Test nr.1 1.1.

Relatati despre structura normei de drept penal In literature de specialitate s-au conturat doua opinii potrivit carora norma juridica penala cuprinde 3 parti:ipoteza,dispozitia,sanctiunea-fiind tripotomica.Potrivit celei de-a doua opinii structura este dipotomica,fiind formata din dispozitie si sanctiune. Dispozitia reprezinta acea parte a normei penale care determina faptele prejudiciabile ce constituie infractiuni. Se clasifica in: 1)Dispozitie simpla-care numeste doar fapta fara a descrie semnele ei. 2).Dispozitia descriptiva-contine o descrieire desfasurata a semnelor infractiunii,majoritatea dispozitiilor din partea speciala a Codului penal sunt dispozitii de acest tip.3).Dispozitia de blancheta-pentru a intele e continutul normei se face trimitere la alte le i sau acte normative. 4).Dispozitia de trimitere-dispozitia in cadrul careia pentru a intele e continutul normei se face trimitere la dispozitia insasi a le ii penale.5).Dispoztitia combinata-contine mai multe tipuri de dispozitie indicate anterior. !anctiunea reprezinta partea normei care determina cate oria si cuantumul pedepsei penale care poate fi aplicata pentru actiunea savirsita. !antiunile se clasifica in: 1).!antiune relativ determinta-care stabileste o cate orie de pedeapsa indicind limitele minimale si ma"imale aplicabile cazului dat,daca in continutul sanctiunii se contine numai limita ma"imala de pedeapsa,atunci cea minimala o asim stipulate in Partea #enerala a Codului penal:amenda pentru persoana fizica$amenda pentru persoana juridical$munca nereunerata in folosul comunitatii. 2).!anctiune absolut determinata-stabileste e"pres cate oria si marimea pedepsei.3.)!anctiune alternativa-stabileste doua sau mai multe tipuri de pedeapsa penala,iar instanta de judecata reiesind din toate circumstantele cauzei si pesoana infractorului stabileste o sin ura cate orie de pedeapsa penala principala condamnatului. 4).!anctiune absolut nedeterminata-sanctiunea nu stabileste nici cate oria si nici limitele pedepsei.5).!anctiunea combinata-sanctiunea care contine in sine mai multe tipuri de sanctiuni aratate anterior,de obicei acestea se refera in continutul sanctiunilor cind se pronunta pedeapsa atit pentru pesoana fizica,cit si pentru persoana juridica. 1.2.Faceti o generalizare asupra principiului teritorialitatii legii penale Potrivit acestui principiu le ea penala a unei tari se aplica in e"clusivitate tuturor infractiunilor comise pe teritoriul tarii atit cetatenilor %&,cit si celor sttraini sau apatrizi.Confrom art.'' din CP al %& :()oate persoanele care au savirsit infractiuni pe teritoriul %& urmeaza a fi trase la raspundere penala in conformitate cu CP al %&.( )eritoriul tarii include urmatoarele elemente:suprafata terstra,spatiul acvatic,subsolul si spatiul aerian care sunt delimitate prin hotare si supuse suvernatitatii statului. !uprafata terestra reprezinta intinderea de pamint cuprinsa intre frontierele politico- eo rafice ale statului ce sunt stabilite prin tratate incheiate de %& cu statele vecine. !patiul acvatic-include apele interioare cur atoare*riuri,fluvii) si apele interioare stattoare*lacurile,baltile) cuprinse intre frontierele politico- eo rafice ale statului. !ubsolul-este format din zona subterana avind o intindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat. !patiul aerian-reprezinta coloana de aer deasupra teritoriului cuprinse intre verticalele ima inare ridicate de pe frontierele tarii,inclusiv limita e"terioara a marii teritoriale. !tatul isi e"ercita suveranitatea in limitele teritoriului sau in conformitate cu le islatia sa interna si a conventiilor internationale la care %& este parte. !unt considerate infractiuni savirsite pe teritoriul %& infractiuni care prin locul si modul de comitrere se inscriu pe teritoriul %&,infractiunile comise la brdul unei nave militare maritime sau aeriene care apartin %& indiferen de locul unde se afla$infractiunile comise la borsul unei nave maritime sau aeriene inre istrate intr-un port sau intr-un aeroport al %& si care se aflta in afara spatiului acvatic sau aerian al %&.

1.3.Formulati conditiile in care RM poate refuza extradarea %& nu-si e"trdareaza proprii cetateni si persoanele carora le-a acordat dreptul la azil.+"tradarea va fi refuzata daca:1)infractiunea a fost savirsita pe teritoriul %& 2)sa implinit termenul de prescriptie al tra erii la raspundere penala pentru infractiunea raspectiva$3)!lipseste plin erea victimei$ 4)inractiunea pentru care se cere e"tradarea persoanei este considerata de le ea nationala infractiune politica$ 5)Procurorul #eeneral,ministrul justitiei sau instanta care solutioneaza cazul privind e"trdaraea are motive serioase$")persoanei cerute ia fost acordat statut de refu iat sau azil politic$#)statul care solicita e"tradarea nu ai ura reciprocitatea in sfera e"tradarii. Su$iectul 2 2.1.%efiniti su$iectul infractiunii !unt pasibile de raspundere penala persoanele fizice care in momentul savirisrii infractiunii a implinit virsta de ', ani.In calitate de subiecti ai raspunderii penale si pedepsei penale pe teritoriul %& pot fi e"aminate toate cate oriile de personae*cetateni proprii,persoane straine si apatride) care s-au facut vinovate de comiterea unei faapte prevazute de le ea penala. 2.2.&nalizati trasaturile persoanei fizice ca su$iect al infractiunii ')Caracterul fizic -)..irsta )3.%esponsabilitatea !ubiect al infractiunii poate fi numai persoana care poseda capacitatea de a-si da seama de caracterul comportamentului sau,de actiunile sale pe care le poate conduce..inovatia atit din intentie,cit si din imprudenta se e"clude in toate cazurile atunci cind persoana in momentul savirsirii infractiunii din cauza unei stari psihice nu-si dadea seama de faptele salesau nu putea sa le conduca.Capacitatea de a-si da seama de faptele sale si capacitatea de a conduce cu ele apare la persoana psihic sanatoasa din momentul atin erii unei anumite virste-', ani,e"ista insa o cate orie de infractiuni in cazu comiterii carora persoana raspunde penal de la virsta de '/ ani.%esponsabilitatea este situatia in care persoana poseda insusiri psihice ,ratiune,constiinta care o fac capabila sa intelea a caracterul prejudiciabil al actiunilor sau inactiunilor pe care le savirseste,de asemena persona trebuie sa fie capabila de a se abtine de la savirsirea faptelor prevazute de le ea penala,este necesar ca responsabilitatea sa e"iste in momentul comiterii infractiunii.Daca responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei. 2.3.'roiectati o speta in care ar fi present su$iectul special al infractiunii Cetateanu 0-medic,aflindu-se pe strazile orasului noaptea a observat ca un rup de persoane lau atacat pe cetateanu1 2 injun hiindul,0-medicul observind aceasta nu a acordat ajutor medical lui 2 din motiv ca era obosit si se rabea acasa. Su$iectul 3()ino*atia si formele ei 3.1.+aracterizati modalitatile imprudentei Imprudenta e manifesta sub doua modalitati:1.,ncrederea exagerata 2.-egli.enta penala. !e considera ca infrcatiunea a fost savirsita prin incredere e"a erata daca persoana care a savisito a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor prejudiciabile ale faptei sale dar considera ca ele vor putea fi evitate,e":accidental rutier.Prevederea posibilitatii survenirii urmarilor prejudiciabile in urma savirsirii faptei sale reprezinta elemental intelectiv al incredeii e"a erate,iar considerarea usuratica a posibilitatii evitarii urmarilor reprezinta elemental volitiv.Persoana care actioneaza cu incredere e"a etata in toate cazurile isi da seama de caracterul ne ative al urmarilor posibile si de aceea face tot posibilul pentru a le evita. Infractiunea se considera savirsita din imprudenta prin ne lijenta penala atunci cind subiectul nu a prevazut caracterul prejudiciabil al faptelor sale si urmarile prejudiciabile ale acesteia dar a avut si posibilitatea si obli atia sa prevada acest character.3e lijenta penala constituie unica forma de vinovatie in care persoana nu prevede caracterul prejudiciabil al faptelor sale si urmarile acesteia nici ca reale,nici ca inevitabile si nici ca abstract posibile.3e lijenta penala reprezinta o forma a atitudinii psihice a subiectului fata de urmarile prejudiciabile ale faptei sale

unde elemntul volitiv se caracterizeaza prin caracterul volitiv al faptei si prin lipsa actelor de comportare care ar fi indreptate spre preintimpinarea urmarilor prejudiciabile. 3.2.Faceti o generalizare asupra semnelor facultati*e a laturii su$iecti*e &otivul si scopul infractiunii sunt unele din semnele indispensabile,absolute necesare ale actului volitiv,care fac parte din componenta laturii subiective a infractiunilor savirsite cu intentie,in cazul infractiunilor savirsite din imprudenta le iuitorul nu include motivul sau scopul in descrierile componentelor sate din simplul motiv ca acestea nu pot fi semne caracteristice infractiunilor respective.&otivul reprezinta fenomenul reflectat in constiiinta omului care-l determina spre savirsirea unei infractiuni. !copul este reprezentarea urmarilor spre a caror realizare tinde persoana. &otivul si scopul prezinta o importanta diferinta in functie de caracterul si radul prejudiciabil al infrcatiunilor respective:1.ele devin semne principale, obli atorii atunci cind le iuitorul le-a introdus in descrierea unei componente concrete de infractiune$ 2.ele reprezinta semen ce pot modifica calificarea faptei 3.ele in cazul in care nu sunt aratate in dispozitiile normei de incriminare pot constitui circumstante care atenueaza sau a raveaza raspunderea sau pedeapsa penala$ 4.in unele cazuri motivul si scopul pot devein circumstante e"ceptionale ale cauzei care acorda dreptul instantei de judecata la aplicarea unei pedepse mai blinde decit cea prevazuta de le e. 3.3.4 certindu-se cu sotia sa napustit asupra ei cu cutitul lovind-o in re iunea umarului provocindu-I o rana.De la pierderea abundenta de sin e sotia a decedat in scurt timp.Ce forma de vinovatie este prezenta in actiunile lui 4.54r umentati raspunsul Infractiunea comisa de 4. este comisa atit intentionat,cit si din imprudenta,deoarece 4. sia dat seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit aparitia acestor urmari,de asemenea 4. a avut posibilitatea cit si obli atia sa prevada acest character.

Test nr.2 Su$iectul 1(/egea penala 1.1.Distin eti scopul le ii penale 1e e penala reprezinta unul dintre principalele mijloace ale statului in lupta contra criuminalitatii.Pentru e"istenta unui stat democratic dreptul penal este chemat sa asi ure cadrul juridic corespunzator unei dezvoltari normale ale societatii,sa respecte drepturile si libertatile omului.Putem evidential - scopuri de baza ale le ii penale:scopul de aparare juridico-penala si scopul prevenirii savirsirii de noi infrcatiuni.!copul principal al le ii penale este apararea juridico-penala,le ea penala ofera protectie in apararea importiva infrcatiunilor a persoanei,a drepturilor si libertailor acesteia,a prioprietatii,a mediului inconjurator,a suveranitatii,independentei %&,a pacii si securitatii omenirii,etc.Codul penal al %& plaseaza pe primul loc apararea juridical a valorilor eneral umane,statul aranteaza fiecarui om dreptul la viata,la inte ritatea fizica si psihica,de asemena le ea penalanu doar ca apara relatiile sociale de atentate criminale,ci si influenteza constiinta si comportamentul subiectilor care intra in asemnea raporturi. Prevenirea savirsirii de noi infractiuni reprezinta de asemnea un scop al le ii penale.Prevenirea enerala se rasfrin e asupra tuturor persoanelor si consta in abtinerea de raspundere si pedeapsa penala a personelor predispose sa savirseasca fapte penale.Prevenirea speciala se rasfrin e asupra persoanelor ce au savirsit infractiuni prin aplicarea pedepselor penale urmarindu-se reorientarea acestora spre un comportament noncriminal. 1.2.%eterminati categoriile legii penale 1.%upa intinderea sferei de incidenta( a)1e i penale enerale-se intele e orice dispozitie cu character penal de enerala aplicatiune sau avind aplicatiune in raport cu un numar mare de norme speciale.$)1e i penale speciale-le ile care contin dispozitii cu character penal dero atorii de la dreptul comun privind situatii e"ceptionale deosebite care necesita o re lementare speciala. 2.%upa criteriul duratei de aplicare( a)1e i penale permanente- le ile care nu au o durata de aplicare detrminata in timp,in cuprinsul lor nu se contine momentul abro arii acestora,acetse le i produc efecte si atunci cind sunt modificate in decursul timpului.1e ile penale permanente ramin in vi oare atita timp cit sunt utile si servesc cerintelor sociale,ele sunt abro ate in momentul in care nu mai corespund e"i entelor timpului printr-o le e penala speciala de abro are.$)1e i penale temporare-le ile care au o durata de aplicare in timp prevazuta din momentul aparitiei lor deoarece chiar in cuprinsul le ii temporare este stabilita si data abro arii iesirii din vi oare a acesteia.1e ile temporare pot fi emise si ca urmare a unor situatii e"ceptionale*razboi,inundatii),cind este necesara o mai buna protejare a anumito valori sociale. 3.%upa criteriul caracterului legilor( a)1e i penale ordinare*obisnuite)-acele le ice sunt elaborate in conditii de normala desfasurare a vietii sub aspect economic,social,politic,precum si a evolutiei fenomenului criminalitatii. $)1e i penale e"ceptionale-le ile care apar intr-o situatie e"traordinara prin care trece societatea:stare de razboi,seceta,inundatii,elaborarea acestora fiind impusa de necesitatea unei mai bune aparari a valorilor sociale. 1.3.&lcatuiti o speta in care aplicarea legii penale ar a*ea effect retroacti*.

