Bolile animalelor mici transmisibile la om

Am considerat ca este de interes general sa se cunoasca ce boli se pot transmite de la animalele de companie pe care le detinem, fapt ce a dus la realizarea acestui articol. In principiu, aceste boli se numesc zoonoze si sunt transmise pe cale naturala. In cadrul zoonozelor nu intra bolile transmise de catre serpi, pesti , neverenrate, etc, prin veninul lor. Zoonozele sunt provocate de majoritatea grupelor de agenti infectiosi cum sunt : virusuri, bacterii, ricketsii, ciuperci microscopice, protozoare, helminti, artropode. Dintre cele mai des intalnite zoonoze am sa incerc sa le amintesc aici si sa le fac o scurta caracterizare.

ZOONOZE BACTERIENE TUBERCULOZA Boala ce se intalneste la animale, pasari si om, produsa de germeni din genul Mycobacterium. Sursa de infectie pentru animale o constituie laptele si hrana (organele infectate) administrate. Modul de infectare al omului si al animalului poate sa fie digestiv, respirator, cutanat (rani deschise), sexual, transplacentar, sau transovarian (pasari). In realitate, de la animalele mici si pasarile de colivie(apartament) tuberculoza se transmite omului destul de greu, in schimb, de la om la pisica transmiterea are o incidenta mult mai crescuta. Boala este tratabila iar ca si concluzie, apare datorita nerespectarii conditiilor de zoo-igiena!!! PSEUDOTUBERCULOZA Boala extrem de rar intalnita la noi in tara. Este o zoonoza ce se transmite numai pe cale digestiva la om, datorita mainilor ce intra in contact cu solul si apoi nu sunt spalate, consum de carne de iepure infectat, si legume si fructe luate de pe jos si nespalate, care au fost poluate cu fecale de catre animalele infectate. Boala este tratabila iar ca si concluzie, apare datorita nerespectarii conditiilor de zoo-igiena!!! BRUCELOZA Boala produsa de bacterii din genul Brucella, ce afecteaza atat omul cat si animalele (caini , iepuri, unele rozatoare etc). La caini, sexul femel este mai afectat, producandu-se avortul in ultima parte a gestatiei. Omul se contamineaza pe calea digestiva cat si prin contactul direct. Mai mult de jumatatea cazurilor semnalate la oameni se datoreaza transmiterii cutanate ( contact direct cu animalele bolnave, manipularea defectuoasa a avortonilor etc). Boala este tratabila, desi sunt semanalate cazuri de sechele neurologice si osteoarticulare. LISTERIOZA

Zoonoza depistata la aproape toate speciile de animale, inclusiv cele de companie, boala produsa de bacteria Lysteria monocitogenes . Boala apare cel mai frecvent la copiii sub 6 ani. Transmiterea se poate face pe mai multe cai: digestiva, respiratorie, mucoasa genitala sau conjunctivala, cuanata, etc.. Exista posibilitatea infectiei transplacentare. Nou-nascutii, infectati inca din viata intrauterina, elimina germenii prin urina, aproximativ 10 zile de la nastere, iar mama prin secteriile vaginale. Boala este considerata grava la nou nascuti iar la adulti are un prognostic rezervat spre favorabil. Boala este tratabila iar ca si concluzie, apare datorita nerespectarii conditiilor de zoo-igiena!!! LEPTOSPIROZA Boala produsa de germeni din genul Leptospira . Omul se imbolnaveste accidental de leptospiroza, si el reprezinta o veriga in circuitul natural al acestei zoonoze. Apa si solul sunt surse de infectie dar pentru un timp limitat, deoarece in aceste conditii si medii, bacteriile nu se pot inmulti. Incidenta mare este in perioadele calde ale anului, in lacuri formate dupa ploaie , leptospirele ajungand aici prin urina animalelor bolnave . Pentru ca omul sa se contamineze , trebuie sa existe leziuni ale pielii si mucoaselor. Este posibila infectarea de la cainii de apartament cand acestia sunt imbaiati in cada. (VACCINAREA PERIODICA A CAINILOR ESTE OBLIGATORIE!!!) Prognosticul este favorabil in formele usoare, unde este afectat meningele si nu sunt forme icterice, si foarte grav in cele icterohemoragice si de insuficienta renala. De luat aminte: evitarea consumului de apa nepoabila vaccinarea animalelor evitarea scaldatulului in apele situate langa crescatoriile de animale

SALMONELOZA Cauzeaza infectii acute, atat la om cat si la animale iar modul de contaminare este pe cale digestiva. Apele reziduale in care ajung salmonelele din fecale, contamineaza solul, alimentele sau furajele, apa de baut. Este una din cele mai frecvente toxiinfectii alimentare din toata lumea. Prognosticul este unul favorabil, tratamentul este insa de lunga durata. FEBRA Q sau boala de Queensland, produsa de germenul Rickettsia burneti. Este o boala care apare in special la lucratorii din macelarii si abatoare. Este mai des intalnita la pasarile de apartament si destul de rar la caini. Capusele de la animale constituie un focar permanent de transmitere a bolii ( ATENTIE LA DEPARAZITARILE PERIODICE!!!). Transmiterea la om se face si prin cale aerogena, prin praful din dejectiile uscate ale animalelor, si prin contactul direct cu animalele bolnave. Imunitatea dupa boala este durabila. Modul de manifestare al bolii este prin semne respiratorii ducand pana la miocardita in cazul complicatiilor. Boala evolueaza benign in marea majoriate a cazurilor, cazurile letale fiind

