You are on page 1of 358
a A ASTRA” LA .SIMLEG. 2658) roa ke SOEAE=A 4720's INTOCMITA DE A Dr. DIONISIE STOICA si IOAN P. LAZAR. i <2 ___ VICTORIA Institut tipografie si de editurd, tn $imleut-Silvanfel. 222=== 1908 SSIS Ore Prefata. Hotarindu-se, in conferenta fruntasilor silajeni, tinut&i in Simleu Ja 19 Martie n. a. c., ca ,Asociatiunea pentru literatura si cultura popo- rului roman‘ si fie invitatd a-si finea adunarea general din anul acesta in S&laj, si anume in Simleu, gsi alesi fiind in comitetul executiv al serbirilor impreunate’ cu aceast’ adunare generala, ni-s’a nascut ideea de a da, cu acest prilej, fabloul actual cultural si economic al populatiei romane din Silaj, crezand,.c& in felulacesta vom face nu numai un bun serviciu scopurilor noastre culturale in general, ci vom sivarsi in acelag timp un lucru, care intré tocmai in cadrele de, activitate ale rAstrei*. Dac& vine Astra‘ la Simleu — ne-am zis — e de datorinja noastr& si-i artim cum st& Salajul din punctul de vedere al romani- smului, si dim o icoan& etnografici romaneasc&, cu atat mai mult, cu cat Salajul, ca parte marginase, reclam&”o cunoastere mai amd&nuntifa, si mai temeinicd, din atatea si atatea cauze. Convinsi fiind apoi, ed inainte de toate trebue si ne cuncastem bine, trebue s& ne stim toate réferintele, dac&é voim s& desfisuriam o munc& culturalé, care si aibi rezultate — ideea noastr’ preocupandu-ne tot mai mult, intr’o gedinj& a. comitetului executiv am propus realizarea ei, Spre bucuria noastra, comitetul a stiut si aprecieze importanta pro- punerei noastre gi a decis scrieréa gi tipdrirea monografiei Sdlajulni, din prilejul adunarei generale a ,Astrei“, incredinfaéndu-ne pe noi cu exe- cutarea acestui lucru. Intr'un timp atat de scurt Insi, cat ne-a stat nou&d la dispozitie, nu se poate scrie nici monografia completi a unei comune, necum a unui comitat atét de mare si de-o importanfa istoric’ atat de insem- naté, cum e Salajul. Am- fost dela inceput in clar cu imprejurarea aceasta si nici intentiona h’am putut si compunem monografia e¢om- pleta a {inutului nostru, ci am rimas pe langi propusy) de ada 0 achite etnograficé actuala a See silajeni, 6. Schita monografick a Silajului. Dup& aceste lAmuririri, sperim, se va aprecia dup& merit modesta noastra lucrare. Nu credem a fi siivarsit muncd zadarnic&, stim ins& prea bine, c& n’am facut lucru destvarsit. Gandindu-ne insé, ci la noi nu s’a facut nimic in directiunea aceasta — chiar si un inceput, ori cat de neinfreg ar fi, inseamni un pas inainte. Acest inceput poate da im- puls si altora, iar dac& in c&fiva ani am avea cel putin schifele mono- grafice ale tuturor comitatelor locuite de romani — scrise chiar si numai din prilejul adunarilor ,Astrei‘ — am avea ceva, Lucrarea noastri poate forma in acelag timp baza monografiei complete a Sdlajului, care s’ar putea termina dup& un studiu si o munca de cafiva ani. Rezultatul acestor ani ar da cateva volume groase. Gandul nostru, precum am spus, a fost s& aratim starea de azi a silijenilor romani. Ca schita noastri si fie ins&i totus completd, n’am putut si nu ne ocupim pe scurt gi de trecutul istorie al Salaju~ lui, de istoria bisericei si a scoalelor s&lajene. Pentru a duce la capit in acest fel jucrarea noastré ne-au oferit pretiosul lor sprijin trei birba{i binemeritati ai Salajului, cérora le ex- prim&m gi pe calea aceasta profunda noastrA multumita si recunostinta. Acestia sunt domnii: Victor Russu, prof. de pedagogie pens., in Buda- pesta, Gragian Flonta, paroh in Cafelulromanese si Gavriil Trif, prof. de pedagogie pens. in Simleu. D. prof. Russu.ne-a dat informatiunile necesare gi ne-a pus la dispositie datele, pe baza cirora am compus, in resumat, partea isto- ric generald a lucrirei noastre. D. paroh Flonta a scris istoria bise- |! riceaseti, iar d. prof. Trif a Incrat istoricul gcoalelor. Pentru, adunarea diferitelor date statistice culturale si economice am trimis, chestionare tuturor preotilor din comitat, parte am facut noi drumuri Jungi, Juénd,in acelag timp diferite fotografi, cari reprezinta porturi érinesti, comune, ete. Fotografiile le-a luat, partea cea mat mare, d. cand, de advocat dr. Teofil Dosa, ciruiade asemenea ii aducem mul- fumitele noastre, La compunerea lucrirei noastre am consultat studiul dlui prof. V. Russu: Silvania antici) precum si opul de gase volume, preocupat fafé cu noi, al drului Mauriciu Petri: ,Szilagyvarmegye monographiaja“, La eompunerea schifei istorice ne-am folosit si de alte lucrari. Doeumente prefioase referitoare la trecutul Silajului a adunat prof. universitar Carol Torma. Acestea insii, partea cea mai mare, nu s’au publicat inci si nici nu avem cunostiin}i unde se aflé. Dack ar fi ra- }) Buletinul soc. googr. rom. anil X. trim, 8 gi 4. Bucuresti, 1889, Prefat& ae mas la fata dansului, sofia dlui dr. V. Babes din Bucuresti, ele. desigur ar vedea lumina zilei. Dac& vor fi ajuris insé la Academia maghiara, vor fi pastrate bine, cici, precum suntem informati, contin multe do- vezi istorice favoribile romanilor. Dorind ca lucrarea noastri si fie urmaté si de alti si n&dijduind, c& Astra va aprecia intentiunile noastre — dim in mana publicului ro- manese rodul striédaniei noastre de cAteva luni, rugandu-I s& fie calauzit, in folosirea acestei broguri, nu de spiritul unei critice severe, c&t mai mult de scopul si de dragostea, care ne-aindemnat pe noi sé o scriem. Simleu, la Rusalii, 1908. AUTORIL ewok . 38. Schita monografick a Sélajului. . INTRODUCERE., Salaj') se numeste un comitat (jude{) al Ungariei. El se afla in partea nord-ostica a frei, atinge in partea nord- vesticd. gesul cel mare (Alféld) gi e margenit de urmatoarele comitate: la apus de Bihor, la meazinoapte de Satmar,’ la rasarit de Solnoc-Dobaca gilameazizi de Cojocna, avand o suprafatade 36,218.68 km.’, adec& 660 mii. 146 jugare catastrale, : Comitatul de azi al Salajului s’a format din unirea (la 1876 a) comitatelor Crasna si Sulnocul de mijloc, carora li s’au adaus si céteva comune din comitatele Solnoc-Dobaca gi Cojocna. Salajul se mai numeste gi Silrania, adeca loc cu paduri; iar Transilvania e locul de dincolo de Silvaia,a despartit prin muntele Meses, care astfel ar insemna munte mezies (mezuina), derivindu se dela cuvantul respectiv latinesc*), nu dela ungurescul meszes==varos. - Sub Mare Aureliu (161 —180) li s’a conces iasigilro as treacé prin Dacia centrala pentru a-si regula daraverile cu Roxolanii. Pentru acegtia, precum si pentru romanii dela apus, Ardealul cdaea dincolo de Silvania (Trans-Silvania) gi trebuiau sa treaca prin Portile Mesegului, ca sA ajunga in el. Pe timpul venirei ungurilor Ardealul se numia gi Ultra-Silvania. Salajul gi azi e plin de paduri, partea cea mai mare emuntos gi deluros, fiind astfel ct s& poate de pitoresc gi romantic. Mesegul e cel mai insemnat munte al Salajului, afla- tor in partea sud-ostica. Piscurile lui mai insemnate sunt Magura Priei (988 m.) Prislopul (843), Osoiul (839) de-a- supra Stérciului, Coasta-lata (868) de-asupra Seredeiului, 1) Unguresto Sziligy. DI prof. V. Russu derivé numirea Silaj din Silva, %) In inscriptii latine e numiv Meches, ‘TNIASASAN ATLLYOd Vedere din striuutoares: Mesesului, Stramtourea dela ‘ficku, pe unde curge Somesul. Introducere 9. Culmea ascutita (868) gi Culmea-nordic&é (717) de-asupra Zalaului, Magura Moigradului (6504) gi Dumbrava (558) de-asupra Cigleanului. Al doilea munte insemnat, in partea sud-vesticd, e Rezul, cu piscurile: Ponorul dela Tusa (806 m.) Coasta-mare (661) de-asupra Poptelecului, gi Ursoiul (639) de-asupra Giumelcigului. In partea nord-ostica se aff Bicul,cu Tarnita (550 m.) Berbecul (422) si Culmea Chilioarei (308). Pe Somes se afla piscurile: Frasinelul (496 m.) gi Codrul (622), iar in interiorul Salajului sunt: Magura Simleului (594 m.), Co- geiul (419) gi Vulturul (558) din padurea Tegei. In partea nord-vestica se afla gesul Ieriului. Raurile mai insemnate sunt: Agrisul, care venind din comitatul Cojocnei se varsi la Jibou in Sumeg; Baredul, isvoreste din partea nord-ostica a Rezului, din Ponor, gi curgand spre nord-vest trece in Bihor aproape de Port; Crasna, isvoregte din Mesegs gi curgand spre nord pe !anga oragul Crasna, Simleu, Supur, trece in comitatul Satmar, varsandu-se in Somes, inainte de a intra acesta in Tisa; Valea Sélajului, isvoregte in hotarul Cristuralui gi] ee varsa langa Salsig in Sumeg; Somesul, isvorege din muntii Rod- nei gi trece prin comitatele Bistrita-Ndasaud, Turda-Aries, Cojocna gi Solnce-Dobaca, pana intra in Salaj la Surduc ; incepand dela Jibou curge tot spre nord, panace trece in Satmar aproape dé Salsig; Almagul, venind din comita- tul Cojocnei, curge spre nord gi se varsa la Var in Somes. Langa Ceheiv, aproape de Simleu se afla un lac, al Sdnderiulu’, despre care poporul sustine, cd e fara fund. Are o suprafafa de 182.34 m® gi e inconjurat de trestis. La Zalnoe gila Zouan se aflA ape minerale. Pentru noi, rom4nii, escump acest tinut, pentruca in el |se gasesc foarte multe urme de pe timpul stramogilor nogtri, cari marturisesc, pe linga alte dovezi, continuitatea nuastra in Dacia si dupa anul 274 d. Chr., cand gi-a retras Aure- Inia legiunile peste Dunare. 16. Schita monografick ® Silajului. Salajul pana la cucerirea Daciei. 1..Timpul preistoric. Cu multe mii de ani tuainte, precum afirma geologii, Salajul de azi a fost un golf de mare, pandce nu iegise la suprafata Europa’). Mai ales pe Meseg s'au gisit multe scoici, cari numai in mare au putut fi. Salajul a fost locuit de oameni deja tn cele mai pri- mitive timpuri. S'au gasit urme din epoca de peatra, de arama, de bronz gi din cele mai vechi-timputi ale celei de fer. Inainte de cucerirea romana acest tinut a fost locuit . de iasigi metanagti (nomazi), cari aveau corturi bundoara si po Magura Simleului, unde s’au descoperit urme pretioase. 2. Hotarele Daciei vechi. Hotarele Daciei vechi, cu deosebire spre apus, nu s’au putut stabili papa acuma. Unii sustin, cé hotaru) apusean al ei a fost Dundarea, iar cei mai multi afirma, ci a fost Tisa. Decebal, precum ne spune Dio Cassiu (68, 11), a ocupat o parte buna de teritor dela iasigii metanagti din apus. Acest teritor, dupa cucerirea Daciei a ajuus in manile romanilor, cari au gi locuit acolo, precum apare din inscriptia -urmatoare, gasitaé pe Somes la Cogeiul inferior: »Deae Nemesi Reginae. Valerius Valentinus; beneficiarius oon- sularis; miles Jegionis XIII. geminae, Gordianae; aedilis coloniae Napovensis: a censibus subsignavit Samum, oum regione Trans- vallum, Imperatore domino nostro M. Antonio Gordiano Augusto et Aviola consulibus, X... (Kal.)*2) 4) Geologii adect au ajuns s& stabileascd adevirul, c& pimantul uscat de azi in vremurile strivechi a fost sub api, iar fundul marilor de azi era la supra- faté. Fenomenul acesta in mic si observis gi azi: cfte o inaul& din ocean s& cufunda, iar altel risar. *) Mommesen: Corpus Inscriptionum Lativarum, 827. Silajul pént 1a cucerires Daciel. it, De aici se vede, c& pAana erau incd& putini locuitorii acestor parti apusene, ei erau scutiti de dare. Astfel are deci dreptate Sextus Rufus cand zice, c&: ,,Dacia in cir- cuitu decies centena millia pasuum habuit“, ceeace face vr’o 200 mile geografice, cu mult mai putin, decat a fost teritorul intreg al Daciei. El a socotit numai partea lo- cuita, iar romanii la inceput n’au ocupat gi impopulat toate partile Daciei cucerite. Hotarul dinspre apus al Daciei antice a fost agadara Tisa, dela isvoarele ei pand4 la Dunare. Celelalte hotare dupa cum ne spune Ptolomeu (III. 8)au fost Dunarea dela gura Tisei gi din Singidun (Belgradul Serbiei) pana in Axiopole (Merlan), si de aci pana la Dinogetia (in fafa oragului Ga- lati gi a gurilor Seretului), apoi Prutul (Piretos, Porata) in sus cu degertul Getelor gi in fine Duistrul (Tyras, Da- naster) cu Carpatii nordici, de-asupra carora au locuit bastarnii. __1a. Schita monografict a Salajului. Dominatiunea romana. 3. Cucerirea Daciei. Imparatul Ulpiu Traian a invins tn anul 107. d. Chr. definitiv pe vitejii daci, ocApundu-le tara si facandu-o pro- vincie romana. Invingerea lui Traian a fost atat de stra- lucitd, incAt a fost serbaté la Roma timp de 123 de aile gi s’au edificat in amintirea ei Forul gi Columna lui Traian, precum gi biblioteca Ulpiana. Dupa cucerire, Dacia a fost provazuté cu drumuri (drumul lui Traian), atat de solid construite, incat gi azi mai sunt in fiinf&é mare parte din ele‘), gi i:s’a dat admi- nistratine romana, colonizaté fiind cu elemente aduse de pe toata intiderea imperiului roman, cari primiau paman- turi gi paduri, ca s& fie locuitori stabili gi 84 se opuna na- valirii popoarelor barbare. : Provincia Jui Traian, in’ urma bunei conduceri gi in urma bogatiilor, ce le avea (bai de aur, argint etc.) a intlorit foarte repede gi s’a numit in scurta vreme (sub Adrian) ,,Vacia felix“, adeca Dacia fericita. ‘) In Silvania venia o linie secundaré a drumului lui Traian, care se abitea din drumol principal dela Cluj gi inainta pe Somes in’ sus, trecind prin Bologa, Almagul-mare, Bucium, Hida, Bosna, Unguras, Romita, Moigrad si dela Tihiu po Somes in jos, pela Iigiua-inferioaré in pirtile nord-vestice ale Silvaniei. La ,Portile de fer silvano“ linia lateralé nordick se desbina in douk: o linie trecea spro sud-vest prin cetatea dele Bucium (unde era un pas de trecere spre Silvania) citra Starci si Crasna ete, cu o ramurk pe sub Meseg ({iranii nostri si azi aduc temne si var din pidure pe drumul lui Traian) spre valea Agrigului c&traé Sibig (Bologa, Rescul) — iar cealalti ducea spre nord clitré castrele stative dela San-Petru, Unguras si Bosna, unde trecfind po firmul drept al vil, mergea direct la Romita si prin Brustiri gi Sac, po Citert.in sus, ajungea Ja Porolissum. Aici i-se vid inc’ urmele tatr’o umplutura lata de trei metri si bitutdé cu petri intre doi muri tari gi inalti de 5—6 metri. De aci trecea prin Creaca, Brebi, Borsa, Prodinesti si Var pin’ Ja cetatea din Tihiu; de aci_ mai departe pe Somes injos citra Ileenda-mare, Galgin ete. pint la Dej, unde se unia eu drumul prineipal, ce venia dela Cluj (Napoca) gi Gherla, spre Dej gi Bistrita, Dominafiunea romani, i8. 4. Impartirea Daciei. La anul 129 d. Chr. Dacia traiana era impartita in doud parti, anume in: Dacia superioard gi inferioard’). Sa- lajul a facut parte din Dacia superioara. Mai tarziu, pe timpul lui Antoniu Piul (131—161) ea era impartita in trei parti: Dacia Porolissensis (intre Car- patii nordici, Tisa si Dnistru pana jos la Murag); Dacia Apulensis (Transilvania sudicd dela Murag in jos, cu re- gedinta in Apulum=Alba Iulia gi Banatul timigan) si Da- cia Malvensis (Romania cu Banatul craiovan). Dacia Porolissensis se impartia in doua parti: apu- seand gi rasdriteand. ' Silvania era partea apuseand a Daciei porolisene, care spre rasdrit era marginité de valul roman de pe Meses’). 1) Vezi Treb. Laurian: Conspectum historiae romaporum, Hilariopoli (Bucuresti), 1846, pag. 8-10. %) Acest val [int&riturt] trecea pe culmea Mesegului, paralel cu drumul lui Traian, avind o multime de propugnacule [turnuri de pazi]. El se vede in mare parte gi azi, incepind din Valea-Crigului repede [Bologa—Resculum] pani fo Valea-Somegului la Tihiu gi Dealul Zinei, trecind prin Iligiua, peste virful dela Var, pela. moara Borzii [in gura vai Agrigului], peste virful Cigleanului gi al Talogului, pela Maniistire, peste Dealul-mare de-asupra Brebilor, pe culmea < dintre Brebi si Nirsid, pe mozuina, oo inchide valea Hododului dinspre apus, pe Miaguricea si Varigtina dela Ortelec, tdind drumul {fri (odtnioar& portoriu =sloc de vami, foarte frecventat}, ce duce azi din Salaj in Ardeal, prin Stramtura {Portile-Mesegului], propugnaculul de pe virful Poguiorului (mai tirziu Mnastirea din Meses], ale c&rai urme se mai vad inca, si intre Migura [inalté de 504 m.] Moigradului (unde a fost acropolea Porolisului cu amfiteatrul si municipiul de pe Pomit], de unde trecea pe coastele Druii, peste culmea dela Cituri la Peatra- alb& gi Ciocas, prin hotarul Titisei, peste Magura Stanei, de-asupra Tilhiresei, pe Pastaia, pela comanda din culmea de de-asupra Pardului Petrii, prin htarul Tresnei, pola Plop gi Razorul dela Goronet, pe Parkul Spoielii, pe gruetul din virful C&rbunarilor, prin Gradina pustie si pe Dealul Ministirei de de-asupra Bosnei, pe virful Veghetorului, pe Sigiu, de-asupra Buciumului si mai departe pe Cetate, pe Sicui, Drigle, de-asupra Sinjorzului, pe Gropoiu, pe Arsurd, pe Dealul Boului de de-asupra Buciumului, a Bogdanei si-a Cizerului, pe Magura Priei, pe Silhigiu, Sant, pe hotarul Hurezului, pe virful ‘Viasinului de-asupra v&ii Puturoanca, pe al Grebenului din hotarul Iegiristei, pe al Sonului, pe Rambugoaia, pe Dealul Marcului, pe varful Cetafelii si al Carpénului pana jos pe cuasta Oridestilor din drumul férii spre Cluj gi calea ferati, co merge cu Cri- gul repede citra Orade (Ulpianum) la Bologa. 14, Schifa monografick a Stlajului. Colonistii adugi aici [cum scrie Eutropiu: ,,Ex toto orbe romano-ad urbes et agros colendos“|, s’au extins apoi pand Ja hotarul extern dacic (limes dacicus externus'). Dela ho- tarul acesta pind la Tisa au locuitiasigi si bastarni, cum se vede din Tabula Peutingeriana. 5. Silvania. Silvania, numit4 in inscriptiunea reprodus& mai sus (Mommsen C. J. L. 827) Transvallum, adec&d regiunea de dineolo de valul roman dacic, impreund cu valea Some- gului a format teritoriul apusean al Daciei porolisene,?) marginita fiind la rasdrit de valul roman de pe Meseg (dela Crigul repede pana la Someg) gi la apus de hotarul dacic extern. Ea a fost locuit&é cu deosebire de colonigti, romani, apoi de iasigi, sarmati, bastarni gi daci. Dovezi. avem in anticitatile aflate in valea Tiseij gi a Crigului repede. Salajul se afla asadar& afaré de valul roman dacic (Transvallum) gi avea de capitala Porolissum (langa& Moi- gradul*) de azi). Probabil, ca tinutul acesta a fost numit repede dupa cucerirea Dacici: Silvania, din cauza padurilor celor multe gi fioroase, de cari se inspdimantau si legio- narii romani, desi acegtia nu se temeau de orice tufaé, cum zice Petru Maior. 1) Acesta trecea, precum ne spune C. Torma, dela Crigul repede, din Orade, prin Bihor, Cetari, Siter, Misoa, peste Baroiu la Dida, Almas, po valea Varate- cului, Dealul Porcdretului gi al Cetatii dela Cehal, peyUrsoiu Ja Cet&tea (cetatea Zalnocului), pe piriut Sildubifii la Blidariul de pe Divoraga gi valea MAjif, la Cetatea Hododului gi po valea Siilajului pand la Somes gi Lapus. *) Partea risaritean’ a Daciei porolisone a fost locuit’ de popoare sar- matice. O inseriptie comunicati de Seivert vorbeste de o Dacie sarmatici, care 8e extindea probabil dela valul roman de pe Mesos spro risirit pan& la Dnistru. *) Moigrad e numire mai tarzie, dati de cuceritorul slay al Porolisului, Inseamn& Cetatea mea. Dominatiunes romani, 15. La inceput n’a fost locuit Salajul de prea multi co- lonigti, Pentru a-i indemna s& se ageze in aceste parti, precum am vazut, colonigtii erau scutiti de dare, impre- jurare, care de sigur j-a atras pe multi. Mai tarziu insa, pe timpul lui Mare Aureliu (161—180 d. Chr.), s’au agezat aici custobocii, dancringii, vandalii si asdingii, iar dupa aceea, sub Antoniu Comod (180—192), s’au stabilit in par- tile mai sdlbatice burii, cum ne spune Dio Cassiu (72, 3). Pe timpul lui Caracala [211 —217] s’au ivit pentru intaia oara gi gotii, pe cari insé guvernatorii Daciei porolisene i-au batut gi respins. Sub imparatul Macrin (217—218) s’au resculat dacii si dancringii impotriva stapAnirii, care numai cu greu i-a pulut impaca. Maximin (235—238) a avut si se lupte nu numai contra dacilor, ci gi contra sarmatilor, pe cari i-a invins. Gordian III (238—244) de asemenea a batut pe sarmati si pe goti, nelasandu-i sa intre in Dacia. El se pare a fi intarit si cordonul militar al Valului roman de pe Meseg, lasand, probabil, in grija sortii teritoru] de dincoace de val: al Silvaniei si Some- gului. Filip Arabul (244—249) s’a rasboit cu carpii, cari navalira in Dacia nordica. Acest résboiu a fost perdut gi probabil in acest timp trebue cdutat stargitul Porolisului, care de aci incolo s’a numit Moigrad, iar Dacia nordica a inceput a fi Provincia sarmaticd a Daciei. Colonigtii ro- mani au trait apoi de aci incolo tot intre popoare sarmato- slave, neperzAndu-gi ins& de loc caracterul roman, ci mai vartos asimiland si romauizand ei semintiile, cu cari au trait in bine gi ’n rau, retragi intre munfi, in tot cursul timpului migrarii popoarelor barbare (goti, huni, gepizi gi avari), cari au ocupat cu deosebire partile mai fertile ale Daciei traiane, dupa ce gi-a dus Aurelian legionarii si pe cei ce erau cu casa in spate ca melciu. Aici trebue s& cdutaém multele urme slave in limba noastra: numirile lucrurilor de prima necesitate gi nomenclatura muntilor gi vailor. ié. Séhita monograficé a Silajului. 