Su$iectul 2(,nfractiunea 2.1.%efiniti trasaturile esentiale ale infractiunii In continutul le ii penale sunt cuprinse doar acele fapte ce prezinta un rad prejudiciabil important,de asemenea le ea arata si criteriile care trebuie luate in vedere in procesul judecarii cauzelor penale.#radul prejudiciabil al infractiunii se determina conform semnelor ce caracterizeaza elementele infractiunii:obiectul,latura obiectiva,subiectul,latura subiectiva,deci se va tine seama de modul si mijloacele savirsirii faptei,de imprejurarile in care fapta a fost savirsita,de scopul urmarit,de urmarile faptei.#radul prejudiciabil este primul semn characteristic infractiunii care decur e din importanta valorii sociale lezate sau puse in pericol. 0radul pre.udicia$il ca trasatura a infractiunii cunoaste 2 forme( 1.#radul prejudiciabil eneric sau abstract-este fi"at in le ea penala si este evaluat de le iuitor in mod abstract 2.#radul prejudiciabil concret-se refera la fapta real savirsita,acesta urmeaza sa fie identificat de instanta de judecata in procesul judecarii cauzei penale si se reflecta in sentinta de condamnare pronuntata de judecata. 4l doilea semn al infractiunii este ile alitatea penala care se caracterizeaza prin aceea ca o fapta oricit de rave consecinte ar provoca in realitatea obiectiva nu consitituie infractiunr decit daca le ea o caracterizeaza ca atare prin inscrierea ei in cate oria faptelor prevazute de aceasta,prin aceasta se recunoaste ca fapta respective prezinta un rad prejudiciabil care nu ar putea fi combatut in alt mod decit prin aplicarea unei sanctiuni penale.Ile alitatea penala este strins le ata de radul prejudiciabil al ei intrucit ile alitatea penala constituie e"presia juridical a radului prejudiciabil in continutul le ii penale. Cel de-al treilea semn al infractiunii este vinovatia.%aspunderea penala este supusa numai persoanei vinovata de savirsirea infractiunii prevazuta de le ea penala..inovatia cunoaste doua forme:intentia si imprudenta.6apta este savirsita cu intentie atunci cind faptuitorul isi da seama de urmarile pe care le produce fapta sa si urmareste sa le produca.6apta este savirsita din imprudenta daca persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,a prevazut urmarile ei prejudiciabile dar considera ca ele vor putea fi evitate. 4l patrulea semn al infractiunii este pasibilitatea de pedeapsa,temeiul raspunderii penale il constituie infractiuunea,pentru a distin e daca a fost comisa o infractiune sau nu or anul de urmarire penala trebuie sa porneasca de la fapta comisa.Pasibilitatea de pedeapsa se e"prima prin amenintare,adica prin posibilitatea aplicarii pedepsei pentru fapta comisa si ile ala. Pentru a consitui o infractiune fapta trebuie sa intruneasca in mod obli atoriu toate aceste / semne cumulativ. 2.2.+lasificati infractiunile Prin clasificarea infractiunilor intele em impartirea tuturor infractiunilor in diferite cate orii in coformitate cu caracterul si radul prejudiciabil pe care il prezinta,deci deosebim infractiuni usoare,mai putin rave, rave,deosebit de rave,e"ceptional de rave. 1.Infractiunile usoare-faptele comisse cu intentie sau din imprudenta sanctionate de le ea penala cu pedeapsa cu inchisoare pe un termen de pina la - ani inclusive sau cu alta cate orie de pedeapsa mai blinda*amenda,munca neremunerata in folosul comunitatii).2.Infractiuni mai putin rave-faptele pentru care le ea penala prevede pedeapsa ma"ima cu inchisoare pe un termen de pina la 7 ani inclusiv. 3.Inractiuni rave-infractiunile comise atit intentionat,cit si din imprudenta pentru care le ea penala prevede o sanctiune cu inchisoare pe un termen de pina la '- ani inclusiv.4.Infractiunea deosebit de rava-infractiunea savirsita numai cu intentie pentru care le ea penala stabileste pedeapsa cu inchisoare pe un termen de la '- la -8 de ani. 5.Infractiunea e"ceptional de rava-poate fi savirsita numai cu intentie pentru care le ea penala prevede detentiunea pe viata in calitate de pedeapsa.

2.3.&rgumentati necesitatea clasificarii infractiunilor Clasificare infraciunilor in dependenta de radul si caracterul prejudiciabil al faptei prezinta importanta nu numai teoretica,dar si prectica. 4tribuirea faptei comisa de o persoana la una din cate oriile infractiunii poate avea astfel de urmari juridice:determinarea re imului inchisorii influenteaza asupra condamnarii cu suspendarea pedepasei,asupra liberarii conditionate inainte de termen de pedeapsa si inlocuirea partii nee"ecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda,precum si liberarii de raspundere penala cu tra ere la raspundere administrativa. Su$iectul 3(1$iectul infractiunii 3.1.%efiniti notiunea si importanta o$iectului infractiunii Infractiunea ca fapta a persoanei,ca manifestare a acesteia in sfera relatiilor sociale este periculoasa pentru valorile sociale cum ar fi persoana,drepturile si libertatile acesteia,proprietatea,mediul inconjurator,suvernaitatea %&,pacea si securitatea omenirii ce sunt ocrotite impotriva infractiunilor devin obiecte a infractiunii. Doctrina priveste obictul infractiunii sub doua aspecte: 1.,n calitate de o$iect .uridic 2.+a o$iect material Importanta obiectului infractiunii consta in faptul ca acesta prezinta interes penru determinarea radului prejudiciabil al diferitor infractiuni,de e"emplu infractiunile care sunt indreptate impotriva vietii si sanatatii persoanei,impotriva proprietatii acesteia prezinta un rad prejudiciabil diferentiat in functie de importanta acestor valori.In procesul determinarii radului prejudiciabil al faptei sunt luate in vedere si alte aspecte cum ar fi:forma vinovatiei,motivul sau scopul infractiunii.)oate acestea vin sa individualizeze cu o mai mare precizie radul prejudiciabil al faptei,insa radul prejudiciabil al oricarei infractiuni depinde in primul rind de important ape care o prezinta obiectul infractiunii,cu cit valoarea social lezata printr-o infractiune este mai importanta cu atita faptele prin care aceasta este prejudiciata vor fi mai periculoase,de asemenea obictul infractiunii prezinta importanta si pentru correcta incadrare juridica a faptei. 3.2.&nalizati modalitatile o$iectului infractiunii -9biectul eneral-reprezinta ansamblul relatiilor sociale privitoare la totalitatea valorilor sociale aparate de le ea penala impotriva infractiunilor. -9biectul eneric*sau de rup)-reprezinta o rupa de valori sociale de aceea natura vatamata de o rupa de infraciuni,persoana reprezinta o valoare sociala care se caracterizeaza prin intrunirea unui comple" de attribute de valori sociale:viata,sanatatea,demintatea,inte ritatea corporala,toate aceste valori sunt lezate prin savirsirea infractiunilor contra vietii si sanatatii perosnei,infrcatiuni contra libertatii,demnitatii si cinstei persoanei. -9biectul special*sau nemijlocit)-il constituie o anumita valoare sociala si relatiile cu privire la aceasta vatamate sau lezate prin savirsirea unei infractiuni cum ar fi in cazul savirsirii infractiunii de omor obiectul special il consituie viata persoanei,in cazul infrcatiunilor de vatamare rava a inte ritatii corporale.9biectul special al infractiunii reprezinta temeiul principal pentru atribuirea unui rad prejudiciabil faptei comise de infractor. -9biectul simplu sau unic-infractiunile au ca obiect o sin ura valoare sociala si relatiile corespunzatoare acesteia. -9biectul comple"-obiectul apararii penale este comple" fiind alcatuit din doua sau mai multe valori sociale,fiecare cu relatii sociale aferente. 3.3.&arcu care nu avea copii era unicul mostenitor a sotiei sale.Dorind sa primeasca mostenirea cit mai repede,&arcu pe parcursul la citeva luni ducea cu sotia sa,bolnava de paralizie pro resiva,discutii despre aceea :ca in alta lume( viata este mai buna,convin ind-o sa se sinucida.Dupa acetse discutii ea sa sinucis.!tabiliti obiectul eneric si special al infractiunii. %aspuns:9biectul eneric-relatiile sociale le ate de ocrotirea vietii si sanatatii persoanei. 9biectl special-viata persoanei.

Test nr.3 Su$iectul1(+onceptul dreptului penal 1.1.Relatati despre notiunea si trasaturile caracteristice ale dreptului penal Dreptul penal ca ramura de drept reprezinta o totalitate de norme juridice care stabilesc ce fapte constituie infractiuni,conditiile raspunderii penale,pedepesele precum si alte masuri ce urmeaza a fi a aplicate de catre instantele judecatoresti in cazul persoanelor care au savirsit infractiuni pentru apararea vaorilor sociale. -otiunea de drept penal cuprinde 3 aspecte( '.Dreptul penal reprezinta una din ramurile principale in cadrul sistemului de drept$ -.Dreptul penal reprezinta o stiinta juridical$ 3.Dreptul penal reprezinta o disciplna didactica care este studiata de studentii institutiilor cu profil juridic. Trasaturile caracteristice ale dreptului penal( '.Dreptul penale este o ramura de drept distincta ce face parte din sistemul dreptului %& alaturi de alte ramuri de drept.2.Dreptul penal are o structura unitara,fiind alcatuit din partea enerala si speciala$3.+ste format dintr-o totalitate de norme juridice$4.Dreptul penal este autonom in raport cu celelalte ramuri de drept.5.3ormele dreptului penal se aplica in scopul ocrotirii statului si a ordinii de drept din %& impotriva faptelor periculoase.".3ormele dreptului penal stabilesc faptele considerate infractiuni,conditiile de tra ere la raspundere si pedeapsa penala a infractorilor. 1.2.Faceti o generalizare asupra principiilor fundamentale ale dreptului penal Prin principii ale dreptului penal intele em acele idei diri uitoare sau orientari de baza care calauzesc atit elaborarea cit si realizarea normelor dreptului penal care se re asesc in cadrul insitutiilor dreptului penal. Conform Codului penal putem enumera urmatoarele principii ale dreptului penal: 1.Principiul le alitatii-conform caruia nimeni nu poate fi declarat vinovat de savirsirea unei infrcatiuni nici supus unei pedepse penale decit in baza unei hotariri a instantei de judecata si in stricta conformitate cu le ea penala.2.Principiul umanismului-presupune ca intrea a re lementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului. 3.Principiul democratismului-toti indivizii din societate sunt e ali in fata le ii. 4.Principiul caracterului personal al raspunderii penale-contine re ula potrivit careia atit obli atia ce decur e dint-o norma penala de a avea o anumita conduita,cit si nerespectarea acestei obli atii revin persoanei ce nu si-a respectat obli atiile savirsind o fapta interzisa. 5.Principiul individualizarii raspunderii penale si pedepsei penale-presupune stabilirea sanctiunilor a pedepselor in functie de radul prejudiciabil al faptei savirsite de infractor.3imeni nu poate fi supus de doua ori urmaririi penale si pedepsei penale pentru una si aceeasi fapta. 1.3.%ecideti asupra o$iectului dreptului penal ca ramura de drept. 9biectul dreptului penal il constituie relatiile sociale care apar ca urmare a savirsirii infractiunilor,iar in calitate de subiecti ai raportului de drept penal apar pe de o parte cetatenii care au comis infractiuni,iar pe de alta parte statul prin intermediul or anelor abilitate.Procedeul specific de re lementare juridica consta in interzicerea infractiunilor ca fapte social periculoase si determinarea pedepselor penale ce urmeaza a fi aplicate persoanelor care le-au savirsit. Dreptul penale este alcatuit din partea enerala si partea speciala.In partea enerala sunt formulate notiunile de baza ale dreptului penal:infractiunea si pedeapsa penala,sunt stabilite temeiurile raspunderii penale si liberarii de raspundere penala,principiile dreptului penal,sunt formulate notiunea de infraciune si vinovatie,este stabilita virsta raspunderii penale,sunt aratate scopurile pedepsei penale,sunt enumerate cauzele care inlatura caracterul penal al faptei,este indicat sistemul pedepsei penale,de asemena este indicata liberarea de raspundere si pedeapsa penala.Partea enerala si partea speciala sunt strins le ate intre ele.

Su$iectul 2(&ctiunea legii penale in spatiu 2.1.%efiniti locul sa*irsirii infractiunii )oate persoanele care au savirsit infractiuni pe teritoriul %& urmeaza a fi trase la raspundere penala in conformitate cu Codul penal al %&.Prin teritoriul %& si teritoriul tarii se intele e intinderea de pamint si apele cuprinse intre frontierele %& cu subsolul si spatiul ei aerian.Infractiunea care este savirsita pe teritoriul %& de un cetatean al %&,strain sau un apatrid urmeaza a fi sanctionata penal potrivit le ii penale a %&.De asemenea persoana care a savirsit o infractiune pe o nava maritima sau aeriana inre istrata intr-un port sau aeropor al %& si aflata in afara spatiului acvatic sau aerian al %& poate fi supusa raspunderii penale in conformitate cu Codul penal al tarii noastre. 1ocul savirsirii faptei se considera locul unde a fost savirsita actiunea sau inactiunea prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor. 2.2.&nalizati formele consacrate de asistenta .uridica internationala in materie penala 4ctivitatea de colaborare si asistenta in diverse domenii ale activitatii juridice reprezinta una din importantele forme de cooperare internationala. %ealizarea asistentei juridice internationale in materie penala poate imbraca diferite forme,sursele acestor forme sunt tratatele si conventiile,declaratiile de reciprocitate bilaterale si le ile interne ale diferitor state. Clasificarea formelor de asistenta juridica internationala este posibila in functie de baza pe care functioneaza intre ele,deci deosebim forme de asistenta juridica eventual acceptabile si forme consacrate,acestea din urma fiind clasificate in forme cu character informative si forme cu character procesual. 1.Forme de asistenta .uridica e*entual accepta$ile-aceste forme functioneaza pe baza sistemului de declaratii de reciprocitate.6ormele de asistenta juridical eventual acceptabile sunt determinate de pozitia eo rafica a statelor si de fenomenele infractionale specifice acestei pozitii,de radul intens de traffic rutier,aerian,maritime dintre aceste state.+"emplu de forma de asistenta juridical bilaterala:Interpolul asi ura colaborarea dintre or anelle de politie judiciara ale diferitor state,desi statele ar putea stabili contacte dintre or anelle de politie judiciara proprii in afara Interpolului. 2.Forma de asistenta .uridical consacrate a)6orme de asistenta cu character informativ-formele care servesc la realizarea luptei impotriva criminalitatii contribuind prin transmiterea de infrormatii la prevenire.Drept forma cu character informativ poate servi procurarea de informatii care serveste la tinerea evidentei persoanelor socialmente periculoase refu iate pe teritoriul unui stat.4ctele internnationale semnate de %& prevad diferite forme de asistenta cu character informative,de e":Conventia Curtii !upreme de ;ustitie cu privire la asistenta jjuridica si raporturile juridice in materie civila,familiala si penala stabileste e"pres ca institutiile centrale de justitie ale statelor isi transmit reciproc la cerere infromatii despre le islatie in vi oare sau care a actionat pe teritoriile lor si despre practica aplicarii ei de catre institutiile de justitie. $)6ome de asistenta cu character procesual-se caracterizeaza priin faptul ca ele se desfasoara efectiv in sfera activitatii de represiune,fiecare dintre aceste forme reprezentind un mijloc dde colaborare intre state in realizarea represiunii impotriva unor infractiuni. 2.3.4vionul inre istrat in aeroportul Chisinau efectua un zbor pe ruta Chisinau-<udapesta.6iind in saptiu deasupra teritoriului %ominiei avionul a fost capturat de teroristii D. si 3. care amenintind ca vor e"ploda nava au impus capitanul sa aterizeze in portul &ilan*Italia). Dupa le ea penala a carei tari vor fi trasi la raspundere penala D. si 3.,daca D este cetatean al Indoneziei,iar 3.-persoana fara cetatenie.4r umentati raspunsul. %aspuns:.or fi trasi la raspundere dupa le ea tarii noastre deoarece infractiunile comise la bordul unei nave maritime sau aeriene apartinid %& indifferent de locul ei de aflare sint supuse raspunderii penale in baza Codului penal al %&.

