You are on page 1of 11

PROIECT SISTEMATICA VERTEBRATELOR

Ord.Cypriniformes

Biologia ciprinidelor
INCADRARE TAXONOMICA Ciprinidele se ncadreaza din punct de vedere sistematic n : ncrengatura: Vertebrata Subincregatura : Gnathostomata Supraclasa : Pisces Clasa : Osteichthyes Subclasa : ctinopterigieni Supraordinul : !eleostei Ordinul : Cypriniformes Subordinul Cyprinoidei "amilia Cyprinidae

Cipriniformele (Cypriniformes) sau Eventognathi n !"asifi!#ri"e mai $e!%i& sun' un ordin mare de pe'i osoi 'e"eos'ei fi(os'omi du"!i!o"i !u !ara!'ere ana'omi!e primi'i$e. Au !orpu" a!operi' !u so"(i !i!"oi(i sau& mai rar& es'e )o"a& dar ni!ioda'# nu es'e a!operi' !u p"#!i osoase. Capu" aproape n'o'deauna f#r# so"(i. *ura (f#"!i"e i pa"a'u" !a$i'#ii +u!a"e) es'e n'o'deauna "ipsi'a de dini. Au dini farin)ieni. A" !in!i"ea !era'o+ran%ia" (un os farin)ian) es'e m#ri' i poar'# dinii farin)ieni an!%i"o(ai sau fu(ionai !u osu". ,a"!a superioar#& de o+i!ei& pro'ra!'i"#. Mus'#i"e sun' adesea pre(en'e. Ra(e"e no'#'oare"or sun' moi& dar prime"e ra(e din no'#'oare"e pere!%i& dorsa"# i ana"# s-au 'ransforma' n spini. .n mod o+inui' au o sin)ur# dorsa"#. .no'#'oare"e $en'ra"e n po(iie a+domina"#. .no'#'oarea adipoas# a+sen'# (!u e/!epia unor !o+i'oide). Ve(i!a no'#'oare !omuni!# !u esofa)u". Apara'u" "ui 0e+er (un ir de os!ioare& !e "ea)# $e(i!a no'#'oare de ure!%e in'ern#) es'e pre(en'. S'oma!u" es'e "ipsi' de !e!& in'es'inu" "ipsi' sau& mai rar& pre$#(u' !u un

num#r redus de apendi!e pi"ori!e. Conu" ar'eria" "ipse'e n'o'deauna. O$are"e se !on'inu# !u o$idu!'e"e. Craniu es'e p"a'i+a(i!. Prema/i"are"e au un pro!es as!enden'. 2ine'moidu" (un os median n're pro!ese"e as!enden'e a"e prema/i"are"or) pre(en'. Ma/i"are"e sun' pre(en'e n fa"!a superioar# !e" puin "a forme"e primi'i$e. Oase"e parie'a"e nu sun' !on!res!u'e !u suprao!!ipi'a"u". Me(o!ora!oidu" es'e pre(en' n !en'ura s!apu"ar#. Simp"e!'i!u" i su+oper!u"aru" pre(en'e. Oase"e oper!u"are i ra(e"e +ran%ios'e)e +ine de($o"'a'e. Au 'rei ra(e +ran%ios'e)e. Parapofi(e"e n )enera" nu sun' uni'e !u $er'e+re"e. Sun' de !e"e mai mu"'e ori pe'i omni$ori. Cipriniforme"e sun' r#sp3ndi'e n ape"e du"!i din (one"e 'ropi!a"e& su+'ropi!a"e i 'empera'e& din aproape 'oa'e !on'inen'e"e4 sun' a+sen'e n Aus'ra"ia i Ameri!a de Sud. Cea mai mare di$ersi'a'e es'e n Asia de sud-es'. Cipriniforme"e au ap#ru' n 5urasi!u" superior& deri$3nd din !"upeide"e $e!%i. Au ap#ru' iniia" n ape"e du"!i& 'ropi!a"e& de unde !ipriniforme"e au p#'runs i n a"'e ape. Au o impor'an# e!onomi!# mare. Se pes!uies! n !an'i'#i mari (!rapu"& +a+u!a& p"#'i!a). 6ne"e spe!ii sun' pe'i de a!$ariu popu"ari. Ordinu" !ipriniforme"or !uprinde 11-17 fami"ii& 711 de )enuri& i apro/ima'i$ 7189 de spe!ii.

