Curs 2: NURSING SPECIFIC IN ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVA

Cuprins: I. II. III. Sectia de terapie intensiva ..pa .2 Sarcini!e asistentei "edica!e din ATI pa .2 Interventii speci#ice in ATI.pa .$ i. ii. iii. iv. IV. V. Respiratie asistata pe venti!at%r Aspiratia tra&e%'r%nsica !ntu'atia %r% tra&ea!a (I)T*+ ,etu'area pacientu!ui Reec&i!i'rarea &idr%e!ectr%!iticapa .-

In ri.irea pacietu!ui in stare de s%cpa .2/ In ri.irea pacientu!ui cu Insu#icienta Respirat%rie Acuta ..pa .0$

VI. VII. VIII.

Aneste1ia si aneste1ice!e..pa .$2 In ri.irea pacientu!ui in peri%ada p%tnarc%ticapa .$3 Prevenirea c%"p!icatii!%r p%st%perat%rii..pa .32

Sectia de terapie intensiva (ATI) 4%!navii in stare rava5 care necesita suprave &ere per"anenta5 insta!atie si

aparatura de%se'ita in vederea redresarii sau "entinerii #unctii!%r vita!e sunt in ri.iti !a sevicii!e de terapie intensiva cun%scute si su' denu"irea de ATI (Aneste1ie si Terapie Intensiva* dat%rita necesitatii suprave &erii per"anente a acest%r cate %rii de '%!navi care p%t avea di#erite a#ectiuni de ur enta ( cardiace5 pu!"%nare5 c&irur ica!e5 neur%!% ice etc.*. S6au creat sectii de terapie intensiva pe pr%#i!e specia!i1ate pentru tratarea a#ectiuni!%r de care su#era. ,e ase"enea5 !a terapie intensiva se in ri.esc si '%!navii %perati in peri%ada p%st narc%tica 6 peri%ada critica in care p%t aparea di#erite accidente. E7e"p!e de unitati de terapie intensiva sunt: c&irur ie enera!a5 c&irur ie cardi%vascu!ara5 c&irur ie t%racica5 inec%!% ie5 neur%c&irur ie etc. Unitatea de terapie intensiva nu este su'%rd%nata din punct de vedere ad"inistrativ nici uneia din sectii!e de specia!itate. 8a terapie intensiva5 in ri.irea '%!navu!ui durea1a pana !a reec&i!i'rarea dere !ari!%r5 a #unctii!%r vita!e5 dupa care '%!navu! este trans#erat !a sectia de specia!itate careia ii apartine. Unitatea de terapie intensiva este #%r"ata din sa!%ane "ari5 de 9 paturi5 divi1ate in incaperi "ai "ici5 respectiv de :62 paturi. Sa!%ane!e sunt rupate pe 1%ne distincte5 septici #i aseptici5 sunt preva1ute cu ca"ere5 #i!tre5 unde se sc&i"'a &a!ate!e si inca!ta"intea de pr%tectie Sectii!e ATI au !e aturi cu '!%cu! %perat%r si cu !a'%rat%are!e. Sa!%ane!e tre'uie sa pre1inte un "icr%c!i"at %pti"5 aer c%nditi%nat si steri!i1at+ te"peratura tre'uie sa #ie de 22; 622;+ paturi!e tre'uie sa #ie preva1ute cu insta!atii pentru ad"inistrarea %7i enu!ui5 insta!atii pentru aspiratie5 tensi%"etre #i7e !a perete5 insta!atii de !u"ina5 precu" #i cu "%nit%are de suprave &ere a #unctii!%r vita!e. Se"na!i1area "%di#icari!%r in starea pacientu!ui este rea!i1ata de "%nit%are5 acustic si %ptic (,an er < peric%!*. Sarcinile generale ale asistentei medicale de la ATI: a* sa intretina inventaru! te&nic in stare per#ecta de #uncti%nare si steri!itate5 cu" ar #i: 6 6 trusa pentru reani"are respirat%rie+ trusa pentru reani"are cardiaca si de#i'ri!at%r+
2

6 6 6

aparate pentru reec&i!i'rare circu!at%rie5 in#u1%"ate5 in.ect%"ate+ trusa cu "edica"ente de pri"a ur enta+ venti!at%are pentru respiratie asistata.

Aparatura de investi atii si trata"ent tre'uie sa cuprinda: 6 "%nit%are E=G+ 6 e!ectr%ence#a!% ra#+ 6 aparatu! R%ent en p%rta'i!+ 6 aparate de respiratie arti#icia!a+ 6 disp%1itive de ad"inistrare a %7i enu!ui. Aparatura e!ectr%nica de suprave &ere a '%!navi!%r: 6 6 aparat de "asurare PVC (presiune ven%asa centra!s*+ "%nit%r pentru pu!s5 te"peratura5 respiratie.

Sarcinile speifice ale asistentului /asistentei de la ATl :. Preia '%!navii din Sa!a de )perate de !a "edicu! aneste1ist5 ur"arind c%nstante!e vita!e+ 2. Instituie %7i enarea prin s%nda na1a!a sau prin pipa Guede!5 "asca5 %c&e!ari+ 0. Ur"areste 'una #uncti%nare a per#u1iei I.V.+ $. ,aca '%!navu! are in c%ntinuare nev%ie sa #ie venti!at arti#icia!5 suprave &ea1a #uncti%na!itatea aparatu!ui si se"ne!e c!inice care atesta % venti!atie c%recta: presiunea de venti!atie sta'i!ita si e7pansiunea a"'e!%r arii pu!"%nare5 c%!%ratia te u"ente!%r+ 3. 9. /. ,epistarea unui eventua! !%' ve1ica! pe care i! sesi1ea1a "edicu!ui5 pentru "%ntarea unei s%nde ve1ica!e+ Suprave &ea1a p!a a %perat%rie pentru depistarea unei san erari prec%ce aparuta p%st%perat%r+ In ca1 de v%"a ve &ea1a ca aceasta sa nu #ie ur"ata de inundarea cai!%r respirat%rii si sesi1ea1a "edicu!5 care va aprecia daca este necesara "%ntarea unei s%nde de aspiratii+ >. ?as%ara si inre istrea1a c%nstante!e 'i%!% ice principa!e (T.A5.P5.T5 respiratie5 diure1a5 !ic&ide 6 ap%rt* #acand 'i!antu! 1i!nic si cu"u!ativ+
3

-. Sesi1ea1a "edicu! asupra eventua!e!%r "%di#icari pat%!% ice care p%t sa apara+ :2. Veri#ica per"ea'i!itatea si p%1iti%narea s%ndei de aspiratie astrica5 aspectu! si cantitatea !ic&idu!ui de aspiratie+ ::. Ur"areste per"ea'i!itatea s%ndei urinare #i esti"ea1a diure1a+ :2.?%'i!i1ea1a din pat '%!navii %perati recent sau i"%'i!i1ati !a pat % peri%ada de ti"p si ii suprave &ea1a. ?%'i!i1area '%!navi!%r din A.T.I5 se #ace !a indicatia "edicu!ui5 de "u!te %ri % "%'i!i1are inte"pestivs sau nesuprave &eata p%ate duce !a accidente ned%rite+ :0.Rec%!tea1a san e si pr%duse 'i%!% ice pentru ana!i1e de !a'%rat%r si insta!ea1a per#u1ii indicate de "edic+ :$.Aduce ana!i1e!e de !a'%rat%r (re1u!tate!e* pe cat p%si'i! n aceeasi 1i si !e inre istrea1a in F.).+ :3.Ad"inistrea1a :9.Asi ura intre + :/. Asi ura in 1i!e!e care nu se p%t asi ura c%ntinuitate !a punctu! de trans#u1ie si sunt s%!icitari 6 deter"inarea rupe!%r sa uine si a R&6u!ui5 apr%vi1i%narea cu san e5 !ivrarea san e!ui dupa e#ectuarea pr%'e!%r de c%"pati'i!itate+ :>. Asi ura e#ectuarea de ur enta pe t%t parcursu! 1i!ei. trata"entu! indicat de "edic5 respectand rit"icitatea prescrisa+ cu s%!utii per#u1a'i!e5 "ateria!e c%nsu"a'i!e si apr%vi1i%narea

"edica"ente de !a aparatu! de ur enta5 ast#e! incat 'are"u! sa #ie in per"anenta

INTERVENTII SPECI ICE IN ATI ! "#nit#ri$area E%&' "#nit#ri$area functiil#r vitale: TA+ respiratia' diure1a+ durerea+ starea de c%nstienta5 aspectu! #aciesu!ui si a te u"ente!%r+ ! Respiratie asistata pe ventilat#r' ad"inistrare de %7i en+ ! I(T (intu'atie %r%6tra&ea!a* e#ectuata de "edic+ ! Reec)ili*rare )idr#electr#litica ! "asurarea presiunii ven#ase centrale (PVC*+ "#nit#ri$area E%& si a TA+ respiratiei+ diure$ei Interventii!e asistentei: 6 c%nectea1a pacientu! in circuitu! aparatu!ui pentru suprave &ere c%ntinua E=G+
4

TA se "%nit%ri1e1a cu a.ut%ru! aparate!%r e!ectr%nice ce se #i7ea1a pe t%race!e '%!navu!ui cu 'anda5 iar !a 'rat "anseta+ se pr% ra"ea1a pentru a "asura TA !a anu"ite intreva!e de ti"p+ a!ta p%si'i!itate de inre istrare a TA p%ate #i cu a.ut%ru! unui tensi%"etru #i7 "%ntat !a perete in dreptu! #iecarui pat de !a ATI+

6 Respiratia se "%nit%ri1ea1a pr% ra"and aparatu! sa indice #recventa !a anu"ite interva!e de ti"p+ ,iure1a se "%nit%ri1ea1a prin s%nda. cu s%nda F%!e@ e#ectuat de "edic5 !a care se atasea1a % pun a c%!ect%are de urina radata pentru "asurarea cantitati!%r de urina. ,- Ingri.irea *#lnavil#r cu ventilatie mecanica (respiratie artificiala) Reducerea si suprimarea miscarilor respiratorii ale toracelui si diafragmului apare in ur"a para!i1iei centru!ui respirat%r5 a "usc&i!%r respirat%ri sau prin c%ntractura !%r pat%!% ica. Problemele bolnavului care necesita ventilatie mecanica (VM): 6 6 6 6 6 6 an%7ie+ &ipercapnie+ cian%1a+ ins%"nie+ transpiratii a'undente+ %'nu'i!atie.

In acest ca15 "edicu! va dispune ap!icarea respiratiei arti#icia!e5 "ecanice asistate. Categorii de bolnavi cu indicate de VM: 6 6 6 6 '%!navi %perati cu risc de insu#icienta respirat%rie+ trau"atis"e craniene+ trau"atis"e t%racice+ '%!i neur%!% ice+

6 in c&irur ia cardi%vascu!ara+ 6 in ca1 de suprad%1are cu 'ar'iturice si %piacee5 in st%p respirat%r (resuscitare cadi%6pu!"%nara*. Respiratia artificiala mecanica suplimentea$a respiratia ineficienta si de aceea se numeste ventilatie asistata. Aparate!e de venti!atie arti#icia!a sunt #%arte nu"er%ase5 insa ce!e "ai e#iciente sunt ace!ea care #uncti%nea1a pe 'a1a presiunii intratra&ea!e p%1itive.
5

Respirat%are!e de presiune intratra&ea!e p%1itiva inter"itenta rea!i1ea1a % inspiratie si e7piratie activa. ,intre ce!e cu inspiratie activa sunt resuscit%ru! cu 'urdu#5 care este #%r"at dintr6% "asca etansa si un tu' de !un i"e di#erita cu un 'urdu# acti%nat "ecanic sau "anua!. Curentu! de aer sau )2 este diri.at cu a.ut%ru! a d%ua supape unidirecti%na!e. C%"presiunea 'urdu#u!ui rea!i1ea1a inspiratie5 e7piratia #iind asi urata de e!asticitatea p!a"ani!%r. Aparate!e cu inspiratie si e7piratie activa se asesc intr6% "are varietate si se nu"esc venti!at%are sau pu!"%t%are. Prin cresterea si scaderea presiunii p%1itive si ne ative rea!i1ate de aparate se p%t "%di#ica rit"u! #i v%!u"u! respiratiei. In ca$ul respiratiei sp#ntane ritmul aparatului se sincr#ni$ea$a cu acestea si astfel va asista am*ele fa$e ale respiratiei . Aceste aparate nu p%t #i uti!i1ate pentru asistarea de !un a durata a respiratiei. E!e se ap!ica trecat%r pentru '%!navii inc%nstienti. Adaptarea aparatu!ui !a '%!nav se #ace di#erit5 in #unctie de durata necesara "entinerii !ui si anu"e 5prin inter"ediu! unei "asti etanse pentru peri%ade scurte5 de cateva "inute si prin inter"ediu! un%r s%nde end%tra&ea!e intr%duse prin intu'atie %r% A tra&ea!a (I)T* e#ectuata de "edic pentru peri%ade "ai !un i. C#nectarea pacientului la ventilat#r Se e#ectuea1a prin "asca adaptata pe %ri#iciu! 'uca! sau na1a! a! pacientu!ui. Ga1u! care a.un e !a '%!nav tre'uie sa #ie steri! (trece prin #i!tre 'acteriene*5 u"idi#icat cu vap%ri de apa5 iar aeru! e7pirat p%ate #i evacuat in e7teri%r5 #i!trat sau captat. P%rnirea aparatu!ui se #ace dupa ce acesta a #%st c%nectat !a sursa de curent e!ectric5 !a )25 !a aer c%"pri"at. A.ustarea #recventei respirat%rii se #ace de %'icei !a #recvente .%ase+ >6:$ respiratiiB"inut. Se deter"ina a1e!e din san e!e arteria! dupa 22 "inute de venti!atie "ecanica. Ingrijirea bolnavului presupune: 6 Suprave &erea para"etri!%r venti!at%ri: #recventa respiratiei5 presiunea de insu#!are de var#+ 6 Ana!i1a a1e!%r prin %7i"etrie: Pa ) 25 Pa C)25 C'D5 Sa)2D+ 6 Suprave &erea #unctii!%r vita!e: TA5 pu!s5 te"peratura+ 6 ?asurarea PVC (presiune ven%asa centra!a*+
6

