. 1-a surprins placut stirea ca studiasem si eu aceeasi profesie. )ornic de cunoastere si fara sa se rusineze de faptul ca se instruia (desi il consideram un erudit , m-a rugat sa-i tin o adevarata prelegere din specialitatea pe care o practicasem la clinicile universitare din (luj, si anume bolile venerice. (ateva zile la rand, afland ca discutia noastra pe teme de medicina - mai cu seama pe aceea a bolilor venerice, care bantuiau intocmai ca o epidemie - este ascultata si de cativa securisti, strecurati in varful picioarelor pe scarita de la intrarea in pivnita, parintele %rsenie mi-a sugerat o prelungire, sine diae, a subiectului. "ifilisul nu prezenta nici un pericol politic. (at am stat in beciul "ecuritatii, nu am avut niciodata prilejul sa stau de vorba cu parintele %rsenie Boca de aproape, unul in fata celuilalt. 2l intrezaream prin intunericul umed, in partea cealalta a incaperii si in rarele cazuri cand era dus in birourile de sus pentru vreo confruntare cu un arestat. )e aceea, in memoria mea nu a ramas zugravita decat o umbra inconvoiata, purtand o barba stufoasa. %vea statura mijlocie, iar capul - acoperit cu o tichie neagra, si-l tinea putin aplecat inspre piept. $ra imbracat in rasa calugareasca, dar nu purta nici macar simpla cruce de lemn, cioplita chiar de dansul, pe care calaii i-o confiscasera, odata cu $vanghelia si o sticluta cu mir sfintit, de care nu se despartea niciodata. "pre surprinderea noastra, desi discutiile pe care le aveam se purtau pe teme de stiinta, securistii se inlocuiau unul pe celalalt din zece in zece minute, pentru a izbuti sa astearna pe hartie continutul acelor convorbiri, doar-doar se va strecura cumva printre subiecte vreunul pe care sa-l apuce de coada si sa-l transforme in acuza. %m rasfoit din memorie, ca si cand ne-am fi aflat intr-o biblioteca, pe marii autori italieni, germani si francezi care s-au ocupat, unii din simpla curiozitate, altii precum .iovanni 8apini, dintr-aceea a unui profund credincios, de viata si mai cu seama de minunile pe care le savarsise 2isus Aristos. 8arintele %rsenie era incredintat ca )umnezeu, dupa moartea 9iului "au, le-a incredintat si altor alesi dintre oamenii inzestrati cu darul credintei, acea putere de a vindeca bolnavii. 4u mi-a marturisit-o raspicat, dar

am inteles cat este de preocupat de inalta putere cu care )umnezeu il inzestrase si pe care aveam s-o descopar nemijlocit. 2ntr-o zi, catre seara, discutiile noastre au fost intrerupte de niste zgomote neobisnuite pana atunci, izbituri si injuraturi care traversau podeaua ce ne despartea de pranzitorul de deasupra, transformat acum in camera de tortura. )upa ce totul s-a potolit, vreo patru gealati din aceia cu puteri animalice au coborat pe brate un trup de om, si acela, din cate am putut vedea, de statura uriasa. 1-au asezat intr-o celula de langa cea in care se afla parintele %rsenie si au plecat. % ramas intins pe prici vreo cateva ore. 8area lesinat. .emea. %sa am putut constata ca traieste. 2ntocmai cum procedase cu mine, atunci cand am fost coborat in pivnita vilei, parintele calugar l-a intrebat cine este.7"onea7, a reusit sa silabiseasca cel intrebat. $ra o cunostinta comuna, eruditul om de stiinta, doctorul ;ctav "onea, seful 1aboratorului de %nalize !edicale din Brasov. % reusit sa mai pronunte' M;, )oamne:7, apoi a tacut din nou. -arziu, in noapte, s-a trezit, si astfel parintele a izbutit sa-l intrebe ce i se intamplase. ;ctav "onea fusese, in timpul studentiei, campion national la aruncarea greutatii si a discului. *amasese suplu si puternic, impunand respect nu numai prin stiinta sa, ci si prin aspectul sau maiestuos. 9usese arestat intocmai cum ne luasera si pe noi, pentru o Mmica declaratie7. 4u am putut stabili ce anume l-a provocat pe falnicul medic - pesemne o palma a unui calau, careia i-a raspuns cu o lovitura de pumn, ce l-a facut, in termeni de bo5, +.;. pe inchizitorul sau. %celea au fost bufniturile pe care le auzisem in camera torturilor. )octorul a fost legat cu mainile si cu picioarele, asa cum sunt carati ursii doborati de vanatori, siapoi batut cu salbaticie la talpi, cu ranga de fier. 2-au fost zdrobite toate vinisoarele si arterele de pe e5tremitatile trupului si-apoi a fost coborat de pe masa si silit sa danseze +onga (un dans la moda pe vremea aceea, inspirat din folclorul negrilor africani . 4umai ca victima lesinase si a fost carata in acea stare pana in celula din pivnita. )andu-si seama, pesemne, de gravitatea cazului (pe vremea aceea, regimul mai pastra oarece relatii cu ;ccidentul si-i pasa de comentariile aspre ale $uropei 1ibere, ascultata in "cheii Brasovului, de la difuzoarele atarnate in pridvoarele caselor de pe povarnisuri , comandamentul "ecuritatii i-a ingaduit parintelui calugar %rsenie sa doctoriceasca victima, reputatia sa de vindecator fiind cunoscuta si de superiorii gradati. -ortionarii erau constienti de altminteri ca, daca ar fi fost transportat la spital, rezultatul era cel fatal' amputarea piciorului cangrenat, cu prea putini sorti de salvare a vietii. 9usese tocmai ziua in care, cu aceeasi Mamabilitate7, cei doi ofiteri care m-au adus in beciul vilei 8opovici m-au invitat sa-mi strang degraba lucrurile, intrucat urma sa plec. ;ribila poarta de fier s-a inchis cu zgomot in spatele meu si, cu aceeasi dubita alba, care vara spaima in oasele celor care o zareau oprita la colt de strada, in loc sa ma duca acasa - asa cum imi fulgerase o clipa prin minte - mam trezit in fata altei porti, de data aceasta cioplita dintr-un lemn dur. $ra poarta prin care treceai intr-o alta institutie de supliciu, aceea a 2nchisorii -ribunalului din

Brasov. )upa o luna de zile, in noua celula unde ma instalasera, a fost adus de la "ecuritate si doctorul ;ctav "onea. $ra slab, schiopata, dar piciorul ranit parea vindecat. (a medic, mi se parea incredibil si l-am intrebat ce s-a intamplat. 9usese vindecat de parintele %rsenie, care il obligase sa-si tina piciorul zdrobit, zi si noapte, in firul de apa ce curgea printr-o latura a temnitei. 2n vremea asta, duhovnicul de la "ambata se rugase necontenit, sfatuindu-si pacientul sa faca la fel'7)aca te rogi si crezi, )umnezeu te va ajuta sa te vindeci. *oaga-te:7M(eea ce bolnavul a si facut. 2ntr-o luna, talpa piciorului a inceput sa fie din nou sensibila, inceputul de culoare neagra, care defineste aparitia cangrenei, s-a transformat, incetul cu incetul, mai intai intr-un rosu aprins, apoi a luat culoarea pielii, ramanand doar tendoanele inca dureroase, iar articulatiile umflate si anchilozate. )ar traia si pasea, infiorat de minunea care se intamplase cu el.

(" MI!AC L A$#VA!A&, !(8ACI("#A<

; Propuneri pentru premiul I ; +e poate lupta16 -otul a inceput de la un banal vaccin antitetanic, administrat tuturor salariatilor -V*. 8e vremea aceea - martie C>@ -, nu e5ista Cdolce farC nienteC-le postrevolutionar& se lucra serios, din greu, deplasari... $ram chiar la (ozia cand a inceput sa ma doara ceva intre clavicula si gat. 8ipaindu-mi locul dureros, am simtit ceva tare. 2n timp ce priveam icoanele, m-am gandit atunci ca filmam biserici, vorbim despre ele numai istoric, estetic, dar deloc religios, ca, in loc sa aprind o lumanare cu gandul la bunici si prieteni, dusi pe cea lume sau la cei apropiati si vii, ma ingrijesc de pusul luminilor electrice in biserica pe care o s-o filmam ca pe o vedeta si nu ca pe un locas de adanca smerenie. 2n zilele urmatoare, umflatura a crescut vertiginos, ma simteam tot mai rau si, cu toata frica de doctori, m-am dus la analize. $ram total analfabet in ceea ce priveste medicina, diagnostice, tratamente. 4u fusesem niciodata serios bolnav. 4u stiam nici macar unde era cabinetul medical din -V*. 1-am gasit. ; doctorita draguta s-a uitat ciudat la galca mea, a dat un telefon si m-a trimis la (oltea. )upa ce ma palpat, o alta doctorita m-a trimis la 9ilantropia. Dn doctor oncolog, imbracat in negru - nevasta tocmai ii murise de cancer - mi-a facut cu seringa o punctie bioptica. *ezultatul' limfogranulomatoza maligna, boala lui Aodg,in. 4u suna bine. 1-am intrebat de ce m-am imbolnavit tocmai de asa ceva. C)aca as sti, miar face astia o statuie de aurC, a spus. )erutat, m-am dus la 1itu, prietenul meu din copilarie, si i-am aratat foaia cu diagnosticul. % iesit. !-am dus in camera lui. "tatea pe burta, in pat, plangand, cu o agenda medicala alaturi. !-au trimis la 9undeni, pe care il socoteam un fel de fabrica unde te CafunziC definitiv. !i-au facut doua incizii pe partea superioara a labelor picioarelor, ca sa-mi caute vasul limfatic, si mi-au introdus o substanta rosie, pompata de un compresor, ca sa vada ce ganglioni erau prinsi de cancer. *ezultatul' inceputul stadiului 0. )in cele patru stadii ale bolii, primele doua erau

socotite posibil vindecabile, celelalte doua - nevindecabile. %m stat nemiscat doua ore si douazeci de minute. (and am coborat in sala de mese, parca asistam la propriul meu parastas. Venisera doua microbuze de la -V*. -ronam in capul mesei, stransesera bani de medicamente, raposatul Vornicu, )umnezeu sa-l ierte, intentiona sa organizeze concerte, ca sa ajung in 9ranta. 4u s-a putut, si totusi mi-a dat bani de la el pentru 4atulan. 2ncercam ciudata senzatie ca toti se uita, nu la mine, ci alaturi, ca si cum as fi avut inca un cap astral. -otusi, atata solidaritate pentru un amarat de operator ca mine m-a impresionat, m-a facut sa fiu in stare sa lupt cu boala. %cel )umnezeu din noi toti era in jurul meu. !-am intarit, deodata, in suflet' C)oamne, da-mi putere sa lupt cu acest neinteles rau din mineC. %tunci, mi-am interzis orice frica, de parca as fi trantit niste sertare nedorite din sufletul meu, am refuzat scaunul cu rotile si am urcat pe scari la sala de operatie, doar cu 1itu. Dsa s-a deschis. -ocmai ieseau cu o targa, cu un mort. 1itu s-a ingrozit, dar eu am ras la aceasta CintampinareC. %m refuzat sa ma adoarma si tot timpul operatiei am glumit cu chirurgul, care mi-a scos un ciorchine de ganglioni infectati. %sta e' oamenii-chirurgi incearca sa-i repare pe oamenii-bolnavi. %poi, m-am lasat in voia tratamentului cu citostatice. Drmari' parul de la ceafa mi-a cazut - dar acum il am la fel de bogat -, dintii mi-au cazut, n-au mai crescut, va asigur insa ca se pot rontai castraveciori si cu proteza, inima sa ai si credinta in )umnezeu, in tine si in prietenii adevarati. )upa 35 de zile de tratament, am aflat ca aveam la (.$.(. destui bani pentru o inmormantare ultradecenta. !a simteam rau. %m consultat si alt doctor, care avea sa fuga la 8aris. "-a uitat la analize' C)omnule, daca mai luati 4atulan, intr-o saptamana muriti. 4atulanul mananca trombocitele, aveti mainile vinete de la vasele de sange sparte, nu se mai coaguleaza. ; simpla intepatura si sangele subtiat se duce...C. )upa sfaturile lui, mancam zilnic un ,ilogram de ficat semicrud, beam suc de rosii, bere, in care turnam cate o sticluta din medicamentul pe care mi-l daruise. !-am ingrasat #@ ,g, dar am dat-o in partea cealalta' de la #5.000 ajunsesem la #.000.000 de trombocite, e5ista pericolul coagularii e5cesive, s-ar fi format oricand cheaguri care sa blocheze un vas din creier, inima, embolie care te curata in cateva secunde. )erutat, am renuntat la orice fel de medicamente. 1itu m-a convins sa incerc si CbabesteC' petrol distilat de 300 de ori, mierepropolis, un vin negru pe care-l descoperise el, scos dintr-o coasta nisipoasa de pe malul %rgesului, si cate o lingurita pe zi din seva de stejar tanar. !-am conformat, dar continuam sa ma rog' C)oamne, fruntea mi-e senina, inima-mi bate rar si puternic, seva sangelui ma va purifica, "unt al -au, pe deplin impacat...C. 2ntr-o seara, mi-am pierdut echilibrul, totul se invartea, ma tineam de pereti, cum luam capul de pe perna, cadeam. %u venit doua salvari. 4u stiau ce am. 4ici nu stiau cum se scrie Aodg,in. (olentina. )octorul !. a iesit dintr-un salon si de la zece metri mi-a spus' hepatita. %nalize. 2ntr-adevar, hepatita B. (and mi-a trecut hepatita, imi disparuse si cancerul. %nalizele o spuneau. $5plicatia<: 4u stiu. *ugaciunea, increderea in sine si in oamenii facatori de bine, puterea de lupta si nerenuntarea la viata care ne-a fost data, forta prieteniei, reintegrarea in armonia naturii de care ne-am indepartat... 2ntr-un film suedez, dupa un caz real, eroina scapa de boala lui Aodg,in, nascand...

$A" $(MI&!#SC( ; str5 %etitelor nr5 -, Sector -, Bucuresti

5...+st... bunica se roa(a65 "puneam asta tufelor de trandafiri si de regina-noptii, in serile copilariei mele cand, pitita intre curiozitate si respect, adunam clipe de taifas pentru zilele vietii mele. Buna mea bunica se ruga la lumina stelelor, in miez de noapte, pentru ca atunci, spunea ea, se deschid (erurile si ne binecuvanteaza sfintii. "i cu mintea mea de copil simteam ca pe mainile trudite, intre rugaciune si lacrimile din coltul ochilor, se pogoara blandetea bunului )umnezeu. %m pastrat in suflet, in mare taina, acea clipa de miez de noapte cand Cse deschid (erurileC. $ marele nod gordian al trecerii mele pe acest pamant' credinta. %dolescenta fiind, am pastrat aceeasi credinta a iubirii divine. 8este succese si esecuri, impliniri si mari dezamagiri, ceasul din miez de noapte a fost marele meu duhovnic. "i nu va puteti inchipui cat de aproape poti fi de )umnezeu si cat de tare simti binecuvantarea 1ui la rugaciunea dintre cumpana zilelor: 2ntr-una din aceste nopti, dupa dulcea povara a rugaciunii, am adormit cu capul pe vechiul acatist al bunicii. Visul a fost curat, frumos si nespus de tulburator. Buna mea bunica ma mangaia pe par si-mi soptea domol sa-l caut pe "fantul 4icolae si viata mea va capata drumul implinirilor. $ra intr-o noapte de joi. %u urmat alte nopti de joi, cand sufletul meu ingenunchea in fata sfantului cu barba alba. ; sa para ciudat, dar in ziua de / decembrie C=0, zi de joi, "fantul 4icolae a batut la poarta vietii mele cu o privire atat de albastra, incat am inchis zadarnicia trecerii mele prin lume. )in acea zi, nu mai eram singura. !os 4icolae imi daruise jumatatea. 2ar ca o dovada in plus, in mainile noastre impreunate la cununie, fara ca nimeni sa stie de ce, dintre atatea si atatea icoane, preotul a adus icoana "fantului 4icolae, proclamandu-l Cnas spiritualC. 4optile mele de joi implineau cautarile. %u trecut anii si-n clipe de cumpana, ceasuri de neliniste, acatistul bunului 4icolae pogora linistea. %sa cum a facut-o in orele prenasterii fetitei mele. 4astere prematura, cu posibile complicatii. 2i priveam disperata pe cei care se agitau in jurul meu si, intre doua perfuzii si-o contractie, rasfoiam micul acatist al "fantului. !a invada speranta de bine, pentru ca, peste cateva clipe, sa apara durerea. 4u mai aveam forta decat sa strig in gand, fierbinte si duios' C"finte 2erarh 4icolae, ajuta-ma pe mine, pacatoasa:C. 4-a durat mult si, contrar asteptarilor, prematura mea fetita a venit pe lume vesela si sanatoasa. 4-are rost sa ghicim care e cea mai frumoasa sarbatoare a copilariei ei, pentru ca seara de / decembrie e declarata C"arbatoarea familieiC. -rec anii, trec vietile si-n suflet adasta chipul bland al "fantului 4icolae. "i-n noptile cu joi in frunte, rugaciunile curg adevarate, intre tufe de trandafiri si regina-noptii. )e undeva, din spatele lor, se aude' C..."st... !ama se roaga:C. IA"C( #MA"(#LA ; sat !osiori, com5 $ulcesti, )ud5 "eamt, cod //D0

5+lujba de la miezul noptii5 2n toamna anului #==5, ma bucuram de cateva luni de vacanta, inainte de a ma angaja, dupa absolvirea facultatii. $ram in "fantu-.heorghe ((ovasna , la sora mea, (odruta, si-mi petreceam timpul cu ea si cu prietenele ei, care devenisera de multa vreme si prietenele mele. (u ele si cu sora mea am plecat, intr-o dupa-amiaza de septembrie, spre !anastirea C(onstantin BrancoveanuC, din "ambata de "us. Drma sa petrecem acolo trei sau patru zile. 8entru noi toate era prima oara cand puneam piciorul intr-o manastire. 9etele mergeau la biserica, eu insa nu. )e mai mult de un an, ma inversunasem impotriva credintei ortodo5e, pe care o consideram lipsita de continut, mult prea ermetica in forme, obositoare. 4u ma mai inchinam la icoane, considerandu-le idoli facuti de maini omenesti& imi scosesem cruciulita de la gat si-mi pusesem un peste, semn pe care se spune ca-l avusesera crestinii primelor timpuri. 2n conte5tul acesta, vizita si sederea la o manastire ortodo5a prezentau pentru mine un interes pur turistic, nici acela din cale-afara de puternic, marturisesc. "-a intamplat, insa, ceva bizar. )esi la ora doua, cand am plecat din "fantu-.heorghe, eram perfect sanatoasa, dupa trei ore, pe cand coboram in curtea manastirii, tremuram de febra, iar gatul ma durea atat de tare, incat nu puteam sa scot nici un cuvant. !-am bagat in pat, sub doua plapumi, sa-mi potolesc putin frigul ce ma apucase. "tiam perfect ce am' amigdalita pultacee& toata copilaria suferisem de asta, dar de mai mult de #3 ani nu mai facusem nici o criza. %migdalita se declansase acum, cand eram in varful muntilor, la 00 de ,ilometri departare de o farmacie si fara nici un mijloc de transport, care sa-mi faca accesibile antibioticele de care aveam nevoie. 9etele au plecat prin manastire, in cautarea unui punct farmaceutic. "-au intors cu ceaiuri, primite de la un calugar. )ar eu nu puteam inghiti nimic' nici ceai, nici apa, nici o bucatica de banana, desi mi-era foame si sete. )oua zile au trecut asa& fetele petreceau multe ore pe afara, fie la slujbe, fie plimbandu-se prin imprejurimi. "e intorceau de fiecare data mai incantate si mai multumite, incercand sa ma faca si pe mine sa vad, prin povestiri, ceea ce vedeau ele. -impul in care ramaneam singura in camera mi se parea lung si nesuferit, cu atat mai mult, cu cat durerile nu incetasera, febra ma toropea fara sa ma adoarma, iar gandurile nu-mi tineau o tovarasie tocmai placuta. !a simteam nedreptatita' de ce sa fiu nevoita sa stau in pat, cand - dupa cate imi povesteau fetele - erau atatea lucruri minunate de vazut< "i, daca nu puteam sa vad nimic, de ce mai venisem< 2n toiul unor astfel de bombaneli interioare, mi-a cazut privirea pe candela din coltul camerei, in care eram cazate& flacara ei micuta lumina chipul !aicii )omnului. 4u stiu de ce, tocmai eu, care nu mai credeam in icoane si, poate (acum ma cutremur scriind::: , nici in sfintenia !aicii )omnului, m-am trezit spunandu-2 in gand, asa cum i-as fi spus mamei mele' C2arta-ma:C. 2n seara aceea, cand fetele s-au intors de la masa si de la vecernie, (odruta a trecut foarte aproape de patul meu& s-a speriat, atat de tare dogoream. 4eavand termometru, nu puteam sti e5act ce temperatura aveam& cert e ca cearsaful inmuiat in apa rece, cu care ma acoperise sora mea in seara aceea, s-a uscat in

mai putin de cinci minute. %tunci au intrat in panica. %u plecat din nou prin manastire, in cautarea unei sticle de spirt, sa-mi faca macar o frectie. "-au intors nu numai cu spirtul, ci si cu o doctorita din -argu-!ures, care era cazata chiar in camera de langa noi. )octorita m-a consultat si a dat urmatorul verdict' C9ara $ritromicina, fata asta nu se mai ridica din pat: 8uroiul i-a prins nu numai amigdalele, ci si cerul gurii. !aine, cum stiti, cum nu stiti, mergeti la 9agaras si cumparati:C. "-a lasat linistea in camera noastra... fetele erau asa de ingrijorate, incat au decis sa nu mai mearga la miezonoptica& au inceput sa se pregateasca de culcare. "i atunci, nici eu nu stiu din ce imbold am spus' C"unt aici de doua zile si n-am vazut nimic. 4u vreti sa ma duceti si pe mine la miezonoptica<C. "pre surprinderea mea, nici macar (odruta nu a protestat. "-au imbracat, m-au ajutat si pe mine sa ma imbrac si am pornit incet, spre biserica. )rumul de la staretia veche, unde eram cazate noi, la staretia noua, l-am facut in vreo 30 de minute. 2n mod normal, nu ia mai mult de #0 minute. )ar eu abia ma puteam misca. $ra o noapte frumoasa, calda& se auzeau numai clopotele, chemand la slujba, greierii si un paraias care curgea in spatele gardului viu ce marginea cararea. 1a un moment dat, a trecut pe langa noi un calugar. 4e-a salutat frumos' C)oamneajuta:C si ne-a spus' C(e bucurie sa vezi crestini venind la miezonoptica: "lujba de noapte e de aur, cea de zi e de argintC. Dltima cotitura a cararii spre staretia noua a disparut, iar mie mi s-a taiat rasuflarea' profilata pe muntii 9agarasului, alba, zvelta, de o frumusete aproape dureroasa, a aparut manastirea. %propiindu-ma din ce in ce mai mult, am avut clar senzatia ca )umnezeu tocmai trecuse pe acolo, ca, daca m-as fi grabit putin, 1-as fi prins din urma. 4u mai traisem vreodata asa ceva. %m intrat in biserica mica. %m stat la toata slujba in picioare, nici macar rezemata de perete. 4u am o amintire a ceea ce s-a intamplat atunci, nu stiu nici ce-am simtit, nici ce-am gandit. "tiu doar ca, odata intoarsa in camera, am mancat aproape normal, cu foamea unui om, care nu mancase de doua zile. 2n dimineata urmatoare, pe cand ma indreptam spre dus, fluturandu-mi prosopul, m-am intalnit cu doctorita. "-a mirat, vazandu-ma si m-a certat ca m-am ridicat din pat' C)ar, doamna doctor, eu nu mai am nimic:C. C(um nu mai ai nimic<: 2a vino incoace, la lumina:C !-a dus in pragul cladirii, in plina lumina de soare si acolo s-a uitat in gatul meu. !i-a fost dat sa vad atunci materializarea e5presiei Ca-i cadea cuiva fataC. CBine, dar tu chiar nu mai ai nimic... adica mai ai doar un punct mic de puroi pe amigdala stanga: (e ai facut<<...C C%m fost la biserica azinoapte...C C%tat<:<C C%tat. )ar nici nu stiti dvs. ce mare pas a fost:C )oamna doctor s-a indreptat spre camera ei, strigand' C%uzi, 4elu, daca se instapaneste psihoterapia, noi, medicii, putem sa ne dam demisia:C. $u am ramas in prag, zambind soarelui. )umnezeu tocmai trecuse peacolo& daca m-as fi grabit putin, 1-as fi vazut. )ar, oare, nu-1 vazusem...< B!A"$(SA V!A"C#A"( ; str5 Blanari nr5 33, ap5 -3, sector @, Bucuresti, cod D01-C

'n vis implinit %veam 00 de ani, iar sotul meu - 0>. )upa opt ani de casnicie, cu indelungi tratamente pentru a invinge o sterilitate declarata, cu eforturi deosebite, uneori dureroase, atat fizic, cat si psihic, ne-am hotarat de comun acord sa ne rezolvam in alt mod dorinta de a avea un copil. "i aceasta rezolvare purta un singur nume' infierea. %m apelat la un orfelinat si am asteptat. "i a venit ziua cea mare, cand autoritatea tutelara pentru adoptii ne-a anuntat ca visul nostru era realizabil si ne puteam prezenta la sediu, pentru perfectarea actelor respective si pentru a o vedea pe micuta. )orinta noastra a fost' fetita, pana-n doi ani. $ra o noapte frumoasa de toamna, cand, cu emotii infinite, m-am indreptat spre icoana !aicii )omnului si am inceput sa ma rog, printr-o rugaciune deosebita, fierbinte si din adancul sufletului. $u, cand m-am nascut, in aceeasi zi cu mama mea mai nascuse o vecina, tot fetita. !ama a capatat o boala la san - mastita - si nu i s-a mai dat voie sa ma alapteze. %tunci, vecina, care avea si ea sugar, s-a oferit si m-a alaptat si pe mine, alaturi de fetita ei. %m supt amandoua de la acelasi san. %sta se cheama ca am devenit surori de cruce. 8e mine ma cheama 1uciana, pe ea !onica. %m facut aceasta paranteza, din timpul copilariei mele, pentru ca are legatura cu rugaciunea din acea noapte de toamna. *ugaciunea mea, fierbinte, a fost asa' C)oamne, "fanta !aica a )omnului, te rog cu lacrimi fierbinti, ajuta-ma: %sculta-ma: !aine voi merge sa-mi cunosc fetita. )aca nu are nume, o voi numi !onica, asemenea surorii mele de cruce& sa fie buna, sa fie sanatoasa, sa ne bucuram de ea:C. 4e-am dus la orfelinat, am intrat in biroul medicului-director, ni s-a spus ca ne-au fost pregatite doua dosare, cu acte in perfecta ordine. 2n fata lui, pe birou, erau cele doua dosare. %u fost impinse spre noi, pentru a le studia. $u am intins mana, am luat un dosar la intamplare, aveam emotii teribile. "otul, de asemenea, era foarte emotionat. (and am citit pe coperta dosarului, am avut primul soc' pe dosar, scria Cminora !onica - un an si patru luniC. %m rasfoit dosarul in transa, literele imi dansau inaintea ochilor. %m ales. %cesta va fi copilul nostru. %poi, neau fost aduse cinci fetite, in bratele a cinci infirmiere. -oata lumea tacea. !-am uitat la prima fetita, la a doua..., la a cincea nu ma uitasem. #, @, 0 si 3 si din nou #, @, 0 si 3. $rau brunete. %poi, mi-am indreptat privirea spre a cincea fetita' C)oamne: (e fetita:C, am e5clamat din suflet. C(e fetita blonda:C si m-am repezit si-am luat-o in brate. ; infirmiera a soptit nauca' C%ceasta e !onica:C. % fost o minune: ; minune de la !aica )omnului, care mi-a implinit ruga: ...(e face !onica< % fost o eleva e5ceptionala, premianta, frumoasa, educata. %cum, mai pot adauga' a fost studenta, anul acesta a terminat 9ilologia - specialitatea' engleza. $ste mandria si mangaierea mea: AL#IA"$!A "I8A ; Satu;Mare

acerea

)umnezeu nu e nici catolic, nici ortodo5, protestant, evreu sau arab. *eligiile si-1 revendica. $l este $1, de dinainte de inceputul inceputurilor, si nu se reveleaza decat e5trem de rar, cand crede de cuviinta. $ste oare cazul meu< 2ntr-o zi de joi, ?, ciresar, ma hotarasem sa mor. 1a doar 30 de ani, socoteam ca am mai mult decat suficiente motive. 2-am spus !arei ca nu vreau sa fiu deranjat. ;ricum, in casa era atata invalmaseala, incat, daca as fi murit, nimeni n-ar fi observat. 1ocuiam in patru camere' eu, sotia mea si / copii - patru fete si doi baieti. !ara, catolica, eu, ortodo5. Beat de dragoste, o vreme nici nu mi-am dat seama de ceea ce se intampla' copiii apareau unul dupa altul si trebuia sa ne zbatem ca sa-i hranim, sa-i imbracam, sa-i ducem la doctor etc. 4u ne ajuta nimeni. $u, orfan, ea, orfana. ;data cu moartea mamei, pentru mine parca se terminase lumea' C4u ma doare nimicC, mi-a spus pe patul de moarte. C!a sting. !a duc sa vad care este diferenta dintre bine si rau. 2ubeste om si )umnezeu: 4u-ti supara ingerul:C -rebuie sa fii foarte tare ca sa tii o casa cu sase copii si o nevasta fara serviciu. )in amarata mea de leafa de proiectant, de abia plateam datoriile apartamentului si eram nevoit sa fac proiecte pentru altii, ca sa mai scot un banut. $ste clar ca lipsa banilor poate distruge echilibrul oricarei familii. (erturi din te miri ce. !ara alerga cu doi copii la gradinita, cu altul la scoala, cu altul la dispensar etc. -ipa intruna, casa noastra era un dezastru. %m cedat nervos. 1asitate masculina. %m cunoscut o studenta pe care am ajutat-o sa-si faca proiectul final. 9ara dragoste nimic nu e, dar si cu prea multa, se strica totul. %sa devii iresponsabil de ceea ce ai ingrijit si ai adus pe lume. "uprema gafa e5istentiala pe care am comis-o a fost sa divortez' ca si cum as fi trantit o stampila definitiva pe destinul meu. -oti m-au blamat. 2n prostia mea, am crezut in eternitatea unei dragoste nebune. )ar n-a fost sa fie asa... )upa asa-zisa noastra *evolutie, iubita mea C1uminitaC, mi-a facut, scurt, vant pe toboganul prabusirii, intr-un abis al neintelegerii despre ce se intampla pe lumea asta a noastra, tradatoare. !i-am dat pur si simplu seama ca n-aveam unde sa ma duc. 2n cusca portarului< "a ma intorc la !ara si la copii< 4u. -rebuia sa-mi ispasesc soarta, asa cum era ea. C(ainta de pe urma n-aduce folosC, imi amintesc ca mi-am spus atunci cu voce tare: )upa care, s-a facut negru. %vusesem un atac cerebral. 2n buletinul meu era trecuta vechea adresa si asa ma gasise !ara. %m vrut sa-i zambesc, am vrut sa zic C!araC, dar m-am auzit spunand CmamaC, voiam sa spun CjoiC si ma auzeam pronuntand CduminicaC. (and am fost e5ternat, !ara m-a adus acasa. 8aralizasem pe partea dreapta' mana si piciorul. (opiii ma priveau ca pe un animal ciudat. !i s-a dat o camera, pe cand ei, cei sapte, se inghesuiau in celelalte trei camere. 2n numai trei ani, aproape ca ma uitasera. 4ici unul nu voia sa imparta camera cu mine. 1e era frica de un fel de necunoscut, atunci cand ma vedeau tarandu-mi piciorul, mana atarnandu-mi neputincioasa. (ei CintregiC nu pot sa inteleaga cat de fericiti sunt: %m inceput sa-mi regandesc e5istenta. *einvatam sa vorbesc. (u scrisul, a fost mult mai greu. %m facut eforturi uriase sa-mi invat stanga ce facea dreapta. "uferinta te face mult mai sensibil si atent la ce se intampla. 2ntr-o noapte, mi-am visat prietenul cel mai bun din copilarie, care era plecat in %ustralia. !i-a spus'

C"tiu ce ti s-a intamplat. .rea pedeapsa ai merita. -rebuie sa ispasesti. 4umai vindecandu-ti sufletul ai mai putea avea sansa de a-ti vindeca trupul. *oaga-te: .andeste-te la anahoretii, pustnicii din pustia $giptului, care se hraneau cu te miri ce si care puteau sa nu scoata nici o vorba, timp de zece luni. 4umai asa sufletul poate invinge durerea, suferinta, boala, frica, mai ales cea de moarte:C. %poi, si-a deschis aripile si s-a topit intr-un nor. !-am trezit cu ochii atintiti drept pe Biblia din biblioteca. %m deschis-o la intamplare' CDmblati cat aveti 1umina, ca sa nu va apuce 2ntunericul. (el ce umbla in 2ntuneric nu stie unde mergeC (2oan, #@, 05 . *evelatie. !-am apucat cu pasiune sa citesc fiecare verset si sa-l si inteleg. $ra si foarte frumos, si foarte greu. %m inceput sa citesc si vieti ale sfintilor, cantece, ba chiar am inceput sa-mi compun singur rugaciuni. %m reusit sa trec prin marea incercare de a nu scoate nici o vorba, timp de zece luni. (ei din casa nu ma intelegeau. 8e buna dreptate, erau speriati. *ecunosc ca nu este omeneste sa taci atata timp, de vreme ce omului i s-a dat (uvantul. (u toate ca ma simteam vindecat sufleteste si, desi stiam foarte bine ca sinuciderea este unul din marile pacate, ma hotarasem sa-mi pun capat zilelor, in primul rand, ca sa-i scutesc pe cei apropiati de o prezenta nu numai inutila, ci de-a dreptul impovaratoare, dar... "-a intamplat in prima zi de dupa Cpostul verbalC. 2ntr-un fel, eram mandru de mine, pentru ca reusisem aceasta amarnica incercare. !-am mirat, chiar, ca imi pot recapata atat de usor darul vorbirii. -otusi, copiii, care se mai obisnuisera cu mine tacand, erau si mai speriati cand m-au auzit vorbind. !-am retras in camera mea. !a gandeam ca nu e asa de usor sa scapi de tine. "tateam pe canapea si numaram mecanic elementii de la caloriferul de sub fereastra, cand, deodata, a aparut de afara un fel de val-vartej ca un sul de sarma incinsa la rosu, un rosu inchis. "-a invartit in mijlocul incaperii, apoi s-a apropiat de mine. $ram intr-o camasa cu manecile suflecate, toti porii imi erau mangaiati de flacari, dar cand voiam sa le ating, nu puteam. 4u ma durea nimic, am vrut sa vorbesc, dar duhul, sau ce era, mi-a luat limba, aveam dintii inclestati. $5ista insa o comunicare. 2ntelegeam ca )umnezeu este duh la radacina inimii. "e adreseaza de la duh la duh. !i-a spus multe, dar nu in cuvinte. )upa cateva minute, limba a inceput de la radacina sa mi se teasa cu foc. -ot incercam sa vorbesc, dar nu iesea decat un fel de gangaveala. %poi, limba noua mi-a inlocuit-o pe cea veche. )uhul mi-a comunicat ca de acum voi vorbi cu vorbele 1ui. %poi, sulul de foc s-a retras pe fereastra, topindu-se in cerul diminetii. (and am iesit din camera si m-am uitat pe calendar, am vazut ca trecuse o saptamana. 2ncet-incet, am revenit la normal. .andurile sinucigase imi trecusera. %m iesit afara si am vazut ca oamenii, cainii si pasarile se bucurau de viata. !-am plimbat prin parcuri, am trecut pe la biserici si mi-am dat seama ca sufletul mi se inseninase ca cerul verii care incepuse. !ai schiopatam, imi miscam inca greu mana dreapta, dar ma bucuram de cea mai buna hrana' "8$*%4-%. &(!#A VIC& ! ; str5 #minescu nr5 3CC, sector -, Bucuresti

+uflet de copil

$ram prin clasa a saptea. (olega mea de banca, 1etitia, era o fetita subtirica si inaltuta, cu chipul palid si ochii tristi. -acea mai tot timpul si privea in gol. (olegii nu o luau in seama, ca si cand n-ar fi fost. )ar eu stiam ca acasa traieste ca vai de lume. !ai avea trei frati, erau tare saraci, iar putinii bani care ajungeau in casa se duceau, aproape toti, pe bautura. -atal ei era mai tot timpul beat, iar maica-sa nu se lasa nici ea mai prejos. (opiii erau neingrijiti, nemancati. 2n schimb, aveau parte, din belsug, de bataie. )eseori, mama imi dadea un pachetel de mancare si pentru ea. 2l primea rusinata si manca incet, privind in jos, cu vinovatie. 2n schimb, eu ma desfatam cu CjurnalulC ei, in care-si trecea intamplarile de peste zi, gandurile si visele ei de copil chinuit. -ot acolo, in CjurnalC, isi scria si versurile. 8oate ca erau stangace si naive, dar mie mi se pareau cele mai frumoase poezii. !ult mai frumoase decat cele cu patria si partidul, din cartea de citire. (u matematica insa o ducea rau de tot. ; ajutam cat puteam, ii e5plicam, dar ea ma privea, clatinand din cap. C4u pricep nimic din cemi spui. "i niciodata n-am sa pricep. 4-o sa termin nici opt clase.C "e apropia sfarsitul clasei a saptea si profesorul o ameninta ca va ramane corigenta. 2ntruna din zile, spre sfarsitul orei de matematica, profesorul a chemat-o la catedra' CDite, ca sa nu zici ca sunt rau, diseara am sa trec sa vorbesc si cu parintii taiC. 1etitia s-a intors in banca mai palida ca de obicei si cu mainile tremurande. % izbucnit in plans. $ra prima oara cand o vedeam plangand. %m incercat sa o domolesc, dar ea repeta printre suspine' C!a vor omori din bataie, ai sa vezi, ma vor omori...C. )e obicei, mergeam pe acelasi drum spre casa& in ziua aceea insa, 1etitia mi-a zis' C!a duc la bunic. "a nu spui la nimeniC. "tiam ca bunica ei locuia la marginea cartierului, intr-o casuta darapanata. $ra singura si bolnava. %vea grija de ea o vecina inimoasa si fosta noastra invatatoare, care-i mai ducea medicamente si cate ceva de-ale gurii. ;data ajunsa la bunica ei, 1etitia a cautat in sertarul unde batrana isi tinea medicamentele, le-a adunat cu grija, apoi le-a strecurat in ghiozdan. % stat putin de vorba cu bunica si apoi a plecat acasa. (e s-a intamplat mai apoi este lesne de imaginat. (and profesorul de matematica a venit sa stea de vorba cu parintii, au chemat-o si pe 1etitia sa fie de fata. C1eti doarmeC, a spus unul dintre fratiori, trimis sa o cheme. C"igur, doarme in loc sa-si faca temele. 1asa, domC profesor, ca o aduc eu imediatC, il asigura, plin de artag, tatal. 8este cateva clipe insa, se intoarse nedumerit' C)omC profesor, nu stiu ce are. 4u pot s-o trezesc. 8arca-i moartaC. %tunci s-a repezit spre camera fetei si mama, urmata de profesor. $l a fost cel care si-a dat seama ce s-a intamplat. C"-a otravit. % luat ceva. 4u vedeti ca are spume la gura<C %poi, 1etitia a ajuns la spital. Vestea s-a raspandit ca fulgerul in cartier. C% murit fata luC alde Voinea. % baut soda caustica.C C%u omorat-o in bataie betivanii aia, de-si mai zic si parinti...C "i cate si mai cate nu-si spuneau cardurile de cumetre, adunate pe la porti. (u mare durere in suflet, a aflat si buna noastra invatatoare. 8ana seara, a reusit sa ne adune pe toti CpuiiC ei, ultimii pe care-i scolise in patruzeci si cinci de ani de dascalie. 2n sufrageria mare si racoroasa, noi, cei douazeci si noua de copii, am ingenuncheat, ca intr-o biserica. C*ugati-va pentru 1etitiaC, ne-a soptit doamna invatatoare. CVorbiti in gandul vostru cu )umnezeu. 4u va trebuie vorbe alese ori invatate de la altii. Vorbiti cu $l, cum vorbiti cu un parinte drag. *ugati-1

sa salveze sufletul colegei voastre. $ un copil ca si voi si trebuie sa se bucure de viata.C 8entru prima oara, colegii mei m-au uimit. %cum, cand se rugau, parca nu erau aceiasi copii galagiosi si de nestapanit. %veau chipurile schimbate. (hiar si cei care n-o bagau in seama pe 1etitia aveau acum ochii umezi ori isi stergeau pe furis lacrimile de pe obraz. 4e rugam, desi nu stiam sau nu credeam ca ruga noastra poate fi de folos. -oti aflasera ca 1etitia era in coma si doctorul nu-i dadea prea multe sanse de supravietuire. )ar se pare ca puritatea sufletelor noastre de copii a invins. *uga noastra fierbinte a facut o punte intre )umnezeu si lume. )imineata, 1etitia a iesit din coma. )octorul era uimit' C"incer sa va spun, n-as fi crezut ca mai scapa. $ste intr-adevar o minune. 2nca una din minunile lui )umnezeuC. 8este cateva zile, 1etitia s-a intors la scoala. !ai palida, dar mai putin trista. 8oate un pic stanjenita. %cum, toata lumea se purta altfel cu ea. 4u de mult, am revazut-o pe 1etitia. %cum, este un om implinit. 8rivind-o, mi-am amintit de cei douazeci si noua de copii care, in genunchi, au vegheat si sau rugat pentru viata ei. 8# !8#&A PA&!ASC( ; Calea Calarasilor @-/, bl5 $3, et5 3, ap5 /-, Viziru III, Braila !ezultatele Concursului, precum si Marele Premiu, 6or fi publicate in numarul 6iitor

Cautatorii de c9i9limbar
- Intr-un sat de pe #alea $uzaului, nalucirile ambrei ii fac pe oameni sa viseze comori )umitru Barzoiu din satul (olti a tinut toata viata deasupra inimii o bucata de chihlimbar' mare cat o palma, neteda, subtiata de zecile de ani cat o purtase cusuta in buzunarul de la piept al vestei. "e lauda tuturor ca asta-i a doua lui inima. Dneori, privea prin ea soarele, bucurandu-se de lumea care a putut sa incapa in roca portocalie si stralucitoare, strigand in gura mare ca numai farama asta de chihlimbar il mai tine in viata. 9usese grav bolnav de inima si, zicea el, piatra il vindecase. %cest lucru il putea dovedi oricui foarte usor' daca n-o purta o singura zi, din nou incepea sa se simta rau, ba chiar facuse si cateva infarcte. (and a murit, ambra (denumirea in araba veche a chihlimbarului de deasupra inimii lui ajunsese de subtirimea unei foite. 2ar o data cu )umitru Barzoiu, a murit si ultima, mare generatie de cautatori de chihlimbar din (oltii Buzaului. "i totusi, oamenii de aici inca mai cred in chihlimbar, in virtutile lui tamaduitoare. )intotdeauna, ei s-au tratat cu pulbere de ambra de boli ale

plamanilor, inimii si rinichilor, au purtat-o la gat nu neaparat ca amuleta aducatoare de noroc, cat mai ales pentru ca piatra ii vindeca Cde glandaC. %tingerea de fiecare zi a chihlimbarului pe piele, in cosul pieptului, are pentru ei puterea unei calde binecuvantari dumnezeiesti. Batranii i-au spus Cpiatra sanatatiiC.

4iatra soarelui C4u-nteleg ce are )umnezeu cu voiC, le-a zis odata coltenilor un Cmai-mareC de la partid, Cca nici piatra nu va ajuta...C 2ntr-adevar, aici chiar si piatra din albia paraiasului (olti, ce strabate satul dintr-o parte in cealalta, e atat de mica, subtire si sfaramicioasa, ca n-ai ce face cu ea. "i totusi, oamenii s-au incapatanat s-o foloseasca din abundenta, amagindu-se ca e gratis si la indemana fiecaruia. %stazi, o vezi peste tot. Dlitele foarte inguste, prin care abia incape un automobil, sunt zagazuite de ziduri inalte din piatra maronie de rau peste care se inalta gardurile si casele. )ar piatra care ii facea sa viseze pe locuitorii din (olti era mai greu de gasit. )upa ploile mari, cand apele dezveleau pamantul, neamuri intregi - de la mosnegi la copii - rascoleau valea insufletiti de gandul ca in maluri vor intrezari sclipirea cea rosiatica. )e multe ori nu gaseau nimic si aduceau acasa tot tone de piatra proasta, cu care isi faceau temelii de casa si gard. C)aca nici piatra nu ne-ajuta, haideti sa facem barem un muzeu al chihlimbarului, s-avem si noi o HHmandreteII a noastraC, si-au spus atunci coltenii, in frunte cu inimosii profesori )umitru si Viorica 4ica. %stazi, la (olti e5ista singura colectie de chihlimbar din *omania si una dintre cele mai frumoase din lume (sectie a !uzeului Budetean Buzau , careia, din obisnuinta, vizitatorii au ajuns sa-i spuna C!uzeul chihlimbaruluiC. 9ala colectiei, o piatra de #,?5> ,g, a fost gasita intamplator de un localnic, pe nume (oman 2oan (traieste si astazi , in timp ce cauta piatra de rau. (ea mai mare bucata de chihlimbar din lume, cantarind 3 ,g, a fost descoperita tot la (olti si in aceleasi circumstante. %sezarea a aparut pe la #50=, dar la #5>? (olti-ul devine sat manastiresc, atunci cand )oamna 4eaga da danie schitului %lunis din apropiere o mosie nemaipomenit de bogata. %sta intrucat, asa cum spun documentele, Cpe mosie se aflau multe cioburi de chihlimbarC. %ltminteri, chiar cuvantul acesta, CnorocC, are la (olti alte intelesuri. $ ceva mult mai complicat decat credem noi, orasenii. 4u de mult - in perioada regala, inclusiv pana la (arol al 22-lea -, chihlimbarul era mai scump decat orice bogatie de pe pamant. !ai scump decat aurul, chiar si decat diamantul. "e credea ca in el se ascunde ceva magic si aristocratic, drept care nu-l vedeai decat la gaturile si urechile printeselor si reginelor. %cest lucru se datora, poate, si vechimii sale geologice' nici o farama din aceasta rasina nobila nu poate fi mai noua de 00 de milioane de ani. 1a curtile regale i se spunea Cpiatra soareluiC.

8e ulitele din (olti, batrane garbovite coboara din munti. %bia mai pot cara poverile grele de vreascuri, pe care si le-au legat cu sfoara de dupa umeri. 2magini obisnuite acum, la inceput de iarna. !ulte dintre femeile in varsta inca mai poarta cercei mari, de chihlimbar negru-verzui' CrumanitulC (chihlimbar romanesc , o specie unica, cea mai pretiosa din lume, ce nu se gaseste decat in partile Buzaului. 9iecare doreste sa-l poarte cu sine. Dnele il ascund la piept, sub camesile de borangic, avand credinta ca in el s-a strans o farama din puterea lui )umnezeu. (a apara de rele si ca poarta noroc. 4u se poate oficia vreun botez in sat, daca-n sfanta cristelnita n-au fost aruncate macar cateva aschii de chihlimbar, pentru ca pruncului Csa-i fie cu norocC. (opiii puneau piatra spre lumina, minunandu-se de gazele acelea necunoscute prinse in ea, insecte ce nu mai traiesc astazi pe pamant. Dna dintre femei, pe nume $lisabeta, se ofera zambind sa-mi vanda cerceii Cde la mamaC, daca-i aduc la poarta o caruta de fag uscat. 4u e singura. (u oricine ai taifasui prin sat, iti va marturisi cu tristete ca, din stramosi, chihlimbarului i s-a spus aici doar intr-un singur fel' Cpiatra saraculuiC. !ai intai, pentru ca de pe urma lui nu s-a imbogatit nimeni. C-oti cautatorii de chihlimbar au murit saraciC - vorba asta s-a preschimbat aici in zicala. %poi, fiindca a fost mereu ultima speranta a taranului sarac, ajuns la capatul puterilor. (and nu mai aveau nici un ban, oamenii isi luau lumea in cap si dispareau cu saptamanile in sihastriile muntilor, plangand de fericire daca aflau fie si o bobita. 9iecare Cisi cauta rostulC. "traturile de chihlimbar poarta denumirea de CrosturiC. 2nguste de numai cateva palme, sarace si atat de imprevizibile ca nici o stiinta din lume n-a izbutit pana azi sa te faca sa le gasesti mai usor. 8oti sapa zeci de metri, poti cauta ani intregi, fara sa gasesti nimic. 4ici un indiciu nu te indruma. ;amenii ciocaneau muntele bucata cu bucata, voind sa ghiceasca din miile de falii ale stancilor tocmai pe aceea in care s-a strecurat chihlimbarul. 1a inceput de secol, cu un ciob de ambra iti puteai cumpara o pereche de boi frumosi. !ulte locuri din apropierea satului se cheama chiar asa' C8iatra (hihlimbaruluiC, C1a (hihlimbarC, C2n (hihlimbarC... 4umai ce-l auzeai pe cate unul strigand' C%sta-i rost de chihlimbar:C, si toti se puneau pe sapat. C!ai avem cativa metri si-l auzim tipand:C, zicea un altul, infierbantat, infigand cu sete tarnacopul in peretele tare. ;amenii sunt convinsi si astazi ca, atunci cand il atingi pentru prima data, chihlimbarul produce un sunet strident, asemenea unui tipat de om.

'ltimul cautator )ar si norocul ii alege pe oameni. 4u oricine gaseste miezul galben de ambra. )ibacia cautarii chihlimbarului s-a transmis in

sange, in anumite neamuri renumite de CrostariC, oameni care pur si simplu Cil simtC sub pamant. %cum o jumatate de secol, traiau sute, erau pline paraiele de ei. %stazi, au ramas numai cinci' fratii ;vidiu si .heorghe (ristian, )ragomir "tan, .heorghe (arabus si mai tanarul 8etre (arabus. %cestia sunt, de altfel, singurii care se pricep sa slefuiasca si sa taie chihlimbarul la polizorul cu Cpiatra lucieC, sa-l preschimbe in podoaba. )ar, dintre toti, nimeni nu se poate asemui cu ;vidiu (ristian din (oltii de "us, cel care stie sa-l gaseasca si noaptea, la lumina lunii. !ai ieri i s-a betegit un picior si batranul moare de ciuda ca, pentru o vreme, nu va mai putea urca coclaurile doar de el stiute. %re ?@ de ani si este sarac lipit. "ta pe o bancuta, in fata gardului de leaturi, si-i place s-o urmareasca dragastos pe mai tanara lui sotie, cum deretica prin ograda. 8riveste garla si muntii si-i pare rau. C8arca nu mai vin garlilii mari, ca altadata... %ci, in fata casei, pe drumul pCunde-ai venit mata, am gasit odata o bucatica cat mana, de sapte sute de grame. ; zvarlise garla afara, pe mal. $ra rostuC tocmaC colea, dedesubt, in fundul izvorului astuia. 4u era imbracatura asta de padure pe munti, il gaseam asa, umbland pe muchii...C 9iecare vorba o scoate cu un mare chin, dupa obositoare chibzuieli. "i pielea fetei sale are parca ceva din luciul pietrei. Dn chip neschimbator, cu riduri fi5ate parca pe vecie, o voce mai degraba rece, impacata cu sufletul. "e invioreaza abia cand il intreb de ce el a gasit atat chihlimbar, iar altii n-au putut gasi nimic, niciodata. C8entru ca-s seci si nenorocosi, de-asta. )aca esti om dusmanos si zici' HH2a sa ma duc si eu pe furis acolo, unde-a sapat alaII, n-o sa gasesti nimic. ;mul cel sec nu vede chihlimbarul, calca pe el. -rece pCanga el. $u m-am invatat cu dansul de mic, de pe la #@ ani. Dmblam cu vitele pe coastele astea si-l gaseam pe poteca. 2l gaseam in locurile mele, la Baciu, (oteasa, pe malul lui Boscornea, peste munte, la 2ntunericu, la 9ata Burii sau la )anciulescu, unde s-a scos chihlimbar mult inainte. !untele nu era asampadurit ca acuma. 2l cautase pe la inceputul secolului unuC .rigorescu, domn mare de la Bucuresti, care a facut aici minele. $u l-am apucat pana prin C0>, dar tata l-a cunoscut bine. "trasnic om...C

Minele lui *umitru /ri(orescu (u adevarat, inginerul )umitru .rigorescu, originar din Buzau, a ramas in amintirile localnicilor drept omul cel mai impatimit dupa chihlimbar din cati au fost vreodata. "i-a parasit casa si nevasta la Bucuresti, si-a investit toata averea pana la ultimul ban in deschiderea unor mine aici, in locul unde a hotarat sa ramana pana la moarte. 1a inceput, oamenii l-au privit pe sub sprancene. C(e cauta coconasuC asta ferchezuit pe-aici< %uzi idee, mina de chihlimbar...C, pufneau cautatorii batrani, izbind cu opinca in podeaua carciumii. Dnii isi amintesc cum a intrat el in sat, in primavara lui #=@>. 2mbracat intr-un costum alb, stralucitor, cu o cravata subtire si palarie cu boruri largi, avea o infatisare delicata, mai curand firava. 8asea incet printre

mitoasele si caciulile ciobanesti, ii intreba sfios daca nu stiu o casa cu chirie. %poi, a inspectat locurile, a luat in arenda unele terenuri si s-a pus pe treaba. 2n doar cativa ani, i-a tocmit in minele sale cu lefuri regesti pe toti marii rostari din zona. -rebuie spus ca de obicei chihlimbarul apare pe plajele marii, mai cu seama ale !arii Baltice. (olti-ul e singurul loc din lume de unde s-a e5ploatat in galerie. !eritul ii apartine pe deplin lui )umitru .rigorescu, primul roman care sa incumetat sa e5traga chihlimbar in cantitati mari si dupa metode industriale. %ngajatii sai cautau chihlimbarul peste tot' in galeriile intunecate, dar si la suprafata, coborand navoade de plasa in torentii noroiosi ai paraielor, cercetand cu grija fiecare roca. 2n fiecare zi, la atelierele din (olti si 8oiana "ibiciului, erau aduse cosuri pline cu piatra binecuvantata. 2n anul #=@>, din minele (oltilor s-au e5tras nu mai putin de #5? de ,ilograme de chihlimbar, iar in #=0@, inginerul roman a avut la 8aris o e5pozitie care a uimit lumea intreaga. %colo, el i-a oferit personal reginei %ngliei un medalion in care erau conservate insecte. (elebra pipa a lui "talin a fost facuta din chihlimbarul aceluiasi )umitru .rigorescu. % fost, fara indoiala, epoca de varf a chihlimbarului romanesc. )esi in #=0> minele de la (olti au dat faliment, pana prin #=33, taranii s-au tot bagat in galeriile darapanate si au mai gasit inca sute de ,ilograme. 1a #=3?, toate au fost inchise, interzicandu-se oficial si definitiv e5tragerea chihlimbarului in *omania.

5Il (aseam seara, cu lanterna5 C% murit sarantoc si nenorocit ingineruC nostru...C, continua ;vidiu (ristian, urcandu-si privirea pe firul paraului si al povestii. C2n ultimii ani, pana sa moara, ajunsese zdrentaros ca vai de el. % venit boier si a murit parlit. %sa se intampla' niciodata nu tembogatesti din chihlimbar. 2l dai cu deamanuntul si nu-l gasesti mereu. "i cand il gasesti mult, sigur vine odata cu el o nenorocire. (and eram eu copil, chihlimbarul era scump, daC si banii erau scumpi. %m strans odata trei chile jumatate si mama mi l-a luat. 1-a dat la un boier aici pe vale, numit .recu si-a zis ca din bani imi ia si mie un acordeon. 4u mi-a luat nimic. 2-a cheltuit tata, zicand ca-s vremuri grele. )upa aia, am gasit mai mult. (hiar aci, unde-i casa aia, a fost un vecin, neaC -eodor !arin, care prelucra chihlimbar. !inuni facea din roata polizorului, daC nu dadea la nimeni mestesuguC. %vea camera lui acolo, unde nu intra nici unul sa-l vada. 4u ne da voie. $ra tot flacau, daC mai tomnatec ca toti. $u ii pazeam caprele babei si toata ziua ciocarteam prin curte c-un briceag. $rau doua capre. 2ntr-o zi, m-am dus pe la el sa ascut briceaguC si m-am uitat cum face, cum drege. 1-am prins: !a marisem si eu, trecusem de saispe ani si tot ma duceam pe la el. 4u se mai ferea de mine. 9acea inele, cercei, verighete, margele, medalioane, tigarete si ce facea el am facut si eu. !-am luat cu chihlimbarul si mi-am format ochiuC sa-l gasesc. !a uitam in mal si erau niste locuri cu un carbune argintiu foarte fin si asa, incretit. )edesubt era rostul si-n

jurul rostului era si piatra lucie. !untele-mi dadea totul. )e multe ori, ma cauta chihlimbaruC pe mine. !i-aduc aminte ca pazeam oile la 2ntunericu si-aveam o oaie pe care-o chema (iopila. ;aia s-o indepartat din turma si numaC ce-o aud rontainda. $u ciocarteam langa foc, sa fac un bat. Eic' ce dracuC rontaie asta aicea< "trig' HH(iopilo, ce faci<II. $a - nimic. (rantaia mai departe. !-am uitat si-am vazut ca-i ceva cam galbui, credeam ca-i o bucata de mamaliga. (and colo, ce sa vezi< Dn bolovan de chihlimbar de jumaC de chil, intelegi mata< "e cunostea unde a ros oaia cu dintii. "i-atunci, m-am minunat si mi-a parut bine ca uite, domCle, si-un animal trage cu dintii la chihlimbar. %ltadata, il gaseam si noaptea, cu lanterna. Veneam de la 4ucu, dupa ce m-am casatorit cu femeia asta pe care-o am si acum (strange din ochi, de parca ar vrea sa-mi spuna Co femeie pe cinste, nu<C si cum treceam eu pe Valea "trambei, pe la (rucea lui -ulbureanu, vad doua bucati lucind in lumina lunii. Dna mare, una mica. (hihlimbar rosu:, rosu foc ca ala n-am gasit niciodata. %uzisem ca in locul acela a gasit -ulbureanu, pe garla, un chihlimbar mai mare de trei chile, cel mai mare de la (olti. $ra mare cat o cobza. $u chiar vazusem bucata aia, cand eram copil. -ulbureanu a venit intr-o seara la tata, o purta intr-o gluga taraneasca, de abia-i incapea chihlimbaruC in gluga. -ata i-a dat pe ea 05.000 de lei, daC el n-a vrut s-o vanda. 4u s-au inteles. %u baut o tuica, -ulbureanu a pus piatra inapoi in gluga si a plecat cu ea la Bucuresti. %colo a intrat intr-un restaurant, langa gara. "i numaC ce-a pus gluga pe masa, cand un negustor il intreaba' HH(e-ai mosule de vanzare acolo< ;ri poate ai niste branza<II. %sta-i arata piatra cat cobza. 4egustoruC zice ca trebuie sa i-o arate nu stiu cui si, cat sta el acolo si bea o tuica, vine indarat cu banii. %sta a asteptat, a asteptat, pana s-a inchis restaurantuC si l-au dat afara. 8e noi, cautatorii, domnii din Bucuresti ne-au pacalit cel mai mult.C

Mana lui *umnezeu C4u stiu dac-am fost norocos sau nu in viata mea, dar norocul trebeC sa ti-l faci si singur. %i zice ca tot asa, dintr-o intamplare, mi s-a zbatut odata ochiu-n .roapa lui Aarcu. $ra o minunatie galbena, frumoasa, de-un ,ilogram. 2-am dat-o la un inginer, pe nume 4eagu, ca aveam nevoie de bani. %nul trecut aveam femeia la spital, bolnava tare. %m fost si eu bolnav in spital, daC mam facut bine mai repede si-am venit acasa. (and am intrat in curte, mi-a venit sa plang. -otul vraiste. 4ora gravida, baiatuC plecat cu trebi departe. 4-aveam bani nici pentru o mana de faina, nici lemne de foc n-aveam. $ram suparat rau. (e sa fac< %m plecat singur. %m urcat

coasta asta si-am luat-o pe drumul asta-n sus, tot in sus, departe. $ra timpul fragilor si-am adunat cativa intr-o cutie. %m urcat pe-un varf de munte si acolo am dat de-o bucatica de chihlimbaras. !-am dus in sat, am dat-o si am cumparat ceva de-ale gurii. 2n aceeasi zi, am luat-o pe izvor la deal. %m ajuns la o stana de piatra pe care n-am putut sa ma mai ridic si-am ocolit. %m mers ce-am mers siam gasit un chihlimbar mai mare. %poi, cand sa ma intorc acasa, dau sa intru pe portita si-mi mai arunc o data ochii in mal. (e sa vezi< "clipea in mal o frumusete de piatra rupta, mai mare ca toate celelalte. %m zis ca asta-i minune, zau. !i-am adus femeia acasa si ce-a mai ramas din chihlimbar i-am dat ei sa-l vanda. -reaba ei ce-o face cu el. %sa ca bunul )umnezeu mi-a pus chihlimbarun palma, tocmai cand am avut mai multa nevoie de dansul.C ;vidiu (ristian ar vrea sa ne dea o amintire, dar nu mai are nici o farama. (u un gest larg, arata muntii' de veacuri, satul sta pe o comoara. 8iscuri cristaline, captusite cu ambra. 8rin maruntaiele pamantului, se gaseste in toata zona subcarpatica, dar numai aici a tasnit la suprafata. ; mana nevazuta a secerat parca spinarile muntoase de la jumatate, de sus pana jos, lasand dezveliti pereti colosali de stanca. 8oti zice ca-i cariera, dar nu e. $ mana lui )umnezeu. 2ntregul sat e plin de CcoltiC spintecati, in profilul carora se pot vedea, asemenea unor serpi paraleli, nenumarate si haotice straturi de roca. (ine sa-l poata nimeri pe cel de chihlimbar< (arabus face parte din ultima generatie de cautatori, CtineretulC. 4u mai porneste la cautat, pentru ca Cnu e voieC. C$ monopol de stat, dar statul ce face< 4imic. 8e cine mai intereseaza chihlimbarul< 8e nimeni.C 2i pare rau ca nu se gaseste vreun investitor, vreun om inteligent, care sa-si dea seama ce comoara e5ista aici. )aca ar avea o bruma de bani, o masina de spart piatra si cativa lucratori CstabiliC - Cca unde-s multi se fura si nu-i bineC -, ar redeschide minele si-ar face aici o afacere CtrasnetC. 4u stiu de ce, dar il cred.

+tapana comorilor (entrul asezarii e jos, aproape de iesirea din sat. ; rascruce de drumuri, cateva pravalii, primaria, scoala. "i nu in ultimul rand, muzeul - cladire frumoasa, de lemn, cu veranda larga la etaj, strajuita de doi brazi batrani. % fost ridicata de taranii din (olti, numai si numai prin munca voluntara. "-au inhamat la lucru, spunand doar atat' CVrem savem si noi, coltenii, o mandrete a noastra...C. "i nici ca se putea o persoana mai potrivita pentru a conduce aceasta institutie

decat doamna Viorica 4ica, femeia care, fara vorbe mari, e pur si simplu indragostita de chihlimbar. )e zeci de ani, piatra aceasta a intrat atat de temeinic in viata ei, incat a ajuns, cred, sa-i schimbe putin chiar si firea. ; femeie sensibila, fragila, iti vine parca s-o ocrotesti mereu, sa n-o atingi nici cu cel mai nevinovat cuvant. ; noblete in stare pura, sincera, nestudiata in oglinda. (red ca de fapt Viorica 4ica tine de epoca aceea luminoasa, cu regi si printese, cand, pentru chihlimbar, C8iatra soareluiC era cel mai potrivit nume dintre toate. Vorbeste de Cperioada de declin a chihlimbaruluiC cu nesfarsita tristete, ca si cum ar vorbi despre declinul unui popor sau, cine stie, despre cel al unei intregi civilizatii. 2ti da de inteles ca, poate, chihlimbarului Cnu-i mai sade bine acumC, ca e mult prea nobil pentru vremurile in care Csuntem nevoitiC sa traim. %urul nu-i place deloc. 4u-i sta in fire. )aca intr-o zi uita sa-si ia medalionul de chihlimbar in forma de inima, se intoarce din drum fiindca CsimteC ca nu-l are. "tie absolut totul despre roca aceasta. -otul: $ de necrezut cum aici, in creierii muntilor, cineva poate sa fie la curent cu toate noutatile dintr-un domeniu atat de stramt. "i ca poate sa intretina o corespondenta sustinuta cu marii cercetatori ai chihlimbarului din lume. !arturiseste ca-n fiecare dimineata abia asteapta sa deschida iarasi usa muzeului, Cca sa-si intalneasca, iarasi, pietreleC. CDn chihlimbar frumos trebuie sa stii sa-l privesti. -rebuie sa ai stare sufleteasca pentru a-l intelege. "a pricepi ca acolo, inauntru, se ascunde ceva tainic, ceva de acum treizeci de milioane de ani, de la facerea lumii, poate. 4u e de mirare ca, inainte de vreme, oamenii de aici il ardeau ca tamaie in biserici si in case. 4ici un pret nu era prea mare fata de pretul pe care il cerea )umnezeu.C "pre deosebire de marii rostari, ea iubeste chihlimbarul cu totul dezinteresat. 4u i-a cerut niciodata ceva in schimb. (urios, desi toata viata a stat in preajma lui, n-a gasit macar o farama. 4u l-a cautat in munte, l-a CcautatC la oameni, ca sa poata intocmi colectia care astazi uimeste orice strain. 9oarte multi bolnavi din toata tara vin la (olti, indrumati de medici, sa cumpere chihlimbar, dar taranii au din ce in ce mai putin. Viorica 4ica stie ca, inca din antichitate, tamaduitorii romani Buvenal si 8linius tratau cu Clacrimile AeladelorC bolile aparatului respirator, ca renumitii vraci germani ai $vului !ediu faceau cu pulberea de ambra adevarate miracole. % cunoscut o multime de oameni care s-au vindecat cu aceasta rasina, de pietre la rinichi, dar pe ea nu a ajutat-o. % inghitit - dupa cum e reteta - cate o spartura de chihlimbar dimineata pe stomacul gol si, intr-adevar, pentru vreo trei ani, boala parea ca se domolise. %poi, durerile au pornit din nou. "e gandeste mereu, cu smerenie, ca poate ea n-a fost vrednica sau pur si simplu ca nu a avut noroc. Viorica 4ica nu tanjeste dupa tarmurile insorite de mari, acolo unde chihlimbarul se gaseste la tot pasul. C1a noi, straturile de chihlimbar sunt inguste de 00-30 de centimetri si lungi de 0-3 metri, in vreme ce la !area Baltica au 0030 de metri grosime si 0-3 ,ilometri lungime. 4ici un cercetator n-a putut sa priceapa de ce aici rosturile sunt asa de inguste si de sarace, si totusi,

chihlimbarul e atat de diferit de cel din alte tari ale lumii. 4icaieri nu se intalnesc atatea nuante de culori, de ordinul sutelor' de la negru opac la negru-verde, negru-galben, maro sidefat pana la galben stralucitor. 4u e5ista o e5plicatie stiintifica a faptului ca in *omania se gaseste atat de putin chihlimbar, si totusi - e cel mai frumos din lume. )ar, cine stie, poate ca nu totul se e5plica stiintific...C B 8$A" L(P#SC( 4%otografiile autorului7

(" MI!AC L A$#VA!A& ; !(8ACI("#A<

- Concursul nostru se apropie de final (oncursul CDn miracol adevarat - rugaciuneaC, initiat de revista noastra la inceputul verii, a avut un ecou e5traordinar' pe adresa redactiei au sosit din toate colturile tarii mii de scrisori in care oameni de varste si categorii sociale diferite povesteau intamplari despre credinta salvatoare. 2ntarzierea publicarii rezultatelor se datoreaza faptului ca nici un plic venit de la dvs. cu mentiunea 8entru concurs nu a fost ignorat, iar noi, cei care am citit sacii cu scrisori, ne-am aflat in dificila situatie de a retine mai multe povestiri si confesiuni decat pot fi premiate. )upa ce au fost inlaturate, intr-o prima selectie, scrisorile care considerau CminuniC implinirile unor dorinte frivole, delirurile incoerente, compunerile care CliteraturizauC stangaci, doar cu gandul la valoarea materiala a premiului, au ramas numeroase povestiri deosebit de impresionante si bine scrise. ; buna parte din ele sunt trimise de oameni in varsta, de la tara, care ne impartasesc in limbajul curat al locului, convingerea ca rugaciunile izvorate din credinta adevarata si din iubire materna, filiala, frateasca, sunt infaptuitoare de minuni. -rebuie sa marturisim ca e5perienta citirii acestor scrisori a fost pentru noi deosebit de tonica' atat timp cat mai e5ista destui oameni cu suflet curat, care isi incredinteaza soarta in mainile )omnului, respectand preceptele moralei crestine si pastrandu-si increderea in justitia divina, nimic nu e pierdut. 2deea comuna tuturor povestirilor adevarate ce ne-au fost trimise e ca rugaciunile ne dau o forta miraculoasa, capabila sa vindece boli incurabile, sa influeteze benefic destine, sa aduca impacarea in sufletele chinuite. 9elul cum potenteaza credinta puterile noastre psihice si fizice e cu adevarat o minune dumnezeiasca si cele mai multe din mesajele venite de la dvs. o dovedesc. Vom incepe sa publicam, incepand din acest numar, scrisorile care ne-au impresionat cel mai mult, urmand ca, in preajma (raciunului, sa aflati si castigatorii.

+fanta )ecioara de la +umuleu-Ciuc

Dnii dintre noi se intreaba daca e5ista minuni. )aca rugamintile noastre sunt implinite. 8e cei sceptici, eu ii asigur ca da: 2n toamna anului #==3, sotul meu a fost internat in spital cu diagnosticul insuficienta renala cronica. )upa treisprezece zile de tratamente, medicul mi-a spus ca trebuie sa-l iau acasa si sa ma pregatesc sufleteste, deoarece nu mai e5ista nici o sansa de salvare. 8e moment, am simtit ca tot cerul se prabuseste pe mine, apoi brusc am simtit o forta launtrica si o voce care striga' C4u: 4u se poate sa moaraC. %tunci i-am cerut medicului sa faca urgent un transfer la "pitalul Budetean din !iercurea(iuc, unde sotul meu a inceput tratamentul de hemodializa. (u toate eforturile facute de doctorul Varga "tefan, starea lui era din ce in ce mai critica, era inconstient, cu mintile ratacite, nu mai recunostea pe nimeni si slabea pe zi ce trecea. $u si copiii eram disperati. 4e rugam in fiecare zi ca )umnezeu sa faca o minune. "i aceasta minune s-a produs. (ineva m-a sfatuit sa merg la manastirea de la "umuleu-(iuc, unde e5ista o statuie a "fintei 9ecioare, care dateaza de la inceputul secolului al JV2-lea, despre care se spune ca este facatoare de minuni. %m dus cateva obiecte de lenjerie intima ale sotului meu si am mers la manastire, unde am luat legatura cu un calugar caruia i-am povestit toate cele intamplate. %cesta m-a sfatuit sa merg in biserica si sa ma rog cu credinta la "fanta 9ecioara. %m facut intocmai, dupa care cu hainele sfintite de calugar am mers la spital, unde am rugat o femeie de serviciu sa-l imbrace pe sotul meu cu hainele aduse. "tateam infrigurata la usa salonului si priveam, inmarmurita, cum sub ochii mei privirea sotului meu isi recapata luciditatea. 8entru prima oara, dupa mai bine de o luna, m-a recunoscut, m-a chemat langa el, m-a intrebat ce facem eu si copiii si mi-a cerut apa si mancare. )e atunci inainte, refacerea lui s-a produs intr-un mod rapid, iar astazi pot spune ca, desi face de mai bine de sase ani dializa de trei ori pe saptamana, este alaturi de mine si de copii. (u toate ca situatia noastra materiala este foarte grea (avem datorii mari la intretinere, iar eu sunt somera , ii multumesc zilnic lui )umnezeu si "fintei 9ecioare ca mi-au ascultat rugamintile si ca suntem si astazi o familie intreaga. 1e doresc tuturor oamenilor bolnavi sa aiba incredere in )umnezeu si sa se roage cu credinta, pentru ca $l ii va ajuta. $u am vazut cu ochii mei cum )umnezeu poate sa faca minuni, numai in cateva clipe. 4$%.;" !2A%$1% - cartier Buciu, bl. @/, sc. %, ap. #0, et. @, loc. .heorgheni, jud. Aarghita

5*oamne, lasa-ma sa traiesc cu o zi mai mult decat fata mea65 "unt o femeie care a crezut si crede in )umnezeu. %u trecut multe necazuri peste mine, pe care numai cu ajutorul (elui de "us le-am putut indura. 2ntr-o zi, am simtit o durere puternica in mana dreapta, mai jos de umar. (and m-

am uitat, aveam o umflatura mica. 8e moment, nu i-am dat importanta. Eilele treceau, umflatura devenise o buba mare si se innegrise. !a durea foarte tare. !-am dus la spital. %colo, doctorii mi-au spus ca trebuie sa ma opereze, fiind suspecta de tumora canceroasa. C)oamne, nu se poate:C, m-am gandit. %m refuzat operatia, nu pentru ca mi-era frica, ci pentru ca aveam acasa o fata handicapata, total dependenta de mine. C(e se va face fara ajutorul meu, cui ii va ramane<C 2ntrebari puse de o mama disperata. !a rugam in fiecare zi' C)oamne, lasa-ma sa traiesc cu o zi mai mult decat fata mea, sa o pot ingriji si ajuta, sa nu ramana singuraC. )upa trei saptamani de rugaciuni (vinerea mergeam la !aslu si ma spalam cu agheasma tot timpul , intr-o zi am simtit ca-mi curge ceva rece pe mana. -umora se vindecase. 2n trei zile nu am mai avut nimic, decat urma care se vede si acum. 4u-mi venea sa cred si totusi stiam ca puterea si mila lui )umnezeu sunt mari. 4u-mi ajunge toata ziua si nici nu am cuvinte destule sa-2 multumesc )omnului, pentru ceea ce a facut pentru mine si fata mea. "#A8 # MA!I A!A ; str5 A6ram Iancu nr5 ., Lugo), )ud5 &imis, cod 3C00

Ru(aciunile parintelui *ionisie 2n luna iunie #==?, sotul meu s-a trezit Cpeste noapteC cu ganglionii laterocervicali inflamati. )upa numeroase investigatii la -ulcea si (onstanta, rezultatele erau bune. %juns la "pitalul !ilitar (entral (fiind ofiter , supus tomografiei computerizate, i s-a depistat carcinom epidermoid de rinofaringe pe peretele posterior drept. 2 s-a recomandat cobaltoterapie, 05 de sedinte, in paralel cu citostatice, dar dupa sapte zile nu se mai putea tine pe picioare, slabise, nici saliva nu o mai putea inghiti. !edicii nu ne-au mai dat nici o sansa de vindecare, spunandu-ne ca va mai dura o luna cel mult, evolutia fiind rapida. 2mpacati cu gandul ca numai )umnezeu stie zilele omului, am renuntat la tratament si am venit acasa, mergand la !anastirea C(elic )ereC (-ulcea , unde l-am intalnit pe parintele )ionisie care, vazandu-l chel, i-a spus sa se spele pe cap zilnic cu ceai de busuioc, ca parul ii va creste din nou. %sta a fost prima minune care s-a intamplat. 2ntr-o luna de zile, sotul meu avea din nou par pe cap, ca si cand nu se intamplase nimic. -ot parintele )ionisie ii citea in fiecare zi de luni, miercuri si vineri "fantul !aslu, si duminica, dupa slujba, !olitvele "fantului Vasile. %cest preot era singura lui sansa de a fi salvat. $u citeam nopti la rand cu candela si cu lumanari aprinse tot ce imi spusese parintele )ionisie' acatiste, rugaciuni. %m fost tot timpul alaturi de sotul meu, sprijinindu-l moral, incat, cu ajutorul Bunului )umnezeu, trecuse si acea luna fatidica pe care ne-o mai dadusera medicii, si sotul meu se simtea din ce in ce mai bine. 2ncepuse sa-si recapete curajul si increderea ca viata lui nu se va sfarsi. 2n acest timp, am mers

si ne-am rugat pe la multe manastiri, biserici, la )ervent, la (rucile facatoare de minuni, si minunea s-a si intamplat. !ergand la control, tot la acelasi medic, in urma tomografiei nu s-a mai evidentiat nimic. "-au speriat si medicii cand l-au vazut ca isi revenise complet. )e atunci, nu este zi de sarbatoare sau de duminica sa nu participam la slujba si sa nu ne rugam Bunului )umnezeu, sa ne tina sanatosi si sa ne dea zile sa ne crestem fetita, care nu are decat 5 anisori si are mare nevoie de parintii ei. (u respect, doresc intregii redactii multa sanatate si Bunul )umnezeu sa va aiba in paza: (;!%4 %4.$12(% - str. %leea (ristina nr. =, bl. !%84, sc. B, ap. >, et. 0, -ulcea

'n vis adevarat %prige sunt vicisitudinile vietii si incredibile mesajele ce vin din cand in cand din lumi neintelese de noi, ca sa potoleasca parjoluri sufletesti pustiitoare... 8este mica noastra familie se abatuse ca trasnetul un verdict necrutator' ciroza hepatica tip B si ( si o singura salvare - transplant hepatic. C)oamne, nu:C, tipam disperata. !intea unei mame nu putea cuprinde, nu putea accepta, nu putea intelege drama copilului ei atat de napastuit. Dnica mea fiica, ratiunea mea de a trai, speranta batranetilor noastre, incepuse sa slabeasca, sa oboseasca, iar paloarea ei se accentua de la o zi la alta. *efugiata in rugaciuni, singuratate si post, ea se scufunda din ce in ce mai mult in resemnare, in neant... C)oamne, nu:C, tipam cuprinsa de deznadejde, de disperare. 9iricelul de speranta ce mai palpaia era indreptat prin rugaciune spre cer... C"alveaza-ne, )oamne:C. "i dupa luni grele de zbucium, de chin, de lupta, o luminita s-a aprins' induiosati de lacrimile unei mame, ale unui tata, ajunsi la capatul puterilor, niste inimi miloase ne-au ajutat sa ne indreptam spre 2talia, spre operatie, spre salvare. %u urmat alte zile, alte nopti, luni intregi de asteptare, de disperare, lacrimi si rugaciuni' CVa fi posibil< Va rezista<C. 2ntr-o noapte, speranta si linistea pierduta mi-au fost redate de un vis cutremurator. "e facea ca eram in gradina din fata casei. .radina nu avea flori, in schimb avea doua balti mari' una in dreapta, alta in stanga si o carare ingusta intre ele. Balta din stanga era limpede, balta din dreapta neagra si vascoasa. $u priveam plangand si-mi frangeam mainile, neputincioasa, si atunci pe poteca cea ingusta a aparut o femeie in vesminte lungi, cernite, purtand niste crengi pe care le tot incrucisa, facand semne misterioase peste balta cea intunecata. 8asea oarecum prin aer, dand ocol baltii din dreapta. %ceasta a inceput sa clocoteasca, involburand maluri negre din afund spre suprafata si, pe masura ce crengile le atingeau, apa se limpezea, devenind cristalina, in timp ce minunata aparitie se topea disparand usor, usor.

!-am smuls cutremurata din visul acesta clar ca o realitate, cu convingerea ca frumoasa femeie a fost !aica )omnului, care mi-a ascultat rugaciunile si a pogorat sa ne ajute. ; pace de mult timp pierduta mi-a invadat fiinta, iar certitudinea ca fata mea va invinge crunta boala mi-a uscat lacrimile. )upa cateva zile, a sosit vestea ca operatia a avut loc, ficatul cel nou functioneaza si greul a fost depasit. (and am primit stirea, le-am spus tuturor' C"tiam:C. )upa o vreme, fiica mea a revenit in tara, acasa, dar au urmat alte incercari' o spitalizare (dupa drumul cu avionul cu o coma de = zile (apoi 3 zile in semicoma . !inunea a continuat. 1a cateva zile de la inceputul comei, cineva din familie s-a dus la preotul 2oan (ucu, la (atedrala ;rtodo5a *omana C"f. .heorgheC din Brasov (pe care nu-l cunosteam , si i-a e5pus cazul fiicei mele. %cest preot ne-a transmis (citind dintr-o carte veche urmatoarele cuvinte' CBolnava are apa cu sange la creierul mic, dar in cea de a noua zi se va trezi si va traiC. !inunea este ca nu i se pusese inca diagnosticul, nimeni nu stia ce are (era inca in analize si nici cat va dura: $i bine, prezicerea preotului s-a implinit: % noua zi, fata s-a trezit si acum este bine (satisfacator si traieste. %u trecut doi ani de atunci. "IC L#&A A"$!#I ; loc5 Sinaia;Cumpatu, str5 8arbo6ei nr5 C, cod5 -3C0, )ud5 Pra9o6a

$ C& !(L = $IAC

- 4ana si bolile ne sunt scrise in stele M)umnezeu a facut sa creasca o planta pentru fiecare boala - cu e5ceptia prostiei7, spune un proverb german si, daca ne uitam la avantul pe care l-au luat in ultima vreme homeopatia, medicina naturista, medicina alternativa in general, vechiul proverb devine din ce in ce mai de actualitate. 2n ".D.%. anilor F=0, circa o treime dintre pacientii cu program de asigurare medicala (health care dezertasera, optand definitiv pentru metodele de tratament alternative. 8rincipalul motiv invocat de ei a fost ca metodele alternative sunt mult mai putin agresive, pe de o parte, si ca procesul vindecarii nu se margineste la repararea corpului fizic, ci se e5tinde si asupra starii psihice a bolnavului. %strologia cuprinde, la randul ei, date cunoscute din vechime, cu privire la alimente, plante, minerale benefice nativilor nascuti sub vibratiile specifice ale unei planete. (unoscandu-le mai bine, ne vom putea convinge singuri de efectele acestora. 2nsusi Aipocrate, parintele medicinii, afirma in scrierile sale' M4unTuam bonus medicus nisi astrologus7 - nu poti fi un medic bun fara a fi astrolog.

$ER$EC !arcati de influenta planetei !arte, Berbecii sunt firile cele mai dinamice ale cercului zodiacal. !arte guverneaza capul si fata (cu e5ceptia nasului , precum si cele doua emisfere cerebrale. 8laneta este asociata cu fierul, asa incat guvernarea sa se e5tinde si asupra sangelui (in compozitia caruia fierul joaca, dupa cum bine stim, un rol esential . !ai intotdeauna, Mmartienii7 au o cicatrice in zona capului, semn al firii lor aventuroase si a placerii de-a sfida pericolele de orice fel, care ii face sa se aleaga in copilarie cu semne de buna purtare - bineinteles in zona corpului guvernata de planeta lor, capul. Berbecii au nevoie de mult e5ercitiu fizic pentru a se mentine in forma, dar si pentru a preveni prefacerea energiei lor fizice debordante in energie nervoasa. )e aceea sunt atat de buni sportivi, e5celand in sporturile care necesita un mare consum fizic si curaj. *egimul alimentar al Berbecilor trebuie sa cuprinda ceapa si praz, care au un dublu efect benefic' contribuie la fluidizarea sangelui si au un efect usor sedativ. 1e place la nebunie mancarea condimentata, care ingerata in cantitati rezonabile le face bine, dar, din pacate, nativii acestei zodii au tendinta de-a face e5ces de ardei iute, boia si mustar, care in cantitati modice au chiar un efect curativ. (and se imbolnavesc, Berbecii o fac lata - mai intotdeauna bolile apar sub forma acuta, dar nu dureaza mult timp deoarece vitalitatea martiana le permite o recuperare la fel de rapida, pe cat de brusca este imbolnavirea. 2n aceste cazuri, ceaiul sau siropul de paducel vor face minuni pentru restabilirea cat mai rapida si mai completa a starii de sanatate. Berea este pentru Berbeci mai mult un aliment decat o bautura, deoarece hameiul pe care-l contine ii fortifica. Vitaminele care ii ajuta pe Berbeci sa-si mentina forma ma5ima sunt 88 si B#@, iar remediile homeopatice adesea prescrise pentru aceasta zodie sunt %rnica, Blonoidum si 4u5 vomica.

%'R (almi, robusti, maestri ai savurarii placerilor vietii, -aurii stau sub semnul planetei Venus, intruchipand fertilitatea. Venus confera un temperament sangvin, dar acesta este intrucatva ingreunat de elementul pamant de care apartine zodia, asa incat rezulta un temperament aproape placid, marcat de izbucniri colerice. 2n corpul uman, zodia -aurului guverneaza gatul, amigdalele, laringele si faringele, gura, limba, ma5ilarul inferior, glanda tiroida, vertebrele cervicale, o parte a nervului optic si, impreuna cu 8luto, organele genitale interne la femei, jugulara si carotida. .ustand peste masura din placerile vietii, -aurii se imbolnavesc cel mai adesea de stomac (efectele supraalimentatiei , amigdalita pultacee, laringita, difterie, dar si boli genitale. 9emeile sunt deosebit de fecunde. %limentele care sunt in rezonanta cu organismul -aurilor sunt sparanghelul, anghinarea, cerealele si fasolea de orice fel. 9ructele cele mai recomandabile sunt toate

sortimentele de struguri, merele, perele si fructele de padure. !ajoritatea condimentelor -aurilor le fac bine (sac: . 8lantele cu efect terapeutic pentru -auri sunt menta, izma creata, cuisoarele (cativa stropi de ulei de cuisoare adaugati apei de baie ii remonteaza numaidecat si macrisul. (a orice semn de pamant, -aurul se reface in contact nemijlocit cu natura, si mersul cu picioarele goale il ajuta sa-si echilibreze energia, la fel gradinaritul si robotitul prin casa. -endinta de ingrasare trebuie tinuta in frau inca din copilarie, pentru ca nativii din -aur sunt adevarati gurmanzi, inzestrati cu un apetit rabelaisian. *emediile homeopatice cele mai eficiente sunt cele corespunzatoare vibratiilor planetei Venus' (uprum, -huya %pis si 8ulsatilla, dar si %ntimonium crudum care se afla in rezonanta cu vibratiile lunare. Vitamina recomandata acestor venusieni este vitamina 9.

/EME,I %gili, rapizi si indemanatici, cu refle5e deosebit de bune - in mod special cele ce presupun finete in e5ecutie -, .emenii nu sunt insa caracterizati indeobste de forta fizica. !usculatura este longilina si are tonus. 8laneta guvernatoare, !ercur, le confera un temperament nervos, dinamic si o mare disponibilitate in comunicare. 2n plus, mobilii mercurieni pastreaza cel mai adesea un aer tineresc pana la o varsta inaintata. 2n corpul uman, .emenii sunt considerati guvernatorii cailor respiratorii superioare (traheea si bronhiile , ai plamanilor, ai umerilor, sternului, mainilor (de unde si o mare de5teritate manuala . )intre glande, timusul cade sub incidenta .emenilor, iar in cadrul sistemului circulator .emenilor le revin circulatia vaselor capilare si artera pulmonara. ; parte a nervilor optici este, de asemenea, asociata cu aceasta zodie. Bolile cel mai frecvent intalnite la .emeni sunt starile de an5ietate, tendintele de surmenaj, frecventele raniri ale umerilor si mainilor, nevralgiile intercostale, afectiunile acute sau cronice ale plamanilor sau bronhiilor (ca astma si pleurezia si afectiunile sistemului nervos periferic. Dneori, afectiunile nervoase pot genera disfunctii se5uale. !ancarurile care le priesc .emenilor sunt cele care contin mazare, fasole cu bobul lat, morcovi, nuci, dar mai ales migdale nepreparate - care joaca un rol important in combaterea starilor de an5ietate -, alune si arahide. 8lantele care au un efect benefic asupra acestui semn mutabil de aer sunt lavanda si lacramioarele (in aromoterapie , feriga, origanul (popular' sovarv , semintele de anason si cele de chimen (sub forma de ceaiuri, uleiuri sau tincturi . *emediile homeopatice in consonanta cu specificul zodiei sunt !ercurius, %rgentum nitric, iar sarea biochimica este +ali muriatric, folosita mult in homeopatie. )upa unii autori acestora li s-ar adauga %rsenicum si +ali phosphoricum. Vitaminele indicate .emenilor sunt vitamina B# si vitamina 9.

R%C 8entru a-si mentine in forma sensibilul sistem organic de lunarieni, *acii au nevoie sa fie dusi la inot inca de mici, ceea ce le fortifica nu doar corpul, ci ii echilibreaza si emotional, si ar trebui sa-si petreaca mult timp pe... ringul de dans. %sta pentru ca miscarile ritmice sustinute au un efect fortifiant deosebit asupra structurii corpului lor, unde trebuie avuta o deosebita grija de sistemul circulator si cel limfatic. -emperamentul racului este limfo-sangvinic. *acului ii corespund in corpul uman stomacul, duodenul si partea inferioara a esofagului, sanii, ochiul stang precum si varful plamanilor. !ulte dintre problemele de sanatate ale *acilor sunt in legatura cu retentia de lichide in organism, care poate duce la into5icatii si afectiuni misterioase, de natura psihosomatica si nu functionala. )isfunctiile digestive se fac simtite periodic, sub forma dispepsiilor organice sau functionale, care apar inca din copilarie si duc adesea la anemie. %celeasi probleme digestive duc la pierderi de saruri minerale si vitamine din corp, la batranete apare frecvent incontinenta urinara. %limentele cu un efect tonifiant si regenerator asupra organismului *acilor sunt varza alba si rosie, napii, pestele, lactatele (dar nu cele prea bogate in colesterol . Dn aport suficient din alimentele mentionate reuseste sa mentina, in general, in echilibru acest organism delicat. 8lantele cu un efect bun in aromoterapie sunt trandafirii albi, nuferii si crinii. -arhonul ajuta la refacerea stocului de saruri minerale, la fel Verbina, iarba-surzilor si ochii-soarecelui sunt recomandate mai ales sub forma de tincturi. *emediile homeopatice cuprind "elenium, %rgentum, "ilicea, %ntimonium crudum si +ali carbonicum. 8eriodic, *acii au nevoie de un aport de vitamina B@.