Familia Cyprinidae se !ara!'eri(ea(a& n mod spe!ifi!& prin mediu" de $ia'a du"!i!o" si pre(en'a apara'u"ui 0e+er (modifi!area prime"or : $er'e+re pen'ru a fa!e "e)a'ura n're $e(i!a )a(oasa si ure!%ea in'erna). Ciprinide"e au forme si marimi diferi'e& iar !orpu" es'e a!operi' !u so"(i n 'o'a"i'a'e& par'ia" sau de"o!& fun!'ie de rasa. Au o sin)ura dorsa"a& $en'ra"e"e au o po(i'ie a+domina"a& !auda"a es'e s!o+i'a& no'a'oare"e au radii"e moi& doar une"e au !3'e o radie osoasa si uneori (im'a'a. Linia "a'era"a es'e !omp"e'a. Ve(i!a !u aer +ine de($o"'a'a si $as!u"ari(a'a. Oase"e farin)iene +ine de($o"'a'e& !u din'ii dispusi pe 1-7 r3nduri. *ura es'e pre$a(u'a& "a une"e spe!ii& !u mus'a'i !are au ro" sen(oria"& 'a!'i" si )us'a'i$ ser$ind n spe!ia" "a !au'area %ranei. Ciprinide"e sun' euri'erme& forme"e adu"'e supor'3nd 'empera'uri n in'er$a"u" 1-7;oC . Supor'a $aria'ii impor'an'e si fre!$en'e a"e 'empera'urii apei. Ciprinide"e !u"'i$a'e supor'a +ine $aria'ii mari a"e !on'inu'u"ui apei n o/i)en so"$i'. 6neori& $aria'ii"e (i"ni!e a"e o/i)enu"ui so"$i'& $ara& n perioade de nf"orire a apei& sun' de p3na "a 9 m) < ". =e asemenea& n anumi'e !ondi'ii& supor'a pe perioade de mai mu"'e ore ($ara) sau

(i"e(iarna) !on!en'ra'ii a"e o/i)enu"ui so"$i' de numai >&; - 1 m) < ". Va"oarea p?-u"ui apei poa'e os!i"a n're ; si @ fara a pro$o!a mor'a"i'a'e. Re)imu" a"imen'ar es'e di$ers& !uprin(3nd aproape 'oa'e ni$e"e"e 'rofi!e din %e"es'eeA de'ri'us& +a!'erii& (oo+en'os& fi'op"an!'on& (oop"an!'on& ma!rofi'e si& n si'ua'ii rare& !%iar pes'i. Lun)imea in'es'inu"ui es'e de p3na "a 1; ori "un)imea !orpu"ui. Ri'mu" de !res'ere difera n fun!'ie de spe!ie& respe!'i$ $3rs'a si ni$e"u" nu'ri'iei. La ni$e" mondia"& !iprinide"e !uprind un foar'e mare numar de spe!ii si n !adru" fie!arei spe!ii un foar'e mare numar de e/emp"are. Ciprinide"e repre(in'a "a ni$e" )"o+a" 1> B din spe!ii"e e/is'en'e n ape"e !on'inen'a"e si aproape ;> B n Europa si Asia. Produ!'ia de !iprinide "a ni$e" mondia" depases'e 8 mi"ioane de 'one (sa"monide"e repre(in'a !!a. >&8 mi"ioane 'one)& !e"e mai !u"'i$a'e fiind spe!ii"e n'3"ni'e si n Rom3nia ('a+. 8). Tab. 6. Productia de ciprinide la nivel mondial Cr. Spe!ii"e !r' 1 1 7 : ; 8 Cyprinus !arpio (!rap) ?ypop%'%a"mi!%'%ys mo"i'ri/ (s3n)er) Aris'i!%'%ys no+i"is (no$a!) C'enop%aryn)odon ide""a (!osas) Carassius !arassius (!aras) A"'e spe!ii TOTAL Produ!'ie Cumar de 'ari ('o) produ!a'oare Tara :9 1.19:.>>> 11 @ 17 ; Prin!ipa"a 'ara produ!a'oare B C%ina ;D