6 6

Radi% a#ie de c%ntr%!5 E7a"en 'acteri%!% ic din sputa !a 3 1i!e pentru prevenirea si tratarea in#ectii!%r+ nu6si p%ate "%'i!i1a sin ur secretii!e+

6 Aspirarea secretii!%r tra&e%'r%nsice5 "ai a!es !a '%!navu! cu tra&e%st%"ie5 care 6 Tap%tare ("asa. ins%tit de 'atai cu "ar inea cu'ita!a*+ 6 Sc&i"'area #recventa a p%1itiei '%!navu!ui pentru #av%ri1area drena.u!ui secretiei+ 6 Aer%s%!i cu 'r%n&%di!atat%are pentru #!uidi#ierea secretii!%r vasc%ase+ 6 Reec&i!i'rare &idr%e!ectr%!itica si nutritiva pe ca!e parentera!a prin per#u1ie sau prin s%nda nas% astrica. Aspiratia tra)e#*r#nsica Este % interventie a asistentu!uiBasistentei "edica!e care se ap!ica %ri de cate %ri este necesara. Materiale necesare: 6 6 6 6 6 6 6 6 6 "anusi steri!e+ s%nda de aspiratie steri!a de unica #%!%sinta+ c%"prese de ti#%n+ sursa de %7i en+ recipient de c%!ectare a secretii!%r. asistentu!Basistenta isi pun "anusi steri!e+ se re !ea1a presiunea aspirat%ru!ui intre >26:22 "" C + se va ad"inistra %7i en :22D pacientu!ui 0 6 3 "inute inainte+ se adaptea1a s%nda de aspiratie !a aspirat%r+ se intr%duce capatu! s%ndei de aspiratie in canu!a de intu'atie si se v%r aspira secretii!e retra and treptat s%nda+ 6 ti"pu! "a7i" de aspiratie nu tre'uie sa depaseasca :2 secunde. lntu*atia #r# tra)eala (I(T) R%!u! asistentei este de a pre ati "ateria!e!e si '%!navu! si de a servi "edicu!. ?ateria!e necesare: 6 6 !arin %sc%p cu !a"a dreapta sau scurta si sursa de !u"ina+ tu'uri sau s%nde de intu'atie end% 6 tra&ea!e din cauciuc sau "ateria!
7

6 aspirat%r "edica!+ Tehnica aspiratiei:

p!astic preva1ute cu "andren+ 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 serin a steri!a de :2 "! pentru u"#!area "ansetei tra&ea!e+ e! cu 7i!ina pentru aneste1ia de c%ntact+ s%!utie de 7i!ina pentru aneste1ia #arin e!ui si a c%r1i!%r v%ca!e+ departat%r de ura+ "andrene si pense specia!e+ !a nev%ie5 se asi ura aparat de venti!atie "anua!a 5 sursa de %7i en5 aspirat%r 2 canu!e de intu'atie de di"ensiuni di#erite steri!e de unica #%!%sinta+ 'a!%n de venti!atie cu "asca+ "edica"ente necesare pre atite in serin i etic&etate+ stet%sc%p. pentru ad"inistrarea aneste1iei enera!e+ in ca1 de %'structie a cai!%r aeriene+ in resuscitarea cardi% 6 respirat%rie5 pentru venti!atia arti#icia!a( cu venti!at%r A"'u*+ pri"u! a.ut%r in ca1 de inec sau int%7icatie cu a1e+ asi urarea venti!atiei "ecanice in insu#icienta respirat%rie acuta.

puternic5 pre atit in stare de #uncti%nare+ s%nde de aspiratie+

Indicatii:

Rolul asistentei in timpul tehnicii este de a pregati bolnavul: 6 6 6 6 sa indeparte1e pr%te1e!e dentare "%'i!e+ curatarea %r% 6 #arin e!ui de secretii+ ase1area pacientu!ui in decu'it d%rsa! cu capu! in e7tensie ridicat #ata de p!anu! u"eri!%r pe % perna "ica+ servirea "edicu!ui cu instru"ente specia!e.

Interventii aplicate: 6 6 suprave &erea #unctii!%r vita!e+ "entinerea per"ea'i!a a s%ndei prin aspirarea secretii!%r cu a.ut%ru! unui cateter

de aspiratie %ri de cate %ri este nev%ie+ 6 t%a!eta cavitatii 'uca!e si aspirarea secretii!%r din ura+ 6 i"%'i!i1are in ca1u! pacienti!%r a itati pentru a preveni detu'area sp%ntana.

/etu*area pacientului este indicata de "edic cand respiratia pacientu!ui este n%r"a!a. ,etu'area se rec%"anda dupa % venti!atie sp%ntana ti"p de : %ra sau "ai "u!t5 iar #unctii!e vita!e se "entin !a va!%ri n%r"a!e. Se e#ectuea1a ast#e!: 6 6 6 6 se aspira "ai intai secretii!e de pe s%nda si din cavitatea 'uca!a+ se e7tra e "esa din ura sau se de1u"#!a 'a!%nasu! de etansare+ se sc%ate !ent s%nda aspirand c%ntinuu+ se e#ectuea1a t%a!eta cavitatii 'uca!e a pacientu!ui.

REECHILI R!RE! HI"R#ELEC$R#LI$IC! Bolile chirurgicale, traumatismele, interventia chirurgicala in sine provoaca tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic al organismului, punand in pericol viata pacientilor. Asistenta medicala trebuie sa recunoasca manifestarile acestor dezechilibre pentru a anunta medical si a se lua masurile de corectare necesare.

%otiunile de &i'iologie ale ec(ilibrului (idroelectrolitic Apa in organism este repartizata intracelular si extracelular,in vasele de sange si vasele limfatice. Rolul apei in organism: dizolva si transporta substantele nutritive la nivelul celulelor si preia resturile metabolice transportandu le spre organul de eliminare! mentine temperatura corpului constanta! este solventul substantelor minerale si al medicamentelor. " parte din apa rezulta din procesul de metabolism al proteinelor glucidelor, lipidelor si se numeste apa "eta'%!ica #de combustie$. Intre aportul si eliminarea apei din organism exista un echilibru perfect. %omeostazia starea de coordonare si mentinere a functiilor normale ale

organismului. Bilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si eliminarea lor din organism. Ap%rtu! (in esta* Bauturi &'(( ml Apa din alimente &((( ml Apa metabolica *(( ml Total . ',(( ml E!i"inarea (e7creta* )rina &*(( ml Respiratie #plamani$ +,( ml -rin transpiratie *(( ml -rin fecale &,( ml Total . ',(( ml

Reglarea metabolismului apei si electrolitilor din organism /ei mai importanti centrii reglatori din organism sunt: sistemul nervos si sistemul endocrin. /entrul principal al senzatiei de sete se gaseste in creier, la nivelul hipotalamusului. /and apare des(idratarea) hipotalamusul inregistreaza scaderea nivelului apei in sange, apoi stimuleaza activitatea glandei hipofize posterioare care secreta hormonul antidiuretic 0 #A1%$, scazand astfel pierderile de apa de la nivelul rinichiului. 2landele suprarenale sunt si ele stimulate pentru a produce mai mult aldosteron, favorizand astfel retinerea unei mai mari cantitati de sare si concomitent retinerea apei la nivelul rinichilor. Ingestia de apa+ declansata de sen$atia de sete ! manifestata prin gura uscata+ reface re$ervele de apa ale #rganismului. 2radul de aciditate sau a!ca!initate a unei solutii este dat de concentratia de ioni de %3. /oncentratia de %4 a fost denumita simbolic p0E 6 6 5olutia cu p% . + este neutra fata de apa! 5olutiile cu p% 7 + sunt acide! 5olutiile cu p% 8 + sunt alcaline. *angele are pH+ul intre ,)-. + ,)/0) usor alcalin . In conditii patologice variatiile p% ului sanguin sunt intre valorile 9,: +,:. Modificarile mai mari de aceste sunt
10

incompatibile cu via;a. Ec(ilibrul acido+ba'ic al organismului este e1primat prin valoarea pH+ului sanguin care in mod normal este de apro1imativ ,) /0( usor alcalin)2 5ubstantele care modifica permanent p% ul sunt eliminate prin respiratie, urina, digestie. -rin alimentatie se introduc in organism aci'i prin preparate din carne si substante alcaline prin vegetale! fiecare dintre aceste substante au tendinta de a deregla echilibrul acido bazic. In sange, atat in plasma cat si in hematii, exista sisteme rinic(i si respiratie2 Analizele de laborator pentru determinarea echilibrului acido bazic sunt: din san e: p% care are <= . +,*> +,>>! Bicarbonatul standard cu <=. '' '9 mM?l! Baze exces cu <= #valoare normala$ . ',, 3 ',, mM?l! 6 din urina: p% ul . ,,, 9,, tampon care corecteaza modificarile. Ec(ilibrul acido+ba'ic al organismului este mentinut de

"e'ec(ilibrele acido+ba'ice sunt: alcalo'a . cresterea concentratiei de alcali peste limita normala!

se corecteaza cu perfuzii de solutii izotonice de =a/I #ser fiziologie$ si clorura de amoniu! + acido'a . cresterea cantitatii de ioni de %3! se corecteaza prin perfuzie cu solutie de bicarbonat de sodiu. %ecesarul de apa al organismului =evoia de apa a adultului este ',(( ml?zi! aproximativ *, ml?@g corp?zi. Aa copil cantitatea de apa in organism este mult mai mare decat a adultului: intre ( 9 luni, copilul are nevoie de &:( ml?@g corp?zi! intre 9 B luni &,( ml?@g corp?zi! intre B &' luni &'Bml?@g corp?zi! intre & ' ani &(( ml?@g corp?zi. Aichidele totale ale organismului reprezinta aproximativ >, +(C din greutatea corporala. Barbatii au in medie 9'C din greutatea corpului apa! femeile au ,&C apa!
11

nou nascutii si copiii au aproximativ +, :(C din greutatea corpului apa. )n aport insuficient de lichide sau o pierdere exagerata de lichide si saruri minerale duce la stari patologice de des(idratare care in functie de cauza si mecanismul prin care se instaleaza pot sa intereseze sectorul celular, extracelular sau ambele. $ermeni medicali %omeostazie . mentinerea constanta a echilibrului mediului intern Dlectrolitii . substante chimice capabile sa se disocieze intr o solutie in ioni Aichid intracelular . lichid din interiorul celulei Aichid extracelular. lichid din exteriorul celulei care include si lichidul interstitial si cel intravascular ,e1ec&i!i'ru . lipsa echilibrului dintre apa si electroliti! pierderea sau anomalia fiziologica? anatomica a unei structurii sau functii Tur %r cutanat < pliu cutanat persistent A!ca!%1a . cresterea rezervei de alcali din sange, manifestata prin cresterea bicarbonatului Acid%1a< cresterea aciditatii in sange manifestata prin cresterea concentratiei ionilor de %3! apare in coma diabetica. Ciper< prefix pentru mai mult Cip% < prefix pentru mai putin?deficit Cipernatrie"ie < cresterea =a in sange 8 &,(mDE?l Cip%natrie"ie < scaderea =a in sange 7 &*(mDE?l Ciperp%tase"ie (&iperFa!ie"ie* < cresterea F 8 9,+mDE?l Cip%p%tase"ie(&ip%Fa!ie"ie* < scaderea F 7 *,,mDE?l Ciperca!ce"ie < cresterea /a in sange 8 + mDE?l risc de litiaza Cip%ca!ce"ie < scaderea /a G >,,mDE?l manifestata prin crize de tetanie sau spasmofilie V%!e"ie < volum de sange circulant Ciperv%!e"ie < cresterea volumului de sange 8 normal! Cip%v%!e"ie < scaderea volumului de sange 7 de normal

12

*tarile de des(idratare 1eshidratarile survin in urma unui aport insuficient de lichide sau secundar unor pierderi exagerate de lichide in stari patologice. Clasi&icarea des(idratarilor 32 In &unctie de ap#rtul de lic)ide: E ,es&idratari de %ri ine di estiva: a$ prin lipsa aportului de apa si electroliti apare la copiii mici, sugarii care nu stiu sa ceara, la bolnavii varstnici neputinciosi, paralizati, neingri;iti, la bolnavii gravi #neurologici, comatosi$ nesupravegheati! b$ prin imposibilitate de ingerare a lichidelor datorita unor afectiuni ale tubului digestiv: stenoza pilorica, stenoza de esofag, spasm la nivelul cardiei, stenoza la nivelul duodenului. c$ prin pierderi exagerate in: diaree, varsaturi, peritonite, ascite, aspiratie gastrica prelungita, intoxicatii. 6 ,es&idratari de %ri ine e7tradi estiva survin ca urmare a pierderilor de lichide pe alte cai: cale renala in I.R./., prin diureza exagerata in diabet, febra prelungita! prin transpiratii puternice la cei care lucreaza in atmosfera supraincalzita: mineri, fochisti, otelari. 332 /upa m#dificarile de c#ncentrate aparute in lic)idul e1tracelular: &. "es(idratarea i'otona se produce atunci cand pierderile de apa si electroliti sunt in aceeasi proportie. Apare in: varsaturi, diaree, aspiratie gastrica, paracenteza, hemoragii masive! se pot pierde pe aceste cai ' * I sau chiar mai mult. 5e corecteaza prin administrare de solutii izotone. '. "es(idratarea (ipertona apare cand apa este eliminata in proportie mai mare decat electrolitii. Apare in: transpiratii exagerate, polipnee, 1.G., insolatie, febra, lipsa de aport de apa. Aceasta se corecteaza prin administrarea de solutii hipotonice. *. "es(idratarea (ipotona se produce cand se elimina sarurile minerale in proportie mai mare decat apa. -oate aparea dupa:
13

administrarea de medicamente diuretice! poliurii patologice, insuficienta cortico suprarenala! transpiratii abundente. 5e corecteaza prin administrarea solutiilor hipertonice.