6. Porolisul. Oragul. Vieaja publica. Leyionarii. Vieata retigioasd. In timpul daco-roman se afla pe Mesey, deasupra Moigradului de azi, municipivl gi cetatea Paralissum, Poro- lissos, ori Parolissum,*) care era capitala Daciei porolisene. Avea castru stativ, amfiteatru gi o citadela, incinsd cu un zid gros, edificaté de stramogii nostri romani dupa cu- cerirea Daciei. Amfiteatrul (de 135 picioare in front, 230 in semicerc si 90 in diametru) a fost zidit de Traian gi restaurat la 167 de Antoniu Piul, dup& cum dovedeste inscriptia de pe frontispiciu (care se afla acum la contele ‘Wesselényi in Garcei). Cateva urme din acest amfiteatru se mai afl gi azi la fata locului. Casele Porolisului, din cari au ramas de asemenea urme, se asemdnau cu casele romane din celelalte parti ale imperiului gi erau din barne, pamant, peatra si cdramida, erau cimentate gi varuite, n’aveau multe podoabe, cu feregtri scunde, inchise cu gradele, ori table, rareori cu sticla, care era scumpa. In for se aflau templele zeilor, iar langa amfiteatru era basilica. Forul, cu scaunul ridicat (Tribunul), servia de judecatorie. Langa el va fi fost de sigur porticul, locul de intrunire, conversare gi distragere. In amfiteatru se dadeau lupte atletice si cu animale salbatice. Obiceiul de lupta, piept la piept, a raémas pana azi la poporul nostru. Sadpaturi sistematice nu s’au facut la Moigrad. Sporadic s’ay aflat insd multe urme din Porolis din partea taranilor. Din ruinele amfiteatrului s’a desgropat o columna cilindricA mare, care poarta epitaful unei tinere liberte. Pe aceasta se afld genetivul (dativul) femenin Victoriai, care sa aseamana cu al nostru: Victoridi, Victoriei, o dovada, ca limba noastra era pe atunci (inainte de 274 d. Chr.) in formatiune. . 5) Dup& Torma ar insemna cetate domneased, din grecescul Porous $i issos. Prof. V. Russu da etimologia: érecdtoare (pas) pardsita. Vedere din jurul Porolisului, ap nuoyepasy 109 op ap MmynarMNg ese od yeeT uP quye Seormny sn aadwo ap j1038% Dominatiunesa romani, : ea In Porolis au stationat succesiv mai multe legluni romane. Legionarii [soldatii] tmpreund cu colonigtii aveau diferiti megtegugari. Soldatii romani aveau s& apere ho- tarele in timp de primejdie, s& sustie pacea interna, s& construiasca castre [tabere}] gi s& repare fortaretele, dru- murile, valurile, maginele gi armele de rasboiu etc. Dupa serviciu de cate 25 ani ei erau dispenzati, d&andu-li-se pa- mAnt gi asezandu-se in cetati [colonisti veterani], traind sub conducerea superiorilor alegi de ei ingigi. Colonigtii veterani aveau gi cate un patron, care apela cauzele mai insemnate la Roma, prin mijlocirea guvernatorului [pro- pretor]. Cultul divin era roman pagan. S’a imprumutat insa si. adorarea unor zei daci. Preofii erau asemenea celor din alte parti ale imperiului. Erau, tinuti in| mare’ cinste’ preotii celtogali, Druizié. Cei din Porolis taceau serviciul divin-in codrul Druia de azi, deasupra Moigradului. Acegti preoti erau foarte superstitiogi si se ocupaa cu descantece. In mare parte dela ei ne-au ramas multele credinte degarte gi descantece. 18, Schita monografick a Silajului, Navalirea popoarelor barbare. ~ 7. Gofii, hunii, gepizii, longobarzii si avarii. Inca pela anu) 250 d. Chr. au inceput a navali in Dacia [precum gi ’n alte parti ale Europei] popoare bar- bare din Asia, Cei dintai au fost gotii, cari au napadit cu atata furie asupra Daciei infloritoare, incat impdratul Aurelian s’a vazut silit [la 274 d. Chr.] sa lase Dacia in voia sortii gi s& restringa hotarele imperiului. Cu legtunile ins& nu s’au dus tofi colonistii. Ceilegati de glie au ramas aici, ascunz4ndu-se dinaintea barbarilor in vaile muntilor, acoperiti cu padari seculare, de unde se coborau la ses dupa ce trecean acegtia. “ Silvania a fost expusa aceloragi navaliri ca gi Davia Apulensis. Dupa ‘goti, au venit pe la 376 hunii, cei mai cumpliti dintre. tofi barbarii. A ramas vorba, c& pe unde trece picior de hun, nici iarba nu mai crejte. Cel din urmé rege al lor a fost fiorosul -Atila. Cu moartea Jui [454] se termind dominatiunea hund. Intre anii 454 gi 797 au navalit in Dacia, pradand-o gi pustiind-o, gepizii, longobarzii si avarii. In cursul acestor navaliri barbare de 500 ani avem sa cdutam plimiadirea neamului ro- mAnesc. Voivodatul lui Menumorut- a 8. Dacia independenta. Dupa ce Carol cel mare a invins cu degavargire pe avari {la 797] a urmat pentru Dacia un timp de 100 de ~ ani de odihnad, guvernata fiind de voevozi propri romani. In partile Banatului timigan, dela Muras pana la Orgova domnia principele Glad; ia Ardeal pana la Murag Gelu, dela Mura&g in jos Kean; iar in Salaj, Crigana si Maramuras Menumorut. Din timpul navalirii barbarilor gi al principilor propri ai Daciei ne-au ramas foarte pufine urme, snopung vf yye ‘zuopea my ndwA uy me op vorepoy Fibula de aur aflata la Simleu, Domirtatiunea ungara. 9. Sosirea maghiaritor. Dupa 781 de ani dela cuzerirea Daciei prin Traian si dela punerea temeliilor poporului nostru, au trecut [la 888] peste Carpatii nord-ostici ungurii, sub ducele lor Arpad. Ei ocupara mai jutdiu tinutul nordic dintre Tisa gi, Dunare. Pornira apoi spre rasarit si’ ajungand la Mesesul Salajului, au ridicat pe varful lui o poarta de peatra, care forma hotarul lor spre rasatit. La 905 au ocupat tara lui Gelu; invingandu-] pe acesta cdpitanul Tu- hutum cu desavargire. Pe Kean nu-l invinsera pana pe vremea lui Stefan. Glad plati tribut ungurilor, Cu Menu- morut au avut mai mult de fured. O lupta intre Menu- moruc gi unguri a tinut 12 zile neintrerupt. In urma se incheie pace cu condifiunea, ca Zoltan, fiul lai Arpad, sa ia de nevasté pe tata batranului principe roman gi sa-i fie urmag. Dupa aceasta invoiala ungurii au trait cAtva vreme in bune raporturi cu romanii. 10. Tuhutum ajunge domn peste Ardeal. Istoria Salajului sta in stransa legatura cu a Ardea- Jului, iar de cele mai multe ori e aceeag. Vom aminti deci momentele principale din istovia Ardealului, -scojand in relief pe cele referitoare in special la Salaj. Dupa invingerea lui Gelu la Hida, Tuhutum ajunge (stapanul Ardealului. Romanii l'ai recunoscut gi la Ascileu au legat cu ungurii fratietate, intarind-o cu juramant. Lui i-au urmat in domnie fii si nepofii. Dupa anul 1000, Ardealul a fost impreunat, in urm% luptelor religioase intre Ghiulv si Stefan, cu Ungaria, de care a atarnat timp de peste 500 de ani. Pa 20. . Schita mondgraficd a Silajului. 11. Ardealul sub domnitorii Ungariei. Stefan a pus in fruntea Ardealulai un voevod gi a impartit fara in comitate. Tot sub Stefan gi-a luat ince- putul iobagia, care pe atunci era ugoara de suportat, “dar eu timpul s’a tot inasprit. : a Pela 1068 cunii (pecenegii) au facut mari pustiiri in Ardeal ‘gi Ungaria, venind din Moldova. Regele Andreiu dete bula de aur, in care se cuprin- deau privilegiile nobililor, pe cari i-a aflat in cearta dupa ce s‘a intors acas& din expeditia cruciata, intreprinsé in Palestina. Privilegiile acestea mari: scutirea de dare gi alte’ sarcini publice, absoluta independenta in cele ma- teriale etc. s’au sustinut pana la 1848 gi au fost cea mai mare piedeca a inaintarii farei. In anul 1241, sub Bela IV. au pustiit fara tatarii, iar sub Ladislau Cumanul pémantul de dincolo de Tisa pana la Ardeal [deci gi Salajul] a ajuns sub voevodul Lorand, care] jefuia dupa bunul sau plac. In anul 1421 se arata mai intaiu tureii, venind dela meazazi. Tot p’atunci aw venit gi tiganii, cdrora regele Sigismund le-a dat insemnate privilegii. Dupa. 1440 urmieaza luptele inversunate impotriva turcilor. Dupa rascoala faraneascé de sub Doja [1514] urmeazd: pentru arani o soarta foarte cruda. Hi incep a nu mai fi considerati oameni, ci proprietatea domnului lor. La 1588 Salajul ajunge {impreuna cu Ardealul, Ba- natul timigan si Maramuragul| sub stapanirea voevoduiui Zapolia, care muri in scurta vreme. Lui ti urma fiul sau Sigismund Zapolia, dupa ce la 1541 cucerira turcii Buda. Starea populatiunei in timpul acesta era foarte deplorabila. Scoale aveau numai sasii, adugi de Geza al Il-lea [la 1141] gi privilegiati in mod deosebit. 12. Ardealul sub domnitorii propri. De aci incolo Ardealul, caruia iis'a adnecsat oficios si Sa- Jajul igi evu principii propri timp de 158 ani, cu regedinta MIHAL V (Dapt o stamps fitouts im yremes wil) Dominstiunen ungaré. at. in Alba-Iuiia, infiintata de Ghiula, urmagul lui Tuhutum. In-anul 1551 Isabela,” mama minorului Ioan Sigis- wmund Zapolia, predete Ardealul regelui ungar Ferdinand, iar Martinuzi, al doilea tutor al lui Zapolia, fu facut voevod al lui, dar turcii, cari erau acum domni in Ungaria, n’au suferit, ca Ardealul si ram&na in manile regelui ungar. Isabela fu rechematd, iar ea ca multumita trimise 10 mii galbeni sultanului. Darul acesta s’a prefacut in dare anuala, pe care turcii o pretindeau dela Ardeal. S’au pus dari grele pe popor, iar acesta incepu a fi nemultumit gi a se rascula. In 1556 venind moldoveni si munteni in ajutorul lui Sigismund Zapolia, acegtia au facut mari devastari in Salaj. Paga turcese din Buda a pustiit in 1561 ftinutul de langa Crasna, iar in 1594 au pradat tatarii tinutul Some- gului gi Salajului, daramand cetatea Simleului gi a Zalaului. Armata lui Stefan Bathori, urmatorul lui Ioan Sigismund, batu in trei locuri pe tatarii, cari pustiau in Salaj. 13. Lupta dela Guruslau. Urmatorul lui Stefan Bathori, Sigismund Bathori, s’a luptat, impreunad cu Mihaiu Viteazul, impotriva turcilor, de sub stapanirea carora voia s& scape Ardealul. A fost insa nestatornic. A imbiat Ardealul imparatului Rudolf, teman- du-se de turci, iar acesta i-a dat cdteva ducate din Silezia. S'a urit insd repede gi in Silezia, s’a intors in Ardeal, iar peste o jumatate de an parasi din nou tara, ducandu-se in Polonia. In Ardeal a urmat Andreiu Bathori. In tim- pul acesta (1599) Mibaiu Viteazul ocupa& Ardealul, in inte- legere cu Rudolf, care ii trimise gi bani, si pe urma Mol- dova, fiind domn, scurt timp, pe trei tari: Muntenia, Ardeal gi Moldova. Andreiu Bathori fu omorit de sacui. Sigismund Bathori (nascut in Simleu')) s’aintors din ~~) Ruinele cetiitii lui din Simleu se mai vid gi azi. 22. “Schita monozrafics a Stlatalui, Polonia gi s’a ‘pregatit s&-gi recAgtige Salajul din ménile imp4ratului Rudolf. Lupta s‘a dat la Gurusldu’) in 3 Aug. 1601, avanda luptaS. Bathori cu trupele imparatesti, conduse de Basta gi aliate cu ale lui Mibaia Viteazul. Imperialii, erau 22 mii, iar Bathori, cu generalii Stefan Csaki gi Moise Szé- kely, aveau vr’o 20 mii. Invingerea, cAstigata asupra lui Bathori, se datoreste in primul rand Jui Mihaiu Viteazul, care a stiut pandi mo- mentul potrivit de atac: pe la 5 ceasari dup& ameazi, pe cand armata principelui se retragea in tabard de pe dea- lul, de unde bombardara fara rezultat pe imperiali. Armata principelui ardelean ajunse intr’o mare invalmagals. Lupta a fost desperata. Dintre ardeleni ar fi cazut mai multi de 10 mii, iar dintre imperiali au fost raniji numai 160, In- sug principele Bathori a fost in mare primejdie. Campul de lupta a fost intre Guruslau, Borla, Badon gi Hereclean. Steagurile luate dela armata lui Bathuri sunt in numarjde 62. Mihaiu Viteazul a raportat a doua zi imparatului de- spre invingere, cerand in acelag timp bani, pentrucd an- gajase mai multi soldati, dec&t ordonase imparatul, Basta pleacd la 15 August in Ardeal, iar Ja 19 August ucide, langa Turda, in mod misgelesc, pe Mthaiu, in care vedea _un periculos rival. {mparatul Rudolf s’a aratat invoit a-i reda lui Sigi- smund Bathori Ardealul, daca se va intoarce pe calea cea buna. 14, Alte date istorice. La 1602 principele Munteniei Radu Serban Basarab, alungat find, a fugit prin s&cuime in Salaj. La 1668 au pustiit tatavii intreg Ardealul. La 1660 Salajul a cazuc prada nemilosului vizir Seydi, ai cdrui oameni omorau pe cine intalniau in cale. 1) Spre meazi noapte dola Simleu, in departure de o milé. Din steagurile, pe cari au pus mana imperialii la Gurusliu. (| Lant do aur de po vremea emigrirei popoarelor, ailat pe Migura Simleului la 1797 din partea alor doi copii romani, pastori de capre. Precum se vede figurile reprezint& mai ales unelte agronomice, ay EEN ; ry ae _Dominatiunea ugar, 23, La 1665 turcii au organizat bande de hofi din ioba- gii, cari fugeau dela domni, Astfel de bande pradau ade- seori targurile salajene. La 1668 Periceiul (comuna 1anga Simleu) a fost ata- cat de tatari. Populatia, care voia si fugdé in Satmar, a fost prins& la Maiteni, macelarind din ea vr’o 400 de ingi. O parte micds’a ascuns in Valcau, ramanand acolo gi dupa retragerea tatarilor. La 1687 catanele imparatesti au facut mari prada- ciuni in comitele Crasna, Solnocul interior gi de mijloc, precum gsi in Lapuy gi Cetatea de peatré [Chior], adunand multe bucate. La 1690 tn Simleu erau soldati pedestri germani, iar Ja 1693 tatarii pustird. finutul din jural riului Barcau. La inceputul veacului al 18-lea tatarii de asemenea au pradat in Salaj. 15. Lupta dela Jibou. _ A doua lupté de insemnatate pentru fara intreaga, intimplaté in Salaj, e cea dela Jibou. Aici s’au ciocnit cu- rutii lui Rakoezi IL, intre cari an fost multi romani, cu lobontii lui Rabutin gi Herbeville — in 11 Noembrie 1705. Rakoczi incepuse la 1703 rasboiul pentru liberarea desdvargita a Ardealului gi fu declarat revolutionar de catra generalul ‘guvernator al Ardealului Rabutin, care se grabi in acelag timp sa provada toate cetatile, intre care gi Simleul, cu soldati germani gi maghiari, cu proviant gi - munifie gi tot deodataé sa le intariascd. Simleul ins’ a fost predat curutilor de catré Paul Kaszas, d&ndu-se pe partea lor cu tofi soldatii. Si aici s’a pornit revolutia, dupaice Rabutin trimise spre recucerirea §imleului 150 de nemfi si 180 de sarbi, 2 She ~_ Schita m ograliex a Salajului. Lupta dela Jibou a fost pierduta'de Rékoezi gi aici se incepe tragedia lui gi cdderea totala a Ardealului in mana Austriei. Atacul s’a inceput dimineata, iar la 3 ceasuri dupa pr4nz curutii erau batuti cu desavarsgire, cazand dintre ei vr’o 6000 gi pierzand 60 de steaguri, 28 de tunuri, etc. Dintre imperiali au cazut numai 500. Numele lui Rakoczi a ramas in Ca poporului nostru, care fi zice Racolta. a jealul sub austriaci. 25. Ardealul sub austriaci. 16. Infrangerea curutilor. Fiind batuti soldatii lui Rakoczi, Ardealul ajunge sub stpanirea austriacilor. La 1711 se incheie pace in Satmar, dandu-li-ge iertare rasculatilor. Rakoczi ins& n’a voit s& primiascd gratia im- paratului Iosif I, ci a plecat in exil, impreuna cu cativa aderenti.” Luptele curutilor au adus fara intr’o nespus3 mizerie. Au mai venit tot atunci lacustele, aga c& scumpetea era grozav de mare. Sub Carol I, tatal Mariei Tereziei, s’a mai indreptat ins& starea materiala gi morald.a populatiei. Dar in scurta vreme, la 1717, au nadvalit din nou tatarii, Jasand in urma lor numai plansete gi saracie. Iau batut insa maramura- genii atat de cumplit, la valea Borgei, inc&t n’au mai in- trat in Ungaria, mantuind din robialor 15 mii de oameni. * Dupa invingerea turcilor, impdratul Carol adnexa Un- gariei Banatul Timigan, Aradul, Crisana gi Maramurdagul, lasand Ardealului numai comitatele: Solnocul de mijloc si Crasna, adeca Sdélajul de azi, Zarandul gi Chiorul (finutul Cetatii de peatra). Dieta din Sibiiu (1722) recunoste Sanctiunea pragma- tica a lui Carol, care asigura tronul gi femeilor din casa domnitoare, gi atunci Transilvania a devenit principat ere- ditar al dinastiei habsburgice. Maria Terezia (1740—1780) a introdus multe inoiri bune pentru populatie, iar sub fiul ei Iosif (1780—1790) congstiinja iobagilor romani s’a trezit, cerand libertate. 26. Schifa mo:.ografic a Silajului. Traditia ne spune, c& Horia ar fi umblat prin Salaj, chiar gi in Cizer, ca maestru bardag, in 1783. In revolutia din 1848 Salajul a avut rol. Cvartirul principal al maiorului Ioan Czetz a fost la Simleu. La 16 Decembrie 1848 insug generalul Bem a trecut prin Sim- leu. Lupte mai mici s’au dat la Jibou gi in alte locuri pe valea Somegului. Dintre romanii sAlajeni s’au distins multiin armata im- parateasca. Unii fiind pringi de unguri au fost inchisi in temnifa. ear. II. BISERICA, Spicuire din trécutul biserice’ romMne ‘skixjene, 99. Spicuire din trecutul bisericei romane salajene. »Doamne, mare lips4 am avea de cunoagterea vietei gi a fazelor, prin caria trecut biserica noastra“, scrie, tn precuvAntarea actelor sinodale, veteranul literat si preposit metropolitan din Blas I. M. Moldovan, exprim&nd prin aceasta o dorinfaé generala, c& ar fi lucru de necesitate imperativa, ca nici unul din cei chemati s& nu pregete a scruta prin cele arhive, scufand la lumina toate datele mai insemnate, ce ating trecutul biséri¢ei romAnegti, caci fiind ele mogtenire ramas& din batrani formeazd o avere scumpaé a noastra. Azi n’avem despre nici 0 biserica ro- mana din Salaj vr’un memuriu dat publicitatei, din care s’ar putea arunca lumina peste fazele, prin cari a trecut, nici 0 monografie, care s& ne descrie din punct de vedere romanesc, cu date pozitive gi impartial trecutul, viata morald-culturalé cu numarul populatiunei. Tot ce avem e din m4na streina, cu tendinte streine. Daca gi pe mai departe vom sta indiferenti fata de scrutarea vietei noastre bisericcsti din trecut, si dac& vom lasa ca gi de azi inainte, s& fie sterse si nimicite de mana necrutdtoare a timpului, putinele date ce le avem gi ce ne-au mai ramas imprastiate pe ici-colo, nici cand nu ne vom putea pune in ordine si organiza un material mai bogat, din care cu timpul si se poata inciripa cat de cat o monografie a bisericei noastre din Salaj. »Nulla dies sine linea“, este o zicala latina. Sa in- crestam zi de zi la ravag tot felul de notite, intamplari, fapte gi date, ce arunca o lamina, fie cat de slaba," peste trecutul bisericei nvastre. . Pentru ca sé ne putem face o icuand cat de palida 80. __ Sohifa monograiic a Saiajutui. despre trecutul bisericei romane din Salaj, este de lipsa ca s& precizim pozitiunea gi relatiuneace-a avut-o ea fata de alte biserici conlocuitoare pana la anul unirei 1700, si apoi sa-i urmarim fazele, orin cari a trecut dela unire pana in zilele noastre. Dupa ce tinutul Salajului este alc&tuit din fostele comitate ale Crasnei gi Sulnoculai-de mijloc, cari s’au finut de Ardeal ca parti adnexe, desinese intelege ca prin peripetiile, prin cari a trecut biserica romana din Ardeal, tot prin acelea a trecut yi cea a romanilor salajeni. Biserica rom&nilor s&l&jeni inainte de unire. Inainte de unire. Timpul perzecutiilor religionare. Ca biserica rom4na din Ardeal a avut a_ suteri foarte multe perzecutiuni si goane, incepand dela S. Stefan, in cursul taturor veacurilor urmatoare pAna in zilele im- paratului Leopold — c&nd pentru ca s4 se mai amelioreze soartea vitrega a credincivgilor s’a facut unirea cu biserica yomano-catolic&é — ne-o documenteaza istoria at&t cea a regilor din casa lui Arpad, c&t gi istoria Ardealului de sub principii calvini. Din cauza perzecutiunilor reli- gionare au fost siliti doi voivozi romani Dragos si Negru sa treacd granitele {drei cv o ceaté numaroasa de.romani, dand fiinta principatalor romanesti de peste Carpati. De astfel de perzecutiuni si goane religionare n’au putut sa fie scutiti nici. romanii din Salaj, atat din partea catolicilor cat si din partea calvinilor, caci bine avem s& ne insem- nam, c& in veacurile trecute de trista aducere aminte. perzecutiunile se faceau sub pretextul profesdrei religiunei, gi nu a limbei, precum se fac fn zilele noastre. In zilele acelea de umilinfa, cand poporul era legat de glie, nu poate fi vorba despre o viata culturala necum a poporului, dar nici despre a preotimei rom4ne, care abia a putut si gtie ceti gsi scrie, fiind asemenea jobagului. supusé, la dijma (decima) gi alte servicii pe sama feudalilor. Preotii romani traiau de pe o zi pe alta asemenea pluga- rilor, din lucrul campului. Numai prin port — suman lung, par si barba — se deosebiau de cAtra sdraci. Starea aceasta fn unele locuri a durat pana mai prin anii 50 ai veacului al XIX-lea. Ce e drept, cad unii regi precum Matia Corvinul pe la 1478 gi Viadislau Ja 1496, precum si mai tarziu dieta din Alba-Iulia la 20 Iulie 1600, gi apoi 82. : Schifa monografick a Sélajalui. G. Bathori pe la 1609 au dat decrete peste decrete, prin cari voiau s& scoaté pe preoti dela robote, dard in cele mai multe locuri privilegiile: date ramaneau numai pe -hartie, caci feudalii erau atotputernici prin comitate. La anul 1620 Gavrila Bethlen opregte sub pedeapsa de 300 fiorini pe domnii de pamAnt de-aimpedeca pe fiii de iobagi, cari ar voi s& se facd popi, dela cercetarea gcoalei. ‘Duvada, c& se aflau multi feudali, cari opriau ct puterea pe fiii iobagilor dela cercetarea gcoalei. Jurisdictiunea catolica. Ce biata de viata hierarhicd vor fi avut romanii pe acelea timpuri, in lipsé de documente nu se gtie. Este lucru sigur tns4 c& sub regii catolici Bela al IV-lea gi Ludovic cel mare, cati voiau sa Starpeascd pe schismatici din teri- toriul supus tarei lor, cu. mijloace silnice'), romanii n’au putut avea nici o hierarchie proprie bisericeasca a lor, fara erau supugi episccpilor catolici, tn sensul decretului Conciliului Lateran al JI. din 1215, care pune biserica de ritul grecesc sub jurisdictiunea episcopilor latini. Acestia eserciau jurisdictiunea asupra bisericei grecesti cu rit ofiental prin vicari gi episcopi sfintifi dupa ritul ei. Jurisdictiunea metropoliei din Romania. La anul 1391 se amintegte, ca doi proprietari de ritul oriental din Maramuras, cu numele Balita gi Drag, esope- reaza dela.patriarchul Antonin din Constantinopol infiin- farea ‘manastirei din Peri in Maramuras, inchinata sf. Mi- hail. Intre finuturile apartinatoare acelei mandastiri, se mentioneaza gi Salajul, din ceeace se poate conchide, cé ) Papa Grigorie al IX. provoaci pe Bola al IV-lea de pildd 1a anul 1284 ye 8K intoarc’ Ja supunere cktri biserica romani pe tofi crestinii si neascul- titorii dupa jurimantul pus, c¥ are a stirpi din fark pe tofi crastinii neascul- titori de biserica catolick; neatingandu-se ins de ritul nici unei natiuni, céci ritul nu e in contra credintei catolice." Fibule aflate la Simleu. Fibula aflata la Simleu. REECE ee eae eee eae Biserica romAnilor slijeni inai.te de unire. 