1.:81.>>> C%ina @@ 8@:.>>> C%ina @9

1.>87.>>> C%ina @D 117.>>> C%ina @8 1.;>1.>>> India DD 8.11D.>>>

Cyprinus carpio L !crap comun"


:

Crapu" 'raies'e n ape du"!i& !on'inen'a"e& uneori n ape usor sa"mas're. Repar'i'ia )eo)rafi!a es'e e/'rem de e/'insa& n'3"nindu-se n 'oa'e !on'inen'e"e. .n mod na'ura"& !rapu" !omun se n'3"nes'e n Europa& Asia& Afri!a si "ipses'e din Ameri!a de Cord& Ameri!a de Sud& Mada)as!ar si Aus'ra"ia& ai!i fiind a!"ima'i(a' n se!. EIE-EE Crapu" !omun pre(in'a urma'oare"e !ara!'eris'i!i morfofi(io"o)i!eA in fun!'ie de $er'e+reA (77) 7:-7; (79)& din !areA F F F F !m $nal#imea ma%ima a !orpu"ui es'e pe $er'i!a"a inser'iei dorsa"ei si repre(in'a 11&1 - :1&;B din "un)imea !orpu"ui "a forme"e sa"+a'i!e si 7; 8>B "a une"e forme de !u"'ura. &rosimea corpului repre(in'a 17&; - 11&;B din "un)ime. Lun)imea !apu"ui repre(in'a 11&; - 1D&;B din "un)imea !orpu"ui4 "a rase"e se"e!'iona'e !apu" es'e e$iden' mi! n rapor' !u dimensiuni"e !orpu"ui. Oc'ii sun' si'ua'i n 5uma'a'ea an'erioara a !apu"ui si diame'ru" "or repre(in'a 1&; - :&;B din "un)imea !orpu"ui. &ura es'e 'ermina"a sau su+'ermina"a& !u +u(e n're)i& de )rosime medie. Lungimea pedunculului caudal repre(in'a 19&> - 17&;B din "un)imea !orpu"ui& iar na"'imea a!es'uia 11&> - 17&9B. =is'an'a predorsa"a :1&> - :9&;B& "un)imea dorsa"ei 7;&; - :;&;B& "un)imea pe!'ora"ei 1;&; - 11B& "un)imea $en'ra"ei 1:&; - 1>&>B. Corpul es'e a!operi' !u so"(i ase(a'i n r3nduri re)u"a'e& "a !rapu" sa"+a'i!4 une"e rase de !u"'ura au !orpu" par'ia" sau n 'o'a"i'a'e nud. !er$i!a"e A 7 dorsa"e A 11 (1>-11) "om+are A 8 (:-D) !auda"e A 18 (1;-1D)