III2 /upa cantitatea de lic)ide pierdute: &. "es(idratare usoara sau de grad I pierderile de lichide nu depasesc ,C din greutatea corporala, pacientul prezinta numai sete e1agerata fara modificari clinice. '2 "es(idratare medie sau de gradul II greutatea corporala. *. "es(idratare grava (severa) sau de gradul III &(C din greutatea corporala. *emnele clinice de des(idratare apar in des(idratarile de gradul II si III ! acestea sunt: turgor cutanat prezent! hipotensiune arteriala pacientul isi pastreaza cunostinta in deshidratarea de gradul II! puls accelerat si slab! diureza scazuta! infundarea globilor oculari! uscaciunea limbii si cianoza extremitatilor. in deshidratarea de gradul III apare starea de obnubilare, TA foarte scazuta, puls filiform, oligoanurie, chiar coma. *emnele des(idratarii la copii mici si sugari: pliu cutanat persistent, fontanele infundate, globi oculari hipotoni. 444 In tratamentul des(idratarilor se urmareste inlaturarea cau'elor care le+au generat si inlocuirea stricta a pierderilor de apa si electroliti2 pierderile de lichide a;ung la pierderile de lichide a;ung la :C din

14

ilantul (idric Bilantul hidric al organismului consta in compararea ap%rtu!ui de lichide, cu volumul lichidelor e!i"inate care, in mod normal trebuie sa fie egale. /ompararea aportului si eliminarilor poate arata astfel: 6 bilant hidric pozitiv daca aportul depaseste eliminarea, in caz de (iper(idratare5 6 bilant compensat cand aportul este egal cu pierderile #normal$ 6 bilantul negativ cand pierderile sunt mai mari decat aportul! indica stare de des(idratare2 -entru stabilirea si efectuarea unei rehidratari corecte a organismului trebuie sa se cunoasca tipul de deshidratare, simptomele, investigat;ile de laborator, greutatea corporala a pacientului, bilantul hidric. Interventiile asistentului3asistentei pentru reec(ilibrarea (idro+ electrolitica a pacientului: cantareste bolnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi! masoara cantitatea de lichide ingerate! recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator: %t, %b, globule rosii, lonograma: =a3 . &*+ &>+ mDE?l sau &*, &>> mM?l ! F3 . >,, ,,, mDE?l sau *,' ,,( mM?l! /r. B+ &(+ mDE?l sau B+ &(+mM?l! /a33 . , mDE?l #B && mgC$ sau ',', ','9 mM?l! Mg33. &,9 ',* mDE?l sau (,+, &,(,mM?l p% sanguin <= . +,*> +,>> Bicarbonatul standard <= . '' '9 mM?l! Rezerva Alcalina <=.'+mDE?l -roteinemia <= . 9, :,g?l )reea sanguina <= . &9,+ >,,:mg?dl sau &: *,g?'>h ). recolteaza urina pentru examen sumar, p% ul urinar, ionograma urinara! masoara functiile vitale #TH, puls, TA, respiratie, diureza$ si noteaza valorlle in foaia de temperatura! determine volumetric: cantitatea de lichide eliminate prin diureza, numar de
15

scaune, cat si prin pierderi patologice #varsaturi, transpirapiratie abundenta$, lichide de aspiratie. administreaza solutiile electrolitice indicate de medic prin perfuzie I<! asigura igiena pielii si a cavitatii bucale! administeaza regimul alimentar indicat. Criteriile clinice pentru stabilirea necesarului de lic(ide al bolnavului des(idratat: senzatia de sete turgor cutanat frecventa pulsului masurarea TA cianoza extremitatilor uscaciunea limbii Ratia de corectare reprezinta cantitatea de lichide pierdute de bolnav pana la inceperea reechilibrarii hidroelectrolitice. Aa sugar pentru orientarea rehidratarii se va cantari zilnic. Restabilirea ec(ilibrului (idro+electrolitic este o urgenta medicala) Dlectrolitii se inlocuiesc la recomandarea medicului in raport cu valorile ce se obtin in urma efectuarii ionogramei din sange si in raport cu pierderile existente. =ecesarul de lichide a bolnavului se calculeaza astfel: la nevoile bazale ale organismului se adauga o cantitate de lichide egala cu pierderile prin varsaturi, transpiratii, diaree, aspirate gastrica, febra si pansamente! pentru fiecare grad de temperatura, depasind *+H/, bolnavul va priml ,(( ml lichide. I
!

$6L 6R!RI ELEC$R#LI$ICE 72 *odiul (Natriu!* reprezinta B(C din cantitatea de cationi din lichidul extracelular, valoarea normala fiind de &*+ &>+ mDE?l. 5odiul determina presiunea osmotica, crestera TA, regleaza echilibrul acido bazic, prin combinarea cu cloruri si bicarbonat. 0ip#natriemia reprezinta scaderea =a3sub &*( mDE?l. /auzele pot fi: hiperhidratare cu apa, cu bere!
16

pierdere de =a dupa administrare de diuretice #Jurosemid$! transpiratie excesiva! dieta hiposodata timp indelungat! Pr%'!e"e!e pacientului se manifesta prin: indispozitie, cefalee, confuzie, anxietate, piele umeda, hipotensiune arteriala, coma in deshidratarile grave! Interventii!e asistentei: 6 recunoaste modificarile si anunta medicul! administreaza solutie de ser fiziologic I.<. si medicamentele recomandate! inregistreaza in J.". toate cantitatile de lichide perfuzate! Monitorizeaza perfuzia #9( picaturi?min$ si funtiile vitale ale pacientului! Apreciaza eficienta interventiilor aplicate! Dduca pacientul sa evite consumul excesiv de apa, sa respecte doza de diuretice recamandata, sa evite purgativele drastice #sarea amara$. Hipernatriemia reprezinta cresterea =a3peste &,( mDE?l. /auze: Ingestie de alimente sarate prin obisnuinta! Intoxicate cu sare, ingestie de apa de mare! Insuficienta cardiaca, insuficienta renala acuta sau cronica. -roblemele bolnavului: agitatie pana la convulsii, sete intensa, hiperemia fetei, %TA, tahicardie, mucoase uscate, confuzie. Rolul asistentei este: atentioneaza pacientul sa reduca sarea din alimentatie regim hiposodat! monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea medicului solutii fara =a 2lucoza ,C, medicamentele diuretice! monitorizeaza functiile vitale, noteaza valorile in J. ". masoara si noteaza toate cantitatile de solutii perfuzate! linisteste pacientul si familia daca este cazul! educa pacientul sa respecte regimul alimentar si cantitatea de lichide ?'>h. 82 Potasiul constituie un important ion din lichidul intracelular, regleaza actlvitatea neuromusculara. Modificari: hipopotasemia si hiperpotasemia. /auze: inanitie, anorexie, supradozare de diuretice care elimina F, tratament cu cortizon, diaree.
17

. punctioneaza o vena, monteaza o perfuzie I<. cu solutii hipertonice!

Hipopotasemia apare la scaderea F3 sub *mDE?l in sange. 5imptome : stare de oboseala, slabiciune musculara insotita de durere! peristaltism intestinal scazut, a;ungand pana la ileus! scaderea apetitului, greata! mancarime de piele! crampe carcei musculari la muschii gambelor! aritmii cardiace extrasistole, unda T aplatizata pe DF2. Interventiile asistentei: monitorizeaza #DF2$ functia cordului! canuleaza o vena, monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea medicului medicamentele,#solutie F/I combinata cu solutie glucoza ,C$ administreaza un regim alimentar bogat in F: cartofi, spanac, varza, caise, banane. evalueaza starea bolnavului dupa tratament: dispar crampele musculare, greturile, palpitatiile. Hiperpotasemia reprezinta cresterea F peste 9 deoarece exista riscul opririi inimii in diastola. 5imptome: greata, diaree, iritabilitate, dureri abdominale! aritmii cardiace, unda T cu amplitudine mare, risc de stop cardiac #in diastola$. Interventiile asistentei: recunoaste modificarile si anunta medicul! canuleaza o vena, monteaza o perfuzie cu solutie de glucoza, in care adauga medicamentele indicate: insulina, bicarbonat de =a 3! monitorizeaza functiile vitale monitorizarea cardiaca %olter #DF2$! pregateste medicamentele si aparatura necesara in caz de urgenta, defibrilator, aparatura pentru R/- ! bolnavul este sfatuit sa nu consume fructe #banane, caise$ si legume#cartofi$ bogate in F3. -2 Hipercalcemia reprezinta cresterea /a in sange peste valorile normale, ca urmare a excretiei excesive de parathormon de catre glandele paratiroide.
18

+mDE?l! este o urgenta medicala,

Manifestari clinice: cefalee, varsaturi, tahicardie, %TA! rise de nefrocalcinoza, litiaza renala,litiaza biliara. Rolul delegat al asistentei medicale: administreaza medicamente care elimina /a Jurosemid! monitorizeaza functia inimii prin DF2 %olter, TA, TH! Interventii independente: asigura igiena tegumentelor si mucoaselor! administreaza regimul alimentar si sfatuieste bolnavul si apartinatorii sa limiteze consumul de lactate si branzeturi, cat si luarea medicamentelor care coniln calciu fara recomandare medicala! recomanda pacientului sa consume cantitati suficiente de lichide evitand apa minerala carbogazoasa! poate consuma apa plata, ceai, apa fiarta si racita. Hipocalcemia reprezinta scaderea /a in sange sub > mDE?A ca urmare a unei tulburari de secretie a paratiroidelor. Pr%'!e"e!e '%!navu!ui: Rolul delegat al asistentei: administreaza preparate de /a I.<. lent, in criza de spasmofilie! preparate de /a per os cu vitamina 1 in afara crizei! Rolul independent al asistentei: administreaza regimul alimentar care trebuie sa fie bogat in lactate, branzeturi, ou, carne, vitamine! sfatuieste pacientul?pacienta sa reduca consumul de cafea! evalueaza starea generala a bolnavului! dupa aplicarea tratamentului dispar spasmele si contractiile musculare. 4 semne de tetanie sau aparitia crizelor de spasmofilie.

Evaluarea interventiilor aplicate Reechilibrarea hidro electrolitica a bolnavului se efectueaza sub supravegherea si indrumarea stricta a medicului. 1eshidratarile de gradul II si III se trateaza de obicei la serviciul de terapie intensiva. Asistenta va urmari ameliorarea starii bolnavului dupa urmatoarele manifestari:
19

disparitia senzaliei de sete!

normalizarea pulsului bolnavului! valorile T.A. cresc treptat! dispar crampele musculare! se restabileste turgorul cutanat! dispar infundarile fontanelelor la sugari! diureza se normalizeaza! se restabileste starea de constienta la copii.

Evaluarea starii de (iper(idratare %iperhidratarea se manifesta prin aparitia urmatoarelor simptome: cefalee, greata, varsaturi, crampe musculare, oboseala! somnolenta, convulsii! coma cu %.T.A. ! formare de edeme #revarsate pleurale, pericardice, peritoneale$. Interventiile de urgenta: restrictie de lichide pana la cura de sete! restrictie de sare in deshidratarea hipertona! pacientul va primi un regim desodat! perfuzii cu solutii depletizante #diuretice$: Manitol, glucoza **C, medicatie diuretica pe cale I.<., punctii evacuatoare, dializa extrarenala! controlul presiunii venoase centrale #-</$ pentru a se evita in cursul aportului hidromineral accidentele de hiperhidratare. $e(nici de (idratare &. %idratare pe cale naturala sau calea orala '. %idratare pe cai artificiale: a. prin sonda nazo gastrica sau nazo K duodenala b. parenterala perfuzia I.<. este calea cea mai folosita.