33. pe acel timp jurisdictiunea preste biserica romana din Sa- laj o avea egumenul acelei manastiri, — dard dupace din diploma regelui Vladislau al IL dela 1494 se vide ca Ilarie egumenul acelei manastiri avea sd fie cu reverinta gi supunere fata de metropolitul din ,,Transalpina‘, care nu era altul decat metropolitul ,Ungrovlachiei* din Ro- mania de azi, urmeazd ca jurisdictiunea preste cea din Salaj o avea ,metropolitul Ungrovlachiei,’ si exarch al Ungariei si Plaiurilor“, care titla era recunoscut de jure la 1401 in ierarchia bisericei orientale. Episcopii romanesti. Dupace ins& Stefan cel mare, Domnul Moldovei a 1i- dicat la 1475 pentru romanii din partile nordice episcopia dela Vad, din jos de Dej, care a durat cam 80 de ani, pare a fi foarte probabil, ca biserica romana din Salaj a devenit sub jurisdictiunea acelei episcopii. La anul 1572 Eutimie, episcopul din Silvas, tinutul Hategului, capata dela principele St. Bathori permisiune si predice ,,pretutindenea in tara Ardealului si in pdrfile unguresti“, agadara gi in Salaj. La anul 1585 Sig. Bathori da episcopului roman Spiridon facultate jurisdictionala gi preste bisericile romane din comitatele Crasna gi Solnocul de mijloe. Iara la anul 1599 dupace Mihai Viteazul a infiintat metropolia romana din Balgrad (Alba-Tulia), biserica romana din Salaj apartine statornie sub jurisdictiunea acelor metropoliti, céci in di- plomele capatate dela principi, se numese si comitatele Crasna gi Solnocul de mijloc, ca teritorii aparfinatoare ju- risdictiunei lor. Agadara este lucru istoricegte documentat, ea biserica romana din Salaj neavand episcop propriu, tot- deauna a fost supusa episcopilor din alt finut, cari au fost schimbatori dupa imprejurarile politice. 3 monografict a Sklajului Cateva date despre preotii gi parohiile noastre. Alte date cu privire la viata bisericeasca a romanilor din Salaj inainte de anul 1700, pana azi nu ne sunt cu- noscute; precum nu avem nici conscriptia despre biseri cile, ori preotii de de pe timpul dinainte de unire. Tot ce ist de Petri e c& la conscrierea posesiunilor uner domenii, castele si ce- tati face amintire si despre unele comune romanesti si po- pii lor. Aga la pag. 100 tom. IL. in conscriptia din 1703 a satelor, ce si tineau de domenint familiei Wesselényi, zice c& in Ciglean, Rona, Turbuta, Nirgid si Guruslaul mic erau popi pe cate un an (esztendés pap). Acestia la anul aveau voe sd mearga unde le placea. Pe’ sama curtei dom- negti aveau de-a da cAte un tol de lana (cerga). Aseme- nea la anul 1594 in conseriptia posesiunilor ce s4 jin de am putut gtirici din monografia Salajalui.s cetatea din Simleu, pomeneste ca popii din Marin, Boega si Jurtelec au si dea cate un fol de land (lazsnak) pe sama cetatei. Tot in Petri vedem la pag 195 gi 200 tom. IF-lea, ca la anul 1594 14 sate romanesti den tinutul de sab Rez: Valeaul roman, Lazuri, Fizes, Giumeleisul de jos, Giumelci- _gul de sus, Huarez, Tazul de sus, “Tazal de jos, Aliug, Drighiu, Halmasd, Cosniciul de sus, Cosnicinl de jos. gi Bucium (Bucson) apartineau vetatei din Simleu. Toate aveau insa namai fre! preofi romani, cari erau vbligagi, ca Ja S. Nicoara sa trimité cate un fol de lana pe sama sus numitei cetati. In -tinutul Peceiului sunt in timpul. acesta doi popi, jar in finutul de sub Meseg spune. ca in 7 sate: Cizer, Boidu, Ponita, Hurez,, Wajfalva, Starcin si Valea-ragului sunt patru preoti, cari deasemenea sunt obligatia presta cate un tol pe sama cetatei din Simleu. Pe popa din Iaz singur il obliga cu prestarea Biserica romAnilor s&lijeni inainte de unire. unei piei de vulpe. Pe acesta il numeste cA e popa pe viata), Despre protopopiatele sau protopopii din Salaj inainte de anul 1700 nu avem nici o ¢tire. Precum vedem ins& din datele de mai sus gi preotii erau rari, lucru care se poate atribui numai lipsei de carte, caci abia se va fi ga- sit la cAte 3—4 sate cate un popa gtiutor de carte, care apoi ar fi putut implini slujba bisericeasca. Dacd vom mai lua apoi in consideratiune, cd in biserica romana pana in jumatatea a doua a veacului al 16-lea a stapanit ca limba litargic& limba slavona, ne putem inchipui, ce tntunecime gi ignoranta a putut domni peste tot in viata noastré bi- sericeasca. Kpiscopii romani dela 1630 incepand au fost numai cu numele capii bisericei romanesti, de fapt capii bisericei eran principii calvini cu episcopii lor, cari isi aro- gau titlul de episcopi ai romanilor. Ba istoria ne arata episcopi calvini: Paul si Mihail Tordagi (1570—1580), cari erau alegi de romAnii calviniti, astfel c& romanii aveau de- odata doi episcopi, unul calvin gi altul de legea greceasca orien- tala, dar cu toata fortarea, ei n’au voit sd-gi paraseasca legea. De aici se esplic& anomalia de care vorbeste Petri la pag. 155 tom. J. a monografiei sale, ca adeca in veacul al 17-lea erau biserici de legea calvina infloritoare in: Odorheiu, Indu, Saplac, Benefalau, Vicia, Horvat, Bulgari, Dobrin, Tigani, Chiesd, Corond, Siciu, Bobota, Zalnoc, Doh, Dumuslau, Argbihat gi Hidig. Acestea vor fi fost eclejii romanegti trecute la legea calvina, si nu eclejii unguresti; caci stingerea to- tala a ungurilor din acele comune nu se poate explica prin hipoteza absurda, ca gsi cum rom4nii pe timpul luptelor purtate cu Mihaiu Viteazul gi Basta, s’ar fi refugiat cu turmele lor pana prin Dobrogia, infatogindu-i ca‘pe nigte ‘vagabonzi; pandce ungurii au perit cu vif’ porodita pe +) Als6-Jécon van egy olih pap, drdkés. (I. II. pag. 24), at 86. Schita monografieé a Silajului. campul de lupta, apa&randu-gi vetrele, pe cari le-ar fi re- ocupat apoi roméanii. Ce se gine de dotatiunea preofeascd de pe acele tim- puri de jale, stim dintr’o scrisoare a episcopului Varlaam dela anul 1688, c& s’a indatorat tot capul de familie ca sai dea pe sama preotului romanesc: ,o clae de grau si una de ovas gi o zi de coasa, gi alta de secere pana in seard, in ziua de San-Petru un cag. Cine av are oi, sd plateasc4 pretul cagului in ziua de Pagti cu 2 potori. De botez 12 bani, de cununie 12 bani. Reparaturile la casa preotului s& le faca satul, si cum direg biserica aga s& grijesca gi decasa popilor. Asupra preotilor romanesti satele s& nu pund mai mari greutati dec&t pe preofii altor con- fesiuni, si vitele lor s& nu poata fi folosite la forgponturi, (prejunctura) fara gtirea pigpecului (superintendentul ma- ghiar), al craiului gi al vladicei*. (Vech. episcopii rom, dr. Bunea p. 140). Aceste hotariri au fost aduse alteum de superinten- dent maghiar de pe atunci Horti Istvan impreuna cu »tara“. Ca pusu-s’au in praxa, ori nu, aceste hotariri, nu se gtie. Eu cred c& au ramas numai pe hartie. Destul ca dupace mitropolitul Varlaam a avut sub jurisdictiunea sa gi comitatele Crasna si Solnocul de mijloc, adeca Salajul de azi, daca s’ar fi pus in practic hotaririle de mai sus, atunci s’ar fi aplicat gi pentru preotimea romana din Salaj gi aga am avea cele dintai date cu privire la dotatiunea preotilor romani. Precum vedem dara catra. sfargitul veacului al 17-lea biserica romana din tot Ardealul, gi aga si cea din Salaj, era aservita cu totul! bisericei calvine, cu at&t mai vartos e& comitatele Crasnei si Solnocul de mijloc, pana in zilele noastre, au fost cuibul celor mai puternice familii feudale de legea calvina. Familiile Banffy gi Wesselényi stapaneau Biserica romAnilor silajeni inainte de unire. 87. partea preponderanta a jobagilor rom4ni. Credinta gi legea stramogascé a romAnilor era infectaté in mare parte de doctrinele religiunei calvine atotputernice in fara, si daca provedinta Divina nu dispunea altcum, se apropia nimi- cirea totala atat a bisericei cat si a natiunei romane. Sa) Schita monografick a Sila‘ului. Dupa& unire. Unirea. Astfel stand lucrurile inainte de anul 1700, este evi- dent c& romanii daca nu voiau sa se calvineasca de totul gi prin urmare s& se gi desnationalizeze — precum s’au desnationalizat toti nemegii de vita romana, cari au imbra- fosat legea calvina — trebuiau sé se desbare gi sa rupa cu tot pretul ori ce legatura si comuniune bisericeasca cu biserica calvineasca. Si cata vreme dintre cele patru religiuni recepte, recunoscute ca religiuni dominante in stat, religiunea romano-catolicd, — al carei leagan este Roma, leaganul neamului nostru — cu esceptinnea ritului, era mai aproape, ba incredinta chiar aceeag cu biserica orien- tala, neprihanita de duhul calvinismului, despre ce omului iubitor de adevar ii pot da dovezi indestulitoare cartile rituale bisericesti mai cu sama Mineiu: la praznicele sfin- tilor — era lucru firesc, gidupa co Ardealul la anul 1696 ajunse sub casa imparatilor habsburgici, ce nu numai mar- turiseau ci erau aprigi propagatori ai legei rcmano-cato- lice, era in acelag timp gi act de prudenfa, pelitica din partea archereilor romani Teofil si Atanasiu, cand dupa multe sbuciumari, ca sd poata pune de-o parte stavila curen- tului de calvinisare si maghiarisare a romanilor, de alta parte ca si pvata ridica la o treaptaé mai deamna popo- rul iobag roman, asigurandu-i privilegiile gi drepturile ce le competeau romano-catolicilor — au incheiat mai intaiu la anul 1697 gsi mai apoi la 1700 unirea cu biserica ro- mano-catolicad sub cele 4 puncte, in cari diferea credinta celor doua biserici mari de apus gi rasarit. Dupace am anuntat o reprivire cam scurta gi poate si cam stangace, in lipsa de documente, am urmarit pana acuma numai pe a romAnilor silij dupi unire dibuite situaziunea bisericei romane, contemplandu-o mai mult din punct de vedere general. Acum insa fiindca ‘epoca dupa unire ni-a pastrat mai multe documente cu privire la starea speciala a bisericei romane salajene, ne vom indeletnici de aci incolo numai cu indigitarea fazelor, prin cari a trecut biserica noastra romana din Salaj. Precum se vede din subserierea manifestului de unire, dat din soborul cel mare tinut la 5 Septemvrie 1700 la Alba-Tulia, acum la acel sobor au luat parte gi trei protopopi din Salaj si anume Simeon din Sarauad eu 10 preoti, Andreiu din Simleu ecu 24 preoti gi Simeon din Basesti cu 40 de preoti. La acest din urma protopop tin a face observarea, cd in ,Istoria bisericei romane unite ca Roma* de dr. Grama gi in opul ,,Documente istorice* aparate in Viena Ja anul 1850, se zice c4-i din comuna Hlias, ce poate si duca in ratdcire pe multi, cautand co- muna aceasta pe alt teritur din Ardeal, dara fiindea la Nilles se zice apriat, ca e din Illyéstalva, care sat roma- neyte se cheama Basegti si dupa ce si Petri (in monogra- fia sa. tom. III pag. 548) face amintire laannl 1722 despre protopopul acesta, numindu-l precum Va aflat intr’an con- tract vechiu: ,[yésfalvi Pap Simon a kézépszolnokva megyei olah religidn levé papi rendeknek esperestjek* este sigur cA acest protopop nu-i altul, decat protopopul Simeon, cave cu 22 de ani mai inainte a iscalit actul unirei. Agadara la incheierea unirei din A.-Julia, Salajul a fost representat prin trei protopopi si 74 de preoti, Mai Inand in consideratiune, cd in acel sinod s’a decis, ca actul unirei s&-] subserie fiecare protopop inaintea juratului sau, alor doi comisari preoti si alor trei deputatji batrani din fie- care sat in numele protopopiatului intreg, este evident ca prin subserierea actuiui de unire, romanii din Salajul intreg au imbratosat la anui 1700 unirea cu biserica romano-ca- tolica. In aceasta convingere ne intareste gi faptul, ca atat 40, Schita monografic’ a Sélajului. in conscriptia din 1733 de sub Clain, cat gi in cea din 1750 de sub vicariul Aron, nu se face amintire in Salaj de mai multe protopopiate dec&t numai de doua, precum vom vedea la locul sdu. Asadara nici pe timpul unirei n’au putut fi mai multi protopopi, decat cei trei mai sus numiti. Luptele confesionale. Cu c&t romanii sdlajeni au imbratosat unirea cu mai mare dragoste, si s’a inceput sub auspicii mai frumoase inflorirea bisericei romane, pornindu-o pe calea culturei religioase-morale, cu atat le-a fost mai amara deceptiunea, vazand mai tarziu cum vragsmagii, pururea rauvoitori ai romanilor, iscodesc din pretextul unirei unelte noaud, pentru a-i desbina gi sfasia imprumutat, ucigénd in ger- mene ori ce avant de solidaritate nationala, ca dupa devisa: ,,divide et impera“ s\-i puata stapAni mai departe, ca pe un organism destramat, lipsit de ori ce putere vitala. Luptele de desbinare confesionala intre romanii sa- lajeni se pare a se fi inceput, ca gi in alte tinuturi, la in- stigatia strainilor, indata dupa unire, gi au durat pana pe timpul marelui archiereu Grigorie Maior, care facand vizitafiuni canonice prin Salaj, in urma popularitatei sale celei mari, ce-o avea, ndscut fiind in comuna Sarduad din Salaj, prin anii 1775—1776, i-a intors pe romani iarag in sinul bisericei unite, intdrind astfel unirea in Salaj pana in zilele noastre. Cauzele, cari au abatut pe romAnii nostri dela unire se pot reduce dupa parerea mea la urmatoarele: Fr. Rakoczi al IJ-lea prin curutii sai a ineeput revo- lutiunea impotriva imp4ratului Iosif in deceniul intaiu dupa unire. Salajul fiind-in teatrul luptelor si avand multi ro- m4ai in castrele sale, acest principe pronuntat anticatolic, dacd nu i-a amenintat, i-a putut foarte ugor influinta cu calvinii sii pe rom&ni, ca si pardsiascd unirea, care gi aga “TOW “AH [Adooside ynosyu vs epum “(RyeAoua.) ese) 1 ‘tomopurg qumoy. uy psvorsrda aim Biserica romAnilor siljeni dupa unire. 41. nu era tare fnradacinata in sufletul lor. Ca acest principe s’a sbatut cu gandul a nimici unirea bisericei romAne, se vede de acolo cd paud ce de o parte a luat sub patrona- giul s4u pre un oarecare pseudo-episcop neunit Czirca, care cutriera toatz tara pentru a abate pe romani dela unire, pana atunci de alta parte negocia in cauza neunirei rom&nilor cu C. Cantemir, stolnicul principelui RomAniei. (V. Nilles, Symbolae ad illustrandam historiam eccl. orient. pag. 872, 873.) Alt& cauzé importanté pentru a parasi unirea a putut fi, c& dupa moartea lui Atanasiu intamplata la 1713, scaunul episcopesc a rdmas vacant 7 ani. Sub vacanta aceasta in- delungata, inimicii unirei, fireste ca tot straini, au in- ceput a intimida pe romani, c& nu-gi vor dobandi mai mult episcop din neamul gsi legea lor, precum de fapt cAtiva protopopi adunati in sinod electoral, sedugi poate de vr’un rduvoitor — petitionara la primatele Kolonics, ca s& le numeascd de episcop pe fostul secretar al epis- copului Atanasiu, pe un calugar strdin,- Wenceslau Frantz. Numai la intrepunerea curatorilor romani Mich. Puiu gi Stefan Rat s'a ales mai tarziu ifnvatatul roman I. Patachi de episcop ! romanilor, la 1721. — (Toate aceste mai pe larg se pot vedea la Nilles, Symbolae pag. 394—408.) Mai tarziu i-a putut instraina pe romani de unire si neimplinirea priyilegiilor gi drepturilor, ce li-s’au fost prumis prin primatele Kolonics gi li-s’au acordat prin diplome imparatesti, dara neesecutate de cata feudalii calvini, la ceeace au fintit gi subscriitorii manifestului de unire eand se declara, zic&nd: ,,din care cauz& vrem ca gi noi s& ne bucuram de tot ucelea drepturi gi privilegii, de cari se bucura preotii aceleiagi sAante matre biserici, dupa s&n- tele canoane, si dupa legile fostilor regi ai Ungariei, aga si noi dupa prenumitul decret al Majestatei Sale imperiale 49, Schita monografic a Silajului regale, si al eminentissimului archiepiscop, sa ne bucuram de acum inainte ca conmembrii ai aveleiagi biseric (Vv. actul unirei). Si-apoi mai in urma a influintat foarte tare pe ro- manii salajeni de-a parasi unirea exilarea episcopului foarte popular I, I. Clain, gi mai in urma abzicerea lui fortata dela anul 1751 a scarbit si instrainat in aga masura pe romani, incat intre anii 1760—1772 in mare parte erau desbinaji in doua biserici,’ profesand cand conte- siunea unita, cand cea neunita, alungand azi dintr'un sat pe popa unit, ca sa aduca pe cel neunit, ca apoi dupa un interval mai scurt cri mai lung, sa-l alunge si pe acesta aducand pe altul. Cu un cuvant dupa abzicerea, si inurma sortei celei triste pline de nacazuri gi sbuciumari pentru eluptarea drepturilor pe sama poporului roman a mult iubitului episcop, a dumnit o adevarata anarchie in sinul bisericei romane din Salaj, casi care nici mai nainte ‘nici dupa aceea nu s’4 mai pomenit in analele istoriei bis: romanv. Las, ci la desbinarile cele dese mai da anza gi inflacara la certe contesionale pe poporul nepriceput gi multimea preofilor necvalificayi.In cate un sat figura cate 3—4 preoti, ba la Naprade in conscriptia facuta sub Clain se numara 5 preoti. Guvernul transilvan la 1699 si primatele Kolonics deja la 1700 au facut dispozitiuni, ca nici in cele mai mari sate sd nu fie mai mult de 2 preoti, gi in cele mai mici numai cate unul, de unde in unele con- scriptii se pune ca fuxyens un preot,*iara altii se numesc numai parohi. Asa de pilda intr’o conscriptie din anu 1777 din Catalul roman se face pomenire despre ,popa Ursz és Prekup parochi*, si tot in aceea despre pupa Ni- coaré ca parochus fungens. Este dara lucru de inteies, ca preotii, cari nu aveau sau erau opriti dela functiune prio episcop, in intelesul ordinatiunilor mai inalte, eau a invrajbi poporul castigandu-si partida gi realegandu-se de preot fungent pe cealalta parte, fie unita ori neunita. 