foarte rare. Educatia sanitar- veterinara si respectarea normelor de zooigiena sunt cele mai sigure modalitati pentru a preveni aceasta boala! FEBRA BUTONOASA (Tifosul endemic de vara) Rickettsioza transmisa omului prin intepatura capusei Ripicephalus sanguineus , capusa ce se gaseste destul de des la caini (ATENTIE LA PROGRAMUL DE DEPARAZITARE!!!!) provoaca aceasta zoonoza. Aceasta capusa fie ca inteapa sau este zdrobita, elibereaza ricketsiile care patrund in organismul uman prin mucoasele si tegumentele ce nu sunt intacte. La locul de inoculare se formeaza asa zisa pata neagra . Boala dureaza pana la doua saptamani. ORNITOZA-PSITACOZA ( ATENTIE COLUMBOFILI!!!) Este o zoonoza care evolueaza cu caracter infecto-contagios la pasari, inclusiv la cele de colivie si porumbei si este produsa de germenul Clamydia psitaci. Aspectele imbolnavirii oamenilor sunt formele respiratorii (in special caile superioare) ce pot semana cu o pneumonie. Cei mai afectati sunt crescatorii de porumbei si cei de pasari de colivie unde volierele sunt foarte aglomerate si contaminarea in aceste situatii este una foarte rapida. Dezinsectiile si dezinfectiile volierelor , si mai ales respectarea conditiilor de zooigiena sunt principalele modalitati de prevenire .

ZOONOZE VIRALE RABIA (Turbarea) Cea mai importanta zoonoza virala o constrituie rabia sau turbarea in termeni populari. Evolutia aceste boli este acuta, tradusa clinic prin manifestari de encefalomielita cu fenomene de excitatie nervoasa, urmata de pareze si paralizii ce duc la deces. Se transmite omului prin muscatura si saliva animalului turbat. Virusul rabic persista ore sau zile uneori, multiplicandu-se la nivelul tesuturilor din jurul muscarurii iar pe calea filetelor nervoase se propaga la sistemul nervos central, de acolo difuzeaza centrifug in tot organismul, ajungand in saliva, mucoase, piele. Rabia are trei forme: forma prodromala , evolutie cu prurit (2-3 zile) furnicaturi, dureri, cefalee, indispozitii, anxietate, exagerarea starii active si uneori febra. Perioada de stare , cand apare hidrofobia, semn patognomonic (caracteristic, fara dubiu). Hidrofobia, spasm dureros faringian, se instaleaza brusc la vederea unui pahar cu apa, sau chiar la auzul cuvantului apa. Faciesul bolnavului exprima spaima. Bolnavul are crize de excitabilitate nervoasa continua, tipete, delir, halucinatii si agresivitate. Ii curge saliva din gura si prezinta transpiratii abundente. Aceasta faza poate duce la deces in 3-4 zile. Ultima faza( paralitica) se caracterizeaza prin paraplegie, apatie, coma si moarte prin insuficienta cardio-respiratorie. Vaccinarea oamenilor se face in doua situatii, si anume, una inainte de

expunere (la persoanele cu risc profesional) si o vaccinare post-muscatura. In cazul profilaxieipost-muscatura se face:tratamentul local si imediat al plagii, concomient cu profilaxia antitetanica si prescrierea unui antibiotic pentru controlul infectiei, tinand cont ca muscaturile de caine-pisica si nu numai, transmit si alti germeni si bineinteles se face si vaccinarea antiturbare. ATENTIE LA VACCINARI!!!!OBLIGATORIU!!! BOALA GHEARELOR DE PISICA LA OM (Limforeticuloza benigna de inoculare) Pisica este sursa de infectie si poate transmite aceasta boala prin zgarieturile pe care le provoaca. Receptivitatea oamenilor la infectie este generala, indiferent de sex, varsta, clima , anotimp (desi se poate nota totusi o incidenta mai mare la copii, probabil din cauza modului de joaca a acestora cu pisicile). Boala se transmite la ganglioni, prin intermediul limfaticelor, acestia suferind modificari in marime, si sunt foarte durerosi. Boala are evolutie de la cateva saptamani pana la luni, dar prognosticul este favorabil.

ZOONOZE DERMATOLOGICE TRICOFITIA Boala raspandita la bovine dar si la caine si pisica, hamster, sobolan, soareci, si bineinteles la om. Este produsa de ciuperci din genul Trichophyton si la oameni imbraca doua forme: tricofitia uscata a pielii capului si tricofitia cronica a adultului. Prima forma se concretizeaza prin placi tricofitice de dimensiunea unei monede, numeroase, de forma aproximaiv circulara, acoperite cu scuame de matreata. Daca nu este tratata, poate sa evolueze in tricofitia cronica a adultului ce se manifesta prin multe puncte negre. Localizarea este pe fetele laterale si dorsale ale membrelor inferioare, gambe, palme , antebrat, fese si chiar pe fata, sub forma unor pete rosii. Mai apare si o afectiune a unghiilor de la maini sau picioare. Boala este vindecabila in urma unui diagnostic exact si tratament serios sustinut. MICOSPORIA (Micosporoza) Se datoreaza unei ciuperci din genul Microsporum, ce se dezvolta in interiorul firelor de par iar sporii formeaza un manson la exterior. Leziunile apar atat la nivelul capului cat si in alte zone ale corpului. Contaminarea se face prin contactul direct cu animalul bolnav, vestea buna este ca imbolnavirile se fac totusi desul de greu, agentul ce provoaca boala nu este prea rezistent in mediul exterior. Trebuie respectate regulile de igiena pentru a preveni boala.