&E' 8uternica vitalitate pe care le-o confera 1eilor astrul zilei se manifesta in lume sub forma unui temperament bilios si nervos. 1eii nu sunt insa foarte priceputi in a-si doza efortul si acest lucru se razbuna, mai curand sau mai tarziu, asupra sanatatii lor. )e multe ori, orgoliul ii impiedica pe 1ei sa-si marturiseasca suferintele fizice. 8e de alta parte, le cam sta in fire sa se neglijeze. 8rimul lucru de care trebuie sa se ocupe un 1eu care doreste sa-si mentina sanatatea este dozarea efortului, altfel vitalitatea sa se va risipi curand si bolile de inima nu vor intarzia sa apara. 1eii care-si asuma prea multe responsabilitati vor avea de suferit cu coloana vertebrala (in mod special vertebrele dorsale . ;chiul drept este, de asemenea, un punct slab pe harta sanatatii 1eilor, iar cei care se consuma prea mult nervos si nu-si gasesc o forma de e5presie creativa pot avea de suferit ingrozitoarele dureri ale nevralgiei de trigemen. (irculatia arteriala poate claca la nivelul cordului sauGsi al ochilor. "eara, vitalitatea si rezistenta nervoasa a 1eilor scade brusc. 1eilor li se recomanda sa faca dus, si nu baie, pentru ca baia le scade nivelul energetic. 1eilor nu le sta bine sa fie vegetarieni, carnea le fortifica organismul, la fel ca mierea si orezul, care trebuie sa faca parte constant din alimentatia lor, la fel

ca spanacul, urzicile si lintea, care contin mult fier. 8lantele in afinitate cu vibratiile solare sunt' floarea-soarelui (evident , galbenelele si rostopasca - unul dintre remediile-minune pentru afectiuni specifice zodiei. 2erburile aromatice precum sofranul, rozmarinul, menta, dafinul si ruta (cunoscuta si sub numele de varnant , adaugate in mancaruri, au, de asemenea, un efect terapeutic asupra organismului leonin. *emediile homeopatice de baza sunt %urum, 4atrium muriarticum, 8hosphorus si 2gnatia. 1eii nu trebuie sa uite sa-si refaca energia luand vitaminele %, ) si A@.

)ECIO%R% (ea de-a doua zodie guvernata de !ercur are o preocupare innascuta pentru sanatate, apreciind mult remediile naturiste si regimul vegetarian. 8entru aceasta zodie de pamant, remediul natural cel mai eficient este... aerul, de aceea plimbarile lungi in aer liber (si pe cat posibil nepoluat au un efect imediat de calmare asupra temperamentului nervos al 9ecioarelor, si asta ajuta la mentinerea sanatatii intr-o masura mult mai mare decat si-ar putea imagina. !ersul cu bicicleta (dar nu pe strazile unui oras aglomerat , de preferinta in mijlocul naturii, este, de asemenea, recomandat. 9ecioarele guverneaza circulatia sangvina si limfatica a abdomenului, intestinele, pancreasul (partial si nervul motor ocular e5tern. -emperamentul nervos al acestor mercurieni ii predispune la stari de ingrijorare nevrotice, care pot genera dureri surde, dar persistente de cap, ce pot fi inlaturate, insa, neasteptat de usor printr-o alimentatie adecvata si prin plimbarile mai sus mentionate sau prin e5ercitii de yoga (in special e5ercitiile de rela5are . 8roblemele lor serioase de sanatate sunt insa legate de tractul digestiv' probleme de asimilare intestinala, dureri abdominale (provocate de Mnervi7 care se duc direct la stomac , perturbari ale tranzitului intestinal (sunt adesea constipati , e5ces de fermentare. %lte pericole care pandesc 9ecioarele sunt diabetul insipid, apendicita, pancreatita si peritonita. 9emeile sunt destul de des sterile. "istemul nervos al 9ecioarelor este sensibil la stres si la starile prelungite de ingrijorare care contribuie la subminarea sanatatii lor. 9ecioarelor le face foarte bine sa consume cartofi, gulii, telina si alimentele mentionate la zodia .emenilor (pentru ca au acelasi guvernator - planeta !ercur . 8lantele aromatice si medicinale sunt, de asemenea, identice, la fel remediile homeopatice, comune celor doua zodii mercuriene.

$%&%, % 2nzestrate cu acelasi temperament sangvin placut si gentil ca -aurii, Balantele sunt insa departe de robustetea si vigoarea specifice zodiei fi5e de pamant. Vitalitatea lor este cu mult mai scazuta, in schimb sunt firi mai rafinate, de multe ori artistice, efect al planetei Venus intr-un semn de aer. -endinta catre

leneveala (caracteristica ambelor zodii venusiene le face sa evite e5ercitiul fizic, de care au, de fapt, nevoie in mai mare masura decat multe alte zodii. 1ipsa de miscare fizica, pe care ar trebui s-o practice cu regularitate, le pricopseste rapid cu cearcane si migrene sacaitoare persistente. Balanta guverneaza rinichii si vezica urinara, in corpul barbatesc - prostata, partea lombara a coloanei vertebrale (impreuna cu "agetatorul , precum si nervul facial. 2n general, tendinta organismului de-a retine to5inele este cea care duce la afectiunile renale, cum ar fi insuficienta renala acuta sau cronica. )isfunctiile renale pot duce si la edeme ale membrelor inferioare (picioare umflate . (olibaciloza este, de asemenea, o boala des intalnita in randul Balantelor, la fel ca insuficienta circulatorie venoasa si limfatica, mai ales la nivelul bazinului, si afectiunile genito-urinare, ca cistita si ane5ita. 2giena intima trebuie respectata cu cea mai mare strictete. *egimul alimentar al Balantelor, carora le cam plac mancarurile grele, trebuie sa contina multe cereale, fructe de padure, sparanghel, fasole si, surprinzator, mai toate condimentele, in mod special ardeiul iute. !enta, sub orice forma, ajuta la claritatea proceselor mentale. Dleiul sau parfumul de trandafiri imperiali, de zambile si de toporasi, folosit in aromoterapie, produce calmarea nervoasa. 8rincipalele remedii homeopatice sunt (uprum, 8ulsatilla, %nacardium, -huya si %pis. ;rganismul Balantelor cere un aport sporit de vitamina 9.

+COR4IO, %cesti nativi, marcati de doua energii e5trem de puternice - cea a temerarului !arte si cea a necrutatorului 8luto - au un temperament parado5al. 2n aparenta sunt calmul personificat (in astrologie se vorbeste despre Mmasca scorpionica7 , datorat autocontrolului plutonian, dar de sub aceasta suprafata apar izbucnirile martiene, capabile sa reduca la tacere pana si pe cel mai vajnic dintre Berbeci. %vem deci o structura temperamentala limfatico-bilioasa. 2n reprezentarea astrologica a corpului uman, 8luto guverneaza organele genitale e5terne si interne, colonul, partial prostata, rectul si anusul. $l este, de asemenea, pus in legatura cu nasul si nervii auditivi. 1a fel ca rudele lor martiene, Berbecii, "corpionilor le fac bine mancarurile condimentate (dar nu in e5ces , ceapa, datorita efectului ei benefic asupra fluiditatii sangelui, urzica, prazul si ardeii capia. Dn puternic efect linistitor si, in acelasi timp, afrodiziac il au asupra lor esenta de glicina, uleiul de rododendron si cel de aloe. 8lantele medicinale in afinitate cu semnul "corpionului sunt' mintea matei (catusnica , alunul de munte si porumbarul. "iropul sau decoctul de porumbele are un efect deosebit de puternic asupra reducerii febrei mari pe care o fac "corpionii si ajuta la regenerarea rapida dupa forme acute de boala - deoarece "corpionii sufera doar rareori de afectiuni cronice. "corpionii trebuie sa se fereasca de hemoroizi, deci constipatiile prelungite

nu trebuie trecute cu vederea. "unt, de asemenea, predispusi la contractarea maladiilor venerice. Barbatii fac adesea prostatita, pe cand femeile au, de multe ori, probleme cu ovarele si uterul, cum ar fi leucoreea (sangerari intermitente intre menstre , dismenoree (ciclu neregulat , chist sau fibrom si ulceratii. *emediile homeopatice de baza sunt 1ochesis, -huya si 8latina. 8entru a intari rezistenta organismului, "corpionii au nevoie de vitaminele 8 si B#@.

+%/E % OR "agetatorii sunt binecuvantati de marele benefic Bupiter cu un temperament sangvin, care are insa si o componenta bilioasa. %dica, sunt vioi si au un bun echilibru intre stimuli si reactie, dar din cand in cand pot avea iesiri de manie care ne aduc aminte de Bupiter - Eeus, tatal zeilor. 1e place sa se impartaseasca din placerile vietii si nu prea tin justa masura nici la mancare, nici la bautura. 8lacerea de miscare este mare si le face foarte bine, insa arareori e5ista disciplina. )esi sportul ii atrage, ei e5erseaza fie prea mult, fie prea putin. 8artile corpului ce corespund zodiei "agetatorului sunt' ficatul, vezica biliara, in parte, pancreasul, coapsele si partea sacrala si co5igeala a coloanei vertebrale, nervul sciatic, circulatia arteriala in ansamblul ei. !ancarea foarte consistenta si bautura afecteaza invariabil ficatul si pancreasul, a caror leneveala produce in timp obezitate, cu tot cortegiul ei de afectiuni digestive. .rasimile si zaharurile se prelucreaza foarte greu, ceea ce poate duce la pancreatita si diabet. (o5artroza si artroza lombara si alte afectiuni sau traumatisme pot afecta femurul si nervul sciatic. (itricele, mai ales grapefruitul si coacazele rosii sau negre pot face minuni pentru un ficat obosit si pot mentine elasticitatea vaselor sangvine, prevenind, de asemenea, hipertensiunea. (eapa si usturoiul, in cantitati cat mai mari, fortifica organismul de tip jupiterian, iar telina si dafinul adaugate in mancare le fac, de asemenea, foarte bine. 8lantele medicinale in afinitate cu "agetatorul sunt' anasonul, scortisoara, melisa si rasinile aromatice. *emediile homeopatice corespunzatoare planetei Bupiter sunt "ulfur, (olchicum si 4u5 vomica. Vitaminele de care are nevoie un jupiterian sunt multe la numar' 9, +, B/, A, 2 si B.

C%4RICOR, "aturnienii sunt potcoviti de marele malefic cu un temperament limfatico nervos, adica inchis, tensionat, adesea inclinat catre depresii. 2i salveaza umorul sec, care trebuie cultivat pentru ca este un remediu e5celent impotriva incarcarii nervoase la care semnul este predispus. "edentarismul de care sufera multi capricorni le poate accentua starile negative. !oderati din fire, capricornii sunt mai degraba anore5ici, decat rubiconzi si pot pierde usor cateva ,ilograme in conditii de stres. 2n corpul omenesc, (apricornilor le corespunde scheletul osos in general,

cu accent asupra genunchilor, care se intepenesc cu mare usurinta. 8ielea este guvernata tot de "aturn, iar dintii si maselele cad tot in curtea lor, deoarece semnul pierde mult calciu din organism. 1ipsa de e5ercitiu duce la atrofierea incheieturilor, ceea ce poate duce in timp la diverse tipuri de scleroza. -ot din sedentarism decurg si atrofia musculara si reumatismul articular. 2n cazuri e5treme se poate instaura paralizia. "cleroza atinge adesea nervul auditiv, ceea ce poate duce la surzenie, iar pielea este de cele mai multe ori uscata, cu tendinte de descuamare. $czeme de multe tipuri pot sa apara pe un fond de stres prelungit, iar in cazuri mai rare psoriazisul. (eea ce este remarcabil este cat de rezistenti sunt (apricornii la boli, mai ales la cele cronice. 8arado5ul acestui semn este ca tinde sa fie e5trem de bolnavicios in copilarie, iar sanatatea se fortifica pe masura ce inainteaza in varsta. %limentele cu un efect imediat reconfortant asupra (apricornilor sunt cele care contin amidon' cartofi (ca si alt semn de pamant, cel al 9ecioarei , pastele, maltul, ovazul, cele care contin fier - ca sfecla rosie si spanacul - si ciupercile de padure, in mod special hribii si manatarcile. 9ructul ideal pentru (apricorn este gutuia. 8lantele aromatice si medicinale in afinitate cu "aturn sunt' canepa, tataneasa, matraguna (daca "ocrate era (apricorn, cupa de matraguna i-ar fi facut bine si vinetelele (sau floarea-graului . !irosul discret de panselute, de vita cataratoare si amaranthus are un efect deosebit in aromoterapie. *emediile homeopatice de baza sunt' 8lumbum, 2ris vesicolor, "ilicea. "aturnienii se refac cu ajutorul vitaminei ( si 1#.

#%R+% OR $5centricii copii ai lui Dranus au un temperament nervos cu coloratura bilioasa. %sta inseamna ca acumuleaza cu usurinta stresul, mai ales stresul mental, si au probleme in e5teriorizarea starilor de nervi si se inchid in ei, devenind ursuzi. %cest semn fi5 de aer are o adevarata predilectie pentru racoare si tinde sa se imbrace prea usor cand afara este frig, iar de-aici i se trag multe belele. 8entru a se motiva sa faca e5ercitii fizice, Varsatorii trebuie sa urmeze un program creativ, nu repetitiv sau bazat pe rutina. Varsatorul guverneaza circulatia periferica la nivelul gambelor, incheietura gleznei, sistemul nervos simpatic, corte5ul cerebral si nervul spinal. 8roblemele de sanatate la care se pot astepta uranienii sunt, in primul rand, de ordin nervos. .lumind, 1inda .oodman scria' MVarsatorii furnizeaza >0R dintre nebuni si >0R dintre genii7 (care nici ei nu sunt prea normali - n.r. . ;boseala nervoasa, starile de depresie si angoasa pot duce la spasmofilie. -oate afectiunile sistemului nervos central cad, de asemenea, in ograda uranienilor (encefalita, tumori, 8ar,inson si nevroze obsesive . Varicele si arteritele sunt rezultatele proastei circulatii periferice. Varsatorii sunt predispusi la accidente violente. (el mai indicat aliment pentru Varsatori il constituie fructele de toate felurile' fructele e5otice - precum ,iPi, mango - si fructul pasiunii, iar fructele uscate - caise, curmale, prune sau mere - ii ajuta foarte eficient sa-si

recupereze energia nervoasa. 2n aromoterapie, esentele florilor de pomi fructiferi si discretul parfum al orhideelor au efecte remarcabile. 8lantele aromatice si condimentele benefice pentru uranieni sunt cele cu gust si miros foarte pregnant, cum ar fi ardeiul iute, piperul alb sau negru sau curry. *emediile homeopatice sunt Dranium si 8hosphorus. -oate vitaminele din comple5ul B au un efect tonic si binevenit asupra sistemului nervos al Varsatorilor.

4E+ I *azele lui 4eptun ii inzestreaza pe nativii din 8esti cu un temperament limfatic, care poate imbraca orice alta coloratura temperamentala, semnul fiind eminamente adaptabil, reusind sa se integreze in orice mediu social. Aipersensibilitatea neptuniana este difuza, ei intrand in rezonanta pana si cu cele mai nesemnificative detalii din mediul inconjurator, cum ar fi temperatura, zgomotul de fond etc. ;rice disonanta a mediului le poate provoca simptome fizice, dar acestea nu sunt rezultate ale ipohondriei, ci simptome psihosomatice, cat se poate de reale. "e poate ajunge la situatii cu adevarat grave, pentru ca 8estii sunt rareori activi, deci sunt receptori empatici ai lumii inconjuratoare si le lipseste agresivitatea naturala. 4evoia de-a se izola de stimuli neplacuti ii face pe multi dintre ei sa se refugieze in alcool sau droguri si devin foarte repede dependenti. 4eptun stapaneste labele picioarelor, intregul sistem limfaticoganglionar si tesutul reticulo-endotelial. Vitalitatea 8estilor este indeobste scazuta, ceea ce de multe ori se datoreaza abuzului de alcool, tigari, sedative, tranchilizante sau droguri. 9aptul ca organismul lor are tendinta de-a retine to5inele inrautateste situatia, ceea ce impune necesitatea de-a avea un regim alimentar foarte echilibrat si de-a consuma suficiente lichide pentru a-si mentine organismul deto5ifiat. 8ana si la medicamentele prescrise de medici, 8estii pot avea reactii ine5plicabile, de aceea se recomanda evitarea, pe cat posibil, a medicamentelor produse pe cale chimica. 8estii ar trebui sa manance alimente cu un inalt continut de lichide, cum ar fi pepenii, dovleceii, castravetii si salata verde. 8lantele medicinale si aromatice corespunzatoare neptunienilor sunt florile de tei, cicoarea si muschiul de copac. 8rincipalele remedii homeopatice recomandate 8estilor sunt' -abaccum, (offea si 8etroleum. *espre treptele ru(aciunii

<Scara< parintelui Cleopa

'n cuvant de lamurire (um sa ne rugam mai bine< (um sa ne facem auziti de )umnezeu< (um sa induplecam iertarea si

ajutorul "au< )e doua mii de ani, crestinii isi pun aceste intrebari fara incetare. ;mul modern, de la inceputul celui de-al treilea mileniu, pare mult prea grabit pentru a mai afla ragazul unor raspunsuri la asemenea interogatii. (u toate acestea, in *asaritul $uropei, dupa o jumatate de secol comunist, romanii dau semne din ce in ce mai vadite ca si-au intors fata spre )umnezeu, redescoperind minunea credintei adevarate si speranta. -ocmai de aceea, astfel de intrebari nelinistitoare au capatat in ultimul deceniu de libertate o impresionanta actualitate pentru credinciosii ortodocsi de pe meleagurile noastre. )ar cum putem sa-i dam de stire (elui de "us ca ne mustra constiinta, ca ne-am intors pe calea evlaviei smerite si a pocaintei si ca tanjim dupa sanatate, bucurie si pace, chiar si acum, in tarziul istoriei<

*espre ru(aciune 2nca din primele veacuri crestine si pana in zilele noastre, credinciosii au inteles importanta cruciala a rugaciunii, in relatia pe care omul o are cu propriul sau (reator. "fanta -ereza marturisea, acum aproape o mie de ani' C% te ruga vrea sa spuna a fi in legatura cu )umnezeu, ca si cu un prietenC. %sadar, rugaciunea este ca o vorbire cu (el de "us, prin care iti deschizi sufletul deplin, aidoma copilului catre parintele sau, in numele unei CprieteniiC mai presus de fire. )ar actul rugaciunii este de mai multe feluri si cunoaste nenumarate alte insusiri. 8arintele (leopa, unul dintre marii duhovnici ai romanilor, spunea adeseori in ultimii ani de viata' C*ugaciunea este maica si imparateasa peste toate faptele bune. "a tineti minte ca dragostea de )umnezeu, ce cuprinde ascultarea poruncilor "ale si teama de (el de "us, deopotriva ca si dragostea de aproapele, nu vin pe alta carare in sufletul nostru, decat pe calea rugaciunii, pentru ca aceasta nu numai ca il apropie pe om de "tapanul sau, dar il si lipeste de $l, il face HHun duh cu $lII, dupa vorba unui sfant, iar din aceasta impreunare sfanta, omul se curateste si se inalta pe sine, ca sa nu mai adaug ce bucurie se naste in sufletul crestinului cand primeste raspuns bun, deci intelege ca staruinta sa smerita a fost primita de HH4oianul fara sfarsit al milei si al iubiriiII:C. -ot parintele (leopa le mai spunea credinciosilor care faceau pelerinaje la manastirea "ihastria, pentru a bate la usa chiliei sale, ca orice rugaciune decurge chiar din una dintre cele trei forme ale sale, anume CcerereaC, CmultumireaC sau ClaudaC. 8arintele le amintea tuturor fragmentul din $vanghelie in care ucenicii ii cer !antuitorului' C2nvata-ne sa ne rugam:C. %tunci, Aristos ii sfatuieste sa nu rosteasca vorbe multe si le daruieste C*ugaciunea )omneascaC, adica C-atal 4ostruC, care a ramas cea mai concisa, dar si cea mai completa rugaciune rostita vreodata. !arele duhovnic le repeta crestinilor ca Crugaciunea, in cresterea ei, nu are margini, pentru ca ea se uneste cu )umnezeu si toate virtutile care se nasc din (el de "us sunt nemarginite, ca si $l insusi:C. )in invatatura "fintilor 8arinti ai Bisericii, dar si din e5perienta sa mistica personala, parintele (leopa a alcatuit o adevarata Cscara a rugaciuniiC, pe care sufletul unui bun rugator se poate inalta ca pe un fir nevazut de paianjen, pana ajunge sa se topeasca in 1umina...

Cele sapte trepte ale ru(aciunii C(and ne rugam cu limba, cu gura si cu buzele, suntem pe prima treapta, cea mai de jos, in urcusul care abia incepeC - spune parintele. C4u e rau nici asa, caci toti suntem mai intai ucenici:C !ai departe, Ctrebuie sa trecem cu rugaciunea noastra de la limba si buze, la minte. )aca o spunem cu gura, dar o intelegem, atent si adanc inca si cu mintea, atunci ea nu se mai cheama HHrugaciunea guriiII, ci trece in alta trepta, anume HHrugaciunea mintiiII. "fantul %postol 8avel spune undeva' HHVreau, mai bine, sa zic cinci cuvinte cu mintea, in biserica, decat zece mii de cuvinte cu guraII. %sadar, ati inteles cu cat este mai inalta a doua treapta, fata de cea dintai<:C. "fintii parinti bisericesti numeau aceasta treapta Cjumatate de rugaciuneC, Cpasare doar cu o aripaC sau Crugaciune cu-n piciorC. 2nsa osteneala nu se opreste aici. C(and noi spunem o rugaciune cu gura si o intelegem cu mintea, trebuie sa o simtim si cu inima, adica mintea trebuie sa ne coboare in inima, caci acolo este HHcamara sufletuluiII. %ceasta a treia treapta este imbunatatita si se cheama HHrugaciunea inimiiII "fantului 2saac "irul spune ca HHpana aici abia ajunge unul, la zeci de mii, iar rugaciunea care-i mai sus decat a inimii de abia este atinsa de unul singur, in cateva generatiiII. %ceasta este a patra treapta si se numeste HHrugaciunea de sine miscatoareII. (el care a ajuns pana aici inseamna ca are inima tot timpul in rugaciune, oriunde s-ar afla si orice ar face. $l a castigat minunata stare pe care o pomeneste si Biblia' HH$u dorm si inima mea vegheazaII.C (ea de-a cincea treapta, pe scara parintelui (leopa, este Crugaciunea cea vazatoareC si se intalneste la cate un singur crestin, intr-un neam intreg. )uhovnicul e5plica' C%sta inseamna sa ai minte HHinainte-vazatoareII de )umnezeu, adica sa vezi in rugaciune ingerii si demonii ascunsi credinciosilor obisnuiti, sa citesti gandurile, sa stii ce se intampla la mare departare de tine, cand esti cufundat in ruga. !are minune este aceasta:C. (ea de-a sasea treapta ramane doar privilegiul marilor pustnici si asceti Cnebuni intru AristosC, a catorva sfinti doar, alesi si iluminati de )umnezeu. (aracterizarea parintelui (leopa este tulburatoare' C$a se numeste HHrugaciunea in e5taz sau in uimire iluminataII. 8rin aceasta, in vremea rugaciunii, sfantul se rapeste cu mintea la cer, fata lui se face ca focul, degetele mainilor lui ard ca facliile si nu mai este pe pamant decat cu trupul, iar mintea sa flacaruieste in cer, cuprinsa de e5tazul iubirii pentru (el de "usC. Dltima treapta a rugaciunii, inca si mai inalta decat cea Cin e5tazC, este asa numitaC*ugaciune duhovniceascaC' C$ste chiar mai presus de hotarele oricarei rugi: $ste de-a dreptul o fire cu )umnezeu. )upa marturiile sfintilor parinti, ea se cheama HHvederea duhovniceasca a 2mparatiei (eruluiII. 2n afara unor intamplari izolate, pe care nu le cunoastem, caci nimeni nu le-a povestit, daca le-a trait, avem doar e5emplul marelui %postol 8avel, care a fost rapit, cum singur a scris, HHpana la al treilea cer si a auzit acolo cuvinte care nu este cu putinta omului a

le graiII... 2ata de unde pornim cu rugaciunea, fratilor, si iata pana unde putem ajunge, numai cu voia lui )umnezeu:C.

+curta incheiere %ceasta pilduitoare invatatura ne poate ajuta pe fiecare dintre noi sa intelegem pana unde am urcat pe Cscara rugaciuniiC parintelui (leopa, ca sa aflam cum sa ne rugam mai bine si daca stim sa ne facem auziti de (el de "us. 2n acest fel, rugaciunea devine si un e5amen de constiinta, pentru noi toti. -ocmai de aceea, am transcris pentru cititorii nostri cateva dintre cele mai frumoase si utile rugaciuni ale ;rtodo5iei, cu mentiunea ca ele au fost selectate si publicate intr-o modesta, dar foarte utila carticica de C*ugaciuni de suflet folositoareC, de catre monahii din obstea calugareasca de la !anastirea C(etatuia 4egru-VodaC din %rges. )upa doua mii de ani de crestinism, la inceputul celui de-al treilea mileniu, nelinistit si tulburat de primejdii planetare, )umnezeu ne lasa sa intelegem ca este neschimbat in misterioasa "a maretie fara de inceput si fara de sfarsit, asteptand rabdator un bob de recunostinta si de iubire din partea noastra, cei care indraznim sa-2 cerem, fara sa stim intotdeauna prea bine cum anume sa o facem, putina sanatate, putina bucurie, putina pace, tocmai acum, in tarziul istoriei. MA!I(S P#&!#SC(

Ru(aciune inainte de inceperea lucrului )oamne 2isuse Aristoase, 9iule, Dnule nascut al -atalui celui fara de inceput, carele prin gura proorocului -au )avid ai zis' C2esi-va omul la lucrul sau si la lucrarea sa pana searaC, -u ai zis prin gura fericitului 8avel %postolul' C(a cela ce nu lucreaza sa nu mananceC si iarasi -u ai zis prin insasi preacurata gura -a' C9ara de mine nu puteti face nimicC. )oamne, )oamne, ascultam din tot sufletul si din toata inima dumnezeiestile -ale cuvinte si cu umilinta alergam la bunatatea -a. %juta robilor -ai cu harul -au, ca sa savarseasca lucrul ce au inceput. 2n numele -atalui si al 9iului si al "fantului )uh. %min.

Ru(aciune dupa savarsirea lucrului 8linirea tuturor bunatatilor -u esti, Aristoase )umnezeul nostru. Dmple de bucurie si de veselie sufletele noastre si ne mantuieste ca un milostiv. %min.

Ru(aciune la necazuri si suparari )oamne, viforul necazurilor se ridica asupra mea si ape intrat-au pana la sufletul meu, dar intru -ine este toata nadejdea mea. -u cunosti pricina raului ce ma bantuie. 8erii capului meu de -ine sunt numarati. 1a -ine deci alerg si pre -ine te rog, ca, cu iubirea -a de oameni, sa departezi de la mine orice rau pierzator de suflet, sa-mi ajuti a birui toate ispitele ce ma invaluiesc, ca -u esti intarirea, scaparea si izbavitorul meu, Aristoase )umnezeule, si -ie slava inaltam' -atalui si 9iului si "fantului )uh. %min. "tiu, )oamne, ca viata aceasta este ca o mare invaluita de viforul ispitelor& dar alerg la limanul -au cel lin, strigand catre -ine' scoate din primejdii si din nevoi viata mea, ca un bun si de oameni iubitor. %min.

Ru(aciune pentru impacarea vrajmasilor )oamne 2isuse Aristoase, )umnezeul nostru, primeste smerita mea rugaciune si iarta-mi toate gresalele, adu-ti aminte de toti vrajmasii cei ce ma urasc si ma asupresc. 4u le rasplati dupa faptele lor, ci dupa mila -a intoarce-i pe dansii, ca nici unul din ei sa nu fie osandit inaintea -a. 2ar pe mine, robul -au, pazeste-ma cu milostivirea -a de tot raul si imbulzeala, acum si pururea si in vecii vecilor. %min.

Ru(aciunea +fintei Cruci "a invie )umnezeu si sa se risipeasca vrajmasii 1ui, sa fuga de la fata 1ui toti ce-i ce-1 urasc pe )ansul, sa piara cum piere fumul, cum se topeste ceara de la fata focului, asa sa piara diavolii de la fata celor ce-1 iubesc pe )ansul si se insemneaza cu semnul crucii si zic cu veselie' Bucura-te prea cinstita si de viata facatoare (rucea )omnului, care alungi pe diavoli cu puterea celui ce s-a rastignit pe tine, a )omnului nostru 2isus Aristos, si s-a pogorat la iad si a calcat puterea diavolului si ne-a daruit noua pe tine, cinstita (rucea "a, spre alungarea a tot pizmasului. ;, prea cinstita si de viata facatoare (rucea )omnului, ajuta-mi cu "fanta )oamna 9ecioara, 4ascatoare de )umnezeu si cu toti "fintii in veci. %min.

Ru(aciune la vreme de indoiala si ispita )oamne, )oamne, cela ce ai ingaduit diavolului sa ispiteasca in rai pe stramosii nostri %dam si $va, spre a le incerca ascultarea si supunerea& cela ce

asijderea ai ingaduit diavolului cu ingroziri si cu grele suferinte pe dreptul 2ov, robul -au, pentru a se vadi si mai lamurit virtutile lui si credinta lui cea intru -ine& cela ce ai dat ingaduinta satanei sa se apropie cu ispitire de insusi 9iul -au, spre a-1 imbia si a-1 momi cu poftele si dezmierdarile acestei lumi, pentru ca infrant si rusinat acest duh blestemat sa auda din gura !antuitorului lumii cuvintele' 2napoia mea, satano, caci scris este' C)omnului )umnezeului -au sa te inchini si numai 1ui unuia sa-2 slujestiC& cela ce tuturor dreptilor si sfintilor -ai le-ai dat vremi de ispita si de grele indoieli, pentru ca prin ele lamurindu-se, sa iasa si sa ramana si mai intariti in credinta, in nadejdea si in supunerea cea catre -ine, insuti %totputernice si prea bunule "tapan, ajuta robilor -ai (numele in aceasta clipa grea, cand duhul satanei le tulbura mintea cu indoieli si cu imboldiri si amagiri viclene, le framanta mintea si sufletul si arata-le lor, !ilostive, adevarul si calea -a cea dreapta, pentru ca, biruind uneltirile lui de acum, robii -ai (numele sa se poata bucura de cuvintele apostolului -au 2acob, care zice' C9ericit barbatul carele rabda ispita, caci lamurit facandu-se, va lua cununa vietii, pe care a fagaduit-o )umnezeu celor ce il iubesc pe $1C. )aruieste, "tapane, robilor -ai (numele , inima curata si credinta tare, ca sa poata canta impreuna cu proorocul -au )avid' C)oamne, cat s-au inmultit cei ce ma urasc si ma necajesc: !ulti zic sufletului meu' C4u este mantuire lui intru )umnezeul lui:C, iar -u, )oamne, sprijinitorul meu esti si slava mea, cela ce inalti fruntea mea: (u glasul meu catre )omnul am strigat si m-a auzit din muntele cel sfant al 1ui: % )omnului este mantuirea si peste poporul -au binecuvantarea.C %min.

4e 8 septembrie, crestinatatea a sarbatorit nasterea )ecioarei Maria

APA!I&II MA!IAL#
- Cand biserica se opune - )oarte frecvente in lumea catolica, unde e:ista un veritabil cult marial, aparitiile )ecioarei nu sunt totdeauna recunoscute de catre biserica. Obli(atia de a se pronunta asupra certitudinii miracolelor semnalate in dioceze le apartine episcopilor, subordonati #aticanului. In cazurile pe care le vom prezenta in continuare, ei au refuzat sa-si decline acordul cu veridicitatea faptelor petrecute. Ramane de vazut daca timpul nu ii va face sa revina asupra opozitiei lor +an *amiano

"at cu doar @50 de locuitori, "an )amiano se afla la 50 de ,ilometri sud de !ilano si la @0 de ,ilometri de 8iacenza. -otul a inceput pe @= septembrie #=/#, cand *osa Vuattrini, o femeie de 50 de ani, mama a trei copii, casatorita cu un agricultor, este adusa acasa cu ambulanta de la spital, intr-o stare disperata. "ufera de o peritonita perforata. ;perata de cateva ori, medicii nu o mai pot ajuta, sugerandu-i sa moara la domiciliu. 2n dimineata cand se intampla evenimentele, *osa Vuattrini sta intinsa in pat, fara sa se poata misca. !atusa %dela o supravegheaza. "otul, .iuseppe, a plecat la culesul castanelor. "pre pranz, se aud batai usoare la usa. ; tanara necunoscuta solicita un ajutor de 500 de lire italiene, pentru a putea cumpara trei candele si trei lumanari, menite sa fie aprinse la biserica din "an .iovanni *otondo unde, la vremea aceea, oficia celebrul calugar vizionar si vindecator, 8adre 8io. !atusa %dela ii raspunde necunoscutei ca nu are posibilitatea de-a o ajuta' C"untem foarte saraci. -oti cei din casa avem la un loc o mie de lire. "i nici macar nu sunt banii nostri. 2-am imprumtat de la niste veciniC. Vizitatoarea insista' C-otusi, e vorba de 8adre 8io. -rebuie sa va dati si dvs. obolulC. !atusa %dela a replicat' C%m participat totdeauna la toate chetele bisericesti, dar astazi e imposibil sa dau. 2n camera alaturata, se afla nepoata mea, *osa, bolnava pe moarte. -rebuie sa o ingrijesc si nu am decat cele #000 de lireC. -anara necunoscuta intreaba' CDnde se afla ea<C. !atusa %dela indica usa inchisa. 9emeia intra si o vede pe *osa, frumoasa ca un inger la fata, dar alba ca marmura si imbracata saracacios. C(are e suferinta ta<C, o intreaba pe bolnava intinsa pe pat. - C%m pantecul ciopartit. %m fost adusa acasa de la spital, fiindca operatiile n-au reusit. 4u mai e5ista nici o speranta.C - C*idica-te:C, o indeamna vizitatoarea. - C4u pot:C, se plange *osa. - C)a-mi o mana si incearca sa te ridiciC. *osa-i intinde mana, dar nu se petrece nimic. 2ncapatanata, femeia ii cere sa-i dea si mana cealalta. )intr-o data, bolnava se simte strabatuta de o lumina ca o descarcare electrica. C*idica-te:C, repeta femeia. *osa se ridica si incepe sa urle, plangand' C"unt vindecata: "unt vindecata:C. (iudata femeie ii spune sa taca si sa rosteasca rugaciuni. *osa o asculta, apoi femeia isi pune palmele pe diferitele taieturi de pe pantecul ei, care se inchid pe loc. $a o sfatuieste pe miraculata sa mearga de urgenta sa-l vada pe 8adre 8io. *osa repeta ca nu are bani. Vizitatoarea ii spune ca, atunci cand va fi nevoie, va avea tot ce-i trebuie pentru a calatori. 2n timpul acesta, matusa %dela, uluita de intamplare, ii daruieste vizitatoarei thaumaturge 500 de lire. %ceasta pleaca. 2n mod curios, oamenii care se afla pe strada, in e5teriorul casei Vuattrini, n-o vad, in vreme ce micul .iorgio, mezinul *osei, isi aminteste perfect de trecerea ei prin camera in care se afla. 2ntr-adevar, in zilele urmatoare, *osa primeste bani si vesminte de la un anonim. 8leaca la "an .iovanni *otondo, cum a promis. 2n marea piata a catedralei, tanara necunoscuta reapare. )in mijlocul multimii, ea ii spune *osei' C!a recunosti< %fla ca eu sunt mama impacarii si a celor napastuiti. )upa slujba

religioasa, te voi conduce la 8adre 8io, pe langa care vei avea o misiune de indeplinitC. )upa slujba, *osa se simte Cghidata interiorC catre 8adre 8io, care ii cere sa se consacre de atunci inainte mangaierii celor nefericiti si ajutorarii bolnavilor. 2ncepand din clipa aceea, cum isi termina treburile menajere sau pe cele ale campului, *osa ii ingrijea pe bolnavi. ; luna mai tarziu, 8adre 8io o cheama la el, spunandu-i ca poate sa-si intrerupa misiunea de caritate. "a mearga acasa, fiindca 9ecioara ii va spune ce va avea de facut. 8e #/ octombrie #=>3, la pranz, *osa se ruga in camera ei, cand a auzit ca cineva o striga de afara. 2n curtea casei, distinge un nor mare alb, stele de argint si de aur si trandafiri multicolori. Dn glob rosu iese din nor, coborand pe iarba din curtea casei. )in glob va iesi afara cea pe care *osa o va numi de atunci inainte C!ama celestaC. ; lumina orbitoare o inconjoara. $ imbracata cu o manta si poarta o coroana de stele. %paritia ii va lasa italiencei un mesaj de iubire si pace pentru intreaga umanitate, cerandu-le oamenilor sa se roage neincetat, pentru a se salva de apropiate si cumplite pedepse. 2n incheiere, !adona a avertizat-o' CVoi reveni aici vineri de vineri, pentru a-ti aduce mesaje, pe care sa le raspandesti peste totC. *osa protesteaza, spunand ca nimeni nu o va crede, mai ales ca este o taranca ignoranta. C4-am nici o putere: !a vor duce la inchisoare, spunand ca am innebunit:C 9ecioara a replicat' C4u te teme. 2ti voi lasa un semn. 2ata, pomul acesta va infloriC. 2ntr-adevar, parul - incarcat pe ramuri de fructe coapte (era in luna octombrie - a inflorit in ziua aceea, ramanand asa vreme de trei saptamani. 2n anii care au urmat, pelerini din toate colturile lumii vor veni in fiece vineri la C!ama *osaC, cum va intra in istoria locului. 1a fiecare aparitie a 9ecioarei, lungi mesaje sunt trimise prin vocea italiencei, care le rosteste ca in stare de transa, cuvant de cuvant. 2n plus, la "an )amiano, se petrec si alte vindecari ori minuni, observate de sute de oameni pe cer' cete de ingeri, cruci inscrise pe albastrul de azur, vartejuri de stele etc. 2n ciuda interdictiei emise de Vatican, pelerinajele au continuat. !ama *osa a murit insa uitata si foarte saraca, fiindca n-a luat niciodata vreun ban pentru intamplarile petrecute in casa ei. (u toate astea, dupa mai mult de treizeci de ani, casuta din "an )amiano continua sa fie un loc de pelerinaj.

)ecioara din urtov?a "a ne intoarcem privirea spre rasarit. !ai e5act, catre (ehoslovacia. "untem in #=5?, la o suta de ani dupa aparitiile din 1ourdes. )estinatia noastra e muntele "iPtsa,, acoperit de paduri de brad. %colo, traieste un padurar in varsta de 3@ de ani, pe nume

!atus 1asut, tatal a trei fetite. "untem intr-o duminica de iunie si omul urca incetisor panta muntelui. $ un barbat credincios, care atunci cand se afla in sat, la -urtov,a, nu lipseste niciodata de la biserica. 1a ora = de dimineata, !atus ajunge pe culmea muntelui, acolo unde se afla o imagine a 9ecioarei Vesnic %jutatoare, prinsa de trunchiul unui copac. 8adurarul se opreste ca sa se roage, lasandu-se in genunchi. "pune C-atal 4ostruC si CBinecuvantat fie numele -au, !arie:C. ;data rugaciunea rostita, culege doua-trei flori de munte, pentru a le prinde, asa cum face de obicei, la portretul 9ecioarei. %tunci, isi da seama ca iarba este acoperita de trandafiri. "e intind peste tot, pe pajistile de primprejur. *idica ochii si vede ca varful muntelui este iluminat. )easupra lui, pe un nor, o femeie de o frumusete indescriptibila, subtire, dar foarte inalta, ii zambeste. $ imbracata intr-o rochie alba, cu cordon albastru. Dn voal ii acopera parul. C1a fel ca la 1ourdesC, se gandeste !atus. $ tanar, are mainile impreunate si un rozariu ii atarna de brat. ; regina majestuoasa: !atus 1asut, seful ocolului silvic din -urtov,a, crede ca a innebunit. % crezut la fel si anul trecut, cand, mergand intr-o calatorie la 1ourdes, pentru a se ruga la statuia 9ecioarei, privind-o, i s-a parut ca ochii ei il atintesc intr-un chip special. 1a fel ca si acum. 2n momentul sublim pe care-l traia, !atus n-a simtit nici urma de teama. 9ecioara pe care o contempla era o e5presie a simplitatii si bunatatii. 9ericit ca cerul ii daruieste o asemenea dovada de pretuire, padurarul se prosterneaza la picioarele superbei !adone. )eodata, !atus o aude vorbind. Eeita cereasca il indemna sa priveasca in dreapta lui. 8ajistea e acoperita in intregime de trandafiri, marginiti de o mica bariera de brazi. %poi, 9ecioara il indeamna sa priveasca in partea stanga. 2maginea "fintei !aria, prinsa de trunchiul bradului, disparuse. 2n locul ei, se afla un tablou care reprezinta pamantul. !arile si continentele sunt desenate distinct. (ulorile e5istente il ajuta sa inteleaga mesajele primite din cer. 8ricepe astfel ca, in vreme ce oamenii care traiesc in orase si pe campii vor fi prada coruptiei, locuitorii din zonele montane pot sa spere in salvarea divina, fiindca sunt saraci, mai cinstiti si mai curati. )edesubt, se afla o inscriptie' C(aiti-va, rugati-va pentru preoti, folositi in permanenta rozariul (matanii C. ; alta harta a lumii arata cum raul se raspandea pe pamant. ; alta vadea cum ploi de foc se abateau asupra oamenilor. )edesubt, o alta inscriptie' C)aca oamenii nu se vor indrepta, natura va dezlantui asupra lor cataclisme si vor pieriC. %lte harti prezentau scene apocaliptice. Viziunea lui !atus a fost lunga. $a a durat trei ore. 2ntr-un triunghi, el l-a vazut pe 2isus, tinand o cruce la fel de mare cat el. )in inima lui izvorau trei dare de foc, din care ultima a trecut prin inima padurarului si, infiorat, acesta a cazut cu fata la pamant. (and !atus si-a recapatat cunostinta, afara se insera. 1ocul redevenise asa cum fusese inainte doar brazi si iarba -, iar imaginea "fintei !aria era fi5ata, iarasi, pe scoarta copacului. )intr-o data, vazu in iarba un rozariu. $ra un dar al 9ecioarei, de care avea sa nu se mai desparta niciodata in viata lui.

2n urma aparitiei de pe munte, !atus a devenit un catolic fervent. 2n aceeasi seara, dupa ce-a coborat in sat, s-a dus din casa in casa, la vecinii sai de pe strada, cerandu-le iertare, daca ii suparase candva. ;amenii au crezut ca !atus innebunise subit. % doua zi, s-a dus la biserica pentru a se spovedi. 8reotul a pastrat insa taina si nimeni n-a aflat despre aparitia de pe munte. %bia dupa trei luni de zile, !atus a povestit despre viziunile lui. ;amenii din -urtov,a si din imprejurimi au pornit in pelerinaj pe muntele "iPtsa,. )ar zvonul ca padurarul innebunise s-a raspandit prin imprejurimi. !atus a fost arestat si internat de comunisti in azil, de unde a iesit peste doi ani. 9ara sa intarzie un minut, el a inceput din nou sa indemne la rugaciune, propovaduind sfaturile "fintei 9ecioare. 4ici miracolul de la -urtov,a nu a fost validat. (u toate astea, muntele "iPtsa, a devenit loc de pelerinaj pentru credinciosi din lumea intreaga, inclusiv catolici occidentali. 8e varful muntelui, nu s-a inaltat vreo biserica, e5ista doar catedrala padurii de brad, iluminata de razele soarelui. 2n schimb, in locul acela, s-au produs vindecari si conversiuni la catolicism. SA"$A A"8H#L#SC(

)ecioara Maria in documente !ajoritatea cercetatorilor biblici afirma ca prenumele de !aria vine din limba iudaica, unde se scria !yriam si se pronunta !ariam, semnificand C8rintesa noastraC, C)oamna noastraC, C"tapana noastraC. )oua te5te din Vechiul -estament ii anunta cu mult inainte venirea. 2n 8rofetia lui 2saia (/?0->/0 i.Ar. , se spune' C)e aceea, )omnul insusi va va da un semn' 2ata, 9ecioara va ramane insarcinata, va naste un fiu si-i va pune numele $manuel ()umnezeu este cu noi C. (>.#3 (ea de-a doua profetie ii apartine lui !ica (>30->#0 i.Ar. si spune' C"i tu, Betleeme $frata, macar ca esti prea mica intre cetatile de capetenie ale lui 2uda, totusi, din tine imi va iesi (el care va stapani peste 2srael si a carui obarsie se suie pana in vremuri stravechi, pana in zilele vesniciei. )e aceea, ii va lasa, pana la ziua cand va naste cea care are sa nasca, si ramasita fratilor sai se va intoarce la copiii lui 2sraelC. )ata fiind putinatatea te5telor biblice referitoare la e5istenta !ariei, viata ei a fost refacuta pe baza unor te5te apocrife, redactate dupa martiriul lui 2isus. (onform unora dintre ele, !aria a trait doar doi ani dupa rastignirea fiului ei, iar, dupa altele, peste 00 de ani. 2n ce priveste localitatea in care s-a savarsit din viata, se duce si astazi, inca, o adevarata disputa intre cei care sustin ca a murit la $fes, in %sia !ica, si altii care afirma ca locul mortii a fost 2erusalimul. "fanta 9ecioara - spun ei - si-a dat sufletul in casa parintilor (e5istenta mamei sale, %na, si a tatalui, 2oachim, este cunoscuta doar prin te5tele apocrife , inconjurata de ingeri, de apostoli, reveniti din misiunile lor evanghelice, si a 9iului ei, intruchipat

pentru a-i fi alaturi. 2ngropata intr-un mormant din Valea (edronului, a disparut in cea de-a treia zi, inaltandu-se la cer.

=orica Latcu &eodosia Maica durerilor $ fum de lumanari pe zugraveala<... Dn intuneric greu cernit-a zarea, (and iconaru-n sfanta lui sfiala, -emutu-s-a sa-ti vada-ndurerarea. 1a cruce stai. 8e haina cenusie, !aini albe, mult prea albe, se-mpreuna. 2n tine doar durerea mai e vie, (aci lacrimi nu mai ai, sa plangi, 8rea-Buna. 2n bezna muta fata ta-i lumina& 8e ea nu-i scris doar chinul unei mume& $ toata rastignirea 1ui deplina. $ toata suferinta fara nume. (a le-ai purtat in 9iul tau pe toate "i-i (rucea 1ui in ochii tai rasfranta. %sa a vrut sa zugraveasca, poate, Dn iconar, faptura ta preasfanta. "i ca sa bei si tu intreg paharul, 8e frunte, peste lunga ta marama, 2n loc de spini, cu raze iconarul % scris in rani durerea ta de mama. !aica fericita %i vrea sa-1 aibi o clipa pentru -ine, "i 1-ai luat pe 9iul "fant la san, Dsor 1-ai dus in camp, sa doarma-n fan, 2ar -u-n genunchi veghezi intre sulfine. %s vrea sa stiu ce dragoste-i mai tare 2n ochii tai de !aica fericita< -e uiti la 8runc cu fata-nvaluita )e-atata foc de multa inchinare:

)ar buzele, cu floarea lor cereasca, 8ar ca soptesc cuvintele de-alint, (u sunet de clestar, cu viers de-argint, (um numai mame stiu sa le sopteasca. %sa cum stai plecata peste )ansul, 2n veghea -a, uimita de minune, 1asi mainile sub val sa se-mpreune "i genele sa -i le ude plansul.

%titudinea bisericii fata de aparitiile mariale 1a fel ca si in ortodo5ie, catolicismul dovedeste si el vigilenta si circumspectie cand e vorba de miracole si minuni, cu toate ca e5istenta lor intareste credinta. 2ntr-o cuvantare a 8apei, se arata te5tual' C-rebuie luate toate masurile care, pe de o parte, le vor permite crestinilor sa acceada in mod sigur la izvoarele divine ale mantuirii si adevarului, dar, pe de alta parte, sa faca astfel ca aceste izvoare vii sa coboare pana in actele vietii cotidiene. ; aparitie legitima, care cucereste sufletele si intareste credinta, este un ajutor pretios pentru magisterul BisericiiC. (u toate acestea, singurul caz in care Biserica (atolica vede o aparitie adevarata a 9ecioarei !aria este cel de la 1ourdes, sarbatorit, printr-o hotarare a 8apei 8ius al J-lea, in fiecare an, pe ## februarie. "tradania catolicilor de a verifica Crealitatea minunilorC este insa reala. 4ici una din aparitii nu este lasata hazardului, ele fiind supuse unor analize minutioase si indelungate, desfasurate cu o inteleapta verificare in timp. 4ici un detectiv din literatura de actiune n-ar sti mai bine sa stabileasca adevarul, decat preotii insarcinati sa-i studieze pe CvizionariC, care sunt supusi unor interogatorii lungi, repetate si prelungite (e si cazul lui 8adre 8io, canonizat dupa multe verificari . 2ntotdeauna, autoritatile medicale si judiciare au participat si ele, la anchete, invitate de catre Biserica. 8rimele, pentru a garanta sanatatea mentala si fizica a vizionarilor (Biserica se teme de vizionari ca de ciuma , celelalte pentru a stabili daca vizionarii nu sunt escroci care incearca sa obtina profituri de pe urma viziunilor lor. 2n orice caz, procedurile ecleziaste sunt asa de lungi, incat e nevoie de ani de zile pentru ca o viziune sa fie recunoscuta. (el mai adesea, pelerinajele incep cu mult inainte ca preotii si credinciosii sa primeasca autorizatie de participare: !ai ales in zilele noastre, oamenii au nevoie mai des si mai repede de minuni.

Manastirea Ciolanu

- ara vechilor sihastri 2ntai zaresti turlele !anastirii (iolanu' trei la numar si alaturate ca degetele unei maini pregatite sa-si faca sfanta cruce. %poi, urmeaza linistea. ; liniste adanca, aproape materiala, din care razbat, desenate cu blandete si migala, amanuntele' fosnetul padurii si inserarea, galbenul de troscotel si de carciumarese, teiul imens, strajuind curtea suitoare a manastirii. 4u departe de Buzau, chiar pe locul de intalnire a dealului cu muntele, !anastirea (iolanu sta ascunsa in desimea stejarilor, ferindu-se parca din calea trecatorilor. !anastirea, candva de pustnici, a fost rectitorita in #>?/ de catre !arele Vasile de la 8oiana !arului, duhovnic si isihast fara egal, detinator al adancii taine a rugaciunii inimii. (iolanu, cu zidurile sale inalte de cetate, nu e o simpla manastire, ci o borna de hotar. )e aici, din !agura Buzaului in sus, spre Basca si 8enteleu, incepe de fapt -ara vechilor sihastri carpatini.

%ltare dacice si biserici rupestre "tai si te intrebi ce are deosebit acest loc in care, pana nu demult, fosgaiau pustnicii mai ceva ca in padurile !oldovei. Dnind imaginar Valea 4iscovului si a Bascai, dealul !agurei si al Boziorului, ajungi la desenul unui patrulater - un spatiu ciudat si magic, unde (si acum se petrec fenomene greu de e5plicat' de la pretinse falii temporale pana la puternice turbulente electromagnetice. (a intr-un buzunar al lui )umnezeu, aici totul pare miraculos' nucii si prunii infloresc de doua ori pe an, in timp ce din pamant izvorasc, slobode si bogate, puzderie de ape tamaduitoare. !iraculos e si muntele' mormintele pre-dacice sapate in stanca, la 4aieni si 2strita, galeriile lungi de 50 de ,m ale minelor de calcar de la (etatuia, bisericutele rupestre de la Bozioru si %lunis, altarele pagane si minele de chihlimbar de la (olt. %ici, piatra are suflet si, nu intamplator, in #=#3, (onstantin Brancusi a poposit in satul (iuta, unde a cioplit din calcar buzoian soclul pentru celebra lui sculptura C*ugaciuneC. 2ndiscutabil, aceste locuri ascund inca multe taine. (ati stiu ca pe valea Buzaului a fost martirizat la 0>@ "fantul "ava .otul, batut si aruncat in apa cu bratele legate de oistea unui car< (ati stiu ca aici au trait ucenicii "fantului Vasile cel !are, veniti pe la 050 din !esopotamia< (unoscute sau nu, ignorate sau dosite cu vinovatie, aceste lucruri fac parte din fibra indestructibila a locului. (am in acelasi timp cu )obrogea primilor martiri, Valea Buzaului a fost vatra ;rtodo5iei romanesti, o intreaga si neintrerupta istorie, refugiata acum in desene rupestre, in hrisoave, cronici si legende. 4imic din cele trainice nu se ridica la intamplare. 2ntrand in pustiita !anastire (iolanu, "fantul Vasile de la 8oiana !arului trebuie sa fi simtit vibratia spirituala a zonei, chemarea ei isihasta. (onteaza cum si, mai ales, unde te rogi. 2ntre om si loc se creeaza o tainica

fratie. (a si oamenii, locurile te accepta sau nu. -e resping sau te ingaduie cu dragoste.

reptele ru(aciunii )in toate manastirile pe care le-am vazut, (iolanu are obstea cea mai tacuta. Batrani si nu mai multi de #@ (dupa canonul impus acum un secol de staretul *oman , calugarii se ascund in vizuinile lor de rugaciune, fugind de lume si de ispite. 4u prea e loc de conversatie, desi parintele $vghenie, asa cum sta pe banca sa nerindeluita din fata chiliei, pare sa ne astepte. $ atat de batran, incat nu mai are nici o varsta. $ ca teiul din curtea manastirii' nemiscat si martor tacut a cate s-au intamplat pana acum. (eea ce impresioneaza la el este felul in care asculta' netulburat, egal cu sine insusi, indelung rabdator. Eambeste doar cand ma aude vorbind despre fuga din lume - o iluzie, desigur. 2spitele sunt aceleasi peste tot. (u atat mai mult in manastire. 1a cei ?5 de ani ai sai, parintele are rugaciunea inimii asa cum a lasat-o marele Vasile de la 8oiana !arului, din generatie in generatie. Blande si deopotriva poruncitoare, cuvintele sale se intorc mereu si apasat la ea, la treptele cresterii duhovnicesti. "ecretul e simplu si la indemana tuturor - calugar sau mirean. )umnezeu nu cauta la chipul omului, ci la faptele si la stradania lui. C"a fim indaratnici in bine. "a nu fugim din calea greutatilor. "taruinta e mare lucru. -emelia a toate este rugaciunea... %tentie, insa' fara liniste sufleteasca, nu ai nimic. *ugaciunea e de doua feluri' curata si necurata, plina de seva sau uscata. (and esti in vrajmasie cu cineva, n-ar trebui sa te rogi. *ugaciunea nu e primita nici macar atunci cand ai vorbit de rau pe cineva. 2saia 8ustnicul a osandit in gand pe un frate care nu venise la biserica, luandu-se cu alte treburi. %tunci, a aparut ingerul care a zis' HH4-ai voie sa judeci. 8entru asta, trei ani vei fi oprit sa te impartasestiII. %sa sfant cum era, a fost pedepsit. )umnezeu nu primeste o rugaciune facuta cu mintea raspandita. 4u e usor, dar e simplu. (um spune "fantul 2oan .ura de %ur, sa nu lasati niciodata gandurile sa faca pui.C 2ntrerupandu-se din cuvant, parintele ne priveste cu o uimire de copil si, vazand harnicia cu care notam in carnet, e5clama' C(um poti sa scrii atat de mult, cand eu vorbesc atat de putin<:C. 8arintele nu se lasa tulburat si continua, sfatuind pe oricine sa tina atentia mereu treaza la minte si, ori de cate ori are ocazia, sa mediteze. "a contemple natura si fapturile lui )umnezeu. "a se bucure de frumos si lumina. "a intre in ritmul dumnezeirii, ascultand fosnetul frunzelor si miscarea nevazuta a gazelor. %cesta e primul pas - sa-1 descoperi pe )umnezeu intr-o petala de floare, in mersul grabit al unei furnici.

3 (hiar daca mai gresesc, parintele nu-i judeca pe oamenii (simpli turisti sau credinciosi care vin la (iolanu. "tie si el cat e de greu sa traiesti in lume. %u crescut egoismul si patima banului, trufia si neiubirea de aproapele. %u crescut, mai ales, tulburarea sufletului, ingrijorarea, teama pentru ziua de maine. C(um poti sa te rogi, sa vorbesti cu )umnezeu, daca nu ai liniste< $ prea multa galagie in sufletul fiecaruia si in jur. 8rea repede am pierdut contactul cu natura. 2n vechime, natura era cartea din care citeau %vraam si stramosii. 8este toate, am uitat de noi insine. %m uitat sa zabovim seara si, inainte de culcare, sa ne facem un e5amen de constiinta al zilei respective. (ugetul e farama noastra de dumnezeire. (ugetul ne spune ce am gresit. $l ne cearta si ne indeamna la pocainta, la regret. %bia apoi, te poti ruga cu intensitate, cu lepadare de sine. (at de departe suntem de "fantul %ntonie, care atat de mult statea cu mintea in cer, incat obosea. ;bosind, cobora si pe pamant, contempland natura si creatia lui )umnezeu, ascutindu-si intr-atat simturile, incat, auzind fosnetul trestiei din vale, tresarea speriat' HH(e sa fie, )oamne< $ cutremur sau vijelie<II.C

5'ra e trufasa. ,u asculta decat de ea insasi5 (a fost pustnic, parintele $vghenie stie prea bine pretul platit pana sa ajunga la Crugaciunea inimiiC - rugaciunea cea adevarata. 1a cei ?5 de ani ai sai, parintele a trecut prin multe - inclusiv prin cumplita durere de a fi dat afara din manastire, in timpul prigoanei comuniste din #=5?. (onvins ca legamantul sau e cu )umnezeu, si nu cu oamenii, nu s-a tulburat nici o clipa in credinta lui, sihastrind in padurile din preajma (iolanului, pentru a reveni apoi in obste, surazator si linistit, ca dupa o furtuna trecatoare. 4ici o clipa nu s-a gandit la suferintele indurate si, cu atat mai putin, la razbunare. C(and urasti, )umnezeu inceteaza sa-ti mai vorbeasca. Dra este galagioasa si plina de trufie. 4u asculta decat de ea insasi.C 8arintele evita sa vorbeasca prea mult despre rugaciunea inimii sau despre sine. ; clipa de trufie sau de e5agerare ii poate lua darul, lasandu-l mai sarac decat va fi fost vreodata. (u vocea lui cumpanita si bland apasata, parintele $vghenie ii sfatuieste pe oameni sa fuga de imbuibare si sa caute cumpatarea, calea cea de mijloc - in toate si oriunde. "a lupte cu egoismul si cu iubirea de sine, punand in centru aproapele si gandind ca, fara indelunga rabdare, nici o iubire nu poate fi intreaga.

(hiar daca oamenii ii tulbura linistea cu intrebari si vorbe mai putin importante, parintele ii primeste pe toti. %sculta, cumpaneste, da raspuns, dar degetele care framanta arar, aproape imperceptibil, boabele tesite ale mataniilor, arata ca parintele nu inceteaza o clipa sa se roage. (hiar si atunci cand vorbeste. ; rugaciune senina si nerostita cu buzele. S !I" P!#$A %otografii de !(IA"$!A C "S&A"&I"#SC( (Manastirea iolanu se afla pe soseaua /u5au - Siriu, in apropierea localitatii Ma(ura.1

S(M(L#(;CI(C
- Miracole sub semnul +oarelui si al )ecioarei -

Pentru romano-catolici, localitatea "umuleu din judetul Aarghita este un loc la fel de sfant ca bazilica M"f. 8etru7 din *oma sau ca bisericile din 2erusalim. 2ar pelerinajul organizat anual de *usalii este compatibil ca amploare cu cele de la 1ourdes, 9atima sau !edjugorje.
*rumul crucii (omple5ul religios de la "umuleu este dominat de imensa catedrala construita in stil baroc. 2ntr-o prima etapa, intre #33@ si #33?, a fost ctitorita o biserica in stil gotic, care intre #>00 si #>>= a luat forma actuala. -otul denota grandoare si sobrietate, iar cel ce intra in acest lacas are sentimentul de micime in fata )ivinitatii. 8este tot, mai ales in altar, e mult argint si aur, ca semn de recunostinta pentru venerata patroana a locului, 9ecioara !aria. "unetele profunde de orga intaresc si mai mult solemnitatea lacasului. "e aud murmure de rugaciuni si chiar si cei de alta religie pasesc in tacere si se asaza cuprinsi de emotie, dar in acelasi timp de o liniste sufleteasca pe care arareori o pot e5plica. 2n apropiere, pe deal, se afla trei capele' capela "alvator, capela lui 2isus si cea a "fantului %nton. (ea mai celebra este capela "alvator, loc sfant pentru credinciosi, dar si

punct terminus al oricarui pelerinaj la "umuleu. %proape de marea catedrala, pe coasta abrupta care o leaga de capela "alvator, se afla )rumul (rucii sau )ealul .olgotei. 1o-cul este marcat de #3 cruci, simbolizand tot atatea locuri de oprire ale !antuitorului, spre dealul supliciului. (redinciosii parcurg acest drum, cu opriri la fiecare cruce, unde spun rugaciuni, canta psalmi sau recita *ozariul. (ei mai ferventi parcurg drumul in genunchi sau cu picioarele goale, dorind sa retraiasca ultimele chinuri suferite de Aristos pe aceasta lume pamanteasca. "us, intr-o chilie, de mai bine de un deceniu, traieste un pustnic franciscan' BWla 9erencz. 2nalt, cu parul lung si cret, cu ochi albastri si patrunzatori, cu rasa maronie specifica ordinului, pare un personaj decupat din alte epoci. !ulti credinciosi vin aici doar sa-l intalneasca si sa primeasca de la el un sfat, o vorba buna sau pur si simplu un indemn duhovnicesc. )ar atmosfera de pace si liniste nu a fost totdeauna caracteristica "umuleului' au e5istat razboaie, navaliri tatare, maceluri. %poi, a venit teroarea rosie. ;rdinul franciscan a fost desfiintat in #=3?, reaparand abia dupa #=?=. 2n perioadele de liniste, aici a inflorit cultura. 1a "umuleu a trait si a creat carturarul umanist 2oan (aioni. -ot el a infiintat in veacul al JV22-lea prima tipografie. "utele de tomuri si incunabule denota o viata spirituala intensa si plina de roade. (u e5ceptia perioadei comuniste, colegiul catolic a functionat fara intrerupere, si de pe bancile sale au coborat zeci de prelati, carturari sau dascali.

Miracole si minuni

;biectul cel mai pretuit este statuia 9ecioarei facatoare de minuni, cioplita la inceputul secolului al JV2-lea din lemn de salcam. $ste cea mai mare statuie a 9ecioarei e5istenta in lume, avand o inaltime de @,@3 m. $ste imbracata in straie solare si prezenta ei denota lumina si impacare. "e spune ca in vremuri de restriste plange, iar in cele de fericire emana o lumina nepamanteana, venita parca din alt spatiu, alta lume. 1egenda spune ca, in #//#, in timpul invaziei tatare, conducatorul paganilor, vazand ca nu a reusit sa distruga statuia, a vrut macar s-o rastoarne de pe piedestal. 2nsa statuia a devenit atat de grea, incat nici opt perechi de boi nu au izbutit s-o urneasca. 9urios, tatarul a lovit-o de doua ori cu sabia peste fata (urmele se vad si acum . )ar, spune tot legenda, in e5act acelasi moment, paganul s-a prabusit cu bratul paralizat. 8e seama statuii se pun sute de vindecari miraculoase. )rept marturie, de jur imprejurul altarului stau zeci de placi de marmora sau de bronz, puse de aceia carora 9ecioara le-a ascultat rugaciunile fierbinti. 1a schit, se afla un alt vestigiu miraculos' statuia lui Aristos. !ulti bolnavi incurabili spun ca vindecarea lor miraculoasa se datoreaza rugaciunilor fervente rostite in fata acestei statui. (azul cel mai cunoscut este cel al lui 8eter )omo,os din "umuleu. %cum #5 ani, a suferit un accident cumplit. 1a >3 de ani, in #==>, medicii i-au dat un verdict infiorator' ambele picioare ii vor paraliza. Eile intregi, cu eforturi supraomenesti, s-a dus la schit si s-a rugat cu ardoare. "i minunea s-

a produs' picioarele batranului secui s-au vindecat complet, spre stupoarea medicilor care i-au fi5at diagnosticul.

*eschiderea cerurilor

2n toate legendele si miturile $uropei (entrale si de $st, *usaliile sunt legate de credinta ca cerurile se pot deschide, iar muritorii pot transcende la alte lumi spirituale, altminteri inaccesibile. 1a "umuleu, e5ista o asemenea dovada. 8e peretele capelei "alvator se afla o inscriptie cu continut aparent sec' 6In acest loc s-a va5ut coborand din cer o scara si aici au avut loc procesiuni miraculoase si s-au au5it cantari. $e aceea, acest loc se numeste Salvator7. $venimentul este datat cu precizie' 00 august #>03. (e miracol s-a petrecut in acea noapte de august< % fost intr-adevar o viziune mistica< "au poate o simpla halucinatie< "au poate, intr-adevar, ca in vremurile imemoriale, ca in illo tempore de legenda, cerurile s-au deschis si s-a putut comunica cu o lume transcendenta< *aspunsul nu-l vom sti niciodata. (ert este ca atunci, acolo, s-a petrecut un fapt intr-atat de miraculos, incat i-a determinat pe preoti sa-l pastreze posteritatii, gravandu-l chiar pe peretele celei mai sfinte capele a "umuleului.

4elerinajul Rusaliilor

!omentul cel mai important al e5istentei sacrale a "umuleului il reprezinta pelerinajul de *usalii. 2storia acestui impresionant si fastuos ritual coboara pana in veacul al JV-lea. %ceasta ceremonie are scopul de a aduce prinos si multumire 9ecioarei !aria. 1a pelerinaj participa sute de mii de pelerini, catolici dar si ortodocsi, nu numai din %rdeal sau Bucuresti, 2asi, Botosani sau (raiova, dar si din zari indepartate, cum ar fi Brazilia, %ustralia sau %frica de "ud. -raditia spune ca acest pelerinaj trebuie facut pe jos si, intr-adevar, multi respecta cu sfintenie acest canon. %desea, pelerinii vin de la zeci de ,ilometri, fie ca-i vorba de copii de-o schioapa, fie de oameni aflati la varsta senectutii. (oloana este condusa de preotul obstei, iar tineri vanjosi poarta steaguri imense ale comunitatii crestine locale. 2n fata sunt Mdeschizatorii7, de obicei baieti sau fetite, care miscand un clopotel in sensul semnului crucii, deschid drumul. (u totii sunt imbracati fie in costume populare, fie in hainele cele bune, Mde duminica7. 2ntregul alai canta ode de slava adresate 9ecioarei si, din cand in cand, se

opreste pentru a rosti un cor scurt de rugaciuni. 2nca de dimineata, soseaua care duce de la !iercurea (iuc la "umuleu devine neincapatoare' om langa om - sute de mii de oameni. ;data ajunsi in fata catedralei, fiecare cortegiu se opreste. -inerii inclina de trei ori steagurile in directia altarului. 8elerinii intra in catedrala, spun cateva rugaciuni, se apropie de statuia 9ecioarei si o ating ori cu o creanga verde, ori cu o batista curata. %ceste obiecte sunt tinute cu mare sfintenie timp de un an, caci se crede ca aduc bunastare, fericire si liniste in casa. 1a pranz, dangatele profunde ale clopotelor vestesc ceremonia solemna. )in catedrala este scos steagul sfant al "umuleului, Mlabarum7, purtat de cel mai merituos elev al colegiului catolic din localitate. "e formeaza Mcordonul7 din tineri in costume populare care incadreaza drapelul. 2n fata lor, tot conform traditiei, se afla mineri din localitatea Balan. 2n urma Mcordonului7, inalti prelati, episcopi, calugari din toate ordinele. 8este tot, alb imaculat, rosu purpuriu, albastru intens sau verdele crud al togilor cavalerilor de !alta. 8rocesiunea porneste cu pasi rari si masurati. 2n acest timp, sunetul zecilor de clopote ale "umuleului acopera zumzetul de voci. 2ntr-un tarziu, procesiunea ajunge la altarul de sub capela "alvator. ;rice murmur inceteaza pentru ca, in momentul urmator, din miile de piepturi sa rasune traditionalul cantec de slava adresat 9ecioarei !aria. %poi, incepe liturghia ce dureaza peste o ora. ;data terminata, oamenii nu se imprastie. *evin ordonati in vale, se asaza sub arborii falnici, desfac sacii si degusta merindele aduse de acasa. !ancarea este stropita din belsug cu apa minerala din izvorul din apropiere, considerata vindecatoare. "lujbele din catedrala mare dureaza cu o ritmicitate de ceasornic pana la miezul noptii.

+ub semnul +oarelui

9ara a e5agera, se poate spune ca "umuleul este dominat de soare. 2n catedrala, chiar langa intrare, sunt doi cilindri de piatra. %u fost gasiti in timp ce se sapa fundatia, deci la o adancime apreciabila, fapt ce denota vechimea lor incontestabila. 1ocalnicii ii denumesc Mpietrele pagane ale secuilor7. 8e partea superioara, sunt gravate cercuri concentrice legate intre ele cu zig-zag-uri, asemanandu-se izbitor cu calendarele aztece (: . 2storicii considera ca sunt simboluri solare, tipice perioadei neolitice si ca au facut parte dintr-un posibil sanctuar solar ancestral. (u ce scop au fost daltuiti si de catre cine ramane un mister. "i inca o surpriza' pe peretii interiori ai abatiei se afla trei ceasuri solare, care de trei veacuri masoara trecerea ine5orabila a timpului. )ar lucrul cel mai fascinant are loc in zorii duminicii *usaliilor. $ste denumit Mprivitul in soare7 si este un obicei perpetuat mai ales de ceangaii de pe Valea .himesului. %ceasta traditie nu a fost niciodata interzisa, dar nici incurajata de Biserica romanocatolica. 2nca in toiul noptii, sute de pelerini urca pe dealul "alvator. "e canta ode de slava adresate 9ecioarei, in mai toate limbile din aceasta parte a zbuciumatei $urope. )e multe ori, refrenurile se intretaie sau se completeaza, fie ca sunt

cantate in maghiara, romana, germana, sarba sau engleza. )aca ii intrebi pe pelerini care este scopul acestui ritual, iti dau un raspuns simplu' 6*sa se obisnuieste7, caci obarsia lui se pierde in negura timpurilor. ;data cu primele raze ale soarelui, oamenii isi intorc privirea spre rasarit. (antecele se intetesc, iar rugaciunile devin mai fervente. -reptat-treptat, discul solar isi face aparitia deasupra brazilor. M%leluia: %leluia:7 - se aude din sute de piepturi. Dnii vad in discul solar chipul 9ecioarei, altii un porumbel.Dn grup de pelerini din 2asi recita dupa fiecare psalm' M%sa a fost intotdeauna, asa va fi mereu7. !a cutremur, caci totul pare decupat din vremuri apuse de milenii, cand soarele era considerat idol si zeu ocrotitor, dar si razbunator, datator de sperante si de un nou inceput. %cest obicei demonstreaza acea pojghita fragila ce e5ista intre sacru si profan. )upa ce soarele a ajuns de mult deasupra orizontului, oamenii se indreapta spre casele lor, nu inainte de a culege crengi verzi de vasc, simbol al vietii, al continuitatii, dar si al unui nou inceput de an ritual si sacru. P#&#! L#B 9otografiile autorului

Misterioasa lume a animalelor

@ E:ista un -limbaj. telepatic universal al fapturilor vii, pe care oamenii l-au uitat, in vreme ce plantele si animalele il folosesc fara (res1 Intamplarile neobisnuite cuprinse in relatarea de fata certifica acest adevar. Cercetatorii problemei sunt pe cale sa recunoasca e:istenta unor insusiri psihice subconstiente, care le ofera necuvantatoarelor capacitati de clarviziune si premonitie. In mutenia lor, animalele intele( si vorbesc mai profund decat oamenii @ 8ovestea care urmeaza pare modesta la prima vedere' eroul ei principal este un catel ca multi altii, pe nume Aector, care s-a pierdut de stapanul sau, in circumstante cu totul neobisnuite, izbutind totusi sa-l regaseasca. ; poveste aproape banala, daca nu ar fi calitatile e5ceptionale, in mare parte enigmatice, pe care cainele le-a dovedit in incercarea sa de a-si atinge scopul. "tapanul lui era un ofiter din marina comerciala, pe nume N.A. !ante, cu functia de secund la bordul vasului M"imaloer7, un cargou olandez. )upa o escala in portul Vancouver, cainele s-a trezit singur pe chei, pentru ca, in invalmaseala incarcarii de marfuri, lipsa lui nu a fost observata si vaporul a plecat fara el. M"imaloer7 ridicase ancora indreptandu-se spre Baponia, lucru pe care un caine nu avea cum sa-l stie sau, cel putin, nu ar fi avut cum sa-l stie. )ar noi judecam cainii conform unor criterii perimate, care nu corespund cu realitatea. (redem ca ii cunoastem bine, dar iata ca, din cand in cand, intamplari deosebite ne demonstreaza ca ceea ce stim este fals si plin de prejudecati.

1a cheiul unde ancorase M"imaloer7 se mai aflau cinci vapoare, printre ele si MAanley7, un vas care transporta cereale, indreptandu-se, de asemenea, spre Baponia. 2n dimineata zilei de @0 aprilie #=?@, ofiterul secund de pe MAanley7, Aarold +ildall, a observat ca un caine, pe care nu il mai vazuse pana atunci, urca la bordul vapoarelor care se gaseau in port si le Minspecta7 cu mare grija, ca si cum ar fi cautat ceva. 1a un moment dat, nu l-a mai vazut. (ainele acela era Aector. (and MAanley7 a iesit in larg, cainele a fost gasit stand culcat in fata usii cabinei comandantului, asemenea unui pasager clandestin care, o data ce s-a asigurat ca nu va mai fi debarcat, a tinut sa se puna sub protectia celei mai importante autoritati de la bordul vasului. % fost foarte bine primit de toata lumea, dar nu s-a aratat e5pansiv si afectuos cu nimeni, in afara de Aarold +ildall, egalul in grad al stapanului sau. 2n schimb, s-a comportat ca un adevarat lup de mare. 1a ora meselor se prezenta cu punctualitate la bucatar, care ii dadea mereu ce avea mai bun. )in cand in cand, se urca pe puntea superioara, isi punea labele din fata pe habitaclul busolei si se uita la aceasta ca si cum ar fi controlat drumul. )upa optsprezece zile de navigat prin 8acificul de 4ord, Aector a mirosit vantul care venea dinspre uscat si a parut ca se asaza la panda' coasta japoneza se vedea deja la orizont. Vasul s-a indreptat spre Xo,ohama, a intrat in port, a ancorat si atunci a avut loc lovitura de teatru' +ildall, care il urmarea pe Aector in permanenta, a observat ca se agita din ce in ce mai tare. )intr-o data, cainele a inceput sa latre cu frenezie si sa sara in toate directiile, urland de-a dreptul, in clipa in care la mica distanta a trecut o barca care apartinea unui cargou olandez ancorat nu departe de MAanley7. %cest cargou era M"imaloer7. 2n barca se gaseau doi oameni, dintre care unul era N. !ante, stapanul lui Aector. % fost o intalnire memorabila. )ocumentarea in legatura cu aceste fapte a fost facuta de catre comandantul +enneth )odson, care a stat de vorba personal cu ofiterii de pe cele doua vapoare, iar articolul pe care l-a scris a aparut in celebra revista M*eaderLs )igest7. 8ovestea relatata mai sus este dintre acelea care par sa fie facute special pentru a contrazice spiritele obtuze, inclinate sa respinga tot ceea ce nu poate fi e5plicat rational. (and un caine isi regaseste stapanul, parcurgand sute sau chiar mii de ,ilometri, se obisnuieste sa se spuna ca Mse orienteaza7, si fapta se atribuie Minstinctului7, dar in cazul relatat mai inainte este greu de vorbit despre orientare in sensul uzual al cuvantului, pentru ca din cele cinci vapoare ancorate in port, Aector l-a ales pe singurul care pleca in Baponia. )e unde stiuse destinatia catre care plecase stapanul sau< )ar destinatia vaporului salvator< Calatorul clandestin 2ntrebari asemanatoare sunt puse de e5traordinara poveste a lui 1ampo, faimosul Mcaine calator7 al lui $lvio Barlettani, un angajat al cailor ferate italiene. %cesta a descris faptele si gesturile patrupedului sau, intr-o carte care da foarte mult de gandit. 1ampo era un caine vagabond, dar intr-o maniera care il deosebea de fratii sai. 1ui ii

placeau foarte mult calatoriile cu trenul si practica aceasta pasiune foarte des, facand-o cu inteligenta, viclenia si tenacitatea unui caine cu calitati iesite din comun (dar e5ista oare caini care sa nu posede asemenea calitati< . 1ampo se ascundea in trenuri in gara din (ampiglia !arittima, Mbaza sa operationala7, plecand in calatorii lungi si interesante, schimband trenurile atunci cand era cazul, scapand cu indemanare de supravegherea controlorilor care, dupa cum se stie, nu-i iubesc foarte mult pe cainii Mneinsotiti7, dupa care se intorcea acasa, tot pe socoteala cailor ferate italiene. %i fi zis ca stia mersul trenurilor pe dinafara, opririle si legaturile care sa-l duca la destinatie. "i, de fiecare data, reusea sa se intoarca inapoi la (ampiglia !arittima, pentru a-i insoti pe copiii lui Barlettani in drumul spre scoala. Orientarea telepsihica Bineinteles, un caine asa de inteligent ca 1ampo a ajuns foarte repede celebru. Eiarele au scris imediat despre el. %poi, ca si cum ar fi fost vreun campion faimos, a fost prezentat publicului pe micile ecrane. )in pacate, destinul anumitor fapte interesante si pline de semnificatii nu este acela de a retine atentia, dincolo de scurtele momente in care atrag curiozitatea fugitiva a publicului. )ar chiar si din acest punct de vedere limitat, utilitatea lor este certa, pentru ca ele contribuie la inlaturarea vechilor prejudecati. )in ce in ce mai multa lume este convinsa de inteligenta animalelor, de faptul ca ele au sentimente, lucru care era, pana de curand, subestimat. )ar oare simpla inteligenta este suficienta pentru a e5plica comportamentul lui Aector sau al lui 1ampo< (and afirmam ca 1ampo stia pe dinafara orarul mersului trenurilor, nu ne dam poate seama de tot ceea ce implica aceasta formula' intr-adevar, nu foloseste la nimic sa stii orarul trenurilor, daca nu ai posibilitatea consultarii unui ceas, putand sa-ti reglezi actiunile in conformitate cu el. )ar 1ampo nu a avut nevoie de sistemul nostru orar, pentru a intreprinde acele calatorii faimoase. ;amenii fac o mare greseala incercand sa judece fenomenele misterioase prin prisma gandurilor si a cuvintelor lor, judecand Momeneste7 ceea ce nu este Momenesc7. )ar cum am putea sa actionam altfel, avand in vedere faptul ca suntem oameni< %r trebui sa avem cel putin certitudinea ca nu putem e5plica Mstiintific7 tot ce se petrece in lume, ca universul fiintelor vii are o dimensiune misterioasa, care nu se supune judecatii noastre obisnuite. (a e5ista o usa inchisa, dincolo de care se afla adevarul de care omul s-a instrainat. 2n domeniul vietii animalelor, sunt numeroase fenomene misterioase pe care stiinta nu le poate e5plica sau carora le confera e5plicatii nesatisfacatoare. %ceste fenomene cer ipoteze noi, e5plicatii mai simple si, in acelasi timp, mai indraznete. 2ndrazneala, in cazul acesta, inseamna renuntarea la potecile

obisnuite, adica rationamentele de tip cartezian, care pun la indoiala tot ceea ce nu poate fi e5plicat. (2n frunte cu )umnezeu. %numite aspecte ale subconstientului omenesc nu pot fi masurate prin intermediul unui rationament obisnuit. (um se poate e5plica, de e5emplu, misteriosul mecanism prin intermediul caruia o clarvazatoare poate, de la distanta, sa se uite in interiorul corpului unui om si sa detecteze o boala de care sufera< $i bine, subconstientul animal isi are radacinile in acelasi univers secret, despre care noi stim asa de putin: 2n prezent, stiinta abia incepe sa intrevada e5istenta unui Mfactor psihic7, care face fiintele vii sa comunice intre ele in mod misterios, prin telepatie si afecte, si care poate furniza alte posibilitati, independente de mecanismele psihice si senzoriale obisnuite, tragandu-si puterea din profunzimile obscure ale fiintei lor. )aca acceptam acest lucru, faptul ca un caine poate sa se intoarca inapoi la stapanul sau de la distante enorme, trecand peste obstacole care rezista la orice tentativa de e5plicatie rationala, sau faptul ca plantele comunica intre ele, anuntandu-si apropierea unor pericole - aceste lucruri nu ni se vor parea iesite din comun. 'n pacient bizar )intre multe alte intamplari asemanatoare, selectate mai ales de catre cercetatorii americani, vom cita cateva care vor confirma ceea ce am afirmat mai sus. 8ovestea urmatoare a fost relatata intr-un articol din revista M"cience et Vie7. 2n anul #=30, un functionar american care locuia in "ummersville i-a facut cadou fiului sau, in varsta de doisprezece ani, un porumbel ranit, pe care il gasise in curtea casei. 8asarea a fost hranita si ingrijita cu atata dragoste, incat a devenit foarte repede nedespartita de baietel. 2ntr-o iarna, el a fost internat la spitalul din localitatea 8hilippi, aflata la cateva sute de ,ilometri de "ummersville, pentru o interventie chirurgicala. 1a o saptamana dupa ce a fost internat in spital, intr-o noapte in care era o furtuna cumplita de zapada, copilul a auzit un zgomot usor la fereastra& porumbelul venise sa-i tina companie. 8este cateva zile, cand parintii l-au vizitat pe baietel, au ramas blocati cand au vazut pasarea in camera. $i stiau ca ea disparuse la cateva zile de la plecarea micului ei stapan, dar nu puteau sa inteleaga cum facuse porumbelul ca sa-l gaseasca pe copil. $l aflase drumul cel bun Mprin propriile sale mijloace7. 1a prima vedere, nu pare nimic surprinzator' se stie ca unele specii de porumbei se orienteaza foarte bine, dar una este orientarea spre niste regiuni cu climat favorabil, si alta este gasirea unui om, care se afla intr-un loc necunoscut, la sute de ,ilometri departare. %cest caz are legatura cu acela al cainilor care parcurg distante incredibile pentru a-si regasi stapanul' un fapt care se repeta cu o frecventa relativa, in toate epocile. -rebuie sa-i dam dreptate savantului francez *emy (hauvin, care sustine ca

este imposibil ca aceasta facultate e5ceptionala de orientare a unor animale sa se datoreze mirosului sau altor simturi Mnormale7 pe care le au. %lte povesti cu animale !ulte alte enigme din viata animalelor asteapta o clarificare decisiva. )e pilda, fluturii' femelele unor specii de fluturi pot sa-si cheme masculii de la distante enorme, chiar si atunci cand vantul bate in directie opusa. 4iste larve minuscule, ascunse profund in trunchiul unor arbori, reusesc de fiecare data sa sape in lemn pe directia cea mai scurta, pentru a iesi afara. (um se orienteaza< )e obicei, incercam sa e5plicam aceste fenomene, recurgand la rationamente obisnuite sau facand apel la ipoteza omnivalenta a instinctului. M$ste ciudat ca mirarea noastra este satisfacuta intotdeauna de HI care, in realitate, acopera vidul7, spune cercetatorul englez -itus Bruc,hardt. !aeterlinc, remarcase si el ca Mnumim instinct tot ceea ce nu intelegem7, lasand pentru mai tarziu interpretarea acestui cuvant, pe care il folosim pentru a eticheta enigmele cele mai greu de solutionat, cu care ne confruntam in viata. %ntropologul italian 1idio (ipriani, care a observat sistematic comportamentul animal, este de acord cu !aeterlinc,. $l descrie, de e5emplu, uluitorul fenomen al vulturilor care, de la e5tremitatile orizontului, dincolo de orice posibilitate vizuala, se indreapta dintr-o data si simultan spre cadavrul unui animal, imediat ce acesta a fost vazut de un singur individ al speciei lor. $ste clar ca acesta din urma si-a avertizat semenii, dar in ce fel< (ipriani scrie' MVoiam sa pun toate acestea pe seama vederii si a mirosului, dar dupa ce am vazut in diferitele parti ale lumii intamplari identice, nu pot sa mai fac asa ceva. (el mult, primul vultur poate sa descopere prada cu ajutorul vederii, dar nu si cei care sosesc din toate punctele orizontului, intr-o noapte de toamna perfect obscura, venind din directii de unde nu puteau sa vada din cauza arborilor. (... (eea ce actioneaza aici este ceva ca un telepsihism, adica un lucru imaterial si infinit, supraorganic si supraindividual7. "i din nou (ipriani' M)educ, din e5perimentele mele facute pe pasari si din fenomene precum migratia anumitor specii, ca multitudinea cunostintelor lor depinde de o informatie centrala a subconstientului individual, care poseda un caracter biologic si cosmic, propagandu-se de la un membru la altul al speciei, asemenea unui mesaj telepatic. Dn limbaj al lumii universale, pe care omul, prin trufia lui, l-a pierdut. 1a nivelul subconstientului nu e5ista nici un obstacol in fata comunicarii cunostintelor si, din cauza aceasta, fiecare organism devine o carte deschisa pentru celelalte organisme7. (u astfel de postulate, care presupun e5istenta unei clarviziuni animale, alte fenomene, care ne apar de necrezut, devin pe loc admisibile. 2ntr-adevar, misterul nu este risipit doar pentru ca eticheta instinctului este inlocuita de cea a factorului psihic, dar stim cel putin ca acesta din urma implica niste legi straine

de ceea ce tine de planul fizic. 2n acest cadru se inscriu si anumite atitudini precognitive foarte curioase, care se manifesta uneori, la anumite animale. Burnalistul spaniol %ntonio *ibera, care locuieste la Barcelona, povesteste o intamplare care s-a produs la ;viedo, pe #> mai #=??. 2n ziua aceea, un cal care tragea o caruta a intrerupt traficul, oprindu-se la intrarea unui tunel situat pe drumul care duce de la (iano la 1a 4ueva. $l a refuzat cu incapatanare sa mearga mai departe, chiar si atunci cand stapanul sau, pierzandu-si rabdarea, a recurs la lovituri de bici. 2n timp ce se derula acest eveniment, tavanul tunelului sa daramat peste sosea. 9ara providentiala incapatanare a animalului, multi oameni si-ar fi pierdut viata in acel accident. 2deea ca animalele - sau cel putin unele dintre ele - pot presimti evenimentele care urmeaza sa aiba loc este inadmisibila pentru foarte multi oameni de stiinta, dar ea este perfect e5plicabila, daca admitem ca necunoscutul, irationalul, este o dimensiune reala, pe care trebuie sa o acceptam. 2n revista M"cience et Vie7 s-a scris despre o curioasa Mgreva7 pe care au facut-o niste caini "aint Bernard, in februarie #==0, cand pentru prima si ultima data au refuzat sa-i urmeze pe calugarii tibetani care voiau sa-i scoata la plimbarea matinala. !angaierile si amenintarile au fost facute in van si astfel s-a renuntat la acea plimbare. 8este o ora, s-a dezlantuit o furtuna si o avalansa puternica s-a pravalit peste drumul pe care calugarii si cainii ar fi trebuit sa mearga. -inand cont de puterile care sunt puse de obicei pe seama instinctului, cainii ar fi putut sa prevada furtuna, dar cum erau din rasa "aint Bernard, nu se temeau de ea. %menintarea cea mare venea din partea avalansei, iar ea nu putea fi prevazuta din instinct. Cainele alpinistilor 8rintre cei care s-au consacrat studiului necunoscutului, e5ista unii care incearca sa integreze totul in domeniul fiziologiei normale si, in consecinta, estimeaza ca unii caini (sau alte animale percep prin intermediul simturilor, cu un oarecare avans, semnele precursoare unor evenimente de temut, cum ar fi cutremurele de pamant, incendiile sau avalansele, dar trebuie sa recunoastem ca mecanismul acestor perceptii senzoriale ramane problematic si obscur. ; convingere raspandita, desi incorecta, este aceea ca perceptia e5trasenzoriala (si in general fenomenul paranormal trebuie sa reprezinte e5ceptia, si nu regula. *ealitatea dovedeste ca e5ista o forta naturala (factorul psihologic , care da multor fenomene o e5plicatie mai simpla si mai imediata decat e5plicatiile obisnuite, mult mai alambicate. (ine parcurge lucrarile psihobiologilor descopera e5istenta unei vaste inlantuiri naturale, a unui sistem de informatii care functioneaza fara limbaj esential, mai ales in lumea animala. $ste de la sine inteles ca, atat timp cat omul nu va accepta acest lucru, ca subconstientul are un sistem care functioneaza perfect, chiar daca noi nu-l putem intelege, Mmiracolele7 din lumea animala nu vor inceta sa-si sporeasca misterul. 1a (ervinia, in 2talia, e5ista un basorelief de ceramica, cu efigia unui caine

care se uita spre munte. $ste vorba despre Blec,, un caine vagabond, care ii insotea pe ghizi si pe cataratori si care devenise faimos pentru aptitudinea sa de a simti la timp tot ceea ce avea sa urmeze in lumea misterioasa a muntelui. )ar Blec, simtea si evenimente diferite. 2ntr-o zi, un capitan de la vanatorii de munte si-a pierdut viata intr-un accident, in timpul unei probe pentru trofeul !ezzalama, cu care erau rasplatiti alpinistii. (ainele ramasese acasa, cand, dintr-o data, el a inceput sa scoata urlete sinistre, uitandu-se spre munte. (u o alta ocazie, s-a purtat la fel' el a iesit din culcusul sau si a urlat pana noaptea tarziu. $ra in vara anului #==0, cand doi studenti si ghidul care ii insotea au murit, cazand de pe coasta muntelui. 2eii cainilor Bac, 1ondon, cu intuitia fericita a marilor scriitori, afirma ca oamenii sunt Mzeii cainilor7. )upa parerea cercetatorilor, se pare ca intre animalele domestice si stapanii lor e5ista un raport analog celui care intervine intre copiii mici si parintii lor. $ste vorba despre o stare de interdependenta psihologica, ceva care ne face sa ne gandim la Mcordonul telepatic7, care se pare ca o uneste pe mama de copilul ei in primii ani ai acestuia. %cest lucru este cu siguranta adevarat, asa de numeroase sunt faptele care arata cat de mult viata stapanului conteaza pentru cainele sau. Viata omului si cea a cainelui sunt legate printr-un fir invizibil si misterios, in clipa in care cele doua fiinte sunt despartite. $l este efectul evident al acestei Msimbioze psihice7, care s-a Mcopt7 de-a lungul mileniilor unei aventuri terestre comune, ce a facut din caine o Mprelungire7, un apendice necesar omului. 8ana aici, am vorbit despre generalitati, dar de acum vom intra in domeniul faptelor circumstantiate si precise. "criitorul danez Aans (hristian %ndersen, autorul minunatelor povesti pentru copii, primise spre pastrare cainele unuia dintre prietenii sai, care plecase in 2talia, din motive de sanatate. 4u se stie care era rasa cainelui, dar este cunoscut numele sau' %mour. 2n lunile care au urmat plecarii stapanului, starea de spirit a cainelui a avut urcari si coborari, care la inceput au parut de neinteles. Dneori, el parea trist si deprimat, alteori era normal, ba chiar vesel. %ndersen a inceput sa inteleaga motivul acestor stari, cand stirile care veneau din cand in cand din 2talia i-au permis sa stabileasca ca desele crize depresive ale cainelui coincideau in mod regulat cu perioadele critice ale sanatatii stapanului sau, care suferea de o boala grava, de inima. 2ntr-o noapte, %ndersen, care adormise, a fost trezit de cainele care ii lingea mana. %poi, el a inceput sa scheaune jalnic, s-a culcat pe jos, intr-o pozitie curioasa, cu cele patru labe intinse, suferind evident o criza. 2mpresia lui %ndersen - pe care a impartasit-o imediat si altor persoane - a fost ca in acel moment precis, la ora ## si jumatate seara, %mour simtise moartea stapanului sau. Vestile care au sosit putin mai tarziu au confirmat aceasta presupunere. 2ntreg comportamentul cainelui poate fi

considerat drept telepatie sau viziune la distanta, dar, inca o data, nu denumirile conteaza. (el mai important este faptul ca Mfactorul psihologic7 opereaza cu o putere mai mare la animale si ca de multe ori ele prind Maripi7, provocate de emotia cea mai puternica pe care o simt' dragostea. Aamar, cainele clarvazator 2ata o intamplare recenta care certifica aceasta afirmatie. $a este inconjurata de circumstante precise si usor de controlat, ceea ce ne face sa nu o putem considera drept una dintre nenumaratele legende create de catre sentimentalismul omenesc, niciodata satul de a proiecta propriile sale iluzii asupra obiectelor din lumea e5terioara. $ste melancolica poveste a unui ogar de rasa, Namar, care a fost victima atasamentului sau fata de stapan si a clarviziunii sale. Namar apartinea unui italian din -orino, pe nume !ario 8utti. )e la plecarea acestuia la +osovo, in cadrul (astilor albastre, cainele a cazut prada unei plictiseli si unei tristeti care ar fi trebuit sa prevada evenimentele funeste care aveau sa urmeze. 1unile au trecut. 2ntr-o zi, pe @> iunie, Namar a devenit dintr-o data foarte agitat. $l se plimba in continuu prin casa scotand urlete jalnice, in timp ce cu privirea sa consternata parea ca vede niste intamplari dureroase si invizibile. $l s-a comportat asa toata ziua, apoi si-a schimbat brusc atitudinea si a mers sa se culce in camera stapanului sau, la piciorul patului gol, si a ramas acolo, cu ochii inchisi, latrand din cand in cand incetisor. 2 s-a adus mancare, dar a refuzat-o. "e ridica de la locul lui pentru a zgaria in partea de jos a unui dulap unde erau inchise hainele stapanului, apoi se intorcea sa se culce, fiind scuturat, din cand in cand, de frisoane si neraspunzand la apeluri sau la mangaieri. %tentiile apropiatilor, precum si ingrijirile medicului nu au ajutat la nimic. Namar a refuzat sa manance, pana in clipa in care a murit, cateva zile mai tarziu. M% murit de inanitie7, acesta a fost diagnosticul e5act din punct de vedere medical al veterinarului. )ar ar fi mai corect sa spunem ca a murit de suparare, din cauza unei stiri care ajunsese la el pe caile nevazute ale acestui ocean care ne uneste pe toti, dincolo de nivelul constientului, de la cei mai mici, la cei mai mari' psihicul universal. %ceasta stire i-a indoliat pe membrii familiei lui !ario, sub forma unei telegrame care ii anunta moartea. -anarul murise impuscat in seara de @> iunie. 1a mii de ,ilometri distanta, ogarul sau Masistase7 la desfasurarea evenimentelor. 2ntamplarile de genul celei de mai sus nu sunt cazuri izolate. $5ista un repertoriu vast, adunat de catre cercetatori, unde e5ista multe fapte asemanatoare, dintre care unele sugereaza ideea precisa a unei cunoasteri anticipate - din partea cainelui - a evenimentului tragic care va urma si la care el participa intr-o maniera indubitabila, manifestandu-si durerea. )octorul .ustave .eley, un observator e5trem de pertinent al vietii animalelor, afirma' M;ricine a auzit - in iminenta unor circumstante tragice - urletele cu care cainii anunta moartea unei persoane iubite nu va putea uita niciodata aceasta manifestare a disperarii7. "uferinta lui, impinsa adeseori pana la moarte, depaseste chiar si

intensitatea sentimentului omenesc. 8oate ca ar trebui sa ii dam dreptate cercetatorului, care sustine ca i se pare mult mai urgent sa fie studiate toate formele psihicului omenesc si animal, decat sa se construiasca si sa se piloteze nave spatiale, in scopul atingerii unor noi lumi, populate cu eventuali Msupraoameni7. A"$!#I CH#!A" MI!AC L# C!#S&I"#

Maica $omnului de la Seuca

1a "euca ajungi prin -arnaveni. Dn drum de vis, cu unduiri molatice ca atingerea unei rochii de matase. 4imic nu pare ca se grabeste in valea -arnavelor. )rumul, serpuit alene printre pajisti incendiate de maci, printre livezi si coline fara numar, fi5eaza minutarul amiezii la aceeasi ora solara. 8arca stai pe loc, cand - de fapt - urci in permanenta. )e pe dealul "eucai, valea -arnavelor apare cinematografic, ca intr-un film plin de poezie si bucurii vegetale. *upt de zgomotul si aburii cocliti ai orasului, te simti mai aproape cu cativa pasi de )umnezeu. 2n dreapta, sus, asezata pe o mica .olgota, vezi biserica romano-catolica, masiva si de neclintit semn ca esti pe drumul cel bun. %i ajuns. +atul aparat de (rindina 1a "euca, pe valea intinsa si molcomita de podgoriile fara hotar ale -arnavei, ulita ce duce la familia *ozaliei !arian e plina de lume si de masini. *etrasi sub streasina racoroasa a salcamilor de pe margine, oameni veniti din toata tara (ba chiar si din Dngaria discuta, pun intrebari, e5plica. (and mai greoaie, cand mai navalnice, vorbele romanesti se amesteca lamuritor cu cele unguresti. 2ntr-adevar, la "euca s-a savarsit un miracol' 9ecioara !aria a aparut aici in mai multe randuri, indemnand la dragoste si intelegere intre oameni. !ai mult chiar, binecuvantand fantana din curtea

familiei !arian, harul vindecator al !aicii )omnului a inceput sa lucreze. !anati care de curiozitate, care de necazuri grele, oamenii asculta si se minuneaza. !aria -it, din satul )eag, s-a vindecat de cataracta, doar spalandu-si ochii cu apa cea sfintita din fantana. 2onel .rigore din (ipau, dupa doi ani de somaj, si-a gasit de lucru in .ermania. 2stvYn -oth, un baietel din !iercurea- (iuc, s-a pus pe picioare, desi, suferind de o boala ciudata, nu putea sa se hraneasca decat cu suc de morcovi si ceva legume pasate. Dn taran din satul vecin, !ica, a fost adus pe brate de catre rude, fiind paralizat, ca, spre seara, sa plece acasa pe picioarele lui. 1a inceput, neincrezatori si putin carcotasi, satenii din "euca n-au prea luat in seama marturiile *ozaliei !arian. %poi, au inceput si ei sa se convinga' de trei ani de cand 9ecioara !aria si-a intetit aparitiile, "euca a fost protejata de grindina, de inundatii si alte nenorociri care s-au abatut asupra satelor vecine' (ornesti, )elani, Bagaciu, .anesti. 2n !ica, )ambau si %damus, grindina puternica, cu gheata cat oul de porumbel, nu a mai lasat intreg nici un fir de iarba, spargand acoperisul de tigla de la mai multe case. 1egamantul !aicii )omnului (ca va intinde asupra "eucai mantia sa aparatoare lucreaza. (at timp, nu se stie. -otul depinde, pana la urma, de oameni, de credinta lor. #ederea maicii nevazatoare

)esi stramtorata de lume si felurite rugaminti, maica *ozalia ne primeste. ; camera simpla si curata ca un pahar de cristal. 4imic in plus, nimic de prisos. Dn pat, un scaun, o icoana, un crucifi5 pe perete si alaturi, la mare cinste, sculptura 9ecioarei !aria invesmantata in alb, cu diadema celor #@ stele deasupra capului - asa cum i-a aparut maicii in prima viziune. 8e marginea patului, intr-o asteptare randuita si rabdatoare, sta maica *ozalia !arian. "traiele cernit monahale, dupa tipicul franciscan& haina albastra, baticul alb de pe cap si rozariul mangaiat neintrerupt de degetele sale firave sporesc impresia de chilie, de smerenie si rugaciune. 8utin intrigat de surasul ei nesters nici o clipa de pe buze si de ochelarii negri prin care fi5eaza meditativ un punct din podea, ma apropii sa-i sarut mana si, brusc, tresar. !ana maicii *ozalia urmeaza un alt traseu, ma cauta cumva. !aica este nevazatoare: Bolnava de diabet si cu multe probleme de sanatate, a orbit in urma cu = ani. 8arca citindu-mi gandurile, mai ca incepe sa vorbeasca. M-otul s-a intamplat intr-o joi, cu ceva ani in urma. !i-am luat copilul, l-am adormit, l-am sarutat si m-am culcat alaturi de el. 8arca aveam o presimtire grea. (u ochii inchisi, m-am perpelit toata noaptea. )imineata, m-am sculat in plin intuneric. Brusc, fara nici o alta trecere, mi s-a pus un sac negru peste ochi. "igur ca m-am speriat, dar n-am avut timp sa cad in disperare. %u fost trei ani cumpliti de asteptare, dar intr-o noapte, rugandu-ma fierbinte 9ecioarei !aria, am auzit o voce' HH9iica mea, de ce esti trista<II. 1a inceput, am crezut ca e o vecina. %poi, ascultandu-i glasul cald ca de mama si vazand lumina intensa, nepamanteana pe care o revarsa imprejur, am inteles. 4erabdatoare si tremurand din toate incheieturile, am intrebato cand am sa ma fac bine, cand am sa vad. HH-oate la timpul potrivit, fiica meaII, a zis 9ecioara. $ram convinsa ca o sa-mi recapat vederea. )e unde sa stiu ca !aica "fanta se referea la vederea duhovniceasca. %cum, cand am aflat ce inseamna lumina lui )umnezeu, n-as renunta la ea pentru nimic in lume. %sa oarba cum sunt, ma simt cel mai fericit om de pe pamant. 4u am cuvinte sa va spun ce frumusete vad cateodata, cand ma rog pentru oameni, pentru sanatatea lor. $ o lumina ovala, plina de culori si stele suprapuse, nuante de curcubeu care imi vorbesc parca, imi spun despre gandurile bune sau rele ale celui care sta in fata mea. !a simt protejata si nu ma sperie nimic. (hiar daca vad ca cineva are intentia sa-mi faca rau, inima mea se aprinde de o dragoste si mai mare. (ad in genunchi si ma rog pentru el.7 -Cum sa-& vezi pe *umnezeu, daca nu-ti vezi aproapele1.