20

*#L6$II PER96:! ILE Rolul asistentei medicale este sa cunoasca solutiile, concentratia,

compatibilitatile dintre ele si medicamente pentru a pregati si a administra o perfuzie la indicatia medicului, in vederea restabilirii echilibrului initial al organismului. In functie de concentratie, solutiile perfuzabile se clasifica in: s%!utii i1%t%nice5 care contin ioni in concentratie egala cu cea a organismului #fiziologica$! s%!utii &ipert%nice care contin ioni in concentratie 8 decat cea fiziologica! s%!utii &ip%t%nice care contin ioni in concentratie 7 decat cea fiziologica. In functie de scopul urmarit, solutiile perfuzabile se clasifica in: &. solutii de baza pentru prepararea unei perfuzii! '. solutii de corectare a dezechilibrelor electrolitice si metabolice! *. solutii pentru alimentatia parenterala.

72 *olutii de ba'a servesc ca mi;loc de transport pentru medicamente, solutii corectoare, lichide. Dxemple: + *olutii i'otonice de electroliti #contin ionii din plasma in concentratii fiziologice$. 5olutia de clorura de =a concentratie (,BC in pungi -.<./. de ',( ml, ,(( ml, &((( ml #cunoscuta sub denumirea de ser &i'iologic) si solutia de gluco'a ,C sunt cele mai folosite. 82 *olutiile de corectare se folosesc la corectarea perturbarilor metabolice #alcaloza, acidoza$, la completarea unui deficit electrolitic si la reglarea insuficientelor functionale. Dxemple: 5olutii de electroliti concentrate: F, =a, /a si Mg #hipertonice$ se administreaza diluate in solutii izotonice deoarece introducerea directa I.<. poate produce reactii cu risc vital #de exemplu, flutter ventricular la administrarea de solutie de F nedizolvat$. *olutii (ipertonice: solutia de clorura de =a &(C, '(C solutia de glucoza &(C, '(C, **C, >(C
21

solutia de lactat de =a &&(gCo, lactat de F ,(C !lte solutii de corectare: solutie tampon de bicarbonat de =a in concentrate &,>C, >C, :,>C se folosesc la corectarea acidozei metabolice. *olutii diuretice osmotice: sorbitol >(C, manitol &(C si '(C se folosesc in tulburari de diureza, reducerea edemelor, fortarea diurezei in intoxicatii. *olutii (ipotone se folosesc la corectarea deshidratarilor hipertonice: 5olutia clorura de =a >,,gCo! ',',gC(! 5olutia de glucoza ',,C #',Co$. *olutiile i'otonice se folosesc in corectarea deshidratarilor izotonice: solutia de ser fiziologic (,BC, solutia de glucoza ,C. -2 *olutii pentru alimentatie parenterala 6 Carbo(idratii: solutii de glucoza, diferite concentratii, solutiile de fructoza, dextroza ,C, &(C, '(C! 6 !minoaci'ii sunt indispensabili sintezei proteinelor, deoarece organismul nu si poate sintetiza aminoacizii esentiali, acestia trebuie sa fie administrati in solutii perfuzabile. Dxemple: Arginina, Aminosteril, Aminoplasmal A &(, -lasmasteril solutii in flacoane de sticla. Aminoacizii nu se administrea'a in combinatie cu alte solutii sau cu medicamente deoarece au capacitate de interactiune. /ei : aminoacizi esen;iali sunt: izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofan, valina. "e retinut: 5olutiile de aminoacizi si de glucide trebuie prote;ate in timpul depozitarii si administrarii de temperaturi ridicate si de lumina. Reactiile de incompatibilitate ale solutiilor perfuzabile cu unele

medicamente pot provoca efecte toxice asupra organismului, iritarea tesuturilor, embolii prin amestecarea unor emulsii, modificari farmacodinamice.

22

Dxemple de medicamente care nu se amesteca intre ele: &. Jurosemid '. =itroglicerina *. Algocalmin >. Metoclopramid ,. Dufilina 9. Insulina +. 1opamina :. Ambroxol B. /imetidina &(.1iazepam Medicamentele incompatibile se administreaza in seringi sterile, separat, iar pentru evitarea reactiilor dupa fiecare administrare se spala calea #cateterul sau canula$ cu ser fiziologic steril inainte de a administra un alt medicament. ATD=TIDL =u se amesteca: 6 sangele si derivatele de sange 6 solutiile de aminoacizi #Arginina$ 6 solutiile uleioase 6 Manitolul 1D RDTI=)T: <itamina B' nu se administreaza impreuna cu <it. B& si B9 Acidul folic nu se administreaza impreuna cu acidul ascorbic #vit. /$ <itamina B M se inactiveaza cu vitamina / in solutie <itamina F nu se amesteca cu alte vitamine Aa administrarea vitaminelor se va tine cont ca multe sunt sensibile la lumina si caldura. 1e aceea se prefera administrarea in perfuzii de scurta durata sau se vor introduce in flacon chiar inainte de administrare. -repararea solutiei perfuzabile: 6 Recipientul de perfuzie 0 flaconul din sticIa #Arginina$ sau cel din plastic se aseaza vertical. 6 1opul recipientului se dezinfecteaza cu un tampon de vata imbibat in alcool medicinal. 6 Toate medicamentele si solutiile adaugate se amesteca cu solutia de baza prin . .
:

23

rasturnari succesive ale flaconului inainte de administrare. 6 5e alege trusa de perfuzie adecvata! se inchide dispozitivul de reglare si filtrul de aerisire daca este incorporat in picurator inainte de introducerea in recipient. 6 5e introduce trocarul in dopul recipientului prin rasucire o singura data. Rasucirile succesive pot antrena fragmente mici de cauciuc care a;ung in solutie. 6 5e da aerul afara din tuburi prin suspendarea flaconului! picuratorul trebuie sa fie umplut cu solutie '?* #daca nu este suficient de plin exista pericolul patrunderii bulelor de aer din tuburi in vena$. 6 Jlaconul se suspenda in stativ la o inaltime de ,( 9(cm deasupra nivelului corpului pacientului. 6 Tubul de aer se fixeaza la flacon fara indoituri, daca se foloseste o trusa de perfuzie cu filtru de aer.

/e retinut2 In cazul perfuziilor de scurta durata, cand se administreaza o cantitate mica de solutie, ,( &(( ml, trocarul nu se infinge prea mult pentru ca orificiul de scurgere sa fie deasupra dopului. 1aca se infinge prea mult o mare parte de solutie va ramane in flacon.

A incorect

B corect

Jig.+.A.Trocarul patrunde prea mult in flacon B. Introducerea corecta a trocarului #&+, pag. :+$

24

*#L6$II PER96:! ILE + tabel 1enumirea solutiei Jorma de prezentare Indicatii. Mod de administrare & . 5olutie de clorura de=a /oncentratie i1%t%nica -D sau ser fiziologic pungi -</ sau flacoane ml fiole &( ml /oncentrate &ipert%nica: 6 solutie de =a/I &(C, '(C, *(C fiole &ip%t%nice >,,g Co, ',',gCo perfuzie I.<. solutie de transport solvent pentru medicamente#antibi otice, etc$ corectarea dezechilibrului hiponatriemic

-</ capacitate de ',(, ,((, &((( cea mai folosita

'. 5olutie de glucoza

/oncentratie i1%t%nica 3D

solutie de transport: perfuzie alimentatie parenterala in hipoglicemie I< antiedematos

6 pungi, flacoane -</ ',(, ,((ml /oncentratii &ipert%nice: glucoza fiole **C, >(C pungi flacoane &(C, '(C concentratie &ip%t%nica '.,gC *. 5olutie Ringer /ontine: clorura de =a :.,g! clorura de F (.* g! clorura de /a (.,g! apa distilata &(((ml Jlacoane, saci -</ ',(, ,(( ml I.<. perfuzie lenta reechilibrare hidroelectrolitica I

25

>.5olutia de clorura de F Brauman ,. 5olutie de Falium magneziu asparagin at

Jlacoane de sticla de &(( ml concentrate +,>C! /ontine: acid aspargic & I solutie hidroxid de F3 oxid de Mg'3

perfuzii I.<. lente se dilueaza &( '(ml cu ,(( ml cu glucoza ,C, &(C! in urgente '( ml solutie F diluat cu '( ml solutie glucoza &( C solutie de corectare perfuzie lenta in acidoza hipotonica

9. 5olutie de lactat de=a

/oncentratie &&(gC solutie izotonica ,(C

+. 5olutia %artman

5olutie salina

solutie de corectare perfuzie lenta in acidoza hipotonica solutie tampon in acidoza

:. 5olutia de bicarbonat de =a

&>Co solutiie izotonica

B. 5olutii pentru diureza osmotica &(. 5orbitol

Manitol ,Co pungi -</ ',( ml 5orbitol ,(gC( pungi -</ ,((0 '((( ml

activeaza diureza alimentatie parenterala perfuzie lenta alimentatia parenterala

&&. 5olutie dextroxa fructoza

,C, &(C, '(C ,C pungi saci -</ ,((, &((( ml

26

&'. 5ubstituienti de plasma

1extran >(3glucoza in flacon din sticla 1extran >( cu =a/I 1extran +(3=a/I in flacoane de sticla 2elufuzine solutie perfuzabila Jlacoane sticla

perfuzie lenta

Ingri.irea *#lnavil#r in stare de s#c

/efinitie: S%cu! este % insu#icienta circu!at%rie peri#erica rava in ur"a careia se insta!ea1a an%7ia tesuturi!%r prin acu"u!are de pr%dusi de cata'%!is". Este necesara recun%astera rapida a cau1e!%r pentru prevenirea !e1iuni!%r ireversi'i!e ce se p%t insta!a. Clasificarea eti#l#gica 3- S#cul )ip#v#lemic este pr%v%cat de pierderi!e de san e si p!as"a in ca1 de &e"%ra ii5 trau"atis"e5 interventii c&irur ica!e5 arsuri5 des&idratare(diaree5 vasaturi5 e7ces de diuretice*5 s%cu! de c%!aps din c%"a dia'etica5 %c!u1ii intestina!e+ ,- S#cul cardi#gen apare prin scaderea #unctiei de p%"pa a ini"ii in: I?A5 "i%cardite acute5 tu!'urari de rit"5 ta"p%nada cardiaca5 pneu"%t%ra7 cu supapa5 e"'%!i pu!"%nare + 4- S#cul t#1ic#! septic apare in in#ectii cu er"eni Gra"6ne ativi (Esc&eric&ia c%!i5 =!e'sie!!a5 Pr%teus5 etc.* sau Gra"6p%1itivi (sta#i!%c%ci5 strept%c%ci*+ se pr%duc !e1iuni ce!u!are pri"are si enera!i1ate+ 5- S#cul anafilactic se dat%reste intr%ducerii in circu!atie a un%r su'stante straine. Surven "ai #recvent dupa ad"inistrarea de seruri sau di#erite "edica"ente pe ca!e parentera!a sau dupa intepaturi de insecte si se caracteri1ea1a printr6% reactie an%r"a!a anti en6antic%rp cu e!i'erare "asiva de &ista"ina care
27

pr%v%aca c%!aps printr6% puternica vas%di!atatie peri#erica+ 6- S#cul neur#gen apare dupa dureri intense(cu di#erite !%ca!i1ari*5 trau"atis"e craniene sau "edu!are5 ana! e1ie insui#icienta5 e"%tii puternice5 care induc '!%carea siste"u!ui nerv%s si"patic peri#eric. Aparitia s%cu!ui p%ate #i #av%ri1ata de %'%sea!a5 ins%"nia5 starea de denutritie5 #ri 5 ca!dura e7cesiva. Ela*#rarea planului de ingri.ire Culegerea datel#rB ana"ne1a pentru depistarea cau1ei tre'uie sa se #aca rapid. Intre'ari care se p%t pune: daca pre1inta '%!i cardiace+ daca #ace trata"ent cu diuretice si anti&ipertensive+ ce d%1a a !uat+ daca a avut &e"%ra ie in specia! di estiva+ daca are #e'ra (daca nu stie se va "asura te"peratura*. E1amenul clinic: 6 Se "as%ara #unctii!e vita!e: Pu!s5 TA5 Te"peratura5 Respiratia+ 6 Se e7a"inea1a aspectu! pacientu!ui: .u u!are sunt c%!a'ate 6 in s%c &ip%v%!e"ic5 .u u!are tur escente 6 in s%c cardi% en+ pu!s asi"etric6 in ta"p%nada cardiaca+ su#!uri pat%!% ice+ apectu! a'd%"enu!ui+ pre1enta #e'rei si #ris%nu! den%ta s%c septic+ pre1enta !e1iuni!%r cutanate 6 in#ectii cu er"eni pat% eni. Cip%tensiune arteria!a (TAS G -2""C *5 ta&icardie5 ta&ipnee+ Pu!s s!a'5 #i!i#%r"5 te u"ente reci5 u"ede 6 in &ip%v%!e"ie si te u"ente ca!de in s%c septic5 pa!%are+ )!i urie (G 22"!B&* si acid%1a "eta'%!ica sunt #recvent inta!nite.

