EXPANSIUNEA ROMEI INTRE 753-27 I.E.N.

Aproape acum 3000 de ani, oierii si-au construit case pe dealurile de langa Tibru. Aceste asezari au crescut treptat si astfel au ajuns sa formeze orasul Roma. Istoria politica a Romei este marcata de trei perioade. In prima perioada 753-50 ien orasul s-a dez!oltat de la un sat la o cetate condusa de regi. Apoi romanii au trecut de la regi la Republica Romana in a doua perioada 50 -"7 ien. #rmand caderii republicii, Roma cade sub dominatia imparatilor si infloreste pentru alte cinci secole intre "7ien-$7%en. Roma timpurie era un oras mic dar a mostenit traditia e&pansiunii de la etrusci. 'orinta de e&pansiune era incurajata de o populatie in crestere si de ne!oia de pamant pentru plebei. Roma a putut sa se e&tinda pentru ca era mai stabila politic decat inamicii sai. Romanii au adoptat o politica militara agresi!a, desi nu erau suficient de puternici pentru a de!eni stapanii peninsulei. Au luptat aproape un secol doar pentru a-si asigura siguranta fata de etruscii, gali si popoarele celtice. In timpul secolului urmator romanii s-au concentrat asupra a!antajoasei pozitii geografice in centrul peninsulei in masura in care etruscii din nord si grecii din sud se luptau intre ei. Romanii si-au facut armata mai fle&ibila adoptand sulitasi, folosind ca!aleria si organizandu-si infanteria in grupuri mici care erau superioare in lupta pe munte. Aceste noi metode militare au permis Romei sa cucereasca tot nordul Italiei inclusi! (atium in 335i.e.n. Imediat in sudul Romei era (iga (atina compusa din 30 de orase care imparteau limba si festi!alele religioase. In timpul secolelor I)-) i.e.n. Roma a dominat treptat aceste orase si astfel dizol!a liga si au facut supusi atit pe (atini cit si pe *trusci. In acelasi timp, Roma s-a e&tins si mai spre sud si si-a ane&at si bogatele terenuri agricole din +ampania, o regiune de la marginea ,arii Tireniene in " 5i.e.n. *&pansiunea a facut ca Roma sa intre in conflict cu popoarele din centrul Italiei, -amnitii, care atacau frec!ent orasele din +ampania. (ocuitirii +ampaniei au format o liga cu centrul in +apua care a cerut Romei sa-i apere impotri!a -amnitilor. -.-

Romanii au luptat in trei campanii impotri!a -amnitiilor intre 3$3 si " 0 i.e.n. In ciuda unor pierderi serioase Roma in cele din urma a triumfat. Indata ce romanii si-au asigurat dominatia asupra *truscilor din nordul Italiei si a -amnitiilor din centrul Italiei ai inceput sa atace orasele grecesti care controlau inca sudul peninsulei. Aceste orase au cautat ajutor impotri!a romanilor la regele /0rr1us din *pirus. Acesta in!adeaza Italia , dar in ciuda primelor !ictorii importi!a armatelor romane a fost in!ins romanii preluind Tarentul in "7.i.e.n 'in anul "%% i.e.n. Roma controla Italia in intregime. 'upa cucerirea Italiei ,Roma a intrat in conflict cu cel mai periculos inamic pe car l-a intalnit pana acum, +artagina . +artagina era o colonie 2eniciana cu centrul in orasul cu acelasi nume din nordul Africii intemeiata in jurul anului 300 i.e.n.. Armata cartaginezilor era compusa din mercenari si condusa de generali alesi pe cale ereditara. +artaginezii erau numiti de romani4 puni. Impotri!a +artaginei s-au purtat trei razboaie. PRIMUL RAZBOI PUNIC5"%$-"$. I.*.6.7 Razboiul dintre Roma si +artagina a inceput in orasul sicilian ,essina. ,ercenarii care controlau acest oras au cerut +artaginei sa le acorde ajutor militar impotri!a regelui 8iero II, dar apoi au apelat la Roma pentru ajutor impotri!a cartaginezilor. +artagina era mai bogata ca Roma. In acelasi timp a!ea ce mai mare flota di ,editerana, in timp ce romanii nu mai luptasera pe apa inainte. Roma si-a construit o flota, dar generalii nea!and e&perienta au decis sa organizeze bataliile pe mare ca cele de pe uscat. Romanii au folosit carlige pentru a prinde !asele inamice in timp ce soldatii infanteriei treceau in !asul inamic pentru o batalie corp la corp. Aceasta te1nica desi stangace dar practica a permis Romanilor sa in!inga flota +artaginezilor. In "$" un comandant curajos a atacat flota +artaginei pe timp de furtuna reusind sa iasa in!ingator, scufundand 50 de !ase /unice si capturand alte 70. 'upa aceasta infrangere +artagina a fost ne!oita sa plateasca o suma imensa de aproape 3."00 de talanti-ec1i!alentul cu plata pe un an a "00.000 de soldati romani. Astfel Roma a de!enit cea mai mare putere din !estul ,editeranei. -"-