Su$iectul 3(/atura o$iecti*a a infractiunii 3.1.Relatati despre notiunea si importanta laturii o$iecti*e 1atura obiectiva a infractiunii reprezinta partea e"terioara a comportamentului persoanei care a comis o infractiune,aceasta comportare trebuie sa fie prejudiciabila sis a fie prevzuta de le ea penala,adica sa prezinte o infractiune.Importanta laturii obiective a infractiunii este detrminata in primul rind de faptul ca aceasta in calitate de element al componentei de infractiune reprezinta temeiul tra erii persoanei la raspundere si pedeaspsa penala.In al doilea rind,latura obiectiva a infractiunii constituie temeiul juridic al calificarii faptei care repezinta stabilirea identitatii dintre semnele descries de le iuitor in partea speciala a Codului penal si semnele faptei concrete savirsite de o persoana concreta. 3.2.+lasificati consecintele pre.udicia$ile( Consecintele sau urmarile prejudiciabile se clasifica in doua rupe: 1.+onsecintele pre.udicia$ile materiale:a)patrimoniale-e":sustra erea,delapidarea.b)fiziceomorul si toate formele vatamarii corporale. 2.+onsecintele pre.udicia$ile formale( a)consecinte care aduc prejudiciu drepturilor si libertatilor persoanei$b)consecinte care aduc daune activitatii aparatului de stat si or anizatiior obstesti. 3.3.Formulati conditiile in care este posi$ila tragerea la raspundere penala in cazul comiterii unei actiuni prin inactiune Inactiunea este le ata de o nirma care impune obli atia de a se face ceva,obli indu-l pe destinatar la o anumita comportare in vederea apararii unor valori sociale,de e":obli atia de a acorda ajutorul necesar celui aflat in primejdie,incalacrea acestei norme se face printr-o conduita contrara care se manifesta printr-o inactiune,de asemenea tra erea persoanei la raspundere penala in cazul savirsirii faptei prin inactiune nu este suficienta constatarea e"istentei unei oblia atii,este necesar sa se stabileasca faptul ca in situatia data persoana a avut posibilitatea reala de a savirsi actiunea ceruta de ea.

Test nr.4 Su$iectul 1(+aracteristica generala a dreptului penal 1.1.+aracterizati iz*oarele dreptului penal Prin izvor de drept penal se intele e forma juridica pe care o imbraca o norma pentru a devein obli atorie.Izvoarele dreptului penal sub raportul formei prezinta particularitatea ca pot fi e"primate numai prin le e.=nica le e penala declarata in %& este Codul penal care se aplica in stricta coformitate cu prevederile Constitutiei %& si ale actelor internationale la care %& este parte.Principalele izvoare ale dreptului penal sunt le ile penale,dupa cum am mai mentionat in %& unica le e penala este Codul penal care reprezinta actul le islative care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile si dispozitiile enerale si speciale ale dreptului penal,determina faptele ce constituie infractiuni si prevede pedepse ce se aplica infractorilor. Constitutia acre prin normele sale consacra cele mai importante valori sociale ale statului nostr:independenta,suveranitatea,inte ritatea teritoriala,drepturile si libertatile persoanei,proprietatea etc.)ratatele si conventiile internationale sunt izvoare ale dreptului penal in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii la care %& este parte. 1.2.Faceti o generalizare pri*ind stiinta dreptului penal Prin stiinta dreptului penal subintele m totalitatea ideilor de drept predominante in societate la o etapa anumita despre dreptul penal si lupta cu criminalitatea.9biect al stiintei dreptului penal este le ea penala si practica aplicarii ei.!tiinta dreptului penal studiaza infractiunile si pedeapsa penala in calitate de institutii de baza a dreptului penal,de asemenea o parte componenta a stiintei dreptului penal este sociolo ia dreptului penal care reprezinta totalitatea conceptiilor stiintifice cu privire la notiunile de baza ale dreptului penal,analiza aplicarii le ii penale,a tuturor institutiilor partii enerale si speciale a dreptului penal. De asemenea stiinta dreptului penal studiaza si dreptul penal at tarilor de peste hotare in scopul aplicarii e"perientei positive in le islatia tarii nostre.9 conditie necesara pentru dezvoltarea stiintei dreptului penal o reprezinta le atura acesteia cu practica judecatoreasca. !ociolo ia dreptului penal are multe puncte de tan enta cu stiinta dreptului e"ecutional penal si stiinta dreptului de procedura penala,toate aceste stiinte au un scop unic care consta in elaborarea cailor,metodelor de lupta cu criminalitatea,insa fiecare dintre acestea constituie o stiinta separate avind un obiect propriu de cercetare si metoda sa proprie. In stiinta criminolo iei ca obiect de studiu avem criminalitatea.!tatistica judiciara are in calitate de obiect de studio aspectul cantitativ al criminalitatii.!tiinta dreptului e"ecutional are in calitate e obiect de studiu le islatia ce re lementeaza modul de e"ecutare a pedepselor penale.!tiinta dreptului penal are o le atura indisolubila cu stiinta criminalitatii care are ca obiect de studiu studierea metodelor speciale de descoperire,cercetarea probelor,urmarirea si identificarea infractorului. 1.3.2stimati coraportul dintre dreptul penal si alte ramuri de drept Dreptul penal se afla intr-o anumita le atura cu toate celelalte ramuri ale dreptului. 1.9 le atura strinsa e"ista intre dreptul penal si dreptulu procesual penal-fiind doua ramuri distincte acestea au totusi un scop comun:infaptuirea justitiei.Dreptul procesula asi ura eficacitatea normelor juridice penale re lementind activitatea de urmarire penala,de judecata si sanctionare a celor ce savirsesc infractiuni.2.Dreptul penal are le aturi strinse cu dreptul e"ecutional penal-aceasta presupune necesitatea delimitarii lor pentru evitarea dublarii institutiilor si normelor de drept,normelor dreptului penal ca norme materiale,iar ale dreptului e"ecutional ca norme de procedura.3.Dreptul penal de asemnea are o le atura cu dreptul civil,care re lementeaza relatiile privind patrimoniu este sprijinit in aplicarea lor de dreptul penal,care incrimineaza si sanctioneaza penal faptele indreptate impotriva patrimoniului. 4.Dreptul penal se aflta inttro srtrinsa le atura si cu dreptul familiei-normele dreptului penal califica dr7ept infractiuni indrepttate impotriva familiei un sir de fapte ce lezeaza relatiile dintre soti,copii,parinti,de e":incestul,eschivarea de la plata pensiei alimentare.

5.%aportul dintre dreptul penal si dreptul administrative >prin prisma strinselor le aturi dintre raspunderea penala sic ea administrativa.".Dreptul penal isi e"tinde le aturile sale cu dreptul commercial#.Dreptul penal de asemenea se afla intr-o strinsa le atura cu dreptul constitutional,care re lementeaza relatiile de or anizare ale statului,valorile sociale ocrotite si arantate de Constitutie. Su$iectul 2(+omponenta infractiunii 2.1.%efiniti componenta infractiunii Potrivit teoriei dreptului penal prin componenta de infractiune se intele e un s?stem de elemente si semen obiective si subiective stabilite de le ea penala care califica o fapta social periculoasa drept o infractiune concreta.Codul penal al %& considera componenta infractiunii la fel ca o totalitate de semen obiective si subiective stabilite de le ea penal ace califica o fapta prejudiciabila drept o infractiune concreta. 2.2.+lasificati componentele de infractiuni !tiinta dreptului penal in scopul inlesnirii procesului de studiere a componentelor de infractiune distin e notiunea de element si semn al componentei infractiunii. 2lementele componentei infractiunii sunt( 1.1$iectul:-obiect eneric*de specie sau de rup) -obiect nemijlocit sau special$-obiect material 2./atura o$iecti*a(-fapta prejudiciabila-urmarea prejudiciabila-raportul causal dintre fapta si urmare-timpul,locul,metoda,mijlocul,imprejurarile comiterii faptei. 3.Su$iectul( !emnele subiectului sunt:-caracterul fizic$-responsabilitatea$-virsta$-subiectul special*luarea de mita)-persoana juridica. 4./atura su$iecti*a(-vinovatia$-motivul$-scopul. +elor 4 elemente ale componentei infractiunii le corespund 4 grupuri de semne ce caracterizeaza aceste elemente( '.#rupul de semne ce caracterizeaza obiectul infractiunii$-. #rupul de semne ce caracterizeaza latura obiectiva$3. #rupul de semne ce caracterizeaza subiectul infractiunii$/. #rupul de semne ce caracterizeaza particularitatile laturii subiective. De asemenea teoria dreptului penal distin e - rupuri de semne ale componentei de infractiune: '.Principale$-.6acultative. 2.3.Proiectati o speta in care un semn facultativ al componentei infractiunii ar deveni obli ator. Cetateanului 0 I s-au adus de peste hotare citeva vaccinte impotriva ripei 4'*@'3'),acesta a dispus sa le vinda,insa dupa ceva timp a fost tras la raspundere penala din cauza ca citeva persoane care si-au administrat vaccinul au decedat. Su$iectul 3(Su$iectul infractiunii 3.1.%efiniti trasaturile su$iectului infractiunii '.Caracterul fizic-..irsta3.%esponsabilitatea Caracterul fizic-subiect al infractiunii poate fi numai persoana care poseda capacitatea de a-si da seama de caracterul comportamentului sau,de actiunile sale pe care le poate conduce..inovatia atit in forma de intentie,cit si imprudenta se e"clude in toate cazurile atunci cind persoana in mommentul savirsirii infractiunii din cauza unei strai psihice nus-I dadea seama de faptele sale sau nu putea sa le conduca..irsta-sunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice responsabile care in momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de ', ani,e"ista insa infractiuni la care persoana urmeaza sa raspunda penal incepind cu virsta de '/ ani. %esponsabilitatea- este situatia in care persoana poseda insusiri psihice ,ratiune,constiinta care o fac capabila sa intelea a caracterul prejudiciabil al actiunilor sau inactiunilor pe care le savirseste,de asemena persona trebuie sa fie capabila de a se abtine de la savirsirea faptelor prevazute de le ea penala,este necesar ca responsabilitatea sa e"iste in momentul comiterii infractiunii.Daca responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei.

3.2.&nalizati conditiile tragerii la raspundere penala a persoanelor care au sa*irsit infractiunea in stare de e$rietate Conform Codului penal persoana care a savirsit o infractiune in stare de ebrietate produsa de alcool sau de alte substante nu este liberata de raspundere penala. !tarea de ebrietate apare ca circumstanta a ravanta,insa instanta de judecata este in drept sa nu considera aceasta ca o circumstanta a ravanta. 4tribuirea starii de ebrietate la cate oria de circumstanta a ravanta precum si faptull ca aceasta nu e"clude raspunderea si pedeapsa penala a faptuitorului are ca temei absenta crietriului medical al iresponsabilitatii. Putem clasifica starea de ebrietate in - cate orii: 1.2$rietate fiziologica 2.2$rietate patologica In cazul savirsirii infractiunilor de faptuitorul care potrivit e"pertizei medico-le ale se afla in stare de ebrietate fiziolo ica,acesta va fi supus aplicarii pedepsei. In cazul savirsirii infractiunilor in stare de ebrietate patolo ica se e"clude totalmente raspunderea penala intrucit in asemnea situatii sunt prezente ambele crieterii are iresponsabilitatii,instanta de judecata pronuntind sentinta de condamnare este in drep sa aplica masurile de constrin ere cu character medical sau poate sa-i puna sub curatela. 3.3.Poate fi 1ebedev tras la raspundere penala pentru comiterea unui omor intentionat5 1ebedev nu este pasibil de pedeapsa desi a savirsit o infractiune in stare de responsabilitate,inainte de pronuntarea sentintei de catre instanta de judecata el sa imbolnavit de o boala psihica cronica care la lipsit de posibilitatea de a-si da seama de actiunile ori inactiunile sale si de a le durija.6ata de 1ebedev in baza hotaririi instantei de judecata vor fi aplicate masuri de constrin ere cu character medical,iar daca se insanatoseste va fi supus pedepsei.