PROTOZOOZE TOXOPLASMOZA Zoonoza produsa de parazitul Toxoplasma gondii, afecteaza cainele, pisica, oaia, porcul dar si omul. Boala poate sa fie congenitala sau dobandita. Se transmite pe cale digestiva, de unde ajunge in sistemul limfatic. BOALA LA GRAVIDA!!!In primele 3 luni de sarcina, parazitul provoaca avort sau poate determina moartea fetusului, sau leziuni neurologice si oculare grave. La om, boala se realizeaza prin alimente si apa contaminata, infectii de laborator, transfuzii de sange. Tratamentul in toxoplasmoza nu este unul bine pus la punct , existand multe polemici pe acest subiect. Educatia sanitara in randul populatiei, femeilor gravide, de a evita contactul cu animalele bolnave, DEPARAZITAREA PERIODICA A ANIMALELOR!!!!!!! interzicerea consumului de carne insuficient prelucrata termic sunt numai cateva dintre masurile ce pot preveni apartitia toxoplasmozei. ECHINOCOCOZA (CHISTUL HIDATIC) Produsa de parazitul Echinococcus granulosus ce se localizeaza in intestinul subtire la caine, este o helmintoza destul de frecvent intalnita la om. Boala are incidenta mare la persoanele care cresc caini, medicii veterinari, femei si copii. Localizarea este de obicei hepatica, dar si pulmonara. Din cauza ca parazitul se dezvolta in intestinul cainelui, de aici ajunge in mediul exterior odata cu excrementele astfel contaminandu-se foarte usor gradinile de zarzavat ale oamenilor. Cainii isi fac toaleta cu limba, si din jurul anusului aduc cu limba foarte multe oua de parazit si astfel se poate contamina omul. De asemenea, folosirea in alimentatie a fructelor cazute pe jos si zarzavaturilor nespalate este PRINCIPALA cauza de transmitere a parazitului la om. EFECTUAREA DEPARAZITARILOR REGULATE LA CAINI ESTE OBLIGATORIE!!! NU se dau in hrana cainilor preparate din carne care nu au fost tratate suficient termic! Pastrarea conditiilor de zoo-igiena! BOALA NU SE FACE DE LA FIRUL DE PAR!!! SCABIA (Raile) Parazitoza a pielii, care se manifesta clinic prin: noduli, vezicule, depilatie insotita de prurit intens. In ultimul timp s-a observat o incidenta relativ crescuta a scabiei la om de la caine si pisica.Boala este cu aspect cutanat, produsa de Sarcopes Scabiae v. hominis. S-a constatat ca periodicitatea epidemiilor de scabie este legata in buna parte de starea de imunitate a populatiilor, dar si de nerespectarea regulilor de igiena, folosirea in comun a lenjeriei de pat si a prosoapelor.Boala are tratament dar trebuie facut in urma unui diagnostic precis .

Am incercat prin prezentarea acestor boli, sa aduc un plus de informatie proprietarilor de animale de companie, iar speranta mea este , ca nu am speriat proprietarii in legaura cu ce boli pot lua de la prietenii lor, sa aduc un plus de motivare pentru a practica cu regularitate vizitele la medicul veterinar pentru vaccinarile si deparazitarile periodice si mai ales pentru consultanta de specialitate. Bibliografie: Bolile animalelor mici care se pot transmite la om autor Filea Ioan Ivana 1994

GENERALITI DESPRE ZOONOZE. Definiie, clasificare, epidemiologie analitic si sintetic. Frecvena si importana zoonozelor. Epidemiologia, manifestrile (la om) si modalitile de prevenire si combaterea ZOONOZELOR INFECIOASE MAJORE: antrax, bruceloza, leptospiroza, morva, salmonelozele, pesta, tuberculoza, psitacoza, turbarea, encefalitele americane, febra galben, febra de Lassa. Epidemiologia, manifestrile (la om) si modalitile de prevenire si combaterea ZOONOZELOR INFECIOASE MINORE: borelioze, campilobacterioze, listerioza, boala ghearelor de pisic, melioidoza, pasteureloza, pseudotuberculoza, rujetul, stafilocociile, streptocociile, tularemia, yersinioza, ectima, encefalitele produse de capuse, febra aftoas, febra Vii Rift, pseudopesta, febra West-Nile. Epidemiologia, manifestrile (la om) si modalitile de prevenire si combaterea ZOONOZELOR INFECIOASE RARE: variola, b. Aujeszky, shigeloza, Ebola, boala de Marburg, boala cu virus Hendra, Nipah, gripele, encefalopatiile spongiforme. Epidemiologia principalelor ZOONOZE MICOTICE: candidoza, favusul, microsporia, tricofiia. Epidemiologia principalelor ZOONOZE PARAZITARE: toxoplasmoza, echinococoza, cisticercoza, trichineloza.

Rabia

Ce este rabia?

Rabia sau turbarea este o boal viral care afecteaz sistemul nervos central al animalelor cu snge cald, inclusiv al oamenilor. Boala are o perioad de incubaie lung (-ase luni), iar simptomele pot aprea ok, cest dup mai multe sptmni de la infectare. Dup apariia simptomelor, rabia tinde s fie fatal. Virusul rabic este din genul lyssavirus, o grup de virusuri responsabile pentru cauzarea encefalitei, n care sunt incluse mai multe virusuri de tip lyssavirus ntlnite la lilieci. Virusurile din genul lyssavirus aparin familiei rhabdoviridae. Termenul rhabdo vine din limba greac -i se refer la forma caracteristic de glon sau baston a virusurilor. Rabia este cunoscut de secole. Louis Pasteur a identificat un virus drept cauz a acestei boli n anii 1880. Astzi rabia nc mai ucide peste 55 000 de persoane -i milioane de animale din ntreaga lume n fiecare an. Aproximativ 95% din decesele umane au loc n Asia -i Africa, majoritatea fiind cauzate de mu-ctur unui cine infectat, iar 30% pn la 60% dintre victimele mu-cturilor de cine sunt copii cu vrste sub 15 ani.