8ovestind, maica *ozalia se mira si ea. (um poate un om bolnav si nevazator ca ea sa vindece pe altii< %vand dureri cumplite in oase, de zicea ca i le taie cineva cu fierastraul, maica a cazut la rugaciune si, postind negru trei zile la rand, a primit raspuns. )urerea e spre smerenie, spre continua veghe a rugaciunii. 9ara suferinta, nu ne putem mantui. 8ana acum, !aica )omnului s-a aratat de > ori - pe pajiste, langa fantana sau in biserica catolica. 2nteresant e ca, desi se adresa credinciosilor maghiari din "euca, 8reasfanta 9ecioara a vorbit tot timpul in limba romana. M$ o mare lectie si o mare porunca in aceasta lucrare - va continua *ozalia !arian. !aica "fanta ne cere sa ne iubim unii pe altii. "i ce daca in sat sunt patru biserici< (atolici, ortodocsi, unitarieni sau protestanti - cu totii suntem fiii lui )umnezeu. (u apa sfintita de la fantana sau facut multe vindecari' paralizii ale trupului, dar si ale sufletului, boli de piele, ba chiar si cazuri de cancer. 4imic nu se compara insa cu miracolul impacarii intre oameni. 8ersonal, m-a impresionat pana la lacrimi cand intr-o zi, in fata bisericii, doua femei - una romanca si alta unguroaica - discutau despre )umnezeu intr-o a treia limba, o limba care combina cuvintele, le inventa chiar. $i bine, femeile se intelegeau de minune si se imbratisau, asa cum trebuie sa se intample cand traiesti intru Aristos. %deseori, lumea vine sa ma vada din curiozitate. 2i intereseaza viitorul. (and va fi sfarsitul lumii< (e nenorociri se vor abate peste ei< !a intristez vazand atatea rataciri, dar nu ma supar pe nimeni. 1e e5plic oamenilor ca !aica cea "fanta nu se ocupa de prorociri si nici de viitor, ci de prezent, de mantuirea pe care acum o castigam prin faptele si stradania noastra. 2ata de ce, in loc de a anunta catastrofe, 9ecioara ne-a dat porunca sa umplem bisericile si sa formam un grup de rugaciune, format din > catolici si > ortodocsi, pentru iertarea pacatelor si intoarcerea la credinta a celor rataciti. "untem frati intru Aristos si tot asa trebuie sa ne rugam' unguri, romani sau nemti. %cesta e destinul si misiunea noastra. 2n dulcile ei aparitii, !aica ne mai cerea sa implinim 5 puncte. "a ne rugam neincetat. "a tinem postul fiecarei saptamani, fiecare cat poate. "a citim in fiecare zi un verset din $vanghelie si sal traim. "a te spovedesti si la preot, si acasa, atunci cand cugeti la pacatele faptuite si te oglindesti in oglinda sufletului, intr-o spovedanie facuta lui 2isus, dar si tie insuti. "a ne impartasim cat mai des.7 +e apropie vremuri (rele 2ntr-un caiet tinut in ascuns, sora maicutei, 2ldi,o !arian, a trecut nu numai cuvintele de multumire ale celor care s-au vindecat, dar si aparitiile 9ecioarei !aria, deopotriva cu indemnurile ei, rostite in limba romana. M3D iunie 3222, orele #>.#0. (urtea casei natale. "e apropie vremuri grele. -rebuie sa ne pregatim cu multe rugaciuni si post in zilele de luni si vineri. HH4u am venit la voi ca sa va speriati, ci ca sa va intoarceti la Bunul )umnezeuII, a zis !aica )omnului.

1 no65 3222, ziua nasterii *ozaliei. 8rimeste permisiunea de la !aica )omnului sa poarte haina albastra lunga, cu curea alba si cu batic alb pe cap. )evine calugarita franciscana de gradul 222. %dica, poate sa traiasca in lume. 33 feb5 -003, orele #/.50. "e apropie vremuri grele. *autatea, pacatele si egoismul s-au e5tins. 1a sfarsitul aparitiei, mainile !aicii )omnului mangaie capul *ozaliei. *ozalia incepe sa planga si, pentru cateva clipe, este coplesita de o bucurie de nedescris.7 (itind acest jurnal de suflet si apropiindu-se duhovniceste de *ozalia, parintele .yZrgy 2stv[n evita, in buna traditie catolica, sa traga o concluzie anume. M(utuma noastra e sa cercetam indelung orice aparitie miraculoasa. 2n orice caz, viata si trairile ei m-au convins. % crescut spiritual in mod uimitor. -rebuie sa recunosc ca, prima data cand am aflat, m-au incercat tot felul de ganduri si banuieli. %m cerut in rugaciune un semn ceresc. 4u a venit, asa cum citisem prin carti, dar in adancul sufletului am simtit ca *ozalia e in slujba adevarului. 4u intamplator, a tinut 0 ani in secret aceste viziuni si s-a sfatuit cu toti preotii din sat, inclusiv cu cel ortodo5. %poi, au aparut si confirmarile. !aica *ozalia este de nerecunoscut cand vorbeste. $ plina de lumina, de insufletire, de intelepciune. $ limpede ca nu vorbeste de la ea. )e altfel, sunt lucruri in rostirile ei pe care nici un preot cu multa scoala nu le stie. (opacul bun dupa roada se cunoaste si *ozalia creste necontenit, da sfaturi care ajuta enorm, iar in cateva randuri, a reusit chiar sa converteasca sectanti, aducandu-i pe calea cea dreapta. "tiu ca e bolnava si, cateodata, are dureri cumplite. 4-am auzit-o niciodata plangandu-se. $u o duc la spital, la -argu-!ures, si medicii de acolo se mira. HH(um rezisti fara morfina, maicuta<II. *ozalia nu numai ca isi poarta crucea cu fruntea sus, dar mai are putere sa zambeasca si sa primeasca rabdatoare pe alti bolnavi, unii cu afectiuni mult mai usoare ca ale ei. 2n orice caz, vestea aparitiilor miraculoase de la "euca a ajuns si la Vatican, cardinalul *atzingen interesandu-se personal de *ozalia si concluzionand cu fermitate' HH%colo unde oamenii se aduna, se roaga, se spovedesc si se cumineca, acolo nu poate fi lucrarea celui rauII. (hiar daca nu-mi este permis sa fac aprecieri, nu incetez sa ma uimesc. 2n urma cu cativa ani, biserica noastra era aproape goala. %cum, cand este anuntata o noua aparitie, in biserica si in jurul ei sunt peste #.500 de credinciosi, unii veniti din Dngaria sau .ermania. )in toate, aceasta reinviere a bisericii noastre mi se pare cea mai mare minune.7 \ 2n camera ca o chilie a maicii *ozalia, oamenii intra si ies cu un sfat, cu o binecuvantare. (hiar daca ispitele sunt si ele prezente, iar unii din sat vorbesc pe la colturi (ca e saraca si ca se face pe sine sfanta , maica ii iarta pe toti si isi continua lucrarea, dupa porunca si indemnul 9ecioarei !aria. .reaua povara a orbirii si-a gasit un pret infinit mai mare' vederea !aicii )omnului, a dumnezeirii. 1a ceasul inserarii, cand clopotul anunta slujba de multumire de peste zi,

maica se scuza la oameni si, prinsa de bratul mamei sale, incepe sa urce mica .olgota pe care e ridicata biserica catolica. 4u fuge de oameni. "e grabeste la intalnirea cu )umnezeu, cu !aica cea "fanta. ";*24 8*$)% 9otografii de $!%4D$1 -%4B%1%

"oaptea de Sanziene
!2iua de ,astere a +fantului Ioan $otezatorul" 2ana cu par de aur (elebrata in noaptea dintre @0 si @3 iunie, sarbatoarea "anzienelor a starnit imaginatia multor scriitori, precum "adoveanu sau !ircea $liade, autori ai unor romane ce poarta ca titlu chiar numele acestui mister pagan' C4oaptea de "anzieneC. 2n legende, "anzienele sunt zane-fecioare rapite de zmei si inchise in palate tainuite in inima de codru necalcat. $le isi fac aparitia numai in aceasta noapte de vraja a lor, plutind, cantand si dansand prin vazduh. 8rintre atatea duhuri malefice, babe-cloante, mume ale padurii, martole, iele, rusalii, "anzienele sau )ragaicele sunt zanele bune, prielnice roadelor de tot felul, roade ale naturii vegetale, animale, dar si umane, favorizand fecunditatea femeilor, facandu-i pe oameni sa simta bucuria pura de a trai, chemarea dragostei, lecuind bolile. (hiar si ele isi pot pierde insa ingaduinta fata de cei care nu le cinstesc cum se cuvine sarbatoarea, lovindu-i cu grindina si vijelie, smulgandu-i in vartejuri aiuritoare, imbolnavindu-i, lipsindu-le pe flori de mirosul pe care tot ele li-l daruisera, anuland puterea lecuitoare a plantelor. 2ntr-o conferinta rostita la *adio Bucuresti in #=0>, acelasi !ircea $liade releva deosebita importanta a solstitiului de vara (@# iunie in viata romanilor. 2n societatile agricole, sarbatorile incep cu Cdansurile ce tin pana in noaptea "fantului 2oan - miezul verii - si tot atunci se logodesc perechile. Viata omului tine pasul soarelui. "i dragostea creste o data cu patrarul lunii.C 2ntr-adevar, este vorba de o sarbatoare a dragostei pe cale de implinire, traita de fecioare, dar si de tinere neveste, rod suprapus mistic si benefic peste rodirea naturii. (eata "anzienelor, de obicei in numar fara sot, face parte din cortegiul zburator al zeitei fertilitatii, fecunditatii si protectiei agrare, "anziana, al carei nume s-a presupus ca vine de la "ancta )iana ("amtdiana - "amziana , zeita fecioara a vanatorii, a luminii, al carei simbol stralucitor era luna. "anziana sau (osanziana, zana cu parul de aur, este idealul de frumusete fizica si sufleteasca. 8e de alta parte, pluralul C"anzieneC pare a proveni din daco-latinul san ] sanctus, zi ] dies, ene ] Bohannes, deci C"anctus dies BohannesC, "fanta zi a lui 2oan, cu prescurtare C$neC. 1a @3 iunie, toata lumea crestina serbeaza 4asterea "fantului 2oan Botezatorul, 2naintemergatorul, cel care l-a botezat pe Aristos in apa 2ordanului, recunoscandu-l ca !esia, cel care a fost decapitat la cererea "alomeei, fiica 2rodiadei. "arbatoarea s-a suprapus cu cea pagana, cu mult mai veche. 8e vremuri, ea era tinuta trei zile de catre femei, numita C"anzieneC in nordul si

vestul tarii (Bucovina, !aramures, -ransilvania, Banat si C)ragaicaC - in !untenia, ;ltenia, )obrogea si "udul !oldovei. "arbatoarea crestina si cea pagana par sa nu aiba nici o legatura. 2n Bucovina, insa, unde traditia "fantului 2oan cel 4ou de la "uceava a ramas e5trem de puternica, sarbatoarea "anzienelor ii este intru totul dedicata lui. 2ntre ritualurile "anzienelor si ale )ragaicelor e5ista diferente formale, nu de esenta. 1a datina )ragaicei - dans magic, simbolizand ceremonia de nunta a marii zeite agrare - evolueaza tinere virgine, in ii si fote de sarbatoare, cu marame albe si cununite impletite din sanziene galbene (nu cele albe, socotite intrucatva malefice si spice de grau. 1a brau, erau incinse tot cu sanziene, in mana stanga tinand spice, iar in cea dreapta seceri cu dinti. (eata de fete strabatea satul odata cu soarele rasarind, ajungea la ogorul socotit cel mai bogat, unde jucau hore libere si hore inchise, adica e5ecutate numai de ceata lor, apoi se intorceau in goana, cu maramele falfainde, razand, chiuind. 1a hotarul satului, le intampinau feciorii, care le stropeau cu apa din ulcele, pentru fertilizarea simbolica a pamantului. % doua secventa a ritualului se desfasura chiar in mijlocul satului, unde odinioara se afla stalpul cerului. %ici, in batatura satului, se desfasura iar voioasa si vioaia hora a )ragaicelor, la care participau e5clusiv fete apro5imativ de aceeasi varsta. "e alegea cea mai frumoasa fata, imbracata ca mireasa, care s-o inchipuie pe zana )ragaica. 2n fine, hora strabatea satul, oprindu-se pe la casele celor mai harnici gospodari, in batatura carora se repeta dansul.

"oaptea cununilor "i astazi, inca, de "anziene, e5ista obiceiul ca oamenii sa isi faca cununi, pe care unii le sfintesc la biserica, atarnandu-le apoi la ferestre, la stalpii portilor, la cruci de hotar, in cimitire (intrucat e5ista si !osii de "anziene, cand se dau de pomana primele legume, mere si pere varatice, zarzare, caise . 9etele isi pun cununile in par sau in san - ca sa devina mai frumoase, sub perna - ca sa-si viseze ursitul. 9emeile se infasoara peste mijloc tot cu sanziene sau cu cicoare, ca sa nu aiba dureri de sale la seceris. "eara, cununile se pun la uscat si se pastreaza ca leac pentru diverse boli. $5ista si obiceiul aruncatului cununilor pe casa& cel a carui cununa cade inseamna ca va muri in acel an. )ar se poate incerca de trei ori. % doua zi, fiecare isi cerceteaza coronita' daca e uda de roua, fata sau flacaul se va casatori curand. !ai ales in nordul %rdealului, fetele si nevestele tinere se tavalesc prin pajisti inrourate, se scalda in rau la loc tainic, isi spala pletele cu ierburi anume culese, pentru a fi atragatoare tot anul. )esi se spune ca in noaptea de "anziene Capa cere omC, flacaii cei mai indrazneti se arunca in ape vijelioase, credinta fiind ca cine va trece inot o apa de trei ori, nu se va mai ineca tot anul. 2n sudul tarii, )ragaicele aveau pe alocuri si conotatii malefice, fiind imaginate ca fapturi minunat de frumoase, dar necrutatoare, care-i atrageau in mreje pe tineri, luandu-le mintile, pocindu-i sau chiar inecandu-i.

%ceasta noapte este plina de CsemneC, pe care batranii satului le interpreteaza' ei CconsideraC cerul, pentru ca tocmai in aceasta noapte rasare (losca cu 8ui (roiul de stele 8leiade , facand observatii astronomice, socotind care ar fi momentul propice semanatului graului de toamna. -ot acum apar si licuricii - micile miscatoare felinare ale padurii, cucul isi inceteaza cantecul, pentru ca Cse ineacaC fie cu orz, fie cu samburi de cirese, ragusind' acesta este semnul ca a sosit vremea cositului fanetelor.

Cand cerurile se deschid (a mai toate marile sarbatori, (raciunul, %nul 4ou, 8astele, "angiorzul etc., "anzienele se petrec sub misterul si tainele intunericului, cand se isca fenomene miraculoase' infloritul Ciarbei-fiarelorC, chiar la miezul noptii de "anziene, cu care se descuie orice incuietoare, deci mult cautata de talhari, in special de hotii de cai& jocul flacarilor albastrui si fara caldura ale comorilor neincuiate prin vraja, cand se Cspala baniiC ingropati (cine vorbeste in momentul dezgroparii unei comori se alege cu gura CstrambataC & deschiderea cerurilor cand, pret de o clipa, )umnezeu poate fi vazut la masa lui cereasca, impreuna cu arhanghelii si marii sfinti, celui care ar surprinde miraculosul moment fiindu-i indeplinita orice dorinta. %lt fantastic fenomen al ajunului tainicei nopti de "anziene este Cdeschiderea mormintelorC' duhurile inofensive ale mortilor se intorc pentru a sarbatori impreuna cu cei vii. $le sunt intampinate de cei vii cu mese intinse. 2n schimb, sufletele mortilor dadeau informatii in ce priveste viitorul, promiteau ajutor la sporirea holdelor, a turmelor, a avutului, pentru casatoria fetelor, pentru sanatate etc. Buna trecere a evenimentului mistic presupunea comportamente stricte' femeile cu pricepere la vraja si descantece plecau neaparat pe timp de noapte ca sa culeaga de pe camp ierburile si buruienile magice utile. %ceasta farmacoterapie traditionala distingea, de fapt, magia alba de magia neagra, prima putand fi practicata de orice femeie initiata si cu sufletul curat. Dsturoiul planta malefica pentru vrajitoarele adevarate, urate de comunitate - era in acea noapte benefic, in orice combinatie. 8lantele care poarta numele de "anziana aveau si ele semnificatii magice, benefice, dar numai in dependenta de indeplinirea corecta a ritualului. "i ele erau culese si tratate conform ritualului, cele albe presupunand un ansamblu de rogatiuni mai mic, iar cele galbene - un surplus de formule incantatorii, care tine de marele mister al antitezei dintre fortele ce subzista in culoarea galben-aurie a florii, culoare solara, benefica si malefica in acelasi timp, prin darul de a atrage moartea. 4umai 4oaptea de "anziene era, in imaginatia populara, acceptata de toata suflarea satelor ca moment de magie. MIHAIL ALBI" P P#SC(

MI"("#A $# LA &ISA
- +fantul Maslu, slujit de sapte preoti intr-o biserica parohiala, a vindecat de surzenie o fetita din Maramures, dovedind cat de mare este puterea tamaduitoare a dreptei credinte crestine, atunci cand cea din urma nadejde ramane la *umnezeu 'n lujer de crin 2n orasul "ighetul !armatiei, intr-un apartament obisnuit de bloc, in fiecare seara, o fata cuminte isi saruta mama inainte de culcare, apoi se duce in camera ei si ingenuncheaza in fata icoanei. )upa ce isi rosteste in gand rugaciunile, fetita se uita drept in ochii !antuitorului, pictat pe lemnul icoanei ce atarna pe peretele de la *asarit, chiar deasupra patului. 2n aceasta vreme, mama sa, ramasa dincolo de usa inchisa a camerei, o aude pe fiica spunand cu glas tare' C)oamne, iti multumesc din tot sufletul ca -e-ai indurat de mine si m-ai vindecat: %para-i, )oamne, -e rog, pe parintii mei, pe fratii mei si pe surorile mele, dar mai ales, nu o uita, )oamne, pe mama mea cea buna si draga:C %ceasta scena se repeta intocmai, in fiecare seara, de sase ani incoace, de cand fetita s-a vindecat de surzenie, printr-o minune dumnezeiasca, petrecuta in vazul lumii. !elania (ristina 8op va implini, chiar la sfarsitul acestei luni, varsta de #0 ani. $ste subtire ca un lujer si se misca neobisnuit de gratios. %re ochii negri. 8arul blond, de culoarea nisipului, si-l strange intr-o coada cu impletituri mari, lasata pe spate. )in cauza ca a suferit de surzenie aproape intreaga copilarie, fetita este hipersensibila si mult prea matura pentru varsta ei. (and stai de vorba cu ea, iti dai seama repede ca este perfect constienta de recunostinta pe care o datoreaza (elui de "us, dar si mamei sale, pe care o divinizeaza. )esi stie ca fratii si surorile au ajutat-o enorm - motiv pentru care nu se mai satura sa-i stranga in brate pe toti, !elania are un adevarat cult pentru mama sa. (u trecerea anilor, fata a inteles ca, fara credinta iesita din comun a acelei minunate fiinte si fara devotamentul ei nemasurat, poate )umnezeu nu s-ar mai fi indurat sa o vindece...

Casa cu patru copii !ariana 8op are 3@ de ani. % nascut cinci copii trei fete si doi baieti, toti frumosi, cuminti, credinciosi si devotati. $ste croitoreasa si a facut "coala 8opulara de %rta. "otul e plecat, cel mai ades, cu treburi prin tara. )in aceasta pricina, femeia isi creste copiii mai mult singura.

2n pofida tineretii sale, !ariana 8op si-a sarbatorit Cnunta de argintC anul trecut. *ecunoaste, parca putin rusinata, ca s-a casatorit la varsta de #/ ani si > luni. )e-a lungul zbuciumatei sale vieti, mireasa de acum un sfert de secol a fost, la randul ei, nasa de cununie de 05 de ori si nasa de botez de @? de ori. Dltimul botez s-a petrecut chiar in )uminica 8astelui, anul acesta. (el botezat cu mare intarziere, fata de obisnuita traditie ortodo5a, este un baietel pe nume 8etre, are #@ ani si este cel mai nou membru al familiei 8op. % fost luat de la (asa de copii orfani si infiat, in semn de recunostinta fata de )umnezeu, pentru minunea vindecarii !elaniei. %sa a inteles femeia, devenita pentru a sasea oara mama, prin adoptie, sa-2 mai multumeasca, inca o data, (elui de "us... !ariana 8op a tinut sa-i marturiseasca reporterului, de la bun inceput, un amanunt biografic pe care il socoteste important pentru povestea ce va urma. C"unt nascuta intr-o zi de duminica si de aceea banuiesc ca am fost asa de credincioasa toata viata. 4u mai adaug si educatia primita in familie. %m avut parinti foarte evlaviosi, ca si bunicii, de altfel. )ar aici, la noi, in !aramures - mi-a povestit mai tarziu bunica din partea mamei -, se spune ca oamenii nascuti in zi de sarbatoare, mai ales duminica, au darul innascut al credintei, pentru ca vor avea parte de un destin neobisnuit. 4u am trufia sa sustin ca aceasta traditie s-a verificat si in cazul meu. 2ntreaga noastra familie mergea regulat la biserica sau chema preotul acasa, dar trebuie sa recunosc ca parca numai eu traiam de mic copil cu sentimentul ca, in orice moment al vietii, ultima speranta este intotdeauna la )umnezeu. -ocmai datorita acestei credinte m-am ferit, atat cat mi-a permis sanatatea, sa-mi incarc sufletul cu pacatul avorturilor. %sa se e5plica numarul mare de copii pe care i-am nascut. )in acelasi motiv, am cununat si am botezat atat de des, caci astfel de gesturi sunt socotite fapte crestinesti. (u toate acestea, m-am gandit mult, mai ales in ultimii ani, ca )umnezeu a gasit de cuviinta sa-mi puna la grea incercare credinta prin surzenia !elaniei si tot calvarul prin care am trecut. "tiu ca e5ista nenorociri mult mai mari pe lumea asta si de aceea mi-e rusine sa ma vait in fata oamenilor. )ar nici nu indraznesc sa ma intreb cum de am meritat minunea vindecarii fiicei mele... (at voi mai trai, nu voi inceta sa-2 multumesc (elui de "us.C

5Oul rosu5 8e data de @@ iunie #=??, la !aternitatea din "ighetul !armatiei, vedea lumina zilei, in conditii dramatice, !elania (ristina, mezina familiei 8op. !ama isi aminteste bine. C8e vremea aceea, nu se faceau ecografii ca acum, deci nu stiam ce voi naste, dar parca imi spunea cineva ca va

fi fetita... % fost un copil dorit mai ales de mine. "otul imi reprosa ca suntem deja mult prea numerosi in casa si voia sa fac chiuretaj. "titi cum erau legile peatunci<: )ar nu de frica legilor lui (eausescu am lasat sarcina, ci de frica lui )umnezeu: )aca ramasesem gravida insemna ca $l hotarase sa vina pe lume un copil, iar eu nu puteam sa fac pacatul HHpruncucideriiII. )in cauza sanatatii mele, am nascut-o pe !elania prematur, la doar sase luni si jumatate. .reutatea ei, saracuta, era de numai =?0 de grame, si absolut nimeni din spital nu a crezut ca fetita va trai. (u e5ceptia mea...C %cest Csemn al unei soarte cu ghinionC - cum i se pare astazi !arianei 8op, dovada intregul calvar ce a urmat - a fost invins de credinta nestramutata a mamei si de devotamentul sau incredibil. -imp de doua luni, lauza a stat in spital, la capataiul copilei, hranind-o si ingrijind-o singura, spre uimirea intregului personal medical. !elaniei i se facea CgavajC, adica era hranita cu un furtun subtire introdus in stomac, prin care se pompau cu seringa cate #0 g de lapte la fiecare termen de alaptat, fiindca nou-nascuta nu avea putere sa suga de la sanul mamei. ;rice boala, orice infectie, ar fi fost mortale: *iscul era enorm... )ar mila (elui de "us si sacrificiul femeii credincioase au facut sa se termine totul cu bine. Biata mama nici nu-si inchipuia ce o asteapta: 8ana la varsta de doi ani, !elania a evoluat normal, din toate punctele de vedere, desi s-a dovedit foarte bolnavicioasa. C.onganeaC pe limba ei, prin casa, jucanduse cu ceilalti copii, sau urmarea reclamele care incepusera sa apara la televizor dupa *evolutie. 2nsa, in vara lui #==0, fetita a facut o forma foarte grava de otita. )upa tratament, si-a revenit, dar boala a recidivat e5trem de repede. 2n urma unor e5amene medicale, doctorii au avertizat mama ca, datorita abuzului de medicamente, dupa recidiva bolii, !elania ar fi surzit complet... %ceasta presupunere nastea intrebarea' e5ista vreun tratament care poate lecui copilul< 2ntreaga familie 8op era consternata. !ama era cea mai disperata, fiindca nu-i venea sa creada ca tocmai fetita ei cea mai mica, pentru care facuse atatea sacrificii, chiar de la venirea ei pe lume, putea sa aiba un asemenea ghinion. 2ncepand de la doi ani abia impliniti, in comportamentul !elaniei apar primele semne evidente ale surzeniei, caci bietul copil era prea mic pentru a e5plica de unul singur ca nu mai aude. 9etita nu mai sesiza zgomotul masinilor pe strada, cat de tare este dat sonorul la radio sau televizor si nu mai intorcea capul daca ar fi strigat-o cineva aflat in spatele ei. !ariana 8op se duce cu fiica la Baia !are, apoi ajunge in Bucuresti, la "pitalul C8anduriC. !edicii specialisti in ;.*.1. de aici au lansat ipoteza infricosatoare a paraliziei nervului acustico-vestibular, ceea ce echivala cu o condamnare definitiva la surzenie. )isperata mama a fost prevenita si in legatura cu o alta tragedie ce se profila la orizont. )aca in jurul fetitei nu era intretinuta o comunicare activa, copilul risca sa devina surdo-mut, caci infirmitatea intervenise e5act in perioada cand micuta invata sa vorbeasca. !ariana 8op se opreste o clipa din povestit si isi sterge lacrimile care ii siroiesc

pe obraji. C%ti observat ca noi, in casa, plangem cam des... %cum plangem de bucurie, dar au fost vreo cinci ani la rand cand am plans toti cu lacrimi amare...C %sa a devenit !elania (ristina Coul rosuC al familiei 8op. -otul se invartea in jurul ei, toti se ocupau de ea si incercau sa o ajute sa ramana un omulet cat de cat normal. %cea dovada de solidaritate, devotament si iubire din partea intregii familii a lasat o urma profunda in sufletul !elaniei, care i-a marturisit reporterului, cu o seriozitate matura' C!i-as da viata pentru oricare dintre ai mei, in orice clipa ar fi nevoie:C. !ama isi mangaie fata, de parca ar atinge un inger, apoi ofteaza si reia firul povestirii. C)upa un an si jumatate, ajunsesem sa ma rog in fiecare zi (elui de "us. !ergeam atat de des la biserica si plangeam atat de mult, incat mi se parea ca pana si icoanele vorbesc cu mine, din priviri... 4u eram HHsuparataII pe )umnezeu: 9ereasca sfantul:... ;rice lucru rau mi s-a intamplat in viata, mai ales acesta cu fetita cea mica, m-a facut sa ma gandesc ca nu este altceva decat o piedica pusa de 4ecuratul, ca sa ma indeparteze de calea cea dreapta a credintei. %r mai fi putut fi chiar si o incercare harazita de 2nsusi (el de "us, cum s-a intamplat in Biblie, cu )reptul 2ov. 1a un moment dat, am visat un chip frumos de sfant, ce avea o lumina aurie in jurul capului, asa cum se vede in picturile de pe peretii bisericilor. !a privea atent, apoi isi intorcea ochii de la mine, de parca ar fi fost suparat. !am trezit din somn plangand in hohote. !-am asezat in genunchi la icoana si am strigat' HH)oamne, daca -i-am gresit cu ceva, pedepseste-ma pe mine cu Budecata -a dreapta, dar iarta-i pe copiii mei nevinovati: -u esti ultima mea nadejde...II.C "emne de la )umnezeu 8ana la marea minune, pe care disperata mama aproape ca nici nu mai indraznea sa o astepte, aveau sa treaca inca vreo cativa ani, rastimp in care s-au petrecut doua intamplari iesite din comun. C2n #==0, intr-o zi de sambata, parca mai spre toamna, am iesit la plimbare. 4e-am invartit prin centrul "ighetului si am cheltuit ultimii bani din casa pentru a le face copiilor placerea sa mearga la o cofetarie cam scumpa. "eara, !elania a venit sa doarma in pat cu mine, fiindca sotul meu plecase iarasi prin tara, cu treburi. 2n acea noapte, am avut un vis ciudat. Vedeam in fata ochilor un batran cu plete albe si cu barba, ce ma privea de dincolo de o usa intredeschisa. 8ragul de sus al usii era arcuit, ca la intrarea intr-un paraclis. )in acel loc parea ca razbate o lumina puternica... !osul m-a privit cu blandete si m-a rugat, spre surprinderea mea, sa-i dau #0.000 de lei. 4u uitati ce valoare aveau banii in #==0 si ce reprezenta acea suma: 2mi amintesc perfect ce i-am raspuns in vis' HH% doua zi ma duc la targ, ca e duminica. $u mai vand produse de talcioc, sa mai fac un ban in plus, pe langa croitorie. )e aceea am cheltuit cu copiii tot ce aveam in casa. %tata cat o sa vand, tot atata o sa-ti dau, numai sa-mi ramana macar de paine, pana luni, cand iau salariul. 2ti promit ca ma tin de cuvant:II. 1a targ, a doua zi, abia vandusem produse de 5000 de

lei, pana dupa pranz. 1a un moment dat, apare un preot din "ighet, care isi terminase slujba duminicala si venise sa caute becuri pentru biserica. 2l cunosteam din drumurile mele dese, pe la lacasurile sfinte. 2i povestesc visul si il rog sa primeasca macar cei 5000 de lei ca o danie, caci ma gandeam ca o sa mai vand ceva pana la inchidere, ca sa-mi ramana pana a doua zi, la leafa. 2n acea clipa, s-a apropiat o batrana saraca, in picioarele goale, care mi-a cerut cativa lei de pomana. Vazand-o desculta, intr-o zi ploioasa ca aceea, i-am oferit, fara sa ma mai gandesc la altceva, singura pereche de pantofi pe care o aveam e5pusa pe taraba. 8ur si simplu, am facut un gest spontan, din mila: Batrana mia multumit, foarte emotionata si mi-a spus' HH!aica, macar ia inapoi etichetele de pe incaltari, cu pretul, ca poate le folosesti la altceva. (ine stie daca n-o sa mai ai nevoie de ele<:II... (and mi-a dat etichetele, am descoperit uimita ca pusesem in vanzare acei pantofi la pretul de #0.000 de lei, adica e5act suma ce imi fusese ceruta in vis cu o noapte in urma, de acel mos ciudat. 8reotul, martor al intregii scene, mi-a inapoiat banii pe care ii oferisem ca danie, dupa ce ii povestisem visul, si mi-a spus, foarte tulburat' HH%sta e un semn: Banii pe care mi i-ai dat mie sa-ti ramana de paine. -u ti-ai indeplinit porunca...II.C 4ici nu-si putea inchipui nefericita mama unde si cand va revedea chipul batranului din misteriosul vis: CDn an mai tarziu, in #==3, am plecat cu !elania in Dcraina. $u facusem drumuri dese pe acolo, caci puteam cumpara stofe foarte frumoase si e5trem de ieftine pentru croitorie. %sa ajunsesem sa ma imprietenesc cu o doctorita care lucra intr-un dispensar de sat. $a mi-a spus ca, undeva, spre orasul Dst, in varful unui munte care face parte din lantul de nord al (arpatilor, e5ista un schit parasit, la care ucrainenii fac uneori pelerinaje. %colo vietuia acum cativa ani o sihastra batrana, cu faima de sfanta. 8rietena mea, doctorita, ne-a dus cu masina ei. )upa un urcus anevoios, am ajuns in acele pustietati si am aflat-o pe batrana pustnica intr-o chilie paraginita. "chitul era, intr-adevar, ruinat si abandonat. 4u stiu de ce ramasese doar acea calugarita, de una singura. 2ntregul loc avea un aer neobisnuit. 4oi am avut norocul sa nu ne intalnim cu alti pelerini, caci n-am fi putut sa ramanem peste noapte acolo. (and am intrat in incaperea destul de mare, doctorita i-a spus HHbuna ziuaII in ucraineana acelei femei imbracate in negru, i-a cerut binecuvantarea si apoi a vrut sa-i e5plice motivul vizitei noastre. "i eu cunosc limba ucraineana, dar o vorbesc mai greu. Batrana a oprit-o cu un gest scurt, spunand' HH1asa, nu veni tu sa vorbesti cu mine, ca tu esti bine si nu ai nevoie de nimic: 9emeia care este cu tine se afla la mare ananghie. 1as-o pe ea sa vina la mine...II. $u m-am apropiat, cu !elania de mana. %mandoua eram foarte emotionate. 8ana in acea clipa, cand ne vazuse prima oara, calugarita nu stiuse absolut nimic despre noi. 4u stiam cum sa-mi gasesc cuvintele, dar ea ne-a privit in ochi pe amandoua, dupa care mi-a spus' HH(opilul tau este bolnav. 8entru asta ai venit la mine, nu-i asa:<II. (and am auzit aceste vorbe, am inmarmurit. %m dat doar din cap, in semn de aprobare. Batrana a continuat' HHVad, femeie, ca ai fost la o multime

de preoti si de medici. -i-ai cheltuit toti banii. 9etita este surda<II. $u ma holbam la ea si nu-mi venea sa cred... Vorbea ca o HHinainte-vazatoare cu duhulII, cum se spune despre harul sfintilor. %m incuviintat din cap a doua oara. %poi, calugarita a continuat' HH)egeaba mai incerci ceva: $sti pusa la grea cumpana. )u-te inapoi acasa si mergi cu fetita la o biserica din tara ta, cuprinsa intre trei drumuri, unde se vor afla sapte preoti intr-o zi de sarbatoare. $i vor sluji o slujba de sapte ori. %bia atunci copilul se va vindeca de surzenie. !ergi in pace:II. %m plecat din acel loc ciudat, coplesita de o emotie fara margini. !a intrebam cum voi dezlega enigma...C

Minunea Vreme de un an, pana in vara lui #==5, !ariana 8op n-a mai avut liniste si somn. "peranta unei vindecari miraculoase parca renascuse in sufletul ei din cenusa deznadejdii... )ar cum putea sa descifreze, biata mama, acea impresionanta prorocire facuta de calugarita din Dcraina<: %flase doar un singur amanunt, e drept - destul de pretios. "ingura slujba care se face in bisericile ortodo5e cu sapte preoti care citesc de sapte ori din $vanghelie este "fantul !aslu. $ste slujba care se oficiaza special pentru bolnavi si reprezinta una dintre (ele "apte -aine bisericesti. )ar in *omania e5ista sute de parohii unde se tin, periodic, astfel de slujbe. (um sa o descoperi tocmai pe cea Ccuprinsa intre trei drumuriC< C$ra ca si cand m-as fi apucat sa caut acul in carul cu fan:C, ofteaza mama !elaniei. C)ar )umnezeu s-a indurat de lacrimile mele in cele din urma...C )upa un an de cautari febrile, incat ajunsesera sa o stie toti preotii din regiune, !ariana 8op se intalneste pe strada, la "ighet, cu totul intamplator, cu parintele 4icolae )udlea. 8reotul cunostea necazul mamei, de mai multa vreme. )upa ce o intreaba despre sanatatea !elaniei, parintele ii spune ca la el in parohie, in comuna -isa, la numai cativa ,ilometri de "ighetul !armatiei, se slujeste "fantul !aslu cu sapte preoti, o singura data pe an, de ziua hramului bisericii. 8reotul o invita pe !ariana 8op sa vina impreuna cu !elania, e5plicandu-i cat de puternica este aceasta slujba pentru bolnavi, motiv pentru care, in parohia de la -isa, oficierea se face chiar la miezul noptii, in ajun de hram, pentru a capata o si mai mare forta vindecatoare. C8arintele mi-a starnit uimirea cand mi-a spus ca in fiecare an, la el in parohie se aduna bolnavi de prin mai multe sate. 1ocul era la doi pasi de "ighet, desi colindasem tot !aramuresul, ba ajunsesem chiar si prin alte regiuni: %sa a fost voia (elui de "us...C. 9iind o comuna cu populatie ucraineana destul de numeroasa, biserica din -isa tine Ccalendarul vechiC, cum este si in *usia. %sa se face ca "fantul 2lie, hramul parohiei, nu se sarbatoreste la @0 iulie, ci la # august, si i se spune "f. 2lie Vechi sau "f. 2lie Dcrainean. 2n #==5, sarbatoarea a cazut intr-o zi de duminica, iar slujba !aslului a inceput de sambata seara, pentru a cuprinde la mijloc chiar miezul noptii. !ariana 8op si-a luat fiica de mana si s-a dus la -isa, cu

sentimentul - cum se spune - ca incearca Cmarea cu degetulC. !ama !elaniei avea un var in acea comuna pe care nu-l mai vazuse de multa vreme si care tinea un han chiar in apropierea bisericii. $ra hotarata sa ramana peste noapte acolo. (hiar in clipa cand au intrat in biserica, a inceput si slujba... C!-am dus cat mai in fata, spre altar, ca sa vada si fetita mai bine. (ei sapte preoti au iesit pe Dsile 2mparatesti, s-au aliniat in fata catapetesmei si au rostit mai multe rugaciuni. %poi au inceput citirea celor sapte fragmente din $vanghelie, pe rand, iar credinciosii se inghesuiau sub patrafirul fiecaruia, cum ii venea randul la citit. !elania se juca cu haina unuia dintre preoti, caci nu auzea nici o frantura din slujba. )upa fiecare citire din "criptura, parintele )ud,a rostea o rugaciune' HHAristoase, )umnezeule, )octor al sufletelor si al trupurilor noastre, vindeca pe robii -ai aflati aici in sfanta biserica, pe cei ce sunt in suferinta si incercati de grele neputinte, cu mare !ila, 2ndurarea si 8uterea -a: II. (and citirea $vangheliei a ajuns la preotul cu al carui vesmant se juca !elania, am vazut-o cum isi pune palmele pe urechi si se stramba nitel. 4u intelegeam de ce... %poi am auzit-o tipand, dintr-o data' HH!ami, de ce vorbesc oamenii astia atat de tare< 8arca si canta... "coate-ma afara, ca ma dor urechile: II. %m ramas ca trasnita in prima clipa, am crezut ca fetita mea a innebunit. !am uitat la parintele )ud,a, disperata, iar el mi-a facut semn din cap sa nu plec din biserica, sa raman acolo. ; femeie mi-a facut loc pe o banca, unde m-am asezat, tinand-o pe !elania in brate. 2i acopeream gura cu mana, fiindca ea continua sa strige' HH!ami, de ce vorbesc oamenii astia asa de tare<II. %proape ca mi se oprise respiratia de emotie. 8ur si simplu, nu-mi venea sa cred: "tand pe banca, cu !elania in brate, am ridicat ochii si am inceput sa ma rog. %tunci mi-au ajuns privirile, intamplator, pe unul dintre sfintii pictati in fresca. $ra chiar "fantul 2lie, patronul hramului. %m inmarmurit din nou. %cela era e5act chipul batranului pe care il visasem cu doi ani in urma:: 4u mai era o simpla coincidenta. $ra un semn, asa cum imi spusese si preotul atunci la targ... 2n acea clipa abia, am inteles ca fetita mea se vindecase si auzea din nou, cu adevarat.C !ariana 8op se opreste din povestit, caci plange in hohote. *eporterul tace, emotionat si tulburat, la randul sau. !inunea se petrecuse cu adevarat in vazul lumii. %bia dupa sfarsitul "fantului !aslu, cand a iesit in curte, mama !elaniei sia dat seama ca biserica din -isa era cuprinsa intre trei ulite. 2n plus, era si zi de sarbatoare, chiar daca inca nu rasarise soarele. "i parca pentru a intari adevarul prorocit de pustnica din Dcraina, cand se afla in curtea bisericii, mama !elaniei o aude pe fiica sa intreband-o' C!ami, ce e sunetul asta asa de puternic<C. 1a varsta de sapte ani abia impliniti, fetita auzea clopotele unei biserici pentru prima oara in viata. !arianei 8op ii secasera lacrimile in acele momente. (and s-a dus la hanul varului, langa biserica, si le-a dat rudelor vestea cea mare, barbatul a scrijelit cu un cutit chiar pe tocul usii acea data memorabila' # august #==5, de "fantul 2lie Vechi. %ceasta a devenit cea mai frumoasa sarbatoare pentru intreaga familie 8op.

In loc de epilo( !ariana 8op isi incheie povestirea cu inca o scurta marturisire, pe care doreste foarte mult sa o faca. C%s vrea din tot sufletul, ca numarul mare de oameni care stiu ca citesc revista HH9ormula %"II, sa ma inteleaga bine. "tiu cata suferinta este pe lumea asta, dar ceea ce mi s-a intamplat mie este dovada puterii dumnezeiesti. )umnezeu e5ista, este viu, chiar daca noi nu-1 vedem. Dn preot spunea' HH)umnezeu lucreaza prin oameni. -rebuie doar sa intelegi semnele pe care ti le da:II. (eea ce am trait eu cu !elania au fost o suferinta si o minune, deopotriva. !i-as dori din inima ca aceasta poveste sa-i faca pe toti cei care o vor citi - mai buni, mai drepti, mai iertatori, mai milostivi, mai credinciosi. )aca un singur cititor macar isi va schimba un HHmilimetruII de viata, isi va HHclintiII putin credinta si faptele bune, dupa ce a cunoscut tot ce am trait eu, atunci se cheama ca si eu, dar si dvs. ne mai aratam recunostinta (elui de "us inca o data:C !ama !elaniei isi sterge lacrimile pentru ultima oara. Vreme de cativa ani, in casa familiei 8op s-a plans cu lacrimi amare. %cum se plange cu bucurie si cu mare credinta in )umnezeu... MA!I(S P#&!#SC( %otografii de #MA"(#L &A"'ALA

$oi preoti, despre S%A"&(L MASL(

5 aina Maslului se praznuieste numai in +fanta $iserica5 C"fantul !aslu cuprinde cateva elemente principale, intre care pocainta celui bolnav este indispensabila, deoarece iertarea pacatelor sta la originea tamaduirii bolii. 8acatul si suferinta merg impreuna, asa cum sufletul si trupul sunt inseparabile. -aina !aslului se da oricarui bolnav in vederea vindecarii, in orice caz de suferinta si la orice varsta, numai in "fanta Biserica. 1a aceasta slujba pot participa uneori doar doi sau trei preoti. %lteori, cu dezlegare de la episcop, chiar si un singur preot poate sluji. 8uterea tamaduitoare creste atunci cand se aduna sapte preoti, dar vindecarea bolii, a neputintei depinde si de puterea credintei celui aflat in suferinta.C

Ieromona9 Vartolomeu Bogdan

5Masluri cu vindecari se petrec astazi in multe parohii din Romania5 C!inunea de la -isa, in forma povestita prin reportajul de fata, este un eveniment firesc pentru orice crestin dreptcredincios, ca si pentru orice fata bisericeasca. %tata doar ca nu trebuie pus accentul pe un loc sau pe un preot anume, ci pe actul taumaturgic in sine. !asluri, cu vindecari mai mult sau mai putin evidente, se petrec astazi in multe parohii din *omania. "ingurul lucru cu adevarat important este chiar minunea in sine, fiindca ea dovedeste, inca o data, "lava (elui de "us si puterea vindecatoare a credintei. %colo unde este speranta, este si credinta, iar acolo unde este credinta adanca, adevarata, apare minunea.C Preot paro9 &iberiu Visan

Moartea care a nascut minuni ;

S%A"&(L MI"A
In zona 6ec9e a Bucurestiului, pe una din strazile care mai pastreaza amintirea trecutului, eAista o biserica aflata mereu sub asediul credinciosilor5 "ici macar zapezile ing9etate ale iernii nu sperie multimea de oameni care asteapta rabdatori si increzatori sa intre si sa se inc9ine la moastele celui mai omenos si mai intelegator dintre sfinti, Sfantul Mina, marele mucenic, protectorul saracilor pagubiti5 Prin ninsori care sporesc si mai tare albeata nepri9anita a Bisericii *Mina; Vergu+, 6a spunem o po6este crestina, spre a 6a fi de folos impotri6a ing9etului sufletesc

$e la soldat roman la ostas al lui Hristos

68atericul "inaitic7 spune ca !ina ar fi fost egiptean de origine si ar fi trait doar pana la o varsta foarte tanara, in prima jumatate a celui de-al treilea secol crestin. "ar fi nascut undeva, pe tarmul !editeranei, intr-o comunitate copta din 6tinutul (otuanului7, in apropierea legendarei cetati antice %le5andria. (a orice pagan sarac din acele timpuri, !ina s-a considerat norocos atunci cand vigoarea sa fizica l-a ajutat sa fie primit ca ostas in armata imperiala, devenind legionar roman. 4u se stie daca a participat la vreo campanie militara in ;rient, dar iscusinta lui l-a facut sa se remarce prin destoinicie, sub stapanirea tribunului 9ermilian, care avea putere de viata si de moarte asupra supusilor sai, insa era considerat un om drept. 2n acei ani de prigoana impotriva drept-credinciosilor intru Aristos, pe vremea 2mparatilor romani )iocletian si !a5imian, in catacombele cetatii %le5andria avea sa ia nastere 6!itropolia (otuanului7. 8rintre primii copii crestinati prin "fantul

Botez, s-a aflat si tanarul !ina. 2ntr-o lume in care ti se despartea capul de trup daca marturiseai cu glas tare credinta in )umnezeul (el adevarat, refuzand sa aduci jertfe idolilor pagani, tanarul ostas avea sa asculte cuvintele !antuitorului, prin gura celor dintai preoti care ii predicau invataturile pe latineste. %devarul si forta acelor vorbe minunate, ce vesteau fericirea raiului pentru cei saraci si oropsiti, i-au aprins credinta celui de curand botezat, transformandu-l in chip tainic din legionar roman in ostas al lui Aristos.

Pe calea ade6aratei sfintenii

1a scurt timp, !ina a inteles ca trebuie sa se desparta de viata razboinica, nemiloasa si sangeroasa pe care o ducea ca ostas, plina de o cruzime fara de margini, ce nu cunostea iubirea si iertarea crestina. "-a dus la mai marele sau, i-a marturisit ca s-a botezat si i-a cerut dezlegarea din slujba pe care o primise. 2mpresionat de curajul sau, tribunul 9ermilian l-a eliberat pe tanar din sclavie, sfatuindu-l sa paraseasca %le5andria si tinutul (otuanului, unde aveau loc zilnic e5ecutii ale crestinilor. !ina si-a dezbracat haina de ostas al 2mperiului *oman si a imbracat-o pe cea de pustnic sarac, dar liber. Dnul dintre preotii care slujeau in catacombe i-a daruit un manuscris latinesc, ce cuprindea cateva fragmente transcrise din evangheliile care abia incepusera sa se raspandeasca in lumea crestina. (u aceasta nepretuita agoniseala, asezata intr-o traista atarnata de un bat de smochin pe care-l ducea pe umar, tanarul a plecat in pustiul "inaiului, la o varsta cand alti barbati de seama sa petreceau cu bacantele, prin lupanarele 2mperiului. 1egenda spune ca tanarul increstinat a ramas cativa ani in desert, pasind pe calea adevaratei sfintenii.7)upa ani de preumblare prin !untele "inaiului si pustietatile nisipoase dimprejur, cu postul si cu rugaciunea curatindu-si sufletul, "fantul !ina slujea ziua si noaptea adevaratului )umnezeu si se imbunatatea vazand cu ochii. 2n ratacirile sale invata 1egea )omnului pe oricare strain ce il intalnea in cale, iar acela pleca mai intelept decat venise7 (68atericul "inaitic7 . -raditia povesteste ca vorbea cu pasarile rare ale pustiei - aidoma "fantului 9rancisc de %ssisi, o mie de ani mai tarziu -, imblanzea jivinele cu privirea, mangaia serpii veninosi fara teama de moarte si hranea salbaticiunile. (and poposea intr-o oaza, insetat si obosit, incepea sa adie un vant usor, care legana ramurile palmierilor. ;rice floare ofilita din acel loc se inviora la atingerea sa, 6caci curatia sa ajunsese pana la cea a unui copil sfant7. -raditia mai istoriseste si despre o legendara intalnire cu "fantul !acarie $gipteanul, in tarziul vietii batranului monah, care nu parasise niciodata muntele "inai, unde traia intr-o pestera. 6%cela, plin de duh fiind, i-a cunoscut sfintenia si i-a numarat zilele, indemnandu-l astfel' 6(e cauti intre cer si pamant, !ina, de unul singur< 1ocul tau este in mijlocul multimii, ca sa ia aminte toti la vorba si la fapta ta. %i schimbat o haina de ostas cu alta, atunci sfarseste pe campul de lupta, ca sa inviezi ca un invingator fara sabie:76.

Infricosatorul martiriu
-reptat, faima unui mare pustnic tanar, inca necunoscut la nume si la chip, care salasluia in desertul "inaiului de cativa ani, s-a intins cu o uimitoare repeziciune in toate asezarile si cetatile de pe tarmul sudic al !editeranei, ajungand pana la urechile lui -imotei, %rhiepiscopul %le5andriei, nimeni altul decat preotul ridicat de crestini la cel mai inalt rang bisericesc, care ii incredintase "fantului !ina manuscrisul cu fragmente din evanghelii. "e povesteste ca un inger la vestit in vis pe -imotei ca acel pustnic, ce ducea o viata de ascet desavarsit, este chiar fiul sau duhovnicesc, pe care il crestinase cu ani in urma. 2ngerul i-a mai spus ca fostul sau ucenic va parasi in curand aceasta lume, in chinuri groaznice, spre lauda vesnica a !antuitorului, in slujba caruia trecuse pentru totdeauna, imbracand camasa mortii si a 2nvierii. %sa s-a hotarat %rhiepiscopul %le5andriei sa astearna pe hartie, dupa ce groaznica proorocire a fost implinita,

povestea infricosatorului martiriu suferit de "fantul !are !ucenic !ina, impreuna cu multe alte minuni savarsite de acesta, dupa cumplita sa moarte trupeasca. 8aginile scrise de -imotei au fost purtate cu o corabie, intr-un cufar de lemn, peste apele albastre ale !editeranei, pana la celalalt tarm, ajungand in (ezareea (appadociei, in mainile fratelui sau intru )omnul, $piscopul $usebiu de (ezareea, care le-a consemnat, la randul sau, in 62storia Bisericeasca7, spre cutremurarea urmasilor' 62nainte vazator cu duhul fiind, "fantul a cunoscut ca se va face o mare serbare pagana si s-a aprins de ravna dupa )umnezeul sau. 1asand muntii si pustietatea, el a venit in cuprinsul asezarii si a stat in mijlocul privelistii, la un loc inalt, unde putea fi vazut de toti, apoi a strigat cu glas tare' 6Venit-am catre cei ce nu ma cauta pe mine, aratandu-m-am celor ce nu intrebau de mine:7. %cestea strigand, toti cei de fata si-au intors ochii spre el si, tacand, se mirau de indrazneala lui. %colo se afla si 8iros, ighemonul cetatii. %cela a poruncit garzilor sa-l aduca in fata sa, intrebandu-l cine este, iar "fantul a strigat in auzul multimii' 6$u sunt robul lui 2isus Aristos, (are imparateste in cer si pe pamant:7. %tunci l-a recunoscut un soldat, ca acela este !ina, ostasul ce s-a aflat sub stapanirea tribunului 9ermilian, si sfantul a raspuns' 6%sa este, ostas am fost si petreceam in locul acesta, dar, vazand faradelegile poporului care se inchina idolilor, iar nu lui )umnezeu, am lepadat slujba si am iesit de aici, ca sa nu fiu partas faradelegii si pieirii voastre, iar acum, auzind de praznicul vostru cel necurat, am ravnit dupa )umnezeul meu si am venit sa mustru orbirea voastra:76. 8e masura ce "fantul !ina continua sa vorbeasca multimii, oamenii au inceput sa murmure ca acesta este pustnicul tanar din pustie, caruia i se dusese vestea in ultimii ani. 2nfuriat de aceasta indrazneala de necrezut, ighemonul 8iros a ordonat sa fie biciuit cu vane de bou, dar "fantul zambea blajin, in timp ce sangele ii siroia pe spinare. %tunci, 8iros i-a cerut sa se lepede de Aristos in fata multimii, sub amenintarea cu moartea. !ina i-a raspuns' 6)u-te de la mine, lucratorule al faradelegii, fiindca eu jertfesc jertfa de lauda )umnezeului meu:7. "pumegand de furie, ighemonul a poruncit sa fie inasprite chinurile. "fantul a fost spanzurat de subtiori, pe o cruce de lemn, 6cu unghii de fier strunjit7, insa tot il infrunta pe tortionar, spunand' 64u ma vei birui, chinuitorule, cu chinurile:7. "tapanul asezarii a cerut sa fie inmuiate smocuri de calti in otet, iar cu acestea sa-i fie frecate ranile sangerande ale loviturilor de bici. 4ici de aceasta data zambetul nu a pierit de pe chipul mucenicului. 6%tunci au asternut pe pamant carlige si multe cuie de fier si peste acestea l-au tarat, legat de o camila. )ar el, ca si cand ar fi fost tras pe un pat de flori, mai cu indrazneala defaima pe zei si nebunia poporului inselat, strigand' 6)aca ati fi cunoscut voi pe adevaratul 2mparat, nu ati fi hulit pe (el marturisit de mine:76. 8iros a ordonat sa fie lovit cu bice care aveau bile de plumb in varf. 2n timp ce sareau farame de carne din trupul sau, multimea ingrozita l-a auzit rostind' 6%cum ma dezbrac de haina cea de piele si ma imbrac cu vesmantul mantuirii:7. 2nainte de moarte, ighemonul a poruncit sa i se taie bratele si picioarele, unul cate unul. 1a fiecare mutilare, "fantul !ina rostea' 6)a slava numelui -au, )oamne, sa se intoarca ratacitii pe calea cea dreapta:7. 2n cele din urma, in fata multimii inspaimantate, soldatii au aprins un rug si au aruncat in foc trupul sfantului, impreuna cu mainile si picioarele taiate. Dltimele vorbe strigate de tanarul martir au fost' 6)oamne al cerului si pamantului, faca-se voia -a:7. 2n noaptea ce a urmat acestui supliciu teribil, crestinii din acea asezare s-au furisat, la adapostul intunericului, in piata parasita de garzi si au cules particele din trupul mutilat al sfantului. % doua zi, la *oma, .arda 8retoriana s-a rasculat impotriva imparatilor, omorandu-i pe )iocletian si !a5imian. $usebiu de (ezareea relateaza ca, in cele cateva saptamani cat au durat dezbaterile din "enatul roman, pana cand a fost hotarata urcarea pe tronul imperial a imparatului (onstantin cel !are, aproape tot tinutul (otuanului si cetatea %le5andriei se crestinasera fulgerator, caci vestea masacrului suferit eroic de "fantul !ina ii insufletise pe toti. Vorbele lui !acarie $gipteanul se adeverisera, fiindca martirul iesise 6invingator fara sabie7. -raditia spune ca -imotei a lacrimat amarnic la auzul macelului petrecut si s-a rugat neincetat, vreme de 30 de zile, pentru ucenicul si fiul sau duhovnicesc. 2ar 68atericul "inaitic7 scrie cu intristare' 6%semenea 2nsusi !antuitorului, (aruia 2-a adus jertfa de lauda, mucenicul s-a dat pe sine la taiere, precum un miel nevinovat...7

Inceputul minunilor
-raditia Bisericeasca, anume cea care aduna laolalta vietile tuturor sfintilor si minunatele lor fapte asa cum s-au pastrat, dupa doua milenii, slaveste infricosatorul martiriu al !arelui !ucenic !ina ca pe un luminos inceput al tuturor minunilor sale. (u adevarat, vreme de #> veacuri, "fantul !ina s-a aratat milostiv si ajutator celor oropsiti ca si el. %sa au simtit si boierii Vergulesti, cea de-a doua generatie de ctitori ai Bisericii 6"f. !ina-Vergu7 din Bucuresti, cand s-au hotarat sa trimita un emisar la !anastirea 68rodromu7, in muntele %thos, acum #50 de ani, pentru a cumpara, cu doua mii de galbeni, cateva particele din moastele "fantului, pe care le-au asezat intr-o racla, in biserica innoita de ei. %vva )orotei, staretul manastirii la acea vreme, a scris in 68atericul %thonit7 cateva cuvinte tulburatoare' 68e mucenicul !ina nu-l cunoaste nimeni, dar l-am vazut toti, caci li s-a aratat, in vis sau aievea, pe pamant, in aer si pe apa, noaptea sau ziua, tuturor celor care l-au chemat in ajutor7. )e un veac si jumatate incoace, toti crestinii ce se roaga fierbinte in aceasta biserica au primit raspuns bun, fiecare dupa sufletul sau. )ovada ca moastele "fantului savarsesc minuni stau verighetele, inelele, colierele si bratarile pretioase insirate pe lanturi de aur, sub sticla icoanei "fantului !ina, daruite drept danii, in semn de recunostinta, de crestinii ce si-au binemeritat milostivirea !arelui !ucenic. 8uterea minunilor martirului arata ca tragicul sau sfarsit nu a fost in zadar. (u un asemenea gand, zugravul ce a pictat chipul "fantului din marea catedrala ortodo5a din %le5andria a caligrafiat cu pensula pe fresca aceste vorbe, spre luare-aminte tuturor urmasilor' 6Viata mea te ucide pe tine, caci moartea ta ma inviaza pe mine7... MA!I(S P#&!#SC( %otografii de P#&!# C ' CA!I(

Cu6antul care 6indeca

- Iubitorii de poezie din Romania vor fi mirati sa afle ca un poet rasfatat, candva, de revistele literare a devenit, cu vremea, -vindecator.. *esi(ur, nu e vorba de un tamaduitor oarecare, ce vinde apa cu zahar pe post de eli:ir al vietii, ci de un intelectual cu diploma de profesor, pe care lipsa vederii l-a ajutat sa-si dezvolte o perceptie senzoriala cu totul aparte, care ii permite sa (hiceasca si chiar sa tamaduiasca suferintele omenesti. /ri(ore %lbu /ral vindeca prin cuvant -

'n (hicitor in vorbe

Profesorul %lbu .ral si-a botezat metoda de vindecare sermoterapie.

Vorbirea poate fi un medicament puternic. 8are o joaca, dar nu e. 2n zece ani de

cand raspunde in direct ascultatorilor posturilor de radio M$uronova7 si M*adio -otal7, a rezolvat peste ?000 de cazuri, unele dintre ele aflate la limita disperarii. %colo unde tomograful sau rezonanta magnetica ezita, sermoterapia ramane ultima sansa. (uvantul are virtuti miraculoase. (u o vorba, poti distruge sau poti vindeca. -aine ale rostirii. (a orice nevazator, .rigore %lbu .ral te intampina in prag cu un zambet bland si usor mirat - blandete de pustnic adancit in ganduri si meditatie, departe de zarva si uratul acestei lumi. 9ara sa spuna vreun cuvant, te conduce tacut prin incaperile casei, lasandu-te rabdator sa vorbesti, sa-ti ceri scuze pentru deranj, pentru insistenta si alte maruntisuri de circumstanta. Aabar n-ai ca esti in plin e5amen. .rigore %lbu .ral deja te-a citit' esti inalt, esti grabit, ai ceva probleme cu rinichii si cu ficatul, dar nu e grav. Vocea si intonatia, succesiunea anumitor vocale sau respiratia spun multe despre tine. 4u e ghicitura si nici parapsihologie. $ o intreaga stiinta, pe care .rigore %lbu .ral crede ca a descoperit-o' sermoterapia sau vindecarea prin cuvant. Dn intreg sistem, simplu si complicat in acelasi timp, plin de ciudatenii si de adevaruri la indemana oricui. (ei care nu credeau ca acest lucru e posibil au ramas cu gura cascata, privind demonstratia profesorului .ral, in cadrul emisiunii lui (ristian -abara, la 8*; -V. (Dnui telespectator i s-a pus precis diagnosticul, prin simpla ascultare a felului in care vorbea. ;amenii obisnuiti cred ce vad. 4evazatorii sunt constransi sa creada ce simt si, de multe ori, ei simt bine. Vederea interioara< %l treilea ochi< .landa pineala despre care vorbeau profesorii 8arhon si !ilcu, dar si inteleptii calugari tibetani< .rigore %lbu .ral refuza drastic toate aceste e5plicatii, desi o legatura trebuie sa e5iste. 1ipsa vederii dezvolta alte simturi. (ompenseaza.

&a inceput a fost cuvantul -e pofteste sa iei loc in micul sau birou improvizat in bucatarie, in timp ce isi plimba degetele pe intinderea de musama a mesei, in cautarea pachetului de tigari. (u acelasi gest negrabit, e5plorator, intretaiat de mici ezitari isi e5trage - cand si cand - telefonul mobil, conversand cu o dictie clara, poruncitoare parca, pentru a reveni, apoi, fara nici o abatere, la ideea pe care tocmai o incepuse. (a orice nevazator, .rigore %lbu .ral are o memorie fenomenala. (unoaste locul fiecarui obiect din casa, asa cum cunoaste toate cotloanele cartierului sau gropile din asfalt. 2ntrerupandu-se din nou, discuta la telefon cu oameni disperati sau cu simpli curiosi, dornici sa-l cunoasca. 2si da adresa, oferind sumedenie de amanunte vizuale, nume de strazi si de magazine, repere si variante - ce vezi in stanga, ce lasi in dreapta. 8entru .rigore %lbu .ral, lumea cu invelisul ei de forme si culori este o poezie pe care a invatat-o pe de rost. 2n tufisurile intunecate ale memoriei,

cateva imagini asteapta uitate de mult, aproape salbaticite' un rasarit de soare, un camp cu flori, casa parinteasca de la "eaca-;lt sau figura mamei. 8ana la > ani, cand o grenada i-a e5plodat in fata, .rigore %lbu .ral a vazut. 4u vrea sa vorbeasca despre asta. (u o furie indarjita, refuza sa-i spui ca e orb - cu atat mai putin sa-i plangi de mila. 8entru el, orbirea este un accident& o lipsa si atata tot. )e ce s-ar plange si s-ar considera altfel decat ceilalti< % terminat doua facultati' 9ilosofia si 1iterele. % fost ani de zile profesor in Vatra 1uminoasa si a predat elevilor logica. "-a avantat in studii filologice, adancind taina limbilor vernaculare si elementele lingvistice de substrat. % publicat mai multe volume de poezii si un roman, devenind membru al Dniunii "criitorilor. "-a casatorit, are doua fetite superbe si calatoreste enorm, bantuind muntii in cautare de energii primare si de liniste. 1a sermoterapie (termen latin, care inseamna juramant, rostire a ajuns muncind pe branci. 4ici vorba de revelatii sau soapte venite din eter, desi nici el nu-si e5plica de ce, invitat fiind la postul de radio M$uronova7, i-a spus unui ascultator, care telefonase in timpul emisiunii, sa anunte pompierii ca pe strada (alarasi nr. @3 e un incendiu - lucru perfect adevarat. -rebuie sa fii un initiat, ca sa urmaresti intreaga demonstratie a profesorului .rigore %lbu .ral. %parent, ideea e simpla. ;are Biblia nu ne invata ca la originea tuturor lucrurilor a fost cuvantul< (a, insuflata de (reator, forta lui a fost capabila sa nasca universul si viata< ;amenii au pierdut magia initiala a cuvantului, dar asta nu inseamna ca ea nu e5ista. (;are magia populara, descantecele, nu folosesc aceeasi stiinta a rostirii unui anume cuvant, capabil sa produca o schimbare pe plan e5istential< "a alunge boala, ploaia, seceta etc.< (uvintele au viata si putere. )ezvolta simturi si stereotipii dinamice. -otul sta in comunicare. !isterul legaturii omului cu sine, cu tot ce il inconjoara' mama cu copilul, preotul cu enoriasul, umanitatea cu )umnezeu. 2ndiscutabil (crede .rigore %lbu .ral , e5ista o legatura intre nume si persoana, intre numele bolii si numele remediului. (ancerul, de pilda, care contine in nume consoana r, nu poate fi combatut decat cu o planta care sa aiba in ea un opozant lingvistic. Busuiocul, spre e5emplu, care contine un b energizant& un b care parca te indeamna la joc, te trezeste la viata. 2nterzise sunt, in schimb, plantele care contin consoana l (legarea de boala sau p (plamadirea bolii . )iagnosticarea urmeaza si ea un traseu sonor asemanator. 9ara sa ne dam seama, cand vorbim, frecventa unor sunete creste. .rigore %lbu .ral stie a le citi. 9recventa sporita a vocalei e dezvaluie probleme se5uale sau genitale. D dezvaluie probleme cu intestinele sau cu pancreasul, i sau i arata un deficit al comandamentului deciziei si unele tulburari de metabolism. !asculine sau feminine, vocalele stabilesc, in frecventa lor, locul unde este suferinta. M%colo apare o zona de strigat, de tipat. %colo e boala.7

Optimismul - un leac la indemana tuturor ;ricum, tehnica diagnosticarii este complicata ca o funie rasucita in sac. -otul se cantareste si se judeca in acelasi timp' vocea, frecventa vocalelor, ezitarile si pauzele, stabilirea ingemanarii dintre nume si persoana. 1a asta se adauga un tabel, in care locul nasterii, luna si ziua deseneaza cifric o harta lamuritoare asupra repartitiei tipurilor de energie - #/, in total. M9iecare limba7 - zice profesorul .ral - Mare un cod numeric al ei, asa incat un german nu poate fi tratat aplicandu-i codul fonogenetic al limbii romane& si invers.7 "implificand drastic, sermoterapia vindeca prin pozitivare, prin cuvintele mantra, infuzoare de optimism. 8ana si medicina alopata lucreaza intr-un mod asemanator. 4u te vindeci, daca nu crezi in ce spune medicul, daca el nu stie sa-ti vorbeasca. 2n definitiv, este acelasi mijloc prin care lucreaza si un preot. "i el trudeste prin cuvant. %lt instrument nu are. M%deseori7 - marturiseste profesorul .ral - Mle spun celor bolnavi sa astepte. -acerea e a cerului. Dnde te grabesti< (a sa auzi cuvantul lui )umnezeu, trebuie sa asculti. Vorbirea ta intrerupe o legatura, o zicere importanta. )e multe ori, simtim o teama cumplita de noi insine. 4u prin zgomot o biruim. ; putem invinge in tacere, discutand launtric cu gandul, cu ispita. -ot asa fac si pustnicii - in timp ce se roaga, poruncesc gandurilor sa astepte. 1asama sa termin ce am inceput si, dupa aceea, ma ispitesti cat vrei.7

,eplacerile celebritatii (hiar daca pana acum a vindecat numeroase cazuri, inclusiv un cancer hepatic, spre uimirea totala a medicilor, .rigore %lbu .ral e convins ca sermoterapia se adreseaza cel mai bine oamenilor aparent sanatosi, cand boala are anumite semne, dar nu se vede. % preveni e mult mai intelept si mai de pret decat a vindeca. 8entru asta, nu trebuie sa urmezi un tratament anume, ci sa ai o conduita de viata sanatoasa si, mai ales, sa nu dispretuiesti cuvantul. "a te rogi cu vorbe simple si, pe cat posibil, la aceeasi ora. "a-ti stapanesti maniile, pornirile, fondul abisal. "a vorbesti bland si cu dreptate. "a aplici in toate lectia smereniei. "a nu barfesti sau sa te enervezi pe celalalt. )eregland pe altul, te dereglezi pe tine. *aul provocat aproapelui se rasfrange si asupra ta. (uvantul e arma cu doua taisuri. Dcide sau vindeca. 1oveste sau alina. 4u intamplator, poate, .rigore %lbu .ral refuza sa vorbeasca despre sine. 8ublicitatea i se pare o mare ispita, o pedeapsa chiar. Eiarele de scandal - de la

M)racula7, pana la M9enomene paranormale7 - nu numai ca l-au prezentat ca pe o ciudatenie a naturii, dar i-au creat o falsa autoritate, pe care profesorul o neaga categoric. 4u vrea nici bani si nici fala desarta. -ine prea mult la linistea sa si a familiei, ca sa fie transformat intr-un numar de circ, bun sa uimeasca lumea. 2n definitiv, calitatile pe care le are un orb le are toata lumea. "unt oameni care vad cu degetele, care au clarviziune, care vad aura corpului, precum Valentina de la 2asi. )aca vazatorii nu-si folosesc aceste daruri este pentru ca nu sunt atenti, nu stiu sa se concentreze pe un obiect. (elebritatea e o haina prea grea pentru profesorul .ral. 4u o data i s-a intamplat sa fie sunat de catre oameni care ii cereau sa le gaseasca cainele pierdut, sa-i ajute a castiga la *obingo ori sa primeasca viza turistica pentru .ermania. (hiar daca .rigore %lbu .ral nu vede, are deja o imagine concreta despre haosul in care traim, despre starea de tranzitie din mintea si sufletul nostru, despre nerabdarea agresiva a oamenilor de a-si rezolva toate problemele peste noapte. $ limpede ca nici o vindecare nu e posibila fara reechilibrarea mentalului. "ermoterapia, finalmente, asta face - educa si pune degetul pe rana. %devarata vindecare o face )umnezeu si credinta fiecaruia. 9ara aceasta conlucrare, tratamentul s-ar transforma intr-un penibil si steril monolog.

* )e cand a aparut la emisiunea lui (ristian -abara, unde a uimit pe toata lumea prin e5actitatea diagnosticului, telefonul lui .rigore %lbu .ral suna intruna' cazuri grave sau doar bolnavi inchipuiti, medici sau oameni simpli, curiosi sa cerceteze fenomenul. (at poate, ajuta pe toata lumea, fara nici o pretentie. !ai mult chiar, pentru cei interesati preda niste cursuri si deja are un ucenic de nadejde in ale sermoterapiei - o asistenta medicala din -argu-!ures. %sta nul impiedica sa curme discutia cu cine nu merita sau sa repete, pana oboseste, ca sermoterapia nu e panaceu, ca efectul unei sedinte este limitat - intre 0 si ma5imum 00 de zile, in functie de puterea de sugestionare a bolnavului. M9ara conlucrare si fara interiorizarea semnificatiei, terapia prin cuvant nu e posibila. 9iecare din noi avem o lampa de control interior. (uvantul este doar un declansator. $l pune in miscare comandamentul cerebral. $u am descoperit principiul. 1e ramane altora sa continue, sa verifice, sa perfectioneze.7

)esi nu vrea sa o recunoasca, .rigore %lbu .ral are o mai veche si sacaitoare nemultumire - nu intelege de ce presa il prezinta ca pe un miracol, cand, in realitate, orice om ar putea, cu e5ercitii si tenacitate, sa foloseasca binefacerile sermoterapiei. "a invatam macar a ne apara si a ne pazi de greseli. -raim intr-o lume a zgomotelor si a vorbelor goale. "a nu credem ca sanatatea noastra nu are de suferit. (ea mai perfida crima este logocidul - moartea prin cuvant. )e arma te poti feri - de cuvant nu ai cum. "a alegem, deci. %devaratul cuvant e blandete si dragoste. $ medicament si viata.

+faturi de viata lun(a (hiar daca in sermoterapie nu se pot da sfaturi concrete, vindecarea prin cuvant fiind strict individualizata, cateva indemnuri pot fi utile mai ales celui care doreste sa-si pastreze starea de sanatate. - 2n primul rand, e bine sa constientizam anumite momente ale zilei. "a avem clipele noastre de meditatie, sa vedem ce am facut bine si ce am facut rau. - "a ne schimbam atitudinea fata de vorbire si, implicit, fata de semeni. (uvintele pot rani, pot provoca raul. - 8orunca biblica (sa nu iei in desert numele )omnului inseamna, printre altele' sa nu pierzi raportul dintre simbol si realitate, dintre nume si persoana. - 2nvata sa asculti. 4u e doar politete, ci si terapie. - (ultiva-ti momentele de tacere, de singuratate, de meditatie. - (and te rogi, nu o fa cu multe cuvinte. - -oate cuvintele pot deveni mantre (cuvant sanscrit care inseamna instrument de gandire. 2n hinduism si in budism, mantra este o silaba sau o fraza sacra, dotata cu forta spirituala pozitiva . 8ot fi vindecatoare. (ele mai utile sunt, insa, urmatoarele e5presii' M%m luat aminte7 (asta te obliga sa gandesti, sa constientizezi si M%sa a fost sa fie7 - ceea ce inseamna ca stergi raul, il respingi, nu-l mai lasi sa lucreze. - 2n relatia cu aproapele, nu cuvintele in sine conteaza, cat tonalitatea, intonatia blanda. 4u intamplator, indragostitii isi dau nume, se alinta. -otul tine de fantezia fiecaruia.

1uati aminte, deci, la valoarea cuvantului. (uvantul e inceputul, e si sfarsitul, este chiar esenta e5istentei noastre. S !I" P!#$A

$iserica din iarba MA"AS&I!#A &#8H#A

- 'n lacas ortodo:, aproape de (ranita cu 'n(aria -

Sunt frumoase, foarte tinere, abia iesite din jocurile

copilariei. 8rimavara, le place sa priveasca cum incolteste iarba. !aicutele de la !anastirea -eghea ies cu toatele in camp, alearga si se veselesc, ca si cum lumea s-ar naste atunci, in pas cu primele fire ale ierbii. "e bucura. "e bucura, pentru ca, dupa atatia ani de truda si jertfa, au in sfarsit o casa a lor, unde se pot ruga in liniste, in care pot trai singure si fericite, departe de toate ademenirile pamantesti. "i-au facut manastirea aceasta din nimic, cu palmele goale. %ici, la !anastirea -eghea, am inteles cata putere iti poate da un vis insuflat de )umnezeu. %m inteles ca, atunci cand se pun intr-un gand cateva mirese ale cerului, ele pot sa schimbe firea lucrurilor si a oamenilor. 4ici greutatile legate de bani, nici muncile prea istovitoare, nici invidiile localnicilor sau piedicile autoritatilor nu le-au stat in cale. 1e-a fost incredintata o misiune grea - aceea de a ridica o manastire ortodo5a aproape de granita, in atat de maghiarizatele tinuturi ale "atmarului, dar nu s-au plans niciodata. %bia astazi, dupa atatia ani, ele marturisesc cu seninatate ca au ajuns la capatul puterilor.

+tepa !anastirea nu are o Mcurte7 a ei. 4ici garduri, nici alte imprejurimi. 4imic nu o apara. )oar cateva cladiri mica biserica de lemn, o casa monahala neterminata, un grup de chichinete gospodaresti - aruncate in mijlocul unei stepe fara margini. "i temelia abandonata a unei alte biserici. "i atat. Dnui orasean obisnuit i-ar fi greu sa traiasca aici, fie si numai cateva saptamani. 2n orice parte ti-ai intoarce privirea, ai impresia ca esti parasit. 4u se vede nici o casa, nici un copac, nici o umbra, doar miristea aceea aspra, seaca, ravasita fara incetare, tot timpul anului, de vanturi naprasnice. ;rasul "atu-!are e

foarte departe, spre miazanoapte, iar cea mai apropiata asezare omeneasca satul -eghea, tocmai la cativa ,ilometri. (atunele cat de cat romanesti din preajma sunt imbatranite si sarace, fara sa aiba mai mult de douazeci de familii fiecare. 2n orizonturi, campul e inconjurat numai de sate maghiare, din care tasnesc sfidator catre cer turlele unor catedrale bogate. Dneori, maicile privesc intr-acolo putin ingandurate. 4u simt revolta, ciuda sau intristare si nici nu cer atat de mult. Vor numai sa-si poata termina sarmana lor manastire, macar pana ce vin frigurile iernii.

Manastirea dintr-un om 2ncoltea iarba in urma cu sase ani, in primavara aceea binecuvantata, cand calugaritele au ajuns pentru prima data in campiile satmarene. Veneau de departe, tocmai de la !anastirea Bistrita, cu ascultare de a ridica o manastire in plina ungurime, la cativa pasi de granita, careia sa-i dea hramul 4asterii !aicii )omnului. 4ici legenda nu se atinsese de pustietatile acestea. )in stravechime, se zvonea ca, ceva mai spre sud, un sat intreg luase nastere in jurul unui om. $ra anul #000, cand sihastrul -egheni ratacea prin aceste tinuturi, traind in colibe ascunse sub pamant, hranindu-se doar cu ierburile stepelor, propovaduind cu nebunie in inima cuvantul lui )umnezeu. ;amenii l-au crezut un sfant si n-au mai putut trai fara el. 8oate si datorita prigoanei maghiarizarii, ei si-au mutat casele in mijlocul campului, unul dupa altul, iar casele lor au dat viata unei intregi sihastrii satesti, unde oamenii traiau intocmai ca intr-o manastire, fara a avea nevoie de o manastire Mreala7 - cu ziduri, calugari sau biserici. !anastirea lor era un om. Dn barbat indumnezeit, pustnic venetic, sihastrit in campie... )e atunci locului i s-a spus M"ent-*it7 (loc sfant . 9arama aceasta de legenda n-ar fi fost de ajuns spre a hrani traditia unei manastiri tinere. %ici n-a fost o Mvatra de istorie7, nu s-au intamplat nici minuni spectaculoase, nici jertfe sangeroase de martiri. 4imic. )aca vorbim de o jertfa, cu siguranta vor ramane in amintirea stepelor patimirile celor doisprezece monahii din acest sfarsit zbuciumat de mileniu. 4iciodata, niciunde n-am pomenit la niste calugarite o atat de mare ravna de a-si vedea lucrarea terminata. 1e place sa spuna ca totul a inceput Mde la iarba verde7. %u ridicat ziduri, au adus apa si lumina electrica in campurile acestea pustii, au croit un drum cu adevarat strategic, ce deschide satele uitate de lume ale comunei (raidorolt spre orasele "atu-!are si Ealau. Dn drum puternic, din dale de piatra, fara nici o cotitura pe ,ilometri intregi. )rept, hotarat, strabatand campia ca sufletul fara de ispita al maicilor tinere.