Test nr.5 Su$iectul 1(&ctiunea legii penale in timp si spatiu 1.1.Relatati despre timpul sa*irsirii infractiunii Conform Codului penal timpul savirsirii faptei se considera timpul cind a fost savirsita actiunea sau inactiunea prejudiciabila indifferent de timpul survenirii urmarilor.4ceasta re ula insa este supusa unor critici,indicindu-se ca momentul consumarii infractiunii pentru divesre cate orii de fapte infractionale este diferit,astfel se considera ca:1.pentru infractiunile cu componente formale timpul savirsirii infractiunii este considerat momentul realizarii faptei prejudiciabile 2.pentru infractiunile cu componenta materiala timpul savirsirii este discutabil,conturindu-se astfel doua opinii:conform primei timpul savirsirii infractiunilor cu componente materiale este le at de momentul survenirii urmarilor infractionale,cea de-a doua opinie este ca timpul savirsirii infractiunilor cu componenta materiala este momentul savirsirii faptei prejudiciabile. 3.pentru infractiunile cu componente formal-reduse timpul savirsirii infractiunii este determinat de momentul realizarii acelei etape infractionale la care le islatorul a transferat consumarea faptei$4.pentru infractiunile prelun ite timpul savirsirii infractiunii se considera timpul savirsirii ultimei actiuni din seria de actiuni identice5.pentru infractiunea continua timpul savirsirii infractiunii este considerat moemntul realizarii faptei prejudiciabile actiune sau inctiune din care incepe nerealizarea continua a obli atiunii impuse faptuitorului sub pericolul pedepsei. ".pentru infractiunile prin participatie fapta se considera consumata din momentul realizarii de catre autor a laturii obiective a infractiunii,se aplica le ea in vi oare la momentul savirsirii faptei de catre autor.#.pentru activitatea infractionala neconsumata*pre atire sau tentativa) timpul savirsirii este considerat momentul curmarii sau al intreruperii actului infractional din cauze independente de vointa faptuitorului. 1.2.Faceti o generelizare asupra principiilor aplicarii legii penale in spatiu in cazul comiterii unei infractiuni in strainatate. 1e ea penala a %& se aplica in unele cazuri si infractiunilor comise in strainatate.9 prima ipoteza ar fi aceea cind infractorul este o persoana cetatean al %& sau un apatrid care insa domiciliaza permanent pe teritoriul %&,de e":un cetatean al %& comite in 6ranta o sustra ere dupa care se reintoarce in tara,in acest caz el va raspunde penal in conformitate cu Codul penal al %&. 9 a doua ipoteza este atunci cind le ea penala a %& se aplica faptelor savirsite in strainatate de catre cetatenii straini ori apatrizii cu domiciliul in strainatate care savirsesc fapte rave contra statului nostrum sau contra unui cetatean al %&,de e":un cetatean strainaomoara un moldovean aflat in strainatate,daca acesta nu va fi pedepssit de le ea statului unde sa comis fapta va putea fi tras la raspundere penala cu autorizarea Procurorului #eneral al %& conform le ii penale a %&,urmarirea si judecarea se pot desfasura si in lipsa infractorului urmind a fi supus e"ecutarii pedepsei indata ce va fi retinut. 4 treia ipoteza priveste aplicarea le ii penale si atunci cind este vorba despre alte fapte savirsite de un cetatean strain in strainatate,de e":un cetatean strain sustra e in propria sa tara sau intr-un oarecare alt stat strain bijuteriile unei persoane,acesta va putea fi condamnat dupa le ea penala a %& daca se afla pe teritoriul tarii noastre si daca le ea statului unde a fost savirsita fapta o pedepseste penal pe aceasta. Daca fapta comisa de un cetatean strain in strainatate atenteaza asupra securitatii statului nostru sau adduce o rava lezare inte ritatii corporale unui cetatean al %& sau il lipseste de viata atunci le ea penala a %& urmeaza a fi aplicata indiferent de ceea ce sta inscris in le ea penala a tarii unde a fost savirsita infractiunea.Daca insa este vorba despre alte fapte le ea penala a %& se va aplica numai cu conditia ca le ea tarii unde a fost comisa fapta sa o prevada.

1.3.&lcatuiti o speta in care legea penala ar a*ea effect retroacti*.

Su$iectul 2('ersoana .uridica!su$iect al infractiunii 2.1.%efiniti su$iectul general al infractiunii 4tra erea persoanei juridice in calitate de subiect al infractiunii reprezinta actualmente unul din cele mai comtroversate subiecte nu numai in %&,cit si in practica penala mondiala.In majoritatea tarilor lumii se respin e parerea potrivit carei persoana juridical poate fi subiect al unei infractiuni.3oul Cod penal al %& pentru prima data in istorria penala a tarii noastre contine re lementari privind persoana juridical ca subiect al infractiunii,aceasta inovatie se datoreaza faptului schimbrii relatiilor economice din %& si anume trecerea la economia de piata,odata cu aceasta au aparut o multime de persoane juridice,sa diversificat domeniul de activitate a persoanelor juridice,marindu-se posibilitatea comiterii unor incalcari din partea acestora si fiind dificil controlul efectuat asupra activitatii lor. 2.2.%escrieiti conditiile in care este posi$ila tragerea la raspundere penala a persoanei .uridice.Sunt pasi$ile de raspundere penala pentru sa*irsirea unei fapte penale toate persoanele .uridice cu exceptia autoritatilor pu$lice. Persoana juridica este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorspunzatoare a dispozitiilor directe ale le ii careindeplineste indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei anumite activitati.De asemenea persoana juridica este pasibila de raspundere penala daca este vinovata de efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate,de asemenea fapta care cauzeaza sau creaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile persoanelor,societatii sau statului a fost savirsita in interesul acestei persoane juridice.Persoana juridical poarta raspundere penala pentru savirsirea infractiunilor in sanctiunile carora este prevazuta pedeapsa enerala aplicabila persoanelor juridice,de e":savirsirea unor infractiuni economice,ecolo ice,a ifractiunilor contra sanatatii publice,a infractiunilor in domeniul informaticii. 2.3.&rgumentai 3pro4 sau 3contra4 includerii in legea penala a pre*ederilor referitoare la persoana .uridical ca su$iect al raspunderii penale. Consider ca este bennefica includerea in le ea penala a prevederilor referitoare la persoana juridica ca subiect al raspunderii penale,deoarece restin erea cercului de infractiuni ar putea duce la falimentA. Su$iectul 3(2roarea si influenta ei asupra raspunderii penale 3.1.+aracterizati eroarea de drept +roarea de drept consta in necunoasterea sau cunoasterea resita a prevederilor le ii penale,in situatia erorii de drept faptuitorul este in eroare cu privire la caracterul le al sau ille al al faptei.Daca insituatia erorii de fapt persoana nu cunoaste o imprejurarea de fapt in care isi desfasoara activitatea,in situatia erorii de dreppt persoana are reprezentarea tuturor imprejurarilor faptei sale.Codul penal al %& nu contine nici o prevedere ce ar re lementa eroarea,din simplu motiv ca le ea penala incrimineaza fapta care prezinta un rad deosebitr dde pericol social sau persoana avind reprezentarea pericolului social al faptei comise trebuie sa-si dea seama ca fapta sa este interzisa de le ea penala. Cunoastem urmatoarele tipuri ale erorii de drept: 1.4tribuirea faptei la cate oria infractiunilor,in realiatea le ea insa necalificind-o ca atare,in asemnea cazuri fapta nu atenteaza asupra unui obiect ocrotit de le ea penala.2.+"ista atunci cind faptuitorul apreciaza resit fapta prejudiciabila ca fiind lipsita de pericol social 3.%eprezentarea resita a persoanei cu privire la urmarile juridice ale infractiunii savirsite cu privire la calificarea acesteia ,tipul si marimea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata pentru savirsirea acelei fapte,aceste circumstante nu sunt cuprinse de continutul intentiei,de aceea aprecierea incorecta a acestora nu influenteaza forma vinovatiei si nu e"clude raspundderea penala.

3.2.&nalizati modalitatile erorii de fapt '.+roarea in obiect-reprezinta o inchipuire eronata a persoanei privind continutul social si juridic al obiectului atentarii.+a poate fi caracterizata prin - modalitati: a)este vorba de cazul in care subiectul infractiunii considera resit ca atenteaza la un anumit obiect,in realitate insa dauna este cauzata unui alt obiect neomo en cu acela care a fost cuprins de intentia faptuitorului,d e":persoana care intentiona sa sustra a dintr-un deposit farmaceutic preparate cu effect narcotizant in realitate sustra e substante care nu au un asemenea effect. b)o alta forma a erorii in obiect e"ista in cazul necunoasterii circumstantelor datorita carora se modifica aprecierea sociala si juridical a obiectului,e":daca femeia este insarcinata in cazul savirsirii unei infractiuni de omor sau violul asupra unei minore maresc considerabil radul prejudiciabil al infractiunilor respective si servesc drept circumstante sau semne calificante,in asemnea situatii in procesul calificarii faptei se va proceda astfel:daca persoana vinovata nu a stiut despre e"istenta acestor circumstante in realitate insa ele fiind prezente atunci infractiunea va fi calificata ca fiind savirsita fara circumstante,iar daca vinovatul admite resit prezenta unei stfel de circumstante a ravante care de fapt nu e"ista in retaliate fapta urmeaza a fi calificata drept tentative de infractiune cu circumstante a ravante. 2.+roarea admisa in caracterul actiunii sau inactiunii savirasite,acesta e"ista: a)situatia in care faptuitorul considera ca fapta sa are un character infractional,in realitate insa ea nu se caracterizeaza astfel,o asemenea eroare nu influenteaza asupra formei vinovatiei,fapta ramine a fi intentionata dar raspunderea survine nu pentru infractiunea consumata dar pentru tentative la ea intrucit intentia criminala nu a fost realizata,e":procurarea ile ala a unei arme de foc defectata considerind-o in stare de lucru se va califica drept tentative de procurare ile ala a unei arme de foc.$)persoana considera resit ca savirseste o fapta le ala si nu-si da seama de pericolul ei social,o astfel de eroare e"clude intentia insa daca fapta este recunoascuta prejudiciabila in cazul comiterii numai cu intentie a acesteia se e"clude si raspunderea penala.Daca fapta este recunoscuta criminala si comisa din imprudenta atunci persoana va fi trasa la raspundere.c)eroarea cu privire la consecintele prejudiciabile care se refera atitr la caracteristicile calitative,cit si la cele cantitative ale acestui semn obiectiv al infractiunii. d)eroarea in raportul causal-subintele em intele erea resita a dependentei cauzale dintre fapta si urmarile survenite. 3.3.1un u folosindu-se de lipsa paznicului noaptea a intrat in farmacie si a sustras preparate to"ice in fiole si prafuri considerind ca acestea sunt dro uri.Preparatele furate 1un u le-a realizat lui .lad si Iarovoi care erau narcomani.Duapa citeva ore dup ace acestia au consumat continutul a doua fiole au decedat.+"pertiza a stabilit? ca e"tractul din fiolele asite la 1un u in timpul perchezitiei nu era altceva decit o substanta to"ica. Determinati forma vinovatiei lui 1un u5Cum a influentat reseala lui 1un u asupra continutului vinovatiei sale5Intentie.

Test nr." Su$iectul 1(&plicarea legii penale in spatiu 1.1.2numerati formele de asistenta .uridica internationala in materie penala Clasificarea formelor de asistenta juridica internationala este posibila in functie de baza pe care functioneaza intre ele,deci deosebim forme de asistenta juridica eventual acceptabile si forme consacrate,acestea din urma fiind clasificate in forme cu character informative si forme cu character procesual. '.6orme de asistenta juridica eventual acceptabile-aceste forme functioneaza pe baza sistemului de declaratii de reciprocitate.6ormele de asistenta juridical eventual acceptabile sunt determinate de pozitia eo rafica a statelor si de fenomenele infractionale specifice acestei pozitii,de radul intens de traffic rutier,aerian,maritime dintre aceste state.+"emplu de forma de asistenta juridical bilaterala:Interpolul asi ura colaborarea dintre or anelle de politie judiciara ale diferitor state,desi statele ar putea stabili contacte dintre or anelle de politie judiciara proprii in afara Interpolului. 2.Forma de asistenta .uridical consacrate a)6orme de asistenta cu character informativ-formele care servesc la realizarea luptei impotriva criminalitatii contribuind prin transmiterea de infrormatii la prevenire.Drept forma cu character informativ poate servi procurarea de informatii care serveste la tinerea evidentei persoanelor socialmente periculoase refu iate pe teritoriul unui stat. 4ctele internnationale semnate de %& prevad diferite forme de asistenta cu character informative,de e":Conventia Curtii !upreme de ;ustitie cu privire la asistenta jjuridica si raporturile juridice in materie civila,familiala si penala stabileste e"pres ca institutiile centrale de justitie ale statelor isi transmit reciproc la cerere infromatii despre le islatie in vi oare sau care a actionat pe teritoriile lor si despre practica aplicarii ei de catre institutiile de justitie b)6ome de asistenta cu character procesual-se caracterizeaza priin faptul ca ele se desfasoara efectiv in sfera activitatii de represiune,fiecare dintre aceste forme reprezentind un mijloc dde colaborare intre state in realizarea represiunii impotriva unor infractiuni. 1.2.&nalizati principiul uni*ersalitatii aplicarii legii penale in spatiu Prin principiul universalitatii presupune ca le ea penala a %& se aplica pentru savirsirea altr infractiuni decit cele pentru care s-ar aplica le ea penala a %& conform principiului realitatii,savirasirea acelor infractiuni prevazute de tratatele internationale la care %& este parte de catre cetatenii straini sau apatrizi ce nu au domiciliu pemanente pe teritoriul %& 4plicarea le ii penale a %& potrivit principiului universalitatii presupune realizarea unor conditii:1.savirsirea unei infractiuni,altele decit cele pentru care s-ar aplica le ea penala a %& conform principiului realitatii,de e":infractiunile ce afecteaza comunitatea internationala:traficul de stupefiante,furtul unor opere de arta.2.infractiunea sa fie savirsita in intre ime in strainatate$ 3.fapta sa fie savirsita de un cetatean strain sau apatrid ce nu are domiciliu permanent pe teritoriul %&$4.sa e"iste dubla incriminare,adica fapta sa fie prevazuta ca infractiune atit de le ea penala a %&,cit si de cea a tarii unde a fost savirsita$5.infractorul se afla in %& venit de buna voie$".infractorul sa nu fi fost tras la raspundere penala in strainatate. 1.3.'roiectati o situatie in care infractiunea s!ar fi comis pe teritoriul RM de un cetatean strain5insa extradarea lui nu ar fi posi$ila =n rup de persoane reprezentanti diplomatici ai 6rantei au sosit in %& intr-o vizita,in seara aceleiasi zile cind au sosit sa iscat un conflict intre ei si alti diplomati cetateni ai %&,conflictul sa soldat cu batai,in consecinta reprezentantii diplomatici au cauzat vatamari usoare inte ritatii corporale diplomatilor cetateni ai %&.