Unde se ntlnete aceast boala?

Virusul rabiei este prezent pe toate continentele, cu excepia Antarcticii. n unele ri din Asia, Africa -i America Central -i de Sud, apariia rabiei la cinii domestici reprezint cel mai mare motiv de ngrijorare pentru sntatea uman. Europa este n principal indemn de rabie. Totu-i, unele ri din Europa de Est raporteaz unele cazuri la animale -i cteva cazuri la oameni. n aceste ri sunt instituite programe de eradicare -i monitorizare, incluznd vaccinarea animalelor slbatice prin momeli.

Cum se transmite i cum se rspndete boala?

Rabia se transmite prin saliva unui animal infectat. Infectarea se produce n primul rnd prin rnile provocate de mu-cturi sau prin ptrunderea salivei infectate printr-o tietur, ran deschis sau mucoas. Infectarea prin inhalarea virusului a fost semnalat, de exemplu, n mediul unei pe-teri dens populat de lilieci.

Virusul rmne, n general, o perioad de timp la nivelul locului de ptrundere n organism nainte de a ajunge la creier prin nervi. n creier, virusul se nmule-te rapid, determinnd apariia manifestrilor clinice. Virusul se deplaseaz apoi din creier, prin nervi, spre glandele salivare. Perioada de timp de dinaintea apariiei semnelor clinice la un animal infectat poate diferi n funcie de tulpina virusului -i de punctul de ptrundere n organism. Boala poate fi transmis prin saliva unui animal infectat la alte animale -i la oameni nainte de instalarea semnelor clinice ale bolii la animalul infectat.

Care este riscul pentru sntatea public asociat acestei boli?

Rabia este considerat una din cele mai importante boli zoonotice din lume. Orice mu-ctur a unui animal domestic sau slbatic trebuie investigat. Animalele slbatice turbate -i pierd frica fireasc de oameni, ceea ce cre-te riscul de contact cu acestea. Manifestrile clinice prezente la animale, precum salivaia excesiv, sufocarea sau ncle-tarea flcilor pot expune oamenii la un risc de infectare incon-tient atunci cnd examineaz animalul. Este important s se spele imediat cu ap -i spun orice ran provocat de mu-ctur sau suprafaa expus -i s se raporteze incidentul unui medic sau serviciului de urgen al unui spital.

Care sunt semnele clinice ale bolii?

Semnele clinice ale rabiei la animale difer n funcie de efectele virusului asupra creierului. Semnele tipice includ modificri comportamentale bru-te -i paralizie treptat care conduce la deces. n unele cazuri ns, un animal poate s moar repede fr s prezinte semne clinice semnificative.

Cum este diagnosticat boala?

Boala poate fi suspectat pe baza semnelor clinice, ns sunt necesare analize de laborator pentru confirmarea diagnosticului.

Care sunt msurile luate pentru prevenirea sau controlul acestei boli?
n rile n care boala este endemic, sunt aplicate msuri de abordare -i de reducere a riscului de infectare la populaiile susceptibile (animale slbatice, animale domestice sau fr stpn) -i de creare a unui tampon ntre sursa animal a bolii -i oameni.

Ce este bruceloza?

Bruceloza este o boal contagioas a animalelor de ferm cu un impact economic semnificativ. Boala este provocat de diverse bacterii din familia Brucella, care tind s infecteze o anumit specie de animale. Totu-i, majoritatea speciilor de Brucella sunt capabile s infecteze -i alte specii de animale. Bruceloza este o boal contagioas a animalelor de ferm cu un impact economic semnificativ. Boala este provocat de diverse bacterii din familia Brucella, care tind s infecteze o anumit specie de animale. Totu-i, majoritatea speciilor de Brucella sunt capabile s infecteze -i alte specii de animale.

Unde se ntlnete aceast boal?

Boala se manifest cel mai frecvent n Orientul Mijlociu, n zona mediteranean, Africa Subsaharian, China, India, Peru -i Mexic. n prezent, rile din centrul -i sud-vestul Asiei se confrunt cu cea mai mare cre-tere a numrului de cazuri. Mai multe ri din Europa de Vest -i de Nord, din Canada, Japonia, Australia -i Noua Zeeland sunt considerate a fi eradicat aceast boal.

Cum se transmite i cum se rspndete bruceloza?

Bruceloza se rspnde-te de obicei atunci cnd animalul pierde prematur ftul sau atunci cnd fat la termen. Fluidele eliminate odat cu expulzarea ftului de ctre un animal infectat prezint niveluri ridicate de bacterii. Coloniile de bacterii se stabilesc, de asemenea, n uger -i contamineaz laptele. Boala poate infecta att animalele, ct -i oamenii, ptrunznd n organism prin tieturi la nivelul pielii sau prin membranele mucoase. Rezervorul de boal prezent la animalele slbatice complic eforturile de eradicare.

Care este riscul pentru sntatea public asociat acestei boli?

Bruceloza este o zoonoz puternic infecioas pentru oameni, provocnd o boal numit frecvent febra ondulant sau febra de Malta.

Simptomele bolii semnalate la oameni includ febr intermitent sau variabil, dureri de cap, slbiciune, transpiraie excesiv, frisoane, pierdere n greutate -i dureri n tot corpul. De asemenea, pot aprea infecii ale organelor, respectiv ale ficatului -i splinei. Medicii veterinari, fermierii -i lucrtorii din abatoare sunt vulnerabili la infecie pentru c manipuleaz animale infestate -i fetu-i avortai sau placente. Boala se poate transmite la oameni -i prin consumul de lapte nepasteurizat provenit de la animale infestate.