43. Biserica romnilor sklajeni dup& unin Acestea, socot, au putut fi cauzele mai fundate, ca sd nu mai amintesc gi pe teologul jezuit pus in coastele epis- copului roman pana in zilele lui’Gr. Maior, si care inca era privit de un ghimpe urit in ochii clerului roman de bun simt romanese — ce au starnit tn piepturile rom4ni- lor un clocot de invergunare in contra unirei, care, dupa judecata tuturor barbatilor mai profund cugetatori gi ne- infectati de veleitati contesionale, de ramanea nesyuduita gi neatinsa prin desbinari ulterioare, ar fi tust o binecu- vantare cereascd pentru intreg poporul roman din Un- garia, pornindu-] cu pagi repezi spre inaintare in cultura gi civilizafiune. In cazul acesta poate am sta azi cu zeci de ani mai inainte fn desvoltarea politica nationala. Am f{inut a constata lucrul acesta, ca deoparte sa ne gtim orienta pe viitor, ferindu-ne de lupii, cari vin pana in ziua de azi in piei de miel a ne turbura armonia gi in- telegerea frafeasca gi sa le strigam cu strabunul: hic niger est, hunc tu romane caveto“.. Pe de alta parte re- flexiunile premerse le-am accentuat, pentru de-a intelege rostul evenimentelor ce au urmat in biserica romana din Salaj, indicand calea spre aflarea isvorului relelor, ce au inundat asupra bisericei, acolo unde este gi trebue cdutat, gi nu in actul unirei, ce in sine gi intre imprejurarile date a fost gi va fi recunoscut totdeauna de un act de o inalta prudenta politica-nationala, care starneste in sufletul nostru fafa de acei mari barbati gi arherei, cari au initiat unirea bisericei romane, simfaminte de respect, devotiune gi pietate. : Conscriptia dela 1733. Si acum dupa aceasta miéa digresiune sa ne intoarcem gi sé vedem cum s’au desfagurat lucrurile in sinul bise- ricei romane salajene? Am accentuat mai sus, c& indata dupa incheierea unirei. s’au gi inceput mahinatunile pentru de a-i desbara pe romani de ea. Pentruca s& se gtie staturi, ca in tot Ardealul si partile adnexe cAti romani profeseaza con- fesionea unita, gi cAti cea neunita. s’a esmis de catra imparatie o comisiune, care sé faca o conscri: fie reteri- toare la starea biserivei romane peste tot; si aceasta con- scriptie s’a facut sub episcopul Clain, la anul 1783, din care publicam datele referitoare la biserica romaudé din Salaj aga, precum le-am aflat in vopul: ,Episcopul I. In. Clan, de dr. Bunea. Iu aceasta conscriptie biserica romana din Salaj era impartita in dowd protopopiate numite Archidiaconate : protopopiatul Simleului, sau al Boianului gi al Odor- heiului. Protopopiatului Simleu-Boian apartineau 46 parochii gi 29 preoti, dintre cari 21 uniti, iaré 8 neuniti; intre ei 7 bigami, adecd insurati a douaoara. Obiceiul ca preotii s& se insoare dup& ce le-a murit preoteasa si a douaoara, l'au introdus preotii sub stapanirea calvind gi a fost Lot- deauna oprit prin pravila bisericii orientale, ‘semn, c& le- gea calvind apucase a seinradacina tare chiar si in inimile preotilor romani. Numarul familiilor in acest tract proto- popese era de 790, care, inmultit cu 5, da nrul sufletelor corespunzdtoare de 3950. Case parochiale se aflau 17, bi- serici 33, portiuni canonice, precum s& zice: terrae ad ecclesiam spectantes, se aflau in tot tractul fanaf 25 ju- gare, sau de 50 cara de fan, iar arator 49 galete, adecd circa tot 25 jugare. Precum se vede succesorul protopopului Andreiu din Simlen, care la anul 1700 subscrise actul unirei, din causd poate c& nu gi-a putut esopéra dela orag nici un petec de eclezie, a trecut Ja neunire, gsi aga se esplicé nomenclatura noud a protopopiatului: Bujaniensis. Satele din acest _Biserica rominilor sdlajeni dupa unire. 45. protopopiat toate s’au tinut de fostul comitat al Crasnei. Nu se afla induse satele: Tusa, Ponita, Plesca, Petenia, Cafalul unguresc, Crasna, Husasaul, Boziegul, Nasfalaul, Port, Ip, Maladia si Pataluga, in cari azi sunt multi ro- mani, ba unele sunt sate curat romanesti. La protopopiatul Odorheiului (Odvarhelyiensis) s'au conscris 101 parochii. (In monografia lui Petri dupa Transil- vania nrii IX. gi X., 1898 s’au seris 102 parochii, fiindca in conscriptia aceasta Dobele sunt luate intr’una sub nu- mele colectiv de Doboly, pana cand in caalalt& sub nu- mele de Nagy és Kis Doba). Preoti erau 96, dintre cari 35 unifi si 56 neunifi (cei 5 preofi din Naprade nu se numara, la nici o confesiune), dintre cari 21 bigami. Numarul fa- miliilor in acest tract protopopesc era de 2246, cu 11,230 suflete. Aici este numité si comuna Craiu-Dorolf cu 25 familii, care azi se fine de comitatul Satmarului. Case parochiale erau 27, biserici 79, porjuni canonice se aflau in tot tractul fanat de 131 cara de fan, sau 66 jugare, iard arator de 155 cubule, circa 80 jugare. Satele cu nu- mele preotilor respectivi, precum gi datele referituare la casele parochiale, biserici, porfiuni canonice gi a fami- liilor din amandoua protopiatele se afla specificate in con- spectul aici alaturat, dupa cum se afla indus in isto- ria episcopului 1. I. Clain, de dr. Bunea, conform registrului aflat in archivul metropolitan din Blaj: 46. 5 Locus ze 2 22 |S eee ei Bes isnt Archidiaconatus Solyomviensis seu Bajoniensis. Locus valachicus Bojén| Popa Luca Archi4| || |! || | diaconus jn) | | e » iuon filius |, |) | ia} 5 val. Csihew | » Gavrila |, | 1]ij} 25 2 » Kirstelekul » Tonake a lt ja |} 2 5 > Dohut > Gavrila a2} 3 | 2 Sumdl > luon : ain} 7 | 3 Fi mixtus. Kameru 1 | | val, Almas » Toagyer . ubig) |] 3 ! . Szekul ; Mihaly : at | | ~ N..Frater ej.) , >a] 38} 2 | , Felsé-Kosaniesul|| > Gavrila he w mix. Cserise | ‘ val. Alsd-Kosanies » Iuon oi] fof WY a] 8 de > Aleus | » Petre led r | » Halmagy » Flore |, (nul) fi ity 2 | 38 > Dridiut > Flore [yn it it >» Sumilcsiis » Szimion | IL > Jazul | iL Desupt Cetate | | val. Valko » Nikoare : it | mix, Magyar-Valko | | » Preutyasza 4 i | val. Fizes |. Stephan | fou [it] 6 | 38/23 . Lacuri | ropa dt > Szigyul l 1 Seirbs ] I | I » Banul » Tuon eee eaLapL | Mélut i" | i il | val. Ceizer | ey 5 | » Prije Filius Prothopo-) || ||| | pae inservit i oy i We » Hurez | | 1 lit 24 » Setires | Popa Gavrila | , | y ja | 26 mix. Horvdt io val. Serediul 1 ji [uj 2} 2 leg loc. val. Keczel |), Filip =, Iriid 2 20 mix. Recse | » Iuon |» i i > Perecsin I hod Bisorica vomAnilor siiRjeni duph unire. 42. Torrno nd Boy '\ losiam spect. | i | | i mix, Bédék | Popa Teremie 'anj | od Bokse iy Dumitru || | : 43 . Hoszszume | I | | +7 . Gydrgyelke |, Georgio) | 4 19 » Bede . Petre | . ul big.| j Ly 4 123) mix. HMidvig > Teremie ) Inui} it) 6 | 4°15] Lomperd food "| fea) teeeee| i 4 » Somlyo ' Petre ! new jt | I 26) val. Peesij | 5 Gavila j inw, (lial (80 » Marinud | PP a ead ! 16 ae |, Nikoare |) | 1jL] 4 ink firchidiaconatus \Udvarkelyiensis. nix, Udvarhely [Pore Tuon Archi! i} ff | dia i val. Jend i] _ RR Sor | Nagy-Czeg { ity 2 Nados i i | IL j Motes Jess | | | Gyirgytelke hoy | ot i 4,2 Csuta leas ty ys Wovel| Ht i | val, Oarzele |, Ter Wi i Ie i val, Babeza 12 tuon Peet . | Tuon Food | [ | : to Wy | 2 Setrencz = Gligorie ft i eeeeEE n Odesti 4 Gligorie | jaf 6! 8 : : tin Vet Pat : li rely ‘ | * Danito Jes tee lea | ht Tonts feciLe)|apose ae Temesty | Gligorie Hod Qj 4 + Bejeza |. Petre id i 4 > Ardihit 1) Andries yee i 7 Lup \ 2 il 2 : |. Toma i : i i yu} 7 jee) » i ity loc. val. Szelseig | yi i i Hit I. | 48, » —____ Shite monografick a Silajului, ae To cus Nomina | | 2 [8 i Poparam (3) =| elaidl af 3 __ 4 ils Si5l5/ 4 | i i __ 2) 2/5/68) de *8 Tobie | Popa T. 7 Sulome. ‘ ry | ie! Telincea Foes 1] | li Teud > Vaszilie | Pla d Hy 8 a cll] = Pe fie > Toagyer iprad |, Dumitru el H : ] » tuon . oT 72 ie | . Arinyis hy ; | Goroszlo tages Th ; Huszie » Georgio | |” I ; Rohna > toon |” Hy 3 | Turbucza : ! 1 i | > ) | Széplak : , te Hor vith : | : i | a * Thyie ( { il 2 7 5b val. Vicse > Georgio | i Bias pine” 2) Tilak » won : |? | mee TLE Dominul > Natty rh a Dowie > wane V7 1 a! 7 Bulgar > Vaszilie (7) hia? . Solymos s iy | ‘ay Kucsen 4 "| Lt Poptelke cate | Pople [2 ton rei f Lid yp -B ] 4 ae eee | 7) | i fea |e Mirsidul eee | | Mri Teer ete eae I j1j 38 Geresij fe ay" 1 >. val. Tiliora » Ursz "APPEL | 8 Herekie eee |] , Urtelke a : | Tyeres n Toagyer | | “I Fitindie Peon ti || Mogréd | 3 Ve EEL By Szakul + Maoa || |Fy : Gligoras |) 7” i ® i 12 Biserica romanilor silajeni dup’ unire. Nomina Poparum unitus — | nou unitus bigamus Domus par. Arabiles Cabulorum, val. Brebi > Kreka n Csiglen > Prodenesti mix. Csehul Meneu > Ulesukul » Arduzel loc. mix. Sibo val, Vedurele mixt. Lele} » Doboly Hadad val, Korond 7 Gyorgy-Kuta ” Dorsida * Zanekul mix, Sigul, Sicsud val. Kuriteu 2 Szidet mix, Kévesd val. Szeuka » Szilods mix. Szdnté loc mix. Koros mix, Szudur val. Hotodn mix, Kovds » Meczent » -Gibolt » Darocz val. Kis-Falu n_ Ujnémet * Csig mix. Szarvad val, Bldés n Csehdl n Bojan > Pegaje 2. Csdn ” Kis-Szarvad ” S¥yssFEssyFFessyysysssyyssss Popa Danile Stepha Gabor Juon Petre Aleksza, Tuon Dumitru Andras Matej Mihaj Gavrila Petre Gligorie Gavrile Gligorie. Georgie Veszij Tuon Pavel luon Petre Mihaj Prekup Tuon Georgie Szamoil Timoftej Petre Georgie = _ susus5 43453 4 eesesysess g lun, 5 eee = See a SESS Pee Peee '|_Templa_ eee pe Seeeee oo 0 bootie no 09 noe 50. Schita monografick a Sélejulut. Din datele acestea se vede starea bisericei romAne din Salaj pe la anul 1733. Ea era acum, la fnceputul pasto- rirei episcopului Clain, desbinat& in douad. Preoti uniti erau 56, iar neuniti 64. Sub acest Arhiereu, mare aparator gi luptator pentru drepturile romanilor, s’au reunit toti ro- mA&nii din Salaj, aga incat pe Ja anul 1741 era numai o singura biseric’ in Salaj. Lucrul acesta apare gi din ra- portul episcopului rutean din Muncaciu, Mih. Man. Olsavszky din 16 Iunie 1746, trimis cdtva fmparateasa M. Terezia. Dupace facuse adeca, in urma unui ordin mai fnalt, 0 vi- zitatiune canonica prin comitatele Crasna si Sclnocul de mijloc, in iarna anului 1745—1746, scria, c& romAnii din aceste doua comitate staruie in uniune. Conscriptia dela 1760. Bunul episcop Clain era exilat la Roma in acest timp, si prigonirea acestui mare Arhiersu a dat anz& mai tArziu ca o mare parte din romanii salajeni sa parasiasca unirea: In absenta episcopului Clain, diecesa era administrata de vicarul episcopesc P. P. Aron, care facu la anal 1750 0 conscriptie. Din aceasta conscriptie apare, cé Salajul era impartit, ca pe timpul unirei, ia trei protopopiate, cu deo- sebirea, cé comunele din comitatul Crasnei nu tac -parte din nici un protopopiat din Salaj, ci se ingira la protopo- piatul Jucului din comitatul Cojocnei. Prin urmare Sim- leul, care azi e sediul vicarial, pe la 1750 apartinea juris-~ dictiunei vicarului din Juc, conform hotartrei sinodului din i782 de sub Clain, in care se statorise, ca vicarul din Juc s& aiba jurisdicfune peste partea Transilvaniei, care se extinde dela granija Ungariei pana la riurile Murdg si Aries. In tractul Jucului sunt ingirate 41 comune, mai putin eu 5 ca in conscriptia de sub Clain. aici nu-s induse sa- tele Preuteasa, Lazuri, Sirbi, Horvat, Periceiu si Subcetate gis’a adaus satul Gurosk (Guruslaul unguresc). Biserici erau 25; preoti 49; iar suflete 8451. Celelalte date se vad din conspectul urmator, dup& Transilvania nr. IX, 1901. Biserica romAnilor s&lijeni dup’ unire. Bi. frchi-Diaconatus Sukiensis cottus Kraszna, womie gf g Hpcd_ #2, dg z 4 23. Pogorum 32 FEE big: 2:3 a5 6 GE SEAS 288 Bodogany 184 11 47 ' Gyoritelek 166-1 1 10 6 } Lomper 50 1 Hosszumezé 62 #1 1 4 Bokse BIT1LTL11i17i1 Badok 2161111186 Gurosk Al Recse 10111 % Olah Kecaely 326111 1 222 5 Sereden 2701111 1106 Bogddnyhaza 48411 1 ) Bogojfalva 20211 11656 % Pereia 24711 1 410 *) Bojan 30812 1136 Csizir 308 1 1 11610 ») Taxat D. Volphango Barlahaza 151 andl lt ne capt Niclas Nagy x an § ‘aton. Maron 1Lilidtty. Bog tt Volphango Kisban w7iliidl pe Pees 1911111 pit. Volphengue Band. jomlo Oded Csesuj 28111116 Kercatelek 21111 1111 8 Maladej 1941411 1 1y, ~. Hidveg 2201111136 Dohh PS ieee tte deG acs). Almas Soci: Lae G) - Somal OA oS Sek 868 11311149 Alsé Kosznics 121 1 2 11109 Ipp 103 Felsé Koznics 20111 1 * Holmas 12411111382 Detrehen Bagel ae 62. Schita monograficé a S&lajului, Ee £3 Nomina 33 A Pagorum Be is ae eS Eleusch 1 Gyimilesés 1 4 Jeasch 1 %) Taxat B. Volphango Magyar Valko 1 2 Banfi. Fiizes 1 48 1 6) O Volkes Protopopiatul Odorheiului cuprinde 71 parohii cu 48 preofi si 57 biserici, iar numarul sufletelor din acest tract face: 17.972. Celelalte date a se vedea specificate dupa fiecare comuna in registrul ce urmeaza (v. pag. 303, 304 si 805 Transilvania) : firchi-Diaconatus Szamos Wdvarhelyiensis. Cottus Szolnok kézepsé. Nomina < at 3 Pagorum f ue 35 2 aaé Udvarhely 54812111 5 24) Kis-Garaselo 60012 1119 2 Barszo 200 1 178 2 Dobion ee Szilagy polgér 209 1 1 1 1 1 St raateaream tp Pane Menyé 92 Kaszoni. Fundus quiest, Kile = BULL LLL 46 8 le pee Rese ; : alter vi - Kosoj 64 ‘Jeerdos ot taxam ei deci- Lelej 84 mam praestat Domino Kis Boca 134 Veseleni Stephano. Seilagyicsora 192 1 o)Sapordonpracetat Debren 2638 1111 Qs) taxam D. Dobai Fran Géresiny 164 1 nee Sail. keresetur 56 Huraklény 600 t tL itit 2 Czigdny asad 2 Bisoriea rom@nilor s&lajeni dup& unire, Nomina Pagorum a: <5 - , Egres patak 215 Gorzafalu 120 Vartelek 170 Molgrad 224 Zsaka 217 Bred B15 Karika 164 Pro Denesty 122 Carglen 140 Ku:sen B4l Paptelek 152 Mersid 204 Firmenyes 206 Solymos 254 Turbucea 168 Rokna 212 Ujfalu 206 Nagy-Garuszlo 304 Kis-Debrecen 120 Nabrad _ 625 Kééd 525 Kelencze * 274 Schiilemed 234 Széplak 358 Benezalva 177 Cseh horvat 276 Béleshaza 144 Oleség 119 Szilagy ujlak 821 Vecse 155 Szilagy Ardo 176 Mano 202 Tohdt 153 Szélszeg AQL Tend 352 sNagy-Seeg 507 Szilagy Nados 365 ‘Tompla e Bee ee RR eee Bee eee eee Be Bee eee Sacerdotes fangentos BREE BRR H BRE eee mH RRR DD Cantores RRR RE Ree eee . Bee BPeeee Bee eRe Bee ReReE e ‘Terrue arae 1 ns one biles eubuli Prate ourraum — oo Da 9 5 10 om Salis center, ro bo bo bg 09 to 4) D, Franc. Andrasi denegat fundum, 8) Prodanfalva, ©) Taxat & robotat D. Veselenyi Steph. 7) ‘Taxant D. Incvedi. §) Dicitur fuisse anti- 2 quitus fundus et jam re- 29 ceptus per D. Franc, Hu- sche 2 4) Sacerdos unus resi- 3 det in proprio fundo, alter taxam decimam & 'robo- 27) tam praestat D. Torocz- kay Sigism. fundus unus dicitur ocupatus por sub- ditum D. Pauli Kaszoni. 19) Taxat. 1% Antiquitus fuerat fundus pro Reformatis 28) quem nunc ex Zilay usur- Q pat Decanus. 10), %) Sacerdos taxat D. 2°) paulo Kaszoni fandun 2 antiquum relatoria In 5 quisitione comprobatum 2 Pper deputos adsoriptum o-idet neo cedit D. La- islaus Bethlen. BO, BO DO DO: 2) Qity 29 D9 Do 0d bas Schija monografict a Stiajului. 2 3, 3 Nomina Fr £ ai a8 af r Puorim GF 223 GABE Motos 182 Peeled elese8 0) Se, Gydrgytelee 8101 11 1 62 Hodorecza 146 1 1 33 Csuta 98 a Leeda Bacza 209 1 1 Bikhaz 363 1 11 1 18) Fel-alsé arcza 749 1 i 1 - 414) oe Llyesfaiva 388 1 1 (2 Tazant. : nas mw 111 1 28) cones ee Hogyestyi Obed teeta g aia eaa, 15) Sacerdotes taxat D. Babueza S00 ett lt 10 52 a & ab F.- a. Aszovacs 325 1 11 1 F. A. Barszo 512 1 11 1 418) Garddény 836 1 11 11 6 2 Erdohdt 556 1 Heed bela ie: Hadad 84 Szilagy Cse 42 Zsibou 70 Protopopiatul Basegti-Saroad se estinde peste 29 pa- rohii cu 27 preoti gi tot atatea biserici; iar nrul sufletelor este de 7064. Aacchi-Diaconatus Beszestyensis alias Szarvad Cottus Szol- nok mediocris. Pee #2 Nomina 93 2 G22 52 ni? 4g Pagorum gE Fis 3 Beg: 2 45 2428 S225 S322 98 Szées s0O21 111 1, 2 pets duobus ae D. ate (51111 11% 1 2) ama Parco facsola 29 . 2) Sues decimant . Seigeth 9301 1-111 942 cerdotis # Dnis Kemey- Kisfalu 25911111762 Kévesd 8381 1 1208 9 Biserica rom@nilor s&lajeni dup’ unire. Bb. Nomina gg 22 eg Pagorum a: 25m e42 38 48 é 28 sae 38 Kis Dersida 10211112 438 2% Nagy-Dersida 2201 1 1 1482 Zonok 222111 14 24 Domoszlou 47111 24 2 2, Sabellici decimantur Baldshdza 198111 83 Seana Zeolezn 44 ruam abantigzo posses- Szilvas DOS itis 26 cat nee, ocupavit Szbr Demeter 5191 1 1 OO) uaa a aaa Csdn 168111 56 2 les an beaks pee Bojon At at poy Uayett wore atroceioae i Pele Searvad 267111 1 Q —pavifice habito nunc. ta- Szanto 7751211112 2 DP yechenttene Ba 1 déskuti. Est fundus Re- Menez art 1 69 a pammterom aboyee Be Csdgh 2831111 1 69 2 formatis, ia quo possosso- Tasnad Szarvad 3491 1 11 6) res educilium servant. Kérés isiiii1i1 2") te ae fiseo & Dnis Uj német B2B11111 4 2 “t Decimat Gybrgytelek 2311 11 L 22 2) 4 Decimatur porci & Szodorou a7or11il 35 2 miuay v. D. Ladislao Hatvan Q11i1 1136 2 : Kovds 90211111762 Girot igsgsi1i111 2 Kirdly Darocze 5931 11 1 2 Prin urmare la 1733 in tot comitatul Salaj erau 147 comune, locuite de romani, iar la 1750 erau numai 141 parohii romane. Preofi aveam la 1733 125, dintre cari 56 uniti, 64 neuniti, si 5 dubii in privinfa religiunei, iar la 1750 aveam numai 114 preoti, tofi uniti. Biserici romane in tot Salajul la 1733 erau 112, iarla 1750 119. Numarul t populatiunei romane la 1733 era de: 15.180 suflete, iar la 1750 de 33.487. Convertirea din partea episcopului Csaky. Petri, in monografia Salajuluitom. I. pag. 502, amin- teste, c& pe la anul 1726 episcopul catolic din Oradea-mare 56. chita monografich a Silajutui. Emeric Cadky, incedre& cu ajutorul preotului sicuiu Paul Laszlé, care gtia vorbi gi romanegte, a converti pe romani la unire. Pe acest timp eran mai bine de 70 de parohii convertite, ingrijindu-se Csiky de administrarea lor mai intaiu prin vicari gi mai apoi prin episcop siintit gri-cat. Cari au fost comunele convertite nu ne spune, dard c& episcopul catolic din Orade, acum dupa proclamarea unirei in sincdul din 1700, s’a putut interesa de convertirea ro- mAnilor gi c& a exersat jurisdictiune prin vicari gr.-cat. peste romani sdlajeni, cari au trecut la unire, este lucru foarte probabil. Caci era in interesul lui, s& int&reascd ca- tolicismul abhndonat de majoritatea covargitoare a ungu- rimei. Pe la 1726 in tot Salajul, afara de Simleu gi Caras- telec, erau foarte putini unguri catolici. C& rom@nii din Salaj perseverau in unire intre anii 1750 gi 1760, se vede gi de-acolo, cé in sinodul din 1759 protopopul Crasnei facu raport, ca credinciogii sai n’au putut fi amagiti s& se lepede de unire prin vizitatiunea facuta de s&rbii schismatici din Ungaria. (Vezi episcopii P. P. Aron gi D. Novacovici de dr. Bunea la pag. 381). Convertirea din partea sarbilor. Se vede dari ci dupace a erupt revolutiunea religio- nara, inscenaté prin calugdrul Sofronie, s’a schimbat fata bisericei romane gi in tinutul Salajului, cdci calugarul indraznet} avea emisari in toate partile. Aga, intre altele, se vee intr'un raport dela 1761 al episcopului Aron cum doi esmisari de-ai lui Sofronie, cu numele Butean gi Cra- ciun, cutreera comitatul Crasnei si amagesc poporul gi o parte din cler cti calomnii gi promisiuni degerte spre ai converti déla unire. (Vezi opul mai sus citat pag. 198). : Asa se explica cum de in conscriptia din 1762 in co- mitatul Crasnei figureazi 77 preoti neunifi cu 2428 tamilii neunite; iar in Solnocul de mijloc 97 preoti neuniti cu 5687 familii, Preofi unifi sunt in acest comitat numai 61, Biserica romAnilor s&l&jeni dup& unire. 87. cu 411 familii. In Crasna nu aflam nici un preot unit, ci numai o familie unita. Ca au fost turburari gi frecdri cum- - plite printre rom4nii salajeni in anii 1760—1772 din cauza . religiunei, se vede gi dintr’o scrisoare dela 1767 ‘scrisa de protopopul Vasilie din Basegti catra episcopul Novacovici in Zalau. Episcopul sarbesc Novacovici din Buda descale- case asadar&é chiar in mijfocul poporului inevartirandu-se in oragul Zalau, de unde conducea actiunea de convertire gi impartia antimise pe la bisericile romanesti. In Cafalul rom4n se pastreazd gi azi un antimis sfintit de episcopul D. Novacovici. Pe el se’ afla urmatvarea in- scriptie: »D-zeescul gi sfinfitul altariu al Domnului nostra Is. Chr. sfintit cu darul preasfintitului si de viafii fuicitorului Duch, prin mana. si blagoslo- venia preaosfinfitului Kir. Dionisie Novacovies pravoslavnic episcop ol * Budei, gi al tot Ardealului, a se sluji pe dansul d-zeeasea liturgie; cu nevoinja si cu toata cheltuiala celui mai sus numit, la anii dela Chr. 1762‘. Epistola mai sus pomenita, din care se reoglindeaza . Soartea trist&’ a bisericei romane sdlajene de pe acel timp se poate vedea reprodusdé la Iorga. (Scrisori gi inscriptii ardelene, pag. 266). Din ea apare de ce fierbere gi agitatie erau cuprinse sufletele romAnilor in ura uneltirilor s&r- bilor, cari voiau a-si injgheba din nou stap&nirea perduta odata peste biserica romana. Reunirea facuta de episcopul Gregoriu Maior. Linistea in sanul bisericei romane din Salaj s’a readus in zilele episcopului Gr. Maior, care ca fiu al Salajului gi in urma popularitatei, ce-o avea, cutrierand tot Salajul, a reunit pe romani intr’o singura bisericd, aga inc&t pana in zilele noastre romanii din Salaj au perseverat necontenit in unirea cu biserica romano-catolica. Despre reconvertirea in mass& a poporului roman sa- lajan, prin episcopul Maior, avem intre altele un document scfis cu mana sa proprie catré ,Propaganda“ din Kowa, 58. Schifa monografick a Stlajutui, la 2 Ianuarie 1775, in care zice: ,,Cu ocaziunea vizitatiunei canonice dela 10 August pana la 10 Septembrie pe valea *’ Somegului de catré Ungaria s’au inturs 40 de sate intregi gi astfel de prezent se poate numara ca la 500 sate in- toarse la unire“. (Sematism arhid. pe 1900 pag. 87-38). Ca episcopul Maior a umblat in cauza reunirei roma- nilor de sub poala Mesesului si’a vizitat satele din comi- tatul Crasna, se gtie gi dintr’o notita scrisA la anul 1791 in Pentecostariul bisericei din Catalul rom4n, in care popa Nicoara zice, intre altele: ,Inceperea bisericei a fost in stip4nirea arhiereului Maior Grigorie, gi prin indemnarea “ui gi ardtarea locului, s’a inceput s. biserica a se zidi; gi el ne-a indemnat si ne facem biserica de peatra“, iara in gematismul diecesei Fagaragului, tiparit la 1835, se spune c& cele mai multe parohii sunt convertite pe la anii 1773, 1775, 1776, adeca sub episcopul Maior, pe cand acesta igi facea vizitafiunea canonica prin Salaj. Dupa Grigoriu Maior. La anul 1814 afldm numai protopopi gr.