AL II-LEA RAZBOI PUNIC 5".3-"0. I.*.6.7 +artagina, un oras cu mai putin de 500000 de locuitori facea eforturi mari sa plateasca enorma suma datorata Romei dupa primul Razboi /unic. +onducatorii l-au trimis pe generalul, 8amilcar 9arca, in -pania unde a incercat sa intemeieze colonii pentru a plati reparatiile de razboi. A cucerit cu succes o mare parte din -pania si a dez!oltat o regiune miniera. In "". i.e.n. fiul lui 8amilcar, 8anibal, de!ine comandantul fortelor +artagineze in -pania si in urmatorii "0 de ani acest tanar general de!ine cel mai de succes comandant care i-a infruntat pe romani in batalie. +and Roma si-a facut o alianta cu orasul spaniol -aguntum, 8anibal a pri!it aceasta actiune ca o interferenta in afacerile cartagineze si a asediat orasul. In ".3 i.e.n. Roma declara razboi +artaginei pentru a doua oara. Romanii se asteptau sa lupte in -pania, dar 8anibal i-a surprins si a in!adat Italia inainte. In unul din cele mai mari marsuri ale istoriei militare, si-a adus armata incluzand elefantii de razboi africani prin sudul 2rantei si Alpii din nordul Italiei toate in mai putin de cinci luni. 'esi si-a pierdut o treime din armata in timpul trecerii muntilor, galii din nordul Italiei s-au alaturat lui dandu-i 50.000 de oameni inarmati in prima!ara lui ".7 i.e.n Acest numar tot era foarte mic in comparatie cu armata romana de jumatate de milion de soldati pe care Roma putea sa-i recruteze din Italia, dar cu resursele si cu geniul lui 8anibal armata cartagineza a stat in Italia aproape .5 ani. 'upa ce 8anibal a spulberat armata romana in batalia de la lacul Trasimeno din ".7 i.e.n. Adunarea romana a cerut o actiune imediata si o solutie rapida. +onsulii erau autorizati sa atace , dar 8anibal a fost cu un pas inainte si astfel ca!aleria sa a in!ins legiunile romane in dezastrul de la +annae in ".% i.e.n. /otri!it istoricului grec /ol0bius, Roma a pierdut aproape 70.000 de cetateni si trupe aliate si alte .0.000 capturate in timp ce mai putin de %.000 de cartaginezi au cazut. A fost cea mai mare infrangere suferita de trupele romane. Teribilele pierderi de la +annae au pro!ocat panica la Roma, dar batalia s-a do!edit a fi un punct de rascruce in efortul militar roman. -3-