Su$iectul 2(Fapta pre.udicia$ila 2.1.Relatati despre semnele laturii o$iecti*e a infractiunii 1atura obiectiva a unei infractiuni reprezinta actul e"terior care caracterizeaza fapta infractionala asupra obiectului ocrotit de le ea penala. '.6apta prejudiciabila*semnul material)-este reprezentat de insasi fapta incriminate,intrucit fara o activitate e"terioara nu poate e"ista infractiunea,numai o actiune sau inactiune poate leza o valoare,actiunea consta in savirsirea a ceea ce le ea interzice,iar inactiunea consta in abtinerea de a efectua o actiune pe care le ea pretinde sa fie comisa. -.=rmarea prejudiciabila- consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate e"prima intr-o vatamare efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el. 3.%aportul cauzal dintre fapta si urmare-rezultatul produs prin infractiune este urmarea actiunii sau inactiunii subiectului active al infractiunii sau a participantilor la aceasta,atunci cind la producerea rezultatului au cooperat mai multe persoane. /.)impul,locul,metoda,mijlocul,imprejurarile comiterii faptei*semne facultative). Prin locul savirsirii infractiunii se intele e locul unde a fost savirsita actiuneaBinaciunea prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor. )impul savirsirii faptei se considera timpul cind a fost savirsita actiuneaBinactiunea prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor. 2.2.+omparati actiunea cu inactiunea pre.udicia$ila 4ctiunea reprezinta o comportare pozitiva,o conduita prin care se face ceva de natura sa produca o schimbare in sfera relatiilor sociale.Cele mai multe infractiuni sunt savirsite prin actiuni,aceasta poate consta dintr-un sin ur act sau din mai multe fara ca prin aceasta sa-si piarda unitatea,de e":infractiunea de vatamare corporala poate fi savirsita cu aplicarea unei sin ure lovituri sau a mai multor. 4ctiunea poate imbraca diferite forme,se poate manifesta sub aspecte diferite in functie de obiectul special ocrotit de le ea penala care poate fi lezat numai printr-un anumit mod de comportare a infractorului.In infaptuirea actiunii autorul poate utilize forta proprie atunci cind loveste victima sau anumite instrumente si mijloace. Inactiunea reprezinta comportamentul pasiv al persoanei,infractiunea inseamna a nu face ceea ce este impus,ceea ce este ordonat prin le e.9 infractiune ce se manifesta sub forma de inactiune se poate savirsi numai daca persoana care are obli atia le ala de a face ceva nu o realizeaza. 2.3.Pricop,in virsta de '/ ani,a sarbatorit revelionul in centrul orasului impreuna cu alti prieteni de aceeasi virsta.Dupa intrebuintarea bauturilor alcoolice unul dintre prietenii lui Pricop-!trelitov a cerut primului sa atace batrinul care mer ea inaintea lor,sa-I sustra a ceasul de la mina sis a il transmita.Pricop a refuzat cate oric,insa dup ace !trelitov la amenintat cu rafuiala fizica,Pricop a e"ecutat cele propuse de !trelitov.Dupa '8 ore !trelitov ce purta la mina ceasul victimei a fost retinut de colaboratorii politiei. Influenteaza asupra solutionarii problemei privind tra erea la raspundere penala a lui Pricop acea circumstanta ca el a comis actiunile sale sub influenta violentei psihice aplicate de !trelitov5 3u,la raspundere penala va fi traas !trelitov.

Su$iectul 3()ino*atia si formele ei 3.1.Relatati despre conceptul si formele *ino*atiei .inovatia reprezinta atitudinea psihica a pesoanei fata de fapta prejudiciabila savirsita si urmarile prejudiciabile ale acesteia,ce se manifesta sub forma de intentie sau imprudenta. Intentia reprezinta cea mai raspindita forma a vinovatiei atit in continutul le ii penale,cit si in practica judecatoreasca.Infractiunea se considera savirsita cu intentie directa atunci cind persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunilorBinactiunilor sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit survenirea acestor urmari. Intentia indirecta are loc atunci cind persoana care a comis infractiunea isi dadea seama de caracterul actiuniiBinactiunii sale,a prevazut consecintele prejudiciabile si cu toate ca nu le dorea constient admitea survenirea lor. Imprudenta-se considera ca infractiunea a fost savirsita din imprudenta daca persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,a prevazut urmarile ei prejudiciabile dar considera in mod usurabil ca ele vor putea fi evitate ori nu isi dadea seama de cacterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile,desi trebuia sa le prevada. 3.2.%escrieti fapta sa*irsita cu doua forme de *ino*atie si fapta sa*irsita fara *ino*atie. -In cazul infractiunilor savirsite cu doua forme de vinovatie partile componente ale acesteia de obicei atenteaza asupra a doua obiecte aparate de le ea penala,dar poate atenta si asupra unui sin ur obiect cum este de e":cazul provocarii ile ale a avortului care a provocat o vatamare mediu inte ritatii corporale sau a sanatatii.In cadul acestor componente de infractiune subiectul actioneaza cu intentie,iar din imprudenta fata de consecintele acesteia. Infractiunea savirsita cu doua forme de vinovatie poate fi de - tipuri: '.este formata din infractiunile cu semne calificante,componenta de baza este materiala,iar in rolul de semn calificant apare o urmare mai rava sau deosebit de rava comparative cu urmarea care reprezenta semnul obli ator al componentei de baza. -.infractiunile componenta de baza a corora este formala,iar in rolul de consecinte calificante avem semne ce caracterizeaza componenta calificanta de infractiune. -6apta se considera savirsita fara vinovatie daca persoana care a comis-o nu isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sai inactiunii sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile si conform circumstantelor cauzei nici nu trebuia sau nu putea sa le prevada.De la aceasta re ula e"ista doua situatii in care intre actiuneaBinactiunea si urmarea prejudiciabila survenita e"ista o le auta cauzala,insa fapta se considera savirsita fara vinovatie. In prima situatie persoana care a comis fapta nu isi dadea seama de caracterul pejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale si nici nu trebuia sau nu putea sa-l intelea a.1a aceasta situatie se refera le itima aparare aparenta cind o persoana este convinsa in baza unor date obiective si a unor conditii subiective ca se afla in fata unui atac 4 doua situatie in care fapta se savirseste fara vinovatie,este aceea in care persoana nu isi dedea seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei si conform circumstantelor cauzei nici nu trebuia si nici nu putea sa le prevada,in acest caz pentru a produce efecte de inlaturare a caracterului penal al faptei,cazul fotruit trebuie sa se intemeieze pe anumite conditii: a)actiunea sau inactiunea care a determinat urmarea neprevazuta trebuie sa fie o fapta incrimanata de le ea penala$ b)actiunea sau inactiunea unei persoane sa fi produs o urmare prejudiciabila datorita unor imprejurari obiective,neprevazute de constiinta si vointa acelei persoane$ c)persoana care a savirsit fapta trebuie sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a determinat producerea urmarii prejudiciabile. 6apta savirsita fara vinovatie inlatura caracterul penal al faptei,si pe cale de consecinta raspunderea penala. 3.3.+onstruiti mecanismul psi6ologic al *ino*atiei

Test nr.# Su$iectul 1(/egea penala 1.1.+aracterizati legea penala su$ aspectul notiunii si trasaturilor caracteristice Prin le e penala se intele e actul le islative care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile si dispozitiile enerale si speciale ale dreptului penal,determina faptele ce constituie infractiune si prevede pedepsele ce se aplica infractorilor.)emeiul juridic al le ii penale este Constitutia %&,precum si actele internationale la care %& este parte. Trasaturile(1.)rasatura de baza a le ii penale ca act juridic al or anului suprem al puterii de stat Parlamentului %& reiese din desemnarrea sa si consta in asi urarea apararii persoanei,drepturilor si liberattilor ei,a mediului,proprietatii,intereselor statului si ale societatii,precum si a intre ii ordini de drept de orice atentat infractional$2.1e ea penala reprezinta actul le islative adoptat de Parlamentul %& in conformitate cu prevederile Constitutiei %& si a actelor internationale. 3.1e ea penala in statul de drept reprezinta mijlocul realizarii politicii penale$4.1e ea penala reprezinta unicul izvor de drept penal intrucit normele penale se contin numai in le ea penala 5.1e ea penala contine temeiul si principiile raspunderii penale.".1e ea penala stabileste care fapte prejudiciabile *actiuniBinactiuni) constituie infractiuni si determina pedepsele care pot fi aplicate persoanelor care au savirsit infractiuni sau in unele cazuri concrete indica spre posibilitatea aplicarii liberarii de raspundere si pedeapsa penala.#.1e ea penala cirespunde conditiilor social-economice,politice si ideolo ice in care traieste societatea,intereselor si cerintelor acesteia7.1e ea penala insasi prin faptul aprobarii si puneii in aplicare a acesteia contribuie la prevenirea criminalitatii,la respectarea prevederilor Constitutiei si a altor le i din partea cetatenilor statului. 1.2.%escrieti conditiile extradarii +ondditiile pot fi clasificate in:'.Conditii cu privire la infractiuni$-.Conditii cu privire la infractor$3.Conditii de ordin procedural. 1.+onditii cu pri*ire la infractiuni( a)sa se fi savirsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant ori impotriva intereselor acestuia. b)sa e"iste dubla incriminare$ c)peddeapsa prevazuta de le e sa fie de cel putin un an de inchisoare sau o alta pedepasa mai aspra$ d)in cazul in care fapta pentru care se cere e"tradarea este pedepsita de le ea tarii solicitante cu pedeapsa capitala,e"tradarea persoanei poate fi refuzata daca partea solicitanta nu va da asi urari ca pedeapsa capitala nu va fi e"ecutata in privinta persoanei e"tradate.e)e"tradarea nu se acorda daca infractiunea pentru care este ceruta este considerata de le ea %& infractiune politica. 2.+onditii cu pri*ire la infractor: a)infractorul trebuie sa fie cetatean strain cind %& este stat solicitat. b)nu pot fi e"tradati de %&:proprii cetateni$persoanele straine care se bucura in%& de imunitate de jurisdictie$persoanele corora le-a fost acordat statut de refu iat politic$persoanele carora li sa acordat dreptul de azil in %&$persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii caparti$Procurorul #eneral,&inisterul ;ustitiei sau instanta care solutioneaza cazul privind e"tradarea.c)infractorul sa se aseasca pe teritoriul statului solicitat 3.+onditii de ordin procedural( '.!a e"iste o cerere de e"tradare din partea unui stat care are interesul sa-l pedepseasca pe faptuitor sau sa-l puna sa e"ecute pedeapsa pe cel condamnat.2.!tatul solocitat care primeste cererea de e"tradare este obli at sa-l aresteze pe faptuitor pentru ca acesta sa nu dispara. 3.!tatul solicitat este obli at sa comunice statului solicitant data si locul predarii faptuitorului care este e"tradat4.!tatul solicitant este obli at sa comunice partii solicitate informatii cu privire la finalizarea procesului penal in care a fost implicat cel e"tradat.

1.3.Inclupatul !irbu a fost trimis in judecata pentru savirsirea infractiunii de calomnie prevazuta dde art.'C8 CP al %&.Inainte de judecarea cauzei la C mai -88/ a intrat in vi oare 1e ea %& nr.'''-0. din --.8/.8/ care a abro ate infractiunea de calomnie din continutul Partii speciale a CP al %&. !a se arate ce influenta a avut aceasta modificare le islative. %aspuns:&odificare il va elibera pe !irbu de raspundere si pedeapsa penala,conform art.'8 din CP al %& :le ea penala care inlatura caracterul infractional al faptei,care usureaza pedeapsa sau amelioreaza situatia persoanei ce a comis infractiunea are effect retroactive,adica se e"tinde asupra persoanelor care au savirsit faptele respective pina la intrarea in vi oare a acetei le i,inclusive asupra persoanelor care e"ecuta pedeapsa. Su$iectul 2(/atura o$iecti*a a infractiunii 2.1.Relatati despre semnele laturii o$icti*e a infractiunii Continutul laturiii obiective a infractiunii este cuprins dintr-un sir de semne: '.6apta infractionala*semnul material) -.=rmarea prejudiciabila 3.1e atura cauzala dintre fapta prejudiciabila si urmarile acesteia 6apta reprezinta actul de conduita interzis de catre o norma a CP ce se desfasoare intr-un anumit loc sit imp,orice fapta prejudiciabila este savirsita cu aplicarea unor anumite intrumente sau mijloce,precum si prin intermediul unei anumite metode,de e" omorul in toate cazurile se savirseste cu ajutorul unor anumite instrumente sau cu aplicarea unei metode anume =rmarea prejudiciabila- consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate e"prima intr-o vatamare efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el. %aportul cauzal dintre fapta si urmare-rezultatul produs prin infractiune este urmarea actiunii sau inactiunii subiectului active al infractiunii sau a participantilor la aceasta,atunci cind la producerea rezultatului au cooperat mai multe persoane. 2.2.Faceti o generalizare aspura semnelor facultati*e ale laturii o$iecti*e ale infractiunii +"istenta infractiunii este conditionata de savirsirea unei fapte manifestata sub forma de actiune sau inactiune.9rice fapta presupune un act de conduita din partea infractorului prin care se aduc anumite daune valorilor sociale ocrotite de le ea penala.6apta sociala sa ppoate realiza intr-un anumit loc sit imp,prin anumite mijloace sau instrumente,metoda sau imprejurarea nu prezinta principaliul pentru e"istenta infractiunii,de aceea in normele de incriminare de obicei nu sunt incluse conditii cu privire la acestea care ar completa descrierea faptei.In anumite cazuri aceste semne prezinta importanta pentru determinarea unui anumit tip de infractiuni contribuind la individualizarea radului prejudiciabil al infractiunii in continutul carora au fost incluse,de e":e necesar ca fapta sa fie savirsita intr-un anumit loc:la infractiunile de profanare a mormintelor$timpul este o conduita necesara a infractiunilor militare*timpul de razboi)$mijloacele reprezinta semne principale al infractiunilor cu ar fi vinatul ille al.Includerea acestor semne in normele in"criminatoare a fost necesara deosrece numai in prezenta lor se poate provoca o dauna valorilor sociale aparate de le ea penala,daca aceste semne cu sunt prevazute in CP constatarea lor poate prezenta interes pentru individualizarea judiciara a pedepsei,in situatiile cind semnele respective nu sunt iincluse in continutul de baza al componentelor de infratiune date devin semne calificante ce sunt introduse in continutul calificant. 2.3.&lcatuiti o speta in care unul din semnele facultati*e ale laturii o$iecti*e ar de*ein o$ligatoriu 4rt.-33-vinatul ille al,vinatul fara autorizatie corespunzatoare,fie in perioada interzisa,fie in locurile interzise,cu unele metode nepermise.