Care sunt semnele clinice ale bolii?

n mod obi-nuit, boala nu este grav, animalul infectat prezentnd puine semne pn n momentul avortului. Pot exista inflamri ale testiculelor la masculi -i, uneori, bacteriile se localizeaz n articulaii, provocnd artrita. La cai, boala provoac o stare numit boala greabnului sau bursit, o inflamaie la nivelul gtului sau al spatelui. Indiferent de ct de avansat este gestaia, iepele pot avorta sau pot da na-tere unor mnji bolnavi -i vulnerabili. Bruceloza este important pentru c determin scderea performanelor de reproducere din cauza avorturilor, infertilitii, reteniei placentare, na-terii de pui mori sau cu constituie slab. Bruceloza provoac pierderi economice uria-e fermierilor productori de lactate -i cresctorilor de ovine, caprine -i porcine.

Cum este diagnosticat boala?

Boala poate fi suspectat n baza unor semne clinice precum avorturile, ns este confirmat prin analize serologice, apoi prin analize de laborator prescrise, pentru a izola -i identifica bacteria.

Care sunt msurile luate pentru prevenirea sau controlul acestei boli?
Monitorizarea cu ajutorul analizelor serologice, precum -i analizele laptelui, cum ar fi testul inelar efectuat pe proba de lapte, pot fi utilizate pentru depistare -i joac un rol important n cadrul campaniilor de eradicare a bolii. n zonele endemice, se utilizeaz adesea metoda vaccinrii pentru reducerea incidenei infeciilor. Cea mai eficient modalitate de prevenire a brucelozei umane este controlarea infeciei la animale. Pasteurizarea laptelui obinut de la animale infestate a constituit o metod important de reducere a infeciei la oameni. Tuberculoza bovin

Ce este tuberculoza bovin?

Tuberculoza bovin (TBC) este o boal cronic a animalelor cauzat de o bacterie numit Mycobacterium bovis (M. bovis), care este strns nrudit cu bacteriile care cauzeaz tuberculoza aviar -i uman. Aceast boal poate afecta practic toate mamiferele, cauznd o deteriorare a strii generale de sntate, tuse -i, n cele din urm, decesul. Numele tuberculoz vine de la nodulii, numii -i tuberculi, care se formeaz n ganglionii limfatici ai animalelor afectate. Pn n anii 1920, cnd n rile dezvoltate au fost demarate msuri de control, tuberculoza era una din principalele boli ale animalelor domestice din ntreaga lume. n prezent, TBC rmne o boal important a bovinelor -i animalelor slbatice -i constituie o zoonoz semnificativ.

Unde se ntlnete aceast boal?

TBC se ntlne-te peste tot n lume. Boala este mai rspndit n cea mai mare parte a Africii, unele regiuni ale Asiei -i Americii. Multe ri dezvoltate au redus sau eliminat TBC n rndul populaiei de bovine; cu toate acestea, mai exist focare semnificative de infecie la animalele slbatice din Canada, Regatul Unit, Irlanda, Statele Unite -i Noua Zeeland. De-i se consider c bovinele sunt adevratele gazde ale bacteriei M. bovis, boala a fost raportat la multe alte animale domesticite sau nedomesticite.

Cum se transmite i cum se rspndete boala?

Boala este contagioas -i se rspnde-te prin contactul cu animalele domestice -i slbatice infectate. Calea obi-nuit de infectare este cea respiratorie, prin inhalarea picturilor infectate eliminate prin tuse din plmni. Vieii -i oamenii se pot infecta -i prin ingerarea de lapte crud de la vacile infectate.

Pentru c evoluia bolii este lent, un animal poate s rspndeasc boala la multe alte animale din ciread nainte de a ncepe s prezinte semne clinice. A-adar, deplasarea animalelor domestice infectate nedepistate -i contactul cu animalele slbatice infectate constituie cile principale de rspndire a bolii.

Care este riscul pentru sntatea public?

Mycobacterium bovis nu reprezint cauza principal a tuberculozei umane, care este provocat de M. tuberculosis, ns oamenii sunt predispu-i la TBC. Oamenii se pot infecta att prin consumarea de lapte crud provenit de la bovine infectate, ct -i prin inhalarea picturilor infecioase. n unele ri, se estimeaz c pn la 10% din cazurile de tuberculoz uman sunt cauzate de TBC.

Care sunt semnele clinice?

De obicei, TBC are o evoluie prelungit -i simptomele apar dup luni sau chiar ani de zile. Semnele clinice obi-nuite includ slbiciune, pierderea apetitului alimentar, pierdere n greutate, febr fluctuant, tuse uscat intermitent, diaree -i ganglioni limfatici mari -i proemineni. Totu-i, bacteriile pot rmne n stare latent n organismul gazd fr a provoca boala.

Cum este diagnosticat boala?

Metoda standard de detectare a TBC este testul cutanat la tuberculin, care const n injectarea unei mici cantiti de antigen n piele -i msurarea reaciei imunitare. Diagnosticul definitiv se stabile-te prin cultivarea bacteriilor n laborator, un proces care dureaz cel puin opt sptmni.

Care sunt msurile luate pentru prevenirea sau controlul acestei boli?
Msurile de control standard aplicate n cazul TBC sunt testarea -i sacrificarea. Programele de eradicare a bolii constnd n verificarea crnii dup sacrificare, supraveghere intens, inclusiv prin vizite la ferme, testarea individual sistematic a bovinelor -i nlturarea animalelor infectate -i a celor care au venit n contact cu acestea, precum -i controalele circulaiei au fost foarte eficiente n reducerea sau eliminarea bolii. Pasteurizarea laptelui provenit de la animale infectate la o temperatur suficient de ridicat pentru a distruge bacteriile a prevenit rspndirea bolii la oameni. Vaccinarea este practicat n medicina uman, dar nu este utilizat pe scar larg ca msur profilactic la animale.