Pr#*lemele *#lnavului:

Investigatii de urgenta: se rec%!tea1a san e pentru: rup san uin si R&5 Ce"%'!%'ina5 Ce"at%crit5 !euc% ra"a5 i%n% ra"a5 #i'rin% en5 tr%"'%cite5 ana!i1a urina5 ur%cu!tura+ a1e!%r+ in s%c septic se rec%!tea1a &e"%cu!turi repetate5 iar din urina: e7a"en su"ar de

28

radi% ra#ie t%racica5 ec%cardi ra"a5 PVC (presiune ven%asa centra!a*.

Interventii aplicate in #unctie de %'iective!e de in ri.ire ur"arite: Re#acerea v%!e"iei si #unctiei repirat%rii prin: 6 6 6 per#u1ie I.V. (in '%!us 6 322"!* cu de7tran5 san e inte ra!5 "asa eritr%citara in ane"ie+ "edica"ente vas%active5 vas%pres%are 6 d%pa"ina+ p%1itie Trende!en'ur

?asurarea repetata a TA5 "%nit%ri1are c%ntinue a E=G5 #recventa cardiaca5 pu!s%7i"etria5 e7. ,e !a'%rat%r: Ce"at%crit.5 e!ectr%!iti5 uree5 a1e san uine5 "%nit%ri1are PVC+

Se ad"inistrea1a )2 :22D+ !a nev%ie6 I)T si venti!ate "ecanica+ In ca1 de acid%1a "eta'%!ica (p& G /5:3* se ad"inistrea1a s%!utie de 'icar'%nat de Na in per#u1ie+ Se ur"areste diure1a prin s%nda. ve1ica! cu s%nda F%!e@ si pun a c%!ect%are de urina. Se tratea1a cau1a s%cu!ui.

"edicamente vas#pres#are #%!%site in stari!e de s%c: 6 /#pamina 6 #aci!itea1a diure1a5 se ad"inistrea1a di!uata in per#u1ie cu p%"pa de per#u1ie5 pe in#u1%"at sau pe in.ect%"at5 cun%scandu6se cu preci1ie nu"aru! de picaturi ("!* ad"inistrate pe "inut+ 6 6 6 Vas#presina 6 se #%!%seste in s%cu! septic+ /#*utamina 6 in s%cu! cardi% en+ N#repinefrina 6 in H%cu! septic.

Interventii de ur enta in S#cul traumatic !a !%cu! accidentu!ui: 6 6 6 6 6 e!i'erarea victi"ei de su' actiunea a entu!ui trau"ati1ant5 evitarea e7punerii '%!navu!ui !a n%i trau"atis"e pe durata transp%rtu!ui+ aprecierea rapida a starii #unctii!%r vita!e+ pre1enta pu!su!ui !a car%tida5 #e"ura!a+ respiratie+TA ad"inistrare de )2+ eva!uarea rapida a !e1iuni!%r5 !a nive! de: craniu5 t%race5 a'd%"en+ p%1itia '%!navu!ui este decu'it d%rsa! cu pici%are!e ridicate G 02;6 $3;+
29

inve!irea cu paturi Atentie 6 nu se ad"inistrea1a ni"ic accidentati!%r in stare de s%c5 pe ura.

Pretratamentul s#cului se incepe !a !%cu! accidentu!ui si se "entine in ti"pu! transp%rtu!ui si c%nsta in: puncti%narea unei vene ii insta!area unei per#u1ii pentru trata"en rec%!tarea san e!ui necesar e7a"enu!ui de !a'%rat%r: rup san uin si R&5 a!c%%!e"ai si a!te e7a"ene u1ua!e. Ingri.irea s#cului traumatic la terapie intensiva :. Re#acerea v%!e"iei 6 este "asura de pri" %rdin pentru a evita dec%"pensarea. 2. C%"'aterea durerii si a itatiei cu "edica"ente indicate de "edic: ,ia1epa" : #i%!a are e#ect !inistit%r. Unii aut%ri rec%"anda ?%r#ina di!uata cu :2 "! s%!utie !uc%1ata sau ser #i1i%!% ic+ 0. $. E#ectuarea pansa"ente!%r si i"%'i!i1ari!%r pr%vi1%rii a!e #%care!%r de #ractura si ,es%carea repre1inta ap!icarea tutur%r "et%de!%r "edica!e si investi atii!e necesare. c&irur ica!e cun%scute pentru iesirea din starea de s%c. ,upa des%care pacientu! este trans#erat in serviciu! de c&irur ie c%"p!eta. Aceasta situatie este decisa de ec&ipa "edica!a. 3. Resuscitarea cardi%6respirat%rie in ca1 de st%p cardiac si st%p respirat%r. S#cul cardi#gen Ta*l#ul clinic : dureri prec%rdia!e5 dispnee5 an7ietate5 pa!iditate. Interventii de urgenta: repaus in decu'it d%rsa!5 sedarea '%!navu!ui5 c%"'aterea durerii+ p%1itie us%r se"ise1anda daca TA per"ite+ ad"inistrare de sedative: ,ia1epa" : t'.+ ad"inistrare de ana! e1ice: F%rtra! 6 : #i%!a 6 02 " in.ecta'i! S.C. sau I.?.+ %7i en%terapie pe s%nda na1%#arin iana+ '%!navu! se transp%rta !a spita!5 su' c%ntr%!u! #unctii!%r
30

enera!a pentru

trata"entu! cau1ei ce a pr%v%cat s%cu! si unde se va in ri.i pana !a vindecarea

vita!e.

Tratamentul in spital: :. 4%!navii cu s%c cardi% en pr%v%cat de I?A v%r #i internati in unitati de terapie intensiva c%r%narieni+ v%r #i i"%'i!i1ati !a pat in p%1itie #av%ra'i!a+ in dispnee severa p%1itia este se"ise1andaBse1anda+ 2. Suprave &erea #unctii!%r vita!e a!e '%!navu!ui ("%nit%ri1area E=G5 presiune ven%asa*+ 0. Ca!"area durerii se #ace cu ana! e1ice (A! %ca!"in5 Pia#en5 F%rtra!*+ $. 8inistirea si sedarea 6 se ad"inistrea1a an7i%!itice: ,ia1epa" : #i%!a5 Cidr%7i1in5 R%"er an+ 3. )7i en%terapie: 9 6 > I B "inut+ 9. Cidratare parentera!a+ /. Ad"inistrare de "edica"ente:cardi%t%nice "a.%re5 vas%di!atat%are5 antiarit"ice+ >. C%rectarea acid%1ei "eta'%!ice severe (pC G /5:3* cu s%!utie T.C.A.?.5 sau s%!utie 'icar'%nat de Natriu. S#cul anafilactic Apare in cursu! reactii!%r a!er ice i"ediate si rave in ur"a: a!er iei "edica"ent%ase+ a!er iei !a une!e su'stante c&i"ice+ intepaturii de insecte+ a!er iei a!i"entare.

In socul anafilactic are loc o exudatie mare de lichid interstitial, care alaturi de vasodilatatie determine prabusirea TA si poate provoca moartea bolnavului, daca nu se intervine la timp. Pr#*lemele *#lnavului: de'utu! este 'rusc !a cateva "inute dupa ad"inistrarea su'stante!%r+ stare de rau enera!+
31

se"ne cutanate: eruptii5 erite"e di#u1e ins%tite sau nu de prurit5 urticarie5

ede" a! #etei si p!e%ape!%r+ "ani#estari respirat%rii: ede" !arin ian5 sindr%" de insu#icienta respirat%rie

acuta5 cri1e de dispnee+ tu!'urari cardi%vascu!are: &ip%tensiune arteria!a5 pu!s ta&icardic5 cian%1a+ tu!'urari neur%!% ice: an7ietate5 tuse5 acu#ene5 verti.5 c%"a+ "ani#estari di estive: reata5 varsaturi5 dureri5 diaree. ,ia n%sticarea 6 are % "are i"p%rtanta cun%asterea "edica"entu!ui5

a!i"entu!ui care a pr%dus s%cu!. Interventii de urgenta pentru salvarea vietii pacientului: Adrena!ina este "edica"entu! de e!ective in s%cu! ana#i!actic Ap!icarea de ar%uri : cand s%cu! a #%st dec!ansat de % in.ectie intrader"ica5 sc5 i" sau de % de intepatura de insect intr6% e7tre"itate5 se #ace ace!ei e7tre"itati. In .uru! !%cu!ui in%cu!arii se in.ectea1a 253 6 : " de Adrena!ina : D% di!uata in :2 "! ser #i1i%!% ic. C%rtic%i1i se ad"inistrea1a nu"ai dupa ad"inistrarea de adrena!ina In ca1 de &ip%v%!e"ie se ad"inistrea1a su'stituienti de p!as"a c%nc%"itant cu s%!utiie!ectr%!itice P%1itia '%!navu!ui este Trende!en'ur pentru a i"piedica isc&e"ia cere'ra!a+ Intu'atie %r%tra&ea!a (I)T* de catre "edicu! aneste1ist pentru venti!atie arti#icia!a in ca1 de spas" !arin ian sau 'r%n&%spas" pre!un it+ )7i en%terapie 9 6 >!B"in+ Tra&e%st%"ia in ca1 de as#i7ie prin ede" "anevra de intu'atie+ 4%!navu! tre'uie sa #ie "%nit%ri1at 2$ & din 2$ & pentru a nu reaparea stari de a!er ie. "edicamente administrate in s#c anafilactic 6 6 Adrena!ina 253 6 :" S.C. este "edica"entu! de e!ective in s%cu! ana#i!actic Ce"isuccinat de Cidr%c%ti1%n 6 232 " 5 d%1a de atac I.V. !ent5 se c%ntinua in
32

!%tic daca nu se p%ate ap!ica

per#u1ie pana !a 3226:222 " B2$ &+ 6 6 6 6 ,e7tran /25 ser !uc%1at3D in per#u1ie I.V.+ ?i%#i!in : #i%!a !ent I.V. in 'r%n&%c%nstrictie severa+ 4r%n&%di!atat%are spra@ 6 aer%s%!i+ Anti&ista"inice cu sc%p preventiv.

S#cul septic Se insta!ea1a in ur"a patrunderii in circu!atie de 'acterii sau t%7ine!e acest%ra5 in cantitati "ari5 insta!andu6se insu#icienta vascu!ara acuta. ,enu"iri!e pr%puse si acceptate in pre1ent pentru s%cu! septic sunt:s%c 'acterian5 s%c in#ecti%s Eti#l#gie: 6 4acterii Gra"6 Esc&eric&ia c%!i5 Pr%teus5 Sa!"%ne!!a5 S&i e!!a5 =!e'sie!!a+ 'acteria 6 6 6 6 ra"6p%1itive( sta#i!%c%ci si enter%c%ci*. Semnele si simpt#mele s#cului septic: pre1enta unei in#ectii !%ca!e sau enera!e5 #e'ra si #ris%ane+ scaderea TA+ te u"ent uscat5 ca!d5 ap%i rece5 u"ed5 e7tre"itati cian%tice+ %!i %anurie.

S#cul septic+ in #unctie de ev%!utie5 cuprinde 0 stadii: :. stadiu! I I peri%ada de &ip%tensiune ca!da sau peri%ada de s%c c%"pensat ('%!nav cu &ip%ter"ie5 &ip%tensiune arteria!a5 ta&icardie5 ta&ipnee5 an7ietate5 te u"ent uscat si ca!d*+ 2. stadiu! II 6 peri%ada de &ip%tensiune JreceJ6 sau de s%c &ip%dina"ic dec%"pensat ('%!navu! este a itat sau s%"n%!ent5 TA sca1uta5 ta&%pnee5 ta&icardie5 te u"ent u"ed si rece5 %!i %anurie5 cian%1a*+ 0. stadiu! III 6 sau s%cu! ireversi'i! ('%!navu! pre1inta &ip%ter"ie5 stup%are5 c%n#u1ie5 c%"a5 pra'usirea TA5 tu!'urari "eta'%!ice "a7i"e*+ ev%!utie #ata!a. 4%!navii cu septice"ie tre'uie internati in servcii!e de terapie intensiva si reani"are Interventii de ur enta: 6 6 Trata"entu! cu anti'i%tice se #ace !a indicatia "edicu!ui5 dupa di#erite sc&e"e5 ad"inistrate I.V. c%n#%r" anti'i% ra"ei+ c%rectarea tu!'urari!%r &e"%dina"ice cu ,e7tran $25 p!as"a5 san e5 5 s%!.
33

e!ectr%!itice 6 6 6 6 6 6 %7i en%terapie >6:2 I B "inut+ "edica"ente de ur enta: ,%pa"ina5 c%rtic%i1i5 "edicatie vas%activa5 &eparina inCIV,+ drenarea si indepartarea c&irur ica!a a #%caru!ui de in#ectie+ trata"ent si"pt%"atic investi atii pentru identi#icarea #%caru!ui de in#ectie prin rec%!tari de pr%duse5 tesuturi p%tentia! in#ectate (e7. san e5 urina5 sputa5 !ic&id p!eura!5 8CR*+ ana!i1e de !a'%rat%r: :. &e"%cu!tura 2. ur%cu!tura 0. c%pr%cu!tura $. 'i!icu!tura