Su$iectul 3(,ntentia si modalitatile ei 3.1.+aracterizati intentia si modalitatile ei Intentia reprezinta cea mai raspindita forma a vinovatiei atit in continutul le ii penale,cit si in practica judecatoreasca. Infractiunea se considera savirsita cu intentie directa atunci cind persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunilorBinactiunilor sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit survenirea acestor urmari. Intele erea caracterului prejudiciabil al faptei si prevederea urmarii ei constituie elemental intelectiv al intentiei.Intele erea caracterului prejudiciabil al faptei savirsite e adresata in timp prezentului si inseamna ca persoana in timpul savirsirii infractiunii constientizeaza caracterul si radul prejudiciabil al faptei pe care o savirseste.Previziunea urmarilor prejudiciabile este adresata in timp viitorului si inseamna ca faptuitorul a avut reprezentarea posibilitatii survenirii lor. Intele erea caracterului prejudiciabil al faptei savirsite in lobeaza reprezentarea in constiinta persoanei a valorillor sociale asupra carora se atenteaza,a continutului actiunii si inactiunii prin care se realizeaza activitatea infractionala,a circumstantelor concrete in care se va desfasura infractiune. Previziunea urmarilor prejudiciabile presupune reprezentarea faptuitorului asupra daunei care va fi cauzata,rpin savirsirea faptei,valorilor crotite de le ea penala. 6actorul intelectiv al intentiei directe presupune survenirea inevitabila a urmarilor prejudiciabile. 6actorul volitiv al intentiei directe caracterizeaza directionarea vointei subiectului si se e"prima in dorinta survenirii anumitor urmari prejudiciabile ale actiunii sau inactiunii sale infractionale. Dorinta constituie factorul volitiv mobilizat la atin erea scopului infractional. Intentia indirecta are loc atunci cind persoana care a comis infractiunea isi dadea seama de caracterul actiuniiBinactiunii sale,prevedea consecintele prejudiciabile si cu toate ca nu le dorea constient admitea survenirea lor. Previziune in cazul intentiei indirecte presupune doar intele erea posibilitatii survenirii reale a urmarilor prejudiciabile si nu a inevitabilitatii lor. 6actorul volitiv al intentiei indirecte este caracterizat de lipsa dorintei,dar de admiterea constienta a urmarilor prejudiciabile. Intentia simpla si cea calificata Intentia este simpla atunci cind faptuitorul prevede si urmareste survenirea urmarilor prejudiciabile. Intentia calificata atunci cind faptuitorul urmareste survenirea urmarilor in vederea realizarii unui scop prevazut in norma de incriminare. Intentia determinata si cea nedeterminata Intentia determinata se caracterizeaza prin prezenta la subiectul infractiunii a unei inchipuiri concrete cu privire la indicii calitativi si cantitativi a prejudiciului cauzat prin infractiune. Intentia determinata simpla-atunci cind subiectul are o inchipuire precisa despre un oarecare rezultat. Intentia determinata alternativa-e"ista atunci cind subiectul prevede posibilitatea e ala si reala de aparitie a doua sau a mai multor urmari prejudiciabile. Intentia nedeterminata-este caracterizata prin aceea ca desi face parte din previziunea subiectului in constiinta acestuia nu este determinata. Intentia initiala si cea supravenita Intentia initiala este evidenta atunci cind faptuitorul prevede urmarea faptei sale de la inceput. Intentia supravenita e"ista atunci cind prevederea urmarii prejudiciabile apare ulterior unei hotariri initiale si determina hotarirea unlterioara de a o produce. Intentia spontana si cea premeditata Intentia spontana-intentia care este realizata in infractiune imediat sau dupa tracerea a unui interval neinsemnat de timp de la momentul elaborarii planului de a comite o infractiune. Intentia spontana este simpla si afectata.

Intentia premeditate se caracterizeaza prin faptul ca intentia de a comite o infractiune se relizeaza dupa trecerea unui anumit interval de timp de la aparitia indului sau planului de a comite infractiunea. Intentia unica si cea complexa Intntia unica se manifesta atunci cind faptuitorul a hotarit sa savirseasca o sin ura fapta Intentia comple"a-faptuitorul a hotarit sa savirseasca mai multe fapte. 3.2.%eterminati deose$irile dintre intentia indirecta si increderea exagerata In cazul intentie indirecte subiectul prevede posibilitatea reala de survenire a urmarilor prejudiciabile,in cazul increderii e"a erate aceasta posibilitate apare ca o abstractie,subiectul isi da seama ca astfel de fapte pot atra e dupa sine aparitia unor urmari prejudiciabile,dar se bazeaza pe faptul ca in situatia concreta data le va putea evita. Deosebirea intre increderea e"a erata si intentia indirecta se face in raport cu elementul volitiv,daca in cazul intentiei indirecte subiectul constient admite survenirea urmarilor prejudiciabile,adica pozitiv se atirna fata de ele,atunci la increderea e"a erata apare nu numai dorinta ci si admiterea constienta a aparitiei caroiva-I urmari,subiectul straduindu-se sa nu permita aparitia in fapt a acestota avind o atitudine ne ative fata de ele. 3.3.2la$orati mecanismul psi6ologic al *ino*atiei in cazul comiterii infractiunii cu intentie. Daca faptuitorul nu doreste survenirea urmarilor prejudiciabile insa le admite in mod constient acesta constituie un produs derivat al faptei sale in calea spre atin erea scopului dorit..inovatul nu tine spre provocarea urmarilor prejudiciabile insa in acelasi timp nu incearca sa le evite.

Test 7 Su$iectul 1(-orma .uridico!penala 1.1.%efiniti norma .uridico!penala 3ormele juridice penale reprezinta re uli de conduita inscrise in le i penale care re lementeaza raporturile juridice de drept penal ce apar in rezultatulsavirsirii unei infractiuni. 3ormele juridice penale isi realizeaza functia lor re ulatoare prin prevederea tuturor faptelor ce sunt periculoase pentru valorile sociale care formeaza obiectul dreptului penal si prin interzicerea lor sub sanctiune penala.3ormele juridice penale au character comple",fiind prohibitive si imperative,sunt prohibitive prin aceeea ca instituie obli atia enerala de abtinere in a savirsi fapta incriminata ca infrractiune,si sunt imperative deoarece prevad aplicarea si suportarea consecintelor penale in caz de nerespectare a interdictiei de savirsire a infractiunilor incriminate.3ormele juridice penale sunt reflectate in articolele din Codul penal al %&. 1.2.%escrieti norma .uridico!penala %eferindune la structura normei juridico-penale in literature de specialitate s-au conturat doua opinii potrivit carora norma juridica penala cuprinde 3 parti:ipoteza,dispozitia,sanctiunea-fiind tripotomica.Potrivit celei de-a doua opinii structura este dipotomica,fiind formata din dispozitie si sanctiune. Dispozitia reprezinta acea parte a normei penale care determina faptele prejudiciabile ce constituie infractiuni. !e clasifica in:1.%ispozitie simpla-care numeste doar fapta fara a descrie semnele ei. 2.%ispozitia descripti*a!contine o descrieire desfasurata a semnelor infractiunii,majoritatea dispozitiilor din partea speciala a Codului penal sunt dispozitii de acest tip.3.%ispozitia de $lanc6eta-pentru a intele e continutul normei se face trimitere la alte le i sau acte normative. 4.%ispozitia de trimitere-dispozitia in cadrul careia pentru a intele e continutul normei se face trimitere la dispozitia insasi a le ii penale.5.%ispoztitia com$inata-contine mai multe tipuri de dispozitie indicate anterior. !anctiunea reprezinta partea normei care determina cate oria si cuantumul pedepsei penale care poate fi aplicata pentru actiunea savirsita. !antiunile se clasifica in:1.Santiune relati* determinta-care stabileste o cate orie de pedeapsa indicind limitele minimale si ma"imale aplicabile cazului dat,daca in continutul sanctiunii se contine numai limita ma"imala de pedeapsa,atunci cea minimala o asim stipulate in Partea #enerala a Codului penal:amenda pentru persoana fizica$amenda pentru persoana juridical$munca nereunerata in folosul comunitatii.2.Sanctiune a$solut determinata-stabileste e"pres cate oria si marimea pedepsei.3.Sanctiune alternati*a-stabileste doua sau mai multe tipuri de pedeapsa penala,iar instanta de judecata reiesind din toate circumstantele cauzei si pesoana infractorului stabileste o sin ura cate orie de pedeapsa penala principala condamnatului. 4.Sanctiune a$solut nedeterminata-sanctiunea nu stabileste nici cate oria si nici limitele pedepsei.5.Sanctiunea com$inata-sanctiunea care contine in sine mai multe tipuri de sanctiuni aratate anterior,de obicei acestea se refera in continutul sanctiunilor cind se pronunta pedeapsa atit pentru pesoana fizica,cit si pentru persoana juridica. Pentru a se face distinctia intre mai multe cate orii de norme penale,in literature de specialitate sau rezlizat un sir de clasificari:1.Dupa continutul si sfera de incidenta a normei distin em: a)3orme penale enerale-acelea care sunt cuprinse in continutul Partii #enerale a Codului Penal si sunt de enerala aplicatiune,ele stabiilesc re uli de aplicare a institutiilor fundamentale ale dreptului penal si anume infractiunea,raspunderea si pedeapsa penala. 4cestea se mai clasifica in:1.3orme declarative-stabilesc scopul si principiile enerale ale dreptului penal2.3orme determinative-norme care contin formularea institutiilor si notiunilor separate ale dreptului penal.b)3orme penale speciale-normele de incriminare care prevad conditii in care o anumita fapta constituie infractiune si pedeapsa ce se aplica pentru savirsirea ei.4ceste norme alcatuiesc continutul Partii !peciale a Codului Penal.

+le se mai clasifica in:a)3orme de interdictie-norme prin care se impune o interdictie oprindu-se savirsirea unei anumite fapte prejudiciabile prevazute de le ea penala prin amenintarea cu aplicarea unor anumite sanctiuni,majoritatea normelor speciale sunt de interdictie.$)3orme de prescriptie-prin care se obli e cetatenii sa savirseasca anumite fapte recunoscute social utile 2.,n functie de caracterul conduitei prescrise prin preceptul normelor( -3orme prohibitive-abtinerea de a savirsi fapta descrisa si incriminate in dispozitie. -3orme onerative-stabilesc obli atia de a face sau de anu face ceva. 3.,n functie de elementele cuprinse in structura normei penale( -3orme penale complete-cuprin atit dispozitia,cit si sanctiunea necesare incriminarii si sanctionarii unei fapte ca infractiune.-3orme penale divizate-nu au structura completa in acelasi articol din le e. 4.,n materie de te6nica legislati*e( -3orme penale de incriminare cadru-au in structural or o dispozitie de incriminare cadru si o sanctiune corespunzatoare.-3orme penale de trimitere sau de referire-sunt norme incomplete. 1.3.%ecideti asupra formelor de interpretare a legii penale Interpretarea le ii penale este o operatiune l ico-penala de lamurire a continutului unei le i penale.,n functie de su$iectii care efectueaza interpretarea5aceasta poate fi( -9ficiala-atunci cind este efectuata de catre or ane sau subiecti oficiali$ -3eoficiala-atunci cind este efectuata de catre oameni de stiinta,profesionisti,cetateni. ,nterpretarea oficiala poate fi( !/egala8autentica)!este efectuata de catre le iuitor si consta in e"plicarea anumitor termini,e"presii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara.4ceasta interpretare poate fi conte"tuala atunic cind este facuta de le iuitor odata cu adoptarea normei intepretate si in cuprinsul aceleiasi le i$si posterioara-atunci cind este facuta ulterior adoptarii le ii interpretate si prin act normative separate.!+auzala-apare cel mai frecvent in practica,deoarece incadrarea juridical a oricarei infractiuni de catre or anul de urmarire penala sau de instanta de judecata presupune o activitate permanenta de interpretare a prevederilor le ale in raport cu circumstantele fiecarei cauze. ,nterpretarea neoficiala poate fi( !%octrinala-este facuta de catre institutiile de cercetari stiintifice ,de teoreticienii dreptului penal care prn mono rafii,lucrari,articole efectueaza o analiza teoretica a normelor penale. !'rofesionala-este efectuata de catre juristi,in afara unei cauze penale concrete. !1$isnuita-este realizata de catre orice neprofesionist,participant la raportul de drept penal,de cetateni. Su$iectul 2(+onsecintele pre.udicia$ile 2.1.Relatati despre consecintele pre.udicia$ile =rmarea prejudiciabila consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate e"prima intr-o vatamare efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el. Consecinta ca lezare adusa obiectului poate fi matriala si consta din modificarea suferita de obiectul material sau in schimbarea efectiva materiala produsa in realitatea inconjuratoare,de e":infractiunea de omor,de vatamare corporala,de sustra ere. Consecinta ca lezare adusa obiectului poate fi nemateriala-atunci cind obiectul apararii unor infractiuni consta intr-o valoare nemateriala,de e":demnitatea persoanei. Consecinta penala poate consta si intr-o strare de pericol-atunci cind fapta fara a produce o dauna efectiva obiectului apararii penale ii creeaza o stare de pericol de amenintare directa suficienta ca fapta sa fie apreciata in calitate de infractiune,de e":tentative dde omor.