Mus#a#iA :& apar "a $3rs'a de 1; de (i"e si a5un) "a "un)imea de 1-7

(ar#ea dorsala are !u"oarea !enusie-ne)ri!ioasa& "a'uri"e auriiru)inii si par'ea $en'ra"a )a"+en-des!%is. Irisu" es'e auriu. Cu"oarea es'e $aria+i"a& fun!'ie de $3rs'a si mediu" n !are 'raies'e . Crapu" es'e pu'in e/i)en' fa'a de !a"i'a'ea apei. Can'i'a'ea op'ima de o/i)en so"$i' n apa es'e de ;-D m)<"& minima es'e de 1-7 m)<"& supra$ie'uies'e "a 1 m)<" si !on!en'ra'ia "e'a"a es'e de >&1->&; m)<". Es'e 'o"eran' "a $aria'ii a"e p?-u"ui n "imi'e"e $a"ori"or ;-@& dar es'e sensi+i" "a !on!en'ra'ii mi!i de amonia! sau a(o'i'i. A'un!i !3nd 'empera'ura apei s!ade su+ 1>oC& a!'i$i'a'ea !rapu"ui se redu!e !onsidera+i"& iar "a 'empera'uri mai mi!i de D-9 oC in'ra n repaosu" de iarna (%i+ernare). .n'o'deauna !rapu" si G!ons'ruies'eG asa(ise G$e're de iernareG sapa'e n m3" pe !are nu "e parases'e n 'o' !ursu" iernii de!3' da!a es'e n peri!o". Reproducerea crapului are "o! prima$ara "a sf3rsi'u" "unii apri"ie - n!epu'u" "unii mai& "a 'empera'ura apei de 18-19 oC.O$o)ene(a es'e inf"uen'a'a de 'empera'ura apei& ni$e"u" nu'ri'iei& !a"i'a'ea mediu"ui si numaru" (i"e"or nsori'e. Crapu" a5un)e "a ma'uri'a'e se/ua"a "a $3rs'a de 7-: ani n fun!'ie de !"ima& %rana si !a"i'a'ea mediu"ui (o/i)en& p?& minera"e& su+s'an'e or)ani!e e'!.). Pro"ifi!i'a'ea depinde de rasa& $3rs'a si !ondi'ii"e de !res'ere si es'e !uprinsa n're 1>>.>>>-1>>.>>> i!re < H) )reu'a'e $ie. O$aru" feme"e"or & in s'adiu" V de de($o"'are& repre(in'a 19 - 11 B din )reu'a'ea !orpora"a 'o'a"a. O$aru" mas!u"i"or& in s'adiu" V de de($o"'are & repre(in'a 11 - 1; B din )reu'a'ea !orpora"a 'o'a"a si 1 !m! de sperma are 19 - 1: mi". sperma'o(oi(i "a 1 !m!. I!re"e sun' sferi!e& au diame'ru" de 1&: - 1&9 mm si sun' n$e"i'e n'r-o mem+rana "ipi!ioasa !u !are adera "a su+s'ra'& $e)e'a'ia proaspa' inunda'a. Li!%idu" sperma'i! are !u"oarea a"+a si $3s!o(i'a'ea sm3n'3nii4 1 !m !on'ine 19 - 1: mi". sperma'o(oi(i (POIO*A& 1@DD& pa). 17).
7

.n apa& i!re"e se %idra'ea(a rapid marindu-si $o"umu"& iar sperma'o(oi(ii de$in mo+i"i. Sperma'o(oi(ii au $ia+i"i'a'e !!a. 7 minu'e a!'i$i sun' numai 1 minu'. Via+i"i'a'ea "or es'e inf"uen'a'a foar'e mu"' de p? (op'imum J 9&7). I!re"e nefe!unda'e mor n 9-1> ore. In!u+a'ia durea(a @> - (i"e.

?rana !rapu"ui es'e di$ersa si difera mu"' n fun!'ie de $3rs'aA "a 7-; (i"e !onsuma a")e uni!e"u"are& ro'ifere& naup"ii& "a ;-1; (i"e !onsuma ro'ifere si (oop"an!'on& iar dupa a!eas'a $3rs'a !onsuma (oop"an!'on& $iermi& "ar$e de inse!'e& !rus'a!ee sau mo"us'e& perifi'on& de'ri'us& res'uri de p"an'e a!$a'i!e si fura5e.