-catolici, gi anume in comitatul Crasna, afaraé de vicarul foraneu al Silvaniei Giorgiu Tat ca parohul Simleului gi arhidiaconul districtului Crasnei, avem in Valcaul ungurese ca protopop pe Stefan Moldovan, in Ip este protopop Giorgiu Marincag ; iaré Petra Bohaciu este preot in Hurez gi protopop peste districtul Crasna. Tractul protopopese al Ipului se vede c& si-a luat numele dela parohia sus numitului protopop Ma- rincas, precum gi-l-a luat si Valcdul unguresc dela* parobia, protopopului St. Moldovan. In comitatul Solnocul de mijloc aflam in acel an ca protopopi la Sarauad pe Ladislau Nemeg, la Basesti pe Va- siliu Popdan, la Notig pe Demetru Crigan, iara in districtul Hereclean pe parohul din Bred Grigoriu Pop ca notar dis- trictual. (Callendarium avuum pe 1814, aparut in Clus). Biserica romanilor siiéjeni dupi unire. 58. Asadar& pe acel timp Salajul intreg era impartit in 8 dis- tricte protopopesti. Protopopiatele la 1835. La 1885 se aflau 11 protopopiate gi anume: 1. Districtul Simleului (protopop este vicariu! Isidor Alpini) cu parohiile: Badacin, Badon, Guruslau, Giurtelec, Hidig, Husmezau, Lompert, Catalul unguresc, Bocga-ro- mana, Catalul roman, Pereceiu, Recea, Simled gi Vargolt. Numarul sufletelor in tot districtul e 7746. 2. Districtul Oarjei de jos (protopop I. Papp Vitéz) cu parohiile: Oarja de jos, Oarta de sus, Giurtelek (Hodod), Chilioara si Salatig. Numarul sufletelor 4103. 3. Districtul Bredului (protopopiatul vacant) cu paro- hiile: Bred, Ciglean, Tigani, Agires, Firminig, Garceiu, Fetindia, Hereclean, Creaca, Mirgid, Moigrad, Poptelec, Prodanesti, Ortelec cu filia Zalau, unde se afla 84 suflete gr. cat, Numarul total al sufletelor este 5825. 4, Districtul Ieriului (protopop Grigoriu Pap de Nagy Nyires, paruh in K. Darolt) cu parohiile: Acad, convertita in 1774, Cig, convertité 1776, Girolt, intoarsé la unire in 1778, Cauag, parohie veche, Eriu Chigfalau, intoarsa la 1773, Eriu Mincent, reintoarsd la 1775, Eriu SAncraiu, reintoarsa la 1776, Supurul de sus, parohie veche, Cr. Dorolt, Crasna Mihaifalau, parohie infiintata la 1826, Socagiu, intoarsé la 1773 si Unimat, intoarsa la 1774. Numarul sufletelor in tot districtul este 6648. Precum se vede mai toate paro- hiile din acest tract s’au reintors la unire sub episcopul Gr. Maior. 5. Districtul Basesti (protopop Gregor Popp de Basesti, Illyésfalva) cu parohiile: Barsaul de jos, Asuagiul de sus, Gardani, Basesti, Saliste, Manau, Baita, Urminis, Someg- ujleac, Salsag, Stremt, Odesti, Vicia gi Ulciug. Numarul total al sufletelor 9777. . 6. Districtul Ipului (scaunul protopopese vacant) cu pa- 66. Schifa_monografict a Silajului. “ robiile: Almag, Cosniciul de jos, Ceriga, Doh, Cosniciul de sus, Ip, Cristelec, Maladia, Marca, Port, Sumal gi Sarbigea. Numarul sufletelor 6408. 7. Districtul Crasnei, (scaunul protopopesc vacant) cu parohiile: Banisor, Hurez, Mal, Starciu, Boian, Cizer, Ban, Sig, Crasna, Kr. Horvat, Marin, Pria, Peceiu, Seredeiu gi Sarbi. Numarul sufletelor 9089. 8. Districtul Nofigului (protopop Ios. Pagea, paroh in Som. Odorheiu) cu parohiile: Arduzal, Benefalau, Biuga, Cicau, Dobrin, Domnin, Barse, Horvatul, Inau, Chelinta, Cheud, Cuceu, Cioara, Notig, Napradea, Bulgari, Nadigul roman, Soimug, Sulumedi, Odorheiu, Saplac gi Tohat. Nu- marul sufletelor 9966. 9. Districtul Samgodului (protopopul lipseste) cu paro- hiile: Babta, Bicaz. Giorocuta, Dergida mica, Corond, Chiuegd, Ciuta, Bobota, Curitau, Samsod, Corni, Siciu gi Siget. Numarul total al sufletelor 7723. 10. Districtul Sérvadului (protopop 8. Petrigor, paroh in Silvas) cu parohiile: Blagea, Buianul mare, reintoarsi la uniré in 1776, Cian, Dumaslau, Eriu Hotoan, (reintors in 1774), Cheoreug, Sudurau, convertit in 1773, Patalul mare, reintors la 1776; Cehalul rom4n, convertit la 1776, Pir, reunit in 1774, Sarvazal, Sauca reunita la 1773, Silvag re- ‘fntors la 1775, Tagnad, Santas, reunit la 1776, Sarauad, re- intors la 1773; Patalusa, Pagaia si Zalnoc. Numarul total al sufletelor din tractul intreg 8759. 11. Districtul Valedului (protopop St. Moldovan, paroh in Valedul unguresc) cu parohiile: Borzag, Drighiu, Aleug, Fizeg, Giumelcig, Halmagd, Husasau, parohie infiintata in 1803, Iaz, Valcaul unguresc, Valeaul rom4n, Preuteasa, in- fiinfaté la 1827, Ceheinl, Lazuri, Subcetate infiinjata la 1809. Numarul sufletelor 5834. Nrul total al sufletelor din tot Salajul, impartit in cele 11 protopopiate, 81.461. Filiile nu s’au consemnat. De aici se vede, ca la 1835 erau in Salaj parobii cu Biserica romanilor stiijeni dup& unire. 61, preoti statornici 159, dintre cari numai 27 se araté ca parohii intoarse mai de curand la unire din partea episco- pului Gr. Maior. Impufincrea credinciosilor. Daca vom considera, ci dupa 70 de ani, conform gema- tismului diecezei Gherlei dela anul 1906, in tot Salajul nu sunt dec4t 105.292 suflete, numarul populatiunei rom4ne abiaa crescut cu 24.000, aga, c& abia se poate zice, ca am fi facut ceva spor. Mai cu sama in satele amestecate cu un- guri am perdut mult. Aga de. in Borzag erau la 1835 suflete romane 161; iar la anul 1900 numai 107; in Nasg- falau la 1835 erau 280, la 1900 numai 251, in Garceiu la 1836 erau 343; iar la 1906 numai 818; in Dobe la 1835 erau 113, iaré la 1906 numai 63; in Camar la 1835 erau 171, iar la 1906 numai 72; in Arduzal la 1835 erau 123, la 1906 numai 67; in Samsond la 18385 erau 458, iar la 1906 numai 140. Preofi la 1835 erau in Salaj 158 (6 parohii erau vacante), iar la 1906 aveam numai 111. Cvalificatiunea preofeasca in trecut. Asadara cu 70 de ani inainte de aceasta aveam preoti din belgug, dara partea cea mai mare dintre ei se aflau in privinta cvalificatiunei pe treapta cea mai inferioara. Aveau numai cunostintele cagtigate in gcoalele elementare din Simleu, ori la manastirea din Stramba, care pana pe la jumatatea veacului al 18-lea da contingentul cel mai mare al preotilor gi cantorilor bisericegti din comitatele Crasna si Solnocul de mijloc. In unele comune mai aveam gi preoti mai cvalificati, cari corespondanu in limba latina cu vicarul de pe acele vremuri. Intre altii preotul din Cafalul rom&n, Joan Ipian, pe la 1835 adres& vicarului Alpini o epistola corectaé in limba ungureasca, intr’un proces iscat intre el si cantorii sai, citand texte din limba latina. Dac& vom lua insa in 62. Schifa monografick a S&lajalui. consideratiune, c4 in seminarul domestic din Blaj, de unde se recruta preotimea in tot Ardealul, pe Ja anul 1835 in toate patru cursurile de teologie nu erau decA&t numai 63 de clerici, ugor putem conchide c& pana pe la 1850—1860 majoritatea clerului din Salaj era lipsité de studii mai inalte. . Dotatiunea preoteasca la 1835. Altcum gi dotatiunea lor era de tot slab’: un petec de portiune canonicd, o merfa (30 litre) de oalai (cucuruz) — gi o zi de clacd. Stolele in unele parohij erau numai cu numele. Din toate venitele a treia parte era a cantorilor. De curiozitate reproduc din jalba preotului din Ca- falul roman I. Ipian din anal 1835, inaintata cata vicarul din Simleu, Alpini, urmatoarele: »Alabb valé a kosztom egy kondasénal a ki mindennap legalabb egy- szer fot ételt kap.... én kénytelen vagyok még a méalékenyeret is sza- razon. ragni egész hetenként egészségem romlasaval*. Dupice si ciie- ste apoi ci cei trei cantori jau uzuré pentru mai toati portiunea ca- nonicd, incat din cauza lipsei de fan nu pot tinea decat numai o vacii si 10 oi continua astfel: ,A papi bért pedig a 140 gazdak ko: esak 40 gazda adja meg szemes maléban, a tébbi_ ki 100 krjaval, ki 60 kr. ki pedig 50 krt, ki semmivel fizeti meg, ebbdl a kevés bérbél is a kan- torokat is részesitem. A stolare proventus pedig ezis kevés mert a nagy ember temetésért 12 statioval legjobbik gazda 2 rhen. forint pen- got fizet, utana valék 1 rhen. frt. a gyermekek temetésért 30 kr. a ko- pulativért 2 rhen. frt. valt6ban, a szegény semmit, harmad része a kén- toroké ennek is. A keresztelésért adnak 5 garast valtoban, ugyan anyit a viz szentelésért*. Si dupace spune apoi, ca nici o lege, fie divina fie o- meneascd, nu poate pretinde ca el s& pdstoreasca ziua noaptea o turma de 1000 de suflete ca un Gvdrddés katona (lorica cinctus), iar& cantorii cu toate cd n’au peste s&p- tamana nici un lucru, ci numai Dumineca canta in bise- ric&, — gi totus ti folosesc mai toata eclezia, si roagé de vicar s&-] mAngaie judecand pricea dintre el gi cantori, ru- gindu-se ca sa-i trimité judecata in limba romaneascd —: Biserica rom@nilor siliijeni dupt unire. 63. »Vigasztalé valaszat elvarvan, romanice megirva, hogy ékis megérthessék és olvashatjak.“ Cu toate acestea réspunsul vicariului este dat in limba ungureascé gi sund astfel : » A Canonica portio a felsébb rendelések szerint, esupin csak a papok subsistentidjokra szakasztattik ki, sigy a kéntorok semmi preten- siot sem formalhatnak ahoz, — a kérelmes is annyit adjon abbol a kan- torjainak a menyit akar; hdrom kantort pedig én soha sem ismerhetek, Elég egy, egy templomban, segitségiil legyen neki az oskola mester is, a tébbit a felsébb rendelések is tiltjak*. Signatur Szilagysomlyén, 26 Febr. 1835. Alpini, Vicarius. Daca, precum se vede, dotatiunea preotului dintr’o parochie fruntase, cum e Catalul-roman, pela 1835 nu era atrdgatoare; ne putem inchipui, c& intre ce imprejurari vitrege traiau ceilalti preoti din parochiile mai mici. Si fiind cea mai mare parte a preotimei preoti aga numiti moraligti, traiau muncind p&mantul ca gi plugarii, ne- avand pretensiuni mai inalte, gi din averea mostenita dela parinti, ori dobandita pe calea casatoriei, nereflectand la proventele din parochie. Regularea dotafiunei preotesti. Mai pe urméa, prin anii 1868 si 1873, s’a regulat dotatiunea preoyilor salageni sub episcopii de pie memorie I. Vancea gsi-Mich. Pavel. Sub acest din urma s’a sters la 1878 gi tertialitatea, cu care datoriau preotii cantorilor bisericesti. In cele mai multe locuri ins& stolele nu se computa dupa gema statoritaé prin episcopie — care nu s’a putut introduce pe tot local, fiind cam urcata — ci s’au tinut de usul practicit pana atunci, diferit dup% parochii. Azi este fa vigoare in Salaj, ca poporenii s& presteze dupa fiecare fum 1 merta de graunte, o zi de lucru cu palma, si unde n’a fost sau nu este portiuhe canonicd pentru fanat, poporenii, dupa o datina batrana, dau fan in natur& cate-un clescas, sau o vicd de fan (4 clegcage 6h : ie Schifa monografic’ a Salajulul. se computau intr’un car de fan). In timpul din urma gi acestea s’au rdscumparat in bani, din cauza c& scvaterea lor era inpreunat&é cu multe neintelegeri intre preoti gi poporeni. Diecesa Gherlei. Dupdce s’a reactivat metropolia gr.-cat. de Alba- lulia si Fagarag s’a infiintat diecesa gr.-cat. a Gherlei la 1854. De atunci Salajul se aflé sub jurisdictiunea epis- copului din Gherla, care jurisdictiune se eserciaz& prin vicarii foranei ai Salajului, cu locuinta stabila in Simleu. . Vicarii Salajutui. ‘Cel dintaiu vicar al Salajului a fost George Tat, numit de episcopul I. Bob, la anul i810. Lui ia urmat George Abraham pan& la 1824. Acestuia fi scrie Bob, ca daca nu-i convine casa parochiala din Simleu de locuinta, fiind in stare derapanata, sa-si aleag& ori-ce parochie din Salaj ca domiciliu, caci vicariatul nu este legat de pa- rochia Simleului. Dupa el-urmeaza, la 1824, Isidor Alpini “alias Albini, care a fungat pana la 1836, cand i-a urmat Ales. Sterca-Suluj, care mai apoi a fost ales metropolit, in sinodul electoral din 1850. Amandoi acesti vicari din urma au lucrat mult pentru inaintarea gi prosperarea bisericei din Salaj. Sub dangii a crescnt foarte mult vaza gi autori- tates oficiului vicarial. Sub vicariul Sulu s’a tinut, la 10 Tanuarie 1850, sinod vicarial, in care s’au desbatut multe afaceri referitoare la scoalele romAne, precum gi la vieata religioas4-morala a poporalui. La anul 1853 i-a succes ca urmag Dem. Coroian, sub care s’a esoperat din fondul religionar subsid u anual atat pentru’ vicar cAt si pentru capelan. Tot sub dansul s’a ineeput gi_zidirea bisericei' de peatra din Gimleu, care sa s&vargit apoi la 1873 prin actualul vicar Alimpiu Barbolovici, care cu zel neobosit indata la inceputul rh 3: . 2 |, Biserioa din Siriwuad, edifieath de opiscopul G. Maior si renovaté nu do mult, uty fi ey Bisoricn roridnilor silajeni dup& unire. 68. activitatei. sale ca vicar a pus in practicd regulamentul consistorial din 1873, referitor la gtergerea tertialitatei. Dac& s’a putut introduce aceasté inovatiune in eAnul bisericei romAne spre promovarea bundstdrei materiale a preotimei din Salaj, ayem a o atribui. Vicarului Barbolovici, -care prin. darul vorbirei, cel caracteriseaz’, a gtiut capacita “popornl, incat fara a da anz4 la neintelegeri, s’a supus acestui nou regulament diecesan. Invajamantul pepular, precum gi sistermisarea mai corespunzatoare a. solutiunei invatatorilor gi-a luat- nou. avant sub: acest vicar. De “asemenea, bisericile. gi gcoalele de peatra nou edificate, dé, pe teritorul Salajului, dara mai.cu sama din cele doua protopopiate: al-Crasnei. si al Valcdului-unguresc, sunt opera instructiunei si capacitarei primite de popor dela acest vicar, plin de rayna pentru tot ce serveste spre mérirea lui D-zeu gi inaintarea binelui de obgte al nea- mului gi bisericei romAne. . " Béificille bisericesti, Bisericile de peatra cele mai multe, ce le avem -azi in Salaj, mai corespunzatoare cultulai divin, sunt edificate in jumatatea a doua a veacului al 19-lea. Din veacul al 18-lea bistrici de pealra avem in Unimat, ridicata la 1779 si in Cafalul-rom4n, edificata intre anii 1785 gi 1790. In sematismal din 1867 se numara in tot Salajul 86 biserici. de peatrs, celelalte toate sunt de:lemn, cu feregti mici, intunecate, tncAt nici ziua‘la. ameazi nu se poate ceti in ele. Cele mai multe biserici de lemn aveau numai in dreptul stranei gi al altarului nigte ferestute cat arincdpea capul omului. De regula intinda- muerilor nu era nici o fereasta. Dac&se stringea poporul in bi- serich Q intunecime misterioasi cuprindea _ interiorul inc&t yrand nevrand iti readucea in memorie timpu- rile pe ‘cand stramogii rumAnilor de “agi, . cregtinii cei dintai, fineau serviciul divin in vechia Rom& in ca- 6 66. ~ __ Schija monografic’ # Sklejului, tacombe (pegteri subterane). Azi se rarese. din ce in ce bisericile acestea intunecoase gi scunde, sau sé striafoarma gi li-se, taie feresti mai mari si luminoase. Pe c&t cunosc eu bisericile din Salaj, un prototip adevarat avem azi in biserica din Bulgari, despre felul bisericelor celor vechi romAnegti, Bisericei de lemn din Cizer, precat gtiu_ eu, i-B’au. taiat feregti mai mari in timpul mai nou, si aga nu corespunde in toata privinta ca model pentru bisericele . noastre ‘cele vechi. In timpul nostru a’au edificat biserici fiumoase de peatra. in parochiile: Asuagiul de jos la + 1888, Sdremt 1890, Sélsig 1890, Baita 1890, Odorheiu 1900, Cehalul-roman 1894, Santiu 1900, Silvag 1905, ..Eria-Cauag 1882, Eriu -— “Metent 1901, Eriu-Sancraiu’ - 1894, Mirgid 1896, Agireg 1906, Oarta de sus 1894, Pe- _ receiu 1889, Giumelcig 1882, Sig 1896, Hurez 1900, Ba- nisor 1895, Sumal 1891, Hidig 1889. “ re Azi avem in tot Sdlagiul 171 de biserici, din cari. 71 sunt de peatra, doud-de lut gsi 97 de lemn. Matricule. *Matriculele se incep cu puting esceptiune le “anul ~ 1814, Simleul are matricule dela 1810, iar Peceiul numai dela anu] 1863. . Vicariatul din Simlet inainte de anii 1870 “era ‘con- stituit ‘in consistoriu-subaltern, al’ c&rui pregedinte era ~-vicaiiul, iar protopopii tractuali. asesori, dintre cari se _ alegeau aparatorii casatorigi, fiscul consistorial gi notaru). - Congistoriu! subaltern in Simleu, sub vicariul D. Coroian, era -constituit astfel : i i: George Pop de Basegti, archidiaconul Ba- septilor. ‘ Ioan Lobont, archid. Periceiului. oan Vecas, vice-archid. Ipului. _ Vasile Pop, vice-archid.-Sarauadului. ‘ : Gregoriu Gael, vice-archid Samgondului. . Biserioa romAnilor silijeni dupé-unire. : 67. Alesandru Barboloviciu, vice-archid. Oartei de jos. Ioan Gal, vice-archid. surogat al Samgonduiui.’ Avram Dragos, vice-archid. Kriului. Ioan Gal, aparatorul casatoriei. Vasile Pop, fisc consistorial. Toan .Vecag, notar.consistorial. Azi aceasta institutiune nu mai este in us. De altmjntrelea vicarii Silvaniei erau provazuti cu drept de jurisdictiune pana in timpurile mai recente pe o basa mai estinsd.. Azi este devalvat la oficiul unui vice-archidiacon, lipsit de ‘cele mai multe prerogative din sfera admi: nistratiunei si jurisdictiunei peste celelalte protopopiate din Salaj, — lasanda-i-se abia dreptul pnorific al proé- driei fata cu ae protopopi. Viesta religioasa-morala. In ce priveste viata religioasa-morala a poporului no- stru roman salajan, dupacein urma imprejurarilor veacuri in- tregi a fost lipsit propriaminte de orice instructiune gi educati- une prin scoala aproape p4na la 1850, era lucru firesc ca lipsa scoalei s& o suplineasca biserica. In biserici se’ instrua gi educa poporul in cunostintele elementare ale religiunei si moralei. Nu trecea o Dumineca sau sirbatoare in care po- porul, ce umbla la bisericd, s& nu \auda cetindu-i-se ca- zania, de catra preot sau, diac, iar la sfargitul liturgiei, sau cand nu era preot dupa utrenie, se recitau toate ru- gaciunile gi poruncile de catra cantor, gi poporul *zicea dupa el,againcat putem afirma, ca strabunii si parintii no- gtri de pe acele vremuri stiau-mai multe rggaciuni gi aveau cunostinte mai indestulitoare despre datorintele, ce li-se impuneau ca unor crestini byni, decat generatiunea de azi. Aceasta dac& nu cerceteazé odata scoala — gi durere nu © cerceteaza nici a 3-a parte — ramane lipsita adeseori de cunostinta celor mai elementare lucruri, caci in zilele noastre 5 - oe 68, Schita monogiafici a Sila nu se mai obignueste de a se zice in ‘biseric’ rugaciuni, nici a:se eeti cazania. In vremurile de umilint’, caud poporul gemea .sub ‘jugal jobagiei amare, singuré credinta gi nadejdea in D-zeu Je mai aducea mangaere cregtineascd, razim4ndu-se in pur- tarea de grije-a lui D-zeu, care toate le intocmetge gi car: “pmegté dupa a sa bunadvointa. Peste siptamana lucra in robota domneascé 3—-4 zile si muncea din greu gi mogioara, pentra care. slujea la domni, iar in zi de Dumineca gi sar- : batoare lua parte regulat la biseric’, ca s& mai auda Bi 84. mai invete cate ceva. dip rostul evangheliei Domnului. Poporal era cumpatat gi nu era dedat’ inca betiei, cack ‘spirtul nu se fabrica pe atunci din bucate, -precum se face azi..Bautura ci mult mai naturala gi mai potrivita era =vinul, de care se folosia poporul la zile mari. Oamenii erau ravnituri in tinerea posturilor prescrise gi aplecat spre supunere, Dupace s’a inceput gi intre romani a se-infiinta ici-colo cate o manastire, gi a se impopula cu calugari, au-inceput, ase familiariza cu viata caélugdreasca chiar gi familiile laice. Aga d. e. intre alfii se pomeneste c& Alec- - sandra Dorobant, nemeg din Manau (Solnocul de mijloc) s'a fnvoit-cu muerea sa in vremea episcopului P. P. Aron , intre Ja manastire pentru ase calugari: Acestia, zice S. Clain, ar fi fost payintii episcopului de mai tarziu din _ Oradea. “mare Ignatiu Darabant. (Eppii P. P. Aron gi Dion. Novacovicivg, pag. 288). Viata casnic& era casté, concubi- natele nu se pomeneau intre rom&ni. Rapirea de fete insa aga" numité fuga“ (daca parintii fetei nu se invoiau la cd- storia ‘planuita dintre fecior gi fat’) a fost in us, si a ra- mas pe sub péalele Mesegului pana azi. Pe calea aceasta voiau..a cAagiiga consimfamantul parintesc, ceeace se gi in- tampla ‘dupa 2 38 zile gi apoi-se purcedea la incheierea .casatoriej. Casatoria de-a patra-oara, precum se vede din- tr’o jalb& a unui locuitor din Moigrad, Todoruta Costan, data la 28 August 1767 episcopului Dion. Novacovici, era. Biserica romAnilor silMjeni dup unire. ~ 69. oprita in unele locuri de ‘catra preoti gi Protopopi. Tata ce scrie T. Costan: Todoruta Costan, jobagiu a Miriei sale Andrasi Kérolyi din Moigrad din varmeghia Solnocului de~mijloc. Avand eu pan& acum trei cdsiitorii, adeci. cum am avut trei muieri, si care am amu fi a patra, si ea a fugit dela mine in varmeghia Dabacii, supt mana cinstitului protopop Gavriil dela Milvan, si eu Mariata, ag vrea si sadi cu mine, ci am prunci, si nu-mi pociu tinea casa firi gazdi, ci sunt om cu domn, dard cinstitii protopopi si preoti nu mi-o dau, pentruci st chiama ci- sdtoria a patra, deci pentru aceasta astept mili si rispuns dela Miria Ta. Si ma rog sé creazi Maria sa domnul Viiidici, c& acelea trei_ mu- jeri au murit, c&i aceasta istantie.s’a ficut inainte sfantului sibor.