2.2.+lasificati consecintele pre.udicia$ile +onsecintele sau urmarile pre.udicia$ile se clasifica in doua grupe( '.Consecintele prejudiciabile materiale:a)patrimoniale-e":sustra erea,delapidarea.b)fiziceomorul si toate formele vatamarii corporale. -.Consecintele prejudiciabile formale:a)consecinte care aduc prejudiciu drepturilor si libertatilor persoanei$b)consecinte care aduc daune activitatii aparatului de stat si or anizatiior obstesti. 2.3.%ecideti asupra importantei consecintelor pre.udicia$ile In primul rind ele sunt semne principale in cadrul componentelor materiale de infractiunne$ In al doilea rind in unele componente materiale de infractiune consecintele prejudiciabile apar in calitate de semne calificante ale acestora$ In al treilea rind consecintele prejudiciabile sunt luate in considerare de instanta de judecata in procesul stabilirii pedepsei faptuitorului in calitate de circumstante atenuante sau a ravante. Su$iectul 3(Su$iectul infractiunii 3.1.Relatati despre responsa$ilitate si iresponsa$ilitate %esponsabilitatea este starea psihiolo ica a persoanei care are capacitate de a intele e caracterul prejudiciabil al faptei,precum si capacitatea de a-si manifesta vointa si a-si dirija actiunile. +ste absolute necesar ca responsabilitatea sa e"iste in momentul comiterii infractiunii,daca responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei ca semn al ifractiunii. Persoana fiin responsabila poate fi caracterizata potrivi a doua criterii: 1)Criteriul juridic*psiholo ic)-capacitatea persoanei de a intele e caracterul prejudiciabil al infractiunilor precum si posibilitatea de a conduce cu actiunile sau inactiunile sale. 2)Criteriul medical-responsabilitatea persoanei care poseda posibilitatea de a intele e de ce fapta sa prezinta un rad sau un nivel de prejudiciabilitate pentru a se abtine de la comiterea ei. +ste iresponsabila persoana care nu este apta de a-si aprecia faptele sale sau chiar si daca este capabila sa le aprecieze nu este in stare de a le stapini,nule poate dirija in mod constient datorita unei boli psihice permanente sau temporare.3u este pasibila de raspundere penala persoana care in momentul savirasitii unei fapte prejudiciabile se afla in stare de iresponsabilitate,fata de asemenea persoane in baza hotaririi instantei de judecata pot fi aplicate masuri e constrin ere cu character medical.1a cate oria persoanelor iresponsabile se mai atribuie si persoanele care au savirsit infractiuni in stare de responabilitate insa inainte de pronuntarea sentintei de instanta de judecata sa imbolnavit de o stare psihica care a lipsit-o de posibilitatea de a-si da seama de actiunile sale ,fata de asemenea persoane este pronuntata aplicarea masurilor de constrin ere cu character medical,iar dupa insanatosire aceasta persoana urmeaza sa raspunda penal pentru faptele comise anterior.De asemenea mai poate fi considerata persoana iresponsabila cea care a savirsit infractiunea in stare de responsabilitate,a fost responsabila pe parcursul desfasurarii procesului insa sa imbolnavit de o boala cronica mintala in momentul e"ecutarii pedepesei penale,fat de aceasta persoana se pronunta trimiterea intr-o institutie medicala specializata cu scopul efectuarii tratamentului necesar,iar daca se insanatoseste va fi supusa e"ecutarii termenului de pedeapsa ramas,insa daca in perioada efectuarii tratamentului a e"pirat termenul de pedeapsa ea va fi liberata de e"ecutarea termenului inchisorii. Criteriul medical al iresponsabilitatii include prezenta unei maladii sau bolipsihice. Criteriul juridic*psiholo ic)-include - factori psihici:factorul intelectiv-persoana nu poate sa-si deie seama de actiunile sale$factorul volitiv-persoana nu poate conduce cu faptele sale.

3.2.2xplicati modul de sta$ilire a *irstei su$iectului infractiunii !uunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice responsabile care in momentul comiterii infractiunii au implinit virsta de ', ani,in cazul unor cate orii de infractiunii virsta tra erii personei la raspundere penala este de '/ ani,de asemnea e"ista cate orii de infractiuni in cazul savirsirii carora subiecti ai acestora pot fi persoane majore,ce au deposit virsta de 'D ani,de e":porno rafia infrantila,provocarea ile ala a avortului. Pentru a stabili virsta minorului judecata este obli ate sa determina cu e"actitate ziua,luna si anul nasterii acestuia,in unele cazuri se purcede la efectuarea unei e"pertize medico-le ale pentru constatarea virstei minorului:se va constata ca minorul a implinit o anumita virsta reioesind din virsta minimala stabilita de e"pert,iar cind se cunoaste ziua de nastere se va considera ca persoana a implinit o anumita virsta incepind cu ora 88:88 a zilei urmatoare.Daca e"pertii numesc numai anul nasterii atunci ziua de nastere va fi considerate ultima zi a acelui an. !e distin 3 criterii pentru stabilirea virstei raspunderii penale: '.<iolo ic-persoana de vine automat penalmente responsabila odata cu atiin erea unei anumite virste$ -.Intelectual-faptuitorul este responsabil daca se demonstrreaza ca a comis fapta cu discernamint 3.&i"t-combinatia primellor doua criterii. 3.3.Platon pastra la domiciliu un pistol fara autorizare corespunzatoate.1a '8.83.-88/ feciorul sau in virsta de '- ani aiesit in curte si jucindu-se cu arma a ranit-o la mina dreapta pe Popova in virsta de 'D ani,cauzind acesteia leziuni corporale usoare. Dati notiunea de subiect al infractiunii. !ubiect al infractiunii este cel care a comis o infractiune,sunt pasibile de rasoundere pernala persoanele fizice responsabile care in momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de ', ani, in cazul unor cate orii de infractiunii virsta tra erii personei la raspundere penala este de '/ ani.In calitate de subiecti ai raspunderii si pedepsei penale pe teritoriul %& pot fi e"aminate toate cate oriile de persoane*cetateni proprii,persoane straine si apatride) care sau facut vinovate de comiterea unei fapte prevazute de le ea penala. Poate fi tras la raspundere penala feciorul lui Platon5 3u.

Test nr.11 Su$iectul 1(Raportul .uridic penal de conflict 1.1.%efiniti raportul .uridic penal %aporturile juridice penale reprezinta relatiile de aparare sociala impotriva criminalitatii si combaterea acesteia,re lementate prin normele dreptului penal,ce apar independent de vointa destinatarilor le ii penale.%aporturile juridice penale se realizeaza intre stat si toti ceilalti membrii ai societatii,in cadrul acestui raport statul prin or anelle sale are dreptul de a impune respectarea valorilor sociale ocrotite de le e si de a tra e la raspundere penal ape cei care au savirsit infractiuni,iar membrii societatii au obli atia de a se conforma le ii.%aporturile juridiec penale nu iau nastere pe baza unui accord de vointa intre cei care sunt subiecti ai raportului,ci prin e"primarea imperativa a vointaei statului,raporturile juridice penale alcatuiesc ordinea de drept penala efectiva. 1.2.+omparati raportul .uridic penal de conformare cu cel de conflict %aporrturile juridice de conformare sunt acele raporturi care se stabilesc intre stat-ca subiect ce asi ura protectia celor mai importante valori sociale prin mijloace juridice penale si toti cetatenii carora li se adreseaza aceste norme.%aporturile juridice de conformare au o e"istenta abstracta,imateriala,avind relevanta in realizarea scopului de preventie enerala pe care o are dreptul penal.3e este reu de acceptat e"istenta unor raporturi de conflict enerate prin savirsirea infractiunii fara o prealabila conturare a obi atiilor enerale de conformare la le e in cadrul unor raporturi de conformare.De asemenea intele erea raportului juridic penal numai in sensul conflictului dintre norma penala si individual antisocial ne lijeaza tendinta le isltiilor moderne de a asimila modelul preventiv-curativ in aria mijloaclor de aparare sociala penale si reducerea reactiei repressive.Din momentul in care o anumita persoana nerespectind norma prohibitive sau onerativa a le ii atenteaza la valorile sociale raaportul jjuridic penal ia o forma concreta,in aceasta situatie norma juridical penala enereaza relatii sociale de aparare de tip conflictual. 1.3.2stimati momentul nasterii5modificarii si stingerii raportului .uridic penal de conflict %aportul juridic penal de conflict se naste din momentul savirsirii infractiunii,temeiul real al raspunderii penale il constituie fapta prejudiciabila savirsita.Dobindirea calitatii de subiect al raportului juridic de conflict se realizeaza prin vointa e"presa a persoanei care decide sa nu-si mai respecte obli atiile sale de conformare la dispozitiile le ii penale,incalacarea repetata a obli atiei de conformare prin savirsirea mai multor infractiuni da nastere unor multiple raporturi juridice penale de conflict.Constatarea e"istentei unui raport juridic penal de conflict se face de catre o instanta de judecata competenta conform le ii.%aportul juridic penal de conflict se constata prin intermediul procesului penal. &odificarea raportului juridic penal de conflict are loc cind se adopta o norma juridical penala mai blinda,intervin unele cauze care inlatura pedeapsa sau se modifica definitive. !tin erea raportului juridic penal de conflict o reprezinta e"ecutarea pedepsei,in cazul liberarii de raspundere si pedeapsa penala stin erea raportului juridic penal de conflict se produce in momentul raminerii definitive a hotaririi penale prin care sa dispus liberarea.. Su$iectul 2(,nfractiunea si componenta infractiunii 2.1.Relatai despre actiunea pre.udicia$ila 4ctiunea reprezinta o comportare pozitiva,o conduita prin care se face ceva de natura sa produca o schimare in sfera relatiilor sociale.Cele mai multe infractiuni sunt savirsite prin actiuni,aceasta poate consta dintr-un sin ur act sau din mai multe fara ca prin aceasta sa-si piarda unitatea,de e":infractiunea de vatamare corporala poate fi savirsita cu aplicarea unei sin ure lovituri sau a mai multora.Cate otia de infractiune in re lementarea sa enerala presupune savirsirea unei actiuni.4ctiunea in structura unui anumit tip de infractiune cunoaste o anumita forma de unde apare si denumirea de infractiune tipica,adica proprie acelei fapte.In norma de incriminare se indica actiunea fie printr-un cuvint,fie printr-o e"presie.4ctiunea poate imbraca diferite forme,se

poate manifesta sub aspecte diferite in functie de obiectul special ocrotit de le ea penala care poate fi lezat numai printr-un anumit mod de comportare a infractorului,aceasta se paote realize prin cuvinte,prin metoda scrisa sau prin acte fizice.1a infaptuirea actiunii faptuitorul poate utilize forta proprie atunci cind loveste victima sau anumite instrumente. 2.2.&nalizati coraportul dintre infractiune si componenta infractiunii 3otiunea de infractiune sic ea de componenta a infractiunii sunt strins le ate intre ele,insa ele nu sunt identice.Intr-o opinie sotiunea materiala a infractiunii si notiunea enerala a componentei de infractiune e"prima pe diferite cai elementele esentiale ale unora si acelorasi fenomene ale vietii sociale,ale faptelor prejudiciabile,care sunt prevazute in calitate de infractiuni in le ea penala. Infractiunea reprezinta intotdeauna un fenomen al realitatii obiective,ea este comisa de catre o persoana concreta,intr-un anumit loc,intr-o perioada determinate de timp,in anumite imprejurari,fiecare infractiune se caracterizeza printr-o multitudine de trasaturi individuale,de e":o infractiune de omor poate fi savirsita de catre o persoana,in anumite conditii de loc si de timp,din anumite motive etc. Componenta infractiunii este o notiune juridica ce se contine in dispozitia unei norme concrete a Parii speciale a CP si care caracterizeaza nu o infractiune concreta,ci o infractiune de un anumit tip sau en prin intermediul descrierii semnelor principale ale acesteia.Componenta infractiunii nu este o fapta comisa de infractor,ci o notiune abstracta,componenta infractiunii e"ista chiar daca in realitate nu se savirseste nici o infractiune prevazuta de aceasta componenta,componenta infractiunii este de neconceput fara le ea penala,si fara fata prejudiciabila,analizind o fapta prejudiciabila savirsita in realitatea obiectiva si componenta infractiunii ce o caracterizeaza observam ca numarul semnelor prevazute in componenta infractiunii este mult mai mic in raport cu numarul semnelor ce caracterizeaza infractiunea ca o fapta a realitatii.,de e":pentru componenta huli anismului nu prezinta nici o importanta faptul ca actiunea a fost savirsita ziua sau seara,ca era barbat blond sau vrunet,ca era imbracat intrun anumit stil,etc. -.3.%adu sa inteles cu Puiu sa-I vinda niste material de constructii,cu conditia ca Puiu le va lua sin ur.Cind Puiu a venit dupa materiale,%adu I le-a aratat.3estiind ca materialele nu-I apartin lui %adu,Puiu lea incarcat si a plecat. Pot fi pedepsite penale actiunile lui %adu53u. Su$iectul 3(Su$iectul infractiunii 3.1.%efiniti suu$iectul special al infractiunii Prin subiect special al infractiunii este considerate persoana care pe lin a semnele subiectului eneral intruneste cumulative in momentul savirsirii faptei si o conditie speciala.Deci nu orice persoana fizica responsabila ce a implint o anumita virsta si care a provocat aparitia unui anumit prejudiciu poate fi privita in calitate de subiect al infractiunii. !emnele subictului special sunt foarte variate,ele se pot referi la diferite caracteristici ale personalitaii infractorului,cum ar fi cele ce se refera la functia pe care o ocupa faptuitorul,profesia acestuia,starea famliara,de e":subiect al infractiunii de incalcare a re ulilor de securitatea circulatiei sau de e"ploatare a mijloacelor de transport poate fi numai persoana care conduce mijlocul de transport. !emenel ce caracterizeaza subictul special sunt aratate in dispozitiile articolelor partii speciale a CP.+"ista situatii cind semnele subiectului special nu sunt aratate intr-o norma concreta a partii speciale insa acestea pot fi determinate daca apelam la metoda interpretarii sistematice lo ice sau ramaticale a le ii,de e":neacordarea de ajutor unui bolnav. !ubiectii speciali pot fi clasificati: -Conform situatiei juridico-statale: ')cetateanul %& -)ceteanul strain sau apatrid -Dupa criteriul demo raphic,conform enului:')femeia$-)barbatul