Eroine intru 0ristos M)e unde au provenit banii<7, s-ar putea intreba cineva. 1a inceput, n-au fost bani. 2ncetul cu incetul, maicile au inteles ca, oricat ai fi de smerit, misiunea aceasta nu poate fi indeplinita doar cu rugaciuni, matanii si pocainte. "i au facut fiecare ce stia mai bine, pentru ca obstea sa poata prospera. 1e mentionez aici, pentru ca merita. 8oate ca tocmai femeile acestea simple si plapande sunt mult-cautatele Meroine ale neamului7 de care, in ultima vreme, noi, romanii, ne plangem ca au cam disparut. "ora .abriela fusese cinci ani in .recia, acolo invatase greaca veche si sa picteze icoane corect, bizantin. )e la ea au invatat toate - mai ales surorile $leonora si 2onelia -, astfel ca icoanele pictate la -eghea sunt astazi dintre cele mai cautate din tara. "ora %na - cea mai in varsta - este o bucatareasa desavarsita, de aceea a fost randuita la bucatarie. $cleziarhul asezamantului, sora %na, pazeste de biserica. 9iindca a absolvit liceul de contabilitate, sora *amona tine socotelile banesti, fiind pe deasupra si chelarul manastirii. "ora 8etronela este ultima venita si cel mai bine stie sa teasa covoare oltenesti. "orei -eodora i se spune Mintelectuala manastirii7. 2si imparte viata intre amfiteatrele 9acultatii de -eologie si viata grea a -eghei, iar, datorita stiintei sale de carte, a fost numita secretarul si Mpurtatorul de cuvant7 al intregii obsti calugaresti. 4umai trei dintre vietuitoarele manastirii sunt rasofore' maica ;limpiada - tesatoare de vesminte preotesti si cea care conduce atelierul de croitorie, maica ;nufria - econoama asezamantului, si, nu in cele din urma, maica stareta $manuela. 1a inceput, singurele venituri ale manastirii proveneau din aceste ateliere de pictura si de croitorie. (u timpul, dupa ce le-au cunoscut, teghenii au inceput sa le indrageasca, apoi sa le ajute din tot sufletul. Ba chiar si cei mai indaratnici dintre maghiarii reformati intrau in bisericuta de lemn, macar la hram, la mezonoptici ori la slujbele sfantului !aslu. Vedeau ca citirea molitfelor sau ungerea cu untdelemnul sfintit poate sa-i tamaduiasca de boli mai bine decat cei mai costisitori doctori, simteau ca )umnezeu e unul, acelasi pentru toti.

'n ultim stri(at de ajutor *ugaciunile maicilor nu s-au pierdut in negurile stepelor. -recuse un an de la punerea pietrei de temelie, cand manastirea lor a primit un dar de mare pret, tocmai de la 2erusalim' doua vertebre din moastele celor patruzeci de sfinti mucenici ai "evastiei, inzestrate cu darul facerii de minuni si

indeplinirii tuturor dorintelor. *acla cu cele doua vertebre e pusa azi in paraclisul casei monahale, sub icoana imparateasca din fata sfantului altar. "i despre paraclisul acesta s-ar putea spune multe. %m avut prilejul mai demult, in timpuri de iarna, sa asist la o vecernie tinuta acolo, la lumina jarului din soba. %fara, bisericuta din lemn scartaia din toate incheieturile sub loviturile nemiloase ale vanturilor, turturi grosi se lipisera de catapeteasma, de icoane, de peretii inca nepictati. 8araclisul era singura incapere in care se putea sta fara haine groase. "e auzea sfaraitul lemnelor ude, era cald si bine, ca intr-o odaie batraneasca. (hiar si calugaritele care nu trebuiau sa participe la slujbe intrau, din cand in cand, doar ca sa se incalzeasca. "lujbele se prelungeau nefiresc, pentru simplul motiv ca bietele maici sa nu fie nevoite sa se intoarca prea repede in chiliile lor reci. !ai mult, turla era inchisa cu o folie lunga de plastic, asemeni unui solariu, intinsa din usa altarului pana in fundul incaperii, la doua palme de capetele putinilor credinciosi care incapeau inauntru. $ra singura improvizatie pentru a scapa de gerul iernii, pentru a putea tine slujbele cum se cuvine. %jungem astfel la cea mai mare dorinta a maicilor de la -eghea' o biserica incapatoare, din zid, care sa-si poata deschide portile tuturor celor care de atatia ani vin aici cu credinta. "i ce le-a stat in puteri au facut. %u sapat fundatia, au facut temelia, au inceput sa zideasca, pana cand, intr-o buna zi, si-au dat seama ca nu mai au cum sa puna nici macar o caramida. Ba chiar fireasca lor naivitate in cele practice le-a facut sa cheltuie pana la ultimul ban cu aceasta biserica, fara sa pastreze nimic pentru ele. "aracia nu le-a spulberat visul, dar multa vreme, pur si simplu, n-au mai stiut ce trebuie sa faca. "i nu stiu nici acum. %stazi, cele douasprezece maici de la -eghea s-au hotarat pentru prima oara sa le spuna oamenilor ca - da: - au nevoie de ajutor. B 8$A" L(P#SC(

- Manastirea %e(#ea se afla situata in apropierea satului cu acelasi nume, la 1812 9m sud de Satu-Mare, pe drumul spre comuna raidorolt. ontul Manastirii %e(#ea, desc#is la /anca omerciala 3omana filiala SatuMare, este 2,11.1-++-.1:3;., iar la /anca *(ricola este <,.-6.21. ;rice fel de ajutor este binevenit.

Cand cerurile se desc9id555

- +e spune ca in ,oaptea de Inviere, o data cu iesirea lui Iisus din mormant, cerurile se deschid si invie intrea(a natura. %nimalele si plantele vorbesc intre ele, ru(aciunile fierbinti se implinesc, iar maruntele si nevazutele fapturi ale lumii li se arata celor ce iubesc si respecta animalele si natura. Intrea(a splendoare a Creatiei celebreaza, intr-un spectacol

uluitor, noaptea sfanta. Chiar daca unora dintre dvs. faptele acestea vi se par o simpla poveste, lasati-va fermecati de ea -

*espre fata ascunsa a naturii

)iintele elementare - undine, silfide, (nomi... 2n acest articol vreau sa va povestesc cate ceva despre natura, despre parti ale ei mai intai ascunse, dar care se intretes in viata noastra de zi cu zi. "e va vedea cum reinnodarea legaturii noastre cu acestea ne poate schimba radical intelegerea universului si ne poate fi indemn catre o cu totul alta relatie cu natura. ;rice om care va face aceasta va fi profund miscat in adancul sau si nu va mai putea fi acelasi ca inainte. "untem obisnuiti sa privim natura prin simturile noastre. "punem' uite o salcie, uite o piatra, o pasare in zbor - lucruri pe care le vedem, le auzim, le pipaim. 8oate ne lasam si miscati sufleteste de cele privite si ne bucura tasnirea verdelui primavara sau ne face melancolici padurea ingalbenita a toamnei. "unt insa unii dintre noi care Mvad7 si alte lucruri in natura, in plus, fata de cunoasterea omului de stiinta sau trairea artistului. %cestia resimt mai intens procesele ce au loc in ea, se daruiesc lor intrutotul, tinand in mana partea subiectiva a trairii, simt impreuna cu ea, iar apoi lasa aceasta traire sa se condenseze in imagini, in intelesuri si chiar in intalniri cu fiinte ce se dovedesc astfel a trai intr-o fata invizibila a naturii. ;amenii acestia vor vorbi atunci despre gnomi, pitici, undine, silfide, iele, duhuri sau despre cum se vor chema in limbile diferitelor popoare aceste fiinte ale naturii, numite si fiinte elementare, ca urmare a trairii lor in elementele pamant, apa, aer si foc. %cest popor al fiintelor elementare nu se va vedea cu ochii trupesti si nici auzi cu urechile trupesti, si totusi el poate fi receptat si trait sufleteste, la fel de intens si de real ca si acele parti vizibile ale naturii, pe care le traim din plin, prin intermedierea simtirii fizice. Voi povesti mai jos cateva din intalnirile mele cu spiritele naturii si cu alte fiinte elementare, despre cum au avut ele loc si ce au schimbat in mine.

Intalnirea din padurea taiata )rumeteam singur prin munti, intr-o iarna. $ram undeva unde nu se abate de obicei nici un turist, pe o culme impadurita din apropierea unui sat. Vremea calda facea sa nu fie decat pe alocuri zapada. "trabatand astfel padurea, am ajuns la un loc unde se facusera defrisari, in urma carora o zona larga ramasese cu totul lipsita de copaci. )oar tufe de mur si cateva tufisuri salbatice apucasera sa creasca pe pamantul dezgolit. "e vedea, de asemenea, un drum abrupt, cu fagasuri adanci

de roti in solul padurii, care fusese probabil deschis pentru masinile forestiere care lucrasera acolo. -receam peste zona defrisata, un pic visator si neatent, cand am alunecat si, cazand, m-am lovit usor la mana intr-o creanga cu spini. "ocul caderii, desi usor, m-a desteptat brusc, iar privirea sufleteasca mi s-a indreptat catre cele din jurul meu. 9iintele naturii acelui loc imi facusera aceasta. 9oarte neprietenoase cu mine, omul, ele ma Majutasera7 sa cad si sa ma lovesc la mana. $u nu aveam ce cauta acolo, spuneau ele, boscorodind intunecate. %m vazut, totodata, teama si disperarea lor, provocate de cei ce taiasera padurea cu catva timp in urma, cu masinile lor mari si puternice. "i nu numai ca taiasera padurea, dar acei oameni nu avusesera nici o umbra de intelegere, de simtire pentru ea, sufletul lor nu traise moartea padurii decat ca pe o munca si-atat. 4ici un contact sufletesc prin simtirea vietii, a frumusetii padurii si a suferintei ei nu pornise catre fiintele elementare. (a intotdeauna cand isi dadeau seama ca le vad, le inteleg si ma pot cufunda in trairea lor, au fost foarte surprinse. )e mult timp, se dezobisnuisera ele ca oamenii sa le mai bage in seama, sa se gandeasca la ele. 1e-am intrebat atunci ce pot sa fac pentru a le ajuta, iar ele, Mscotocind7 prin reprezentarile din sufletul meu, au ales ceva de acolo, spunandu-mi' M-u ai de-a face cu oameni ce lucreaza cu lemn. 9a atunci ceva sa nu mai taie padurea doar dupa folosul lor, ci si dupa al ei, sa o ingrijeasca si sa ia din ea numai ceea ce o ajuta sa ramana vie si puternica7.

In /ermania, printre (nomi ; alta asemenea intamplare a avut loc in "tuttgart, in .ermania, unde fusesem invitat de catre (entrul (ultural M9orum 07 sa tin cateva conferinte despre relatia omului cu diverse fiinte spirituale. 1a una dintre aceste conferinte, la care am pomenit si de fiintele elementare, am fost intrebat daca nu pot spune ceva si despre cele e5istente in "tuttgart. %m raspuns ca nu sunt in stare in acel moment, pentru ca nu am perceput inca ceva legat de cele e5istente acolo. % doua zi, plimbandu-ma cu intrebarea in mine prin oras, am intrat intr-unul dintre marile magazine de imbracaminte din zona centrala. )esi era inca dimineata, magazinul era plin de lumea atrasa de vanzarile cu pret redus la sfarsit de sezon. ;amenii se grabeau de la un raion la altul, luau in mana hainele pentru a le lasa degraba si a cauta altele, priveau pretul si mergeau mai departe. 2ncet-incet, mam cufundat in atmosfera locului si am privit fiintele elementare legate de magazin. !i-au iesit in intampinare fete grotesti, facand grimase nerusinate (ceva asemanator se poate vedea in anumite desene animate asa-zise Mpentru copii7, motivul similitudinii fiind inspirarea, ce-i drept inconstienta, a celor care leau realizat, de catre astfel de fiinte . %spectul lor era determinat intru totul de oameni, luasera forma aceea grotesca, din incarcatura sufleteasca a celor ce populau magazinul - din dorinta lor de a avea, de a consuma, din pofta de chilipir care stapaneste sufletele, dincolo de masura fireasca a acestor lucruri.

%poi m-am indreptat catre (entrul (ultural M9orum 07. 1a intrarea in cladire era o scara care incepea cu un stalp de piatra, provenind, probabil, de la o cladire mai veche. %colo, langa acel stalp, mi-a iesit in intampinare o alta fiinta elementara, foarte diferita de cele din magazin, mult mai prietenoasa si mai binevoitoare. )aca cele din magazin radeau sarcastic de prostia si superficialitatea noastra, de cat de usor pierdem noi, oamenii, masura in relatia noastra cu obiectele pe care le vrem, micul prieten din 9orum 0 era foarte curios sa stie ce aduc eu cu mine in acel loc. %titudinea lui sar putea traduce in cuvinte omenesti prin' MAaide, spune, tu ce ne aduci bun aici, ce stii tu, despre ce ne vorbesti<7. )in nou, felul de a fi al acestei fiinte elementare, pe care popoarele nordice o numesc tomte si este un fel de gnom legat de un loc unde se petrece o activitate umana, de obicei de o casa, era determinat de oamenii care aveau dea face cu 9orum 0, pentru ca acest centru cultural era deschis tuturor. %m zambit de placere, trecand pe langa el, atat era de simpatic, si l-am invitat sa vina cu mine in mansarda de la etajul cinci, unde eram eu cazat, insa nu a venit. (hiar daca simpatic si curios, acest tomte isi luase prea in serios munca de a se ingriji de stalpul de la intrare si de a ii intampina pe cei ce intrau in cladire, pentru a-si parasi locul. 2ar pentru ca am dorit sa-i fac un cadou, odata ajuns in camera mea, am spus o rugaciune pentru el.

Copiii fiintelor in(eresti (unoasterea acestor fiinte elementare, prin traire directa, arata ca ele e5ista si Mfaptuiesc7 in natura, in stanca, in apa, in aer, in foc, in ciclurile zilei si ale anotimpurilor, in procesele din plante, care au loc de fapt prin munca lor (omul de stiinta materialist vede doar partea fizica a acestor procese , in animale si chiar si in om. )e aceea, o parte a lor se afla sub influenta directa a omului sau sunt chiar nascute prin faptele lui. $le lucreaza, de asemenea, ca mijlocitori intre diversele fiinte spirituale din ierarhiile ingeresti si taramul fizic, ducand la implinire procese ale caror impuls si cauza se afla in intentiile fiintelor superioare lor. $le nu au trup fizic si nici un $u, cum are omul, ci doar parti din acestea, respectivQ- forte de viata si Mun fel7 de suflet. 2mportant pentru noi, oamenii, este sa intelegem cum s-au nascut ele si care este soarta lor. 8entru intelegerea aparitiei lor, privirea clarvazatoare trebuie sa se indrepte catre creatia lumii. 9iintele elementare au fost nascute de catre fiinte ingeresti, printr-un proces asemanator celui prin care noi, oamenii, nastem ganduri. 1a inceput, cand substanta lumii inca nu era ca astazi, ci mult mai diafana, au trait in elementul foc, apoi, pe masura ce creatia lui )umnezeu -atal s-a condensat, au trecut si in elementele aer, apa si pamant. )e aceea, ele se simt astazi incarcerate in acestea si nu isi doresc nimic mai cu ardoare

decat intoarcerea in spiritual. 4oi, oamenii, datoram acestui proces de condensare a substantialitatii lumii faptul ca avem un trup fizic in care putem dobandi constiinta de sine si libertate si, prin implinirea lor suprema, iubirea pentru toate cele din jur. "a nu uitam ca acestea s-au facut si cu sacrificiul fiintelor elementare, care, in izbavirea lor, depind acum de noi. (um are loc aceasta eliberare a fiintelor elementare din natura am putut intelege privind in imaginile vietii unei persoane care a murit in urma cu mai mult de zece ani. %m vazut mai intai acea persoana pe cand era copil, la inceputul secolului JJ, jucandu-se afara intr-o dimineata senina de iarna. "e repezea catre culmea unui deal si privirea i s-a indreptat pentru o clipa catre albastrul senin al cerului si albul dealurilor ninse. 8entru acea clipa, sufletul lui a trait ceva din dumnezeirea naturii, din frumusetea si maretia ei. 2ar pentru ca sufletul nostru si mai ales $ul nostru se afla acolo unde ne indreptam voit si cu daruire atentia, de acel copil s-a legat si ceva din fiintele elementare ale acelui peisaj. %nii au trecut si copilul a crescut. $l a uitat acea scurta clipa din copilarie, insa legatura facuta atunci intre el si fiintele elementare a ramas. )upa ce a murit, zeci de ani mai tarziu, ele si-au gasit eliberarea, atunci cand sufletul celui ce se indrepta catre ceruri s-a desfacut ca o floare, catre taramurile din inalt, iar fiintele elementare au ajuns si ele acasa. )aruirea din trairea lui din copilarie a fost cea care le-a izbavit. )in toate acestea, am invatat cate ceva. !ai intai, sa stiu ca in jurul nostru se afla o multitudine de fiinte elementare, carora le datoram multe din ceea ce noi numim Mprocese ale naturii7, apoi sa incerc sa nu distrug natura din jurul meu, pentru a nu le lipsi pe acestea de locul lor firesc de viata, iar, mai presus de toate, sa ma straduiesc sa ma daruiesc cu atentia, sufletul si fapta mea catre tot ceea ce este natura, pentru a le ajuta sa se elibereze. 4u gesturi marete se cer, ci grija si fapta iubitoare pentru creatie, pentru aspectele marunte ale vietii de zi cu zi. %r mai fi multe de spus, insa sper ca, fie si numai prin eventualele intrebari si nedumeriri ale cititorului, am reusit sa nasc in sufletul acestuia un inceput de uimire fata de natura si de fiintele nevazute din ea, pentru ca orice cunoastere adevarata incepe cu uimirea. 2ar foloasele le vor trage fiintele elementare, carora eu le-am fagaduit sa alcatuiesc o punte catre oameni. MA!I(S 8AB !

In tainica lume a plantelor

Cateva e:periente (and o femeie vorbeste cu florile ei, atunci cand le stropeste sau le ingrijeste, starneste - in general zambete ironice sau compatimire. %sta pentru ca multa lume mai crede ca sentimentele plantelor sunt o poveste inventata. Dltimele e5perimente stiintifice arata insa ca femeile au perfecta dreptate. )ar' cele care

simt ca noi, oamenii, sunt oare plantele insele sau spiritul lor< *aspunsul la aceasta intrebare ramane sa-l dam fiecare dintre noi. ;ricum, cei care au o simtire intuitiva fata de plante nu acorda prea mare importanta unor astfel de probleme teoretice. $5perientele mentionate mai sus au fost efectuate cu ajutorul unui detector de minciuni, un aparat electric care imprima pe hartie curbe corespunzatoare vibratiilor pe care le inregistreaza. (onectat la o persoana interogata - de pilda, in justitie - detectorul descrie o linie regulata, atata timp cat persoana respectiva spune adevarul. (and aceasta minte, linia oscileaza brusc. %devarul, izvorat din sufletul omului, curge odata cu curentul nervos electric prin creier& in momentul cand adevarul este Msiluit7, curentul se blocheaza si se supracompenseaza. Dn asemenea detector a fost fi5at de o planta careia i s-a inregistrat astfel campul de vibratie si bioplasma. (and planta a fost intepata, deci i s-a provocat o durere, detectorul a avut o oscilatie puternica. 2ar cand in aceeasi incapere a fost intepata o alta planta, surata ei a avut aceeasi reactie, si anume, de mila. %celasi lucru s-a intamplat si in clipa cand in prezenta plantei au fost aruncati intr-un vas cu apa clocotita cativa creveti vii. 2ntrebarea este' de ce a fost nevoie de un e5periment atat de brutal< ;amenii sensibili stiu de mult ca plantele se dezvolta mai bine atunci cand le vorbesti cu caldura, cand le atingi cu tandrete sau cand le acoperi zilnic cu palma, lasand dragostea ta sa se rasfranga asupra lor. 2ar planta, recunoscatoare, raspunde. 2ubitorilor de plante li s-a intamplat, nu doar o data, sa simta, plimbandu-se prin parc, un val de parfum de trandafiri adiind spre ei sau sa vada cum in gradina ori langa casa lor rasar din pamant e5act acele plante de care se simt atrasi sau pe care le indragesc. Dn specialist american in domeniul detectoarelor de minciuni - el prefera sa le spuna Mpoligrafe7 - locuieste la 4eP Xor, si se numeste (leve Bac,ster (intr-un numar viitor vom prezenta pe larg e5perientele lui . 2n timpul cercetarilor intreprinse, el a conectat un asemenea aparat la o planta, pentru a vedea daca rezistenta electrica a acesteia se modifica dupa ce a fost udata si apa incepe sa urce de la radacina spre frunze. "pre surprinderea lui, a rezultat o curba identica cu cea produsa de modificarea sentimentelor omenesti. 8lanta se bucura: 8e parcursul e5perientei efectuate, el s-a gandit brusc daca n-ar fi bine sa arda una dintre frunzele plantei. 2nstantaneu, spaima acesteia s-a manifestat prin oscilatii puternice ale acelor. 8lanta citea chiar si gandurile: Ba reactiona si de la distanta, la tot ce facea el sau la ceea ce i se intampla, e5act ca un caine care incepe sa latre si sa dea din coada cand stapanul, chiar daca nu se vede inca, se-apropie de casa. )eci' plantele sufera sau se bucura impreuna cu intregul univers: ;data, Bac,ster i-a pus pe sase dintre prietenii sai sa traga la sorti care dintre ei sa duca la indeplinire o anume sarcina. %cestia si-au desfacut biletelele intr-o camera in care

se aflau doua plante, iar cel desemnat s-a pus pe treaba, dupa ce au parasit incaperea ceilalti cinci. %dica, a distrus una dintre plante, dupa care a plecat si el. (ealalta planta era conectata la poligraf. 2n clipa cand cele sase persoane au revenit, pe rand, in incapere, aparatul a inregistrat o reactie a plantei, doar la aparitia Mucigasului7. $a a recunoscut vibratiile ca fiind cele ale criminalului. %ltadata, Bac,ster si-a chemat un prieten in camera si l-a intrebat in ce an s-a nascut. 8rietenul a spus o cifra aiurea, iar planta, indignata, a si pus acul in miscare. 9aptul acesta l-a determinat pe psihiatrul %.$. $sser, ca impreuna cu doi colaboratori sa-i puna intrebari unei paciente, in prezenta unui filodendron pe care aceasta il ingrijea zilnic. 8lanta a fost conectata la unul din poligrafe, intrebarile au inceput sa curga, raspunsurile la fel - unele adevarate, altele nu, planta reactionand, fara e5ceptie, la toate minciunile. %tunci cand doua fiinte - un om si o planta sau un animal si un om - se afla in deplina concordanta si armonie, campurile lor de vibratie sau bioplasmele se contopesc intr-unul singur. )in acel moment, ceea ce o impresioneaza pe una dintre ele o impresioneaza imediat si pe cealalta. %deseori, mamele simt cand copiii lor sunt in pericol sau patesc ceva. (ateodata, oamenii sensibili se simt impinsi - fara a se putea opune - catre un anume loc, iar cand ajung acolo, isi dau seama ca au sosit e5act la momentul potrivit pentru a evita o intamplare neplacuta. ; fiinta o cheama in ajutor pe cealalta - constient sau inconstient. !uzica pentru grau ;are ce simte iarba, atunci cand cineva incepe sa tunda gazonul sau sa secere pajistea< "unt oameni care au sustinut c-au auzit tipetele campului. ;ricum, gazonul trebuie tuns, pentru ca iarba inalta, mai ales atunci cand e uda, nu te lasa sa treci sau sa stai pe ea. )in cauza asta, s-au si inventat soiurile de iarba scurta, ba chiar Mpresarate7 pe ici - pe colo cu floricele, ca o campie in plina primavara: 8lantele sunt foarte sensibile la muzica. 2n (anada, pe marginea lanurilor nesfarsite de grau, au fost montate difuzoare din care rasuna, cat e ziulica de mare, muzica pentru cereale. "i s-a dovedit ca granele apreciaza in mod deosebit muzica clasica' cresc mai repede si mai bogate si fac mai multe seminte. 2n schimb, muzica moderna are asupra lor e5act efectul opus. 2n felul acesta, putem afla si noi care este muzica venita din Mceruri7 si care din Miad7. "i plantelor de interior le merge mai bine in incaperile unde se canta la pian in mod regulat. %sta nu inseamna ca plantele aud la fel ca oamenii. $le preiau vibratiile muzicii in propriul lor camp de vibratie, simtind astfel influenta acestora. "i oamenii bolnavi pot fi vindecati cu ajutorul muzicii potrivite, indiferent daca suferinta lor este fizica sau sufleteasca. 4oi nu stim inca daca plantele percep constient durerea pe care le-o producem. 8robabil ca au o constiinta asemanatoare cu ceea ce traiesc oamenii in vis. (onstiinta are multe trepte si in acest sens stiinta va face noi si noi descoperiri, care pentru oamenii sensibili nu reprezinta insa niste noutati. )ar este bine sa fie convinsi si cei care nu cred. (hiar daca nu in mod direct, ci pe

calea ratiunii. "i-atunci, poate ca vor fi si ei mai atenti la viata de zi cu zi, atat de plina de surprize. (unoasterea modului in care creatia este unica si totul este legat de tot, fara nici un fel de discriminare intre plante si animale, poate sa-i scape pe oameni de izolarea inutila in care traiesc.

Iubire si ura 8entru ca au sentimente, plantele cunosc si ele simpatia si antipatia. (are sunt chiar mai intense decat la oameni, pentru ca ele nu-si pot evita vecinii (sau vecinele . ; persoana se desparte de partenerul cu care nu se potriveste, dar biata planta este legata prin radacinile ei de un anumit loc. )aca sta langa alta planta mai voluminoasa sau mai inalta, care-i ia lumina, nu poate face altceva decat sa-ncerce sa se inalte si mai sus, ceea ce nu e intotdeauna posibil. 2ar daca mirosul si radiatiile vecinei ii sunt daunatoare, nu poate decat sa se rasuceasca putin, sa se-mbolnaveasca si sa moara. %sa se-ntampla odinioara si cu unele femei, care erau constranse sa-si suporte barbatii, oricat de brutali ar fi fost. "e-ntampla insa s-avem o planta - in casa sau in gradina - care nu vrea sa se dezvolte si pace. 2i dam apa, lumina, temperatura optima, ingrasaminte si, din cand in cand, cuvinte frumoase, dar ea nu e fericita. "e ofileste si, in final, piere. (at de neputinciosi ne simtim noi, oamenii, atunci cand nu reusim sa intelegem nici macar tanguirile unei plante: )ar oare ce nu i-a priit< 4u vom sti, probabil, niciodata. 8utem incerca sa aflam, observand atent Mgusturile7 fiecarui soi in parte. $5ista, fireste, si oameni norocosi, in sensul ca in preajma lor plantele se dezvolta frumos, fara e5ceptie. )ar, in general, unele Mprospera7, iar altele nu. $ste o problema de Masemanare7 sau de Mrespingere7 fata de persoana care le cultiva. )ar si intre ele relatiile sunt aceleasi. "unt flori care nu trebuie puse in aceeasi vaza. )e pilda, lalelele cu narcisele. %rata frumos impreuna, dar narcisele se usuca repede, pentru ca nu suporta semetia lalelelor. 4ici lalelele cu liliacul nu se potrivesc - liliacul fiind cel care se vestejeste imediat. 2ar trandafirii - sa nu Mvada7 garoafele sau rezeda. 1acramioarele sunt minunate si umplu camera cu parfumul lor, dar langa ele alte flori nu rezista. 2ntr-un buchet de flori de vara multicolor, n-au ce cauta macii si omagul, care le omoara pe celelalte (macul moare el insusi foarte repede . )in punct de vedere chimic, acest fenomen se bazeaza pe eliminarea si asimilarea unor substante. 2n lumea imateriala, ele sunt insotite de producerea si preluarea vibratiilor. (ultivatorii cu e5perienta cunosc plantele care se accepta sau se resping. -randafirii, de e5emplu, sunt flori princiare, ei au nevoie de spatiu si nu suporta in preajma lor florile obisnuite, de duzina."i, totusi, parfumul lor este mai puternic atunci cand sunt plantati alaturi de ceapa sau usturoi. (hiar si

patrunjelul este binevenit. Vita de vie stramba din Mnasul7 ei nobil, la vederea verzei si nu se omoara nici dupa dafin. 2n schimb, ingaduie prezenta ulmului si a macului. !aslinul si stejarul au o personalitate mult prea puternica si diferita pentru a se putea suporta reciproc. (and sunt plantati alaturi, isi indoaie crengile in directia opusa. !aslinului ii plac, in schimb, mirtul si smochinul. 2n fanete si paduri, mesteacanul si pinul se cauta, realmente& impreuna cu iarba neagra si cu ciupercile, ei alcatuiesc o comunitate, in care le merge bine tuturor. (and oamenii taie pinii, locul este napadit de ierburi, iar ciupercile dispar. "ub fagul rosu nu vrea sa creasca nimic, poate din cauza ca - asa dupa cum se spune - el Maspira7 tot raul de primprejur si chiar si din oamenii care isi beau ceaiul sub acoperisul frunzelor sale, asa cum sunt ei vazuti in gradinile conacelor boieresti. 4ucul si stejarul nu se pot suferi, iar porumbarul si paducelul nici atat. 2n cazul lor, este vorba de o inrudire, unul dintre copaci considerandu-l pe celalalt ca nefiind de soi Mcurat7. $5ista, apoi, plantele uscate si plantele apoase, care nu se potrivesc deloc. -ufele lemnoase, precum levantica, provoaca, pare-se, uscarea castravetilor aflati prin preajma. 2n schimb, plantele Mreci7 gasesc foarte placuta prezenta celor Miuti, fierbinti7, cum ar fi ridichea sau hreanul. )ar cate nu se-ntampla, in tacere, in lumea aceasta vegetala< ;bservand natura, omul trebuie sa descopere plantele care se cauta sau care se evita, ca nu cumva sa strice tocmai el, printr-o combinatie gresita, !area %rmonie a 4aturii. "i ce minune ar fi daca el insusi, ;mul, s-ar integra in ea:

4ovesti cu printese si cu re(ine $omnita Ileana la Bran

La inceputul lunii februarie, $mil "toian a implinit ?5 de ani. Branean

verde, trecerea timpului n-a lasat urme prea mari asupra lui. 4ea "toian, cum ii spun vecinii, este inca in putere, sprinten si mai ales bucuros sa povesteasca intamplari de demult. ;riginar dintr-o veche familie, care a dat multe minti luminate, $mil "toian s-a nascut si a crescut in umbra (astelului de la Bran. Eidurile lui, pe care a fluturat multa vreme drapelul casei regale a *omaniei, i-au intrat atat de puternic in suflet si in memorie, incat le-a visat multa vreme, chiar si atunci cand a ajuns pe frontul de rasarit, pana-n -ransnistria... 2ntors din razboi, a lucrat la "pitalul !ilitar din Brasov ca asistent si apoi, din #=33, a fost mutat la "pitalul pe care 8rincipesa 2leana l-a inaugurat la Bran. %mintirile lui din perioada

in care a lucrat alaturi de )omnita 2leana (asa-i spuneau branenii principesei sunt marturii de pret despre o epoca istorica in care evenimentele si intamplarile au fost de multe ori mai presus de oameni.

5+pitalul meu iubit...5

C)omnita 2leana venea de multe ori, in copilarie, la Bran, cu mama ei, *egina !aria, care iubea mult castelul pe care brasovenii i-l daruisera ei. 8rezenta lor a lasat urme adanci in viata comunei. 2n buna masura, bunastarea si civilizatia Branului li se datoreaza. !ai ales ca *egina !aria i-a lasat prin testament castelul )omnitei care locuia des aici cu familia ei. 2nainte sa inceapa constructia spitalului din Bran, care s-a numit HI, )omnita a lucrat ca voluntara la (antina (rucii *osii din Brasov. %laturi de mai multe doamne din lumea buna, organizau la gara din oras distribuirea de alimente si de ceai cald in trenurile de refugiati. %sa ca, in momentul in care s-a decis sa infiinteze la Bran un spital, avea deja e5perienta in acest sens. "pitalul a fost amenajat in niste baraci care se gaseau peste drum de cladirile vamii, pe malul raului, acolo unde se afla capela de piatra. 8utea adaposti la inceput 30 de bolnavi. HI, asa o auzeam zicand adeseori. % fost greu in primele zile, foarte greu, dar )omnita a primit ajutoare din toate partile si nimeni nu putea s-o refuze atunci cand cerea ceva pentru spital. "e vedea ca punea tot sufletul in ce facea, ca lucra cu inima pentru cei bolnavi& ea a fost un e5emplu pentru multi dintre braneni. 4oi, care am cunoscut-o, cei din generatia mea, o iubim si o stimam si acum pentru tot ce a facut aici. $ra buna organizatoare, ii mobiliza pe toti si nu se lasa pana nu ducea la capat ce-si propunea. "pitalul asta a inceput de la zero, nu e5ista nimic, s-a facut din donatii, au donat bogatasii, dar si taranii. !ala5a, care avea 9abrica de %rmament de la -ohan, a dat baracile, colonelul "erbu din -ohan a facut planurile pentru microhidrocentrala electrica, directorul unei fabrici de te5tile a dat panza pentru lenjerie, de la !edias au venit vasele pentru spital& taranii, la indemnul preotului de la biserica din 8oarta, au inceput sa aduca alimente, lapte, oua, legume, fructe. %vea si )omnita o ferma a ei, la "tupini, de unde aproviziona spitalul. "i *egina !aria a donat bani. 8rin relatiile ei, )omnita aducea medicamente din $lvetia si %ustria. $a a adus pentru prima oara 8enicilina in Bran, cu care a salvat multe vieti. 8e multi raniti i-a salvat de la amputari, tratandu-i cu 8enicilina. 1a inceput, spitalul a avut numai o sectie militara, dar a aparut cam dupa un an si o sectie civila, in care erau tratati satenii din cele #0 sate ce apartineau de Bran. %deseori, )omnita, insotita de cate un medic, de asistenti si surori, mergea prin sate pentru a face tratamente celor ce nu puteau ajunge la spital, pentru a vedea in ce conditii traiesc oamenii.

2n primele luni, spitalul a avut numai sectie pentru barbati, dar in #=3/ s-a infiintat si o sectie pentru femei si copii, din banii donati de !ala5a. "ectia pentru femei era necesara. 4u o data )omnita le ducea cu masina ei la Brasov pe femeile ce nu puteau naste. 2ntr-o iarna, a luat-o peste camp, prin troiene, cu masina, ca sa ajunga la timp la spital cu o femeie. !ai tarziu, l-a botezat pe copilul acela care s-a nascut atunci.C

Cruciulita de ar(int si cartea de ru(aciuni

- "a facem putina istorie. (alitatea dvs. de martor va permite sa dezvaluiti fapte noi, nestiute pana in prezent. (um se desfasura o zi de munca la "pitalul )omnitei 2leana< - )omnita venea de dimineata ca sa controleze daca e curatenie, daca bolnavii au fost tratati si ingrijiti cum trebuie, daca sunt medicamente. 1a ora opt si jumatate incepea vizita consiliului de medici, la care participau toate cadrele sanitare. -receam pe la fiecare bolnav. %poi, pana la ora #0-#0.00 aveau loc operatiile si tratamentele. (hirurg a fost dr. *adu 8uscariu, fiul altui mare branean, celebrul filolog si lingvist "e5til 8uscariu. 1a operatii, il ajuta si )omnita, care era Ca doua manaC, cum se spune, ii dadea instrumentele si ceea ce mai era necesar. !ai era un doctor chirurg, )ragomir il chema. 2nternisti erau dr. 1azarescu si sotia lui, dr. !arinescu, dr. Badila, dr. %urel "toian - unchiul meu, care era si medicul familiei regale. 9armacia era tinuta de dr. Aerman. !ai erau studentii la medicina care faceau practica, asistentii si surorile. $ra mult personal, pentru ca s-a ajuns la #@0 de paturi impartite in mai multe baraci. $ra multa munca. "titi, pe vremea aceea, doctorii si personalul din spital erau foarte apropiati de bolnavi, nu ca acuma, cand unii doctori se poarta cu tine ca si cum ai fi de piatra. )omnita ne spunea sa vorbim cu bolnavii, sa le povestim, sa nu-i lasam sa se intristeze, sa le alinam si sufletele, nu numai durerile trupesti. 4u de putine ori chiar ea le citea bolnavilor din carti, ii mangaia, ii intreba de familiile lor, de copii, daca era cazul. (and intra in saloane, parca se luminau toti la fata. $ra tare blanda cu bolnavii si fiecare dintre ei, la internare, primea de la ea cate o cruciulita de argint si o carte de rugaciuni. !i-amintesc ca era o femeie inalta, frumoasa, era prezentabila in halatul alb, purta parul strans si impunea respect tuturor. 1ucrai de drag cu ea. (ea mai mare suparare a ei era insa ca bolnavii sa nu fie ingrijiti cum trebuie. %tunci nu-i facea observatii vinovatului. C4u-i nimicC, ii zicea ea, Cvin eu maine mai devreme si am sa fac eu si munca dumitale.C 4u-ti trebuia rusine mai mare decat sa auzi asemenea vorbe. -oti ne straduiam sa nu gresim

cu nimic, pentru ca vedeam cat de mult tinea ea ca lucrurile sa mearga bine la spital.

,asa in costum national

- 2n afara activitatii ei din spital, ce viata ducea in Bran )omnita 2leana< %vea legatura cu oamenii< 1ua parte la viata comunitara< - -rebuie sa va spun ca, de cand a venit la Bran cu familia ei, cu sotul ei, %rhiducele de Aabsburg, si cu cei / copii, )omnita a fost e5trem de modesta si de apropiata de oamenii de aici. (opiii ei faceau scoala alaturi de copiii branenilor, pe strada, cand se plimba, toata lumea o saluta si ea statea de vorba cu oamenii, se interesa de viata lor, nu era infumurata. "igur ca avea un cerc de prieteni cu care se intalnea mai des. !ai avea cateva doamne de onoare, prietene cu ea - d-na *acovita, d-na 1izeta si d-na %rabu. $ra in relatii foarte bune cu familia dr. "toian, cu (ornelia 8op, cu verisoara mea, Valerita )amboi care, atunci cand mergea la castel, ii facea o placinta cu branza de vaci ce-i placea ei mult. Verisoara asta ii mai prepara si alte mancaruri romanesti )omnitei, din prietenie, si pentru ca 9rau +oller, bucatareasa ei, n-avea atata de5teritate in a prepara mancarurile noastre traditionale. 2n @# mai, de ziua ei onomastica, )omnita chema multa lume la castel. $ra darnica de sarbatori, poftea toti copiii branenilor. ;data, unul 4iculescu, ii mai zicea si 9estila, a chemat-o sa-i fie nasa la nunta. "-a cununat cu o fata din Earnesti. "i )omnita s-a dus, imbracata intr-un frumos costum national. -ot Branul a fost la biserica sa vada nunta. -are s-a mai suparat insa )omnita ca nunta s-a spart, a fugit mireasa cu banii stransi, de-a ramas mirele cu gura prinsa si cu buzele umflate. %tunci a zis ea ca Ce ultima data cand ma mai cobor in mijlocul poporuluiC. 4-am mai auzit sa fi cununat pe altcineva, dar copii, stiu ca a botezat multi: ;ricum, multa lume se ducea la ea si cerea ajutor si sfaturi, pentru ca era mare saracie in tara dupa razboi. )e multe ori, cand era mai suparata, il chema pe vizitiul ungur si se plimba in trasura dusa de cai rosii, catre !oeciu. %lteori, se ducea pe poteca pana la capela in care era tinuta inima mamei ei si statea acolo un timp. 2ntra si in bisericuta de lemn care era pe platoul de langa spital. )upa ce a fost constransa sa plece din Bran, in #=3?, ticalosii au demolat bisericuta aceea, pe ascuns. 2n fiecare noapte disparea cate ceva, ba un geam, ba o usa, pana cand, dupa vreo doua luni, s-a daramat cu totul. (omunistii au distrus apoi cu buna stiinta urmele ei din Bran. %u devastat gradina cu dalii a

*eginei !aria, (asa de ceai de langa lac, unde se intalnea )omnita cu prietenele ei in fiecare dupa-amiaza.

5*omnita, iti mai amintesti15

- )omnita 2leana sau !aica %le5andra, cum era cunoscuta in ultimii ani ai vietii, a vizitat Branul in luna septembrie #==0. (um au primit-o branenii< - % fost emotionant pentru noi, care am lucrat cu ea, sa ne reintalnim. )upa atata vreme, nea recunoscut pe toti, am povestit, ne-am reamintit de anii de munca de la spital. !i s-a parut cam trista, cam suparata. % vizitat castelul, vama, capela de piatra. %vea vorba domoala, pe care i-o stiam, si sfaturi bune pentru toti' C-rebuie sa imbatranesti frumosC - zicea ea - Csa te indepartezi natural de lucrurile pe care nu le mai poti faceC. %vea dreptate, m-am gandit de multe ori la vorbele ei. C)a, era cam suparata )omnitaC, intareste vorbele sotului ei d-na "ofia "toian, care a urmarit cu discretie dialogul nostru de pana acum. C$u m-am dus cu niste prietene de-ale mele si ne-am plimbat pe strada din fata (asei de creatie, unde a dormit ea o noapte, si ne-am uitat la ea cum statea pe terasa si privea ganditoare catre castel si catre parc. 4-am indraznit s-o deranjam. 8oate ca-si amintea cat de frumoasa fusese curtea aceea pe vremea ei si a *eginei !aria, cu lebede pe lacul din mijlocul gradinii, cu pauni care scoteau strigate ascutite, cu tufe colorate de mazariche ce miroseau pana la sosea, cand erau inflorite. 8oate-si amintea de drumul de la 8araul *ece pe care, tot la doua saptamani, branenii puneau pacura ca sa nu se faca praf. (ine stie< %m fost impresionata, caci parea tare obosita si imbatranita. $u o aveam in minte imbracata cu un pulover albastru cu crini albi pe care-l purta ea odata, cand a trecut podetul ca sa mearga la (asa de ceai, si acuma, dintr-o data, vedeam o femeie batrana, cu par alb, in costum de calugarita... 4e-a parut rau cand a trebuit sa plece in C3? din cauza comunistilor. %m auzit ca nu i-au lasat sa ia nimic din castel. 4-a putut sa ia nici inima *eginei !aria, care a ramas aici. )ar stiu ca, inainte de a pleca, a dat zapada la o parte (era iarna, cred ca era a doua zi dupa "f. 2on, in ianuarie si a luat intr-o cutie de metal putin pamant din Bran. 4-am avut voie sa ne apropiem de familia ei, de castel, era paza peste tot. %m asteptat-o multi braneni dincolo de podul de langa han. $a a oprit masina si, cand a coborat, un vecin, "erbanuca "igefre, ce se tragea din -ohan si era insurat cu !ironica, i-a dat un cos cu mere' HI, i-a

zis el, HI. -are a impresionat-o pe )omnita vorba lui, care era un fel de invitatie de a se reintoarce in Bran. 8langea lumea, ca la inmormantare. 4e-a parut rau ca pleaca, pentru ca am invatat multe lucruri bune de la ea, a facut multe pentru braneni, era deja de-a Branului, era de-a noastra. %cuma, in #==0, cand a revenit la Bran pentru o zi, un alt branean, !oise al lui )obrogeanu, din familia Voinescu, i-a facut iarasi cadou )omnitei un cos cu mere si a intrebat-o' HI. (um sa nu-si aminteasca de plecare< 4e amintim si noi, mai ales ca, inca de a doua zi, a inceput prigoana pentru familiile celor care au lucrat cu ea sau au fost apropiati de familia ei. ;ricum, dincolo de toata agitatia comunistilor care au vrut sa ne faca s-o uitam, )omnita 2leana ramane braneanca, asa cum i-a placut si ei sa-si spuna.C O I&I% E4O+' !)oto(rafii din %rhiva $ibliotecii %cademiei Romane"

HA8I8A$A! ; Biserica $orintelor

#isul celor doi frati armeni 1a capatul dinspre 9alticeni al "ucevei e5ista o manastire unde, spun oamenii, toate visele se indeplinesc. (hiar asa se si numeste' Aagigadar, Biserica )orintelor. )rumul catre aceasta veche manastire trebuie parcurs in tacere. ;biceiul este ca, de oriunde ai pleca, pana acolo e bine sa nu rostesti nici un cuvant, daca vrei ca dorinta sa-ti fie ascultata. $ bine sa te rogi tot drumul, cu privirea in pamant, sa te rogi dupa priceperea ta, ocolind grijile si gandurile negre, si, oricine te-ar striga, sa nu intorci capul. (aci nici un drum nu e prea lung ori prea scurt pentru a ajunge la Biserica )orintelor cu inima curata. )ealul Mlui Bulai7, adica locul unde e urcata manastirea, pare a fi pe de-antregul chibzuit de )umnezeu. -ot relieful domol dimprejur s-a straduit sa ridice in mijloc o colina inalta, impresionanta prin conicitate, stapanind cu semetie toate departarile. 2nainte vreme, pe acest varf de deal era doar un biet paraclis din lemn, negru, salbatic, parasit de oameni. $ra anul #5#@, cand doi frati armeni, pe nume )onava,ian, renumiti negustori de vite, si-au oprit turmele pe aceste pamanturi binecuvantate, hotarand sa innopteze langa bisericuta de pe culme. (ei doi au urcat la paraclis si s-au rugat mult. 2n acea noapte, au auzit ingerii cantand si amandurora le-a aparut in vis !aica )omnului, care le-a spus' MVa

binecuvantez sa va izbuteasca negotul, si familiile voastre sa traiasca in bunastare. )ar daca va fi asa, va cer ca atunci cand va veti intoarce pe locul acesta sa ridicati o manastire cu hramul %dormirea !aicii )omnului7. "i afacerile au mers mai bine decat oricand. 2ntorcandu-se de la Beci (Buda , fratii )onava,ian au ingenuncheat iarasi pe colina binecuvantata, construind aici, cu post si rugaciune, o manastire din piatra, fortificata, pe care au numit-o Aagioigadar (in limba armeana' Mhagiu7 - dorinta, Mgadarel7 - a implini . &ocul unde a rasarit speranta )e atunci, toate sperantele oamenilor din imprejurimi se indreapta spre acest loc sfant. 2nclusiv pana in vremurile stapanirii austriece, Aagigadarul, care a devenit o manastire de maici, s-a numit M!etocul cel armenesc7. (hiar daca dupa primul razboi mondial colonia suceveana de armeni s-a micsorat, biserica de pe dealul Bulai si-a pastrat virtutile miraculoase. 2ar astazi, nu cred ca e5ista vreun sucevean care sa nu-si fi lasat acolo, fie si in taina, o mica dorinta de mai bine. $ suficient sa intrebi un batran de !anastirea Aagigadar, pentru ca el sa-ti raspunda cu lacrimi de emotie in ochi' M)ac-ati sti cati oameni s-au tarat in genunchi pe rapile AagigadaruluiW 2ar dorintele li s-au indeplinit7. %stazi, inainte de a porni o afacere sau de a construi o casa, oricine trece, macar sa aprinda o lumanare, pe la Biserica )orintelor. %cest lucru este interesant' dupa trecerea atator veacuri, pelerinii de la Aagigadar inca mai pastreaza o ramasita a firii armenilor, care, se stie, au negotul in sange. ;amenii veniti aici se roaga pentru lucruri izbitor de concrete, dar nu-i nici un rau in asta, o data ce comertul e cinstit si credinciosii vrednici de )umnezeu. 2n fiecare an, vin oameni cu Mnecazuri in afaceri7, o multime de studenti si elevi - rugandu-se pentru reusita la e5amene, bolnavi din toata tara - implorand sanatate trupeasca, fete tinere - pentru succes in dragoste si maritis, femei - pentru nastere fara chin. "i toti, pana la unul, spun ca dorintele le-au fost indeplinite. Canonul urcarii in (enunchi (ine stie de cand s-a impamantenit credinta ca dealul trebuie urcat numai in genunchi si ca biserica trebuie sa fie inconjurata, tot in genunchi, de trei ori... $ ianuarie, vreme ploioasa si rece. 2n fata dealului, oamenii stau o clipa in reculegere, apoi fac sfanta cruce, de mai multe ori, pana la pamant. 2si sufleca pantalonii, se asaza in genunchi si urca incet, prin zloata, catre culme. (hiar daca nu sunt mai mult de o suta de pasi, aceasta ascensiune dureaza aproape o ora. "e tarasc de-a busilea, cu ochii inchisi si fruntile in pamant, miscarile sunt lenese, amortite, din loc in loc se opresc, se roaga si saruta dealul, de parca ar fi viu. 4imeni nu priveste in sus. 2ntreg povarnisul e presarat cu faclii. 9lacari tremurande, palcuri de lumanari ferite de vant in niste scobituri ca de cartita, oameni si lumini urca spre cer intr-un

ritual delirant, dealul e asaltat de spinari suitoare. M)oamne, bietii oameniW7, suspina cineva. "e spune ca versantul dinspre rasarit ar fi erodat de genunchii milioanelor de credinciosi care l-au tot urcat ani de-a randul. ; ceata uda, cenusie ii impresoara pe cei ajunsi sus, la portita ingusta din zidul ruinat. 1a fel de incet, pornesc cu totii sa inconjoare biserica de mult inchisa. )oar joia si vinerea, cate o ora pe zi, preotul armean %zad !andalian vine de la "uceava, o deschide si oficiaza slujbe. !ajoritatea credinciosilor n-au vazut vreodata biserica pe dinauntru si nimanui nu-i pasa ca e un lacas de inchinaciune al armenilor, de vreme ce armenii sunt tot ortodocsi, ca si ei. %cum ploua de-a binelea, apa se prelinge pe zidurile seculare, spaland cateva dare de sange de pe bordura de ciment imprejmuitoare. ; femeie si-a ranit genunchiul, dar continua sa inainteze, sprijinindu-se de peretii bisericii, dupa ceilalti. 2n cele patru zari - pe laterale, la altar si la apus - oamenii zabovesc minute in sir, rugandu-se cu lacrimi, le poti vedea buzele miscandu-se, implorand soptit mila )omnului. %poi oamenii se intorc acasa pe cealalta poarta a manastirii - una mare si larga -, coborand impreuna drumul pietruit. )upa lungul si istovitorul canon, chipurile lor devin senine si fericite. 4ortret de preot armean )esi pastoreste de sase ani biserica aceasta, preotul !andalian inca se cutremura in fata acestui ritual. % vazut cu ochii lui sutele si miile de bolnavi care, dupa ce urcau dealul Aagigadarului, se intorceau dupa o vreme cu totul refacuti, s-a minunat ascultandu-i pe atatia si atatia credinciosi marturisind ca ceea ce siau pus in gand mai apoi s-a implinit. "i bunicul sau, 2conom "tavroforul +nel !andalian, care a slujit aici jumatate de secol, zicea ca, la randu-i, a mostenit Mtraditiunea urcarii in genunchi7. $ randuiala mai presus de om si, din preot in preot, a fost statornicita cu sfintenie. 1a 35 de ani, %zad !andalian este printre ultimii armeni Mneamestecati7, de vita nobila si veche, din "uceava. 4umele si sangele sau i-au dat puteri si ranguri nebanuite. 2ngrijeste singur de cele trei biserici armenesti ale "ucevei - "fanta (ruce (#5@# , Eamca (#/#@ si Aagigadar (singura manastire armeneasca din *omania - dar si de cele ale 2asiului si Botosaniului. $ un barbat inalt si chipes, cu parul negru, pastrand pe deplin fizionomia si firea aceea caucaziana, repezita si sincera, a oamenilor dintr-o bucata. 2nsa, din clipa in care intra in biserica, o pala de duiosie ii strabate chipul, si uriasul cu ochi arzatori se preschimba in cel mai blajin dintre oameni, sensibil la fiece freamat, la fiece gand. $ / ianuarie, armenii isi sarbatoresc (raciunul. 4u pentru ca ar fi de Mrit vechi7, ci fiindca, dupa randuiala inceputurilor, !antuitorul s-a nascut si a fost botezat in aceeasi zi. 8reotul canta undeva in spatele cortinei rosii ce acopera altarul. )e deasupra,

din rame mari, atarnate de peretii innegriti, sfinti gigantici, pictati in chip minunat, ii ocrotesc cu privirea pe cei numai sase armeni batrani prezenti la acest (raciun trist si ploios de ianuarie. 8rintre ei si reporterul, singurul roman din biserica. )esi e un intrus in aceasta comunitate pe cale de pieire, desi nu intelege o iota din limba aceea orientala, reporterul asculta cantarile crestinortodo5e cu ochii umeziti de lacrimi. \ 2nchei aceasta scurta evocare a !anastirii Aagigadar, fara a-mi pastra nici cea mai mica rezerva' e atata credinta adunata acolo, pe dealul Mlui Bulai7, incat sunt sigur ca toate dorintele pelerinilor se indeplinesc cu adevarat. "i totusi, preotul !andalian imi spune ca, intr-un fel anume, Aagigadarul inseamna chiar ceva mai mult' M%m intalnit multi oameni care vin aici cu credinta si ganduri curate, dar imi marturisesc ca nu stiu cum trebuie sa se roage. 1a plecare, sunt cu totul schimbati. 2mi spun' HH8arinte, sa stii ca aici am invatat cum trebuie sa ma rog:II. %sta e cel mai important' dorintele ti se vor indeplini, fiindca tu (*$E2 cu adevarat ca ele ti se vor indeplini. 2ar !anastirea Aagigadar e o adevarata lectie despre cum trebuie sa ne rugam lui )umnezeu7. B 8$A" L(P#SC( Putina istorie +uceava, metropola armenilor din intrea(a Moldova ; buna parte a "ucevei vechi - de la "trada %rmeneasca pana la M-urnu *osu7 si ruina Bisericii "f. "imeon (#/00 <- inca respira mireasma orientala a stravechiului cartier negustoresc. "unt cunoscute mai multe valuri ale emigrarii armenilor la "uceava. 8rimul mare e5od dateaza din #0#0, cand un cutremur de pamant a distrus complet orasul %ni, capitala %rmeniei. 2n #0>?, egiptenii au cucerit orasul refacut cat de cat, armenii parasindu-si tara cu miile. #30# a fost un an crucial' %le5andru cel Bun infiinteaza la "uceava prima $piscopie %rmeana din 8rincipatele *omane.

%sadar, armenii ajunsesera la "uceava inaintea intemeierii statului moldovenesc. !ai mult, dupa cum spune 4icolae 2orga, toate orasele -ransilvaniei si ale -arilor *omane au fost intemeiate de negustorii sasi si armeni, dintre care Marmenii au organizat activitatea mestesugareasca si au dirijat intreg comertul !oldovei7. $5presia Ma bate palma7 la o afacere este luata de la armeni. 2n negustorie, acestia ii depaseau pe evrei (evreii se aprovizionau en-gros de la armeni . 1a sfarsitul secolului al J2J-lea, locuiau in "uceava peste 000 de familii armenesti si a treia parte din mosiile Bucovinei apartinea armenilor. Dltimul val al emigrarilor a avut loc dupa marele genocid de la #=#5 - de proportii asemanatoare Aolocaustului -, cand turcii n-au lasat nimic armenesc in provincia cu biblicul nume %rarat. %u fost ucisi atunci sute de mii de armeni. )ar tragedia acestui popor fugar nu luase inca sfarsit. 2n *omania au venit comunistii, si armenii au pierdut tot ce abia agonisisera' case, pamanturi, ranguri, averi. $i s-au risipit in lumea larga, luand-o, ca de atatea ori, de la capat. (u toate acestea, "uceava a ramas, indiscutabil, metropola armenilor din intreaga !oldova. )esi astazi nu mai traiesc aici decat @0 de familii imbatranite, trecatorii de pe "trada %rmeneasca, inca le arata copiilor fatadele vechi, galbejite si roase ale maiestuoaselor case' M2ata, acesta este cartierul armenesc7.

C#L# 3- =IL# L(MI"A&# $I"&!# A"I

Cum sarbatoresc taranii din Maramures Craciunul si %nul ,ou * F*% din $esesti este una dintre cele mai bune cunoscatoare ale traditiilor populare din Maramures. $e la fostul ei profesor, folcloristul Mi#ai 'op, a invatat sa pretuiasca tot ceea ce vine din spiritualitatea taraneasca, sa descifre5e si pentru altii minunile ascunse in traditii si obiceiuri si, mai ales, sa lupte pentru salvarea lor. 5%se zace popa nostB ,u mereti la fete-n post5 - !aramuresului i-a mers vestea in lume pentru felul in care isi tine traditia. !ulti romani si straini se duc la sfarsit de an pe 2za si !ara, pentru a se impartasi de magia colindelor si a datinilor stravechi. (um intampina maramuresenii (raciunul si %nul 4ou< - 2n primul rand prin post, iar randuiala postului in !aramures nu difera de aceea din alte zone ale tarii. )upa 1asata "ecului, vasele in care s-a gatit Cde dulceC sunt scoase din bucatarie si se aduc altele, folosite numai pentru mancarea de post. 8ostul este obligatoriu si pentru copii, cu incepere de la varsta de sapte ani. 8ostul presupune nu numai scoaterea din alimentatie a anumitor alimente, ci, mai ales, o purificare morala. *elatiile se5uale sunt interzise, sotul si sotia vor trai ca fratii, pentru ca altfel vor avea copii prosti, sluti, infirmi sau bolnavi. "e crede ca majoritatea celor care sunt procreati la vreme de post devin criminali. 9lacaii n-au voie sa mearga la fete. 2nterdictia este cuprinsa

Profesoara '*3*S

intr-o strigatura' C%se zace popa nost'G 4u mereti la fete-n post.G 8reoteasa zacease'G !ereti feciori unde-ti vreG Einiti si la fata meC. 8ostul acesta tine pana in ziua de @3 decembrie la miezul noptii, moment din care este voie sa mananci de dulce. - $5ista o mancare specifica !aramuresului pentru noaptea de (raciun< - )a, sigur ca da. )upa miezul noptii se mananca C(ina (raciunuluiC, care se prepara in orice casa de crestin. ; bucata de antricot fara os ori pulpa de porc se pune intr-o cratita. )e jur-imprejur se asaza un carnat. "e frige inabusit, eventual in cuptor, adaugand zeama de varza si mirodenii. (and este gata, fiecare membru al familiei va primi cate o felie de friptura, o bucata de carnat si mamaliguta proaspata. % manca din aceeasi paine cu cineva, Ca manca dintr-un blidC, inseamna a fi foarte legat de acel cineva, de a imparti cu el greutatile si bucuriile. - !aramuresul este o zona in care practicile religioase coe5ista cu cele pagane. $5ista si in perioada (raciunului asemenea ritualuri CvrajitorestiC< - (raciunul este o sarbatoare eminamente crestina' se serbeaza 4asterea 8runcului 2isus care prin sacrificiul sau a mantuit lumea de pacatul originar si a instituit 4oua 1ege. )e aceea, in aceasta sarbatoare nu se intalnesc practici magice propriu-zise, ci doar cateva gesturi ritualice combinate. Dnul dintre acestea este insemnarea usilor cu semnul crucii facut cu usturoi, pentru a feri casa de necuratenii si a alunga duhurile rele. "emnul crucii este facut de catre barbatul casei, imediat dupa lasarea serii, dupa aparitia primei stele. "e face semnul crucii in seara de @3 decembrie, in %jun, pe usa de intrare in casa, jos pe prag si pe laterale, pe usori, lasandu-se neinsemnata partea de sus, adica, libera pentru ceea ce este CdatC, obligatoriu de primit si de indurat. %celasi semn al crucii se face si pe usile acareturilor. 5#antu-si tra(anaraB Merele pticaraB In(eri leapucara5 - (um se colinda in !aramures< - 2n !aramures se colinda pe varste' seara - copiii, dupa miezul noptii - tinerii si, in zori, batranii. (olindele celor maturi sunt religioase, ale celor mici si ale tinerilor contin si elemente precrestine legate de animale (gaina, vaca, vulpea, cerbul, oaia, calul, boul , de copaci (fagul, bradul, marul , de plante cu valente magice (busuiocul, rozmarinul . -oate colindele, CcorinzileC, cum spun maramuresenii, contin insa, fie ca sunt precrestine, fie crestine, urari de bine, sanatate si belsug. Drarea este proiectata in viitor, trebuie sa se implineasca in viitor spre binele acela caruia i se adreseaza, dar asta presupune si o plata pentru ca urarea sa se implineasca sigur. $ste un fel de cersit ritual' dai ca sa ai. Vreau sa va mai spun ca in !aramures, (raciunul este o sarbatoare a luminii, a bucuriei, a focului. )e aceea, lumina trebuie sa arda in orice casa toata noaptea. (ine stinge lumina si nu primeste colindatori este CdescolindatC, adica i se colinda,

totusi, un te5t pornofonic, dupa care colindatorii o iau la fuga. (a este (raciunul o sarbatoare a luminii o dovedeste si faptul ca de la (raciun incepe sa creasca ziua' C2ntre (raciun si %nul 4ou, ziua creste cu cat sare cocosul de pe prag josC, spune o zicala maramureseana. - 2n colindele maramuresene este foarte raspandita imaginea Cflorilor dalbe de marC. $ste legat acest refren de o practica anume, specifica acestei sarbatori< - 2n !aramures, e5ista un obicei stravechi' in ziua de "fantul %ndrei (00 noiembrie se iau crengute de mar si se pun intr-un vas cu apa, la lumina. )e (raciun, aceste crengi infloresc si astfel, pe mesele maramuresenilor, oaspetii vor gasi si florile de mar. 9ara sa intram in amanunte si fara sa discutam toate semnificatiile marului ca pom si fruct, vreau sa va spun ca, alaturi de brad, marul este atestat ca arbore cosmic, pom al cunoasterii binelui si raului, care semnifica regenerarea, intinerirea si reinnoirea vietii. )ati-mi voie sa va spun, pentru cititorii revistei dvs., pentru romanii de pretutindeni care-si mai amintesc aroma merelor de acasa, te5tul unei colinde foarte vechi, pe care o stiu de la tatal meu' C1a masa galbana-i, )oamne,G Boierii s-aduna.G 1a mar infloritu-i, )oamne,G (u mere d-argintu.G Vantu-si traganara-i, )oamne,G !erele pticara.G 2ngeri leapucara si le trimisaraG 8-o poarta de rai,G 1a feciori de crai.G 1una-n drum le-o stat,G 9rumos i-o-ntrebat'G - )e unde le-ati luat<G - Ba le-am capatatG )e la "fantu "oare,G (u mare rugareG Cn coate si gerunteG 8a cel varf de munte,G !untele s-o ruptu-i, )oamne,G 4oi am tat trecutuC. 54ainea anului5 si 5Calendarul de ceapa5 4u vreau sa inchei povestile despre (raciun fara sa va vorbesc despre C8ainea anuluiC sau C"tolnicC, de care se leaga multe practici augurale de prevestire a viitorului. "tolnicul este o paine mare, de forma rotunda, care Cse impistresteC, se impodobeste cu anumite semne. !ai intai, se fac doua suluri subtiri de aluat care se pun in cruce pe fata painii. 2n fiecare sfert se pun apoi pasari din aluat cu ochi negri din boabe de fasole, flori, crengute, sori. 2n final, se impleteste tot din aluat Co funieC care se pune de jur-imprejurul painii. C8ainea anuluiC astfel pregatita se coace foarte bine, ca sa tina cat mai mult fara sa se strice. "e aseaza in ziua de %jun pe o masa separata, pe care sa pus o mana de otava sau fan de cea mai buna calitate. 8ainea se acopera cu un colt al fetei de masa. $a sta acolo din seara de (raciun pana in dimineata zilei de %nul 4ou. $ste o paine simbolica, reprezentand trupul !antuitorului 2isus. $a face legatura intre marile sarbatori ale iernii. 2n dimineata de %nul 4ou, dupa spalatul ritual, mama casei, gospodina, face cu varful cutitului semnul crucii pe partea de dedesubt si apoi taie painea in patru, in sferturi. Dn sfert il va darui copiilor care Cumbla in ptezC, striga C%n 4ou 9ericit:C. %cestia trebuie sa fie neaparat baieti sub sapte ani, copii mici care nu stiu sa multumeasca. 8e langa felia de paine, li se ofera si lapte indulcit cu miere. Dn alt sfert din stolnic, facut felii, il primesc animalele din gospodarie, inainte sa li se dea de mancare.

Bumatatea ramasa va fi mancata de CcaseniC, Cpe inima goalaC, adica inainte de mancare. 8ainea este liantul intre anul vechi si cel nou. C8ragulC acesta este format din douasprezece zile, incepand cu @5 decembrie si pana la / ianuarie. 1a mijloc se afla %nul 4ou. "unt cele #@ zile mari in care se intalneste anul nou cu cel vechi. 9iecare zi este egala cu o luna a anului urmator' @5 decembrie ] ianuarie, @/ decembrie ] februarie, @> decembrie ] martie, @? decembrie ] aprilie, si tot asa pana la / ianuarie, care inseamna luna decembrie a anului nou. %vem, asadar, anul in mic. 8e acest an in mic se face calendarul de ceapa. "e desface o ceapa mare, taiata e5act in doua. "e aleg #@ foi care se pun pe o masa, se presara sare pe ele si se lasa acolo, din @5 decembrie pana in / ianuarie, adica din ziua de (raciun pana in ziua de Boboteaza. )upa cata apa sa adunat pe foi se poate vedea cat de bogata in precipitatii va fi o anumita luna din an. 5)erea *umnezau sa-ti intre o femeie in casa in ,oaptea de %nul ,ou5 - -recem in mileniul trei. (um sarbatoresc maramuresenii %nul 4ou< - %nul 4ou, "anvasaiul, este in totalitate magic. %ici, prima oara este suverana. Viata cu toate fetele ei incepe de la zero si poate sa purceada intr-un mod fericit, daca stii sa respecti anumite reguli magice. ;ricum, poti afla, descifrand unele semne, tot ce urmeaza sa se intample. 2n !aramures, %nul 4ou este noaptea barbatilor, femeile n-au voie sa paraseasca perimetrul gradinii. 9emeile si fetele tinute sub obroc, CarestateC in gospodarie, se ocupa insa cu practicile magice pentru ghicirea CursituluiC. 2nterdictia in legatura cu fetele este e5trem de dura' C1a %nul 4ou, fetele n-o avut ce pleca de acasa, pan-o trecut sarbatoarea. 9erea )umnezau sa umble-a corinda. )aca-ti intra in casa o femeie in noaptea de %nul 4ou ori in ziua de %nul 4ou, iti mere rau la casa tat anuC. Barbatu-i naroc, femeia-i saracie. )aca sa naste o fata prima data in anuC cela, a si (fi an rau, daca se naste fecior, a si an bun, cu narocC. - (are sunt cele mai importante practici magice intalnite in ziua de %nul 4ou< - 4umaratul stelelor, numaratul parilor din gard de la noua la unu, inconjuratul casei de trei ori cu o tava de jaratic, in sensul invers acelor de ceasornic, verigheta sfintita in paharul cu apa& vreau sa va spun ca toate aceste practici apropiate de vraji se fac la miezul noptii, nu ziua. 8entru fete, cea mai importanta este C"tolnicul pe capC. 9etele de maritat ies la miezul noptii, la trecerea dintre ani, cu "tolnicul pe cap si se opresc langa taietori (butucul pe care se crapa lemnele si stau acolo tacute si asteapta s-auda glas de cocos sau de caine. )aca se aude caine batand (latrand , vor avea barbati rai, daca seaude cantat de cocos, vor avea barbati buni. %poi rup pe cap "tolnicul si samalesc (socotesc asa' CBumatatea de-a dreapta-i a me, jumatatea de-a stanga-i a sotului care mni-i randuluit. )aca s-a rupt mai mare in partea ei inseamna ca ea a si (fi mai fericita, de s-o rupt mai mare in partea lui, el a si mai fericitC. )e %nul 4ou este important si spalatul ritual al tuturor membrilor unei familii. "e ia apa neinceputa (dupa rasaritul stelelor si se pune intr-un vas in care este o crenguta de brad si un ban de argint. (u aceasta apa se spala pe

fata toti, pana-n rasaritul soarelui, zicand' C"a fiu curat ca apa, tanar ca bradul si iubit ca banulC. %pa se arunca inaintea casei, banul si crenguta se pastreaza. - 4e-ati spus ca Boboteaza, / ianuarie, este ultima din cele #@ zile care fac trecerea dintre ani. "puneti-ne cate ceva si despre obiceiurile din aceasta zi. - Boboteaza este ultimul prag dintre ani, este o sarbatoare a apei care este sfanta in aceasta zi si in urmatoarele noua zile. 1a miezul noptii de Boboteaza, pentru cateva secunde, apa se preface in vin si are cea mai mare putere de purificare si vindecare. )in acest motiv, se practica scaldatul in pielea goala, cu credinta ca astfel se vindeca toate bolile, mai ales cele de piele. "caldatul il practicau numai barbatii, femeile isi spalau doar fata. $5ista si practici magice legate de aceasta zi, de acest prag dintre ani si chiar de crucea cu care este intampinat preotul care vine pentru sfintirea casei in aceasta zi. (rucea este impodobita cu busuioc, cu flori (sa nu fie rosii , apoi este infasurata intr-un stergar brodat si legata cu un brau. 1anga cruce se pune o lumanare ce se aprinde la intrarea preotului in casa. )upa ce acesta pleaca din casa, acolo unde este o fata de maritat, mama se repede si Cdesface cruceaC, adica dezleaga busuiocul si tot ce a mai fost langa cruce deasupra capului fetei, ca sa se marite in anul acela. (unoscandu-se aceasta practica, busuiocul a intrat in e5presii' C(e-ti mai face bosaiocuC<C, CDnde ti-i bosaiocuC<C, CBosaioculC inseamna sotul. %r fi tare multe de spus inca despre cele #@ zile mari din capul anilor. (el mai bine ar fi insa sa veniti aici, in !aramures, si sa vedeti toate obiceiurile. (elor care nu vor putea ajunge, le doresc sanatate si le spun urarea traditionala a maramuresenilor' C%n 4ou fericit si-ntru multi ani sa traiti:C. Inter6iu realizat de &ILIA &#P S( %otografii de PA(L B(CI(&A

Mari du9o6nici romani Parintele A!S#"I# PAPACI C

+taretul Manastirii 5+fanta Maria5 din echir(hiol 5+uferinta neamului romanesc e o suferinta m%ntuitoare. #a avea o mare misiune poporul rom%n. ocmai pentru ca traim de doua milenii pe cruce, va urma Invierea5

Parintelui %rsenie 8apacioc i se spune pe fata CsfantulC, iar raurile de

pelerini care se indreapta spre el ca sa-l vada si sa-l asculte, sa se spovedeasca si sa se impartaseasca la el, fac inconjurul pamantului romanesc. $ sfarsitul privegherii de sambata noapte, o pace odihnitoare, cu luna plina, se asterne peste CcetateaC calugaritelor, peste chiliile !anastirii C"fanta !ariaC din -echirghiol. )e departe, se aude sufletul marii. Eidurile manastirii sunt facute din roca sedimentara si mai poarta in ele amintiri de valuri si scoici. 8elerinii de langa mine sunt fericiti. 2n curand, se vor intoarce la casele lor, afirmand cu bucurie si cu mandrie in inima' C1a pragul dintre milenii, m-a binecuvantat parintele %rsenie 8apacioc...C. 5Oriunde si oricand am trai, Iisus este acelasi si (lasul clopotelor este la fel5 - "fintia voastra, de zeci de ani sunteti duhovnicul !anastirii C"fanta !ariaC, aflata chiar in centrul oraselului -echirghiol. !ii de oameni vin, mai ales in preajma sarbatorii (raciunului, sa se spovedeasca la dvs. ;are un duhovnic Cde orasC e diferit de un duhovnic care traieste departe de lume, in pustiul muntilor si al padurilor< "unt diferite problemele oraseanului stresat si agitat de cele ale omului simplu< - 4u e5ista un Aristos in provincie si altul la blocuri, un Aristos la rasarit si altul la apus. 4u: $ acelasi )umnezeu pentru toate timpurile si toti oamenii. )ar depinde de sinceritatea inimii tale cand te duci la duhovnic. 4u te duci la el ca si cum te-ai duce la biblioteca' iti iei ce carte vrei si o pui la loc. (aci tineti minte: 8rimii calugari nu aveau biblioteca. Biblioteca lor era o mare cruce. !a intreba cineva intr-o zi ce melodie imi place cel mai mult. !i-a venit sa rad. Eic' C!ie cel mai mult imi place bataia clopotelor - (heama viii, plange mortii si imprastie viforeleC. Vreau sa spun ca oriunde si oricand am trai, pe vremea lui "tefan cel !are sau pe vremea lui $mil (onstantinescu, 2isus este acelasi si glasul clopotelor este la fel. "igur ca traim vremuri grele si ca problemele oamenilor sunt mari& ca lumea se schimba, se inraieste, se indeparteaza de )umnezeu. )ar singurul fapt important, de la care nu trebuie sa ne abatem vreodata, sunt cuvintele !antuitorului. "criptura nu poate sa fie alta. 1impede. Aristos nu se schimba o data cu *evelionul, de la un secol la altul. 5+uferinta-i un dar de la *umnezeu. e-am umilit, popor roman, ca sa te pot inalta5 - 2isus inseamna speranta si innoire. (e-ar trebui sa faca romanii, scufundati in saracie si suferinta, ca sa-si pastreze totusi nadejdea< - $u am trait in diferite situatii grele. %m stat #@ ani in puscariile comuniste, schingiuit si infometat. "ute de preoti au fost aruncati in celulele negre, cerandu-li-se doar atat' sa se

lepede de Aristos si vor fi liberi. 8e mine, credinta m-a ajutat sa nu ma clatin duhovniceste, sa nu ma tem de lanturi si palmuiri. )aca toate chinurile astea sunt acceptate fara cartire, devii un )umnezeu, pur si simplu. (and esti in astfel de situatii grele, esti ca un )umnezeu inlantuit. 4e smulgeau barbile, ne trageau de barbi ca pe niste vite. 4e-am intors ca niste ocnasi' chilugi, fara barbi, fara dinti, dar mai ales fara chipurile acelea luate de pe icoane, de calugari. $ram criminali de rand. *omanii trebuie sa inteleaga ca nu se poate fara cruce. "uferinta-i un dar de la )umnezeu. -e-am umilit, popor roman, ca sa te pot inalta. 2ntr-adevar, de cand s-a nascut, amaratul asta de popor a suferit nespus. )ar nici unui mucenic din alte neamuri nu i-a fost mai frumoasa credinta decat mucenicilor nostri. Dn Aoria, care a infruntat imparati, care s-a luat la tranta cu imperii, toti au ascuns in cojoacele lor mitoase o inima de erou. ;mul fuge de suferinta ca un las. 4oi nu zicem s-o cauti, dar daca a picat peste tine, birui-o: Vedeti dvs., toate minunile pe care le-a facut Aristos, ca-ti sta mintea in loc - a inviat morti, vindeca numai cu vorba, a vindecat orbi, slabanogi, garbovi -, minunile acestea n-au mantuit lumea. % mantuit-o numai crucea, suferinta. 5*aca vrei sa vezi Raiul, lasa-l pe celalalt sa il vada5 - "i totusi, sfinte parinte, romanii par sa nu inteleaga mare lucru din suferinta. $a ne dezbina, in loc sa ne tie adunati. (e-ar trebui sa facem ca sa ne solidarizam in fata necazurilor, sa ne gandim impreuna la viitor< - )umneavoastra imi puneti o intrebare, iar eu sunt obligat sa raspund ca si cum traim vremuri apostolice. %s spune doar atat' omule, conteaza enorm cum esti tu: (u tine trebuie sa inceapa e5emplul. 4oi trebuie sa plangem intreaga drama a lumii ca pe propriile noastre pacate. Dna din marile greseli care se fac, chiar de unii preoti cu nume bun, e ca nu se traieste drama celuilalt. )aca vrei sa vezi *aiul, lasa-l pe celalalt sa-l vada. !antuind, mantuieste-te. )iferenta intre tragedie si drama este ca in tragedie eroii mor, pe cand in drama eroii traiesc. 4oi n-avem tragedii. %vem numai drame. $roii nostri sunt sfinti, mucenici, martiri, e Aristos. $roii lui "ha,espeare< "-a terminat. %sta-i tragedie. - "arbatorim ultimul (raciun al mileniului. ;amenii isi pun nadejdea ca 4asterea !antuitorului va insemna si pentru ei mantuire si innoire& iesirea din umilinta de a fi atat de in urma ca tara, atat de dispretuiti ca oameni si ca popor. - Valoarea desavarsita a incununarii suferintei este daca ai fost si umilit. "uferinta neamului romanesc eu o numesc o suferinta mantuitoare. "pun' va avea o mare misiune poporul roman. "unt foarte optimist, tocmai pentru faptul ca noi traim de doua mii de ani pe cruce. "a stiti ca urmeaza 2nvierea. 2nvatatura crestina, fata de alte religii din lume, este ca celelalte vor sa scape de suferinta, pe cand crestinismul spune ca CnuC, numai prin suferinta scapam de suferinta.

5Omule, de tine depinde tot ce-i in afara de tine. In viata sa ai mereu un zambet ascuns in inima5 - !ulti romani spun in ultima vreme' C)umnezeule, de ce m-ai parasitC< "unt harnici, muncitori, talentati, dar totusi nu le surade norocul. 4-au nici o sansa. (um isi pot recapata, oare, acesti oameni nadejdea, increderea in ei< - $u stiu ca )umnezeu nu ne-a lasat orfani. 4e-a inzestrat cu ingeri pazitori, cu atatea lucruri minunate. $u sunt calugar, sunt fericit. )ar va spun, ca unul care traieste in lume, care, batran fiind, am avut timp sa cuget, sa rumeg, sa ma gandesc si iar sa ma gandesc. Vreau sa va spun ca ma gasesc atat de departe, totusi, de adevarata, marea nadejde... "unt pe drumul cel bun, dar la inceputul lui, la cap... 2nsa, care-i surpriza care ma bucura si pe care vreau s-o comunic oamenilor< %m vazut ca se poate, se poate ajunge. )eci, indreptarea lumii e in functie de noi. !ai mult' fiinta omeneasca e singura veriga dintre )umnezeu si (reatie. ;mului i s-a incredintat marea raspundere sa supravegheze soarta (reatiei. )umnezeu n-a dat aceasta ascultare, aceasta ingrijorare, n-a dat-o ingerilor, a dat-o omului. 4u o diploma, nu o functie sociala, nu un ciolan, astea sunt fleacuri. ;mule, de tine depinde tot ce-i in afara de tine. "i nedreptatile, si saracia, si deznadejdea. 2nvata sa ai mereu un zambet ascuns in inima. 2nvata sa poti sa canti spectacolul lumii intregi. 5 oate veacurile au fost pline de ticalosi, dar ticalosii din secolul acesta au umplut cerurile de sfinti5 - "fintia Voastra, e5ista oare si un indreptar pentru asta< - $i bine, aflati ca un crestin pune mana pe stele. "i mai mult, sfintii spun ca un om smerit muta astrele. %sta-i totul: (and te smeresti cu adevarat, esti un )umnezeu si gata. 4u se poate, oameni buni, fara smerenie: (u nici un chip: 4ici sa despici socotelile cele mai de scoala primara. (el mai mare urat posibil de care trebuie sa scapam este mandria. %colo unde nu-i Aristos, este o mandrie umilita. C"a ma vorbeasca lumea de bine, sa nu ma barfeasca.C 4u conteaza asta. -otdeauna trebuie sa ne gandim ce parere are )umnezeu despre noi, nu lumea. (aci asta a taiat zborul multor valori din *omania. - 8arinte %rsenie 8apacioc, cititorii revistei noastre asteapta un indemn de la dvs. "faturile duhovnicesti, cand sunt patrunse si respectate, pot fi o punte de trecere catre *ai. - "puneti la toata lumea sa-1 traiasca in plin pe Aristos si vor fi eliberati. (a )umnezeu nu le va ajuta ticalosilor sa stapaneasca *omania, ci va face numai asa, pe moment, niste Cjocuri de luminiC. *abdati-i: -oate veacurile au fost pline de ticalosi, dar ticalosii din secolul acesta au umplut cerul de sfinti. B 8$A" L(P#SC(

Pasii Apostolului Andrei, in $obrogea

%pe, paduri, izvoare, locuri unde s-au intamplat si se intampla minuni

! olo pe (rindei ran( de alunei "al de artarei Sfanta Manastire .oc de tainuire Se piteste-n tei asa lui *ndrei .a sc#itul din tei rucea lui *ndrei ine ca-mi venea Si descaleca= "enea $ecebal alare pe-un cal .a sc#itul din tei rucea lui *ndrei %raian ca venea .a slujba statea...! (/alada din sudul $obro(ei1

La !anastirea C8estera "fantului %postol %ndreiC din )obrogea nu sunt

duhovnici renumiti, nici Cbiserici monumentC, nici icoane facatoare de minuni. ;amenii se inchina la 8estera insasi,cu toate cele dinauntrul ei. 8estera face minuni in fiecare ungher, prin fiecare aschie de piatra, spre peretii ei se indreapta de doua milenii incoace toate dorintele crestinilor din acest colt de lume si de prin alte parti. !otivul e lesne de inteles' aici, in aceasta grota din sudul )obrogei, a trait vreme de @0 de ani insusi %postolul %ndrei, C(el dintai chematC, ucenicul lui Aristos, sfantul supranumit pe buna dreptate %postolul *omanilor. %ici, oamenii se inchina la o simpla pestera ca la o icoana veche de doua mii de ani. *rumul izvoarelor de leac

(alatoream de cateva ceasuri prin podisurile arse din sudul )obrogei, cautand pestera "fantului %postol %ndrei cand, pe neasteptate, peste platourile nesfarsite acoperite cu ierburi salbaticite, au aparut dintr-o data paduri. ; oaza de codri, ivita ca prin minune in pustiu. ; padure bogata, nepangarita, ce parea sa fi fost lasata de )umnezeu ca sa ascunda inauntru o mare minune, s-o fereasca de privirile pacatoase, sa-i dea sihastrie. 2n mod ciudat, localnicii se lauda ca aici este munte Ccu serpentineC, desi padurea e la fel de joasa ca si infinitele campuri ce o inconjoara. 1e place sa-i spuna CmunteleC poate si fiindca, din pricina cumplitei saracii in care traiesc, aproape nici unul n-a vazut vreodata un munte adevarat. "e pare insa ca tocmai locurile cele mai napastuite sunt si cele mai inalte, cele mai apropiate de )umnezeu. )e altfel, localnicii sunt convinsi ca pe pamantul )obrogei padurile si izvoarele nu apar decat in locurile sfinte. 8adurii de aici i se spune fie Cpadurea minunataC, fie Cpadurea lui $minescuC. C!inunataC ii spuneau chiar si otomanii, care carau spre 2stanbul carute intregi cu apa tamaduitoare, izvorata din codrul acesta. C% lui $minescuC, fiindca marele poet a gasit el insusi aici un izvor cu apa lina, care-i poarta numele, ba chiar se spune ca s-a inchinat la pestera %postolului si ca a zabovit prin partea locului aproape jumatate de an. 8e zeci de ,ilometri nu mai e5ista alt crang. )oar unul singur, departe, spre )unare, in preajma "fintei !anastiri a )erventului, primul loc din )obrogea binecuvantat de pasii "fantului %ndrei. %colo se afla 2zvorul -amaduirii, izvodit din varful toiagului %postolului, izvor purtator de har, curgand doar daca palmele muncite ale credinciosilor sunt impreunate in rugaciune, daca vreo babuta necajita ingenuncheaza in fata-i, cerandu-i ore in sir indurare. "i abia atunci izvorul incepe sa picure. )upa doua-trei zile, cat a stat in cetatea )erventului, "fantul %postol %ndrei s-a indreptat spre mare, presarandu-si drumul cu alte izvoare miraculoase, carora nimeni nu le mai poate tine astazi socoteala vindecarilor. 4ici specialistii moderni nu reusesc sa le ghiceasca formula tainica - sunt izvoare cu apa lina, pura si dulce, vindecatoare - daca o bei cu credinta. %ici, in inima codrului de langa satul 2oan (orvin, sunt patru astfel de izvoare, asezate in forma de cruce. )intr-o teava ruginita, se chinuie sa cada cativa stropi. Dn taran saruta apa. %mana sa bea, poate de teama ca dorinta n-o sa-i fie ascultata. $ locul unde %postolul %ndrei a poposit pentru a doua oara. % cazut in genunchi, a facut semnul crucii, cerandu-i lui )umnezeu apa de botez, apa cu care sa increstineze noroadele pagane ale getilor. )eodata, din cele patru zari atinse cu toiagul, au tasnit patru izvoare navalnice, iar in mijlocul lor a crescut din pamant o mare cristelnita de piatra. (ele patru ape au ramas neschimbate si, dupa doua mii de ani, izvoarele inca se incapataneaza sa curga. "e aude doar clipocitul rar,

sacadat, al picaturilor izbind pamantul gras. ; bucurie, dar si o teama nelamurita ma incearca deodata in crangul aramiu, piscat de brumele toamnei. (obor incet privirea ca spre o mare minune' de acolo, din ochiul de apa limpede ce s-a strans la picioarele mele, a inceput crestinismul in *omania. ,icodim, calu(arul din copaci !ergand cu fata spre rasarit, padurea se rareste intr-o poiana rotunda, unde a incaput o intreaga asezare manastireasca, impreuna cu toate acareturile ei. (hiar in mijloc e o biserica neterminata, nepazita de nimeni' mare, imbracata in schele, cu patru turle asezate in forma de cruce, inaltata cu truda si jertfa de @0 de monahi. 2ntreg asezamantul e un mare santier. 2ncepand cu parintele staret - protosinghelul 4eofit, in varsta de 0/ de ani -, toti vietuitorii !anastirii C8estera "fantului %postol %ndreiC sunt plecati cu treburi, la ascultari' unii la munca pamantului, altii robotind pe langa biserica, refractari la orice incercare de dialog. -acere si munca. %u invatat sa munceasca in tacere inca de la primul lor staret, parintele 4icodim )inca, venit aici de la !anastirea "ihastria in anul #==0, cu gandul de a scoate pestera din paragina. .asesc un frate batran, pe nume (onstantin Badea, care se indupleca totusi sa-mi povesteasca. $ra la )ervent, cand l-a vazut prima data pe parintele 4icodim. )e la "ihastria venise singur, ca un pustnic, doar cu traista si centura lui de calugarie, negasind aici decat pustietatea padurilor si grota cea sfanta. !ulta vreme monahul a dormit in copaci, ca pasarile. Eiua pornea sa scoata cu palmele goale molozul, paiele si balegarul din pestera - pe care comunistii o transformasera in staul de oi -, iar noptile, oamenii locului se minunau vazand cate o faclie umbland prin inaltimile ramurilor. 2nsa parintele 4icodim a fost, mai intai de toate, un bun meserias. % inceput manastirea folosindu-se de o roata dintata, pe care a facut-o el insusi sa se invarteasca, si cu care taia trunchiuri mari de copaci pentru case. )upa trei ani, tot de la unealta asta i s-a tras si moartea' a cazut in roata dintata, care i-a despicat trupul in doua, ca pe un firav trunchi de copac. 2n timpul care a urmat, toti monahii care s-au perindat prin manastire au mostenit de la acest mare ctitor trasaturile unor mestesugari, mai mult decat ale unor ostasi intru Aristos. )atoria lor a fost mereu sa rezideasca, sa repare stricaciunile inaintasilor. 2ntr-adevar, fata de calugarii din sihastriile muntilor, cei de aici au o infatisare cu totul diferita' isi poarta capetele mereu descoperite, niciodata cu camilafce si val negru fluturand pe umeri, nici macar la sarbatorile cele mari' oameni voinici, dar rusinosi si smeriti, istoviti de muncile grele, cu sprancenele stufoase, mereu arcuite a dispret, cu narile umflate de vantul proaspat si tare al stepelor, cu chipul pamantiu si posomorat, ca de pe icoanele acelea primitive, pictate de tarani. 2n stanga - o frumoasa bisericuta bizantina cu hramul C%coperamantul !aicii )omnuluiC, construita intr-un singur an, #==3, de calugarii manastirii si

pictata in chip minunat. "ingurul ramas sa supravegheze acest paraclis, chiliile si pestera este un frate tanar, pe nume 2oan. 8este tot, in jurul bisericii mari - unelte aruncate in neoranduiala, foi de placaj incropite de-a valma si, lucru curios, foarte multe clopote. )in loc in loc, prinse de cateva leaturi, la o palma deasupra tapsanelor, atarna clopote grele, asteptand sa fie inaltate in turle. )oar in cerdacul chiliilor, deasupra toacei lunguiete, sunt sapte astfel de clopote, clopote mari si mici, ca niste pere de arama. %bia undeva in dreapta, varata in cel mai abrupt dintre povarnisuri, printre arborii rariti ai poienii, se intrezareste vestita grota in care s-a nevoit vreme de @0 de ani C(el dintai chemat la %postolieC, locul care a ramas mereu in amintirea neamului romanesc sub un singur nume' C8estera "fantului %postol %ndreiC. +crisori catre *umnezeu 2ntru in racoarea pesterii, insotit doar de fratele 2oan. )eodata, totul se schimba' forfota din poiana ramane undeva in urma, din ce in ce mai departe, pana intr-un anumit punct, cand aerul devine moale, imbatator si linistea parca te apasa pe crestet, precum o falfaire de aripi sau o palma usoara. "ute de candele si lumanari palpaie din crapaturile peretilor, scurgandu-se pe piatra rece. 8eretii devin de untdelemn, se preschimba in ceara uleioasa, cufundand icoanele si oamenii intr-o lumina galbuie, tremuranda si odihnitoare. 2ntr-adevar, pestera are intocmai forma unei biserici, un naos si un pronaos taiate in stanca, sfarsindu-se chiar in spatele panzei rosii ce ascunde altarul. )easupra lui, prin piatra de granit cenusie, a fost sapat un tunel ce tasneste in sus, spre lumina, o turla lunga, strabatand grosimea dura a stancii, pana in padurea care o acopera. 2ntreaga pestera intruchipeaza perfectiunea unei forme de nava, a unei corabii subpamantene, o biserica ce navigheaza spre )umnezeu. 1a ora pranzului, putini credinciosi mai sunt inauntru. )oar o femeie sta acolo ingenuncheata de cateva ceasuri, cu fata aproape lipita de peretele ros si ud, bolborosind rugaciuni cu ochii deschisi, privind prin stanca galbuie ca printr-o fereastra. $ de necrezut cate icoane au putut sa aduca oamenii aici. Eeci, sute de icoane, dintre care unele foarte vechi. "tancaria galbuie are milioane de scobituri, despicaturi marunte, in care oamenii si-au varat lumestile lor rugaminti spre )umnezeu. !ii de biletele, pomelnice rasucite in carnurile stancii. 2n piatra veche si putreda sunt adunate de ani de zile toate dorintele, toate sperantele unor suflete napastuite, de pelerini. 2mi permit indiscretia sa citesc cateva ravase' oamenii se roaga de boli, de cununie, de deochi, de nefericirea copiilor. Dnele sunt scrise pe larg, ca si scrisorile. Vad locuri in care peretii au fost scobiti adanc, cu unghiile. .aurile acelea largi de la temelia pesterii sunt sapate cu degete de om. 9iecare a vrut sa aduca acasa, daca nu un bolovan, macar o farama, o singura aschie din piatra sfanta. )intr-o

erezie usor de inteles, pomelnicele nu sunt date preotilor. "unt date zidurilor insesi. *ealul cu moaste 9ratele 2oan imi confirma banuiala cu o incuviintare din cap. )a, e adevarat, se intampla ceva bizar in pestera asta: "imti ca in unele locuri ti-e mai cald, in altele mai frig, chiar apucaturile ti se schimba, intr-o parte devii mai patimas, si intr-alta mai posomorat, uneori, nu stiu de ce, ma trezesc cu imagini din casa parinteasca, alteori as vrea sa plec, sa fug cat mai repede din pestera cu minuni ori poate cu blesteme. 4eintelese jocuri de energii iradiaza haotic prin aerul tulbure al pesterii, parintele 2oan rade, spunandu-mi ca nu-s singurul care a simtit vreodata asa ceva. C!a intreaba multi' HI. $u le raspund' HI.C -ace, apoi fi5andu-si privirea in boltile inalte ale pesterii, imi zice cu voce soptita' C"i apoi, va dati dvs. seama ca pe aici, peste tot, e5ista moaste<... "e spune ca pe la anul #/00 aici era o manastire mare, cu #?0 de vietuitori. )easupra pesterii era biserica din lemn, in care turcii i-au bagat pe toti monahii, au pus paie peste ei si le-au dat foc tuturor. )e aceea, tot dealul e presarat cu moaste. ;amenii locului spun ca atunci, in locul mirosului de carne arsa, pana la )unare s-a simtit o mireasma de flori...C. 4atul cu minuni "i parca din toate acestea razbate un simtamant mult mai puternic, mai profund. (el al dragostei crestine fata de piatra insasi, al unui atasament straniu fata de materie, fata de materia neinsufletita si cruda, o iubire cum numai la oamenii )obrogei poti intalni. 2n satul 2oan (orvin traiesc si astazi batrani care sa-si aminteasca de avocatul Bandiru si minunea care s-a petrecut in anul #=3@. 8estera cazuse de mult in uitarea poporului. %cestui avocat i s-au oprit caii pe dealul Drluia si, innoptand pe ogor, a visat ca in padurea Clui $minescuC, intr-o pestera, a trait un sfant mare, fara chip. "fantul i s-a aratat in vis, poruncindu-i sa construiasca de unul singur o biserica in pestera. %vocatul a terminat-o tocmai in #=33, cand era in plin razboi. %poi, o data cu venirea comunismului, lumea a uitat-o din nou. -otul a reinceput acum zece ani. 9ratele (onstantin Badea nu vorbeste din legende, toate minunile le-a vazut cu ochii lui, inca de pe vremea staretului 4icodim. 2nsista sa sedem chiar pe patul %postolului, o lespede taiata in stanca acum aproape doua milenii. 8arca nu ar avea indrazneala sa vorbeasca despre miracole atat de puternice, decat daca intram amandoi in firida aceea din stanga intrarii. $ste, fara indoiala, locul din pestera in care se concentreaza toata acea amestecatura de energii, locul in care, spun calugarii, cateodata poti simti atingerea ingerilor.