Listerioza

Ce este listerioza?

Listerioza este, de obicei, cauzat de infecia cu Listeria monocytogenes, un bacil gram pozitiv din familia Listeriacee.

Unde se ntlnete aceast boal?

L. monocytogenes se ntlne-te pe tot globul -i este larg rspndit n mediul nconjurtor.

Cum se transmite i cum se rspndete boala?

Rezervoarele de infecie sunt solul -i tractul intestinal al animalelor care suport infecia asimptomatic, inclusiv mamiferele slbatice, nedomesticite, psrile, pe-tii -i crustaceele. Animalele infestate pot rspndi L. monocytogenes prin fecale, lapte -i secreii uterine. Este, de asemenea, prezent n avortoni -i, ocazional, n secreiile nazale -i urina animalelor cu infecie simptomatic. Majoritatea infeciilor sunt contractate prin ingerare, ns Listeria se poate contracta -i prin inhalare sau contact direct. La rumegtoare, listerioza apare n mod tipic dup consumul de furaje nsilozate sau alte tipuri de furaje contaminate. La oameni, sursele de alimente contaminate includ carnea crud -i pe-tele crud, lactatele nepasteurizate -i legumele nepreparate. L. monocytogenes a fost, de asemenea, detectat n alimentele prelucrate care au fost contaminate dup procesare. Nu se cunoa-te doza infecioas pentru transmiterea pe cale oral, dar se consider c aceasta depinde de tulpina bacteriei -i de predispoziia persoanei. Transmiterea vertical constituie sursa uzual de infecie la copiii nou nscui -i la puii animalelor rumegtoare. Oamenii se mai pot infecta -i prin contactul direct cu animalele infectate, atunci cnd asist vacile sau oile s fete sau cnd efectueaz autopsii.

Care este riscul pentru sntatea public asociat acestei boli?

Listerioza este o zoonoz. Perioada de incubaie la persoanele adulte predispuse este ntre 3 -i 70 de zile, cu o perioad median estimat la 3 sptmni. n mod normal, listerioza constituie o afeciune grav numai pentru femeile nsrcinate, nou nscui, vrstnici -i gazdele cu imunitate compromis sau precar. Femeile nsrcinate pot prezenta fie un

sindrom u-or, asemntor gripei, cu febr, frisoane, dureri de cap, u-oare ameeli sau tulburri gastrointestinale, fie o infecie asimptomatic. Aceast stare poate fi urmat, la cteva zile sau sptmni, de avort, na-terea unui ft mort, na-tere prematur sau de na-terea unui copil cu septicemie. Nou nscuii pot fi infectai fie in utero, fie cu bacteriile aflate n vagin, n timpul na-terii. Ace-ti copii pot dezvolta septicemie, granulomatoz diseminat, boal respiratorie sau meningit; simptomele pot fi prezente la na-tere sau pot aprea ntr-o perioad cuprins ntre cteva zile -i cteva sptmni. La vrstnici, persoane cu imunitate compromis sau precar, bacteria L. monocytogenes poate provoca meningit, meningoencefalit sau, mai rar, septicemie.

Care sunt semnele clinice ale bolii?

O mare varietate de mamifere domestice -i slbatice, psri, pe-ti -i crustacee sunt purttoare ale bacteriei L. monocytogenes n mod asimptomatic, n tractul digestiv. Boala clinic se observ cel mai frecvent la rumegtoare. Perioada de incubaie pentru encefalit la rumegtoare este, de obicei, ntre 10 zile -i 3 sptmni. Septicemiile -i avorturile pot aprea dup una sau mai multe zile. Listeria poate provoca encefalit, avort -i septicemie la ovine, bovine -i caprine.

Cum este diagnosticat boala?

Listerioza poate fi diagnosticat prin izolarea L. monocytogenes din placent, ft sau secreiile uterine, n urma unui avort. Sngele sau, respectiv, lichid cefalorahidian-ul, poate fi cultivat la animalele cu septicemie sau encefalit. La necropsie, ficatul, rinichii -i splina pot fi cultivate la animalele cu septicemie, sau puntea -i mduva spinrii la animalele cu encefalit. L. monocytogenes a fost, de asemenea, izolat din secreiile nazale, urina, fecalele sau laptele animalelor afectate, ns este prezent -i n fecalele -i laptele animalelor normale din punct de vedere clinic. L. monocytogenes poate fi identificat la nivelul esuturilor cu ajutorul unui numr variat de metode comerciale de identificare rapid care se bazeaz pe analize biochimice -i reacii enzimatice. De asemenea, poate fi detectat prin analiza ELISA, imunofluorescen, imunocromatografie, separare imunomagnetic -i tehnicile PCR. Serologia nu este utilizat n mod curent pentru diagnosticare. Multe animale sntoase prezint niveluri ridicate de Listeria -i se produc reacii cu enterococi, Staphylococcus aureus -i alte organisme.

Care sunt msurile luate pentru prevenirea sau controlul acestei boli?
Listerioza poate fi tratat cu o varietate de antibiotice. La animalele cu encefalit sunt necesare doze mari -i tratament incipient; de regul, animalele cu simptome neurologice grave mor, n ciuda tratamentului. De asemenea, poate fi necesar un tratament de susinere. Riscul de listerioz poate fi redus la rumegtoare prin hrnirea cu furaje nsilozate de bun calitate, cu un pH sczut. Nu exist vaccin pentru listerioz. Boala poate fi, n mare msur, prevenit la oameni, prin bune practici de igien alimentar.

Boala Lyme

Ce este boala Lyme?

Boala Lyme este rezultatul unei infecii cauzate de patru spirochete microaerofilice strns nrudite, din familia Spirochaetaceae: Borrelia burgdorferi sensu stricto, B. garinii, B. afzelii -i B. japonica.