“ (V. scrisori ardelene, Iorga pag. 265 ad. 147). Vitiul cel mai raspAndit intre romani a fost gi in tre- cut ca gi azi turdtura, gi acest naray rau ce aduce a- t&ta pata pe numele de roman, se poate atribui slujbei de pe vremea Domnilor, cdci lucrand ei cate 3 zile in sapta- m4na din merindea proprie pe sama curtei domnegti, era lucru prea natural ca -bietul de el sa se incerce a-se re- compensa cu ceva, pec&and avea a trage catra. casa la fa- milie. Constiinta sufletulai pentru astfel de turaturi. facute in paguba stap4nilor fara inima, pe cari fi slujeau fara nici o simbrie, nu-] mustra prea tare. Drept aceea rand pe rand-s’a incuibat acest narav in el, incat nici pand in _ ziua de azi nu se poatedesbara. Poporul altcum inainte de anii,1870 era mai- cinsti- tor gi se purta cu mai mare reverinja fafa de pre- ofii sai, ca poporul din zilele noastre. Aceasta nu este a-se atribui doara imprejurarii, c& preofimea batrana ar fi fost ~mai la culmea misiunéi sale, decat cea de azi, ci numai taptului, ca preotii batrani-nu aveau pretensiune de-a duce domnie, gi erau asemenea plugarilor intru toate: in haine, in vipt gi inafara de slujba. In toate celelalte ocupatiuni traiau a- semenea lor. Preotimea de azi insa fie cat de. familiara, desvoalte ori gi ce activitate, pe ori gi ce teren pentru bi- nele gi folosul de obgte al poporului, fie ori cat de corecta 70. Schita monograficd a Silejului. in vieata privata sau publica, pururea este gicanata, rau vagzuta, ba pismuita gi clevetita. Si cutez a afirma, cd in cele mai multe cazuri aceasta instrdinare se furigeaza in. inima poporului fata de preotul sau, din pretextul ridicul, c& preotul lor nduce domnie mare“. Si apoi in ori gicare domn poporul vede pe asupritoriul sdu, cdci pela ori gice . -domnie de se invartia bietul de elin timpul trecut, nu afla o vorb& dulce, ci numai cuvinte de hula si batjocura., Cand: poporul va pricepe insa, cd preotul dé azi nu poate s&.umble gi si se poarte ca prevtii cei batrani si “va infelege altcum chemarea preotului, si nu o va identi- fica cu cea a mesetiei ori agriculturei, atunci se va sdlag- lui dragostea tmprumutata intre preoti si: poporul pastorit de ei, c&ci se va incredinta c& gi preotii de azi intre im- prejurari tot atat de grelelupta ca gi cei din trecut, pen- tru desrobirea lui culturala si materiala, povdtuindu-l spre calea luminarei gi fericirei ca neam si popor congtiu de inalta sa misiune. i / = RE sO) S265OiS 2658: INTOCMITA DE JONISIE STOICA si IOAN P. LAZAR. i - SCOALA. Din treeutul si prezentul invatimantului poporal in Salaj. 73. Din treeutul si prezentul: invataman- tului- poporal in Salaj. E greu a scrie-istoria desvoltarii invatamantului popo- ral din timpul mai nou la noi, grecocatolicii romani din fara, in generé, gi in special la cei din diecesa Gherlei gi aya gi la cei din Salaj.Iara nu serie satira despre starile de acum ale acestui invatimant, este gi mai greu. N’avem organizatie bisericeasca. Cea veche-s’a scos din us gi i-a ocupat locul absolutismul clerical. Sinoade episco- pegti nu se fin decat in diecenii, [ca gi cum biserica gi gcoala gr.-cat. n’ar avea lips& de constatuirea capilor ei nici chiar acum, cAnd autonomia bisericii. noastre este pe duced gi scoalele gr.-cat. ,in gura mortii*. Sinoadele vicariale tnc4 au egit din us. Sinoadele vi- cariale-mixte?! —: ,quod Deus avertat“! Se mai tin de un timp tncoace sinoade protopopesti, pur clericale, cari fac de capul lor ce: pot gi stiu, fara directivé. sau. controla de sus. In timpul necesitatii\ tot mai mult simtite gi accen- tuate a ,,votului universal“ suntem guvernati prin absvlu- tism clerical, prin ordinatiuni consistoriale necontrolate, dac& acestea se esecuté cAndva, ori ba. Unde s& auzd massa credinciogilor mireni despre lip- sele gi ‘trebuintele morale gi materiale ale bisericei gi gcoa- lei lor!? Unde gi cand s& se insuflefeasc’ a. jertfi pentru vaza gi binele lor !? _Ce mirare dard, ca la noi, romAnii gr.-catolici, dom- negte pe terenul bisericesc si gcolar o amorteala cutropi- toare, iar gcoalele gi dascalii nogtri nu mai gtiu azi, ‘ca ale eui gi ai cui sunt!? Ce se tace bun, se face de unul.sau alt preot, ori a : Schita monografick a Sxtojutul, mirean zelos si moare cu el faré speranta reinvierei. Ur- masgul iar& trebue s& inceapd dinainte munca lui Sisip. N’ayem institutiune in biserica noastra, care s& constranga pe.mic gsi mare, ca sa-gi fact datorinta -congtiincios fata de bisericaé gi scoala, iar massa credinciogilor s& o insufle- feascd a conlucra gi jertii pentru biserica gi gcoala sa. Intre asemeni imprejurari unde vei afla archive paro- chiate, vicariale, ba chiar gi episcopesti bine organizate gi 4nsemnari-istorice din viata parochiilor gi scoalelor, din earl s& poti aduna date pentra a descrie trecutul bisericei gi Invajamantului nostru poporal ? Apucaiidu-ne de un asemenea lucru, trebue s& ne mar- ginim la dale, pe cari ni le-a administrat mai mult norocul si int&larea, decat “edutarea dupa ele in locuri, unde ar trebui sd fie. Scoala romanilor silajeni inainte de isis. . 3. Inainte. de 1848. In Salaj, ca pretutindenea in Ardeal, in finuturi lo- cuite de masse mai compacte de romani, afara de teritdrul graniteresc scApat de sub iebagie, unde deja intre anii 1760—1794 se deschisera mai multe institute de invata- _mAnt, indinte de 1848 n’au fost gcoale dec&t sporadic, ici- colea, in comune locuite de romani nobili (nemegi). Ioba- gului ce-i trebuia scoala?! Aga cugeta. proprietarul ioba- gilor de atunci, ba gi azi sunt vita de nemegi, cari zic: ,e& de atunci e rau in lume — gi.au drept pentru per- soana dangilor — de cAnd gi ,,prostul“ gtie carte‘. Celor afirmative 300 gcoli sdtesti din Ardeal, la cari le fusese inspector Georgiu Sincai, nu a se dete dupa de- partarea lui nici de urma. In putinele scoale din comune romane nemegesti inca se invaja numai pentru biserica, adec& rugaciuni, a ceti cu cirile, ceaslovul, psaltirea si glasurile. De gramatica, calculat, ori chiar stiinje naturale, nu era nici vorba. Resul- tatul pentru viata practicad al acestui fnvatamant poporal era, fireste, nula. : : Aceste scoale erau mai mult fala comunelor locuite de nemesi faté de cele locuite de iobagi, cari nu aveau sau nu puteau s& aibé gcoale. Una dintre aceste gcoale a fost in Salaj, in comuna locuité de nobili romani, in Basegti, care scoalé pand cam la anul 1886 a avut pen- tru acoperirea salarului invat&torese gi 55 fl. (110 coroane) ajutor de stat, probabil din avutul eutarei manastiri ca- sate de imparatul Iosif al If-lea. Cam la 1886 s’a detras scoalei acest ajutor din partea guvernului, fara de nici o motivare gi nu s’a aflat urma in archivul parochial, nici in. cel protopopesc, ba nici in cel episcopesc despre pro- 6. Schita monografict Silajalai. venienta, sau basa de drept.a acestui ajutor.Ba nici din partea oficiului parochial, nici din partea autoritatei mai inalte bisericegti nu s’a facut nici cel mai mic pas la gu- . 'vern, sau ca posesori faptici, la judecatorie, ca sa se redo- bandeasca acest ajutor, de sigur nu faré bas& si drept. Aga se‘fine la noi gr-cat. sub absolutismul clerical in'evidenta gi se apard avutul bisericesc gi gcolar. Scoala romintior skidjoni dips 1846, V. ' Dup& 1848. Sinodul vicarial dela-1850,.~ , In partile ungurene trebue ca au esistat mai multe gcoli satesti sau poporale la romani. aceasta o denota deschiderea preparandiei gr.or. la 1812 in Arad gi mai tarziu a celei gr-cat. la Orade. Dela 1848 incoace’ s’au t&cut aiepocifiant mai seri- -oase pentru invafamantul poporal. Dupa eliberarea ioba- gului s’a ivit si necesitetea de a-l degtepta. Invatamantul poporal s’a..facut obligator. pentru toti; s’a deschis. preparandia din Nasaud fn 1859 gi s’au infiintat gcoale in toate comunele. Special in Salagiu s’a finut in 10 Ianuarie 1860 ,,synod Vicarialicesc sub presiedintia Rss. D. Vicar Alesandru Sterca Sulucz, consedend spre partea clerului Sylvaniei Mult Onoratii protopopi Dimitrie Korojan at K -Daroltzului, Ioan Keresztelk al Keresztelkului, Grigorie Papp al Illyefalvei, Ioan Loboncz al Gydrtelkuloi, [osif Vajda al Paptelkului, George Gal, Parochul Bobotei, substitut notar sebornicese ‘gi represen- tantul Protopopului ‘T.-Szarvadului, Petru Bran, Parochul _ Hidvegului gi substitut V. Notariu sebornicesc gi Laurentiu Muntyaén Parochu N. Szegului gi representantele protopop- ulai Sz.-Udvarhelyului‘. : ylard despre partea Mireneascé consedend Maria Sua Domnul Caes. Regescul Consilier gi supremul Comisar al cercului Kraszna D. Alexie Balinth, Caes. Regescul Primar Decimator al Sylvaniei D. Alesandru Szilasi, Caes. Regesti sub Comisarul D, Florian Markus, gi adjunctul sub Co- misarial Iosif St. Sulucz, gsi D. Nobilul Butydn“. Notarul sinodului a fust meritatul barbat Petru Bran, mai tarziu puroch gi protopop al Satmarului, primul profesor de 48. a Schifa monografios a Silajului. limba gi literatura-romana si catichet la gimnasiul superior fa Sabtmar, care pentru finuta sa rezoluta gi trebile bise- ricegti nationale a avut mult sa sufere din partea pa- rochienilor sai sedugi. Acest sinod mizxt a luat urmatoarele hotariri reteritoare la gcoale:~,Che gi pana atunci, pana quand Regimenul si Gubernia Majestatei Suale aru avea tempu ase putea ingrisai despre ridicarea gi organisarea tuturor scoalelor Triviale sau setesti Romane in Tota Provintia, cum ‘sar putea acelea Scoale Triviale sau setesti redicain Sylvania si organisa — ca Invetietura publica a poporului se nu -ptagneze, si se nu patimiascd." 1. Unde este loc comun sau bisericese aproape de bi- ‘ sericd, acolo s&.se ridice scoal4; iara unde nu este asemenea loc, acolo comunitatea sa se sileasca a-l cAstiga cu bani sau prin schimb. ‘ 2. Scoala si. a ridice gi inzestreze fiecare comund dintr’al sau, tolosind spre acest scop venitul cragmaritului satului, al terenului comun, contribuirile de buna voie gi 0 parte din’ venitul bisericei. 8. Pentru a provedea gcoalele cu carti si recuisitele de’ invafamAnt, trebuincivase, judele comunal si curatorul Disericei la cules de vii si malaiu si la seceris s4 adune dar, si-l vAanzi gi din pretul Ini sa procure cele de lipsa, iareventualul prisos sa-1 dea pe creytere cu recetuta pre- eautiune; si fondul astfel infiintat sa-l1 manipuleze sub controla autoritatilor bisericesti gi politice. Tot pentru crearea si inmultirea acestui fond sa se- ig dela fiecaré pareche ce se cununé 20 cr. in ,moneta ‘conventionala*. 4..Pentru a provedea gcoalele poporale cu cartile tre- buingioase, s& se roage Gubernia prin Supremul Commis- sariat Cercual, ca si dispund la tipografii tiparirea acelora, idr pentru scoalele sdtesti romane s& dispuna traducerea Scoala’ romAnilor sil Ajeni dup& 1848. ‘9. eartilor altor natiuni luminate pe limba romAneasca gi ti- parirea lor cu litere latine gi ,slove cyrilienc*. 5. Unde nu este dascal sau cantor harnic dea invata pruncii, acolo preotul sé fie dator a invata gcolarii, iar unde nici preotul nu ar putea inlocui pe dascal din cauza ba- tranetelor, acolo sa se tndatoreze parintii barem cei mai cu stare a-si purta copiii la gcodlele vecine. 6. Ce se tine de ‘plata dascalului sau preotului inva- ‘{4tor ,Sinodul Vicarialicesc*) sta pe langa gecretel impa- - r&tese dein anul 1823 si dein anul 1824 Nrul 2%. dupacare _ din Commune Terenum sese jee in chip de ‘pleta Dasca- lilor Invétiatori locu de arat de 10 Kébele gi dé Fénatiu de 7'/, cart de tén- si de la Parintii pruncilor cate .o div- métate de vied de bucate, Unde n'ar fi. Commune Terenum, dela tot sumul fird deschilinire sé se pldteascd o ferdeld de bucate — care are plug sau samana gi grau, ferdela aceasta 0 wa pldti in gréu, ceialalfi in mdlaiu cu grauntid: — gi 24 cr. in monet& conventionalé, cu at&t mai vértos, cu cat acum toti romanii sunt liberi si emancipati desub Ro- bota si aga ca. proprietari Mogiilor Suale pot mai lesne plati ca pana aci. »Plata Invatatoriului, fie ngela ori cine, va fi detoriu Judele Satului cu Curatoru angaziatim ao scoate, ao a- duna gi fora sminteala ao administra pe langé Quietantie Dascalului sau Preotului- inventatoriu. ' yPentru Lignatia gi incalzirea. coli, vor fi datori Pa- rintii pruncilor a se Ingrisi. 7.) Cum sar pote dobindi, ca toti pruncii si fetitiele sé umble la Scoalu ? »Preotii prein dese invatiaturi sese stradujasca a starni gi a invia in isimile poporenilor sei simtiul National, iubi- rea fericiri si a Natiei Suale, i a patriei, Credintia cea ne- clatita gi dragostea cdtra’ Monarhul, aretandule, ca Natia *) Folosim ortografia origizala a protocolului, 60. Schita monografick a Salajului. noastra in Lumé, numai pe calia.acesta pote ajunge la adevarata fericire, gi la cinste faaintea Natiilor. Cultivate. Protopopi ‘strans: se privegieze, ca Preoti cu tota scum- petatea sesi impliniases aceasta Datoria; gi unde pe acasta Cale nar. putea misca pe uni poporeni ca sesi trimita pruncuti i fetitiele la gcaala, acolo cu gloabe sei sileascé la.acasta datoria, care gloabe se vor adaogé la: fundu ‘scholeriv dup& norma desubt puntul mai sus al 3-lea.“ »Mitatea. pruncilor dela scolile,setesti Triviale sese tina, jaa 6-lea pana la.a [4-lea gi.al fetitielor dela a. 6-lea wid Ja a 12lea anu.“ + ,Tempul invetiefuri sese tina bater 6 Luni tate’ an gh BeBe Cun sar'putea plati bani nati imprumut pentru cumparatea locului de Biseric& gi Casa Vicarialiciasca?* ‘Sau primit; unanimi ‘Consensu-planul gi’ gi projéctul - acela,-ca ‘poporul sé se clasifice in trei Classuri~ in. tot Selajul, 1° in Ciassa-celor mai seraci, 2° in Classa oslar de. “Mislvo si 8° in Classa ‘celor mai avuti.“ Fieste care Paterfamilias sau tum dein Classa ‘1. “a ati in tot anul in 10 ani numai 1° cr. in argent, in Classa a dowa va da 2 cr. gi cel dein Classa a ‘pluti cate 3 .cr.tota in argint, lesendusa Commu- flor in voia slobode a plati totu odaté sau pe rend 9. Cum sese ducd in efept acestea toate?“ Protopopi au datoria strans a priveghia ca acestea toate’ ei toata accuratia sese duca in efectu. Unde Protopopu si dupa dossenele Parohilor sau ale ar-da de pedeci gi de neascultare in efectuatia ho- ‘gi cursul schoalelor, acolo de loc va cere oficioasa asis tintia. a Commissariulut subcerculariy, gi cu intrevenirea lui se va sili a pune lucrul in calea cuvenita, unde nici’ acasta nu ar fi destul, va reguira, gi inscientia Vicariatul fa acesta sé facd pasi poternici gi la locurile mai inalte.“ ___ Scoala romAnilor s&lijeni dup’ 1848. 81. — ey ——— Am reprodus acest protocol compus de fericitul Petru Bran, interesant chiar si din punct de vedere al limbei, stilului gi ortografiei romane folosite pe acele timpuri. Acest protocol, care mi-a ajuns din intamplare la * mana, Yam reprodus in unele parti ale sale din cyvant tn cuvant gi cu ortografia de atunci, ca si se vazd, cum se tineau numai cu 50—60, ba chiar si numai'cu 20—80 ani inainte de asta sinoade mixte gi cum se ingrijiau in ele emuland unul cu altul, preofii.cu mirenii, de desteptarea poporului lor abia scdpat din catugile iobagiei. ; In urma acestui sinod a inceput ase infiinta in Salaj pretutindenea, dar mai ales in comitatul (pe aceea vreme Commissariatul) Crasna, unde administratia fiind in mani romanegsti, secunda puternic nizuintelor, salutare ale au- toritafii bisericesti, de a infiinta scoli poporale. Numeroa- sele scoale frumoase de peatra, cari se afld in fostul co- mitat Crasna, sunt din acest timp. In anul 1859 infiinjandu-se preparandia din Nasaud, de sub m&pa profesorului de pedagogie’a fericitului Va- siliu Petri gi colegii lui, scoalele romane gr. cat. au in- ceput a fi provaznte cu puteri invdtatoresti anume cvali- ficate pentru invaétamAntul poporal gi nu, ca p&n’aci, cu tot feliul de ,cdrturari*, cari nu puteau fi altceva ,,decdt dascdli*. Acegti invdfatori au ridicat cei dintai ,tinda dieciei“, ce era pand aci gscusla, la nivelul adevaratei scoale poporale in toata fara gi aga gi in Salaj, gi roadele binefacatoare ale cvaliticatiunei gi activitatii lor se vad gsi azi in wai multe comune din Salaj gi tara. Stramutan- du-se preparandia gr. cat. in anul 1869 dela Nasdud la Gherla, sub conducerea meritatului pedagog Gr. V. Bor- govan, gi-a continuat binefacatoarea influinfa asupra in- vajamantului poporal. Durere, ca deschizandu-i-se acestui barbat in Romania un teren de activitate mai larg, mai calduros imbratosat si neasimanat mai bine dotat decat la noi, a trebuit si-l perdem. — 6 82, Schita monografick Silajului. Reuniunea invafatorilor romani salajeni. In anu} 1869 se puse fundamentul ,Reuniunei Inva- fdtorilor Romani Salajeni* prin zelogii barbati: Georgiu Pap de Bésesti, cunoscutul anteluptator roman, Andreiu Cosmu, pe atunci actuar la nou infiinfatul inspectorat al invafamantului poporal, azi dir. ,Silvaniei*, Joan Jarda, pe atunci invatator fin comuna Aghireg in Salaj, mai tarziu directorul scoalelor normale din Nasaud gi dr. Ioan Nichita, advocat in Zalau. Ageasté reuniune incepandu-si activitatea in 1 August 1870 gi condusd la inceput de Demetriu Coroian, vicarul Silvaniei, ca pregedinte, Joan Jarda ca vicepregedinte, din anul 1874 fncepand de noul vicar al Silvaniei Alimpiuv Barboloviciu, ca pregedinte, Gavril Trifu profesor ordinar la preparandia de stat in Zalau gi dup& acesta Vasiliu Olteanu, atunci invatator in Periceiu, azi inv. pensionat, ca vicepregedinti, a secundat puternic la promovorea invafam4n- tului poporal intre romani, largind cunogtintele teoretice castigate in preparandie ale invatatorilor prin autocultivare gi intarindu-le prin pracsa cAgtigata in sinul reunianei. Preparandia din Zalau. Jn toamna anului 1870 s’a deschis in Zalau, sediul co- mitatului, atunci Solnocul de mijloc, azi impreunat cu fostul comitat Crasna gi cu unele parti de peste ,Meses“ ale co- mitatului Cojocnei sub numirea comitatului Salajului, pre- parandia de stat pentru invatatori gi fiind Ja inceput ma- - ioritatea elevilor ei romani, mai ales gr.-cat., gi aceasta preparandie a dat multi invatatori binecvalificati gcoalelor poporale rom&ne din Salaj, dintre cari multi tuncfioneaza si_azi tn scoalele noastre. Alfii, ce e drept, de o potriva cu mulfi invatatori cvalificati la preparandii confesionale, fugariti de disordinea in trebile scolare, ce domnese in die- cesa Gherlei, de leaté miserabila si modul gi mai misera- Scoala romanilor silajeni dup& 1848. 88. bil al scoaterei ei, au trecut la gcvalele poporale de stat sau gi-au schimbat cariera invatatoreasca cu cea mai respec- taté si neasdmanat mai bine dotaté de notar cercual. Scoala reuniunei femeilor romane salajene. Doamnele romane din Salaj inca au satisfacut dato- rintei lor nationale fata de invatamantul poporului roman, infiintand la initiativa doamnei Emilia Pop n. Marcus, a domigoarei Elena Pop de Bdsesti, azi doamna Elena Hossu- Longin, doamnele Clara Maniu gi Maria Cosma in anul 1881 ,,Reuniunea femeilor Romane Salajene“, care con- stituindu-se in 1881 cu statute aprobate de ministeriu, sub conducerea doamnei Clara Maniu, mai tarziu gi pana azi a doamnei Maria Cosma ca presidenta — in 1888 a de- schis gi de atunci sustine cu jertfe considerabile materiale scoala poporala romana de fetifte — durere foarte putin cercetata de fetitele romane — ca si inlesneascd inteli- gintei romane din Salej cregterea ,romaneasci“ la orag a fetitelor ei. Tot reuniunea femeilor a aranjat mai multe espositii de lucruri de mana de ale femeilor romane din Sa- laj, iar in 1907 a aranjat una de copii in comuna Basesti. Se ingrijegte in tot anul de provederea copiilor de gcoala gi ainvataceilor de meserii saraci cu vestminte gi recvizite de invatamAnt. Date statistice. Urmatoarele date statistice, luate din raportul din 1908 al vicecomitelui comitatului Salaj dupa analele statistice din 1906 — la noi gr.cat. de ce s’ar afla date statistice gcolare? — vorbesc foarte espresiv despre starile noa- stre scolare. 