C%ici, chiar pe locul unde stam noi, "fantul %postol %ndrei se odihnea cu cei dragi ai sai, tot aici isi povatuia ucenicii si-i tamaduia pe cei bolnavi. (ati pelerini n-au sosit din departari, numai ca sa doarma cateva nopti pe lespedea aceasta, numai s-o atinga: %cum cativa ani, un om paralizat din Bucuresti a venit aici, mai mult ca sa moara, doctorii nu-i dadeau nici o sansa. 1-au dat pe brate din masina si l-au asezat pe lespede, unde a dormit o noapte. )upa trei sfinte masluri, a plecat - n-o sa credeti - pe picioarele lui. 1-am vazut cum se indrepta dintr-o zi in alta, cum incepea sa-si miste capul, sa-si miste degetele...C "i, tot ascultand minunile petrecute in pestera sfanta, incepi sa intelegi putin din indurerarea calugarului care le-a vazut, care a luat asupra-i toate napastele unui neam intreg de umiliti si obiditi. !iracolele povestite cresc intr-o adevarata simfonie a disperarii si 8estera "fantului %ndrei capata, incet, reverberatiile unui spatiu salvator si tainic, in care orice devine posibil. 9ratele (onstantin isi aminteste cum anul trecut au oprit in fata pesterii doua autocare cu handicapati, o cohorta de ologi, chinuindu-se sa-si manuiasca scaunele cu rotile ca sa poata ajunge in grota. C)upa cateva zile, cat au stat inauntru, au inceput sa se ridice. )oamne, nu va inchipuiti: ;ameni care aproape toata viata au fost neputinciosi, inerti, acum incepeau sa rada, sa spere, sa se roage. "pre toamna, la manastire a venit o scrisoare. ; semnau toti handicapatii din cele doua autocare, spunand ca incepusera sa se vindece. -ot anul trecut a venit o profesoara din Bucuresti, care avea cancer la san. %vea chip de moarta, era numai o rana, ii simteai cangrena prin haine. 8utine femei am vazut cu o atat de puternica credinta in )umnezeu. "e agata de viata, se incapatana sa nu moara, se inchina in pestera, bea din izvoare, se spala mereu cu apa sfanta in locurile dureroase, nu s-a lasat biruita. )upa aproape o saptamana, a plecat vindecata.C %fara s-a intunecat de-a binelea. 1umea mai trece o data prin pestera, inainte de-a intra in utrenia de la opt fara zece. (ativa calugari astern pe roca rece si umeda, chiar in fata lespezii sfinte, cateva saltele de paie. 9ratele isi mai aminteste o ultima minune, poate cea mai tulburatoare dintre toate. %cum trei ani, in vremea staretului "ava, pe drumul ce vine din padure, calugarii au vazut urcand incet o caruta pe care nu o mana nimeni. "-au adunat cu totii si au oprit caii. 2nauntru au vazut o batrana sarmana, speriata, care marturisea ca nu stie cum a ajuns aici. $ra oarba din nastere. % ramas sapte zile la manastire. 4u manca decat anafura si bea doar agheasma, noptile dormea in grota, pana ce, in cea de-a sasea zi, parintele "ava a dus-o la izvoarele de botez ale %postolului. C$ram acolo. "obor de preoti, cu epitrahile de aur, coborase cu batrana prin desisul padurii. 8arintele "ava ia

cana cu apa, sta in genunchi, o binecuvanteaza, gusta din ea de trei ori, apoi i-o da batranei si-i spune' HI. 4e-am infricosat cu totii. 8e loc, dupa ce a gustat apa, femeia a deschis larg ochii, privindu-ne mirata. $ra, cum sa va spun, privirea aceea buimacita a noului nascut. "i femeia a zis' HI. 8adurea era primul loc pe care l-au vazut ochii ei.C

5*aca te (andesti sa faci o manastire, fa-o cu leul si cu truda romanului5

um s-a inaltat, ca printr-o adevarata minune, Manastirea !/unesti!, din satul parintelui $umitru Staniloae

*e mana cu *umnezeu: )iloteia si Rafaela

Intr-o margine a satului Bunesti, din comuna Vladeni (judetul Brasov , se

afla !anastirea ortodo5a C"fantul .heorgheC, construita prin truda jertfelnica a maicii starete stavrofora 9iloteia 8otcoava si a surorii ei, maica *afaela 8otcoava. 2nitiativa construirii unei manastiri pe aceste locuri a apartinut actualului !itropolit al .ermaniei si $uropei (entrale,<2.8.". "erafim Boanta, pe atunci episcop vicar la "ibiu, care i-a propus parohului din Bunesti, preotul .heorghe 1up, sa construiasca nu o bolnita in cimitir - cum intentionase acesta -, ci un comple5 monahal. 8arintele 1up a inceput in #==# prin a construi patru camere, trapeza si bucataria viitoarei manastiri, care un an mai tarziu erau ridicate la rosu (netencuite, adica . 2n toamna anului #==0, a fost pusa piatra de temelie si a inceput construirea bisericii manastirii. 1a @/ martie #==3, maicile 9iloteia si *afaela, traitoare pana la acea data in !anastirea -iganesti din apropierea Bucurestiului, vin la nou infiintata manastire, chemate de parintele 1up, prima sa preia staretia, cealalta - sa-i fie de ajutor in toate. "ub acest din urma cuvant se ascunde o munca pe care prea putini barbati si-ar fi putut-o asuma, si nicidecum doua maicute firave, aflate in pragul varstei a treia si neavand ca atu decat faptul ca sunt nepoatele parintelui profesor )umitru "taniloae (#=00-#==0 , unul dintre marii teologi ai ;rtodo5iei romanesti si universale. (onstruirea unei biserici pe un teren care nu a cunoscut niciodata amenajare facuta de mana omeneasca si care nu are nici o alta locuinta prin preajma nu inseamna numai ridicarea unor ziduri. !aicile au gandit manastirea ca pe un comple5 monahal pentru care sa fie valabil vechiul dicton latin C;ra et laboraC (C*oaga-te si muncesteC . )e aceea, pe langa grija zidirii si impodobirii bisericii, au avut-o si pe aceea a continuarii lucrului la chilii, a amenajarii spatiului de incinta, a dotarii cu toate cele necesare. 2n toamna lui #==3, biserica - o bijuterie arhitectonica - era deja construita, iar la cele patru incaperi zidite de

parintele 1up se adaugasera inca cinci. (orpul celor noua chilii, al trapezei si al bucatariei este fata in fata cu biserica. 8erpendicular pe acest corp, in partea dreapta a lui, pe un teren ceva mai ridicat, a fost construit incepand din #==> un alt corp de cladire. %cesta, inca netencuit, are #/ chilii, doua ateliere de lucru manual (tesaturi si broderii , doua spalatorii, o capela si, deasupra ei, spatiu pentru un viitor muzeu. !anastirea are propria ei centrala care functioneaza cu gaz metan, in unele chilii sunt sobe, iar in altele, calorifere, la fiecare doua chilii e5ista cate un grup sanitar, apa curenta fiind captata de la un izvor aflat la un ,ilometru distanta. 2n proiectul comple5ului monahal se mai afla o pergola in spatele bisericii, staretia, infirmeria, biblioteca si sala de lectura, toate in dreapta sfantului lacas, iar peste drum, pe aceeasi parte, o casa de oaspeti. 1a 00 octombrie anul acesta, cand am vizitat manastirea, pe santierul manastirii se aflau cativa lucratori, unii ocupandu-se de finisarile interioare, altii pregatind balastrul pentru umplerea santului din fata corpului cu #/ chilii sau spargand bucatile de bazalt pentru pietruirea incintei. %laturi de ei lucrau si cele doua maicute impreuna cu o sora, sponsori si binefacatori. 'mbra sfanta a parintelui +taniloae

$upa slujba de vecernie, maica stareta mi-a povestit cum a reusit sa

ajunga cu lucrarile pana la stadiul la care se afla acum manastirea. (urentul electric l-a adus cu ajutor de la 2ntreprinderea C$lectromontajC Brasov, dupa ce a primit aprobare de la *$4$1 Bucuresti. 2nstalatia de gaz metan, adus de la 0 ,ilometri distanta din comuna *oades, a fost e5ecutata gratuit de 2ntreprinderea .az !etan !edias, cei 0000 de metri de tevi fiind cumparati cu bani oferiti de 9abrica de paine C-itanC din Bucuresti, de intreprinzatoarea particulara !aricica "tefan si de 2ntreprinderea $lectroconstructii, de asemenea, din Bucuresti. 8entru introducerea gazelor au fost necesare insa 3@ de avize. 8roiectul bisericii a fost realizat gratuit de arhitectul sas 2oan )otz din )acia (*upea , care a condus si prima echipa de constructori. %l doilea corp de chilii a fost proiectat de arhitectul *azvan 8lamadeala, un stranepot al 2.8.". %ntonie 8lamadeala !itropolitul %rdealului, (risanei si !aramuresului. !ai multe firme au contribuit cu materiale' %*%" a dat robinetele pentru instalatiile sanitare, ($"%*;! gratie unei interventii a parintelui 4icolae Bordasiu de la Biserica C"fantul "ilvestruC din Bucuresti - a daruit > tone de faianta si gresie, #0 chiuvete si #0 vase de N.(. ; intreprindere din Brasov, al carei director este de confesiune catolica, a daruit nisip, pietris, betoane. 9irma CBatizolC din 8loiesti a asigurat cartonul, hartia asfaltata si vata de sticla. ; tona de marmura alba a fost donata de intreprinderea e5tractoare din "ubcetate (judetul Aunedoara , iar o tona de marmura verde a fost adusa din 2talia de dr. Vladimir !arinescu. 1a minele de aur din !aramures s-a facut cheta pentru ajutorarea manastirii C"fantul .heorgheC - Bunesti, o fabrica din "ighisoara a dat tigla cu care este acoperita biserica, piatra pentru pavaj provine de la cariera din *ecas, lemnul si scandura de la B*%9;* si 29$-, ambele din Brasov. 8refectura Brasov a dat 500 milioane lei pentru croirea drumului de la sosea pana la manastire (?00 m , iar o firma italiana a promis ca va asfalta acest drum. %lte firme au asigurat transportul

materialelor sau al persoanelor. !aica stareta spune ca in ultimii sapte ani nu s-a urcat in tren decat de circa #5 ori& in rest, a circulat numai cu masini de ocazie. Bunaoara, ca sa ajunga la ;radea, de unde trebuia sa cumpere @5 ,g de chit, a calatorit intr-o singura zi cu #> masini, iar in alta zi, pentru a rezolva la Bucuresti o alta problema, a calatorit cu #@ masini. -uturor le multumeste. 8ictura bisericii a fost e5ecutata din #0 iulie #=== pana in @5 august @000 (mai putin lunile de iarna de 9lorin 8ioara si )umitru Balasa din 9ocsani, catapeteasma a fost lucrata la Bistrita-4asaud, sculptura stranelor - de sculptorul in lemn .heorghe .heorghita de la !anastirea "ihastria, iar pictura catapetesmei - de sotia acestuia. "tranele si catapeteasma sunt donatii din partea familiei %drian si !aria .oga. )r. Vladimir !arinescu, de confesiune greco-catolica, si sotia sa, .udrun, care traiesc la Berlin, impreuna cu d-l !arios (ristofides si familia lui, din 4icosia ((ipru , au donat pentru biserica manastirii pictura, #0 vitralii, geamurile termopan de la veranda bisericii si de la veranda primului corp de chilii, chivotul, candela, cazanul pentru botez, noua mese, mocheta de #50 m.p., trei policandre, alte podoabe. %u mai contribuit cu bani Banca *omana de )ezvoltare (>0 de milioane lei si "ecretariatul de "tat pentru (ulte. %u ajutat, de asemenea, !anastirile "ambata si 9rasinei. )esigur ca toate aceste donatii si sponsorizari nu au venit de la sine. !aica stareta si sora ei, maica *afaela, au parcurs sute de ,ilometri, au deschis zeci de usi, au batut la nenumarate porti. Dnde nu erau suficiente insistentele lor, actiona, magic, numele 8arintelui )umitru "taniloae. )irectori de intreprinderi mai putin sensibili la rugamintile unei starete de manastire deveneau dintr-o data generozitatea intruchipata la auzul numelui marelui teolog. "i astfel, sfatul pe care parintele "taniloae i-l daduse !aicii 9iloteia' C)aca te gandesti sa faci o manastire, fa-o cu leul si cu truda romanuluiC a rodit. !anastirea, in care traiesc deocamdata numai cinci maici si cinci surori, are #0 hectare de pasune si o gradina de zarzavat, patru vaci, #@ oi, pasari. !aica stareta este in cautarea a inca @0 de calugarite, care sa puna mai intai umarul la lucrarile de constructie - atat cat pot ele ajuta, si cu care sa inceapa apoi lucrul in atelierele de croitorie preoteasca si de tesaturi nationale, precum si in cel de pictura bisericeasca. )e la 1asata "ecului, pentru "fintele 8asti din acest an, manastirea il are ca duhovnic pe 8arintele .alaction *oiban, care vine de la !anastirea CBrancoveanuC - "ambata de "us, din acelasi judet. 8arintele .alaction slujeste zilnic "fanta 1iturghie (la ora /.00 , Vecernia (la ora #>.00 si Dtrenia (la ora @0.00 . *e ce o manastire la $unesti1

In primul rand, spune maica 9iloteia, pentru ca %rdealul are prea putine
manastiri. 8e o suprafata de circa #00 ,m@ nu sunt decat inca trei manastiri' CBrancoveanuC - "ambata de "us, la =0 ,m spre sud-vest& *ecea la circa ?0 ,m spre nord-vest& !arcus la alti #00 ,m spre sud-est. -oponimul C(hilieC, e5istent pe drumul invecinat *oades-Beia, atesta insa ca si pe aceste locuri, prin secolul al JV222-lea, a e5istat o asezare monahala.

!anastirea C"fantul .heorgheC este un loc de viata duhovniceasca, de colaborare si fratietate si cu alte confesiuni. 2n zona traiesc si unguri si, din pacate, putini dintre sasii care nu au emigrat dupa evenimentele din decembrie #=?=, si multi dintre acestia trec macar din cand in cand pe la manastire. Bunaoara, doamna -oro 2da, prosper om de afaceri de etnie maghiara si de confesiune unitariana, se inchina in aceasta manastire "fintei -reimi si !aicii )omnului, de la care spune ca a primit intotdeauna sprijin. )e aceea se si numara printre binefacatorii manastirii. !aica 9iloteia, care a fost calugarita in #=5@ la !anastirea 8rislop ("ilvasu de "us de parintele %rsenie Boca (#=#0-#=?= si care a trait apoi din nou in lume, intre #=/0 si #=>0, pentru ca regimul comunist inchisese majoritatea manastirilor, a creat la (ooperativa C%rtaC din Brasov circa ?00 de modele de tesaturi si cusaturi romanesti, iar acum doreste sa daruiasca monahiilor tinere un locas de inchinaciune in care impreuna sa aduca slava lui )umnezeu deopotriva cu cuvantul si cu lucrul mainilor lor. !aica *afaela, care are doua licente (fizicamatematica si politehnica s-a calugarit in #=>@ la !anastirea -iganesti. In loc de concluzii

$aca pentru construirea unui comple5 monahal din %rdeal s-au mobilizat
atatea forte, se mai poate indoi oare cineva ca proiectata (atedrala a 4eamului din Bucuresti nu se va inalta in urmatorii cativa ani, in ciuda dificultatilor prin care trece economia romaneasca< V#!A MA!IA "#A8(

$e 9ram, la Manastirea Hadambu Convoiul evlaviei Manastirea Aadambu, aflata la mai putin de @0 de ,ilometri de 2asi, e
cunoscuta indeobste pentru minunile intamplate in ea. -otul a inceput cu mai bine de cinci ani in urma. $ra la o slujba de Boboteaza si batea un crivat aprig, cum numai in partile !oldovei poti intalni. 8adurile din jur scanceau a jelanie, lovite nemilos de bicele vantului necrutator. 8utinii calugari din manastire isi inmultisera crucile, adancindu-se si mai tare in rugaciuni adresate 8rea "fintei 4ascatoare de )umnezeu, fata de care aveau o deosebita evlavie. 4ici gerul si nici uraciunea de afara nu-i speriau. (alugarului ii sade bine cu pustia - isi ziceau pentru ei -, dar, fara sa-si dea seama, se ingramadeau suflet langa suflet, adapostindu-se, parca, de o presimtire ciudata ce venea misterios de nicaieri si din tot locul. %tunci, din icoana !aicii )omnului, din dreptul ochilor ei, a curs o lacrima de mir si fratii din manastire s-au minunat. 2ntamplarea mi-e povestita deo credincioasa in timp ce urcam drumul Aadambului impreuna, pentru a prinde

hramul, statornicit in ziua nasterii 9ecioarei !aria, pe ? septembrie. Venise de la sute de ,ilometri departare sa se roage !aicutei )omnului in biserica ce-i fusese inchinata in urma cu aproape 300 de ani. !i-a fost dat sa vad in acea zi de toamna un impresionant convoi al evlaviei, insirat pe lunga si anevoioasa cale a Aadambului' femei garbovite, sprijinindu-si batranetile in toiag, copii urmandu-si cu sfiala parintii, maicute si calugari, pelerini de prin cine stie ce colturi de tara, urcand cu credinta spre locul minunilor. 8rotosinghelul 4icodim, staretul manastirii, ii intampina pe toti cu aceleasi cuvinte bune, ca si cand i-ar fi cunoscut pe fiecare in parte, de-o viata intreaga. )esi nu cred sa aiba mai mult de 05 de ani, parintele aduce la infatisare cu un bunic intelept, dar smerit si zgarcit la vorbe de prisos. "e spune ca odata au venit niste domni de la oras sa-i ia un interviu si l-au intrebat unde e staretul. 8arintele 4icodim i-a masurat dibaci din cap pana-n picioare si le-a raspuns cumpatat' M8ai, degeaba stati, staretul n-are sa mai vina, e plecat sa vanda niste oi7. "i domnii aceia s-au dus. 4u-i place staretului sa vorbeasca despre sine, prefera mai degraba sa munceasca si sa aduca asa cum stie el slava )omnului. M$u nu sunt doctor in teologie sa va spun cuvinte mestesugite, eu ce va spun doar din suflet stiu sa va spun... !i-am dorit mult in viata monahala sa intemeiez o asezare duhovniceasca, sa refac un loc parasit cum a fost acesta. (and am venit aici, la Aadambu, am gasit pustietate, iar la usa bisericii era pus un lacat. !i-am facut chilie in turnul vechi din curtea manastirii si ma rugam lui )umnezeu sa-mi aduca pe cineva. 2n prima duminica, )umnezeu mi-a trimis un caine, sa ma mangai cu el. 9aceam slujbe de unul singur si n-aveam pe cine sa binecuvantez. "i ma rugam la !aica )omnului' HH8ana cand, !aicuta )omnului, voi sluji tot singur< II. "i !aica )omnului mi-a ascultat rugaciunea si "-a indurat de mine si a facut lumina, trimitandu-mi obste calugareasca si multime de credinciosi...7 %cum, staretul calca apasat pe aleea manastirii din toata voinicia sa bucovineana, mangaindu-si in rastimpuri barba roscata, care-i inconjoara fata rotunda. )a indicatii in stanga si-n dreapta ca totul sa iasa bine de hram si struneste cu asprime orice neglijenta a fratilor. (a orice duhovnic adevarat, parintele 4icodim se bucura de un neintalnit dar al vorbirii din ochi. 2n adancul privirii sale albastre poti intelege cate ceva din nemarginirea credintei, din zilele si noptile aprinse de rugaciune, din pacea sufleteasca pogorata asupra fiintei ca adierea noptateca a rugaciunii din .hetsemani. M8arca-i pe vremea lui 2isus:7, zice cineva si, privind multimea de pelerini din curtea bisericii, nu poti sa crezi altceva. ; icoana a smereniei colective, figuri de tarani pe care le deosebesti cu greu de chipurile sfintilor pictati in biserica, oameni istoviti de drum, dar care traiesc din plin bucuria de a se afla aproape de )umnezeu. 2ntinsi pe iarba care impresoara zidurile albe ale manastirii, credinciosii asteapta izbavitorul ceas al Vecerniei.

Caietul cu minuni Parintele 8aramon, sufletul si ghidul manastirii, impodobeste cu flori si ghirlande foisorul unde se va tine vecernia hramului. $ un tanar subtirel, in care iutimea trupului se imbina in mod minunat cu piosenia sufletului. )aca-l vei intreba cum de s-a putut ca intr-un timp atat de scurt sa se ridice asa de multe la manastirea Aadambu, vei gasi un singur raspuns' M!aicuta )omnului. 4umai $a ne-a ajutat:7. "i pentru a cinsti slava !aicii )omnului, parintele 8aramon a incropit acolo, in manastirea veche de peste trei secole, un fel de Mmuzeu7 al minunilor de la Aadambu. %re un caiet in care a cules trairile credinciosilor, scrise chiar de ei, si istoriseste cu rabdare, oricui il intreaba, miracolele intamplate la !anastirea din deal' M; credincioasa a cumparat odata, mai de mult, de la manastirea noastra, o icoana a !aicii )omnului si a dus-o acasa si se ruga la ea pentru c-avea un necaz mare. Barbatu-sau, fiind mai prost la minte si mai slab de credinta, i-a luat icoana femeii si a aruncat-o in foc. "i atunci s-a auzit un bubuit mare, cercurile de la plita au sarit in sus si icoana a tasnit afara7. )ar cele mai multe minuni care s-au intamplat la Aadambu sunt tamaduiri, oameni fara nici o speranta de vindecare gasindu-si leac in rugaciunile si atingerile icoanelor 8rea "fintei 9ecioare. )e altfel, mai toti credinciosii cu care am vorbit mi-au marturisit ca, o data ajunsi aici, vechile suferinte ii parasesc. ; femeie ce venise tocmai din nordul "ucevei suferind de ciroza, imi spunea ca, de cum s-a inchinat la !aica )omnului, n-a mai simtit nici un fel de durere. ; alta credincioasa, din partile !aramuresului, a crezut ca nu mai ajunge, asa de rau ii era, dar numai cand a auzit de la distanta clopotul manastirii, un nor de vlaga a cuprins-o, ridicand-o de subsuori. Dn batran mi-a zis ca aproape nici nu mai stie cum arata spitalele. Vine la Aadambu, la icoana !aicutei, ca la cel mai bun doctor de pe lume si, slava )omnului, ii merge bine. Binele il simt ca un miracol toti credinciosii veniti aici, pentru ca in aceasta sfanta manastire respira un alt veac. )in fiecare firicel de iarba auzi o rugaciune sadita de cine stie ce mucenic necunoscut si insusi cerul de deasupra manastirii pare spalat de raurile de lacrimi, care au curs din ochii inaltati cu evlavie catre el. %colo, in albastrul lui tivit cu aurul toamnei, sade "fanta "fintelor, care le asculta rugile, ajutandu-i pe toti la necaz. 2ata marturia unei minuni pe care am gasit-o in caietul vrednicului parinte 8aramon' M$u, )aniela .ramada, de @/ de ani, am avut o cazatura si m-am lovit la spate. )upa un an si jumatate ma durea atat de

tare, incat nu ma puteam ridica si nici apleca. %m stat internata la "uceava si nu mi-a ajutat la nimic. %m fost trimisa apoi la "pitalul de neurochirurgie din 2asi. %ici, mi s-au facut analizele, dar totul fara nici un rezultat. %m plans ingrozita si ma rugam la !aicuta )omnului sa ma pot ridica din patul suferintei. %m ajuns la aceasta sfanta manastire si m-am asezat in genunchi la prima icoana. %m plans cu lacrimi amare, pentru ca stiam ca nu am alta scapare in afara de !aica )omnului. %m stat la dezlegarile de noapte si de a doua zi. )upa "fanta 1iturghie, am venit din nou la icoana si m-am rugat sa faca ce-o vrea cu mine, dar mai bine sa mor decat sa sufar atata durere. )eodata, am simtit ceva care ma apasa pe spate, am dat cu mana crezand ca este cineva, dar nu era nimeni. $ra mana !aicii )omnului. %m plecat apoi cu autobuzul acasa. "i oamenii s-au mirat tare cand au vazut cum umblam prin autobuz si cum cantam cu toata lumea. $ram complet vindecata. )e atunci, nu m-a mai durut nici spatele, si nici capul. !aica )omnului m-a ajutat si m-a ridicat din patul spitalului si vin aici la fiecare 30 de zile de la "uceava, sa-i multumesc7.

Ceas de #ecernie si de taina Bat clopotele de Vecernie. )in asternutul de iarba, dintre desagile cu merinde, pelerinii se aduna in fata bisericii. 2si pleaca fruntile adanc, in miezul rugaciunii, privind cu smerenie inspre feloanele argintii ale calugarilor, ca la un colt de icoana datatoare de minuni. Dltimul dangat al clopotnitei e un bici peste genunchi. -oaca o simti sus, in cosul pieptului, ticaind sacadat, ca falfaitul aripilor de ingeri' M%cum slobozeste pre robul -au, "tapane, dupa cuvantul -au in pace& ca vazura ochii mei mantuirea -a, pe care ai gatit-o inaintea fetei tuturor popoarelor...7. Drmeaza -reimea, 4ascatoarea de )umnezeu, "lavele, 8salmii, otpustul - toate intr-o ordine speciala a clipei sfinte. (easul omenesc nu mai foloseste la nimic. -impul zboara in alta lume. "e lasa noaptea, infiorata de istorisirile pelerinilor, soptite in mare taina, la cate un foc jaruit. )in departarea padurii se aude inabusit un cantec de o dumnezeiasca tristete si incep sa pricep intelesul cuvintelor pe care i le-a spus odata parintelui 8aramon calugarul (hesarie de la 8utna' M!ai, 8aramoane, apai cum sa nu se intample aicea atatea minuni, daca de la poarta manastirii pana in usa bisericii, numai pe morminte de sfinti calcam<7.
CA&ALI" CHI!ILA

4e scriu cititorii...

'n lacas cu puteri tamaduitoare are nevoie de credinciosi

Manastirea Calugara
din )udetul &imis "timata redactie,

M-am hotarat sa fac si eu parte din marea si inimoasa familie a revistei C9ormula %"C, trimitandu-va cateva impresii dintr-o recenta calatorie. C(and simti cum totul in jurul tau isi pierde conturul, cand ai nevoie de liniste si de lumina, indreapta-ti gandurile sau pasii spre !anastirea (alugara.C %sa incepe scurtul ghid al manastirii, pe care l-am cumparat din micutul altar de inchinaciune. 1a doi ,ilometri de (iclova-!ontana ;ravita, izolata de zgomotele lumii, in inima unor codri seculari se afla !anastirea (alugara, adapostita la picioarele unei stanci. %devarul despre descoperirea locului unde s-a cladit manastirea este relatat in istorie de teologul %le5ie (#?00 . Dn pastor ratacind cu caprele prin padure a auzit cantari bisericesti. )upa cercetarea locului cu alti credinciosi, a observat o pestera care s-a dovedit a fi chilia unui pustnic. 2n interior s-a gasit un altar de piatra, o icoana a !aicii )omnului cu 8runcul in brate, cateva obiecte bisericesti si moastele pietrificate ale pustnicului. )ucand icoana in biserica ortodo5a din sat, credinciosii au constatat cu mirare ca ea s-a intors singura in pestera. 2n noaptea de #0G## iunie #?5=, pestera amenajata a fost sfintita de preotul .. 8opovici, ajutat de teologul %le5ie 4edici, daruindu-i-se hramul C%coperamantul !aicii )omnuluiC. 8otrivit unei vechi credinte, manastirea este construita pe un loc considerat sfant, izvoarele din jurul lacasului monahal avand puteri tamaduitoare. "e consemneaza vindecarea unui orb, a unui paralitic, a unui demonizat, prin izvorul ce curge chiar in naosul bisericii, sub icoana sfanta a !aicii )omnului. !otivul pentru care m-am hotarat sa va scriu este acela ca lacasul este vizitat din ce in ce mai rar de credinciosi. $ adevarat ca drumul e anevoios si lung, dar daca nu te nevoiesti putin, nu dobandesti liniste si tamaduire pentru suflet. Dn alt motiv ar fi acela ca manastirea are nevoie de ajutor. 1ucrarile de restaurare s-au oprit la jumatate, cartile puse spre vanzare s-au imputinat. !anastirea nu are telefon. )esi parintele staret are un mobil, acolo, in inima muntelui, acesta nu-si dovedeste intotdeauna eficienta. )in discutia cu staretul manastirii, ieromonahul (asian ;nita, am aflat ca aici nu a e5istat curent pana anul trecut. %cum, ar fi nevoie de bani pentru restaurarea picturii din biserica si apoi pentru cea a e5teriorului. )atorita saraciei din zona (majoritatea locuitorilor din (iclova *omana si !ontana sunt someri sau agricultori , nevoile urgente ale manastirii nu pot fi sustinute financiar de acestia. *ugamintea mea ar fi ca prin publicarea unui articol sa incercati - in limita posibilitatilor - sa popularizati sfantul lacas, canalizand energii si fonduri pentru a

creste afluenta credinciosilor. (restinii care se incumeta sa urce si sa ingenuncheze in fata sfantului altar sunt asteptati cu bratele deschise de parintele staret si de cei doi calugari. 8entru a va starni interesul, as vrea sa mai adaug o minune auzita chiar din gura staretului' icoana !aicii )omnului (cea gasita in pestera , desi e veche, innegrita de fumul lumanarilor, nu se lasa restaurata. C4u sta vopseaua pe eaC, ne-a spus ieromonahul. C%m vrea sa o ducem la Bucuresti, macar pentru curatare, dar asta implica un efort financiar.C 1ucrarile de restaurare a manastirii se doresc a fi terminate pana la # octombrie, cand se sarbatoreste hramul. 8ana atunci, in toate marile sarbatori, dar nu numai, manastirea are zile de pelerinaj in care sunt asteptati credinciosi. C4oi facem slujba in fiecare zi, dar rareori suntem mai mult de trei prezentiC, ne marturisea parintele staret. (iclova-!ontana reprezinta punctul principal de plecare spre !anastirea (alugara. ; data ajunsi in ;ravita, se poate lua autobuzul din piata garii (.9.*. sau din autogara, care dupa #0 ,m ajunge la (iclova-!ontana. )upa ce traversam localitatea, urmam drumul nemodernizat ce strabate Valea si (heile (iclovei, ajungem la fosta cariera de piatra, unde drumul se ramifica. ; pornim pe drumul ingust din dreapta, ce urca usor, prin padure. %dresa pe care puteti scrie sau trimite bani prin mandat postal este' 2eromonah (%"2%4 ;42-%, !anastirea (alugara, (iclova-!ontana ;ravita, ;.8. ;ravita, jud. (aras-"everin, cod #>50 C(and ai nevoie de liniste si lumina, indreapta-ti gandurile sau pasii spre !anastirea (alugara. "emne ale 8uterii lui )umnezeu e5ista peste tot in jurul nostru, nu ne ramane decat sa invatam sa le simtim.C 8.". Va trimit si o poza care nu este tocmai reusita din cauza vremii si a aparatului meu de fotografiat. (u stima, 8AB!I#LA B5 ; &imisoara O biserica inaltata de Re(ele Carol I n-are nici apa, nici lumina electrica:

Manastirea C#&A&(IA
din )udetul Buzau

)raga C9ormula %"C,

Suntem o familie ca multe altele din aceasta tara,

unde se spune ca atunci cand a impartit )umnezeu bogatiile pe pamant, in dreptul ei 2 s-a rupt %totputernicului sacul, cazand la noi din toate darurile cate avea. 8ovestea aceasta este cat se poate de-

adevarata. 8e orice drum de vacanta ai lua-o prin tara, frumusetile ei te intampina la fiece pas. 2n vara aceasta, am ajuns pe meleagurile Buzaului, punctul final al calatoriei noastre fiind "arata-!onteoru, o statiune cu ape si namoluri sarate, o veritabila oaza de sanatate pentru mii de turisti. "aracia si-a pus amprenta si aici, ca aproape in toata tara, dar asta nu-i impiedica pe oameni sa vina in numar mare, pentru a face cura cu apa sarata si impachetari cu namol. )ar nu despre !onteoru doresc sa va scriu, ci despre !anastirea (etatuia, aflata tot in judetul Buzau. 2ntai am vizitat !anastirea (iolanu, iar de acolo, pret de @-0 ,ilometri de urcus prin padure, am dat de !anastirea (etatuia, situata chiar pe varful dealului, intr-un decor de basm. %m fost foarte impresionati atat de simplitatea manastirii, cat si de cucernicia celor trei calugari care vietuiesc in ea. !onahul batran (ceilalti doi fiind tineri spunea ca biserica are aproape #50 de ani si ca a fost construita de *egele (arol 2 si de *egina $lisabeta. 1a intrarea in incinta, de o parte si de cealalta a usii se afla portretele celor doi ctitori. )in pacate, eu nu stiu nimic despre regii si reginele *omaniei, am 03 de ani, si in istoria pe care am invatat-o la scoala nu se pomenea nimic despre ei. 4u stiu daca au facut tarii bine sau rau, dar pe mine m-a impresionat faptul ca acel rege a construit o biserica si de aceea il respect si-l admir. (and am intrat pe poarta manastirii, calugarii cei tineri faceau mortar pentru a construi o magazie de lemne. (hiliile abia fusesera terminate. (alugarul mai in varsta, slab si probabil bolnav, cu mai putina putere de munca, ne-a condus si ne-a povestit cate ceva despre acel loc. 4u s-a plans de neajunsurile vietii cotidiene, dar am dedus cat de greu o duc. 4u au curent electric, nu au apa (o cara de la cativa ,ilometri . (ineva le donase o instalatie eoliana, dar era nemontata, pentru ca nu avea cine sa ii ajute. %ltcineva le promisese ca le va sapa un put cu instalatia de forare, dar totul ramasese doar o promisiune, asa ca nu le-a ramas decat sa care apa, in continuare, cu bratele. Vara si toamna este cum este, dar ganditi-va ce vor face la iarna: )ar am mai fost impresionati de ceva' cand am intrat in biserica, primul lucru care ne-a imbatat simturile a fost mireasma florilor de tei, pe care bunii calugari le pusesera la uscat, pentru iarna. 4u stiu daca am reusit sa ma fac inteleasa (este prima data cand scriu unei reviste , dar am fost foarte impresionati de acesti oameni cu credinta in )umnezeu, care se roaga pentru noi zilnic. )e aceea, fac un apel la dvs. si la cititorii revistei' poate cineva sa-i ajute pe acesti monahi< *epet' ei nu se plang de nimic. "pun' C%sa vrea )umnezeuC si indura mai departe. 8oate se gaseste cineva din Buzau sau din imprejurimi sa-i ajute cu un tractor sa ridice instalatia eoliana, care le va asigura @3 de volti. "a le lumineze traiul lor simplu. "i poate s-o gasi cineva sa-i ajute la forarea unui put pentru apa sau sa le ofere ceva bani pentru realizarea lui. 2n speranta ca nepriceputele mele randuri vor avea ecou in randurile cititorilor dvs., va multumesc anticipat. CHI '$#A"( MIHA#LA Soseaua "ordului nr5 3/, bl5 30-, ap5 1@, Ploiesti

C(!I#! 5E:ista undeva un schit sau o manastire numita 4odola15

(*aspuns pentru AD18%( ). - Vaslui, 9. %" nr. 3@5

$esi se numeste 8odoleni si nu 8odola, este posibil ca satul meu sa fie

locul Cde la marginea tariiC visat de fiica dvs. 2n afara de izbitoarea asemanare a denumirii, mai e5ista cateva CargumenteC demne de luat in seama' - in partea de sud-vest a satului, pe malul stang al Bistritei, pe la inceputul secolului al JV22-lea, marele logofat )umitrascu "tefan ctitorea o manastire care avea sa se numeasca ceva mai tarziu !anastirea Bociulesti (Buciulesti . % ramas cu acest nume din doua motive' primul ar fi bocetele rudelor boierilor tradatori sau carcotasi, surghiuniti si decapitati aici ()omnitorul .heorghe "tefan transformase manastirea in loc de surghiun, aici aflandu-si sfarsitul fratii -oma si 2ordache (antacuzin, impreuna cu )oamna lui Vasile 1upu Voievod s.a. & al doilea s-ar datora bocetelor satenilor din zona, greu incercati de viiturile Bistritei, care, de fapt, au surpat si cimitirul, chiliile si partial chiar biserica, ale carei ruine se pot inca vedea de pe ).4. Bacau - 8iatra-4eamt& - in imediata vecinatate a ruinelor (despre care puteti citi in revista noastra C9lorile dalbeC nr. #G#==?, pag. @# avea sa se nasca, la @/ august #?3/, o mare personalitate a culturii si spiritualitatii romane - profesorul, compozitorul si dirijorul %1$J%4)*D 8;);1$%4D. $ste suficient sa amintim doar cateva dintre compozitiile acestui reputat creator de muzica laica si religioasa, pentru a putea intelege mai lesne de ce acest meleag este binecuvantat de )umnezeu' binecunoscuta cantare CAristos a inviat:C, cantarile la cununie, liturghii, tropare, a5ioane, binecunoscutele colinde CBuna dimineata la !os %junC, C!os %junC, C9lorile dalbeC, cantarea C!ulti ani traiasca:C si multe, multe alte compozitii care sunt pe buzele tuturor, fara a se cunoaste autorul... 2n semn de pretuire si recunostinta fata de ilustrul nostru inaintas, in anul #==/ (la implinirea a #50 de ani de la nastere , la 8odoleni a luat fiinta 9undatia (ulturala C%1$J%4)*D 8;);1$%4DC, fundatie ce si-a propus Cscoaterea ilustrului inaintas din perfida "iberie a uitarii si asezarea lui la locul ce i se cuvineC. (u eforturi supranaturale, 9undatia a reusit sa editeze revista C9lorile dalbeC, din care va oferim cu placere cele doua numere aparute pana in prezent. Buni crestini si neintrecuti gospodari, urmasii lui %le5andru 8odoleanu au inaltat, in apropierea ruinelor fostei manastiri, o adevarata catedrala, un giuvaer arhitectonic, care merita efortul de a fi vazut si admirat. )e altfel, in comuna a mai fost finalizata o biserica in satul 4egritesti, in satul 1uncasi se afla in constructie un lacas sfant, iar biserica din centrul satului 8odoleni are, la intrare, o bijuterie de 8ortal--roita pictat in fresca. 2n 8odoleni este o intensa activitate spirituala' aici a aparut, in anul #=>@, primul cenaclu literar-artistic din mediul satesc, intitulat sugestiv C!uguriiC, unii

dintre membrii sai fiind cunoscuti in literatura, arte plastice s.a. %s aminti doar cateva nume' pr. prof. )orin 8loscaru (trei volume de poezie , pr. .eorge Bazgan (actualmente paroh la $dmonton-%lberta, (anada - mentorul unei splendide reviste de spiritualitate crestina, C(uvantul %devaruluiC , Vasile (omonita (un volum de poezie . Va ofer cate un e5emplar din primele doua volume de versuri pe care am reusit sa le tiparesc pana acum, in speranta ca ele vor contribui intr-o oarecare masura la completarea imaginii Clocului de la marginea tariiC, iar daca veti aprecia ca acesta este Cpamantul fagaduinteiC, nu pregetati sa pasiti pe el... Veti fi bine primiti: (u prietenie, AL#IA"$!( CH#LA!(, Presedintele eAecuti6 al %undatiei Culturale <AL#IA"$!( P $ L#A"(< ; Podoleni, )ud5 "eamt, cod /.3/, tel5 0@@K-25215D@

CA"&#C $# IMPACA& !#LI8IIL# -4ricesnele. +fintei )ecioare in Maieru "u cred ca este cinste mai mare pentru o femeie a satului romanesc decat sa fie primita sa cante in corul bisericii. )aca as stapani macar putin stiinta muzicii, n-as mai scrie cele ce urmeaza in cuvinte. 1e-as insaila in note muzicale, solfegii care sa-mi aminteasca ceva din cantecul somesean, sa-mi aminteasca de Mpricesnele7 din !aieru, asa cum au rasunat ele intr-un august binecuvantat si sublim. 2n rest, doar cateva cuvinte. (uvinte simple, despre coristele bisericii, dintre fapturile )omnului poate cele mai apropiate de !aica 1ui cea "fanta, la sfarsit de post istovitor. 4imic despre preoti, monahi, duhovnici. 2n prim-plan sunt astazi acele mogaldete negre din balconul bisericii, babe fara dinti cu voci de inger si palme uscate de munca, pentru care nu este alta cale spre )umnezeu decat cantecul.
$iserica din biserica 4u-mi amintesc cum am ajuns acolo, in dreapta altarului. %scult din strana, cu privirea ascunsa in umbra palmelor si, intorcand capul, vad doua siruri lungi de spinari negre, incovoiate' tarani anonimi, cu genunchi neputinciosi in fata lui )umnezeu, abia mai putandu-se sprijini in coate de pupitrele lungi. 2ndarat, prin peretii inalti, printre arcade si bolti lungi, greco-catolice, inserarea cade cu o repeziciune de gand. 2n seara aceasta sfanta sunt mari rastimpuri cand nici un credincios, dar absolut nici un credincios nu ridica ochii din pamant. 8rilej sa-i pot

urmari pe fiecare, neatins de priviri iscoditoare, singur peste intinderile de spinari, sa le pot vedea cefele rosii, sapate de soare, sa pot auzi murmurul acela inabusit, abia razbatand de sub capetele plecate. (ateodata, atunci cand preotul intra in altar, cand toti crestinii adorm cu fruntile-n pamant ori in strane, mi se pare ca-s singur, singur in capatul imensitatii rotunde a bisericii. 8ana la jumatatea tendoanelor arcuite, de piatra, a fost incropita o alta biserica, ortodo5a. !anunchiurile de stergare au fost coborate doar pana acolo unde poate ajunge mana omului, catapeteasma ortodo5a - agatata abia la jumatatea uriasei bolti din fundal& o biserica mai mica, improvizata pe zidurile cenusii ale celei mari, iar dincolo, pana sus, nu e decat monumentalitatea de piatra rece a fostei catedrale catolice din !aieru. !-a mirat, de asemenea, ca inauntru erau aproape numai femei si copii, semn ca, cine stie, poate femeile au pretuit intotdeauna mai mult pe !aicuta )omnului. )oar cinci batrani, probabil capetenii ale satului, ocupa stranele din stanga, chiar langa Vasile Bors, Mdeacul7 zdravan, tanar si mustacios, cantand barbateste, cu barbia-n piept, cumpatat, fara e5cese. ; alta ciudatenie' in acea zi, femeile din cor nu urcasera in balcon, ci se stransesera in jurul celor doi preoti, asteptand. (el mai batran, $mil (oman, are parul scurt si gri, tuns rotund, nu poarta barba sau mustata. (iteste... cu glas mare din "fanta $vanghelie dupa !atei, spusele se rotunjesc... Msi privind la cer a binecuvantat si, frangand, a dat ucenicilor painile...7. "lujba continua, iar femeile din cor parca atipesc cu ochii in lacrimi. %bia cand preotul porneste sa tamaieze de-a lungul bisericii sau cand zice Mcred intr-unul7, oamenii se ridica in picioare, stranele scartaie laolalta si eu ma ridic si zic o data cu ei. "uperb spectacol, fara pauze sau improvizatii. "ufletele toate se umplu din ce in ce mai mult si slujba incepe sa capete un ritm tainic, o muzica sublima iese din lucruri, din pasii parintelui intrand in covor, din rasuflari de taran. "efa corului, Virginia 1orint, pandeste cuvantul preotului cu gura intredeschisa. "i dupa ce canta deacii si incepe "fanta 1iturghie, atunci cand simte c-a sosit clipa, poti auzi incet, sub vorba preotilor, vocea de sticla a Virginiei 1orint dand tonul cantecului' M"fiiinte... "finte )umnezeule, "finte tare...7. "i abia cind corul femeilor somesene porneste sa cante simti, fara e5agerare, ca incepe sa se mareasca biserica. ; vezi cum se lungeste, nu e catolica si nici ortodo5a, este biserica lor, este sambata, este ultima vecernie din postul %dormirii !aicii )omnului din satul somesean !aieru. 'lita Mantuitorilor de tinichea %s dori orisicui sa se nimereasca chiar intre aceste batrane, atunci cand incep ele sa cinte. )e fapt, nici nu cred ca este un cantec bisericesc. $ mai degraba un tipat de femeie sarmana, un tipat de ruga spre )umnezeu, semn ca femeile ardelene jelesc ceva la care tin mult, sau cel putin au tinut odinioara. $ ceva popular in cantecul asta liturgic, o doina spusa intr-un glas, taraganata prin inaltimile tonalitatilor. 4ici nu ghicesti din ce cotloane ies glasurile acelea, alungite pe nas, ridicand in slavile bisericii ultimele vorbe ale parintelui sau deacului. "i abia la sfarsit vin Mpricesnele7, tot ce e mai propriu cantarilor bisericesti

maierene. ; liniste dramatica. 1umea simte, stie ca slujba nu poate sa se savarseasca cu flecareli, si atunci se naste acea mica invalmaseala cand oamenii ies de la locurile lor, trec pe la preotul care cumineca si, inainte de Mprefacere7, corul canta Mdupa pofta lumii7. !ai tarziu voi afla ca oamenilor care ies din biserica Mle vine7 in acele clipe sa cante ceva, si ca atunci se alege Mpriceasna7, care poate porni din gura oricarui credincios. M-u, !aicuta "fanta, -e rugam fierbinte,G sa ne-asculti de-a pururi marea rugaminte.7 (orul ingana primul glas, apoi canta cu totii, din ce in ce mai incet. 9amilii intregi ies din biserica, ies si cei doi preoti, si lumea sporovaieste in tihna, in timp ce corul inca mai canta. M4u lasa, !aicuta, sa pierim pe caleG (aci noi suntem fiii lacrimilor tale...7 (atedrala ramane pustie. 2n spatele multimii iese si corul, pasind taraganat, luminile se sting si satul inca mai canta' M... nu lasa, !aicuta, sa pierim pe caleG (aci noi suntem fiii lacrimilor -ale...7. (obor impreuna cu ei pe strada ce urmeaza "omesul. %ltadata, toti oamenii din sat fusesera greco-catolici. 1a porti, din loc in loc, siluete nemiscate ne spioneaza din intuneric. 8rivesc mai atent' peste garduri se intrezaresc zeci de !antuitori tristi, din tinichea, rebegiti de trecerea anilor. 24*2. Dnul cu vopseaua prelinsa, celalat fara o aripa, altul ruginit si prabusit intr-o rana, 2isusi cazuti si uitati de oameni, fiecare avand agatata de piept o coroana de flori vestede, rastigniti pe cruci de lemn putred in fata ferestrelor luminate de fericirea unei seri in familie. 8e umerii lor ciuruiti de rugina, cate doi porumbei de tabla galbena zornaie cateodata in bataia vantului de seara. 1a ora aceea tarzie, bisericuta catolica e inca galbena de lumina. 2nauntru zaresc banci de-a latul' pe ele stau tot tarani. )in intamplare, corul canta e5act aceeasi Mpriceasna7 ca ortodocsii, e aceeasi slujba, tot una Mde la inceput si pana la gatatul timpului7. Cuvintul vrajbei noastre ; intamplare fericita a facut sa le pot aduna pe amandoua laolalta' Mconducatoarele7 celor doua coruri, ortodo5 si greco-catolic. Batranele acestea trec in sat drept moasele sufletesti ale tuturor crestinilor si cred ca, daca n-ar fi fost postul acesta al "fintei !arii, 8astele de vara al lumii intregi, n-ar fi acceptat sa-mi vorbeasca impreuna, fara sa-si poarte macar putina ranchiuna una alteia. )umitru 2lisca vine de peste pod, din sus. ; babuta vesela, de aproape ?0 de ani, care-mi ajunge pina-n sold, framantandu-si mereu basmaua neagra pe cap. )in trupul ei garbov, razbate o voiosie datatoare de sperante. (u un ochi nu vede nimic, iar atunci cand canta il tine inchis si pe celalalt. (ealalta, de la Biserica ;rtodo5a, este putin mai tanara, de ># de ani, si vine din josul satului. 9emeie cu fata lunguiata' si dintii ii sunt lungi, gura zaboveste mereu intr-un zambet piezis, ca nu zici niciodata daca femeia asta plange ori rade. %mandoua au invatat a canta la varsta de ## ani Mde la unuL care-i zicea (orutiu Viorel7, amandoua au fost colege cand s-a infiintat in primavara lui F 35 corul bisericesc greco-catolic pe patru voci. M)aaa, tata lumea o fost aici greco-catolica, n-o fost ortodo5 nimenea. (ei care se despartea si se casatorea a doua oara se ducea pe Birgaie si se cununa, ca Birgaiele o fost ortodo5e. .reco-catolice ne-am nascut, greco-catolice ne-am cununat

amandoua, greco-catolice ne-am botezat fetitele. )oar comonismul asta ne-o despartit...7 8rima data imi vorbeste 2lisca )umitru. *ecunoscuta unanim drept cea mai maiastra voce din sat a tuturor vremurilor, batrana nu se intristeaza defel ca Mamu o cam lasa glasul7. ;amenii o cer in biserica numai sa le dea tonul, doar dac-o aud din balcon ca Mincepe7, lumea poate sa cante cum trebuie. M; tara o fost si preotaii de jina, ca daca era niste oameni sa se fi inteles cu greco-catolicii nu era nimica, nu era vrajba intre oameni. Eiceau HHsa nu va duceti la aceiaII. 4oi nu eram greco-catolici, eram HHaceiaII. 4e tinea securistii in dreptul casii, d-apai noi ne rugam la )umnezau, sa ne-ajute )umnezau si noua. 4u ne-am lasat. 2n F =0, dupa ce m-am dus de la ortodocsi, am lasat in locul meu pe Virginia asta. %mu, numa ce dau tonuL si apoi canta fiecare in taina lor. -onuL asta-i mare lucru, daca preotuL zice sus, trebuie sa iau tonuL sus, parca numai eu manteleg cu parintele dintre toti. %mu cand aveam eu corul de era pe patru voci tenor, alt, sopran si bas - ne da tonul cu HHdiazepanulII si-l luam. )a, aveam dirijor, acum luam dupa ureche, oricum notele muzicii nu le stiu a citi.7 Batranei 2lisca ii este greu acum sa spuna ce n-o lasa sa mai mearga la ortodocsi. M4u mio venit. 4u stiu cum sa va spun, am lasat-o pe Virginia. 4-am mai putut si gata sa intru in biserica cealalta. !ai cant la morti, n-am nimic cu nimeni, daL nu stiu, nu m-am mai dus de zece ani..7 %ici se baga in vorba si Virginia 1orint, cea cu dintii lungi. M%tata deosebire-i intre noi, ca greco-catolicii zic HH)oamne indura-e spre noiII si noi spunem HH)oamne miluiesteII. %tat, altceva nu stiu sa fie. (antarile, Mpricesnele7 si condacele tot acelea-s. "i pentru un singur cuvant sa ne dusmanim atata< )e ce sa ne tot certam, catolici si ortodocsi, daca intre noi nu-i decat un cuvant< )e asta-s suparata, ca noi si fratii greco-catolici, noi bisericile unite si surori, avem slujbe pe cantari in acelasi ritm, numai noi credem in !aica )omnului, alte secte nu cred in !aica )omnului...7 (u o incapatinare nostima, fara de patima, 2lisca )umitru raspunde incet' M4oi nu suntem grecocatolici, Virginie draga. 4oi suntem HHaceiaIIM. *oua intamplari in care se vede puterea cantecului (and mergeau Mla cite o (antare a *omaniei7, chiar inainte de-a se sui pe scena, amandoua coristele din !aieru intrau impreuna intr-o biserica din preajma si se rugau in orasul acela mare. 9ie urcau in balcon si cantau acolo, ca sa-si mai dreaga glasul de emotii. MBas era frate-meu %urel )umitru, orb de la nastere. %pai sa-l vezi in fata corului acela de o suta de oameni, cu ochii inchisi, cum canta... (a Bunul )umnezeu, nu alta: (um se intelegea el de la balcon cu preotul 2uliu 8op, cel mai bun preot pe care l-am avut noi, maierenii, vreodata...7 Virginia 1orint o incuviinteaza' M)aa, cel mai mare teolog... %sa-i ramas de la preotul 8op - ca 2nvierea sa se faca in zori de zi. "lujba se-ncepe la cinci dimineata pana la zece, cand se sfintesc 8astile. 4umai in !aieru e obiceiul asta. %sa-i obiceiul lasat de la preotuL nostL vechi si asa mere7. %poi cele doua femei imi zic despre foloasele pe care le-au avut in viata de pe urma cantecului. M%sta face mult, sa lauzi in cant pe )umnezeu. "amti o putere, ca mai mare nu se poate, fara cantec nu sa poate sa te alipesti de $l. 4oi si cand ranim la vaci

cantam, cantam fara vers, cantam pe dinauntrul nostru si ne bucuram c-avem dragostea asta de )umnezeu, ca $l ne tine glasul cum ii' slab, neputincios. (at oi si de batrina, daL tot oi canta, nu ma las7, si fiecare incearca sa-si aminteasca o slujba de suflet, o zi dintr-aceea cand n-au mai avut nevoie de trup, cand ruga pornea atat de aprinsa incat ridurile, parul albit, carnea zbarcita, toate se preschimbau in cantec, intr-un cantec dumnezeiesc, neatins de regrete. Virginia 1orint prinde a povesti' M!-o impresionat cand cantam HHAristos anviat:II, cand auzeam clopotele ca trag pe drum, eu mergeam plangand la biserica. 8langeam de bucurie c-a-nviat !intuitorul. 2l sarbatoream ca la o onomastica mai mare si cantam plangand. Dite, prin F /#, ma rugam la )umnezeu, dar nu asa, cu credinta, mai meream pe la nunti. %tata eram eu o femeie de veseloasa, ca atunci cand incepea ceterasul a canta, porneam la cantat si la stragat, fereasca )umnezeu: 2nainte de (raciun, am ajuns la operatie a doua oara, cu piciorul. % doua noapte era sa mor. !i s-o luat asa un junghi si mi s-o dus la inima. "-am strigat catra "us' HH)oamne )umnezeule, nu-mi lua viata si sufletul, ca de astazi inainte -e-oi sluji. 4umai tine-ma, )oamne, sa-mi mai vad o data baietele:II. "i n-ati crede dumneavoastra, dar am vazut pe data cum pleaca moartea din mine. (um se ie, se ie, se ie... % doua zi, m-am sculat de pe pat si-am pus pe foc, si femeile tate din salon striga' HHtu, 1orintoaie, vezi ca mori acolo:II. ; venit si doftoruL si m-o auzit colindand in spital. -oate femeile acelea chinuite se intorceau catra mine si eu cantam intre paturi, in tacerea ceea de bolnavi, iesita din moarte. "i m-am dus la o femeie tanara care era nascuta si-am colindat-o, si nascuta o zis' HHtu, 1oaie, lele, tu esti gata sa mori si vii la mine sa ma colinzi:II, si-atata m-o sarutat si atata o plans, cat putea sa mai planga o femeie nascuta...7 2lisca )umitru' M(el mai tare m-o emotionat cand s-o dus parintele nostru, 2uliu 8op, acum 00 de ani. (a sa nu semneze sa treaca la ortodocsi, o semnat frate-sau, sa-l scoata din inchisoare. "tiu ca atunci s-o nimerit 8reasfintitul episcop ortodo5 de la (luj si cantam noi HH)oamne miluiesteII, dar nu stiam prea bine cum sa zicem. %pai, cand l-am petrecut pe 8reasfintit de la biserica pana la poarta, asa aveam o obida-n suflet, ca am stiut cum sa cant, daL n-am vrut. %m zas' HH8reaiubit arhireul nostruII si trebuia HHarhiereulII. 4e opreste 8reasfintitul, ca HHn-ati cantat bineII, noi tacem si, cand ajungem aproape de poarta, pornim cu toatele sa cantam HH)oamne-ndura--e spre noiII in urma 8reasfintitului, inciudate si pentru parintele nostru 2uliu 8op, si 8reasfintitul face ochii mari de mirat, se uita la noi, apoi isi vede de drum si l-am vazut cum rade incet, mergand, si n-o mai zis nimica, o stiut ca noi am fost aici numai grecocatolici...7 %bia tarziu, inspre miezul noptii, 2lisca da incet tonul unei alte Mpriceasne7. 2ntai ragusit, abia regasindu-si vocea, Virginia porneste s-o insoteasca fara sa vrea, in timp ce priveste cu indiferenta pe fereastra, in departari statornice. $ o Mpriceasna7 veche, dintre cele mai vechi ale !aierului. M-u, !aicuta "fanta, -e rugam fierbinteG "a ne-asculti de-a pururi, marea rugaminte,G 4u lasa !aicuta sa pierim pe caleG (aci noi suntem fiii lacrimilor -ale....7 !ai este inca o vorba, pe acolo prin !aieru. 1a o suparare atat de amarnica cat sa-ti intunece sufletul, mama se apleaca asupra pruncului sau, si-i

zice cu voce blanda' Mnu te canta, mai fecior...7. Vorba asta Ma te cinta7, ori Msa te canti7 isi risipeste in !aieru toate intelesurile ei prime, dintru inceputuri. M% te canta7 in !aieru inseamna a plange. M(aci noi suntem fiii lacrimilor -ale...7 B 8$A" L(P#SC(

$espre &!#P&#L# !(8ACI("II 'rof. ;S%*4 M*4$3I.*

-+emnul ru(aciunii adevarate este smerenia. Iar semnul smereniei este apropierea de om, de animale, de plante.
-Omule, coboara-te cu mintea in camara inimii tale si atunci ai ajuns la cer. - 2n lumea ortodo5a se vorbeste mult despre rugaciunea inimii, dar putini stiu cu adevarat ce inseamna ea. !ai mult chiar, pare un subiect supus unei blande interdictii. )e ce te5tele filocalice pomenesc doar in treacat despre rugaciunea inimii< )e ce calugarii si marii duhovnici evita sa vorbeasca despre aceasta rugaciune< - *ugaciunea inimii este inabordabila. $a este o e5presie intima si transmisibila de la duhovnic la ucenic. 8arintii nostri spirituali evita acest subiect din teama de a nu pierde darul smereniei si de a nu cadea - cum spune marele nostru pustnic Vasile de la 8oiana !arului - in trei pacate capitale' umblarea fara rost, pierderea de timp si vorbaria goala. 1a asta, se adauga numeroase alte primejdii. 4u sunt putine cazuri cand, facuta fara ascultare si multa luare-aminte, rugatorii au cazut in ratacirea mintii. 2ata de ce, cand venea vorba despre rugaciunea inimii, parintele (leopa schimba subiectul, zicand' M!ai bine ti-as spune cat de albastru este albastrul !editeranei sau cat de pustiu e pustiul7. $l stia primejdia. 2n loc sa privesti la Aristos, te uiti la cel care vorbeste despre Aristos. )arul tacerii si al rugaciunii par a izvori unul din altul. *ugaciunea inimii nu e o teorie pe care sa o inveti la scoala, ci un dar al )uhului "fant, un dar pe care il primesc numai cei vrednici. $ste stiut ca multi pustnici au ajuns la rugaciune dupa @0-00 de ani de asteptare neintrerupta, altii necunoscand-o niciodata. 4oua ne apartine urcusul. *asplata e a lui )umnezeu. - )e fapt, in ce consta rugaciunea inimii< - "fantul 2oan .ura de %ur spunea' M-u cand te rogi, nu teologhisi, caci esti batjocorit de demoni. (and te rogi, trebuie sa ai inima infranta si smerita pentru pacate. 4-ai voie sa vorbesti in vremea rugaciunii nici un cuvant din "criptura. (i te coboara in inima cu rugaciunea de un singur cuvant, gandind numai la numele lui Aristos7. %ltfel spus, aceasta rugaciune inalta inseamna unirea mintii cu inima,

repetand mereu numele !antuitorului (M)oamne 2isuse Aristoase, fiul lui )umnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul7 , pana ajungi sa nu mai ai intermediar de cuvinte. -u insuti devii o rugaciune sau, cum frumos zicea 2saac "irul' M;mule, coboara-te cu mintea in camara inimii tale si atunci ai ajuns la cer7.

-Izvorul a toata rautatea este iubirea de sine. - "fantul "iluan %thonitul povesteste ca, primind rugaciunea destul de repede, a marturisit acest lucru si duhovnicul sau s-a mirat' M)aca la varsta ta ai ajuns atat de sus, unde vei fi la batranete<7. 2n clipa aceea, "iluan s-a mandrit si a pierdut darul. @0 de ani i-au trebuit dupa aceea sa il recapete in pustie. )e ce rugatorii fug de lume< (at de important este locul in unitatea mintii cu inima< - 1ocul nu este important. 4u locul sfinteste pe om, ci invers. "a nu uitam ca fiecare loc isi are ispitele lui si oriunde trebuie sa ai rabdare. %urul se vadeste prin foc si barbatul prin ispite. Vasile de la 8oiana !arului ne-a lasat, acum @50 de ani, 5? de manuscrise in care vorbeste despre drumul anevoios al rugaciunii. M2mi aduc aminte - spunea el - ca pe vremea cand traiam in pustie ma maniam tare. "i pe un lemn prea gros sau prea subtire, si pe toporul care nu taia bine crengile, si pe cremenea care, cand eram grabit, nu da repede scanteie, din care pricina, scos din fire, blestemam nu numai faptura neinsufletita, ci si pe diavol.7 2n curatenia lui sufleteasca, Vasile (arpatinul se simtea stingherit a-l blestema pana si pe diavol. %sa se pregateste locul, vasul inimii, ca sa poata primi nu numai rugaciunea, ci, mai ales, sa o poata pastra. %celasi pustnic povesteste' M$u am cunoscut oameni care petreceau in tacere, ca pasarea in colivie si care, de intristare si ciuda, carteau impotriva lor insisi, ca si cum s-ar fi aflat langa ei unul care i-ar fi amarat7. )egeaba te rogi doar pentru tine si uiti sa te rogi pentru lume. 8rin egoism pierzi totul. 2ubirea de sine este un pacat capital. (um zice parintele (leopa' M2zvorul a toata rautatea este iubirea de sine, cea mai grea si mai subtire din toate patimile care robesc firea omeneasca. )in iubirea de sine se nasc' mila de sine, crutarea de sine, multumirea de sine, trambitarea de sine, lauda de sine, indreptatirea de sine, placerea de sine si toate celelalte pacate stiute si nestiute7. 2ata de ce, pentru a castiga rugaciunea, trebuie sa fii despatimit, curat cu mintea si cu inima si, mai presus de toate, smerit. "merenia este semnul rugaciunii adevarate, iar semnul smereniei este apropierea de om, de animale, de plante. $vitand sa recunoasca pe ce treapta a rugaciunii a ajuns, parintele (leopa ofta uneori, spunand' M(at as dori sa traiesc iarasi cu pasarelele in padure7. -ot el, iesind de la biserica, spunea credinciosilor' MVai, ce bucurie mare am avut cand m-am impartasit prima oara in pustie. % venit un stol de pasarele si mi-au cantat atat de frumos, ca un cor de ingeri7. 2n clipa aceea, s-a pogorat

asupra lui un ciopor de pasari si s-au asezat pe crestetul lui, spre uimirea celor din jur, care au inteles. %sa cum "fantul 9rancisc crestinase un lup, parintele putea vorbi cu pasarile, cu copacii, cu iarba si florile. - .rabit si nestiutor, ai zice ca rugaciunea e una singura. "a te rogi cat mai simplu si mai fierbinte lui )umnezeu. "a intri in legatura cu $l. - "unt mai multe trepte ale rugaciunii. )e pilda, a sasea treapta e rugaciunea in e5taz (in uimire . % cincea e rugaciunea vazatoare, iar a patra e rugaciunea de sine statatoare. % saptea treapta este rugaciunea duhovniceasca. $a nici nu se mai cheama rugaciune, ci vedere duhovniceasca. 8rin ea, ai depasit un prag si esti o fire cu )umnezeu. 2saac "irul socoteste ca sunt putini cei care pot practica aceasta rugaciune. )aca la rugaciunea inimii ajunge doar unul din #0.000 de imbunatatiti, la cea duhovniceasca cu greu s-ar gasi un om dintr-un neam intreg. -*oamne, Iisuse 0ristoase, )iul lui *umnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul. - "cara spre rugaciunea adevarata pare de neurcat. (e facem noi, crestinii de rand, care nu ajungem la ea< - -rebuie sa nu cazi in disperare si sa te rogi cum poti. 4u intamplator parintele (leopa se intreba' M4oi ce facem, care nu stim aceasta tehnica si aceasta filosofie de rugaciune inalta< 4oi ne pierdem< 4ici vorba, dar fiindca a venit cuvant despre rugaciune v-am aratat ce este rugaciunea cea adevarata, chiar daca eu n-am cunoscut-o7. %sta nu inseamna ca trebuie sa abandonam lupta, sa dispretuim faptele. -otul e sa nu ne punem pe noi in centrul lumii si sa-l inlocuim pe Aristos. 4oua ne ramane doar lupta cu gandurile, cu atasamentul fata de lucrurile sensibile, cu slabiciunile si patimile noastre. 8uterea de a rezista ispitei e a lui )umnezeu. 4oi avem o singura arma in lupta - rugaciunea. - )-le profesor, de unde vine de fapt rugaciunea inimii< - )in Vechiul -estament. (hemarea numelui lui Aristos ofera harul intruparii "ale in tot locul si peste toate fapturile' plante, pasari, pesti sau oameni. (onsecinta acestei prezente continue face posibil oricarui om sa simta in inima lui prezenta lui Aristos. 2n "olomon ((antarea 5,@ se spune' M$u dorm si inima mea se roaga (vegheaza 7. !ult mai tarziu, $vagrie 8onticul, preluand e5perienta pustniceasca din $gipt, va starui in implinirea rugaciunii prin pazirea inimii, golirea mintii, simplificarea rostirii prin pomenirea numelui lui Aristos' M)oamne 2isuse Aristoase, fiul lui )umnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul7. 1a noi, sau creat adevarate scoli duhovnicesti ale rugaciunii prin Vasile de la 8oiana !arului, prin 8aisie Velicicovschi de la 4eamt, prin "fantul (alinic de la (ernica sau marele .heorghe, de care pomeneste )umitru "taniloae in cartea sa M*ugaciunea lui 2isus7. ;ricum, nu ne este ingaduit a vorbi prea mult despre acest subiect. 1-am atins doar in treacat, precum intr-o celebra povestire hasidica. "e spune ca un preot se ruga intr-un anumit loc, intr-o anumita padure. )upa moartea lui, fiii sai au vrut sa-i continue lucrarea. 9iul fiului stia rugaciunea, stia padurea, dar uitase locul. !ai departe, fiul acestui fiu stia rugaciunea, stia

locul, dar uitase padurea. $u, care istorisesc acest lucru, am uitat rugaciunea, am uitat locul si padurea, dar mai tin minte povestea. S !I" P!#$A

Fenomenul "*.&4%I4* -,u vor trece decat doi ani si multora dintre noi o sa le trebuiasca felinar aprins ca sa mear(a pe strada. S-a nascut acum 5# de ani, intr-o casa
taraneasca de primprejurul 2asului. 2n urma unui accident, ramane fara vederea lucrurilor fizice. )upa copilarie, ii rodeste, printr-o minune, o alta vedere. Vederea nevazutului, a lucrurilor pe care ochiul obisnuit nu le poate distinge' aura, straturile de culori care ne inconjoara si-n care Valentina poate vedea betesugul si faptele oamenilor lumii acesteia. !ai mult, Valentina intrezareste, ca orice clarvazator veritabil, viitorul, unul nu tocmai fericit pentru specia noastra. -Imi plac doar oamenii care mai au culori fumoase in jur. - 8e cartea dvs. de vizita scrie Valentina .irlea - clarvazator. Vreau sa va intreb, d-na Valentina, ce poate si ce nu poate vedea un clarvazator< - 4oi suntem facuti de la )umnezeu la fel. 4oi toti avem la fel, sapte straturi de culori, sapte Mbecuri7, toate in rand incolonate. )arul )omnului este pentru toata lumea egal. )in pacate, din cata lume am vazut si vad, raman foarte putini oameni adevarati. 4oi ne pierdem omenia, legandu-ne de trei lucruri' putere, avere si placere. 2mi plac doar oamenii care inca mai au culori frumoase in jur. - Aaideti sa ne intoarcem cu gandul acolo unde ati vazut lumina zilei, in casa parinteasca din )obrovat. - 4oi am fost #3 copii, iar mama si tata ne iubeau la fel pe toti. "a i se fi intamplat ceva unuia dintre noi, pe mama si pe tata ii durea la fel. - "i ce fel de copil erati< - $ram ca toti copiii. )upa mine au mai fost inca doi copii' o sora si un frate. )aca tata ar fi fost un om sanatos, daca ar fi putut si el sa munceasca, pentru casa noastra, ar fi fost mult mai bine. )ar tata nu putea, ca era un om batut de militieni, din cauza ca se chema legionar. )ar n-avea saracul nici un fel de rautate in el. 2n ultima vreme, pana sa plec de acasa, dupa ce am orbit, eu ii prevesteam tatei cand sa se duca in zalnic sau cand sa se ascunda in pod ca

vine !ilitia sa-l ia. 1-am ocrotit foarte mult din clipa in care n-am mai vazut. 2ncolo, eram un copil obisnuit. 4u as avea sa spun o intamplare anume, in afara de una pe care nici acum nu mi-o pot e5plica' in ziua de > noiembrie #=5?, cand mama m-o trimis la scoala, mie mi-o fost foarte frica sa ma duc. - %sta se intampla in clasa intai< - 2ntr-a doua. 8e intaia o terminasem si am inceput-o pe a doua, pe care am facut-o pana la > noiembrie #=5?. %m implinit in aprilie 5# de ani si nici acum nu-mi pot e5plica de ce mi-o fost frica atunci sa merg la scoala. 8oate presimteam ce urma sa se-ntample. - %cel accident care v-a schimbat intreaga viata. (um s-a intamplat< - 8ai, ma jucam prin curte, cand o venit tractorul cu lemne. !-am temut ca vine roata peste mine, atata mai stiu. (and m-am trezit, m-am trezit la spital. !-o luat de acasa toamna, pe #0 noiembrie, cand am avut accidentul, si m-o adus inapoi anul viitor inainte de 8asti. )ar asta nu este o amintire pe care s-o pot povesti ca sa ma compatimeasca cei ce aud. -oate incercarile pe care ni le da )umnezeu, tot $l ne ajuta sa le depasim cu vointa din noi. "i tot ce-2 cer lui )umnezeu, daca merit, mai devreme sau mai tarziu, imi da. - (and a inceput sa se inchege lumea culorilor, cand ati inceput sa-i vedeti altfel pe oameni< - !ama si fratii mei se duceau care la treaba, care la scoala, si eu ramaneam cu tata, care ma aseza fie in lemnar langa dansul, fie in gradina, fie pe prispa si, ramanand mereu cu dansul, primul lucru pe care i l-am spus a fost cand o luat Badea (fratele meu mai mare gainile si cucosul din poiata sa le duca in "lobozia, intr-un sat vecin, sa le manance. "i-i zic tatei' M)u-te la poiata, ca Badea o luat gainile sa le manance cu "andina, la "lobozia7. - (ine era "andina< - (umnata mea, din partea fratelui cel mare. 8rieteneau pe atunci. )upa aceea, ii spuneam tatei unde-i dusa mama, in ce dugheana intra, fie ca la Vaslui, fie ca la 2asi, ce cumpara si ce ne aduce acasa' pestisori de bomboane, zahar pe ata sau alte lucruri. %ltadata, i-am spus ce-o sa ne aduca in traista de la 2asi, cu cine vine pe drum, spuneam cand incepe sfada in casa. (and misuna mama prin ograda ii spuneam' M4u mai pune mere in traista, ca n-ai sa le vinzi7. "i multe lucruri din astea. -ata s-a dus in sat la parintele 2saila sa-ntrebe ce-o fi cu mine dar, desi era om dezghetat la minte, nu stia ce sa spuna. - (um va apareau informatiile astea despre mama, despre tata, despre Badea< - "tiam. "i acum, mai la indemana imi e sa zic ca stiu, decat ca vad. Vederea e cu totul alta. %pare lumina, si-n lumina se vede faptura lucrului pe care-l spun si apoi il descriu. - "e vede asa, ca intr-o miniatura< - 4u. !are, ca o poza. "i cu cat ma uit mai atent, cu atat se vede mai clar. -+a nu spui ce stii, ca te vor duce la nebuni. - (and v-ati dat seama ca ceea ce vedeti dvs. poate fi folositor oamenilor< - (and am plecat de acasa, mama si tata mi-au spus sa nu spun nimanui

ce stiu, ca de-or fi oameni ascunsi, ma vor bate cum il bateau pe tata si o sa ajung rau in viata. 2ar mama a strigat asa' M"a nu spui nimanui, ca te vor duce la nebuni si n-or sa creada asa ceva7. 2n F=0, dupa ce doctorii au zis ca nu au ce-mi face, ca am atrofie optica, am ajuns sa descriu pana la urma ceea ce altadata tata, mama si cu popa m-au oprit. "a descriu cand vedeam un om ca are culori in jurul lui. !ai clar, aveam sa fac lucrul acesta din F=3, @? iunie. %tunci, m-a cuprins o lumina atat de puternica, incat vedeam in ea orice despre om' de unde vine, ce hiba are, unde o fost, ce-o facut, de ce-i beteag. - "i-apoi, ati realizat ca puterile astea va vor ajuta sa-i vindecati pe oameni< - .resiti, stati putin, de data asta gresiti. 4u eu vindec. 4u noi cei de pe pamant vindecam. 4ici macar doctorii nu vindeca. $i trateaza. 8e cati oameni i-ai vazut dumneata vindecati de doctori< 2n sase ani, eu inca n-am intalnit asa ceva. )octorul trateaza. 8e pamantul asta nu este om sa vindece. $u pot sa spun cu usurinta betesugurile. )omnii doctori care-mi stiu vorbaria si o pricep, scriu cum se cheama doctoreste si tot dansii (care-s pe bucatele, ca-i de inima, ca-i de stelute, ca-i de toate trateaza. )ar nu vindeca. (el de "us vindeca. )aca de "us, pe culori ii trecut sa nu fie vindecat, nu ii. 8oate sa fie o suta de doctori in jurul unui om, nu-l vindeca. - )eci, nici dvs. nu puteti vindeca. - 4u. 4u e5ista om pe pamant sa vindece. - "i totusi, foarte multa lume spune' Valentina m-a vindecat, Valentina mi-a vazut ce betesug am... - )a, eu vad ce betesug are fiecare, dar eu nu vindec, domnii doctori trateaza si, daca omul are dat de la )umnezeu sa se vindece, se vindeca. - "i boala de unde vine< - 4e imbolnavim sufleteste intai. % fi rau inseamna boala, a fi hapsan e iarasi o boala. "i se intuneca culorile. 4u trebuie sa te duci in biserica, sa-l strigi pe )umnezeu. 2l strigi pe )umnezeu de aici, din suflet. )aca omul nu-1 are in suflet, sa nu-1 caute. 2ar cine are chemare, sa intre in "fanta Biserica, iar cand intra sa aiba ochi sa vada si urechi sa auda. )ar din ce mi-e dat sa vad, la biserica se merge cum ai merge sa cersesti bani sau ramasite de paine. !ulti merg la biserica doar cand o dat un necaz peste ei, gandind ca prin banutii platiti preotului o sa fie rascumparat pacatul pe care l-or facut. !ulti dintre noi in biserica intram bou si iesim vaca. 4u se merge la cersit in "fanta Biserica. "i la spovedanie, cand ne ducem, n-avem ce cauta la parintele decat atunci cand ne facem acasa spovedania mai intai, in taina, ca mai bine ca mine si ca )umnezeu nu ma stie preotul. )ar omul se duce la spovedanie nepregatit, si raman multe lucruri nespuse si ascunse, care se vad pe culori. - (um trebuie sa se poarte crestinul ca acum, la @000 de ani de la 2nvierea lui Aristos, sa mai poata spera la mantuire< - )aca faci rau, intuneci culorile din jur. )umnezeu ne-a dat tuturor o baie de lumina colorata, dar noi, prin faptele noastre, nu lasam lumina sa intre si sa ne lumineze mintea si sufletul. 4oi avem tot ce ne trebuie spre a fi multumiti, dar ne lipseste cu desavarsire lumina din minte si suflet. 4oi avem mintile intunecate. "i sufletul. (and vom da drumul la lumina sa intre in suflet, vom fi din nou o

turma si un pastor. "i o sa lasam lumina sa ne curga in minte si-n suflet. - "puneati candva ca o sa vina un timp cand multi dintre oameni or sa aiba acces la puteri de felul acestora, pe care dvs. vi le-a dat )umnezeu. (and credeti ca se va intampla asta< - (and< 8este ani. (and vom merita cu totii. 4oi venim pe lume inzestrati cu de toate, insa un dar mai deosebit vom primi doar atunci cand vom merita fiecare la randul nostru. 4u vor trece decat doi ani, doi ani si ceva, cand multora dintre noi, cu scoala sau fara scoala, cu invatatura sau fara, o sa ne trebuiasca felinar aprins ca sa mergem pe strada. "i sa nu va prinda mirarea cand veti vedea ziua in amiaza mare si insorita oameni umbland cu lampionul aprins pe drum. "a nu intrebati ce cauta. %sa de mare intunecime vine peste noi. "i de aceea, sa fim mai buni, sa stiu sa ma iert eu pe mine, sa-mi iert aproapele, semenii, si dupa aceea sa-l rog pe )umnezeu sa ma ierte, daca merit si cat merit. O medicina a viitorului1 )in #==3, Valentina .arlea isi gaseste un nou si adevarat rost in viata' ceea ce vedea ea avea sa fie speranta si folos oamenilor. 2n anul @000, o gasim pe Valentina in cabinetul !$)2%"%4 din cartierul -atarasi al orasului 2asi, formand, alaturi de doctorul %drian Vasilca si bioenergeticianul "orin Balan, o treime interesanta, preocupata de zorile unei noi medicini. Boala se vede in destin. Valentina poate spune ce predispozitie are un om pentru o anumita boala, daca Mpata7 respectiva este prezenta in aura sau daca aceasta apare in destin pe stratul violet. %sta ar fi si principiul de baza al medicinii viitorului' echipe de specialisti formate, pe de-o parte, din oameni care au capacitatea sa vada aceste pete, si altii, care sa poata corecta respectivele pete, sa le redea stralucirea luminii initiale. (um s-ar e5plica aceasta e5traordinara revolutie in domeniul medicinii< Boala vine intai pe culori, deci energetic, apoi in suflete, si abia dupa aceea la nivel fizic. 2nainte de a aparea o disfunctie organica, apare, mai intai, un dezechilibru energetic de sistem, care este tradus pe aura, prin aparitia unei pete, pata ce poate fi corectata prin transfer energetic, acupunctura, presopunctura, homeopatie sau chiar de un terapeut care sa refaca acea culoare initiala. %stfel, unele boli, care apar cu sase luni sau chiar cu ani inainte, ar putea fi prevenite si vindecate prin corectii dintr-acestea energetice. %natomia miracolului Valentina si-a capatat imaginea de ultima speranta - un tamaduitor absolut despre care s-a auzit ca face minuni. Drmarea' aici vin oameni cu boli de cancer, paralizati, cu boli congenitale, carora din pacate Valentina nu le poate da nici un leac. MDn hidrocefal e un hidrocefal7, cauta sa puna ordine in lucruri dr. Vasilca, colaboratorul de suflet al Valentinei, Masta nu trece nici cu ceai de musetel, nici cu tei, nici cu cucuta. "i va rog sa specificati' Valentina are calitati deosebite, dar

nu de vindecare. "i daca vreti s-o spun pe aia buna, nu e5ista boala sa se vindece. 4ici dragostea nu se vindeca, o uiti, domnule, si atata tot.7 )e altfel, asta spune si Valentina' M8e culori se pot vedea planta de leac si desenul (modul de folosire al respectivei plante - n.r. , atata vreme cat straturile dimprejurul omului sunt curate. )ar daca ele sunt incalcite de la faptele cele rele, ce leac sa mai vad eu<7. "i totusi, cum se e5plica unele cazuri miraculoase' Valentina poate preciza cand o persoana are cancer, chiar si in metastaza, daca aura din jurul corpului mai mentine contactul cu trupul prin primul strat. )aca acesta este departat, e putin probabil ca se va mai gasi un leac la boala respectiva insa, daca aura isi mentine contactul, facand doar o miscare de du-te-vino, atunci mai sunt sanse si - cu leac, cu pastile, cu operatie - acel om poate sa fie salvat. 4acientii vorbesc "indecare prin telefon !ariana 8intilie din 2asi suferea de o boala cumplita, de piele. Dnguentele recomandate de medici si chiar anumite tratamente bioenergetice la care apelase se dovedisera nefolositoare. "pre sfarsitul verii anului #==/, numarul petelor rosietice se inmultisera. )isperata, !ariana 8intilie apeleaza la Valentina, de care auzise de la o cunostinta. (um femeia nu-si putea permite sa achite ta5a pentru consultatie medicala, si-a luat inima in dinti si-a cautat-o pe Valentina la telefonul ei de acasa. 4ici nu a apucat sa se recomande, ca Valetina si vazuse baiul pentru care !ariana 8intilie o sunase. M)a, vad. %i mai multe pete rosii pe corp, care te mananca foarte tare... )a, le vad, dar sa stii ca nu le ai numai pe astea... !ai sunt si alte hibe pentru care trebuie sa mergi pe la doctori.7 %sadar, Valentina a putut Mvedea7 prin telefon boala de care respectiva femeie suferea. !ai mult, ea a depistat cauza bolii (o boala de ficat si leacul ei' M8etele care te supara au insa un alt leac. Vad ca trebuie sa le ungi cu zama de huma. "a te duci la fabrica de caramizi si sa te rogi sa-ti dea un bot de lut neinceput... 2l pui in apa si cobaltai bine borcanul sau vasul pana se face o apa tulbure. )upa aceea, tamponezi mereu fiecare loc rosu7. 2n mai putin de trei luni, boala de piele a femeii s-a vindecat complet. eai pentru tumora Dn alt caz miraculos care a fost rezolvat de Valentina este cel al unui copil de cinci ani din satul *useni, judetul 2asi. (opilul suferea de dureri groaznice de cap, in urma carora avea repetate crize. 8arintii, dupa ce au strabatut toate spitalele tarii pentru investigatii care nu-i dadeau de capat bolii fiului lor, au decis sa mearga la Valentina. (larvazatoarea a sesizat un chist pe creierul bolnavului,

si i-a recomandat un tratament cu ceai de spanz. 2n ultima vreme, copilul se simte bine, iar crizele sale s-au rarit. CA&ALI" CHI!ILA

C! "ICI BI=A!# 4oaptea aloianului

% fost asa' intr-o noapte, mama a iesit tiptil in gradina, cu nacinicul aprins si cu o floare de regina-noptii in mana. 8regatise de cu ziua, intr-un loc dosnic, ceva ce semana cu o papusa de lut. $ra 4oaptea (aloianului, cand dorintele se implinesc. !ama a ingenuncheat, a ridicat fruntea catre cerul spuzit de stele si, izbucnind in plans, l-a rugat pe %totputernicul s-o ajute. 2ar %totputernicul, la ora aceea cand si cucii dorm, i-a strigat din cerurile unde haladuieste' M9etito, cu lucrurile acestea nu se glumeste. $sti abia o copila, cati ani ai implinit<7. M"aisprezece7, a raspuns mama. M(e stii tu cum sa dai viata unui chip de pamant, cand si eu ma caiesc de multe din facerile pe care le-am izvodit< -e-am vazut cum ai mosmondit toata ziua la aratarea aceea. )ar, fie cum vrei tu. *egina-noptii e pentru mine< %m si uitat de cand nu am mai primit o floare de pe pamant. )a-mi-o:7 "i floarea disparu in inaltul cerului, luata de un vant, de s-au rasucit pomii din incheieturi. %poi, deodata, s-a lasat o liniste mare. !ama si-a facut cruce si, plecandu-si fruntea, a inceput sa sufle peste papusa de lut. )ar lutul ramanea lut si pace. % dat sa plece, cand a auzit un scancet. "i, plangand de bucurie, a dus faptura inviata in casa. %m crezut povestea asta, pe care mi-o spunea bunicul, leganand copaia ca sa adorm, si inca o mai cred, fiindca astfel am venit eu pe lume. (a acum arat ca o ciudatenie, ca par venit de pe alta lume, este din cauza (aloianului. 4u am cunoscut dragostea, ci doar suferinta singuratatii si a nenorocului. 8e cine sa invinovatesc< !ana mamei, firava si neindemnatica< (um ias mai saruta-o, daca ar mai fi... Eadarnic cad in genunchi si ii cer iertare, ca am blestemat noaptea aceea... Dneori, caut locul acela in care am venit pe lume. Buruieni si oase albe de pisici. )ar sub arborii verzi, la un ceas anume, in pacea asfintitului, cand livada se cufunda intr-o tristete stranie si adoarme in parfumul reginei-noptii, sufletele parintilor si ale bunicilor fosnesc prin iarba si le aud gafaitul grabit, fiindca au facut cale lunga, afland ca le caut amintirea si misterul fiintei mele. PA(L M VIL#A"( ; Bucuresti 8.". 4acinicul este o lampita care se foloseste numai in regiunea )eltei. "ticla are forma unei lalele si jumatate este colorata in rosu.