6obilii au contribuit la razboi !oluntar permitand scla!ilor sa ser!easca drept !aslasi pentru flota romana. In final Adunarea a permis -enatului care era mai precaut sa conduca cursul razboiului. Intre ".$ si ".0 i.e.n. Roma redobandeste marile orase din sudul Italiei 5+apua si Tarentul7 si -icilia. Roma a inceput ofensi!a in -pania in "0 i.e.n., cand trupele conduse de /ublius +ornelius -cipio au intrerupt liniile de apro!izionare ale cartaginezilor. In anul urmator -cipio l-a in!ins pe fratele lui 8anibal, 8asdrubal, si romanii i-au alungat pe cartaginezi in -pania pentru totdeauna. Armata cartagineza din Italia condusa de 8anibal a!ea si ea probleme din cauza refuzului +artaginei de a trimite trupe si arme suplimentare. In "07 i.e.n. 8asdrubal a trecut /irineii din -pania pentru a-l ajuta, dar a fost ucis de romani in batalia de la raul ,etaurus din nordul Italiei. Trupele romane au in!adat apoi Africa si 8anibal a fost c1emat din Italia pentru a apara teritoriul cartaginez. In "0" i.e.n. in batalia de la :ama, -cipio l-a in!ins pe 8anibal si astfel a primit numele de Africanul-cuceritorul Africii. Roma a cerut +artaginei sa plateasca o suma enorma care a!ea sa fie platita in 50 de ani totodata fortand-o sa cedeze posesiunule din afara Africii si sa pastreze doar zece corabii. AL III-LEA RAZBOI PUNIC 5.$ -.$% I.*.6.7 +artagina accepta cu umilinta cererile, dar senatorul roman ,arcus +ato era obsedad de teama fata de +artagina incat fiecare discurs era terminat cu4;;-i +artagina trebuie distrusa;;. Roma a cautat o ofensa minora pentru a incepe un nou razboi impatri!a +artaginei. 'upa o perioada grea de asediu de trei ani orasul a cazut in fata armatei romane comandata de -cipio Aemilianus, nepotul !ictoriosului de la :ama, +artagina de!enind pro!incia Africa. INVAZIA GRECIEI SI A MEDITERANEI ESTICE In timpul urmatorilor 50 de ani dupa infrangerea lui 8anibal din al doilea Razboi /unic, amestecul Romei in ,editerana de est creste substantial. In deceniul urmand anului ""0 i.e.n. ,Roma a stabilit un protectorat dealungul coastei Ill0riei. Aceasta actiune supara pe regele /1ilip al )-lea de ,acedonia, care detinea puterea in <recia. -$-

In al doilea razboi /unic acesta inc1eiase un tratat cu 8anibal dar nu l-a ajutat prea mult. 'upa infrangerea lui 8anibal la :ama, inamicii lui /1ilip cer Romei sa elibereze orasele grecesti de sub dominatie ,acedoniana. Romanii au in!adat <recia in . 7 i.e.n. cand legiunile lor au iesit !ictorioase la +0noscep1alae in regiunea T1essaliei. +u doi ani mai tarziu generalul roman Titus =uinctius 2lamininus garanteaza libertate tuturor oraselor grecesti si le-a trecut sub pro0ectie Romana. Ajutorul acordat oraselor grecesti duce Roma in conflict cu cel mai puternic rege al regiunii, Antioc1us al III-lea, al carui imperiu se intindea din Asia ,ica delungul ,esopotamiei si al Iranului pana in India. Antioc1us a ales sa in!adeze <recia si duce Roma intr-un razboi care s-a terminat cu infrangerea sa in .3 i.e.n. Romanii l-au fortat sa plateasca cea mai mare suma inregistrata in lumea antica .5.000 de talanti. Antioc1us de asemenea trebuia sa renunte la o mare parte din corabiile si din elefantii sai de razboi si sa-si retraga trupele din Asia ,ica in capitala sa Antioc1 din -0ria. +and generalul roman (ucius Aemilius /allus a infrant ,acedonia si aliatii sai greci la /0dinia in .%3 i.e.n. a luat .000 de nobili greci ca ostateci si a inrobit peste .50.000 de barbati, femei si copii din nordul <reciei. 6u se mai putea !orbi de lupta romanilor pentru libertatea grecilor. <recii si macedonenii au incercat sa se re!olte impotri!a Romei dar dupa o batalie grea au fost in!insi. In .$% i.e.n. armatele romane au atacat orasul antic +orint, au luat comorile si au inrobit locuitorii. Intr-un singur an Roma distrusese si +artagina si +orintul. +elelalte orase stiau la ce sa se astepte din partea romanilor, la robie si la distrugere. )ictoria Romei asupra +artaginei a adus -icilia in "$., -ardinia in "37, -pania in "0. si nordul Africii in .$% i.e.n. sub controlul acesteia. +a rezultat al razboaielor din estul ,editeranei Roma a luat controlul <reciei in .$%, ,acedoniei in .$% si !estul Asiei ,ici in ." i.e.n.. Romanii pri!eau ,area ,editerana ca mare nostrum 5marea noastra7 de cand controlau aproape tot perimetrul acesteia. Aici se sfarsesc cele mai mari cuceriri sa!arsite de Roma.

-5-