1. In anul 1906 au fost in comitatul Salajului 7537 baeti, 7211 fetite, de tot dara 14,748 copilagi obligati a umbla la asilele de copii. Dupa nationalitate romani 8797, 6 Be Schita monografick a Silajului. maghiari 5,529, slovaci 324, germani 69, tigani 29; dup& confesiune: gr.-cat. 8411, gr.-or. 532, reformati 3,886, rom.- cat. 1099, evang. 52, unitari 3, israeliti 764. In lips de asile de copii fn numar indestulitor au umblat la ele numai 1576 copilasi: — dintre cari au fost magbiari 1374, romani 194 gi de alta nationalitate 8. Scoale scutitoare (asile) au fost de tot 11:4 de stat, 5 comitatense, 1 comunala, 1 societara. Se intenfioneazda a se mai ridica 45 asile de copii. Comitatul ar ridica edificiile de lips’; comunele arda, in loc de cele 2% adaus de dare pentru invatatoarele de asile, intravilanele de lipsa pentru edificare gi s’ar ingriji de sustinerea edificiilor, iar statul ar acoperi trebuintele per- sonale gi de inzestrare. Pentru cele 45 edificii trebuincioase sunt provazute in 13 comune & 14,000 coroane 182,000 coroane, in 32 comune & 8000=256,000; de tot 438,000 coroane. Aceasté sumd enorma numai pentru edificiile alor 45 scoale de azil, la sate, a hotarit “comitatul a o acoperi din fondul cultural comitatens de 140,000 corone bani gata, incurse din adausul de dare culturald, dintr’un imprumut de 170,000 coroane, care se poate ridica pe basa celor 10,000 coroane, cari incurg anual per 1% din adaosul de dare culturala, iara restul de 128,000 coroane pe basa gi in greutatea celor 9,000 coroane, pe cari le-ar plati statul an de an drept bani de cvartir 4 200 ceroane la 45 in- vatatoare in aceste gcoli scutitoare. 438,000 coroane, numai pentru 45 de case pentru scoalele scutitvare, cand cele mai multe gcoale poporale sunt agezate in edificii, cari nu fac nici 500 coroane! D’apoi celelalte spese trebuincioase anuale pentru susti- nerea gi proiectata inmultire succesiva a acestor gcoli!? La noi lucrurile nu se fac din punct de vedere practic, ci din vanitate, din politicd,sau pentru crearea de noua posturi de amploiati. Comitatul Salajului tncd pune condi- fiunea — altcum justificata prin marile sale contribuiri — Scoala romanilor silajeni dup 1848. 85. in tocmelele sale cu guvernul, c& cele 45 de invdfdtoare de azile sd fie numite numai din comitat. Scutitoarele n’au alt scop decat a scuti copiii negrijiti acasé. Tot ce trece, pentru scutitoare, cum ed. e. invatarea de versuri, cAntece, jocuri maiestrite etc. nu este numai de prisos, ci chiar stricdcios in etate de 2—5 ani. Pentru a fngriji gi a scuti copiii lipsiti de ingrijirea p4rintilor, este destula o femeie singuratica, curata, iubi- toare de ordine gi curatenie, o chilie spatioas’, vederoasa gi o grddina pentru copii, alta chilie, culind gi 20—30 co- roane plata la lund pentru ingrijitoare. Copilul este in cel mai bun loc acas&, sub ochii pa- rintilor sai si singur, pana e mic. A-l trimtite intre 60—80 copii mici, intre cari aerul — iarna in lve inchis se co- rupe intr’o ora total si a-l espune la boale contagioase, fara lips& imperativa, este o nesocotinfa pacatoasa. Da, gi clasele cele mai bogate isi trimit bucuros co- pili la scutitoare, precum zice raportul vicespanal, dar pentru ca si scape de ei, si nu impedece pe unele mame la lucru, pe altele la .povesti si visite. Alt folos n’au scutitoarele pentru copii, pe cari du cine si-i grijascd acasa. 2. Tot in anul 1906, tot dupa aceleasi anuale stati- stice, au fost obligati a umbla la scoala de toate zilele (6—1L1 ani) 18,798 baieti, 18,879 fete: de tot 27,172 de copii. Dupa counfesiune; 15,514 gr.-cat. 7,277 reformati, 1,984 rom.-cat. 934 gr.-or. 1,364 israeliti, 93 evang., 2 uni- tari, 3 babtisti. Dupa nationalitate 16,265 romaui gi 10,182 maghiari. Dintre acegtia au umblat la gcoala dupa starea dela finea anului: 18,873, adecd 69-45%. Dupa nafionalitate : 10,350 (68°4%) romani, 8,152 (80%) maghiari. Dintre cei obligati au umblat la scoala 65% rom.-cat., 627% gr-cat., 83°39/, reform., 90°3%, luterani, 82:9°/, gr.-or., 67°) izracliti. Adec& mai rau (62°7°%) umbla la ggoala in Salaj copiii romani gr.-catolici, adecd ai confesiunei celei 86. Schifa monografick a Silajului. mai mari fn acest comitat gi mai bine ai confesiunei lute- rane (90°3%). Ai conf. gr.-or. (82°9%) intrec cu 10:2% pe ai confesiunei gr.-cat. ‘ Taté neputinta absolutismului clerical, care la noi gr.- catolicii s’a vArit in biseric’ prin negrija noastra si tot prin a noastraé nepasare acum fatrece pe cel din biserica rom.-cat. gi pe terenul invafamantului poporal. 8. Obligati la scoala de repetitiune au fost 6,089 baieti, 5,946 fetite: de tot 12,034. Dupa confesiuni: gr.-cat. 6,984, rom.-cat. 765, ref. 3,192, gr.or. 477, lut. 86. Dupa nationa- litati: romani 7,366, maghiari 4,378. Au umblat la gcoala: rom@ni 3,778==51'2%., maghiari 2,466—=663%; de toti 6,257-=52%. 4. In cele 241 comune ale comitatului Salaj au tost: a) 46 gcoale de stat, toate cu limba de propunere maghiaré, cu 120 invatatori (aproape cate 3 lao scoala), toti cvalificati. 6) 4 gcoale comunale: 3 cu limba de propunere ma- ghiar4, 1 cu limba de propunere romana gi maghiara, toate 4 cu invatatori cvalificati. ¢) 15 scoli rom.-cat., 18 cu limba de prop. maghiara, 2 cu limba de propunere slovacd gi maghiar&; cu 24 in- vatatori, dintre cari 20 cvalificati si 4 necvalificati. d) 163 scoli gr.cat., 2 cu limba de propunere ma- ghiaro-romana, 14 cu rom.-maghiara, 147 cu romana, cu 165 invatatori, dintre cari 53 necvalificafi (32°13). Dintre acestia din urma 2 gtiu putin unguregte, unul nimic. e) 84 gcoli reformate: tvate cu/limba de prop. ma- ghiara, cu 37 invatatori, dintre cari 4 necvalificati. Ff) 1 scoala luterand cu limba de prop. germand gi maghiara, cu 11 invatatori, dintre cari necvalificayi 2 (18-190/,). h) 3>gcoli izraelite, tuate cu limba de prop. maghiar& gi cu 6 invatatori evalificati. Scoala romanilor s&lkjeni dupa 1848. 8. #) 2 gcoli societare, una culimba de propin. roman, cealalté cu maghiara gi cu puteri didactice cvalificate. j) 2 gcoli private, ambele cu limba de prop. maghiara, gsi cu 8 invafatori, dintre cari 2 necvalificati. Numarul total al gcoalelor poporale din comitat a fost 281, dintre cari cu limba de prop. maghiar& 102, cu mestecaté 21, cu romana 158. Invatatori au fost de toti 378, intre acestia 65 necva- lificati. Maghiari au fost 187, nemaghiari 186. Dintre acegti din urma au stiut ungureste perfect 182, 8 nimic. AV. gi VI. clasa n’au fost organisate in 2 gcoli de stat, in 2 comunale, in 3rom.-cat., in 55 gr.-cat., in 7 ref., in 1 lut., in 8 gr.-or., in 1 societara gi fa 1 privata. N’a fost organisat curs repetifional gi elevii n’au umblat la acesta, nici la alte gcoli cu astfelde curs: in 3 gcoale rom. cat., in 5 gr. cat., in 3 reform., in 1 gr. or. gi 1 privata, de tot la 13 geoale. In clasele V. si VI. au umblat 109% ale elevilor. Din raportul din anul 1908 al vicecomitelui comitatu- lui Salaj, din care estragem aceste date statistice, sub cap. VIL, cetim urmatoarele: »Dispozitiunile pentru curmarea defectelor gcoalelor confesionale apartindtoare aproape esclusiv jurisdictiunei episcopiei gr. cat. din Gherla sunt in curgere. S’arecercat aceasta autoritate superioaré bisericeascd, ca s& ia dis- pozitiunile de lips’ pentru amovarea pana in 1 Septembre 1908 a celor 58 indivizi necvalificati, o parte faré de nici o pregatire invatdtoreasca, aflatori la gcoalele ei gi aplicati ca invatatori; iar&é pretorii sunt indrumati, ca aflandu-se dela 1 Septembre incolo indivizi de acegtia in oarecare scoala aplicati de invatatori, s& dispund inchiderea scoa- lelor gi interzicerea instructiei pe calea autoritatilor com- petente pe baza §-lui 5. al indrumatiunei ministeriului de culte si instructiune publica, esmise in executarea art. de lege XXVII. din 1907.“ 88. Schifa moxografich a Silajului, Cetim mai incolo, cdi reprezentanta comitatulul a oferit yunanim‘ garanta sa pentru imprumuturile, cari se pot face de comunele, ce au sa fie provazute cu gcoale de stat pe baza contribuirilor’ oferite de ele, dar necedate de mi- nisteriu. Din toate acestea reiese evident tristul fapt, c& in co- mitatul Salajului in privinja invajdmantului poporal mai rau sté cea mai puternica confesiune din comitat, adeca gr. catolicii, si prognosa gi mai trista, ca pe langa starile de acum din dieceza Gherlei, aceasta stare in viitor nu numai c4 nu se va schimba spre mai bine, ci va merge tot spre mai rau. Cauzele tristei stari a invafamantului popular. Tata cauzele : 1. Absolutismul clerical, incuibat ca oul cel de .cuc in biserica gr. cat., care pune toaté puterea in mana ne- putincioasa a unui om gi altcum slabit de batranete, cand ajunge. in scaunul episcopesc gi astfel amorteste tot zelul, energia ‘si activitatea in corpul bisericei. Tn biserica gr. cat. atata bine gi progres se face in interesul bisericei gi -gcoalei, cat vrea gi poate face un preot zelos. Ca sa-si faca datorinta fiecare cu scumpatate, nu-l constrange nimeni gi nimica. Ou astfel de organizatie, sau, mai bine zis, desorgani- zatie, nu vei ridica nici moralul credinciosilor, nici nivelul invatamantului poporal, 2. Nepasarea inteligintei noastre fata de invdfdmdntul poporal. Cei mai multi preoti tot anul nu-si pun picioral in scoala, necum s& propuna ei, precum le este impus, reli- giunea. In gcoalele de stat umbla regulat la religiune, pen- truca la acelea primesc onorariu gi in caz de lips’ sunt constrangi a o propune la intrevenirea autoritatilor admi- nistrative prin superioritatea lor bisericeasca. Autoritatile noastre bisericesti nu se ingrijeso nici macar de aceea, ca \ Scoala romanilor sil&jeni dup’ 1648. 89, q cage aaeaeae — elevii gr. cat. cari cerceteaza scoalele altor confesiuni s& urable la biserica lor proprie gi s& tind sarbatorile lor si nu cele straine. Pentru cei mai multi dintre inteligentii mireni, dascalul si scoala simplaminte nu existéa. De abia vezi dintre ei cate unul dintre ,cei mai zelosi*, Ja examene cu finea anului. In congregatiunea comitatului, care a ajuns acuma stap4na gi peste scoalele confesionale, de abia este un om, care sa fie specialist in trebile invatamantului poporal gi nici acela nu se intereseaza de ele. De aci urmeazd apoi, c& se aduc acolo hotarari ,unanime‘, dar unilaterale asupra intrebuintarii banilor gi venitelor comitatului destinate pentru scopuri culturale, cari bani gsi venite s’ar putea gi ar trebui s& se intrebuinteze pentru scopuri culturale mai generale. 3. In confuziunea cea mare, care domnegte in urma mul- telor adausuri facute dela 1868 incoace la legea despre in- structiunea poporala, in trebile competintei asupra gcoalelor contesiunale, stam aga, ca azi nici dascalul nici scoala nu mai stie curat, cine-i este stapanul: Statul, comitatul ori con- tesiunea? Tustrele aceste autoritati dispun cu dascalul gi cu gcoala gr.-cat. in mod suveran, ba de multe ori si unul altuia contrazicator, dar fo neajunsurile ei nici una nu-l ajuta, cum recere degteptarea adevdraté a poporului gi spiritului timpului, in care traim.*) *) Scoalele superioare din comitat sunt: un gimnaziu reformat complet in Zélaw gi un gimneziu cu 4 clase al chlugérilor minorifi in Simleu. dn oO Ree 8 led WONdg, NEI PEs 88, lV. DATE ETNOGRAFICE. Date etnografice, Date etnografice. Comitatul Salaj si populatia romana. Capitala comitatului nostru e Zdlaul, cu peste 7 mii locuitori. Orag cu magistratrelgulat mai avem numai Simleul, cu peste 6 mii locuitori. Pretwrisunt sage: a Zalaului, Simleului, Crasnei, Jiboului, Cehului si a TAgnadului. In toate aceste centre, cu escep- tiunea Crasnei, se gisesc judecatorii cercuale. Cercuri elec- torale pentru dieta {drei sunt cinci: Zalau, Simleu, Diogod, Ceh gi Tagnad. : Dintre toate oragele Salajului, singur Gimleul are populatie romaneascé mai multé: vr’o 50 intelectuali gi vr’o 1000 farani. In Zalau sunt abia trei familii inteli- gente, iar in celelalte centre si mai putine. \ Romanii, ca peste tot, locuiesc la sate. Din 241 co- mune, mai mult dejumatatesunt curat romanesti. Populatia romaneascé tace peste 65% din populatia comitatului. Conform ultimei numerotatii, facute la anul 1900 popu- latia Salajului trece peste 200 wii. “Romanii au fost din timpurile cele mai vechi iobagi domnilor de pam4nt, mai ales baronilor gi contilor Banfty si baronilor Wesselényi, cei mai mari proprietari in comitat. Unii dintre ei au primit titlul de nobili pe timpul lui Sig. Bathori, Mariei Tereziei gi mai tarziu cu diferite pri- lejuri. Comune nemegesti sunt Badacinul gi Basegtii. Situatia economica’ a romanilor salajeni. Intelectualii romani ai comitatului nostru in genere sunt bine situati materialiceste. Esceptiune fac incatva in- vatatorii, cari in cele mai multe cazuri sunt avizati numai ja plata Jor, destul de neinsemnata. Schita monografick a Silejului. Starea economica a taranului poate fi privita de mul- fumitoare. In termin mijlociu majoritatea lor posede 8—10 jugare de pam&nt. Chiar si muncitorii cu ziua, lucragii, cum se numese pe-aici, cari n’au pamant arator, au cel pujin minimul de existenta: curte, casa gi gradina, in care samaéna malaiu, panea cea de toate zilele a salajanului -— gi doua brate vanjoase. Ceice n’au pamant lucreaza pa- mAntal altora, impartind roada in jumatate, daca au dat ei samanta, ori primind numai ‘/; parte, dac& a dat-o pro- prietarul pamantului. Proprietari de pamant dela 100 jugare in sus se gasesc numai in clasa inteligenta, intre tarani abia sunt 4—5,*) Afara de malaiu, se seamana grau, mai ales pentru vanzare (se seamana gi grau de primavara), apoi sacara, cartofi, orz, ovas, fasole, linte, mazare, bob, etc. Proprie- tari de vie suat foarte multi. Cu deosebire inainte de filo- xera se aflau vii extinse in Salaj. Ocupatiunea principala a salajenilor este agricultura si viticultura (aflandu-se pasuni bogate) cu animale cornute, oi si capre. Aproape nu se gaseste comuna, unde sa nu se afle capre. Pomdritul este de asemenea un insemnat isvor de venit al romanilor salajeni. Se planteaza pruni, meri, nuci_ ete. Situafia culturala. Cu toate ca situatia economica a populatiei romane este relativ multumitoare, satele romanesti au o infatigare sdraca, Casele sunt acoperite, aproape toate, cu paie, sunt scunde gi cu perefi de lemn. Strazile sunt c&t se poate de neregulate, cu case impragtiate, la ceeace contribue gi im- prejurarea, ca aproape toate comunele sunt agezate pe _ *) Pretul unui jugir de pimant variazd intre 800 si 1000 cor. In unele Pai se giseste insk si eu 100—200 cor. jugirul, Mai roditor e p&mantul pe valea Crasnei, a Somegului si pe sesul Eriului. coaste, la poalele dealurilor si muntilor. Iar bisericele de regula sunt de lemn si foarte neincdpatoare. Cauza acestei stari delucruri trebue cdutaté mai ales in faptul, ca civilizatia si cultura poporului nostru din Salaj se afla pe o treapta destul de inferioara. Traind acest popor in vai si prin munti, fa cari n’au prea patruns ra- zele unei culturi binefacatoare romanegsti, gi avand a se suporta balastul unei culturi straine, impulzive — sala- jenii, intelectuali si {arani, in manifestatiunile lor culturale tradeaz& intr’o mAsura deosebita nefasta influinfa maghiara, care i-a impedecat de a-gi urma desvoltarea naturala in spiritul geniului propriu. Cu toate acestea, sufletul si inima poporului de rand mai ales e cat se poate de putin refractara fata de o cul- tura nationalaé romaneasca. Cultura intelectualilor, crista- lizat& fiind pana la un punct, cAgtigat&in geoale gi intre referinte straine de noi, e capabila de o rezistinta incon- stie, instinctualaé cu mult mai mare. Dar daca cultura ro- manilor salajeni este straina, cu .deosebire in manifesta- tiile de civilizatie, fiinta lor este aceeag cu a tuturor roma- nilor si o aetiune culturala staruitoare i-ar emancipa in cateva decenii de sub influinfa neprijncioasei culturi straine. Intre farani sunt multi nestiutori de carte. Chiar nici azi nu-s lasati copiii s& cerceteze regulat scoala. Vieafa economicd, culturala si morala. Vieata economicd a saldjanului nu e prea inaintata. Afara de casa de barne (arare-ori de cdrémid& nearsi= vaioage), acoperita cu paie, se mai gaseste in curtea lui o sura, de cele mai multe ori fara pareti, un grajd simplu de barne, acoperit tot cu paie si un cogar de nuiele pen- tru malaiu. Toate sunt construite relativ pe un loc destul de ingust. Pivnita, unde este, mai totdeauna e sApata sepa- $8, Schita mionografck a Sklajuluf. rat gi aeoperita eu pamant gi cu paie. Curtea .e -inconju- rata cu "gard de nuiele. In multe parti se folosesc si acuma primitivele plu- guri de lemn. In schimb ins& trieratul se face in foarte multe locuri cu magini manate de abor. Sd&cara se im- blateéste insa de regula cu imblacii, pentru a se putea folosi paiele la acoperitul caselor gi a celorlalte edificate. Femeile lucreaza in camp alaturea cu barbatii si ast- ‘fel nu au timp sa stea de treburile lor casnice. Nici la pregatirea bucatelor nu se prea pricep, astfel, c& felul de nutrire al salajanului e destul de primitiv. Alimentul | lub principal este malaiul. “Sunt comune intregi, unde se mA- : n&ned foarte rar pane de grau. Chiar gsi bogatani sunt multi, cari mancé numai pane de cucuruz. : Femeile nu pun pond deosebit de mare pe industria ca- snica, iar fata, inainte de-a se marita, e foarte putin pregatita pentru conducerea unei gospodarii, pentruca acas& n’are vreme gi nici nu prea are dela cine invata, iar la servit nu-gi da bucuros nime tata. Téranului ungur nu-i e rugine sa-gi dea ‘fata servitoare 1—2 ani inainte de-a o ‘marita, in familii mai bune, de unde poate profita in ale casniciei. Imbrdcdmintea romanului salajan ¢° cat se poate de simpla gi practicé. Barbatii poarta vara camegi scurte, su- man, féeciorii au laibar (vesta) lucrat trumos, pantaloni de panza largi gi scurfi, increfiti din -partea de sus, opinci, iar pe cap palarii de paie. Cismele le incalta, cine le are, numai Ja ocaziuni festive, gi pe vreme ploiaosd. Palaria de pasla, cu-borduri inguste, e mai rara. Imbracaminiea de iarna Se mai sporeste cu o caciula, un pieptar de piele, cu cioareci de panurdgi cu o sarica de lana, careia fi spun uios, adecd ,cu mAneci*. Femeile poarta numai rareori opinci, in schimb insa vara umbla mare parte desculte. Ele obignuesc a ‘incalta in ‘unele locuri cisme rosii, mari gi comoade. Imbracamintea Je e'destul de simpla. Vara'cele mai multe nici‘nu poarta _ fuste, ci numai camegi (ji) lungi, incinse fiind on’ gurfa. Date etnografice 9. Luxul in imbracdminte nu e cunoscut aproape de fel la romancele salajene. Hainele pentru intreaga familia le tes gi le cos ele. In timpul din urma s’au deprins insa a cumpara panza din pravalie. Portul in genere e influinjat de cel unguresc, cel fe- meesc e insd foarte frumos in unele parti, cu deosebire prin comunele de sub Rez. In alte parti iardg e imprumu- tat cu totul dela unguri, mai ales pe Eriu. In general exigentele economice-materiale ale salaja- nului simt toarte modeste, el se indestuleste cu foarte pu- tin. Alcoolul fn genere n’are prea multe victime. Taranii, fiind vii multe, beau cu deosebire vin, care nici pe de- parte nu e atat de periculus ca vinarsul. Simleuanii au prilej s4 vada in zilele de targ sumedenie de tarani, cari mAnca de pranz ce gi-au adus de acasd in straitd, grupati in strad4, fie-care cu cate o sticld cu vin in mana, pe care-] cumpara dintr’o pivnita la fata locului. Viafa casnicé a salajanuluie ticnita gi morala. Casato- rii nelegiuite nu prea sunt. In unele comune, mai ales sub Meseg, e obiceiul, c& daca tinerii se plac, iar parintii nu se invoiese la caisadtoria lor, fug gi dupa 2—3 zile se in- tore, cand apoi igi dau gi parintii invoirea, de sila, sa se cunune. Veacurile lungi de iobagie l’au facut pe romanul salajan sa fie supus, ascultator de porunca, nu este lipsit ins& nici de energie gi se aprinde, daca are cine sa-l in- suflefeasca. Ba de multe ori are gi curajul criticei, ceeace @ in tot cazul o calitate. Degteptat in acest bun popor sentimentul culturei na- fionale si cultivata sistematic propdgirea lui in aceasta di- rectie, se va cagtiga in el o fortareata nebiruita in aceste parti expuse ale romanismului. Nu ne ocupam de cauzele stagnarei propagirei cultu- rale in Salaj*), caci ele sunt aceleasi peste tot la nui: ne- pasarea, alimentata de interesele egoiste particulare, cari *) In timpul din urma se observii putin progres. In misuré mich se im- bratogeazd si meseriile. : 98, Schita monografick a Silajului. i isvoresc din imprejurarea, c& n’am ajuns tncd sd irdim cu tofii tn constiinja etnicd unitard a neamului nostru, find ten- dintele separatiste aiat de mari gi de variate. Obiceiuri. Ca tot romanul, salajanul e sincer, deschis, dispus a-gi petrece. Pentru danj (aga se numeste jocul, hora) feciorii in- chiriaz& c&te o casa. In cele mai multe locuri era obiceiul mai inainte si joace in curtea bisericei. Acuma mai rar. Jocurile nationale sunt: Danjul fecioresc, Pe ’nvartita gi De-alungul. Melodiile de joc sunt frumoase. La Craciun feciorii colindé in grup, iar unde e fata la cas& sunt poftiti inlauntru. Acolo joacd gi se ospateaza. Colindatul acesta, precum gi al barbatilor, se tace in unele parti sara, in altele dup& mezul noptii dela 2—7 ceasuri, jar copiii, cocwfdtorii*) umbla la colindat in ziua de Cra- ciun, toata ziua. Cei din urma intra in casa gi ureaza belsug: Cali cirbuni in vate’ Atata boi im poiata, Cali. pitigusi Atafa vitilusi Tar dacd stdpdina casei nu-i cinsteste cu cocute, continua : Cate paie pe cotet Alatea fete ’n unghet, Si cate scoarfe ‘n taietor Atatea fete dupa cuptor. Obiceiul de-a umbla cu steaua gi cu irozii se practica numai jn comunele de sub Rez. La Pasti, oamenii egind dela bisericd presara pe drum pana acas&é gaoci de oud rogii, caci traditia poporala spune, *) Numiti astfel, pentruct primese cocufe, coliicei. Date etnografice. 