Mandat postal pentru lumea de dincolo

8ropun revistei dvs. un subiect de studiu, dupa parerea mea, interesant' transferul de materie din lumea reala in lumea de dincolo, mai pe intelesul tuturor, pomana, pe care - dupa cate sunt informat - o practica numai religia ortodo5a. 2n sensul acesta, va relatez o intamplare aflata recent' o doamna mia povestit despre fratele ei care a fost in elita de piloti ai lui (eausescu si care in #=>? a plecat in .ermania cu 8acepa. %cesta, ca sa scape de cei cu care plecase, le-a administrat o substanta chimica, in urma careia se produce stop cardiac. 1a catva timp dupa deces, sora viseaza ca fratele ii spune urmatoarele cuvinte' M!-ati trimis aici fara curea la pantaloni. Vedeti ca peste doua saptamani vine la mine baiatul lui J (un vecin de-al lor din sat . -rimiteti-mi cureaua prin el7. )upa e5act doua saptamani, baiatul lui J a plecat la o nunta, cu mai multi consateni, transportati toti intr-un camion descoperit. (amionul se rastoarna pe drum si singurul care moare este baiatul vecinilor, prin care s-a si trimis cureaua pe lumea cealalta. 2n satele noastre se stie ca, daca iti apare multa vreme un mort in vis si ii dai de pomana ce-ti cere (mai ales ceva de mancare , se linisteste pentru mult timp. S#!8I( B B ; Bucuresti

Sfanta care aduce ploaia - Icoana facatoare de minuni a +fintei %na de la $istrita Afumati insa demni, sfintii de la /istrita
prive(#ea5a lespe5ile (rele de piatra sub care isi afla ti#na de veci neamul voievo5ilor Musatini. ; naluca in #aine cernite luneca pe sub boltile bisericii domnesti, se apropie sfielnica de catapeteasma, apoi cade in (enunc#i in fata icoanei Sfintei *na, cea facatoare de minuni. $e(ete subtiri intorc nerabdatoare foile 5drentuite ale unei carti de ru(aciuni, apoi un (las intretaiat de suspine destrama linistea naosului. .a sfarsit, fruntea pelerinei atin(e pardoseala, bu5ele saruta cu evlavie mana ar(intata a Sfintei, iar trupul i se fran(e de la mijloc, pentru a trece pe dedesubtul icoanei. /inecuvantarea Sfintei *na se po(oara atunci asupra omului. ; data ajuns de cealalta parte, credinciosul isi paraseste 5buciumul si se inapoia5a la rosturile sale cu sufletul impacat.

4ovestea celor trei %ne 2coana facatoare de minuni a "fintei %na a fost pictata de doi calugari din partile 2erusalimului, zice-se chiar in oraselul in care s-ar fi nascut "fantul !ucenic .heorghe. 9acerea icoanei a fost datata, cu apro5imatie, intre anii ##50-#@50. 1a o privire fugara, s-ar putea crede ca este o alta reprezentare a 9ecioarei !aria cu 8runcul. 2coana sparge insa tiparele epocii' ea o infatiseaza pe "fanta %na tinand in brate o copila, nimeni alta decat fiica sa, "fanta 9ecioara !aria, cea aleasa de )umnezeu pentru a-2 aduce pe lume 9iul. Biblia ne spune ca %na si sotul ei, 2oachim, nu aveau copii si erau dispretuiti din aceasta cauza. $i nu si-au pierdut insa nadejdea si s-au rugat pentru ca )umnezeu sa binecuvanteze si casnicia lor. %na si-a fagaduit copilul spre slujire templului din 2erusalim. %stfel, ea a nascut la batranete o copila, pe care a numit-o !aria. "fanta 9ecioara a slujit, in adevar, templul din 2erusalim, de la 0 la #@ ani. 2coana "fintei %na le aminteste credinciosilor miracolul biblic, dar si propria ei forta de a face minuni. "ute de ani, icoana a stat intre odoarele cele mai de pret ale imparatilor de la (onstantinopole. (u timpul insa, puterea bazileilor a scazut sub loviturile paganilor. Dnul dintre ultimii monarhi bizantini, !anuel al 22-lea 8aleologul, impreuna cu 2mparateasa %na, au daruit icoana Voievodului %le5andru, zis si Ccel BunC. 9amilia imperiala isi arata astfel recunostinta pentru felul in care a fost primit fiul lor, %ndronic, in vizita lui prin tara !oldovei. %le5andru cel Bun a imbracat icoana in aur si a daruit-o soatei sale, pe care tot %na o chema. %ceasta va aduce icoana la !anastirea Bistrita, inainte de anul #3#?, cand Cs-a stramutat la vesnicile locasuriC. $istrita si-a pazit cu sfintenie ctitorii 4u se cunosc minunile infaptuite de icoana "fintei %na inainte de aducerea sa in !untii !oldovei. 4u se stie nici cand a fost asezat, pe spatele icoanei, chipul "fantului !ucenic .heorghe, patronul si protectorul ostirii moldovene in epoca medievala. Dn lucru este cert' odorul cel mai de pret al !anastirii Bistrita a schimbat vietile a mii de oameni, de la vladica la opinca. $a si-a pus pecetea si asupra voievozilor, in special asupra dinastiei !usatine' in fata ei au ingenuncheat %le5andru cel Bun, "tefan cel !are, 8etru *ares, %le5andru 1apusneanu. C%ceasta sfanta icoana, la vreme de neploaie, scotandu-sa cu litanie afara de manastire si facand o sfestanie, pana ce sa intoarce in manastire numai ce ploua, daC nu peste tot, ci catu-i hotarul manastiriiC, scria, pe la #>@0, !itropolitul .heorghe. "e cunoaste, de asemenea, ca astfel de pastoratii aveau loc cand tara era lovita de epidemii, lacuste si alte primejdii. Voievodul 8etru *ares isi datoreaza, si el, scaparea din mainile paganilor acestei icoane' in #50? turcii impresurasera Bistrita, unde se refugiase voievodul.

8arasit de boieri, 8etru *ares parea a nu mai avea scapare' C...am cazut la pamant inaintea sfintelor icoane si mult am plans, asijderea si egumenul si tot soborul plangea impreuna cu mine, cu fierbinti lacrimi. "i am dat fagaduinta lui )umnezeu si 8rea (uratei 1ui !aici, ca de ma voi intoarce iarasi la scaunul meu cu bine si biruitor, atunci din temelii voi innoi sfanta manastire...C, avea sa-si aminteasca mai apoi domnitorul. (a urmare, in zorii zilei de #? septembrie, voievodul se strecoara, nevazut de turci, pe o poarta dosnica. )ar Cn-a avut ragaz a se odihni, deasupra manastirii, in munte, vazu ca un roiu de pretutindenea cum turcii inconjoara manastirea ca sa-l poata prinde. $l cunoscand acestea, au incalecat de sarg pe cal si singur au fugitC, mai nota cronicarul .rigore Dreche. (a urmare, domnitorul nu numai ca a scapat cu viata, dar a si revenit in fruntea tarii, tinandu-si fagaduiala data. Minunile icoanei cu doua fete (u toata puterea sa asupra vremii, icoana a avut de suferit cel mai mult de pe urma vremurilor tulburi. !ai intai, in timpul $teriei de la #?@#, ea a fost despuiata de imbracamintea aurita. %ctualul vesmant de argint i se datoreaza lui 4icu %lbu - prefect si primar de 8iatra-4eamt, pe la inceputul veacului. )ar mai inainte, pe la #?50, icoana "fintei %na a fost asezata intr-o noua strana de lemn sculptat si aurit, adusa de ieromonahul Varnava, staretul !anastirii 8angarati. $l fusese bolnav de paralizie si s-a vindecat dupa o noapte de rugaciune la icoana facatoare de minuni. %ceasta n-ar trebui sa ne mire, intrucat icoana se afla in stare sa vindece Caproape orice boalaC, dupa spusele staretului de la Bistrita, parintele arhimandrit (iprian Eaharia. !ulte cazuri disperate si-au aflat aici leacul' C; doamna a fost depistata de medic cu cancer la colon. % venit si s-a rugat toata noapte la icoana. )upa o luna, a fost la control si nu i-au mai gasit nimicC, isi aminteste parintele staret. )e asemenea, icoana este pretuita si pentru ca ajuta fetele sa-si gaseasca barbati destoinici. )in pacate, comunistii nu s-au lasat impresionati de harul icoanei si au dezlantuit prigoana. 4u era loc de CmisticismeC in Cepoca de aurC. (alugarii nu aveau voie sa poarte icoana in procesiune. )ar credinciosii continuau sa vina sa se roage, iar minunile se tineau lant. C4oi ne rugam aici, dar ploua acolo, in locurile chinuite de seceta, de unde venisera oameniiC, povesteste parintele arhimandrit, razand. )upa #=?=, procesiunile au reinceput' icoana "fintei %na a ajuns sa vada toata !oldova, dupa 50 de ani de izolare silnica. 8e timp de vara, ea se odihneste rareori la casa ei de la !anastirea Bistrita. &a chemarea plaiesilor, 5sfintele5 ies din altare

!atusa 2leana din Bodesti, comuna aflata la cateva zeci de ,ilometri de Bistrita, isi aminteste' C$ra arsita, zaduf mare, iar noi pe camp la papusoi, la prasit... )adeam cu sapa in pamant ca-n drum, asa era de uscat. 4umai ce vad ca apare "fanta, cu mare alai. %m ingenunchiat la marginea soselei si mi-am facut cruce, ca nu stiau celelalte femei ce am patit...C. %stfel de aparitii nu sunt deloc straine plaiesilor. 8e timp de vara mai ales, soseaua care leaga 8iatra de -argu-4eamt devine promenada C"fintelorC de la diferite manastiri, harazuite cu darul aducerii de ploaie' icoana !aicii )omnului de la Varatec, 9ecioara de la 4eamt si, fireste, "fanta %na de la Bistrita. )ar mai multe stie 2oan Aulpoi, Ccantaret principal in parohia Bodestii de "us, cu hramul "fantului 2erarh 4icolaeC, dupa cum se recomanda, altfel spus - dascalul din Bodesti. 8entru ca C"fantaC sa plece in pastoratie, trebuie indeplinite o serie de conditii, unele naturale, altele legale. (ele naturale sunt Cvremurile de stricta nevoie' ploaie necontenita sau delocC, dupa cum e5plica Aulpoi. Drgenta trebuie sa fie reala, caci Cnu ne jucam de-a icoanaC. (onsiliul 8arohial cere parerea enoriasilor, iar vrerea lor este notata intr-un proces-verbal. 2si fac programare la icoana si asteapta, uneori saptamani la randul. *astimp, credinciosii trebuie sa se roage, sa posteasca si sa tina candela aprinsa. (and le vine randul, oamenii parohiei merg la manastire, unde li se incredinteaza icoana. Cateodata, seceta moare la a cincea evan(helie ;dorul este instalat pe o masina decapotabila ornata cu flori, covoare persane si prosoape inflorate. %ceasta purcede la drum ceremonios, fara graba, in viteza intai. %utomobilul este flancat de patru CstrajeriC, alesi pe spranceana de preotul paroh, care trebuie sa aiba grija de icoana ca de ochii din cap. 2n peregrinarea sa, icoana este salutata de fiecare biserica intalnita, prin batai strasnice de clopot. ;amenii de prin sate lasa portile deschise si ies la drum' unii cu flori, altii cu galeti cu apa, altii chiar intind covoare pe sosea. %cestea poate nu vor mai fi la fel de curate, insa cu siguranta vor fi binecuvantate de trecerea C"finteiC. (redinciosii ingenuncheaza la trecerea icoanei, apoi incearca sa o sarute, sa o atinga, barem s-o vada. (ortegiul ajunge in parohie pe inserat, iar icoana este primita in biserica, cu slujba de vecernie. (antarile si rugaciunile continua apoi pana la miezul noptii. 8este noapte se alcatuieste un sobor din preotii de la parohiile vecine, iar ceremoniile de a doua zi le va conduce preotul cel mai in etate. )imineata incepe cu o slujba de multumire adresata !aicii )omnului, dar si C"finteiC aduse. %poi procesiunea porneste, cu toaca in frunte, cu prapuri (odajdii , cu sobor, cu alai. !ultimea se opreste la fantani, la izvoare, la rascruce de drumuri, prilejuri cu care preotii adreseaza

ectenii de cerere catre !aica )omnului. %ceasta si-a castigat reputatia de Cgrabnic ajutatoareC si nu-i lasa pe credinciosi de izbeliste, e5plica radios dascalul Aulpoi. -inta procesiunii este un deal, de preferinta in preajma unui izvor, unde se afla, pregatita dinainte, o masa cu evangheliare, sfesnice, pomeni si cele trebuincioase facerii de aghiazma. C;data ajunsa acolo, toata suflarea, plecand genunchii, canta HH)oamne miluieste:II, duios si linC, spune dascalul din Bodesti. "oborul oficiaza apoi "fanta -aina a !aslului' se citesc sapte evanghelii dupa sapte apostoli. 1a fiecare evanghelie, credinciosii sunt miruiti cu ulei sfintit. "e rostesc rugaciunile speciale pentru chemarea ploii, iar la sfarsit, preotii aghezmuiesc multimea, cantand C!iluieste, )oamne, poporul tau:C. C;data, eram la a cincea evanghelie - n-ajunsesem inca la a saptea - cand a inceput sa ploua. 4e udase covoarele. %bia am ajuns la biserica, sa o adapostim pe "fantaC, spune 2oan Aulpoi. %ltminteri, daca nu este intrerupta de ploaie, procesiunea de intoarcere decurge la fel. Ca orice minune, ploaia se implineste in trei zile 2nainte de a se intoarce la manastire, icoana "fintei %na trebuie sa lase ceva din harul ei bisericii care a gazduit-o. C"fantaC este purtata pe brate de doi credinciosi pana la catapeteasma, apoi este inchinata la 2coana "fantului 2erarh 4icolae, patronul bisericii din Bodesti. )rumul inapoi, pana la Bistrita, este la fel de triumfal precum venirea. %junsa CacasaC, icoana este primita cu alai, odajdii, si clopote. "e face o scurta vecernie, timp in care "fanta %na isi reia locul obisnuit, printre monahi si !usatini. C"fantaC nu i-a dezamagit niciodata pe oameni. C2n ma5imum trei zile de la ceremonie, plouaC, incheie dascalul Aulpoi, cu un zambet larg. %poi, pe jumatate bucuros, pe jumatate trist, el arata ca, daca nu va ploua in urmatoarele doua saptamani, Bodestii vor chema icoana' C%tunci sa vedeti minunatie:C. 8ana atunci, privirea "fintei %na va cadea asupra fruntilor plecate a sute de credinciosi. C2coana facatoare de minuni a "fintei %na ajuta orice om bolnav, amarat, care vine cu credinta si se roaga cu evlavieC, arata parintele staret de la Bistrita. $l stie ca, atata vreme cat printre odoarele manastirii se va afla si aceasta minune, pasii si sperantele pelerinilor se vor indrepta catre zidurile stravechii ctitorii musatine. C!IS&IA" MIHAI P PA Intamplari magice din lumea reala

Inelus invartecus

- 4odoabele pe care ni le asezam cu nevinovatie pe de(et ne iau adesea in stapanirea lor. % darui sau a primi un inel reprezinta un act cu urmari fericite sau nefericite, ce par desprinse, adesea, din cartile de povesti -

Va amintiti, desigur, scene din indepartata dvs. copilarie, cand unele jocuri nevinovate
aveau in ele un mister care va tulbura. 8rintre ele se numara si daruirea de ineluse din fire de iarba legate pe deget, care semnificau un mic juramant de fidelitate. 9ara sa patrunda semnificatia majora a gestului lor, copiii intuiau ca darul legat pe deget are in el un substrat de magie. %sa si este. % darui sau a primi un inel reprezinta un act cu urmari fericite sau nefericite, ce par desprinse, adesea, din cartile cu povesti. O veri(a intre pamant si cer 9ie ca este primit ca podoaba, fie ca daruirea lui marcheaza o legatura speciala sau un rol special, din momentul in care este purtat, inelul ne pecetluieste destinul si sufletul. %sadar, nu se cuvine sa privim un asemenea dar cu superficialitate. 8urtatorii de inele trebuie sa stie ca rolul decorativ al inelului este destul de recent. $l a inceput sa fie o podoaba feminina abia in (hina antica, dar dupa milenii de-a lungul carora i se atribuise e5clusiv rolul de legatura puternica intre purtator si cineva sau ceva. (hiar si din momentul in care a inceput sa aiba un rol decorativ, chinezii ii atribuiau concomitent o functie magica si, in consecinta, frumoasele chinezoaice care isi permiteau un asemenea lu5 nu primeau inele de la oricine si nu acceptau sa fie impodobite decat cu o piatra pretioasa cu puteri de protectie, cum ar fi jadul. 2n $uropa, inelului i s-a atribuit si un rol decorativ abia pe la sfarsitul $vului !ediu. "i aici s-a conservat convingerea ca inelul isi pastra puterile magice in calitate de podoaba. 8entru unii credinciosi, inelul-podoaba de la degetele domnitelor era semnul unei legaturi cu 4ecuratul, deoarece cochetaria nu putea insemna decat disponibilitatea de a pacatui. 9ara a le da dreptate puritanilor, suntem nevoiti sa tinem seama de o asemenea atitudine, caci dincolo de ea se gasea o veche traditie, o credinta solida in efectele magice, benefice sau malefice ale inelului. Inelul de lo(odna si de castitate 8rima oara cand a fost purtat de femei, fara a avea legatura cu simbolistica nuntii, inelul a fost insemnul regalitatii. )ar si in acest caz, pentru putinele femei care au fost regine sau imparatese in %ntichitate, el simboliza o legatura' intre femeia-monarh si fortele divine care ii confereau puterea. 8rin insemnul regal reprezentat de inel, monarhul, fie ca era femeie, fie ca era barbat, avea drept de putere asupra supusilor, dar si obligatia de a-i apara. 2nelul simboliza totodata gratia divina de care se bucura monarhul, dar si supunerea lui fata de zei. ; relatie e5trem de complicata, in virtutea careia este greu de crezut ca purtatorul inelului era intr-o situatie atat de comoda, pe cat crede omul de astazi. !onarhul era impovarat de coroana si legat de rosturile lumii prin inel. 2n relatia cu zeii, si el era un sclav. ; asemenea dubla valoare, de insemn al puterii si al supunerii, a avut si o are inelul preotesc, dar si inelul casatoriei. (a obiect cu puteri magice, inelul actioneaza ca agent al unei legaturi de supunere, si cand este oferit cu alte ocazii decat cele oficiale. 2n jocul daruirii si primirii de inele, barbatul si femeia sunt in egala masura implicati si, de multe ori, forta magica actioneaza vreme indelungata, malefic sau benefic, in functie de situatie, chiar si dupa ce

podoaba nu mai este purtata. %u importanta foarte multe aspecte' cum s-a renuntat la purtarea inelului, cat timp a fost purtat, ce sentimente i-a legat pe daruitor si primitor, ce sentimente continua sa ii lege sau sa ii dezlege, ce alte persoane sunt implicate in acest joc, sentimental si magic deopotriva, cum arata inelul si din ce material era facut. )in momentul in care este acceptat si apoi purtat, inelul are nu numai puterea de a ne lega de cineva sau de ceva, ci si de a ne izola. 9aptul ca logodnicii trebuie sa isi schimbe inelele in timpul ceremoniei de casatorie, are legatura cu acest dublu inteles' in felul acesta, cei doi se leaga definitiv unul de celalalt, fiind concomitent monarh si sclav in relatia cu celalalt, iar prin aceasta reciprocitate a posesiei si a supunerii se izoleaza de ceilalti. )e aceea traditia considera ca este un mare pacat sa ravnesti la femeia (respectiv barbatul altcuiva, dar si mai mare este pacatul celui care a facut un asemenea legamant, de a mai fi sensibil la farmecul feminin sau masculin al altcuiva. % pacatui cu gandul este de o mie de ori mai grav in cazul celui care o face purtand la deget inelul casatoriei. 4u darui si nu primi inelul in gluma )e cateva sute de ani, inelele reprezinta in primul rand o podoaba si mai putin un insemn al casatoriei. )aca ar fi depins doar de institutia casatoriei, giuvaergiii ar fi dat faliment de mult. )ar nu s-a intamplat asa, deoarece CinstitutiaC cochetariei este e5trem de activa si asa va ramane o buna vreme, dupa cum ne indica avantul luat de industria modei. -oate acestea nu ne dovedesc insa ca am trai intr-o lume foarte pacatoasa, cum striga in desert multi adepti ai puritanismului. !are pacat insa este sa nu iei in seama consecintele pe care le poate aduce daruirea sau primirea unui inel. Vom vorbi mai intai despre inelele daruite de barbati femeilor, fara a omite situatia contrara (in ciuda raritatii sale si numeroasele cazuri de autodaruire cu inele, care, prin numarul lor, ne arata ca, la capitolul cochetarie, barbatii au intrat in concurenta cu femeile. 2n acest prim caz, putem vorbi de o ecuatie cu trei CnecunoscuteC' persoana care daruieste, primitoarea inelului si inelul. 8uterea si natura magica, buna sau rea, a inelului depinde foarte mult de identitatea celui care il ofera in dar si mai ales de sentimentele sale. )aca barbatul respectiv face gestul cu o anumita indiferenta, fara cine stie ce intentii de seductie, forta magica a darului ar trebui, in principiu, sa fie foarte redusa fata de persoana care il primeste. %proape nici un pericol nu ar plana asupra ei, mai ales daca inelul este facut dintr-un metal de calitate. 2n schimb, daruitorul se pune intr-o situatie delicata, intrucat, o data cu primirea darului, femeia respectiva capata anumite puteri asupra lui, puteri care sporesc din momentul asezarii sale pe deget, mai ales daca in sufletul primitoarei se trezeste un sentiment de iubire sau chiar simplul capriciu de a-l domina pe respectivul curtezan. 2mpotriva vointei sale, se va vedea el insusi obsedat de femeia cu care anterior cochetase in mod gratuit, iar daca este cumva legat de o alta femeie, relatia aceea se va deteriora. (hiar si in aceste conditii, femeia se afla si ea in pericol, pentru ca inelul poate fi incarcat cu puteri malefice de atingerea altor maini. )e pilda, vanzatoarea de la care a fost cumparat poate simti inconstient invidie pe femeia rasfatata cu un asemenea dar, mai ales cand el este cumparat de un barbat atragator. )e aceea, manualele de magie recomanda ca, inainte ca inelul sa fie purtat, primitoarea sa intreprinda urmatorul ritual' sa roage o ruda de se5 feminin (de mare incredere sa ia inelul si sa il puna intr-un pahar cu apa, in care au fost aruncate cateva petale strivite de trandafir, si sa il lase acolo peste noapte. % doua zi, dupa rasaritul soarelui, inelul poate fi purtat fara teama, dupa ce degetul pe care va fi purtat va fi spalat in aceeasi apa. 8uterile inelului sunt deosebite cand barbatul il ofera din toata inima. 9iind un semn al iubirii, el are aceeasi aura magica pe care o au inelele de logodna. (onsecintele sunt insa diferite, in functie de sentimentele femeii. 8rimit de o femeie indiferenta, el are darul nefast de a-l inrobi pe bietul indragostit si de a-i provoca primitoarei porniri dominatoare punctate de cruzime.

%ceasta nu inseamna ca ea insasi nu va suporta efectul magic al inelului, atunci cand il poarta cu incantare. 2mpotriva vointei sale, desi nici un sentiment nu o va lega de barbatul care i l-a daruit, ea va intra intr-o relatie de dependenta fata de acesta, marcata prin imposibilitatea de a lega relatii trainice cu alt barbat. )aca va face si imprudenta de a purta concomitent un inel primit de la cel cu adevarat iubit de ea sau de la sot, vor rezulta relatii e5trem de tensionate cu amandoi barbatii. Ritualuri de anulare a ma(iei inelului 8entru a opri actiunea magica a unui inel, nu este suficient ca el sa nu mai fie purtat. 9orta magica inceteaza complet doar daca inelul este topit si din el este facuta alta bijuterie, pe care nu va trebui, in nici un caz, sa o poarte fosta proprietara sau o ruda de sange. 8ur si simplu, trebuie daruit altcuiva sau, si mai bine, vandut. (u acest act, ciclul magic inceteaza. )aca inelul a fost oferit de un barbat care in sinea lui nutreste, de fapt, antipatie sau ura fata de femeia careia i-l face cadou, atunci, pentru a se indeparta puterile sale malefice, nu este suficienta topirea lui, ci transformarea intr-o cruciulita, care apoi va trebui ingropata la mormantul unui stramos. Dn efect de dezlegare de puterile magice il poate avea si daruirea cruciulitei respective unei cersetoare, dar numai uneia cinstite. -oate aceste efecte magice sunt si mai puternice daca inelul este oferit la o aniversare sau la o onomastica, precum si in zile de mari sarbatori crestine. )e regula, se recomanda ca de (raciun sau de 8asti sa nu se daruiasca inele. $5ceptie fac inelele de logodna. )ar aceasta este o alta tema de discutie, care aduce in prim plan alte puteri magice ale aparent inofensivei bijuterii. 4ana cand moartea va va desparti... 8uterea magica a inelului de logodna sau de casatorie este aproape sau, respectiv, imposibil de dezlegat. %m sugerat deja ca nu este de glumit in general cu un asemenea dar. (u atat mai mult, nu se glumeste in situatia in care barbatul si femeia se leaga de-a binelea printr-un legamant, iar cu legamintele nimeni nu poate glumi, fara sa fie pedepsit. 2nelul de logodna leaga puternic sufletele partenerilor, chiar daca logodna este secreta, chiar daca ea nu se implineste intr-o casatorie. )aca logodna se desface, simpla purtare a inelului din momentul in care decizia de a rupe legamantul a fost luata chiar si numai in gand are efecte nefaste. )e atunci, purtatorul sau purtatoarea atrage asupra sa blestemul celuilalt si ani in sir se va simti dependent. "omnul ii va fi tulburat de vise ciudate si cand va tine in bratele sale pe altcineva, va simti, apasatoare si plina de repros, atingerea logodnicului parasit. -oate acestea se intampla indiferent de cine sau ce anume a determinat ruperea logodnei. )istrugerea inelului nu stinge puterile magice malefice ale acestuia. )e data aceasta, este nevoie de ceva mai mult. 8ersoana care vrea sa scape de forta lui magica trebuie sa duca un regim de severa castitate din momentul topirii inelului, care va fi prefacut tot intr-o cruciulita, ca in cazul prezentat anterior, si aruncat intr-o apa curgatoare. 2n felul acesta, el este curatat de orice aura malefica. )e asemenea, fostul logodnic trebuie sa nu mai poarte inel pe acel deget timp de //> de zile. %bia atunci poate fi sigur ca a fost dezlegat de vechea logodna. 2nelul logodnei destramate nu este insa totdeauna malefic. )aca desfacerea legamantului s-a facut impotriva vointei unei persoane, care stie ca a fost iubita si a iubit cu inima curata, inelul protejeaza sufletul celui ramas singur, si daca este purtat, si daca este doar pastrat in secret, mai ales daca barbatul sau femeia respectiva a fost obligat (obligata de parinti sa se relogodeasca si sa se casatoreasca din nou, cu altcineva. 2nelul de casatorie leaga sufletele celor doi fosti purtatori dincolo de viata aceasta. 4u e5ista remediu impotriva puterilor magice ale inelului nuptial. "i nepurtat, el ramane pe deget, ca o amprenta vie a legamantului anterior. $fectele magice, bune sau rele, depind numai de natura casatoriei anterioare si de sufletul celor care l-au purtat. 9ireste, inelul de casatorie al vaduvei are o forta benefica, doar daca este purtat in conditii de castitate. %ltminteri, el devine un factor

malefic inspaimantator. 2n aceste triste conditii, cel mai bine este sa nu mai fie purtat, dar in nici un caz nu trebuie distrus sau ascuns. Cand nu trebuie daruit un inel 4iciodata o ruda de sange nu trebuie sa-ti daruiasca un inel. 8rin acceptarea si purtarea lui se produc in subconstient, ulterior chiar in fapta, legaturi de natura incestuoasa, cu consecinte detestabile. )e asemenea, inelul daruit de un barbat altui barbat este tot purtatorul unor puteri malefice si reprezinta de fapt nu un dar, ci un blestem. 9emeile nu trebuie sa faca asemenea daruri, dar in pericol este mai mult barbatul primitor. 4ici autodaruirea cu un inel nu este totdeauna de bun augur, mai ales in cazul femeilor. 2n aceasta situatie, el semnifica logodna cu cochetaria si refuzul iubirii adevarate, iar cata vreme este purtat, o izoleaza pe femeie de barbatii care ar putea sa o iubeasca, atragandu-i insa pe ceilalti, pe seducatorii fara scrupule. Barbatii, in schimb, isi pot darui un inel, dar numai unul singur. %les cu grija, el ii confera purtatorului autoritate in relatie cu semenii si o anumita izolare de oamenii aducatori de rau. C%les cu grijaC inseamna si ornat cu o piatra pretioasa aducatoare de noroc. 2nelul respectiv va aduce insa ghinion daca el este cumva logodit sau casatorit sau daca este purtat si dupa aceea. Barbatii, o data logoditi sau casatoriti, nu au dreptul sa poarte decat insemnul acestor legaminte. (u consecintele, bune sau rele, deja amintite si dependente doar de buna alegere. 8entru ca si logodna si casatoria sunt daruri. )ar pe acestea le face destinul, adica %ltcineva, care le stie pe toate. 8# !8# IVA" MA!I $(H V"ICI

4arintele Iustin
de la 4etru #oda - In Muntii ,eamtului, calu(arii traiesc intr-o ortodo:ie lucie 8e la jumatatea drumului dintre 8luton si Bicaz, o sageata albastra, scorojita, incearca sa spuna ceva drumetilor. 2n apropiere, o troita vegheaza la capataiul unui drum forestier, care se pierde printre brazi. %cesta se intretaie cu un paraias vremelnic, rod al ultimilor nameti. (u drumul asta nu-i de saga, caci un panou te avertizeaza dintru inceput' C%tentie: "e corhanesteC. "ovaielnic, serpuit, drumeagul pare ca te poarta drept spre capatul lumii. )upa cativa ,ilometri, ii afli obarsia pe un tapsan insorit, pe care se inalta o biserica alba, strajuita de doua randuri de chilii. (urtea este impestritata de masini din toate colturile tarii' Bistrita-4asaud, )ambovita, -ulcea, !ures. %plecat deasupra unei )acii cu numar de Bacau, un preot se roaga marunt, blagoslovindu-i caii-putere. 2arba !anastirii 8etru Voda este framantata de sute de pasi sfielnici, care cauta, la randu-le, binecuvantarea. $a poate veni fie din difuzorul care predica norodului Buna Vestire, fie de pe buzele celui mai cautat duhovnic de pe aceste meleaguri' parintele 2ustin 8arvu. Cu Iisus, in adancul pamantului 8arintele 2ustin a imbracat rasa neagra in #=0/, la "chitul )urau, din !oldova, pe cand avea numai #> ani. )upa doi-trei ani a fost trimis spre desavarsire la "eminarul monahal de la (ernica, langa Bucuresti. 2n timpul razboiului a slujit ca preot militar pe frontul de $st. )upa razboi, vederile sale politice nu au placut noii ocarmuiri bolsevice, care l-a condamnat la #@ ani de temnita grea. 8arintele 2ustin a facut periplul celor mai crunte inchisori comuniste, dar temnita a

insemnat pentru el o si mai mare apropiere de )umnezeu, o CzidireC in credinta. (at a stat inchis, parintele abia scotea cate o vorba. (ea mai mare parte a timpului si-o petrecea in rugaciune. )ormea pe beton, intre doua scanduri si niste paturi gaurite. Vitregia temnitei i-a calit trupul, deprins deja cu asprimea vietii monahale. 8arintele 2ustin nu s-a plans niciodata de conditiile de trai' trupul, ChoitulC - cum il numeste el, cu dispret - este facut sa indure si sa trudeasca. $l nu este sortit lancezirii. )e fapt, adevarata viata duhovniceasca a parintelui s-a desavarsit acolo, in temnita. 1a %iud, s-a zbatut sa faca rost de paine si vin pentru impartasanie. % oficiat "fanta 1iturghie la 000 de metri sub pamant, in maruntaiele minei de la (avnic. -ovarasi de suferinta ilustri l-au tinut sa nu CcadaC' parintele %rsenie 8apacioc, Valeriu .afencu... )upa o escala dureroasa la colonia de munca .alda, din !untii 9agaras, parintele 2ustin a fost mutat, in #=/0, la 8eriprava, in )elta, unde principala ocupatie era taiatul stufului. 2n #=/@, pe 00 ianuarie, tortionarii au hotarat sa-i lichideze pe detinuti. )e vreme ce Caccidentele de muncaC erau ceva obisnuit, ce mai conta si o inscenare< 2n plina iarna, au fost trimisi la taiat stuful, sub biciuirea cumplita a crivatului. 8arintele nu a cracnit, a rostit o rugaciune si a intrat in apa rece ca gheata, in fruntea detinutilor. 2n cateva minute, s-a aratat un soare atat de puternic, incat a topit zapezile si a incalzit apa. 8lanul criminal a dat gres. 1a incheierea celor #@ ani de supliciu, cei insarcinati cu CreeducareaC sa l-au intrebat' C)aca-ti dam drumul acum, ce-ai sa faci<C. 1a care parintele a raspuns senin' C(e am facut si pana acumC. % mai primit patru ani de pedeapsa. $liberat, in cele din urma, parintele 2ustin a continuat sa slujeasca la !anastirea "ecu, incepand din #=/3. %nii de CreeducareC nu i-au afectat libertatea de gandire, fapt netrecut cu vederea de comunisti. %cestia il aresteaza din nou, in #=>5, si-i stabilesc domiciliul fortat la !anastirea Bistrita, pentru a-l supraveghea mai indeaproape. *evolutia din #=?= pune capat prigoanei, iar parintele se intoarce la "ecu. )oi ani mai tarziu, el se retrage in sihastrie, cu gandul de a-si petrece restul zilelor in post si rugaciune. 2nsa vrerea )omnului a fost alta' parintele 2ustin trebuia sa creasca obsti de calugari. Interviu cu un staret care nu-si (aseste tihna - C2n C=#, cand am venit, nu era decat iarba verde, curata, sanatoasa. 8e vremuri, aici ma jucam cu copilasii, cand veneam cu mieii la pascut. !ai fata cate-o oaie, din mers, si duceam mielul acasa, in traista. 2ar paraul... 2ntram pana la brau in apa dupa cate-o lostrita, 5-/ copii odata. 4u ne lasam pana nu secam ochiul de apa unde se pitise pestele, ca sa-l prindemC, isi aminteste parintele 2ustin. (and vorbeste, fata i se lumineaza, iar barba rotunda, sur-colilie, care-i acopera umerii si pieptul, tremura incetisor. 8e varful nasului stau, intr-un echilibru precar, o pereche de ochelari grei, carora parintele le aminteste, din cand in cand, locul. 8e deasupra lentilelor scapara doi ochi din cel mai pur albastru de Voronet, in care un monah ar vedea Cbucuria duhuluiC. !anastirea 8etru Voda a fost la inceput o baraca ridicata si locuita de un singur om' parintele 2ustin. )upa numai un an, alaturi de chilia sfintiei sale s-a ridicat biserica alba, cu hramul "fintilor %rhangheli !ihail si .avriil. C2n momentele grele, din C>/ pana-n C=#, cand ma aflam sub supraveghere la Bistrita, oamenii n-au incetat sa vina la mine. 2-am casatorit, le-am botezat copiii. (u acesti oameni am realizat ceea ce se vedeC, e5plica parintele 2ustin. Budecand dupa cat de repede a crescut si a inflorit manastirea, enoriasii au fost multi, credinciosi si darnici. !ai mult, ei continua sa vina' C8oporul este legat de vatra manastirilor. 8ermanent, aici a fost un loc de refugiuC. 8arintele crede ca lumea are nevoie de preoti cu minte sanatoasa si suflet curat. $i trebuie sa slujeasca intru )umnezeu, suflet si neam. (ei mai multi stalpi ai bisericii se ridica din mediul taranesc. 1a oras, crede parintele, o parte dintre preoti se gandesc la o situatie materiala mai buna. %tunci, Cpreotia nu mai e preotie, misiunea nu mai e misiuneC. %poi, ar mai fi si metoda profesorilor de la -eologie' Cmai mult scolastica, rationalaC. C8regatirea occidentalaC nu este de nici un folos, prea multe

influente CnegativeC. %ici, parintele se CaprindeC, pe nesimtite' C;ccidentul este scoala de intalnire a influentelor asiatice, americane, africane. Dltimii 50-/0 de ani au distrus Biserica (atolica. %ceasta se afla intr-o stare deplorabila, mai viciata decat in *asarit, unde s-a conservat mai mult viata spirituala. (atolicismul polonez, ungar si cehoslovac, au mentinut religia mult mai sanatoasa. "ingurele porti spre credinta ale $uropei au ramas in *asarit. 1ibertatea haotica a distrus tineretul, copiii... $5ista o mafie puternica, care distruge adevarul. $i uita ca 8amantul este al lui )umnezeu, apoi al omului...C. 8arintele se opreste si nu mai vrea sa continuie' C!ai mult nu spun, ca HHardeIIC, si-si pune la punct ochelarii, cu un gest hotarat. %tingerea cu "fantul !ir pune capat Cconferintei de presaC. 8arintele 2ustin nu are niciodata destul timp pentru ceilalti. 1a usa chiliei sale se intinde un sirag rabdator de pelerini. ;data, unul dintre credinciosi l-a intrebat' C8arinte, dar dumneata cand mai apuci sa dormi<C. C)in mers, fiule, din mersC, a venit raspunsul. +ub pecetea Muntelui %thos "ala de mese a !anastirii 8etru Voda poate astampara foamea a doua sute de pelerini. )ar sutele de tacamuri, vegheate de traditionalul pahar de vin, nu sunt singurele binefaceri pe care le patroneaza parintele 2ustin. 8e islazurile comunale au rasarit, alaturi de manastirea cu >0 de frati in rase negre, un azil de batrani, precum si o scoala primara - deocamdata neterminata. 8arintele 2ustin are CantecedenteC de acest fel' el a tinut pe la diverse scoli vreo @0 de copii, din familii nevoiase. "i, cum staretul de la 8etru Voda nu intelege sa tina banii pentru sine sau sa-i lase de prasila, a mai aparut in sat si un cabinet stomatologic. )incolo de asistenta sociala, manastirea are o viata de obste pe care o respecta cu sfintenie. )e la ridicarea bisericii, parintele 2ustin nu a tinut slujbe decat de #0-#@ ori. % lasat predica in seama a doi preoti tineri, care sunt mainile sale drepte si de care nu se poate lipsi. !anastirea 8etru Voda este organizata dupa Cranduiala de mijlocC, ca la !untele %thos. (alugarii se culca o data cu gainile, apoi se trezesc la miezul noptii, pentru a lua parte la "fanta 1iturghie, care tine pana pe la 3 dimineata. Boi noaptea are loc slujba "fantului !aslu, la care vine lumea puhoi, caci se citesc moliftele "fantului Vasile cel !are. 8utini sunt cei care au taria de a oficia acest ritual de e5orcizare. (alugarii de la 8etru Voda incearca astfel sa se apropie de Cranduiala desavarsitaC (priveghere pe tot timpul noptii si condamna manastirile care aleg randuiala usoara, doar a slujbelor de peste zi' C2ncepatori...C. (u toate rigorile vietii monahale, fratii de la 8etru Voda apeleaza uneori la cele mai moderne mijloace pentru a-si indeplini misia' desi rupti de lume, ei au centrala termica, linie telefonica si tin pasul cu Crevolutia informaticaC. )e gestiunea computerizata se ocupa fratele 9ilotim, care este si secretarul personal al parintelui staret. $l ne asigura ca peste doua treimi din corespondenta cuprinde multumiri pentru ajutorul dat de parintele 2ustin. 2nsa nu toti privesc cu ochi buni lucrarea parintelui. %supra lui stau atintite priviri incruntate - si nu intotdeauna ale mirenilor... !otivul< C%m sarit din tiparul lor...C C8arintele 2ustin face un lucru pe care n-o sa-l mai gasiti prin tara asta. 4u este dragoste mai mare decat sa-ti pui sufletul pentru aproapele tau, dupa cum a spus 2isus AristosC, mai adauga fratele 9ilotim. %poi tacerea se revarsa printre brazi, peste iarba cruda si umeda. )incolo de culmile impadurite, un soare primavaratic isi oglindeste ultimele luciri pe gaoacea bisericii cu hramul "fintilor %rhangheli. 8araiasul umflat tresalta pe prundul drumului, furand cate o pietricica pe care o mana, rabdator, spre troita din vale. !2A%2 (*2"-2%4 8;8% 9otografii de $!%4D$1 -%4B%1%

Istoria unei legende Maica Veronica de la Vladimiresti

8aginile pe teme religioase publicate in revista C9ormula %"C starnesc reactii adverse' pe de o parte, interesul viu al cititorilor nostri, care prin scrisorile pe care ni le adreseaza e5ercita o veritabila presiune optionala, cerand prioritate pentru tema credintei in )umnezeu, pe de alta parte rezerva unor persoane din ierarhia bisericeasca, care vad un pericol in popularizarea prin presa a preotilor si calugarilor cu har de vindecare si mantuire de rau. 8rinsa la mijloc, intre rezerva autoritatii bisericesti si uriasa dorinta populara de certitudini crestine, de miracole care sa demonstreze ca macar )umnezeu le tine romanilor partea in saracia si deznadejdea lor, revista noastra s-a straduit si incearca pe mai departe sa dea glas acestei tendinte, impusa de propriii ei cititori. 9ara sa ne intereseze disputele teologale, adevarul sau neadevarul lor, ne vom indrepta atentia profesionala catre e5periente umane deosebite, biografii de slujitori ai credintei, ale caror vieti, cu lumina si umbra lor, fac parte din istorie si prezent. 8e linia aceasta de controversa si adoratie publica, se inscrie si biografia, devenita legenda, a !aicii Veronica, stareta !anastirii Vladimiresti, o monahie care si-a platit fervoarea credintei in )umnezeu, cu ani de temnita, de umilinta si de privatiuni.

Batranica 8e data de @/ august #=@@ venea pe lume, intr-o familie de oameni evlaviosi din comuna -udor Vladimirescu - un sat sarac dintre .alati si -ecuci -, o fetita ce avea sa poarte numele Vasilica. 2n lipsa ursitoarelor, tanara mama i-a pus la cap o coronita de grau. $ra vara, era lumina, noua venita pe lume avea sa intre in destinul banal al satului de campie doar cu darurile anotimpului. 2ata insa ca foarte devreme, fetita avea sa atraga atentia celor din jur' la sapte ani incepe sa aiba vedenii pe care nu le putea deslusi si pe care membrii familiei le considerau bazaconii copilaresti. %stfel, micuta 1ica, asa cum o alinta mama ei, vedea un cerc luminos in jurul capetelor omenesti si se minuna cu glas tare in biserica, de cate ori observa ca acea lumina se face mai stralucitoare atunci cand preotul slujea "fanta 1iturghie... Dneori, copilul era vizitat, in stare de CtrezvieC, cum se spune in limbajul teologic, de un tanar frumos, ce o anunta sa se pregateasca pentru mari incercari viitoare, avertizand-o ca nu trebuie sa-si tunda parul feciorelnic. %lteori, se visa de gatul mamei, strajuita de acelasi tanar cu chip luminos, despre care avea sa afle mult mai tarziu, cu ocazia uneia dintre nenumaratele Cdescoperiri dumnezeiestiC pe care le-a trait, ca este insusi "imeon "talpnicul, ce ii va calauzi pasii ani de-a randul. "fantul cu chip de inger ii arata locuri minunate, de neintalnit pe pamant, in mijlocul carora stralucea, scaldata intr-o lumina suprafireasca, o biserica noua si stralucitoare. (and s-a incumetat sa povesteasca toate acestea, mama, ingrijorata, a dus-o la parintele (ostache, preotul paroh al satului, pentru a i se citi cateva molifte. 2nterogata cu blandete de slujitorul lui )umnezeu, fetita a raspuns senina' C4u ma doare nimic, mos parinte, dar sunt fericita cand vad lucruri ce nu e5ista pe pamant:C. Evonurile despre vedeniile avute s-au raspandit cu repeziciune in sat si 1ica a devenit brusc Ccopilul batranC al familiei. *udele sau copiii de varsta ei o strigau CbatranicoC, desi abia apucase sa mearga la scoala. 8utin mai tarziu, cand nu implinise inca = ani, Vasilica traieste prima drama de proportii, caci ramane orfana de ambii parinti si va fi infiata de unchiul dupa mama, 2onica Barbu. Drmeaza o perioada in care fetita va suferi in tacere, fiindca rudele apropiate, cu e5ceptia tatalui adoptiv, o vor chinui teribil, incercand sa puna mana pe mostenirea ramasa de la parintii sai. !icuta Vasilica .urau-Barbu isi gaseste refugiul in rugaciune si se duce regulat la biserica, insotita de un grup numeros de fetite de prin vecini. 2ntr-o seara, pe neasteptate, unchiul 2onica Barbu se intoarce din tarina foarte tulburat si ii povesteste fiicei adoptive ca i s-a intamplat un lucru cu totul iesit din comun. 2n timp ce se afla pe

colina .urgueta, in lanul de porumb, chiar pe locul familiei, s-a lasat o lumina din cer Cmare cat toata gospodariaC, care l-a trantit la pamant, alungand caii deshamati de la caruta... )e atunci, 1ica a inceput sa mearga regulat pe acolo, atrasa de o curiozitate ine5plicabila. Dneori, era insotita de sora ei vitrega, alteori mergeau si alte fete impreuna cu ea. "e rugau cu glas tare in lanul de porumb sau cantau tropare invatate la slujbele de la biserica din comuna. 2n aceeasi vara a anului #=0>, cand abia implinea #5 ani, Vasilica a visat o fiinta cu chip frumos, despre care a crezut ca este mama ei moarta, ce a sfatuit-o sa vina mai des in acel loc linistit si curat, aflat la 3 ,ilometri de sat, fara sa o lamureasca de ce anume trebuie sa asculte aceasta porunca. (opila s-a supus visului si, dupa numai cateva luni, in dimineata zilei de @@ octombrie, la ora #0.00, in timp ce se afla chiar in varful colinei .urgueta, insotita de sora sa vitrega, Vasilica .urau a fost martora celei dintai iviri dumnezeiesti pe care i-a harazit-o (el de "us... Crucea din porumbi C8aseam prin lanul de porumb, intre tulpinele uscate, iar frunzele stiuletilor neculesi fosneau ca niste sabii scoase din teaca. )eodata m-a cuprins un vant fierbinte si am simtit un gust foarte placut in gura. 8e cerul senin de toamna am vazut aparand al doilea soare, ceea ce m-a facut sa scot un strigat de uimire. -reptat, in acea lumina am deslusit un (hip de o frumusete negraita, a carui privire m-a invaluit intr-o iubire ce ma topea parca. %m indraznit, cutremurata, sa intreb cine este, caci se apropiase de mine uluitor de mult. "fanta Vedenie mi-a raspuns' HH1umina 1umiiII... )in acel (hip, pe care nu-1 voi mai uita niciodata pana la trecerea mea in lumea de dincolo, a coborat o flacara orbitoare ce s-a infipt in pamant, lasand o urma pe fata brazdelor. %tunci am auzit vorbele ce faceau sa rasune tot cerul' HH%ici sa ridici o manastire de fecioare, in cinstea !aicii !ele, cu numele "au 8rea "fant, caci de n-ar fi fost !aica !ea sa se roage pentru toti neincetat, demult v-as fi pierdut:II. "ora mea vitrega a inceput sa planga, speriata de-a binelea, fiindca simtea fierbinteala, dar nu auzea nimic si nu zarea nimic pe cer. $a este singura martora a acestei prime iviri dumnezeiesti, pe care mi-a harazit-o !antuitorul.C "inge in august -imp de aproape un an, alte aratari ceresti s-au repetat in acelasi loc pe care Vasilica a continuat sa-l viziteze regulat, insotita de un grup tot mai numeros de fete de varste apropiate cu ea, atrase, tot mai puternic, de personalitatea ei cu totul deosebita. 2n cele din urma, fata l-a convins pe 2onica Barbu sa ridice acolo o cruce din lemn, ce avea sa fie numita peste ani Ccrucea din porumbiC. "pre mirarea generala a satului, grupul de fete in frunte cu Vasilica a inceput sa faca rugaciuni colective pe colina. $le s-au hotarat sa sape chiar si un bordei pentru a se putea adaposti de vremea rea. 2n pofida celor #/ ani abia impliniti, fetele conduse de Csora 1icaC, asa cum o numeau deja pe Vasilica .urau, decid sa faca tot posibilul pentru a obtine bani in vederea construirii unei manastiri, caci credeau cu tarie in porunca divina primita de cea pe care o considerau lidera lor spirituala. (onfirmarea definitiva a misiunii lor se petrece un an mai tarziu, pe data de / august #=0?, de marea sarbatoare crestina a "chimbarii la 9ata. 2n vreme ce fetele adunate din nou pe colina citeau cu glas tare 8araclisul !aicii )omnului, dintr-o data s-a starnit un vant fierbinte si toate au fost martore uluite ale unei ninsori harice, inceputa din senin: 2n toiul verii, ningea pufos si abundent peste capetele lor, iar fulgii uriasi le mangaiau chipurile tinere si frumoase... %poi cerurile s-au deschis si in lumina lor orbitoare straluceau doua tronuri. 8e cel din dreapta statea un barbat imbracat ca un episcop, cu mantie purpurie, al carui chip sora 1ica si-l amintea din prima descoperire dumnezeiasca petrecuta cu un an in urma, iar pe cel din stanga se afla o fecioara negrait de frumoasa, invesmantata ca o imparateasa, pe care Vasilica .urau

intelegea abia acum ca o visase vara trecuta cand crezuse ca este mama ei. (ele doua fiinte ceresti sprijineau cu cate o mana, ca intr-un dumnezeiesc tablou votiv, pictat de-a dreptul pe cer, biserica ce avea sa fie construita in acel loc:... %poi tronurile s-au topit in lumina, cerurile s-au inchis si ninsoarea harica a incetat fara sa lase nici cea mai mica urma pe pamant. C2n acea zi, toate fetele au jurat sa se calugareasca o data cu mine si am pornit prin tara, imediat dupa aceea, sa adunam banii de trebuinta:C 8are greu de crezut, dar cea care urma sa devina cat de curand Cmaica VeronicaC avea sa-si vada visul cu ochii, implinit dupa numai cativa ani de la aceste minunate descoperiri dumnezeiesti. 2nca si astazi, la atata vreme dupa acele intamplari, stareta de la !anastirea Vladimiresti ofteaza cu lacrimi in ochi' C$u n-am vrut nimic pentru mine si m-am simtit straina intotdeauna de orice trufie desarta. !a bucur ca am slavit numele lui )umnezeu, ascultandu-1 pana la capat. 4u ma simt vinovata decat de prea putina iubire, caci toata viata mea 2i este inchinata numai 1ui si 8rea (uratei "ale !aici. 9ara ajutorul (elui de "us, n-as fi putut implini porunca divinaC. manastire de fete Dnul dintre cei dintai partasi la sfanta ctitorie a manastirii a fost arhimandritul Visarion 4icolau. 2mpresionat de fervoarea mistica a sorei Vasilica .urau, el a dus-o pe adolescenta la Bucuresti, mijlocind o intalnire cu patriarhul vremii, 8reafericitul 4icodim !unteanu. 2naltul prelat ortodo5 si-a aratat uimirea fata de o asemenea initiativa, inceputa sub auspicii cu totul neobisnuite. !aica Veronica isi aminteste si acum ca 8arintele 8atriarh s-a uitat lung la ea, intreband-o' CDnde ai sa tii tu, copila, banii adunati pentru sfanta manastire<C. )esi nu stia e5act nici macar de unde urma sa-i stranga, Vasilica .urau a raspuns fara sa clipeasca' C2n poala !aicii )omnului, 8reafericite 8arinte:C. 2nduplecat de ravna duhovniceasca a fetei, patriarhul de atunci al *omaniei si-a dat binecuvantarea, participand personal la realizarea ctitoriei. $l l-a angajat imediat pe cunoscutul arhitect 2on Berechet, care a proiectat planurile de constructie dupa modelul !anastirii romanesti 8rodromu de la !untele %thos, dand astfel curs dorintelor sorei Vasilica. 8atriarhia vremii a mai donat o suma importanta de bani, astfel incat santierul manastirii a fost deschis in a doua jumatate a anului #=0?, e5act pe colina unde se rugau fetele. Vietuind in bordeiul sapat in pamant, primul grup de surori, avand varste cuprinse intre #0 si #> ani, ardeau caramizile in cuptoare si participau nemijlocit la constructie, fara sa se sinchiseasca de schimbarea anotimpurilor sau asprimea vremii. 8entru ca viitoarele maici erau minore, $piscopia *omanului, sub a carei ascultare ecleziastica se aflau toate lacasurile bisericesti din fostul judet -ecuci, a tutelat din punct de vedere juridic constructia asezamantului, pana la majoratul fetelor inca necalugarite. 2n acest fel, !anastirea de la Vladimiresti a devenit singura asezare monahala din tara fondata de un grup de surori minore, fapt ramas fara precedent in intreaga istorie a Bisericii ;rtodo5e *omane: %manuntul nu este catusi de putin lipsit de importanta si dovedeste chipul desavarsit in care maica Veronica si-a legat soarta de acest sfant lacas, asezat pe pamantul mostenit de ea de la parinti. Caseta cu bi)uterii "ub coordonarea unui comitet condus de parohul comunei -udor Vladimirescu, parintele .heorghe )imitriu, adolescenta Vasilica .urau a plecat prin tara intr-un adevarat pelerinaj apostolic pentru colectarea de fonduri banesti, in timp ce santierul isi continua lucrarile. 2n acest periplu incredibil, sora Vasilica a ajuns, inca din #=0?, la !anastirea "inaia, prilej cu care a indraznit sa faca o vizita la (astelul 8eles, in speranta obtinerii unui ajutor din partea familiei regale. (hiar in gradina castelului, pelerina a intalnit un tanar pe care l-a crezut mecanic de masini deoarece, imbracat intr-o salopeta modesta, se chinuia sa repare o limuzina. %fland cu ce scopuri se afla necunoscuta acolo, tanarul barbat a chemat un intendent cu care a

vorbit in limba engleza. 1a scurta vreme, acela s-a inapoiat din castel cu o caseta mare, de lemn, plina cu bijuterii si bani, pe care CmecaniculC i-a oferit-o tinerei drept donatie pentru constructia manastirii. Dluita de acest gest, sora Vasilica a indraznit sa-l intrebe pe necunoscut cine este, ca sa-i poata trece numele pe lista donatorilor. C%sa am aflat ca acel om, care se afla chiar in fata mea atunci si care avea sa devina unul dintre cei mai importanti binefacatori ai asezamantului, nu era altul decat tanarul *ege !ihai: 8rin contributia substantiala a !ajestatii "ale au putut fi platite mai multe vagoane de tren, cu ciment si cherestea.C 2n semn de suprema pretuire, chipul *egelui !ihai 2 este pictat in fresca, la dreapta intrarii in biserica mare. 2n timpul prigoanei comuniste, pictura votiva a regelui a fost acoperita cu un tablou obisnuit, pentru a salva fresca de la o distrugere sigura. 1a sase decenii de la acest eveniment memorabil, pe data de #/ iunie #==?, maica Veronica avea privilegiul sa se reintalneasca cu !ajestatea "a, oferindu-i o icoana sfintita si un goblen in amintirea nobilei sale danii. 2nflacarate de credinta, iubire si devotament absolut fata de voia (elui de "us, surorile minore au muncit doua ierni si o vara, adapostindu-se in acel bordei sapat chiar pe locul trapezei de azi. %colo dormeau si se rugau, aidoma credinciosilor din catacombele primelor secole crestine. %laturi fusese improvizata o cabana din lemn pentru parintele (lement (ucu, cel dintai indrumator in viata de obste a fecioarelor. 2n anul #=3#, sora Vasilica .urau depune cele trei voturi monahale si devine, la #= ani, maica Veronica. )oi ani mai tarziu, dupa ce santierul isi incheiase majoritatea lucrarilor de constructie si pictura bisericii mari era terminata, are loc sfintirea intregului asezamant, pe data de #5 august #=30, de hramul %dormirii !aicii )omnului. %bia atunci incepea adevarata viata duhovniceasca a manastirii: C)esi ne aflam inca in razboi, imi vazusem visul cu ochii si am crezut pentru o clipa ca misiunea mea se incheiase...C, ofteaza stareta. C)ar norii negri nici nu incepusera sa se adune la orizont:C Anti9ristul )upa invadarea *omaniei de armata sovietica si dupa instalarea puterii comuniste a devenit tot mai evident pericolul ce aparuse pentru lacasurile religioase din tara. -ocmai din acest motiv, maica Veronica hotaraste la @@ octombrie #=3>, cand se implineau zece ani de la cea dintai descoperire dumnezeiasca pe care o traise, sa inceapa o rugaciune colectiva de mare anvergura mistica, numita, in limbajul monahal, C8saltirea 4eadormitaC. -oate maicile si surorile din cuprinsul asezamantului au participat si participa de atunci la citirea neintrerupta a 8saltirei, zi si noapte, facand cu schimbul, ca intr-o veritabila stafeta duhovniceasca. )upa aproape trei ani de la inceperea acestui maraton al evlaviei, in noaptea de ajun a "arbatorii 2ntampinarii )omnului din @ februarie #=50, in linistea netulburata a manastirii, maicile au fost trezite din somn de hohote de plans ce se auzeau din biserica. "periate, fecioarele s-au adunat in pridvor, in frunte cu stareta, descuind usile. ; mireasma puternica de tamaie plutea in intregul naos, iar 2coana !aicii )omnului Ccu trei mainiC aflata, ca si astazi, in stanga altarului, lacrima abundent. C(utremurate de acest miracol dumnezeiesc, am inteles toate ca se apropie o cumplita incercare, la care vom fi supuse...C 4ici astazi, la atata amar de vreme de atunci, maica Veronica nu-si poate stapani emotia cand isi aminteste acele clipe. 1a putin timp dupa coplesitoarea intamplare, tanara stareta a visat aceeasi neasemuit de frumoasa fiinta, ce i se aratase si in copilarie, spunandu-i' C-u si cu obstea ta veti pribegi, veti cunoaste temnita si veti trai in surghiun:C. %bia pe @= martie #=55 prorocia s-a implinit, caci in manastire au descins cateva echipaje ale "ecuritatii comuniste, incercand sa evacueze asezamantul. "tareta Veronica povesteste ca s-au petrecut atunci scene incredibile, in care maicutele se luptau cu tortionarii, aruncand in ei cu ghivece de flori si cu pietre, afurisindu-i si facand o zarva de nedescris, ceea ce i-a luat prin surprindere pe invadatori. 8entru a evita varsarea de sange, stavrofora s-a predat, lasandu-se arestata impreuna cu preotul slujitor 2oan si maicile din comitetul de conducere. 8ana in anul urmator, maicile si surorile ramase au supravietuit in manastire, traind cu sabia lui )amocles deasupra capului... <Cel ce calatoreste in plansul neincetat<

2n geroasa zi de #3 februarie #=5/, dupa lasarea intunericului, a sosit la Vladimiresti un convoi de /0 de dube, alaturi de cateva camioane ce transportau doua unitati militare dislocate de la -ecuci si .alati. -oate intrarile in manastire au fost blocate si a inceput trierea maicilor, in vederea evacuarii. )e aceasta data, miresele lui Aristos s-au supus, resemnate... Dn comando format din barbati cu mitralierele atarnate de gat stabilea identitatea fiecarei maici, dupa care cel ce parea seful rostea sec' C)oua schimburi de corp si urcarea:C. 9ecioarele au fost duse mai intai in penitenciarul de la .alati, pe unde trecuse si maica Veronica, inaintea lor. )e acolo, ele au fost imprastiate pe tot cuprinsul tarii, in marile inchisori de la )umbraveni, 8eninsula, !argineni, !islea... Dnele au fost batute sau batjocorite de calai, altele chiar torturate, dar majoritatea au indurat ca niste adevarate martire. C"-ar naste un fluviu de deznadejdi, cu lacrimile planse de noi:C, marturiseste maica Veronica. C1a .alati, cand eram la interogatoriu, a venit sa stea de vorba cu mine insusi %le5andru )raghici, fiorosul ministru de interne de atunci. (and a vazut ca refuz sa semnez orice declaratie, a chemat un satrap si i-a ordonat' HH; duci la subsolul al doilea si o bati pana face pe ea:II. )upa ce am coborat in acel beci intunecat ca un iad, l-am intrebat pe calaul din fata mea pana la prima lovitura cu biciul ud' HH(hiar vrei sa faci asta<II, iar el mi-a raspuns' HH)aca nu o fac eu, mi-o face mie altul:II. %tunci mi-am amintit de vorbele pe care mi le spusese in copilarie sfantul "imeon "talpnicul, despre trecerea omului pe pamant - HHcel ce calatoreste in plansul neincetatII...C "tareta a primit o condamnare de #5 ani cu reducere, fiind eliberata in #=/3. !ajoritatea maicutelor au fost condamnate pentru Cport ilegal de uniforma calugareascaC, in baza decretului de desfiintare a manastirii. )upa eliberare, ele au fost obligate sa se intoarca in viata laica si sa se casatoreasca la ordin. Dnele au reusit sa scape de aceasta constrangere, dar altele s-au supus formal. )upa #=/3, in pofida surghiunului, maicutele au reluat legatura, incet-incet, ajungand sa stie una de cealalta. (ateva dintre ele au raposat de boala si amaraciune, dar la fiecare inmormantare participa tot soborul, clandestin. 2n anii ce au urmat pana la caderea comunismului, stavrofora Veronica nu si-a pierdut nici o clipa speranta, insuflandu-le acelasi sentiment si celorlalte maici, cu care s-a aflat permanent in corespondenta si cu care se intalnea periodic, incercand sa le dea curaj. C%ceasta a fost cea mai teribila lectie de credinta a destinului meu' sa te afunzi intr-o bezna a deznadejdii, fara sa pierzi ultima speranta:C %sa evoca maica Veronica acei ani dramatici... C2n lacrimi si rugaciune am traversat noaptea celor 05 de ani:C =iua cea mai lunga 2n dimineata de @5 decembrie #=?=, cand satenii din comuna -udor Vladimirescu incepusera "arbatoarea (raciunului, iar la Bucuresti se mai auzeau inca focuri de arma pe strazi, un spectacol neobisnuit se desfasura sub ochii impresionati ai taranilor din sat. )e la halta (9*, pe drumul neasfaltat ce ducea spre manastire, una cate una, veneau incet femei varstnice, imbracate in negru, purtand cate o bocceluta in spate. -oate aveau ochii impaienjeniti de lacrimi si abia indrazneau sa vorbeasca, atat de mult le coplesea emotia. 4u trecusera decat trei zile de la rasturnarea puterii politice din *omania, ca maicile de la Vladimiresti se si anuntasera una pe alta, facandu-si bagajele in pripa si pornind spre lacasul de unde fusesera alungate cu peste trei decenii in urma. 4u aveau inca nici o aprobare de la nimeni, dar ele se indreptau, garbovite de ani si de suferinta, catre locul dupa care sufletul lor tanjea sa sarbatoreasca 4asterea )omnului... C2n ultimii zece ani, in manastire functionase o scoala de handicapati si, cand am ajuns sub clopotnita, am putut zari paragina, dar bucuria regasirii era mult prea mare ca sa mai fie umbrita de asa ceva. 4e-am strans in brate in fata bisericii noastre dragi, plangand in hohote, dupa care am deschis usile, fara sa mai cerem voia nimanui, pasind in acel loc scump unde am ingenuncheat printre saltelele murdare si saci cu azot, caci biserica devenise magazie, si am adus lauda )umnezeului %totbiruitor ca nu ne lasase sa murim printre straini, ci ne daruise clipa acelei izbaviri...C )upa numai trei ani de la acest episod, intregul asezamant era renovat si sfintit, incepand o noua viata de obste, cu binecuvantarea "fantului "inod si a 8reasfintitului $piscop (asian (raciun. %stazi, !anastirea Vladimiresti arata de parca nici un uragan al istoriei nu s-ar fi abatut asupra

sa. 2n linistea chiliei sale, maica Veronica priveste lumina asfintitului si ofteaza' C"-au spus atatea lucruri nedrepte despre mine, ca nu ma mai ostenesc sa ma dezvinovatesc. "ufletul meu va ramane aici, in veci, iar povestea noastra o scriu ingerii in cer, la ce bun sa o mai scrieti si dumneavoastra:<:...C. 2ntre atatea legende, acesta este singurul adevar despre maica Veronica .urau si !anastirea Vladimiresti. !%*2D" 8$-*$"(D 9otoreportaj' $!%4D$1 -%4B%1%

Sanzienele
2ncarcata de magie si farmec, sarbatoarea "anzienelor, celebrata pe @3 iunie, implineste peste 5000 de ani: 4ascuta dintr-un stravechi cult al soarelui, ea nu si-a pierdut coloratura pagana, desi este asociata cu o mare aniversare crestina' nasterea "fantului 2oan Botezatorul. ;biceiurile din 4oaptea de "anziene, practicate si astazi, mai ales in !aramures si 4ordul %rdealului, dovedesc conservatorismul fantastic al traditiei romanesti populare, cu mult mai veche decat istoria. %scultati frumoasa poveste a "anzienelor, relatata de un specialist in etnografie si folclor
(and marea preoteasa a "oarelui - tanara imparateasa *es,ynthis - a plecat in 1umea Dmbrelor, jalea sotului ei - imparatul 2on, mare preot al 1unii - a fost de nespus. %tat de mult a suferit imparatul incat si-a lasat palatul si sceptrul, plecand in munti spre a se reculege - gest fara precedent in traditiile autohtone. %colo, spun legendele, a pogorat pana in -aramul (elalalt, rugandu-se de zei sa-i redea sotia. "e mai spune ca ar fi reusit sa o aduca pana aproape de 1umea %lba, dar ca ar fi pierdut-o in ultima clipa. )e atunci, *es,ynthis a mai fost numita si $urydi,e, adica C*eadusaC, de unde romana pastreaza inca a ridica si *odica. 4oua mare preoteasa a "oarelui a fost aleasa "alonai, sora mai mica a $urydi,ei. 1egea pamantului cerea ca imparatul, vaduv, sa o ia de sotie pe "alonai. 4umai ca acesta, iluminat de o noua lege divina, a refuzat. -raditia mai cerea ca marele preot al 1unii sa oficieze in fiecare an, cu marea preoteasa a "oarelui, hierogamia - adica Cnunta sfantaC, pentru ca pamantul sa dea roade multe - dar imparatul a respins si aceasta ceremonie sacra, care implica actul se5ual. %frontul suferit de "alonai le-a maniat in asa masura pe celelalte preotese, incat acestea l-au cautat pe imparatul 2on-;rpheus in munti, l-au gasit si i-au taiat capul, pe care l-au aruncat in raul ce curgea prin apropiere' 4aparis (2alomita . -emutele preotese mai purtau denumirile de %mazones (C9emei 9rumoaseC , "intiana (C9emei 9ermecateC , Eantiala (C)oamnele "oareluiC si !ainades (C)ansatoareC . $le si-au spalat crima ingrijindu-se de cresterea si de educatia copiilor mici ai lui 2on-;rpheus si $urydi,e' !usaius si !aria. %juns imparat, !usaius, zis si )-2on-Xsos, adica C9iul lui 2onC, le-a reabilitat si a asigurat supravietuirea ordinului lor sfant, ce fusese amenintat cu desfiintarea de adeptii lui 2on-;rpheus. $le chiar au imbratisat noua lege divina pe care o propovaduise imparatul si au luptat pentru impunerea ei. )e atunci au fost asociate cultului marelui profet, iar sarbatoarea lor se tinea de ziua nasterii lui, la solstitiul de vara, mai ales ca ele slujeau "oarelui. 2n arta tracilor, aceste preotese erau reprezentate indeosebi ca !ainades (C)ansatoareC , prinse in joc ca in vestita CAora de la 9rumusicaC. 2n amintirea jertfei imparatului, getii au sculptat in stanca, pe locul unde fusese ucis, un chip urias, caruia i-au zis +og-a-2on (C(apul lui 2onC , iar muntele sacru a devenit, pana la impamantenirea crestinismului aici, loc de pelerinaj pentru tot poporul de la 4ord si de la

"ud de fluviul 2stros ()unarea . %stazi, acest chip cioplit este cunoscut sub denumirea de C"fin5ul *omanescC.

<$u;te Soare, 6ino LunaK Sanzienele imbuna<

)e la geto-daci, "intienele au patruns in mitofolclorul nostru sub numele de "anziene, 9rumoase, !inunate, )oamne, )ragaice etc. 2n C)escrierea !oldoveiC, )imitrie (antemir scrie despre Eiua "anzienelor' C%cesta este numele "fantului 2oan Botezatorul. $i (moldovenii cred ca in ziua cand se praznuieste acest sfant, "oarele nu-si strabate drumul sau drept inainte, ci intr-o linie tremurata. )e aceea, toti taranii moldoveni se scoala in acea zi inaintea zorilor si privesc cu ochi mari rasaritul "oarelui si cum ochiul nu sufera prea mult aceasta lumina si - din pricina ei - incepe sa se zdruncine si sa tremure, ei pun pe seama "oarelui tremuratura pe care o simt in ochi si se intorc voiosi acasa, dupa ce au facut aceasta incercareC. )e la ceremonialul alegerii marii preotese a "oarelui, careia tracii ii spuneau si -hrae,idica (CBinecuvantataC , au mostenit romanii obiceiul numit )ragaica. -ot in C)escrierea !oldoveiC, (antemir scrie despre aceasta traditie' C)upa cum se vede, prin ea o inteleg pe (eres. (aci in acea vreme a anului cand incep sa se coaca semanaturile, toate fetele taranilor din satele invecinate se aduna si o aleg pe cea mai frumoasa dintre ele, careia ii dau numele de )ragaica. ; petrec pe ogoare cu mare alai, o gatesc cu o cununa impletita din spice si cu multe naframe colorate si-i pun in maini cheile de la jitnite. )ragaica impodobita in acest chip se intoarce de la camp spre casa, cu mainile intinse si cu naframele fluturand in vant, de parca ar zbura, si cutreiera toate satele din care s-a adunat lume s-o petreaca, cantand si jucand laolalta cu toate tovarasele ei de joc, care o numesc foarte des sora si mai-marea lor in cantecele alcatuite cu destula iscusinta. 9etele din !oldova doresc din toata inima sa aiba parte de aceasta cinstire sateasca, desi in cantecele lor spun mereu, dupa datina, ca fata care a intruchipat )ragaica nu se poate marita decat abia dupa trei aniC. 2n ajun de "anziene, seara, se intalnesc fetele ce vor sa se marite cu flacaii ce doresc sa se insoare. Baietii fac ruguri, aprind flacari si le invart in sensul miscarii "oarelui la apus, strigand' )u-te "oare, vino 1una, "anzienele imbuna, "a le creasca floarea floare, .albena, mirositoare& 9etele sa le adune, "a le prinda in cunune, "a puna la palarie "truturi pentru cununie& Boabele sa le rasteasca, 8ana-n toamna sa nunteasca: 9etele fug si culeg flori de "anziene ()ragaica , din care impletesc cununi. (u aceste cununi se intorc in sat si le arunca peste casa& daca se agata cununile de hornuri, fetele se vor marita chiar in acel an. % doua zi, in zori, cetele de feciori strabat satele, cu struturi de sanziene la palarie, in semn ca au cazut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor ce ii intereseaza. $i chiuie si striga' )u-te 1una, vino "oare, (a tragem la-nsuratoare& (ununile neursite Eac sub hornuri azvarlite.

8ana-n Cmiezi, cu steagu-n frunte, -rec feciorii dupa slute, (-alde alea nedirese 4u vor sa fie mirese. 2n unele locuri, regina "anzienelor este )ragaica, sarbatorita tot la @3 (iresar. 9ete foarte tinere, numite "anziene sau )ragaice, o aleg craiasa pe cea mai frumoasa dintre ele, care trebuie sa fie si foarte harnica. $le se imbraca de sarbatoare, isi pun marame albe pe cap si coronite din flori numite dragaice sau sanziene (.alium verum . 1a brau, sunt incinse tot cu flori de dragaica, iar in maini tin spice de grau si seceri. )upa ce se intorc in fuga de la camp, fluturandu-si maramele, la intrarea in sat le asteapta flacaii cu ulcele cu apa si le stropesc. %poi se intinde Aora )ragaicelor, amintire a horei preoteselor "oarelui, in care se prind numai fetele ce au participat la datina. Dneori, )ragaicele plimba hora lor pe la unele case din sat, mai ales la casele plugarilor vrednici.

Cantecul $ragaicelor este acesta,

Aai, )ragaica, sa sarim, "a sarim, sa rasarim, (a stii iarna ce patim, (u malai din rasnicioara, (u peste din undicioara... !i-au venit )ragaicele "a reteze spicele& )ragaicoiul - drugile. )ragaicele mititele %u plecat la floricele, 2mbracate in boscele !or baietii dupa ele... !i-a venit vara bogata, (u tichii de la copii, (u margele de la fete, (u bratari de la neveste.

Iata si Cantecul Sanzienelor de la Stroiesti, )udetul 8or),

2ana, 2ana-"anziana, --oi face pomana, "a dai ploaie fara mana& Aolda sa rodeasca, "a se veseleasca, 8orumbul sa creasca: *od cu mana pun, 2l strang de pe drum& -ot porumbul meu *odi-l-ar )umnezeu, 9ir pe fir sa apuce, )rugile sa-ncurce& 8este locul tot, )rugile di-un cot: 2ana-"anziana, 9ereste-l de mana "i de uscatura "i de udatura,

(aci si eu la toamna, --oi da turta calda, (u sita cernuta, )e jar curatita, (u spuza-nvelita. 2n noaptea de "anziene, se spune ca infloreste feriga, a carei floare stralucitoare se pastreaza pentru vraji, descantece si leacuri. A$!IA" B(C(!#SC( Veche este un sat compact romanesc din stravechea si frumoasa -ara a 9agarasului. 8rimele dovezi despre e5istenta acestui sat sunt din secolul al J22-lea. )e aici a plecat familia ilustrului .heorghe "incai, marele istoric si filolog roman. 2n aceasta zona sunt numeroase vestigii arheologice, marea lor majoritate ramase nedezgropate. 8rintre enigmele acestei zone figureaza si C!anastirea "apata in 8iatraC sau C-emplul de la "inca VecheC. "inca Veche are o istorie cu totul deosebita. 2n preajma anului #>00, in perimetrul acestei comune au e5istat cinci manastiri, cand in toata comunitatea vietuiau abia cateva sute de suflete. (ele cinci manastiri crestin-ortodo5e - patru din lemn si una sapata in stanca - sunt, se pare, e5presia unui curent spiritual care a cuprins acest spatiu in urma cu trei secole. 2n istoria acestui sat e5ista si un moment de un dramatism aparte. 2n anul #>/@, cand din ordinul !ariei -ereza a fost infiintat *egimentul 2 de granita, locuitorilor satului li s-a cerut sa paraseasca religia ortodo5a. %tunci s-a petrecut un lucru uimitor, care demonstreaza credinta acelor oameni, el ramanand consemnat de istoricii vremii' C8opulatia, aproape in majoritate, nevrand sa primeasca armele de graniceri si trecerea la uniti, decat sa-si lepede credinta, a preferat sa se retraga in padurea de miazazi, pe la colibele ce le avea in diferite puncte din partea aceea. -reptat, apoi, refugiatii si-au construit locuinte statornice, intemeind o noua comunitate, sub numele de "inca 4ouaC. 2n vechiul sat "inca au ramas atunci doar patru familii de nobili romani, doua refugiindu-se si ele dupa ceva timp si pierzandu-si astfel proprietatile si privilegiile nobiliare. %cum mai bine de doua sute de ani, asadar, oamenii din sat au disparut practic din locurile acestea, pierzandu-se, astfel, continuitatea populatiei de aici. "atul "inca Veche a fost recolonizat cu populatie romaneasca, lucrurile reluandu-si cursul firesc dupa cateva decenii. (ele cinci manastiri s-au risipit una cate una, cu e5ceptia celei sapate in piatra. )oar batranii satului isi mai amintesc ca au e5istat candva celelalte patru manastiri din lemn, fara a le putea localiza cu precizie. %nii, secolele au trecut si nimeni nu-si mai aminteste cu e5actitate cine a sapat, cine s-a rugat ori cine a slujit in biserica din piatra. %u ramas doar incaperile sapate in inima stancilor, situate intr-un decor de o frumusete fascinanta, si misterul care atrage din ce in ce mai multi oameni. Istorie si parapsiholo(ie 2ntrarea in biserica este situata intr-o padure in care creste o vegetatie abundenta. )easupra locului in care este sapata biserica se vede un palc de salcami tineri. 2n stanca e5trem de fragila (din gresii de 8ersani au fost sapate cinci incaperi, mai mari de un stat de om, cu doua altare si cu un horn piramidal - adevarata turla - prin a carui deschidere se vede cerul. 1ocul are un farmec cu totul aparte' intrarea in pestera tinde sa fie acoperita de vegetatia lu5urianta& prin CcupolaC din stanca patrund radacinile salcamilor, ale caror frunze de un verde crud se profileaza pe cerul albastru. 8eisajul din e5teriorul pesterii pare desprins dintr-o poveste cu zane si, intradevar, are darul de a stimula imaginatia, de a indemna spre reverie. 8rin peretii grosi ai stancii se simte natura de afara, respirand. $ste un loc de reculegere ideal si, dincolo de toate

consideratiile estetice, are un mister si o puritate cu totul aparte, pe care majoritatea vizitatorilor o sesizeaza de prima oara. (ontroversele privind originea acestui lacas sunt numeroase. 8resa, in marea ei majoritate, a preferat variantele mai e5otice si comerciale, spre nemultumirea istoricilor si bucuria unor localnici intreprinzatori, care au pus pe picioare afaceri destul de bune. )ar dincolo de orice controversa si speculatie, locul are - asa cum se poate constata - o incarcatura spirituala aparte, dupa cum o dovedesc marturiile celor care au fost acolo, dintre care multi sunt preoti si fete bisericesti de rang inalt. )e altfel, acest lacas a fost sfintit, recunoscandu-se astfel si valoarea sa spirituala, acum cativa ani, de catre 2nalt 8rea "fintia "a %ntonie 8lamadeala, mitropolitul %rdealului. 8rincipalele puncte de controversa asupra acestui loc sunt urmatoarele' B vechimea sa, care este estimata intr-un interval Cdestul de largC - intre @50 si... >000 de ani. B originea sa' majoritatea cercetatorilor afirma ca este o manastire crestin-ortodo5a, in timp ce entuziastii sustin ca este dacica sau chiar predacica, aducand in sprijinul acestei idei e5istenta catorva inscriptii ne-crestine de pe unul din peretii altarului. B modul in care a fost construita - faptul ca are doua altare ii face pe unii sa creada ca au fost initial doua biserici, care ulterior au fost unite prin surparea unui perete. $5istenta celor doua altare intareste convingerea unora ca acest lacas nu a fost sapat de crestini, deoarece nicaieri nu s-a auzit de o biserica cu doua altare. B fenomenele paranormale care se manifesta in rastimpuri in aceste locuri - cum ar fi aparitia pe pelicula fotografica a unor sfere de lumina in fata pesterii - i-au facut pe amatorii de paranormal sa creada ca toata magia acestui loc este data de o incarcatura energetica aparte. "-a avansat chiar ideea ca aici ar fi unul din celebrele Cnoduri energeticeC despre care se vorbeste in parapsihologie. 1a toate acestea, se adauga faptul ca la doar trei ,ilometri, pe drumeagul de tara care duce spre manastire, se afla un fel de amfiteatru acoperit cu iarba si arbusti. %cest spatiu, aproape perfect circular, este inaltat cu cativa metri fata de relieful inconjurator, are un diametru de circa @0 de metri, iar in interior are un aspect ce nu pare natural - aici e5istand un fel de terase, ca in interiorul unei cetati sau asezari fortificate. 4ici cei mai batrani locuitori ai satului nu isi amintesc de vreo destinatie ceva mai recenta a acelui loc. "a fie acel CstadionC - acoperit acum cu iarba si tufe de ienupar si paducel - ruinele unei vechi asezari dacice< $5ista vreo legatura intre cele doua obiective atat de apropiate unul de celalalt< 1a toate aceste intrebari nu s-a raspuns deocamdata. 8entru a afla mai mult, si din surse cat mai bine documentate despre aceasta misterioasa biserica sapata in stanca de la "inca Veche, am contactat specialisti in arheologie din Brasov, preoti din partea locului si din 9agaras, localnici, reporteri, persoane care au avut anumite e5periente mai deosebite legate de acest loc. 2ncercarea de a patrunde in misterele locului nu a fost usoara. !isiunea ne-a fost mult ingreunata de speculatiile halucinante care s-au facut vis-^vis de acest loc in presa si la televiziune si care i-au intrigat pe putinii cunoscatori ai problemei, determinandu-i sa evite contactul cu presa din teama de a nu se e5pune ridicolului.

4reot +ilvestru 4opoviciu - +inca #eche

5Oamenii au distrus biserica din pestera, cautand comori5 - 8arinte, care credeti ca este vechimea si originea acestei constructii in piatra de la "inca Veche< - %rheologii nu si-au spus ultimul cuvant, dar dupa toate indiciile, asezamantul a fost construit in jurul anului #>00, de catre o comunitate de calugari ortodocsi. ; data cu el, au mai fost cladite si alte patru manastiri din lemn. $ste greu de crezut ca manastirea din pestera a putut fi construita dupa #>00. 2n perioada in care manastirile ardelene erau daramate unele dupa altele de catre austro-ungari, nu ar fi putut fi construite cinci lacasuri de cult ortodo5. - Dnii sustin ca acest asezamant este mult mai vechi, de cateva mii de ani, si ca nu ar fi de origine crestina, ci dacica sau chiar de mai inainte. 2n sprijinul acestei idei se aduce argumentul ca inauntru nu e5ista nici un insemn crestin si, in plus, sunt cateva inscriptii si simboluri din $5tremul ;rient. - "tanca este foarte friabila, foarte fragila, asa incat inscriptiile, inclusiv steaua lui )avid si simbolul Xin-Xang pe care le-ati vazut, nu pot fi mai vechi de cateva decenii. %r fi insa intr-adevar interesant de stiut cine le-a facut, deoarece eu, cand am venit aici - acum 00 de ani - ele erau acolo. (at despre insemnele crestine, trebuie sa va spun ca atunci cand am venit eu in sat, in pestera era inca masa in altar. 8roblema este ca acolo s-a presupus ca au e5istat comori, iar oamenii au distrus tot ce era, in cautarea lor. $ra mai ales un om, numit 8astarnac, care avea rude la partid pe vremea aceea. $l a distrus multe vestigii arheologice. (auta comori... si se pare ca le-a si gasit. $l a fost cel care a strans si icoanele pictate pe sticla din sat, trebuind sa lupt atunci pentru a pastra aceasta zestre a satului. %vand acoperire de sus, de la partid, el a putut face cam orice, motiv pentru care o mare parte din dovezile istorice s-au pierdut. "-a facut o fundatie, C.heorghe "incaiC, care sa studieze din punct de vedere arheologic satul. )ar au fost deturnate, se pare, fondurile, asa incat aceasta asociatie nu a intreprins nimic clar, decat ca a imprejmuit cu gard locul. (am asa se petrec lucrurile cand oamenii sunt condusi de interese materiale. - (e credeti ca fascineaza asa de mult la aceasta biserica< - Va avertizez ca este o parere strict personala, bazata nu pe temeiuri de ordin teoretic, ci pe cateva observatii proprii. (red ca cei care au proiectat si realizat aceasta biserica au fost oameni cu un spirit creator deosebit. $i au vrut sa-si ajute mintea si spiritul cu aceasta constructie. $ra perfect izolata si ascunsa de ochii celor din e5terior, legatura directa a acestei constructii fiind doar cu cerul, prin intermediul acelui horn in forma de trunchi de con. (red ca aceasta structura, la fel ca si locul, favorizeaza concentrarea, introspectia... %m ramas mai mult timp in acea pestera si am constatat ca viziunea aceea a cerului senin si albastru din timpul zilei, sau a cerului intunecat si acoperit cu stele stralucitoare din timpul noptii, favorizeaza starea de meditatie. (ei care au construit aceasta biserica au surprins cele mai importante aspecte din arhitectura unei biserici ortodo5e. 9aptul ca turnul ce se inalta in stanca este invizibil din e5terior, dar constituie o legatura a celor dinauntru cu cerul, mi se pare un simbol. $i au conservat chipul bisericii in interiorul acelei stanci, fara a conta catusi de putin e5teriorul. %ici vad istetimea constructorilor' turla acelei biserici o vezi doar dinauntru, nu si dinafara.