I%*69ICIE%$! RE*PIR!$#RIE !C6$! I=5)JI/ID=TA RD5-IRAT"RID A/)TA este incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze, in conditii de repaus si de efort.1atorita acestui fapt, are loc o hipoxemie # scaderea "' in sange$, asocoata sau nu cu hipercapnie# cresterea /"' din sange$. Cau'e : extrapulmonara! de origine bronhopulmonara! cauze generale de origine cardiaca! de origine

Cau'ele de origine bron(opulmonara: 5tenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare# laringe, trahee$ Bronhoalveolite de deglutitie /rize de astm bronsic Reducerea acuta a campului respirator B-"/ acutizata

Cau'e de origine cardiaca:

34

Astmul cardiac Infarctul miocardic Ddemul pulmonar acut Dmbolia pulmonara /ordul pulmonar cronic

Cau'e de origine e1trapulmonara: Alterarea functiei centrului respirator Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori Boli ale cutiei toracice boli ale sistemului nervos afectiuni abdominale Cau'e generale intoxicatii acute afectiuni sanguine alte afectiuni: obezitate, trichinoza, stare de soc

Mani&estari de dependenta( semne si simptome posibile): a. "ispneea poate aparea sub forma de: 6 Bradipnee inspiratorie insotita de tira;# retractia spatiilor intercostale$ sau de corna;# inspiratie lenta si zgomotoasa$ in obstacole intalnite in caile respiratorii superioare 6 6 6 Bradipnee expiratorie in criza de astm bronsic Bradipnee intoxicatii cu deprimante ale 5=/ -olipnee
35

Respiratie Fussmaul respiratie in > timpi# inspir pauza, expir K pauza$ apare in acidoza metabolica

Respiratie /heNne 5to@es# polipnee cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la apnee ce dureaza &( '( sec$ apare in hitertensiune intracraniana, hipoxemia centrilor nervosi, arterioscleroza cerebrala

b. Ciano'a exprima scaderea concentratiei de "' in sangele arterial#. cresterea %gb$ apare initial la extremitati: buze, unghii, pavilionul urechii, apoi se generalizeaza poate lipsi in: anemii, stari de soc hipvolemic, intoxicatii cu /" si cianuri, alcaloza metabolica c. Modi&icarea amplitudinii miscarilor respiratorii) care pot fi: 6 6 6 6 Rare si ample Jrecvente si superficiale in fracturi costale Miscari ale unui singur hemitorace Respiratia paradoxala in volet costal, plagi pleuro pulmonare

d. $a(icardia apare ca si fenomen compensator e. !lte semne clinice: 6 ,urerea t%racica cu sediul: precordial sau retrosternal ori la baza hemitoracelui! caracterul durerii: constrictiv intens sau sub forma de ;unghi toracic violent 6 6 6 6 Cipersa!ivatie# in hipercapnee, hipoxie$ Cipers%n%ritate# in pneumotorax, emfizem pulmonar$ ?atitate# pneumonii, colectii lichidiene in pleura$ Ra!uri. zgomote patologice ce iau nastere in alveole sau in bronhii! aceste pot fi: crepitante# suvita de par! apar in pneumonii, edem pulmonar$
36

ronflante# sunete groase! datorate secretiilor abundente in bronhii$ sibilante# tiuitul vantului$ subcrepitante#tub de sticla plin cu apa! apre in bronsite, supuratii pulmonare$ An7ietate sau s%"n%!enta5 c%n#u1ie5 de!ir Problemele pacientului: Alterarea respiratiei Alterarea schimburilor de gaze 1iminuarea perfuziei tisulare -otential de complicatii

#biectivele vi'ea'a: -ermeabilizarea cailor respiratorii Javorizarea respiratiei pulmonare /ombaterea starii de hipoxie -revenirea complicatiilor

"iagnostice de nursing( cateva e1emple): &. 1isconfort din cauza durerii manifestata prin agitatie, neliniste. '. Respiratie ineficienta din cauza obstructiei supraglotice manifestata prin dispnee, respiratie superficiala, tahicardie *. 1iminuarea perfuziei tisulare din cauza alterarii schimburilor de gaze manifestata prin cianoza

Interventiile( cu rol propriu si delegat)2

37

-rimele inrterventii acordate pacientului, au caracter de urgenta: 72 Controlul si permeabilitatea cailor aeriene In orice forma de IRA fara etiopatogenie se aplica de regula , in urgente, unele masuri terapeutice generale. a. #bstructiile supraglotice # caderea limbii, patrunderea lichidului de varsatura sau regurgitatie in caile aeriene sau acumularea de cheaguri de sange? secretii, patrunderea unor corpi straini din cavitatea bucala$ se controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute: 6 6 Asezarea bolnavului in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie Impingerea anterioara a mandibulei# prin primele doua manevre se indeparteaza pericolul de obstructie prin alunecarea posterioara a limbii la bolnavii inconstienti$. 6 /uratarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu a;utorul degetelor infasurate in tifon, cu tampoane sau prin aspiratia orofaringiana sau nazofaringiana 6 6 Tractiunea limbii se face cu mi;loace improvizate sau cu pensa speciala. Intubatia orofaringiana cu canula 2uedel # plasata in vavitatea bucala, impiedica alunecarea posterioara a limbii b. -ermeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice#secretii traheo bronsice$ 6 1ezobstruarea /A5 prin asezarea bolnavului in pozitie de drena; postural # cand actul deglutitiei este tulburat sau la bolnavii inconstienti$ o Bolnavul se aseaza indecubit ventral sau lateral, cu capul mai ;os fata de trunchi, intors intr o parte# drena;ul postural in decubit dorsal este greu de suportat$ o Aa bolnavii asezati in decubit ventral se poate introduce in regiunea inghinala un suport format din perna sau un sul de paturi, marindu se prin aceasta eficacitatea drena;ului! pozitia corpului va fi schimbata la '( *( min.
38

o 5ecretiile care nu se elimina prin drena; postural vor fi extrase # aspirate cu instrumente perfect sterile# seringa 2uNon, trompa de vid, aspirator de oxigen$. o In caz de obstructie a cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi starini, se recomanda apasarea diafragmului de ;os in sus # se impinge aerul existent in bronhii si trahee si se favorizeaza eliminarea corpilor straini$ o In cazul bolnavului constient, obstructiile subglotice se mai combat prin provocare de tuse artificiala dupa fluidificarea secretiilor bronsice cu medicamente$ o In obstructiile laringo traheale severe se practica de catre medic intubatia orotraheala sau traheostomia, dupa care se realizeaza aspiratia secretiilor

c2 Respiratia arti&iciala 6 1upa asigurarea permeabilitatii caii bucofaringiene, se verifica daca bolnavul are sau nu are respiratie spontana o daca bolnavul nu are respiratie spontana, se trece imediat la respiratie artificiala#folosind ca metode: respiratia gura la gura, gura la nas, trusa de ventilatie tip Ruben, sau dispozitiv de respiratie artificiala$ Aceste metode se folosesc la: domiciliul bolnavului, in timpul transportului la spital, in camera de garda a serviciilor ambulatorii sau spitalicesti si la nevoie, inainte de instituireaventilatiei # respiratiei atrificiale$ mecanice. d. #1igenoterapia se utilizeaza in toate formele de IRA 6 6 5e asigura umidificarea oxigenului: '?* apa, &?* alcool etilic 5e verifica debitul: &9 &: l? minut

e2 Mijloace terapeutice ajutatoare

39

Dfectuare de punctii pentru evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale

6 6

5timularea medicamentoasa a centrilor respiratori /ombaterea acidozei respiratorii# perfuzii cu bicarbonat de sodiu &>,,C, '(( *(( ml$

6 6

Tratament simptomatic al tusei, durerii, anxiatatii, etc. Bronhodilatatoare cu actiune moderata# papaverina, sulfat de magneziu$

&2 Masuri terapeutice etiopatogenetice 6 In IRA aparute in conditii de aer viciat: scoatere din mediu, respiratie artificiala, oxigenoterapie 6 In cazurile de edem laringian alergic, laringite edematoase, intoxicatie cu corozive, bronhoalveolita de deglutitie: tratament la indicatia medicului cu %%/# &(( *(( mg$iv in perfuzie 6 6 6 In crup difteric: ser antidifteric In spasm glotic: spasmolitice 5pasmul bronsic se combate cu Miofilin #' * fiole? '> ore$

Aa tratamentele etiologice indicate de medic, as. Med. o <a linisti bolnavul o <a aseza bolnavul in pozitie comoda# eventual semisezanda$ o <a crea o atmosfera umeda o <a aplica comprese calde pe gatul bolnavului o <a asigura aerisirea camerei Morfina si barbituricele vor fi evitate datorita actiunii lor de deprimare a centrului respirator.

40

ANESTE7IA SI ANESTE7ICI8E Aneste$ia este "et%da "edica!a prin care se supri"a sensi'i!itatea durer%asa a unei parti sau c&iar a intre u!ui c%rp5 pe % anu"ita peri%ada de ti"p necesara e#ectuarii unei interventii c&irur ica!e. Aneste1ia enera!a repre1inta supri"area starii de c%nstienta si pr%ducerea "i%re!a7arii pe % peri%ada pasa era5 prin in&a!area sau in.ectarea unui "edica"ent aneste1ic- !neste'ia generala se mai numeste narco'a2 Aneste1ist este un "edic ca!i#icat sa ad"inistre1e un aneste1ic. Analge$ie repre$inta lipsa sensi*ilitatii durer#ase+ adica indepartarea durerii fara pierderea starii de c#nstientaAnalge$ic9 medicament care tratea$a durerea-

Tipuri de aneste$ie: I- Aneste$ie generala: a. aneste1ia enera!a este rea!i1ata pe ca!e in&a!at%rie cu aneste1ice v%!ati!e (&a!%tan5 en#!uran etc * care se ad"inistrea1a pe s%nda de intu'atie %r%tra&ea!a (I.).T.*. '. aneste1ia enera!a c%"'inata se e#ectuea1a pe ca!e in&a!at%rie si pe ca!e intraven%asa. Aneste1ici!e a1%ase sunt t%7ice pentru #icat5 &e"at%p%ie1a5 #erti!itate si pentru cei care e#ectuea1a aneste1ia . E&ectele aneste'iei generale: E pierderea cun%stintei+ E E E ana! e1ie prin !ipsa durerii+

Cipn%1a6 '%!navu! d%ar"e + re!a7area "uscu!ara asi ura e#ectuarea %peratiei in c%nditii %pti"e+ e#ect antis%c A %prirea #act%ri!%r trau"atici. a1u!ui pe s%nda end%tra&ea!a (I.).T.*5

Caile de administrare ale aneste'iei generale : 6 intu'atia se rea!i1ea1a prin ad"inistrarea s%nda #ara 'a!%nas+
41

#i7area s%ndei se #ace nu"ai !a adu!ti prin u"#!area 'a!%nasu!ui5 !a c%pii se #%!%seste

aneste1ia prin in&a!atie pe "asca se e#ectuea1a prin #%!%sirea de catre aneste1ist a

unei "asti du'!e care per"ite a's%r'tia i"ediata a a1u!ui !a !%cu! unde acesta iese in e7teri%r+ 6 6 6 prin in.ectii I. V "%nit%ri1area #unctii!%r vita!e: pu!s5 TA5 "iscari respirat%rii5 diure1a5 suprave &erea pupi!e!%r si secretiei !acri"a!e+ p!e%ape!e se inc&id. Ingrijiri in timpul aneste'iei generale: te"peratura c%rp%ra!a+ c%!%ratia te u"ente!%r si "uc%ase!%r+ 6 Suprave &erea pierderi!%r de san e aspirat si "asurarea acest%r pierderi. 6 Pr%te.area %c&i!%r 6 "iscari!e !%'u!ui %cu!ar si re#!e7u! c%rnean sunt a'sente in ti"pu! aneste1iei5 de aceea se inc&id p!e%ape!e pentru a preveni uscarea "uc%asei5 se va evita %rice #e! de c%"presiune asupra !%'i!%r %cu!ari5 de%arece !e1iuni!e pr%duse p%t da tu!'urari de vedere. 6 C%rectarea tutur%r "%di#icari!%r c%nstatate + 6 &ip%ter"ia se c%"'ate prin inca!1irea pacientu!ui cu sa!te!e e!ectrice. 6 Aparatura de "%nit%ri1are va #i per"anent c%ntr%!ata si suprave &eata.