99. cA ovreii au dat copiilor oud rogii, ca s& nu vesteascd cd a inviat Christos. Peste iarna tineretul, barbatii gi femeile se adund la habé (aga se numegte gezdtoarea). Comunele noastre fiind foarte risipite, gezdtoarea e comund, nu e separata a tine- rilor de a celor varstnici gi iarag intr’o comund sunt 2—3, c4ci tn noptile de iarnd nu pot merge oamenii in depa: tari prea mari, ci se aduna la un loc numai vecinii din- tr’o strada. Obiceiuri economice se practica, ca si fn alte parti claca, care se'face Dumineca gi in sarbatori cu lautari si cu voie bund. De pe masa data clacagilor nu lipsese nici odataé mosocoarnele*) cu branzd, cu ceapd, ori cu lictar. Apoi cununa de grdu, dupa terminarea secerisului. La desfécat (nu desfacut) de cucuruz de asemenea sunt lautari ; la miezul noptii se’ncinge dant, iar gazda igi cinsteste oaspetii cu dublete si cu cucuruz fript. La nunté e caracteristic obiceiul de a da in brate miresei, dupace ies dela cununie, un copil de vr’o doi ani, amintindu-i astfel, c& si ea are si devie mama. Obiceiurile dela nunté sunt foarte multe. In cele ur- matoare dim cAteva din ele.**) La petit. Cand merge feciorul s& pefeaseé vr’o fati, duce cu sine un om ca grditor, Acesta cuvanteazit astfel : Tot este un graiu mandru si frumos Dela milostivul Christos Si dela Maica preacurati Si dela doisprezece sfinfi Apostoli, Si-anume cine-ar putea fi Aista fecioras al nostru. *) Aluat de grau, copt in cuptor. “*) Ni le-a comunicat ténirul econom Demetriu Pop din Drighiu. Dansul le-a auzit dela economul Joan Ardelean, tot deacolo. ra Schita monograficé a Sulajului. Si el zice ase: .Diminea{a m’am_ sculat Pe ochi m'am spilat Lui Dzeu m’am rugat Si *) mi’ndrepte pe calea cea buna.“ Am anzit din nigte guri de oameni, Din nigte voitori de bine, Cumea p’aice pela D. voastra. Se afl o ficticea Mustriicea, Parte femeeasci. ‘Tie-o Dzeu $’o triliascit! Dar noi am venit s’o vedem Si si ne vazi Si si ne-aduci-un ual**) eu apa. De sapii, Prin foc strecurata, Arcoviti de prune bristifa. Cine s’ar afla gi ne-ar sluji Buna plat: tom plati. Parintele fetei, iar in lipsa lui un om din vecini raspunde astfel: Da ca noi vom sluji Pentru o plata buna, Dar fata o mers dupa apa, Dar poate c& valea-i inghefata Si poate c’a zibovi 0 leaci. Dar hodiniji si D-voasta! Obiceiul acesta e in uz si la logodna. Nuntagii, soc supirat, ganditor ca oare ce face el amu? Bine sau rau? Mai aproape de el stau nanasii si grditorul, care zice astfel, dupice se spune Ta- tal nostru: In ziua nuntei. |, n&nagii, toti sunt in casad. Mirele st& colo’n fund Aste-s cuvintele dela Craiul cel nou, N. N.: »Was ruga intdiu Maicii Precesti, Maicii lui Dzeu, pentru st, **) Ual — ulcior. Fecior gi faté de pe Valea Almagului, fotografie do dr. I, Bozac. |-romanesc. Fecior gi fata din Cifelul- Dat Si tuturor sfinfilor _ Si tuturor ingerilor, Cumea& in drumul ce ma due, In targul ce se targuieste, Lucrul ce se lucreazit Dee Dzeu si fie spre norocire.” Sa zicem si noi cu tofii: Dzeu sa le dee noroc. A doua oari ma rog la iubitii mei parinti: Prea iubitii mei parinti, Cari m’ati crescut Si de riu m’ati ferit, Poate ci vam supirat Si vam gresit, Fiind prune nepriceput. De m’ati manat in sus M’am dus in jos, De m’afi manat in jos M’am dus in sus. Dac& voi afi plans Eu am ras, Dar dati-le uitirii cele rele, Aduceti-vi aminte de cele bune. Astiizi ma despartesc de citra voi, Dar nu din lume! Pisese in taina cdsitor Sti Dzeu cisitoreseu-ma, Ori osandescu-ma. Dar taina asta E mare taini, Si cine se osandeste, Doamne, amar se nitcijeste, Dar imi iau rémas bun dela voi, Va las cu Dzeu pe tofi, Cum am fost n’om mai fi, Nu va pae greu a zice Un cuvint doud Ca in drumul ce ma due, Targul ce se targueste, Sa dee Dzeu si fie spre norocire, 102. Schifa monografick a Salajului. A treia oar mit rog la jubifi-mei frati si surori, eu cari am eres- cut la olalti ca nigte smadife ling douk trupine: Orice vanturi mari ne-o batut Totusi noi nu ne-am_ rupt. Poate v’am purtat in brate, Ori m’afi purtat voi pe mine. Avut-am vorbe in juciireile noastre Si mai bune si mai rele, Poate ne-am gi sfadit. Dar mi-o adus Dzeu astizi Sfanta tain a septea, a cisiitoriei, Pe cum crese florile in gridiné Si inflorese pe rand, Care-i mai inflorita! Vine gazda si-o rumpe, Cele mai mici raman — Aga si eu vi las pe voi cu Dzeu, Luandu-mi rémas bun dela voi. Cum am fost n-om mai fi, Dar ziceti pentru mine un cuvint doud, Poate ci a fi imprumut, Cumeé in drumul ce ma due, Targul ce se targueste, Sa dee Dzeu sa fie spre norocire. Dup’ acea ma rog la niste iubiti ai mei veri si vere — unchi, miatusi, nepoti, nepoate si vecini, cu’n cuvant Dzeu ii poate numi pe tofi: Ma rog gi la voi De v’am gresit, De vam supirat Cu nepriceperea mea tinereasci, Dati-le uitirii cele rele, Aduceti-va aminte de cele bune $i ziceti si-mi dee Dzeu noroe. Dup’% acea m& rog la tineretele satului, cu care am petrecut Ja olalti dela nasterea mea pana in ziua de aslazi: lubifi prictini, Fete feciori, si poate drigufa Gubita), Fecior de pe Valea Almasului. (Fot. de dr. I. Bozac). SS im a “ Fatt de pe Valea Almasului. (Pot. de de. 1, Bozac), Date etnografice. Fost-am gi io pantre voi Ca gi pantre niste floricele de pe rat. Dar mi-o adus Dzeu Sfanta taind a cisitoriei, Fiti buni iertiitori, Tertafi-ma de v'am gresit ceva Si ziceti un cuvant doud, Ca in drumul ce mi duc Sa-mi dee Dzeu noroc. Dupa& ce se gati aceste ,iertaciuni* muzicantii ies afara, cintand margul, iar dupa ei ies cu tofii, si merg la cununie. Mergand muzicantii zie doine din ,ceatiri, iar un fecior de rand duce ,steagul“, nun- tasii chiviese si horese yin butul* miresii astfel: Cata floara-i pe pamant Nu-i mai blastimata floara. Ca feciorul cand si’nsoara, Prinde gase boi la car Si se duce dupi-amar, Candu-i la un an la doi Duce-ar amaru-napoi, $i Var duce, dar nu-l poate, Ca-i al lui pana la moarte. La easa miresei se petrece acelas lucru ca si la mire. Si acolo sunt neamurile ei, vecinii, pretinii gi un grititor, care ii cere, ierticiuni* tot aga ca si la mire. Mergind la cununie, muzicantii zie doine. Caci si la mireas& sunt muzicanfi, iar nuntasii horese in butul mirelui astfel: Horeste-{i fati horile Pance {i-s dragi florile, Ca daci ti-i miarita Florile {i s’or usea, §-a hori nu-i cuteza, Din casi de mami-ta, Din tind&d de neni-tau, D’afart de mutul tau, La biseric& se intilnese nuntasii tofi, iar ninagul cheama pe preot sé vie sd-i cunune, Dupi cununie cand ies din biseriea, mirele are in mana un pistol eu dowd tevi. O feavi o sloboade mirele, ceealalté mi- reasa. Dacd, pistolul se sloboade dintr’odatit, poporul crede ci mirii-s pPeEEEER Schita monografiz cu noroc, iar de nu, atunci e credinja, ci insurdajeii n’or avea noroc. Ajungand nuntasii mirelui la mireasa, graitorul grdieste, cerénd mi- reasa, astfel: Tot este un graiu mandru si frumos Dela milostivul Christos S’anume cine ar putea fiN. N. Si el zice ase: »Cum n’am putut fi firi nastere, Fara sfantul botez, fara crestere, Asa n’am putut fi Nici fara asta sfanta tainad A septea a cisitorici, Ba ea-i nasterea a doua. Fost-am intai (la petit) Doi sau trei. Facut-am 0 incredinjare Un semn, si nu fie uitare, Dar, zice, m’am socotit, C& nu-s din padure cu lemnele, Nici din cémp cu floril Ci-s din sat eu oamenii Mi-am strains oamenii mei, Vecinii mei, Neamurile mele, Niste nanagsi mari, Parinti sufletesti, Nite cuscrii, nigte nuni Niste ciriusi, Unu e’on steag frumos, Un graitoriu cuvantatoriu, Gura buna tuturor, Si unn c’o voie buna (cu hedeada), Cu un cuvant O vaste frumoasi, Care se vede'n fat de mast. Astazi, zice, am fost inaintea preotului, Inaintea altariului, Cu acea persoana Care mi-o randuit Dzeu Dela nastere. Pareche tindrd din Ca{elul-romanese. Pareche taniri din Bucium. (Fot. de dr. I. Bozac). Date etnografice. 105. Pus-o pe capurile noastre Niste cununi de peatri scumpa, Care cununi, dee Dzeu, S& fie spre norocire. (Cu totii zie si le dee Dzeu noroc). Dara ag dori, aceea persoana, Care astiizi, impreund cu mine, A fost in taina cununiei, As dori si se’mpreune cu mine Inaintea oastei mele, Si sti ne aduedi un ual cu api De sapii, Prin foe strecurata, Apa arcoviti, De prune bistrifa, Cine s’ar afla si ne-ar sluji Bunit platii tom. pliti. Dela Sangeorgiu Pana Ja Simihaiu O bonda, S-o pireche de ciucuri (nidragi) Si una de friguri. D'acole in colo Un clop*) de paie Sa zich tot vaie Si si tot scduaie. Griitoriul miresei zice: O iubite frate, Aldui-te-ar Dzeu Celce canté noaptea’n tau, Eu bucuros te-oiu sluji Daci mie mi-i plati, Dar o leaca hohineste, Ca de-ai c&édea dintr’un copaciu de sus Si tot ai sedea o leacad jos. Cand se pum mancirile pe mas, graitorul miresei zice astfel: Aste-s cuvintele dela socrii cei mici N. N. Si ei zie aga: “"*) Paltrie, Schita monografick a Salajului. Datu-ni-o Dzeu o fici Parte femeiasea, Dupa aceea ni-o dat Dzeu Alt fiu, parte birbatease’, Dzeu si-i traiascd. Dar stiut-am noi bine Si prea bine, Ca nu-i din camp cu florile Nici din padure cu lemnele, Ci-i din sat cu oamenii. Dar a venit cu oaste frumoasii Pana aici la casa noastra. Dar eu ma munceii MA straduii, Luaiu cheile Descuiei jinifile, Nam aflat mai mandra cinste gi frumoasi, Ca s& vii cinstese pe d-voastri, Ca gi niste blide de bucate Desfittate, De Dzeu date, De d-voastra, sit fie gustate, Tipoaua de grau, Darul lui Dzeu, Niste bui cu beutur’, Seaune de hodini ‘i mai multit voie bund. Nuntasii tofi zic apoi un Tatiil nostra, gi incep si se ospeteze. Pe urm horese, chiuiese gi joacd. * Pe mort il bocesc rudeniile mortului, cari cu parul despletit inconjura sicriul. Pana la groapa se fac mai multe stari (83—12). Inainte de-a se pune cosciugul in mormant, cel mai de aproape al mortulu da peste el colacei cu creitari la copii, iar unui om sarac fi da o gaina neagre vie. Dupa prohod se face la casa mortului sfestanie, se ridica paos gi se face pomana. Date etnografice. io7. Limba. Influinta maghiaré se observa in masur& deosebit de mare in limba romanului salajan. Explicarea acestei im- prejurari ne-o da faptul, cd notiunile vietii economice, fi- nanciare, sociale gi culturale peste tot, le-a primit romanul salajan din izvor ungurese. Astfel faranul nostru iti vorbeste de valféu (cambiu), de targhidlag (pertractare), de vdldledzdu (anteprenor, intre- prinzator), de epilety (edificiu), ete. Imprumuturile lexice in trecutul apropiat, erau nespus de numéaroase in jargonul salajenesc. Erau propozitii intregi, in cari cuvintele romanesti sunt disparente. [ata cateva exemple clasice, cari ne arat& cum vorbeau generatiile trecute: Ma rog la Naghisagogu, ew nu-s oca, cd valiledzdul gi ndpsamosii n'au jeghezlit in naplau, Cine nu stie ungureste nu va infelege nimic din pro- pozitia, care pe romaneste ar insemna: Ma rog, Maria Ta, eu nu-s de vind, ca intreprinzatorul gi zilerii n’au insemnat (n’au facut nota) in ziar. Sembe cu varoshaza se.fauce un epilety mare = In fata casei oragului se face o cladire mare. Alt exemplu si mai suparator: Boroshordaudle cherecghiartéului le-a dus arvizu cherestur peste senagchert = Butoaile de vin ale rotarului (fabrican- tului de roti) le-a dus potopul peste fanat. Curtea sdlajanului e odor din udvar-ul unguresc, pa- laria clop, poarta caput, gi vrajnifa, cuvant slav. Particularitati fonetice: Inmuiarea consonantelor m, n, v, f, p, a, gi t, inainte de i si e, de pilda: mnyel, binye, ghin, (vin), ghital, hier (fier), ghintye, peherd (pierd), fratye. In locul lui u se tolosegte des sunetul 0: on, batjocoregte, etc. Pentru ea gsi ia se foloseste ¢ la sfargitul cuvintelor : aice, age, pote, ete. Schita monografict a Silajul Gramaticale: gi, cu intelesul de sd, duce-m’oiu pentru m’oiu duce, etc. Sintaxa e influinfa de limba maghiaraé mai ales la carturari. Numele de familii sunt dupa localitatati: Mesegianu, Someganu, etc., e foarte raspandit apoi numele Pop. Sunt gi cateva unguresti: Farcag, Chig ete. Salutul: Dumnezau te-alduiasca ; si fi cu noroc; Dum- nezaéu te trdiasca, etc. iar Dumineca dupa iegirea din bi- seric&a Dumnezdu ifi ierte pdcatele, ori Dumnezeu te ierte. Tata un dialog improvizat in graiul salajenesc de azi: — lIaspunye-m tu amu, Floare, panceai fost eri la targ ? — Pance? D’apoi nu styi tu, hire-ai gye mnyinoanye, gi hi, c& mnyi-o spus fiscaragu, ca trebe gi marg la targyelag. — Numa nu mnyi-tye-apringye, muiere. Da cum s’o nyimerit, de tomna pe zi de targ s’o pus targyelagu ala? Binye tye-ai alcazit cu figcalagu. Io gye-ag hi ca el, n’ag valalcazi o poara ca aiasta, far tye-ag da pa use. Amu ai gye ce aradi la oras cand vrei. — Ma, da batut mai egtyi Ja cap. Tu age ai vrea, ca gi-o las pa guraé sparta aia gi-si rada ghe minye. O ‘nvataé pa ea fiscardgu cum gi-gi poarte nasu. Daca-ti batye cinyeva iosagu, tye faci foc, si daca-ti bajocorestye nye- vasta, razi. Gye-as hi in locu tau, m3, mnye-ar hi tyeama si ies gi in odor ghe ruginye. — Poara si basada voasté nu-i buna ghe nyinyica. Nu mnyi-tye face tu gye mnyinoanye, fara vezi-ti gye treaba, ca duce-m’viu io gi basdgyesc cu figcarasu gi va facem noi itilety, si vataiem un darab ghin varfa limbgyii, gi-o hi apoi mai binye. — It bi voi mari mestyeri, gye-+ punye mana pe limba muierilor. Mai gye graba o punyem noi p’a voastaé gi-apoi o gi vigyeti ce-o hi. V’am rabdat noi bugat, gi nye mai rabdati si voi. Tipa-tye numa la figcaragu si ’ncepe gi tu poard gi-o gi vezi ce-o hi. eo Mami si copil din Bucium. (Fot. de dr. I. Bozac) V. BARBATI DISTINSI. 98. Schifa monograficd a Siiajului. isvoresc din imprejurarea, c& n’am ajuns incd sd trdim cu tofii tn constiinfa etnicd unitard a neamului nostru, find ten- dintele separatiste atat de mari gi de variate. Obiceiuri. Ca tot romanul, salajanul e sincer, deschis, dispus a-gi petrece. Pentru danj (aga se numegte jocul, hora) feciorii in- chiriaz& cate o cas4. In cele mai multe locuri era obiceiul mai inainte s4 joace in curtea bisericei. Acuma mai rar. Jocurile nationale sunt: Dantul fecioresc, Pe ‘nvartita gi De-alungul. Melodiile de juc sunt frumoase. La Craciun feciorii colindé in grup, iar unde e fata la cas& sunt poftiti inlauntru. Acolo joac& si se ospateaza. Colindatul acesta, precum gi al barbatilor, se tace in unele parti sara, in altele dupd mezul noptii dela 2—7 ceasuri, jar copiii, cocwfétorii*) umbla la colindat in ziua de Cra- ciun, toataé ziua. Cei din urm4 intra in casa gi ureaza belgug: Cati e&irbuni in vatri, Atata boi in poiata, Cali pitigusi Ataja vifallugi Tar dacd stapana casei nu-i cinsteste cu cocute, continua : Cate paie pe cotet Atatea fete ‘n unghet, Si cate seoarfe ‘n taietor Atatea fete dupa cuptor. Obiceiul de-a umbla cu steaua gi cu irozii se practica numai in comunele de sub Rez. La Fasti, oamenii egind dela biserica presara pe drum pana acasi gdoci de oua rogii, caci traditia poporala spune, *) Numifi astfel, pentruck primese cocufe, coliicei. Barbatii distinsi ai Salajului. La locul acesta ne vom ocupa de barbatii salajeni, trecuti deja la cele vecinice, cari gi-au cagtigat merite pentru Salaj, ori chiar pentru romanii din fara intreaga. Cele mai insemnate figuri sunt fara indoiala cei doi episcopi, nascuti in Salaj: Maior gi Alexi, apoi Barnufiu, a earui activitate s'a rasfrant nu numai asupra roméanilor din Ungaria, ci in calitate de profesor universitar la Lagi gi asupra celor din Romania, gi in urma diferi{ii fondatori pentru scopuri culturale, ete. Grigorie Maior. Grigorie Maior, episcopul de Fagarag, s’a nase. la 1715 in Sarauad, langa Tagnad (pe atunci comit. Solnocul de mijloc). Tatal sdu era preot in aceasta comund. Numele Grigorie Ya luat cu trecerea in cinul preotesc; mai inainte s’a nu- mit Gavrild. Dupa terminarea studiilor in Cluj, fu trimis de episcopul Clain in 1740 la Roma, unde lua doctoratul, dupa 7 ani, din filosofie gi teologie. Intors la Blajla 1747, dupace fusese sfintit preot in Roma deja in 1745, intra in manastirea atunci terminata a Sf. Treimi, impreund cu Silvestru Caliani si Gerontie Cotorea. Dupa abzicerea episcopului Clain, fu candidat la epi- scopie in locul al duilea gi Maior in sinodul din 4 Noem- vrie 1751 dar nu fu numit. La anul 1754 fu numit asesor consistorial de episcopul P. P. Aron. Dup& deschiderea scoalelor din Blaj fu numit ,invatator limbilor gi dupa vreme si putintaé a stiintelor“ gi s’a dat in grija lui si biblioteca, constatatoare din 350 volume. Intre Maior gi episcopul Aron se ivira neintelegeri cu privire la administarea averilor mandstiresti. Impreund cu 113, Schita monografick a Sélajului. colegul sau Caliani se planse chiar Mariei Tereziei in per- soana. Imparateasa aplana conflictul prin decretul din 7 Decembrie 1758, dispunand in acelag timp, ca ingisi calu- garii sd-gi aleagd preposit. Demnitatea aceasta a primit-o Maior. @ Dupa moartea episcopului Aron, in 1764, Maior fu candidat a doua oara la scaunul episcopesc, de asta data in locul intai, cu o maioritate de 90 voturi. Numit a fost insi Atanasié Rednic. Maior a inceput a agita impotriva Jui Rednic si a se invrajbi cu unii calugari din manasti- “ rea Bunevestiri (Blaj), din care cauza generalul Hadik il chem4 in Sibiiu, unde fu finut in temniya trei luni gi ju- matate, la ordinul Mariei Tereziei. De aici fu transportat Ja manastirea din Muncaciu, unde sa-gi petreaca viata in- treaga in pocdinta. Clerului si poporului i-s’a interzis ori ce corespondenta cu el. Din timpul acesta dateaza poezia populara urmdtoare, pe care, se crede, ar fi compus-o in- sug Maior: Cantec din batrani.*) Ploua, ploud prin copaci Unde esti poporul meu Eu sunt rob azi in Muncaci. Si-al lui Dumnezeu? Plouii, ploud iarba creste, Muntele ‘nverzeste, Toi pe mine m’afi lasat Dar al meu nor nu soseste, Si tofi m’afi uitat, Nici nu se iveste. De cand aici am picat Chiar nevinovat. Ah, de Floarea florilor Dari Domnul m’a cereat (ciutat) Si mie mi-i dor — Si m’a mangiiat. Si de-un frate de departe, Din strainatate. Ah, mancatu-s ‘de striini Ca iarba de boi bitrani, Unde sunteti fratii mei, Si mancatu-s de ai mei Voi prietinii mei? Ca iarba de melugei. *) Comunicat de domnul profesor pens. V. Russu, care a auzito dele parinti,

You might also like