Unde se ntlnete aceast boal?

Se ntlne-te n Europa, Australia, China, Japonia, Rusia, pri ale SUA -i n Canada. Cpu-ele Ixodes, vectorii bolii Lyme, se gsesc de obicei n regiunile cu clim temperat, n care umiditatea relativ este ridicat la nivelul solului.

Cum se transmite i cum se rspndete boala?

B. burgdorferi se transmite cu ajutorul a 3 cpu-e-gazd din genul Ixodes. Incidena bolii este sezonier -i depinde de ciclul de via al vectorului. Alte insecte, ca mu-tele, narii -i puricii ar putea fi implicai n transmiterea bolii Lyme. Animalele domestice -i oamenii contracteaz boala atunci cnd sunt mu-cai de cpu-e infectate. Transmiterea se produce, cel mai probabil, dup cel puin 24 de ore de la fixarea cpu-ei pe corp.

Care este riscul pentru sntatea public asociat acestei boli?

De-i cpu-a poate transmite boala n orice stadiu de dezvoltare, oamenii se infecteaz, de obicei, de la nimfe, care sunt foarte mici -i pot trece neobservate. Larvele sunt rareori purttoare de B. burgdorferi nainte de hrnire, iar cpu-ele adulte pot fi observate -i nlturate n cteva ore. Oamenii prezint att infecii asimptomatice, ct -i simptomatice. Primul simptom este o leziune cutanat caracteristic, numit eritem migrator; o macul sau o papul se mre-te -i se nro-e-te, extinzndu-se lent ca o eczem n form de int, goal n centru. Leziunea cutanat poate fi asociat cu senzaie de disconfort general, oboseal, febr, dureri de cap, nepenirea gtului, mialgie, artralgie sau limfadenopatie, iar n alte zone pot aprea leziuni cutanate secundare.

ntr-o a doua faz, vizibil dup sptmni sau chiar luni, unii pacieni dezvolt boala diseminat. Semnele cele mai frecvente sunt durerile intermitente la una sau mai multe articulaii, cu sau fr inflamare; articulaiile mari, care susin greutatea, cum sunt genunchii, sunt cele mai afectate. Artrita se poate croniciza, recidivnd mai muli ani la rnd. Meningoencefalita -i neuropatiile, inclusiv neuropatia cranian -i radiculoneurita sunt mai puin frecvente. Dup luni sau ani de zile, unii pacieni intr ntr-o a treia faz cronic, ce poate include acrodermatit cronic atrofiant, tulburri neurologice sau artrit cronic. Se poate manifesta -i o form grav de boal care duce la invaliditate, ns este foarte rar.

Care sunt semnele clinice ale bolii?

Nu se cunoa-te perioada de incubaie pentru infeciile naturale la animale. Boala Lyme a fost semnalat la canide, cabaline, bovine, feline -i leporide (iepuri). Multe infecii apar drept asimptomatice. Principalele simptome la canide sunt -chioptatul -i artrita, n special la articulaiile carpiene -i tarsiene. n acela-i timp se pot observa simptome precum febr, anorexie, oboseal sau limfadenit, n special la nivelul ganglionilor prescapulari sau popliteali. Leziunea cutanat caracteristic la oameni, eritemul migrator, nu se observ -i la canide; cu toate acestea, n regiunile endemice leziuni cutanate care se extind pe abdomen sau alte zone fr pr pot constitui semne ale bolii Lyme. Cu toate c felinele sunt seropozitive n studii ntr-un procent cuprins ntre 5 -i 36%, nu au fost semnalate cazuri de mbolnvire pe cale natural. La cabaline, cele mai frecvente simptome provocate de infecia cu B.burgdorferi sunt u-oara cre-tere a temperaturii, membre nepenite sau -chioptare, hiperestezie, dureri musculare, modificri de comportament -i, rareori, articulaii inflamate. La bovine, nivelurile ridicate de B. burgdorferi n snge sau n fluidul articulaiilor au fost asociate artritei -i -chioptatului. Bovinele par a fi relativ rezistente la infecia pe cale experimental.

Cum este diagnosticat boala?

Un diagnostic al bolii Lyme se bazeaz, de obicei, pe semnele clinice, epidemiologie, eliminarea altor boli, date de laborator -i reaciile la antibiotice. Analiza complet a sngelui, chimia sngelui, testele autoimunitii -i radiografiile sunt, n general, normale, cu excepia rezultatelor asociate sistemului sau sistemelor afectate. Serologia este util pentru completarea diagnosticului clinic. Diagnosticul serologic este complicat din cauza perioadei lungi de incubaie, a prezenei infeciilor asimptomatice, a reaciilor cu alte spirochete -i a rezistenei titrului timp de luni sau chiar ani de zile. Izolarea bacteriei B. burgdorferi este posibil, ns poate fi dificil. Organismele pot fi izolate din articulaii, esutul periarticular, lichid cefalorahidian, ganglioni limfatici sau epiderm.

Care sunt msurile luate pentru prevenirea sau controlul acestei boli?
De obicei, tratamentul cu peniciline sau tetracicline determin o reacie clinic rapid la canide cu afeciuni articulare; totu-i, la un numr semnificativ de animale se observ doar o

ameliorare incomplet sau trectoare. Poate fi, de asemenea, necesar un tratament simptomatic, direcionat ctre sistemul organului afectat . Acaricidele pot fi utilizate pentru prevenirea mu-cturilor de cpu-e. De asemenea, animalele trebuie controlate frecvent de cpu-e, care trebuie nlturate ct mai repede. Pentru canide exist att un vaccin bacterian inactivat cu celule ntregi, ct -i un vaccin recombinant cu Osp A mpotriva unei proteine de suprafa. Pentru a reduce populaiile de cpu-e la roztoarele-gazd din slbticie s-au utilizat cocoloa-e de bumbac tratate cu permetrin, ntruct -obolanii folosesc bumbacul la construirea cuibului. De asemenea, s-a ncercat plasarea unor capcane cu momeal pentru roztoare, folosind fipronil, precum -i pari impregnai cu amitraz pentru cervide.