- 1acasul are doua altare. "-a afirmat ca initial a fost vorba de doua biserici. (e credeti despre acest lucru< - $ste foarte posibil ca acea comunitate de calugari sa se fi inmultit, asa incat slujba se oficia in doua locuri deodata. 4u cred ca au fost initial doua biserici. "tanca este foarte fragila, iar oamenii au cercetat acest loc si l-au inscriptionat cu tot felul de alte insemne. %sa ca, fara sa vrea, au compromis dovezile istorice ale acestui loc. %m descoperit in acel loc o inscriptie a unui prieten de-al meu, medic, facuta cu multe zeci de ani in urma. 9iind om cu carte, ar fi putut chiar el desena acele simboluri, care au fost luate apoi drept autentice de catre cei naivi. %lte simboluri crestine s-au pierdut din cauza cautatorilor de comori. !asa de altar, care era facuta din piatra, a fost daramata chiar de catre acel 8astarnac, cautatorul de comori de care v-am vorbit. (e o fi facut cu acea bucata din piatra, nu stiu. - 1ocul in care a fost construit lacasul are o magie aparte, sesizata de multa lume. (um credeti ca a fost ales plasamentul de catre cei care au sapat manastirea< - ;amenii din vechime, chiar de acum cateva sute de ani, erau mult mai apropiati de natura si din aceasta cauza aveau alte simturi, pe care omul modern le-a pierdut. ; sa va dau cateva e5emple identice pentru a intelege cum a putut fi construita atat de ingenios aceasta manastire. (unoasteti, desigur, procedeul fantanarilor' ei, cu o creanga de alun, pot sa identifice cu precizie locul unde se afla apa, chiar daca aceasta este la mai mult de #0 metri sub pamant. )e asemenea, oamenii stiau cand sa taie lemnul de constructie, in asa fel incat sa fie apoi cel mai putin e5pus la atacul cariilor, sa recolteze plantele cand aveau ma5imum de substante active etc. Va dati seama, asadar, ca e5istau niste simturi si cunostinte, care pentru unii oameni de atunci pareau perfect firesti, dar pe care noi, acum, nu le mai putem intelege. 2n legatura cu felul de a construi si cu alegerea locului sunt niste secrete pe care nu le stim, ne scapa. $i, cei din vechime, au ales locul acela din considerente greu de e5plicat pentru noi. "unt multi oameni care spun ca atunci cand intra aici au o stare de reculegere, ca se simt mai puri& sunt unii, nu putini, care au auzit in interior ceva ca o muzica nespus de frumoasa si curata. 8arerea mea este ca toate aceste trairi apar printr-un fenomen de acordare a gandirii pe o anumita lungime de unda. $5ista asemenea locuri deosebite, sfinte, in care lungimea de unda a gandirii noastre se poate modifica, receptionand astfel alte ganduri si trairi decat de obicei, mai luminoase. Dn ultim lucru asupra caruia vreau sa va atrag atentia este cadrul natural foarte frumos in care a fost amplasata manastirea. 9rumusetea naturii isi pune amprenta asupra acestui lacas. (red ca cei care au cladit manastirea au vrut sa fie asa - pentru ca daca pe )umnezeu il descoperi in rugaciune, pe om il descoperi si il cunosti cel mai bine in 4atura. )enomene bizare la +inca #eche Corul din cer 8entru a ne putea forma o imagine mai clara asupra magiei acestui loc si a fenomenelor care se produc aici in rastimpuri, am studiat mai multe relatari ale unor oameni care au fost martori ai unor fenomene bizare. (ele mai mediatizate perceptii au fost ale lui .heorghe !oldovan, un roman care traieste in %merica si care a copilarit in aceste locuri, fondatorul si presedintele 9undatiei C.heorghe "incaiC din localitate. ;amenii din sat au sentimente contradictorii vis-^-vis de acest personaj, care a facut o valva destul de mare cu perceptiile sale de factura paranormala. % aparut chiar si o carte cu si despre aceste perceptii' o lucrare - trebuie sa recunoastem e5trem de confuza, in care fragmente autobiografice se amesteca cu istoria acestui loc, cu perceptii mai mult paranormale, cu premonitii etc. 2n plus, relatarile lui .. !oldovan facute diferitelor ziare si televiziuni nu prea concorda unele cu altele. )aca la acestea adaugam si unele neclaritati privitoare la gestionarea unor fonduri ale societatii pe care o conduce si care au ajuns chiar in fata justitiei, ne dam seama ca rezultatul a fost o discreditare nu doar a persoanei lui

.heorghe !oldovan, ci chiar a intregii povesti despre fenomenele spirituale de aici. 2nvestigatiile pe care le-am facut, insa, au pus in evidenta cu claritate faptul ca e5ista un sambure de adevar in cele relatate de .. !oldovan si ca, intr-adevar, in anumite circumstante, la !anastirea "apata in "tanca se produc fenomene iesite din comun. ; relatare despre un asemenea fenomen, impresionanta prin claritatea si veridicitatea sa, va oferim in continuare' C$ram in prima zi de dupa "fanta !aria !are, zi de duminica si zi splendida de vara fierbinte, cu cer complet senin, de un albastru intens. (opiii nostri au ales sa mearga la scaldat in apa "incai, iar eu cu sotul meu si cu o prietena am mers la !anastirea "apata in "tanca. 8rietena mea era nerabdatoare sa ajunga la -emplul de la "inca. !ihai, sotul meu, a venit si el, ca sa nu fim singure. %junsi la !anastire, ne-am petrecut un timp in interior, apoi eu m-am apucat sa fac putina curatenie, mai precis sa strang resturile de hartie, bidoanele de plastic si bucatile de lemn smulse din gardul de protectie. (and tocmai mi-am terminat multumita treaba, m-am intors involuntar si privirea mi s-a oprit direct pe un briceag infipt in gardulet. !a miscasem mult pe acolo, doar facusem curat, si pana atunci nu stiu cum de nu-l vazusem. !i-a venit sa zambesc, gandindu-ma ca asta trebuie sa fie HI pentru ca am ingrijit acel loc, care mie imi este foarte drag. %m iesit din pestera si i-am propus 1iviei, prietena mea, sa ne urcam pe stanca si sa privim in interiorul templului prin spartura de sus. )upa ce-am cotit insa pe carare, in dreptul unui bloc de piatra am ramas amandoua pironite pe loc, caci in acea clipa s-a auzit de undeva, din vazduh (mie mi s-a parut ca de sus , un cor barbatesc, ca de patru-cinci voci, deosebit de melodios. !uzica parea bisericeasca, cuvintele erau foarte clare dar, spre nedumerirea noastra, desi eram foarte atente, n-a fost chip sa prindem vreun cuvant cunoscut. "i totusi, nu pareau straine de limba romana. $ra ceva arhaic. % durat cat o strofa. %poi nu s-a mai auzit nimic. !are ne-a fost mirarea: )upa ce am stat cateva minute deasupra templului, la intoarcere, cand am ajuns langa blocul de piatra de unde am auzit acel cor, am avut amandoua acelasi gand' HI. 4u, nu s-a mai auzit, si am trecut destul de repede. %r fi fost prea de tot: )ar, culmea, dupa cativa pasi, s-a auzit din nou acelasi cor, fara nici o diferenta. (and era aproape de final, mi-am adus aminte ca-l lasasem pe sotul meu la intrarea in templu, cioplind ceva cu briceagul gasit mai inainte. !-am repezit sa-l fac atent. )a, auzise si el. %bia ce ne adunasem toti trei, cand apare o doamna tanara si e5trem de frumoasa, urcand in graba dealul HI. % fost surprinsa sa afle ca aici nu mai sunt calugari de trei sute de ani, doar auzise cantecul: 1a scurt timp, au aparut si sotul si baietelul ei, dar acestia nu auzisera nimic. $rau la masina, la baza dealului. !uzica era atat de limpede, atat de reala, de coplesitoare, incat atunci nu ne-am pus problema de unde vin acele armonii sonore. %bia apoi ne-am intrebat daca nu cumva chiar e5ista un cor in zona, dar in locurile acelea se afla numai satul "inca Veche, care nu a avut niciodata cor bisericesc, iar vocile veneau de sus. "i mai era un lucru' desi cunosc destul de bine mai multe limbi, cuvintele acelea, in ciuda faptului ca sunau e5trem de familiar si se auzeau foarte clar, nu puteau fi intelese. )e fiecare data, ne-am concentrat sa deslusim macar o prepozitie, ca sa ne dam seama in ce limba canta, dar n-am recunoscut nimic. %m ramas o vreme la templu cu noii sositi, care erau acolo pentru prima oara, oferindu-le detalii despre acel loc. 8entru a putea vedea ce este inauntru, am folosit bricheta sotului meu, pana i sa epuizat tot gazul. 4e-am despartit de noile noastre cunostinte lasandu-le numerele de telefon, ocazie cu care am aflat - vazand portvizitul tinerei femei - ca lucra undeva in !inisterul de 2nterne (numele ei nu-l mai retin . (redeam ca lantul de fenomene inedite s-a sfarsit si ne-am continuat e5cursia prin valea inverzita de pe 8araul (retu (unde se afla si manastirea . Dltima surpriza a fost de proportii mai mici, dar intregeste magia acelei zile. 8rin locurile izolate din aceasta vale, pe unde nu trec decat ciobanii, privirea ne-a fost atrasa de un loc din iarba, in care sclipea o bricheta perfect identica cu cea consumata de sotul meu cu o ora inainte. 8arca rasarise din pamant. (unosc de zeci de ani aceasta vale, vin aici pe tot timpul verii, intrucat am o casa in apropiere si nu stiu cine de prin sat ar fi putut lasa in acele pustietati o asemenea bricheta, repet' perfect identica cu cea pe care o consumasem inainte. (e era sa mai zic< (and e sa fie, este:C

8ovestea aceasta are ca protagonisti doi doctori conferentiari universitari ai catedrei de matematica' conf. univ. dr. 1ivia "angeorzan si conf. univ. dr. -ofan )oina, precum si un profesor universitar' dr. -ofan !ihai (considerat unul dintre cei mai competenti oameni de stiinta in domeniul mecanicii din $uropa . 2ntrebati daca sunt de acord sa le declinam identitatea, spre uimirea mea, ei au fost de acord, spunand' C%sa a fost, asa ca nu avem nici o retinereC. &e(ende si mistere ale Manastirii +apate in +tanca Locul in care se implinesc dorintele B 2ntr-una din incaperile manastirii, in locul in care patrund razele de soare prin cupola sapata in stanca, se spune ca se implinesc toate dorintele bune si curate. %cest templu era numit, de altfel, de unii localnici !anastirea Drsitelor sau - mai nou - -emplul Drsitelor. %cum un secol, fetele de maritat si flacaii se urcau pe dealul 8lesu, unde este sapata manastirea, si aruncau o roata cu paie in flacari, cu credinta ca vazand desenele facute de foc si traseul rotii isi vor afla CursitaC si se vor casatori in acel an. B (el mai bine este sa-ti spui dorintele si sa te rogi pentru implinirea lor in !anastirea Drsitelor in trei zile ale anului' "fantul .heorghe, 1asata "ecului de 8asti si de "chimbarea la 9ata. Dnii localnici, printre care si .heorghe !oldovan, afirma ca - in anumite momente - viata lor a fost schimbata decisiv in bine de catre influenta acestui loc. Dn moment relevant povestit de .. !oldovan a fost atunci cand, in #=50, era banuit de colaborare cu *ezistenta anticomunista din !untii 9agarasului (care intr-adevar a actionat in acele locuri cu o darzenie si un curaj iesite din comun si era cautat pentru a fi arestat. 2n acel moment, i-au aparut nopti la rand in vis fiinte de lumina, care ii dadeau indicatii ce sa faca, pe unde sa umble si unde sa se ascunda de urmaritorii securisti, care cu siguranta l-ar fi trimis in fata plutonului de e5ecutie sau intr-una din inchisorile mortii. B ; vizitatoare, (ecilia 1. din (luj, povesteste ca in timpul rugaciunii in manastire a vazut (cu ochii mintii - n.r. un sir de fiinte ca niste sfere albe, stralucitoare, urcand spre manastire si in urma lor pe mama sa, pe care nu o mai vazuse de mult timp si de care ii era foarte dor. 8e moment, nu a stiut cum sa interpreteze aceasta viziune. %junsa acasa, insa, a primit pe nepusa masa vizita mamei sale, care venise s-o vada. 8loburile stralucitoare 8e filmele aparatelor de fotografiat apar uneori imagini luminoase - care in momentul fotografierii nu erau vizibile cu ochiul liber - sub forma unor globuri stralucitoare, de dimensiuni diferite, cu un centru alb intens si cu margini translucide. 4u se poate spune prin ce fenomen apar aceste sfere de lumina, dar ele nu fac decat sa demonstreze ca aici se produc intr-adevar - in anumite momente - fenomene energetice inca necunoscute, comparabile cu cele din celebra padure Baciu, de langa (luj. 1ivia ". din Brasov povesteste ca pe cand se afla intr-o stare de reculegere in interiorul pesterii, s-a speriat pur si simplu cand a fost cuprinsa de un val orbitor de lumina, venit din neant. %celasi fenomen, dar de o intensitate mai mica, este povestit si de localnici, care spun ca au avut perceptii de acest fel, mai ales cand erau copii. %tunci, ei vedeau adesea globuri de lumina care pareau insufletite. "a fie vorba de aceeasi lumina surprinsa si pe pelicula< Cristale de comunicare cu lumea de dincolo

"e vorbeste foarte mult despre niste cristale de cuart prin intermediul carora cei din vechime ar fi comunicat din aceasta pestera cu Clumi superioareC ori cu fiinte din alte dimensiuni. .. !oldovan afirma chiar ca, in mod periodic, din pamantul pesterii apar asemenea cristale de cuart, care insa sunt furate de catre turisti sau de catre amatorii de suveniruri din imprejurimi. 2nitial, am crezut ca aceste cristale sunt o pura fantezie (eventual cu nuante publicitare , dar ulterior am luat cunostinta de doua relatari venite din partea unor persoane de a caror buna credinta cu greu te-ai putea indoi, care au aruncat o alta lumina asupra situatiei. 8rima relatare, care a fost inclusa la momentul respectiv si in paginile unor publicatii (cum ar fi C!onitoruC de BrasovC , apartine unui reporter al -V*. 2n #==/, 1ucian Babeanu a ajuns impreuna cu un grup in !anastirea "apata in "tanca. 1a scurt timp dupa intrarea in incinta, camera de filmat a reporterului a inceput sa se comporte bizar' pornea si se oprea din inregistrare dupa bunul sau plac, neraspunzand la comenzi. "e parea ca acest fenomen nu a fost insotit de alte urmari. %juns, insa, inapoi la studiouri si vizionand materialele inregistrate, reporterul a observat uimit imagini pe care nici el si nici ceilalti nu le vazusera in pestera la momentul filmarii. 8e banda apareau sfere de lumina care straluceau intens, iar la un moment dat aparea chiar un obiect, pe care reporterul l-a definit ca Cun diamant de o marime apreciabilaC. )upa o zi, inregistrarile acelea bizare, in total sapte minute, au disparut de pe banda, aparand in schimb o silueta invesmantata intr-o mantie inchisa la culoare, iar in planul indepartat vazandu-se Co mana luminoasaC. %ceasta caseta a fost vizionata de mai multi martori, la momentul respectiv. ; alta relatare este a aceleiasi )oina -., care (in aceeasi zi in care a auzit si corul a fost martora unui fenomen oarecum similar' C$ram in interiorul pesterii si am inchis pentru cateva minute ochii, pentru a ma reculege. (and i-am deschis, vazul mi se obisnuise cu intunericul si pe tavanul incaperii in care ma aflam am vazut un cristal stralucitor, de dimensiuni mici (cativa milimetri . "e vedea foarte clar pe tavanul incaperii, fiind imposibil sa fi fost un efect de luminaC. Barbaria 6izitatorilor ucide locul 2n urma cu zece-douazeci de ani, manastirea de la "inca Veche putea fi gasita cu greu printre tufele spinoase, vegetatia cu aspect lu5uriant si serpii care traversau grabiti potecile de pe dealul 8lesu. 1ocuitorii mai vechi de aici spun ca nici ciobanii nu stiau bine unde se afla aceasta pestera, in ciuda faptului ca era situata la numai doua-trei sute de metri de drumul pe care veneau zilnic cu oile. )intre cei care ajungeau la pestera, putini indrazneau sa intre pana in ultimele incaperi, care erau e5trem de intunecoase. (and am vizitat, recent, !anastirea "apata in "tanca, ea avea un aspect care mi-a parut trist' nume diverse scrijelite in pereti, gunoaie si bidoane aruncate, deschiderile si ferestrele din stanca largite de vizitatori. (eva din stralucirea locului disparuse pur si simplu. !i-a parut bine ca aveam o descriere veche a pesterii, pentru ca acum ea nu mai transmitea acelasi farmec. 1ocul acela minunat parca obosise sub povara curiosilor si a turistilor. %m intrebat si alti oameni care cunosteau de mult acele locuri si ei mi-au confirmat ceea ce observasem' stralucirea !anastirii din "inca Veche paleste sub barbaria vizitatorilor. !i s-a povestit ca, din ce in ce mai des, linistea si pacea aceea e5traordinara, fascinanta a padurii, este sfasiata de difuzoarele in care este racnita muzica vanzatorilor ambulanti sau a celor cu gratare si bautura, veniti Cla iarba verdeC, la manastire. 4u este vorba doar de o modificare fizica a locului, ci de ceva in plus' atmosfera din acest loc incepe sa fie alta. !anastirea de piatra din "inca Veche are nevoie de ocrotire, de respectul si de smerenia celor ce-o viziteaza. (uratenia sufleteasca si incantarea pe care le-a transmis atator zeci si sute de vizitatori vor deveni o amintire (si deja au devenit intr-o anumita masura , daca locul acesta va fi sufocat de gunoaie si profanat de inscriptii stupide. )aca veti vizita acest loc magic, faceti-o in liniste, curatati-i gunoaiele si nu permiteti sa se mai distruga nici un centimetru din el, pentru ca altfel vom fi mai saraci cu o minune. ILI# &($ !

C!#S&I"#

+fantul care aduce ploaia Moastele facatoare de minuni ale +fantului Ioan cel ,ou de la +uceava
B Moastele Sfantului Ioan cel "ou de la Sucea6a au transformat Cetatea lui Stefan cel Mare intr;o <Mecca< a romanilor de pretutindeni B !oastele "fantului 2;%4 ($1 4;D de la "uceava sunt adapostite de sute de ani intre zidurile de piatra ale bisericii "fantul .heorghe, aflata in incinta frumoasei manastiri care astazi poarta numele sfantului. )in racla de argint in care sunt asezate, ramasitele trupesti ale sfantului ocrotesc Bucovina, aduc ploi peste campiile secetoase, ii scapa de necazuri si boli pe cei care se roaga cu credinta adevarata si piosenie. *ugaciunile sunt primite numai atunci cand vin din suflet inchinat cu adevarat )omnului. C%juta-ma )oamne, da-mi putere, da-mi vlaga in picioarele astea oloage:C, era ruga rostita cu voce tare de un biet suferind. (u miscari greoaie, barbatul s-a asezat in genunchi, sprijinindu-se de un stalp. "-a inclinat spre racla, a sarutat coroana de pe crestetul sfantului, apoi a sters usor cu batista locul in care si-a asezat buzele. Dn calugar aflat langa racla i-a dat un fir de sanziana uscata, o bucatica de vata atinsa de sfintele moaste drept talisman si doua farame de anafura. (u-acelasi chin, omul s-a ridicat din nou in picioare, a mai facut o cruce adanca si-a pornit, schiopatand, spre iesirea bisericii. %tunci i-am putut zari fata' plangea senin, fara sa scoata vreun sunet, cu lacrimile siroind pe obraz. Venise tocmai din !aramures, ca sa ingenuncheze in fata sfantului si sa se roage de sanatate' CVin aici, la "uceava, adus de o chemare mai presus de puterile mele. 8rin rugaciune fierbinte, prin credinta in )umnezeu si prin ajutorul miraculos al moastelor "fantului 2oan cel 4ou de la "uceava, aproape m-am vindecat. 2n urma unui accident la coloana, n-am mai putut sa-mi misc picioarele aproape un an de zile. 8rima oara am venit aici in urma cu cinci ani, pe @3 iunie, in noaptea de "anziene, cand moastele sfantului sunt scoase in curtea bisericii si se fac rugaciuni. )e atunci, revin aici an de an.C ; iunie - Minunea dezle(arii de ploi )espre "fantul 2oan cel 4ou, cartile sfinte spun ca fusese la viata lui un negutator din -rapezunt, martirizat pe teritoriul !oldovei, la (etatea %lba, fiindca n-a vrut sa se lepede de credinta in 2isus. !arele mucenic a fost dezbracat si legat de un cal, care l-a tarat pe strazile orasului, in vazul intregii multimi. % murit sfasiat si zdrobit de pietrele drumului. "fantul 2oan cel 4ou de la "uceava este sarbatorit pe ziua de @ iunie, legata in traditia orala a locului de o minune. 2n #/@@, asupra "ucevei se abatuse din nou urgia tatarilor. 2n timp ce navalitorii se indreptau calari spre oras, locuitorii "ucevei s-au retras in cetate. !itropolitul !oldovei din acea vreme a voit ca impreuna cu soborul bisericesc sa duca si racla cu moastele sfinte, pentru a o pune la adapost in cetate. )ar racla nu s-a lasat ridicata. 2ntru induplecare, preotii si calugarii au rostit rugaciuni cand, dintr-o data, deasupra lumii a inceput sa curga o ploaie cumplita, ca un potop. %pele "ucevei s-au umflat, au dat afara din matca, revarsandu-se cu furie in fata trupelor tataresti, care s-au retras ingrozite. )e atunci

a ramas obiceiul ca, in verile secetoase care ard tinuturile "ucevei, moastele sfantului sa fie scoase din biseirca si purtate pe strazile capitalei bucovinene. (hiar si in vara anului trecut a avut loc o astfel de procesiune. 1a nici o jumatate de ora dupa ce sfintele moaste au fost asezate la locul lor, afara a inceput sa ploua ca din senin. ;C iunie - 0ram bisericesc in noaptea miraculoasa de +anziene 1a marea sarbatoare crestineasca de C2zvorul -amaduiriiC, la !anastirea "fantul 2oan cel 4ou din "uceava se tinea un obicei unic in toata tara' dupa slujba din biserica, atat preotii, cat si credinciosii pornesc intr-o lunga procesiune catre parcul "ipote, situat la poalele cetatii de scaun a lui "tefan cel !are, pana la un mic izvor despre ale carui unde parintele Vartolomeu, staretul manastirii, ne-a spus urmatoarele' C%ceasta apa isi are izvorul sub manastire. 8orneste chiar de sub racla "fantului 2oan cel 4ou si este facatoare de minuni. )e 2zvorul -amaduirii, un sobor de preoti sfinteste apa izvorului. %cest ritual il indeplinim de trei ori pe an' de 2zvorul -amaduirii, pe @ iunie - ziua martirizarii !arelui !ucenic "fantul 2oan cel 4ou si pe @3 iunie, de "anziene, cand se sarbatoreste hramul bisericiiC. 2n noaptea magica a "anzienelor, cand fecioarele imbracate in alb culeg flori neatinse de roua pentru a-si impleti cununa, moastele "fantului 2oan cel 4ou de la "uceava sunt aduse in curtea manastirii. 2n acea noapte cu miros de sanziene parfumate si galbene, zeci de mii de credinciosi din toate colturile tarii se aduna de cu seara pentru a inalta rugaciuni si cantari sfantului. 2stoviti dupa o zi de drum, oamenii se cuibaresc pe lespedea de piatra din biserica, trupuri langa trupuri, ori pe iarba din curtea manastirii, asteptand slujba de a doua zi. 2n noaptea calda, murmurul rugaciunilor se inalta spre cerul plin de taina si straluciri' C"finte )umnezeule, "finte tare, "finte fara de moarte, !iluieste-ne pe noiC. LA(!A B($AI 4%otografii de C#=A! CI(!LICA7

,E +CRI' CI I ORII
5+-a interzis accesul la manastiri15 Va trimit spre dezbatere un caz. 4u doresc sa prezint lucrurile negativ sau sa incriminez pe cineva nominal. )ar sa va relatez' am vrut sa merg la o manastire pentru rugaciune si post, pentru spiritualizare, purificare sau cum vreti dv. sa spuneti mai bine. %m fost la patru manastiri cu calugari, cu conditii de cazare. 8este tot am primit acelasi raspuns' C4u suntem pregatiti pentru a primi persoane din afara manastiriiC. 2ar la o manastire au mai adaugat, cu multa CbunavointaC' C!ai incercati peste #-@ ani, chiar peste 0 aniC. )aca vrem sa ne linistim sufletul, daca suntem disperati si vrem sa ne rugam intr-un loc dedicat rugaciunii, daca suntem pe cale de a ne pierde increderea in sine, daca vrem sa ne inaltam spiritual si moral - sa mergem oare pana la manastirile tibetane, care isi deschid portile tuturor credinciosilor, cucerind cu religia lor lumea intreaga< "imt dorinta puternica sa merg la o manastire. 4u sa ma calugaresc, ci sa fiu in apropierea lui )umnezeu. !-ar interesa o manastire in apropiere de (luj, dar poate fi si in alta zona din tara. )aca este nevoie, as vrea sa pot lua legatura cu un for ierarhic superior, pentru a obtine o aprobare. -otusi' vi se pare normala aceasta atitudine a manastirilor noastre< (um ramane cu pilda de iubire a lui 2isus< %postolii lui mergeau sa-i propovaduiasca credinta, nu se inchideau - asemenea

sectelor - intre ziduri de netrecut. "a se puna semne, atunci, cu C-*$($*$% 24-$*E2"% "8*$ !%4%"-2*2C. MA$ALI" P(!CA!( ; Clu) Manastirea Bunea (n pas mai aproape de $umnezeu 1a "fanta !anastire Bunea nu se ajunge usor. )rumul pieptis si aspru incepe din Vulcana-Bai, urcand apoi mereu prin desisul unei paduri ce pare ca nu se mai termina. $ un drum greu si anevoios, ca suisul unei rugaciuni in miez de noapte. "us, dupa o ora de mers fara odihna, te asteapta rasplata. 2n poienita din fata manastirii potopite de florile grabite ale primaverii, te simti cu cativa pasi mai aproape de )umnezeu. !anastirea Bunea e ca salasul unui sihastru. Eidurile inalte si despartitoare de lumea cea lumeasca lipsesc. 2n inima muntelui, padurea straveche, cu trunchiuri de stejari seculari, e deopotriva poarta imparateasca si scut. 4imic din zarva lumii si a razboaielor din jur nu razbate pana aici. 9ara telefon, fara curent electric, ba chiar si fara apa - in afara ploii pe care o strang cu zgarcenie in jgheaburi de lemn - cei = vietuitori ai manastirii traiesc parca in afara timpului. $ greu in varf de munte sa astepti ploaia si mila lui )umnezeu. 8entru calugarii de la Bunea e simplu. $ chiar rostul si felul lor de a fi. 1a Bunea, totul se obtine cu multa truda - apa si painea mai ales. (and si cand, la cateva saptamani, un frate mai in putere coboara la Vulcana, aducand de acolo ultimele vesti, proviziile si posta, ajutat de magarusul Bili, singurul atelaj al manastirii. 2n bisericuta veche de 300 de ani, cateva femei batrane asculta ingenuncheate "fanta 1iturghie, intr-o tacere ca de inceput de lume. Dn duh de liniste si pace pluteste in biserica mica si neincapatoare. "talpi grosi, din piatra grea si afumata, deschid o intrare stramta, cat sa treaca un singur om, spre naosul straluminat de palpairea blanda a lumanarilor. ; clipa, te simti ca in catacombele primilor crestini, savarsind in ascuns taina comuniunii. 2ntr-un colt, pe o masa ingusta, stau drept ofranda sfanta doua paini, un mar si o sticla cu ulei. 1ocul are forta. 9orta simplitatii. 4imic nu e trufas, fara masura. 8ana si manastirea, asa cum arata ea, seamana cu o casa de padurar, cu doua caturi si o gradina de flori in fata. %laturi, bisericuta cea veche, ridicata din cele #5.000 de caramizi ale lui Bunea .radisteanu in #/53, cu turla si o singura incapere spoita cu var si alba ca o naframa proaspat spalata. 1a Bunea, in pustietatea padurii, redescoperi intensitatea lucrurilor simple' painea, apa si rugaciunea netulburata. $ mare bucurie cand cineva calca pragul manastirii. "taretul Eosima, iesind de la altar, ne intampina asa cum se cuvine - cu dragoste si binecuvantare. Aainele ne dau de gol. "taretul stie a citi la oameni. "e vede ca suntem veniti de departe si osteniti. 4e pofteste la masa, scuzand cumva saracia bucatelor. Binecuvantata, mancarea parca sporeste. ; singura paine ne satura pe toti si chiar mai ramane. )umnezeu are grija de toate. (alugarii stiu asta si indura nevoile cu smerenie, dand slava lui )umnezeu si neuitand a multumi in rugaciunile

lungi de noapte binefacatorilor manastirii care, din putinul lor, au ajutat la tabluirea casei sau la alte lucrari trebuincioase. ; doamna din Bucuresti, sora sculptorului 8irvan, a daruit 000 de saci de ciment. %ltcineva, un roman din .ermania, le-a aranjat cat de cat o odaie de primire si staretia. ; editura din Bucuresti, C1umina din luminaC, le tipareste gratuit mici brosuri de prezentare. 8utin sau mult, milostenia e mare. (ulmea e ca ajutorul vine mai putin de la localnici, cat de la credinciosii din *adauti sau din 8itesti, care an de an se randuiesc si aduc in spinare tot ce trebuie marelui praznic de hramul manastirii. <Aici, painea se mananca cu sudoare< 2zolarea ii pazeste pe calugari de zavera politica si de toata mizeria tranzitiei, dar rautatea lumii nu are stavile. )esi nu-i face placere, parintele Eosima recunoaste ca pentru a ridica o noua biserica - cea veche nemaiputand fi reparata - a fost in stare sa cerseasca. % facut-o si fratele 8antelimon, care, colindand tara cu cartonul in mana, a reusit doar sa se imbolnaveasca de ulcer. % batut apoi la portile capitonate ale celor avuti, pana ce un mare patron din Bucuresti l-a dat afara, spunandu-i ca mai bine sponsorizeaza o echipa de fotbal, decat o manastire. C$ o virtute sa fii sincerC - va continua parintele - Csi aproape ca-ti vine sa-l admiri, dar un asemenea raspuns m-a intristat nespus, intrebandu-ma ce o sa faca omul acesta la Budecata de %poi. (um o sa se prezinte cu o echipa de fotbal in fata !antuitorului<C 2n toiul iernii, cand troienile trec de saua calului, manastirea e complet rupta de lume. 1uni intregi, calugarii postesc si mananca sfios, cu masura, din bruma de provizii. 4u se plang, dar asa cum spune parintele Eosima' C%ici, painea se mananca cu sudoareC. "e mananca asa cum a randuit, de fapt, )umnezeu. A doua 8olgota (u e5ceptia fratelui Vasile -omescu, un om tacut si cuminte, care se nevoieste aici de peste @0 de ani, toti ceilalti monahi sunt tineri. $ greu de spus de ce au intrat in monahie, si mai ales de ce au preferat pustnicia de la Bunea, izolarea si lipsurile singuratatii. "taretul Eosima 8etru Vlase e om cu carte. % slujit la 8atriarhie, a fost secretar al mitropolitului (orneanu din Banat, pentru ca apoi sa vina aici de la !anastirea C"aracaC din -imis. )umnezeu a vrut sa schimbe o saracie cu alta. C%m venit in urma cu 3 aniC - isi aminteste parintele Crespectand rugamintea si insistentele 2nalt 8rea "fintitului Vasile de -argoviste. %m venit sa vad si nu am mai putut pleca. 8rivind paragina in care se aflau toate si obstea putina si risipita, traind fiecare in legea lui, am simtit ca o strapungere in inima porunca de a ramane. $ra nevoie de mine aici.C *upt de lume, dar si de smintelile ei, parintele a gasit la Bunea - cum singur recunoaste - o a doua .olgota. % impus tipicul de obste si rugaciunile de noapte, a facut primele reparatii din banii lui si, peste toate, a incercat sa faca armonie intre frati, impunand regula sinceritatii totale si s sfatului in familie, silindu-l cu blandete pe cel cazut in lenevie, ori domolindu-l pe cel prea inflacarat cu vorbe potrivite' CDnde te zoresti atata, frate< 4u te forta sa faci mult. 9a putin si cu dragC. $ multa jertfa monahala la Bunea. )in cauza apei, calugarii cresc doar o vacuta si cateva pasari pe care le tin incuiate in cuibar de teama hultanilor, iar daca se intampla ca cineva sa se imbolnaveasca, doar Bunul )umnezeu si rugaciunile fratilor il mai pot salva. 4imeni, insa, nu cade in descurajare stiind - asa cum frumos spune parintele Eosima - ca )umnezeu vegheaza si Cinainte de a-ti trimite crucea pe care o duci, a incalzit-o cu inima "a cea plina de iubire, a cantarit-o cu mainile "ale pline de mangaieri, ca nu cumva sa fie mai grea decat poti duce. -ine-o bine si urca de pe .olgota spre 2nviere:C. "e ajunge greu in varful muntelui, la Bunea, dar, o data ajuns acolo, incepi sa intelegi ce vrea sa insemne adevaratul urcus. %fundati in stranele lor tocite de ani, calugarii isi potrivesc pasii pe

nevazutele trepte ale scarii duhovnicesti, rugandu-se nu pentru necazurile lor, ci pentru cei cu adevarat stramtorati de saracie, boli si razboaie, pentru mantuirea acestei lumi. S !I" P!#$A %otoreporta), %L !#"&I" P PA

<Ca sa se 6indece trupul, trebuie mai intai 6indecat sufletul<

- (lipe de ascultare, langa staretul 2D"-24, de la !anastirea 8etru Voda 2n locul unde se termina lacul 2zvorul !untelui, la 00 de ,ilometri de Bicaz, porneste un drum care duce spre o salba de manastiri, intre care cea mai mare este !anastirea 4eamtului. )rumul este presarat cu cruci si troite in fata carora drumetii se opresc sa-si faca sfanta cruce. )in drumul mare, din satul 8etru Voda, porneste un drum forestier, raspantia fiind marcata cu o cruce. $ste un drum care urca adanc in munte, in padurile de brad si molid, unde se afla manastirea 8etru Voda. 8arcurgem acest drum intr-o zi de luni, dupa ce intunericul s-a lasat. 4u este un drum ca oricare altul. )in masina se simte tacerea si pacea acelor locuri. %proape din ,ilometru in ,ilometru, se afla o cruce, cu un mic loc de rugaciune. -otul sugereaza un pelerinaj spre un loc sacru. 8utinele masini care coboara in noapte ne asteapta sa urcam dealul pe drumul inghetat si acoperit cu zapada si apoi isi continua calatoria. 2n curtea manastirii, aflata inca in constructie, este putina lume. ; cruce mare, cioplita in gheata, straluceste fascinant la lumina farurilor. (redinciosii pe care-i intalnim in curte se mira de faptul ca nu stim unde se afla staretul 2ustin si ne indruma, plini de bunatate, la el. %jungem intr-o salita de asteptare, in fata unei usi de lemn masiv, unde intalnim alti credinciosi care au venit sa vorbeasca cu batranul calugar. 4u pomenim faptul ca am venit pentru un reportaj, ci doar ne aratam interesul pentru vindecarile prin rugaciune, care am aflat ca s-au savarsit aici. 2nterlocutorii nostri sunt foarte tineri, studenti, care vin aici in mod obisnuit, sa-si ia binecuvantarea si sa-si ChraneascaC sufletul cu pacea si credinta manastirii. )a, ei cunosc cazuri de vindecare prin rugaciune savarsite aici, dar mai ales de vindecare a sufletului. Staretul "taretul 2ustin este trecut de saptezeci de ani. %re ochii albastri si senini& parul si barba argintii se revarsa peste sutana neagra monahala. -rupul este drept si slab, ascetic. Vocea ii este puternica si calma, profunda. !a surprinde de la bun inceput, nominalizand cu precizie facultatea pe care tocmai am absolvit-o. $ste foarte obisnuit sa discute cu tinerii. C;amenii au nevoie acum mai mult ca oricand de spiritualitate, de credintaC, spune staretul 2ustin. "pre surprinderea mea, sfintia sa regreta fatis ca atmosfera spirituala din lacasurile de rugaciune si din manastiri nu se afla la inaltimea asteptarilor. C%ceste lacasuriC, spune el, Cnu au efervescenta spirituala care ar fi necesara pentru momentul de acumC. $ste o inertie pe care el o intelege. !aterialitatea e5ercita o atractie pe care, de asemenea, o intelege, dar lucrurile nu se afla pe fagasul pe care ar trebui, dupa aproape #0 ani de libertate. 8arintele 2ustin nu resimte acesti ani ca fiind de adevarata libertate, libertate care ar trebui sa fie in suflet, ar trebui sa fie una cu regenerarea spirituala... C%cum inteleg ce-mi spuneau in anii F50 cei de la !inisterul de 2nterne

de atunci, pe vremea cand eram intemnitat pentru convingerile mele religioase' H4u o sa va omoram. 4u mai facem martiri. (and veti iesi, veti vedea ca deja suntem infiltrati printre ai vostri... Va veti dori atunci singuri sa va lepadati de Biserica si de (redintaI.C !arturiile acestea tulburatoare despre CboalaC spirituala a unei natiuni, facuta sa fie daruita credintei si dragostei de )umnezeu, parintele 2ustin le face fara disperare si fara nici un fel de patima. 2ntelegerea sa profunda strabate timpul, unifica evenimentele si cauta cu credinta si speranta spre viitor' C%dmir fervoarea spirituala si credinta unor tineri care nu sunt monahi, dar al caror spirit ajunge tot mai departeC. Prima treapta, rugaciunea cu 6oce tare si cu credinta 2ntrebat despre drumul pe care trebuie sa-l urmeze cei ce vor sa-si vindece sufletul si care vor sasi sprijine trupul bolnav cu ajutorul spiritului, staretul 2ustin raspunde foarte nuantat. 4ici un om nu poate evolua la fel cu un altul. )e aceea, "fintii 8arinti au lasat nenumarate marturii ale desavarsirii lor, pentru a vedea ca fiecare om este pedepsit, incercat, ajutat, inaltat de )umnezeu in felul sau. 9iecare mare sfant invocat in rugaciune revarsa asupra noastra un anumit har' sfantul 4icolae isi revarsa darurile cu bunatate, sfantul .heorghe ne da puterea de a birui... (ei ce cauta alinarea sau desavarsirea in rugaciune, adesea se grabesc. -oti ar vrea sa inceapa cu C*ugaciunea inimiiC. )ar pana la rugaciunea inimii, pe care doar foarte putini alesi o pot aborda cu succes din inceput, sunt multe trepte, dintre care prima este rugaciunea cu voce tare si cu credinta, care este cea mai simpla si folositoare in inceput. -ot ceea ce se face la manastire este pentru inaltarea spiritului, vindecarea nu este decat o consecinta, si de aceea staretul 2ustin nu i-a dat atentie si nu a tratat-o ca pe o Centitate separataC. C(a sa se vindece trupul, trebuie mai intai vindecat sufletul.C !a surprinde din nou cu afirmatia ca in conditiile actuale de progres tehnic, progresul spiritual ar fi mult mai rapid daca ar e5ista intelepciune. (u naturalete imi spune ca ar fi tare bine daca in afara 2nternetului, pe care il cunoaste acum umanitatea, ar e5ista si o asemenea interconectare a tuturor oamenilor in spirit. 9iinta sa emana bunavointa si optimism. $ste una din acele fiinte rare, care reusesc si la varste inaintate sa se impace perfect cu prezentul. &aina plantelor care aduc 6indecarea 8arintele 2ustin este foarte interesat de vindecarea cu plante. Vrea sa intemeieze o bolnita, un mic sanatoriu, cum e5istau acum #00-@00 de ani pe langa manastirile mai mari, pe vremea cand in aceasta tara binecuvantata vindecarea spiritului si a trupului erau vazute impreuna. -aina plantelor care pot aduce vindecare si alinare multor oameni este ca ele provin dintr-un pamant sfintit de )umnezeu si de sufletele oamenilor. 2n trecut, spune parintele, oamenii, inainte de a se duce la lupta, se spalau si se purificau, pentru ca in acea zi ar fi putut sa intre in pamantul care era sfant pentru ei. %tunci cand vorbim de pamant, pamantul din care rasar plantele si care ne da viata, ar trebui sa folosim si notiunea de sfant. 2n felul acesta, ierburile de leac si hrana pe care ne-o da pamantul ar capata o putere tamaduitoare mult mai mare. $espre 6indecatori 8ana omul nu se cunoaste, nu descopera tainele ascunse de )umnezeu in el insusi, nu va putea face prea mult. -rebuie intai sa ne umplem de cunoastere, cunoastere a propriei fiinte, pentru a putea apoi sa ne revarsam cu har asupra fiintelor care cer ajutorul. %ceasta este conditia pe care trebuie sa o realizeze vindecatorul prin orice mijloace ar face vindecarea. 9iecare om trebuie sa-si gaseasca prin rugaciune credinta, dragostea. %ltfel nu face decat ceva mecanic, fara har.

*ugaciunea vindeca in primul rand sufletul si mintea. 1a intrebarea' C(e boli se vindeca prin rugaciune<C, parintele 2ustin raspunde fara sa ezite' C(ele sufletesti, tulburarile psihiceC. )upa vindecarea sufletului sau impreuna cu aceasta, si corpul poate fi salvat de suferinta. 2mi da drept e5emplu un caz, care de fapt ma adusese la el, al unei bolnave de cancer, care suferise cumplit si care desi se hotarase prea tarziu pentru a putea fi ajutata trupeste, si-a gasit prin rugaciune seninatatea si alinarea, in mijlocul celor mai cumplite dureri si suferinte. "unt oameni care ajung in viata de dincolo ca niste mucenici, datorita rugaciunii in ceasurile cele mai grele de suferinta. "ade)dea 8entru a-mi da un e5emplu al puterii rugaciunii si, mai ales, al credintei, calugarul 2ustin ia cazul unei femei care fusese lovita in multiple randuri de viata. $a a venit la manastire pentru a capata un sfat, care sa o ajute sa scape de grijile si apasarea vietii. 8arasita de un sot patimas, cu doi copii, nu-si afla nici un sprijin in lume. 2n disperarea ei, aceasta femeie a gasit intr-o zi puterea de a se uita, cu nadejde, la o icoana. %ceasta putere de a cere ajutorul sfant, aceasta privire plina de nadejde, i-a dat o bucurie si o pace pe care nu le cunoscuse. % realizat atunci bucuria de a avea doi copii, de a avea doi baieti sanatosi, si a trait o multumire peste intelegerea obisnuita. 2-a multumit lui )umnezeu, simtindu-se - datorita nadejdii ei - eliberata de grijile si de suferinta de zi cu zi. 8uterea de evocare a batranului calugar este neobisnuita. 2n incapere se revarsa prin cuvintele sale un aer de libertate, de libertate in spirit. !intea si sufletul se simt eliberate in acele momente de orice tensiune sau constrangere. "eninatatea staretului se transmite fulgerator in inima interlocutorului. )espre inceputul oricarui demers de inaltare sau de vindecare a omului, parintele 2ustin spune' C-aranul, cand pune samanta in pamant, nu-si da voie sa se gandeasca ca poate va veni seceta sau inundatiile si samanta nu va rodi. $l nu se uita deloc in trecut sau intr-un viitor ipotetic. 2nainte de a arunca semintele, isi face o cruce mare si spune' H)oamne ajuta:I... "i semintele acelea vor rodiC. ILI# &($ !

Minunile crestine de la Ionesti

Cand se intampla departe, in alte tari, minunile sunt mai usor de acceptat5 Preluate la mana a doua, din paginile presei occidentale, ele sunt gata girate, asumate de altii, raspunderea cade asupra lor5 Ce te faci insa cand minunile se petrec langa tine, la cati6a pasi, cand esti sortit sa le constati si sa le certifici, dez6aluindu;le realitatea in pagini mari, de ziar: realitate cu totul aparte, alta decat aceea cu care suntem obisnuiti, dar o realitate care;si impune e6identa, prin marturii si do6ezi5 # si cazul <Minunii de la Ionesti<, o localitate din Arges, unde Iisus si %ecioara Maria li s;au aratat copiilor si satenilor5 $e atunci inainte, &roita inaltata pentru a marca e6enimentele sfinte a de6enit un iz6or de miracol crestin

!iracolul crestin de la 2onesti-%rges a inceput anul trecut, cand nea 2on !arin, un taran batran si credincios, a avut trei zile la rand aceeasi vedenie. "periat cumva, a mers la preotul (ornel 8opescu, marturisindu-se. !aica )omnului, invesmantata intr-o mantie stralucitoare, ii cerea sa ridice o -roita la marginea satului, in catunul 8rodanesti, acolo unde locuiau sapte vaduve singure si fara ajutor. (ateva luni mai tarziu, trei fetite din sat (%le5andra, Bianca si (ristina au zarit in apa -eleormanului chipul lui (hristos, inconjurat de pesti si cu coroana de spini pe cap. 2mpresionate si cumva speriate, au dat fuga sa-si cheme la fata locului si parintii. !ulti sateni din 2onesti au vazut atunci si dupa aceea chipul !antuitorului, $l aparand de mai multe ori in apa, asa cum in ziua in care s-a sfintit -roita au vazut trei cruci mari, inaltate pe cer. )e fata nu era un singur om, ci sute. 2onestiul tinde sa devina un fenomen crestin - cel mai mare de la !aglavit incoace, mai ales ca la -roita !aicii )omnului de aici au inceput sa se implineasca vindecari miraculoase. 4u e loc de vorbe sau de indoiala. !arturiile sunt prea numeroase ca totul sa fi fost o simpla impresie, un joc al intamplarii. (a la !edjugorje, !aica )omnului si-a facut salas din curatenia unor copii, trimitand mesaje de intarire si de pocainta poporului. "aracia si neprihanirea ii sunt dragi lui )umnezeu. 4ea 2on !arin vorbeste despre toate acestea cu mare cumpanire. "unt lucruri cu care nu te joci. 2n timp ce ne insoteste la -roita, vorbele lui urmeaza parca ritmul si calcatura pasilor' apasat, rar si fara trufie. *epeta de mai multe ori ca nimic nui apartine. $l este doar un intermediar, un mesager. C(ine imi da gandurile< 4u eu. $l le stie pe toate.C Visele si aparitiile aievea ale 9ecioarei !aria i-au schimbat complet viata. )intr-un pensionar cu patru copii si multe griji pe cap, a trecut la o viata aproape monahala. C2nainte, aveam drag de copii, de pomi, de animale. %cum, numai pe $1 il iubesc.C "emnele pe care le-au vazut el si satenii din 2onesti te uimesc, oricat de neincrezator ai fi. 2n mai multe randuri, candela de la -roita s-a aprins singura. ; femeie venita de la !edias s-a spalat pe ochi cu apa de langa -roita si a plecat fara a mai avea nevoie de ochelari. ; alta, plina de bube, s-a curatat la fata imediat. Vindecarile miraculoase de la 2onesti se inmultesc in fiecare zi. 2ncurajati si plini de speranta, oamenii vin din toate colturile tarii - unii impinsi de necazuri, altii din simpla curiozitate. (redem sau nu cu adevarat, ceva se intampla totusi. !ulte semne si minuni s-au savarsit in ultimul timp la noi. "a fie *omania o tara aleasa de )umnezeu, asa cum spun unii vizionari si oameni ai bisericii< 2n vedeniile de la 2onesti, !aica )omnului vorbea chiar de o biserica uriasa, a tuturor neamurilor pamantului, care

va fi zidita in *omania, pe un varf de deal. 2n vis, lui nea 2on !arin i s-au aratat mai multe despre viitor, dar - cum singur marturiseste - sunt lucruri pentru care inca nu a primit dezlegare sa le vorbeasca. (uvantul lui )umnezeu e greu. 4u oricine poate sa-l asculte, asa cum nu oricine poate sa inteleaga cum "fanta 9ecioara !aria si-a putut alege loc de popas intr-un sat sarac si uitat de lume, numit simplu, ca un nume de familie' 2onesti.

Aparitiile %ecioarei
H)e la (raciun si pana la 1asatul "ecului, !aica )omnului mi-a aparut intruna in casaI - isi aminteste nea 2on !arin. H2ntr-o noapte, dupa ce facusem un somn bun, m-am trezit si stateam asa in pat, uitandu-ma pe pereti. "i, deodata, a aparut un abur in casa la mine, si ma gandeam Cce, o fi luat foc ceva<C, si in aburul acela s-a facut o gaura, si acolo a aparut o taina luminoasa - un om adica. (and, ce sa vad< $ra !aica )omnului: %sa lumina, de ziceam ca-i intr-un aur toata. Dite-asa faceau razele (gesticuleaza . 4-am cuvinte sa va spun de frumusetea aceea ce era in aurul asta, asa era chipul $i. "i era imbracata in rosu, cu pelerina lunga. (4umai vinerea, la -roita, vine imbracata in alb. %sa umbreste lumea si asa-i de bucuroasa, ca o mireasa: Ditandu-ma la $a, am inceput sa ma ridic asaaa, usurel de pe pat, si cum ma ridicam asa, m-a luat frica, fiindca ma uitam in jos la femeia mea, cum dormea in pat, si ma gandeam Ccine stie ce-oi pati<C. "i atunci, a-nceput sa graiasca !aica )omnului si sa zica' C"a-mi faci lacas, pentru ca am cutreierat pamantul si asa-i pamantul de murdar, asa-i de spurcat, asa-i cu copii aruncati in gunoaie si-n ape si peste tot, ca n-am unde sa poposesc si $u. %sadar, sa-mi faci un lacasC. %tunci, eu ma gandeam' C(um am sa fac eu lacas< (e lacas<C. "i atunci iar a zis' C2mi faci lacas, sa poposesc si $uC. "i-am zis la !aica )omnului' C(um am sa fac eu lacas sfant, cand eu sunt un pacatos<C. "i-atunci a pierit !aica )omnului. !-am jurat ca n-am sa spun la nimeni, n-am sa graiesc nimica din gura mea, ca nimeni n-o sa ma creada. )ar a doua sau a treia noapte, iar a venit !aica )omnului, tot asa in abur si-n stralucire de aur, si se lumina taina si aparea chipul "fintei. "i iar ma ridica din pat, vreo jumatate de metru, de vedeam totul de sus. "i iar am tremurat de frica, iar !aica )omnului mi-a spus' C"a-mi faci lacas, ca n-am unde sa poposescC. "i ma gandeam' C; sa fac la mine la poartaC. )ar !aica )omnului a spus C4u:C. Vedeti, numai gandul ce-am gandit si $a mi-a si raspuns. %poi, m-am gandit' C9ac in dealul Burzii, la raspantie. %colo e la sosea, o sa treaca oamenii sa se inchineC. !a gandeam sa fac o troita acolo o cruce, asa, mai frumoasa. !aica )omnului iar a zis C4uC - si-a pierit. "i eu am cazut pe ganduri, nestiind ce sa mai fac. "i iar a venit noaptea !aica )omnului si mi-a spus' C!ergi intr-un sat alaturi si vei vedea o fantana si loculC. $ram tot asa, ridicat, si tot asa aparuse. "i cum pluteam eu acolo, ma gandeam' C(e sat< - ca la noi e mai multe sate' e "erboieni, e (ornatal, e VulpestiC. "i !aica )omnului, ca sa-si arate puterile, m-a luat si m-a pus in mijlocul drumului, in catunul

8rodanesti, langa putul lui 4ea Victor, de vedeam casa tatei 9lorica. 4umai ca, noapte fiind, afara era lumina ca ziua. "i atunci mi-am zis' C%, deci aici vrea "fanta lacasulC. "i zicand asa, a pierit !aica )omnului si eu m-am trezit iar in pat. 4ici nu stiu cu ce m-am dus si cu ce am venit. Va spun sincer. )umnezeu e sus, iar eu sunt neputincios. "i a doua zi, m-am dus sa vad locul din nou. "i cand am ajuns la fantana lui 4ea Victor, n-am mai putut inainta, ca parca ma izbea ceva si nu mai puteam sa trec. "i se framanta pamantul sub mine. %tunci m-am inchinat si am plecat spre casa, fiind convins de dorinta dumnezeiasca. "i noaptea iar a venit !aica )omnului, dar acum ; asteptam si nu m-am mai speriat, si am avut puterea s-; intreb' C"fanta !arie, 4ascatoare de )umnezeu, cum sa fie lacasul sfant<C. "i atunci mi-a spus' C"a-mi faci un lacas cu trei turnulete, cu trei trepte, cu trei scaunele si sa nu fie mai mare de trei metri pe trei metri. "i sa-l faci cu trei mesteri. "a nu gresesti, caci asta-i voia !eaC.

Inaltarea &roitei
% doua zi, mi-am luat inima-n dinti si i-am povestit preotului (ornel 8opescu toate astea. (oana preoteasa nu m-a crezut. "i atunci, intr-o clipita, a bufnit-o sangele pe nas si pe gura. "i a cerut indurare' C"fanta 9ecioara, iarta-ma pe mine, pacatoasa:C, si numai atunci s-a oprit sangerarea. "i vazand asa puterea lui )umnezeu, preotul a spus oamenilor la slujba ce si cum si s-au adunat bani si s-a pornit constructia -roitei. "i, cand aveam nevoie de materiale - fiindca bani nu mai erau - !aica )omnului avea grija sa ne scoata in cale cate un credincios, care ne ajuta cu ce ne lipsea. (and am ramas fara B(%-uri, s-a gasit un crestin care ne-a donat vreo suta de bucati, ramase de la o constructie. %lta data, cand sa invalim acoperisul, a venit cineva si s-a oferit sa ne dea tabla pentru asta. (and totul a fost gata, dupa ce am pictat si sfintii asa cum mi i-a aratat !aica )omnului, $a iar mi s-a aratat si mi-a spus' C1a sfintirea -roitei, sa aduci trei fecioare, imbracate in rochite lungi, albe, imbrobodite si incaltate in alb, care sa duca un covor impaturit in trei, pe care sa-l pui pe scari, ca acolo va sta cineva si trebuie primit cum se cuvineC. (and i-am spus preotului acest lucru, preoteasa a vrut ca fiicele lor sa duca acel covor, dar !aica )omnului a spus C4u:C. )ar intr-o zi, cand m-am dus la -roita, Bianca - fata pictorului - era acolo si, cand am vazuto asa mica si bucuroasa de mandretile de sfinti pictati pe pereti, am intrebat-o' C-alica stii -atal 4ostru<C. Eice CdaC. C2a spune...C "i a spus asa de frumos rugaciunea, ca i-am zis lu_ tata-sau' C!ai 4aita, vrei sa lasi fetita la sfintire, ca asa mi-a cerut !aica )omnului<C. "i cum vorbeam noi asa, fetita a zis' C)a, vreau sa vin, dar sa ma lasi cu prietenele mele, pentru ca si ele stiu -atal 4ostru, si ele sunt bune la )umnezeuC. C%sa sa fie, copila, cum zici tu.C "i eram bucuros ca mi-a scos-o )umnezeu in drum. "i, cand s-a intalnit fetita cu prietenele ei, au mers catetrele la rau si au vazut in apa chipul !antuitorului. $i, si-asa mi-am dat seama ca pe ele le dorea !aica )omnului. !i-am zis C)oamne, -e slavescC. "i m-am dus la parintii fetelor si le-am spus cum sa le-mbrace, intocmai dupa cum imi spusese "fanta !aria.

Cei trei ingeri si crucile de pe cer

"i a venit ziua de "fanta -reime, ziua in care s-a sfintit -roita... $u, cand m-am desteptat, m-am spalat si m-am dus intr-o camera sa ma rog, si am spus' C)oamne, arata--i puterile -ale, pentru ca multi ma crede, dar mai multi nu ma credeC. "i, cum ma rugam eu acolo, s-au facut trei stele in fata mea, si mi-am zis' C)oamne, azi e cu minuneaC. "i am plecat bucuros la sfintire. )ar, pe drum, ma gandeam' C(um am sa stau eu in fata oamenilor, cum am sa stau eu in fata poporului< ; sa vina oameni cu stiinta, oameni cu carte, si eu nici nu stiu sa vorbesc ca lumea... (um am sa stau eu in fata popilor, protopopilor, ca daca ma-ntreaba unul ceva, nici n-o sa stiu ce sa raspundC... 2n clipa aceea, mi-a aparut in fata !antuitorul, doar jumatate, asa, ca-n poza, intr-o gaura de lumina de aur, si numai ca-mi zice' C)e ce te temi<C. "i-mi era tare frica de )ansul, ca era aproape de-1 puteam atinge cu mana. "i mi-am zis ca - chiar de m-o arde, chiar de mi-o lua graiul - trebuie sa-1 intreb pe $l ce sa fac. "i-am zis' C)oamne, eu sunt neputincios. (um am sa stau eu in fata< )e ce n-ati ales un popa, de ce n-ati ales un om cu stiinta< $u n-am nici carte, decat patru clase. 4u pot eu sa e5plic tuturor minunatiile ce le-am trait, daca m-or intrebaC. C)e ce te temi<C - mi-a spus !antuitorul. C(a $u ti le voi grai tie pe toate. "i nu pe tine te vor asculta, ci pe !ine.C "i a pierit. %m luat fetitele de acasa, le-am dus la -roita si am intins covorul. "i la -roita au venit trei ingeri - eu ii vedeam - si luminau cum este soarele. "i-am intrebat multimea de lume' CVedeti ceva pe covor<C. 8este vreo ora am mai intrebat o data. )ar nu-i vedea nimeni. "i cand s-a terminat slujba, o data au pierit, ca si cum n-ar fi fost. "i am spus' C)oamne, acuma m-ai parasit:C. "lujba au tinut-o sapte preoti. %u fost invitati si 8.". (alinic, $piscopul %rgesului si al !uscelului, si 2.8.". -eoctist, 8atriarhul *omaniei, dar n-au putut veni, cica. (and mi-a venit randul sa vorbesc multimii, nu mai aveam nici un pic de curaj, de-mi tremurau picioarele si ma gandeam ca o sa ma fac de rusine si n-o sa ma creada nimeni ce-am vazut eu. "i, cum ma duceam catre microfon, a aparut de neunde un porumbel. "i lumea, cand a vazut porumbelul, si-a ridicat privirea spre cer. )ar, ce sa vezi< 1a miazazi era o cruce facuta din nori. 1umea a strigat Cminune:C. "i am vorbit acolo, pret de vreo jumatate de ora, si-n timpul asta simteam cand rece-rece, cand ma-nfierbantam deodata, ca !antuitorul era langa mine si cuvintele mele erau cuvintele 1ui. "i, la sfarsit, am zis ca va mai fi o minune. 2mediat, pe cer, la miazanoapte, au mai aparut doua cruci. "i lumea iar s-a minunat, iar eu am spus C)oamne, -e slavesc:C. $ram tare bucuros ca ma crezusera. - )e atunci, v-a mai aparut vreodata !aica )omnului<

- 4u, dar acum imi apare in fata !antuitorul. Vine de patru-cinci ori pe zi si-mi spune ce si cum sa fac. (hiar si la sfintire, imi spunea' C4u te teme. (a $u te-oi umbri in toate. "i graieste mai departe la oameni ca va veni vremeaC. "a stiti ca asta-i chemarea lumii la credinta. %sta-i chemarea oamenilor la pocainta. %sta-i chemarea lui )umnezeu ca sa-si vada alesii.

Minuni
Vedeti`- continua nea 2on !arin - fantana aceasta este cu apa vie, nu apa sfintita, c-o sfintim noi cu agheasma - cum spun preotii. Vedeti banca aceea de marmura din fata fantanii< % venit cineva in haine zdrentaroase si a stat cu multimea de lume de vorba, si nu l-a cunoscut nimeni. ; sa vina in haine de aur acuma, si iar o vorbi cu lumea, si iar nu l-o cunoaste nimeni. ; sa vie, dupa aia, cu slava, sa ne judece. 8entru asta-i chemarea. %devarul, mai departe, n-o sa vil spui cum o sa fie ziua. %sta nu-i dezlegata pentru lume. 9antana asta sfanta e tot un semn trimis oamenilor, pentru ca oamenii sa se faca bine de toate bolile, pentru ca sa-si ia perdeaua de lucru diavolesc de pe ochi. )umnezeu e milostiv si iarta, cum a iertat si pe talharul de pe cruce care a crezut in $l. )aca ne intoarcem cu credinta, sa facem fapte bune, sa daruim dragoste, daca mergem in sfintele biserici sa ne rugam, )umnezeu ne iarta pacatele noastre. "i iar va spun' "laviti-1 si ajutati-1 pe )umnezeu in opera 1ui. ; sa vina ziua. 2isus a spus' C)aca lumea s-ar intoarce la -atal !eu, $u m-as urca la $l, in al noualea cer, si-as sta de-a dreapta 1ui si iar v-as iubi cu mare dragC. %dica, nu va veni "farsitul. )ar daca nu ne-om intoarce la $l, sa stiti ca vremea soseste. !esajul trebuie dus mai departe: )umnezeu a zis' C4u am nevoie de cei drepti. $i sunt oricum cu mine. $u vreau oile pierdute, sa-!i reintregesc turmaC. ; sa vedeti timpuri asupritoare. (utremure, inundatii, iarna grea, ploi cu stele astea sunt tot semne. 2ntr-o zi, o sa apara o cruce mare pe cer. !are. "i rosie. "a stiti ca asta este prevestirea. "oseste: ;data, a venit la mine un baiat frumos - un arhanghel - si a zis' C"a nu te temi, ca vremea sosesteC. % fost ingerul !ihail, ca el prevesteste mai inainte vremea. (and o veni vremea, o sa piara "oarele, o sa piara 1una si stelele, o sa fie o crasnire a dintilor si un intuneric cum n-a fost. !ulte o sa fie asupra noastra. %tunci o sa ne dam seama, da_ degeaba om mai zice C)oamne, )oamneC, ca nu ne mai iarta nimenea. %vem timp - a dat uietul asta-n lume, a dat suflul asta, s-a dus vocea 1ui. % mea - nu. $u sunt neputincios. $l le graieste pe toate. )ar daca ne intoarcem la credinta si ducem vestea asta, poate )umnezeu ne ingaduie mai departe. )umnezeu a zis' C-rei trepte mai suntC. 2ntelegeti< -rei trepte poa_ sa fie trei mii de ani, dar poa_ sa fie si trei zile, saptamani sau luni. %sa ca trebuie sa ne intoarcem la credinta. $u trebuie sa spun mai departe. 8entru oameni, e inspaimantator. )ar daca ne intoarcem cu credinta, aste vremuri nu vor mai fi. 8e un varf de deal se va zidi o biserica, de catre toate neamurile pamantului. "i-o sa fie aici, in *omania. "i nu numai noi o sa fim, ci toate tarile o sa vina, si n-or

sa stie pentru ce o zideste. "i va fi o treapta de noua metri lungime. "i va avea trei usi si doisprezece trepte pana jos. "i va lumina mai abitir ca soarele. 9ara sa mai fie soare. (ine va lumina< )umnezeu va lumina atunci. %colo va fi judecata. %dica aici, la noi. 4u se stie unde-i locul. 8ana-n vremea aia atunci, o sa inceapa niste focare pe toate marginile. 1a noi in tara, n-are sa fie lovit nimic. "titi... pentru ca ea, aproape-aproape sa spun, va fi mai credincioasa decat jurul asta al pamantului. %ici, in jurul nostru, este !antuitorul. %dica este chipul 1ui...I

Imaginea lui Iisus pe apa

C!a numesc %le5andra .abriela .eorgescu, am #0 ani si sunt eleva in clasa a 2V-a % la "coala .enerala nr. ? din 8itesti. %sta-vara am mers la tara, la bunici, in satul 2onesti. !a jucam cu prietenele mele, Bianca si (ristina, pe malul raului -eleorman& ne uitam la apa, aruncam cu pietricele si ascultam clipocitul lor cand se scufundau. 8e garla, apa era tulbure. 8louase cu cateva zile inainte... )eodata, in mijlocul raului s-a limpezit apa si am vazut acolo chipul )omnului 2isus (hristos. $ra de o frumusete neasemuita... 8arca era viu... 1e-am aratat si prietenelor mele ceea ce vazusem si ne-am uimit toate de ceea ce era acolo... !antuitorul era ca in icoane' cu coroana de spini pe frunte, cu privirea indurerata, iar parul "au lung se misca in unduirea raului. 2n jurul 1ui erau o multime de pestisori mici. %m fugit si i-am spus mamaiei sa vina sa vada si ea, dar nu m-a crezut. !i-a spus ca mi s-a parut, ca poate era vreo broasca cu picioarele intinse, vreo umbra de la copaci sau altceva prin apa. !-am dus inapoi - $l era tot acolo. !i se rupea inima de mila vazandu-1 acolo, in apa, inconjurat de pestisori... $ra atat de frumos, cum nu-1 vazusem niciodata: %u venit bunicul (ristinei si mama Biancai, si au vazut si ei chipul !antuitorului. -atal Biancai, pictorul care a pictat -roita sfanta, 1-a vazut si el. 8ana la sfintirea -roitei, !antuitorul nu s-a mai aratat. 8e mal, in dreptul locului unde apare de atunci mereu pe suprafata apei, s-a ridicat o cruce, iar nenea 2liescu 4icolae a pictat o icoana cu chipul lui 2isus, e5act asa cum era atunci. $ste nemaipomenit ce-am putut sa vad atunci. -oate cele ce le-am vazut imi vin mereu in gand si ma rog in fiecare noapte lui )umnezeu sa ma faca vrednica sa mai traiesc asemenea momente.C

#pilog
-roita de la 2onesti s-a binecuvantat la ? iunie #==?, in ziua "fintei -reimi. 2storicul evenimentului, scris de preotul satului, suna astfel' H)in voia lui )umnezeu, "fanta -roita a "fintei -reimi, construita la poarta unei vaduve, in fata fantanii de la poarta altei vaduve, s-a binecuvantat prin mijlocirea "fantului )uh. $noriasii parohiei 2onesti, cele #@ familii e5istente in catunul 8rodanesti intre care sapte sunt femei vaduve - enoriasii din parohii invecinate, alti invitati, estimati la circa #000 de persoane, au primit din partea "fintei -reimi un semn de recunoastere sfanta - semnul "fintei (ruci - pe cer, in trei locuri diferite, de la rasarit si miazanoapte. (u acest semn se va marca si inceputul Budecatii de %poi, ce nu poate fi utilizat niciodata de satana. C(rucea este semn spre

neamuriC - spunea proorocul 2saia& C4oua, cei care ne mantuim, ni se arata puterea lui )umnezeuC - spunea "fantul apostol 8avel. *evelatie divina a fost si cu trei zile inaintea sfintirii -roitei' cele trei fetite aflate la joaca pe malul raului -eleorman au vazut chipul !antuitorului oglindindu-se in apa, asa cum este pictat pe icoana de pe cruce. *evelatii divine vor acoperi pamantul, pentru ca ceea ce este placut inaintea Bunului )umnezeu sa se desavarseasca. Va trebui sa deschidem ochii cu totii, sa privim realitatea oranduita de (reator. "a ne supunem vointei divine, cu toata indaratnicia de pana acum. (u frica de )umnezeu, cu credinta si cu dragoste sa ne apropiem, ca cine are frica de )umnezeu, si rusine de oameni va avea. % inceput razboiul pentru credinta. !icul (anaan romanesc de la 8rodanesti va deveni noul 2erusalim pamantesc. ;crotiti fiind de !aica )omnului, vom fi fericiti daca vom trai cu increderea in )umnezeu in aceste vremuri si le vom suporta mangaiati de )uhul "fant. Aarul )omnului nostru 2isus (hristos, dragostea lui )umnezeu--atal si impartasirea "fantului )uh sa fie cu noi toti, amin.I

Marturii
Aurelia Ion, Pitesti, C!ultumesc 8reasfintei 9ecioare pentru ca, spalandu-ma cu apa de la -roita, mi s-a luat perdeaua de pe ochi de care sufeream de mai multi aniC. Popa #lilian, com5 Sapata, C!-am rugat la -roita pentru zamislire de prunc si )umnezeu mi-a auzit dorinta fierbinte, dupa ani si ani de asteptareC. Sima Ioana, com5 Basco6, C%veam o mana intepenita, de nu ma mai foloseam de ea. !-am rugat la -roita, m-am udat cu apa sfintita si, iata, acum ma grabesc a scrie drept multumireC. Vasile Maria, Curtea de Arges, C$ram bolnava de nervi. 4u puteam sa dorm si tremuram toata. %m plecat de la -roita sanatoasa si fara nici o problemaC. "iculina 89eorg9e, com5 Cateasca, C%m avut / operatii si medicii nu-mi mai dadeau mult de trait. !-au trimis acasa, zicandu-mi ca numai )umnezeu ma mai salveaza. 2ata ca m-a salvat:C. !izea $umitru, com5 Buzoiesti, C8iciorul drept imi era paralizat. %m venit la -roita cu masina unui prieten, adus pe brate. %m plecat pe picioarele meleC. Bogdan Vieru, sat Hioreni, C4u mai vedeam cu un ochi. !edicii spuneau ca e definitiv compromis. !-am spalat cu apa de la -roita si acum vadC. Marin Mirela, Ionesti;Arges, C!-am rugat la -roita, pentru ca eram insarcinata, sa nasc fara dureri. 4oaptea am visat-o pe !aica )omnului care ma ajuta sa

nasc. )imineata, cand m-am trezit, nici n-am apucat sa deschid gura, ca sotul meu, 8etrica, mi-a povestit ca visase cum !aica )omnului ma ajuta sa nasc. %vusesem acelasi visC. %L !#"&I" P PA S !I" P!#$A

Miracole crestine ; Sc9itul "amaesti ;crotita de )umnezeu si de t%mpla pietroasa a 2ezerului, mica m%nastire de maici isi tese povestea din istorie si legenda 4amaestiul este un sat mic, asezat de-a lungul %rgesului, la > ,m vest de (ampulung !uscel. "atului i s-a dus insa faima datorita schitului cu acelasi nume, care adaposteste de multe veacuri o icoana facatoare de minuni a !aicii )omnului. "chitul este astazi loc de pelerinaj, intrucat mari si multe au fost minunile lui )umnezeu, carora martor le-a stat doar -impul... Atestare documentara si legenda 4umele satului 4amaesti a fost pentru prima oara pomenit in hrisoavele domnesti din secolul JV2, la curtea lui *adu cel !are (#500 , apoi in timpul lui !ircea (iobanu (#53> . 4iciunde insa nu aparea e5plicatia toponomiei locului, lucru pentru care legenda si-a oferit propriile variante. (ea mai larg raspandita si cea care confera locului o aura sfanta este legata de pelerinajul %postolului %ndrei in vechea )acie, in vederea propovaduirii $vangheliei. %juns pe aceste meleaguri, s-ar fi oprit langa un templu pagan si, uitandu-se pe fereastra din dorinta de a vedea un preot - cu care ar fi vrut sa inceapa propaganda - dar nezarind pe nimeni, s-ar fi intors catre insotitorii lui si-ar fi spus' 4$!; $"- (Cnu e nimeniC - de unde C4amaestiC. %ceeasi istorie marcata de legende o regasim si-n cazul 2coanei !aicii )omnului. (onform specialistilor, icoana dateaza din secolul JV2, fiind de tip $leusa. (onform traditiei populare insa, icoana ar fi pictata de "fantul $vanghelist 1uca, e5act dupa chipul si asemanarea !aicii )omnului. "ecole mai tarziu, in vremea )escalecatului lui 4egru-Voda, un cioban innoptand pe stanca ce strajuie azi manastirea ar fi auzit glasul !aicii )omnului in vis, glas prin care i se pomenea de e5istenta unei icoane sfinte ascunse intr-o grota. "apand in piatra si gasind icoana, ciobanul ar fi pus bazele acestui lacas sfant, urmand intocmai calea auzita in vis' C%ici vei face tu biserica, in cinstea si slava intrarii in biserica a

"fintei 9ecioare !aria, izvor de viata si tamaduireC - ceea ce justifica dublul hram al manastirii' @# noiembrie si vinerea din saptamana luminata. Icoana Maicii $omnului 4imeni nu a putut e5plica vreodata de ce numarul maicutelor care vietuiesc la 4amaesti n-a depasit niciodata cifra 00 (numarul anilor )omnului 2isus pe pamant . C"unt venita la 4amaesti de peste >5 de ani, ne povesteste maicuta (amelia, si-ntotdeauna numarul calugaritelor a fost de 00-00 si asta independent de voia noastra. 4umarul celor venite a compensat numarul celor care plecau sau decedau. Va dati seama ca asta nu putea fi ceva controlat de mana omeneasca, si ca la mijloc a fost intotdeauna voia )omnului.C -ot voia lui )umnezeu s-a facut si-n ceea ce priveste pozitia in biserica si starea actuala a icoanei facatoare de minuni. 2coana este asezata pe peretele din stanga al bisericii Cpentru ca asa a ales ea insasiC, refuzand locul privilegiat din altar, prin faptul ca de fiecare data cand era batuta in cui seara, dimineata era gasita cazuta. )in nou vocea !aicii )omnului a fost cea care i-a calauzit pe calugari, aratandu-le ca icoana trebuie sa fie asezata la indemana credinciosilor, pentru ca acestia sa se poata ruga direct la ea. 2n acelasi mod, !aica )omnului i-a invatat pe cei ce au dorit sa restaureze chipul deteriorat al icoanei ca incercari de acest fel erau in zadar, deoarece nimeni n-ar mai fi putut picta chipul adevarat al 9ecioarei. 2coana a fost astfel doar legata in argint la #>=? de $lena 8ostelnicu, pentru ca astazi ea sa fie incadrata de o rama masiva de argint, donata la #=00 de d-na .en. $lena *osetti. Icoana 6indeca boli, a)uta femeile sa aiba copii, eAorcizeaza puterea necuratului !ulte si mari au fost de-a lungul vremurilor minunile infaptuite de icoana de la 4amaesti... !aicutele in varsta evoca si acum un caz petrecut cu peste 50 de ani in urma, dar care le zguduie si astazi amintirea. ; femeie de la 8redelut (Bran , posedata de diavol, deci neputand fi nici o clipa lasata singura din cauza comportamentului violent, a fost adusa la manastire legata fedeles intr-o caruta. )upa o serie de slujbe si masluri, femeia a plecat acasa pe picioarele ei, purtandu-se perfect normal. ; alta minune a !aicii )omnului la 4amaesti este protectia pe care aceasta a pogorat-o asupra uneia dintre calugaritele mai tinere' maica 4imfodora, diagnosticata din #=?0 cu osteosarcom la femurul stang. "peranta de viata care i s-a dat la inceput a fost de doar cateva luni. !aicuta a infirmat insa pronosticurile sumbre, invingand boala cu ajutorul credintei.

4umeroase au fost situatiile in care copiii cu boli ce pareau incurabile au fost vindecati la 4amaesti. ; fetita surdo-muta din (onstanta a reusit - doar dupa o noapte petrecuta la picioarele icoanei - sa articuleze sunetele. ; alta, venita din Bucuresti, diagnosticata cu afectiuni severe ale muschiului miocardic - oprita, deci, de la orice efort fizic - este astazi in putere sa se bucure de toate zbenguielile copilariei, caci, tot datorita icoanei, boala s-a ameliorat considerabil (lucru de altfel ine5plicabil din punctul de vedere al doctorilor . ; fetita din !ioveni, care la = ani cantarea in greutate cat un copil de 3 ani, si care toata viata ei putuse digera doar morcovi pisati (: , a reusit o insanatosire miraculoasa dupa cateva vizite la 4amaesti. Icoana aduce pace in familii si inapoiaza pagubasilor obiectul furat 4enumarate au fost cazurile in care certurile din familie ori prieteniile stricate siau gasit calea de rezolvare prin puterea icoanei. 2n acelasi mod, e5ista printre localnici credinta ca obiectele furate nu trebuie reclamate la autoritati, ci CrugateC sa se intoarca prin puterea !aicii )omnului. Vinovatii vor fi astfel sau prinsi, sau se vor marturisi singuri. 2n clopotnita de la schit, in funiile cu care se trag clopotele, se gasesc astfel impletite zeci de biletele aduse de credinciosi din toate zonele tarii, bilete cu rugaminti si multumiri catre patroana schitului. Icoana ; ocrotitoarea manastirii si a satului 2coana a parasit o singura data "chitul 4amaesti - in timpul primului razboi mondial - cand turla bisericii, chiliile si "taretia au fost bombardate. 9ocul a patruns si in biserica, dar in fata icoanei s-a stins in mod miraculos. -otusi, pentru protectie, icoana impreuna cu alte cateva odoare bisericesti au fost ascunse o vreme la (ampulung, la !anastirea 4egru Voda. -ot puterii icoanei ii este atribuita si protectia pe care maicutele au simtit-o de-a lungul intregii perioade comuniste. )esi prigoana impotriva lacasurilor sfinte a lasat urme si la 4amaesti, manastirea nu a putut fi niciodata desfiintata, iar maicutele - niciodata obligate sa plece in alta parte. C(redinta este cea care ne-a tinut intotdeauna, marturiseste maicuta (ornelia& caci la fel cum dam corpului hrana - si sufletului trebuie sa-i dam credinta. (u voia )omnului, totul este posibilC. (at priveste ocrotirea satului de catre icoana sfanta, n-a mai fost nevoie sa cer marturia nimanui, caci de-a lungul anilor am trait eu insami asemenea momente revelatorii. )e cate ori furtuni grele ameninta satul, credinciosii aprind in casa lumanarile pastrate din noaptea 2nvierii si asteapta Cmesajul schituluiC' clopotele care prin dangatul lor alunga urgia... SA"=IA"A $#MIA"

Copilaria
8arintele $lefterie s-a nascut la ## noiembrie #=00 in vechea )obroge romaneasca, la (aliacra. %u fost multi copii la parinti, iar !ihai s-a simtit asa de atras de cuvantul lui )umnezeu, incat a facut teologia. )ar cum in acea vreme se cerea sa fii preot nu numai al sufletului, ci si al trupului, el urmeaza la %drianopol a"coala de medicina traditionala - chirurgie fara cutit si fara varsare de sangea (pe-atunci e5istau doua astfel de scoli' cea de la %drianopol si-alta la (onstantinopol, despre care s-ar crede ca functioneaza si astazi . %stfel, tanarul preot $lefterie invata metode traditiona-le de vindecare a bolilor cu plante medicinale, dar si prin corectarea scheletului osos. $rau invatate niste amanevrea speciale, prin care se re-aranjau oasele, intestinele, articulatiile si chiar organele interne. )aca sistemul osos era in perfecta ordine, dispareau blocajele, iar corpul traia in armonie, lipsit de suferinta. -eolog mirean fiind, i s-a cerut sa se casatoreasca, pentru a deveni preot. (um avea o prietena, se sfatuiesc sa se ia, iar de-or avea un copil, sa-l dea la manastire. )in pacate, soarta a vrut altfel' la nastere, s-au ivit complicatii, astfel incat si mama si fetita au murit. 9ara a mai sta pe ganduri, $lefterie se calugareste, trece )unarea si se stabileste la schitul )ervent, in )obrogea.

Manastirea $er6ent
2n #=0/, preotul $lefterie strange bani din toate satele din jur si, la 5 iulie acelasi an, pune piatra de temelie a bisericii )ervent (aflata si astazi in satul .alita, comuna ;strov, judetul (onstanta , pe locul numit a(rucea de leaca. 1egenda spune ca, odinioara, locurile-acestea erau binecuvantate de )umnezeu, caci localnicii aveau o viata tare indestulata, iar cele 3 cruci de piatra ce aparusera ca din senin din pamant vindecau si faceau minuni. )in ele n-au mai ramas pana azi decat 0, si acelea roase de vreme si de mangaierea oamenilor, de-au ajuns niste cioturi, dar care atrag nenumarati credinciosi. 2n spatele manastirii )ervent, la cateva minute de mers, izvoraste un firicel de apa. "e spune ca pe-aici ar fi trecut "f. %postol %ndrei, ca sa intareasca micile formatiuni crestine deabia ivite. Dmbland cu toiagul in mana, acesta i-ar fi intrat in pamant si din acel loc ar fi izvorat apa. !ulti care au venit cu credinta sa bea s-au vindecat. !anastirea a fost terminata in #=3@, cand parintele $lefterie-i devine si staret. %stazi, manastirea )ervent are trei altare, cu trei hramuri' a(uvioasa 8araschivaa, a2zvorul -amaduiriia si aEiua (ruciia. 2ncet-incet, se duce vestea pana departe de preotul cel inalt si slab, foarte bun la suflet, dar aspru si drept, care vindeca. ; data te fi5a patrunzator in ochi, de-aveai impresia ca se uita dincolo de tine, pana in suflet. 2ti spunea e5act ce te-asteapta. 4u indrazneai sa-l minti. 4u deschidea niciodata Biblia, dar stia intotdeauna ce necazuri are omul din fata sa si care le era rezolvarea' fie o rugaciune, fie o procedura prin care aseza oasele la loc (nu de putine ori facand si e5orcizari, de cadea deseori el insusi la pamant din cauza efortului . $ra e5act modelul calugarului' foarte cumpatat, plin de "fintenie, smerit, dar si foarte puternic. Dn mare duhovnic. !anca putin - peste, cand a ajuns la manastirea %gapia Veche, iar la manastirea "ecu manca doar o data pe zi si atunci doar de post. $ra bun gospodar in toate' si la facut mancare si la pus straturi de legume ori de flori. )e gatit, gatea mai bine decat maicile. "e ruga mult. "e trezea la 0 dimineata, cand isi facea rugaciunile, iar ziua o-ncheia dupa miezul noptii. 8entru ca era taumaturg, iar oamenii alergau la el ca sa-i vindece trupeste si sufleteste, )uhul "fant il invatase cum sa treaca peste oprelistea (fiind arhimandrit schimonah de-a rosti mai mult de > cuvinte pe zi' vorbea, recitand, de fapt, din Biblie. 4ici o vorba nu era in desert. 4u a cerut niciodata bani pentru tratamente, iar cand lasa cineva un pomelnic si intreba' a(at sa dau, parinte<a, el raspunea' a)v. dati cat puteti, iar noi ne rugam cat trebuiea. !eritul parintelui $lefterie este ca a inglobat una din renumitele cruci-facatoare-de-minuni de la )ervent chiar in biserica, de vin si azi

bolnavi sa-si caute acolo alinarea, chiar dormind langa cruce...

Stramutarea
Bineinteles ca securitatea comunista nu vedea cu ochi buni puhoaiele de oameni care luau cu asalt drumul )obrogei, in cautarea calugarului vindecator. %stfel incat, in #=5=, staretul $lefterie este alungat, impreuna cu ceilalti calugari, iar manastirea devine biserica de parohie& slujbele se tin de-acum cu greu, iar comunistii bat scanduri la ferestre, dar oamenii nu pot fi opriti. %tunci, primaria aduce macarale si e5cavatoare, ca sa scoata crucile-facatoare-de-minuni, dar pietrele devenisera - ine5plicabil - asa de grele, incat utilajele s-au stricat. 8arintele $lefterie s-a ascuns o vreme prin baltile din imprejurimi, apoi s-a angajat la ".!.-.-ul din zona, unde a si lucrat #3 ani ca muncitor. %junge la manastirea 4eamtului, apoi la %gapia Veche, unde va sta pana-n #=?5, cand pleaca la manastirea "ecu, unde-l si prinde *evolutia. 4u prea a fost privit cu ochi buni de unele starete ale manastirilor pe unde a trecut, fie din invidie, fie pentru ca vedeau un pericol in atragerea atator multimi de catre un singur preot. "iatunci, ori il reclamau la !ilitie, ori la !itropolie, ba chiar il obligau sa fi5eze ta5e pentru tratamente, dar il tolerau, ca aducea venit parohiei... 8arintele $lefterie primea amenzi, dar nu se lasa, trata in continuare, pana ce aceia care-l reclamasera se-mbolnaveau si-i deveneau pacienti, marturisind totul, de buna voie. )eseori a fost pradat, dar hotii nu prea aveau ce sa-i fure, caci banii ii lua biserica. -otusi, odata, i-au fost furate niste haine preotesti. "i parintele s-a rugat, s-a rugat si dupa 0-3 zile hotul s-a-ntors si s-a spanzurat chiar langa poarta manastirii, de nu stiau ce-i cu el. (and s-au dus militienii la el acasa, i-au gasit hainele furate. *ugaciunea parintelui isi urmase calea...

!eintoarcerea
)upa *evolutie, parintele $lefterie, in varsta de ?= de ani, este adus la )ervent de calugarii care reconstruisera schitul, ca sa le redevina staret. 8leaca in graba de la "ecu, insa cere aprobarea 8atriarhului pentru reinvestirea ca staret la )ervent. "tia el de ce se grabeste... 2ntr-una din zile, spun unii, s-ar fi impiedicat si ar fi cazut pe scari, fracturandu-si trupul, si-asa fragil. %ltii spun ca-ntr-o noapte diavolul (care-l mai incercase de nenumarate ori, razbunandu-se pe el l-a aruncat din pat. %sa, cu multiple fracturi, a cerut sa mearga-n sfanta biserica pana-n ultima clipa. 8articipa la slujba din 4oaptea 2nvierii apoi, zilnic, binecuvanteaza pe toti cei care, cu sufletele stranse de emotie, paseau in biserica. 2n ultimele #0 zile, timp in care a sosit si aprobarea de la 8atriarhie, nu a luat decat sfanta 2mpartasanie. 8arintele $lefterie se savarseste la #@ mai #==0. % cerut sa fie-nmormantat calugareste (se face o groapa in pamant, iar in lateral se sapa o nisa, in care trupul se asaza fara sicriu, invelit doar in mantie si-n rogojina , iar cand anceput slujba finala - marturiseau cei prezenti - a prins a izvori atata miros de mir, de s-a umplut Valea )unarii de parfum de trandafiri... "i astazi, oamenii ce vin cu credinta la mormantul lui de la )ervent continua sa se tamaduiasca, iar harul sau lucreaza mai departe...

LIn prea)ma lui, a6eam sentimentul minuniiL

.abriela !oldoveanu i-a fost

in preajma parintelui $lefterie cateva clipe, dar ceea ce a vazut si auzit de la el a marcat-o profund. a$u sunt filolog de profesie, am fost redactor de carte si, ca sa fiu sincera, l-am cautat pe parintele $lefterie la manastirea "ecu, in toamna lui #=?5, pentru mistica e5traordinara pe care-o traise si despre care se dusese vestea. 2mpactul produs asupra mea a fost mult mai profund decat imi inchipuisem. !-a acceptat usor, desi mi-a vorbit putin. -e punea in mod natural intr-o ascultare ireala, asa cum trebuie sa fie intre un parinte duhovnicesc si un ucenic. 8ana-n #==0 mi-am facut concediile, impreuna cu cativa prieteni, in apropierea chiliei sale. 1ocuiam in satul invecinat manastirii "ecu, plecam dis-de-dimineata si ma-ntorceam noaptea. "imteam nevoia sa-l ajut cu ceva, sa-l hranesc, sa-i fac curatenie. 4u ma-nduram sa stau langa el, fara a-i darui ceva in schimb. )aca ceilalti din grupul meu nu pierdeau nici o miscare din tratamentele parintelui (care dorea foarte mult sa-si transmita invatatura , eu, in schimb, stateam mai mult prin bucatariea. - um vi se parea parintele &lefterie= - (red ca acelasi sentiment il aveam si eu, si bolnavul ce se ridica de sub piciorul lui' aveam sentimentul !inunii. $ra un mare duhovnic, ce nu-si incepea tratamentele fara moliftele "f. Vasile cel !are. 1-am vazut pe parinte cu #0 zile inainte de a se sfarsi. $ra in biserica si binecuvanta intruna. !-am oprit in prag si n-am putut sa pasesc mai departe, asa de dens se simtea plutind in aer harul lui. %m primit si eu binecuvantarea, si atata suferinta era pe chipul lui, incat niciodata nu am inteles mai bine ca atunci patimile !antuitorului...

(ltimul ucenic
Viorel (onstantin Butnaru este un om fericit. -imp de #5 ani (din #=>5 pana-n #==0 i-a stat in preajma parintelui $lefterie, fiindu-i ucenic. $ste un tanar blajin (doar este moldovean care, cand povesteste de parintele $lefterie, vocea-i devine soapta, iar chipul i se lumineaza si ghicesti undeva, in strafunduri, lacrimi anevoie stavilite... a%veam #5 ani cand l-am cunoscut. 8e-atunci noi locuiam in .rumazesti, cam la @0 ,m de %gapia Veche. "i m-a dus intr-o zi mama sa-l vad, ca se-auzisera multe despre ce facea. $ra-nconjurat de multi oameni, care mai de care cu probleme de sanatate. "i numai ce-mi zice' HH-rateaza-l, frate, pe-ala:II. $i, cum sa-l tratez, daca nu stiam nimic< %tunci imi arata sumar cum sa procedez, cum sa-i trag aceluia oasele, cu mana si cu piciorul (mi-aduc aminte ca avea probleme cu coloana si cu mijlocul si numai ce-l vad pe bolnav ca se scoala de jos si zice ca nu-l mai doare nimic. "i-mi da parintele, pe urma, un alt caz. "i-i fac si aceluia bine. 2ar parintele imi spune la despartire' HH"a mai vii, ca ai indemanareII. -are multi oameni necajiti veneau la parintele $lefterie, iar el nu-i lasa sa plece netratati. ;ricine venea la dansul, nu pleca acasa pana ce nu era vazut de parintele. $l le tragea fruntea, le sucea capul - asta putea s-o faca - dar pentru indreptat coloana mai apela si la noi, altfel zacea si cate @ saptamani. 1a %drianopol, parintele invatase ca toate bolile pot fi tratate fara medicamente si fara operatii. %sta am invatat de la dansul, niste proceduri care se aplica coloanei vertebrale, oaselor, dar numai dupa ce bolnavul este intins pe jos. -ragi cu mana si apesi cu piciorul, se aud cateodata trosnituri, dar - in final - omul pleaca pe picioarele lui. (u timpul, am transformat metoda parintelui, asa cum credeam de cuviinta, iar dansul, vazand ca are eficienta, m-a lasat in pace. !-am mutat apoi la -argu 4eamt, de unde mergeam la fiecare sfarsit de saptamana (si pe urma si de sarbatori la %gapia. 2ntre noi se stabilise o legatura deosebita. !-a-ncercat de cateva ori (cu tot felul de ispite , dar nu i-am gresit niciodataa. - e boli ati invatat sa tratati= - )upa cum v-am spus' probleme ale coloanei (lumbago, deplasari de vertebre , dar si torticolis, sciatica, enurezis, ocluzie intestinala (se e5ecuta o manevra in zona ombilicului, iar intestinele se asaza la loc , boli de inima (cardiopatia ischemica, de e5emplu, poate fi cauzata de o deplasare a umarului care, pus la loc, duce la disparitia bolii , sinuzita, dureri de cap ori migrene rebele, amigdalite, dar si altele. )e multe ori, pentru aceeasi boala, se gasesc mai multe variante de tratament. 2mportant este ca durerile de coloana pot fi atenuate pe loc. %m fost de curand la o doamna in varsta, careia-i sarise ma5ilarul si nu mai putea nici manca, nici inchide gura. "e face o

manevra in cruce, se prinde ma5ilarul si se rasuceste, iar bolnavul simte o pocnitura, iar oasele se reasaza. - e s-a-ntamplat dupa disparitia parintelui &lefterie= - "oarta a vrut sa fiu singurul sau ucenic care l-a dus la groapa. )e cand a murit parintele, am mai multa putere la tratamente. 2n ? ani l-am visat de 3-5 ori si, de fiecare data, imi dadea sfaturi sau ma avertiza despre cate unul care nu venea cu ganduri curate spre mine. )e multe ori am fost pus in fata unor cazuri noi, nemaiintalnite, si e5act in clipa urmatoare imi venea solutia... 8entru mine, parintele $lefterie e ca un "fant. )eseori ma gandesc la el si-l rog sa ma ajute ca sa fac bine altora. 8e vremea lui (eausescu am trimis o scrisoare la !inisterul "anatatii, spunand ca am o metoda aparte de tratament si cer aprobarea s-o aplic. !-au chemat la "pitalul judetean din -argu 4eamt si mi-au adus @ cazuri' un bolnav de lumbago si-unul cu lu5atie de rotula, carora tratamentele din spital nu le imbunatatisera starea. )upa numai cateva minute, medicii care ma supravegheau ramasesera cu ochii mariti de uimire, caci bolnavii erau pe picioare. 2ntr-un tarziu, m-au intrebat' a%uzi voci<a, a-e doare capul<a, apoi m-au pus sa le spun numele latinesc al bolilor, de parca asta conta... )upa doua saptamani, a venit raspunsul' a)in moment ce nu aveti cunostinte medicale corespunzatoare, nu va putem acorda dreptul de practica a metodei dv. de tratamenta. (2n toamna lui a=> am tinut la -argu !ures un curs de osteopatie, la care - printre altii au participat si #0 medici, care s-au aratat foarte deschisi pentru metoda mea... . )e cativa ani, m-am stabilit in Bucuresti, iar cei care vor sa apeleze la ajutorul meu pot s-o faca la tel. 0=@G>0.>#.?/ (imi cer scuze, nu port telefonul mobil din snobism, ci pentru ca altfel, de la -elefoane, as fi obtinut aprobarea unui post obisnuit peste ani si ani .