Alte tipuri de aneste$ie: II- Aneste$ia spinala cuprinde: 6 ra)ianeste$ia este % aneste1ie de c%nducere care i"piedica trans"iterea #!u7u!ui durer%s prin interceptia #i're!%r nerv%ase !a %rice nive! intre "aduva spinarii si recept%rii nerv%si din pie!e Hi "uc%asa + se reali$ea$a prin punctieBin.ectie intrara&idiana a aneste1icu!ui in spatiu! su'ara&n%idian in 8CR+ ! aneste$ia peridurala se reali$ea$a prin '!%carea nervi!%r spina!i ad"inistrandu6se un aneste1ic !%ca! in spatiu! peridura!. III- Aneste$ia regi#nala se c!asi#ica in: ! 6 tr#nculara A insea"na '!%carea trecat%are a unui nerv peri#eric prin in.ectarea ple1ala 6 insea"na '!%carea !a nive!u! 'ratu!ui a p!e7u!ui 'ra&ia!. unui aneste1ic !%ca! in vecinatatea !ui. IV- Aneste$ia l#cala se e#ectuea1a: 6 prin c%ntact direct5 pe "uc%ase5 te u"ent prin 'adi.%nare5 re#ri erare5 spra@5

42

e!+ 6prin in.ective I.,.5 SC 6 in#i!tratie se #ace strat cu strat. Aneste1ia este e#ectuata de "edicu! specia!ist a.utat de asistenta de !a sa!a de %peratie. Pregatirea *#lnavului pentru ra)ianeste$ie 5 Testarea '%!navu!ui se #ace prin I.,. pe #ata anteri%ara a ante'ratu!ui: 6 testarea sensi'i!itatii '%!navu!ui !a su'stante!e aneste1ice este e#ectuata de "edic pentru a depista ca1uri!e de a!er ie in pre1iua interventiei. ?ani#estari a!er ice p%t aparea sunt su' #%r"a de prurit !%ca! sau eruptie papu!ara5 su' #%r"a de cri1a de ast" sau c&iar s%c ana#i!actic. Ingri.iri in timpul ra)ianeste$iei 5e urmaresc: 6 #unctii!e vita!e pu!s+ T.A. "iscari!e respirat%rii5 diure1a+ 6 c%!%ratia te u"ente!%r+ te"peratura (de%arece in ti"pu! interventiei5 te"peratura p%ate scadea*+ 6 s%"n%!enta5 6 reata5 6 verti.u!5 6 pareste1ii!e !a nive!u! #etei5 6 tu!'urari de v%r'ire5 de vedere5 nista "usu!5 6 tu!'urari de "ictiune. Ingri.iri dupa ra)ianeste$ie: 6 6 6 6 6 6 6 Repaus !a pat #ara perna 2$&5 nu se va "isca 2 6 $ %re capu! 6 risc de ce#a!ee+ suprave &erea pu!su!ui5 TA5 diure1a5 se va #ace s%nda. ve1ica! evacuat%r+ se c%"'ate durerea+ a!i"entatie &idrica( apa*.

43

-rotectia muncii pentru personalul sanitar: Aneste1ia si aneste1ici!e v%!ati!e sau a1%ase pr%duc #recvent !a pers%na!u! sanitar dureri de cap5 astenie5 a!er ii. ?asuri!e care se i"pun pers%na!u!ui sanitar sunt: E E veri#icarea si intretinerea aparatu!ui de aneste1ie si acces%rii!%r+ insta!atii de aerisire+ sa!i!e de %perate sunt preva1ute cu venti!at%are de%arece a1e!e aneste1ice e!i'erate sunt t%7ice5 iar pers%na!u! tre'uie pr%te.at+ E in sa!i!e in care se #%!%seste Ca!%tan prin "asca (pr%t%7id de a1%t*5 asistente!e si d%ct%rite!e insarcinate nu au v%ie sa pr%#ese1e. E in ca1 de aneste1ie prin I.).T #ara pierdere de aneste1ice v%!ati!e este per"isa pre1enta ravide!%r in sa!a de %peratie. E pr%t%7idu! de a1%t este a resiv5 are e#ect de sera pe stratu! de %1%n(putin #%!%sit in pre1ent*. ) aneste1ie enera!a c%nsta in ad"inistrarea de a"estec #%r"at din 9> 6 9-D pr%t%7id de a1%t (N2)*5 02D)2 si aneste1ic5 pierderi!%r de a1%s respectiv Ca!at%n. Nive!u! te&nic actua! de ad"inistrarea a aneste1ici!%r per"ite scaderea a1e aneste1ice in!%cuindu6se aparatu! de aneste1ie in&a!at%rie %'isnuite cu te&nici de aneste1ie cu #!u7 sca1ut (!%K #!%K*.

Aneste$icile /efinitie Prin aneste$ic se intelege un medicament care dupa administrare pr#duce aneste$ieIE Aneste$icile generale Aet&eru" pr%narc%1a5 #!ac%n 6 pentru aneste1ie c&irur ica!a+ A. Eteri6 Aet&eru" et&@!icu"+ ad"inistrarea se #ace prin in&a!atie ceea ce pr%duce aneste1ie enera!a. 4. ,erivatii &a!% enati ai &idr%car'uri!%r: E#!uran #!ac%n. In.. Narc%tan este % s%!ut.e de in&a!at.e (aneste1ic enera! ad"inistrat prin in&a!atie*. Ca!%t&ane sau F!u%t&ane (!ic&id inc%!%r v%!ati!* s%!utie in&a!at%rie 6 prin "asca sau I)T pentru aneste1ie enera!a.
44

Pr%t%7idu! de a1%t s%!utie in&a!at%rie + este un a1 t%7ic se #%!%seste in a"estec /2D cu %7i en Hi &a!% eni pentru aneste1ie enera!a ap!icata pe "asca sau s%nda. Se #%!%seste rar. I1%#!uran+ in&a!atie (aneste1ie a1%s*. C. 4ar'iturice 4rieta! s%diu in.ecta'i!a. T&i%penta! #!ac%ane in.ecta'i!. Pent&%ta! #!ac%ane in.ecta'i! (aneste1ic enera! cu inductie rapida :2622 sec5 iar '%!navu! se tre1este in 22 6 02 "in de !a intervent.e c&irur ica!a de scurta durata*. Reactiile adverse date de aneste$icele generale: E 'radicardie si &ip%tensiune de aceea se ad"inistrea1a preventiv Atr%pina E p%st%perat%r p%t da reata si varsaturi5 de aceea se inter1ice a!i"entatia. Analgezic opioid: Fentan@! #i%!e 25: " B2"B+ #i%!e de 3"!+ #!ac%ane 2532 " B:2"!5 in.ectat iv 5 are actiune rapida de durata scurta 22 6 $3 "inute+ se #%!%seste in inducerea si "entnerea aneste1iei !%ca!e sau enera!e. Alte anestezice: ,r%perid%! #i%!e :2"! c%ncentrate 23 " 5 s%!ut.e in.ecta'i!a se #%!%seste pentru pre atirea pentru aneste1ie si "entinerea acesteia in ca1u! interventii!%r de !un a durata+ ad"inistrare pe ca!e iv. sau i". Se p%ate c%"'ina cu a!te aneste1ice. Aneste$ice l#cale : E E E E E E C!%r&idrat de pr%caina s%!utie in.+ 8id%caina s%!. in.. #i%!e+ 4upivacaina sau ?arcaine spina! #i%!e 253D5 se #%!%seste pentri ra&ianeste1ie5 durata ana! e1iei 0 6 $ %re !a nive!u! "e"'re!%r in#eri%are+ L@!%caina s%!. in.+ L@!ina s%!. in.+ spra@. C!%rura de eti! spra@ !%ca!.

Ana! e1ice!e #%!%site in practica "edica!a sunt narc%tice stupe#iante. a* ,erivati "%r#inici:

45

6 6 6 6 6

C%deina cp+ Anta! ic cp+ Cidr%"%r#%" s%!. in.. ?%r#ina s%!. in.. ,a!tard c%"pri"at retard+ Venda! retard.

'* F%rtra! c%"pri"ate si #i%!e. Alte analgezice 6 Tra"ad%!5 ?a'r%n5 Tra"a! cps5 #i%!e5 sup%1it%are. R#lul asistentei Aneste1ice!e sunt ad"inistrate de "edicu! specia!ist 6 aneste1istu!. Asistentu! "edica! pre ateste #!ac%ane!e5 #i%!e!e cu s%!utii!e rec%"andate5 !e aspira in serin i steri!e5 !e pre ateste pentru ad"inistrare si serveste "edicu! + suprave &ea1a starea '%!navu!ui si #unctii!e vita!e. Asistenta va pre ati "edicatia de ur enta si aparatura de resuscitare cardi%6 respirat%rie pentru t%ate ca1uri!e de ur enta care ar putea sa apara.

Supraveg)erea *#lnavului In peri#ada p#stnarc#tica Interventiile asistentei: 6 suprave &ea1a '%!navu! pana !a revenirea starii de cun%stinta+ 6 "%nit%ri1ea1a #unctii!e vita!e !a interva!e de :3 "in 6 suprave &ea1a pansa"entu! si aparita &e"%ra ii!%r+ 6 asi ura p%1itia '%!navu!ui in peri%ada p%stnarc%tica5 de decu'it d%rsa! #ara perna (ra&ianeste1ie* 2$ de %re+ atra e atentia '%!navu!ui sa nu "iste capu! 2 6 $%re+ 6 previne aparitia as#i7iei prin caderea !i"'ii+ 6 indepartea1a pipa Guedde! dupa revenirea starii de c%nstienta+ 6 int%arce capu! '%!navu!ui intr6% parte si ii da % tavita rena!a daca are pre1inta varsaturi. 4%!navu! va #i ase1at in 1iua %peratiei5 seara5 in p%1itie se"ise1anda5 daca nu sunt c%ntraindicatii. "entinerea si m#nit#ri$area functiil#r vitale: ,upa interventie este necesara "%nit%ri1area:
46

reata sau

#recventei respiratiei5 pu!su!ui5 aspectu!ui E=G5 te"peraturii+

6 TA se "as%ara cu aparat #i7at !a pat pentru #iecare pacient+ 6 diure1a va #i "asurata prin s%nda. ve1ica! cu pun a c%!ect%are de urina+ 6 6 6 se va rap%rta %rice "%di#icare pat%!% ica aparuta+ se ur"areste aspectu! enera! a! '%!navu!ui : cu!%area #etei5 a te u"ente!%r si "uc%ase!%r+ se asi ura i iena prin t%a!eta partia!a !a pat5 #erind insa re iunea pansata.

"#dificari PAT(8(&ICE c#nstatate care tre*uie anuntate: 3- Temperatura ridicata+ persistenta #e'rei peste 0 1i!e de !a interventie indica de ce!e "ai "u!te %ri % c%"p!icatie. Interventii: ter"%"etri1ari c%recta din %ra in %ra+ ap!icatii de c%"prese reci pe #runte. ,- Pulsul: 6 'radicardic 6 indica % c%"presiune cere'ra!a+ 6 6 #i!i#%r" 6 indica &e"%ra ie interna+ ta&icardic I indica % in#ectie+

Interventie: "%nit%ri1area pu!su!ui. 4- /ispneea cu p%!ipnee sau 'radipnee+ Interventii pana la venirea medicului : 6 se va ad"inistra )2+ 6 cand tuseste sau rade5 '%!navu! este s#atuit sa6si pr%te.e1e p!a a a'd%"ina!a cu "ana.
t

5- /aca nu urinea$a sp#ntan dupa 9 %re de !a %peratie se va #ace s%nda. ve1ica!5 in ca1u! in care nu s6a insta!at % s%nda per"anenta cu pun a c%!ect%are de !a sa!a de %peratie5 de%arece e7ista riscu! de retentie urinara pr%v%cata sau #av%ri1ata de p%1itia '%!navu!ui5 de intervetie sau de aneste1ie. 6- "ete#rismul sau 'a!%nari!e se c%"'at !a cei sIa'iti cu tu'u! de a1e ti"p de 22 "in. !a $&+ pri"u! scaun sp%ntan apare a treia 1i dupa %peratie. ,aca '%!navu! are su#erinte a'd%"ina!e5 dureri5 se va #ace c!is"a evacuat%are !a indica!ia "edicu!ui+ MM dupa interventia pe intestin5 c!is"e!e sunt c%ntraindicate. Supraveg)erea plagii c#nsta in urmat#arele : 6 se veri#ica daca: 6 pansa"entu! nu s6a dep!asat sau des#acut5 6 p!a a nu san erea1a
47

6 pansa"entu! s6a i"'i'at cu urina sau secretii5 pur%i ,upa %peratii!e aseptice5 daca pansa"entu! ra"ane uscat iar '%!navu! nu pre1inta dureri 5 p!a a va ev%!ua n%r"a! si se va se cicatri1a in 9 6 / 1i!e+ dupa aceasta peri%ada5 pansa"entu! se va des#ace5 se v%r sc%ate #ire!e de sutura5 se va de1in#ecta si se va pansa steri!+ ,aca p!a a supurea1a5 pansa"entu! se sc&i"'a #recvent pana !a c%"p!eta vindecare. . C#m*aterea dureril#r p#st#perat#rii: 6 in pri"e!e 2$ %re dureri!e sunt "ari5 dupa care se atenuea1a si dispar in decurs de 096 $> %re. 6 !inistirea '%!navu!ui5 ase1area in p%1itii de "ena.are5 ad"inistrare de "edica"ente ca!"ante si antiin#!a"at%are rec%"andate( A! %ca!"in5 Pia#en5 =et%pr%#en*+ in dureri intense se ad"inistrea1a %pi%ide + 6 ad"inistrarea de ca!"ante si &ipn%tice se #ace dupa eva!uarea c%recta a durerii #%!%sind anu"ite sca!e5 in pri"e!e 1i!e !a anu"ite interva! de ti"p5 ap%i pe "asura ce intensitatea durerii scade5 se intrerupe ad"inistrarea acest%ra pentru a nu da %'isnuinta. Ca!ea de ad"inistrare este %ra!a si parentera!a( i" sau iv* in ca1 de dureri insup%rta'i!e. Alte met#de de tratament a durerii fi$ice: 6 6 ap!icatii ca!de sau reci+ sc&i"'area p%1itiei+