CARASUL ( Carassius Auratus Gibellio )

Denumire in engle)a* Cru!ian !arp. Denumiri populare* Caras& !arasa. Es'e !e" mai !unos!u' Ki r#sp3ndi' peK'e de ap# du"!e din Rom3nia. E" fa!e par'e din !"asa A!'inop'ery)ii& ordinu" Cypriniformes& fami"ia Cyprinidae. Descriere A'a'a )reu'a'ea !a' si dimensiuni"e sun' e$iden' inf"uen'a'e si de +o)a'ia %ranei. =imensiuni"e o+isnui'e a"e !arasu"ui sun' de 1> -1; !m !u 9> -1;> )& a5un)and pana "a 1&; - 1 H) in mod e/!ep'iona". In !res!a'orii si in =e"'a =unarii )reu'a'ea o+isnui'a es'e !e$a mai mare& de ;>> - 9>> )& rareori apar e/emp"are !are sa depaseas!a a!eas'a )reu'a'e. Cu"oarea !arasu"ui es'e in )enera" $er(ui-!enusie pe spa'e& !u "a'era"e"e ar)in'ii-)a"+ui si +ur'a a"+a. Co"ora'ia so"(i"or !arasu"ui& depinde de apa n !are 'r#ieK'e& mer)and de "a ar)in'iu spa"a!i' in rauri !u apa "impede& "a !enusiu-$er(ui& mas"iniu sau $erde in ape"e p"ine de $e)e'a'ie si spre ne)ruin ape"e ma"oase. In anumi'e !ondi'ii s-au des!operi' forme rosia'i!e sau !%iar aurii& rosia'i!e si in sa"+a'i!ie& se pare !a P?-u" apei inf"uen'ea(a foar'e mu"' !u"oarea a!es'ui pes'e. Capu" es'e s!ur'& forma )urii es'e o+'u(a& !u +u(e su+'iri& fara mus'a'i& !ri'eriu si)ur de deose+ire fa'a de !rap pen'ru ne!unos!a'ori. 6nii %i+ri(i de !rap !u !aras au un in!epu' de mus'a'i. Peri'oneu" es'e ne)ru& !a "a s!o+ar. La 5uma'a'ea primei radii 'epoase din ino'a'oarea dorsa"a se dis'in) 1>-11 (im'i mi!i. A!eeasi radie din ino'a'oarea de su+ !oada es'e

pre$a(u'a !u 17-1: (im'isori minus!u"i. Corpu" es'e a!operi' !u so"(i mari si )rosi& +ine fi/a'i in 'e!i"e "or. Corpu" !arasi"or !are 'raies! in ape s'a'a'oare& es'e mai s!ur' de!a' a" !e"or din ape"e !ur)a'oare. Carasu" es'e un pes'e !u de($o"'are "en'a. Es'e )resi'a de!i !on!ep'ia po'ri$i' !areia e" poa'e fi !res!u' ren'a+i" pe "an)a !rapii din !res!a'orii. Carasu" !onsuma %rana na'ura"a& pre!um si nu're'u" des'ina' !rapu"ui& $a"orifi!andu-" insa mu"' mai pu'in efi!ien' su+ aspe!'u" ri'mu"ui de !res'ere. Ri'mu" de de($o"'are a" !arasu"ui in ape"e din Romania +ars#a !ani" Lungimea !cm" &reu#a#ea !g" 1 ;-9 1>-1; 1 1>-1; 9>-1;> 7 1;-1; 1;>-7>> Origine Carasu" es'e ori)inar din Asia de nord. =e ai!i a a5uns in C%ina& unde a fos' se"e!'iona' indeose+i pen'ru o+'inerea unor $arie'a'i de ornamen' ( !arasii !u $oa" pe !are ii in'a"nim in a!$arii). A fos' in'rodus in Europa mai in'ai !a pes'e de!ora'i$& apoi !a pes'e ar)in'iu in +a(inu" =unarii& Rinu"ui. Cu se s'ie !"ar da!a rapandirea sa !a forma ar)in'ie es'e adap'area "a mediu" European (ai!i a fos' in'rodus prima da'a dupa C%ina) sau a fos' adus !a forma )a'a adap'a'a (ar)in'ie). Raspandire Traies'e in 'oa'a Europa si Asia de nord. La noi in 'ara se in'a"nes'e in aproape 'oa'e +a"'i"e& "a!uri"e si rauri"e de ses si de !ampie& in =unare si =e"'a =unarii. Raspandirea "ui e/'raordinara se da'orea(a re(is'en'ei deose+i'e "a po"uare& "ipsa o/i)enu"ui si "imi'e a"e P?-u"ui pe !are pu'ini pes'i "e supor'a. Vara& !and a"'i pes'i nu mai mus!a& !arasu" es'e !e" !are poa'e sa"$a o par'ida de pes!ui'. Poa'e 'rai (i"e in're)i in ape s!a(u'e& doar in noroi& re(is'a uimi'or de mu"' fara %rana si se adap'ea(a !u usurin'a "a ori!e fe" de !ondi'ii de %ranire Carasu" es'e un pes'e !are re(is'a si s!os din apa& mai mu"'e ore& mai a"es da!a es'e in$e"i' in'r-o !arpa uda si nu i se usu!a so"(ii. Cu o da'a !arasii adusi a!asa "a sfarsi'u" (i"ei de pes!ui' si pusi in'r-un $as !u apa rein!ep sa inoa'e. ,rana Se %r#neK'e !u "ar$e& !rus'a!ee& $e)e'aLie& mo"uK'e& i!re& 'oa'e po' fi man!a'e de a!es' pes'e. =esi $arie'a'ea de %rana difera de "a o apa "a a"'a (de"'a& +a"'i& rauri& "a!uri de mun'e) !arasu" nu are ni!i o pro+"ema in a se %rani.