!(IA"$!A C "S&A"&I"#SC(

(n miracol ade6arat, rugaciunea Minuni face numai $umnezeu

(n fir de lumina
In jurul nostru, in fiecare loc, in fiecare clipa, au loc miracole carora nu le dam atentia cuvenita, deoarece ne-am obisnuit cu ele si nu ne dam seama ca ele vin de la )umnezeu. "i, mai ales, uitam sa multumim pentru ele. $ram tanar casatorit si aveam doi copii. 8rofesia mea - plina de raspundere si cu un program foarte incarcat - nu imi permitea sa ma ocup prea mult de familie. )in cauza asta, n-am observat ca sotia mea este bolnava si nici ea nu mi-a spus niciodata, probabil pentru a ma proteja. 1a scurta vreme, starea ei s-a agravat si a trebuit s-o internez in spital. )upa sase luni, sotia mea a murit. 2n dimineata decesului, m-a rugat cu lacrimi in ochi sa raman langa ea, dar din cauza aceluiasi blestemat de serviciu, n-am putut. 2-am promis, in schimb, ca ma intorc repede. (and m-am intors, trecuse in lumea de dincolo. (e-a urmat a fost un cosmar' pe langa chinul vietii de barbat ramas singur cu doi copii, ma simteam vinovat si pentru faptul ca nu ii respectasem sotiei mele dorinta de a fi langa ea in clipa cea grea. !ecanismul vietii familiale se oprise, dar se oprise si mecanismul

gandirii mele. 4u gaseam nici un fel de solutie pentru situatia in care eram' suferinta pierderii celei mai apropiate fiinte din viata mea, stresul, grijile cotidiene legate de cei doi copii au avut un efect devastator asupra sanatatii mele. !-am prabusit psihic. 4u aveam liniste, eram agitat, nu imi gaseam locul. -ratamentul medicamentos era de lunga durata, iar in spital nu ma puteam interna, nu ma puteam desparti de copii. )ar tot acest calvar a luat sfarsit intr-o singura clipa, datorita unei minuni ce s-a intamplat intr-o zi de duminica. 2n rugaciunile mele catre bunul )umnezeu, cand 1-am intrebat, pentru a mia oara, cu ce-am pacatuit de m-a pedepsit asa de crunt, mi-a aparut brusc in minte un fir de lumina stralucitoare, mica cat un bob de nisip' mi-am amintit de un ritual bisericesc practicat mult prin partile noastre - dezbracarea preotului de hainele bisericesti, la terminarea "fintei 1iturghii, deasupra celor suferinzi si in necaz. )in clipa respectiva, in mintea mea, in toata fiinta mea, se nascuse si crestea neincetat speranta vindecarii. "ingura cale de urmat era calea ce ducea la biserica. (ele doua zile dinaintea primei duminici devenisera ani. 4u mai aveam rabdare. % venit si ziua cea mare. %m mers la biserica, iar dupa "fanta 1iturghie, parintele, care imi stia necazul, s-a dezbracat de hainele preotesti, cu care m-a acoperit, citindu-mi si o rugaciune de ajutor si de vindecare. (at timp a trecut stand in genunchi in fata usii din stanga altarului nu stiu nici azi. "tiu doar ca atunci cand preotul a spus' 6*idica-te:7, m-am ridicat si eram un om sanatos. -remurul din mine disparuse, imi recapatasem vointa de a trai. $ram fericit ca imi pot creste copiii, ca le devenisem un sprijin, si nu o povara. 2i multumesc bunului )umnezeu ca mi-a ascultat rugaciunile, ca m-a ajutat sa trec peste marea napasta ce se abatuse asupra mea. (u rugaciuni si cu credinta mare, sa fim convinsi ca )umnezeu ne ajuta. (2n orasul meu, stiu o biserica unde preotul, la fiecare sarbatoare, dupa terminarea "fintei 1iturghii, face cu mare daruire si har rugaciunea cu dezbracarea hainelor preotesti. B!A&( C "S&A"&I" ; str5 Macedona nr5 3@, bl5 A3-, ap5 33, Micro 3., 8alati 4tel5 0-@.K1/5@/5CC7

Sfatul calugarului
Afirm de la inceput ca nu sunt o femeie evlavioasa& merg rar la biserica, nu aduc slava lui )umnezeu de sapte ori pe zi, nici de trei, si cateodata 2l uit de tot. 4ecredinta mea o pun pe seama comunismului in care m-am nascut si-am crescut. )ar asta, doar asa, ca sa arunc vina pe 6cineva7, nici pe departe nu poate fi o scuza. 8arintii mei, tarani cu frica de )umnezeu, se rugau si noaptea, sub cerul plin de stele, ca sa-i auda mai usor (el de "us. )ar eu sunt o pacatoasa si, pentru ca in decursul vietii facusem atatea pacate, doream in taina sa nu fie nimic dincolo. 4ici iad, nici rai... nimic: "i totusi, viata te pune la mari incercari, cand ajutorul omenesc nu-ti mai foloseste. 4imeni si nimic de aici, de pe pamant, nu te mai poate scapa. %jungi la un necaz asa de mare, incat 2l cauti cu disperare pe )umnezeu. ;data, in Vinerea !are, m-am dus sa ma spovedesc si sa ma impartasesc la o biserica mai departata de parohia mea. %colo am gasit un calugar tanar, care m-a luat la rost inainte de a ma spovedi& daca am postit tot postul, daca am facut avorturi etc. 2n concluzie, mi-a spus ca-s foarte pacatoasa si nu ma poate spovedi si impartasi. 8ur si simplu, striga la mine ca nu va lua el pacatele mele asupra sa. (and sa ies pe usa bisericii, l-am auzit' 6"tai, mai este o scapare:7. "-a dus repede la biblioteca cu vanzare de langa usa bisericii, a scos o cartulie cu 8araclisul !aicii )omnului (rugaciune de care eu nu auzisem niciodata si a spus' 64u te pot impartasi acum, dar daca citesti 68araclisul !aicii )omnului7 in fiecare zi, poti sa vii dupa 8aste, in luna mai, sa te impartasesc7. %m cumparat acea cartulie, dar in gandul meu ziceam' 6(alugar nebun ce esti, asteapta tu mult si bine pana ce voi citi aceasta rugaciune interminabila7. "tiam de undeva ca preotii si calugarii trebuie sa transmita cu blandete credinta, ca pacatosul sa nu se inspaimante prea tare. %sa ca eram foarte pornita impotriva calugarului si, cum am ajuns acasa, am aruncat

8araclisul cat colo: %m ramas neimpartasita in acel an. "i vine pe capul meu un necaz atat de mare, incat aproape am innebunit. Vazand ca nu-i nici o scapare si nici un ajutor de nicaieri, am inceput sa ma rog si sa-1 intreb pe )umnezeu' 6(e sa fac, )oamne< (e pot sa fac<7. "i deodata am avut chef sa scot o carte din biblioteca, sa citesc si sa ma linistesc. (and incerc s-o scot, ca era cam groasa, cade o alta carticica pe jos. (and s-o ridic, vad ca-i 68araclisul !aicii )omnului7 de care uitasem si pe care-l abandonasem acolo. "i atunci, mi s-a luminat mintea si am stiut ce trebuie sa fac. 1-am citit cu mare atentie, l-am inteles si l-am invatat pe de rost. "i asa am scapat de necaz, de parca nici nu fusese. %m fugit sa-l caut pe calugarul acela, sa-i multumesc, dar nu lam mai gasit, il transferasera la o alta manastire si nu au vrut sa-mi spuna unde. !i-a parut tare rau. 2i doresc tot binele din lumea de aici si de dincolo. &(!C(L#& LA(!#"&IA ; str5 Macazului nr5 33, Iasi

*Minuni face numai $umnezeu+

Acum zece ani, mama mea isi pierdea locul de munca de la Dzina 6%$*;"-%*7 din Bacau. (el putin financiar, starea familiei mele nu se arata deloc imbucuratoare, salariul tatalui neputand asigura nevoile unei familii de cinci persoane. !ai mult, pentru mama, profund afectata, noua situatie devenise o drama psihologica. )in fericire, deruta si depresia create de brusca intorsatura a vietii ei nu au durat mult. )orinta de a munci, de a fi utila familiei si de a contribui la bunastarea ei a indemnat-o sa-si intocmeasca o asociatie familiala, avand obiectiv comercial. -oate activitatile din aceasta asociatie erau indeplinite de dansa' aprovizionarea cu marfa, vanzarea ei, contabilitatea etc. 8rofitul afacerii, impreuna cu salariul tatalui asigura in mod decent nevoile familiei, iar mama era fericita ca putea munci. 9ericirea ei si a intregii familii nu a durat insa mult, caci peste trei ani de la debutul afacerii, in drum spre Bucuresti, mama a avut un accident de masina, in care si-a vazut pentru cateva clipe moartea. 2n timp ce ceilalti pasageri aflati cu ea nu au patit nimic, mama a ramas fara rinichiul drept si cu mana dreapta macelarita' fractura deschisa de humerus si sectionare de nerv radial. (u acest accident a inceput pentru familia noastra o epoca neagra, de durere si suferinte... -rairea lui Aristos a fost dintotdeauna ceva important in viata familiei mele, aveam si o pravila a noastra..., insa dupa accident, rugaciunile, atat cele particulare, cat mai ales cele ale Bisericii ("f. !aslu in mod deosebit , s-au inmultit& candela era aprinsa necontenit la icoana !aicii )omnului. 1umina pe care o asteptam intarzia sa apara. (hiar mai mult, intunericul parca se adancea' dupa perioade lungi de spitalizari, multiple internari pentru tratamente 9+-, toate in Bucuresti, adaugand la acestea si sume importante de bani (calatorii, medicatie si tratament , evolutia traumatismelor suferite in urma accidentului nu arata nimic pozitiv (cele doua jumatati de humerus se departasera, incat un transplant de os era iminent, si operatia de nerv nu avusese sfarsit fericit - mana era in continuare neputincioasa, semiparalizata , iar pentru mama, teama de noi interventii chirurgicale se cronicizase. 2n plus, incoltise in familia mea un mar al discordiei - cineva anume dorea sa ne dezbine -, asa ca parintii mei, afectiv, se departau unul de celalalt. $u ma straduiam temeinic cu olimpiadele si concursurile nationale, insa aveam numai esecuri. (redeam, uneori, ca ne facuse farmece cineva: -otusi, e5istau mici satisfactii, traiam mult mai intens intru Aristos, ne simteam mai tari in vointa, mai puternici, mai plini de speranta - semn ca )umnezeu era cu noi. Vad azi in acea epoca de cumplite incercari o initiere. (u toate aceste necazuri, Aristos ne inteleptise, ne invatase sa-2 traim minunile, ne pregatise pentru clipa cea mare. (um puteam pricepe lucrarea "a in noi fara aceasta pregatire care, iata, ne-a adus mai aproape de )ansul< Drcasem spre $l si $l coborase spre noi pe o scara - rugaciunea si postul. (and am inteles ca $l trebuie sa fie cel mai important lucru din viata noastra si am fost suficient de pregatiti, atunci "-a revarsat si 1umina, si impreuna cu $a, darurile lui )umnezeu' dupa trei ani, jumatatile de humerus drept al mamei s-au sudat ca peste noapte, mana dreapta a

ei lucreaza si tine din scurt toata gospodaria, a lucrat chiar si la camp. 8ensionara fiind, mama e fericita ca poate munci. -ata, eu (@0 ani si surorile mele (#> si = ani avem nevoie de ea. 4eintelegerile dintre parinti sunt ale trecutului. $u am reusit sa obtin la ;limpiada 4ationala de (himie premiul al 22-lea si sa ma clasific al doilea in lotul olimpic largit, avand astfel trecere libera la D!9 6(arol )avila7 din Bucuresti, 9acultatea de !edicina .enerala. 8entru anul al 22-lea am castigat o bursa de studiu in 9ranta. 4adajduiesc, de asemenea, ca e5perienta anilor ce au trecut se va cunoaste in viitoarea mea cariera de medic. -otusi, cea mai mare minune a lui )umnezeu petrecuta cu noi e ca ne-a invatat sa-2 traim minunile, iar viata e una dintre ele, cred ca cea mai mare. !inunat ar fi daca toti am sti sa ne bucuram de ea... 8robleme sunt si acum (pentru a ne tine trezvia aprinsa , insa Aristos nu ne pierde nici o clipa din 6ochi7. Va multumesc si inchei prin cuvintele' 6!inuni face numai )umnezeu7. A$!IA" PA"&#A ; str5 !epublicii, bl5 .C, sc5 $, ap5 31, Bacau, )ud5 Bacau

Biserica *minunilor+

=i de marti, la *Sfantul Anton+

Ctitorita de Mircea cel Batran si Voda Mircea Ciobanu, Biserica *Sfantul Anton+ de langa Curtea Vec9e din Bucuresti are faima ca in ea se petrec minuni5 Intermediar al lor, prin mila lui $umnezeu, e Sfantul Antonie cel Mare, la icoana caruia 6in sa se inc9ine mii de crestini5 Loc de inscaunare a marilor domnitori munteni, biserica poarta amintirea unui ritual sangeros, noul 6oda calca prin sangele unor berbeci sacrificati c9iar in prag, ca semn de barbatie si strasnica aducere aminte La cativa pasi de agitatia marilor magazine din centrul Bucurestiului, Biserica 6"f. %nton7 de la (urtea Veche te uluieste prin eleganta si simplitatea ei voievodala. ; clipa, privind dinspre strada, te crezi in 2talia, la "iena sau *avena. 2nvesmantata in caramida curata si stralucitoare si o campanila avantata alaturi, arhitectura bisericii are o respiratie renascentista. )e aici, poate, si unele confuzii intre ortodo5ul nostru parinte %ntonie cel !are (patronul bisericii si "f. %nton de 8adova, cel catolic, cu ale sale biletele celebre, pe care trebuie sa le scrii pentru implinirea oricarei rugaciuni. 1ucrarea credintei este, insa, aceeasi, iar vindecarile miraculoase par ca izvorasc in acest loc ca apa cea buna - temeinic, neostenit si fara numar.

Marti ; ziua de primire a Sfantului

$ marti de dimineata si in fata Bisericii 6"f. %nton7 e potop de oameni. Dn ac sa-l arunci si nu are unde cadea. 2n frigul muscator al iernii, credinciosii se inghesuie in curtea mereu neincapatoare, asteptand pe mai multe randuri sa intre in biserica si sa-si spuna la icoana "fantului dorinta cea mai arzatoare. 4ecazul nu alege. 9iecare e cu problema lui, cu rugaciunea si cu stramtoarea in care se afla. 8ret de cateva ore, circulatia din mica piata a Aanului !anuc e blocata. -uristii veniti sa viziteze (urtea Veche si tot ce a mai ramas din Bucurestiul medieval de altadata privesc curiosi, intr-o dunga, fara sa priceapa mare lucru din ceea ce se petrece la doar cativa metri de ei. $

martea "fantului, ziua lui de primire, randuita asa de nu se stie cand, de nu se stie cine. 2ncet, cu pasi marunti, inaintam pe poarta grea, de stejar invesmantat cu aripi de ingeri si arabescuri florale. ; liniste intensa, aproape materiala, te cuprinde. "imti ca e bine, ca e cald. "urprinzator, vezi foarte multi tineri. )ezgolindu-si capetele inca din pridvor, vorbesc intre ei in soapta, cautand peste zidul de trupuri ingenunchiate, locul si chipul din perete al "fantului. 8rivirile celor mai batrani ii incurajeaza. "unt pe drumul cel bun. "fantul %nton e in dreapta, langa catapeteasma. Eecile de lumanari aprinse palpaie ca la 2nviere. 2n ciuda aglomeratiei, in biserica e pace si ordine desavarsita, cum n-am vazut in nici o alta parte. 1a portile %ltarului si pe laterala, in locuri de dinainte pregatite cu manunchi de busuioc si apa sfintita, fiecare preot isi primeste credinciosii, randuiti dupa venire. (u teancul de acatiste intr-o mana si sfanta cruce in alta, preotii %le5andru, .eorge, 2on, 8reda, "tanculescu sau 8rovian fac rugaciunile de dezlegare si apoi, cu voce usor soptita, rostesc pricina si necazul crestinului' 6$milia se roaga pentru boala ochilor si pentru linistea casei7... 62oana se roaga pentru gasirea unui serviciu si sanatatea copilului aflat paralizat pe patul de suferinta7... 6!aria roaga pe "fantul %nton sa-i inapoieze paguba datornicilor si sa-i dea zamislire de prunci7. Vocile se intretaie si se alipesc, se completeaza psalmodiat, urcand alene spre cer, ca un teribil inventar de necazuri si greutati fara iesire' boala, singuratate, tradare, divort, saracie. $ multa suferinta mocnita in biserica de la (urtea Veche, dar si multa lumina si bunavoire. 2nca de la intrare, te intampina cu surasul pe buze cateva batrane, care iti ureaza bun-venit in (asa )omnului si se ofera (daca vrei sa-ti scrie acatistul, sa te indrume si sa-ti e5plice randuiala locului' ce rugaciuni si paraclise sa citesti, ce psalm sa repeti in fiecare seara si cat de important e sa vii la biserica = saptamani la rand, iar intr-a #0-a sa aduci rugaciuni de multumire, sa faci milostenie cu ceea ce poti o paine, o sticla de ulei, un cos cu fructe, o vorba buna macar. 2ntram in vorba cu una dintre ele, care scrie, de zor, pomelnice. ; cheama 2leana )ima si nu se supara ca o intrerupem. 4u ne intreaba ce necaz ne-a adus la biserica. %ranjandu-si tulpanul negru pe cap, ne indeamna sa mergem direct la icoana "fantului si, mai ales, sa nu ne pierdem nadejdea. )e cativa ani, de cand sta in biserica, a vazut sumedenie de vindecari si intamplari uimitoare' un copil olog care a plecat pe picioarele lui acasa, un barbat care si-a recastigat intr-un proces de pomina banii investiti intr-o afacere, o demonizata cumplit care si-a revenit in simtiri doar dupa cateva slujbe ale parintelui .eorge, o tanara stearpa si fara noroc in dragoste, care acum are familie si doi copii si vine mereu la slujba sa multumeasca "fantului pentru minunea facuta. 9emeia aminteste in treacat aceste miracole, dar nu zaboveste asupra lor, de teama de a nu incalca porunca smereniei si de a-si face siesi rau, indepartand prin lauda desarta lucrarea "fantului. "incer vorbind, chiar ea are nevoie de grabnic ajutor, cata vreme si-a pierdut in doua randuri casa. ;data s-a trezit pe drumuri din cauza baiatului cel mare, care a imprumutat bani de la banca si a pus-o sa gireze cu apartamentul. % doua oara, a ingrijit o batrana bolnava, cu promisiunea ca-i lasa ei garsoniera. )upa moartea batranei, rudele n-au mai recunoscut nimic si i-au scos lucrurile in strada. 8ierzand un acoperis, "fantul %nton i-a dat un altul - chiar propria biserica, unde 2leana vine zi de zi, de dimineata pana seara, ajutand cu o parere, cu un sfat, castigand cate un ban, dupa vrerea oamenilor. 4ecazurile nu au inrait-o si nici nu i-au rapit nadejdea, dar nici nu-si face prea multe iluzii cu oamenii. 6-raim vremuri rasturnate, domnule7, cugeta ea cu amar. 6%stazi, un om bun il mai gasesti doar cu racheta. Dnii au zece case, iar altii traiesc in canal. "armanii, habar n-au ca degeaba ai palate, daca sufletul tau e o cocioaba.7 "e supara si se intristeaza cand vede cat de multi vin la biserica si cat de putini traiesc cu adevarat crestineste, in dragoste si mila fata de cel ajuns la necaz. 6)aca nu ne smerim noi, o face )umnezeu in locul nostru... %m avut un vecin care era din cale-afara de rau, de zgarcit si de trufas. !-am dus acum cateva zile la inmormantarea lui. "tii ce cuminte se facuse< "tatea ca un prunc. 4ici o vorba de ocara nu mai spunea. 4u mai blestema pe nimeni.7 "peranta e la )umnezeu si la "fantul %ntonie. ;data, s-a intamplat ca unei femei care se ruga la icoana sa-i cada pe umar o floare asezata pe rama. 9emeia, cu multi copii si un sot bolnav de cancer, astepta de mai multi ani o repartitie de casa. (um a ajuns la serviciu, a primit telefon de la 8rimarie. 68e unde umbli, doamna<7, i s-a spus. 6Vino sa iei repartitia. $ semnata de cateva zile.7 8entru 2leana )ima intamplarea vazuta cu ochii ei i-a dat multa nadejde. !arele postitor si

calugar %ntonie iti da mai intai un semn. %poi, intr-o secunda, imprastie tot raul si toata pricina intristarii. 2mportant e sa ai macar o farama din rabdarea lui pustniceasca si sa te rogi necontenit.

La un pas de demolare
"pontan, in furnicarul din biserica, inghesuiala oamenilor se organizeaza. $zitand o clipa, cu lumanarea in mana si acatistul pregatit din vreme, fiecare isi alege locul de asteptare, dupa inspiratia de moment, dupa indemnul inimii. 8e laterale si la %ltar stau preotii. 2n fata icoanei "fantului %ntonie cel !are e locul plangerii. %colo se zaboveste cel mai mult - in genunchi, cu lacrimi, cu fruntea lipita prelung de mozaicul pardoselii. )in rama bogat argintata, figura prelunga si subtiata de lungi postiri a "fantului priveste intrebator, usor meditativ, dincolo de lume si de ispitirile ei. 2esind din %ltar, batranul paroh al bisericii, preotul )inu 8rovian, se inchina anevoie pana la pamant si sterge rama stralucitoare cu vata si mir. !ulti vad, dar putini stiu ca aceasta icoana e singurul lucru ramas neatins de jarul incendiului din #?3>, de atunci %ntonie cel !are devenind patronul lacasului (urtea Veche, alaturi de !aica )omnului, al carui prim hram il poarta. (a semanatorul la capat de ogor, parintele 8rovian priveste o clipa in urma si ofteaza usor. 4ici toate cantarile si do5ologiile lumii acesteia nu ar fi indeajuns sa-i multumeasca (uviosului %ntonie pentru ajutorul dat bisericii. 8utin inainte de decembrie F?=, $mil Bobu si alti politruci ai lui (eausescu au vrut sa darame micul paraclis, unde se afla o bijuterie iconografica de la #3=0 (ce prefigura "fanta -reime prin cei trei ingeri aparuti lui %vraam si, alaturi, o superba $vanghelie migalita in cerneluri aurite, adusa tocmai de la 1vov. (um drumul lui (eausescu trecea chiar prin fata bisericii, oamenii lui Bobu mai voiau sa demoleze clopotnita si randul de chilii, arhondaricul si cancelaria, vrand sa mute in locul lor tarabele si toata negustoreala zgomotoasa din 8iata Dnirii. %menintat in fel si chip, chemat pana si in sala de judecata, parintele nu numai ca a refuzat sa semneze decizia de daramare, dar, cu o putere pe care nici el nu si-o e5plica, a refacut stranele domnesti, imensul policandru din naos, candelele brancovenesti, acoperisul din solzi de arama, deopotriva cu temelia mucegaita din cauza infiltratiilor de apa si a condensului ce ingheta pe timp de iarna. 2n decembrie F?=, dupa nenumarate sicane si inspectii financiare, in cancelarie a navalit secretarul de partid de la sectorul 3, tov. 4icoda, zicand' 6.ata, parinte, buldozerele sunt pe drum. 4u le mai opreste nici macar %ntonie al tau din ceruri7. % doua zi, o huruiala cumplita l-a sculat din somn pe parintele. ; clipa, a gandit ca soarta bisericii era pecetluita. )ar nu erau buldozerele, ci tancurile armatei. 2ncepuse *evolutia.

*
(and aducem vorba despre minuni, parintele ne indeparteaza cu blandete si reportofonul, si aparatul de fotografiat, aratand in schimb spre multimea frematatoare din biserica si zicand' 6%ceasta e minunea cea adevarata - intoarcerea la credinta, ravna acestor tineri care - in marea lor majoritate - marturisesc sincer ca nu au pe nimeni credincios in familie, ca au intrat in casa (uviosului %ntonie dintr-o pornire launtrica si de nee5plicat, ca asa au simtit ei ca e bine sa faca. 8entru ei si pentru tot poporul amarat, tinem biserica deschisa ceas de ceas si zi de zi, fara vreo opreliste de priveghi sau de sarbatoare. 4u stiu de unde vine obiceiul zilei de marti si nici nu cunosc semnificatia sa mistica. $u asa l-am gasit acum 00 de ani, cand m-am mutat in parohie de la Biserica %lba. -ot asa il pastrez si-l las mostenire viitorului paroh. 8orunca e sa se

slujeasca si sa se stea la spovada neintrerupt. 1a noi, la 6"fantul %nton7- (urtea Veche, este marti in fiecare zi.7

Senin, cu oc9ii buni si toti dintii din gura ; la 30/ ani

8rivesc indelung icoana asezata in latura dreapta, langa Dsile 2mparatesti. "e spune ca sfintii seamana intre ei. !arele %ntonie nu seamana cu nimeni. %sa zugravit cum e, in nuante de albastru si negru, "fantul are forta. $ inalt si puternic. %spra si ocrotitoare, marama calugareasca ii acopera capul si fruntea pana la jumatate. )in hainele cernite, in falduri bogate, apar mainile cu degete subtiri si delicat desenate. 2n una tine sfanta cruce. 2n alta, zapisul sau testamentar, pe care scrie cu litere purpurii, de foc' 6%du-ti aminte ca vei muri si nu vei mai pacatui7. $giptean de neam, trebuie sa fi fost aramiu la chip, bland si sever totodata, mereu batran si totusi fara varsta. !arele pustnic s-a nascut in anul @5#, in $giptul de "us, la $raclea, din parinti bogati si de bun nume. (ei care l-au cunoscut il descriu ca blajin, delicat, cu dintii albi, stralucitori. $ra tanar si bogat. "-ar fi bucurat ca nimeni altul de viata cea usoara, dar %ntonie si-a ales alt drum. *ascolit de moartea parintilor si de adancitele discutii cu un vecin, 6pustnic in fata casei7, tanarul traieste o intensa revelatie in biserica si, a doua zi, isi vinde intreaga avere, turmele de dobitoace si sutele de pogoane. 2a calea sihastriei, fara sa ezite o clipa. (u o asprime fara egal isi petrece noptile in rugaciune, mancand doar dupa apus, la doua zile - ceva paine, iar bautura, apa goala. 2spitit de cele mai necurate ganduri carnale, se zavoraste intr-un mormant, unde incepe o lunga si cumplita lupta cu diavolul. %vea 00 de ani, dar deja traise cat altii intr-o suta. 1upta insa era la inceput. "tramtorat de curiozitatea oamenilor, %ntonie pleaca sa se refugieze in 6pustia din adanc7. )eja statura lui duhovniceasca era uriasa si facea minuni la tot pasul. -rece raul %rsenit pe spinarea crocodililor, vindeca o fecioara din Vurisa -ripoliei, o slabanoaga din 1eodiceea sau pe un anume dregator, pe nume 9ronton - orb si cu cancer la limba, iar in pustie le arata celor doi frati calugari care il insoteau ce mare e puterea rugaciunii. *amanand fara apa si crezand ca vor pieri, %ntonie se va departa putin de ei si, cazand in genunchi, va ridica mainile spre cer, implorand mila si iertare. 2n clipa aceea, din nisipul fierbinte va tasni izvor de apa rece si curata. 8arte din viata "fantului e ascunsa, el traind @0 de ani in izolare, intr-o fosta cetate abandonata din muntii -ebaidei, unde a zidit usa de la intrare, primind paine (dupa obiceiul tebanilor doar o data la / luni, prin acoperisul casei. "pre mirarea tuturor, va iesi din chilia sa zidita ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat vreme de doua decenii. 4u numai ca infatisarea trupului sau era aceeasi ca in totdeauna (nici ingreunat la pas din pricina nemiscarii, nici slabit de posturi si de luptele cu diavolii , dar chipul lui capatase transparenta stralucitoare a Aarului dumnezeiesc. 8rimind dezlegare si porunca de sus, (uviosul %ntonie incepe sa predice, marturisind cu propria sa traire si intarind totul cu aurul faptelor. )eosebea duhurile, lega fiarele si taratoarele cu o singura vorba blanda si, peste toate, avea vederea inainte vazatoare, stiind cine, cand si cum a murit, cine are nevoie de ajutor si cine il cauta cu gand de viclenie. )esi fara carte, cunostea toate te5tele sfinte si era de o intelepciune peste fire, predicand in mine si inchisori, in piete si cetati despre lupta necontenita cu diavolul, despre vedeniile inselatoare, aratand cat de cumplit este pacatul de a lenevi, de a pierde fara rost vremea' 6)omnul nu ne va ierta de hatarul timpului pierdut, ci se va mania din pricina nepasarii noastre (... (a 2uda vom pierde osteneala vietii din pricina unei singure nopti.7 8rin viata si indemnurile lui, %ntonie a fost piatra de temelie a monahismului ortodo5. )e la el incep si revin toate. % colindat $giptul si "iria 6si cat putu cuprinse si cealalta parte de *asarit7. % fost invatator si e5emplu pentru oameni simpli, dar si pentru alti sfinti' .rigore -eologul, Vasile cel

!are, %tanasie, .rigore de 4issa. % fost un om intreg si fara pata, ispitit fiind de cetele diavolesti ca nimeni altul. % invins, dar dupa lupte care, adeseori, il lasau aproape fara suflare, cu trupul plin de rani adanci. "imtindu-si sfarsitul aproape, i-a chemat la sine pe cei doi ucenici (!acarie si 8lorin cu care pustnicise #5 ani in 6muntele dinlauntru7 - muntele muteniei. 2ntarindu-i sa nu se teama de diavol si nici de lupta necontenita cu el, si-a impartit hainele. 1e-a mai cerut, cu un ultim gand, ca trupul sau sa fie ingropat intr-un loc nestiut de nimeni, ca nu cumva lumea sa se sminteasca si sa-i poarte osemintele, nici in $gipt, nici prin case, incheind simplu si curat, asemeni vietii lui' 6*amaneti cu bine, fiilor, caci %ntonie o porneste de aici7. ; clipa, ucenicii l-au privit neincrezator. 4u parea a fi un om pe moarte. (uviosul era, ce-i drept, bolnav, dar 6dulce la vorba, mai dulce inca la fire, ingeresc la chip si mai ingeresc inca la cuget, avea toti dintii in gura, ochii buni si pielea fetei nu era stricata de nici o zbarcitura7. (ateva ore mai tarziu, vorbele "fantului se implineau. $ra anul 05/, ziua #> a lunii lui ianuarie. !arele %ntonie implinea #05 ani.

"e scriu cititorii

*Cand sunteti incercati de necazuri, indreptati;6a rugaciunea spre $umnezeu+
Ma numesc 2uliana si sunt o cititoare foarte fidela a revistei 69ormula %"7. 2mi plac toate rubricile din ea, dar cea mai minunata si mai apropiata de inima mea este pagina de spiritualitate. (u ajutorul ei, am invatat si eu sa ma rog Bunului )umnezeu si "fintei 9ecioare !aria. 2n urma cu un an, chinuita de un necaz foarte mare, m-am lasat indrumata de un te5t scris de o cititoare si am tinut, vreme de 30 de zile, cu candela aprinsa, %catistul !aicii )omnului grabnic ajutatoare. %m tinut post luni, miercuri si vineri. $ram ferm convinsa ca !aicuta "fanta ma va ajuta sa scap de acel necaz. "i asa a fost. 4ici nu s-au sfarsit cele 30 de zile si minunea a inceput sa se arate. 8roblema mea se rezolva incet, incet, cu ajutorul !aicii )omnului, care se ruga 9iului ei pentru mine. !ergeam duminica de duminica la biserica, iar intr-una din zile, in timpul slujbei, am simtit aievea prezenta "fintei 9ecioare, care mi-a soptit la ureche ca ma va ajuta. "i asa a fost. % trecut un an de atunci si 6problema cea neagra7 a disparut din viata mea. 2i multumesc din suflet Bunului -ata ceresc pentru ajutorul dat si ii povatuiesc pe toti cititorii revistei ca atunci cand sunt incercati de diferite necazuri, sa-si indrepte rugaciunile spre )umnezeu. $l ii va ajuta. Va multumesc, si eu, ca e5istati. "per ca 69ormula %"7 sa e5iste vesnic. I(LIA"A A!B !# ; Sucea6a bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb

(n fel de do6ada

%rumoasele povesti publicate in revista despre rugaciunile care fac minuni m-au indemnat sa va scriu si eu aceasta scrisoare, pentru a mai turna o picatura in paharul adevarului. %m ?0 de ani, sunt bolnava de diabet si am probleme de vedere. 9ac aceasta introducere pentru a-mi scuza scrisul si greselile de ortografie. 2ntr-un fel, vreau sa ofer un sfat, desprins dintr-o lunga e5perienta. -oata viata mea am fost protejata de )umnezeu. %m fost pregatita din timp de $l sa pot infrunta orice greutati si necazuri, si au fost destule, dar prin credinta le-am depasit. )ar abia cand a inceput razboiul, mi-am dat seama ca in viata mea, totul este pregatit de undeva de sus, prin vise premonitorii. $ram la (ernauti, incepuse declinul armatei germane. !egafoanele urlau victoria nemtilor, care de fapt se retrageau, dupa infrangerea de la "talingrad. %m visat atunci ca vulturul german, cu zvastica in cioc, s-a repezit la mine. %m incremenit, l-am prins de picior, a scapat zvastica si mi-a zis' 6%i de trecut prin multe, dar vei scapa, asa cum am scapat eu fierul din clont7. % doua zi am aflat ca a inceput evacuarea si ca trebuie sa plec in ;ltenia. !-am dus in graba in satul bunicilor, ca sa-mi iau ramas bun. *amanand la ei peste noapte, am mai avut un vis. )easupra satului se facuse un cer negru, din care a iesit suparat )omnul nostru 2isus, care arunca pe pamant cu ciori. )imineata i-am povestit bunicii ce am visat si ea mi-a spus sa plec repede, ca peste noi se va abate o nenorocire. %sa a fost. $u am plecat in graba la )ragasani, sotul meu a ramas la (ernauti, nu mai stiam nimic despre el, nu stiam ce voi face maine. %m cazut in genunchi in fata icoanei si Bunul )umnezeu mi-a trimis iar un vis. "fanta 9ecioara mi s-a aratat intr-un ocean de lumina, invatandu-ma sa fac o cerere la !inisterul de razboi, ca sunt bolnava de cancer. %sa am facut, si peste 3? de ore sotul meu a batut la usa. %m plecat amandoi in Banat, unde erau parintii mei, el s-a intors pe front si au trecut multi ani pana ne-am regasit. )e atunci inainte, viata mea a fost impartita intre rugaciunile mele si ajutorul lui )umnezeu. 2n tot ceam facut am fost calauzita de $l si cred ca si-acum, tot $l e cel care ma mai tine in viata, desi nu inteleg pentru ce. %ceasta scrisoare este un fel de dovada a mea ca )omnul cel Bun nu ne lasa niciodata la rau, daca ne rugam si, mai ales, daca credem cu adevarat. $u nu mai pot citi ziarul dvs. 4u mai vad. %m facut si icoane pe sticla, dar acum sunt un capitol inchis si-mi pare rau. %m tinut neaparat sa fac aceasta marturisire, sa-i indemn pe cei aflati la necaz, sa-si afle salvarea in rugaciuni. )umnezeu ii va scoate la mal, cum m-a scos si pe mine. (u respect si dragoste, I%& $# LA!ISA ; str5 Valea "ucetului nr5 3@, (rlati, )ud5 Pra9o6a, cod 30.@00 bbbbbbbbbbbbbbbbbbbb

Scrisoare catre ingerul meu

)ragi oameni de bine, 2n urma cu cateva saptamani mi-am pierdut fetita de patru ani. % avut cancer, localizat la ochiul drept. )upa trei operatii nereusite, i-au scos ochiul. $ra un copil chinuit, mutilat, dar era fetita mea, singura realizare de pana la 05 de ani. )umnezeu a vrut sa o ia la el, dupa o lunga suferinta. Va rog din suflet sa-mi publicati scrisoarea in pagina cititorilor. $ste modul meu de a ma mai elibera putin, de a striga lumii intregi cat isi poate iubi o mama copilul. $ste cadoul meu pentru fetita mea care e acum inger. "unt un om oarecare. 9ara nimic iesit din comun, fara realizari profesionale sau materiale. Dn om care pana mai ieri a avut o minune. )umnezeu imi daruise o fetita, o minune blonda cu par lung si inelat, cu doi ochi albastri, ochi buni, blanzi, veseli si inteligenti. !inunea mea era insasi viata mea, singura mea realizare. $ra refugiul meu in fata mizeriei inconjuratoare, era, de cele mai multe ori, prietena mea, sora mea... $i ii impartaseam totul si chiar daca nu intelegea prea multe, ochii ei senini si plini de iubire suplineau totul. 2ntr-o zi, )umnezeu a hotarat ca m-am bucurat destul. !inunea mea cu ochi albastri avea cea mai cumplita boala' cancer. "i tocmai la unul din cei doi ochi, oglinda sufletului ei. !inunea mea s-a transformat mai intai intr-un mic monstru, cu un

ochi aproape iesit din orbita. ;amenii o priveau ingroziti, se inchinau si bateau in lemn. )upa luni intregi de chinuri, i-am scos ochiul. ;glinda sufletului ei se transformase in mii de cioburi care-mi sfasiau sufletul de cate ori o priveam. 8robabil ca nu platisem suficient si )umnezeu mi-a cerut pretul suprem' viata ei. 4u mi-a ascultat rugaciunile, nu s-a indurat de lacrimile si de sufletul meu de mama. "ufletul fetitei mele era mai pretios pentru $l. $5ista undeva niste oameni care mi-au fost alaturi si pentru care ma rog ca )umnezeu sa le dea sanatate. 4umele lor nu conteaza. 4umele lor a ramas in sufletul meu si le voi multumi ori de cate ori ma voi gandi la minunea mea, adica in fiecare secunda a vietii mele. 4umele lor a ramas in sufletul fetitei mele si ea se va ruga pentru ei de acolo, de langa )umnezeu. "unt colegi si prieteni, medici, preoti, cunoscuti sau mai putin cunoscuti, intr-un cuvant, ;ameni. )rama mea este drama multor mame. 4u le pot incuraja, pentru ca durerea e prea mare. !a rog doar sa le dea )umnezeu sanatate copiilor si lor puterea de a-i iubi asa cum merita niste ingeri. (um sa concentrez intr-o scrisoare o drama de-o viata< (um sa descriu in cuvinte ce simt acum, cand nu-i mai pot vorbi, n-o mai pot alinta, n-o mai pot mangaia< "unt furioasa pe mine ca nu pot mai mult, dar m-am gandit ca acesta ar fi cel mai potrivit dar pentru fetita mea. (opilul meu drag, te rog sa ma ierti: -e rog sa ma ierti pentru fiecare clipa in care te-a durut, pentru fiecare clipa in care te-am certat sau te-am chinuit, pentru fiecare clipa in care nu ti-am spus cat de mult te iubesc. -e rog sa ma ierti pentru lunile intregi cand te-am privat de micile bucurii ale copilariei. 8entru bomboanele primite pe care mi le dadeai sa le pastrez cu speranta ca, intr-o zi 6cand se va face ochisorul bine7 le vei manca. 8entru prajitura pe care ai avut curajul si puterea doar sa o mirosi, pentru ca stiai, la doar trei ani, ca nu ai voie. -e rog sa ma ierti pentru ca nu mai aveam uneori puterea sa te mangai, sa ma joc cu tine, sa te rasfat, sa-ti arat cat de mult te iubesc. -e rog sa ma ierti pentru ca uneori oboseam si nu aveam puterea, rabdarea si bunul tau simt de a spune' 62arta-ma, te iubesc:7. 2ti promit ca, de cate ori voi putea, un copil va primi o bomboana sau o prajitura din partea ta. 4u-ti mai pot oferi nimic, ingerul meu, dar pot sa vad in ochii altor copii bucuria de a primi o bomboana. -e iubesc, minunea mea de ieri si ingerul meu de azi. -e iubesc cu toata fiinta mea si ma rog sati fie infinit mai bine acolo sus. 2arta-ma, fetita mea, si de acolo de sus, iubeste-ma asa cum ma iubeai si pe pamant. %s da orice sa te vad, sa te simt, mi-e dor de rasul tau, de forta ta, de energia din care ma alimentam si eu. %i fost punctul meu de sprijin, omuletul cu care imparteam bucuriile si necazurile, ziua de ieri si ziua de maine. 9ara tine sunt nimic. !a doare tare, fetita mea... 4-am sa stiu niciodata cat te-a durut pe tine. 4-am sa stiu niciodata ce-ai simtit cand sufletul tau chinuit se zbatea sa plece, cand lacrimile din singurul tau ochisor se amestecau cu ale noastre. !a rog doar sa nu te fi durut niciodata asa cum ma doare pe mine sufletul acum. )aca ma auzi si ma vezi, ingerul meu, ajuta-ma: %juta-ma tu, chiar daca eu nu te-am putut ajuta. *oaga-1 pe bunul )umnezeu sa te lase sa-mi dai un semn. "a te stiu linistita si fericita, sa stiu ca m-ai iertat si m-ai iubit si ca iti este infinit mai bine acolo sus, fara noi. -e rog copilul meu drag, ajuta-ma: 2i multumesc lui )umnezeu ca mi-a dat imensa bucurie de a fi mama. 8entru patru ani am avut ceva al meu, ceva din mine. % fost minunea mea si nimic si nimeni n-o va inlocui. 4u stiu ce urare se face ingerilor. "tiu doar ca tu esti acum alaturi de ei. Vei ramane intotdeauna pentru noi un dar ceresc si, chiar daca ne doare cumplit, trebuie sa-i multumim lui )umnezeu ca ne-a ales pe noi sa fim parintii tai pentru patru ani.

A"& L 8I# AS

(rme romanesti la Meteora

Cine mai stie astazi ca grosul manastirilor Meteore au fost inaltate de calugari 6ala9i, ca daniile si odoarele au fost facute de domnitori romani: fascinanta bucata de trecut romanesc asteapta sa fie reintegrata in prezent < < <In inima .reciei e5ista niste stanci ciudate, unice in lume. $le strajuiesc oraselul +alamba,a si sfredelesc linia orizontului, fiind vizibile din orice parte te-ai apropia de aceasta asezare. %u fost numite !eteora, probabil pentru ca, dupa ce ani de-a randul au fost cercetate cu mijloace stiintifice, compozitia lor nu a putut fi detectata in totalitate. !ai pe scurt' par picate din cer. 8e varfurile lor lipsite de vegetatie s-au ridicat, inca de acum noua secole, manastiri. !intea nu poate pricepe cum pe stanci plesuve s-au putut inclesta asezari monahale in care si-au dus viata in rugaciune, multime de calugari, printre care si multi romani. Dn francez, ajuns la !eteora pe la inceputul secolului trecut, afirma' <-oata aceasta regiune este locuita de-o populatie ce are alta obarsie decat cea greceasca. $i graiesc limba valaha si, zice-se, ar fi e5trem de credinciosi<. < < <)ar ce i-a facut pe primii monahi sa salasluiasca in crapaturile si in grotele acestor colosi< "a rabde de sete si sa se hraneasca doar cu radacini< "a nu aiba nici macar o mana de frunze uscate pe care sa-si odihneasca, dupa rugaciuni, oasele chinuite< 4umai credinta adevarata i-a indemnat sa-si caute lacasuri asemeni pasarilor cerului si sa-si duca zilele numai pentru a-1 slavi pe )umnezeu si a se ruga pentru pacatele lumii.

Po6estea Meteorelor
< < <2nceputul asezarii monastice organizate a fost in secolul al J2-lea. 2n #003, calugarul %thanasie, alungat de pe %thos in urma invaziilor piratilor, strange #3 calugari si pleaca la Veria, in hotarele fostei Valahii !ari (uitata sau ignorata cu desavarsire , prima mare asezare politica romaneasca din sudul )unarii. %colo, pe una dintre stancile cele mai mari (inalta de /#0 metri fata de nivelul marii , incepe, cu o munca titanica, ridicarea unei manastiri, numita <!egalo !eteora< (!area !eteora - !anastirea <"chimbarii la 9ata<. 1a moartea lui %thanasie (#0?0 , de pe tronul aceleiasi Valahii, vine urmas regele 2oan )uca 8aleologul, cu numele monahicesc de 2oasaf. 2n fine, urmasul sau, %le5ie %nghel, semna cu cerneala verde' <(esar al Valahiei<. "unt pline actele !eteorelor (abandonate azi de cercetatorii romani de pomenirea unor dregatori valahi ca 8etrita, )ragu, (alota, Bunila... "e pare ca tot un membru al dinastiei stapanitoare din !area Valahie, 2oan (antacuzino, a inaltat si !anastirea <"fantul "tefan<. "i astfel, cu timpul, mai toate stancile !eteore au fost cuprinse de manastiri, incat azi privesti uimit si te intrebi' <(um au izbutit monahii dintai sa se urce pe varful lor<<. 8eretii stancilor sunt drepti, pieptisi, fara puncte de reazem. "ub ei se casca hauri prapastioase, prin care se deschid fantastice porti, aratand in zare !untii 8indului. < < <9ireste, din maretia de altadata, astazi se mai pastreaza doar sase manastiri, restul sunt in ruina. )e jos, de la baza stancilor, abia se disting cateva fragmente de zidire. )e sus insa, de langa clopotnita !anastirii <"fantul 4icolae<, de pilda, ceea ce vezi te infioara. "ecolele, oamenii, poate soarta au prefacut in nimic zidurile groase. Dn beci surpat, grinzile de lemn peste

care s-a naruit piatra amintesc vremelnicia a tot ce e omenesc. "i mai ales te duc cu gandul la ardoarea crescanda cu care s-au rugat monahii de aici, vazandu-se uitati de cei de-un neam cu ei. *ugaciuni pentru apropierea de )umnezeu si domolirea vanitatilor si a aplecarii catre bunuri trecatoare ale celor de langa (arpati. 8rintre pietre si iarba marunta si uscata, un chiup de lut, aproape intreg, s-a dovedit mai puternic decat vremea si vantul, decat piatra, decat oamenii care au calcat aceste ziduri in cautare de comori. (e poate fi mai cutremurator ca dainuirea unui efemer vas de pamant, intre ziduri macinate de cel putin un veac, pe varful unei stanci cu fata spre cer<... Drme romanesti sunt in aproape toate manastirile de aici. (a si la !untele %thos, voievozii nostri din tara au facut danii bogate manastirilor ctitorite de fratii lor romani din sudul )unarii. 4eagoe Basarab a inzestrat cu odoare alese !anastirea <"chimbarii la 9ata<. "i, spun cartile mai vechi, la aceeasi manastire se afla o cerere de ajutor catre voievodul Vasile 1upu, intarita cu opt peceti ale manastirilor de aici si cu douazeci si una de semnaturi de stareti si inalte capete bisericesti. < < <1a !anastirea <Varlaam< e5ista (ondica "fintei !anastiri < Bucovat<& cu litere chirilice, dar in buna limba romaneasca, se poate citi pe una dintre file <-oti "fintii, Aramul "fintei !anastiri Varlaam de la !eteora<. (ondica cuprinde sase hrisoave ale domnitorilor romani, incepand cu #/0= si sfarsind cu #>=0. 8e unul din peretii e5pozitiei de odoare bisericesti de la Varlaam era asezat un epitaf brodat cu fir de aur, aidoma celui e5istent la !anastirea <8utna<, lucrat de !aria de !angop, cea de-a doua sotie a lui "tefan cel !are. < < <Voievozii romani au daruit si moaste unor manastiri de pe !eteora' la !anastirea <"fantul "tefan< se afla degetul mijlociu de la mana stanga a "fantului 2oan Botezatorul& langa cele doua figuri ingenuncheate de pe invelisul de argint sunt inscriptiile Vladislav Voevod si 4eacsa )oamna. 1a !area !eteora - !anastirea <"chimbarii la 9ata< -, e5ista mana "fantului .rigore al 4eocezareei, cumparata de la familia .hiculestilor, in #>>@. 9ara indoiala ca in manastirile de la !eteora e5ista icoane si picturi ale mesterilor romani (cum ar fi frescele de la Biserica < Xpapandi<, naruita cu totul astazi , dar inscriptiile cu numele lor s-au sters ori sunt ascunse vederii profanilor.

Scranciobul !eginei Maria

< < <%m mers pe drumul !eteorelor pe jos, ca intr-un pelerinaj. (ivilizatia, patrunsa aici din ratiuni turistice, nu tulbura misterul, pentru ca nu trece dincolo de zidurile groase, de piatra, ale manastirilor. 8rima dintre manastirile la care astazi se poate ajunge este <"fantul 4icolae %napafsos<. %ici s-a pastrat sistemul de scripeti care cobora sau ridica poveri ori calugari in pelerinaj. Vizitatorul curios poate cerceta pe indelete mecanismele vechi. "e spune ca insasi *egina !aria, fascinata de misterul acestor locuri, a dorit sa viziteze manastirile. 2n lipsa drumului, singura cale de a urca pana la poarta sfantului lacas era scripetele. 8lina de indrazneala, regina s-a ghemuit in plasa. 8retioasa povara a inceput sa fie trasa, incetisor, in sus. (ateva minute, *egina tuturor romanilor a fost singura, intre vant si stanca. (and a ajuns, calugarii s-au tras cativa pasi inapoi. 4ici o femeie nu mai urcase pana acolo. )ar unul dintre ei a recunoscut-o. 1a chemat pe staret. Batran, traind o viata in acel lacas cu legi aspre, staretul nu i-a ingaduit sa intre. %colo, aurul coroanei nu stralucea. !ai apoi, uitandu-se in ochii ei frumosi si stralucitori, i-a facut semn cu mana sa pofteasca. < < <"ingura manastire de maici este <*oussanou<. "tanca ingusta pe care este ridicata <

*oussanou< e inconjurata din toate partile de hau si un pod deasupra prapastiei o leaga de stancile vecine, in care e sapat drumul. 2storia acestei manastiri se pierde in negura timpului. (hiar numele sau nu se stie de unde vine, probabil - spun cei mai multi - de la unul din calugarii inceputului, care ar fi provenit dintr-un sat, *usana. )ocumente ale manastirii spun ca la #0?? era ridicata. (e se stie cu certitudine este ca a fost manastire de calugari, ca a decazut treptat, de-a lungul secolelor, prada si raufacatorilor, si invaziilor straine, ca, pentru a fi salvata, o ultima parte din odoarele si documentele vechi a fost dusa la <!area !eteora<, cea mai intarita dintre manastiri. (alugaritele petrec zilnic sase-sapte ore in rugaciune, iar duminica sau de sarbatori stau unsprezece-douasprezece ore in reculegere si post. 2n rugaciunile lor, care au ales de doua ori singuratatea prin calugarie si prin locul lor intre piatra si cer - suntem pomeniti toti, cei care uitam ca )umnezeu este mult mai aproape de lucrurile simple decat de nimicurile cu care ne incarcam viata. CLA($I( I "#SC(

In picioarele goale, la Maica $omnului Pelerina) la Manastirea "icula

In urma cu peste @00 de ani, Icoana Maicii $omnului de la Manastirea "icula a lacrimat timp de mai multe saptamani5 Prezente in documente, marturiile celor care au 6azut intamplarea acrediteaza eAistenta unui miracol5 Ca este ade6arat, o do6edeste si fer6oarea cu care, an de an, in prea)ma marii sarbatori a Adormirii Maicii $omnului, praznuita la 3/ august, pe drumurile &ransil6aniei curg rauri de oameni, pelerini ai credintei, ce se;ndreapta catre "icula, un sat aflat la marginea )udetului Clu)5 %ericiti sau neca)iti, bolna6i sau sanatosi, saraci si bogati, impliniti sau disperati, toti sunt intariti si calauziti de nade)dea netarmurita in puterea facatoare de bine a Maicii lui $umnezeu

Pelerinii sperantei
Vineri, #0 august @003. 8e drumul care leaga (lujul de .herla, intre Bucu si *ascruci, siruri nesfarsite de oameni, tineri, copii si batrani, merg desculti pe asfaltul fierbinte, cantand imnuri religioase, intr-o procesiune desprinsa, parca, dintr-un alt veac. 8rin sate, la porti, localnicii ii imbie cu apa rece si fructe, cu putine merinde, imbarbatandu-i sa treaca peste oboseala cumplita a drumului si peste caldura nemiloasa ce-i urmareste de cand au plecat. 2n dreptul unei case cu fantana la poarta, cateva femei s-au desprins din multime, ca sa-si astampere setea. %sa am putut intra in vorba cu ele, afland ca se indreapta spre !anastirea 4icula, unde an de an, pe #5 august, se celebreaza sarbatoarea "fintei !aria, strans legata de prezenta unei icoane despre care se crede ca face minuni. 8ornisera de dimineata, din (luj, si mai au cateva ceasuri bune de mers pana la 2clod, locul in care vor face primul popas de noapte. 4-au stat prea mult la povesti si, ca sa pot afla mai multe amanunte, a trebuit sa ma alatur convoiului in fruntea caruia mergeau doi tineri ce purtau prapuri albi, infatisand chipul bland al 9ecioarei. 8rofilata pe cer, !aica )omnului parea ca surade, cu marama usor fluturata de vant. -ranspusi de imaginea ei si de cantecele melodioase pe care le intonau, pareau sa fi pierdut legatura cu realitatea, absorbiti de intensitatea trairii lor. 6;, !aicuta "fanta,G -e rugam fierbinteG "a ne-asculti de-a pururiG !area rugaminte.G 4u lasa !aicutaG "a pierim pe cale,G (a noi suntem fiiiG 1acrimilor -ale.G %juta-ne !aicutaG "a ne rugam mereu,G "a credem totdeaunaG (a este )umnezeu.7

&urma si pastorul *Asa cum faceau si stramosii lor, ardelenii parcurg zeci de ?ilometri in picioarele goale, pentru a o adora pe Maica lui Iisus+
2zvorate din sute de piepturi, imnurile religioase scoteau tot mai multi locuitori ai satelor pe la porti. )esi mai erau doua zile pana la sarbatoare, si multi ,ilometri de strabatut inca pana la !anastire, toti cei cu care am vorbit pareau sa aiba o mare bucurie de impartasit. (ecilia Vladut a implinit >/ de ani. $ste medic si pana la anii acestia a strabatut drumul spre 4icula de mai multe ori. !erge in stanga preotului, in pas vioi, care nu tradeaza deloc oboseala. $ bucuroasa ca e intre cunoscuti si prieteni, intr-un asemenea moment, pe care-l asteapta tot anul. 6)rumul acesta il facem catre !aica noastra a tuturor, catre "fanta !aria, care 2l tine in brate si-1 arata lumii pe 8runcul "fant, cel mai mare miracol si izvor nesecat al vietii. $a este cea care se roaga pentru noi toti si pentru intregul pamant. 4u mi-e greu sa fac atata drum pe jos, nu simt oboseala, pentru ca stiu ca bucuria si implinirea pe care le traiesc sunt nemasurate. -rebuie sa-i multumesc in mod deosebit preotului nostru greco-catolic )umitru "uciu, sufletul acestei actiuni, care in modestia ce-l caracterizeaza doreste sa ramana un anonim. $ste un om cu mare har, un preot pentru toti credinciosii, un model de daruire si sacrificiu, dovada a acestui lucru fiind si faptul ca in fiecare an, numarul participantilor la pelerinaj e tot mai mare. $u sunt acum cea mai in varsta si ma bucur ca in aceasta procesiune sunt si doua fetite, %le5andra, de #0 ani, si (ristina, de aproape 3 ani. $ sigur ca fetitele acestea, ca si alti tineri participanti sunt printre noi si liceeni, studenti si chiar straini -, nu vor uita degraba aceasta e5perienta inaltatoare, ca vor duce mai departe in timp traditia aceasta atat de draga ardelenilor, care, asa cum se intampla in fiecare an, parcurg si azi, la fel cum faceau stramosii lor, zeci de ,ilometri in picioarele goale, pe frig, caldura sau ploaie, pentru a o adora pe !ama lui 2isus. %tat timp cat voi putea, voi participa si eu la pelerinajele anuale de la 4icula.7

Icoana care 6indeca suferinta *Vin sute de mii de oameni5 Se umplu dealurile si 6aile dimpre)ur+
(ora 2acob nu este la primul drum spre 4icula. % mai fost si anul trecut si e bucuroasa ca a putut si in acest an sa se alature grupului de pelerini. 6Vine multa lume la 4icula. Vin oameni din "alaj, "uceava, !ures, !aramures, din (luj. .reco-catolicii vin pe jos, asa e traditia. 8ornesc unii cu cate trei, patru zile inainte, ca sa ajunga la timp, sa prinda 8rohodul !aicii )omnului. )orm pe la oamenii din sate, care-i gazduiesc. 4oi o sa dormim prima noapte la 2clod. Vom ajunge acolo peste cateva ore si vom intra in biserica, pentru slujba de vecernie. )in cate am auzit eu, la 4icula, de %dormirea !aicii )omnului, este cea mai mare adunare de oameni la o manastire din tara noastra. Vin sute de mii. "e umplu dealul manastirii si vaile dimprejur. 1umea vine la 2coana !aicii )omnului ca sa se roage. $ o icoana facatoare de minuni. Vindeca si alina suferinta. )ar nu la oricine. 8e masura credintei fiecaruia. 2ar daca crezi cu adevarat in puterea ei, nu se poate sa nu te alaturi celor care ajung la 4icula, la aceasta mare sarbatoare. 8entru multi, e greu pana se hotarasc sa participe prima data, apoi, in fiecare an, dorinta de a ajunge la 4icula creste, si pentru ei nu mai e sarbatoare, daca nu pot sa se roage la icoana facatoare de minuni.7

Adoratie in iarba *Cei care a)ung la "icula incon)oara biserica 6ec9e in genunc9i si in coate, ca semn de dragoste fata de Maica $omnului+
(orina Biman lucreaza la 1ibraria Dniversitatii clujene. %re douazeci si sapte de ani si este pentru a doua oara in pelerinaj la 4icula. $ste ortodo5a si, cu toate acestea, vine in acest grup de greco-catolici pentru ca 6ascultandu-l pe preotul "uciu, am inteles multe din lucrurile care inainte imi erau straine. %m simtit cu adevarat rugaciunea, importanta ei, puterea pe care o are daca e spusa din toata inima. 8arintele nu face deosebire intre ortodocsi si greco-catolici. 8entru dansul toti suntem la fel, oameni care doresc sa devina mai curati, mai buni, prin rugaciune, prin smerenie, prin devotiunea si sacrificiul cu care suntem datori unii fata de altii si toti fata de )umnezeu, fata de !aica "fanta si fata de 2isus. *ecunosc ca poate n-as fi participat la aceste pelerinaje, daca nu l-as fi ascultat pe parintele, daca nu as fi vazut cata rabdare are ca sa e5plice fiecaruia ce e de e5plicat, cata simplitate si modestie in comportament si cata putere de a trece peste nenorocirile care i-au marcat viata. )umnealui este pentru noi un e5emplu si pot sa spun ca suntem fericiti ca-l avem in mijlocul nostru, sa ne talmaceasca cele neintelese, sa ne ajute sa facem mai simplu si mai usor drumul rugaciunii si al smereniei. 4oi vom ajunge la manastire numai sambata dupa-amiaza. "eara se va scoate icoana facatoare de minuni si va incepe seara de adoratie, slujba prohodului !aicii )omnului. "e vor citi si !olitvele "fantului Vasile cel !are si se va inconjura biserica de trei ori cu icoana in frunte. "titi ca cei care ajung la 4icula inconjoara de trei ori biserica de lemn a manastirii in genunchi si in coate, ca semn al dragostei si pretuirii pe care o au fata de !aica )omnului. -oata noaptea de sambata spre duminica se vor canta imnuri, se vor spune rugaciuni, iar duminica dimineata, credinciosii vor asista la 1iturghia arhiereasca, slujita de 2.8.". Bartolomeu %nania, %rhiepiscopul Vadului, 9eleacului si (lujului. $ pacat ca, uneori, in ultimii ani, certurile dintre greco-catolici si ortodocsi au umbrit sarbatoarea aceasta, atat de mare si frumoasa. 2coana !aicii )omnului, facatoare de minuni, nu poate fi doar a unora dintre noi. !aica )omnului este !aica noastra, a tuturor. %r trebui lasate la o parte ambitiile si orgoliile si ar trebui sa ne rugam mai mult pentru liniste si intelegere intre noi si pentru pace in lume.7

Cruci de lemn, legate cu spice, si tricolorul *!ugaciunea e mai puternica, atunci cand suntem mai multi+
$lena !otantan a mai fost la 4icula si de fiecare data este tot mai uimita de numarul mare de oameni care ajung acolo la aceasta sarbatoare' 6;amenii vin de peste tot, din judetele vecine, cu preotul lor in frunte. 8oarta steaguri albe, flori, cruci de lemn, pe care sunt legate spice de grau si tricolorul. (at timp asteapta la manastire, canta si se roaga. "unt acolo multi preoti. Dnii spovedesc sau cumineca, impartasesc sau fac slujbe de maslu, altii le spun enoriasilor despre viata "fintei !aria sau despre icoana facatoare de minuni. 4u poti sa uiti imaginea atator oameni care se roaga impreuna. $u cred ca si rugaciunea e mai puternica atunci cand sunt mai multi. 8e intuneric, la lumina lumanarilor, in ploaie sau frig, cei care ajung la icoana facatoare de minuni nu mai simt nici o greutate. 8arca cineva iti ia toata oboseala si necazul sau grija, ca si cum ti-ar lua o haina de pe umeri. )aca ai vazut-o o data, icoana te atrage sa mai mergi s-o vezi. 4u cred ca m-as simti bine daca as lipsi de la aceasta sarbatoare. -oti avem pacate, mai mari sau mai mici, mai greu de dus sau mai usor de iertat, si drumul acesta este ca un drum al pocaintei, al regretului, al parerii de rau pentru cele gresite. 4ici un sacrificiu nu este prea mare atunci cand e vorba sa dobandesti mantuirea, si o suta si ceva de ,ilometri, drumul dus-intors de la (luj pana la manastire, poate fi o .olgota pentru fiecare dintre noi, care sa ne aduca aminte, an de an, de patimile celui care a suferit pe cruce7.

Cantecul neintrerupt *M;am rugat la icoana si cand a fost ascunsa de comunisti+

8e %urica !an din 2clod am intalnit-o in apropierea bisericii din satul ei, asteptand, alaturi de alti iclodeni, grupul de pelerini de la (luj. 62n seara asta ii vom primi pe cei de la (luj la noi in biserica si ne vom ruga impreuna cu ei. 8e cei care sunt mai batrani ii vom caza la casele noastre, cei mai tineri vor ramane in biserica si vor canta sau se vor ruga pana dimineata, cand vor merge mai departe. !ai demult, in saptamana dinaintea %dormirii !aicii )omnului, treceau carutele pline de oameni veniti din toate partile. (arutele erau impodobite frumos cu flori si stergare, cu toluri tesute in razboi si mergeau catre !anastire. ;amenii purtau portul popular si cantau cantece religioase tot drumul. )aca unii oboseau, incepeau ceilalti cantecul. 9aceau cu randul, pentru ca sa nu se intrerupa cantarea deloc. "eara, fiecare caruta se oprea la cate o gazda, unde innoptau toti. $ra o mare cinste pentru cel care avea in gazda oameni veniti la 6prosetie7, adica procesiune, cum se zicea pe atunci. 8arca erau mai frati atunci oamenii si parca nu era atata mandrie in lume. %sta se intampla inainte sa vina comunistii. $u am implinit acum optzeci si sase de ani si am fost la 4icula de cand eram tanara, ca sa ma rog la icoana !aicii )omnului. !-am rugat gandindu-ma la ea, inchipuindu-mi-o doar, si atunci cand a fost ascunsa, sa n-o ia comunistii, cand au inchis manastirea. %cuma nu mai am putere sa ma duc pana acolo, nu mai pot sta in picioare mult timp, dar ii ajut pe altii la drum. 2i gazduiesc pe cei care vin de departe si, dupa ce pleaca, ma tot gandesc la ei si ma rog. $u cred ca cel mai frumos lucru care se poate face la sarbatoarea asta este sa te prezinti in fata 8reacuratei cu sufletul curat, prin rugaciune, spovedanie si post. 4umai asa rugaciunea cu care te duci la icoana se implineste. 4umai asa vorbele si gandul tau deschid portile cerului. (e-as putea sa va mai spun eu, la anii mei< $u zic ca e bine sa te rogi mereu, ca sa-ti dea )umnezeu rabdare si putere sa treci fara pacate peste fiecare zi.7 2-am lasat pe pelerinii clujeni sa mearga mai departe, cantand, inspre 4icula, insotiti de urarile si incurajarile celor care ii asteptau la fiecare poarta pe langa care treceau. !arturisesc acum ca sunt fericita ca i-am intalnit, pentru ca am inteles de la ei ca oricat de intunecate par uneori drumurile si planurile vietii, oricat de amenintatoare intamplarile politice si economice, oricat de nesigure promisiunile mai marilor lumii, cata vreme tot mai multi oameni se indreapta spre altare ale credintei, speranta nu este pierduta.

$in istoria Icoanei Maicii $omnului facatoare de minuni de la "icula

!anastirea 4icula se gaseste in comuna 9izesul .herlei, la > ,m de .herla, in judetul (luj. % fost infiintata de pustnicul 4icolae, care a vietuit prin partile acelea pe la #0@/. Biserica a ars de mai multe ori si a fost reconstruita in #55@, #>00, #>#@. 2n #=>0, biserica de lemn, construita in stilul bisericilor maramuresene, a ars. %tunci a fost adusa la 4icula o alta biserica de lemn, care dateaza din anul #>>0, din satul -op, judetul Bistrita-4asaud. !anastirea adaposteste 2coana 9acatoare de !inuni a !aicii )omnului, pictata la #/?#, de pictorul 1uca din 2clodul !are. 2coana este pictata pe lemn de brad si este intarita cu doua cingatori de brad. 2ntre #5 februarie si #@ martie #/==, se spune ca icoana a lacrimat. $5ista mai multe insemnari ale unor martori care au asistat la acest miracol, printre ei fiind si un grup de ofiteri si soldati romano-catolici din 6*egimentul de cavalerie Vasas al !ariei "ale (raiesti de Aohenzollern7. $venimentul a fost consemnat si de (onventul din !anastur. .uvernatorul %rdealului, "igismund +ornis, a luat-o si a dus-o la castelul sau din satul Benedic, pentru a o putea reproduce. "e spune ca guvernatorul

ar fi trimis-o chiar la Viena, pentru a putea fi adorata si de catre membrii familiei imperiale habsburgice. )ar satenii din 4icula au fost la un pas de a se rascula pentru a-si aduce inapoi icoana, si atunci icoana s-a intors din nou la manastire. %tat de puternice au fost dragostea si credinta in puterea acestei icoane, incat in 4icula si in satele din jur, tot mai multi mesteri au inceput sa picteze icoane. 2coanele "colii de pictura de la 4icula sunt renumite in toata lumea pentru simplitatea lor, pentru precizia desenului, pentru culorile vii. 2n #>/>, 8apa (lement al J222-lea a emis un decret prin care acorda iertarea pacatelor (indulgenta plenara tuturor acelora care mergeau in pelerinaj la 4icula. 2n #=@?, indulgenta a fost recunoscuta si de catre 8apa 8ius al J2-lea, care a acordat 4iculei statutul de sanctuar marian, fiind printre cele mai importante locuri de pelerinaje din intreaga lume catolica. 2n #=0/, cardinalul 2uliu Aossu a incredintat icoana calugarilor greco-catolici din ordinul "fantului Vasile cel !are, care au pus-o in altarul din lemn de tei, unic in lume, al bisericii ridicate in #??3, langa bisericuta veche din lemn. 2n #=3?, manastirea grecocatolica a fost inchisa, iar staretul, egumenul 1eon !an, arestat, inchis si ucis de comunisti, in inchisoarea de la .herla. 9ostul ingrijitor al manastirii a luat icoana si a ascuns-o, zidind-o intr-un perete al casei sale. 2nainte sa moara, in #=/3, i-a marturisit taina staretului manastirii ortodo5e, numit intre timp in vechea asezare monahala. 2coana a fost luata de comunisti la cateva zile dupa ce a fost adusa la manastire. 1a rugamintea episcopului ortodo5 de atunci, a fost pusa in capela 2nstitutului -eologic ;rtodo5 din (luj. 2n #==#, a fost restaurata de catre specialisti ai !uzeului de %rta din (luj, dar din pacate, a fost distrusa in mare parte pictura originala. )upa restaurare, icoana s-a intors la 4icula. 2coana a fost in ultimii ani disputata atat de greco-catolici, cat si de ortodocsi. 1a sarbatoarea %dormirii !aicii )omnului din #5 august, se face, an de an, cel mai mare pelerinaj de la noi din tara. "ute de mii de credinciosi, greco-catolici si ortodocsi, merg la 4icula, pentru a se ruga, cei mai multi pe jos, asa cum cere traditia. $5ista multe marturii ca s-au petrecut miracole si vindecari in prezenta icoanei si ca urmare a rugaciunilor necurmate catre !aica )omnului. 1a 4icula se construieste acum un centru ecumenic care va aduce, poate, linistea si pacea in jurul acestei icoane.

&ILIA &#P S( 4%otografiile autoarei7

Cand a murit si cand a in6iat Iisus:

- *eluarea unor date calendaristice, dublata de studiul configuratiilor astrale din rastimpul martiriului si al 2nvierii !antuitorului le permite unor astronomi romani precizarea e5acta a anului, zilei si orei la care 2isus a murit si a inviat. 8rintre sursele folosite se numara si enigmatica M$vanghelie dupa 8etru7, descoperita intr-un mormant din $gipt 2nformatiile despre moartea lui Aristos pe cruce sunt continute in 4oul -estament, in evangheliile dupa !atei, !arcu, 1uca si 2oan. (onform acestora, 2isus a

fost rastignit de 8astele evreiesc, care a cazut intr-o zi de vineri. !arcu spune ca l-au rastignit la ceasul al treilea, iar 2oan - la ceasul al saselea. 2n deplin acord, primii trei evanghelisti consemneaza si faptul ca de la Mceasul al saselea, intuneric s-a facut peste tot pamantul, pana la ceasul al noualea7. "ingurul care nu aminteste de eveniment este 2oan. 2mediat dupa ceasul al noualea, 2isus a murit si seara, vineri, 2osif din %rimateea 1-a pus in mormantul sau. 2ntr-o varianta pierduta a vietii si mortii !antuitorului, apocrifa $vanghelie dupa 8etru, din care un fragment a fost descoperit in sicriul unui calugar, ingropat in localitatea %,hmin din $gipt, se spune ca intunericul a fost atat de mare, incat oamenii mergeau prin 2erusalim cu lampile aprinse. )in pacate, la fel ca multe alte relatari similare (au e5istat zeci de povesti evanghelice despre Aristos , si $vanghelia dupa 8etru a fost dezavuata si interzisa oficial de catre 8apa .elazi 2, printr-un decret emis in anul 3=/. (arte de capatai a templului de la 2erusalim, e5trem de populara printre crestinii din secolele 2 si 22, $vanghelia dupa 8etru se baza pe marturiile e5trem de concrete ale ucenicilor !antuitorului, care stiau, desigur, data si ora la care 2nvatatorul lor murise si inviase. )orinta lui 8avel, marele ideolog al crestinismului (care nu 1-a cunoscut pe 2isus , de a inlatura amanuntele biografice in favoarea divinitatii fapturii )omnului (Mnoi propovaduim pe Aristos cel rastignit7 a scos din circulatie o multime de informatii, atat de utile pentru cercetatorul de azi. 2ata de ce stradania de a afla cu e5actitate ziua, luna si ora la care s-au petrecut martiriul si 2nvierea )omnului este e5trem de dificila. 2storiografia antica nu spune nimic despre crucificarea lui 2isus, la fel cum nici Biblia nu spune nimic despre vremurile in care a trait 2isus. 4icaieri nu se vorbeste despre brutala asuprire la care romanii au supus 8alestina, despre sutele de crucificari la care erau condamnati iudeii. 8e vremea lui Aristos, 8alestina era un butoi cu pulbere, pentru ca se confruntau doua lumi cu doua religii deosebite. 8entru romani, cerul era plin de zei, in vreme ce iudeii credeau intr-un singur )umnezeu, se considerau poporul ales, opunandu-se cultului intretinut in jurul imparatilor *omei. 2n cele patru $vanghelii oficiale, lucrurile acestea dispar insa. "ingura opozitie e5istenta in ele este - dupa dorinta e5presa a lui 8avel - aceea dintre adeptii si opozantii lui 2isus. 8utine lucruri aflam si despre confruntarea religioasa dintre diferitele grupuri israelite care se dusmaneau. (el mai important dintre ele erau esenienii, care nu sunt pomeniti in 4oul -estament, desi principiile lor religioase, mai vechi cu o suta de ani, sunt preluate in mare masura de catre evanghelisti. (hiar si despre 2isus evanghelistii au scris doar ceea ce servea credintei. (and s-a nascut si cand a murit nu scrie in te5te si nu e5ista nici alte izvoare ale vremii din care lucrul acesta sa poata fi aflat. 4umele lui Aristos nu figureaza in nici o sursa istorica, in mod e5plicit, istoria antica nu spune nimic despre crucificarea "a. (ronicarii evrei, care au descris istoria templului din 2erusalim, nu stiu nimic despre Mruperea in doua a catapetesmei7, iar 8liniu cel Batran, autorul M2storiei 4aturale7, care a calatorit prin tarile 8alestinei, cunoscandu-le bine trecutul, ba chiar a inchinat un capitol intreg eclipselor solare, nu aminteste nici un cuvant despre Mintunericul7 descris de evanghelisti. "i totusi, reconstituirea evenimentelor petrecute in urma cu doua milenii e posibila...

4rima noapte cu &una plina... M2n luna intai, in ziua a patrusprezecea a lunii, catre seara, sunt 8astile )omnului7, a randuit !oise pentru poporul evreu, celebrand astfel iesirea de sub robia egiptenilor, care a tinut 300 de ani. (oncret, 8astele evreiesc se tine la prima 1una plina, dupa echinoctiul de primavara. )aca ziua cu 1una plina cade intr-o vineri, asa cum scrie in (artea "fanta, atunci 8astele evreiesc se tine sambata. "a luam ca e5emplu anul acesta, @00@. $chinoctiul de primavara a fost pe @0 martie. 8rima 1una plina dupa aceasta data a fost pe @? martie. %tunci s-a sarbatorit 8astele evreiesc. )eci, ca sa aflam cand a fost rastignit 2isus, trebuie sa cautam data echinoctiului de primavara si fazele 1unii, in jurul acelui eveniment cosmic. )ar in care an< )upa ce, prin tradarea lui 2uda, 2isus a fost prins in .radina .hetsimani, a fost dus mai intai la %nna, apoi la (aiafa, in fata sanhedrinului, iar dimineata, vineri, la 8ilat din 8ont. 8ana in anul #/, %nna a detinut functia suprema de mare preot. )atorita masinatiilor abile si mijloacelor financiare de care dispunea din plin, el s-a mentinut la putere pana in anul />. %ceasta ne e5plica de ce 2isus a fost dus mai intai la %nna si apoi la ginerele sau, (aiafa, care a detinut functia de mare preot intre anii #?-0/. 2ata un prim rezultat concret' 2isus nu putea fi judecat si crucificat dupa anul 0/. 2nca un element' functia de procurator al 2udeii, nu prea inalta, caci era subordonata autoritatii guvernatorului "iriei, 8ilat din 8ont a preluat-o in anul @/ si s-a mentinut la putere inca 5 ani dupa moartea lui "eianus (anul 0# , deci pana in anul 0/. 2n ruinele dezgropate ale teatrului din (ezareea (#@0 ,m de 2erusalim s-a descoperit o tablita de piatra pe care era sapat numele lui 8ilat din 8ont. ; prima concluzie este ca anul crucificarii lui 2isus este cuprins intre @/-0/. )ar e5act, care< )r. -iberiu ;proiu si dr. 1iviu !ircea, de la ;bservatorul %stronomic din (luj-4apoca, au calculat aceasta data, folosindu-se de programul MBean !eeus7, pe calculator. %u studiat intervalul de ani @/-05, e5tragand ziua si ora echinoctiului de primavara, fazele 1unii in jurul acestei date, eclipsele de "oare si de 1una pentru lunile martie si aprilie, precum si zilele saptamanii cand au avut loc aceste fenomene cosmice. -otul, conform calendarului gregorian, adica cel pe care-l folosim noi azi. )upa cum stim, 2isus a fost rastignit intr-o zi de vineri a 8astelui evreiesc, deci intr-o zi de vineri cand este 1una plina si aceasta, dupa data echinoctiului de primavara. 2n cei #0 ani studiati, adica @/-05, prima 1una plina dupa echinoctiu a cazut vinerea numai in anii 00 si 00. 2n anul 00, echinoctiul de primavara a fost in @0 martie (joi si prima 1una plina in > aprilie (vineri . 2n anul 00, echinoctiul a fost in @@ martie (duminica si prima 1una plina in 0 aprilie (vineri . 2n anul 00, in lunile martie - aprilie nu a fost nici o eclipsa de "oare sau 1una vizibila de la 2erusalim sau 2udeea. 2n anul 00 a fost o eclipsa totala de "oare, in #= martie (joi (ma5imul ei fiind la ora #5'@3 si o eclipsa partiala de 1una in 0 aprilie (vineri cu inceputul la ora #>'5# si sfarsitul la @0'3@,

ambele vizibile din 2erusalim si 8alestina. "prijinindu-ma pe acest argument stiintific, consider ca 2isus a murit in ziua de vineri, 0 aprilie, anul 00. )eci a inviat catre dimineata zilei de duminica, 5 aprilie, anul 00. Biserica si e5egetii Bibliei considera ca 2isus a fost crucificat in intervalul de ani 00-00. 2n curtea bisericii ortodo5e din orasul (ugir, jud. %lba, e5ista o cruce cu inscriptia M%nul sfant 00-#=007. %nul rezultat mai sus se incadreaza in aceste previziuni. )ar ora< 1ocuitorii vechii 8alestine numerotau orele incepand cu rasaritul "oarelui. )e e5emplu, ceasul al treilea era ora trei dupa rasaritul "oarelui, ceasul al saselea era ora sase dupa rasaritul "oarelui si asa mai departe. %sa au si scris evanghelistii, dupa cum fiecare poate sa citeasca. )eci se pune acum problema' la ce ora rasare "oarele la 2erusalim, in ziua de 0 aprilie< %vem un avantaj, ca 2erusalimul si Bucurestiul sunt pe acelasi fus orar, dar 2erusalimul are coordonatele geografice' latitudine 4 0#c, >?L si longitudine $ 05c, @#L. 2n urma calculelor efectuate de dr. 1iviu !ircea, in ziua de 0 aprilie, la 2erusalim "oarele rasare la ora 5'@> si apune la #>'5>. )eci ceasurile scrise in $vanghelii se socotesc incepand cu ora 5'@>. !arcu a scris' M2ar cand 1-au rastignit, era ceasul al treilea7. )eci 2isus a fost crucificat in jurul orei ?'@>. 8rimii trei evanghelisti au relatat ca de la ceasul al /-lea pana la ceasul al =-lea s-a facut intuneric peste tot 8amantul, iar 1uca adauga in plus' M(and "oarele s-a intunecat7. 2nseamna ca de la ora ##'@> pana la #3'@> a fost o eclipsa de "oare, 2isus fiind pe cruce. 1a ceasul al noualea, deci la ora #3'@>, 2isus a strigat celebrele cuvinte' M)umnezeul !eu, )umnezeul !eu, de ce !-ai parasit<7. %poi a zis' M!i-e sete7. )eoarece acolo era un vas plin cu otet, unul dintre evrei a pus in varful unei trestii un burete inmuiat in acel otet si la dus la gura 1ui. )upa ce 2isus a luat otetul, a zis' M"avarsitu-s-a7. "i plecandusi capul, si-a dat duhul. -oate aceste evenimente au luat ceva timp, cam intre #0@0 de minute. -inand cont si de faptul ca ceasurile din $vanghelii sunt scrise intregi, adica fara a fi specificate minutele, deci ele sunt apro5imative, eu cred ca nu gresesc daca consider ca 2isus a murit la ora #5, plus-minus 5-#0 minute. 2ar seara, deci in jurul orei #?, 1-au ingropat. -oate evenimentele descrise mai sus sunt date in ora legala a 2erusalimului. 8entru Bucuresti, la aceste ore se mai adauga @> de minute.

Cand +oarele s-a intunecat... !ai ramane de elucidat intunericul care s-a facut cand 2isus era pe cruce. )upa cum stim, 2isus a fost rastignit de 8astele evreiesc, care e numai la faza de 1una plina. )ar eclipsele de "oare sunt numai la faza de

1una noua, iar eclipsele de 1una sunt numai la faza de 1una plina. %sadar cand 2isus era pe cruce nu putea sa se produca o eclipsa de "oare. ; speculatie stiintifica de ultim moment acrediteaza ideea unei civilizatii e5trasolare, careia si 2isus i-a apartinut si care a produs artificial o eclipsa totala de "oare in zona 2erusalimului. )ar sa revin cu e5plicatiile pe 8amant. )upa cum am aratat, in 8alestina a fost o eclipsa totala de "oare in data de #= martie (joi , anul 00, e5act la faza de 1una noua, deci cu doua saptamani inainte de rastignirea lui 2isus. )e la inceputul si pana la sfarsitul unei eclipse sunt apro5imativ 5 ore. )e la inceputul eclipsei totale si pana la sfarsitul eclipsei totale sunt apro5imativ 0 ore, adica e5act asa cum au scris !atei, !arcu si 1uca. )aca folosesc limbajul evanghelistilor, intunericul a fost de la ceasul al saptelea (ora #0 pana la ceasul al zecelea (ora #/ , dar cu doua saptamani inainte de crucificarea lui 2isus. %ici trebuie sa fac precizarea ca $vangheliile au fost scrise intre anii 0/-=5 (dupa -eologia crestina , in jurul anului #50 (dupa 2.%. 1entmann si scoala mitologica , intre anii #00-#@5 (dupa %. 1oisy si scoala mini-istorista si intre anii 50-#00 (dupa Eenon +osidoPs,i . 4ici un evanghelist nu a fost martor ocular la evenimente si nu avea o pregatire stiintifica. -oate aceste lucruri neobisnuite s-au petrecut in cercul irational de fictiune si iluzii in care traiau primii adepti a lui 2isus si totodata autorii $vangheliilor. 4u este deci de mirare ca si intr-o astfel de relatare, valoroasa din punct de vedere cristologic, privind desfasurarea evenimentelor pe .olgota, fiecare dintre ei povesteste altceva. "e vede ca fiecare evanghelist s-a inspirat din alte surse si povestiri transmise din gura in gura. (ateodata, un evanghelist ori altul, pentru dramatizarea naratiunii ori pentru scoaterea in evidenta a vreunei teze, adauga produsul propriei sale imaginatii. )e e5emplu, 2oan - care si-a scris $vanghelia in jurul anului =0, deci la apro5imativ 5> de ani de la moartea lui 2isus - nici nu mai aminteste de intunericul produs cand 2isus era pe cruce. %sadar fenomenul descris de primii trei evanghelisti este cu certitudine eclipsa totala de "oare din #= martie anul 00. (u trecerea anilor, s-a transmis in popor ca, atunci cand 2isus era pe cruce, s-a facut intuneric peste 8amant, pentru a se da evenimentului o dimensiune cosmica, divina. )ar, repet, eclipsa de "oare a avut loc cu doua saptamani inainte de crucificare. Dn argument in plus pentru sustinerea tezei de mai sus este si faptul ca atunci cand 2isus a fost introdus in mormantul lui 2osif din %rimateea, a inceput o eclipsa partiala de 1una, vizibila din toata 8alestina. $a a inceput la #>'5# si s-a sfarsit la @0'3@, deci a tinut tot trei ore, cat au scris si evanghelistii. 2n limbajul popular de acum, spunem ca eclipsa a tinut de la ceasul al /-lea pana la ceasul al =-lea (post meridian . $ste posibil ca limbajul popular de acum sa semene cu limbajul popular de pe timpul evanghelistilor, iar ei sa se refere la acest eveniment cosmic. 2n fond, cel mai conservator este poporul, si nu elitele. (oncluzia mea este, repet, ca 2isus a murit in ziua de vineri, 0 aprilie, anul 00, ora #5 (ora 2erusalimului . 9olosind o alta metodologie de calcul, -eres %goston, in MBiblia si %stronomia7 (Budapesta, #==3 , a ajuns apro5imativ la aceleasi concluzii. -in sa precizez ca acest articol nu-l puteam scrie fara ajutorul direct si generos al dr. -iberiu ;proiu si dr. 1iviu !ircea de la ;bservatorul %stronomic (luj-4apoca, al %cademiei *omane.

Invierea lui Iisus )upa cum am demonstrat, 2isus a murit vineri, 0 aprilie, anul 00, orele #5, si a inviat duminica 5 aprilie, anul 00, catre dimineata. 9iresc se pune intrebarea' in jurul carei ore<, deoarece la noi e5ista obiceiul sa sarbatorim 2nvierea ba la miezul noptii, ba dimineata, in functie de obiceiurile locale. -rebuie sa precizez ca la 2erusalim, deoarece acolo s-a petrecut evenimentul cristic, in ziua de 5 aprilie, noaptea se termina la ora 5 si ziua incepe la ora 5'@5. 2ntre orele 5 si 5'@5 este crepusculul de dimineata, popular spus, se amesteca noaptea cu ziua. !arcu si-a scris $vanghelia in anul >0 (ma5im >5 , spunand ca M!aria !agdalena, !aria, mama lui 2acov, si "alomeea... dis-de-dimineata..., pe cand rasarea soarele, au venit la mormant7. )eci ele au venit cel mai devreme, la ora 5'@5 si au gasit mormantul gol. !atei si-a scris $vanghelia in anul >5, din care citim' Mcand se lumina de ziua intai a saptamanii (duminica , au venit !aria !agdalena si cealalta !arie, ca sa vada mormantul7. %ici avem de-a face cu crepusculul de dimineata, care este intre orele 5 - 5'@5, cand 2isus nu mai era in mormant. 1uca si-a scris $vanghelia in anul =0, deci la 5> de ani de la moartea lui 2isus' Miar in prima zi de dupa sambata (duminica , foarte de dimineata, au venit ele la mormant... "i au gasit piatra rasturnata...7. "e pare ca ora este 5'@5. 2oan si-a scris $vanghelia intre anii =0-=5, relatand' M2ar in ziua intai a saptamanii (duminica , !aria !agdalena a venit la mormant, dis-de-dimineata, fiind inca intuneric...7& aici este vorba de ora 5, cand se termina noaptea. !oartea si 2nvierea lui 2isus nu pot fi elucidate real decat daca se apeleaza si la evangheliile apocrife, te5te religioase neacceptate in randul scrierilor canonice. 8rintre ele se numara deja numita $vanghelie dupa 8etru, care s-a bucurat de o autoritate imensa printre primii crestini. "e pare ca ea a fost prima $vanghelie scrisa dupa inaltarea lui 2isus si in ea se relateaza e5act cum s-au petrecut evenimentele. )ezavuat in mod oficial, te5tul $vangheliei a disparut pentru totdeauna. -rebuie sa fim recunoscatori deci mentiunilor lui ;rigene (#?5@53 si $usebiu (@/0-030 ca nu s-a uitat de e5istenta ei. $ste usor de inteles tulburarea provocata in randul biblistilor, in anul #?=@, cand a fost descoperit in apropierea satului %,hmin, din $giptul de sus, un vechi cimitir din secolul al Vlea, iar intr-un sicriu, in care se aflau ramasitele pamantesti ale unui calugar, s-a gasit un fragment din $vanghelia dupa 8etru, referitor la intamplarile din "aptamana 8atimilor. !artor al evenimentelor din 2erusalim, autorul scrierii afirma ca odata cu ingroparea lui 2isus, poporul evreu, inclusiv preotii si sfatul batranilor, a inceput sa

se vaite si sa se loveasca cu pumnii in piept, deoarece a inteles pacatul pe care l-a comis. (apeteniile, inspaimantate de murmurul de nemultumire si disperare al poporului, s-au adresat lui 8ilat, cu rugamintea de a pune straji langa mormant. %stfel ca un detasament numeros, de 00 de soldati, aflati sub comanda centurionului 8etronius, si o mie de slujitori ai preotilor evrei, au blocat intrarea in mormant, cu o piatra grea, au pus > peceti, si-au intins corturile, incepand o paza neintrerupta, ca sa nu se fure cadavrul. )ar iata fragmentul principal al povestirii' M"i iata ca in noaptea de sambata catre duminica, in vreme ce soldatii faceau de straja cate doi cu schimbul, se facu un zgomot in ceruri. "i au zarit cerul deschis si doi barbati care coborau din el in mare stralucire si se apropiau de mormant. )ar iata piatra cu care s-a inchis intrarea, ca se rostogolea singura si ca se da la o parte. !ormantul se deschise si cei doi tineri intrara in el. Vazand acestea, l-au trezit pe sutas si pe batranii care erau si ei acolo si faceau de paza. 2ar cand le-au povestit ce au vazut, au zarit din nou trei barbati iesind din mormant' doi tineri il tineau pe al treilea, iar crucea venea in urma lor. (apetele primilor doi atingeau cerul, iar capul celui pe care-l duceau depasea cerul7. !ormantul lui 2isus s-a aflat pe dealul (apatanii (.olgota , chiar pe culmea sa stancoasa. Eidurile (etatii 2erusalim erau cu ?0 m mai la vale, in directia est si sud, iar poarta de acces cu #@0 m mai jos, in directia est. %ici si ma5imum la aceasta distanta (#@0 m a stat martorul ocular al 2nvierii, cel care a vazut profilandu-se pe cerul noptii siluetele celor trei barbati. 8entru aceasta, trebuia ca 1una sa fi fost pe directia "-V catre V. 2n noaptea 2nvierii (3 spre 5 aprilie a fost 1una plina. )eci conditiile de vizibilitate erau e5celente si martorii au vazut evenimentul cristic in toata realitatea sa. 2n noaptea 2nvierii, 1una a rasarit sambata seara la ora #?'3> (in 3 aprilie si a apus duminica dimineata la ora /'05 (in 5 aprilie , deci in jurul orei 0'00 era pe directia "ud. 1a ora 0'#5 a fost pe directia "-V, iar la ora 3 a fost pe directia "-V catre V. 2n jurul acestei ore, cei doi insi de lumina care au venit din cer 1-au luat pe 2isus din mormant, 1-au tinut de brate (de subtiori , unul in dreapta si celalalt in stanga, si 1-au dus cu ei. 2isus fiind mai inalt decat cei doi, cu apro5imativ un cap, autorul $vangheliei sau alt martor ocular care apoi i-a relatat intamplarea a vazut pe fondul 1unii pline capetele celor doi tovarasi, iar capul lui 2isus depasea in inaltime discul 1unii pline, care era in spatele lor pe cer. "i astfel tragem concluzia ca 2isus avea #,?0#,=0 m inaltime, iar tovarasii lui numai #,/0-#,>0 m inaltime. 1a ora aceea, 1una plina se afla jos, la orizont, deci deasupra dealurilor. Dn argument in plus este si faptul ca, in jurul orei 3 dimineata, toti cei de straja dormeau. (ei care au lucrat in schimbul trei in regimul comunist sau lucreaza si azi stiu ca somnul te apuca dupa ora doua noaptea, iar cei care puteau sau nu mai rezistau treji se culcau in jurul orei trei, pana la ma5imum catre ora cinci. )eci, biologic, corpul omenesc doarme sau atipeste in jurul orei patru dimineata. )aca luam in considerare 2nvierea din $vanghelia dupa 8etru, intelegem

usor si ce se scrie in $vanghelia dupa !atei referitor la 2nvierea lui 2isus (@?'@-3 . %dica s-a facut un cutremur mare cand ingerul )omnului a coborat din cer, a pravalit piatra de la usa mormantului si sedea pe ea, infatisarea sa era ca fulgerul si imbracamintea alba ca zapada si cei care pazeau s-au facut ca morti. %poi, ingerul a vorbit cu femeile. %ceasta este o dovada directa ca !atei s-a inspirat din $vanghelia dupa 8etru. (!atei si-a scris $vanghelia in anul >5, iar $vanghelia dupa 8etru este mai veche, posibil scrisa in anul 05, fiind folosita de prima comunitate de crestini din 2erusalim. (oncluzia acestui studiu este ca 2isus a inviat in ziua de duminica, 5 aprilie, anul 00, in jurul orei 3 dimineata (ora 2erusalimului care este si ora Bucurestiului . )eoarece acum am trecut la ora oficiala de vara, ora 3 a devenit ora 5 dimineata.

*escoperirea de la %?hmin %,hmin este o asezare situata in $giptul de 4ord, pe malul 4ilului. 2n ultimii ani, i s-a dat o mare importanta acestei localitati, datorita descoperirilor care s-au facut in cimitirele ei. )ealul %,hmin d de vreo trei ,ilometri lungime d este Mburdusit7 cu ramasite umane, ingramadite in gropi care contin intre opt si zece mici incaperi, aranjate una peste alta. 9iecare are cate douasprezece sicrie in ea. -ot aici sau descoperit pesteri pline cu mumii, inghesuite toate impreuna in aceleasi adancituri. %sezarea este cunoscuta mai ales pentru papirusurile sale, cele mai cunoscute fiind M$vanghelia dupa 8etru7 si M%pocalipsa dupa 8etru7, doua din acele numeroase te5te neacceptate in randul scrierilor canonice si denumite apocrife. (u toate acestea, $vanghelia s-a bucurat de o autoritate imensa, ea circuland aproape 000 de ani, pana ce a fost eliminata din circuitul larg al scrierilor recunoscute de biserica, disparand pentru totdeauna, cu e5ceptia fragmentului gasit in mormantul din satul egiptean %,hmin. &(!C( VASIL# membru al Academiei de Stiinte din "eF Gor?, S(A