Febra Q

Ce este febra Q?

Febra Q este o boal zoonotic extrem de contagioas cauzat de agentul patogen intracelular Coxiella burnetii. Multe animale domestice -i slbatice, mamifere, psri, reptile -i artropode pot fi purttoare de C. burnetii.

Unde se ntlnete aceast boal?

Febra Q a fost semnalat n ntreaga lume, cu excepia Noii Zeelande.

Cum se transmite i cum se rspndete boala?

C. burnetii se poate transmite pe calea aerului sau prin contact direct; se poate rspndi -i prin ingerare. La animale, infeciile pot dura mai muli ani, posibil pe toat perioada vieii. La animale, organismele se localizeaz n glandele mamare, ganglionii limfatici supramamari, n uter, placent -i ft; bacteriile pot fi transmise n lapte, placent -i n secreiile hormonale din timpul gestaiilor -i lactaiilor ulterioare. Bacteria C. burnetii poate fi prezent -i n fecale -i urin, precum -i n lichidul seminal al taurilor. Transmiterea pe cale sexual a fost demonstrat la -oareci. Cpu-ele pot avea un rol important n transmiterea bolii n rndul animalelor slbatice -i pot rspndi infecia -i la rumegtoarele domestice.

Majoritatea infeciilor la oameni sunt provocate de bovine, ovine -i caprine. De cele mai multe ori, aceasta se produce atunci cnd animalul fat. Oamenii se infecteaz, de obicei, pe cale respiratorie, ns transmiterea se poate face -i prin ingerarea de lapte nepasteurizat sau alte produse contaminate.

Care este riscul pentru sntatea public asociat acestei boli?

Febra Q este o zoonoz. La oameni, perioada de incubaie pentru febr Q acut variaz ntre 2 -i 48 de zile; perioada normal de incubaie este de aproximativ 2-3 sptmni. Febra Q cronic se poate manifesta dup luni sau chiar muli ani de la infectare. Infeciile simptomatice pot fi acute sau cronice. Multe cazuri de febr Q acut sunt asimptomatice sau foarte u-oare -i rmn neobservate. Simptomele de boal acut sunt similare celor de grip -i pot include febr mare, frisoane, dureri de cap, oboseal, senzaie de disconfort general, mialgie, dureri n gt -i n piept. Boala este, de obicei, de durat fix -i dureaz ntre o sptmn -i pn la peste trei sptmni Febra Q cronic este o boal neobi-nuit care apare dup luni sau ani de zile de la producerea sindromului acut. Cel mai frecvent sindrom semnalat este endocardita, care apare de obicei la persoanele cu afeciuni anterioare ale valvelor inimii sau care sunt imunosupresate. Aproximativ 98% dintre cazurile semnalate la femei nsrcinate par a fi asimptomatice; totu-i, C. burnetii a fost asociat cu na-terea prematur, avortul, placentita sau, n unele cazuri, cu greutatea sub cea normal a nou nscuilor. S-au semnalat complicaii ale sarcinii att n cazul febrei Q acute, ct -i a celei cronice. Nu se cunosc consecinele febrei Q congenitale.

Care sunt semnele clinice ale bolii?

Multe specii sunt predispuse la infecie, dar majoritatea acestora pare a fi infectat asimptomatic. La ovine, caprine -i bovine se observ avorturi, na-teri de pui mori, retenie placentar, endometrit, sterilitate -i pui nedezvoltai sau slabi. Exceptnd bolile de reproducere, animalele sunt de obicei asimptomatice. Caprele gestante prezint uneori apetit sczut -i sunt deprimate cu o zi sau dou nainte de avort. Retenia placentar timp de 2 pn la 5 zile, precum -i agalactia au fost, de asemenea, semnalate.

Cum este diagnosticat boala?

C. burnetii poate fi detectat n secreiile vaginale, placent, fluidele placentare -i avortoni (n ficat, plmni sau coninutul stomacal), precum -i n lapte, urin -i fecale. Exist o serie de analize serologice; cele cel mai frecvent utilizate analize sunt imunofluorescena indirect, ELISA -i reaciile de fixare a complementului. Serologia poate fi mai util pentru testarea turmelor -i cirezilor de animale dect pentru testarea animalelor individuale. La oameni, febra Q este, de obicei, diagnosticat prin serologie sau PCR. Analizele serologice pot fi efectuate nc din a doua sptmn de boal.

Care sunt msurile luate pentru prevenirea sau controlul acestei boli?
Nu exist multe informaii despre eficacitatea tratamentului cu antibiotice la rumegtoare sau alte animale domestice. Uneori se recomand tratamentul profilactic pentru a reduce riscul de avort. Antibioticele mai degrab pot suprima dect elimina infeciile. Vaccinurile pot preveni infeciile la viei, pot reduce rspndirea organismelor -i ameliora fertilitatea animalelor infectate. Ele nu nltur ns rspndirea organismului. Majoritatea cazurilor semnalate la oameni sunt cauzate de expunerea la animale rumegtoare, n special atunci cnd acestea fat. ntruct ingerarea constituie o posibil cale de expunere, laptele nepasteurizat -i produsele lactate trebuie evitate. Pentru persoanele care lucreaz n domeniile specifice, pot exista vaccinuri eficiente.