Inmul#ire Se rea"i(ea(a prima$ara& !and apa a'in)e 9-1> )rade& !am in a!eeasi perioada !u !rapu". =epunerea i!re"or durea(a pana "a sfarsi'u" $erii in 17 serii. La a!eas'a spe!ie 'oa'e e/emp"are"e pes'e 1-7 ani sun' feme"e& e/emp"are"e mas!u" suferind dupa a!eas'a $ars'a fenomenu" de 'ransformare in feme"e ()ino)ene(a). Se impere!%eaa(a !u a"'i pes'i din fami"ia !iprinide"or& urmasii fiind in'o'deauna !arasi. Carasu" depune 1;>>>>-:>>>>> +oa+e de i!re )a"+ui& !u diame'ru" de 1&; mm. Prin're e/emp"are"e de !aras& rar )asim !a'e un mas!u"& i!re"e depuse de feme"e fiind fe!unda'e si de !rap sau a"'e spe!ii de pes'i Aspec#e nega#i-e =epar'e de a fi un pes'e fo"osi'or& !arasu" are 'endin'a de a des'a+i"i(a mediu" in !are se adap'ea(a& as'fe"& se pare& !a e" es'e dire!' raspun(a'or de dispari'ia endemi!ei !ara!ude& in area"u" !areia a in'ra'. Mo'i$e"e sun' mu"'ip"e& !on!uren'a "a %rana& !arasu" fiind mu"' mai indra(an'i si mai rapid& depunerea in!ru!isa'a in urma !areia nu au re(u"'a' de!a' !arasi e'!. In =e"'a =unarii s-a o+ser$a' !%air fenomenu" de urmarire a feme"e"or de !rap de !a're mas!u"ii de !aras si $arsarea "ap'i"or pes'e i!re"e !rapi"or sau !%iar man!area i!re"or de !rap. In ape"e de mun'e es'e o ade$ara'a pa!os'e& oda'a in'ra' in'r-un "a! de mun'e !arasu" dis'ru)e in !a'i$a ani popu"a'ia de sa"monide. Es'e +ine s'iu' !a pas'ra$ii depun i!re"e 'oamna iar puii ies in prima$ara& ei +ine& !a' es'e iarna de "un)a !arduri"e de !arasi um+"a neos'eni'e in !au'area i!re"or pe !are "e manan!a.

1>

BIBLIO&REAFIE '##p*..didac#ic ecologia/la/si0iu ro 1oologia +er#e0ra#elor !1 ma#ic/M #eodoreanu2 Ed didac 3i (edag 4566" 1oologia -er#e0ra#elor /M Teodorescu7 1 Ma#ic '##p*..888 crap ro.pagina.9:.;<4.<.a-a#ul '#ml '##p*..ro 8i=ipedia org

11

You might also like