SARBATORI SI OBICEIURI DE PRIMAVARA Martisor Martisorul este sarbatoarea traditionala romaneasca care celebreaza sosirea prima erii!

Cu aceasta ocazie se o"era doamnelor si domnisoarelor martisoare# simbol al binelui si bunastarii! Traditiile romanesti sunt ec$i de peste %!&&& de ani si au "ost descoperite in zona Me$edinti! Istoria martisorului dateaza inca de pe remea 'etilor# iar le(enda spune ca "emeile purtau pe remea aceea monezi sau pietricele la care e)ista obiceiul de a adau(a "ire de lana rosie si albe!
Babele 1 martie, prima zi a primaverii, aduce nu numai sarbatoarea Martisorului, dar si una dintre cele mai importante mituri ale traditiei romanesti: zilele Dochiei sau Babele. In jurul acestui personaj mitologic s-au nascut mai multe povesti, fiecare intruchipand-o pe Baba Dochia in mai multe ipostaze. Despre una dintre variante se afirma chiar ca ar sta la baza etnogenezei poporului roman. ste vorba despre mitul !"raian si Dochia#. $e spune ca Dochia, fata lui Decebal ii cade draga lui "raian, cuceritorul Daciei. %rmarita de trupele lui "raian, ea se ascunde in munti impreuna cu oile ei, unde se transforma intr-o batrana cu oi cu ajutorul Maicii Domnului &sau de 'amol(is in unele surse). * alta legenda despre Baba Dochia este legata de o pastorita cu vreo +, de oi transformata in stana de piatra pentru ca a sfidat intemperiile declansate de zeul -ebeleizis, stapanul stihiilor naturii la daci. .ceasta varianta ne aminteste de destinul zeitei /iobe, zeita traca, care se mandreste cu cei 0 fii si cele 0 fiice ale sale fata de zeita 1era. Drept pedeapsa 1era ii omoara copiii, iar aceasta de durere se transforma in stana de piatra. .ltii povestesc despre Baba Dochia ca o femeie batrana, rea si cicalitoare care vrea sa scape de nora ei punand-o la tot felul de incercari imposibil de realizat. Intr-o zi o trimite la rau sa spele lana cea alba pana s-o innegri. /ereusind sa indeplineasca porunca soacrei, fata incepe sa planga si se trezeste cu doi barbati langa ea, Dumnezeu si $f. 2etru care, auzindu-i povestea, ii innegresc lana. $oacra vazand ca nora vine cu lana neagra o trimite inapoi sa faca lana la loc alba. 2e cand se chinuia fata sa albeasca lana apar iar cei dou batrani care in loc sa ii faca lana alba o trimit sa culeaga flori si fragi pe care sa i le daruiasca soacrei. 3azand florile si fragii, baba uita de lana si isi lua oile si pe fiul sau, Dragobete, sa plece la munte fiind convinsa ca a venit primavara. $e imbraca cu 4 cojoace &zilele Dochiei) de care se leapada treptat pe parcursul calatoriei. Dupa 4 zile, in urma unui inghet Baba Dochia se transforma in stana de piatra impreuna cu oile ei.

Legenda Babelor si semnificatia lor In traditia romaneasca intre 1 si 4 martie se spune ca Dochia isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi. .ceste zile sunt cunoscute ca zilele Dochiei sau Babele cand vremea este schimbatoare datorita caracterului capricios al Babei Dochia. $emnificatia povestii babei Dochia, prezentata sub forma conflictului dintre nora si soacra, se refera de fapt la confruntarea dintre anul vechi si anul nou, dintre iarna si vara, dintre frig si caldura, dintre sterilitate si fecunditate. 2rintre obiceiurile populare din luna Martie s-a pastrat traditia ca fiecare sa-si aleaga o Baba intre 1-4 martie. Legenda Babelor spune ca si in functie de starea vremii se prezice caracterul si norocul persoanei respective in acel an. 5olclorul romanesc prin aceste legende si mituri devine o importanta sursa de inspiratie pentru multi prozatori si poeti. 3eridicitatea legendei Babei Dochia este oferita de rocile din muntii 6eahlau, o marturie incontestabila a acestui mit romanesc.

S"in*ii +& de Mucenici

$arbatoarea traditionala romaneasca a $fin7ilor 8, de Mucenici din $evastia are loc in fiecare an pe ,4 martie. ste cunoscuta si sub denumirea de ziua barbatului e(istand obiceiul sa se bea 8, de pahare de vin. In Moldova, Muncenicii sau Macinicii au forma cifrei 9 si sunt copti din aluat de cozonac si unsi cu miere si nuca. In Dobrogea, tot sub forma cifrei 9, sunt mult mai mici si fierti in apa cu zahar, scortisoara si nuca.

Pastele Cel mai rspndit obicei cretin de Pati este vopsirea de ou roii, a cror prezen este obligatorie pe masa de Pati, dei !n prezent se vopsesc ou i de alte culori "verzi, albastre, galbene etc#$# %n folclorul romnesc e&ist mai multe legende cretine care e&plic de ce se !nroesc ou de Pati i de ce ele au devenit simbolul srbatorii %nvierii Domnului# 'na dintre ele relateaz c Maica Domnului, care venise s(i plng fiul rstignit, a aezat coul cu ou lng cruce i acestea au fost !nroite de sngele care picura din rnile lui )isus# Cu ocazia srbtorilor Pascale gospodinele prepar i alte mncruri tradi ionale* pasc, cozonac, drob# 'nele obiceiuri asociate acestei srbtori, cum ar fi iepuraul de Pati sau cutarea oulor colorate s(au rspndit i printre necretini

Patele cretin are o durat de +, de zile, cuprinse !ntre srbtoarea %nvierii Domnului "prima duminic de Pati$ i srbtoarea %nl arii Domnului, care se celebreaz la +, de zile de la %nviere, !ntr(o zi de -oi# Primele . din cele +, de zile pascale sunt zile de mare srbtoare# % Martie In prima luna a prima erii# pe % Martie este mare sarbatoare , ziua "emeii si ziua mamei- In aceasta zi mareata trebuie sa "im alaturi de prietenele# sotiile sau mamele noastre! Toti barbatii si toti copii se pre(atesc cu cadouri de ziua "emeii si a mamei# "ie cu o "elicitare# "ie cu un buc$et de "lori sau alt cadou prestios! Si nu numai barbatii se pre(atesc pentru aceasta zi ci si "emeile! Ele or "i in centrul atentiei# si prin urmare trebuie sa arate bine# sa stralucesca ca o "loare de prima ara-

La pasti
de /eorge Cosbuc
Prin

pomi e ciripit si cant, Vazduhu-i plin de-un rosu soare, Si salciile-n alba floare E pace-n cer si pe pamant. . Crestinii vin tacuti din vale Si doi de se-ntalnesc in cale si zic! "ristos a inviat# Si rade-atata sarbatoare Si pomii fruntile-si scoboara Ca $uhul Sfant prin aer zboara. E liniste. Si din altar Cantarea-n stihuri repetate $eparte pana-n vai strabate ..