-Conform profesiei:')medical-)infractor contra justitiei -Conform functiei detinute:')persoana cu functie de raspundere$-)militarul 3.2.&nalizati conditiile tragerii la raspundere penala a persoanei .uridice 3oul CP al %& pentru prima data in istoria penala a tarii noastre contine re lementari privind persoana juridical ca subiect al infractiunii.%ecunoasterea teoretica a posibilitatii persoanei juridice se a raspunde penal a fost urmata de aplicarea prin anumite acte internationale,astfel Comitetul +uropean privind problemele infractionale a Consiliului +uropei a recomandat Parlamentelor statelor membre a Consiliului de a recunoaste persoana juridica in calitate de subiecti ai raspunderii si pedepsei penale in cazul savirsirii infractiunilor ecolo ice.De asemenea Conventia +uropeana de drept penala asupra coruptiei prevede raspunderea penala a persoanelor juridice pentru infractiuni reprezentind darea si luarea de mita ,traffic de influenta si spalare a banilor.1a moment raspunderea penala a persoanelor juridice este prevazuta in &area <ritanie,!=4,6ranta,#ermaniaA !unt pasibile de raspundere penala pentru savirsirea unei fapte penale toate persoanele juridice cu e"ceptia autoritatilor publice. Persoana juridica este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorspunzatoare a dispozitiilor directe ale le ii careindeplineste indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei anumite activitati. De asemenea persoana juridica este pasibila de raspundere penala daca este vinovata de efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate,de asemenea fapta care cauzeaza sau creaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile persoanelor,societatii sau statului a fost savirsita in interesul acestei persoane juridice. Persoana juridical poarta raspundere penala pentru savirsirea infractiunilor in sanctiunile carora este prevazuta pedeapsa enerala aplicabila persoanelor juridice,de e":savirsirea unor infractiuni economice,ecolo ice,a ifractiunilor contra sanatatii publice,a infractiunilor in domeniul informaticii. 3.3.'rezentati o speta in care ar fi present su$iectul special al infractiunii Cetateanu 0-medic,aflindu-se pe strazile orasului noaptea a observat ca un rup de persoane lau atacat pe cetateanu1 2 injun hiindul,0-medicul observind aceasta nu a acordat ajutor medical lui 2 din motiv ca era obosit si se rabea acasa.

1. +&R&+T2R,9&R2& 02-2R&/ & %' 1.1%ef. conceptul :i caracteristicile %' %.'. ca ramurE de drept reprezintE - totalit. de norme juridice, care stabilesc ce fapte constituie infracFiuni, condiFile rEspunderii penale, pedepsele Gi alte mEsuri ce urmeazE a fi aplicate sau luate de cEtre instanFele judecEtoreGti Hn cazul persoanelor care au sEvHrGit infr., Hn scopul apErErii celor mai importante valori sociale.+aracteristicele %'. le distingem din analiza defini;iei5 :i anume(a) DP. - ramurE de drept distinctE$b) DP. - structurE unitarE, dBce este alcEtuitE din P!pec.Gi P#en.$c) e format dintr-o totalitate de norme juridice$d) D.P. este autonom Hntru-cHt re lem. un domeniu de relaFii sociale$e) normele D.P. stabilesc faptele considerate infracFiuni, condiFile de tra ere la rEs.penalE precum Gi pedepsele ce tr. aplicate$f) normele de drept se aplicE Hn scopul ocrotirii statului Gi a ordinii de drept din %.&. Hmpotriva faptelor socialmente periculoase. 1.2. +aracteriza;i principiile %.'. '. legalit<;ii = nimeni nu poate fi trIs la rEsp. penalE decHt Hn baza sentinFei unei judecEtorii care tr. sE fie Hn strictE conform. cu le .penalE. '. umanismului > 1e Pen. nu urmEreGte scopul de a cauza suferinFe fizice sau de a leza demnitatea omului. Jntrea a re lem.juridicE are menirea sE apere persoana ca valoare supremE a societEFii. '. democratismului = toate persoanele care au sEvHrGit infracFiuni sHnt e ale Hn faFa le ii Gi sunt supuse rEs. penale fErE deosebire de se", rasE, limbE, reli ie, apartenenFE la o minorotate naF., opinie politicE, sau o altE situaFie. 4pErarea dreptur. Gi intereselor unei pers. nu poate fi realizatE prin HncElcarea drepturilor Gi intereselor altei persoane. '. egalit<;ii >n fa;a legii = toFi sunt e ali Hn faFa le ii indiferent de rasE, reli ie, se", opinie politicE, aparteninFE la o minorotate naF. sau o altE situaFie. '. *ino*<;iei > persoana este supusE rEspunderii Gi pedepsei penale numai pentru fapta sEvHrGitE cu vinovEFie *intenFia sau imprudenFa) prevEzutE de le ea penalE. '. caracterului personal al r<sp. penale > %P este supusE numai pers. care a sEvHrGit cu intenFie sau imprudenFE o faptE prev. de 1e Pen. '. indi*idualiz<rii r<sp. penale :i pedep. penale. > la aplicarea 1e Pen se Fine cont de caracterul prejudiciabil al faptei ,de persoana fEptuitorului Gi circumst. care a raveazE sau atenuiazE %P. 1.3. %ecide;i asupra o$iectului %.'. ca ramur< de drept. 9biectul D.P. Hl constituie o cate orie aparte de relaFii sociale, numite relaFii juridice penale. 4ceste relaFii iau naGtere Hntre membrii societEFii Gi stat prin intermediul or . judiciare din necesitatea apErErii valorilor esenFiale ale societEFii Gi a dezvoltErii lor Hn deplinE securitate. Pe de o parte alFi autori, afirmE cE obiectul D.P. Hl constituie relaFiile sociale care apar Hntre societate Gi membrii sEi din momentul intrErii Hn vi oare a normelor penale, deoarece din acest moment societatea poate pretinde de la membrii sEi o anumitE conduitE, iar membrii societEFii sHnt obli aFi sE le respecte. T2ST?/ -r.1 !pe;<. Ktiind cE Iachim suferE de o formE ravE a schizofreniei, &ovileanul la determinat pe acesta sE aibE raport se"ual cu sora lui *Iachim). +"pertiza medicalE a stabilit cE este iresponsabil Gi nu-Gi poate da seama de faptele sale. +alifica;i fapta lui Mo*. :i ,ac6im. Se *a sc6im$a calific. dac< 5 >n mom. s<*>r:irii faptei5 sora lui ,ac6im se afla >n stare de com<@ '. 6apta lui &ovileanu va fi calificatE ca insti are la incest.!e considerE insti ator, persoana care prin orice metode, determinE o altE persoanE sE sEvHrGeascE o infracFiune. 6apta lui Iachim nu va fi calificatE ca infracFiune, deoareca acesta este recunocut printr-o e"pertizE medicalE ca fiind iresponsabil. 1e ea penalE recunoaGte ca fiind iresponsabilE persoana care din cauza unei boli psihice nu-Gi poate dirija acFiunile. 4ceastE persoanE nu este pasibilE de rEspundere penalE. Jn baza hotErHrii instanFei de judecatE, pot fi aplicate mEsuri de constrHn ere cu carIcter medical. -. Calificarea Hn cazul, cHnd sora lui Iachim se afla Hn stare de comE nu. se va schimba, deoarece dupE cum am menFionat, el este iresponsabil.

Test 3 Su$iectul 1 /egea penal< 1.1.Relata;i despre structura normei de drept.!tructura normei juridico- penalE diferE dupE cum acestea sunt norme penale enerale Gi norme penale speciale.3ormele penale enerale stabilesc principiile Gi dispoziFiile de bazE ale dreptului penal. 4ceste norme sunt constituite din dispoziFie Gi ipotezE, sancFiunea penalE lipsind. Pe cHnd normele speciale sunt norme incriminatorii. Jn structura lor intrE: ipoteza, dispoziFia Gi sancFiunea. Jn ipotezE se descrie fapta incriminatE, pe cHnd dispoziFia rezultE din HnsEGi Hncriminarea. Sanc;iunea la r>ndul ei fiind de mai multe feluri( - sanc. absolut determinatE, stabileGte e"pres cate oria Gi mErimea pedepsei$ - sanc. relativ determinatE, stabileGte cate oria concretE de pedeapsE Gi limitele ei$ - sanc. absolut nedeterminatE, sancFiunea ce nu stabileGte nici cate oria nici limitele pedepsei$ - sanc. alternativE, stabileGte douE sau mai multe cate orii de pedepse din care numai una este aleasE de instanFa de judecatE. 1.2. %etermina;i felurile de interpretare a legii penale. Felurile de interpretare a legii penale sunt(')4plicarea le ii penale Hn timp- caracterul penal al faptei Gi pedeapsa pentru aceasta se stabileGte de le ea penalE Hn vi oare la momentul sEvHrGirii faptei 4cFiunea le ii penale Hn timp are douE efecte: - retroactivitatea$ - ultraactivitatea. Retroacti*itatea - se aplicE pHnE la intrarea ei Hn vi oare Hn cazul Hn care uGureazE pedeapsa Gi amelioreazE situaFia persoanei. ?ltraacti*itatea > deGi a intrat Hn vi oare le ea nouE se mai aplicE le ea veche. ')4cFiunea le ii penale Hn spaFiul- se are Hn vedere aplicarea le ii penale Hn funcFie de locul sEvHrGirii infracFiunii *Hn FarE sau strEinEtate), care se uverneazE de urmEtoarele principii: - p. teritorialitEFii, l. penalE se aplicE tuturor infr. sEvHrGite pe teritoriul FErii noastre. - p. personalitEFii, cetEFenii %& Gi apatrizii cu domiciliul permanent pe teritoriul FErii sunt pasibili de rEs. penalE conform CP al %&. - p. realitEFii, cetEFenii strEini Gi apatrizii ce au sEvHrGit infr. ce lezeazE drepturile Fi interesele %& sunt posibili de rEs. penalE conform CP al %&. - p. universalitEFii, este vorba de inf. sEvHrGite care sunt prevEzute de tratatele internaFionale la care %& este parte. 1.3. 'ropune;i o situa;ie practic< >n care legea penal< ar a*ea efect retroacti*. Prin retroactivitatea le ii se HnFele e, le . penalE care HnlEturE caracterul penal al faptei, care uGureazE sau amelioreazE situaFia persoanei, adicE se e"tinde asupra persoanelor care au sEvHrGit infr. pHnE la intrarea Hn vi oare a acestei le i, inclusiv asupra persoanelor care HGi ispEGesc pedeapsa Gi asupra celor care au antecedente penale. +"emplu: Jn luna mai -88/, cet. 0 a sustras pe ascuns prin pEtrundere din apartamentul cet. 2 un set de pahare LMepter( Hn valoare da '888 euro. Jn mai -88C pe aceastE faptE cet. 0 a fost tras la rEspundere penalE. InstanFa de jud. datoritE efectului retroactivitEFii le ii penale va dispune pedeapsa cu Hnchisoare de pHna la 7 ani, aGa cum prevede sancFiunea art.'D, alin *-) lit. c) la momentul comiterii faptei prejudiciabile. 4plicarea sancFiunii Hn aceastE situaFie *Cani) va fi consideratE ca le alE. !ubiectul III Ceban sistematic HntrebuinFa bEuturi alcoolice, se certa cu soFia. Jn ziua sEvHrGirii infracFiunii, el, fiind Hn stare de ebrietate, a adormit Hn casa tatElui sEu. !oGia a venit Gi l-a adus acasE,unde s-a Hnceput cearta.Ceban a luat arma Gi a HmpuGcat.4uzind ElE ie Hn casa soFilor Ceban, au venit vecinii.Ceban, ameninFHndu-i cu arma, i-a dat afarE, a Hndreptat arma asupra soFiei Gi a tras, omorHndu-o pe loc. Jn acest moment de casE s-a apropiat mama soFiei lui Ceban.9bservHnd-o lHn E poartE, Ceban a tras Gi Hn direcFia ei, dar a dat reG. mpotriva cror relaii sociale este ndreptat infraciunea svrit de Ceban? Determinai obiectul generic i nemijlocit al omorului.nfracFiunea sEvHrGitE de Ceban este HndreptatE Hmpotriva relaFiilor sociale privitoare la viaFa sau sEnEtatea persoanei.9morul intenFionat *sau pur Gi simplu omorul) este lipsirea ile alE Gi intenFionatE de viaFE a unei alte persoane.9biectul juridic eneric > Hl formeazE relaFiile sociale privitoare la viaFa sau sEnEtatea persoanei. 9biectul juridic nemijlocit *special) > al omorului intenFionat Hl formeazE relaFiile sociale cu privire la viaFa persoanei.9biectul material > al omorului intenFionat Hl formeazE corpul persoanei.

InfracFiunea urmeazE a fi calificatE Hn cazul omorului soFiei conform art.'/7 alin.*3) lit.b) din Codul penal *omorul sEvErGit asupra soFiei). CHt priveGti acFiunile lui Ceban Hndreptate Hmpotriva mamei soFiei, acestea urmeazE a fi calificate conform art.-C Gi art.'/7 alin.*') din Cod penal *tentativE de omor a unei persoane). Su$.,,, Colesnic manifesta o atitudine neomenoasE faFE de mama ei. Ktiind cE ultima nu se poate deplasa, fErE ajutor strEin, prin apartament, ea pleca de acasE pentru --3 ziule, lNsHnd-o pe bolnava fErE mNncare. 6iind acasE, Colesnic nu-i dEdea mamei sale nimic decHt pHne Gi ceai. Jn rezultat, la aceasta din urma s-a dezvoltat distrofia eneralE a or anismului care a enerat o boalE psihicE cronicE. 4titudinea faFE de mama sa era motivatE de Colesnic Hn felul urmEtor: mama sa nu s-a ocupat de educaFia ei Hn copilErie, ducea un mod de viaFE depravat Gi nu meritE un alt fel de tratament la bEtrHneFe. Efectuai aprecierea juridic a faptei lui Colesnic.