Alimentatia 6 I"ediat dupa interventie 5 a!i"entarea '%!navi!%r se #ace pe ca!e parentera!a+ 6 se p%ate #ace u"e1irea 'u1e!%r cu % c%"presa de ti#%n u"e1it 6 '%!navu! va pri"i !ic&ide (daca nu varsa*: apa5 ceai neindu!cit dN.O !a cateva %re dupa %peratie( daca nu sunt c%ntraindicatii.* Restrictia alimentara p#st#perat#rie #rala este in #unctie de tipu! de interventie5 cu sau #ara anast%"%1a5 si de aneste1ie. ara anast#m#$a :. In interventii e7traa'd%"ina!e cu" ar #i tir%idect%"ia5 %ste%sinte1a5 %peratia

48

de sept na1a! cu aneste1ie enera!a5 se rec%"anda 9 %re restrictie5 dupa care pacientu! p%ate sa 'ea si sa "anance din pri"a 1i. 2. In interventii!e a'd%"ina!e "ici6 apendicect%"ie nec%"p!icata5 c%!ecistect%"ie5 se rec%"anda % 1i restrictie+ a 26a 1i se rec%"anda !ic&ide( ceai5 supa strecurata*+ a 06a 1i se rec%"anda a!i"ente se"i!ic&ide us%are6 daca este pre1ent tran1itu! intestina! 0. In Interventii "ari 6 ACN (anus c%tra naturii* se rec%"anda 06$ 1i!e restrictive5 dupa 2 1i!e se per"ite ceai5 ap%i supa si5 "uci!a iu d%ar peste $ 1i!e. Cu anast#m#$a: 6 astrica 6 restrictie 6 $ile dupa sc%aterea s%ndei5 a $6a 1i se rec%"anda ceai 5 ap%i supa si "uci!a iu de %re15 dupa care se reia treptat a!i"entatia 6 intestin su'tire5 c%!%n5 pancreas I retrictie 369 1i!e5 ap%i ceai neindu! a636a 1i5 si se reia treptat a!i"entatia+ 6 rect5 es%#a 5 st%"ac A restrictie : ! ; $lle+ a!i"entatia se #ace parentera! in acest ti"p5 a 9 6a 1i se reia cu prudenta a!i"entatia Recomandare generala: 6 a!i"entatia '%!navi!%r in peri%ada p%st%perat%rie5 in pri"a si a d%ua 1i dupa %peratie : re i" &idric( ceai neindu!cit sau apa #iarta si racita*. 6 Incepand din a treia 1i se va da supa de !e u"e strecurata5 iaurt5 si a!te a!i"ente se"i!ic&ide. In 1iua a VI6 a se trece !a va #ace a!i"entatie n%r"a!a. Se va #ace a!i"entatie parentera!a cand a!i"entatia pe ca!e 'uca!a nu este p%si'i!a. "#*ili$area *#lnavului Asistentii "edica!i au dat%ria de a e#ectua "%'i!i1area cat se p%ate de prec%ce: 6 '%!navii care au #%st aneste1iati !%ca! p%t #i "%'i!i1ati dupa interventie de asistenta sau de in#ir"ieri+ 6 in ca1 de %peratii nec%"p!icate5 "%'i!i1area incepe in pri"a 1i dupa %peratie+ 6 '%!navii care nu se p%t ridica5 se v%r "%'i!i1a in pat5 pasiv !a inceput si ap%i activ prin "iscari de #!e7ie 6 e7tensie a "e"'re!%r in#eri%are 6 se va a.uta '%!navu! sa6si sc&i"'e p%1itia in pat+ 6 se s#atuieste pacientu! sa e7ecute e7ercitii de i"nastica respirat%rie prin inspiruri si e7piruri e#ectuate de "ai "u!te %ri pe 1i+
49

6 prin "%'i!i1area prec%ce se previn: tr%"'%1e!e5 e"'%!ii!e5 pneu"%nii!e5 escare!e5 c%nstipatia.

Prevenirea c#mplicatiil#r p#st#perat#rii 3- C#mplicatii imediate ,- C#mplicatii tardive

3- C#mplicatiile imediate A- C#mplicatii respirat#rii: # )ip#1ia din cau1a interventiei a'd%"ina!e superi%are5 '%!i pu!"%nare cr%nice+ masuri e7pect%ratiei # st#p respirat#r din cau1a suprad%1arii %piacee!%r( Fentan@!*+ interventie6 se ad"inistrea1a Narcan+ # #*structia caill#r aeriene superi#are prin caderea !i"'ii 6 se previne prin pipa nas%#arin iana sau %r%#arin iana+ in ca1 de varsaturi se asea1a '%!navu! in decu'it !atera!+ # spasmul sau edemul laringian 6 se CCC iv sau ,ec%rtin. <- c#mplicatii cardiace' # ta)icardia cau1ata de &ip%v%!e"ie5 san erare5 insu#icienta cardiaca+ masuri aplicate: reec&i!i'rare &idr%e!ectr%!itica5 reinterventie5 t%nice cardiace+ # 0TA din cau1a &iperv%!e"iei5 durerii' interventii aplicate6 se ad"inistrea1a 6 diuretice5 anti&ipertensive5 ca!"ante a!e durerii+ # tul*urari de ritm cau1ate de tu!'urari &idr%e!ectr%!itice5 insu#icienta cardiaca + masuri aplicate: reec&i!i'rare &idr%e!ectr%!itica5 antiarit"ice C2 C#mplicatii )em#ragice: # )em#ragie interna cu se"ne!e &ip%TA5 ta&icardie5 cresterea v%!u"u!ui a'd%"ina!+ masurile aplicate sunt sta'i!ite de "edic: reinterventie+ in
50

de

prevenire:

%7i en%terapie5 sti"u!area

)em#ragie e1terna se #ace &e"%sta1a !%ca!a si "edica"ent%asa cu vit. =5 /- 0ip#termia si fris#nul p#st#perat#r p%t aparea prin pierdere de ca!dura5 ad"inistrare de vas%di!atat%are5 te"peratura sca1uta in sa!a de %peratie +interventii: se c%"'ate prin inve!irea '%!navu!ui5 inca!1irea patu!ui+ in #ris%n se dau sedative sau neur%!eptice. E- C#nfu$ia p#st#perat#rie "ani#estata prin: % de!ir5 tu!'urari de c%nstienta5 de "e"%rie5 apare "ai #recvent !a varstnicii cu ater%sc!er%1a+ % a itatia n%cturna necesita suprave &ere per"anenta5 sursa de !u"ina+ se previne in#%r"and per"anent '%!navu! atunci cand este !ucid despre situatia sa5 !%cu! unde se a#!a5 ce tu'uri de dren are+ % i"%'i!i1area pacientu!ui se #ace nu"ai in ca1 de peric%!5 pentru asi urarea securitatii si vindecarii sa!e. - Alte c#mplicatii: tr#m*#em*#liile+ infectii pulm#nare+ infectii ale plagil#r Prevenirea tr#m*#em*#liil#r Tr#m*#em*#liile sunt c#mplicatii cu risc "a7i" de aparitie in pri"e!e :2 1i!e de !a interventie. Cate %rii de '%!navi predispusi sunt '%!navii: 6 cu insu#icienta cardiaca5 6 cu p%!i !%'u!ie5 6 cu varice5 %'e1itate+ 6 cu interventii pe 'a1in5 s%!d5 "e"'re in#eri%are+ 6 cu varsta inaintata+ MM E"'%!ia pu!"%nara se insta!ea1a rapid cu ev%!utie severa une%ri c&iar e7itus. Masuri de prevenire: 6 rn%'i!i1are prec%ce+ 6 #%!%sirea ci%rapi!%r e!astici sau #ese e!astice care se v%r ap!ica c&iar din 1iua interventiei de !a sa!a+ 6 antintic%a u!ante in d%1e "ici5 dintre care derivate!e de &eparina: Fra7iparina 3222 u.i. S.C. in #!ancuri!e !atera!e a'd%"ina!e de 2 %riB1i+ Ca!ciparina su' suprave &erea Ti"pu!ui de pr%tr%"'ina sau Ti"pu!ui PuicF.

51

 Prevenirea infectiil#r pulm#nare Pneum#niile sunt c%"p!icatii care p%t aparea nu"ai !a anu"ite cate %rii de '%!navi. Pacienti cu risc: varstnicii5 #u"at%rii5 pacienti cu a#ectiuni cr%nice pu!"%nare5 %'e1ii5 pacientii cu interventii pe t%race care nu respira e#icient din cau1a durerii+ respiratia super#icia!a pr%duce ate!ecta1ie. Atelecta$ia repre1inta e7c!uderea din circuitu! aerian a unui anu"it terit%riu pu!"%nar prin %'turarea c%nductu!ui aerian + in #unctie de ca!i'ru! 'r%n&iei '!%cate se inta!nesc ate!ecta1ii "asive !%'are5 !%'u!are+ acestea p%t aparea in pri"e!e 0 1i!e p%st%perat%r5 '%!navu! pre1entand #e'ra5 ta&icardie5 c!an%1a cu tuse si e7pect%ratie. Masuri de prevenire: 6 i"nastica respirat%rie5 se #ac respiratii pr%#unde5 $ 6 3 !a un s#ert de %ra+ 6 pacientu! este s#atuit sa se ridice in p%1itie se1anda5 sa tusesca si sa e7pect%re1e+ 6 "asa.u! de sti"u!are a respiratiei prin "iscari circu!are cu "aini!e e7ercitand presiune de !a cea#a pana in 1%na !%"'ara de % parte si a!ta a c%!%anei verte'ra!e+ 6 in&a!atii+ 6 tap%tarea cutiei t%racice d%rsa!e (ap!icarea de !%vituri scurte cu pa!"a*+ 6 aspiratia secretii!%r 'r%nsice cu s%nda end%'r%nsica. Tratamentul infectiil#r respirat#rii se face cu : 6 anti'i%tice5 e7pect%rante5 'r%n&%di!atat%are+ 6 )7i en pe s%nda sau "asca+ 6 p%1itie se"ise1anda pentru usurarea respiratiei+ 6 sc&i"'area p%1itiei !a #iecare 2 %re5 6 e7ercitii respirat%rii. Infectiile plagii p#t fi cau$ate de: 6 Ger"eni pat% eni din aer (pra#* sau de pe te u"ente!e '%!navu!ui+ 6 Nerespectarea re u!i!%r de asepsie+ 6 F%care septice pe te u"ent !an a p!a a %perat%rie+ Tratament: ! l#cal 6 sc%aterea #ire!%r5 e!i"inarea c%!ectii!%r5 sc&i"'area pansa"etu!ui

52

cat "ai des pana !a vindecare+ ! general cu anti'i%tice c%n#%r" anti'i% ra"ei. ,- C#mplicatii tardive sunt: Aderentele repre1inta 'en1i #i'r%ase care apar intre di#erite %r ane a'd%"ina!e sau intre %r ane si perete!e a'd%"ina! in !%cu! unde s6a e#ecuat %peratia. Si"pt%"e: dureri a'd%"ina!e p%st%perat%rii si tu!'urari de tran1it5 in stadiu! e7tre" 6 %c!u1ii "ecanice' interventii6 trata"ent c&irur ica! de ur enta. Eventratiile sunt iesiri a!e %r ane!%r a'd%"ina!e ac%perite de un sac perit%nea! !a nive!u! unei cicatrici p%st%perat%rii cau1ate de cresterea presiunii intraa'd%"ina!e5 intinderea perete!ui a'd%"ina!5 %'e1itate5 e#%rturi #i1ice "ari in peri%ada p%st%perat%rie. Pr#fila1ie 6 evitarea tusei5 a c%nstipatiei si a e#%rturi!%r #i1ice "ari p%st%perat%r. Tratamentul 6 interventie c&irur ica!a. Escarele sunt !e1iuni de decu'it. Predispusi sunt '%!navii cu &e"ip!e ie5 parap!e ie5 c%"at%si. Prevenire: i iena te u"ente!%r si "uc%ase!%r5 sc&i"'area !en.eriei c%rp si de pat5 sc&i"'area p%1itiei in pat din 2 in 2 %re5 e7a"inarea 1i!nica si pr%te.area re iuni!%r predispuse cu c%!aci de cauciuc5 pernute de vata. C#nclu$ie: educatia sanitara a '%!navu!ui si c%nstienti1area sa5

respectarea rec%"andari!%r

"edica!e5 a trata"ente!%r prescrise5 a c%ntr%a!e!%r

peri%dice de specia!itate indicate5 previn aparitia c%"p!icatii!%r tardive.

53

4i'!i% ra#ie: :. E!ena Sc%rtanu6 Nursin c&irur ie nera!a si ATI C&irur ie enera!a5 nursin %rt%pedie si trau"at%!% ie 2. Car%! "%1es6 Te&nica in ri.irii '%!navu!ui 0. 8ucretia Titirca6 Ur ente!e "edic%6 c&irur ica!e $. 8ucretia Titirca6 4REVIAR de e7p!%rari #uncti%na!e si de in ri.iri specia!e ac%rdate '%!navu!ui5 Ed. Viata ?edica!a R%"aneasca5 2229 3. 8ucretia Titirca6 in ri.iri specia! ac%rdate pacienti!% de catre asistentii "edica!i5 Ed. Viata ?edica!a R%"aneasca5 222$

54

55