Comunicarea in cadrul grupului

Comunicare reprezint ntiinare, tire, veste, raport, relaie, legatur. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. De i pare simplu nelesul comunicarii este mult mai complex i plin de substrat. Comunicarea are o mulime de nelesuri, o mulime de scopuri i cam tot attea metode de exprimare i manifestare. Nu exist o definiie concret a comunicrii ns se poate spune cel puin c, comunicarea nseamn transmiterea intenionat a datelor, a informaiei. Ce se nelege prin comunicare: o provocare constant pentru psihologia social; o activitate; satisfacerea nevoile personale; legtura ntre oameni, etc. Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. amenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei a!ung sa deina in comun aceste lucruri. "entru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine # o intelegere comuna # $acelai spirit$ cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispoziii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la ateptri i cerine. Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri: %. &ogic '. "araverbal (. Nonverbal Dintre acestea, nivelul logic )deci cel al cuvintelor* reprezinta doar +, din totalul actului de comunicare; (-, are loc la nivel paraverbal )ton, volum, viteza de rostire...* si .., la nivelul nonverbal )expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.*. Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate fi eficace. Daca insa intre niveluri exista contradicii, mesa!ul transmis nu va avea efectul scontat. /ipuri de comunicare: Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea n i catre sine. Comunicarea interpersonala. Este comunicarea ntre oameni. Comunicarea de grup. Este comunicarea ntre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu ali oamenii. Comunicarea de masa. Este comunicarea primit de sau folosita de un numar mare de oameni. Scopul comunicrii: 0 sa atenionam pe alii. 0 sa informam pe alii. 0 sa explicam ceva. 0 sa distram. 0 sa descriem. 0 sa convingem, etc. "entru a descrie numeroasele nelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni: a. 1orma comunicarii

Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul. 2ceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult, nct au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesa!elor. 2stfel, cnd semnele sunt facute pe foaia de hrtie potrivit anumitor reguli )cum sunt cele ale gramaticii si ortografiei*, atunci noi cream cuvinte si $forma$ scrierii. b. 3ediul comunicarii Este un mi!loc al comunicarii care combina mai multe forme. 4n mediu adesea poate implica utilizarea tehnologiei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. Spre exemplu, o carte este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile si desenele. c. 3edia Sunt acele mi!loace de comunicare n masa care s#au constituit ntr#un grup propriu. Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele si revistele. /oate acestea sunt distincte si prin modul prin care pot include un numar de forme de comunicare. Spre exemplu, televiziunea ofera cuvinte, imagini si muzica. 2desea termenul mass#media identifica acele mi!loace ale comunicarii bazate pe tehnologie care fac o punte ntre cel care comunica si cel care recepteaza. &imba!ul este codul cu care este transmis informatia, reprezint unealta comunicrii. n prima categorie intr limba!ul. &imba!ul reprezint codul comunicrii,este liantul ntre cel ce transmite informaia ,emintor, i cel ce primete informaia, receptor. &imba!ul determina forma comunicarii. El este de trei feluri: &imba! scris. &imba! verbal. &imba! nonverbal. 5udecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune personala si interpersonala. 6nteractiunea simbolica subliniaza importanta limba!ului, ca mecanism fundamental in devenirea sinelui si !udecatii. "ersonalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane i o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare influen asupra personalitaii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilali iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. 6nteraiune atrage concomitent comunicare. Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. 6n felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice. Comunicarea este cheia individului spre societate i integrarea n aceasta. &ipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de grup, echipa, societate, etc. Daca luam n discutie termenul de grup observam caci, chiar societatea din care facem parte este un grup. 7rupul nseamna reguli, reputaie, el, munca n echip, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. 2tata timp cat exista o buna comunicare exist i un randament maxim, ns dac aceasta lipsete se poate a!unge la disensiuni sau, chiar mai ru. 1unctionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite parti ale sale si#i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce 8lumer ar putea chiar surprinde: $ retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia in care sunt chemate sa actioneze$

2rta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem. Noi nvatam sa comunicam. De aceea trebuie sa studiem ce nvatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient. rice comunicare implica creatie si schimb de ntelesuri. 2ceste ntelesuri sunt reprezentate prin $semne$ si $coduri$. Se pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa $citeasca$

ntelesul tuturor actiunilor umane. bservarea si ntelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim mai constienti referitor la ce se ntmpla cnd comunicam. Este o alta lectura a comunicarii si semnificatiei sale legata de data aceasta de procese sociale de adancime, cum ar fi conservarea identitatii si coeziunii, exercitarea functiei vitale de integrare sociala, de mentinere si consolidare a unui humus psihologic comun. 6n nici una dintre ipostazele sale ma!ore, societatea )comunitatea umana* nu poate exista fara comuni# care: nici in cea de dobandire a unei experiente comune )care presupune dialog*, nici in cea de transmitere a zestrei culturale, nici in construirea acor#dului asupra unor probleme si dezlegari. comunicarea semnifica mult mai mult decat schimbul si raspandirea de informatii; comunicarea creaza si mentinea societatea. 9eflectii si maxime: $E n zadar sa vorbesti celui care nu vrea sa te asculte.$ 3. Eminescu $Cuvntul este sunet si culoare, e mesagerul gndului uman.$ /. :ianu $Ct de puternice sunt cuvintele drepte. $ 8iblia $Cuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite de omenire.$ 9ud;ard <ipling $"ana de scris este mai puternica de ct sabia$ Sha=espeare $Ca sa pregatesti o buna cuvntare spontana ti trebuie mai mult de trei saptamni. $ 3ar= />ain $Scrierea la persoana a treia deseori ne permite sa ne ascundem n spatele organizatiei. $ ?. Sch>artz $"recizarea ntelesului termenilor este cea dinti precautie care se ia n orice discutie.$ ". ". Negulescu $ cuvntare fara scop specificat este ca o calatorie fara destinatie.$ 9alph C. Emedle;